STRATEGIE NAȚIONALĂ din 16 mai 2024împotriva traficului de persoane pentru perioada 2024-2028
Publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 467 bis din 21 mai 2024
Notă
Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 533 din 16 mai 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 467 din 21 mai 2024.
Protejăm viitorul! Împreună împotriva traficului de
persoane, pentru drepturile și demnitatea fiecărei persoane. + Cuprins Listă abrevieri utilizate în text INTRODUCERE VIZIUNEA PRIORITĂȚILE, POLITICILE ȘI CADRUL LEGAL EXISTENTE ANALIZA CONTEXTULUI ȘI DEFINIREA PROBLEMELOR Analiza contextului Problemele actuale în relație cu prevenirea și combaterea traficului de persoane SCOPUL, OBIECTIVELE GENERALE ȘI SPECIFICE REZULTATELE AȘTEPTATE PROCEDURI DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE INSTITUȚIILE RESPONSABILE IMPLICAȚIILE BUGETARE ȘI SURSELE DE FINANȚARE IMPLICAȚIILE ASUPRA CADRULUI JURIDIC PLANUL NAȚIONAL DE ACȚIUNE 2024-2026 Listă abrevieri utilizate în text AAPL Autorități ale administrației publice locale ANABI Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate ANCOM Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații ANES Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați ANPDCA Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție ANPDPD Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități ANR Agenția Națională pentru Romi ANITP Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane ANOFM Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă CNAS Casa Națională de Asigurări de Sănătate CSVI Compartiment pentru Sprijinirea Victimelor Infracțiunilor DCCO Direcția de Combatere a Criminalității Organizate DGAESRI Direcția Generală Afaceri Europene, Schengen și Relații Internaționale DGASPC Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului DIICOT Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism DRP Departamentul pentru Românii de Pretutindeni EUROJUST Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală IGI Inspectoratul General pentru Imigrări IGPR Inspectoratul General al Poliției Române IGPF Inspectoratul General al Poliției de Frontieră ICPC Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității INM Institutul Național al Magistraturii IM Inspecția Muncii JIT Joint Investigation Team (RO:Echipă Comună de Investigații) MAI Ministerul Afacerilor Interne MAE Ministerul Afacerilor Externe MCID Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării MD/OC Misiune diplomatică/Oficiu consular MEAT Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului ME Ministerul Educației MF Ministerul Finanțelor MIPE Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene MJ Ministerul Justiției MFTES Ministerul Familie, Tineretului și Egalității de Șanse MNIR Mecanism Național de Identificare și Referire MMSS Ministerul Muncii și Solidarității Sociale MP Ministerul Public MS Ministerul Sănătății MTI Ministerul Transporturilor și Infrastructurii OAP Operațional Action Plan (RO: Plan Operațional de Acțiune) OIM Organizația Internațională pentru Migrație ONG Organizație Non Guvernamentală ONPM Oficiul Național pentru Protecția Martorilor UE Uniunea Europeană UNBR Uniunea Națională a Barourilor din România UNODC Biroul Organizației Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate UPU Unitate Primiri Urgențe PICCJ Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție PNA Plan Național de Acțiune SGG Secretariatul General al Guvernului SNITP Strategia Națională Împotriva Traficului de Persoane SPAS Serviciul Public de Asistență Socială SSVI Serviciul pentru Sprijinirea Victimelor Infracțiunilor + INTRODUCERE Traficul de persoane este o încălcare gravă a drepturilor fundamentale ale omului, aducând atingere demnității și integrității ființei umane*1,2. Implicațiile profunde ale fenomenului sunt resimțite de la nivel individual, asupra victimelor și persoanelor apropiate acestora, și până la nivelul statelor și relațiilor dintre acestea. *1 Council of Europe, Council of Europe Convention on Action against Trafficking in Human Beings, Preambul, alin.3, Council of Europe Treaty Series - No. 197, Warsaw, 2005; *2 The European Parliament, the Council, and the Comission, Charter of Fundamental Rights of The European Union (2012/C 326/02), art. 5, p. 396, Official Journal of the European Union, Bruxelles, 2012; Traficul de persoane constituie, de asemenea, o infracțiune gravă, asociată, în multe cazuri, criminalității organizate naționale și trans-naționale, în urma căreia infractorii obțin câștiguri financiare foarte ridicate. Convențiile internaționale pentru lupta împotriva traficului de persoane și tratatele încheiate în același scop în ultimii douăzeci de ani au oferit statelor cadrul pentru lupta împotriva fenomenului. Totuși, indiferent de numărul mare de rețele identificate și de traficanți trimiși în închisori, victoria împotriva traficului pare încă îndepărtată. Fenomenul este, de altfel, extrem de versatil, cu manifestări tot mai variate, de la an, la an și de la o regiune geografică, la alta. O astfel de situație impune statelor creșterea adaptabilității la evoluțiile fenomenului și o ripostă permanentă prin implementarea de acțiuni eficiente de stopare a acestuia. Traficul de persoane afectează profund victimele, de multe ori pe durate îndelungate de timp, fiind necesare intervenții multiple, cu grad înalt de complexitate, multidisciplinare și coerente din partea instituțiilor competente, astfel încât aceste efecte să fie înlăturate sau, cel puțin, diminuate. Lupta împotriva traficului de persoane și protecția victimelor acestei infracțiuni reprezintă o prioritate a autorităților române, ca urmare a impactului negativ al acestei infracțiuni în planurile economic, social și al securității. România continuă să fie o țară de origine pentru victimele traficului de persoane, cetățeni români fiind exploatați atât în interiorul țării, cât și în statele europene. În ultimii ani, însă, datele statistice sugerează că țara noastră începe să devină o destinație pentru victimele traficului provenite din alte state, în special din zona Asiei. La nivelul Uniunii Europene, potrivit ultimului raport european în domeniul traficului de persoane pentru perioada 2019-2020, România era al 4-lea stat european după Franța, Olanda, Italia, urmat de Germania ca număr de victime identificate,*3 și al 2-lea stat european, după Franța, ca număr de persoane trimise în judecată și condamnate pentru infracțiuni de trafic de persoane și minori. În același timp, țara noastră are cei mai mulți cetățeni exploatați prin muncă forțată pe teritoriul Uniunii Europene, cele mai multe femei și cei mai mulți minori traficați pentru exploatare sexuală, comparativ cu celelalte State Membre. *3 Statistics and trends in trafficking in human being in the European Union in 2019-2020, Accompanying the document REPORT FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE COUNCIL, THE EUROPEAN ECONOMIC AND SOCIAL COMMITTEE AND THE COMMITTEE OF THE REGIONS, Report on the progress made in the fight against trafficking in human beings (Fourth Report), disponibil la https://eur-lex.europa.eu/legal- content/EN/TXT/HTML/?uri=CELEX:52022SC0429 Responsabilitatea protecției cetățenilor împotriva traficului de persoane se află la intersecția mai multor domenii de intervenție și necesită coordonare și planificare strategică și multisectorială între actorii implicați (Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justiției, Ministerul Public, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Familiei Tineretului și Egalității de Șanse, Ministerul Educației, Ministerul Sănătății, Ministerul Finanțelor, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cancelaria Prim-Ministrului). Începând cu anul 2023, prin Decizia nr.22/31.01.2023, este înființat Comitetul Interministerial de coordonare strategică intersectorială a luptei împotriva traficului de persoane (denumit în continuare Comitet) având drept scop asigurarea unei abordări coerente și coordonate a procesului de implementare a politicilor publice în domeniul prevenirii și combaterii traficului de persoane și a asistenței victimelor traficului de persoane. Ca element de noutate al prezentei Strategii, Comitetul va avea un rol cheie în sprijinirea implementării acțiunilor de către fiecare instituție și stabilirea măsurilor ce se impun în vederea atingerii obiectivelor strategiei. Noua Strategie vizează perioada 2024-2028, cu primul Plan național de Acțiune subsecvent pentru perioada 2024-2026. Obiectivele incluse în prezenta Strategie sunt structurate astfel încât să producă rezultatele sustenabile și dincolo de perioada prevăzută.VIZIUNEA La finalul anului 2028, în România va funcționa un sistem național de luptă împotriva traficului de persoane, care va avea alocate resursele necesare și va dispune eficient de acestea. În cadrul acestui sistem, instituțiile centrale și locale, în cooperare cu organizațiile neguvernamentale, societatea civilă, cât și cu organizațiile internaționale, vor pune în practică măsuri eficace de diminuare a fenomenului, de identificare și asistență a victimelor acestuia și de pedepsire a traficanților. Un sistem complex de pregătire profesională continuă va asigura instruirea celor nou veniți în sistem și perfecționarea profesională a celor cu vechime. Abordarea centrată pe victimă va fi utilizată eficient de toate instituțiile care interacționează cu victimele traficului de persoane. Având în vedere natura transfrontalieră a acestui fenomen, cooperarea cu omologii sistemelor de justiție din alte țări va fi întărită, partenerii implicați utilizând proceduri de lucru comune, care îmbunătățesc viteza de reacție și calitatea informației. De asemenea, România va urmări și formarea de parteneriate cu state terțe care vizează obiective comune pentru a reduce riscurile care survin în urma traficului transfrontalier de persoane și pentru a proteja și a asista victimele acestui fenomen. În contextul schimbării graduale a statutului de țară de la "sursă", la "destinație", România va oferi victimelor de cetățenie străină protecția și asistența necesară pentru recuperarea după experiența de trafic și readaptarea la o viață normală. Utilizarea indicatorilor de performanță SMART și analiza periodică a acestora va facilita cunoașterea evoluției și caracteristicilor fenomenului, iar acțiunile anti-trafic vor fi adaptate tendințelor identificate, astfel încât măsurile de contracarare să fie aplicate în timp optim, iar resursele să fie utilizate cu un randament ridicat. + PRIORITĂȚILE, POLITICILE ȘI CADRUL LEGAL EXISTENTEA. Congruența cu alte instrumente legislative și strategii naționale Viziunea prezentei strategii își propune să corespundă și nevoilor de intervenție identificate prin intermediul diferitelor documente strategice naționale. Programul de Guvernare 2023-2024 Consolidarea luptei anticorupție și a luptei împotriva criminalității organizate este o prioritate a Guvernului pentru perioada 2023-2024. Potrivit Planului de Guvernare, printre prioritățile Guvernului la nivelul Ministerului Afacerilor Interne se află și lupta împotriva traficului de persoane, domeniu important pentru stabilitatea și bunul mers al societății. Implementarea măsurilor prevăzute în documentele strategice și programatice la nivelul MAI, printre care, în context, putem menționa gestionarea provocărilor migraționiste și securității frontierelor, adaptarea mecanismelor de recrutare, selecție, încadrare, dezvoltare, pregătire, formare și perfecționare a personalului MAI la realitățile sociale actuale, utilizarea fondurilor externe nerambursabile vor contribui la asigurarea unui grad ridicat de siguranță a persoanelor și a patrimoniului acestora, respectiv la consolidarea mecanismelor de prevenire și combatere a criminalității, prin întărirea cooperării interinstituționale. Pe această linie mai pot fi menționate și consolidarea capacității de monitorizare și anticipare a riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților care pot conduce la tulburarea gravă a ordinii publice la nivelul MAI, respectiv de contracarare a formelor grave de criminalitate, prin perfecționarea resurselor umane specializate în activitatea de informații și achiziția de instrumente tehnice avansate de culegere și procesare a informațiilor. Asigurarea resurselor umane și materiale necesare DIICOT, precum și susținerea demersurilor care presupun ca derularea procedurilor judiciare în cazurile de trafic de persoane să țină cont de starea fizică și psihică a victimelor pentru a nu agrava trauma. Dotarea parchetelor și instanțelor din fiecare județ cu săli de audiere, pentru victimele minore, care să fie utilizate atât în procesele penale cât și în cele civile, face parte din dorința Guvernului de a nu retraumatiza victimele. Recuperarea prejudiciilor provenite din infracțiuni și compensarea victimelor din fonduri dedicate este susținută de asemenea de către Guvern prin întărirea rolului de funcționare al ANABI. Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 stabilește drept țintă strategică pentru anul 2030 eliminarea tuturor formelor de violență împotriva femeilor și fetelor, în sferele publice și private, inclusiv a traficului, exploatării sexuale și a altor tipuri de exploatare. Implementarea perspectivei de gen în mentalul societății românești începe prin adaptarea în consecință a programei școlare precum și prin organizarea unor campanii de informare și sensibilizare pentru combaterea stereotipurilor de gen în rândul tinerilor. Traficul de persoane ca și formă de criminalitate organizată este abordată la nivel național și în cadrul Strategiei Naționale Împotriva Criminalității Organizate 2021-2024, multe dintre măsurile relaționate asigurării resurselor necesare structurilor judiciare de profil, specializate în combaterea criminalității organizate, inclusiv a traficului de persoane fiind prevăzute de aceasta. Prezenta SNITP vine să completeze măsurile și atenția autorităților prin includerea unor aspecte specifice precum: instruirea polițiștilor și magistraților cu privire la trauma victimelor traficului de persoane, specializarea investigatorilor financiari pentru aplicarea principiului "follow the money" în cauzele de trafic de persoane, aplicarea multidisciplinarității și interdisciplinarității pentru determinarea interesului superior al victimei traficului de persoane și sprijin bazat pe nevoi specifice, inclusiv pe parcursul procesului penal. Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică 2023-2027 prevede activități referitoare la prevenirea și combaterea traficului de persoane, inclusiv prin creșterea nivelului de conștientizare a categoriilor sociale vulnerabile și a gradului de protecție a victimelor traficului de persoane. Strategia aduce în atenție traficul de persoane ca formă de criminalitate organizată și riscul de amplificare a acestei forme de criminalitate în contextul conflictului militar aflat la granițele țării noastre, generat de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, și permanenta ajustare a modurilor de operare în cazul acestei forme de criminalitate. Strategia Națională privind Recuperarea Creanțelor provenite din infracțiuni pentru perioada 2021-2025 își propune să asigure o identificare, administrare și valorificare responsabilă a bunurilor provenite și confiscate în timpul procesului penal și să reutilizeze activele în scopuri sociale, inclusiv pentru suportul victimelor traficului de persoane. Prezenta SNITP aduce în atenția autorităților și organizațiilor cu competențe posibilitățile de utilizare a fondurilor provenite din infracțiuni atât pentru proiecte de educație și prevenire anti-trafic, cât și pentru protecția și asistența victimelor traficului de persoane. Totodată, prezenta SNITP urmărește să asigure creșterea cunoștințelor în rândul practicienilor din domeniul prevenirii și combaterii traficului de persoane, în scopul promovării, cu titlu de regulă, a utilizării bunurilor confiscate, pentru a compensa victimele infracțiunilor, inclusiv a victimelor traficului de persoane. Strategia Națională pentru Prevenirea și Combaterea Violenței Sexuale "SINERGIE" 20212030 completează aria de intervenție pentru depistare și sprijin specific victimelor violenței sexuale, inclusiv victimelor traficului de persoane exploatate sexual, prin analizarea oportunității înființării unor compartimente de tip cyber patrol la nivelul Poliției Române, în scopul întăririi capacității serviciilor de sprijin pentru victimele infracțiunilor*4.*4https://anes.gov.ro/strategia-nationala-pentru-prevenirea-și-combaterea-violentei-sexuale-sinergie-2021-2030-si-planul-de-acțiuni-pentru-implementarea-ei-aprobate-de-guvern/B. Principalele instrumente juridice internaționale referitoare la traficul de persoane, ratificate de România, ori care au incidență în sfera traficului de persoane și a drepturilor omului, precum și documentele europene relevante:1. Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate, adoptată la New York, la 15 noiembrie 2000, ratificată prin Legea nr.565/2002. România a semnat, la data de 14 decembrie 2000, la Palermo, Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate, precum și cele două protocoale adiționale, adoptate la New York, la data de 15 noiembrie 2000: Protocolul privind prevenirea, reprimarea și pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor și copiilor, precum și Protocolul împotriva traficului ilegal de migranți pe cale terestră, a aerului și pe mare;2. Convenția Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de ființe umane, adoptată la 3 mai 2005, deschisă spre semnare și semnată de România la Varșovia la 16 mai 2005, ratificată prin Legea nr.300/2006;3. Directiva 2011/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2011 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia, precum și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/629/JAI a Consiliului.4. Directiva 2012/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității și de înlocuire a Deciziei cadru 2001/220/JAI a Consiliului;5. C0M(2021) 171- COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR referitoare la Strategia UE privind combaterea traficului de persoane 2021- 2025.C. Instrumente internaționale care fac referire explicită la drepturile copilului, traficul de copii și lupta împotriva oricărei forme de exploatare a copiilor:1. Convenția cu privire la drepturile copilului, adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 20 noiembrie 1989, ratificată de România prin Legea nr.18/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare;2. Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr.182/1999 privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor și acțiunea imediată în vederea eliminării lor, adoptată la cea de-a 87-a sesiune a Conferinței Generale a Organizației Internaționale a Muncii la Geneva la 17 iunie 1999, ratificată prin Legea nr.203/2000;3. Protocolul facultativ la Convenția cu privire la drepturile copilului, referitor la vânzarea de copii, prostituția copiilor și pornografia infantilă, semnat la New York la 6 septembrie 2000, ratificat prin Legea nr.470/2001;4. Convenția Consiliului Europei pentru protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale, adoptată la Lanzarote la 25 octombrie 2007 și semnată de România la Lanzarote la 25 octombrie 2007, ratificată prin Legea nr.252/2010.D. Principalele acte normative naționale în domeniul traficului de persoane:1. Legea nr.678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, cu modificările și completările ulterioare;2. Legea nr.248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, cu modificările și completările ulterioare;3. Legea nr.286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare;4. Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare;5. Hotărârea Guvernului nr. 299/2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozițiilor Legii nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane;6. Hotărârea Guvernului nr. 88/2023 pentru aprobarea Mecanismului național de identificare și referire a victimelor traficului de persoane;7. Hotărârea Guvernului nr. 1238/2007 privind aprobarea Standardelor naționale specifice pentru serviciile specializate de asistență și protecție a victimelor traficului de persoane.E. Acte normative naționale cu referire la traficul de copii, drepturile copilului și lupta împotriva oricărei forme de exploatare a copiilor:1. Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată cu modificările și completările ulterioare;2. Hotărârea Guvernului nr.1443/2004 privind metodologia de repatriere a copiilor români neînsoțiți și asigurarea măsurilor de protecție specială în favoarea acestora;3. Hotărârea Guvernului nr.867/2009 privind interzicerea muncilor periculoase pentru copii;4. Hotărârea Guvernului nr.49/2011 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind prevenirea și intervenția în echipă multidisciplinară și în rețea în situațiile de violență asupra copilului și de violență în familie și a Metodologiei de intervenție multidisciplinară și interinstituțională privind copiii exploatați și aflați în situații de risc de exploatare prin muncă, copiii victime ale traficului de persoane, precum și copiii români migranți victime ale altor forme de violență pe teritoriul altor state.F. Alte instrumente legislative naționale cu incidență în domeniul traficului de persoane:1. Legea nr. 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate, republicată;2. Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare;3. Legea nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, cu modificările ulterioare;4. Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor, republicată, cu modificările ulterioare;5. Legea nr. 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate, cu modificările ulterioare;6. Legea nr.211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilor;7. Legea nr.302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, cu modificările și completările ulterioare;8. Hotărârea de Guvern nr. 460/2011 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale împotriva Traficului de Persoane, cu modificările și completările ulterioare;9. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări prin Legea nr.120/2018, cu modificările și completările ulterioare;10. Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare;11. Legea asistenței sociale nr.292/2011, cu modificările și completările ulterioare;12. Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare. + ANALIZA CONTEXTULUI ȘI DEFINIREA PROBLEMELOR + Analiza contextului Analiza comparativă a dinamicii fenomenului traficului de persoane corespunzătoare implementării strategiilor aferente perioadei 2012-2016, versus 2018-2022 Perioada 2012-2016 a fost marcată de dezvoltarea tehnologică și expansiunea utilizării internetului în viața cotidiană, mediul creat de rețelele de socializare, prin propagarea virală de conținut, devenind un spațiu favorabil susținerii activității infracționale, inclusiv din sfera traficului de persoane. De asemenea, puternicul flux de migrație dinspre Orientul Mijlociu și din state africane, afectate de conflicte armate sau grupări teroriste, a pus sub presiune capacitatea statelor europene de sprijinire și includere a refugiaților în programe de integrare și azil, dar și de prevenire a actelor infracționale în taberele de refugiați și în regiunile europene puternic populate de refugiați. Cum era de așteptat, în Europa, traficul de migranți proveniți din regiunile mai sus-menționate a ajuns la cote alarmante în acea perioadă, existând un risc pentru propensiunea la trafic de persoane, proxenetism, abuz, exploatare. În acest context, autoritățile române responsabile în materia politicilor publice pentru imigrări, drepturile omului și prevenirea infracțiunilor, prin eforturi concentrate, au fost nevoite să manifeste vigilență dar și să aibă o atitudine proactivă de gestionare a situațiilor în eventualitatea intrării și stabilirii unui număr semnificativ de migranți. Perioada corespunzătoare Strategiei Naționale Împotriva Traficului de Persoane pentru perioada 20182022 a fost categoric marcată de situația pandemică. În mod evident, lockdown-ul global, caracterizat prin oprirea majorității activităților economice și sociale, precum și a mobilității populației, și-a pus amprenta și asupra traficului de persoane, dar și asupra manierei în care instituțiile de stat cu atribuții în domeniul prevenirii și combaterii fenomenului și diversele organizații ale societății civile au reacționat. A fost nevoie de un efort suplimentar și găsirea căilor pentru manifestarea rezilienței în fața unor rețele de infractori care au găsit modalități pentru continuarea activităților infracționale. Măsurile generale impuse ca urmare a Pandemiei COVID-19 au generat dificultăți de comitere a infracțiunii de trafic de persoane la nivelul grupărilor criminale. Restricțiile de liberă circulație au limitat activitățile infracționale ale unor grupări sau au condus la schimbări de modus operandi (grupările "specializate" în exploatarea sexuală a victimelor și-au orientat interesul infracțional către utilizarea preponderentă a mijloacelor virtuale de comitere: pornografie, video-chat). Relațiile interumane au fost mutate preponderent în spațiul online, sens în care recrutarea prin intermediul internetului a victimelor în România a înregistrat creșteri majore. Corelat, a existat o tendință de orientare în vederea exploatării victimelor din ce în ce mai tinere, minore, lipsite de experiența de viață necesară și de capacitatea completă de a discerne consecințele interacțiunii cu asemenea indivizi. Statistica privind victimele traficului de persoane, dar și cazuistica judiciară, a prezentat o creștere a cazurilor de pornografie infantilă la nivel național, situație pusă atât pe seama restricțiilor de izolare impuse de pandemia de COVID-19, cât și pe seama expansiunii utilizării internetului și a digitalizării continue a proceselor sociale. Personalul angajat în eforturile de prevenire, monitorizare, combatere a fenomenului traficului de persoane, precum și lucrătorii din ONG-urile active în domeniul asistenței victimelor, s-au aflat în perioada Pandemiei în fața unor obstacole majore, precum: dificultăți mari de a mai intra în contact cu victimele traficului de persoane, la repatrierea din țara de destinație, acestora fiindu-le impusă măsura carantinării; contact redus/lipsă de contact cu victimele aflate în programele de coordonare în procesul penal; limitarea activităților de conștientizare cu privire la riscurile asociate traficului de persoane în unitățile de învățământ sau în alte spații publice și orientarea acestora către spațiul virtual; limitarea organizării de cursuri/instruiri, în format fizic, în domeniul prevenirii traficului de persoane; nu au mai putut fi organizate, în mod fizic, întâlniri operaționale sau de coordonare la Europol sau Eurojust, iar activitățile efectuate în echipele comune de investigații (JIT) existente au fost îngreunate de imposibilitatea deplasării ofițerilor/procurorilor pentru activități comune într-un stat partener. Răspunsul de reziliență din partea instituțiilor de stat abilitate în domeniul combaterii traficului de persoane dar și al ONG-urilor a presupus adaptarea specialiștilor și instrumentelor de lucru la situația nou creată, iar schimbul de informații cu privire la victime, identificarea de date suplimentare cu privire la cazuri, contactul cu victimele și evaluarea inițială a nevoilor au trebuit să se realizeze prin mijloacele de comunicare la distanță (telefonic sau on-line). Dimensiunea fenomenului traficului de persoane din România în perioada 2018-2022 a înregistrat o reducere, parte a trendului descendent început în anii anteriori, dar și ca o consecință a pandemiei care a marcat într-un mod incontestabil a doua jumătate a perioadei. Rata victimizării, numărul de victime identificate raportat la volumul populației României, a cunoscut și ea o reducere de la 4.33, pentru perioada 2012-2016, la 2.89*5 pentru anii 2018-2022. *5 Număr de victime calculat la 100.000 locuitori, pentru un număr total de victime N=2.796; Reducerea numărului de victime identificate s-a produs și ca urmare a reconfigurării unor activități criminale din domeniul traficului, ceea ce s-a transpus în reducerea traficului și a exploatării către anumite țări, îndeosebi în scopul exploatării prin muncă, implicit reducerea numărului de adulți exploatați, ceea ce a determinat ca la sfârșitul perioadei implementării strategiei, fenomenul să aibă o componentă foarte extinsă de exploatare, preponderent sexuală, a minorilor, exploatare care are loc cu predilecție pe teritoriul național. + Sex și vârstă
Figura 1. Distribuția pe sex și vârstă a victimelor traficului de persoane (2018-2022) Comparativ cu perioada 2012-2016, când persoanele de sex bărbătesc reprezentau o pondere însemnată în totalul victimelor traficului de persoane (31%), în perioada 2018-2022 numărul victimelor de sex bărbătesc s-a redus semnificativ (-60%), în timp ce în cazul victimelor de sex femeiesc reducerea a fost de doar 25%. Categoria de vârstă care prezintă cea mai mare vulnerabilitate la trafic în cazul femeilor este 18-25 ani, 3 din 4 femei victime fiind din această categorie de vârstă, iar în cazul minorelor, 8 din 10 fete victime au fost din categoria de vârstă 14-17 ani. Din datele colectate se observă că interesul infracțional din ultimii ani a fost orientat mai degrabă către exploatarea femeilor, în special a celor minore, în sfera pfrostituției și pornografiei, datele statistice naționale indicând o pondere de 80% din victimele identificate ca fiind de sex femeiesc, în proporții egale (40%), femei și fete.
Figura 2. Dimensiunea de sex a victimizării prin trafic de persoane în perioada de implementare a strategiilor anterioare Ponderea minorilor în totalul victimelor traficului de persoane a crescut de la an la an, mai ales prin scăderea considerabilă a numărului de victime adulte identificate. Dacă în anii 2012-2016 victimele minore reprezentau aproximativ o treime din totalul victimelor identificate, în anii 2018-2022 aproape jumătate dintre victime (47%) au fost minori (anul 2021 înregistrând un vârf în acest sens, minorii reprezentând 56% din totalul victimelor identificate).
Figura 3. Victime ale traficului de persoane în perioada de implementare a strategiilor anterioare Prevalența în populația sub 18 ani a crescut de la 8.65 victime în 100.000 copii la 15.15 în perioada 2018-2022. Astfel, curba evoluției acestui indicator urmează un trend opus celui care descrie fenomenul traficului în general, și anume acela de reducere. Dimensiunea crescută a minorilor din totalul populației de victime poate fi explicată și prin creșterea interesului infracțional pentru exploatarea în mediul online și prin obligarea acestora la producerea de conținut (foto-video) cu caracter sexual explicit și diseminarea conținutului în mediul online.
Figura 4. Distribuția pe categorii de vârstă a victimelor minore în perioada de implementare a strategiilor anterioare Categoria de vârstă cea mai vulnerabilă în cazul minorilor a fost cea de 14-17 ani (74% dintre minorii victime au fost din această categorie de vârstă, dar, comparativ cu perioada 2012-2016, s-a observat o creștere semnificativă (cu 66%) a numărului de victime sub 14 ani. Un aspect relevant în crearea contextului de vulnerabilitate la traficare este situația familială a victimelor, iar în cazul victimelor minori identificate în perioada 2018-2022, ponderea celor care proveneau din centre de plasament, plasament familial sau se aflau în grija rudelor a crescut de la 13% la 17%. (în anii anteriori pandemiei, 2018/2019, procentul era de 20%, însemnând că 1 din 5 copii victime ale traficului se afla în grija instituțiilor statului sau a unor rude în momentul recrutării).
+
Tipuri de exploatare Pe măsură ce exploatarea prin muncă a cunoscut o reducere cu 66% în perioada 2018-2022 (comparativ cu perioada 2012-2016), iar exploatarea prin cerșetorie o diminuare cu 42%, numărul victimelor exploatate sexual a înregistrat o reducere modestă, de 20%, raportat la totalul victimelor identificate.
Figura 5. Distribuția pe moduri de exploatare a victimelor traficului în perioada de implementare a strategiilor anterioare În perioada 2018-2022, 77% dintre victimele traficului de persoane înregistrate la nivel național au fost exploatate sexual.
Figura 6. Distribuția pe moduri de exploatare a victimelor traficului de persoane (2018-2022) Realitatea statisticilor din ultimii ani relevă o dinamică ascendentă a exploatării prin pornografie a minorilor și schimbări în modul de operare a grupărilor "specializate" în exploatarea sexuală a victimelor, aceștia orientându-și activitatea infracțională în direcția utilizării preponderente a mijloacelor și instrumentelor virtuale de comitere: pornografie, video-chat ș.a.m.d. Dacă în intervalul 2012-2016, numărul de cazuri de exploatare prin pornografie era redus, ponderea fiind nesemnificativă pentru numărul total de victime minore exploatate sexual, în anul 2022 acestea au ajuns să reprezinte 52% din totalul populației de victime identificate la nivel național.IMG pg 15
Figura 7. Dimensiunea exploatării prin pornografie în rândul victimelor minore exploatate sexual (2018-2022)
+
Destinație Traficul extern, o componentă a destinației traficului care era semnificativă în perioadele anterioare, a cunoscut atât o diminuare, printr-un număr din ce în ce mai redus de victime identificate ca fiind exploatate pe teritoriul altor țări, cât și schimbări în registrul țărilor de destinație a exploatării. Dacă în perioada 2012-2016, Germania, Italia, Spania și Grecia înregistrau cote ridicate de victime provenite din România, în anii 2018-2022 și alte țări europene devin puncte de "atracție" și context favorabil traficului de persoane: Regatul Unit, și, la o scară mai mică, Franța, Elveția și Suedia. Cu aceste modificări de rute, țările vest-europene au continuat să păstreze statutul de țări de exploatare pentru cetățenii români atrași în situații de trafic, existând o cerere crescută, venită din partea consumatorilor de servicii sexuale, a angajatorilor care au căutat forță de muncă ieftină și "contractualizată" în afara sau la limita condițiilor legale, sau un context oportun pentru practicarea cerșetoriei. Potențialele victime au ajuns astfel într-o situație de trafic, în special în statele unde legislația este permisivă ori unde prostituția este tolerată sau legalizată, aceste state reprezentând, evident, și destinații preferate pentru traficanții de persoane ori pentru proxeneții de cetățenie română. În perioada 2018-2022, principalele destinații pentru victimele traficului de persoane au fost: Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Germania, Italia, Spania, Elveția și Franța, așa cum este prezentat în continuare:
Observăm o concentrare a numărului de victime în acele țări în care diaspora românească este semnificativă, practic 81% dintre victimele exploatate în afara granițelor fiind pe teritoriul a patru țări cu comunități importante de români: Marea Britanie, Germania, Italia, Spania.
+
Traficul intern În anul 2012 România devenea pentru prima dată principala țară de destinație și de exploatare a victimelor traficului de persoane, iar începând cu anul 2016, mai mult de jumătate dintre ele au fost exploatate în interiorul granițelor naționale. În perioada 2018-2022, ponderea traficului intern din totalul de 2.796 victime identificate a fost, în medie, de 56%, având un minim de 49% înregistrat în anul 2018 și un maxim de 64% înregistrat în 2021.
Figura 8. Distribuția victimelor traficului de persoane exploatate intern versus extern, în perioada de implementare a strategiilor anterioare Așa cum este ilustrat în graficul de mai sus, România a urmat un proces de schimbare din țară de origine pentru traficul de persoane din Europa, în țară de origine și de exploatare pentru victimele din România. Ceea ce caracterizează traficul intern de persoane este orientarea către exploatarea minorilor (7 din 10 victime identificate în 2022 au avut sub 18 ani), marea lor majoritate fiind de sex femeiesc. Dintre victimele minore (fete), 8 din 10 au fost exploatate sexual, jumătate dintre ele în scop pornografic. Principalele județe de proveniență pentru victimele traficului de persoane identificate în 2018 - 2022 au fost: Dolj, Bacău, Galați, Iași, București, Brașov, Constanța, Mureș, Timiș și Argeș (47% dintre victime au provenit din aceste 10 județe). În perioada 2018-2022, 17 victime ale traficului de persoane de altă naționalitate au fost înregistrate în Sistemul Integrat de Monitorizare și Evidență a Victimelor Traficului de Persoane, 10 provenind din Germania, 4 din Republica Moldova, 1 Kenia, 1 Letonia, 1 USA, existând însă în acest moment un teren fertil pentru transformarea României și în țară de destinație pentru străini.
+
Perspectiva asistenței oferite victimelor Includerea persoanelor în diferite programe de sprijin este un proces bazat atât pe evaluarea nevoilor, elaborată de către specialiști, cât și pe decizia victimei de a accepta serviciile respective. Astfel, pot exista situații în care victimele să refuze orice formă de colaborare sau contact cu autoritățile, inclusiv cu cele din domeniul protecției sociale, iar ulterior, după o perioadă de timp să reia legătura cu lucrători din cadrul Centrelor Regionale ale ANITP și astfel să fie de acord cu referirea, ulterior având loc astfel includerea acestora în programe specifice de asistență. Ponderea anuală a victimelor incluse în programe de sprijin a oscilat de la 47.5% în 2018, la 48,5% în 2019 până la 52,5% în 2022, din totalul populației victimelor identificate. Printre cele mai accesate servicii de asistență ale victimelor se numără consilierea psihologică, sprijinul financiar și material, asigurarea unui adăpost și asistența medicală.
+
Perspectiva tragerii la răspundere a traficanților în perioada 2018-2022 În instrumentarea cauzelor penale în domeniul traficului de persoane, pe plan internațional, DCCO și DIICOT cooperează cu autoritățile corespondente din țările de exploatare, în cadrul Joint Investigation Team - JIT (echipe comune de anchetă), România fiind unul din statele europene cu cele mai multe astfel de participări în echipe comune și întâlniri de coordonare. Exploatarea sexuală a victimelor și obligarea acestora de a practica prostituția este forma cea mai întâlnită în cadrul dosarelor existente la nivel european în care există echipe comune de investigații, inclusiv cu echipe din state terțe. Numărul persoanelor condamnate definitiv pentru infracțiuni de trafic de persoane și minori în România se menține la un nivel ridicat comparativ cu alte state europene.
+
Problemele actuale în relație cu prevenirea și combaterea traficului de persoane Constatările obținute în urma analizării modului și gradului de îndeplinire a activităților stabilite în Strategia Națională Împotriva Traficului de Persoane pentru perioada 2018-2022, precum și dificultățile întâmpinate pe parcursul perioadei de implementare au reprezentat punctul de plecare pentru definirea problemei de ansamblu în domeniu, respectiv manifestarea în continuare a fenomenului traficului de persoane la un nivel destul de ridicat prin existența unui număr mare de victime, precum și o capacitate relativ restrânsă de răspuns anti-trafic. Următoarele probleme ale domeniului anti-trafic, prezentate și rezultate ca urmare a consultărilor inter-instituționale și în cadrul grupurilor de lucru, vor fi adresate prin intermediul Strategiei:1. Prevederile Mecanismului național de identificare și referire (MNIR) sunt insuficient cunoscute, înțelese și integrate în procedurile de lucru instituționale; înțelegeri diferite ale unor concepte și instrumente de lucru prevăzute de MNIR; nu există o conformitate a procedurilor MNIR cu procedurile deja existente la nivelul diferitelor instituții publice implicate în implementarea acestuia. Observarea activităților de repatriere și referire spre asistență a victimelor, în special particularitățile etapelor parcurse și actorii implicați, a relevat faptul că, la nivelul instituțiilor responsabile cu implementarea Mecanismului național de identificare și referire a victimelor traficului de persoane, prevederile acestui document nu sunt cunoscute suficient sau există unele neclarități privind atribuțiile de identificare și referire a victimelor traficului de persoane. Lipsa unor standarde pentru realizarea evaluărilor de risc privind victimele traficului de persoane identificate și a unor standarde privind repatrierea asistată a acestora determină unele întârzieri în identificarea celor mai potrivite măsuri de protecție și asistență. În particular, procedurile complementare detaliate privind identificarea și referirea copiilor victime ale traficului de minori, ca etape ale managementului de caz pentru copiii victime ale traficului, prevăzut prin Metodologia de intervenție multidisciplinară și interinstituțională privind copiii exploatați și aflați în situații de risc de exploatare prin muncă, copiii victime ale traficului de persoane, precum și copiii români migranți victime ale altor forme de violență pe teritoriul altor state, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 49/2011, sunt încă insuficient cunoscute de către instituțiile responsabile.2. Resursă umană specializată insuficientă Persistă nevoia de instruire a principalelor categorii de specialiști care pot intra în contact cu potențiale victime ale traficului de persoane, ținând cont de specificul profesiei și de cadrul instituțional în care își desfășoară activitatea. Resursa umană insuficientă și nespecializată conduce la deficiențe în capacitatea de reacție la fenomen și la o cooperare inter-instituțională cu sincope. La nivelul principalelor instituții publice cu competențe în combaterea traficului de persoane, de exemplu IGPR sau DIICOT, există un deficit de personal situat la aproximativ 20%, pe lângă fluctuația de personal care determină o constantă nevoie de instruire. Proactivitatea în vederea identificării victimelor în rândul persoanelor vulnerabile este o necesitate a sistemului anti-trafic care nu poate fi îndeplinită în lipsa personalului suficient și specializat.3. Sistemul de compensare, respectiv despăgubire a victimelor rămâne puțin flexibil și dificil de accesat În prezent, accesibilitatea scăzută pentru recuperarea prejudiciilor de către victime este direct proporțională cu nivelul scăzut al cunoștințelor în rândul specialiștilor cu privire la posibilitățile și procedurile pe care victimele, cu suportul acestora, trebuie să le îndeplinească. Modalitatea de compensare a victimelor de către stat, sub formă de voucher care va răspunde unor nevoi emergente ale victimelor, se află în fază incipientă și va necesita evaluări și timp de măsurare a impactului.4. Prevalența crescută a victimelor traficate intern În anul 2023, ponderea victimelor exploatate pe teritoriul României a ajuns la 72% din totalul victimelor identificate, iar exploatarea prin pornografie infantilă sau cu utilizarea mijloacelor tehnologice, inclusiv rețele sociale, este în continuă creștere, cu 21% din total.5. Cooperarea nearmonizată a autorităților publice și private în asigurarea asistenței victimelor traficului de persoane Cu excepția cadrului oferit de Mecanismul național de identificare și referire a victimelor traficului de persoane, nu există alt cadru formal sau proceduri prin care victimele să poată naviga cu ușurință, în funcție de nevoi, de la un serviciu de asistență oferit de stat la unul oferit de mediul privat și nici invers.6. Număr redus de servicii specializate pentru asistența și protecția victimelor traficului de persoane, inclusiv pentru copii victime ale traficului de minori; inexistența unui adăpost de urgență la nivelul municipiului București Numărul serviciilor sociale pentru victimele traficului de persoane este redus, raportat la numărul de victime identificate anual și la nevoile acestora, inclusiv la nevoile de sprijin pe raza județelor/localităților de proveniență ale acestora. Sunt întâmpinate numeroase dificultăți în asigurarea asistenței fără întârzieri și la un nivel corespunzător, atât în ceea ce privește tipul serviciilor acordate, cât și calitatea acestora. În suficiente cazuri, reacția imediată a instituțiilor cu atribuții în domeniul asistenței sociale se îndreaptă în direcția identificării prevederilor legale care să indice lipsa de competență și responsabilitate în domeniul traficului de persoane, să justifice lipsa cooperării, a preluării victimelor sau acordării drepturilor prevăzute de lege, alegând să ignore prezența diverselor situații de vulnerabilitate. În unele cazuri care au necesitat intervenție rapidă pentru asistarea victimelor traficului de persoane la nivelul capitalei, inclusiv pentru asigurarea unei cazări temporare a victimelor, având în vedere și proximitatea Aeroportului Internațional Otopeni, ca principală poartă de repatriere a cetățenilor români, serviciile publice nu au fost în măsură să răspundă solicitărilor specializate.7. Creșterea riscului de săvârșire a infracțiunii de trafic de persoane în contextul imigrației pentru muncă, precum și a crizelor migratorii și a crizei refugiaților din Ucraina Pe fondul creșterii contingentului de cetățeni străini veniți în România în vederea ocupării unui loc de muncă există premisele unui mediu favorabil pentru o incidență a traficului de persoane cu cetățeni non-UE în România. În același timp, crizele migratorii și agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei au adus în atenția autorităților române nevoia de intervenție în vederea prevenirii traficului de persoane în rândul refugiaților și solicitanților de azil.8. Fonduri insuficiente pentru desfășurarea activităților relaționate problematicii traficului de persoane, în special pentru asistența acordată victimelor traficului de persoane. Pentru o abordare integrată a problematicii traficului de persoane, se impune asigurarea unui aport financiar crescut în acest domeniu. Lipsa finanțării de la nivel guvernamental pentru sprijinirea activităților anti-trafic, în special pentru finanțarea activităților desfășurate de către mediul non- guvernamental rămâne o constantă recomandare adresată Guvernului României de către organismele internaționale.9. Inconsistență în acuratețea și complexitatea datelor colectate și diseminate la nivelul instituțiilor responsabile cu implementarea politicilor din domeniul traficului de persoane; lipsa unui schimb de date formalizat între societatea civilă și instituția Raportorului Național Coerența și complexitatea modului de identificare a problemei traficului de persoane sunt fluctuante, cu efecte asupra calității rapoartelor naționale/de țară și implicații în percepția eronată a capacității instituționale de reacție față de situația existentă. În lipsa unor date corecte și coerente în domeniul traficului de persoane, politicile publice specifice anti-trafic nu vor fi direcționate corespunzător problematicii. De asemenea, nu există un schimb de date formal, constant și coerent între societatea civilă și instituțiile publice privind victimele traficului (potențiale, prezumate, identificate), situație care influențează intervenția integrată în domeniul traficului de persoane.10. Reglementările din domeniul asistenței și protecției victimelor sunt insuficient armonizate pentru asigurarea unei intervenții integrate Reglementările existente referitoare la asistența și protecția victimelor traficului de persoane sunt insuficient armonizate pentru asigurarea unor intervenții integrate, adaptate drepturilor și nevoilor specifice. Situația este cu mult mai complexă în cazurile ce vizează cetățenii de altă naționalitate.11. Lipsa unor definiții sau înțelegeri unitare a unor concepte relaționate serviciilor dedicate victimelor traficului de persoane Specialiștii în domeniu apreciază că nu există o înțelegere unitară privind concepte utilizate în relație cu serviciile acordate victimelor traficului de persoane și forma de organizare a acestora, respectiv; servicii sociale, servicii speciale, servicii specializate, management de caz, manager de caz, coordonator victime. Atât mediul public cât și cel privat utilizează concepte și termeni profesionali specifici instituționali, fără a operaționaliza aceste concepte unitar și în contextul traficului de persoane.12. Inexistența unui sistem de comunicare interinstituțională pentru dobândirea calității de asigurat de către victimele traficului de persoane, în condițiile legislației în vigoare Insuficienta cunoaștere, de către specialiști, a prevederilor legislației în vigoare privind accesul la asigurările de sănătate precum și asigurarea de servicii medicale a condus, la nivel național, la dificultăți/limitări/întârzieri în accesarea serviciilor medicale pentru victimele traficului de persoane, indiferent de cetățenia acestora.13. Capacitare instituțională limitată a SSVI, la nivel local, pentru a asista adecvat victimele traficului de persoane În prezent, la nivelul DGASPC funcționează un număr de 19 Servicii specializate pentru victimele infracțiunilor, iar alte 9 servicii au personal detașat/cu dublă fișă de post. În același timp, odată cu creșterea numărului persoanelor încadrate se impune și creșterea capacității lor de a gestiona cazurile, prin instruirea și alocarea de resurse logistice adecvate.14. Insuficienta cunoaștere în rândul cetățenilor străini aflați pe teritoriul României a riscurilor și implicațiilor asociate traficului de persoane În rândul cetățenilor străini care se află în România există un număr ridicat de persoane care nu sunt informate cu privire la drepturile și obligațiile pe care le au pe teritoriul statului român și care nu sunt conștiente de pericolele traficului de persoane și de modul în care pot deveni victime ale acestui fenomen. Acest context impune desfășurarea de campanii de informare și conștientizare în rândul cetățenilor străini, pentru a-i ajuta să-și cunoască atât drepturile, cât și obligațiile, să recunoască semnele traficului de persoane și să știe cum poate fi evitată victimizarea prin trafic. În egală măsură, este necesară asigurarea sprijinului și protecției adecvate cetățenilor străini care au fost sau care sunt expuși riscului de a deveni victime ale traficului de persoane.15. Programul de coordonare a victimelor traficului de persoane pe parcursul procesului penal nu a fost actualizat pentru a răspunde cerințelor impuse de modificările legislative, iar evaluările acestui program au scos în evidență nevoia de sprijinire constantă și individualizată a fiecărei victime care participă În colaborarea cu organele judiciare, victimele traficului de persoane pot întâmpina o serie de obstacole/riscuri, precum: amenințarea victimei cu răzbunarea din partea traficantului; traumatizarea și auto-învinovățirea victimei, provocate de activitățile sau serviciile pe care trebuia să le ofere, nedorind ca rudele sau cunoștințele sale să afle prin ce a trecut; teama victimei că plângerea sa nu va avea efectul scontat; teama de a nu fi subiect al anchetei penale, în care prezența ei echivalează cu recunoașterea faptului că a locuit și a lucrat ilegal în țara de exploatare; lipsa informațiilor cu privire la procedurile judiciare și administrative aplicabile; renunțarea victimelor la participarea în proces, de cele mai multe ori, din teama de represalii adresate de colaboratori ai inculpaților, reluarea contactului cu traficanții sub imperiul așteptării naive a obținerii unei reparații materiale din partea acestora, în schimbul retragerii plângerilor, riscuri de securitate, înțelegerea greșită a unor drepturi, slaba colaborare între instituții, riscul de re-victimizare.
+
SCOPUL, OBIECTIVELE GENERALE ȘI SPECIFICE Prezenta strategie națională are ca scop reducerea impactului și a dimensiunilor traficului de persoane la nivel național prin prioritizarea și eficientizarea activităților desfășurate de instituțiile publice, structurile societății civile și mediul privat Pentru atingerea scopului său, SNITP prevede 5 obiective generale, cărora le sunt subsumate 18 obiective specifice, structurate în jurul celor 4 piloni de bază anti-trafic: Prevenire, Pedepsire, Protecție și Parteneriat. Obiective generale:1. Reducerea influenței factorilor de risc și a vulnerabilităților ce conduc la victimizarea prin trafic de persoane2. Creșterea eficacității și eficienței sistemului de justiție penală în cazurile de trafic de persoane3. Îmbunătățirea protecției și a asistenței acordate victimelor traficului de persoane4. Standardizarea unor procese de colectare a datelor în domeniul traficului de persoane5. Eficientizarea cooperării în domenii orizontale ale sistemului anti-trafic
+
OBIECTIVUL GENERAL 1.: Reducerea influenței factorilor de risc și a vulnerabilităților ce conduc la victimizarea prin trafic de persoane Obiectiv specific 1.1.: Informarea grupurilor vulnerabile despre riscul traficului de persoane Abordarea adecvată a nevoii continue de informare a persoanelor vulnerabile cu privire la riscurile și implicațiile asociate traficului de persoane este esențială pentru prevenirea acestui fenomen. Activitățile specifice de informare, sensibilizare și conștientizare trebuie să urmărească acoperirea unui spectru larg din punct de vedere al formelor de manifestare (exploatare sexuală, exploatare prin muncă, obligarea la cerșetorie), transmiterea către grupurile țintă a informațiilor necesare pentru limitarea vulnerabilității la trafic, dar și pentru a demonta prejudecățile și ideile stereotipe care pot vulnerabiliza anumite categorii de persoane. De asemenea, este necesar ca acțiunile preventive să abordeze reducerea și descurajarea cererii care favorizează traficul de persoane, încurajarea publicului la acțiune și responsabilitate socială, transmiterea de mesaje pozitive și de susținere pentru persoanele vulnerabile, precum și cultivarea unei atitudini de prețuire și apreciere a tuturor ființelor umane. Obiectiv specific 1.2.: Creșterea gradului de informare a minorilor despre riscul traficului de persoane Protejarea copiilor și a adolescenților în contextul fenomenului traficului de minori proclamă necesitatea unei abordări bazate pe drepturile copilului și pe dezvoltarea acestuia, dar și pe măsuri de educație și protecție adecvate. Eforturile de prevenire a traficului de minori trebuie să se concentreze pe reducerea vulnerabilității la trafic, o componentă importantă fiind reprezentată de creșterea nivelului de informare privind riscurile și implicațiile asociate traficul de minori și pornografiei infantile. Aceste inițiative trebuie adaptate atât specificului local și regional al traficului, cât și diverselor tipuri de exploatare, ținând cont în permanență de particularitățile grupurilor țintă. În egală măsură, informarea și instruirea cadrelor didactice, precum și a asistenților maternali și a personalului cu competențe în domeniul asistenței sociale din cadrul serviciului public de asistență socială cu privire la riscurile și implicațiile asociate traficului de minori, trebuie să ocupe un loc central în ansamblul demersurilor destinate protejării copiilor împotriva exploatării și abuzului. Obiectiv specific 1.3.: Îmbunătățirea nivelului de conștientizare a cetățenilor străini cu privire la traficul de persoane și drepturile victimelor În contextul național actual, influențat de rata crescută a migrației, o parte a cetățenilor străini aflați pe teritoriul României constituie categorii expuse la pericolele traficului de persoane. Fie că este vorba de persoanele care migrează în mod ilegal, de refugiați, solicitanții de azil sau de persoanele care părăsesc voluntar țara de origine și intră în mod legal în România, acestea pot deveni victime ale traficului de persoane. Acest lucru este cauzat inclusiv de lipsa de informare cu privire la drepturile și obligațiile pe care le au pe teritoriul statului român, precum și cu privire la riscurile și implicațiile unor infracțiuni la care pot fi expuși. Astfel, există o nevoie accentuată de implementare a unor campanii integrate de informare și sensibilizare în limba maternă, care să ofere informații clare cu privire la semnele traficului de persoane, riscurile implicate și drepturile pe care le au victimele. Obiectiv specific 1.4.: Diminuarea riscurilor traficului de persoane în mediul online Mediul online este în continuă dezvoltare și schimbă în mod constant specificul vieții cotidiene. Internetul este caracterizat de utilitate, accesibilitate, atractivitate, dar presupune și riscuri la adresa siguranței și securității utilizatorilor, fiind un instrument din ce în ce mai frecvent utilizat în facilitarea recrutării și exploatării prin traficul de persoane. Implementarea în mediul online a campaniilor de informare, conștientizare și sensibilizare cu privire la traficul de persoane este crucială pentru reducerea riscurilor de victimizare și trebuie completată inclusiv de măsuri administrative eficiente care să vizeze obligativitatea furnizorilor de servicii de găzduire de a raporta, fără întârziere, către autoritățile de aplicare a legii, toate suspiciunile privind comiterea infracțiunilor de trafic de persoane, trafic de minori și pornografie infantilă. Obiectiv specific 1.5.: Diminuarea impactului factorilor de risc ce conduc la victimizare, de către autoritățile române Pregătirea situațională și ameliorarea socială reprezintă obiectivele prevenirii traficului de persoane, asigurând o eficiență reală în diversele etape ale intervenției asupra grupurilor țintă. Dacă prevenirea situațională urmărește protejarea persoanelor cu ajutorul polițiștilor și specialiștilor în prevenire prin informarea acestora și stabilirea unor măsuri și conduite eficace, prevenirea socială este mult mai eficientă pe termen lung. Activitățile de informare, sensibilizare și conștientizare sunt absolut necesare, însă nu pot avea o eficiență completă, întrucât nevoile și constrângerile economice și sociale sunt întotdeauna mai puternice și determină persoanele să-și asume riscuri. În egală măsură, versatilitatea și experiența recrutorilor pot învinge în interacțiunea cu o persoană informată, dar vulnerabilă. Totuși, ameliorarea socială nu trebuie privită ca fiind exclusiv atributul statului, aceasta fiind rodul mai multor actori sociali, autorități ale administrației publice locale, mediul privat, respectiv al unei mase critice de cetățeni conștienți și solidari. Obiectiv specific 1.6.: Implicarea voluntară a fostelor victime în procesul de planificare și implementare a programelor anti-trafic Participarea voluntară a fostelor victime în procesul de planificare și implementare a programelor antitrafic reprezintă un factor esențial în eficientizarea acestora. Fiecare persoană care a fost victimă a traficului de persoane are o perspectivă unică și valoroasă asupra modului în care aceste programe ar trebui să fie concepute și implementate pentru a fi eficiente și pe termen lung. Aceste persoane pot contribui, prin înțelegerea și experiențele lor personale, la identificarea nevoilor reale ale victimelor, precum și la creionarea modalităților optime de prevenire și combatere a traficului. În egală măsură, implicarea fostelor victime poate ajuta la creșterea conștientizării și sensibilizării cu privire la problema traficului de persoane, oferind o reprezentare directă și reală asupra traumei și consecințelor acestui fenomen. Obiectiv specific 1.7.: Responsabilizarea companiilor private pentru adoptarea de măsuri destinate prevenirii traficului de persoane Prevenirea traficului de persoane trebuie înțeleasă ca fiind, în principal, atributul instituțiilor statului, dar aceasta presupune, în mod natural, implicarea mai multor actori sociali, a mediului privat și a cetățenilor conștienți și solidari. Specificitatea traficului de persoane presupune o abordare coordonată, coerentă și complementară din partea tuturor sectoarelor relevante. Astfel, implicarea companiilor private în răspunsul anti-trafic trebuie să vizeze: participarea angajaților proprii la cursuri de formare privind traficul de persoane (astfel încât aceștia să poată recunoaște potențialele situații de exploatare și să știe cum să raporteze suspiciunile); dezvoltarea de politici și proceduri interne care să prevină implicarea în traficul de persoane (cum ar fi verificarea riguroasă a partenerilor de afaceri și a lanțului de aprovizionare); verificări atente ale istoricului angajaților, pentru a se asigura că aceștia nu au fost implicați în activități legate de traficul de persoane sau alte forme de exploatare; colaborarea cu autoritățile competente pentru a derula activități preventive, precum și pentru a raporta orice activități suspecte sau cazuri de trafic de persoane; promovarea unui mediu de lucru sigur și etic, încurajând o cultură de respect și responsabilitate în cadrul organizației, care să prevină și să combată orice forme de exploatare sau abuz. Pentru acest obiectiv general, indicatorii de măsurare a îndeplinirii sunt cei conținuți în PNA. Suplimentar, există un număr de 3 indicatori de obiectiv, aferenți obiectivelor specifice.
+
OBIECTIVUL GENERAL 2: Optimizarea sistemului de justiție în cazurile de trafic de persoane. Obiectiv specific 2.1.: Adecvarea cadrului legislativ care să răspundă provocărilor legate de combaterea traficului de persoane Obiectivul consemnează nevoia analizării atât a textelor relevante din Cod penal - infracțiuni specifice privind traficul de persoane și exploatarea persoanelor vulnerabile, de exemplu din perspectiva limitelor de pedeapsă sau a delimitărilor dintre ele, a unor instituții din Codul de procedură penală (precum durata procedurilor în camera preliminară), dar și a noilor forme de exploatare care nu au incriminări, respectiv a modului în care unele intervenții în plan administrativ (în special amenda contravențională) pot afecta investigațiile penale, prin creșterea neîncrederii victimei în sistemul de justiție. Aceste analize se vor raporta și la evoluțiile în plan legislativ european reflectate în propunerea de Directivă de modificare a Directivei 2011/36/UE privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia. Sunt avute în vedere și textele privind asistența victimelor, dar și cele care conferă temei procedurii de selecție a procurorilor DIICOT, respectiv sprijină cooperarea acestora la nivel internațional. Îmbunătățirile legislative vor elimina unele praguri procedurale, vor conferi un cadru legislativ mai ferm și mai clar în ceea ce privește încadrările faptelor, vor impune o abordare unitară și eficientă din partea organelor judiciare a măsurilor privind victimele. Obiectiv specific 2.2.: Eficientizarea instituțiilor judiciare Obiectivul pornește de la o mai bună colectare a datelor din sfera judiciară care susțin intervenția dedicată contracarării fenomenului. Acestea vor sprijini activitatea grupului tehnic de lucru inter- instituțional constituit să analizeze fenomenul și tendințele în timp real și să dispună măsuri operative specifice. Intervențiile sistemului de justiție trebuie să fie rapide, adaptate, eficiente, astfel încât justiția nu numai să fie înfăptuită, ci să fie și percepută ca fiind înfăptuită prin acțiunile concrete, ferme, rapide. Tot aici sunt incluse demersurile de utilizare a metodelor și tehnicilor specifice moderne de investigație, atât la nivelul unităților de poliție, cât și al DIICOT-ului, efectul urmând a se reflecta în calitatea crescută a investigației penale și în durata mai redusă a acesteia. Adecvarea resursei umane constituie o provocare reflectată și în această strategie, fără un număr suficient de polițiști și procurori corespunzător pregătiți neputând fi posibile investigări penale care să contribuie la o combatere efectivă. Formarea continuă este esențială, nu doar din perspectiva însușirii noilor tehnici de investigație dar, mai ales, din perspectiva abordării centrate pe victime. Astfel, sunt planificate sesiuni de formare cu privire la traumă (din perspectivă victimologică) și adaptări procedurale necesare în interacțiunea cu persoane extrem de vulnerabile, care pot fi victime în aceste dosare, cu luarea în considerare a necesității eliminării oricăror riscuri. Obiectiv specific 2.3.: Consolidarea colaborării inter-instituționale Având o componentă puternic transnațională, traficul de persoane nu poate fi combătut eficient decât printr-o colaborare eficientă și rapidă a organelor judiciare din statele implicate, fapt ce comportă multiple provocări prin raportare la diversitatea sistemelor de drept penal și la dificultatea, de multe ori, a acomodării, mai ales pentru victimă, a tuturor procedurilor necesare unei intervenții eficiente. Acest obiectiv cuprinde, comprehensiv, toate tipurile de colaborare ce pot interveni în activitatea organelor judiciare. Astfel, sunt vizate, în primul rând, colaborările organelor judiciare între ele, în cazurile eventualelor suprapuneri de competență, de exemplu, apoi relația organelor judiciare specializate cu alte autorități care au menirea de a sprijini actul de justiție. Sunt avute în vedere, totodată, colaborările, la nivelul instanțelor de judecată și MJ, a unităților de parchet, cât și la nivelul structurilor de poliție, cu omologii din țările sursă, dar mai ales de destinație pentru traficul de persoane, și, în sfârșit, colaborarea autorităților române cu structuri europene și internaționale de profil în materie de cooperare judiciară.
+
OBIECTIVUL GENERAL 3: Îmbunătățirea protecției și a asistenței acordate victimelor traficului de persoane Obiectiv specific 3.1.: Operaționalizarea unui mecanism guvernamental integrat de alocare a fondurilor necesare pentru protecția și asistența furnizată victimelor traficului de persoane Acest mecanism va reuni într-un mod integrat instituțiile cu atribuții în domeniu și sursele de finanțare guvernamentale, asigurând sinergia și complementaritatea acțiunilor. Pentru furnizorii de stat/privați de servicii de asistență, criteriile de acces la resursele financiare se simplifică, fiind adaptate nevoilor specifice ale victimelor traficului de persoane. Aceste criterii se vor referi, printre altele, la vulnerabilitățile pre-existente situațiilor de trafic, la protecția fizică și identitatea victimei, în special în relație cu traficanții și influența acestora, la susținerea victimei în procesele penale ș.a.m.d.. Situațiile speciale ce necesită intervenții individualizate sau proiectele inovative vor putea avea asigurată, în continuare, finanțarea necesară, însă din alte surse, care includ fondurile disponibile ale ANABI, programele Uniunii Europene, proiectele bilaterale cu state ale Uniunii Europene sau diversele programe de finanțare desfășurate de state-terțe. Mecanismul va institui, totodată, un control mai bun al calității serviciilor oferite de furnizorii de stat sau privați. Obiectiv specific 3.2.: Eficientizarea colaborării interdisciplinare în cadrul implementării MNIR Mecanismul Național de Identificare și Referire va fi inclus în instruirile practicienilor și non- practicienilor anti-trafic, cu scopul de înțelegere a principiilor și procedurilor de lucru, având ca rezultat final cunoașterea și aplicarea acestuia într-o manieră unitară la nivelul diferitelor instituții publice și private. Identificarea pro-activă, concept și metodă specifică anti-trafic, este adusă în atenția autorităților publice și private, atât prin activitățile de instruire specifică în funcție de vulnerabilități cât și prin activitățile de control și verificări prevăzute în cadrul Obiectivului specific 5 - Diminuarea impactului factorilor de risc ce conduc la victimizare, de către autoritățile române. Abordarea are scopul de a asigura ambele funcții ale identificării: identificarea celor vulnerabili la trafic și intervenția emergentă în cazurile de trafic. Actualizarea unor anexe specifice ale MNIR, unde va fi necesar, este avută în vedere în cadrul obiectivului, cu scopul de a contribui la o colectare de informații adecvate. Activitatea de evaluare a MNIR va evidenția măsura în care MNIR este implementat în mod corespunzător. Obiectiv specific 3.3.: Dezvoltarea unei abordări integrate si unitare în ceea ce privește protecția si asistența victimei traficului de persoane O serie de activități pe linia modificărilor și actualizărilor de ordin legislativ, a conceptualizării și utilizării unitare a unor termeni specifici din domeniu, a elaborării unor standarde naționale de asistență, precum și acțiuni concrete pe linia capacitării unor servicii deja existente la nivelul autorităților publice sau complementaritatea sprijinului acordat victimelor prin cooperarea cu alte servicii publice de sprijin vor contribui la creșterea numărului și calității serviciilor acordate victimelor. Înțelegerea oportunităților de îmbunătățire a serviciilor de protecție și asistență pentru victimele traficului de persoane va fi asigurată și prin măsuri punctuale precum asigurarea principiului teritorialității, instituirea unei măsuri naționale privind asigurarea serviciilor medicale acordate victimelor sau clarificare a procesului de repatriere voluntară asistată. Obiectiv specific 3.4.: Eficientizarea intervenției de asistență și protecție a copiilor victime ale traficului de minori Obiectiv ce vizează acele măsuri specifice copiilor, victime ale traficului de minori, care să stimuleze crearea de servicii pentru oferirea sprijinului necesar, să asigure cunoștințele și aptitudinile necesare specialiștilor în lucrul cu aceștia. Obiectiv specific 3.5.: Crearea și dezvoltarea unor servicii de asistență și protecție pentru victime ale traficului de persoane cu altă cetățenie decât cea română Obiectivul urmărește să clarifice atât prin analize, cât și modificări legislative coerente, nevoia de intervenție a instituțiilor publice și private pentru tot ce înseamnă procesul de sprijin al victimelor de altă naționalitate decât cea română. Lipsa unei practici în domeniul aplicării măsurilor și reglementărilor deja existente, pe fondul unei cazuistici reduse până în acest moment, nu au putut conduce la măsuri de modificare și adaptare specifică a legislației. În prezent, pe fondul evaluării empirice a interacțiunii cu un număr ușor mai ridicat de victime ale traficului de persoane, de altă cetățenie decât cea română, au permis identificarea unor lacune legislative și obstacole în practica sprijinirii acestora, precum lipsa unor posibilități de asigurare a unor servicii medicale, sau cooperarea pentru asigurarea în condiții optime a repatrierii către țara de origine/reședință. Obiectiv specific 3.6.: Consolidarea măsurilor de asistență si protecție a victimelor în cadrul procesului penal, a procesului civil si derularea altor demersuri administrative Obiectivul vizează reducerea revictimizării prin îmbunătățirea coordonării intervenției multidisciplinare, prin clarificarea rolurilor și a relațiilor de colaborare între actorii implicați, precum și evaluarea aplicării mecanismului de accesare a avansului sub formă de voucher din compensația acordată de către stat. Consolidarea sprijinului acordat victimelor în procesul penal are în vedere atât extinderea utilizării sălilor distincte de audiere în cazul victimelor traficului de persoane, deci aspecte privind infrastructura, cât, mai ales, creșterea calității apărării victimelor în aceste dosare, și asigurarea, în acest mod, a standardelor naționale și internaționale care impun o apărare efectivă și nu iluzorie.
+
OBIECTIV GENERAL 4: Standardizarea unor procese de colectare a datelor în domeniul traficului de persoane Obiectiv specific 4.1.: Îmbunătățirea colectării datelor calitative si cantitative culese în scop de cercetare si analiză a fenomenului traficului de persoane, propuneri si recomandări de politici publice Uniformizarea datelor din domeniul traficului de persoane, asigurarea unui set minim de date de calitate în domeniul intervenției, în relație cu protecția și asistența oferită victimelor, elaborarea unui mecanism de colectare de feedback de la victime, precum și digitalizarea procesului privind monitorizarea mecanismelor de identificare, referire și asistență a victimelor, vizează o intervenție imediată și evaluarea rapidă a măsurilor luate, dar și adaptarea răspunsului intervenției într-o manieră coerentă și bazată pe fapte imediate.
+
OBIECTIVUL GENERAL 5: Eficientizarea cooperării în domenii orizontale ale sistemului anti-trafic Obiectiv specific 5.1.: Adresarea unor măsuri punctuale de îmbunătățire a demersurilor antitrafic Cooperarea la nivel teritorial și regional între autorități și organizații trebuie să fie instituționalizată sub instituția Prefectului, pentru asigurarea coerenței și eficacității în transpunerea politicilor antitrafic de la nivel național. Echipele interinstituționale anti-trafic județene vor fi în măsură să răspundă într-o manieră coordonată și directă provocărilor locale și teritoriale privind traficul de persoane. Coordonarea și intervenția rapidă și centrată pe aspecte teritoriale sau regionale specifice va fi de asemenea garantată prin instituirea, la nivel formal, a unui mecanism de cooperare al echipelor interinstituționale anti-trafic județene. În egală măsură, asigurarea resurselor umane necesare în scopul implementării, monitorizării și evaluării politicilor publice și a recomandărilor emise de organismele europene și internaționale, precum și pentru coordonarea victimelor în cadrul procedurilor judiciare, constituie o premisă necesară pentru eficientizarea sistemului anti-trafic.
+
REZULTATELE AȘTEPTATE La finalul perioadei de implementare a Strategiei, instituțiile responsabile vor avea consolidate capacitățile de prevenire și contracarare a fenomenului, vor avea la dispoziție instrumente legale, tehnici moderne și personal instruit care să asigure un răspuns adecvat în raport cu evoluția fenomenului traficului de persoane. Capacitatea de asistență și protecție a victimelor traficului de persoane la nivelul instituțiilor publice și private va fi crescută, iar victima traficului de persoane va putea naviga cu ușurință de la o instituție/organizație la o alta, în funcție de nevoile specifice, în timp ce va putea fi sprijinită, în mod continuu și fără obstacole, pentru recuperarea prejudiciilor de orice fel. Un sistem integrat de colectare de date va fi realizat după implementarea Strategiei, cu respectarea cerințelor specifice de protecție a datelor cu caracter personal, de asigurare a confidențialității și anonimității datelor, de asigurare a consimțământului informat pentru colectarea datelor, sistem care va deveni bază de măsurare, evaluare și orientare a multiplelor acțiuni sau politici anti-trafic. Cooperarea cu partenerii externi va fi mai intensă și mai eficientă atât la nivel european, cât și internațional iar complementaritatea unor măsuri specifice anti-trafic, în special în domeniul protecției și asistenței victimelor va fi asigurată prin stimularea parteneriatului public-privat. Implicarea societății civile în soluționarea problematicii traficului de ființe umane va complementa eforturile depuse de către autoritățile publice. Această colaborare între organizațiile neguvernamentale și autoritățile române va contribui inclusiv la implementarea parteneriatelor cu state terțe care împărtășesc obiective comune (de ex., traficul de copii, exploatarea prin muncă sau exploatarea sexuală). Concret, printre rezultatele așteptate ca urmare a implementării prezentei Strategii, prezentăm următoarele:1. Măsuri solide de prevenire a victimizării și revictimizării;2. Măsuri integrate de finanțare a proiectelor de protecție și asistență a victimelor traficului de persoane;3. Numărul și calitatea serviciilor acordate victimelor traficului de persoane crescut;4. Mecanism Național de Identificare și Referire a victimelor traficului de persoane cunoscut și aplicat la nivel integrat;5. Resurse umane și logistice necesare instituțiilor cheie în desfășurarea acțiunilor investigative antitrafic și pentru sprijinirea suportului de orice fel acordat victimelor traficului de persoane;6. Traininguri specializate adresate practicienilor anti-trafic;7. Victime identificate pro-activ;8. Mecanism Național de Coordonare a Victimelor pe parcursul procedurilor penale actualizat și funcțional.
+
PROCEDURI DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE Monitorizarea implementării SNITP va fi coordonată de Comitetul Interministerial de Coordonare Strategică Intersectorială a Luptei împotriva Traficului de Persoane, care va analiza modul de realizare a sarcinilor asumate de către fiecare instituție și va stabili măsurile necesare îndeplinirii obiectivelor strategiei, dacă este cazul. Rapoartele de monitorizare, vor fi elaborate anual de către ANITP, cu contribuția instituțiilor din cadrul Comitetului, dar și cu sprijinul altor actori relevanți în implementarea SNITP. Rapoartele de monitorizare vor evidenția progresele înregistrate, gradul de atingere al indicatorilor stabiliți și vor putea fi consolidate și prin valorificarea unor surse secundare de date relevante (ex: rapoarte INS, rapoarte de monitorizare a Strategiei Naționale de Dezvoltare Durabilă, Raportul Coordonatorului European Anti-Trafic, Rapoarte EUROSTAT, Rapoarte UNODC, Raportul Departamentului de Stat al SUA și altele-. Motivele îndeplinirii parțiale sau neîndeplinirii obiectivelor vor fi prezentate justificat în conținutul rapoartelor de monitorizare. Anual, va fi organizată o ședință de Comitet, în cadrul căreia vor fi dezbătute Rapoartele de monitorizare și se vor stabili măsuri corective pentru etapele următoare de implementare. Evaluarea Strategiei va presupune două etape: o evaluare intermediară, care va fi realizată la finele implementării PNA 2024-2026 și evaluarea finală care va fi inițiată la sfârșitul perioadei de implementare (sfârșitul anului 2028). Evaluarea intermediară și cea finală vor include rapoartele de monitorizare pentru anul în care vor fi realizate, respectiv 2026 și 2028. Pentru anii 2024, 2025 și 2027, rapoartele de monitorizare vor fi elaborate de ANITP. Pentru asigurarea obiectivității acestor evaluări, va fi luată în considerare implicarea unor experți independenți în evaluarea documentelor de politici publice din mediul academic, alții decât cei care au fost implicați în elaborarea proiectului SNITP și în implementarea acesteia, motiv pentru care, va fi asigurat bugetul corespunzător contractării acestor activități de către ANITP, din bugetul de stat. Evaluarea finală a implementării Strategiei Naționale Împotriva Traficului de Persoane va fi aprobată de Comitet și va fi prezentată Guvernului României.
+
INSTITUȚIILE RESPONSABILE La nivel național, principalele instituții ce desfășoară activități de prevenire și combatere a traficului de persoane, dar și de asistență și reintegrare a victimelor sunt următoarele:A. Ministerul Afacerilor Interne, prin structurile de specialitate:1. Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane este structura de specialitate din cadrul Ministerului Afacerilor Interne ce realizează evaluări ale tendințelor în materie de trafic de persoane și măsoară rezultatele acțiunilor de luptă împotriva traficului, inclusiv prin colectarea de date statistice în strânsă cooperare cu organizațiile relevante ale societății civile din acest domeniu, îndeplinind rolul de raportor național.2. Inspectoratul General al Poliției Române și unitățile corespondente din teritoriu sunt structuri ale Ministerului Afacerilor Interne, ce desfășoară activități investigative și de urmărire penală pe linia traficului de persoane, prin intermediul ofițerilor de poliție judiciară anume desemnați ce își desfășoară activitatea în cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, și, atunci când se impune, asigură măsuri de protecție a victimelor prin intermediul ofițerilor din cadrul Oficiului Național pentru Protecția Martorilor.3. Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, cu unitățile subordonate, este structura din cadrul Ministerului Afacerilor Interne care desfășoară activități pe linia prevenirii ieșirii ilegale din România a cetățenilor români minori, posibile victime ale traficului de persoane, având totodată și responsabilități de identificare și referire a victimelor traficului de persoane.4. Inspectoratul General pentru Imigrări este structura specializată, cu personalitate juridică, organizată în subordinea Ministerului Afacerilor Interne care exercită atributele ce îi sunt date prin lege pentru implementarea politicilor României în domeniile migrației, azilului și al integrării străinilor, precum și a legislației relevante în aceste domenii. Cu privire la lupta împotriva traficului de persoane, Inspectoratului General pentru Imigrări îi revin următoarele sarcini: acordarea unui drept de ședere sau a tolerării rămânerii pe teritoriul național, în condițiile prevăzute de lege, pentru cetățeni străini victime ale traficului; la solicitarea scrisă a autorităților competente, cazarea străinilor victime ale traficului de persoane în centrele special amenajate ale Inspectoratului General pentru Imigrări; diseminarea către structurile competente în domeniul combaterii traficului de persoane a datelor și informațiilor obținute în activitatea specifică curentă.5. Instituția Prefectului, instituție publică cu personalitate juridică, ce este organizată și funcționează sub conducerea prefectului, reprezentantul Guvernului pe plan local, care conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unităților administrativ-teritoriale.B. Ministerul Justiției participă la elaborarea, coordonarea și monitorizarea implementării strategiilor, programelor și planurilor de prevenire și combatere a formelor grave de criminalitate.1. Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, instituție publică de interes național cu personalitate juridică, organizată în subordinea Ministerului Justiției, îndeplinește funcția de facilitare a urmăririi și a identificării bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni și a altor bunuri având legătură cu infracțiunile și care ar putea face obiectul unei dispoziții de indisponibilizare, sechestru sau confiscare emise de o autoritate judiciară competentă în tot cursul procedurilor judiciare penale, inclusiv în faza de punere în executare a hotărârii penale și de valorificare, în cazurile prevăzute de lege, a bunurilor mobile și imobile sechestrate în cadrul procesului penal.2. Direcția de Prevenire a Criminalității este compartimentul prin care se planifică strategic implementarea politicilor publice de prevenire și combatere a corupției și formelor grave de criminalitateC. Ministerul Familiei, Tineretului si Egalității de Șanse, asigură coordonarea aplicării strategiei și politicilor Guvernului în domeniile politicilor familiale, tineretului, protecției drepturilor copilului și adopției, violenței domestice și egalității de șanse între femei și bărbați. Aceste responsabilități se realizează inclusiv prin coordonarea și îndrumarea metodologică a activității direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului, care funcționează în subordinea consiliilor județene și a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București, și respectiv a serviciilor publice de asistență socială, care funcționează în subordinea consiliilor locale.1. Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, exercită activitățile aferente asigurării prevenirii traficului de persoane/minori și a asistenței victimelor copii. Aceste responsabilități sunt relaționate misiunii globale a autorității la nivel central în domeniul protecției și promovării drepturilor copilului la nivel național și sunt concretizate prin următoarele atribuții specifice: asigură coordonarea și realizarea activităților privind repatrierea minorilor români identificați neînsoțiți sau în dificultate pe teritoriul altor state și a copiilor victime ale traficului de minori; monitorizarea respectării drepturilor copilului pe teritoriul României, elaborarea politicilor, strategiilor și standardelor în domeniul protecției și promovării drepturilor copiilor și adopției.2. Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei si Bărbați este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, ce promovează principiul egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați în vederea eliminării tuturor formelor de discriminare bazate pe criteriul de sex, în toate politicile și programele naționale, și care exercită funcțiile de strategie, reglementare, reprezentare și autoritate de stat în domeniul violenței în familie, cu atribuții în elaborarea, coordonarea și aplicarea strategiilor și politicilor Guvernului în domeniul violenței în familie.D. Ministerul Muncii si Solidarității Sociale, ca minister de sinteză și de coordonare a aplicării strategiilor și politicilor Guvernului în domeniul muncii și protecției sociale, are obligația de a asigura, prin serviciile și instituțiile sale, precum și prin structurile teritoriale ale acestora, cadrul normativ și instituțional în vederea prevenirii situațiilor de risc privind populația în ansamblu, prin măsuri care vizează protecția și securitatea socială, în vederea diminuării riscurilor privind categoriile vulnerabile ale populației, prin strategii și programe sectoriale, precum și în vederea asistenței și protecției sociale a victimelor, în scopul recuperării și reintegrării sociale a acestora.1. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, prin măsurile active de stimulare a ocupării forței de muncă, asigură egalitatea de șanse pe piața muncii tuturor categoriilor de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă și în special persoanelor care prezintă dificultăți de inserție pe piața muncii (femei, victime al traficului de persoane, persoane cu handicap, persoane de etnie romă ...și altele asemenea). Pentru persoanele cu risc ridicat de a fi traficate, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă dezvoltă programe de informare privind piața muncii și drepturile angajaților, programe de formare profesională, precum și de informare a operatorilor economici pentru angajarea acestora cu prioritate.2. Inspecția Muncii, organ de specialitate al administrației publice centrale, în subordinea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, exercită atribuții de autoritate de stat în domeniul relațiilor de muncă și securității și sănătății în muncă și controlează aplicarea unitară a dispozițiilor legale, în domeniile sale de competență în unitățile din sectorul public, mixt, privat, precum și la alte categorii de angajatori. În domeniul relațiilor de muncă, activitatea de control este structurată pe următoarele direcții: identificarea angajatorilor care folosesc munca nedeclarată; depistarea cazurilor de nerespectare a celorlalte acte normative care reglementează activitatea relațiilor de muncă; identificarea și eliminarea formelor de exploatare a muncii copilului; respectarea prevederilor legale referitoare la: încadrarea în muncă a cetățenilor străini, protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate, egalitatea de șanse între femei și bărbați.3. Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități coordonează metodologic și monitorizează respectarea drepturilor la viață independentă și integrare în comunitate ale persoanelor adulte cu dizabilități, în scopul prevenirii situațiilor de risc și segregare. ANPDPD coordonează metodologic activitatea direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului, inclusiv pentru reabilitarea și reintegrarea socială a persoanelor cu dizabilități care devin victime ale oricărei forme de exploatare, violență sau abuz, prin acordarea de servicii de protecție.E. Ministerul Educației are atribuții în prevenirea traficului de persoane în rândul copiilor și tinerilor, precum și în asigurarea serviciilor de consiliere și reintegrare școlară a victimelor.F. Ministerul Afacerilor Externe, instituție a cărei activitate se răsfrânge atât în sfera cooperării interne, cât și internaționale, are atribuții, în calitate de partener, atât în domeniul prevenirii traficului de persoane, cât și în domeniul acordării de asistență consulară cetățenilor români victime sau potențiale victime ale traficului de persoane (inclusiv asigurarea condițiilor pentru repatrierea victimelor traficului de persoane).G. Ministerul Sănătății, asigură prin intermediul direcțiilor de sănătate publică participarea personalului medical, la activități de instruire privind identificarea proactivă a victimelor traficului de persoane și a altor categorii vulnerabile, organizate de Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane sau de alți parteneri cu expertiză în domeniu. Totodată, prin intermediul furnizorilor de servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate se asigură asistența medicală necesară victimelor traficului de persoane.H. Ministerul Public, prin Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism, este structura cu personalitate juridică, specializată în combaterea infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism, competentă să efectueze urmărirea penală pentru infracțiunile prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări prin Legea nr.120/2018, cu modificările și completările ulterioare,infracțiuni în care se circumscriu și infracțiunile de trafic de persoane, precum și să conducă, supravegheze și controleze actele de urmărire penală efectuate din dispoziția procurorului de către organele de poliție judiciară.I. Consiliul Superior al Magistraturii, în virtutea rolului său de garant al independenței justiției, furnizează date statistice cu privire la cauzele aflate pe rolul instanțelor și parchetelor care au ca obiect infracțiunile de trafic de persoane, precum și date privind numărul confiscărilor dispuse și valoarea bunurilor confiscate.J. Printre celelalte instituții/autorități ce pot avea responsabilități în sfera traficului de persoane, implicate, în calitate de responsabil sau partener, în implementarea Strategiei Naționale Împotriva Traficului de Persoane 2024-2028, enumerăm și: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului Departamentul pentru Românii de Pretutindeni Organizația Internațională pentru Migrație Agenția Națională pentru Romi Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării Direcțiile județene/sectoriale de asistență socială și protecție a copilului/Serviciile publice de asistență socială din cadrul consiliilor locale Uniunea Națională a Barourilor din România
+
IMPLICAȚIILE BUGETARE ȘI SURSELE DE FINANȚARE Fondurile necesare îndeplinirii obiectivelor prevăzute în Strategia națională se asigură de la bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile, din alte surse legal constituite, în limita prevederilor bugetare aprobate, în condițiile legii, ordonatorilor de credite implicați.
+
IMPLICAȚIILE ASUPRA CADRULUI JURIDIC În plan legislativ se impune evaluarea actelor normative incidente domeniului prevenirii și combaterii traficului de persoane, precum și asistenței acordate victimelor, demersurile legislative urmărind cu precădere clarificarea competențelor și responsabilităților structurilor cu atribuții în materie, corelarea domeniilor subsecvente. Inițiativele legislative de modificare și/sau completare a unor acte normative de nivel superior (legi, Ordonanțe ale Guvernului) și a celor de nivel inferior (Hotărâri ale Guvernului, precum și ordine și instrucțiuni ale miniștrilor) se vor realiza potrivit planurilor legislative anuale, fundamentate pe baza noilor oportunități reieșite din Strategia națională.
+
ANEXĂ la Strategia Națională
PLANUL NAȚIONAL DE ACȚIUNE 2024-2026
pentru implementarea Strategiei Naționale împotriva Traficului de
Persoane pentru perioada 2024-2028 + OBIECTIV GENERAL 1.: Reducerea influenței factorilor de risc și a vulnerabilităților ce conduc la victimizarea prin traficul de persoane Obiectiv specific 1.1.: Informarea grupurilor vulnerabile despre riscul traficului de persoane
Obiectiv specific 1.2: Creșterea gradului de informare a minorilor despre riscul traficului de persoane
Obiectiv specific 1.3.: Îmbunătățirea nivelului de conștientizare a cetățenilor străini cu privire la traficul de persoane si drepturile victimelor
Obiectiv specific 1.4.: Diminuarea riscurilor traficului de persoane în mediul online
Obiectiv specific 1.5.: Diminuarea impactului factorilor de risc ce conduc la victimizare, de către autoritățile române
Obiectiv specific 1.6: Implicarea voluntară a fostelor victime în procesul de planificare și implementare a programelor anti-trafic
Obiectiv specific 1.7: Responsabilizarea companiilor private pentru adoptarea de măsuri destinate prevenirii traficului de persoane
+
OBIECTIV GENERAL 2. Creșterea eficacității și eficienței sistemului de justiție în cazurile de trafic de persoane Obiectiv specific 2.1. Adecvarea cadrului legislativ care să răspundă provocărilor legate de combaterea traficului de persoane
Obiectiv specific 2.2: Eficientizarea instituțiilor judiciare
Obiectiv specific 2.3. Consolidarea cooperării inter-instituționale
+
OBIECTIV GENERAL 3: Îmbunătățirea protecției și asistenței acordate victimelor traficului de persoane Obiectiv specific 3.1.: Operaționalizarea unui mecanism guvernamental integrat de alocare a fondurilor necesare pentru protecția și asistența furnizate victimelor traficului de persoane
Obiectiv specific 3.2.: Eficientizarea colaborării interdisciplinare în cadrul implementării MNIR
Obiectiv specific 3.3.: Dezvoltarea unei abordări integrate și unitare în ceea ce privește protecția și asistența victimei traficului de persoane
Obiectiv specific 3.4.: Eficientizarea intervenției de asistență și protecție a copiilor victime ale traficului de minori
Obiectiv specific 3.5.: Crearea și dezvoltarea unor servicii de asistență și protecție pentru victime ale traficului de persoane cu altă cetățenie decât cea română
Obiectiv specific 3.6.: Consolidarea măsurilor de asistență și protecție a victimelor în cadrul procesului penal, a procesului civil și derularea altor demersuri administrative
+
OBIECTIV GENERAL: 4. Standardizarea unor procese de colectare a datelor în domeniul traficului de persoane Obiectiv specific 4.1.: Îmbunătățirea colectării datelor calitative și cantitative culese în scop de cercetare, analiză a fenomenului traficului de persoane, propuneri și recomandări de politici publice
+
OBIECTIV GENERAL 5.: Eficientizarea cooperării în domenii orizontale ale sistemului anti-trafic Obiectiv specific 5.1.: Adresarea unor măsuri punctuale de îmbunătățire a demersurilor anti-trafic
-----
| EMITENT |
Notă
Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 533 din 16 mai 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 467 din 21 mai 2024.
Protejăm viitorul! Împreună împotriva traficului de
persoane, pentru drepturile și demnitatea fiecărei persoane. + Cuprins Listă abrevieri utilizate în text INTRODUCERE VIZIUNEA PRIORITĂȚILE, POLITICILE ȘI CADRUL LEGAL EXISTENTE ANALIZA CONTEXTULUI ȘI DEFINIREA PROBLEMELOR Analiza contextului Problemele actuale în relație cu prevenirea și combaterea traficului de persoane SCOPUL, OBIECTIVELE GENERALE ȘI SPECIFICE REZULTATELE AȘTEPTATE PROCEDURI DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE INSTITUȚIILE RESPONSABILE IMPLICAȚIILE BUGETARE ȘI SURSELE DE FINANȚARE IMPLICAȚIILE ASUPRA CADRULUI JURIDIC PLANUL NAȚIONAL DE ACȚIUNE 2024-2026 Listă abrevieri utilizate în text AAPL Autorități ale administrației publice locale ANABI Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate ANCOM Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații ANES Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați ANPDCA Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție ANPDPD Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități ANR Agenția Națională pentru Romi ANITP Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane ANOFM Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă CNAS Casa Națională de Asigurări de Sănătate CSVI Compartiment pentru Sprijinirea Victimelor Infracțiunilor DCCO Direcția de Combatere a Criminalității Organizate DGAESRI Direcția Generală Afaceri Europene, Schengen și Relații Internaționale DGASPC Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului DIICOT Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism DRP Departamentul pentru Românii de Pretutindeni EUROJUST Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală IGI Inspectoratul General pentru Imigrări IGPR Inspectoratul General al Poliției Române IGPF Inspectoratul General al Poliției de Frontieră ICPC Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității INM Institutul Național al Magistraturii IM Inspecția Muncii JIT Joint Investigation Team (RO:Echipă Comună de Investigații) MAI Ministerul Afacerilor Interne MAE Ministerul Afacerilor Externe MCID Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării MD/OC Misiune diplomatică/Oficiu consular MEAT Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului ME Ministerul Educației MF Ministerul Finanțelor MIPE Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene MJ Ministerul Justiției MFTES Ministerul Familie, Tineretului și Egalității de Șanse MNIR Mecanism Național de Identificare și Referire MMSS Ministerul Muncii și Solidarității Sociale MP Ministerul Public MS Ministerul Sănătății MTI Ministerul Transporturilor și Infrastructurii OAP Operațional Action Plan (RO: Plan Operațional de Acțiune) OIM Organizația Internațională pentru Migrație ONG Organizație Non Guvernamentală ONPM Oficiul Național pentru Protecția Martorilor UE Uniunea Europeană UNBR Uniunea Națională a Barourilor din România UNODC Biroul Organizației Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate UPU Unitate Primiri Urgențe PICCJ Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție PNA Plan Național de Acțiune SGG Secretariatul General al Guvernului SNITP Strategia Națională Împotriva Traficului de Persoane SPAS Serviciul Public de Asistență Socială SSVI Serviciul pentru Sprijinirea Victimelor Infracțiunilor + INTRODUCERE Traficul de persoane este o încălcare gravă a drepturilor fundamentale ale omului, aducând atingere demnității și integrității ființei umane*1,2. Implicațiile profunde ale fenomenului sunt resimțite de la nivel individual, asupra victimelor și persoanelor apropiate acestora, și până la nivelul statelor și relațiilor dintre acestea. *1 Council of Europe, Council of Europe Convention on Action against Trafficking in Human Beings, Preambul, alin.3, Council of Europe Treaty Series - No. 197, Warsaw, 2005; *2 The European Parliament, the Council, and the Comission, Charter of Fundamental Rights of The European Union (2012/C 326/02), art. 5, p. 396, Official Journal of the European Union, Bruxelles, 2012; Traficul de persoane constituie, de asemenea, o infracțiune gravă, asociată, în multe cazuri, criminalității organizate naționale și trans-naționale, în urma căreia infractorii obțin câștiguri financiare foarte ridicate. Convențiile internaționale pentru lupta împotriva traficului de persoane și tratatele încheiate în același scop în ultimii douăzeci de ani au oferit statelor cadrul pentru lupta împotriva fenomenului. Totuși, indiferent de numărul mare de rețele identificate și de traficanți trimiși în închisori, victoria împotriva traficului pare încă îndepărtată. Fenomenul este, de altfel, extrem de versatil, cu manifestări tot mai variate, de la an, la an și de la o regiune geografică, la alta. O astfel de situație impune statelor creșterea adaptabilității la evoluțiile fenomenului și o ripostă permanentă prin implementarea de acțiuni eficiente de stopare a acestuia. Traficul de persoane afectează profund victimele, de multe ori pe durate îndelungate de timp, fiind necesare intervenții multiple, cu grad înalt de complexitate, multidisciplinare și coerente din partea instituțiilor competente, astfel încât aceste efecte să fie înlăturate sau, cel puțin, diminuate. Lupta împotriva traficului de persoane și protecția victimelor acestei infracțiuni reprezintă o prioritate a autorităților române, ca urmare a impactului negativ al acestei infracțiuni în planurile economic, social și al securității. România continuă să fie o țară de origine pentru victimele traficului de persoane, cetățeni români fiind exploatați atât în interiorul țării, cât și în statele europene. În ultimii ani, însă, datele statistice sugerează că țara noastră începe să devină o destinație pentru victimele traficului provenite din alte state, în special din zona Asiei. La nivelul Uniunii Europene, potrivit ultimului raport european în domeniul traficului de persoane pentru perioada 2019-2020, România era al 4-lea stat european după Franța, Olanda, Italia, urmat de Germania ca număr de victime identificate,*3 și al 2-lea stat european, după Franța, ca număr de persoane trimise în judecată și condamnate pentru infracțiuni de trafic de persoane și minori. În același timp, țara noastră are cei mai mulți cetățeni exploatați prin muncă forțată pe teritoriul Uniunii Europene, cele mai multe femei și cei mai mulți minori traficați pentru exploatare sexuală, comparativ cu celelalte State Membre. *3 Statistics and trends in trafficking in human being in the European Union in 2019-2020, Accompanying the document REPORT FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE COUNCIL, THE EUROPEAN ECONOMIC AND SOCIAL COMMITTEE AND THE COMMITTEE OF THE REGIONS, Report on the progress made in the fight against trafficking in human beings (Fourth Report), disponibil la https://eur-lex.europa.eu/legal- content/EN/TXT/HTML/?uri=CELEX:52022SC0429 Responsabilitatea protecției cetățenilor împotriva traficului de persoane se află la intersecția mai multor domenii de intervenție și necesită coordonare și planificare strategică și multisectorială între actorii implicați (Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justiției, Ministerul Public, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Familiei Tineretului și Egalității de Șanse, Ministerul Educației, Ministerul Sănătății, Ministerul Finanțelor, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cancelaria Prim-Ministrului). Începând cu anul 2023, prin Decizia nr.22/31.01.2023, este înființat Comitetul Interministerial de coordonare strategică intersectorială a luptei împotriva traficului de persoane (denumit în continuare Comitet) având drept scop asigurarea unei abordări coerente și coordonate a procesului de implementare a politicilor publice în domeniul prevenirii și combaterii traficului de persoane și a asistenței victimelor traficului de persoane. Ca element de noutate al prezentei Strategii, Comitetul va avea un rol cheie în sprijinirea implementării acțiunilor de către fiecare instituție și stabilirea măsurilor ce se impun în vederea atingerii obiectivelor strategiei. Noua Strategie vizează perioada 2024-2028, cu primul Plan național de Acțiune subsecvent pentru perioada 2024-2026. Obiectivele incluse în prezenta Strategie sunt structurate astfel încât să producă rezultatele sustenabile și dincolo de perioada prevăzută.VIZIUNEA La finalul anului 2028, în România va funcționa un sistem național de luptă împotriva traficului de persoane, care va avea alocate resursele necesare și va dispune eficient de acestea. În cadrul acestui sistem, instituțiile centrale și locale, în cooperare cu organizațiile neguvernamentale, societatea civilă, cât și cu organizațiile internaționale, vor pune în practică măsuri eficace de diminuare a fenomenului, de identificare și asistență a victimelor acestuia și de pedepsire a traficanților. Un sistem complex de pregătire profesională continuă va asigura instruirea celor nou veniți în sistem și perfecționarea profesională a celor cu vechime. Abordarea centrată pe victimă va fi utilizată eficient de toate instituțiile care interacționează cu victimele traficului de persoane. Având în vedere natura transfrontalieră a acestui fenomen, cooperarea cu omologii sistemelor de justiție din alte țări va fi întărită, partenerii implicați utilizând proceduri de lucru comune, care îmbunătățesc viteza de reacție și calitatea informației. De asemenea, România va urmări și formarea de parteneriate cu state terțe care vizează obiective comune pentru a reduce riscurile care survin în urma traficului transfrontalier de persoane și pentru a proteja și a asista victimele acestui fenomen. În contextul schimbării graduale a statutului de țară de la "sursă", la "destinație", România va oferi victimelor de cetățenie străină protecția și asistența necesară pentru recuperarea după experiența de trafic și readaptarea la o viață normală. Utilizarea indicatorilor de performanță SMART și analiza periodică a acestora va facilita cunoașterea evoluției și caracteristicilor fenomenului, iar acțiunile anti-trafic vor fi adaptate tendințelor identificate, astfel încât măsurile de contracarare să fie aplicate în timp optim, iar resursele să fie utilizate cu un randament ridicat. + PRIORITĂȚILE, POLITICILE ȘI CADRUL LEGAL EXISTENTEA. Congruența cu alte instrumente legislative și strategii naționale Viziunea prezentei strategii își propune să corespundă și nevoilor de intervenție identificate prin intermediul diferitelor documente strategice naționale. Programul de Guvernare 2023-2024 Consolidarea luptei anticorupție și a luptei împotriva criminalității organizate este o prioritate a Guvernului pentru perioada 2023-2024. Potrivit Planului de Guvernare, printre prioritățile Guvernului la nivelul Ministerului Afacerilor Interne se află și lupta împotriva traficului de persoane, domeniu important pentru stabilitatea și bunul mers al societății. Implementarea măsurilor prevăzute în documentele strategice și programatice la nivelul MAI, printre care, în context, putem menționa gestionarea provocărilor migraționiste și securității frontierelor, adaptarea mecanismelor de recrutare, selecție, încadrare, dezvoltare, pregătire, formare și perfecționare a personalului MAI la realitățile sociale actuale, utilizarea fondurilor externe nerambursabile vor contribui la asigurarea unui grad ridicat de siguranță a persoanelor și a patrimoniului acestora, respectiv la consolidarea mecanismelor de prevenire și combatere a criminalității, prin întărirea cooperării interinstituționale. Pe această linie mai pot fi menționate și consolidarea capacității de monitorizare și anticipare a riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților care pot conduce la tulburarea gravă a ordinii publice la nivelul MAI, respectiv de contracarare a formelor grave de criminalitate, prin perfecționarea resurselor umane specializate în activitatea de informații și achiziția de instrumente tehnice avansate de culegere și procesare a informațiilor. Asigurarea resurselor umane și materiale necesare DIICOT, precum și susținerea demersurilor care presupun ca derularea procedurilor judiciare în cazurile de trafic de persoane să țină cont de starea fizică și psihică a victimelor pentru a nu agrava trauma. Dotarea parchetelor și instanțelor din fiecare județ cu săli de audiere, pentru victimele minore, care să fie utilizate atât în procesele penale cât și în cele civile, face parte din dorința Guvernului de a nu retraumatiza victimele. Recuperarea prejudiciilor provenite din infracțiuni și compensarea victimelor din fonduri dedicate este susținută de asemenea de către Guvern prin întărirea rolului de funcționare al ANABI. Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 stabilește drept țintă strategică pentru anul 2030 eliminarea tuturor formelor de violență împotriva femeilor și fetelor, în sferele publice și private, inclusiv a traficului, exploatării sexuale și a altor tipuri de exploatare. Implementarea perspectivei de gen în mentalul societății românești începe prin adaptarea în consecință a programei școlare precum și prin organizarea unor campanii de informare și sensibilizare pentru combaterea stereotipurilor de gen în rândul tinerilor. Traficul de persoane ca și formă de criminalitate organizată este abordată la nivel național și în cadrul Strategiei Naționale Împotriva Criminalității Organizate 2021-2024, multe dintre măsurile relaționate asigurării resurselor necesare structurilor judiciare de profil, specializate în combaterea criminalității organizate, inclusiv a traficului de persoane fiind prevăzute de aceasta. Prezenta SNITP vine să completeze măsurile și atenția autorităților prin includerea unor aspecte specifice precum: instruirea polițiștilor și magistraților cu privire la trauma victimelor traficului de persoane, specializarea investigatorilor financiari pentru aplicarea principiului "follow the money" în cauzele de trafic de persoane, aplicarea multidisciplinarității și interdisciplinarității pentru determinarea interesului superior al victimei traficului de persoane și sprijin bazat pe nevoi specifice, inclusiv pe parcursul procesului penal. Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică 2023-2027 prevede activități referitoare la prevenirea și combaterea traficului de persoane, inclusiv prin creșterea nivelului de conștientizare a categoriilor sociale vulnerabile și a gradului de protecție a victimelor traficului de persoane. Strategia aduce în atenție traficul de persoane ca formă de criminalitate organizată și riscul de amplificare a acestei forme de criminalitate în contextul conflictului militar aflat la granițele țării noastre, generat de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, și permanenta ajustare a modurilor de operare în cazul acestei forme de criminalitate. Strategia Națională privind Recuperarea Creanțelor provenite din infracțiuni pentru perioada 2021-2025 își propune să asigure o identificare, administrare și valorificare responsabilă a bunurilor provenite și confiscate în timpul procesului penal și să reutilizeze activele în scopuri sociale, inclusiv pentru suportul victimelor traficului de persoane. Prezenta SNITP aduce în atenția autorităților și organizațiilor cu competențe posibilitățile de utilizare a fondurilor provenite din infracțiuni atât pentru proiecte de educație și prevenire anti-trafic, cât și pentru protecția și asistența victimelor traficului de persoane. Totodată, prezenta SNITP urmărește să asigure creșterea cunoștințelor în rândul practicienilor din domeniul prevenirii și combaterii traficului de persoane, în scopul promovării, cu titlu de regulă, a utilizării bunurilor confiscate, pentru a compensa victimele infracțiunilor, inclusiv a victimelor traficului de persoane. Strategia Națională pentru Prevenirea și Combaterea Violenței Sexuale "SINERGIE" 20212030 completează aria de intervenție pentru depistare și sprijin specific victimelor violenței sexuale, inclusiv victimelor traficului de persoane exploatate sexual, prin analizarea oportunității înființării unor compartimente de tip cyber patrol la nivelul Poliției Române, în scopul întăririi capacității serviciilor de sprijin pentru victimele infracțiunilor*4.*4https://anes.gov.ro/strategia-nationala-pentru-prevenirea-și-combaterea-violentei-sexuale-sinergie-2021-2030-si-planul-de-acțiuni-pentru-implementarea-ei-aprobate-de-guvern/B. Principalele instrumente juridice internaționale referitoare la traficul de persoane, ratificate de România, ori care au incidență în sfera traficului de persoane și a drepturilor omului, precum și documentele europene relevante:1. Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate, adoptată la New York, la 15 noiembrie 2000, ratificată prin Legea nr.565/2002. România a semnat, la data de 14 decembrie 2000, la Palermo, Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate, precum și cele două protocoale adiționale, adoptate la New York, la data de 15 noiembrie 2000: Protocolul privind prevenirea, reprimarea și pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor și copiilor, precum și Protocolul împotriva traficului ilegal de migranți pe cale terestră, a aerului și pe mare;2. Convenția Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de ființe umane, adoptată la 3 mai 2005, deschisă spre semnare și semnată de România la Varșovia la 16 mai 2005, ratificată prin Legea nr.300/2006;3. Directiva 2011/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2011 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia, precum și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/629/JAI a Consiliului.4. Directiva 2012/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității și de înlocuire a Deciziei cadru 2001/220/JAI a Consiliului;5. C0M(2021) 171- COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR referitoare la Strategia UE privind combaterea traficului de persoane 2021- 2025.C. Instrumente internaționale care fac referire explicită la drepturile copilului, traficul de copii și lupta împotriva oricărei forme de exploatare a copiilor:1. Convenția cu privire la drepturile copilului, adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 20 noiembrie 1989, ratificată de România prin Legea nr.18/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare;2. Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr.182/1999 privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor și acțiunea imediată în vederea eliminării lor, adoptată la cea de-a 87-a sesiune a Conferinței Generale a Organizației Internaționale a Muncii la Geneva la 17 iunie 1999, ratificată prin Legea nr.203/2000;3. Protocolul facultativ la Convenția cu privire la drepturile copilului, referitor la vânzarea de copii, prostituția copiilor și pornografia infantilă, semnat la New York la 6 septembrie 2000, ratificat prin Legea nr.470/2001;4. Convenția Consiliului Europei pentru protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale, adoptată la Lanzarote la 25 octombrie 2007 și semnată de România la Lanzarote la 25 octombrie 2007, ratificată prin Legea nr.252/2010.D. Principalele acte normative naționale în domeniul traficului de persoane:1. Legea nr.678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, cu modificările și completările ulterioare;2. Legea nr.248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, cu modificările și completările ulterioare;3. Legea nr.286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare;4. Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare;5. Hotărârea Guvernului nr. 299/2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozițiilor Legii nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane;6. Hotărârea Guvernului nr. 88/2023 pentru aprobarea Mecanismului național de identificare și referire a victimelor traficului de persoane;7. Hotărârea Guvernului nr. 1238/2007 privind aprobarea Standardelor naționale specifice pentru serviciile specializate de asistență și protecție a victimelor traficului de persoane.E. Acte normative naționale cu referire la traficul de copii, drepturile copilului și lupta împotriva oricărei forme de exploatare a copiilor:1. Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată cu modificările și completările ulterioare;2. Hotărârea Guvernului nr.1443/2004 privind metodologia de repatriere a copiilor români neînsoțiți și asigurarea măsurilor de protecție specială în favoarea acestora;3. Hotărârea Guvernului nr.867/2009 privind interzicerea muncilor periculoase pentru copii;4. Hotărârea Guvernului nr.49/2011 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind prevenirea și intervenția în echipă multidisciplinară și în rețea în situațiile de violență asupra copilului și de violență în familie și a Metodologiei de intervenție multidisciplinară și interinstituțională privind copiii exploatați și aflați în situații de risc de exploatare prin muncă, copiii victime ale traficului de persoane, precum și copiii români migranți victime ale altor forme de violență pe teritoriul altor state.F. Alte instrumente legislative naționale cu incidență în domeniul traficului de persoane:1. Legea nr. 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate, republicată;2. Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare;3. Legea nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, cu modificările ulterioare;4. Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor, republicată, cu modificările ulterioare;5. Legea nr. 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate, cu modificările ulterioare;6. Legea nr.211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilor;7. Legea nr.302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, cu modificările și completările ulterioare;8. Hotărârea de Guvern nr. 460/2011 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale împotriva Traficului de Persoane, cu modificările și completările ulterioare;9. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări prin Legea nr.120/2018, cu modificările și completările ulterioare;10. Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare;11. Legea asistenței sociale nr.292/2011, cu modificările și completările ulterioare;12. Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare. + ANALIZA CONTEXTULUI ȘI DEFINIREA PROBLEMELOR + Analiza contextului Analiza comparativă a dinamicii fenomenului traficului de persoane corespunzătoare implementării strategiilor aferente perioadei 2012-2016, versus 2018-2022 Perioada 2012-2016 a fost marcată de dezvoltarea tehnologică și expansiunea utilizării internetului în viața cotidiană, mediul creat de rețelele de socializare, prin propagarea virală de conținut, devenind un spațiu favorabil susținerii activității infracționale, inclusiv din sfera traficului de persoane. De asemenea, puternicul flux de migrație dinspre Orientul Mijlociu și din state africane, afectate de conflicte armate sau grupări teroriste, a pus sub presiune capacitatea statelor europene de sprijinire și includere a refugiaților în programe de integrare și azil, dar și de prevenire a actelor infracționale în taberele de refugiați și în regiunile europene puternic populate de refugiați. Cum era de așteptat, în Europa, traficul de migranți proveniți din regiunile mai sus-menționate a ajuns la cote alarmante în acea perioadă, existând un risc pentru propensiunea la trafic de persoane, proxenetism, abuz, exploatare. În acest context, autoritățile române responsabile în materia politicilor publice pentru imigrări, drepturile omului și prevenirea infracțiunilor, prin eforturi concentrate, au fost nevoite să manifeste vigilență dar și să aibă o atitudine proactivă de gestionare a situațiilor în eventualitatea intrării și stabilirii unui număr semnificativ de migranți. Perioada corespunzătoare Strategiei Naționale Împotriva Traficului de Persoane pentru perioada 20182022 a fost categoric marcată de situația pandemică. În mod evident, lockdown-ul global, caracterizat prin oprirea majorității activităților economice și sociale, precum și a mobilității populației, și-a pus amprenta și asupra traficului de persoane, dar și asupra manierei în care instituțiile de stat cu atribuții în domeniul prevenirii și combaterii fenomenului și diversele organizații ale societății civile au reacționat. A fost nevoie de un efort suplimentar și găsirea căilor pentru manifestarea rezilienței în fața unor rețele de infractori care au găsit modalități pentru continuarea activităților infracționale. Măsurile generale impuse ca urmare a Pandemiei COVID-19 au generat dificultăți de comitere a infracțiunii de trafic de persoane la nivelul grupărilor criminale. Restricțiile de liberă circulație au limitat activitățile infracționale ale unor grupări sau au condus la schimbări de modus operandi (grupările "specializate" în exploatarea sexuală a victimelor și-au orientat interesul infracțional către utilizarea preponderentă a mijloacelor virtuale de comitere: pornografie, video-chat). Relațiile interumane au fost mutate preponderent în spațiul online, sens în care recrutarea prin intermediul internetului a victimelor în România a înregistrat creșteri majore. Corelat, a existat o tendință de orientare în vederea exploatării victimelor din ce în ce mai tinere, minore, lipsite de experiența de viață necesară și de capacitatea completă de a discerne consecințele interacțiunii cu asemenea indivizi. Statistica privind victimele traficului de persoane, dar și cazuistica judiciară, a prezentat o creștere a cazurilor de pornografie infantilă la nivel național, situație pusă atât pe seama restricțiilor de izolare impuse de pandemia de COVID-19, cât și pe seama expansiunii utilizării internetului și a digitalizării continue a proceselor sociale. Personalul angajat în eforturile de prevenire, monitorizare, combatere a fenomenului traficului de persoane, precum și lucrătorii din ONG-urile active în domeniul asistenței victimelor, s-au aflat în perioada Pandemiei în fața unor obstacole majore, precum: dificultăți mari de a mai intra în contact cu victimele traficului de persoane, la repatrierea din țara de destinație, acestora fiindu-le impusă măsura carantinării; contact redus/lipsă de contact cu victimele aflate în programele de coordonare în procesul penal; limitarea activităților de conștientizare cu privire la riscurile asociate traficului de persoane în unitățile de învățământ sau în alte spații publice și orientarea acestora către spațiul virtual; limitarea organizării de cursuri/instruiri, în format fizic, în domeniul prevenirii traficului de persoane; nu au mai putut fi organizate, în mod fizic, întâlniri operaționale sau de coordonare la Europol sau Eurojust, iar activitățile efectuate în echipele comune de investigații (JIT) existente au fost îngreunate de imposibilitatea deplasării ofițerilor/procurorilor pentru activități comune într-un stat partener. Răspunsul de reziliență din partea instituțiilor de stat abilitate în domeniul combaterii traficului de persoane dar și al ONG-urilor a presupus adaptarea specialiștilor și instrumentelor de lucru la situația nou creată, iar schimbul de informații cu privire la victime, identificarea de date suplimentare cu privire la cazuri, contactul cu victimele și evaluarea inițială a nevoilor au trebuit să se realizeze prin mijloacele de comunicare la distanță (telefonic sau on-line). Dimensiunea fenomenului traficului de persoane din România în perioada 2018-2022 a înregistrat o reducere, parte a trendului descendent început în anii anteriori, dar și ca o consecință a pandemiei care a marcat într-un mod incontestabil a doua jumătate a perioadei. Rata victimizării, numărul de victime identificate raportat la volumul populației României, a cunoscut și ea o reducere de la 4.33, pentru perioada 2012-2016, la 2.89*5 pentru anii 2018-2022. *5 Număr de victime calculat la 100.000 locuitori, pentru un număr total de victime N=2.796; Reducerea numărului de victime identificate s-a produs și ca urmare a reconfigurării unor activități criminale din domeniul traficului, ceea ce s-a transpus în reducerea traficului și a exploatării către anumite țări, îndeosebi în scopul exploatării prin muncă, implicit reducerea numărului de adulți exploatați, ceea ce a determinat ca la sfârșitul perioadei implementării strategiei, fenomenul să aibă o componentă foarte extinsă de exploatare, preponderent sexuală, a minorilor, exploatare care are loc cu predilecție pe teritoriul național. + Sex și vârstă
Figura 1. Distribuția pe sex și vârstă a victimelor traficului de persoane (2018-2022) Comparativ cu perioada 2012-2016, când persoanele de sex bărbătesc reprezentau o pondere însemnată în totalul victimelor traficului de persoane (31%), în perioada 2018-2022 numărul victimelor de sex bărbătesc s-a redus semnificativ (-60%), în timp ce în cazul victimelor de sex femeiesc reducerea a fost de doar 25%. Categoria de vârstă care prezintă cea mai mare vulnerabilitate la trafic în cazul femeilor este 18-25 ani, 3 din 4 femei victime fiind din această categorie de vârstă, iar în cazul minorelor, 8 din 10 fete victime au fost din categoria de vârstă 14-17 ani. Din datele colectate se observă că interesul infracțional din ultimii ani a fost orientat mai degrabă către exploatarea femeilor, în special a celor minore, în sfera pfrostituției și pornografiei, datele statistice naționale indicând o pondere de 80% din victimele identificate ca fiind de sex femeiesc, în proporții egale (40%), femei și fete. Figura 2. Dimensiunea de sex a victimizării prin trafic de persoane în perioada de implementare a strategiilor anterioare Ponderea minorilor în totalul victimelor traficului de persoane a crescut de la an la an, mai ales prin scăderea considerabilă a numărului de victime adulte identificate. Dacă în anii 2012-2016 victimele minore reprezentau aproximativ o treime din totalul victimelor identificate, în anii 2018-2022 aproape jumătate dintre victime (47%) au fost minori (anul 2021 înregistrând un vârf în acest sens, minorii reprezentând 56% din totalul victimelor identificate). Figura 3. Victime ale traficului de persoane în perioada de implementare a strategiilor anterioare Prevalența în populația sub 18 ani a crescut de la 8.65 victime în 100.000 copii la 15.15 în perioada 2018-2022. Astfel, curba evoluției acestui indicator urmează un trend opus celui care descrie fenomenul traficului în general, și anume acela de reducere. Dimensiunea crescută a minorilor din totalul populației de victime poate fi explicată și prin creșterea interesului infracțional pentru exploatarea în mediul online și prin obligarea acestora la producerea de conținut (foto-video) cu caracter sexual explicit și diseminarea conținutului în mediul online. Figura 4. Distribuția pe categorii de vârstă a victimelor minore în perioada de implementare a strategiilor anterioare Categoria de vârstă cea mai vulnerabilă în cazul minorilor a fost cea de 14-17 ani (74% dintre minorii victime au fost din această categorie de vârstă, dar, comparativ cu perioada 2012-2016, s-a observat o creștere semnificativă (cu 66%) a numărului de victime sub 14 ani. Un aspect relevant în crearea contextului de vulnerabilitate la traficare este situația familială a victimelor, iar în cazul victimelor minori identificate în perioada 2018-2022, ponderea celor care proveneau din centre de plasament, plasament familial sau se aflau în grija rudelor a crescut de la 13% la 17%. (în anii anteriori pandemiei, 2018/2019, procentul era de 20%, însemnând că 1 din 5 copii victime ale traficului se afla în grija instituțiilor statului sau a unor rude în momentul recrutării).
+
Tipuri de exploatare Pe măsură ce exploatarea prin muncă a cunoscut o reducere cu 66% în perioada 2018-2022 (comparativ cu perioada 2012-2016), iar exploatarea prin cerșetorie o diminuare cu 42%, numărul victimelor exploatate sexual a înregistrat o reducere modestă, de 20%, raportat la totalul victimelor identificate. Figura 5. Distribuția pe moduri de exploatare a victimelor traficului în perioada de implementare a strategiilor anterioare În perioada 2018-2022, 77% dintre victimele traficului de persoane înregistrate la nivel național au fost exploatate sexual. Figura 6. Distribuția pe moduri de exploatare a victimelor traficului de persoane (2018-2022) Realitatea statisticilor din ultimii ani relevă o dinamică ascendentă a exploatării prin pornografie a minorilor și schimbări în modul de operare a grupărilor "specializate" în exploatarea sexuală a victimelor, aceștia orientându-și activitatea infracțională în direcția utilizării preponderente a mijloacelor și instrumentelor virtuale de comitere: pornografie, video-chat ș.a.m.d. Dacă în intervalul 2012-2016, numărul de cazuri de exploatare prin pornografie era redus, ponderea fiind nesemnificativă pentru numărul total de victime minore exploatate sexual, în anul 2022 acestea au ajuns să reprezinte 52% din totalul populației de victime identificate la nivel național.IMG pg 15 Figura 7. Dimensiunea exploatării prin pornografie în rândul victimelor minore exploatate sexual (2018-2022)
+
Destinație Traficul extern, o componentă a destinației traficului care era semnificativă în perioadele anterioare, a cunoscut atât o diminuare, printr-un număr din ce în ce mai redus de victime identificate ca fiind exploatate pe teritoriul altor țări, cât și schimbări în registrul țărilor de destinație a exploatării. Dacă în perioada 2012-2016, Germania, Italia, Spania și Grecia înregistrau cote ridicate de victime provenite din România, în anii 2018-2022 și alte țări europene devin puncte de "atracție" și context favorabil traficului de persoane: Regatul Unit, și, la o scară mai mică, Franța, Elveția și Suedia. Cu aceste modificări de rute, țările vest-europene au continuat să păstreze statutul de țări de exploatare pentru cetățenii români atrași în situații de trafic, existând o cerere crescută, venită din partea consumatorilor de servicii sexuale, a angajatorilor care au căutat forță de muncă ieftină și "contractualizată" în afara sau la limita condițiilor legale, sau un context oportun pentru practicarea cerșetoriei. Potențialele victime au ajuns astfel într-o situație de trafic, în special în statele unde legislația este permisivă ori unde prostituția este tolerată sau legalizată, aceste state reprezentând, evident, și destinații preferate pentru traficanții de persoane ori pentru proxeneții de cetățenie română. În perioada 2018-2022, principalele destinații pentru victimele traficului de persoane au fost: Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Germania, Italia, Spania, Elveția și Franța, așa cum este prezentat în continuare:| Marea Britanie | 357 |
| Germania | 303 |
| Italia | 211 |
| Spania | 139 |
| Elveția | 82 |
| Franța | 81 |
| Austria | 70 |
| Suedia | 46 |
| Belgia | 44 |
| Irlanda | 40 |
Figura 8. Distribuția victimelor traficului de persoane exploatate intern versus extern, în perioada de implementare a strategiilor anterioare Așa cum este ilustrat în graficul de mai sus, România a urmat un proces de schimbare din țară de origine pentru traficul de persoane din Europa, în țară de origine și de exploatare pentru victimele din România. Ceea ce caracterizează traficul intern de persoane este orientarea către exploatarea minorilor (7 din 10 victime identificate în 2022 au avut sub 18 ani), marea lor majoritate fiind de sex femeiesc. Dintre victimele minore (fete), 8 din 10 au fost exploatate sexual, jumătate dintre ele în scop pornografic. Principalele județe de proveniență pentru victimele traficului de persoane identificate în 2018 - 2022 au fost: Dolj, Bacău, Galați, Iași, București, Brașov, Constanța, Mureș, Timiș și Argeș (47% dintre victime au provenit din aceste 10 județe). În perioada 2018-2022, 17 victime ale traficului de persoane de altă naționalitate au fost înregistrate în Sistemul Integrat de Monitorizare și Evidență a Victimelor Traficului de Persoane, 10 provenind din Germania, 4 din Republica Moldova, 1 Kenia, 1 Letonia, 1 USA, existând însă în acest moment un teren fertil pentru transformarea României și în țară de destinație pentru străini.
+
Perspectiva asistenței oferite victimelor Includerea persoanelor în diferite programe de sprijin este un proces bazat atât pe evaluarea nevoilor, elaborată de către specialiști, cât și pe decizia victimei de a accepta serviciile respective. Astfel, pot exista situații în care victimele să refuze orice formă de colaborare sau contact cu autoritățile, inclusiv cu cele din domeniul protecției sociale, iar ulterior, după o perioadă de timp să reia legătura cu lucrători din cadrul Centrelor Regionale ale ANITP și astfel să fie de acord cu referirea, ulterior având loc astfel includerea acestora în programe specifice de asistență. Ponderea anuală a victimelor incluse în programe de sprijin a oscilat de la 47.5% în 2018, la 48,5% în 2019 până la 52,5% în 2022, din totalul populației victimelor identificate. Printre cele mai accesate servicii de asistență ale victimelor se numără consilierea psihologică, sprijinul financiar și material, asigurarea unui adăpost și asistența medicală.
+
Perspectiva tragerii la răspundere a traficanților în perioada 2018-2022 În instrumentarea cauzelor penale în domeniul traficului de persoane, pe plan internațional, DCCO și DIICOT cooperează cu autoritățile corespondente din țările de exploatare, în cadrul Joint Investigation Team - JIT (echipe comune de anchetă), România fiind unul din statele europene cu cele mai multe astfel de participări în echipe comune și întâlniri de coordonare. Exploatarea sexuală a victimelor și obligarea acestora de a practica prostituția este forma cea mai întâlnită în cadrul dosarelor existente la nivel european în care există echipe comune de investigații, inclusiv cu echipe din state terțe. Numărul persoanelor condamnate definitiv pentru infracțiuni de trafic de persoane și minori în România se menține la un nivel ridicat comparativ cu alte state europene.
+
Problemele actuale în relație cu prevenirea și combaterea traficului de persoane Constatările obținute în urma analizării modului și gradului de îndeplinire a activităților stabilite în Strategia Națională Împotriva Traficului de Persoane pentru perioada 2018-2022, precum și dificultățile întâmpinate pe parcursul perioadei de implementare au reprezentat punctul de plecare pentru definirea problemei de ansamblu în domeniu, respectiv manifestarea în continuare a fenomenului traficului de persoane la un nivel destul de ridicat prin existența unui număr mare de victime, precum și o capacitate relativ restrânsă de răspuns anti-trafic. Următoarele probleme ale domeniului anti-trafic, prezentate și rezultate ca urmare a consultărilor inter-instituționale și în cadrul grupurilor de lucru, vor fi adresate prin intermediul Strategiei:1. Prevederile Mecanismului național de identificare și referire (MNIR) sunt insuficient cunoscute, înțelese și integrate în procedurile de lucru instituționale; înțelegeri diferite ale unor concepte și instrumente de lucru prevăzute de MNIR; nu există o conformitate a procedurilor MNIR cu procedurile deja existente la nivelul diferitelor instituții publice implicate în implementarea acestuia. Observarea activităților de repatriere și referire spre asistență a victimelor, în special particularitățile etapelor parcurse și actorii implicați, a relevat faptul că, la nivelul instituțiilor responsabile cu implementarea Mecanismului național de identificare și referire a victimelor traficului de persoane, prevederile acestui document nu sunt cunoscute suficient sau există unele neclarități privind atribuțiile de identificare și referire a victimelor traficului de persoane. Lipsa unor standarde pentru realizarea evaluărilor de risc privind victimele traficului de persoane identificate și a unor standarde privind repatrierea asistată a acestora determină unele întârzieri în identificarea celor mai potrivite măsuri de protecție și asistență. În particular, procedurile complementare detaliate privind identificarea și referirea copiilor victime ale traficului de minori, ca etape ale managementului de caz pentru copiii victime ale traficului, prevăzut prin Metodologia de intervenție multidisciplinară și interinstituțională privind copiii exploatați și aflați în situații de risc de exploatare prin muncă, copiii victime ale traficului de persoane, precum și copiii români migranți victime ale altor forme de violență pe teritoriul altor state, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 49/2011, sunt încă insuficient cunoscute de către instituțiile responsabile.2. Resursă umană specializată insuficientă Persistă nevoia de instruire a principalelor categorii de specialiști care pot intra în contact cu potențiale victime ale traficului de persoane, ținând cont de specificul profesiei și de cadrul instituțional în care își desfășoară activitatea. Resursa umană insuficientă și nespecializată conduce la deficiențe în capacitatea de reacție la fenomen și la o cooperare inter-instituțională cu sincope. La nivelul principalelor instituții publice cu competențe în combaterea traficului de persoane, de exemplu IGPR sau DIICOT, există un deficit de personal situat la aproximativ 20%, pe lângă fluctuația de personal care determină o constantă nevoie de instruire. Proactivitatea în vederea identificării victimelor în rândul persoanelor vulnerabile este o necesitate a sistemului anti-trafic care nu poate fi îndeplinită în lipsa personalului suficient și specializat.3. Sistemul de compensare, respectiv despăgubire a victimelor rămâne puțin flexibil și dificil de accesat În prezent, accesibilitatea scăzută pentru recuperarea prejudiciilor de către victime este direct proporțională cu nivelul scăzut al cunoștințelor în rândul specialiștilor cu privire la posibilitățile și procedurile pe care victimele, cu suportul acestora, trebuie să le îndeplinească. Modalitatea de compensare a victimelor de către stat, sub formă de voucher care va răspunde unor nevoi emergente ale victimelor, se află în fază incipientă și va necesita evaluări și timp de măsurare a impactului.4. Prevalența crescută a victimelor traficate intern În anul 2023, ponderea victimelor exploatate pe teritoriul României a ajuns la 72% din totalul victimelor identificate, iar exploatarea prin pornografie infantilă sau cu utilizarea mijloacelor tehnologice, inclusiv rețele sociale, este în continuă creștere, cu 21% din total.5. Cooperarea nearmonizată a autorităților publice și private în asigurarea asistenței victimelor traficului de persoane Cu excepția cadrului oferit de Mecanismul național de identificare și referire a victimelor traficului de persoane, nu există alt cadru formal sau proceduri prin care victimele să poată naviga cu ușurință, în funcție de nevoi, de la un serviciu de asistență oferit de stat la unul oferit de mediul privat și nici invers.6. Număr redus de servicii specializate pentru asistența și protecția victimelor traficului de persoane, inclusiv pentru copii victime ale traficului de minori; inexistența unui adăpost de urgență la nivelul municipiului București Numărul serviciilor sociale pentru victimele traficului de persoane este redus, raportat la numărul de victime identificate anual și la nevoile acestora, inclusiv la nevoile de sprijin pe raza județelor/localităților de proveniență ale acestora. Sunt întâmpinate numeroase dificultăți în asigurarea asistenței fără întârzieri și la un nivel corespunzător, atât în ceea ce privește tipul serviciilor acordate, cât și calitatea acestora. În suficiente cazuri, reacția imediată a instituțiilor cu atribuții în domeniul asistenței sociale se îndreaptă în direcția identificării prevederilor legale care să indice lipsa de competență și responsabilitate în domeniul traficului de persoane, să justifice lipsa cooperării, a preluării victimelor sau acordării drepturilor prevăzute de lege, alegând să ignore prezența diverselor situații de vulnerabilitate. În unele cazuri care au necesitat intervenție rapidă pentru asistarea victimelor traficului de persoane la nivelul capitalei, inclusiv pentru asigurarea unei cazări temporare a victimelor, având în vedere și proximitatea Aeroportului Internațional Otopeni, ca principală poartă de repatriere a cetățenilor români, serviciile publice nu au fost în măsură să răspundă solicitărilor specializate.7. Creșterea riscului de săvârșire a infracțiunii de trafic de persoane în contextul imigrației pentru muncă, precum și a crizelor migratorii și a crizei refugiaților din Ucraina Pe fondul creșterii contingentului de cetățeni străini veniți în România în vederea ocupării unui loc de muncă există premisele unui mediu favorabil pentru o incidență a traficului de persoane cu cetățeni non-UE în România. În același timp, crizele migratorii și agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei au adus în atenția autorităților române nevoia de intervenție în vederea prevenirii traficului de persoane în rândul refugiaților și solicitanților de azil.8. Fonduri insuficiente pentru desfășurarea activităților relaționate problematicii traficului de persoane, în special pentru asistența acordată victimelor traficului de persoane. Pentru o abordare integrată a problematicii traficului de persoane, se impune asigurarea unui aport financiar crescut în acest domeniu. Lipsa finanțării de la nivel guvernamental pentru sprijinirea activităților anti-trafic, în special pentru finanțarea activităților desfășurate de către mediul non- guvernamental rămâne o constantă recomandare adresată Guvernului României de către organismele internaționale.9. Inconsistență în acuratețea și complexitatea datelor colectate și diseminate la nivelul instituțiilor responsabile cu implementarea politicilor din domeniul traficului de persoane; lipsa unui schimb de date formalizat între societatea civilă și instituția Raportorului Național Coerența și complexitatea modului de identificare a problemei traficului de persoane sunt fluctuante, cu efecte asupra calității rapoartelor naționale/de țară și implicații în percepția eronată a capacității instituționale de reacție față de situația existentă. În lipsa unor date corecte și coerente în domeniul traficului de persoane, politicile publice specifice anti-trafic nu vor fi direcționate corespunzător problematicii. De asemenea, nu există un schimb de date formal, constant și coerent între societatea civilă și instituțiile publice privind victimele traficului (potențiale, prezumate, identificate), situație care influențează intervenția integrată în domeniul traficului de persoane.10. Reglementările din domeniul asistenței și protecției victimelor sunt insuficient armonizate pentru asigurarea unei intervenții integrate Reglementările existente referitoare la asistența și protecția victimelor traficului de persoane sunt insuficient armonizate pentru asigurarea unor intervenții integrate, adaptate drepturilor și nevoilor specifice. Situația este cu mult mai complexă în cazurile ce vizează cetățenii de altă naționalitate.11. Lipsa unor definiții sau înțelegeri unitare a unor concepte relaționate serviciilor dedicate victimelor traficului de persoane Specialiștii în domeniu apreciază că nu există o înțelegere unitară privind concepte utilizate în relație cu serviciile acordate victimelor traficului de persoane și forma de organizare a acestora, respectiv; servicii sociale, servicii speciale, servicii specializate, management de caz, manager de caz, coordonator victime. Atât mediul public cât și cel privat utilizează concepte și termeni profesionali specifici instituționali, fără a operaționaliza aceste concepte unitar și în contextul traficului de persoane.12. Inexistența unui sistem de comunicare interinstituțională pentru dobândirea calității de asigurat de către victimele traficului de persoane, în condițiile legislației în vigoare Insuficienta cunoaștere, de către specialiști, a prevederilor legislației în vigoare privind accesul la asigurările de sănătate precum și asigurarea de servicii medicale a condus, la nivel național, la dificultăți/limitări/întârzieri în accesarea serviciilor medicale pentru victimele traficului de persoane, indiferent de cetățenia acestora.13. Capacitare instituțională limitată a SSVI, la nivel local, pentru a asista adecvat victimele traficului de persoane În prezent, la nivelul DGASPC funcționează un număr de 19 Servicii specializate pentru victimele infracțiunilor, iar alte 9 servicii au personal detașat/cu dublă fișă de post. În același timp, odată cu creșterea numărului persoanelor încadrate se impune și creșterea capacității lor de a gestiona cazurile, prin instruirea și alocarea de resurse logistice adecvate.14. Insuficienta cunoaștere în rândul cetățenilor străini aflați pe teritoriul României a riscurilor și implicațiilor asociate traficului de persoane În rândul cetățenilor străini care se află în România există un număr ridicat de persoane care nu sunt informate cu privire la drepturile și obligațiile pe care le au pe teritoriul statului român și care nu sunt conștiente de pericolele traficului de persoane și de modul în care pot deveni victime ale acestui fenomen. Acest context impune desfășurarea de campanii de informare și conștientizare în rândul cetățenilor străini, pentru a-i ajuta să-și cunoască atât drepturile, cât și obligațiile, să recunoască semnele traficului de persoane și să știe cum poate fi evitată victimizarea prin trafic. În egală măsură, este necesară asigurarea sprijinului și protecției adecvate cetățenilor străini care au fost sau care sunt expuși riscului de a deveni victime ale traficului de persoane.15. Programul de coordonare a victimelor traficului de persoane pe parcursul procesului penal nu a fost actualizat pentru a răspunde cerințelor impuse de modificările legislative, iar evaluările acestui program au scos în evidență nevoia de sprijinire constantă și individualizată a fiecărei victime care participă În colaborarea cu organele judiciare, victimele traficului de persoane pot întâmpina o serie de obstacole/riscuri, precum: amenințarea victimei cu răzbunarea din partea traficantului; traumatizarea și auto-învinovățirea victimei, provocate de activitățile sau serviciile pe care trebuia să le ofere, nedorind ca rudele sau cunoștințele sale să afle prin ce a trecut; teama victimei că plângerea sa nu va avea efectul scontat; teama de a nu fi subiect al anchetei penale, în care prezența ei echivalează cu recunoașterea faptului că a locuit și a lucrat ilegal în țara de exploatare; lipsa informațiilor cu privire la procedurile judiciare și administrative aplicabile; renunțarea victimelor la participarea în proces, de cele mai multe ori, din teama de represalii adresate de colaboratori ai inculpaților, reluarea contactului cu traficanții sub imperiul așteptării naive a obținerii unei reparații materiale din partea acestora, în schimbul retragerii plângerilor, riscuri de securitate, înțelegerea greșită a unor drepturi, slaba colaborare între instituții, riscul de re-victimizare.
+
SCOPUL, OBIECTIVELE GENERALE ȘI SPECIFICE Prezenta strategie națională are ca scop reducerea impactului și a dimensiunilor traficului de persoane la nivel național prin prioritizarea și eficientizarea activităților desfășurate de instituțiile publice, structurile societății civile și mediul privat Pentru atingerea scopului său, SNITP prevede 5 obiective generale, cărora le sunt subsumate 18 obiective specifice, structurate în jurul celor 4 piloni de bază anti-trafic: Prevenire, Pedepsire, Protecție și Parteneriat. Obiective generale:1. Reducerea influenței factorilor de risc și a vulnerabilităților ce conduc la victimizarea prin trafic de persoane2. Creșterea eficacității și eficienței sistemului de justiție penală în cazurile de trafic de persoane3. Îmbunătățirea protecției și a asistenței acordate victimelor traficului de persoane4. Standardizarea unor procese de colectare a datelor în domeniul traficului de persoane5. Eficientizarea cooperării în domenii orizontale ale sistemului anti-trafic
+
OBIECTIVUL GENERAL 1.: Reducerea influenței factorilor de risc și a vulnerabilităților ce conduc la victimizarea prin trafic de persoane Obiectiv specific 1.1.: Informarea grupurilor vulnerabile despre riscul traficului de persoane Abordarea adecvată a nevoii continue de informare a persoanelor vulnerabile cu privire la riscurile și implicațiile asociate traficului de persoane este esențială pentru prevenirea acestui fenomen. Activitățile specifice de informare, sensibilizare și conștientizare trebuie să urmărească acoperirea unui spectru larg din punct de vedere al formelor de manifestare (exploatare sexuală, exploatare prin muncă, obligarea la cerșetorie), transmiterea către grupurile țintă a informațiilor necesare pentru limitarea vulnerabilității la trafic, dar și pentru a demonta prejudecățile și ideile stereotipe care pot vulnerabiliza anumite categorii de persoane. De asemenea, este necesar ca acțiunile preventive să abordeze reducerea și descurajarea cererii care favorizează traficul de persoane, încurajarea publicului la acțiune și responsabilitate socială, transmiterea de mesaje pozitive și de susținere pentru persoanele vulnerabile, precum și cultivarea unei atitudini de prețuire și apreciere a tuturor ființelor umane. Obiectiv specific 1.2.: Creșterea gradului de informare a minorilor despre riscul traficului de persoane Protejarea copiilor și a adolescenților în contextul fenomenului traficului de minori proclamă necesitatea unei abordări bazate pe drepturile copilului și pe dezvoltarea acestuia, dar și pe măsuri de educație și protecție adecvate. Eforturile de prevenire a traficului de minori trebuie să se concentreze pe reducerea vulnerabilității la trafic, o componentă importantă fiind reprezentată de creșterea nivelului de informare privind riscurile și implicațiile asociate traficul de minori și pornografiei infantile. Aceste inițiative trebuie adaptate atât specificului local și regional al traficului, cât și diverselor tipuri de exploatare, ținând cont în permanență de particularitățile grupurilor țintă. În egală măsură, informarea și instruirea cadrelor didactice, precum și a asistenților maternali și a personalului cu competențe în domeniul asistenței sociale din cadrul serviciului public de asistență socială cu privire la riscurile și implicațiile asociate traficului de minori, trebuie să ocupe un loc central în ansamblul demersurilor destinate protejării copiilor împotriva exploatării și abuzului. Obiectiv specific 1.3.: Îmbunătățirea nivelului de conștientizare a cetățenilor străini cu privire la traficul de persoane și drepturile victimelor În contextul național actual, influențat de rata crescută a migrației, o parte a cetățenilor străini aflați pe teritoriul României constituie categorii expuse la pericolele traficului de persoane. Fie că este vorba de persoanele care migrează în mod ilegal, de refugiați, solicitanții de azil sau de persoanele care părăsesc voluntar țara de origine și intră în mod legal în România, acestea pot deveni victime ale traficului de persoane. Acest lucru este cauzat inclusiv de lipsa de informare cu privire la drepturile și obligațiile pe care le au pe teritoriul statului român, precum și cu privire la riscurile și implicațiile unor infracțiuni la care pot fi expuși. Astfel, există o nevoie accentuată de implementare a unor campanii integrate de informare și sensibilizare în limba maternă, care să ofere informații clare cu privire la semnele traficului de persoane, riscurile implicate și drepturile pe care le au victimele. Obiectiv specific 1.4.: Diminuarea riscurilor traficului de persoane în mediul online Mediul online este în continuă dezvoltare și schimbă în mod constant specificul vieții cotidiene. Internetul este caracterizat de utilitate, accesibilitate, atractivitate, dar presupune și riscuri la adresa siguranței și securității utilizatorilor, fiind un instrument din ce în ce mai frecvent utilizat în facilitarea recrutării și exploatării prin traficul de persoane. Implementarea în mediul online a campaniilor de informare, conștientizare și sensibilizare cu privire la traficul de persoane este crucială pentru reducerea riscurilor de victimizare și trebuie completată inclusiv de măsuri administrative eficiente care să vizeze obligativitatea furnizorilor de servicii de găzduire de a raporta, fără întârziere, către autoritățile de aplicare a legii, toate suspiciunile privind comiterea infracțiunilor de trafic de persoane, trafic de minori și pornografie infantilă. Obiectiv specific 1.5.: Diminuarea impactului factorilor de risc ce conduc la victimizare, de către autoritățile române Pregătirea situațională și ameliorarea socială reprezintă obiectivele prevenirii traficului de persoane, asigurând o eficiență reală în diversele etape ale intervenției asupra grupurilor țintă. Dacă prevenirea situațională urmărește protejarea persoanelor cu ajutorul polițiștilor și specialiștilor în prevenire prin informarea acestora și stabilirea unor măsuri și conduite eficace, prevenirea socială este mult mai eficientă pe termen lung. Activitățile de informare, sensibilizare și conștientizare sunt absolut necesare, însă nu pot avea o eficiență completă, întrucât nevoile și constrângerile economice și sociale sunt întotdeauna mai puternice și determină persoanele să-și asume riscuri. În egală măsură, versatilitatea și experiența recrutorilor pot învinge în interacțiunea cu o persoană informată, dar vulnerabilă. Totuși, ameliorarea socială nu trebuie privită ca fiind exclusiv atributul statului, aceasta fiind rodul mai multor actori sociali, autorități ale administrației publice locale, mediul privat, respectiv al unei mase critice de cetățeni conștienți și solidari. Obiectiv specific 1.6.: Implicarea voluntară a fostelor victime în procesul de planificare și implementare a programelor anti-trafic Participarea voluntară a fostelor victime în procesul de planificare și implementare a programelor antitrafic reprezintă un factor esențial în eficientizarea acestora. Fiecare persoană care a fost victimă a traficului de persoane are o perspectivă unică și valoroasă asupra modului în care aceste programe ar trebui să fie concepute și implementate pentru a fi eficiente și pe termen lung. Aceste persoane pot contribui, prin înțelegerea și experiențele lor personale, la identificarea nevoilor reale ale victimelor, precum și la creionarea modalităților optime de prevenire și combatere a traficului. În egală măsură, implicarea fostelor victime poate ajuta la creșterea conștientizării și sensibilizării cu privire la problema traficului de persoane, oferind o reprezentare directă și reală asupra traumei și consecințelor acestui fenomen. Obiectiv specific 1.7.: Responsabilizarea companiilor private pentru adoptarea de măsuri destinate prevenirii traficului de persoane Prevenirea traficului de persoane trebuie înțeleasă ca fiind, în principal, atributul instituțiilor statului, dar aceasta presupune, în mod natural, implicarea mai multor actori sociali, a mediului privat și a cetățenilor conștienți și solidari. Specificitatea traficului de persoane presupune o abordare coordonată, coerentă și complementară din partea tuturor sectoarelor relevante. Astfel, implicarea companiilor private în răspunsul anti-trafic trebuie să vizeze: participarea angajaților proprii la cursuri de formare privind traficul de persoane (astfel încât aceștia să poată recunoaște potențialele situații de exploatare și să știe cum să raporteze suspiciunile); dezvoltarea de politici și proceduri interne care să prevină implicarea în traficul de persoane (cum ar fi verificarea riguroasă a partenerilor de afaceri și a lanțului de aprovizionare); verificări atente ale istoricului angajaților, pentru a se asigura că aceștia nu au fost implicați în activități legate de traficul de persoane sau alte forme de exploatare; colaborarea cu autoritățile competente pentru a derula activități preventive, precum și pentru a raporta orice activități suspecte sau cazuri de trafic de persoane; promovarea unui mediu de lucru sigur și etic, încurajând o cultură de respect și responsabilitate în cadrul organizației, care să prevină și să combată orice forme de exploatare sau abuz. Pentru acest obiectiv general, indicatorii de măsurare a îndeplinirii sunt cei conținuți în PNA. Suplimentar, există un număr de 3 indicatori de obiectiv, aferenți obiectivelor specifice.
+
OBIECTIVUL GENERAL 2: Optimizarea sistemului de justiție în cazurile de trafic de persoane. Obiectiv specific 2.1.: Adecvarea cadrului legislativ care să răspundă provocărilor legate de combaterea traficului de persoane Obiectivul consemnează nevoia analizării atât a textelor relevante din Cod penal - infracțiuni specifice privind traficul de persoane și exploatarea persoanelor vulnerabile, de exemplu din perspectiva limitelor de pedeapsă sau a delimitărilor dintre ele, a unor instituții din Codul de procedură penală (precum durata procedurilor în camera preliminară), dar și a noilor forme de exploatare care nu au incriminări, respectiv a modului în care unele intervenții în plan administrativ (în special amenda contravențională) pot afecta investigațiile penale, prin creșterea neîncrederii victimei în sistemul de justiție. Aceste analize se vor raporta și la evoluțiile în plan legislativ european reflectate în propunerea de Directivă de modificare a Directivei 2011/36/UE privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia. Sunt avute în vedere și textele privind asistența victimelor, dar și cele care conferă temei procedurii de selecție a procurorilor DIICOT, respectiv sprijină cooperarea acestora la nivel internațional. Îmbunătățirile legislative vor elimina unele praguri procedurale, vor conferi un cadru legislativ mai ferm și mai clar în ceea ce privește încadrările faptelor, vor impune o abordare unitară și eficientă din partea organelor judiciare a măsurilor privind victimele. Obiectiv specific 2.2.: Eficientizarea instituțiilor judiciare Obiectivul pornește de la o mai bună colectare a datelor din sfera judiciară care susțin intervenția dedicată contracarării fenomenului. Acestea vor sprijini activitatea grupului tehnic de lucru inter- instituțional constituit să analizeze fenomenul și tendințele în timp real și să dispună măsuri operative specifice. Intervențiile sistemului de justiție trebuie să fie rapide, adaptate, eficiente, astfel încât justiția nu numai să fie înfăptuită, ci să fie și percepută ca fiind înfăptuită prin acțiunile concrete, ferme, rapide. Tot aici sunt incluse demersurile de utilizare a metodelor și tehnicilor specifice moderne de investigație, atât la nivelul unităților de poliție, cât și al DIICOT-ului, efectul urmând a se reflecta în calitatea crescută a investigației penale și în durata mai redusă a acesteia. Adecvarea resursei umane constituie o provocare reflectată și în această strategie, fără un număr suficient de polițiști și procurori corespunzător pregătiți neputând fi posibile investigări penale care să contribuie la o combatere efectivă. Formarea continuă este esențială, nu doar din perspectiva însușirii noilor tehnici de investigație dar, mai ales, din perspectiva abordării centrate pe victime. Astfel, sunt planificate sesiuni de formare cu privire la traumă (din perspectivă victimologică) și adaptări procedurale necesare în interacțiunea cu persoane extrem de vulnerabile, care pot fi victime în aceste dosare, cu luarea în considerare a necesității eliminării oricăror riscuri. Obiectiv specific 2.3.: Consolidarea colaborării inter-instituționale Având o componentă puternic transnațională, traficul de persoane nu poate fi combătut eficient decât printr-o colaborare eficientă și rapidă a organelor judiciare din statele implicate, fapt ce comportă multiple provocări prin raportare la diversitatea sistemelor de drept penal și la dificultatea, de multe ori, a acomodării, mai ales pentru victimă, a tuturor procedurilor necesare unei intervenții eficiente. Acest obiectiv cuprinde, comprehensiv, toate tipurile de colaborare ce pot interveni în activitatea organelor judiciare. Astfel, sunt vizate, în primul rând, colaborările organelor judiciare între ele, în cazurile eventualelor suprapuneri de competență, de exemplu, apoi relația organelor judiciare specializate cu alte autorități care au menirea de a sprijini actul de justiție. Sunt avute în vedere, totodată, colaborările, la nivelul instanțelor de judecată și MJ, a unităților de parchet, cât și la nivelul structurilor de poliție, cu omologii din țările sursă, dar mai ales de destinație pentru traficul de persoane, și, în sfârșit, colaborarea autorităților române cu structuri europene și internaționale de profil în materie de cooperare judiciară.
+
OBIECTIVUL GENERAL 3: Îmbunătățirea protecției și a asistenței acordate victimelor traficului de persoane Obiectiv specific 3.1.: Operaționalizarea unui mecanism guvernamental integrat de alocare a fondurilor necesare pentru protecția și asistența furnizată victimelor traficului de persoane Acest mecanism va reuni într-un mod integrat instituțiile cu atribuții în domeniu și sursele de finanțare guvernamentale, asigurând sinergia și complementaritatea acțiunilor. Pentru furnizorii de stat/privați de servicii de asistență, criteriile de acces la resursele financiare se simplifică, fiind adaptate nevoilor specifice ale victimelor traficului de persoane. Aceste criterii se vor referi, printre altele, la vulnerabilitățile pre-existente situațiilor de trafic, la protecția fizică și identitatea victimei, în special în relație cu traficanții și influența acestora, la susținerea victimei în procesele penale ș.a.m.d.. Situațiile speciale ce necesită intervenții individualizate sau proiectele inovative vor putea avea asigurată, în continuare, finanțarea necesară, însă din alte surse, care includ fondurile disponibile ale ANABI, programele Uniunii Europene, proiectele bilaterale cu state ale Uniunii Europene sau diversele programe de finanțare desfășurate de state-terțe. Mecanismul va institui, totodată, un control mai bun al calității serviciilor oferite de furnizorii de stat sau privați. Obiectiv specific 3.2.: Eficientizarea colaborării interdisciplinare în cadrul implementării MNIR Mecanismul Național de Identificare și Referire va fi inclus în instruirile practicienilor și non- practicienilor anti-trafic, cu scopul de înțelegere a principiilor și procedurilor de lucru, având ca rezultat final cunoașterea și aplicarea acestuia într-o manieră unitară la nivelul diferitelor instituții publice și private. Identificarea pro-activă, concept și metodă specifică anti-trafic, este adusă în atenția autorităților publice și private, atât prin activitățile de instruire specifică în funcție de vulnerabilități cât și prin activitățile de control și verificări prevăzute în cadrul Obiectivului specific 5 - Diminuarea impactului factorilor de risc ce conduc la victimizare, de către autoritățile române. Abordarea are scopul de a asigura ambele funcții ale identificării: identificarea celor vulnerabili la trafic și intervenția emergentă în cazurile de trafic. Actualizarea unor anexe specifice ale MNIR, unde va fi necesar, este avută în vedere în cadrul obiectivului, cu scopul de a contribui la o colectare de informații adecvate. Activitatea de evaluare a MNIR va evidenția măsura în care MNIR este implementat în mod corespunzător. Obiectiv specific 3.3.: Dezvoltarea unei abordări integrate si unitare în ceea ce privește protecția si asistența victimei traficului de persoane O serie de activități pe linia modificărilor și actualizărilor de ordin legislativ, a conceptualizării și utilizării unitare a unor termeni specifici din domeniu, a elaborării unor standarde naționale de asistență, precum și acțiuni concrete pe linia capacitării unor servicii deja existente la nivelul autorităților publice sau complementaritatea sprijinului acordat victimelor prin cooperarea cu alte servicii publice de sprijin vor contribui la creșterea numărului și calității serviciilor acordate victimelor. Înțelegerea oportunităților de îmbunătățire a serviciilor de protecție și asistență pentru victimele traficului de persoane va fi asigurată și prin măsuri punctuale precum asigurarea principiului teritorialității, instituirea unei măsuri naționale privind asigurarea serviciilor medicale acordate victimelor sau clarificare a procesului de repatriere voluntară asistată. Obiectiv specific 3.4.: Eficientizarea intervenției de asistență și protecție a copiilor victime ale traficului de minori Obiectiv ce vizează acele măsuri specifice copiilor, victime ale traficului de minori, care să stimuleze crearea de servicii pentru oferirea sprijinului necesar, să asigure cunoștințele și aptitudinile necesare specialiștilor în lucrul cu aceștia. Obiectiv specific 3.5.: Crearea și dezvoltarea unor servicii de asistență și protecție pentru victime ale traficului de persoane cu altă cetățenie decât cea română Obiectivul urmărește să clarifice atât prin analize, cât și modificări legislative coerente, nevoia de intervenție a instituțiilor publice și private pentru tot ce înseamnă procesul de sprijin al victimelor de altă naționalitate decât cea română. Lipsa unei practici în domeniul aplicării măsurilor și reglementărilor deja existente, pe fondul unei cazuistici reduse până în acest moment, nu au putut conduce la măsuri de modificare și adaptare specifică a legislației. În prezent, pe fondul evaluării empirice a interacțiunii cu un număr ușor mai ridicat de victime ale traficului de persoane, de altă cetățenie decât cea română, au permis identificarea unor lacune legislative și obstacole în practica sprijinirii acestora, precum lipsa unor posibilități de asigurare a unor servicii medicale, sau cooperarea pentru asigurarea în condiții optime a repatrierii către țara de origine/reședință. Obiectiv specific 3.6.: Consolidarea măsurilor de asistență si protecție a victimelor în cadrul procesului penal, a procesului civil si derularea altor demersuri administrative Obiectivul vizează reducerea revictimizării prin îmbunătățirea coordonării intervenției multidisciplinare, prin clarificarea rolurilor și a relațiilor de colaborare între actorii implicați, precum și evaluarea aplicării mecanismului de accesare a avansului sub formă de voucher din compensația acordată de către stat. Consolidarea sprijinului acordat victimelor în procesul penal are în vedere atât extinderea utilizării sălilor distincte de audiere în cazul victimelor traficului de persoane, deci aspecte privind infrastructura, cât, mai ales, creșterea calității apărării victimelor în aceste dosare, și asigurarea, în acest mod, a standardelor naționale și internaționale care impun o apărare efectivă și nu iluzorie.
+
OBIECTIV GENERAL 4: Standardizarea unor procese de colectare a datelor în domeniul traficului de persoane Obiectiv specific 4.1.: Îmbunătățirea colectării datelor calitative si cantitative culese în scop de cercetare si analiză a fenomenului traficului de persoane, propuneri si recomandări de politici publice Uniformizarea datelor din domeniul traficului de persoane, asigurarea unui set minim de date de calitate în domeniul intervenției, în relație cu protecția și asistența oferită victimelor, elaborarea unui mecanism de colectare de feedback de la victime, precum și digitalizarea procesului privind monitorizarea mecanismelor de identificare, referire și asistență a victimelor, vizează o intervenție imediată și evaluarea rapidă a măsurilor luate, dar și adaptarea răspunsului intervenției într-o manieră coerentă și bazată pe fapte imediate.
+
OBIECTIVUL GENERAL 5: Eficientizarea cooperării în domenii orizontale ale sistemului anti-trafic Obiectiv specific 5.1.: Adresarea unor măsuri punctuale de îmbunătățire a demersurilor antitrafic Cooperarea la nivel teritorial și regional între autorități și organizații trebuie să fie instituționalizată sub instituția Prefectului, pentru asigurarea coerenței și eficacității în transpunerea politicilor antitrafic de la nivel național. Echipele interinstituționale anti-trafic județene vor fi în măsură să răspundă într-o manieră coordonată și directă provocărilor locale și teritoriale privind traficul de persoane. Coordonarea și intervenția rapidă și centrată pe aspecte teritoriale sau regionale specifice va fi de asemenea garantată prin instituirea, la nivel formal, a unui mecanism de cooperare al echipelor interinstituționale anti-trafic județene. În egală măsură, asigurarea resurselor umane necesare în scopul implementării, monitorizării și evaluării politicilor publice și a recomandărilor emise de organismele europene și internaționale, precum și pentru coordonarea victimelor în cadrul procedurilor judiciare, constituie o premisă necesară pentru eficientizarea sistemului anti-trafic.
+
REZULTATELE AȘTEPTATE La finalul perioadei de implementare a Strategiei, instituțiile responsabile vor avea consolidate capacitățile de prevenire și contracarare a fenomenului, vor avea la dispoziție instrumente legale, tehnici moderne și personal instruit care să asigure un răspuns adecvat în raport cu evoluția fenomenului traficului de persoane. Capacitatea de asistență și protecție a victimelor traficului de persoane la nivelul instituțiilor publice și private va fi crescută, iar victima traficului de persoane va putea naviga cu ușurință de la o instituție/organizație la o alta, în funcție de nevoile specifice, în timp ce va putea fi sprijinită, în mod continuu și fără obstacole, pentru recuperarea prejudiciilor de orice fel. Un sistem integrat de colectare de date va fi realizat după implementarea Strategiei, cu respectarea cerințelor specifice de protecție a datelor cu caracter personal, de asigurare a confidențialității și anonimității datelor, de asigurare a consimțământului informat pentru colectarea datelor, sistem care va deveni bază de măsurare, evaluare și orientare a multiplelor acțiuni sau politici anti-trafic. Cooperarea cu partenerii externi va fi mai intensă și mai eficientă atât la nivel european, cât și internațional iar complementaritatea unor măsuri specifice anti-trafic, în special în domeniul protecției și asistenței victimelor va fi asigurată prin stimularea parteneriatului public-privat. Implicarea societății civile în soluționarea problematicii traficului de ființe umane va complementa eforturile depuse de către autoritățile publice. Această colaborare între organizațiile neguvernamentale și autoritățile române va contribui inclusiv la implementarea parteneriatelor cu state terțe care împărtășesc obiective comune (de ex., traficul de copii, exploatarea prin muncă sau exploatarea sexuală). Concret, printre rezultatele așteptate ca urmare a implementării prezentei Strategii, prezentăm următoarele:1. Măsuri solide de prevenire a victimizării și revictimizării;2. Măsuri integrate de finanțare a proiectelor de protecție și asistență a victimelor traficului de persoane;3. Numărul și calitatea serviciilor acordate victimelor traficului de persoane crescut;4. Mecanism Național de Identificare și Referire a victimelor traficului de persoane cunoscut și aplicat la nivel integrat;5. Resurse umane și logistice necesare instituțiilor cheie în desfășurarea acțiunilor investigative antitrafic și pentru sprijinirea suportului de orice fel acordat victimelor traficului de persoane;6. Traininguri specializate adresate practicienilor anti-trafic;7. Victime identificate pro-activ;8. Mecanism Național de Coordonare a Victimelor pe parcursul procedurilor penale actualizat și funcțional.
+
PROCEDURI DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE Monitorizarea implementării SNITP va fi coordonată de Comitetul Interministerial de Coordonare Strategică Intersectorială a Luptei împotriva Traficului de Persoane, care va analiza modul de realizare a sarcinilor asumate de către fiecare instituție și va stabili măsurile necesare îndeplinirii obiectivelor strategiei, dacă este cazul. Rapoartele de monitorizare, vor fi elaborate anual de către ANITP, cu contribuția instituțiilor din cadrul Comitetului, dar și cu sprijinul altor actori relevanți în implementarea SNITP. Rapoartele de monitorizare vor evidenția progresele înregistrate, gradul de atingere al indicatorilor stabiliți și vor putea fi consolidate și prin valorificarea unor surse secundare de date relevante (ex: rapoarte INS, rapoarte de monitorizare a Strategiei Naționale de Dezvoltare Durabilă, Raportul Coordonatorului European Anti-Trafic, Rapoarte EUROSTAT, Rapoarte UNODC, Raportul Departamentului de Stat al SUA și altele-. Motivele îndeplinirii parțiale sau neîndeplinirii obiectivelor vor fi prezentate justificat în conținutul rapoartelor de monitorizare. Anual, va fi organizată o ședință de Comitet, în cadrul căreia vor fi dezbătute Rapoartele de monitorizare și se vor stabili măsuri corective pentru etapele următoare de implementare. Evaluarea Strategiei va presupune două etape: o evaluare intermediară, care va fi realizată la finele implementării PNA 2024-2026 și evaluarea finală care va fi inițiată la sfârșitul perioadei de implementare (sfârșitul anului 2028). Evaluarea intermediară și cea finală vor include rapoartele de monitorizare pentru anul în care vor fi realizate, respectiv 2026 și 2028. Pentru anii 2024, 2025 și 2027, rapoartele de monitorizare vor fi elaborate de ANITP. Pentru asigurarea obiectivității acestor evaluări, va fi luată în considerare implicarea unor experți independenți în evaluarea documentelor de politici publice din mediul academic, alții decât cei care au fost implicați în elaborarea proiectului SNITP și în implementarea acesteia, motiv pentru care, va fi asigurat bugetul corespunzător contractării acestor activități de către ANITP, din bugetul de stat. Evaluarea finală a implementării Strategiei Naționale Împotriva Traficului de Persoane va fi aprobată de Comitet și va fi prezentată Guvernului României.
+
INSTITUȚIILE RESPONSABILE La nivel național, principalele instituții ce desfășoară activități de prevenire și combatere a traficului de persoane, dar și de asistență și reintegrare a victimelor sunt următoarele:A. Ministerul Afacerilor Interne, prin structurile de specialitate:1. Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane este structura de specialitate din cadrul Ministerului Afacerilor Interne ce realizează evaluări ale tendințelor în materie de trafic de persoane și măsoară rezultatele acțiunilor de luptă împotriva traficului, inclusiv prin colectarea de date statistice în strânsă cooperare cu organizațiile relevante ale societății civile din acest domeniu, îndeplinind rolul de raportor național.2. Inspectoratul General al Poliției Române și unitățile corespondente din teritoriu sunt structuri ale Ministerului Afacerilor Interne, ce desfășoară activități investigative și de urmărire penală pe linia traficului de persoane, prin intermediul ofițerilor de poliție judiciară anume desemnați ce își desfășoară activitatea în cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, și, atunci când se impune, asigură măsuri de protecție a victimelor prin intermediul ofițerilor din cadrul Oficiului Național pentru Protecția Martorilor.3. Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, cu unitățile subordonate, este structura din cadrul Ministerului Afacerilor Interne care desfășoară activități pe linia prevenirii ieșirii ilegale din România a cetățenilor români minori, posibile victime ale traficului de persoane, având totodată și responsabilități de identificare și referire a victimelor traficului de persoane.4. Inspectoratul General pentru Imigrări este structura specializată, cu personalitate juridică, organizată în subordinea Ministerului Afacerilor Interne care exercită atributele ce îi sunt date prin lege pentru implementarea politicilor României în domeniile migrației, azilului și al integrării străinilor, precum și a legislației relevante în aceste domenii. Cu privire la lupta împotriva traficului de persoane, Inspectoratului General pentru Imigrări îi revin următoarele sarcini: acordarea unui drept de ședere sau a tolerării rămânerii pe teritoriul național, în condițiile prevăzute de lege, pentru cetățeni străini victime ale traficului; la solicitarea scrisă a autorităților competente, cazarea străinilor victime ale traficului de persoane în centrele special amenajate ale Inspectoratului General pentru Imigrări; diseminarea către structurile competente în domeniul combaterii traficului de persoane a datelor și informațiilor obținute în activitatea specifică curentă.5. Instituția Prefectului, instituție publică cu personalitate juridică, ce este organizată și funcționează sub conducerea prefectului, reprezentantul Guvernului pe plan local, care conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unităților administrativ-teritoriale.B. Ministerul Justiției participă la elaborarea, coordonarea și monitorizarea implementării strategiilor, programelor și planurilor de prevenire și combatere a formelor grave de criminalitate.1. Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, instituție publică de interes național cu personalitate juridică, organizată în subordinea Ministerului Justiției, îndeplinește funcția de facilitare a urmăririi și a identificării bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni și a altor bunuri având legătură cu infracțiunile și care ar putea face obiectul unei dispoziții de indisponibilizare, sechestru sau confiscare emise de o autoritate judiciară competentă în tot cursul procedurilor judiciare penale, inclusiv în faza de punere în executare a hotărârii penale și de valorificare, în cazurile prevăzute de lege, a bunurilor mobile și imobile sechestrate în cadrul procesului penal.2. Direcția de Prevenire a Criminalității este compartimentul prin care se planifică strategic implementarea politicilor publice de prevenire și combatere a corupției și formelor grave de criminalitateC. Ministerul Familiei, Tineretului si Egalității de Șanse, asigură coordonarea aplicării strategiei și politicilor Guvernului în domeniile politicilor familiale, tineretului, protecției drepturilor copilului și adopției, violenței domestice și egalității de șanse între femei și bărbați. Aceste responsabilități se realizează inclusiv prin coordonarea și îndrumarea metodologică a activității direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului, care funcționează în subordinea consiliilor județene și a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București, și respectiv a serviciilor publice de asistență socială, care funcționează în subordinea consiliilor locale.1. Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, exercită activitățile aferente asigurării prevenirii traficului de persoane/minori și a asistenței victimelor copii. Aceste responsabilități sunt relaționate misiunii globale a autorității la nivel central în domeniul protecției și promovării drepturilor copilului la nivel național și sunt concretizate prin următoarele atribuții specifice: asigură coordonarea și realizarea activităților privind repatrierea minorilor români identificați neînsoțiți sau în dificultate pe teritoriul altor state și a copiilor victime ale traficului de minori; monitorizarea respectării drepturilor copilului pe teritoriul României, elaborarea politicilor, strategiilor și standardelor în domeniul protecției și promovării drepturilor copiilor și adopției.2. Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei si Bărbați este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, ce promovează principiul egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați în vederea eliminării tuturor formelor de discriminare bazate pe criteriul de sex, în toate politicile și programele naționale, și care exercită funcțiile de strategie, reglementare, reprezentare și autoritate de stat în domeniul violenței în familie, cu atribuții în elaborarea, coordonarea și aplicarea strategiilor și politicilor Guvernului în domeniul violenței în familie.D. Ministerul Muncii si Solidarității Sociale, ca minister de sinteză și de coordonare a aplicării strategiilor și politicilor Guvernului în domeniul muncii și protecției sociale, are obligația de a asigura, prin serviciile și instituțiile sale, precum și prin structurile teritoriale ale acestora, cadrul normativ și instituțional în vederea prevenirii situațiilor de risc privind populația în ansamblu, prin măsuri care vizează protecția și securitatea socială, în vederea diminuării riscurilor privind categoriile vulnerabile ale populației, prin strategii și programe sectoriale, precum și în vederea asistenței și protecției sociale a victimelor, în scopul recuperării și reintegrării sociale a acestora.1. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, prin măsurile active de stimulare a ocupării forței de muncă, asigură egalitatea de șanse pe piața muncii tuturor categoriilor de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă și în special persoanelor care prezintă dificultăți de inserție pe piața muncii (femei, victime al traficului de persoane, persoane cu handicap, persoane de etnie romă ...și altele asemenea). Pentru persoanele cu risc ridicat de a fi traficate, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă dezvoltă programe de informare privind piața muncii și drepturile angajaților, programe de formare profesională, precum și de informare a operatorilor economici pentru angajarea acestora cu prioritate.2. Inspecția Muncii, organ de specialitate al administrației publice centrale, în subordinea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, exercită atribuții de autoritate de stat în domeniul relațiilor de muncă și securității și sănătății în muncă și controlează aplicarea unitară a dispozițiilor legale, în domeniile sale de competență în unitățile din sectorul public, mixt, privat, precum și la alte categorii de angajatori. În domeniul relațiilor de muncă, activitatea de control este structurată pe următoarele direcții: identificarea angajatorilor care folosesc munca nedeclarată; depistarea cazurilor de nerespectare a celorlalte acte normative care reglementează activitatea relațiilor de muncă; identificarea și eliminarea formelor de exploatare a muncii copilului; respectarea prevederilor legale referitoare la: încadrarea în muncă a cetățenilor străini, protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate, egalitatea de șanse între femei și bărbați.3. Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități coordonează metodologic și monitorizează respectarea drepturilor la viață independentă și integrare în comunitate ale persoanelor adulte cu dizabilități, în scopul prevenirii situațiilor de risc și segregare. ANPDPD coordonează metodologic activitatea direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului, inclusiv pentru reabilitarea și reintegrarea socială a persoanelor cu dizabilități care devin victime ale oricărei forme de exploatare, violență sau abuz, prin acordarea de servicii de protecție.E. Ministerul Educației are atribuții în prevenirea traficului de persoane în rândul copiilor și tinerilor, precum și în asigurarea serviciilor de consiliere și reintegrare școlară a victimelor.F. Ministerul Afacerilor Externe, instituție a cărei activitate se răsfrânge atât în sfera cooperării interne, cât și internaționale, are atribuții, în calitate de partener, atât în domeniul prevenirii traficului de persoane, cât și în domeniul acordării de asistență consulară cetățenilor români victime sau potențiale victime ale traficului de persoane (inclusiv asigurarea condițiilor pentru repatrierea victimelor traficului de persoane).G. Ministerul Sănătății, asigură prin intermediul direcțiilor de sănătate publică participarea personalului medical, la activități de instruire privind identificarea proactivă a victimelor traficului de persoane și a altor categorii vulnerabile, organizate de Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane sau de alți parteneri cu expertiză în domeniu. Totodată, prin intermediul furnizorilor de servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate se asigură asistența medicală necesară victimelor traficului de persoane.H. Ministerul Public, prin Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism, este structura cu personalitate juridică, specializată în combaterea infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism, competentă să efectueze urmărirea penală pentru infracțiunile prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări prin Legea nr.120/2018, cu modificările și completările ulterioare,infracțiuni în care se circumscriu și infracțiunile de trafic de persoane, precum și să conducă, supravegheze și controleze actele de urmărire penală efectuate din dispoziția procurorului de către organele de poliție judiciară.I. Consiliul Superior al Magistraturii, în virtutea rolului său de garant al independenței justiției, furnizează date statistice cu privire la cauzele aflate pe rolul instanțelor și parchetelor care au ca obiect infracțiunile de trafic de persoane, precum și date privind numărul confiscărilor dispuse și valoarea bunurilor confiscate.J. Printre celelalte instituții/autorități ce pot avea responsabilități în sfera traficului de persoane, implicate, în calitate de responsabil sau partener, în implementarea Strategiei Naționale Împotriva Traficului de Persoane 2024-2028, enumerăm și: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului Departamentul pentru Românii de Pretutindeni Organizația Internațională pentru Migrație Agenția Națională pentru Romi Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării Direcțiile județene/sectoriale de asistență socială și protecție a copilului/Serviciile publice de asistență socială din cadrul consiliilor locale Uniunea Națională a Barourilor din România
+
IMPLICAȚIILE BUGETARE ȘI SURSELE DE FINANȚARE Fondurile necesare îndeplinirii obiectivelor prevăzute în Strategia națională se asigură de la bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile, din alte surse legal constituite, în limita prevederilor bugetare aprobate, în condițiile legii, ordonatorilor de credite implicați.
+
IMPLICAȚIILE ASUPRA CADRULUI JURIDIC În plan legislativ se impune evaluarea actelor normative incidente domeniului prevenirii și combaterii traficului de persoane, precum și asistenței acordate victimelor, demersurile legislative urmărind cu precădere clarificarea competențelor și responsabilităților structurilor cu atribuții în materie, corelarea domeniilor subsecvente. Inițiativele legislative de modificare și/sau completare a unor acte normative de nivel superior (legi, Ordonanțe ale Guvernului) și a celor de nivel inferior (Hotărâri ale Guvernului, precum și ordine și instrucțiuni ale miniștrilor) se vor realiza potrivit planurilor legislative anuale, fundamentate pe baza noilor oportunități reieșite din Strategia națională.
+
ANEXĂ la Strategia NaționalăPLANUL NAȚIONAL DE ACȚIUNE 2024-2026
pentru implementarea Strategiei Naționale împotriva Traficului de
Persoane pentru perioada 2024-2028 + OBIECTIV GENERAL 1.: Reducerea influenței factorilor de risc și a vulnerabilităților ce conduc la victimizarea prin traficul de persoane Obiectiv specific 1.1.: Informarea grupurilor vulnerabile despre riscul traficului de persoane
| Acțiuni | Instituții | Rezultate | Perioada de implementare | Indicatori | Etapele evaluării | |
| Responsabile | De sprijin | |||||
| 1.1.1. Implementarea, atât în mediul rural, cât și în urban, de campanii/acțiuni de informare și conștientizare adresate persoanelor vulnerabile la traficul de persoane | MAI prin ANITP | Alte instituții de stat Autorități ale administrației publice locale ONGMediul privat | Grupurile vulnerabile sunt informate cu privire la riscurile traficului de persoane | Permanent | Număr de campanii/ acțiuni deinformare și conștientizare deraiateNumăr de beneficiariNumăr de materiale informativ-preventive diseminateNumărul de potențiale cazuri de trafic raportate la hotline | Anual |
| 1.1.2. Dezvoltarea de acțiuni preventive destinate reducerii și descurajării cererii care facilitează traficul de persoane, inclusiv a turismului sexual | MAI prin ANITPMEATMTI | Instituții de stat Autorități ale administrației publice localeMAI prin IGPF ONGMediul privat | Potențialii clienți ai serviciilor sexuale sunt informați asupra traficului de persoane și a riscurilor asociate.Companiile din domeniul HoReCa, transport, turism dezvolta politici interne pentru a descuraja turismul sexual. | Permanent | Număr de acțiuni informative- preventive deraiate.Număr de potențiali clienți informați Număr de materiale informativ-preventive diseminate Numărul de companii ce dezvoltă politici/programe instituționale pentru a descuraja turismul sexual | Anual |
| 1.1.3. Derularea unor activități de informare care să vizeze încurajarea publicului la acțiune și responsabilitate socială. | MFTES prin ANES MAI prin ANITP | Instituții de stat ANRAutorități ale administrației publice locale ONGMediul privat | Cetățenii înțeleg importanța raportării potențialelor cazuri de trafic de persoane | Permanent | Număr de activități de informare derulateNumăr de beneficiariNumăr de materiale informativ-preventive diseminateNumăr de apeluri Tel VerdeANES/ANITP pentru semnalarea unor potențiale cazuriNumăr victime identificate ca urmare a apelurilor din partea cetățenilor | Anual |
| 1.1.4.Organizarea și desfășurarea de activități de informare cu privire la traficul de persoane în rândul comunităților românești din străinătate. | DRPMAE | MAI prin ANITP ONGMediul privat | Cetățenii români din străinătate înțeleg riscurile traficului și drepturile lor | Permanent | Număr de activități de informare derulateNumăr de beneficiariNumăr de materiale informativ-preventive diseminate.Număr de asociații românești din străinătate implicate. | Anual |
| Acțiuni | Instituții | Rezultate | Perioada de implementare | Indicatori | Etapele evaluării | |
| Responsabile | De sprijin | |||||
| 1.2.1. Realizarea de activități de informare cu privire la abuzul și exploatarea copiilor în online, desfășurate în unități de învățământ, cât și în rândul copiilor aflați în sistemul de protecție. | MAI prin IGPR și ANITP | MEANPDCAONG | Personaluldidactic, personalul din sistemul de protecție al copiilor, cât și copiii înțeleg riscurile traficului de persoane | Permanent | Număr de activități de informare desfășurate;Număr de participanți/beneficiari; Număr de materiale diseminate Procentul copiilor (dintre cei implicați în activități) care pot menționa cel puțin două riscuri asociate traficului de persoane în mediul online. | Anual |
| 1.2.2. Derularea de activități de informare și consiliere a părinților și elevilor asupra consecințelor traficului de persoane | ME | MAI prin ANITP și IGPRAutorități ale administrației publice locale ONG | Personalul didactic, cât și elevii și părinții înțeleg riscurile traficului de persoane | Permanent | Număr de activități de informare și consiliere desfășurate/Număr de participanți/beneficiari | Anual |
| 1.2.3. Implementarea, atât în mediul rural, cât și în cel urban, de campanii/acțiuni de informare și conștientizare privind traficul de minori adresate copiilor și adolescenților, în special în rândul grupurilor vulnerabile | MAI prin ANITP ME | Autorități ale administrației publice locale ONG | Comunitățile locale, în special grupurile vulnerabile, înțeleg riscul traficului de persoane și consecințele acestuia | Permanent | Număr de campanii/ acțiuni de informare și conștientizare derulate Număr de beneficiari Număr de materiale informativ- preventive diseminate | Anual |
| 1.2.4. Desfășurarea de activități educative în zona educației nonformale destinate elevilor din învățământul preuniversitar. | ME | ONG | Elevii din învățământul preuniversitar înțeleg riscul traficului de persoane și consecințele acestuia | Permanent | Număr de activități educative desfășurateNumăr de beneficiari/participanți | Anual |
| 1.2.5. Formarea cadrelor didactice în vederea derulării de activități de informare a părinților și copiilor cu privire la riscurile traficului de persoane | ME | MAI prin ANITP șiIPGRONG | Cadrele didactice și elevii și părinții lor înțeleg riscul traficului de persoane si consecințele acestuia | Permanent | Număr de sesiuni de formare Număr de cadre didactice participante Număr cadre didactice formate, care derulează activități de informare. | Anual |
| 1.2.6. Activități de informare privind traficul de minori adresate copiilor instituționalizați | MAI prin ANITP | MFTES prin ANPDCADGASPC-uriONGMediul privat | Copii instituționalizați înțeleg riscul traficului de persoane si consecințele acestuia | Permanent | Număr de activități de informare realizateNumăr de beneficiari Procentul copiilor/tinerilor (dintre cei implicați în activități) care pot menționa cel puțin două riscuri asociate traficului de persoane | Anual |
| 1.2.7. Informarea/instruirea asistenților maternali și a personalului cu competențe în domeniul asistenței sociale din cadrul serviciului public de asistență socială cu privire la riscurile și implicațiile asociate traficului de minori. | MFTES prin ANPDCA DGASPC-uri | MAI prin ANITP ONG | Asistenții maternali și personalul cu competențe în domeniul asistenței sociale înțeleg riscul traficului de persoane, consecințele acestuia și pot adresa măsuri de intervenție în potențiale cazuri | Permanent | Număr de activități de informare/instruire realizate Număr de beneficiariProcentul asistenților maternali/asistenților sociali care pot numi cel puțin trei indicatori ai traficului de minori dintre participanții la activități. | Anual |
| Acțiuni | Instituții | Rezultate | Perioada de implementare | Indicatori | Etapele evaluării | |
| Responsabile | De sprijin | |||||
| 1.3.1. Acțiuni de informare cu privire la condițiile în care pot fi prestate activitățile lucrative pe teritoriul României, precum și drepturile și obligațiile ce revin angajaților și angajatorilor. | MMSS prin IM MAI prin IGI și ANITP MAE prin MD/OC/Centrul Național de Vize | ONG | Cetățenii străini înțeleg drepturile și obligațiile, astfel încât pot să sesizeze eventuale abuzuri. | Permanent | Număr de campanii de informare derulateNumăr de beneficiariNumăr cetățeni străini care apelează la TelverdeNr persoane care obțin vize de muncă informate. | Anual |
| 1.3.2. Implementarea de campanii/acțiuni de informare și conștientizare privind traficul de persoane, adresate cetățenilor terți de pe teritoriul României | MAI prin ANITP | MAI prin IGI, IGPR,IGPFONG | Cetățenii străini înțeleg drepturile și obligațiile lor, cât și riscul exploatării la trafic de persoane. | Permanent | Număr de campanii/ acțiuni de informare și conștientizare derulate Număr de beneficiari Număr de materiale informativ - preventive diseminate | Anual |
| 1.3.3. Implicarea misiunilor diplomatice ale statelor de origine a cetățenilor străini aflați la muncă pe teritoriul României în activitățile informativ - preventive | MAEMAI prin ANITP | Misiuni diplomatice ale statelor de origine | Misiunile diplomatice străine ale statelor de origine ale muncitorilor străini din România sunt active în informarea cetățenilor lor referitor la drepturile și obligațiile acestora, cât și riscul exploatării prin muncă | Permanent | Număr de misiuni diplomatice implicateNumăr de activități informativ - preventive derulate cu aportul misiunilor diplomatice Număr de beneficiari | Semestrial |
| Acțiuni | Instituții | Rezultate | Perioada de implementare | Indicatori | Etapele evaluării | |
| Responsabile | De sprijin | |||||
| 1.4.1. Dezvoltarea și implementarea la nivel național a măsurilor de punere în aplicare a Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului privind o piață unică pentru serviciile digitale | ANCOM | MCIDMAI prin IGPR șiANITPMediul privat | Serviciile digitale oferite de companii sunt aliniate normelor EU, astfel încât nu favorizează, sau tolerează, exploatarea sexuală sau prin muncă, ori vânzarea de servicii obținute ilegal, online | 2025 | Numărul deciziilor ANCOM elaborate în baza Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului privind o piață unică pentru serviciile digitaleNumăr de întâlniri comune cu companii relevante din industria de tehnologie și cea financiară | Semestrial |
| 1.4.2. Analiza cadrului legislativ incident și identificarea nevoilor de actualizare legislativă | ANCOM MAI prin IGPR MP prin DIICOT | ONG | Site-urile care publică anunțuri (matrimoniale, servicii) exercită diligență în măsurile de luptă împotriva traficului de persoane facilitat prin tehnologie. | 2026 | Analiza legislativă realizatăPropuneri de lege ferenda sau recomandări de modificări legislative necesare, în conformitate | Semestrul 12027 |
| 1.4.3.Organizarea și derularea în mediul online de campanii de prevenire a traficului de persoane, traficului de minori și pornografiei infantile, adresate în mod specific grupurilor țintă | MAI prin ANITP | MFTES prin ANPDCA Instituții de stat Autorități ale administrației publice locale ONG | Populația înțelege riscul traficului de minori și al pornografiei infantile | Permanent | Număr de campanii de prevenire derulateNumăr de beneficiariNumăr de materiale informativ -preventive diseminate/promovateNumărul de potențialecazuri de trafic raportate la hotlineNumărul de interacțiuni în socialmedia. | Anual |
| Acțiuni | Instituții | Rezultate | Perioada de implementare | Indicatori | Etapele evaluării | |
| Responsabile | De sprijin | |||||
| 1.5.1. Cuprinderea în programe de formare profesională a persoanelor din grupurile sociale vulnerabile, înregistrate în evidențele ANOFM | MMSS prin ANOFM | Grupurile vulnerabile beneficiază de programe de formare profesională pentru a scădea gradul vulnerabilității față de riscul traficului | Permanent | Număr total de persoane cuprinse în programele de formare profesională defalcate pe categorii vulnerabile (ex: tineri proveniți din sistemul de protecție). | Anual | |
| 1.5.2.Realizarea de acțiuni de dezvoltare comunitară, atât în mediul rural, cât și în urban, cu stabilirea de lideri formali/informali (grupuri responsabile), care să identifice vulnerabilitățile la nivel comunitar | Instituția Prefectului Autorități ale administrației publice locale | MAI prin ANITP MEMFTES Instituții de stat ONGMediul privat | Administrația publică este implicată activ în rezolvarea problemelor locale care influențează vulnerabilitatea | Permanent | Număr de acțiuni de dezvoltare comunitară realizate.Număr de beneficiari.Număr de lideri locali care se implică în realizarea activităților | Anual |
| 1.5.3. Aplicarea de măsuri de stimulare a operatorilor economici care angajează persoane aparținând unor grupuri vulnerabile pe piața muncii, înregistrate in evidentele ANOFM | MMSS prin ANOFM | Operatorii economici angajează persoane aparținând unor grupuri vulnerabile | Permanent | Număr de operatori economici beneficiari ai măsurilor de stimulare Număr de persoane angajate ca urmare a implementării măsurilor cuprinse în programul de ocupare | Anual | |
| 1.5.4. Identificarea, prin activitatea de control a inspectorilor de muncă, a posibilelor cazuri de trafic de persoane in scopul exploatării prin muncă | MMSS prin IM | MAI prin IGPR | Inspecția Muncii identifică în mod proactiv posibile victime ale exploatării prin muncă și raportează situațiile autorităților responsabile | Permanent | Număr total de controale efectuate (număr angajatori verificați, număr angajați verificați)Număr de posibile cazuri de trafic de persoane suspicionate și sesizate/notificate la IGPR (DCCO) și ANITP | Anual |
| 1.5.5. Desfășurarea de verificări la operatorii economici cu profil de activitate întreținere corporală/salon de masaj/videochat | MMSS prin IM | MAI prin IGPR | Inspecția Muncii și Poliția identifică în mod proactiv posibile victime ale exploatării sexuale sau prin muncă | Permanent | Număr de acțiuni de verificare efectuate.Număr de operatori economici identificațiNumăr de angajați verificați Număr de posibile cazuri de trafic de persoane suspicionate și sesizate/notificate la IGPR (DCCO) și ANITP | Anual |
| 1.5.6. Realizarea de acțiuni și controale pentru identificarea muncii nedeclarate în rândul resortisanților țărilor terțe | MAI prin IGI MMSS prin IM | MAI prin IGPR și IGJR | Inspecția Muncii și IGI în cooperare cu IGPR și IGJR detectează în mod proactiv posibile victime ale exploatării prin muncă în rândul resortisanților țărilor terțe | Permanent | Număr de acțiuni și controale efectuateNumăr de angajatori verificați Număr de angajatori amendați/sancționați Număr lucrători fără forme legale depistațiNumărul posibilelor cazuri de trafic constatate și sesizate de IGI organelor de urmărire penală. | Anual |
| 1.5.7. Realizarea de acțiuni de reducere a abandonului școlar în rândul copiilor și tinerilor | ME | ANR | Abandonul școlar este diminuat prin programele implementate de MEN | Permanent | Număr de copii și tineri beneficiari ai măsurilor de reducere a abandonului școlarNumăr de copii aflați la risc de abandon școlar | Anual |
| 1.5.8. Înființarea și operaționalizarea Observatorului Național al Copilului, baza națională de date privind copiii care prezintă cazuri de vulnerabilitate (abuz, neglijare, sărăcie extremă). | MFTES prin ANPDCA | Copiii cu risc de vulnerabilitate sunt luați în evidența autorităților de protecție a copilului | Semestrul I 2026Permanent | Bază de date existentă și operaționalăNr. autorități ale administrației publice locale care utilizează Observatorul Național | Anual | |
| Acțiuni | Instituții | Rezultate | Perioada de implementare | Indicatori | Etapele evaluării | |
| Responsabile | De sprijin | |||||
| 1.6.1. Constituirea unui Grup consultativ al fostelor victime, care să consilieze activitatea Comitetului Interministerial de Coordonare Strategică Intersectorială a Luptei împotriva Traficului de Persoane | Comitetul Interministerial de Coordonare Strategică Intersectorială a Luptei împotriva Traficului de Persoane | MAI prin ANITP ONG | Victime ale traficului contribuie în mod activ la activitatea Comitetului Interministerial | Semestrul I 2025 | Grup consultativ al victimelor traficului de persoane constituitNumăr de participări ale victimelor la grupuri de lucru organizate de Comitetul Interministerial | Anual |
| 1.6.2. Organizarea și implementarea de campanii de informare și conștientizare a grupurilor vulnerabile cu privire la traficul de persoane, care să valorifice experiențele rezultate din Grupul consultativ | MAI prin ANITP | Instituții de stat Autorități ale administrației publice locale ONGMediul privat | Foste victime contribuie la acțiuni de informare, conștientizare și educare | Permanent | Număr de campanii de informare și conștientizare derulateNumăr de beneficiariNumăr de materiale informativ -preventive diseminate | Anual |
| Acțiuni | Instituții | Rezultate | Perioada de implementare | Indicatori | Etapele evaluării | |
| Responsabile | De sprijin | |||||
| 1.7.1. Realizarea unei analize privind introducerea la nivel național a obligațiilor de diligență în materia protejării drepturilor omului și de gestionare responsabilă a lanțurilor de aprovizionare pentru produse/servicii | Instituțiile membre ale Comitetului Interministerial de Coordonare Strategică Intersectorială a Luptei împotriva Traficului de Persoane | MAI prin ANITP | Cadrul legislativ român este aliniat normelor EU referitoare la obligații de diligență în materia protejării drepturilor omului și de gestionare responsabilă a lanțurilor de aprovizionare, pentru a preveni exploatarea prin muncă | 2025 | Analiză privind introducerea la nivel național a obligațiilor de diligență în materia protejării drepturilor omului și de gestionare responsabilă a lanțurilor de aprovizionare pentru produse realizată | Anual |
| 1.7.2. Dezvoltarea și derularea în colaborare cu reprezentanții sectorului privat a unor campanii de informare a populației cu privire la riscurile și implicațiile asociate traficului de persoane | MAI prin ANITP | Mediul privat Instituții de stat Autorități ale administrației publice locale ONG | Sectorul privat este informat cu privire obligațiile de diligență pentru a preveni exploatarea prin muncă | Permanent | Număr de campanii de informare derulateNumăr de beneficiariNumăr de materiale informativ-preventive diseminateNumărul firmelor private implicate în activități destinate prevenirii traficului de persoane | Semestrial |
| Acțiuni | Institutii | Rezultate | Perioada de implementare | Indicatori | Etapele evaluării | |
| Responsabile | De sprijin | |||||
| 2.1.1. Analiza textelor relevante din Cod penal - infracțiuni specifice privind traficul de persoane și exploatarea persoanelor vulnerabile - și alte texte relevante combaterii traficului de persoane (se vor avea în vedere, printre altele, limitele de pedeapsă în cazul anumitor infracțiuni, delimitările între infracțiunea de trafic și cea de proxenetism ...și altele asemenea). Analiza textelor relevante din Codul de procedură penală - durata procedurilor în unele cauze, procedura de citare | MJMP prin DIICOT | CSMINM | Propuneri legislative referitoare la traficul de persoane și exploatarea persoanelor sunt dezvoltate de către experți, în așa fel încât actul de justiție să crească în eficiență și eficacitate.Toate formele de trafic de persoane sunt ușor de încadrat iar efectul de descurajare este eficient și duce la reducerea prevalenței traficului de persoane | 2024-2025 | Analiză efectuatăMăsuri dispuse în funcție de concluziile analizei | Semestrial |
| 2.1.2. Analiza diferitelor noi forme de exploatare care nu au incriminări (căsătorie forțată, adopție ilegală, mame surogat), precum și a modului în care intervenția în plan administrativ facilitează sau, din contră, afectează investigațiile penale (cerșetoria, prostituția) | MJMP | MP prin DIICOT CSMMAI prin IGPR șiANITPINMANR | Propunerile legislative referitoare la noile forme de exploatare sunt transpuse în legislația română în conformitate cu modificările aduse Directivei 36/2011. | 2025-2026 | Analiză efectuată Măsuri dispuse în funcție de concluziile analizei | Semestrial |
| 2.1.3. Modificarea și completarea Legii nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, cu modificările și completările ulterioare | MAI prin ANITP | Alte instituții relevante | Legea nr. 678/2001 conține îmbunătățiri și completări în acord cu experiența practică în domeniu | Semestrul II 2026 | Emiterea recomandări de modificări legislative necesare, în conformitate | Semestrul I 2027 |
| 2.1.4. Analiza oportunității modificării Ordonanței de urgență nr. 78/2016 pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări prin Legea nr.720/2018, în vederea conferirii de temei pentru asigurarea unei mai rapide cooperării judiciare internaționale | MP prin DIICOT | MJ | Ordonanța nr. 78/20016 conține îmbunătățiri și completări pentru funcționarea DIICOT și pentru a asigura baza legală și materială în acord cu experiența practică în domeniu | Trimestrul II 2026 | Propuneri de lege ferenda, după caz | Trimestrul I 2027 |
| 2.1.5. Modificarea regulamentului privind numirea procurorilor în funcții de execuție la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism | CSMMP prin DIICOT | Creșterea numărului de concursuri de accedere în DIICOT și completarea mai facilă a schemelor de personalDIICOT are resursa umană necesară combaterii eficiente a traficului de persoane și își poate completa cu celeritate schema de personal | Semestrul II 2024 | Regulament modificat | Semestrul I 2025 | |
| 2.1.6. Analiza textelor relevante privind asistența juridică gratuită a victimelor infracțiunilor și acordarea de compensații financiare victimelor din Legea 211/2004 precum și a modului de acordare și punere în executare a daunelor pentru victime. | MJMMSS | MP prin DIICOT UNBRDGASPC-SSVI | Există sugestii pentru asistența juridică gratuită a victimelor infracțiunilor și acordarea de compensații financiare victimelor din Legea 211/2004 precum și a modului de acordare și punere în executare a daunelor pentru victime. | Semestrul I 2026 | Analiză efectuată Propuneri de lege ferenda sau recomandări de modificări legislative | Semestrial |
| Acțiuni | Institutii | Rezultate | Perioada de implementare | Indicatori | Etapele evaluării | |
| Responsabile | De sprijin | |||||
| 2.2.1.Constituire grup de lucru care să analizeze modalitatea de colectare a datelor și adaptarea acesteia la nevoile naționale, precum și la standardele și solicitările organismelor internaționale | MP prin PICCJ și DIICOT MAI prin IGPR CSMMJ prin ANABI | O mai bună adaptare a sistemelor de colectare, care să răspundă nevoilor de evaluare naționale și internaționale Intervenții prioritizate în funcție de tendințele constatate.Actorii sistemului de justiție adaptează rapid răspunsul la traficul de persoane având în vedere evoluția în timp real a fenomenului | Trimestrul IV 2024 | Grup constituit. Propuneri formulate de grupul de lucruÎntocmirea unei liste a datelor statistice solicitate de organismele internaționale și a nevoilor rezultate la nivel intern | Semestrial | |
| 2.2.2. Optimizarea procesului de culegere a datelor prin actualizarea sistemelor existente la nivelul instituțiilor judiciare/instanțelor responsabile | MP prin PICCJ și DIICOT MAI prin IGPR CSMMJ prin ANABI | O mai bună adaptare a sistemelor de colectare, care să răspundă nevoilor de evaluare Eficientizarea colectării datelor în dosare de trafic de persoane în cadrul ECRIS,-adaptarea constantă a indicatorilor pentru a putea răspunde nevoilor și tendințelor -completarea datelor cu noi informații calitative de către fiecare instituție competentă. Corelare ECRIS V cu ROARMIS | Trimestrul IV 2026 | Metodologie standardizată de colectare a datelor în domeniul traficului de persoaneNumărul instituțiilor ce au adoptat metodologia standardizată Numărul infracțiunilor de trafic de persoane în fiecare județNumărul de sesizări vs. numărul de investigații/urmăriri penale/condamnări | Anual | |
| 2.2.3. Crearea unui serviciu de coordonare a activității tehnice de specialitate, analiza informațiilor și de investigații financiare în cadrul DIICOT | MP prin DIICOT | Organele judiciare din cadrul DIICOT apelează la metode și tehnici modeme | Trimestrul IV 2024 Trimestrul IV 2024 | Serviciu creat Serviciu operaționalizat | Semestrul I 2025 | |
| 2.2.4. Extinderea metodelor electronice/ tehnologice/ modeme de investigare în raport cu evoluția tehnologică prin pilotarea unui soft de investigații online (OSINT) în cadrul a două unități de poliție | MAI prin IGPR | Organele de poliție apelează la metode și tehnici specifice modeme | Trimestrul IV 2024 | Număr de utilizatori Raport de monitorizare și evaluare a pilotării | Semestrial | |
| 2.2.5. Extinderea utilizării softului de investigații și la alte unități de poliție | MAI prin IGPR | Organele de poliție apelează la metode și tehnici specifice moderne | 2025-2026 | Număr de utilizatori | Semestrial/anual | |
| 2.2.6. Adoptarea și implementarea unei metodologii unitare la nivel de parchet, poliție, ANABI, cu privire la derularea de investigații financiare ca premisă pentru recuperarea produsului infracțiunii de trafic de persoane | MP prin DIICOT MAI prin IGPR MJ prin ANABI | Organele judiciare apelează la o metodologie unitară pentru garantarea unor rezultate sporite și perfectibile în investigațiile financiare | Semestrul II 2024 Permanent | Metodologia adoptată potrivit Strategiei naționale privind recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni pentru perioada 2021- 2025.Număr de dosare în care metodologia a fost utilizatăGradul de recuperare al produselor infracțiunii de trafic de persoane | Semestrul I 2025Anual | |
| 2.2.7. Asigurarea resurselor umane adecvate combaterii eficiente a traficului de persoane în cadrul organelor judiciare prin măsuri de completare a resursei umane | MP prin DIICOT MPMAI prin IGPR | Instituțiile cu atribuții în combaterea traficului de persoane își cunosc nevoile în materie de resurse umaneCapacitatea la nivelul organelor judiciare este consolidată prin resurse umane adecvate | Permanent | Durata medie de efectuare a urmăririi penale în cauze de trafic de persoane/minori.Număr procurori și polițiști/județ/regiune/populație/n umăr cazuri.Gradul de încadrare polițiști/procuroriMedia dosarelor în sarcina unui procuror (în fiecare județ), din care dosare pe trafic de persoane | Anual | |
| 2.2.8. Definirea nevoilor de pregătire specializată și de sesiuni interdisciplinare pentru dobândirea de competențe adaptate profesioniștilor din domeniul judiciar antitrafic | MP prin PICCJ și DIICOT MAI prin IGPR MJ prin ANABI INM. | ONGExperți | Instituțiile cu atribuții în combaterea traficului de persoane își cunosc nevoile de formare | Permanent | Analiza nevoilor de pregătire profesională Planurile specifice de pregătire profesională | Anual |
| 2.2.9. Organizarea de sesiuni de formare inițială | MAI prin Academia de Poliție, alte instituții de învățământ | MAI prin ANITP ONG | Viitorii polițiști, cunosc fenomenul traficului de persoane | Permanent | Curriculum instituțional dezvoltatNumăr de sesiuni de pregătire realizate Număr de studenți la Academia de Poliție/Școlile de Subo fițeri/studenți INM formațiGrad de înțelegere a fenomenului traficului de persoane în rândul beneficiarilor formării | Anual |
| 2.2.10. Sesiuni de formare dedicate specificității fenomenului și tehnicilor modeme de investigație, inclusiv cele comise prin intermediul sistemelor informatice | MAI prin IGPR INM | MAI prin ANITP MJ prin ANABI ONG | Specialiștii care lucrează în domeniul traficului de persoane au pregătirea necesară, în special în materie de metode de investigație noi (analize din sursă deschisă) | Permanent | Număr de sesiuni de pregătire realizate Număr de polițiști/procurori formațiGrad de cunoaștere a tehnicilor modeme de investigație în rândul beneficiarilor formării | |
| 2.2.11. Sesiuni de formare pentru polițiști/procurori/judecători pentru stimularea abordării din perspectivă victimologică și de gen în investigarea infracțiunii și în interacțiunea cu victimele | MAI prin IGPR INM | MAI prin ANITP ONG | Specialiștii care lucrează în domeniul traficului de persoane au pregătirea necesară, în special în materie de înțelegere a traumei și impactul acesteia asupra victimelor. Specialiștii care lucrează în domeniul traficului de persoane au pregătirea necesară, în special în materie de protecția a victimei pe durata procesului penal. | Permanent | Număr de sesiuni de pregătire realizate Număr de polițiști/procurori/judecători formațiGrad de cunoaștere a efectelor traumei asupra victimelor în rândul beneficiarilor formării Număr procurori/judecători formați care au dispus măsuri de protecție | |
| 2.2.12. Schimb de bune practici cu personalul autorităților și instituțiilor implicate pentru dezvoltarea colaborării în echipe multidisciplinare | MAI prin IGPR INM | MAI prin ANITP MJ prin ANABI ONG | Specialiștii care lucrează în domeniul traficului de persoane au pregătirea necesară, în special în materie de înțelegere a traumei și impactul acesteia asupra victimelor | Permanent | Număr de seminarii Număr de bune practici identificateGrad de adoptare a bunelor practici în rândul participanților | Semestrial |
| 2.2.13. Formarea specialiștilor din domeniul medicinei legale pentru interacțiunea cu victimele infracțiunilor, în particular cu victimele traficului de persoane | INML | MAI prin ANITP prin IGPR ONG | Specialiștii care lucrează în domeniul medicinei legale au pregătirea necesară să interacționeze cu victimele traficului de persoane | 2025-2026 | Număr de sesiuni de pregătire realizateNumăr de specialiști formați | Semestrial |
| Acțiuni | Institutii | Rezultate | Perioada de implementare | Indicatori | Etapele evaluării | ||
| Responsabile | De sprijin | ||||||
| 2.3.1. Eficientizarea cooperării organelor judiciare pentru clarificarea și unificarea practicii judiciare, în special prin analiza suprapunerilor de competență ori a interpretărilor diferite date acelorași fenomene, la nivelul diverselor unități de parchet | INM | MAI prin ANITPUNBRONG-uri | Eliminarea suprapunerilor de competență | 2025-2026 | O procedură judiciară uniformizată | Semestrial | |
| 2.3.2. Participarea la activități comune care au drept scop o mai bună înțelegere a rolului Programului pentru protecția martorilor în cadrul sistemului judiciar, a modalității de implementare a măsurilor de protecție și asistență, cu accent pe cazurile victimelor traficului de persoane. | MAI prin IGPR | MAI prin ANITP | Program de protecție a martorilor cunoscut de către toți practicieniiCreșterea numărului victimelor traficului de persoane incluse în Program | Permanent | Număr de activități realizate | Semestrial | |
| 2.3.3. Asigurarea de sprijin organelor judiciare prin implementarea măsurilor de protecție fizică și asistență în cazurile martorilor protejați care au si calitatea de victime. | MAI prin IGPR alte instituții cu responsabilități | Victime ale traficului de persoane incluse în Program | Permanent | Număr victime sprijinite prin program Număr/Tip servicii acordate victimelor traficului de persoane | Anuală | ||
| 2.3.4. Consolidarea colaborării organelor judiciare din România cu omoloagele din alte state, inclusiv cu state terțe (de ex. prin ofițeri/magistrați de legătură în statele de destinație) | MP prin PICCJ și DIICOTMAI prin DGAESRI | Colaborarea cu actorii sistemelor de justiție din alte țări este vizibil îmbunătățită: numărul de acțiuni comune este în creștere, calitatea informației oferite reciproc este mai bună, calitatea generală a colaborării în cazurile de trafic este mai bună | Permanent | Protocoale de cooperare încheiate,Nr OAP Nr JITOfițeri/magistrați de legătură numiți Ofițeri/magistrați de legătură formați pe acest domeniuNumăr de referiri victime primite prin intermediul atașaților de afaceri interne | Semestrial | ||
| 2.3.5. Cooperare consolidată cu agențiile europene și internaționale relevante, în special cu Eurojust, Europol, Interpol și SELEC | MAI prin IGPR MP prin DIICOT | Colaborarea cu actorii sistemelor de justiție din alte țări este vizibil îmbunătățităSchimb de informații crescut cu privire la acțiuni, cazuri sau corespondență internațională cu autorități de aplicare a legii din cadrul statelor UE sau non UE și cooperare prin intermediul Europol, Eurojust și a atașaților de afaceri interne ai României | Permanent | Numărul de JIT încheiate Număr OAPNumăr investigații inițiate în cadrul JITNumăr condamnări în cazurile care au existat JIT-uriNumărul cererilor de asistențăpolițienească/numărul de mesaje transmise/primite | Anual | ||
| Acțiuni | Instituții | Rezultate | Perioada de implementare | Indicatori | Etapele evaluării | |
| Responsabile | De sprijin | |||||
| 3.1.1. Identificarea surselor și responsabilităților instituționale specifice pentru finanțarea guvernamentală integrată a serviciilor, publice și private, de asistență socială, protecție și servicii specializate pentru victimele traficului de persoane | Instituțiile membre ale Comitetului Interministerial de Coordonare Strategică Intersectorială a Luptei împotriva Traficului de Persoane | ONG | Există un pachet pentru asistență socială, protecție și servicii specializate pentru victimele traficului de persoane care conține: roluri și responsabilități, metodologii de contractare a serviciilor, monitorizarea implementării și evaluarea serviciilor, plan de acțiune, planul pentru un proiect pilot | 2025-2026 | Mecanism de finanțare care include o procedură, o sursă de finanțare, o entitate plătitoare, control al verificării banilor ... și altele asemeneaPropuneri de lege ferenda | Semestrial |
| 3.1.2. Operaționalizarea unui proiect pilot de finanțare a serviciilor publice și private de asistență pentru victimele traficului de persoane și analizarea modului în care pot fi făcute îmbunătățiri ale serviciilor | Instituțiile membre ale Comitetului Interministerial de Coordonare Strategică Intersectorială a Luptei împotriva Traficului de Persoane | Celelalte instituții membre ale Comitetului Interministerial de Coordonare Strategică Intersectorială a Luptei împotriva Traficului de Persoane | Proiectul pilot este finalizat, tot pachetul de asistență este ajustat potrivit experienței din proiectul pilot | 2026 | Nr. ONG-uri finanțateNr. furnizori publici finanțațiProcentul sumelor cheltuite din cele alocateNr. victimelor asistate în baza mecanismului de finanțare | Semestrial |
| 3.1.3. Operaționalizarea mecanismului integrat pentru finanțarea serviciilor de asistență a victimelor traficului de persoane | Instituțiile membre ale Comitetului Interministerial de Coordonare Strategică Intersectorială a Luptei împotriva Traficului de Persoane | Celelalte instituții membre ale Comitetului Interministerial de Coordonare Strategică Intersectorială a Luptei împotriva Traficului de Persoane | Există buget alocat, prin care se finanțează asistența victimelor traficului de persoane | 2026 | Nr. ONG-uri finanțateNr. furnizori publici finanțațiProcentul sumelor cheltuite din cele alocateNr. victimelor asistate în baza mecanismului de finanțare | Semestrial |
| 3.1.4. Finanțarea de proiecte destinate serviciilor de asistență a victimelor traficului de persoane: servicii de cazare în centre pentru victime adulte sau minore, consiliere psihologică, consiliere profesională, consiliere juridică, sprijin material pentru asigurarea nevoilor de bază (îmbrăcăminte, alimente, materiale sanitare, medicamente, transport) | MIPEMJ prin ANABI | Celelalte instituții membre ale Comitetului Interministerial de Coordonare Strategică Intersectorială a Luptei împotriva Traficului de Persoane | Prioritatea 8 din programul Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027 are cadrul care permite finanțarea de proiecte destinate asistenței victimelor traficului de persoanePrin Mecanismul de Prevenire a Criminalității sunt finanțate servicii adresate victimelor | 2025-2026 | Nr. entități publice finanțateNr. entități private finanțateNr. servicii finanțateNr. victime sprijinite prin intermediul proiectelor finanțate | Semestrial |
| 3.1.5. Încurajarea implicării autorităților locale în subvenționarea activităților ONG la nivel local | Consilii județeneConsilii locale | MAI prin ANITP | Autoritățile locale se implică în coordonarea și finanțarea serviciilor de asistență socială, protecție și servicii specializate pentru victimele traficului de persoane | 2025-2026 | Nr. entități publice finanțateNr. entități private finanțateNr. servicii/programe dezvoltateNr. victime sprijinite prin intermediul proiectelor finanțate | Anual |
| Acțiuni | Instituții | Rezultate | Perioada de implementare | Indicatori | Etapele evaluării | |
| Responsabile | De sprijin | |||||
| 3.2.1. Activități de informare/instruire privind identificarea proactivă a situațiilor de trafic de copii | MFTES prin ANPDCADGASPCSPAS | MAI prin ANITP ONG | Capacitate crescută de identificare proactivă a cazurilor de trafic de minori | Anual | Nr. situații detectate și notificate/sesizateNr. cazuri identificate Instrucțiune ANPDCA pentru DGASPC cu privire la identificarea proactivă a situațiilor de trafic de copii din centrele rezidențiale;Instrucțiune ANPDCA pentru SPAS cu privire la identificarea proactivă a situațiilor de trafic de copii în comunitate, cu precădere în zonele rurale;Nr. activități de informare/instruire realizate de DGASPC pentru personalul serviciilor de tip rezidențial;Nr. activități de informare/instruire realizate de SPAS pentru personalul din cadrul SPAS;Nr. de specialiști din cadrul DGASPC informați/instruiți;Nr. de specialiști din cadrul SPAS informați/instruiți. | Anual |
| 3.2.2. Activități de instruire privind identificarea proactivă a victimelor ținând cont de perspectiva de gen | MFTES prin ANESMEDGASPCSPAS | MAI prin ANITP ONG | Capacitate crescută de identificare proactivă a cazurilor de trafic de persoane | Anual | Nr. activități desfășurateNr. specialiști: personal medical, personal din sistemul de asistență socială, personal din unitățile de învățământ, alte categorii | Semestrial |
| 3.2.3. Activități de instruire privind identificarea proactivă a persoanelor cu dizabilități victime ale traficului de persoane și a altor categorii de adulți vulnerabili cu o formă de instituționalizare | MSDGASPCSPAS | MAI prin ANITP MMSS prin ANPDPD ONG | Capacitate crescută de identificare proactivă a persoanelor cu dizabilități victime ale traficului de persoane | Anual | Nr. de activități desfășurateNr. de specialiști din cadrul furnizorilor publici sau privați de servicii specializate pentru persoane cu dizabilități, persoane vârstnice, alte categoriiNr. situații detectate și notificate/sesizateNr. cazuri identificate | Semestrial |
| 3.2.4. Activități de instruire și de procedurare privind identificarea proactivă a victimelor traficului de persoane cetățeni străini | MAI prin IGI și IGPFMAEMMSS prin IM | MAI prin ANITPONGOIM | Capacitate crescută de identificare a victimelor traficului de persoane cetățeni străini | Anual | Procedură operațională standard pentru identificarea cetățenilor străini aflați în centre elaboratăNr. de activități desfășurateNr. de specialiști IGI instruițiNr. inspectori de muncă instruițiNr. Specialiști alte categoriiNr. situații detectate și notificate/sesizateNr. cazuri identificate | Semestrial |
| 3.2.5. Activități de instruire privind identificarea proactivă a altor situații și categorii de victime, în funcție de statistici și evoluția fenomenului | MAI prin ANITPInstituțiile publice și organizațiile cu responsabilități de implementare a MNIR | ONG | Participare informată în dezbaterile publice pe tema TP sau conexe | Semestrial | Nr. participanți instruiri de bază/intermediare/ avansateRaport analiză sesizări | Semestrial |
| 3.2.6. Clarificarea procesului de referire a victimelor traficului de persoane, pentru care sunt identificate nevoi multiple, atât de servicii sociale cât și de servicii specializate | MAI prin ANITP MMSS prin ANPDPD MFTES prin ANPDCA, ANES | ONG | Specialiștii identifică rapid și ușor servicii specializate adecvate nevoilor și riscurilor identificateVictime referite către servicii de calitate fără întârzieri nejustificate | 2025 | Set de instrucțiuni privind referirea victimelor traficului de persoane elaborat și diseminatProceduri și metodologii actualizate și armonizateRegistru furnizori cu servicii nivel național actualizat | Anual |
| 3.2.7. Creare, revizuire protocoale de lucru în detectarea, sesizarea și notificarea indicatorilor de trafic de persoane în cadrul fiecărei categorii cu responsabilități în aplicarea MNIR | Instituțiile publice și organizațiile cu responsabilități de implementare a MNIR | ONG | MNIR aplicat corespunzător | 2024-2025 | Protocoale de lucru create și/sau revizuite la nivelul instituțiilor cu responsabilități în aplicarea MNIR/Instrumente adaptate de intervenție intrainstituțională și interinstituțională utilizate de specialiști | Anual |
| 3.2.8. Evaluarea implementării MNIR | MAI prin ANITPInstituțiile publice și organizațiile cu responsabilități de implementare a MNIR | Actualizare MNIR(Proiect ANITP care va fi finanțat în cadrul programului de cooperare Elvețiano- Român) | 2026 | Raport de evaluare a implementării MNIRPropuneri de actualizare/eficientizare aplicare MNIRInstrumente de lucru/formulare actualizate | 2026 | |
| 3.2.9. Întâlnirea periodică a echipelor interinstituționale antitrafic județene de lucru sub coordonarea Instituției Prefectului pentru aplicarea MNIR | Instituția PrefectuluiCRMAI prin ANITPInstituții și organizații de la nivel local | Acces facil al victimelor la servicii | Trimestrial și la nevoie | Nr. cazuri notificate și identificat soluționate în vederea refeririiReducerea timpului de soluționare în cazul referirilor multiple | Semestrial | |
| Acțiuni | Instituții | Rezultate | Perioada de implementare | Indicatori | Etapele evaluării | |
| Responsabile | De sprijin | |||||
| 3.3.1. Actualizarea legislației în domeniul asistenței și protecției victimelor traficului de persoane | MAI prin ANITPMMSSMJ | ONG | Legislație actualizată și adecvată nevoilor de asistență și protecție a victimelor traficului de persoane | 2024-2026 | Raport de analiză a legislației în vigoare cu set de recomandări de modificare și completare formulate în baza rezultatelor și concluziilorPropuneri de lege ferenda, dacă este cazul | Semestrial |
| 3.3.2. Actualizarea standardelor de asistență și protecție acordate victimelor traficului de persoane | MMSSMAI prin ANITP | ONG | Cadru legal adecvat pentru organizarea, funcționarea, licențierea serviciilor pentru victimele traficului de persoane | 2024-2025 | Standarde minime privind organizarea și funcționarea serviciilor specializate elaborate și aprobateStandarde de cost elaborate și aprobateStandarde minime privind managementul de caz și intervenția în echipă multidisciplinară elaborate și aprobate | Semestrial |
| 3.3.3. Capacitarea și funcționarea SSVI în scopul acordării de asistență și protecție victimelor traficului de persoane | MMSSDGASPC | MAI prin ANITP ONG | Personalul SSVI deține competențe specifice pentru acordarea de asistență și protecție victimelor traficului de persoane | 2024-2025 | Protocoale de lucru actualizatePersonal SSVI instruitNr. referiri soluționateNr. SSVI funcționale | Semestrial |
| 3.3.4. Facilitarea cooperării dintre serviciile specializate pentru victimele traficului de persoane și alte tipuri de servicii specializate pentru acordarea de asistență în manieră integrată, multidisciplinară | MMSS DGASPC SPAS | MAI prin ANITP ONG | Cooperare eficientă pentru asistența integrată a victimelor traficului de persoane | 2024-2025 | Nr. întâlniri de lucru și schimb de experiență în acordarea de asistență victimelor traficului de persoaneNr. de intervenții multidisciplinare | Semestrial |
| 3.3.5. Instruirea și perfecționarea profesională a specialiștilor din echipele multidisciplinare care lucrează cu victimele traficului de persoane | MAI prin ANITPDGASPCSPAS | ONG | Specialiștii care oferă asistență victimelor traficului de persoane au competențele necesare | Anual | Raport de evaluare a nevoilor de instruire și perfecționare profesională a specialiștilor care lucrează cu victimele traficului de persoaneGhid/Plan de instruire și perfecționare profesională a specialiștilorNr. de activități desfășurateNr. de specialiști pe categorii profesionale instruițiRaport de evaluare a cunoștințelor și abilităților dobândite/dezvoltate, a utilizării și eficienței lor în practică | Semestrial |
| 3.3.6. Întâlnirea periodică a echipelor interinstituționale antitrafic județene sub coordonarea Instituției Prefectului pentru revizuirea nevoilor de asistență și protecție a victimelor și a măsurilor de intervenție corespunzătoare în asistența victimelor | Instituția Prefectului | MAI prin ANITPInstituții publice și organizații neguvernamentale cu atribuții în asistența și protecția victimelor traficului de persoane | Echipele interinstituționale județene colaborează pentru gestionarea și monitorizarea cazurilor de trafic de persoane pe baza unui plan de acțiune comun | Semestrial și la nevoie | Nr. de referiri soluționateNr. cazuri monitorizateBune practici la nivel local evidențiate | Semestrial |
| 3.3.7. Analizarea măsurilor de asistență și protecție implementate din perspectiva nevoilor victimelor care provin din grupuri vulnerabile(discriminare sistemică) | MAI prin ANITPMMSS prin ANPDPDMFTES prin ANPDCA, ANES | ONG | Instituțiile relevante actualizează anual măsurile de prevenire și asistență adresate grupurilor vulnerabile | Anual | Concluzii și recomandări propuseInstrumente și proceduri de lucru ajustate | Semestrial |
| 3.3.8. Analiza acțiunilor specifice repatrierii voluntare asistate a victimelor traficului de persoane cetățeni români | MAI prin ANITPMAEOIM | ONG | Asistența victimelor care se repatriază voluntar se realizează cu respectarea drepturilor și nevoilor victimelor, a recomandărilor și acțiunilor specifice | 2025-2026 | Identificare acțiuni incompletePropuneri soluții pentru implementarea eficientă a MNIR | Semestrial |
| Acțiuni | Instituții | Rezultate | Perioada de implementare | Indicatori | Etapele evaluării | |
| Responsabile | De sprijin | |||||
| 3.4.1. Analiză și propuneri de modificare și completare a prevederilor privind asistența și protecția copiilor victime ale traficului de persoane în contextul evaluării întregii legislații din domeniul victimelor traficului de persoane | MFTES prin ANPDCAMAI prin ANITP | ONG | Legislație actualizată și adecvată nevoilor de asistență și protecție a copiilor victime ale traficului de persoane, armonizată cu legislația din domeniul victimelor traficului de persoane | 2024-2026 | Raport de analiză a legislației în vigoare cu set de recomandări de modificare și completare formulate în baza rezultatelor și concluziilorPropuneri de lege ferenda | Anual |
| 3.4.2. Elaborarea unui ghid practic de identificare, referire și intervenție a cazurilor de trafic de minori | MFTES prin ANPDCAMAI prin ANITP DGASPCSPAS | MAI prin IGPR MP prin DIICOT ONG | Specialiștii care lucrează în asistența și protecția copiilor, victime ale traficului, utilizează ghidul de intervenție | 2024-2025 | Instrucțiuni privind asistența și protecția copiilor cu măsură de protecție.Instrucțiuni privind asistența și protecția copiilor fără măsură de protecție.Instrucțiuni privind intervenția în echipă multidisciplinară.Procedură simplificatăprivind desemnarea reprezentantului legal al copilului și accesarea drepturilor și serviciilor.Ghid practic de identificare, referire și intervenție a cazurilor de trafic de minoriElaborarea unor instrucțiuni comune ANPDCA-ANITP cu privire la evaluarea riscurilor de-a lungul procesului de identificare, referire și intervenție în cazul traficului de copii | Semestrial |
| 3.4.3. Instruirea asistenților sociali responsabili cu efectuarea de anchete sociale în contextul cazurilor privind copii, posibile, prezumate sau identificate victime ale traficului de persoane | MFTES prin ANPDCADGASPC SPAS | MAI prin ANITP ONG | Asistenții sociali care efectuează anchete sociale în cazul copiilor, posibile, prezumate sau identificate victime ale traficului de persoane dețin cunoștințele și abilitățile necesare pentru evaluare și măsuri adecvate | Anual | Nr. sesiuni de instruire realizateNr. specialiști instruiți | Semestrial |
| 3.4.4. Efectuarea unei evaluări adecvate a riscurilor înainte de reintegrarea copiilor în familiile lor, ținând seama de interesul superior al copilului | MFTES prin ANPDCAMAEMAI prin ANITP și IGPRDGASPCSPAS | ONG | Măsurile de asistență și protecție a copiilor se realizează în baza unor evaluări de risc integrate, ținând seama de interesul superior al copilului | Permanent | Evaluări de risc realizate și integrate în planificarea și implementarea programelor de asistență și protecție | Anual |
| 3.4.5. Evaluarea sprijinului emoțional și a asistenței psihologice acordate de specialiștii furnizorilor publici și privați de servicii pentru copii victime ale traficului de persoane | DGASPC SPAS | ONG | Serviciile pentru copiii victime ale traficului sunt permanent îmbunătățite în urma evaluărilor periodice | Anual | Instrumente de evaluare cantitativă și calitativă create și aplicateRaport de evaluare elaborat | Anual |
| 3.4.6. Monitorizarea pe termen lung a reintegrării copiilor victime ale traficului de persoane | DGASPC | MAI prin ANITP | Reintegrarea copiilor victime este permanent monitorizată | Permanent | Metodologie de monitorizare elaborată și aplicatăRaport de monitorizare elaborat | Semestrial |
| Acțiuni | Instituții | Rezultate | Perioada de implementare | Indicatori | Etapele evaluării | |
| Responsabile | De sprijin | |||||
| 3.5.1. Analiză și propuneri de modificare și completare a prevederilor privind asistența și protecția victimelor traficului de persoane cu altă cetățenie decât cea română în contextul evaluării întregii legislații din domeniul victimelor traficului de persoane | MAI prin IGI și ANITP | ONGOIM | Cadru legal armonizat privind acordarea perioadei de recuperare și reflecție și tolerarea/reglementarea dreptului de ședere pe teritoriul RomânieiCadru legal armonizat privind repatrierea voluntară asistată potrivit MNIR, în statul de origine sau alt stat | 2024-2026 | Raport de analiză a legislației în vigoare cu set de recomandări de modificare și completare formulate în baza rezultatelor și concluziilorPropuneri de lege ferenda | Semestrial |
| 3.5.2 Identificare de resurse umane pentru traducere și interpretariat, mediere interculturală pentru victime cetățeni străini | MJMAE | MAI prin IGIONG | Victimele cetățeni străini sprijinite cu traducător și mediator pe perioada asistenței, la nevoie | Permanent | Registru traducători, mediatori interculturali | Semestrial |
| Acțiuni | Instituții | Rezultate | Perioada de implementare | Indicatori | Etapele evaluării | |
| Responsabile | De sprijin | |||||
| 3.6.1. Instruirea specialiștilor referitor la modalitatea de informare și consiliere privind drepturile victimelor traficului de persoane | MAI prin ANITP și IGPRMP prin DIICOTUNBRINM | ONG | Informarea și consilierea victimelor cu privire la drepturi este realizată de specialiști care dețin cunoștințele și abilitățile necesare | Anual | Nr. sesiuni de instruireNr. specialiști instruițiIdentificare modele de bune practici în comunicarea adaptată nivelului de vulnerabilitate | Semestrial |
| 3.6.2. Analiza aplicării mecanismului de accesare a avansului din compensația financiară sub formă de voucher de către victimele traficului de persoane | MJ | Entități publice și private înrolate în mecanismul de distribuire a voucherelor | Accesul victimei la un drept recunoscut de legislația națională și europeană | 2024-2026 | Numărul entităților în domeniul TP înrolate în mecanismul de distribuire a voucherelor către victimelor infracțiunilor;Nr. cereri de acordare vouchere depuseNr. cereri aprobateTotal și valoare mediană a cuantumului acordatAnaliză efectuatăMăsuri dispuse în funcție de rezultatele analizei | Trimestrul IV 2026 |
| 3.6.3. Instruirea specialiștilor cu privire la evaluarea individuală a riscurilor, stabilirea nevoilor specifice de protecție și aplicarea măsurilor de protecție prevăzute de lege | MAI prin IGPR, ANITP și IGIMP prin DIICOTUNBRINM | Specialiștii care acordă protecție și asistență victimelor traficului de persoane au cunoștințe și abilități specifice | Anual | Nr. specialiști identificațiNr. specialiști instruire de bazăNr. specialiști instruire intermediarăNr. specialiști instruire avansatăAnaliză calitativă a evaluărilor întreprinse de specialiștii incluși în programele de instruireNr. de cazuri în care au fost dispuse măsuri de protecție și tipul de măsuri dispuse | Semestrial | |
| 3.6.4. Crearea unei rețele de specialiști în consilierea victimelor traficului de persoane | MAI prin ANITPMMSSDGASPC (SSVI) | ONG | Rețea activă de specialiști cu competențe și abilități în consilierea victimelor traficului de persoane | 2024-2025 | Standarde selecție și pregătire agreate și elaborateNr. sesiuni de instruire specialiști în consilierea victimelor organizateNr. specialiști instruiți Instrumente de monitorizare și evaluare a activității specialiștilor elaborate și aplicate | Semestrial |
| 3.6.5. Analiza și actualizarea Protocolului de Coordonare a Victimelor în Procesul Penal | MAI prin ANITP | MP prin DIICOTMAI prin IGI, IGJR și IGPR ONG | Crearea unui sistem robust pentru sprijinirea victimelor pe parcursul procedurilor penaleCreșterea numărului victimelor traficului de persoane care aleg să participe în procesul penal | 2024-2025 | Protocolul de Coordonare a Victimelor în Procesul Penal este actualizat în acord cu legislația specifică și cu drepturile și nevoile victimelor | Semestrial |
| 3.6.6. Analiză a condițiilor sălilor de audiere și a altor spații special amenajate care pot fi utilizate și în cazurile cu victime ale traficului de persoane | MJMP prin PÎCCJ și DIICOTMAI prin IGPRANDPCA | MAIDGASPCONG | Săli de audiere/judecată adaptate pentru faza procesului penalCamere de respiro adaptate contactului cu minoriiSpații special amenajate pentru evitarea re- traumatizării și asigurarea confortului necesar victimelor | Permanent | Protocol între diferite instituții pentru utilizarea sălilor de audiere/spațiilor special amenajate disponibile la nivel național pentru audierea minorilor victime ale infracțiunilor/victimelor în cursul urmăririi penale.Nr săli de audiere existente la nivelul fiecărei instituții și caracteristicile acestora.Nr victime audiate în săli de audiere/spații special amenajate.Nr camere de respiro. | Semestrial |
| 3.6.7. Implementarea unor măsuri pentru rezolvarea problemei lipsei de specializare a avocaților, eventuală asigurare, prin programe specifice, a unei specializări și selectarea ulterioară a lor din rândul celor pregătiți în mod distinct, eventual crearea unei rețele de avocați specializați | UNBR | Creșterea calitativă a apărării victimelor.Eficientizarea asistenței acordate victimelor pe parcursul procedurilor judiciare. | PermanentSEM I 2024 | Nr. sesiuni de pregătire continuă dedicate avocaților din oficiu, care vor avea ca obiect, inclusiv, tema traficului de persoane;Analizarea Proiectului„Avocatului specializat” pentru posibilitatea de includere a specializării de trafic de persoane | Semestrial | |
| Acțiuni | Instituții | Rezultate | Perioada de implementare | Indicatori | Etapele evaluării | |
| Responsabile | De sprijin | |||||
| 4.1.1. Revizuirea proceselor de colectare, gestionare și analiza datelor privind TP potrivit scopurilor propuse și atribuțiilor distincte | MAI prin ANITP | ONGMAI prin IGPRMMSS | Seturi de datecomparabile | 2024-2026 | Nr. procese revizuiteNr. definiții variabile, indicatori) coroborate/clarificate | 2026 |
| 4.1.2. Monitorizarea efectelor aplicării normelor legislative cu privire la drepturile victimelor traficului de persoane | MAI prin ANITP | ONGMediul academic | Cunoașterea impactului măsurilor legislative privind drepturile victimelorEvaluarea sprijinului emoțional și a asistenței psihologice acordate de specialiștii care sprijină și însoțesc victimele | 2026 | Raport anual comprehensivRaportul conține sugestii practice pentru îmbunătățirea serviciilor | Anual |
| 4.1.3. Clarificarea procedurii de înregistrare și prelucrare a datelor cu caracter personal | MAI prin ANITP | ONGMAI prin IGPR | Date statistice cantitative îmbunătățite (care includ și VTP neasistate/referite) | Trimestrul IV 2024 | Procedura standardizată de colectare a datelor agreată | 2025 |
| 4.1.4. Instruirea operatorilor de baze de date, furnizorilor de asistență și protecție, cu privire la completarea datelor statistice (cu respectarea anonimității) | MAI prin ANITPMMSSAAPL - SPAS/SSVI/CSVI | ONG | Date statistice cantitative relevanteSeturi de indicatori responsivi | Anual | Nr instruiri comune nr persoane instruite | 2025 |
| 4.1.5. Elaborarea unor instrumente de lucru care să permită colectarea de feedback de la victime | MAI prin ANITP | MMSS DGASPC ONGMediul academic | Un set de instrumente care devin parte a mecanismului de colectare feedback de la victime | 2026 | Instrumente de cercetare elaborate care să includă nevoia de asigurare a perspectivei calitative si cantitative și să includă cel puțin indicatori de percepție a siguranței și sprijinului, indicatori rezonabili de progres,Analiză longitudinală | Anual |
| 4.1.6. Stabilire criterii și standarde comune de calitate a colectării datelor cantitative și calitative | MAI prin ANITPMMSSAutorități ale administrației publice locale | ONG | 2026 | Bune practici în construirea colaborativă de indicatori de rezultat și de proces identificate si diseminate | Semestrial | |
| 4.1.7. Identificarea manierei prin care poate fi implementat procesul de digitalizare a monitorizării identificării, referirii (multiple), asistenței și protecției victimelor | MAI prin ANITP | ONGMediul academic | Tranziția procesului de monitorizare a intervenției specifice acordată victimelor către mediul digital pentru asigurarea unui răspuns rapid, imediat și adecvat pentru problemele și sincopele întâmpinate. | 2026 | Raport de analiză privind o soluție practică, rapidă, de monitorizare în timp real, a situațiilor specifice victimelor.Identificarea și surse de finanțare a soluției digitale a impactului acesteia și nevoia de interconectare a acesteia cu alte sisteme de colectare de date, de exemplu SIMEV | 2027 |
| 4.1.8. Definirea și testarea următorilor indicatori:Gradul corelării măsurilor preventive (care vizează doar cetățenii români) cu dimensiunea grupului țintă.Gradul vulnerabilității față de riscul traficuluiGradul de protecție al utilizatorilor de internet față de riscul traficului | MAI prin ANITP | Toate instituțiile din cadrul Comitetului Interministerial de Coordonare Strategică Intersectorială a Luptei împotriva Traficului de Persoane | Asigurarea unui grad de măsurare corespunzătoare a Obiectivului general 1 | Permanent | Indicatori elaborați și testați | Anual |
| 4.1.9. Monitorizare și evaluare intermediară Strategie | Comitetul Interministerial de Coordonare Strategică Intersectorială a Luptei împotriva Traficului de PersoaneMAI prin ANITP | ONGMediul Academic | Raport evaluare intermediară a implementării Strategiei pentru perioada 2024-2026 | 2026 | 1 raport de evaluare intermediar realizatRaport de monitorizare PNA 2026 elaborat | 2027 |
| Acțiuni | Instituții | Rezultate | Perioada de implementare | Indicatori | Etapele evaluării | |
| Responsabile | De sprijin | |||||
| 5.1.1. Permanentizarea activității echipelor interinstituționale anti- trafic județene | Comitetului Interministerial de Coordonare Strategică Intersectorială a Luptei împotriva Traficului de PersoaneInstituția Prefectului | MAI prin ANITP | Cooperare și coordonare anti-trafic la nivel județean.Responsabilizarea actorilor locali relevanți | Permanent | Nr. de acte oficiale de constituire a echipelor județeneIncluderea constituirii echipelor interinstituționale anti- trafic județene într-un act normativ | Anual |
| 5.1.2. Organizarea întâlnirilor periodice ale echipelor interinstituționale anti- trafic județene sub coordonarea Instituției Prefectului | Instituția Prefectului | MAI prin ANITPInstituții publiceAutorități ale administrației publice localeONG | Cooperare și coordonare anti-trafic la nivel județean. | Permanent | Nr. de referiri soluționateNr. cazuri monitorizateBune practici la nivel local evidențiateNr. inițiative dezvoltate | Anual |
| 5.1.3. Asigurarea resurselor umane necesareANITP pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea politicilor publice și a recomandărilor emise de organismele europene și internaționale, precum și pentru coordonarea victimelor în cadrul procedurilor judiciare | MAI prin ANITPComitetul Interministerial de Coordonare Strategică Intersectorială a Luptei împotriva Traficului de Persoane | Capacitatea operațională a ANITP este consolidată prin resurse umane adecvate | 2025 | Gradul de încadrare cu personalul specializatNumăr angajați/compartimente operative/centru regionalNumărul victimelor coordonate în cadrul procedurilor judiciare Numărul analizelor realizate | Anual | |
| 5.1.4. Promovarea la nivel regional și internațional a eforturilor anti-trafic desfășurate de România | MAI prin ANITP și IGPRMAEDRP | ONG | Asigurarea vizibilității, la nivel național și internațional, asupra progreselor înregistrate în lupta împotriva traficului de persoane | Permanent | Nr. de activități de relații internaționale în străinătateNr. de primiri de delegații străine în RomâniaSchimburi de experiență, misiuni de sprijin pentru autoritățile străine ori alte activități similare de promovare | Anual |
| 5.1.5. Cooperarea autorităților anti-trafic cu instituții de învățământ superior pentru efectuarea de stagii de practică | MAI prin ANITP și IGPRMP prin DIICOT | ONG | Îmbunătățirea cooperării cu instituțiile de învățământ superior | Permanent | Nr protocoale de colaborare între unități de învățământ superior și instituții cu competențe în domeniul anti-traficNr studenți care efectuează stagii de practică | Anual |
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari