GHIDUL SOLICITANTULUI din 1 aprilie 2024Condiții specifice de accesare a finanțării din Fondul de Coeziune - Realizarea de investiții în suprastructura portuară de încărcare/descărcare și depozitare a mărfurilor
EMITENT
  • MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI INFRASTRUCTURII
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 332 bis din 10 aprilie 2024



    Notă
    Aprobat prin ORDINUL nr. 882 din 1 aprilie 2024, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 332 din 10 aprilie 2024.
    Prioritatea 7. Dezvoltarea transportului naval și multimodal Obiectiv specific: 3.1. Dezvoltarea unei rețele TEN-T, reziliente la schimbările climatice, inteligente, sigure, durabile și intermodale
    GHIDUL SOLICITANTULUI
    CONDIȚII SPECIFICE DE ACCESARE A FINANȚĂRII DIN FONDUL DE COEZIUNE

    REALIZAREA DE INVESTIȚII
    ÎN INFRASTRUCTURA PORTUARĂ DE ÎNCĂRCARE/DESCĂRCARE
    ȘI DEPOZITARE A MĂRFURILOR
    Apel de proiecte: Realizarea de investiții în suprastructura portuară de încărcare/ descărcare și depozitare a mărfurilor în vederea reducerii blocadei din zona porturilor românești ca urmare a blocării căilor navale din Ucraina- cod apel: PT/237/PT_P7/OP3/RSO3.1/PT_A16
    - Martie 2024 -
     +  Cuprins1.1 Preambul1.2 Abrevieri1.3 Glosar2. ELEMENTE DE CONTEXT2.1 Informații generale Program2.2 Prioritatea/Fond/Obiectiv de politică/Obiectiv specific2.3 Reglementări europene și naționale, cadrul strategic, documente programatice aplicabile3. ASPECTE SPECIFICE APELULUI DE PROIECTE3.1 Tipul de apel3.2 Forma de sprijin (granturi; instrumentele financiare; premii)3.3 Bugetul alocat apelului de proiecte3.3.1. Rata de cofinanțare a cheltuielilor eligibile3.3.2. Determinarea valorii eligibile3.3.3. Mecanismul de recuperare a ajutorului excedentar3.4 Zona/zonele geografică(e) vizată(e) de apelul de proiecte3.5 Acțiuni sprijinite în cadrul apelului3.6 Grup țintă vizat de apelul de proiecte3.7 Indicatori3.7.1. Indicatori de realizare3.7.2. Indicatori de rezultat3.7.3. Indicatori suplimentari specifici Apelului de Proiecte (dacă este cazul)3.8 Rezultatele așteptate3.9 Operațiune de importanță strategică3.10 Investiții teritoriale integrate3.11 Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității3.12 Reguli privind ajutorul de stat3.13 Reguli privind instrumentele financiare3.14 Acțiuni interregionale, transfrontaliere și transnaționale3.15 Principii orizontale3.16 Aspecte de mediu (inclusiv aplicarea Directivei 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului). Aplicarea principiului DNSH. Imunizarea la schimbările climatice3.17 Caracterul durabil al proiectului3.18 Acțiuni menite să garanteze egalitatea de șanse, de gen, incluziunea și nediscriminarea3.19 Teme secundare3.20 Informarea și vizibilitatea sprijinului din fonduri4. INFORMAȚII ADMINISTRATIVE DESPRE APELUL DE PROIECTE4.1 Data deschiderii apelului de proiecte4.2 Perioada de pregătire a proiectelor4.3 Perioada de depunere a proiectelor4.3.1 Data și ora pentru începerea depunerii de proiecte4.3.2 Data și ora închiderii apelului de proiecte5 CONDIȚII DE ELIGIBILITATE5.1 Eligibilitatea solicitanților și partenerilor5.1.1 Cerințe privind eligibilitatea solicitanților și partenerilor5.1.2 Categorii de solicitanți eligibili5.1.3 Categorii de parteneri eligibili5.1.4 Reguli și cerințe privind parteneriatul5.2 Eligibilitatea activităților5.2.1 Cerințe generale privind eligibilitatea activităților5.2.2. Activități eligibile5.2.3. Activitatea de bază5.2.4. Activități neeligibile5.3 Eligibilitatea cheltuielilor5.3.1. Baza legală pentru stabilirea eligibilității cheltuielilor5.3.2. Categorii și plafoane de cheltuieli eligibile5.3.3. Categorii de cheltuieli neeligibile5.3.4. Opțiuni de costuri simplificate. Costuri directe și costuri indirecte5.3.5. Opțiuni de costuri simplificate. Costuri unitare/sume forfetare și rate forfetare5.3.6. Finanțare nelegată de costuri5.4 Valoarea minimă și maximă eligibilă/nerambursabilă a unui proiect5.5 Cuantumul cofinanțării acordate5.6 Durata proiectului5.7 Alte cerințe de eligibilitate a proiectului6. INDICATORI DE ETAPĂ7. COMPLETAREA ȘI DEPUNEREA CERERILOR DE FINANȚARE7.1 Completarea formularului cererii7.2 Limba utilizată în completarea cererii de finanțare7.3 Metodologia de justificare și detaliere a bugetului cererii de finanțare7.4 Anexe și documente obligatorii la depunerea cererii7.5 Aspecte administrative privind depunerea cererii de finanțare7.6 Anexele și documente obligatorii la momentul contractării7.7 Renunțarea la cererea de finanțare8. PROCESUL DE EVALUARE, SELECȚIE ȘI CONTRACTARE A PROIECTELOR8.1 Principalele etape ale procesului de evaluare, selecție și contractare8.2 Conformitate administrativă - DECLARAȚIA UNICĂ8.3 Etapa de evaluare preliminară - dacă este cazul (specific pentru intervențiile FSE+)8.4 Evaluarea tehnică și financiară. Criterii de evaluare tehnică și financiară8.5 Aplicarea pragului de calitate8.6 Aplicarea pragului de excelență8.7 Notificarea rezultatului evaluării tehnice și financiare8.8 Contestații8.9 Contractarea proiectelor8.9.1. Verificarea îndeplinirii condițiilor de eligibilitate8.9.2. Decizia de acordare/respingere a finanțării8.9.3. Definitivarea planului de monitorizare al proiectului8.9.4. Semnarea contractului de finanțare /emiterea deciziei de finanțare9. ASPECTE PRIVIND CONFLICTUL DE INTERESE10. ASPECTE PRIVIND PRELUCRAREA DATELOR CU CARACTER PERSONAL11. ASPECTE PRIVIND MONITORIZAREA TEHNICĂ ȘI RAPOARTELE DE PROGRES11.1 Rapoartele de progres11.2 Vizitele de monitorizare11.3 Mecanismul specific indicatorilor de etapă. Planul de monitorizare12. ASPECTE PRIVIND MANAGEMENTUL FINANCIAR12.1 Mecanismul cererilor de prefinanțare12.2 Mecanismul cererilor de plată12.3 Mecanismul cererilor de rambursare12.4 Graficul cererilor de prefinanțare/plată/rambursare12.5 Vizitele la fața locului13. MODIFICAREA GHIDULUI SOLICITANTULUI13.1 Aspectele care pot face obiectul modificărilor prevederilor ghidului solicitantului13.2 Condiții privind aplicarea modificărilor pentru cererile de finanțare aflate în procesul de selecție (condiții tranzitorii)14. ANEXAPREAMBUL, ABREVIERI ȘI GLOSAR1.1. Preambul Prezentul ghid a fost elaborat de Autoritatea de Management pentru Programul Transport 2021 -2027 și este adresat solicitanților de finanțare nerambursabilă pentru proiectele de investiții în infrastructura de transport din sectorul naval - investiții în suprastructura portuară de încărcare/ descărcare și depozitare a mărfurilor în vederea reducerii blocadei din zona porturilor românești ca urmare a blocării căilor navale din Ucraina, conform Deciziei Comisiei Europene nr. C(2024) 23/11.01.2024. Acest document se aplică apelului de proiecte PT/237/PT_P7/OP3/RSO3.1/PT_A16 aferent Priorității 7, Obiectivul Specific 3.1, în cadrul Programului Transport 2021-2027. Apelul de proiecte se lansează prin aplicația electronică MySMIS2021. Prezenta versiune a ghidului respectă structura stabilită prin Anexa nr. 1 la Ordinul ministrului investițiilor și proiectelor europene nr. 1777/2023 privind aprobarea conținutului/modelului/formatului/structurii-cadru pentru documentele prevăzute la art. 4 alin. (1) teza întâi, art. 6 alin. (1) și (3), art. 7 alin. (1) și art. 17 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2023 privind instituirea unor măsuri de simplificare și digitalizare pentru gestionarea fondurilor europene aferente Politicii de coeziune 2021-2027 (denumit OMIPE nr. 1777/2023). Ghidul cuprinde 14 secțiuni: ● Secțiunile 2, 3, 5, 6, 7, 9, 10, 13, 14 se referă la pregătirea proiectului și la transmiterea cererii de finanțare; ● Secțiunile 4 și 8 descriu etapele derulării apelului de proiecte, evaluării proiectelor și încheierii contractului de finanțare; ● Secțiunile 11 și 12 se referă la implementarea proiectului. Prin "Ghidul Solicitantului pentru un apel de proiecte" se înțelege prezentul document, precum și toate anexele la acesta, aplicabile respectivului apel. Este indicat ca, înainte de a începe completarea cererii de finanțare, să se parcurgă toate informațiile din prezentul document, pentru asigurarea înțelegerii tuturor aspectelor legate de specificul intervențiilor Priorității 7 - Dezvoltarea transportului naval și multimodal. Cadrul legal de referință pentru fiecare apel de proiecte este: ● cel în vigoare la data limită de depunere a proiectelor în cazul apelurilor cu termen limită de depunere; ● cel în vigoare la data transmiterii cererii de finanțare în cazul apelurilor cu depunere continuă. Pe parcursul implementării proiectelor, Beneficiarul va avea obligația respectării cadrului legal, incluzând toate modificările survenite de la data limită de depunere/ data depunerii proiectului și până la finalizarea proiectului. În cazuri temeinic justificate, în funcție de impactul asupra proiectului, modificările legislative stau la baza unor acte adiționale la contractul de finanțare. În situația în care, pe parcursul apelului de proiecte intervin modificări ale cadrului legal ori alte modificări de natură a afecta regulile și condițiile de finanțare stabilite prin prezentul Ghid, inclusiv prelungirea termenului de depunere, se vor aduce completări sau modificări ale conținutului acestuia, prin publicarea unei versiuni revizuite.1.2. Abrevieri
    AcronimDescriere
    ACBAnaliza Cost-Beneficiu
    ADIAsociație de Dezvoltare Intercomunitară
    AM PTAutoritatea de Management pentru Programul Transport 2021-2027
    DNSHPrincipiul ”Do no significant harm” (a nu prejudicia în mod semnificativ)
    APIApplication Programming Interface
    CEComisia Europeană
    FCFondul de coeziune
    FEDRFondul european de dezvoltare regională
    GSGhidul solicitantului
    HGHotărâre a Guvernului
    MTIMinisterul Transporturilor și Infrastructurii
    OSObiectiv specific din cadrul Programului Transport 2021-2027
    OGOrdonanță a Guvernului
    OUGOrdonanța de urgență a Guvernului
    P7Prioritatea 7. Dezvoltarea transportului naval și multimodal, intervențiile din sectorul naval și multimodal
    PI / PI 20212030Programul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 14-2030 aprobat prin HG 1312/30.12.2021
    POIMProgramul Operațional Infrastructură Mare
    PT / PT 2021-2027Programul Transport 2021-2027 aprobat prin Decizia Comisiei Europeana C(2022) 9754 /16.12.2022
    MySMIS 2021-2027Aplicație informatica prin intermediul căreia se vor depune si aproba aplicațiile de finanțare
    UATUnitate administrativ-teritorială
    1.3. Glosar
    TermenDefiniție
    Apel de proiecteInvitație publică adresată de către autoritatea de management/organismul intermediar, potrivit regulamentelor europene, categoriilor de solicitanți eligibili stabiliți prin ghidul solicitantului, în vederea transmiterii cererilor de finanțare, în cadrul uneia sau mai multor priorități din cadrul programului
    Cerere de finanțareDocumentul standardizat, disponibil în sistemul informatic MySMIS2021, prin care este solicitat sprijin financiar în cadrul unui program, în limitele permise de lege, pentru acoperirea costurilor de realizare ale unui proiect; în acest scop, in cadrul cererii de finanțare este prezentat detaliat proiectul, este argumentată necesitatea lui, sunt prezentate avantajele sale, planul de activități, planul de achiziții, bugetul proiectului, indicatorii de realizare și de rezultat precum și orice ale elemente necesare prevăzute în Ghidul Solicitantului și care sunt cuprinse în sistemul informatic MySMIS2021
    Cheltuieli eligibileCheltuielile efectuate de beneficiar pentru implementarea proiectelor finanțate în cadrul programelor operaționale, conform prevederilor Secțiunii 5.3 a prezentului Ghid
    Cheltuieli neeligibileAlte cheltuieli decât cele eligibile
    Contract de finanțareActul juridic, cu titlu oneros, de adeziune, încheiat între autoritatea de management/organismul intermediar, după caz și beneficiar, astfel cum este definit la art. 2 pct. 9 din Regulamentul (UE) 2021/1.060, prin care se stabilesc drepturile și obligațiile corelative ale părților în vederea implementării operațiunilor
    Costuri directeAcele cheltuieli efectuate strict pentru investiția propusă prin proiect și care, la finalul implementării proiectului se reflectă/transpun în obiectivul propus prin proiect. Pentru proiectele de infrastructură costurile directe vor fi costurile din devizului general așa cum sunt stabilite de HG 907/2016, cu modificările și completările ulterioare.
    Costuri indirecteToate acele cheltuieli care nu se încadrează în categoria costurilor directe și care sprijină transversal implementarea proiectului, iar la finalul implementării, nu se reflectă în mod direct în obiectivul investițional.
    Costuri unitareCategorii specifice de costuri eligibile, clar identificate în prealabil printr-o trimitere la un cuantum pe unitate
    Declarația unică a solicitantuluiDeclarație pe propria răspundere a solicitantului, sub incidența prevederilor din dreptul penal și civil, în special cele care privesc falsul în declarații și falsul intelectual, prin care acesta declară că îndeplinește condițiile de eligibilitate prevăzute în Ghidul Solicitantului și se angajează ca în situația în care proiectul va fi admis la contractare va prezenta toate documente justificative prin care va face dovada îndeplinirii condițiilor de eligibilitate, sub sancțiunea respingerii finanțării.
    Demararea proiectuluiFie demararea lucrărilor de construcții în cadrul investiției, fie primul angajament cu caracter juridic obligatoriu de comandă pentru echipamente sau oricare alt angajament prin care investiția devine ireversibilă, în funcție de care are loc primul.Cumpărarea de terenuri și lucrările pregătitoare, cum ar fi obținerea permiselor și realizarea studiilor de fezabilitate, nu sunt considerate drept demarare a lucrărilor. În cazul preluărilor de întreprinderi, „demararea lucrărilor” corespunde datei dobândirii activelor direct legate de unitatea preluată.În cazul prezentului apel, data demarării proiectului se consideră a fi data semnării primului contract pentru execuția/ proiectarea și execuția de lucrări sau a primului contract pentru furnizarea de echipamente pentru care se solicită ajutorul de stat. Pentru demonstrarea efectului stimulativ al ajutorului de stat, data demarării proiectului nu poate fi înainte de data semnării Contractului de Finanțare de către Autoritatea de Management.
    Fluxuri afectate de criza din UcrainaAcestea sunt în principal fluxuri care își au originea în Ucraina (cum ar fi cerealele și semințele oleaginoase) sau care sunt utilizate în Ucraina (îngrășăminte, mărfuri generale și alte tipuri de mărfuri, care erau importate de Ucraina prin porturile țării la Marea Neagră) sau generate de conflictul din Ucraina (mărfuri importate de România din Ucraina înainte de conflict și transportate prin alte moduri, care nu mai sunt produse în Ucraina și care trebuie importate din alte țări utilizând transportul maritim, cum ar fi oțelul). În general, se referă la fluxurile de mărfuri care diferă din perspectiva caracteristicilor mărfurilor care afectează condițiile de manipulare și depozitare, volumelor de mărfuri, sezonalității fluxurilor și/sau modurilor utilizate pentru transportul mărfurilor în/din port față de situația dinaintea începerii conflictului (2021).
    Ghidul SolicitantuluiDocumentul care stabilește condițiile acordării sprijinului în cadrul unui apel de proiecte.
    Imunizare la schimbările climaticeUn proces de prevenire a vulnerabilității infrastructurii la potențialele efecte pe termen lung ale schimbărilor climatice, asigurându-se în același timp respectarea principiului „eficiența energetică înainte de toate” și faptul că nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră generate de proiect este compatibil cu obiectivul privind neutralitatea climatică stabilit pentru 2050.
    Indicator de realizareUn indicator de măsurare a rezultatelor specifice ale intervenției
    Indicator de rezultatUn indicator de măsurare a efectelor intervențiilor sprijinite, în special în ceea ce privește destinatarii direcți, populația vizată sau utilizatorii infrastructurii
    Indicatori de etapăRepere cantitative sau calitative față de care este apreciat progresul implementării unui proiect; în funcție de natura proiectelor, indicatorii de etapă pot reprezenta și stadii sau valori intermediare ale indicatorilor de realizare
    Infrastructură de accesOrice tip de infrastructură necesară pentru a asigura accesul și intrarea utilizatorilor în port de pe uscat, de pe mare sau de pe un curs de apă, cum ar fi drumurile de acces, șinele de cale ferată, șenalele de acces și ecluzele, conform Regulamentului UE 651/2014, cu modificările și completările ulterioare.
    Infrastructură portuarăinfrastructura și instalațiile pentru furnizarea de servicii portuare legate de transport, cum ar fi danele utilizate pentru amararea navelor, pereții cheiurilor, debarcaderele și pontoanele plutitoare din zonele de maree, bazinele interne, rambleurile și terenurile recuperate din mare, infrastructura pentru colectarea deșeurilor provenite din exploatarea navelor și a reziduurilor de încărcătură și infrastructura de reîncărcare și realimentare în porturile care aprovizionează vehicule, echipamente terminale mobile și echipamente mobile de handling la sol cu energie electrică, hidrogen, amoniac și metanol, conform Regulamentului UE 651/2014, cu modificările si completările ulterioare De asemenea, conform jurisprudenței CE, infrastructura portuară include platformele portuare, utilitățile subterane destinate utilizării generale (nu specific operării mărfurilor) si infrastructura subterana destinata stingerii incendiilor.
    Investiții teritoriale integrateAtunci când o strategie teritorială menționată la articolul 29 din Regulamentul 1060/2021 implică investiții care beneficiază de sprijin din unul sau mai multe fonduri, din partea mai multor programe sau din partea mai multor priorități din cadrul aceluiași program, acțiunile pot fi realizate ca investiții teritoriale integrat
    Întreprindere în dificultateO întreprindere care se încadrează în una dintre situațiile prevăzute la art. 2 alin. (2) din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor în dificultate din 23.11.2004, aprobat prin Ordinul Președintelui Consiliului Concurenței nr. 501/2004, cu modificările și completările ulterioare.
    Lansare apel de proiecteData de la care solicitanții pot depune cereri de finanțare în cadrul apelului de proiecte deschis în sistemul informatic MySMIS2021 de către autoritatea de management/organismul intermediar.
    Lider de parteneriatOrganism public sau privat care inițiază un proiect, solicită finanțare pentru acesta în scopul implementării în asociere cu alte entități și semnează contractul de finanțare.
    Manipulare mărfuriActivitățile de manipulare mărfuri presupun activități conexe activităților de transport naval, cum ar fi: încărcare/descărcare mărfuri, depozitare, stivuire, amarare, sortare, marcare, paletizare, pachetizare, contaneizare, etc, fără să a se înțelege activități productive.
    NaveStructuri de plutire cu sau fără propulsie proprie, care prezintă una sau mai multe coci de deplasare la suprafață, conform Regulamentului 651/2014, cu modificările si completările ulterioare
    Nave maritimeNave, altele decât cele care navighează exclusiv sau în principal pe căi navigabile interioare sau în apele din interiorul sau din imediata apropiere a apelor protejate, conform Regulamentului 651/2014, cu modificările si completările ulterioare
    Nave de ape interioareNave destinate exclusiv sau în principal navigației pe căi navigabile interioare sau în apele din interiorul sau din imediata apropiere a apelor protejate, conform Regulamentului 651/2021, cu modificările si completările ulterioare
    Operațiune de importanță strategicăÎnseamnă o operațiune care aduce o contribuție semnificativă la realizarea obiectivelor unui program și care face obiectul unei monitorizări și al unor măsuri de comunicare speciale
    Operator portuarÎntreprinderi micro, mici, mijlocii sau mari constituite în conformitate cu legislația specifică din statul membru a cărei naționalitate o dețin, care desfășoară activități de descărcare, încărcare, transbordare, primire și expediere a mărfurilor din navă, la navă, în cadrul Porturilor Constanta, Galați si Giurgiu si în porturile situate de-a lungul Canalului Dunăre - Marea Neagră (inclusiv Poarta Alba - Midia - Năvodari), de-a lungul Canalului Sulina sau în porturile din zonele Midia si Mangalia (parte a Portului Constanta) și care au operat și operează mărfuri din si spre Ucraina în special de natura celor alimentare, bunuri esențiale, așa cum sunt definite de Decizia CE nr. C(2024) 23/11.01.2024.
    ParteneriatAsociere de 2 sau mai multe organisme publice sau private, fără personalitate juridică, care se asociază prin încheierea unui Acord de Parteneriat în vederea pregătii proiectului, depunerii cererii de finanțare și implementării proiectului. Acordul de Parteneriat este documentul prin care se definesc drepturile și obligațiile fiecărui partener, atât cu privire la pregătirea și implementarea proiectului, cât și cu privire la întreținerea, exploatarea și operarea activelor rezultate în urma implementării proiectului.
    Plan de monitorizare a proiectuluiPlan inclus în contractul de finanțare, prin care se stabilesc jaloanele care se vor monitoriza de către autoritatea de management/organismul intermediar pe parcursul implementării proiectului, precum țintele finale asumate pentru indicatorii de realizare și de rezultat care vor fi atinse în urma implementării proiectului; utilizarea acestui plan are ca finalitate consolidarea capacității autorității de management/organismului intermediar de monitorizare a proiectelor
    PortO zonă de pământ și apă, constituită din infrastructura și echipamentele necesare pentru primirea navelor, încărcarea și descărcarea acestora, depozitarea mărfurilor, recepția și livrarea acestora și îmbarcarea și debarcarea pasagerilor, a echipajului și a altor persoane și din orice altă infrastructură de care operatorii de transport au nevoie în port, conform Regulamentului 651/2014, cu modificările si completările ulterioare.
    Port maritimUn port destinat, în principal, primirii navelor maritime, conform Regulamentului 651/2014, cu modificările si completările ulterioare
    Port interiorUn port, altul decât un port maritim, destinat primirii navelor de navigație interioară, conform Regulamentului 651/2014, cu modificările si completările ulterioare
    Prag de calitatePrag minim peste care se consideră că un proiect îndeplinește condițiile minime necesare pentru a fi finanțat din fonduri externe nerambursabile; pragul de calitate este stabilit ca punctaj minim care trebuie obținut în urma evaluării tehnice și financiare sau este stabilit conform altor mecanisme pentru procedurile de evaluare și selecție care nu presupun acordarea de punctaje;
    ProiectAnsamblu de activități și acțiuni care sunt cuprinse într-o cerere de finanțare depusă în cadrul unui apel public de proiecte și care este supusă procedurilor de evaluare/contractare și pentru care, cu respectarea prevederilor legale în vigoare se încheie un contract de finanțare.
    Rate forfetareCategorii specifice de costuri eligibile, clar identificate în prealabil, prin aplicarea unui procent.
    SolicitantOrice persoană juridică de drept public ori privat responsabilă cu inițierea unui proiect, respectiv care a depus o cerere de finanțare în sistemul informatic MySMIS2021 în cadrul oricăruia dintre programele cofinanțate din Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul de Coeziune, Fondul Social European Plus și Fondul pentru o Tranziție Justă în perioada 2021-2027.
    Sume forfetareCategorii specifice de costuri eligibile, clar identificate în prealabil
    Suprastructură portuarăAmenajările de suprafață (cum ar fi cele de depozitare temporară), echipamentele fixe (cum ar fi depozitele și clădirile terminalelor) și echipamentele mobile, (cum ar fi macaralele), situate în port și destinate furnizării de servicii portuare în legătură cu transportul; include totodată instalațiile destinate încărcării/ descărcării și procesării mărfurilor
    TEN-TRețeaua globală (comprehensive) care cuprinde toate infrastructurile de transport existente și planificate ale rețelei transeuropene de transport, precum și măsuri de promovare a utilizării eficiente și durabile din punct de vedere social și ecologic a acestei infrastructuri. Aceasta se identifică și se elaborează în conformitate cu dispozițiile Regulamentului UE 1315/2013, cu modificările și completările ulterioare.
    TEN-T CORERețeaua centrală (primară) care cuprinde acele părți ale rețelei globale cu cea mai mare importanță strategică pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare a rețelei transeuropene de transport. Aceasta este identificată și elaborată în conformitate cu dispozițiile Regulamentului UE 1325/2013, cu modificările și completările ulterioare
    Valoarea totală a proiectuluiTotalul fondurilor reprezentând contravaloarea contribuției din fonduri europene, valoarea cofinanțării publice și/sau private, precum și contravaloarea cheltuielilor publice și/sau private, altele decât cele eligibile.
    2. ELEMENTE DE CONTEXT2.1. Informații generale Program În data de 16.12.2022 Comisia Europeană a aprobat prin Decizia de punere în aplicare C(2022) 9754 final Programul "Transport" (denumit în continuare PT) pentru sprijin din partea Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) și al Fondului de Coeziune (FC) pentru susținerea investițiilor ce răspund nevoilor de dezvoltare a României, identificate în Programul investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pe perioada 2021-2030 (PI), ce reprezintă strategia actualizată de implementare a Master Planului General de Transport al României (MPGT), document aprobat prin HG nr. 666/2016 și actualizat prin HG nr.1312/2021. Viziunea pentru anul 2030 a Programului Transport (PT) 2021-2027 este de a avea în funcțiune în România o rețea de infrastructura de transport de înaltă calitate, care să asigure conectivitatea între România și restul Uniunii Europene, precum și între toate regiunile țării, în siguranță și în armonie cu obiectivele de neutralitate climatică și protecție a mediului. Principala provocare a Programului Transport 2021-2027 o reprezintă recuperarea decalajului de dezvoltare a infrastructurii de transport a României concomitent cu atingerea obiectivelor europene de reducere a emisiilor de carbon și transferul spre o mobilitate durabilă și sigură. Investițiile sprijinite prin prezentul ghid sunt localizate pe rețeaua TEN-T. Prin prezentul ghid al solicitantului se are în vedere acordarea de ajutoare de stat pentru investiții în suprastructura porturilor maritime și interioare/fluviale din România aflate la granița estică a Uniunii Europene (UE), afectate de fluxurile de marfă ale Ucrainei (Constanța, Galați și Giurgiu și/ în porturile situate de-a lungul Canalului Dunăre - Marea Neagră (inclusiv Poarta Alba - Midia - Năvodari, de-a lungul Canalului Sulina sau în porturile din zonele Midia și Mangalia (parte a Portului Constanța) pentru a facilita expedierea produselor, în special agricole, din Ucraina și accesul Ucrainei la piețele internaționale și la lanțurile de aprovizionare globale, prin integrarea acestor porturi în lanțuri eficiente de transport și de logistică, dar și pentru creșterea volumului de mărfuri manipulate în porturi, pentru a contribui la creșterea economică și la o utilizare și funcționare mai eficientă ale rețelei transeuropene de transport.2.2. Prioritatea/Fond/Obiectiv de politică/Obiectiv specific Pentru a răspunde Obiectivului de politică 3- O Europă mai conectată prin dezvoltarea mobilități, Programul Transport sprijină în cadrul Obiectivului specific (OS) 3.1 Dezvoltarea unei rețele TEN-T, reziliente la schimbările climatice, inteligente, sigure, durabile și intermodale, Prioritatea 7. Dezvoltarea transportului naval și multimodal, intervențiile din sectorul naval și multimodal. Tipurile de intervenție sprijinite în cadrul acestei priorități sunt finanțate din Fondul de Coeziune2.3. Reglementări europene și naționale, cadrul strategic, documente programatice aplicabile  +  Reglementări europene:Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene - PARTEA A TREIA: POLITICILE UNIUNII ȘI ACȚIUNI INTERNE - TITLUL VII: NORME COMUNE ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI, FISCALITĂȚII ȘI APROXIMĂRII LEGISLAȚIEI - Capitolul 1: Norme privind concurența - Secțiunea 2: Ajutoarele acordate de state - Articolul 107 alin. (3), lit. c). ● Regulamentul (UE) nr. 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize; ● Regulamentul (UE) nr. 2021/1058 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune. ● Regulamentul (UE, Euratom) nr. 2020/2093 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021 -2027. ● Regulamentul (UE, Euratom) nr. 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene; ● Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat, cu modificările și completările ulterioare; ● Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE; ● Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088; ● Decizia Comisiei Europene nr. C(2024) 23/11.01.2024 de aprobare a Schemei de ajutor de stat pentru realizarea de investiții în Suprastructura portuară de încărcare/ descărcare și depozitare a mărfurilor în vederea reducerii blocadei din zona porturilor românești ca urmare a blocării căilor navale din Ucraina  +  Reglementări naționale:Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 133/2021 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2021-2027 alocate României din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european Plus, Fondul pentru o tranziție justă, aprobată cu modificări prin Legea nr. 231/2023, cu modificările și completările ulterioare;Hotărârea Guvernului nr. 829/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 133/2021 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2021-2027 alocate României din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european Plus, Fondul pentru o tranziție justă;Hotărârea Guvernului nr. 873/2022 pentru stabilirea cadrului legal privind eligibilitatea cheltuielilor efectuate de beneficiari în cadrul operațiunilor finanțate în perioada de programare 2021-2027 prin Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune și Fondul pentru o tranziție justă;Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările și completările ulterioare;Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 23/2023 privind instituirea unor măsuri de simplificare și digitalizare pentru gestionarea fondurilor europene aferente Politicii de coeziune 2021-2027, cu modificările și completările ulterioare;Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare;Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, cu modificările și completările ulterioare;Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, cu modificările și completările ulterioare;Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare;Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările și completările ulterioare;Ordinul ministrului fondurilor europene nr. 1284/2016 privind aprobarea Procedurii competitive aplicabile solicitanților/beneficiarilor privați pentru atribuirea contractelor de furnizare, servicii sau lucrări finanțate din fonduri europene, cu modificările și completările ulterioare;Schema de ajutor de stat pentru realizarea de investiții în Suprastructura portuară de încărcare/descărcare și depozitare a mărfurilor în vederea reducerii blocadei din zona porturilor românești ca urmare a blocării căilor navale din Ucraina, aprobată prin Ordinul Ministrului Transporturilor și Infrastructurii nr. 645/2024; ● Instrucțiunile AM PT, pentru contractele de finanțare semnate după data (publicării) acestora.  +  Cadrul strategic și documente programatice: ● Acordul de parteneriat 2021-2027 aprobat prin Decizia de punere în aplicare C(2022)5132 final din 25.07.2022; ● Decizia CE C(2022) 9754 final/16.12.2022 pentru aprobarea Programului Transport 2021-2027; ● Programul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021 - 2030, aprobat prin HG nr. 1312/2021; ● Strategia pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă - înscrierea transporturilor europene pe calea viitorului COM/2020/789 final.3. ASPECTE SPECIFICE APELULUI DE PROIECTE3.1. Tipul de apel Prezentul ghid acoperă următorul apel de proiecte:
    CODDESCRIERETIP BENEFICIARIAJUTOR DE STATTIP DEPUNERE
    PT/237/PT_P7/OP3/RSO3.1/PT_A16Apel competitiv de proiecte pentru realizarea de investiții în suprastructura portuară de încărcare/ descărcare și depozitare a mărfurilor în vederea reducerii blocadei din zona porturilor românești ca urmare a blocării căilor navale din Ucraina, cu excepția suprastructurii care deservește transportul sau depozitarea de combustibili fosili, cu o finanțare de maximum 10 milioane euro, echivalent lei, per întreprindere autonomăBeneficiari privați, conform secțiunii 5.1.2DATERMEN LIMITĂ
    3.2. Forma de sprijin (granturi; instrumentele financiare; premii) Investițiile prevăzute în cadrul acestei priorități se vor implementa prin grant acordat beneficiarului, în condițiile prevăzute în Secțiunea 3.3.1 a prezentului Ghid, inclusiv printr-un mecanism de supracontractare prevăzut de OUG nr. 133/2022 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2021-2027 alocate României din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european Plus, Fondul pentru o tranziție justă.3.3. Bugetul alocat apelului de proiecte În vederea implementării apelului de proiecte PT/237/PT_P7/OP3/RSO3.1/PT_A16 conform prezentului Ghid, fondurile alocate*1 în cadrul P7, OS 3.1, se ridică la următoarele valori: *1 Se referă numai la valorile eligibile, prin urmare TVA și alte cheltuieli neeligibile nu sunt incluse.
    Alocare PT (valoare netă în mil. euro)Buget limită apel (mil. euro)*2Buget limită contractare (mil. euro)
    42126126
    *2 Bugetul limită al apelului și Bugetul limită de supracontractare reprezintă nivelul maxim până la care AM PT primește cereri de finanțare, respectiv încheie contracte de finanțare (cca. 200% din alocarea netă la nivel de PT). Cursul de schimb EURO - LEI va fi cursul de schimb lunar, InforEuro pentru luna în care are loc lansarea apelului, respectiv martie 2024. https://commission.europa.eu/funding-tenders/procedures-guidelines-tenders/information-contractors-and-beneficiaries/exchange-rate-inforeuro_ro3.3.1. Rata de cofinanțare a cheltuielilor eligibile
    Valoarea maximă a finanțării acordate pentru costurile totale eligibile65%(din care 50% Fond de coeziune+ 50% buget de stat)
    Contribuția eligibilă minimă a beneficiarului35%
    Atenție! ● Rata de cofinanțare se referă exclusiv la structura de finanțare a valorii eligibile a proiectului. ● Structură de finanțare menționată mai sus se aplică deficitului de finanțare (funding-gap*3) calculat pe baza rezultatelor analizei cost-beneficiu. *3 Funding-gap înseamnă costul suplimentar net determinat de diferența dintre veniturile și costurile economice (inclusiv investiția și funcționarea) proiectului sprijinit și cele ale proiectului alternativ pe care beneficiarul ajutorului l-ar realiza în mod credibil în absența ajutorului.
    3.3.2. Determinarea valorii eligibile Ajutorul de stat se acordă sub formă de grant și nu va depăși:(i) Funding gap-ul;(ii) 65 % din costurile eligibile ale proiectului fără TVA;(iii) 10.000.000 de euro per întreprindere autonomă.(iv) 10.000.000 de euro per parteneriat indiferent de numărul partenerilor. Diferența până la valoarea totală a proiectului se acoperă de către beneficiar, acesta suportând o contribuție financiară la finanțarea costurilor eligibile, fie din resurse proprii, fie din surse atrase, sub o formă care să nu facă obiectul niciunui ajutor public. În situația în care solicitanții au beneficiat, pentru același proiect, de ajutor de stat în cadrul unei scheme de ajutor de stat pe cadrul Temporar de Criza, Secțiunea 2.1, acest ajutor se va deduce din valoarea maximă a ajutorului de 10.000.000 euro, prevăzută pentru acest tip de finanțare. În cazul parteneriatului se vor deduce ajutoarele acordate în baza schemei de ajutor menționate anterior. În vederea determinării valorii ajutorului de stat, structura de finanțare prevăzută în Secțiunea 3.3.1 se aplică după deducerea din valoarea cheltuielilor eligibile a valorii actualizate, a veniturilor nete generate de realizarea investiției (profitului din exploatare), determinate conform prevederilor: ● Schemei de ajutor de stat pentru realizarea de investiții în Suprastructura portuară de încărcare/ descărcare și depozitare a mărfurilor în vederea reducerii blocadei din zona porturilor românești ca urmare a blocării căilor navale din Ucraina (Anexa 15 la GS); ● Metodologiei ACB (Anexa 4 la GS). Ajutorul de stat se acorda doar în situația în care în urma analizei cost beneficiu rezulta un deficit de finanțare, calculat conform machetei Excel care însoțește acest Ghid (Anexa 20) Macheta de calcul a deficitului de finanțare presupune următoarele: ● Eșalonarea costurilor de investiție (2024-2025), în lei, fără TVA, fără a lua în considerare rezervele pentru acoperirea unor cheltuieli neprevăzute sau pentru acoperirea creșterii prețurilor ca efect al inflației; ''costurile de investiție" includ toate cheltuielile pentru pregătirea, implementarea, finanțarea și darea în exploatare a investiției, eligibile și neeligibile; ● Previziuni privind volumele de mărfuri care vor fi încărcate/ descărcate/ depozitate în fiecare dintre scenarii (cu și fără realizarea investiției pentru care se solicită ajutorul de stat); Solicitantul va defini mai multe categorii de mărfuri doar în măsura în care acestea diferă din perspectiva costurilor și/sau tarifelor de încărcare/ descărcare/ depozitare; având în vedere că ajutorul de stat vizează creșterea capacității operatorilor portuari de manipulare/ depozitare a fluxurilor de mărfuri afectate de criza din Ucraina, este de așteptat ca previziunile să reflecte încetarea situației de criză începând cu 01.01.2028; ● Previziuni privind veniturile și cheltuielile în fiecare dintre scenarii (cu și fără realizarea investiției pentru care se solicită ajutorul de stat), corelat cu previziunile privind volumele de mărfuri, costurile fixe, costurile variabile, tarifele medii aplicate pentru fiecare operațiune, pe categorii de mărfuri (dacă este cazul); pe baza previziunilor privind costurile și veniturile în fiecare scenariu, se determină efectul incremental al investiției în fiecare an al perioadei de referință; ● Calculul costului mediu ponderat al capitalului (WACC) pe baza datelor financiare ale Solicitantului pentru anul 2023; WACC se va utiliza ca rată de actualizare a fluxurilor financiare; în cazul în care WACC este mai mare de 10%, se va aplica o rată de actualizare financiară de 10%. Analiza se va realiza pentru o perioada de 25 de ani (2024-2048). Previziunile prezentate în macheta Excel vor fi fundamentate în Raportul privind Studiul de Trafic și Analiza Cost-Beneficiu (poate fi un singur raport sau pot fi 2 rapoarte distincte). Se vor vedea cerințele prevăzute în Capitolul 7 al Ghidului cu privire la conținutul acestor documente. Beneficiarii pot opta pentru păstrarea, vânzarea sau transferul echipamentelor achiziționate, începând cu al cincilea an de utilizare, veniturile estimate a fi obținute din vânzarea echipamentelor urmând a se reflecta în analiza financiară. În cazul în care se decide păstrarea echipamentului, există 2 opțiuni: ● Opțiunea 1: La momentul la care echipamentele ajung la sfârșitul duratei normale de viață (5, 10, 15, 20 de ani, în funcție de costul unitar al echipamentului, fără TVA), nu se mai prevăd costuri de înlocuire a acestora; în acest caz, este necesara ajustarea previziunilor de trafic în scenariul "cu realizarea investiției", a costurilor de operare și a veniturilor; desigur, în situația în care previziunile de trafic la momentul la care ajung la sfârșitul duratei normale de viață sunt aceleași în ambele scenarii (cu și fără realizarea investiției) nu mai sunt necesare ajustări ale previziunilor de trafic, dar sunt necesare ajustări ale costurilor de operare (dispariția costurilor asociate unor active); ● Opțiunea 2: Se vor lua în considerare costurile de înlocuire (5, 10, 15, 20 de ani, în funcție de costul unitar al echipamentului, fără TVA), iar în al 25-lea an se va calcula valoarea reziduală pentru perioada de operare rămasă. În cazul în care în anul 25 al analizei (2048), activele realizate sau achiziționate în cadrul proiectului sau înlocuite ulterior se află încă în limitele duratei normale de viață, se va calcula valoarea reziduală pentru durata de viață rămasă prin metoda venitului net actualizat la ultimul an al analizei. Actualizarea se va realiza cu aceeași rată de actualizare financiară (WACC pe anul 2023, dar nu mai mult de 10%). În cazul unui parteneriat, analiza financiară se va realiza pentru fiecare partener și consolidat, eliminând fluxurile financiare dintre parteneri. Exemple pentru determinarea valorii ajutorului de stat
    Nr.IndicatorSituatia 1Situatia 2Situatia 3Situatia 4
    1Costurile actualizate de investiție130.000.000,0055.000.000,0055.000.000,00130.000.000,00
    2Costurile actualizate de inlocuire, intretinere si operare (incrementale)30.000.000,0015.000.000,0010.000.000,0080.000.000,00
    3Venituri actualizate (incrementale)70.000.000,0025.000.000,0015.000.000,0070.000.000,00
    4Venituri actualizate din vanzarea activelor0,000,0035.000.000,000,00
    5Valoarea reziduala0,000,000,0040.000.000,00
    6Venitul net (3+4+5-2)40.000.000,0010.000.000,0040.000.000,0030.000.000,00
    7Rata deficitului de finantare ((1-6)/1, dar nu mai mult de 100%)69,23%81,82%27,27%76,92%
    8Costul total de investitie (neactualizat)150.000.000,0060.000.000,0060.000.001,00150.000.000,00
    9Necesarul de finantare (7 x 8)103.845.000,0049.092.000,0016.362.000,27115.380.000,00
    10Costul eligibil de investiție (neactualizat)100.000.000,0050.000.000,0050.000.000,00100.000.000,00
    11Rata cofinanțării maxime65,00%65,00%65,00%65,00%
    12Valoarea maxima a cofinanțării (10 x 11, dar nu mai mult de 50.000.000 lei)50.000.000,0032.500.000,0032.500.000,0050.000.000,00
    13Valoarea ajutorului de stat (cel mai mic dintre 9 si 12)50.000.000,0032.500.000,0016.362.000,2750.000.000,00
    14Ajutor de stat acordat anterior10.000.000,0010.000.000,000,000,00
    15Ajutor acordat in cadrul apelului40.000.000,0022.500.000,0016.362.000,2750.000.000,00
    Ajutorul de stat acordat prin prezentul ghid pentru un anumit proiect specific cu aceleași cheltuieli eligibile poate fi cumulat cu ajutoare de minimis acordate în temeiul regulamentelor de minimis sau cu ajutoarele acordate în temeiul regulamentelor de exceptare pe categorii, cu condiția respectării dispozițiilor și a normelor privind cumularea prevăzute în regulamentele respective. Ajutorul de stat acordat în baza prezentului ghid poate fi cumulat cu ajutorul de stat acordat pentru același proiect, aprobat de către Comisia Europeană în baza Cadrului Temporar de Criză, fără a depăși valoarea maximă a ajutorului de 10.000.000 de euro per întreprindere autonomă/parteneriat. În cazul în care beneficiarii desfășoară și alte activități, pe lângă cele menționate în cadrul proiectelor, trebuie să dovedească fie separarea activităților, fie o distincție între costuri, astfel încât activitățile realizate în sectoarele neeligibile să nu beneficieze de ajutoare de stat acordate în temeiul schemei de ajutor de stat. Diferența dintre costul total de investiție și ajutorul de stat acordat va fi acoperită de către Beneficiar fie din resurse proprii, fie din surse atrase, sub o formă care să nu facă obiectul niciunui ajutor public.
    3.3.3. Mecanismul de recuperare a ajutorului excedentar Conform Deciziei CE nr. C(2024) 23/11.01.2024 de aprobare a Schemei de ajutor de stat pentru realizarea de investiții în Suprastructura portuară de încărcare/ descărcare și depozitare a mărfurilor în vederea reducerii blocadei din zona porturilor românești ca urmare a blocării căilor navale din Ucraina, Autoritatea de Management va verifica veniturile realizate de Beneficiarul ajutorului de stat de la data dării în exploatare a investiției realizate cu ajutorul de stat și până la data de 31.12.2029. În scopul asigurării datelor necesare pentru efectuarea verificărilor, Beneficiarul va avea responsabilitatea păstrării următoarelor evidențe: ● Volumul total al mărfurilor încărcate/ descărcate/ depozitate în perioada analizată; ● Cheltuielile de exploatare și veniturile din exploatare realizate în perioada analizată; ● Cheltuielile financiare (dobânzi, comisioane) realizate pentru asigurarea cofinanțării investiției care face obiectul ajutorului de stat. Pe baza acestor date, se va determina valoarea actualizată a venitului net obținut de Beneficiar în perioada mai sus menționată și se va deduce profitul excedentar parcurgând următoarele etape: ● Defalcarea costurilor de exploatare, veniturilor din exploatare și a costurilor financiare generate de asigurarea cofinanțării utilizând rata anuală a inflației publicată de Institutul Național de Statistică pentru fiecare an analizat (2025, 2026, 2027, 2028, 2029) astfel încât acestea să fie reflectate la nivelul prețurilor din anul 2024; ● Calculul venitului net actualizat la nivelul anului 2024 utilizând rata de actualizare financiară utilizată la acordarea finanțării (WACC, dar nu mai mult de 10%); ● Compararea venitului net actualizat efectiv realizat cu venitul net actualizat calculat la data acordării finanțării; ● Venitul net actualizat efectiv realizat care depășește venitul net declarat la data acordării finanțării va fi recuperat, Beneficiarul având obligația rambursării acestuia conform Notei de debit emise de Autoritatea de Management. Exemple de calcul al profitului de recuperat
    202420252026202720282029
    Data acordării finanțării
    Venit net declarat001.000.000,001.000.000,001.000.000,001.000.000,00
    Venit net actualizat declarat2.881.695,86
    Verificare efectuată în anul 2030
    Situatia 1
    Venit net realizat preturi curente001.200.000,001.200.000,001.200.000,001.200.000,00
    Rata inflației5%4%3%3%3%3%
    Venit net realizat preturi 20240,000,001.066.894,271.035.819,681.005.650,18976.359,39
    Venit net actualizat realizat2.953.072,43
    Profit de recuperat71.376,57
    Situatia 2
    Venit net realizat preturi curente0100.000,001.500.000,00800.000,00800.000,00800.000,00
    Rata inflației5%4%3%3%3%3%
    Venit net realizat preturi 20240,0091.575,091.333.617,84690.546,45670.433,45650.906,26
    Venit net actualizat realizat2.566.308,00
    Profit de recuperat0,00
    În cazul în care, independent de eventuale evenimente excepționale și independente de acțiunea sau inacțiunea Beneficiarului, volumul mărfurilor încărcate/ descărcate/ depozitate de la data dării în exploatare a investiției și 31.12.2027 (considerată a fi data încetării situației de criză generate de conflictul din Ucraina) se situează sub volumul traficului suplimentar declarat, Autoritatea de Management își rezervă dreptul de a verifica modul în care a fost exploatată investiția și de a decide recuperarea parțială sau integrală a ajutorului acordat. În oricare dintre situații (venituri realizate superioare celor declarate sau trafic realizat inferior celui declarat), Autoritatea de Management va analiza impactul unor eventuale circumstanțe excepționale, independente de Beneficiar.
    3.4. Zona/zonele geografică(e) vizată(e) de apelul de proiecte Pentru a fi eligibile, proiectele propuse spre finanțare în cadrul prezentului ghid trebuie să fie implementate pe teritoriul României, după cum urmează: ● Proiecte de tip 1 : Porturile Constanța, Galați, Giurgiu, Midia, Mangalia, porturi amplasate pe Canalul Dunăre-Marea Neagră, Canalul Poarta Alba - Midia - Năvodari, Canalul Sulina (inclusiv Sulina) aflate pe rețeaua TEN-T. ● Proiecte de tip 2: Porturile Constanța, Galați, Giurgiu, aflate pe rețeaua TEN-T.3.5. Acțiuni sprijinite în cadrul apelului Prin prezentul Ghid sunt vizate investiții destinate modernizării/dezvoltării suprastructurii portuare de încărcare/ descărcare și depozitare a mărfurilor în porturile românești maritime și interioare/fluviale situate pe TEN-T, în vederea reducerii blocadei din zona porturilor românești, ca urmare a blocării căilor navale din Ucraina, cu excepția suprastructurii care deservește transportul sau depozitarea de combustibili fosili, cu o finanțare de maximum 10 milioane euro, echivalent lei, per întreprindere autonomă, după cum urmează: ● Tipul 1: Echipamente de încărcare/ descărcare/ manipulare mărfuri ● Tipul 2: Facilități de stocare temporară3.6. Grup țintă vizat de apelul de proiecte Principalele grupuri țintă vizate de prezenta prioritate sunt utilizatorii și operatorii transportului naval, în special transportul naval de marfă.3.7. Indicatori3.7.1. Indicatori de realizare Pentru P7, O.S.3.1-Dezvoltarea unei rețele TEN-T, reziliente la schimbările climatice, inteligente, sigure, durabile și intermodale sunt prevăzuți următorii indicatori de realizare:
    IDIndicatori obligatorii la nivel de proiectUnitate de măsură
    Indicatori de realizare
    RCO 54Conexiuni intermodale noi sau modernizateNr.
    Definițiile indicatorilor: ● RCO 54 - Conexiuni intermodale noi sau modernizate, UM=conexiuni intermodale Acest indicator se referă la legături intermodale noi sau modernizate care facilitează utilizarea unor moduri de transport diferite pentru transportul de marfă (i.e. pentru această prioritate: porturi interioare, porturi maritime și terminale intermodale {feroviar/rutier} situate pe rețeaua TEN-T de pe teritoriul României). Aceeași locație nu este numărată de două ori dacă se realizează două sau mai multe proiecte la diferite intervale de timp.
    3.7.2. Indicatori de rezultat Proiectele finanțate în cadrul OS 3.1, P7 vor demonstra contribuția la indicatorul de rezultat:
    IDIndicatori obligatorii la nivel de proiectUnitate de măsură
    Indicatori de rezultat
    SRI2Transport de marfă în porturile interioare și maritimeTone-km/an
    Definițiile indicatorilor: ● SRI2 Transport de marfă în porturile interioare și maritime Prin acest indicator se cuantifică cantitatea totală de marfă transportată pe infrastructura porturile interioare și maritime nou construită, reabilitată sau modernizată. Valoarea se va calcula ex-post pe o perioadă de un an după finalizarea intervențiilor. Notă: La completarea cererii de finanțare, unitatea de măsură a indicatorului se va citi "tone/an" în loc de "tone-km/an"
    3.7.3. Indicatori suplimentari specifici Apelului de Proiecte (dacă este cazul) Pe lângă indicatorii obligatorii menționați anterior, fiecare proiect va avea și indicatori fizici (elemente fizice/ capacități fizice). NOTĂ: Indicatorii comuni de realizare vor face obiectul monitorizării implementării și performanței investițiilor propuse prin proiect, iar neîndeplinirea sau îndeplinirea parțială a acestora poate conduce la recuperarea finanțării proporțional cu gradul de neîndeplinire, în conformitate cu prevederile OUG nr. 66/2011, cu modificările și completările ulterioare, în baza propriilor proceduri și a prevederilor contractuale. În cererea de finanțare se vor prelua indicatorii de realizare comuni (din sistemul informatic MySMIS2021/SMIS2021+, Secțiunea Indicatori prestabiliți).
    3.8. Rezultatele așteptate Promovarea investițiilor prevăzute în cadrul apelului de proiecte PT/237/PT_P7/OP3/RSO3.1/PT_A16 va contribui la realizarea următoarelor obiective : ● Extinderea și dezvoltarea serviciilor de transport de mărfuri corespunzătoare de-a lungul rutelor logistice respective care leagă Ucraina de porturile maritime din UE, unde mărfurile ar putea fi expediate mai departe sau ar putea fi, de asemenea, depozitate; ● Facilitarea, în special, expedierea produselor agricole din Ucraina dar și comerțul bilateral cu mărfuri și accesul Ucrainei la piețele internaționale și la lanțurile de aprovizionare globale, asigurându-se faptul că pe piața mondială ajung cerealele atât de necesare; ● Deblocarea potențialul logistic existent în porturile românești aflate în hinterlandul porturilor ucrainene, în timp ce acțiunile suplimentare pe termen mediu și lung ar trebui să servească drept factori ce favorizează schimburile comerciale postbelice ale Ucrainei și să sprijine reconstrucția ● Reducerea blocadei navale temporare din nordul Mării Negre mai ales din porturile românești care au preluat fluxurile de marfă din și spre Ucraina; ● Facilitarea instituirii culoarelor de solidaritate UE-Ucraina în vederea menținerii exporturile ucrainene, în acoperirea nevoilor Ucrainei în ceea ce privește importul de bunuri esențiale; ● Modernizarea / dezvoltarea suprastructurii portuare de încărcare/ descărcare/ depozitare a mărfurilor în porturile românești maritime și interioare/fluviale, aflate la granița estică a UE, afectate de fluxurile de marfă ale Ucrainei. ● Fluidizarea/ creșterea capacității de operare în porturile maritime și fluviale în care se operează mărfuri din și spre Ucraina aflate pe teritoriul României.3.9. Operațiune de importanță strategică Operațiunile din cadrul Priorității 7-Dezvoltarea transportului naval și multimodal nu sunt considerate de importanță strategică, în sensul definit la art. 2, pct. 5 din Regulamentul UE nr. 1060/2021.3.10. Investiții teritoriale integrate Investițiile aferente Priorității 7 nu beneficiază de sprijin din unul sau mai multe fonduri, din partea mai multor programe sau din partea mai multor priorități din cadrul aceluiași program, astfel că acțiunile nu pot fi realizate ca investiții teritoriale integrate, conform art. 30 din Regulamentul (UE) 2021/1.060.3.11. Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității Nu se aplică prezentului apel.3.12. Reguli privind ajutorul de stat Ajutorul de stat acordat în baza prezentului ghid va respecta prevederile Deciziei CE nr. C(2024) 23/11.01.2024 și ale Schemei de ajutor de stat pentru realizarea de investiții în Suprastructura portuară de încărcare/ descărcare și depozitare a mărfurilor în vederea reducerii blocadei din zona porturilor românești ca urmare a blocării căilor navale din Ucraina (Anexa 15). Important! Proiectele nu trebuie demarate înainte de data semnării contractului de finanțare de către Autoritatea de Management. "Data demarării" este definită în Sub-capitolul 1.3 al Ghidului.3.13. Reguli privind instrumentele financiare Prin prezentul Ghid nu se acordă instrumente financiare. Mecanismul instrumentelor financiare se adresează unui sector matur, care și-a dovedit atractivitatea pentru investitori. Având în vedere experiența anterioară, cât și faptul că deficitul de finanțare resimțit de administratorii de infrastructură și operatorii privați constituie o piedică pentru accesul acestora pe piață și pentru extinderea capacității, posibilitatea accesării de granturi, inclusiv prin intermediul unor scheme de ajutor de stat, ar încuraja mai mult investițiile, în comparație cu introducerea unui mecanism financiar nou, necunoscut potențialilor beneficiari. Pe măsură ce sectorul se va maturiza, vor fi luate în considerare și alte instrumente specifice pentru sprijinirea investițiilor în acest sector.3.14. Acțiuni interregionale, transfrontaliere și transnaționale Se preconizează că investițiile sprijinite în cadrul Priorității 7 vor avea un impact semnificativ la nivel național, regional și transnațional și sunt complementare cu alte inițiative care deja promovează acțiuni transfrontaliere și transnaționale, cum ar fi Connecting Europe Facility și Programele Interreg. PT a fost conceput având în vedere nevoia de îmbunătățire a interoperabilității rețelelor de transport deja existente în România și dezvoltarea conexiunilor către coridoarele europene de transport prin îmbunătățirea legăturilor de transport atât la nivel intern, cât și transfrontalier. Îmbunătățirea legăturilor de transport cu țările terțe, în special cu Ucraina și Moldova, a devenit în actualul context o acțiune importanta la nivel european, iar PT promovează unele acțiuni cheie pentru dezvoltarea infrastructurii de-a lungul rețelelor transregionale și europene.3.15. Principii orizontale Respectarea prevederilor legale în vigoare referitoare la temele orizontale prevăzute la art. 9, alin (1,2,3,4) din Regulamentul (UE) 2021/1060 cu privire la respectarea drepturilor fundamentale, la egalitatea de șanse, la incluziune și nediscriminare, la integrarea principiilor dezvoltării durabile, constituie criterii de eligibilitate a proiectelor în cadrul ghidurilor solicitantului. Potrivit art. 9 din Regulamentul (UE) 2021/1060, în procesul de pregătire, contractare, implementare și monitorizare a proiectului, solicitantul se va asigura de următoarele:● a respectat și va respecta legislația națională și comunitară aplicabilă în domeniul drepturilor fundamentale și a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene ((Ghidul de aplicare a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene în implementarea fondurilor europene nerambursabile elaborat de MIPE poate fi consultat la următorul link: https://mfe.gov.ro/wp- content/uploads/2022/08/0289aed9bcb174a18d17d7badb94816f.pdf, iar Carta drepturilor fundamentale la https://eur-lex.europa.eu/legal-content/R0/TXT/PDF/?uri=CELEX:12012P/TXT from=DE ); ● a luat toate măsurile necesare pentru a preveni orice formă de discriminare pe criterii de gen, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală. ● a luat în considere și a promovat egalitatea între bărbați și femei, integrarea perspectivei de gen și abordarea aspectelor de gen. ● a stabilit obiectivele proiectelor în conformitate cu obiectivul de promovare a dezvoltării durabile, astfel cum este prevăzut la articolul 11 din TFUE, ținând seama de obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, de Acordul de la Paris și de principiul de "a nu prejudicia în mod semnificativ", precum și cu respectarea deplină a acquis-ului Uniunii în domeniul mediului. Astfel, în cadrul Declarației unice solicitantul își va asuma respectarea obligațiilor prevăzute în legislația comunitară și națională în domeniul dezvoltării durabile, egalității de șanse și nediscriminării. Solicitantul va descrie în secțiunea relevantă din cererea de finanțare modul în care sunt respectate, pe durata pregătirii și implementării proiectului, obligațiile prevăzute de legislația specifică aplicabilă în domeniul egalității de șanse, nediscriminării și egalității de gen, precum și alte acțiuni suplimentare (dacă este cazul), inclusiv prin interzicerea oricăror acțiuni care au potențialul de a discrimina pe bază de sex, rasă, origine etnică, dizabilitate, vârstă sau orientare sexuală în activitățile legate de realizarea proiectului și respectiv în etapa implementării acestuia, precum și prin interzicerea oricăror acțiuni care contribuie, sub orice formă, la segregare sau excluziune. Solicitantul va detalia cum se asigură accesibilizarea corespunzătoare a spațiului/infrastructurii proiectului și facilitarea accesului persoanelor cu mobilitate redusă, cu respectarea prevederilor naționale și europene aplicabile în vigoare. Intervențiile sprijinite vor ține cont de principiile și domeniile prioritare promovate prin Strategia națională privind drepturile persoanelor cu dizabilități 2021-2027 (http://anpd.gov.ro/strategia2022-2027/#/), inclusiv ale Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CDPD a ONU), inclusiv a Comentariilor Generale ale CRPD6. Se va urmări ca rezultatele proiectelor să permită persoanelor cu dizabilități accesul la mediul fizic, la produsele informaționale și comunicative, la serviciile și programele pe care societatea le pune la dispoziția membrilor săi, în condiții de egalitate și nediscriminare. Respectivele acțiuni pot includ măsuri de îmbunătățire a accesibilității pentru persoanele cu handicap, inclusiv prin intermediul tehnologiilor informației și comunicațiilor și de promovare a tranziției de la îngrijirea instituționalizată sau de tip rezidențial la îngrijirea în familie și în comunitate. De asemenea, solicitantul va descrie modalitatea prin care se asigură respectarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În vederea monitorizării integrării principiilor orizontale în activitățile proiectului, se vor stabili încă din etapa de elaborare a proiectelor tipurile de informații și indicatori ce trebuie colectate, respectiv, măsurate. Solicitanții de finanțare vor completa toate informațiile relevante în legătură cu aspectele menționate mai sus, particularizând pentru proiectul propus, completând corespunzător secțiunea - Principii orizontale - a Cererii de finanțare.3.16. Aspecte de mediu (inclusiv aplicarea Directivei 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului). Aplicarea principiului DNSH. Imunizarea la schimbările climatice  +  Aspecte de mediu Proiectele vor asigura respectarea prevederilor legale privind mediul, inclusiv aplicarea Directivei 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului (a se vedea secțiunea 7.1. Completarea formularului cererii).  +  Principiul "Do No Significant Harm" (DNSH) - a nu prejudicia semnificativ În linie cu Regulamentul UE 1060/2021, proiectele sprijinite trebuie să cuprindă activități care respectă standardele și prioritățile Uniunii în materie de climă și mediu și care nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului, respectiv: atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea la schimbările climatice, utilizarea durabilă și protejarea resurselor de apă și a celor marine, economia circulară, prevenirea și controlul poluării și protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor. Acest aspect va fi verificat prin introducerea unui criteriu de eligibilitate a proiectului și activităților referitor la respectarea principiului DNSH. Acest criteriu se referă la includerea în documentația tehnică, dacă este cazul, a măsurilor identificate în analiza efectuată la nivelul Programului Transport 2021-2027, respectiv a: ● masurilor de adaptare la schimbările climatice a infrastructurii vizate, cu respectarea legislației în vigoare (obiectivul de mediu adaptarea la schimbările climatice); ● măsurilor privind atenuarea emisiilor GES, cu respectarea legislației în vigoare (obiectivul de mediu atenuarea schimbărilor climatice); ● masurilor de limitare a generării deșeurilor, precum și soluțiilor de reutilizare, reciclare și valorificare a deșeurilor rezultate în procesul de execuție, cu respectarea legislației în vigoare (obiectivul de mediu economia circulară); ● măsurilor de reducere a emisiei poluanților în aer și/sau în apă și/sau în sol, cu respectarea legislației în vigoare (obiectivul de mediu prevenirea și controlul poluării); ● măsurilor privind utilizarea durabilă și protejarea resurselor de apă, cu respectarea legislației în vigoare (obiectivul de mediu utilizarea durabilă și protejarea resurselor de apă și a celor marine); ● măsurilor privind protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor, cu respectarea legislației în vigoare (obiectivul de mediu protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor). În conformitate cu evaluarea DNSH PT 2021 -2027, toate cele 6 obiective de mediu necesită o evaluare de fond DNSH: ● Atenuarea schimbărilor climatice/emisii de GES: ● Adaptarea la schimbările climatice; ● Utilizarea durabilă și protejarea resurselor de apă și a celor marine; ● Tranziția către o economie circulară, inclusiv prevenirea generării de deșeuri și reciclarea acestora; ● Prevenirea și controlul poluării; ● Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor. Solicitanții de finanțare vor avea în vedere recomandările făcute în documentul menționat anterior (Evaluarea DNSH PT 2021-2027) precum și măsurile compensatorii de atenuare care se impun. În implementarea proiectelor, respectiv în achiziția de bunuri, lucrări și servicii se va avea în vedere utilizarea unor factori adecvați de evaluare a ofertelor de echipamente/servicii în vederea gestionarii mai eficiente a consumului de energie. Solicitanții de finanțare vor adopta criteriile "verzi" ale UE în ceea ce privește achizițiile publice (în acord cu strategiile UE transpuse prin Legea nr. 69/2016 privind achizițiile publice verzi și prin Ordinul nr. 1068/1652/2018 pentru aprobarea Ghidului de achiziții publice verzi). În vederea monitorizării integrării principiilor orizontale în activitățile proiectului, se vor stabili încă din etapa de elaborare a cererii de finanțare tipuri de informații și indicatori ce trebuie colectați, respectiv, măsurați.  +  Imunizarea la schimbări climatice Imunizarea infrastructurii la schimbările climatice reprezintă un proces care integrează măsurile de atenuare a schimbărilor climatice (Neutralitate climatică) și de adaptare la schimbările climatice (Reziliența la schimbările climatice), în dezvoltarea proiectelor de infrastructură. În pregătirea cererilor de finanțare, solicitanții de finanțare vor avea în vedere aplicarea prevederilor ''Orientărilor tehnice referitoare la integrarea dimensiunii climatice la nivelul infrastructurii în perioada 2021-2027" și realizarea unei analize privind imunizarea la schimbările climatice. Solicitanții vor completa toate informațiile relevante în legătură cu aspectele menționate mai sus, particularizând pentru proiectul propus, completând corespunzător secțiunea - Principii orizontale - a Cererii de finanțare. Întreaga documentație privind procedura de mediu, inclusiv analiza privind imunizarea la schimbările climatice, analiza DNSH, vor fi anexate cererilor de finanțare, iar evaluarea acestora se va face conform Listelor de verificare pentru subcriteriile 3.4 și 3.5 (Anexele nr. 8 și nr. 9 la ghid).3.17. Caracterul durabil al proiectului Conform art. 65 din Regulamentul (UE) 1060/2021 operațiunile constând în investiții în suprastructură trebuie, ca în termen de cinci ani de la efectuarea plății finale către beneficiar sau în termenul prevăzut de normele privind ajutoarele de stat, după caz, să nu facă obiectul oricăreia dintre următoarele: ● modificare a proprietății asupra unui element de infrastructură/ suprastructură care conferă un avantaj nejustificat unei întreprinderi sau unui organism public; ● modificare substanțială care afectează natura, obiectivele sau condițiile de implementare a operațiunii și care ar conduce la subminarea obiectivelor inițiale ale acesteia. În cazul proiectelor finanțate în cadrul acestui apel, perioada de durabilitate se încheie la data de 31.12.2029 (4 ani de la data termenului limită de finalizare a proiectelor). Atenție! În cazul nerespectării acestor dispoziții, contribuția din fonduri pentru respectivele operațiuni se rambursează proporțional cu perioada de neconformitate.3.18. Acțiuni menite să garanteze egalitatea de șanse, de gen, incluziunea și nediscriminarea Toate investițiile din cadrul Priorității 7 vor avea un caracter incluziv și vor respecta principiile egalității de șanse și nediscriminării, asigurând participarea deplină a fiecărei persoane la viața economică și socială, fără deosebire de origine etnică, sex, religie, vârstă, dizabilități sau orientare sexuală. Accesul la finanțarea proiectelor se va face în mod nediscriminatoriu, utilizând criterii transparente de evaluare și selecție și încurajând participarea tuturor beneficiarilor eligibili. Totodată, beneficiarii direcți, operatorii de transport, agenții economici și firmele de construcție vor fi încurajate să adopte o politică de angajare și promovare nediscriminatorie, bazată pe criterii de competentă și calificare obiective. Investițiile vor asigura posibilitatea persoanelor cu dizabilități de a avea acces, în condiții de egalitate cu ceilalți cetățeni, la infrastructură și mijloacele de transport. Investițiile în acest domeniu vor include măsuri pentru asigurarea dotărilor specifice (lifturi de acces în stații, rampe pentru cărucioare) accesului pentru persoane cu dizabilități în mijloacele de transport. Totodată, vor fi avute în vedere măsuri pentru: ● marcarea prin pavaj tactil a spațiilor de acces către transportul public; ● montarea panourilor de afișaj corespunzătoare nevoilor persoanelor cu dizabilități vizuale și auditive în mijloacele de transport public; ● imprimarea cu caractere mari și în culori contrastante a rutelor și a indicativelor mijloacelor de transport vor fi adaptate conform prevederilor legale în domeniu, astfel încât să permită accesul neîngrădit al persoanelor cu dizabilități.3.19. Teme secundare Nu se aplică prezentului apel.3.20. Informarea și vizibilitatea sprijinului din fonduri Conform prevederilor Regulamentului (UE) nr. 1060/2021, art. 50, beneficiarii trebuie să aducă în atenția publicului investițiile realizate cu sprijinul financiar primit din partea Uniunii Europene și să asigure vizibilitatea rezultatelor obținute. În acest sens se vor respecta prevederile regulamentului, precum și cele din Ghidul de Identitate Vizuală "Vizibilitate, transparență și comunicare în perioada de programare 2021-2027"/Manualul de identitate vizuală (MIV) PT în vigoare la momentul realizării activităților. Beneficiarii vor oferi informații specifice, coerente, concrete și proporționale atât mass - media, cât și publicului larg. De asemenea, beneficiarii se vor asigura că datele referitoare la proiect sunt puse la dispoziția cetățenilor în mod gratuit și că acestea pot fi folosite în mod liber, refolosite și redistribuite de către oricine și în orice scop, fiind impusă cel mult obligația distribuirii în condiții identice.  +  Cheltuieli pentru comunicare și vizibilitate Măsurile de comunicare și vizibilitate obligatorii se realizează în etapa de pregătire și implementare a proiectelor, în conformitate cu prevederile Contractului de finanțare și a instrucțiunilor cuprinse în GIV/MIV. De reținut faptul că, în conformitate cu prevederile art. 50, punctul 1(e) din Regulamentul UE 1060/2021, "în cazul operațiunilor de importanță strategică și al operațiunilor al căror cost total depășește 10 000 000 EUR" este obligatoriu organizarea și a unui eveniment sau a unei activități de comunicare, după caz, cu implicarea Comisiei și a autorității de management competente. În acest sens, solicitantul va atașa la cererea de finanțare un plan privind comunicarea și vizibilitatea pentru a demonstra că și-a prevăzut un buget adecvat pentru activitățile de vizibilitate și comunicare. De asemenea, potrivit prevederilor Regulamentului UE nr. 1060/2021, în cazul în care beneficiarul nu își respectă obligațiile ce îi revin conform contractului de finanțare referitor la comunicare și vizibilitate și în cazul în care nu se iau măsuri de remediere, Autoritatea de Management aplică măsuri, cu luarea în considerare a principiului proporționalității, putând anula până la 3% din sprijinul din partea fondurilor pentru operațiunea în cauză. Beneficiarii acestei priorități vor trebui să țină cont că bazele de date rezultate din investițiile cofinanțate din fondurile europene vor trebui să fie disponibile tuturor celor interesați sub forma datelor deschise (open data) sub condițiile prevăzute de Directiva privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public (Directiva (EU)2019/1024), ca și date de valoare ridicată (high value datasets). Aceasta înseamnă că datele trebuie să fie (a) puse la dispoziție în mod gratuit, în condițiile legii; (b) prelucrabile automat; (c) puse la dispoziție prin intermediul unor API - Application Programming Interface; și (d) puse la dispoziție prin descărcare în masă, dacă este cazul.
    4. INFORMAȚII ADMINISTRATIVE DESPRE APELUL DE PROIECTE4.1. Data deschiderii apelului de proiecte Data estimată pentru publicarea pe site-ul MTI - AM PT a Apelului și a Ghidului Solicitantului cu toate anexele relevante pentru respectivul apel este: data publicării ghidului în Monitorul Oficial.4.2. Perioada de pregătire a proiectelor Proiectele se pot depune la finanțare în termenele menționate la secțiunea 4.3 de mai jos.4.3. Perioada de depunere a proiectelor4.3.1. Data și ora pentru începerea depunerii de proiecte Apelurile de proiecte vor fi deschise la data publicării Ghidului Solicitantului pe site-ul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii www.mt.gov.ro.4.3.2. Data și ora închiderii apelului de proiecteData și ora închiderii apelului de proiecte: 25 iunie 2024.4.4. Modalitatea de depunere a proiectelor Cererile de finanțare vor fi depuse prin intermediul aplicației MySMIS 2021, împreună cu toate anexele solicitate prin prezentul ghid.5. CONDIȚII DE ELIGIBILITATE5.1. Eligibilitatea solicitanților și partenerilor5.1.1. Cerințe privind eligibilitatea solicitanților și partenerilor Tipurile de solicitanți eligibili în cadrul apelurilor de proiecte aferente P7 sunt definiți în cadrul Secțiunii 5.1.2. Categorii de solicitanți eligibili din ghid. Solicitanții trebuie să îndeplinească următoarele condiții de natură instituțională, legală și financiară:a) Se încadrează în categoria beneficiarilor eligibili pentru Prioritatea 7 din PT, așa cum sunt prezentați la secțiunea 5.1.2. În etapa de contractare se probează prin documente care atestă constituirea legală a solicitantului/partenerului;b) Solicitantul și partenerul, după caz, NU se încadrează într-una din situațiile de mai jos:.1. este în incapacitate de plată/ în stare de insolvență, conform Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare;– În etapa de contractare, se probează prin Certificatul Constatator emis de Registrul Comerțului (forma extinsă)2. este în stare de faliment, lichidare, are afacerile conduse de un administrator judiciar sau activitățile sale comerciale sunt suspendate ori fac obiectul unui aranjament cu creditorii sau este într- o situație similară cu cele anterioare, reglementată prin lege, ori face obiectul unei proceduri legale pentru declararea sa în stare de faliment, lichidare, conducerea afacerilor de un administrator judiciar sau activitățile sale comerciale sunt suspendate ori fac obiectul unui aranjament cu creditorii; În etapa de contractare, se probează prin:– Certificatul Constatator emis de Registrul Comerțului (forma extinsă)3. nu și-a îndeplinit obligațiile de plată a impozitelor, taxelor și contribuțiilor de asigurări sociale către bugetele componente ale bugetului general consolidat, și bugetului local în conformitate cu prevederile legale în vigoare în România; În etapa de contractare, se probează prin:– Certificat de atestare fiscală emis de direcția județeană a finanțelor publice din care rezultă că nu înregistrează datorii scadente la bugetul general consolidat;– Certificat de atestare fiscală emis de direcția de impozite și taxe locale (atât pentru sediul principal, cât și pentru sediile secundare) din care rezultă că nu are datorii scadente la bugetul local (bugetele locale);4. reprezentantul legal al solicitantului și, după caz, al partenerului a suferit condamnări definitive din cauza unei conduite profesionale îndreptată împotriva legii, decizie formulată de o autoritate de judecată ce are forță de lucru judecat; În etapa de contractare se probează prin:– Certificat de cazier judiciar pentru reprezentantul legal al fiecăreia dintre entitățile care depun cererea de finanțare (Solicitant și, după caz, fiecare partener);– Certificatul Constatator emis de Registrul Comerțului (forma extinsă - pentru solicitant și, după caz, fiecare partener);5. solicitantul și partenerul, după caz, inclusiv reprezentantul legal al solicitantului/partenerului a fost subiectul unei judecăți de tip lucru judecat pentru fraudă, corupție, implicarea în organizații criminale sau în alte activități ilegale, în detrimentul intereselor financiare ale Comunității Europene. În etapa de contractare se probează prin:– Certificat de cazier judiciar pentru reprezentantul legal al fiecăreia dintre entitățile care depun cererea de finanțare (Solicitant și, după caz, fiecare partener);– Certificat de cazier judiciar pentru fiecare dintre entitățile care depun cererea de finanțare (Solicitant și, după caz, fiecare partener);– Certificat de cazier fiscal pentru fiecare dintre entitățile care depun cererea de finanțare (Solicitant și, după caz, fiecare partener);– Certificatul Constatator emis de Registrul Comerțului (forma extinsă- pentru fiecare dintre entitățile care depun cererea de finanțare, Solicitant și, după caz, fiecare partener);6. este întreprindere în dificultate, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 18 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014, cu excepția cazului în care acest lucru este autorizat în temeiul unor norme privind ajutorul de minimis sau privind acordarea temporară de ajutoare de stat, instituite pentru a răspunde unor circumstanțe excepționale; În etapa de contractare se probează prin:– Certificatul Constatator emis de Registrul Comerțului (forma extinsă)– Bilanțul și contul de profit și pierdere pentru ultimii 2 ani financiari încheiați la data depunerii cererii de finanțare, din care să rezulte că agentul economic nu se află în nici una dintre situațiile menționate în Metodologia privind întreprinderea în dificultate din cadrul Anexei 17 la prezentul ghid;7. face obiectul unui ordin de recuperare emis în urma unei decizii anterioare conform legislației în vigoare prin care un ajutor de care a beneficiat a fost declarat ilegal și incompatibil cu piața internă, cu excepția cazului în care acest ordin a fost executat sau ajutorul a fost rambursat, inclusiv dobânzile aferente;c) Reprezentatul legal al solicitantului (singur/împreună cu/prin partenerii săi, dacă este cazul) nu este subiectul unui conflict de interese, astfel cum este definit în legislația națională în vigoared) Solicitantul (singur/împreună cu/prin partenerii săi, dacă este cazul) demonstrează capacitate de implementare (tehnică și administrativă); În etapa de contractare se probează prin:– Contractul de concesiune / închiriere / operare încheiat de operatorul privat cu administrația / autoritatea portuară,– Acordul în care se precizează dreptul operatorului privat de a investi pe domeniul public, încheiat între operatorul privat și administrația / autoritatea portuară.e) Solicitantul (singur/împreună cu/prin partenerii săi, dacă este cazul) demonstrează capacitatea financiară pentru implementarea proiectului și asigurarea cofinanțării din surse proprii, neafectate de nicio măsură de ajutor (disponibilitate financiară bancară, scrisori de confort etc); În etapa de contractare se probează cu:– Bilanțul contabil (consolidat unde este cazul) auditat/semnat de cenzori dacă acest lucru este solicitat de legislația în vigoare, depus și înregistrat la organul fiscal competent, pentru ultimele 2 exerciții financiare încheiate, anterioare anului de depunere a Cererii de finanțare în corelare cu secțiunea Solicitant din Cererea de finanțare;– Contul de profit și pierdere și datele informative (consolidat unde este cazul) auditat/semnat de cenzori dacă acest lucru este solicitat de legislația în vigoare, însoțit de lista entităților incluse în consolidare, pentru ultimul exercițiu financiar încheiat, anterior anului de depunere a Cererii de finanțare, în corelare cu secțiunea Solicitant din Cererea de finanțare;– Documente de confirmare/alocare a contribuției solicitantului (de ex: Hotărârea AGA / CA / Asociatului Unic al societății/ privind asigurarea cofinanțării proiectului și acoperirea contravalorii cheltuielilor altele decât cele eligibile;f) Suprastructura portuară care beneficiază de ajutor va fi pusă la dispoziția utilizatorilor interesați în mod deschis, transparent și nediscriminatoriu, în condițiile pieței.g) În cazul în care solicitantul/partenerul/partenerii desfășoară și alte activități, pe lângă cele menționate în cadrul proiectelor, asigura separarea activităților, fie o distincție între costuri, astfel încât activitățile realizate în sectoarele neeligibile să nu beneficieze de ajutoare de stat acordate în temeiul schemei de ajutor de stat.h) Solicitantul (fiecare partener) este întreprindere autonoma sau, după caz, este prezentată și descrisă legătura cu alte întreprinderi (acționariat/sucursala etc).– La data depunerii cererii de finanțare, se probează prin completarea Apendice A la Declarația Unica.– În plus, în etapa de contractare, se probează prin Certificatul Constatator emis de Registrul Comerțului (forma extinsă).i) Solicitantul (fiecare partener) deține o autorizație/ certificat de operare/licența/ orice alt document emis de autoritatea portuara competentă care atesta capacitatea beneficiarului de a desfășura activități în portul în care este propusa investiția.– În etapa de contractare se probează cu documentul emis de administrația portuara competenta.j) Solicitantul este operator portuar autorizat și, în anul 2022/2023, a derulat activități de operare a mărfurilor din și spre Ucraina, în special de natura celor alimentare, bunuri esențiale.– În etapa de contractare se probează cu documente de transport conform legii.k) Solicitantul demonstrează că are activitate în domeniul operării bunurilor esențiale de natura celor afectate de criza actuală.*4 *4 Conform COMUNICĂRII COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Un plan de acțiune pentru culoarele de solidaritate UE-Ucraina pentru a facilita exporturile agricole ale Ucrainei și schimburile comerciale bilaterale cu UEl) Solicitantul demonstrează necesitatea de noi capacități de manipulare/ depozitare a mărfurilor față de cele existente.m) Solicitantul demonstrează contribuția noilor echipamente la reducerea timpilor de așteptare din porturile vizate.n) Solicitantul desfășoară activități în cadrul porturilor Constanța, Galați, Giurgiu și în porturile situate de-a lungul Canalului Dunăre - Marea Neagră (inclusiv Poarta Alba - Midia - Năvodari), de-a lungul Canalului Sulina sau în porturile din zonele Midia și Mangalia (parte a Portului Constanța).o) Solicitantul ajutorului de stat demonstrează că investiția duce la creșterea capacității suprastructurii și capacitatea sporită va fi dedicată în principal fluxurilor de trafic generate de conflictul din Ucraina. Criteriile prevăzute la j)-o) se probează prin informațiile prezentate în secțiunile corespunzătoare din cadrul cererii de finanțare și prin documentația aferenta proiectului (studiu de fezabilitate/ analiza de oportunitate a investiției) care se verifică la momentul evaluării tehnico-economice. ATENȚIE Toate condițiile de eligibilitate prezentate mai sus se probează prin completarea de către toți solicitanții/partenerii la momentul depunerii cererii de finanțare a Declarației unice (Anexa nr. 1), iar în etapa de contractare, după ce AM PT emite decizia de aprobare a proiectului, aceștia vor transmite în MySMIS 2021 documentele solicitate, după caz, la nivelul fiecărui criteriu, documente valabile conform prevederilor legale.5.1.2. Categorii de solicitanți eligibili Solicitanții eligibili sunt operatorii portuari privați - întreprinderi micro, mici, mijlocii sau mari - constituite în conformitate cu legislația specifică din statul membru a cărei naționalitate o dețin, care desfășoară activități de descărcare, încărcare, transbordare, primire și expediere a mărfurilor din navă, la navă, în cadrul Porturilor Constanța, Galați și Giurgiu și în porturile situate de-a lungul Canalului Dunăre - Marea Neagră (inclusiv Poarta Alba - Midia - Năvodari), de-a lungul Canalului Sulina sau în porturile din zonele Midia și Mangalia (parte a Portului Constanța) aflate pe TEN-T și care au operat și operează mărfuri în special de natura celor alimentare, bunuri esențiale.5.1.3. Categorii de parteneri eligibili În cadrul prezentei priorități sunt eligibile parteneriatele între beneficiarii menționați la punctul 5.1.2. În cazul depunerii cererii de finanțare în parteneriat, solicitantul va depune acordul de parteneriat sau documente ce atestă acordul partenerial din care să reiasă asumarea responsabilităților în implementarea diferitelor etape ale proiectelor. Partenerii trebuie să îndeplinească aceleași condiții de natură instituțională, legală și financiară ca și solicitanții, așa cum sunt menționate acestea la secțiunea 5.1.1 din prezentul ghid.5.1.4. Reguli și cerințe privind parteneriatul Parteneriatele se vor încheia exclusiv pentru implementarea proiectelor din cadrul acestei priorități pe modelul prevăzut în Anexa 14 la prezentul Ghid. În cazul parteneriatelor se vor aplica următoarele reguli generale: ● Criteriile de eligibilitate ale solicitantului se aplică fiecărui partener din cadrul acordului de parteneriat. ● Nu există restricții cu privire la numărul partenerilor. ● Prin acordul de parteneriat se va stabili cota parte cu care va participa fiecare partener la asigurarea contribuției proprii a solicitantului. ● În scopul constituirii parteneriatelor se încheie un Acord de parteneriat - conform modelului orientativ din Anexa 14.5.2. Eligibilitatea activităților5.2.1. Cerințe generale privind eligibilitatea activităților5.2.1.1. Reguli de eligibilitate pentru proiecte Pentru a fi eligibile, proiectele promovate în cadrul PT-P7 trebuie să îndeplinească următoarele condiții:a) Proiectul poate să fie implementat până cel târziu la 31.12.2025 și devine complet operațional până cel târziu la 31.12.2025. Acordarea ajutorului se face până la 31.12.2024;b) Activitățile proiectului se încadrează în categoriile de acțiuni finanțabile menționate atât în PT 2021-2027, corespunzătoare Priorității, obiectivului de politică, cât și în Programul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2023 (condiție favorizantă). Proiectul contribuie la obiectivele prevăzute la secțiunea 3.8, iar activitățile proiectului se încadrează în activitățile eligibile prezentate în Secțiunea 5.2.2 din prezentul ghid;c) Activitățile proiectului intră în domeniul de aplicare al Fondului de Coeziune și sunt atribuite unui tip de intervenție;d) Dacă proiectul intră sub incidența Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului, cu modificările și completările ulterioare, acesta a făcut obiectul unei evaluări a impactului asupra mediului sau al unei proceduri de verificare și că evaluarea soluțiilor alternative a fost luată în considerare în mod corespunzător;e) Proiectul nu include activități care au făcut parte dintr-o operațiune care este relocată în conformitate cu articolul 66 din Regulamentul UE 1060/2021 sau care ar constitui un transfer al unei activități productive în conformitate cu articolul 65 alineatul (1) din Regulamentul UE 1060/2021;f) Activitățile sau obiectivele proiectului nu fac în mod direct obiectul unui aviz motivat al Comisiei cu privire la o încălcare în temeiul articolului 258 din TFUE care pune în pericol legalitatea și regularitatea cheltuielilor sau desfășurarea operațiunilor;g) Investițiile proiectului nu sunt în implementare sau nu au fost finalizate din punct de vedere tehnic și financiar sau nu sunt implementate integral înainte de depunerea cererii de finanțare în cadrul programului, indiferent dacă au fost efectuate sau nu toate plățile aferente, în conformitate cu art. 63 alin.6, din Regulamentul UE nr. 1060/2021h) Prin proiect se asigură imunizarea la schimbările climatice a investițiilor;i) Proiectul respectă principiul DNSH ("Do not significant harm");j) Pentru proiectul ce implică lucrări de construcții incluse în cheltuielile eligibile, solicitantul va face demersuri ca infrastructura și terenul pe care se face investiția să îndeplinească cumulativ următoarele condiții la data contractării în cazul în care proiectul va fi selectat la finanțare:i) să se afle în proprietatea/ concesiunea/ administrarea/închirierea terenurilor portuare sau solicitantul să dețină drept de superficie/închiriere terenuri portuare asupra acestora cel puțin pe o perioadă de 5 (cinci ani) de la data previzionată pentru efectuarea plății finale în cadrul proiectului; În etapa de contractare, se va atașa obligatoriu acordul proprietarului infrastructurii privind demararea și implementarea investiției.ii) să fie libere de orice sarcini în sensul că nu este afectat de limitări legale, convenționale, judiciare ale dreptului real invocat, incompatibile cu realizarea activităților proiectului;iii) nu fac obiectul unor litigii în curs de soluționare la instanțele judecătorești cu privire la situația juridică (doar când terenul se află deja în proprietate);iv) nu fac obiectul revendicărilor potrivit unor legi speciale în materie sau dreptului comun (doar când terenul se află deja în proprietate); Dovada disponibilității terenului pentru construcții sau pentru amplasarea unor echipamente fixe se va face la data depunerii cererii de finanțare (contract de concesiune/închiriere sau orice act care conferă dreptul de administrare, carte funciara etc);k) Proiectul pentru care se solicită finanțare nu a mai beneficiat de finanțare din fonduri publice, în ultimii 5 ani înainte de data depunerii cererii de finanțare;l) În cazul proiectelor care au ca scop achiziția de echipamente mobile, solicitantul se angajează ca acestea să fie utilizate exclusiv în porturile în care se propune investiția în scopul proiectului;m) Proiectul respectă indicațiile privind încadrarea în categoriile de cheltuieli;n) Proiectul: ● nu a mai beneficiat de ajutoare de stat (inclusiv ajutoare de minimis) pentru una sau mai multe dintre cheltuielile care fac obiectul prezentei cereri de finanțare/este în curs de solicitare a unui/unor ajutor(oare) de stat (inclusiv ajutoare de minimis) pentru una sau mai multe dintre cheltuielile care fac obiectul prezentei cereri de finanțare, conform Anexei 1a la Cererea de finanțare; ● are un efect stimulativ (data demarării este ulterioară semnării Contractului de Finanțare).o) Proiectul respectă pe durata pregătirii și implementării prevederile legislației europene și naționale în domeniul dezvoltării durabile, inclusiv DNSH, imunizarea la schimbări climatice, egalității de șanse, și nediscriminării, egalității de gen, GDPR, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Convenția ONU privind Drepturile Persoanelor cu Handicap, ajutorului de stat și/sau minimis, precum și dreptul aplicabil al Uniunii din domeniul spălării banilor, al finanțării terorismului, al evitării obligațiilor fiscale, al fraudei fiscale sau al evaziunii fiscale. De asemenea, proiectul respectă legislația națională/comunitară și regulile în domeniul achizițiilor publice (inclusiv dacă sunt incluse activități care au fost demarate anterior depunerii proiectului), informării și publicității;p) Proiectul conține exclusiv echipamente, instalații portuare de operare, utilaje portuare de operare, spatii de depozitare așa cum au fost definite la secțiunea 5.2.2 din ghid;q) Costurile eligibile ale proiectului sunt costurile de investiție cu instalațiile portuare de operare menționate la Secțiunea 5.2.2 din ghid;r) Proiectul vizează activitatea curentă a beneficiarului, nu vizează diversificarea activității existente. Proiectul are în vedere activități care vin în completarea unor activități deja existente, nu se propune înființarea unei companii noi;s) Proiectul se încadrează în următoarele tipuri de proiecte: Tipul 1: Echipamente de încărcare/ descărcare/ manipulare mărfuri; Tipul 2: Facilitați de stocare temporara;t) Localizarea proiectului este conform Secțiunii 3.4 din prezentul ghid;u) Legătura cu Ucraina Demonstrată prin implicarea Solicitantului în perioada 2022/2023 și până la data estimată de finalizare a conflictului din Ucraina și a efectelor sale (31.12.2027) în "fluxuri afectate de criza din Ucraina", așa cum sunt acestea definite în Secțiunea 1.3 a acestui Ghid. Solicitantul va prezenta:– Documente de transport care să demonstreze participarea Solicitantului la fluxurile de marfă afectate de criza din Ucraina în perioada 2022-2023;– Studiul de trafic prezentat conform cerințelor din Secțiunea 7.1 lit. e) a acestui Ghid.v) Contribuția la fluidizarea fluxurilor de marfa generate de conflictul din Ucraina Proiectul contribuie la reducerea timpului total de transport pe fluxurile de marfa generate de conflictul din Ucraina prin:– asigurarea unei rute alternative de transport (prin portul în care se realizează investiția) față de situația în care nu s-ar realiza investiția, iar transportul mărfurilor ar presupune utilizarea altor rute de la origine la destinație.– reducerea timpilor de așteptare/ încărcare/ descărcare;– eliberare mai rapida a vehiculelor de transport (camioane, trenuri, nave/ barje fluviale);– altele (conform fundamentării Solicitantului). În cererea de finanțare:– Studiul de trafic prezentat conform cerințelor din Secțiunea 7.1 lit. e) a acestui Ghid.w) Valoarea maximă solicitată la finanțare nu depășește:– Funding-gap-ul;– 65% din costul total eligibil al proiectului (fără TVA);– Echivalentul în lei a 10.000.000 de euro pe întreprindere autonomă/parteneriat (cumulat cu ajutorul de stat primit, per întreprindere autonomă, în cadrul unei scheme de ajutor de stat, în baza cadrului Temporar de Criză Secțiunea 2.1, după caz). Atenție Criteriile prevăzute la p)-w) se probează prin informațiile prezentate în secțiunile corespunzătoare din cadrul cererii de finanțare și prin documentația aferenta proiectului, care se verifică la momentul evaluării tehnico-economice.5.2.2. Activități eligibile Prin prezentul ghid sunt eligibile activitățile legate de realizarea următoarelor investiții:– Proiecte Tip 1: Echipamente de încărcare/ descărcare/ manipulare mărfuri ● instalații portuare de operare, respectiv utilajele necesare descărcării, încărcării, transbordării, primirii și expedierii mărfurilor din navă, la navă. ● principalele mijloace de transbordare a mărfurilor ce au amplasare de-a lungul frontului de acostare, de exemplu macaralele de cheu, podurile de transbordare, automacaralele mobile și macaralele plutitoare, spredere etc. ● mijloace auxiliare de transbordare a mărfurilor, cu autonomie sporită și raza mare de acțiune, de tipul autostivuitoarelor, auto încărcătoarelor și transportoarelor - stivuitoarelor. Atenție!– Utilajele/ echipamentele achiziționate vor demonstra încadrarea la categoria echipamentelor eficiente energetic aflate pe piață. Beneficiarii vor achiziționa echipamentele care vor fi încadrate ca nepoluante și/ eficiente energetic conform legislației aplicabile, disponibile la momentul lansării achiziției pe piață și aplicabile la scară larga.– Pentru mijloacele mobile achiziționate prin proiect, solicitantul se va obliga ca acestea să fie utilizate exclusiv în porturile în care se propune investiția în scopul proiectului.– Proiecte Tip 2: Facilitați de stocare temporară ● spatii de depozitare destinate depozitarii pe perioade scurte. Atenție Spațiu de depozitare temporară - în cazul prezentului ghid se referă la durata depozitării, nu la tipul construcției. Depozitarea temporară se referă la depozitarea mărfurilor de la preluarea acestora de pe un vehicul de transport și până la îndeplinirea exclusiv a condițiilor logistice pentru transferul pe un alt vehicul de transport în vederea continuării parcursului spre destinația finală. Depozitarea temporară nu are ca scop formarea unor stocuri de mărfuri pentru obținerea unor avantaje comerciale prin creșterea prețurilor de vânzare în funcție de condițiile pieței.5.2.3. Activitatea de bază Activitatea de bază în cadrul unui proiect este o activitate sau un pachet de activități declarate de către beneficiar ca fiind principale sau de referință pentru un proiect, care se verifică de către autoritatea de management după caz, în etapa de contractare, la momentul întocmirii planului de monitorizare a proiectului și care trebuie să respecte următoarele condiții cumulative: ● are legătură directă cu obiectul proiectului pentru care se acordă finanțarea și contribuie în mod direct și semnificativ la realizarea obiectivelor și la obținerea rezultatelor acestuia; ● se regăsește în cererea de finanțare sub forma activităților eligibile obligatorii specificate în Ghidul solicitantului; ● nu face parte din activitățile conexe, așa cum sunt acestea definite în Ghidul solicitantului; ● bugetul estimat alocat activității sau pachetului de activități reprezintă minimum 50% din bugetul eligibil al proiectului. În cazul proiectelor finanțate în cadrul Priorității 7, activitatea de bază trebuie să vizeze obligatoriu una din activitățile prevăzute la secțiunea 5.2.2. Activități eligibile.5.2.4. Activități neeligibile Ca regulă generală, orice activitate care nu este definită explicit ca fiind eligibilă în cadrul Secțiunii 5.2.2 a acestui Ghid, este neeligibilă. Totuși, se consideră oportună, pentru evitarea oricăror dubii, identificarea următoarelor activități neeligibile: ● Activități de întreținere a suprastructurii portuare, activitățile de întreținere fiind acelea care, conform reglementărilor tehnice în vigoare, se efectuează la intervale regulate pentru menținerea suprastructurii în starea inițială; în această categorie se încadrează și activitățile de întreținere în perioada de garanție, chiar dacă acestea se află în sarcina terților (Antreprenori, Furnizori); ● Activități legate de auditul financiar al proiectului; ● Activități care nu au legătura cu implementarea proiectului, inclusiv activități administrative, cu caracter general; ● Activități care generează costuri suplimentare din culpa beneficiarului în legătură cu neîndeplinirea obligaților legale sau asumate prin contracte (de exemplu, costurile suplimentare cuvenite Contractanților ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor contractuale asumate de Beneficiar). ● Nu sunt eligibile costurile de investiție referitoare la activități care nu sunt legate de transporturi, inclusiv instalații de producție industrială care funcționează în perimetrul portului, birouri sau magazine, și nici costurile pentru clădiri, terenuri, construcții și alte asemenea în corelare cu prevederile de la secțiunea 5.2.2 ● Nu sunt eligibile cheltuielile de pregătire, achiziții scriere cerere de finanțare, management proiect, studii, analize etc. ● Nu sunt eligibile activități legate de transport, achiziții de nave, remorchere, flote, locomotive, precum și activități similare care nu sunt legate de operare în port. ● Nu sunt eligibile costurile de investiție legate de activități care vizează realizarea infrastructurii portuare respectiv danele utilizate pentru amararea navelor, pereții cheiurilor, debarcaderele și pontoanele plutitoare, bazinele interne, rambleurile și terenurile recuperate din ape, infrastructura pentru combustibilii alternativi, infrastructura pentru colectarea deșeurilor provenite din exploatarea navelor și a reziduurilor de încărcătură. ● Operațiuni legate de transportul sau prelucrarea țițeiului. ● Investiții în suprastructura dedicată transportului sau depozitării combustibililor fosili. ● Activități legate de pilotaj, acestea fiind prerogative ale statului. ● Proiectele care au demarat înainte de aprobarea ajutorului de stat de către AM PT, precum și activitățile care sunt implementate după 31.12.2025.5.3. Eligibilitatea cheltuielilor5.3.1. Baza legală pentru stabilirea eligibilității cheltuielilor Pentru a fi eligibile în vederea finanțării prin PT, toate cheltuielile trebuie: ● să fie prevăzute în cererea de finanțare, la un nivel suficient de detaliu pentru a fi identificate, pe baza unor documente justificative (devize, contracte, referate de necesitate etc.) defalcate; să respecte prevederile Hotărârii Guvernului nr. 873/2022; ● să fie necesare pentru realizarea unei activități eligibile din cadrul unei acțiuni eligibile în cadrul apelului de proiecte relevant. Cheltuielile incluse în cererea de finanțare conform celor de mai sus, dar care se dovedesc irelevante pentru scopul proiectului sau insuficient fundamentate în cursul procedurii de verificare și evaluare a proiectului nu vor fi recunoscute drept eligibile și nu vor face obiectul Contractului de Finanțare. Conform prevederilor art. 2 din HG nr. 873/2022, pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții cu caracter general:a) să respecte prevederile art. 63 și, după caz, ale art. 20 alin. (1) lit. b) și c) din Regulamentul (UE) 1060/2021;b) să fie însoțită de facturi emise în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, sau cu prevederile legislației statului în care acestea au fost emise ori de alte documente cu valoare probatorie echivalentă facturilor, pe baza cărora cheltuielile să poată fi verificate/controlate/auditate, cu excepția cheltuielilor prevăzute la art. 3, precum și formelor de sprijin prevăzute la art. 5;c) să fie însoțită de documente justificative privind efectuarea plății și realitatea cheltuielii efectuate, pe baza cărora cheltuielile să poată fi verificate/controlate/auditate, cu excepția cheltuielilor prevăzute la art. 3 și 4, precum și a formelor de sprijin prevăzute la art. 5;d) să fie în conformitate cu prevederile programului;e) să fie în conformitate cu prevederile contractului/deciziei de finanțare;f) să fie rezonabilă și necesară realizării operațiunii;g) să respecte prevederile legislației Uniunii Europene și legislației naționale aplicabile;h) să fie înregistrată în contabilitatea beneficiarului, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) lit. a) pct. (i) din Regulamentul (UE) 2021/1.060, cu excepția formelor de sprijin prevăzute la art. 5. Cheltuielile aferente unui proiect sunt neeligibile dacă au făcut obiectul finanțării din fonduri publice în ultimii 5 ani înainte de data depunerii cererii de finanțare.5.3.2. Categorii și plafoane de cheltuieli eligibile ● Cheltuieli care țin de implementarea contractului de achiziție /construcție aferente investițiilor care se încadrează în activitățile eligibile, menționate la punctul 5.2.2; ● Cheltuielile cu execuția lucrărilor prevăzute în capitolele 1.2, 1.3, 1.4, 2, 4.1 și 5.1 din Devizul General și, după caz, a instalațiilor și utilajelor aferente (Capitolele 4.2, 4.3, 4.4 din Devizul General); ● Cheltuielile ocazionate de achiziția bunurilor și construcția spatiilor de depozitare. Categoriile de cheltuieli orientative (eligibile și neeligibile) se regăsesc în Anexa nr. 19 - Nomenclator de cheltuieli. Pentru proiectele de investiții publice, bugetul proiectului se corelează cu devizul general al investiției, întocmit în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 907/2016, conform matricei de corelare (Anexa nr. 21).5.3.3. Categorii de cheltuieli neeligibile Ca regulă generală, cheltuielile care nu se încadrează în categoria cheltuielilor eligibile prevăzute în Secțiunea 5.3.2 sau care nu îndeplinesc condițiile de eligibilitate prevăzute de art. 2 din HG nr. 873/2022, sunt neeligibile. Totuși, se consideră oportună, pentru evitarea oricăror dubii, identificarea următoarelor cheltuieli neeligibile: ● Cheltuielile aferente activităților neeligibile descrise la secțiunea 5.2.4; ● Cheltuielile care sunt angajate și/sau efectuate înainte de semnarea contractului de finanțare, precum și cheltuielile care excedează datei de 31.12.2025; ● Auditul financiar al proiectului; ● Cheltuieli cu asistența tehnică pentru întărirea capacității operatorilor portuari privați; ● Cheltuieli de pregătire, achiziții scriere cerere de finanțare, management proiect, studii, analize; ● Cheltuielile cu activitățile care nu sunt legate de transporturi, inclusiv instalații de producție industrială care funcționează în perimetrul portului, birouri sau magazine, și nici costurile pentru clădiri, terenuri, construcții și alte asemenea; ● Cheltuieli care nu au legătură cu implementarea proiectului sau au fost realizate din culpa beneficiarului în legătură cu neîndeplinirea obligaților legale sau asumate prin contracte; ● Cheltuielile care nu sunt eligibile conform schemei de ajutor de stat, anexă la prezentul ghid. ● Cheltuielile prevăzute la art. 10 din HG. nr. 873/2022. ● Cheltuielile neeligibile precizate mai sus la secțiunea 3.3.1. Rata de cofinanțare (care excedează necesarul de finanțare sau valoarea maximă a ajutorului de stat). ● Taxa pe valoarea adăugată. ● Cheltuieli pentru informare și publicitate privind proiectul; Atenție!– Sunt neeligibile cheltuielile cu achiziția de echipamente second-hand.– Activitățile cu informarea și publicitatea sunt obligatorii a fi realizate conform regulilor de finanțare a fondurilor, chiar dacă cheltuielile sunt neeligibile în cadrul acestui apel de proiecte.5.3.4. Opțiuni de costuri simplificate. Costuri directe și costuri indirecte Nu se aplică prezentului apel.5.3.5. Opțiuni de costuri simplificate. Costuri unitare/sume forfetare și rate forfetare Nu se aplică prezentului apel.5.3.6. Finanțare nelegată de costuri Nu se aplică prezentului apel.5.4. Valoarea minimă și maximă eligibilă/nerambursabilă a unui proiect Nu este prevăzută o valoare minima a proiectelor, însă valoarea maximă a acestora nu poate depăși:– Funding-gap-ul,– 65% din costul total eligibil al proiectului, fără TVA,– Echivalentul în lei a 10.000.000 de euro pe întreprindere autonomă/parteneriat (cumulat cu ajutorul de stat primit, pentru același proiect, în cadrul unei scheme de ajutor de stat, în baza cadrului Temporar de Criză Secțiunea 2.1, după caz). Prin urmare, calcularea valorii minime și maxime a proiectelor se va realiza în conformitate cu regulile menționate în cadrul secțiunilor 3.3.1. Rata de cofinanțare.5.5. Cuantumul cofinanțării acordate Pentru calcularea cuantumului cofinanțării acordate se vor avea în vedere prevederile din cadrul secțiunilor 3.3.1. Rata de cofinanțare și 3.12.Reguli privind ajutorul de stat.5.6. Durata proiectului Proiectele trebuie finalizate până la 31 decembrie 2025. Pentru a fi eligibile cheltuielile aferente activității de bază vor începe numai după semnarea contractului de finanțare.5.7. Alte cerințe de eligibilitate a proiectului Ajutorul de stat se acordă dacă are un efect stimulativ și respectă principiul demarării proiectului. Prin urmare, proiectele care includ activități ce intră sub incidența regulilor de ajutor de stat nu trebuie demarate înainte de semnarea contractului de finanțare.6. INDICATORI DE ETAPĂ Indicatorii de etapă reprezintă repere cantitative, valorice sau calitative față de care este monitorizat și evaluat, într-o manieră obiectivă și transparentă, progresul implementării unui proiect. În funcție de natura proiectelor, indicatorii de etapă pot reprezenta: realizarea unor activități sau subactivități din proiect, atingerea unor stadii de implementare sau de execuție tehnică sau financiară prestabilite, precum și stadii sau valori intermediare ale indicatorilor de realizare. Indicatorii de etapă vor fi stabiliți pentru fiecare proiect, în funcție de specificul acestuia, în etapa de contractare.7. COMPLETAREA ȘI DEPUNEREA CERERILOR DE FINANȚARE7.1. Completarea formularului cererii Cererea de finanțare se completează integral și exclusiv în aplicația MySMIS2021/SMIS2021+2021. În cazul în care SMIS 2021 nu este disponibil, se vor urma indicațiile ce vor fi postate pe site-ul www.mt.ro sau comunicate potențialilor solicitanți. Anexele la cererea de finanțare vor fi încărcate în SMIS, în format PDF, prin semnarea digitală, cu semnătura certificată electronică extinsă de către reprezentantul legal al solicitantului. Anexele la formularul cererii de finanțare, după cum urmează: ● documente ce vor fi completate pe baza unor modele standard, anexate la prezentul ghid. În cuprinsul acestora solicitanții vor introduce doar datele privind identificarea acestora, fără a aduce modificări/completări/adnotări în conținutul acestora; ● documente specifice solicitate prin prezentul ghid (ex. documentația tehnico-economică, avize, acorduri, etc); ● documente opționale/facultative (care atestă gradul de maturitate a proiectului). Documentele specifice sau documentele opționale/facultative vor fi scanate, salvate în format .pdf, semnate digital și încărcate în sistemul informatic MySMIS2021/SMIS2021+, la completarea cererii de finanțare. Documentele încărcate în aplicația MySMIS2021/SMIS2021+, ca parte integrantă a cererii de finanțare, trebuie să fie lizibile și complete. Se recomandă așadar o atenție sporită la scanarea anumitor documente (ex. planșe, schițe, tabele) de dimensiuni mari, sau care necesită o rezoluție adecvată pentru a asigura lizibilitatea. Completarea corectă și completă a tuturor secțiunilor din cererea de finanțare, precum și anexarea tuturor documentelor solicitate este primul pas în menținerea cererii de finanțare în procesul de verificare, evaluare și selecție. Respectarea cerințelor de ordin administrativ și îndeplinirea condițiilor de eligibilitate, așa cum sunt prevăzute în Ghidul Solicitantului, sunt asumate prin declarația unică a solicitantului care se depune odată cu cererea de finanțare, urmând ca în situația în care, după evaluarea tehnică și financiară, proiectul este propus pentru contractare, solicitantul să facă, prin documente justificative, dovada îndeplinirii condițiilor de eligibilitate prevăzute de Ghidul Solicitantului în etapa de contractare. Aplicația MySMIS2021/SMIS2021+ va genera declarația unică, care va fi completată de solicitant și va fi semnată cu semnătură electronică extinsă de către reprezentantul legal al acestuia. Odată cu generarea și semnarea declarației unice, solicitantului/liderului de parteneriat și partenerului/partenerilor, după caz, i/li se va aduce la cunoștință, în mod automat, prin sistemul informatic MySMIS2021/SMIS2021+ că, în etapa de contractare, are obligația de a face dovada celor declarate. Odată cu generarea și semnarea declarației unice, solicitantul/liderul de parteneriat și partenerul, nu mai este obligat să depună documente doveditoare, cu excepția acelor documente și anexe solicitate în Ghidul Solicitantului care urmează a fi depuse împreună cu cererea de finanțarea și care sunt evaluate în etapa de evaluare tehnică și financiară a proiectului. La cererea de finanțare, solicitantul anexează declarația unică prin care solicitantul confirmă îndeplinirea condițiilor de eligibilitate și a cerințelor de conformitate administrativă și documentele cuprinse în prezentul ghid.a) Obiectivele proiectului Obiectivul general al proiectului va fi stabilit în directă corelare cu OP 3 și cu acțiunile selectate spre finanțare în cadrul P 7. Toate obiectivele specifice, acolo unde sunt identificate, vor fi cuantificate în indicatori. Sustenabilitatea financiară a proiectului, potrivit art. 73 alin. (2) lit. d) din Regulamentul UE 1060/2021, constă în disponibilitatea resurselor și mecanismelor financiare necesare pentru a acoperi costurile de funcționare și întreținere aferente operațiunilor care includ investiții în infrastructură. În bugetele beneficiarilor ordonatori de credite ai bugetului local se cuprind la o poziție distinctă, la partea de cheltuieli, credite de angajament și credite bugetare necesare finanțării valorii totale a proiectelor prevăzute la art. 9 alin. (2) din OUG nr. 133/2021, iar la partea de venituri sumele transferate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, sub formă de subvenții.b) Sustenabilitatea proiectului Sustenabilitatea proiectului, așa cum este aceasta normată în Anexa IV, pct. 4.4 la HG nr. 907/2016, se demonstrează în cadrul studiului de fezabilitate și se axează pe patru aspecte:a) impactul social și cultural, egalitatea de șanse;b) estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției: în faza de realizare, în faza de operare;c) impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversității și a siturilor protejate, după caz;d) impactul obiectivului de investiție raportat la contextul natural și antropic în care acesta se integrează, după caz.c) Studiul de fezabilitate Studiul de fezabilitate constă în studii tehnice, financiare și instituționale, reprezentând un concept preliminar necesar pregătirii cererii de finanțare pentru proiectul de investiții. Acesta trebuie întocmit potrivit cerințelor directivelor și legislației românești în domeniu (în special Hotărârea Guvernului nr.907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, cu excepțiile prevăzute de această hotărâre), în corelare cu Regulamentul 1060/2021. În cazul proiectelor pentru care activitatea de bază constă în achiziția de bunuri, se va prezenta o analiza de oportunitate/un studiu de fezabilitate simplificat care va include următoarele capitole din structura cadru prevăzută în Anexa 4 la HG nr. 907/2016: ● Cap. 1 - Informații generale; ● Cap. 2 - Situația existentă și necesitatea realizării obiectivului/proiectului de investiții ● Cap. 3 - Studiul de trafic (a se vedea pct. e) de mai jos) ● Cap. 4 - Identificarea, propunerea și prezentarea a minimum două scenarii/opțiuni tehnica economice pentru realizarea obiectivului de investiții, incluzând:– Descrierea funcțională, tehnologică a fiecăruia– Costurile estimate pentru fiecare scenariu În cazul în care nu pot fi identificate 2 scenarii relevante, independente, care să asigure atingerea obiectivelor investiției, se va fundamenta singurul scenariu propus (prin constrângeri rezultate din situația existentă sau prin constrângeri de altă natură). ● Cap. 5 - Analiza cost-beneficiu - a se vedea pct. f) de mai jos ● Cap. 6 - Analiza comparativă a scenariilor, dacă este cazul, și definitivarea scenariului optim În oricare dintre situații (lucrări și/sau bunuri), Studiul de Fezabilitate trebuie să fundamenteze: ● Necesitatea proiectului în raport cu situația existentă și cu previziunile privind evoluția cererii; ● Faptul că scenariul/ opțiunea/ soluția tehnică propusă este cea mai adecvată din perspectiva unui set relevant de criterii (tehnice, tehnologice, constructive, economice, financiare, sociale, de mediu etc.) pentru a răspunde cererii, conform volumului și caracteristicilor previzionate ale acesteia Pentru aprobarea Studiului de Fezabilitate pentru investiții promovate de Beneficiari privați sunt necesare următoarele documente: ● avizul favorabil al comitetului tehnico - economic/ consiliului de administrație al solicitantului; ● avizul favorabil administrației portuare, în cazul investițiilor care prevăd lucrări de construcții în incinta porturilor.d) Integrarea aspectelor privind schimbările climatice și reziliența la dezastre în selectarea opțiunilor În etapa de elaborare a studiului de fezabilitate și a analizei opțiunilor se vor lua în considerare și aspectele privind adaptarea la schimbările climatice și atenuarea efectelor acestora și rezistența în fața dezastrelor. Ca urmare acest impact se va reflecta în acordul/avizul de mediu și autorizațiile de construire. Se va realiza Analiza privind imunizarea proiectului la schimbările climatice, în conformitate cu prevederile Comunicării Comisiei Europene 2021/C 373/01 - "Orientări tehnice referitoare la imunizarea infrastructurii la schimbările climatice în perioada 2021-2027"*5. *5 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=uriserv%3AOJ.C_ .2021.373.01.0001.01.ENG Analiza privind imunizarea la schimbările climatice se realizează înainte sau în paralel cu dezvoltarea scenariilor/ soluțiilor. Aceasta oferă date de intrare pentru definirea unor scenarii/ soluții adaptate la schimbările climatice și care contribuie la atenuarea acestora (minimizarea emisiilor de CO2).e) Studiul de trafic Studiul de trafic este necesar pentru a fundamenta necesitatea investiției și va include următoarele elemente, fără a se limita la acestea: ● Prezentarea și analiza volumelor de mărfuri pe categorii și fluxuri organizate la nivelul operatorului încărcate/ descărcate/ depozitate anual în perioada 2019 - 2023; ● Analiza schimbărilor survenite în perioada 2022 - 2023 față de perioada 2019-2021 în termeni de volume, sezonalitate, moduri de transport sau alte elemente de diferențiere; ● Ipoteze privind volumele de mărfuri (pe categorii de mărfuri și fluxuri organizate la nivelul operatorului) pentru dezvoltarea previziunilor pentru perioada 2024-2027, cu și fără realizarea investiție; ipotezele se vor fundamenta pe:– fluxuri de mărfuri identificate și pentru care nu există capacități suficiente la nivelul porturilor eligibile pentru apelul de proiecte (nu la nivelul Solicitantului), caz în care se va prezenta o analiză a facilităților disponibile; și/sau– cereri primite din partea unor clienți potențiali (transportatori, expeditori etc.), pe negocieri/ acorduri precontractuale etc.; și/sau– analize și prognoze macroeconomice privind agricultura/ industria relevantă pe baza cărora se va estima cererea globală de transport; pornind de la cererea globală, se va determina cererea care poate/ ar putea fi atrasă de Solicitant pe baza cotei de piață deținute în anii anteriori la nivelul pieței globale și la nivelul portului în care operează; ● Se va identifica originea și destinația mărfurilor și itinerariul mărfurilor între cele 2 puncte, cu și fără realizarea investiției (volume marfa, traseu, moduri de transport, timpi de transport) astfel încât realizarea investiției să demonstreze realizarea economiilor de timp la transportul mărfurilor pe fluxurile generate de conflictul din Ucraina; ● Pe baza ipotezelor, dezvoltarea previziunilor de trafic anuale pentru perioada 2024-2027, cu o acuratețe cât mai ridicată; pentru perioada 2024-2027 se va porni de la premisa că va continua conflictul din Ucraina sau că cel puțin efectele acestuia vor fi resimțite din perspectiva fluxurilor de marfă; ● Ipoteze privind evoluția traficului după 31.12.2027 (se vor menține parțial fluxurile generate de conflict? Vor fi atrase/ reatrase alte fluxuri?) ● Previziuni medii anuale pentru 2028 - 2048, cu și fără proiect, bazate pe ipotezele formulate în prealabil. Studiul de trafic poate fi prezentat ca parte a Studiului de Fezabilitate, ca parte a unui Raport privind Traficul și Analiza Cost-Beneficiu sau ca document de sine stătător.f) Analiza cost-beneficiu Analiza cost-beneficiu va include: ● Analiza financiară, cu respectarea precizărilor din Cap. 3.3.2 al Ghidului și a machetei Excel atașate (Anexa 20); simpla prezentare a machete Excel completate nu asigură îndeplinirea cerinței; datele incluse în macheta de calcul vor fi fundamentate în cadrul raportului; ● Analiza economică (doar pentru investiții cu o valoare totală mai mare de 100 mil. lei, inclusiv TVA), realizată pentru o perioadă de referință de 25 de ani (2024-2048), în prețuri constante 2024, în lei, cu o rată de actualizare economică de 3%; efectele socio-economice ale proiectului vor fi monetizate în conformitate cu prevederile Metodologiei prezentate în Anexa 4 la Ghid; valorile în euro vor fi transformate în lei la cursul de schimb aplicabil apelului de proiecte (InforEuro din luna lansării apelului); ● Analiza de senzitivitate a indicatorilor de rentabilitate financiară și economică (doar pentru investiții cu o valoare totală mai mare de 100 mil. lei, inclusiv TVA); ● Analiza riscurilor - identificarea și evaluarea riscurilor; măsuri propuse pentru reducerea probabilității de apariție și/sau a impactului riscului. Analiza Cost-Beneficiu poate fi prezentată ca parte a Studiului de Fezabilitate, ca parte a unui Raport privind Traficul și Analiza Cost-Beneficiu sau ca document de sine stătător.g) Evaluarea impactului asupra mediului Evaluarea Impactului asupra Mediului trebuie să fie în conformitate cu prevederile legislației din domeniu. Autoritățile competente pentru protecția mediului (ACPM) stabilesc dacă proiectele sunt incluse în Anexa I sau Anexa II a Directivei privind EIM. Acestea determină și necesitatea demarării procedurii de evaluare adecvată, modul de consultare a publicului sau modul în care Raportul privind impactul asupra mediului și rezultatele consultării publicului vor fi luate în considerare în emiterea deciziei de mediu de către autoritățile responsabile. ACPM va asigura totodată consultarea publicului interesat pe parcursul dezbaterii publice. Anexele referitoare la EIM sunt următoarele: ● pentru Cererea de finanțare– Calendarul privind derularea procedurii EIM elaborat de către autoritatea competentă pentru protecția mediului;– Rezumatul fără caracter tehnic (dacă procedura EIM se finalizează cu Acord de Mediu);– Raportul EIA;– Actul de reglementare emis de către autoritatea competentă pentru protecția mediului (Decizie de încadrare/Acord de mediu)/Aviz Natura 2000 (unde va fi cazul)/Aviz de de gospodărirea apelor (va fi emis la nivel de studiu de fezabilitate);– Studiu de evaluare adecvată (după caz). ● pentru Volumul EIM:– Copii ale documentelor menționate în calendarul aferent procedurii EIM (inclusiv toate anunțurile), cum ar fi: ● Notificarea privind solicitarea Acordului de Mediu; ● Anunțurile privind solicitarea Acordului de Mediu; ● Decizia evaluării inițiale; ● Decizia Etapei de încadrare; ● Anunțurile privind Decizia de încadrare a proiectului (după caz);– Transmiterea "îndrumarului" privind definirea domeniului evaluării, după caz;– Anunțurile publice privind dezbaterea publică, după caz;– Lista cu observațiile publicului și soluționarea problemelor semnalate (anexa nr. 15 din Ordinul Ministrului Mediului și Pădurilor nr. 135 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private), după caz;– Anunțurile publice privind decizia de emitere a Acordului de Mediu, după caz;– Acordul de Mediu, după caz. În cazul în care proiectul ar putea avea un potențial impact asupra speciilor și/sau habitatelor protejate, se va prezenta un document care va cuprinde toate măsurile pentru diminuarea / eliminarea impactului (atât cele propuse încă din faza de proiectare cât și cele stabilite de autoritățile cu atribuții în domeniul protecției mediului.) Elaborarea Raportului privind Impactul asupra Mediului se va face prin respectarea ghidurilor existente la nivelul autorităților responsabile cu protecția mediului.h) Studiul de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă (dacă este cazul)7.2. Limba utilizată în completarea cererii de finanțare Limba utilizată în completarea cererii de finanțare este, obligatoriu, limba română. Orice document emis/editat în altă limbă va fi însoțit de traducerea autorizată în limba română.7.3. Metodologia de justificare și detaliere a bugetului cererii de finanțare Solicitantul are obligația de a asigura fonduri suficiente și realiste în bugetul proiectului, precum și termene realiste pentru realizarea activităților, cu încadrarea în limitele maxime prevăzute pentru bugetul sau după caz durata maximă de implementare a proiectului. Pentru fundamentarea costului total al investiției se va prezenta: ● Devizul general (inclusiv pentru proiecte care prevăd doar achiziția de echipamente), întocmit cu respectarea formei și metodologiei prevăzute în Anexele la HG nr. 907/2016, cu modificările și completările ulterioare; ● Oferte de preț din partea furnizorilor potențiali de echipamente; ● Note de fundamentare pentru cheltuieli interne directe, dacă este cazul (ex. salarizarea echipei de management al proiectului). Solicitantul va întocmi bugetul respectând prevederile Hotărârii Guvernului nr. 873/2022 pentru stabilirea cadrului legal privind eligibilitatea cheltuielilor efectuate de beneficiari în cadrul operațiunilor finanțate în perioada de programare 2021-2027 prin Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune și Fondul pentru o tranziție justă. Bugetul proiectului trebuie să includă toate cheltuielile necesare pentru pregătirea, implementarea și darea în exploatare a investiției, până la momentul la care aceasta va produce efecte financiare și socio-economice. Bugetul proiectului include atât cheltuielile eligibile, cât și cheltuielile neeligibile. Se va avea în vedere ca activitățile previzionate să fie corelate cu planul de achiziții, având la bază o planificare realistă a tuturor activităților, ținând cont atât de resursele umane, cât și de resursele materiale alocate implementării proiectului. Solicitantul va corela Bugetul cu obiectivele proiectului, activitățile prevăzute, resursele alocate/estimate, cu calendarul achizițiilor publice, cu calendarul de realizare și se va asigura că toate cheltuielile sunt corect încadrate în categoria celor eligibile sau neeligibile. La întocmirea bugetului, solicitantul va avea în vedere că valorile pe care se fundamentează bugetul trebuie să respecte prevederile art. 5 lit. d) și e) OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora. Bugetul cererii de finanțare va fi corelat cu informațiile cuprinse în cadrul devizelor aferente celei mai recente documentații anexate la cererea de finanțare: contract de furnizare încheiat, etc. Cursul valutar la care se va calcula bugetul proiectului este cursul Inforeuro din luna lansării apelului de proiecte, respectiv martie 2024. https://commission.europa.eu/funding-tenders/procedures-guidelines-tenders/information-contractors-and-beneficiaries/exchange-rate-inforeuro_ro7.4. Anexe și documente obligatorii la depunerea cererii Documentele necesare la momentul depunerii cererii de finanțare: ● Declarația unică (inclusiv Apendice A); ● Studiul de fezabilitate/ Analiza oportunitate; ● Studiul de trafic (poate fi parte a Studiului de Fezabilitate/ Analizei de Oportunitate, parte a unui raport integrat privind Traficul și Analiza Cost-Beneficiu sau un raport distinct); ● Analiza cost-beneficiu (poate fi parte a Studiului de Fezabilitate/ Analizei de Oportunitate, parte a unui raport integrat privind Traficul și Analiza Cost-Beneficiu sau un raport distinct);; ● Avizul favorabil al Comitetului Tehnico-Economic al solicitantului/Aprobarea investiției la nivelul solicitantului AGA/CA; ● Avizul favorabil al administrației portuare, în cazul investițiilor care prevăd lucrări de construcții în incinta porturilor. ● Raport privind modul de respectare a principiilor DNSH prin care se arată, sintetic, modul în care au fost și vor fi respectate principiile DNSH aplicabile Priorității 7, conform PT 2021-2027; ● Analiza privind imunizarea la schimbările climatice; ● Acordul de parteneriat, după caz; ● Dovada disponibilității terenului pentru construcții sau pentru amplasarea unor echipamente fixe, dacă este cazul (contract de concesiune/închiriere sau orice act care conferă dreptul de administrare, carte funciara etc); ● Planul de informare și publicitate; ● Documente justificative pentru justificarea cheltuielilor prevăzute în bugetul cererii de finanțare (deviz general, oferte de preț pentru echipamente, note de fundamentare pentru cheltuieli interne directe); ● Documentația privind procedura de mediu (după caz); ● Documente privind identificarea reprezentantului legal al solicitantului și, dacă e cazul, pentru reprezentanții legali ai partenerilor. Pentru reprezentantul legal al solicitantului și dacă e cazul, pentru reprezentanții legali ai liderului de parteneriat/partenerilor se va anexa în mod obligatoriu la cererea de finanțare o copie după un document de identificare (în termen de valabilitate); ● Mandatul special/ împuternicirea specială pentru semnarea anumitor anexe/secțiuni la cererea de finanțare (dacă este cazul) și certificarea aplicației;7.5. Aspecte administrative privind depunerea cererii de finanțare Cererea de finanțare se completează integral și exclusiv în aplicația MySMIS2021/SMIS2021+2021. În cazul în care din motive tehnice aplicația nu este funcțională, cererile de finanțare se vor depune pe suport hârtie, la registratura MTI. Formularul cererii de finanțare este compus dintr-un număr de secțiuni care trebuie completate în aplicația informatică MySMIS2021/SMIS2021+2021. În vederea înregistrării în MySMIS2021/SMIS2021 +2014/2021, este necesar ca reprezentantul legal sau împuternicitul persoanei juridice care solicită finanțarea să dețină semnătură electronică extinsă conform Legii nr. 455/2011 republicate privind semnătura electronică, cu modificările și completările ulterioare. Semnătura electronică este eliberată la cerere de către furnizorii de certificate digitale, lista acestora fiind disponibilă pe site-ul Autorității pentru Digitalizarea României, unde este actualizat periodic Registrul furnizorilor de servicii de certificare pentru semnătură electronică (https://www.adr.gov.ro/semnatura-electronica-trusted-list/). În aplicația MySMIS2021/SMIS2021+2021, sunt două categorii de roluri:1. Persoana care creează și administrează entitatea juridică (solicitant de finanțare) - este singura care poate: ● semna electronic cererea de finanțare și transmite către AM PT prin intermediul aplicației; ● modifica profilul entității juridice; ● acorda dreptul de înrolare altor persoane; ● modifica reprezentantul legal sau împuternicitul entității juridice.2. Persoana care se înrolează la entitatea juridică creată poate: ● crea un proiect (adaugă cerere de finanțare) și completa informații în secțiunile acestuia, cu excepția datelor care sunt aduse din profilul entității juridice. Aceste acțiuni nu necesită deținerea unui certificat digital; ● încărca documente în secțiunile cererii de finanțare semnate electronic în prealabil în nume propriu. Pentru aceasta, este necesar un certificat digital. La aceeași entitate juridică se pot înrola mai multe persoane, însă persoana care creează/administrează entitatea juridică nu poate fi decât una singură la același moment dat și poate fi reprezentantul legal sau o persoană împuternicită de către acesta. Reprezentantul legal sau împuternicitul va completa Declarația privind reprezentarea persoanei juridice, document generat de aplicația MySMIS2021/SMIS2021+2021 la momentul înregistrării în aplicație. Persoana împuternicită trebuie să aibă delegată calitatea de reprezentant legal conform unui act administrativ în vigoare în cazul instituțiilor publice/act de împuternicire valabil în cazul entităților private. În acest context, recomandăm ca în acest act să se includă și drepturi și obligații privind crearea entității juridice (în cazul în care aceasta nu este deja creată), administrarea profilului acesteia, realizarea acțiunilor prevăzute în declarația generată automat de aplicație, precum și predarea entității juridice în cazul suspendării/încetării raporturilor de muncă. După crearea entității juridice, se pot înrola persoane. Persoanele înrolate sau persoana care administrează entitatea pot/poate crea și edita proiecte. La adăugarea cererii de finanțare, se definește titlul proiectului și se selectează apelul pe care se depune acesta. Pentru definirea titlului proiectului recomandăm a nu se utiliza sintagme/elemente care pot suferi modificări pe parcursul perioadei de evaluare/implementare a proiectului deoarece acestea nu se mai pot modifica ulterior (de exemplu, denumirea instituției ce va beneficia de finanțare sau perioada de implementare a proiectului). După crearea/alegerea unui proiect se pot introduce date (completa funcțiile) pe structura definită de Autoritatea de Management la apelul ales pentru acel proiect. Introducerea de date se poate face pe pași, unul după celălalt sau utilizând aleatoriu funcțiile din stânga ecranului. Sistemul permite atașarea de documente, cu condiția ca, la definirea apelului de către Autoritatea de Management pentru funcția respectivă, să fi fost permisă atașarea de documente.7.6. Anexele și documente obligatorii la momentul contractării În etapa de contractare AM va solicita, prin sistemul informatic MySMIS2021/SMIS2021, solicitanților să facă dovada celor declarate prin declarația unică, respectiv să prezinte documentele suport prin care fac dovada îndeplinirii tuturor criteriilor de eligibilitate, cu excepția acelor informații și documente pe care AM le poate obține în mod direct din bazele de date administrate de alte instituții publice, pe baza Protocoalelor încheiate cu acestea, sau a acelor documente care au fost deja depuse la momentul transmiterii cererii de finanțare În situația în care obținerea acestor informații și documente în mod direct nu este posibilă sau informațiile nu corespund cu cele furnizate de solicitant, AM PT va solicita clarificări solicitantului și documentele doveditoare. Documentele necesare la momentul contractării sunt: ● Certificat de atestare fiscală emis de direcția județeană a finanțelor publice din care rezultă că nu înregistrează datorii scadente la bugetul general consolidat (în termen de valabilitate); ● Certificat de atestare fiscală emis de direcția de impozite și taxe locale (atât pentru sediul principal, cât și pentru sediile secundare) din care rezultă că nu are datorii scadente la bugetul local (bugetele locale)- în termen de valabilitate; ● Certificat de cazier judiciar pentru reprezentantul legal al fiecăreia dintre entitățile care depun cererea de finanțare (Solicitant și, după caz, fiecare partener), în termen de valabilitate; ● Certificat de cazier judiciar pentru fiecare dintre entitățile care depun cererea de finanțare (Solicitant și, după caz, fiecare partener), în termen de valabilitate; ● Certificat de cazier fiscal pentru fiecare dintre entitățile care depun cererea de finanțare (Solicitant și, după caz, fiecare partener), în termen de valabilitate; ● Documentele de înființare a Solicitantului/Partenerilor; ● HG de aprobare a indicatorilor tehnico-economici/ Nota de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente celorlalte categorii de investiții/Hotărâre AGA/CA; ● Documente care atestă capacitatea financiară de a suporta cheltuielile proiectului; ● Documente de confirmare/alocare a contribuției solicitantului (de ex: Hotărârea AGA / CA / Asociatului Unic al societății/ privind asigurarea cofinanțării proiectului și acoperirea contravalorii cheltuielilor altele decât cele eligibile); ● Certificatul Constatator emis de Registrul Comerțului (forma extinsă) pentru fiecare dintre entitățile care depun cererea de finanțare; ● Bilanțul contabil (consolidat unde este cazul) auditat/semnat de cenzori dacă acest lucru este solicitat de legislația în vigoare, depus și înregistrat la organul fiscal competent, pentru ultimele 2 exerciții financiare încheiate, anterioare anului de depunere a Cererii de finanțare; ● Contul de profit și pierdere și datele informative (consolidat unde este cazul) auditat/semnat de cenzori dacă acest lucru este solicitat de legislația în vigoare, însoțit de lista entităților incluse în consolidare, pentru ultimul exercițiu financiar încheiat, anterior anului de depunere a Cererii de finanțare,; ● Contractul de concesiune / închiriere / operare încheiat de operatorul privat cu administrația / autoritatea portuară; ● Acordul/avizul în care se precizează dreptul operatorului privat de a investi pe domeniul public, încheiat între operatorul privat și administrația / autoritatea portuară; ● Autorizație/ certificat de operare/licența/orice alt document emis de autoritatea portuara competentă care atesta capacitatea de a desfășura activități în portul în care este propusă investiția; ● Documente de transport care să ateste ca operatorul portuar în anul/anii 2022/2023, a derulat activități de operare a mărfurilor din și spre Ucraina, în special de natura celor alimentare, bunuri esențiale.7.7. Renunțarea la cererea de finanțare Pe tot parcursul procesului de evaluare, selecție și contractare, un solicitant are dreptul de a renunța la cererea de finanțare depusă. Renunțarea poate fi făcută doar de reprezentantul legal/ persoana împuternicită al/ a solicitantului în mod expres prin mandat special/ împuternicire specială prin completarea unei adrese/ cereri de renunțare care trebuie să conțină, cel puțin, următoarele elemente: denumirea solicitantului, numele reprezentantului legal/ persoanei împuternicite, serie și nr B.I/ C.I, numărul de înregistrare al cererii de finanțare și codul SMIS alocat pentru aceasta. Corespondența privind renunțarea la cererea de finanțare se va purta, exclusiv, prin intermediul platformei MySMIS2021. Cererea de renunțare va fi înregistrată la registratura AM PT și pe baza acesteia cererea de finanțare va fi exclusă din procesul de evaluare, selecție și contractare.8. PROCESUL DE EVALUARE, SELECȚIE ȘI CONTRACTARE A PROIECTELOR8.1. Principalele etape ale procesului de evaluare, selecție și contractare În cadrul acestor apeluri, proiectele retrase/respinse într-una din etapele procesului de evaluare, selecție și contractare, pot fi redepuse, cu încadrarea în perioada de depunere a cererilor de finanțare, acestea fiind considerate cereri de finanțare nou depuse. Procesul de evaluare, selecție și contractare cuprinde următoarele etape:(1) Asumarea îndeplinirii condițiilor de conformitate administrativă și eligibilitate de către solicitanți prin completarea Declarației unice;(2) Evaluarea tehnico-economică a proiectului de către AM PT;(3) Verificarea documentelor doveditoare privind îndeplinirea cerințelor de conformitate administrativă și eligibilitate de către AM PT și semnarea contractului de finanțare. În etapa de evaluare tehnico-economică, AM PT va fi beneficia de asistență din partea Băncii Europene de Investiții prin JASPERS și/sau PASSA. După finalizarea procesului de evaluare tehnico-economica a proiectului, pentru proiectele care au îndeplinit punctajul, AM PT solicita documentele menționate în Declarația unică. Dacă Solicitantul face dovada existentei acestora, AM PT redactează nota de aprobare a proiectului și ulterior comunicării acesteia, se va semna contractul de finanțare.8.2. Conformitate administrativă - DECLARAȚIA UNICĂ Evaluarea conformității administrative este complet digitalizată, realizată automat prin sistemul informatic MySMIS2021/SMIS2021+2021/SMIS2021+, pe baza Declarației unice, a cererii de finanțare, a bugetului și documentelor suport, a documentelor justificative și a anexelor la cererea de finanțare încărcate de către solicitant în sistemul informatic MySMIS2021/SMIS2021+2021/SMIS2021+. Condițiile de eligibilitate ale solicitanților de fonduri externe nerambursabile fac obiectul unei declarații unice a solicitantului care se depune odată cu cererea de finanțare, urmând ca în situația în care proiectul este evaluat și propus pentru contractare, solicitantul să facă, prin documente justificative, dovada îndeplinirii condițiilor de eligibilitate prevăzute de ghidul solicitantului. Aplicația MySMIS2021/SMIS2021+2021/SMIS2021 + va genera declarația unică, care va fi completată de solicitant și va fi semnată cu semnătură electronică de către reprezentantul legal al solicitantului. În cazul proiectelor cu implementare în parteneriat, fiecare partener va completa declarația unică care va fi semnată cu semnătură electronică de către reprezentantul legal al partenerului. Declarația unică pentru liderul de parteneriat va fi generată de sistemul informatic doar după ce declarațiile unice ale partenerilor au fost completate și semnate electronic de către reprezentanții legali ai partenerilor. Declarația unică se completează de către solicitant direct în aplicația MYSMIS2021/SMIS2021+ prin bifare cu DA sau NU la criterii. Dacă cel puțin o cerință este bifata "Nu", atunci când se va apăsa butonul de "Blocare declarație" se va face această verificare și se va afișa mesajul de atenționare "Proiectul sau solicitantul/partenerul nu îndeplinește cerințele de eligibilitate! Nu se poate transmite cererea de finanțare deoarece nu sunt îndeplinite toate condițiile de eligibilitate administrative!". Dacă declarația este corectă (are toate cerințele bifate cu "Da"), reprezentantul legal va putea genera declarația unică. Aceasta va fi semnată de către reprezentantul legal și încărcată în aplicație. Cererea de finanțare nu va putea fi transmisă dacă nu are atașată declarația unică a liderului și după caz a declarației tuturor partenerilor din proiect. Declarația unică este o declarație emisă pe proprie răspundere, sub sancțiunea pedepselor prevăzute de legislația penală în vigoare privind falsul intelectual și falsul în declarații. La încheierea contractului de finanțare în situația în care proiectul este selectat și propus pentru contractare solicitantul să facă dovada prin documente justificative a condițiilor de eligibilitate prevăzute de ghidul solicitantului. Solicitanții care în etapa de contractare până la termenul stabilit de către AM PT nu fac dovada îndeplinirii criteriilor de eligibilitate conform declarației unice prezentată în etapa de depunere a cererii de finanțare sunt declarați respinși, iar contractul de finanțare nu va fi semnat. După verificarea digitalizată a conformității administrative, sistemul informatic MySMIS2021/SMIS2021+2021/SMIS2021+ va informa solicitantul sau, după caz, liderul de parteneriat, cu privire la trecerea proiectului în etapa de evaluare tehnică și financiară, prin emiterea automată a unei notificări prin intermediul aplicației. În cazul în care sistemul informatic MySMIS2021/SMIS2021+2021/SMIS2021+ emite o notificare de neconformitate, nu va fi demarată etapa de evaluare tehnică și financiară.8.3. Etapa de evaluare preliminară - dacă este cazul (specific pentru intervențiile FSE+) Nu se aplică prezentului apel.8.4. Evaluarea tehnică și financiară. Criterii de evaluare tehnică și financiară Evaluarea tehnică și financiară (ETF) se realizează în baza prevederilor prezentului ghid, precum și în baza oricăror instrucțiuni AM PT referitoare la etapa ETF aferentă apelului și se completează anexele 5, 6, 7, 8, 9 și 16, anexe ale prezentului ghid. Evaluatorii vor parcurge cererea de finanțare și anexele și vor urmări îndeplinirea criteriilor de evaluare, așa cum sunt ele prezentate în cadrul prezentului ghid/ conform instrucțiunilor/ corrigendum-urilor emise și pe baza celor precizate în grila unică de evaluare - secțiunea ETF. Evaluatorii vor justifica îndeplinirea fiecărui criteriu/ subcriteriu analizat. Justificările trebuie să fie clare, succinte, cu referințe precise la cererea de finanțare analizată. Pe parcursul evaluării tehnice și financiare se pot solicita clarificări cu privire la cererea de finanțare și documentația atașată sau, după caz, se poate solicita organizarea unei vizite pe amplasamentul viitoarei investiții. Solicitările de clarificări și răspunsurile la acestea vor fi transmise prin intermediul MySMIS. AM PT nu va impune limitări în ceea ce privește numărul de clarificări pe care le poate solicita în cursul procesului evaluare a cererii de finanțare, iar termenul de răspuns va fi rezonabil raportat la complexitatea acestora, cu posibilitatea de prelungire la cererea solicitantului, însă nerăspunderea în termen la solicitările de clarificări poate conduce la respingerea cererii de finanțare, aceasta fiind evaluată doar în baza documentelor și a informațiilor existente. În acest caz, secțiunea ETF se poate completa strict în baza documentelor depuse inițial/ incomplete de către solicitant, punctajul proiectului fiind afectat corespunzător. Proiectele pot fi depuse după deschiderea apelului de proiecte, începând cu prima zi lucrătoare după data lansării apelului, până la 25.06.2024, iar procesul de evaluare a proiectelor începe după data închiderii apelului de proiecte competitiv și constă în parcurgerea etapei privind evaluarea tehnico - economică.  +  Evaluarea tehnico-economică Evaluarea tehnico-economica presupune verificarea acurateței și coerenței informațiilor prezentate de Solicitant cu privire la fluxurile de mărfuri generate de conflictul din Ucraina și cu privire la impactul investiției asupra fluidizării acestora și reducerii timpului total de transport. În cursul evaluării tehnico-economice ar putea rezulta ajustări ale impactului investiției asupra fluxurilor de marfa generate de conflictul din Ucraina, din următoarele motive:a) Capacitatea creată prin realizarea investiției depășește fluxul de mărfuri legat de Ucraina asupra căruia se intervine (caz în care investiția va fi eligibilă proporțional cu contribuția la fluxul de marfa legat de Ucraina);b) Pentru obținerea impactului așteptat din perspectiva fluidizării fluxurilor de marfa, sunt necesare investiții suplimentare, fie la nivelul Solicitantului/parteneriatului, fie la nivelul unor terțe părți (ex. administrația portuara). În cazul în care sunt necesare investiții suplimentare la nivelul Solicitantului, Solicitantul va trebui să prezinte angajamentul de realizare a acestora din alte surse înainte de finalizarea investiției care face obiectul cererii de finanțare, iar investiția suplimentara va fi evaluată și luată în considerare în calculul rentabilității financiare. În cazul în care se constanta ca sunt necesare investiții la nivelul unor terțe părți, proiectul va fi respins.  +  Evaluarea financiară Evaluarea financiara presupune analiza impactului investiției asupra profitului Solicitantului. În acest scop, Solicitanții vor completa macheta de calcul a rentabilității financiare a investiției, anexată Ghidului Solicitantului. Macheta de calcul asigura comparabilitatea proiectelor propuse spre finanțare. Luând în considerare profitul net generat de investiție până la sfârșitul duratei economice de viață a acesteia, se va determina necesarul de finanțare.  +  Aplicarea criteriului principal de selecție Indiferent de tipul de investiție (echipamente și/sau facilități de stocare), criteriul principal de evaluare și selecție îl reprezintă contribuția maxima posibila la fluidizarea fluxurilor de marfa generate de conflictul din Ucraina, denumita în continuare "Volumul suplimentar de mărfuri încărcate/descărcate pe/din nave/barje/ Valoarea ajutorului de stat". Volumul suplimentar de mărfuri încărcate/descărcate pe/din nave/barje = Volumul de mărfuri exprimat în tone încărcate/descărcate pe/din nave/barje de la data dării în exploatare a investiției și până la data de 31.12.2027 MINUS (-) Volumul de mărfuri exprimat în tone încărcate/descărcate pe/din nave/barje în anul 2021, cu eventualele modificări și completări operate de Solicitant în cursul procesului de evaluare tehnico-economică. În cazul transbordării directe a mărfurilor de la navă/barjă la navă/barjă volumul de marfă se va lua în considerare o singură dată. Valoarea ajutorului de stat = ajutorul de stat calculat conform analizei financiare, cu eventualele modificări și completări operate de Solicitant în cursul procesului de evaluare financiară, ca urmare a solicitărilor de clarificare. Proiectele eligibile și care nu au fost respinse în etapa de evaluare tehnico-economica vor fi prioritizate în funcție de Volumul suplimentar de mărfuri încărcate/descărcate pe/din nave/barje/ Valoarea ajutorului de stat (crescător), Pentru proiectele care propun atât investiții de Tip 1 cât și de Tip 2 evaluarea se va realiza la nivelul întregului proiect( Raportul Volumul suplimentar de mărfuri încărcate/descărcate pe/din nave/barje/ Valoarea ajutorului de stat va fi calculat pe întreg proiectul.  +  Aplicarea criteriilor suplimentare de selecție În cazul în care raportul Volumul suplimentar de mărfuri / Valoarea ajutorului de stat este același pentru 2 sau mai multe proiecte, iar finanțarea tuturor să nu fie posibilă din cauza limitelor bugetare, proiectele cu același punctaj vor fi prioritizate luând în considerare, în ordine, următoarele criterii suplimentare:– Pasul 1: Proiecte care vizează cerealele sau plantele oleaginoase vor fi prioritare. Dacă este cazul, după aplicarea acestui criteriu, pentru proiectele ramase având același Volumul suplimentar de mărfuri / Valoarea ajutorului de stat, se trece la Pasul 2.– Pasul 2: Proiecte localizate în interiorul Porturilor Constanța, Galați, Giurgiu vor fi prioritare. Dacă este cazul, după aplicarea acestui criteriu, pentru proiectele ramase având același Raport Volumul suplimentar de mărfuri / Valoarea ajutorului de stat, se trece la Pasul 3.– Pasul 3: Proiectele ramase, dacă este cazul, vor fi prioritizate și finanțate în funcție de contribuția Solicitantului la realizarea investiției.8.5. Aplicarea pragului de calitate Nu se aplică prezentului apel.8.6. Aplicarea pragului de excelență Nu se aplică prezentului apel.8.7. Notificarea rezultatului evaluării tehnice și financiare. Grilele de evaluare tehnică și financiară se completează și se generează în sistemul informatic MySMIS2021/SMIS2021+2021/SMIS2021+. Rezultatele evaluării tehnice și financiare se comunică solicitantului, indicându-se calificativul, respectiv rezultatul obținut, pentru fiecare criteriu în parte, însoțit de justificarea aferentă. În urma finalizării procesului de evaluare tehnică și financiară în cadrul P7, proiectul poate fi declarat ADMIS sau RESPINS. În termen de 15 zile lucrătoare de la finalizarea verificării aplicațiilor depuse prin intermediul MySMIS, AM PT publică lista cu punctajele obținute, în ordine crescătoare, pe pagina de internet a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. În urma publicării listei, se declară admise proiectele, în ordine crescătoare până la epuizarea sumei alocate.8.8. Contestații Solicitantul de finanțare/liderul de parteneriat de finanțare nerambursabilă care se consideră nedreptățit de rezultatele etapelor procesului de evaluare, selecție și/sau contractare poate formula contestație pe cale administrativă, în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (8) și (9) și art. 12 alin. (3) și (4) din OUG nr. 23/2023. Contestația se transmite obligatoriu în platforma MySMIS2021/SMIS2021+ și va conține documentele solicitate, scanate și semnate cu semnătura electronică de către reprezentantul legal al solicitantului și/sau a persoanei împuternicite expres de către acesta. Contestația trimisă la o altă adresă decât cele menționate (fizică sau electronică) sau după termenul anterior menționat nu va fi luată în considerare, rezultatul obținut în cadrul procesului de evaluare, selecție și contractare fiind menținut. La contestație se vor alătura copii de pe înscrisurile de care contestatarul înțelege a se folosi în motivarea contestației. Contestatarul NU poate să depună documente noi care să completeze, să modifice sau să înlocuiască documentele a căror analiză a condus la actul administrativ contestat. Contestația se va analiza în baza ultimei variante a cererii de finanțare și a anexelor care au fost încărcate în platforma MySMIS2021 /SMIS2021+, aceleași care au stat la baza deciziei de evaluare care face obiectul contestației. Contestația se soluționează în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (10), (11) și (15) și, respectiv, art. 12 alin. (5) și art. 13 din OUG nr. 23/2023. Solicitantul de finanțare/liderul de parteneriat de finanțare nerambursabilă nemulțumit de modul în care i-a fost soluționată contestația formulată pe cale administrativă se poate adresa instanței de contencios administrativ în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările și completările ulterioare.8.9. Contractarea proiectelor8.9.1. Verificarea îndeplinirii condițiilor de eligibilitate Intrarea în etapa de contractare este adusă la cunoștința solicitantului al cărui proiect a îndeplinit condițiile prevăzute în Ghidul solicitantului și ale căror rezultate confirmă îndeplinirea condițiilor pentru selecție sunt notificați cu privire la trecerea în etapa de contractare, prin aplicația informatică MySMIS2021/SMIS2021+2021/SMIS2021+, în termen de 10 zile lucrătoare de la data finalizării etapei de evaluare tehnică și financiară, respectiv de la data soluționării contestațiilor. În etapa de contractare AM va solicita, prin sistemul informatic MySMIS2021 /SMIS2021+2021/SMIS2021+, solicitanților să facă dovada celor declarate prin Declarația unică, respectiv să prezinte documentele suport prin care fac dovada îndeplinirii tuturor criteriilor de eligibilitate, cu excepția acelor pe care le poate obține în mod direct, în baza consimțământului acestora, cu respectarea prevederilor legale privind protecția datelor cu caracter personal, din bazele de date administrate de alte instituții publice, prin implementarea măsurilor de interoperabilitate/interogare a sistemelor/bazelor de date/rapoartelor. Documentele verificate deja în procesul de evaluare tehnică și financiară și pe care le-a considerat că îndeplinesc condițiile de formă și conținut necesare pentru trecerea în etapa de contractare nu mai pot fi solicitate încă o dată, cu excepția documentelor pentru care este necesară prezentarea dovezii valabilității acestora și în etapa de contractare, precum și a documentelor pentru care se constată erori materiale. Solicitantul/liderul de parteneriat și partenerul, după caz, care în etapa de contractare până la termenul stabilit de către autoritatea de management nu fac dovada îndeplinirii condițiilor de eligibilitate conform Declarației unice prezentate în etapa de depunere a cererii de finanțare, sunt declarați respinși, iar contractul de finanțare nu va fi semnat, cu excepția situației de încheiere a contractelor cu clauză suspensivă de reziliere reglementată la art. 6 alin. (7) din OUG nr. 23/2023. Emitenții de acorduri, avize, certificate, autorizații și alte documente necesare, prevăzute de legislația aplicabilă, pot prelungi valabilitatea acestora fără a mai fi necesară începerea unei noi proceduri și/sau solicitarea de noi documente pentru acele categorii de proiecte aflate în etapa de contractare, la solicitarea scrisă a solicitanților, în condițiile legii. Solicitanții au obligația să se asigure că la emiterea ordinului de începere a execuției lucrărilor sunt îndeplinite toate condițiile legale pentru executarea acestora. În situația în care obținerea acestor informații și documente în mod direct nu este posibilă sau informațiile nu corespund cu cele furnizate de solicitant, AM PT va solicita de a solicita clarificări solicitantului și documentele doveditoare. Solicitanții au obligația să răspundă în termenul solicitat prin MySMIS, sub sancțiunea respingerii cererii de finanțare. Pe baza informațiilor și documentelor prezentate de solicitant/liderul de parteneriat, inclusiv ca răspuns la solicitările de clarificări, a informațiilor și documentelor care pot fi accesate, obținute sau puse la dispoziția autorității de management din bazele de date administrate de alte instituții publice, prin implementarea măsurilor de interoperabilitate/interogare a sistemelor/bazelor de date/rapoartelor, precum și a informațiilor și a documentelor care au însoțit cererea de finanțare disponibile în sistemul informatic MySMIS2021/SMIS2021+.8.9.2. Decizia de acordare/respingere a finanțării AM PT va emite decizia de selecție/aprobare a finanțării, după ce se asigură că sunt îndeplinite cerințele minime obligatorii pentru selectarea proiectelor, așa cum sunt acestea prevăzute la art. 73 alin. (2) din Regulamentul (UE) 1060/2021, cu modificările și completările ulterioare. AM PT emite decizia de respingere a cererii de finanțare, conform procedurilor proprii, în etapa de contractare, cu menționarea motivelor de respingere, dacă intervine cel puțin una dintre următoarele situații:a) solicitantul nu face dovada că cele declarate prin declarația unică sunt conforme cu realitatea și corespund cerințelor din Ghidul solicitantului;b) solicitantul nu răspunde în termenul solicitat prin MySMIS la clarificările care sunt solicitate de autoritatea de management. Decizia de respingere a finanțării unui proiect se aduce la cunoștința solicitantului prin sistemul informatic și va conține, cel puțin următoarele elemente: ● datele de identificare ale solicitantului și ale cererii de finanțare: titlu, cod unic SMIS; ● datele de identificare ale reprezentantului legal al solicitantului sau împuternicitului acestuia; ● conținutul deciziei de respingere; ● motivele de drept și de fapt ale respingerii proiectului; ● termenul de contestare și modalitatea de transmitere a contestației; ● organele împuternicite cu soluționarea contestației; ● semnătura reprezentantului legal/împuternicitului autorității de management.8.9.3. Definitivarea planului de monitorizare al proiectuluiPlanul de monitorizare va acoperi cel puțin: ● informații sau orientări privind stabilirea indicatorilor de etapă și a criteriilor și documentelor prin care se poate demonstra realizarea acestora în etapa de implementare a proiectului; ● prevederile contractuale aplicabile indicatorilor de etapă, precum și în legătură cu importanța acestora în activitatea de monitorizare și implicațiile asociate nerespectării indicatorilor de etapă. Planul de monitorizare a proiectului este parte integrantă a contractului de finanțare/ deciziei de finanțare, după caz, și cuprinde indicatorii de etapă stabiliți pentru perioada de implementare a proiectului pe baza cărora se monitorizează și se evaluează progresul implementării proiectului, precum și condițiile și documentele justificative pe baza cărora se evaluează și se probează atingerea acestora, în vederea atingerii indicatorilor de realizare și de rezultat prevăzuți în cererea finanțare și asumați în contractul de finanțare. Planul de monitorizare include, de asemenea, valorile finale ale indicatorilor de realizare și de rezultat care trebuie atinse ca urmare a implementării proiectului, precum și valorile de bază și de referință ale acestora. Solicitantul va întocmi Planul de monitorizare a proiectului, care va fi verificat de către AM PT, iar după validarea indicatorilor de etapă (dacă este cazul), acesta se va constitui anexă la contractul de finanțare. Planul de monitorizare al proiectului poate face obiectul unor modificări prin act adițional la contractul/decizia de finanțare.8.9.4. Semnarea contractului de finanțare /emiterea deciziei de finanțare Pentru proiectele selectate, în baza deciziei de aprobare a finanțării, autoritatea de management va proceda la încheierea contractului de finanțare. În cazul acestui apel de proiecte cu depunere continuă, durata totală până la semnarea contractului de finanțare nu poate depăși 150 de zile calendaristice calculate de la depunerea cererii de finanțare. În cazuri excepționale și pentru motive independente de solicitant, liderul de parteneriat și parteneri, după caz, la solicitarea acestora, procesul de contractare poate fi suspendat, sub condiția ca perioada de suspendare să nu afecteze proiectul, astfel încât să se asigure implementarea acestuia în condiții optime, în conformitate cu cererea de finanțare și cu încadrare în perioada de programare. Perioadele cumulate de suspendare nu pot depăși 45 de zile calendaristice. Contractul de finanțare se generează în cadrul aplicației MySMIS2021/SMIS2021+și se semnează numai în format electronic de către reprezentantul legal/persoanele împuternicite ale autorității de management și reprezentantul legal/persoanele împuternicite desemnate de solicitantul sau liderul de parteneriat în numele parteneriatului constituit. Contractul de finanțare (Anexa nr. 13) va fi semnat de către reprezentanții AM PT și reprezentantul legal al solicitantului/liderului de parteneriat, acesta intrând în vigoare la data semnării ultimei părți semnatare. În cazul în care solicitantul nu respectă termenul de semnare a contractului de finanțare și de returnare, AM PT își rezervă dreptul de a respinge finanțarea.9. ASPECTE PRIVIND CONFLICTUL DE INTERESE Conflictul de interese și modul de prevenire și abordare a acestuia este definit/descris în următoarele cu acte caracter normativ sau orientativ: Regulamentul (UE) 2018/1046: art. 61:(1) Actorilor financiari în sensul capitolului 4 de la prezentul titlu și celorlalte persoane, inclusiv autorități naționale la orice nivel, implicate în execuția bugetară în cadrul gestiunii directe, indirecte și partajate a bugetului, inclusiv în elaborarea actelor pregătitoare corespunzătoare, precum și în auditarea sau controlul bugetului le este interzis să ia măsuri care pot genera un conflict între propriile lor interese și cele ale Uniunii. De asemenea, aceștia iau măsurile adecvate pentru a preveni apariția unui conflict de interese în ceea ce privește funcțiile aflate în responsabilitatea lor și pentru a aborda situațiile care pot fi, în mod obiectiv, percepute ca un conflict de interese.(2) În cazul în care există un risc de conflict de interese care implică un membru al personalului unei autorități naționale, persoana în cauză sesizează superiorul său ierarhic cu privire la acest aspect. Atunci când un astfel de risc există pentru personalul care intră sub incidența Statutului funcționarilor, persoana în cauză sesizează ordonatorul de credite delegat relevant. Superiorul ierarhic sau ordonatorul de credite delegat relevant confirmă în scris dacă se constată existența unui conflict de interese. Atunci când se constată existența unui conflict de interese, autoritatea împuternicită să facă numiri sau autoritatea națională relevantă se asigură că persoana în cauză încetează toate activitățile în legătură cu respectiva chestiune. Ordonatorul de credite delegat relevant sau autoritatea națională relevantă se asigură că orice măsuri ulterioare adecvate se iau în conformitate cu legislația aplicabilă.(3) În sensul alineatului (1), un conflict de interese există în cazul în care exercitarea imparțială și obiectivă a funcțiilor unui actor financiar sau ale unei alte persoane, menționate la alineatul (1), este compromisă din motive care implică familia, viața afectivă, afinitățile politice sau naționale, interesul economic sau orice alt interes personal direct sau indirect.";Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare;Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, cu modificările și completările ulterioare;Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare; Codul Penal:art. 301 (1): "Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică."; Comunicare a Comisiei Orientări privind evitarea și gestionarea conflictelor de interese în temeiul Regulamentului financiar (2021/C 121/01); Ghidul OLAF (Direcția D Politică, Unitatea D.2 Prevenirea fraudei) privind identificarea conflictelor de interese în procedurile de achiziții publice (orientări generale, recomandări și cele mai bune practici în materie). În cadrul evaluării proiectului, toate persoanele care participă la procesul de evaluare și la acordarea finanțării au obligația de a semna declarația privind conflictul de interese. De asemenea, Solicitantul va completa Declarația unica și va depune Declarații privind conflictul de interese atât pentru membrii echipelor de implementare a proiectului cât și pentru reprezentanții legali ai Solicitantului. În verificarea achizițiilor publice se vor urmări în mod special aspecte legate de existența unui conflict de interese, în conformitate cu prevederile legale aplicabile. Solicitantul are obligația de a asigura furnizarea următoarelor categorii de date privind utilizarea fondurilor: Prenumele, numele și data nașterii beneficiarului real/beneficiarilor reali al/ai destinatarului fondurilor sau al contractantului, astfel cum este definit la art.3, alin. (6) din DIRECTIVA (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei.10. ASPECTE PRIVIND PRELUCRAREA DATELOR CU CARACTER PERSONAL Prin Declarația unică, emisă pe proprie răspundere, sub sancțiunea pedepselor prevăzute de legislația penală în vigoare privind falsul intelectual și falsul în declarații, solicitantul își exprimă acordul cu privire la utilizarea și prelucrarea datelor cu caracter personal de către AM sau orice altă structura cu responsabilități în gestiunea și controlul fondurilor europene, în cadrul procesului de evaluare și contractare și în cadrul verificărilor de management/audit/control, în scopul îndeplinirii activităților specifice, în conformitate cu prevederile Regulamentului UE 679/2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), precum și prelucrarea, stocarea/arhivarea datelor conform normelor legale incidente11. ASPECTE PRIVIND MONITORIZAREA TEHNICĂ ȘI RAPOARTELE DE PROGRES11.1. Rapoartele de progres Rapoartele de progres se depun lunar în formatul prevăzut în Anexa la Ghid (Anexa nr.11). Raportul de progres se generează prin sistemul informatic MySMIS2021/SMIS2021+ de către beneficiar și se transmite periodic, conform prevederilor Ghidului solicitantului și ale contractului de finanțare, în termen de 30 de zile de la finalizarea perioadei de raportare. Rapoartele de progres se elaborează în procesul de monitorizare al proiectelor, fiind disponibile în aplicația informatică MySMIS2021/SMIS2021+ și sunt însoțite de documente justificative, în scopul urmăririi progresului proiectelor și stadiului îndeplinirii indicatorilor de realizare și rezultat, al respectării planului de monitorizare a proiectului și al realizării indicatorilor de etapă din plan. Rapoartele de progres depuse de către beneficiari contribuie la monitorizarea proiectului în intervalul dintre doi indicatori de etapă consecutivi sau dacă indicatorii de etapă sunt definiți în strictă corelare cu activitățile planificate în perioadele care fac obiectul rapoartelor de progres, raportul de progres și documentele justificative care îl însoțesc pot proba îndeplinirea indicatorului de etapă la finalul perioadei pentru care se face raportarea. AM PT aplică măsuri consolidate de monitorizare și poate să aplice măsurile corective prevăzute în contractul de finanțare pentru cheltuielile aferente perioadei de raportare solicitate la rambursare în cazul nerespectării repetate a termenului de depunere a raportului care conduce la apariția de decalaje între progresul fizic la nivelul țintelor asumate și stadiul din rapoartele de progres și pe care are obligația de a le prevedea în contractul finanțare.11.2. Vizitele de monitorizare Vizitele de monitorizare pot fi vizite la fața locului, speciale de tip ad-hoc, încrucișate și ex post, vizite pe teren la beneficiarii proiectelor, atât în perioada de implementare, cât și postimplementare, pe perioada în care beneficiarul/liderul de parteneriat are obligația de a asigura caracterul durabil al operațiunilor potrivit prevederilor art. 65 din Regulamentul (UE) 2021/1.060, cu modificările și completările ulterioare. Vizitele de monitorizare au ca scop urmărirea și validarea îndeplinirii indicatorilor de etapă din planul de monitorizare a proiectului. În termen de 10 zile lucrătoare de la data vizitei efectuate la fața locului AM PT elaborează și generează Raportul de vizită prin sistemul informatic MySMIS2021/SMIS2021, în conformitate cu prevederile procedurilor operaționale.11.3. Mecanismul specific indicatorilor de etapă. Planul de monitorizare Planul de monitorizare va acoperi cel puțin: ● informații sau orientări privind stabilirea indicatorilor de etapă și a criteriilor și documentelor prin care se poate demonstra realizarea acestora în etapa de implementare a proiectului; ● prevederile contractuale aplicabile indicatorilor de etapă, precum și în legătură cu importanța acestora în activitatea de monitorizare și implicațiile asociate nerespectării indicatorilor de etapă. Planul de monitorizare a proiectului este parte integrantă a contractului de finanțare și cuprinde indicatorii de etapă stabiliți pentru perioada de implementare a proiectului pe baza cărora se monitorizează și se evaluează progresul implementării proiectului, precum și condițiile și documentele justificative pe baza cărora se evaluează și se probează atingerea acestora, în vederea atingerii indicatorilor de realizare și de rezultat prevăzuți în cererea finanțare și asumați în contractul de finanțare. Planul de monitorizare include, de asemenea, valorile finale ale indicatorilor de realizare și de rezultat care trebuie atinse ca urmare a implementării proiectului, precum și valorile de bază și de referință ale acestora. AM verifică și validează indicatorii de etapă care vor prevăzuți în Planul de monitorizare a proiectul pe baza informațiilor incluse în cererea de finanțare și, dacă este cazul, a informațiilor suplimentare solicitate beneficiarului. Indicatorii de etapă se corelează cu activitatea de bază declarată de beneficiar în cererea de finanțare, precum și cu rezultatele așteptate ale proiectului. Primul indicator de etapă poate fi stabilit la un interval de o lună, dar nu mai mult de 6 luni, calculat din prima zi de începere a implementării proiectului, așa cum este prevăzută în contractul de finanțare, cu excepția situației în care data de începere a implementării proiectului este anterioară datei de semnare a contractului de finanțare, situație în care primul indicator de etapă este raportat la data semnării contractului de finanțare. În baza instrucțiunilor și a orientărilor metodologice care urmează a fi elaborate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, solicitantul va întocmi Planul de monitorizare a proiectului, care va fi verificat de către AM PT, iar după validarea indicatorilor de etapă, acesta se va constitui anexă la contractul de finanțare. În intervalul dintre doi indicatori de etapă consecutivi, AM PT va monitoriza proiectul în cauză pe baza rapoartelor de progres și a vizitelor de monitorizare, putând utiliza un sistem specific de repere intermediare și instrumente de monitorizare detaliate în procedurile operaționale ale autorității de management care să permită evaluarea permanentă a evoluției progresului implementării proiectului și posibile abateri de la graficul de implementare sau de natură să afecteze atingerea indicatorilor de realizare și de rezultat. AM PT va monitoriza îndeplinirea indicatorilor de etapă și va sprijini beneficiarul pentru a identifica soluții adecvate pentru îndeplinirea indicatorilor de etapă și pentru buna implementare a proiectelor care fac obiectul contractului de finanțare.12. ASPECTE PRIVIND MANAGEMENTUL FINANCIAR12.1. Mecanismul cererilor de prefinanțare În cadrul apelului de proiecte aferent prezentei priorități, mecanismul cererilor de prefinanțare se va aplica în conformitate cu prevederile art. 18-20 din OUG nr. 133/2021.12.2. Mecanismul cererilor de plată În cadrul apelului de proiecte aferent prezentei priorități, mecanismul cererilor de plată se va aplica în conformitate cu prevederile art. 22 din OUG nr. 133/2021.12.3. Mecanismul cererilor de rambursare Beneficiarii/Liderii de parteneriat depun la AM PT cereri de rambursare pentru cheltuielile efectuate în condițiile art. 25 din OUG nr. 133/2021. În termen de maximum 20 de zile lucrătoare de la data depunerii de către beneficiar a cererii de rambursare AM PT autorizează cheltuielile eligibile cuprinse în cererea de rambursare și efectuează plata sumelor autorizate în termen de 3 zile lucrătoare de la momentul de la care autoritatea de management dispune de resurse în conturile sale. După efectuarea plății, autoritatea de management notifică beneficiarilor/liderilor de parteneriat/ partenerilor plata aferentă cheltuielilor autorizate din cererea de rambursare. Pentru depunerea de către beneficiar/liderul de parteneriat a unor documente adiționale sau clarificări solicitate de autoritatea de management termenul de 20 de zile lucrătoare poate fi întrerupt fără ca perioadele de întrerupere cumulate să depășească 10 zile lucrătoare. Nedepunerea de către beneficiar/liderul de parteneriat a documentelor sau clarificărilor solicitate în termenul prevăzut în contractul de finanțare atrage respingerea parțială sau totală, după caz, a cererii de rambursare. Pentru proiectele implementate în parteneriat, liderul de parteneriat depune cererea de rambursare, iar autoritatea de management virează, după efectuarea verificărilor, valoarea cheltuielilor rambursabile în conturile liderilor de parteneriat/ partenerilor care le-au efectuat, fără a aduce atingere contractului/deciziei de finanțare și prevederilor acordului de parteneriat, parte integrantă a acestuia/acesteia.12.4. Graficul cererilor de prefinanțare/plată/rambursare Graficul cererilor de rambursare va fi stabilit de către solicitant/liderul de parteneriat odată cu încheierea contractului de finanțare. Potrivit prevederilor art. 15 alin. (3) din OUG nr. 23/2023, contractul de finanțare poate fi modificat de beneficiar printr-o notificare, care nu face obiectul aprobării de către autoritatea de management, în urma modificărilor intervenite în graficul de depunere a cererilor de rambursare a cheltuielilor, cu respectarea condiționalităților stabilite prin Ghidul solicitantului și Manualul beneficiarului.12.5. Vizitele la fața locului Autoritatea de Management își rezervă dreptul de a face vizite la fața locului atât în cadrul procesului de evaluare, în implementare, cât și în vederea stabilirii funcționalității unităților de implementare a proiectului. Vizita în teren, desfășurată la locul de implementare propus în cererea de finanțare, va avea scopul de a verifica dacă informațiile prezentate în cererea de finanțare și anexele acesteia (documente de proprietate, documentații tehnico-economice, raportul privind stadiul fizic) sunt corelate cu realitatea din teren. Concluziile/recomandările rezultate în urma vizitei se vor menționa în Formularul vizită la locul de implementare - Anexa nr.12.13. MODIFICAREA GHIDULUI SOLICITANTULUI13.1. Aspectele care pot face obiectul modificărilor prevederilor ghidului solicitantului Cadrul legal de referință pentru fiecare apel de proiecte este cel în vigoare la data transmiterii cererii de finanțare. Pe parcursul implementării proiectelor, Beneficiarul va avea obligația respectării cadrului legal, incluzând toate modificările survenite de la data limită de depunere/ data depunerii proiectului și până la finalizarea proiectului. În cazuri temeinic justificate, în funcție de impactul asupra proiectului, modificările legislative stau la baza unor acte adiționale la contractul de finanțare. Termenele din cadrul prezentului ghid pot fi suspendate de către AM PT în cazul în care, pe parcursul procesului de evaluare, selecție și contractare, apar probleme de legalitate, regularitate, conformitate de natură să afecteze verificarea. În situația în care, pe parcursul apelului de proiecte intervin modificări ale cadrului legal ori alte modificări de natură a afecta regulile și condițiile de finanțare stabilite prin prezentul Ghid, inclusiv prelungirea termenului de depunere, se vor aduce completări sau modificări ale conținutului acestuia, prin publicarea unei versiuni revizuite, în condițiile prevăzute în prezentul document.13.2. Condiții privind aplicarea modificărilor pentru cererile de finanțare aflate în procesul de selecție (condiții tranzitorii) AM PT poate emite corrigendum-uri/ instrucțiuni de modificare/ completare a prevederilor ghidului solicitantului, cu obligația specificării în cadrul acestora a condițiilor tranzitorii pentru proiectele aflate în diferite stadii ale procesului de evaluare și contractare. În funcție de modificările intervenite, AM PT se va asigura de respectarea principiului privind tratamentul nediscriminatoriu al solicitanților la finanțare, asigurând, totodată, și transparența sistemului de evaluare, selecție și contractare prin publicarea tuturor modificărilor și condițiilor suplimentare intervenite ulterior publicării prezentului ghid.14. ANEXE Anexa 1 - Declarația unică; Anexa 2 - Model cadru Cerere de finanțare (se va completa în MySMIS); Anexa 3 - Evaluare DNSH ; Anexa 4 - Ghid ACB; Anexa 5 - Grila de evaluare tehnico-economică; Anexa 6 - Lista de verificare pentru subcriteriul 1.3; Anexa 7 - Lista de verificare pentru subcriteriul 3.1 și 3.2; Anexa 8 - Lista de verificare pentru subcriteriul 3.4; Anexa 9 - Lista de verificare pentru subcriteriul 3.5; Anexa 10 - Format cadru buget; Anexa 11 - Raport de progres; Anexa 12 - Raport de vizită; Anexa 13 - Contractul de finanțare; Anexa 14 - Model acord de parteneriat;Anexa 15 - Schema de ajutor de statAnexa 16 - Model raport DNSH Anexa 17 - Metodologie verificare întreprindere în dificultate; Anexa 18 - Lista de verificare întreprindere în dificultate. Anexa 19 - Nomenclator de cheltuieli Anexa 20 - Macheta de calcul a ajutorului de stat Anexa 21 - Matricea de corelare a bugetului proiectului cu devizul general al investiției;  +  Anexa nr. 1 la Ghidul solicitantului privind realizarea de investiții în suprastructura portuară de încărcare/ descărcare și depozitare a mărfurilor
    FORMATUL ȘI STRUCTURA CADRU ALE DECLARAȚIEI UNICE
    Program: Prioritate: Obiectiv specific: Apel de proiecte: Cod SMIS:
    DECLARAȚIE UNICA
    Subsemnatul/subsemnata , , posesor al BI/CI, seria nr. , CNP , în calitate de al în calitate de al parteneriatului format din , cunoscând prevederile legale privind falsul în declarații și falsul intelectual, declar următoarele: depune Cererea de finanțare cu titlul , depus în cadrul Apelului de proiecte , lansat în cadrul programului , prioritatea , obiectiv specific în calitate de , proiect pentru care va fi asigurată o contribuție proprie de lei, reprezentând % din valoarea eligibilă a proiectului. (unde x% = se va calcula din datele introduse în Cererea de finanțare ca contribuție proprie din valoarea eligibilă a proiectului).A. Sunt respectate cerințele specifice de eligibilitate aplicabile proiectului și solicitantului, în condițiile și la termenele prevăzute în Ghidul Solicitantului, după cum urmează:A.1. Proiectul poate să fie implementat până cel târziu la 31.12.2025 și devine complet operațional până cel târziu la 31.12.2025. Acordarea ajutorului se face până la 31.12.2024;A.2. Activitățile proiectului se încadrează în categoriile de acțiuni finanțabile menționate atât în PT 2021-2027, corespunzătoare Priorității, obiectivului de politică, cât și în Programul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2023 (condiție favorizantă). Proiectul contribuie la obiectivele prevăzute la secțiunea 3.9, iar activitățile proiectului se încadrează în activitățile eligibile prezentate în Secțiunea 5.2.2 din prezentul ghid;A.3. Activitățile proiectului intră în domeniul de aplicare al fondului (FC) și sunt atribuite unui tip de intervenție;A.4. Dacă proiectul intră sub incidența Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului, cu modificările și completările ulterioare, acesta a făcut obiectul unei evaluări a impactului asupra mediului sau al unei proceduri de verificare și că evaluarea soluțiilor alternative a fost luată în considerare în mod corespunzător;A.5. Proiectul nu include activități care au făcut parte dintr-o operațiune care este relocată în conformitate cu articolul 66 din Regulamentul UE 1060/2021 sau care ar constitui un transfer al unei activități productive în conformitate cu articolul 65 alineatul (1) din Regulamentul UE 1060/2021.A.6. Activitățile sau obiectivele proiectului nu fac în mod direct obiectul unui aviz motivat al Comisiei cu privire la o încălcare în temeiul articolului 258 din TFUE care pune în pericol legalitatea și regularitatea cheltuielilor sau desfășurarea operațiunilor;A.7. Investițiile proiectului nu sunt în implementare sau nu au fost finalizate din punct de vedere tehnic și financiar sau nu sunt implementate integral înainte de depunerea cererii de finanțare în cadrul programului, indiferent dacă au fost efectuate sau nu toate plățile aferente, în conformitate cu art. 63 alin.6, din Regulamentul UE nr. 1060/2021;A.8. Prin proiect se asigură imunizarea la schimbările climatice a investițiilor;A.9. Proiectul respectă principiul DNSH ("Do not significant harm");A.10. Pentru proiectul ce implică lucrări de construcții incluse în cheltuielile eligibile, solicitantul va face demersuri ca infrastructura și terenul pe care se face investiția să îndeplinească cumulativ următoarele condiții la data contractării în cazul în care proiectul va fi selectat la finanțare:(a) să se afle în proprietatea/ concesiunea/ administrarea/închirierea terenurilor portuare sau solicitantul să dețină drept de superficie/închiriere terenuri portuare asupra acestora cel puțin pe o perioadă de 5 (cinci ani) de la data previzionată pentru efectuarea plății finale în cadrul proiectului. În etapa de contractare, se va atașa obligatoriu acordul proprietarului infrastructurii privind demararea și implementarea investiției.(b) să fie libere de orice sarcini în sensul că nu este afectat de limitări legale, convenționale, judiciare ale dreptului real invocat, incompatibile cu realizarea activităților proiectului;(c) nu fac obiectul unor litigii în curs de soluționare la instanțele judecătorești cu privire la situația juridică (doar când terenul se află deja în proprietate);(d) nu fac obiectul revendicărilor potrivit unor legi speciale în materie sau dreptului comun (doar când terenul se află deja în proprietate). Dovada disponibilității terenului pentru construcții sau pentru amplasarea unor echipamente fixe se va face la data depunerii cererii de finanțare (contract de concesiune/închiriere sau orice act care conferă dreptul de administrare, carte funciara etc);A.11. Proiectul pentru care se solicită finanțare nu a mai beneficiat de finanțare din fonduri publice, în ultimii 5 ani înainte de data depunerii cererii de finanțare;A.12. În cazul proiectelor care au ca scop achiziția de echipamente mobile, solicitantul se angajează ca acestea să fie utilizate exclusiv în porturile în care se propune investiția în scopul proiectului;A.13. Proiectul respectă indicațiile privind încadrarea în categoriile de cheltuieli;A.14. Proiectul:– nu a mai beneficiat de ajutoare de stat (inclusiv ajutoare de minimis) pentru una sau mai multe dintre cheltuielile care fac obiectul prezentei cereri de finanțare/este în curs de solicitare a unui/unor ajutor(oare) de stat (inclusiv ajutoare de minimis) pentru una sau mai multe dintre cheltuielile care fac obiectul prezentei cereri de finanțare, conform Anexei 1a la Cererea de finanțare;.– are un efect stimulativ (data demarării este ulterioară semnării Contractului de Finanțare)A.15. Proiectul conține exclusiv echipamente, instalații portuare de operare, utilaje portuare de operare, spatii de depozitare așa cum au fost definite la secțiunea 5.2.2 din ghid;A.16. Costurile eligibile ale proiectului sunt costurile de investiție cu instalațiile portuare de operare menționate la Secțiunea 5.2.2 din ghid.A.17. Proiectul vizează activitatea curentă a beneficiarului, nu vizează diversificarea activității existente. Proiectul are în vedere activități care vin în completarea unor activități deja existente, nu se propune înființarea unei companii noi.A.18. Proiectul se încadrează în următoarele tipuri de proiecte: ● Tipul 1: Echipamente de încărcare/ descărcare/ manipulare mărfuri; ● Tipul 2: Facilitați de stocare temporară;A.19. Localizarea proiectului este conform Secțiunii 3.4 din ghid, respectiv: ● Proiecte de Tipul 1: Porturile Constanța, Galați, Giurgiu, Midia, Mangalia, porturi amplasate pe Canalul Dunăre-Marea Neagră, Canalul Poarta Alba - Midia - Năvodari, Canalul Sulina (inclusiv Sulina) aflate pe rețeaua TEN-T ● Proiecte de Tipul 2: Porturile Constanța, Galați, Giurgiu, aflate pe rețeaua TEN-TA.20. Demonstrează legătura cu Ucraina Demonstrează prin implicarea Solicitantului în perioada 2022/2023 și până la data estimată de finalizare a conflictului din Ucraina și a efectelor sale (31.12.2027) în "fluxuri afectate de criza din Ucraina", așa cum sunt acestea definite în Secțiunea 1.3 a Ghidului solicitantului aplicabil. Solicitantul va prezenta:– Documente de transport care să demonstreze participarea Solicitantului la fluxurile afectate de criza din Ucraina în perioada 2022-2023;– Studiul de trafic prezentat conform cerințelor din Secțiunea 7.1 din Ghid.A.21. Contribuie la fluidizarea fluxurilor de marfa generate de conflictul din Ucraina Proiectul contribuie la reducerea timpului total de transport pe fluxurile de marfa generate de conflictul din Ucraina prin:– asigurarea unei rute alternative de transport (prin portul în care se realizează investiția) față de situația în care nu s-ar realiza investiția, iar transportul mărfurilor ar presupune utilizarea altor rute de la origine la destinație.– reducerea timpilor de așteptare/ încărcare/ descărcare;– eliberare mai rapida a vehiculelor de transport (camioane, trenuri, nave/ barje fluviale);– altele (conform fundamentării Solicitantului).A.22. Valoarea maximă solicitată la finanțare nu depășește:– Funding-gap-ul,– 65% din costul total eligibil al proiectului (fără TVA).– Echivalentul în lei a 10.000.000 de euro pe întreprindere autonomă/parteneriat (cumulat cu ajutorul de stat primit, per întreprindere autonomă, în cadrul unei scheme de ajutor de stat, în baza cadrului Temporar de Criză Secțiunea 2.1, după caz). Criteriile prevăzute la A.15 - A.22 se probează prin informațiile prezentate în secțiunile corespunzătoare din cadrul cererii de finanțare și prin documentația aferenta proiectului, care se verifică la momentul evaluării tehnico-economice.B. Organizația/reprezentantul nu se află în niciuna din situațiile de excludere prevăzute de legislația aplicabilă, respectiv Ghidul Solicitantului:B.1. Se încadrează în categoria beneficiarilor eligibili pentru Prioritatea 7 din PT, așa cum sunt prezentați la secțiunea 5.1.2.; Documente suport care vor fi depuse în etapa de contractare: documente care atestă constituirea legală a solicitantului și partenerului, după caz.B.2. Solicitantul și partenerul, după caz, nu este în incapacitate de plată/ în stare de insolvență, conform Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare; Documente suport care vor fi depuse în etapa de contractare: Certificatul Constatator emis de Registrul Comerțului (forma extinsă).B.3. Solicitantul (și partenerul, după caz), nu se încadrează în una din situațiile următoare: este în stare de faliment, lichidare, are afacerile conduse de un administrator judiciar sau activitățile sale comerciale sunt suspendate ori fac obiectul unui aranjament cu creditorii sau este într-o situație similară cu cele anterioare, reglementată prin lege, ori face obiectul unei proceduri legale pentru declararea sa în stare de faliment, lichidare, conducerea afacerilor de un administrator judiciar sau activitățile sale comerciale sunt suspendate ori fac obiectul unui aranjament cu creditorii; Documente suport care vor fi depuse în etapa de contractare: Certificatul Constatator emis de Registrul Comerțului (forma extinsă).B.4. Solicitantul și partenerul, după caz și-a îndeplinit obligațiile de plată a impozitelor, taxelor și contribuțiilor de asigurări sociale către bugetele componente ale bugetului general consolidat, și bugetului local în conformitate cu prevederile legale în vigoare în România Documente suport care vor fi depuse în etapa de contractare:– Certificat de atestare fiscală emis de direcția județeană a finanțelor publice din care rezultă că nu înregistrează datorii scadente la bugetul general consolidat;– Certificat de atestare fiscală emis de direcția de impozite și taxe locale (atât pentru sediul principal, cât și pentru sediile secundare) din care rezultă că nu are datorii scadente la bugetul local (bugetele locale).B.5. Reprezentantul legal al solicitantului și, după caz, al partenerului nu a suferit condamnări definitive din cauza unei conduite profesionale îndreptată împotriva legii, decizie formulată de o autoritate de judecată ce are forță de lucru judecat; Documente suport care vor fi depuse în etapa de contractare:– Certificat de cazier judiciar pentru reprezentantul legal al fiecăreia dintre entitățile care depun cererea de finanțare (Solicitant și, după caz, fiecare partener)– Certificatul Constatator emis de Registrul Comerțului (forma extinsă- pentru solicitant și, după caz, fiecare partener).B.6. Solicitantul și partenerul, după caz, inclusiv reprezentantul legal al solicitantului/ partenerului nu a fost subiectul unei judecăți de tip lucru judecat pentru fraudă, corupție, implicarea în organizații criminale sau în alte activități ilegale, în detrimentul intereselor financiare ale Comunității Europene; Documente suport care vor fi depuse în etapa de contractare:– Certificat de cazier judiciar pentru reprezentantul legal al fiecăreia dintre entitățile care depun cererea de finanțare (Solicitant și, după caz, fiecare partener);– Certificat de cazier judiciar pentru fiecare dintre entitățile care depun cererea de finanțare(Solicitant și, după caz, fiecare partener);– Certificat de cazier fiscal pentru fiecare dintre entitățile care depun cererea de finanțare (Solicitant și, după caz, fiecare partener);– Certificatul Constatator emis de Registrul Comerțului - forma extinsă- pentru fiecare dintre entitățile care depun cererea de finanțare( Solicitant și, după caz, fiecare partener);B.7. Solicitantul (inclusiv partenerul, după caz), nu este întreprindere în dificultate, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 18 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014, cu excepția cazului în care acest lucru este autorizat în temeiul unor norme privind ajutorul de minimis sau privind acordarea temporară de ajutoare de stat, instituite pentru a răspunde unor circumstanțe excepționale; Documente suport care vor fi depuse în etapa de contractare:– Certificatul Constatator emis de Registrul Comerțului (forma extinsă)– Bilanțul și contul de profit și pierdere pentru ultimii 2 ani financiari încheiați la data depunerii cererii de finanțare, din care să rezulte că solicitantul (inclusiv partenerii, după caz) nu se află în nici una dintre situațiile menționate în Metodologia privind întreprinderea în dificultate din cadrul Anexei 17 la prezentul ghid.B.8. Solicitantul (inclusiv partenerul, după caz) nu face obiectul unui ordin de recuperare emis în urma unei decizii anterioare prin care un ajutor de care a beneficiat a fost declarat ilegal și incompatibil cu piața internă, cu excepția cazului în care acest ordin a fost executat sau ajutorul a fost rambursat, inclusiv dobânzile aferente.B.9. Reprezentatul legal al solicitantului (singur/împreună cu/prin partenerii săi, dacă este cazul) nu este subiectul unui conflict de interese, astfel cum este definit în legislația națională în vigoare.B.10. Solicitantul (singur/împreună cu/prin partenerii săi, dacă este cazul) demonstrează capacitate de implementare (tehnică și administrativă). Documente suport care vor fi depuse în etapa de contractare:– Contractul de concesiune / închiriere / operare încheiat de operatorul privat cu administrația / autoritatea portuară,– Acordul în care se precizează dreptul operatorului privat de a investi pe domeniul public, încheiat între operatorul privat și administrația / autoritatea portuară.B.11. Solicitantul (singur/împreună cu/prin partenerii săi, dacă este cazul) demonstrează capacitatea financiară pentru implementarea proiectului și asigurarea cofinanțării din surse proprii, neafectate de nicio măsură de ajutor (disponibilitate financiară bancară, scrisori de confort etc); Documente suport:– Bilanțul contabil (consolidat unde este cazul) auditat/semnat de cenzori dacă acest lucru este solicitat de legislația în vigoare, depus și înregistrat la organul fiscal competent, pentru ultimele 2 exerciții financiare încheiate, anterioare anului de depunere a Cererii de finanțare în corelare cu secțiunea Solicitant din Cererea de finanțare;– Contul de profit și pierdere și datele informative (consolidat unde este cazul) auditat/semnat de cenzori dacă acest lucru este solicitat de legislația în vigoare, însoțit de lista entităților incluse în consolidare, pentru ultimul exercițiu financiar încheiat, anterior anului de depunere a Cererii de finanțare, în corelare cu secțiunea Solicitant din Cererea de finanțare;– Documente de confirmare/alocare a contribuției solicitantului (de ex: Hotărârea AGA / CA / Asociatului Unic al societății/ privind asigurarea cofinanțării proiectului și acoperirea contravalorii cheltuielilor altele decât cele eligibile;B.12. Suprastructura portuară care beneficiază de ajutor va fi pusă la dispoziția utilizatorilor interesați în mod deschis, transparent și nediscriminatoriu, în condițiile pieței.B.13. În cazul în care solicitantul/partenerul/partenerii desfășoară și alte activități, pe lângă cele menționate în cadrul proiectelor, asigura separarea activităților, fie o distincție între costuri, astfel încât activitățile realizate în sectoarele neeligibile să nu beneficieze de ajutoare de stat acordate în temeiul schemei de ajutor de stat;B.14. Solicitantul (fiecare partener) este întreprindere autonoma sau, după caz, este prezentată și descrisă legătura cu alte întreprinderi (acționariat/sucursala etc). În etapa de contractare, se probează prin Certificatul Constatator emis de Registrul Comerțului (forma extinsă).B.15. Solicitantul (fiecare partener) deține o autorizație/ certificat de operare/licența/ orice alt document emis de autoritatea portuara competentă care atesta capacitatea beneficiarului de a desfășura activități în portul în care este propusa investiția; În etapa de contractare se probează cu documentul emis de administrația portuara competenta;B.16. Solicitantul este operator portuar autorizat și, în anul 2022/2023, a derulat activități de operare a mărfurilor din și spre Ucraina, în special de natura celor alimentare, bunuri esențiale; În etapa de contractare se probează cu documente de transport conform legii;B.17. Solicitantul demonstrează că are activitate în domeniul operării bunurilor esențiale de natura celor afectate de criza actuală*1 *1 Conform COMUNICĂRII COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Un plan de acțiune pentru culoarele de solidaritate UE-Ucraina pentru a facilita exporturile agricole ale Ucrainei și schimburile comerciale bilaterale cu UEB.18. Solicitantul demonstrează necesitatea de noi capacități de procesare a mărfurilor față de cele existente;B.19. Solicitantul demonstrează contribuția noilor echipamente la reducerea timpilor de așteptare din porturile vizate;B.20. Solicitantul desfășoară activități în cadrul porturilor Constanța, Galați, Giurgiu și în porturile situate de-a lungul Canalului Dunăre - Marea Neagră (inclusiv Poarta Alba - Midia - Năvodari), de-a lungul Canalului Sulina sau în porturile din zonele Midia și Mangalia (parte a Portului Constanța);B.21. Solicitantul ajutorului de stat demonstrează că investiția duce la creșterea capacității suprastructurii și capacitatea sporită va fi dedicată în principal fluxurilor de trafic generate de conflictul din Ucraina; Criteriile prevăzute la B.16-B.21 se probează prin informațiile prezentate în secțiunile corespunzătoare din cadrul cererii de finanțare și prin documentația aferenta proiectului (studiu de fezabilitate/ analiza de oportunitate a investiției) care se verifică la momentul evaluării tehnico-economice. Atenție! Toate documentele suport solicitate mai sus, aflate în termen de valabilitate, conform prevederilor legale, vor fi încărcate în sistemul electronic în etapa de contractare.C. Mă angajez ca organizația pe care o reprezint: (text static introdus la definire apel ca angajament distinct, poate fi adaptat) [ ] Să nu utilizeze sprijinul primit pentru finanțarea de intervenții excluse din domeniul de aplicare al Fondului vizat de intervenție (fedr/fc art 6 reg fedr/ FC1058/2021, fse+, etc text static introdus la definire apel ca angajament distinct) [ ] Să asigure contribuția proprie declarată în secțiunea aferenta din Cererea de Finanțare [ ] Să finanțeze toate costurile, inclusiv costurile neeligibile, dar necesare, aferente proiectului [ ] Să asigure resursele financiare necesare implementării optime a proiectului în condițiile rambursării ulterioare a cheltuielilor eligibile din fondurile Uniunii, [ ] Să asigure folosința echipamentelor și bunurilor achiziționate prin proiect, împreună cu partenerii, după caz, pentru scopul declarat în proiect [ ] Să asigure cheltuielile de funcționare și întreținere aferente proiectului care includ investiții în infrastructură sau investiții productive, în vederea asigurării sustenabilității financiare a acestora (pentru investiții din FEDR/FC) [ ] Să prezinte, la momentul contractării, la cererea AM/OI, toate documentele necesare pentru a dovedi îndeplinirea condițiilor de eligibilitate [ ] În cazul în care au fost demarate activități înainte de depunerea proiectului, eventualele proceduri de achiziții publice aferente acestor activități au respectat legislația privind achizițiile publice [ ] În cazul obținerii finanțării, să respecte toate cerințele privind caracterul durabil al proiectului, așa cum sunt specificate în Ghidul Solicitantului cu în conformitate cu prevederile art. 65 din Regulamentul (UE) 1060/2021a) [ ] Să respecte, pe durata pregătirii și implementării proiectului, prevederile legislației europene și naționale în domeniul dezvoltării durabile, inclusiv DNSH, imunizarea la schimbări climatice, egalității de șanse, și nediscriminării, egalității de gen, GDPR, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Convenția ONU privind Drepturile Persoanelor cu Handicap, ajutorului de stat și/sau minimis (acolo unde este cazul), precum și dreptul aplicabil al Uniunii din domeniul spălării banilor, al finanțării terorismului, al evitării obligațiilor fiscale, al fraudei fiscale sau al evaziunii fiscale. De asemenea, proiectul respectă legislația națională/comunitară și regulile în domeniul achizițiilor publice (inclusiv dacă sunt incluse activități care au fost demarate anterior depunerii proiectului), informării și publicității și ajutorului de stat. [ ] Înțeleg că, în cazul nerespectării condițiilor de eligibilitate conform ghidului solicitantului, oricând pe perioada procesului de evaluare, selecție și contractare, cererea de finanțare va fi respinsă. În acest sens, înțeleg că orice situație, eveniment ori modificare care afectează sau ar putea afecta respectarea condițiilor de eligibilitate menționate în Ghidul solicitantului vor fi aduse la cunoștința AM/OI în termen de 5 zile de la luarea la cunoștință a situației respective [ ] Să iau toate măsurile pentru respectarea regulilor privind evitarea conflictului de interese, în conformitate cu reglementările europene și naționale în vigoare.D. Imi exprim acordul cu privire la utilizarea și prelucrarea datelor cu caracter personal de către AM/OI responsabil sau orice altă structura cu responsabilități în gestiunea și controlul fondurilor europene, în cadrul procesului de evaluare și contractare și în cadrul verificărilor de management/audit/control, în scopul îndeplinirii activităților specifice, cu respectarea prevederilor legale.E. Declar că am luat la cunoștință că în etapa de contractare am obligația să fac dovada tuturor celor declarate prin prezenta Declarație, sub sancțiunea respingerii cererii de finanțareF. Declar că sunt pe deplin autorizat să semnez această declarație în numele . , , , Semnătură Dată (zz/ll/aaaa)
     +  Anexa nr. 1A Declarație pe propria răspundere a solicitantului privind ajutoarele de stat1. Date de identificare a solicitantului Denumirea întreprinderii ............. Adresa sediului social ............., cod poștal ...... Telefon ........ Fax ...... E-mail .......... Data înregistrării întreprinderii ....... Nr. de înmatriculare la oficiul registrului comerțului ....... Codul de identificare fiscală ....... Forma juridică ....... Capitalul social ....... lei, deținut de:– persoane fizice: .......%;– persoane juridice: .......%.2. Date privind ajutoarele de stat2.1. Date privind ajutoarele de stat de care a mai beneficiat solicitantul[ ] 1. Nu am mai beneficiat de ajutor de stat din surse locale, naționale, comunitare sau din alte surse în ultimii 2 ani fiscali și anul fiscal curent. [ ] 2. Am beneficiat de:
    Nr.Data contractării ajutoruluiSuma acordata conform deciziei/ contractului de finantare/ contractului de împrumut (Euro)Data finalizarii deciziei/contractului de finantare) / contractului de împrumut (conform documentului de plata a ajutorului)Suma efectiv platita(Euro)Forma ajutorului*Furnizorul ajutoruluiSursa și actul normativ în baza căruia a beneficiat de finanțare
    *) Includ și facilitățile privind creditele primite (ex dobânzi subvenționate, garanții bancare etc.)
    În situația în care ajutorul a fost acordat în lei, echivalentul în euro a valorii ajutorului de minimis acordat întreprinderii este calculat la cursul de schimb stabilit de Banca Națională a României, valabil la data contractării respectivului sprijin acordat ca forma de ajutor de minimis. Pentru contractele finalizate care au făcut obiectul unui ajutor de minimis, se va lua în calcul suma finala plătită - pe baza unui document emis de finanțator care să confirme finalizarea contractului și suma efectiv plătită de care a beneficiat solicitantul.
    2.2. Date privind ajutoarele de minimis de care a mai beneficiat întreprinderea unicaDeclar pe propria răspundere ca, între întreprinderea solicitantă și alte întreprinderi exista/nu exista una din relațiile specificate la literele (a)-(d):(a) întreprinderea deține majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor sau ale asociaților unei alte întreprinderi/unor alte întreprinderi sau alta întreprindere deține majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor sau ale asociaților întreprinderii solicitante: DA o NU o Dacă DA, specificați ......(b) întreprinderea are dreptul de a numi sau revoca majoritatea membrilor organelor de administrare, de conducere sau de supraveghere ale unei alte întreprinderi/unor alte întreprinderi sau alta întreprindere are dreptul de a numi sau revoca majoritatea membrilor organelor de administrare, de conducere sau de supraveghere ale întreprinderii solicitante; DA o NU o Dacă DA, specificați(c) întreprindere are dreptul de a exercita o influență dominantă asupra altei întreprinderi/unor alte întreprinderi în temeiul unui contract încheiat cu întreprinderea/întreprinderile în cauză sau în temeiul unei prevederi din contractul de societate sau din statutul acesteia/acestora sau alta întreprindere are dreptul de a exercita o influenta dominanta asupra întreprinderii solicitante în temeiul unui contract încheiat cu întreprinderea în cauza sau în temeiul unei prevederi din contractul de societate sau din statutul acesteia; DA NU Dacă DA, specificați(d) întreprindere care este acționar sau asociat al unei alte întreprinderi/unor alte întreprinderi ș 3 care controlează singură, în baza unui acord cu alți acționari sau asociați ai acelei întreprinderi/acelor întreprinderi, majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor sau ale asociaților întreprinderii/întreprinderilor respective sau o alta întreprindere care este acționar sau asociat al întreprinderii solicitante controlează singura, în baza unui acord cu alți acționari sau asociați ai întreprinderii solicitante, majoritatea drepturilor de vot ale actionarilor sau ale asociaților acesteia; DA NU Dacă DA, specificați Întreprinderile între care exista una din relațiile la care se face referire la literele (a)-(d) sunt considerate întreprinderi unice și vor fi luate în calcul, împreună, în procesul de verificare a respectării regulilor de acordare a ajutorului de stat. În consecință, declar pe propria răspundere ca în ultimii 2 (doi) ani fiscali și în anul fiscal în curs, întreprinderea unica, așa cum a fost definita anterior, a/nu a beneficiat de ajutoare de stat: DA NU Dacă da, completați tabelul următor, luând în considerare toate întreprinderile care constituie "întreprindere unica":
    Nr.Data contractării ajutoruluiSuma acordata conform deciziei/ contractului de finantare/ contractului de împrumut (Euro)Data finalizarii deciziei/contractului de finantare) / contractului de împrumut (conform documentului de plata a ajutorului)Suma efectiv platita(Euro)Forma ajutorului*Furnizorul ajutoruluiSursa și actul normativ în baza căruia a beneficiat de finanțare
    *) Includ și facilitățile privind creditele primite (ex dobânzi subvenționate, garanții bancare etc.)
    Numele .......... Funcția ......... Semnătura autorizată și ștampila solicitantului .......... Data semnării ...........
     +  Anexa nr. 2 la Ghidul solicitantului privind realizarea de investiții în suprastructura portuară de încărcare/ descărcare și depozitare a mărfurilor
    MODEL CADRU AL CERERII DE FINANȚARE
    Program: Prioritate: Obiectiv de politică: Fond: Obiectiv specific: Apel de proiecte: Cod SMIS: DENUMIRE PROIECT cf. art. 49 alin. (3) din regulamentul (UE) 2021/1060 Secțiunea: SOLICITANT Secțiune obligatorie - include date financiare, date entitate, finanțări anterioare din care: finanțări complementare Secțiunea: RESPONSABIL PROIECT/PERSOANA DE CONTACT Secțiune obligatorie Secțiunea: ATRIBUTE PROIECT Secțiune obligatorie Secțiunea: CAPACITATE SOLICITANT Secțiune obligatorie Secțiunea: LOCALIZARE PROIECT Secțiune obligatorie Secțiunea: ZONA GEOGRAFICĂ VIZATĂ DE PROIECT Secțiune obligatorie Secțiunea: SCOPUL PROIECTULUI SI REALIZĂRILE PRECONIZATE Secțiune obligatorie Secțiunea: OBIECTIVE PROIECT Secțiune obligatorie Secțiunea: JUSTIFICARE/CONTEXT/RELEVANTA/ OPORTUNITATE SI CONTRIBUȚIA LA OBIECTIVUL SPECIFIC Secțiune obligatorie Secțiunea: DESCRIERE INSTRUMENTE FINANCIARE FOLOSITE Secțiune specifica apelului de proiecte Secțiunea: CARACTER DURABIL AL PROIECTULUI Secțiune obligatorie Secțiunea: RISCURI Secțiune obligatorie Secțiunea: GRUP TINTA Secțiune specifica apelului de proiecte Secțiunea: PRINCIPII ORIZONTALE Secțiune obligatorie Secțiunea: COERENTA CU POLITICA DE MEDIU Secțiune specifica apelului de proiecte Secțiunea: SCHIMBĂRI CLIMATICE SI DEZASTRE Secțiune specifica apelului de proiecte Secțiunea: DIRECTIVA SEA Secțiune specifica apelului de proiecte Secțiunea: DIRECTIVA EIM Secțiune specifica apelului de proiecte PROGRAMUL TRANSPORT 2021 - 2027 Secțiunea: DIRECTIVA PRIVIND HABITATELE Secțiune specifica apelului de proiecte Secțiunea: DIRECTIVA CADRU PRIVIND APA Secțiune specifica apelului de proiecte Secțiunea: ALTE DIRECTIVE DE MEDIU Secțiune specifica apelului de proiecte Secțiunea: METODOLOGIA DE IMPLEMENTARE PROIECT Secțiune specifica apelului de proiecte Secțiunea: SPECIALIZARE INTELIGENTA Secțiune specifica apelului de proiecte Secțiunea: MATURITATEA PROIECTULUI Secțiune specifica apelului de proiecte Secțiunea: DESCRIEREA INVESTIȚIEI Secțiune specifica apelului de proiecte Secțiunea: DESCRIEREA FAZELOR PROIECTULUI Secțiune specifica apelului de proiecte Secțiunea: DESCRIERE PROIECT INCLUS IN TEN Secțiune specifica apelului de proiecte Secțiunea: DOCUMENTAȚII TEHNICO-ECONOMICE Secțiune specifica apelului de proiecte Secțiunea: ACB - ANALIZA FINANCIARA Secțiune specifica apelului de proiecte Secțiunea: ACB - ANALIZA ECONOMICA Secțiune specifica apelului de proiecte Secțiunea: ACB - ANALIZA DE SENZITIVITATE Secțiune specifica apelului de proiecte Secțiunea: MEDIU - COSTUL MASURILOR INCLUSE IN BUGETUL PROIECTULUI Secțiune specifica apelului de proiecte Secțiunea: Calendarul proiectului Secțiune specifica apelului de proiecte - secțiune specifica proiectelor pre-definite Secțiunea: Rezumat revizuiri aplicație Secțiune specifica apelului de proiecte Secțiunea: Descriere PPP Secțiune specifica apelului de proiecte Secțiunea: Indicatori de realizare și de rezultat (program) Secțiune obligatorie Secțiunea: Indicatori suplimentari proiect Secțiune specifica apelului de proiecte, opțional Secțiunea: Plan de achiziții Secțiune obligatorie Secțiunea: Resurse umane implicate Secțiune specifica apelului de proiecte Secțiunea: Rezultate așteptate / Realizări așteptate Secțiune obligatorie Secțiunea: Activități Secțiune obligatorie - include împărțirea în activitate de baza și activitate conexa, precum și graficul de implementare al proiectului Secțiunea: Indicatori de etapa Secțiune obligatorie Secțiunea: Planul de monitorizare a proiectului Secțiune obligatorie Secțiunea: Buget proiect Secțiune obligatorie Secțiunea: Buget - zona vizată de proiect Secțiune obligatorie Secțiunea: Buget - Domeniu de intervenție Secțiune obligatorie Secțiunea: Buget - Formă de sprijin Secțiune obligatorie Secțiunea: Buget - Dimensiune punere în practică teritorială. Secțiune obligatorie Secțiunea: Buget - Activitate economică Secțiune obligatorie Secțiunea: Buget - Dimensiune Localizare Secțiune obligatorie Secțiunea: Buget - Teme secundare în cadrul FSE+ Secțiune obligatorie Secțiunea: Buget - Dimensiunea egalității de gen Secțiune obligatorie Secțiunea: Buget - Strategii macroregionale și bazin maritim Secțiune obligatorie Secțiune: Criterii evaluare ETF Secțiune obligatorie Secțiunea: Declarația unica Secțiune obligatorie Secțiunea: Graficul de depunere a cererilor de prefinanțare/ plată/ rambursare Secțiune specifica apelului de proiecte - se completează în etapa de contractare Secțiunea: Alte informații Secțiune specifica apelului de proiecte Anexele cererii de finanțare Secțiune specifica apelului de proiecte
     +  Anexa nr. 3 la Ghidul solicitantului privind realizarea de investiții în suprastructura portuară de încărcare/ descărcare și depozitare a mărfurilor
    EVALUARE
    "DO NO SIGNIFICANT HARM"
    Programul Transport
    2021-2027
    (Extras aplicabil Priorității 7: Dezvoltarea transportului naval și multimodal)
    - NOIEMBRIE 2022 -
     +  Cuprins CAPITOLUL I: SCOP ȘI METODOLOGIE DE LUCRU1.2. Metodologia de lucru - Abordare generală CAPITOLUL II: ANALIZA "DO NOT SIGNIFICANT HARM" (DNSH) Prioritatea 7 - Dezvoltarea transportului naval și multimodal2.1. Descrierea investițiilor2.2. Acțiuni finanțate  +  Capitolul I SCOP ȘI METODOLOGIE DE LUCRU Acest document are drept scop realizarea analizei conform metodologiei recomandate pentru respectarea principiului "Do Not Significant Harm", aplicată la nivelul acțiunilor prioritare propuse pentru finanțare din Programul Transport 2021 - 2027 (PT), în concordanță cu articolul 9 - Principii orizontale - din Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (RDC), conform căruia obiectivele fondurilor trebuie să țină seama de principiul de "a nu prejudicia în mod semnificativ". Principiul de "a nu prejudicia în mod semnificativ" trebuie interpretat în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 privind instituirea unui cadru de facilitare a investițiilor durabile (Regulamentul privind Taxonomia), care definește noțiunea de "prejudiciere în mod semnificativ" pentru șase obiective de mediu, respectiv:1. Se consideră că o activitate prejudiciază în mod semnificativ atenuarea schimbărilor climatice în cazul în care activitatea respectivă generează emisii semnificative de gaze cu efect de seră (GES).2. Se consideră că o activitate prejudiciază în mod semnificativ adaptarea la schimbările climatice în cazul în care activitatea respectivă duce la creșterea efectului negativ al climatului actual și al climatului preconizat în viitor asupra activității în sine sau asupra persoanelor, asupra naturii sau asupra activelor.3. Se consideră că o activitate prejudiciază în mod semnificativ utilizarea durabilă și protejarea resurselor de apă și a celor marine în cazul în care activitatea respectivă este nocivă pentru starea bună sau pentru potențialul ecologic bun al corpurilor de apă, inclusiv al apelor de suprafață și subterane, sau starea ecologică bună a apelor marine.4. Se consideră că o activitate prejudiciază în mod semnificativ economia circulară, inclusiv prevenirea generării de deșeuri și reciclarea acestora, în cazul în care activitatea respectivă duce la ineficiențe semnificative în utilizarea materialelor sau în utilizarea directă sau indirectă a resurselor naturale, la o creștere semnificativă a generării, a incinerării sau a eliminării deșeurilor, sau în cazul în care eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate cauza prejudicii semnificative și pe termen lung mediului.5. Se consideră că o activitate prejudiciază în mod semnificativ prevenirea și controlul poluării în cazul în care activitatea respectivă duce la o creștere semnificativă a emisiilor de poluanți în aer, apă sau sol.6. Se consideră că o activitate economică prejudiciază în mod semnificativ protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor în cazul în care activitatea respectivă este nocivă în mod semnificativ pentru condiția bună și reziliența ecosistemelor sau nocivă pentru stadiul de conservare a habitatelor și a speciilor, inclusiv a celor de interes pentru Uniune. Documentul prezintă metodologia de lucru, analiza parametrilor incluși în metodologia aprobată și măsurile compensatorii asumate. Evaluarea efectelor asupra celor șase obiective de mediu menționate mai sus a avut la bază listele de verificare și exemplele privind modul de punere în aplicare a evaluării conform principiului DNSH cuprinse în Ghidul oferit de COM în luna februarie 2021. Obiectivul general al Programului Transport 2021-2027 este de a asigura realizarea investițiilor ce răspund nevoilor de dezvoltare ale infrastructurii de transport din România, în concordanta cu Raportul de țară și Recomandările specifice de Țară, dar și cu strategia dezvoltată de România pentru recuperarea, în mod sustenabil, a decalajelor de dezvoltare a infrastructurii de transport, respectiv Programul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030 (PI). Strategia PT 2021-2027 s-a dezvoltat la intersecția politicii europene de transport evidențiată prin Regulamentul TEN-T (UE) nr. 1315/2013, Strategia UE pentru mobilitate durabilă și inteligentă, Pactul Ecologic European (Green Deal) și nevoile naționale de dezvoltare a infrastructurii și serviciilor de transport, precum și a siguranței rutiere. PT 2021-2027 conține 8 priorități în cadrul cărora au fost selectate obiective specifice. Prezentul extras se aplică pentru:Prioritatea 7 - Dezvoltarea transportului naval și multimodal O.S.3.1 Dezvoltarea unei rețele TEN-T, reziliente la schimbările climatice, inteligente, sigure, durabile și intermodale.1.2. Metodologia de lucru - Abordare generală În scopul punerii în practică a obiectivelor politicii europene privind neutralitatea climatică cuprinse în Pactul Ecologic European, respectiv în cadrul Strategiei UE pentru Mobilitate Sustenabilă și Inteligentă, precum și a acțiunilor propuse în cadrul pachetului Fit for 55, este necesar stabilirea unor măsuri la nivel național. În acest sens, menținerea și refacerea infrastructurii verzi va reprezenta o preocupare pentru toate proiectele de infrastructură de transport. Pentru verificarea principiului DNSH în cadrul proiectelor de investiții de transport cuprinse în cadrul PT s-a plecat de la metodologia definită în Ghidul metodologic privind aplicarea principiului a nu prejudicia semnificativ (DNSH - Do Not Significant Harm) în temeiul regulamentului privind mecanismul de redresare și reziliență, comunicat de COM în luna Februarie 2021. Trebuie avut în vedere faptul că pentru proiectele de infrastructură de transport studiile pregătitoare se află în desfășurare, inclusiv studiile privind vulnerabilitățile climatice, impactul asupra mediului și asupra corpurilor de apă și prin urmare, evaluarea obiectivelor 2-6 din cadrul listei de verificare a DNSH s-a realizat luând în considerare cadrul normativ și informațiile cunoscute până la momentul derulării acestei analize, din studiile de fezabilitate și documentele aprobate sau în curs de elaborare. Pentru proiectele ce vizează construcția de noi infrastructuri, selectarea opțiunii de traseu se va realiza ținând cont de toate presiunile existente și potențialele amenințări asupra mediului, incluzând măsuri pentru reducerea / evitarea impacturilor semnificative. O atenție importantă va fi acordată implementării infrastructurii combustibililor alternativi și refacerii conectivității ecologice în zona coridoarelor ecologice.  +  Capitolul II ANALIZA "DO NOT SIGNIFICANT HARM" (DNSH) Prioritatea 7 - Dezvoltarea transportului naval și multimodal Transportul naval este, alături de transportul feroviar, considerat un mod de transport mai prietenos cu mediu și, astfel, contribuie la transpunerea viziunii strategice a Pactului Ecologic European prin capacitatea sa de a prelua cantități importante de mărfuri de pe transportul rutier, contribuind la atingerea dezideratului de neutralitate climatică până în 2050.2.1. Descrierea investițiilor În coordonare cu investițiile finanțate prin CEF, această prioritate va urmări finanțarea operațiunilor care să contribuie la îmbunătățirea navigației pe Dunăre, precum și la creșterea gradului de utilizare a porturilor românești. Investițiile vor viza, cu precădere, porturile situate pe rețeaua primară a României, corelând potențialul de dezvoltare a porturilor (trafic) cu nevoia de specializare a porturilor, în funcție de dezvoltarea economică din aria lor de deservire (hinterland). Investițiile vor viza infrastructura portuară ce cuprinde cheuri, dane, bazine diguri și alte construcții hidrotehnice similare, utilitățile pentru serviciile portuare, căile de acces rutier și feroviar, platforme (inclusiv utilitățile aferente), precum și infrastructura de alimentare cu combustibili alternativi. În ceea ce privește îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunăre vor fi sprijinite acțiunile ce au ca impact eliminarea punctelor critice pentru navigație pe Dunăre și creșterea eficienței transportului naval pe canalele navigabile ale acesteia. Operațiunile vor fi localizate pe rețeaua TEN-T. De asemenea, operațiunile vor fi selectate numai dacă au fost derulate studiile privind impactul asupra mediului și îndeosebi asupra habitatelor speciilor protejate. Cheltuielile generate de implementarea măsurilor de protecție a mediului și habitatelor speciilor protejate vor fi eligibile în cadrul costurilor proiectelor. În cadrul acestei priorități ținta pentru lungimea căilor navigabile interioare noi, reabilitate sau modernizate este de 70 km. Totodată, prin această prioritate vor fi susținute și investițiile în infrastructura terminalelor intermodale, a instalațiilor și echipamentelor aferente, ce se vor efectua în conformitate cu prevederile legislației privind ajutorul de stat (maxim 10 MEUR/investiție fonduri publice, maxim 20 MEUR valoarea totală a unei investiții). Astfel, în cadrul acestei priorități vor fi finanțate minim două centre intermodale noi/ modernizate. Nu vor fi finanțate operațiuni legate de transportul sau prelucrarea țițeiului.2.2. Acțiuni finanțate Se vor finanța următoarele tipuri de acțiuni: ● Lucrări hidrotehnice pentru eliminarea punctelor critice pentru navigație pe Dunăre și creșterea eficienței transportului naval pe canalele navigabile ale acesteia; ● Îmbunătățirea navigației pe Dunăre și canalele navigabile ale acesteia, inclusiv a măsurilor de siguranță a navigației, în particular în punctul critic Bala; ● Finalizarea Canalului Dunăre - București; ● Dezvoltarea / modernizarea porturilor dunărene strategice / situate pe rețeaua primară și rețeaua TEN-T, inclusiv a instalațiilor de combustibili alternativi; ● Asigurarea condițiilor optime de navigație în bazinele portuare prin dragaj; ● Susținerea, cu respectarea cerințelor de ajutor de stat, a modernizării mijloacelor de propulsie a navelor utilizate de transportatorii români pe apele interioare pentru transport naval de marfă; ● Dezvoltarea / modernizarea Portului Constanța, inclusiv a instalațiilor de combustibili alternativi; ● Dezvoltarea Serviciilor SSS (Short sea shipping) în Portul Constanța; ● Elaborarea documentelor necesare pregătirii proiectelor de îmbunătățire a navigației din aria de eligibilitate a axei prioritare; ● Derularea studiilor de prefezabilitate pentru noi canale navigabile conform PI; ● Dezvoltarea terminalelor intermodale feroviar/rutier / Dezvoltarea de centre logistice multimodale; ● Investiții în infrastructura de acces la centrele logistice multimodale. Partea 1 a listei de verificare
    Indicați care dintre obiectivele de mediu de mai jos necesită o evaluare de fond DNSH a măsuriiDaNuJustificare în cazul selectării răspunsului „Nu”
    Atenuarea schimbărilor climaticeX
    Adaptarea la schimbările climaticeXActivitățile prevăzute în cadrul priorității 7 nu au un impact previzibil semnificativ asupra obiectivului de mediu privind adaptarea la schimbările climatice, luând în considerare efectele directe și efectele primare indirecte de pe parcursul implementării.
    Utilizarea durabilă și protejarea resurselor de apă și a celor marineX
    Economia circulară, inclusiv prevenirea și reciclarea deșeurilorX
    Prevenirea și controlul poluării în aer, apă sau solXPentru lucrările de dragare, estimarea aproximativă a emisiilor de poluanți în aer în timpul lucrărilor de construcție și exploatare arată posibilitatea depășirii limitelor maxime admisibile conform legislației române (de transpunere a Directivei CE privind aerul) doar pentru indicatorul NOx, la 100, respectiv 200 m de surse, numai pentru media orară a emisiilor.Deja, la 1000 m de surse concentrațiile indicatorilor analizați sunt semnificativ reduse, sub limitele maxime admisibile (în unele cazuri chiar de peste 100 de ori mai mici).Proiectele vizate în cadrul acestei priorități nu sunt de așteptat să aibă surse de poluare a apelor subterane nici în perioada de execuție a lucrărilor, nici în perioada de exploatare.Obiectivele de investiții nu sunt susceptibile să genereze surse de poluare a solului în timpul activităților de investiții și întreținere.
    Protecția și restaurarea biodiversității și a ecosistemelorX
    Partea 2 a listei de verificare
    ÎntrebareaNuJustificare substanțială
    Atenuarea schimbărilor climatice: Se așteaptă ca măsura să conducă la emisii semnificative de GES?XTransportul naval este considerat a fi cel mai eficient mod de transport din punct de vedere energetic, deoarece poate transporta cea mai mare cantitate de mărfuri cu cea mai mică energie consumată. Cu toate acestea, acest tip de transport are și efecte nocive asupra mediului și sănătății umane. Poluarea provenită de la nave nu se limitează la accidentele maritime, ci și la navigația normală și operațiunile navale. Principalele efecte ale transportului maritim asupra mediului sunt deversările în mare, emisiile de gaze și zgomotul.Rapoartele experților arată că transportul naval are o contribuție la emisiile totale de 16% pentru NOX, 11% pentru SOX și 5% pentru PM10. Emisiile din transport generează între 1% și 7% din PM10 în aerul ambiant, 1-14% din PM2,5 și cel puțin 11% din PM1 în zonele de coastă europene. Emisiile din transport maritim generează, de asemenea, 7% până la 24% din cantitatea de N02 eliberată în atmosferă.Prin măsurile ce vizează construcția instalațiilor de combustibili alternativi, în special sistemele de on shorepower suply, și modernizarea mijloacelor de propulsie a navelor utilizate de transportatorii români pe apele interioare pentru transport naval de marfa este urmărită reducerea emisiilor de particule în aer, în special în zona imediată a portului. Porturile sunt de obicei situate în apropierea zonelor dens populate; prin urmare, orice îmbunătățire a mediului va avea un impact imediat asupra sănătății umane.Totodată, trebuie remarcat faptul că o barjă poate transporta până la 1500 de tone, comparativ cu 20 de tone cât transportă un camion. Un convoi de transport fluvial este compus din 10 barje ce reprezintă echivalentul a aproximativ 700 de camioane. Prin realizarea lucrărilor hidrotehnice revăzute pe șenalul navigabil al Dunării (CEF și PT), pentru faza de exploatare, se preconizează o creștere cu aproximativ 7,6% a volumelor de marfă prin navigație prin trecerea de la modurile de transport feroviar și rutier. Dacă se ia în considerare o cotă de 50% - 50% a trecerii de la transporturile rutiere și feroviare, acest lucru va avea un impact general benefic. O altă reducere de 23% a emisiilor este, de asemenea, estimată din eliminarea obstacolelor actuale de navigație.în cadrul Raportul de mediu tipurile de acțiuni aferente acestei activități au fost evaluate ca având un potențial efecte pozitiv nesemnificativ asupra reducerii emisiilor GES.Având în vedere cele prezentate anterior, se consideră îndeplinit principiul DNSH pentru acest obiectiv de mediu.
    Utilizarea durabilă și protejarea resurselor de apă și a celor marine: Se preconizează că măsura va fi nocivă pentru:(i) starea bună sau pentru potențialul ecologic bun al corpurilor de apă, inclusiv al apelor de suprafață și subteranesau(ii) starea ecologică bună a apelor marine?XRiscurile de degradare a mediului legate de protejarea calității apei și evitarea stresului hidric vor fi identificate și abordate în conformitate cu cerințele prevăzute în Directiva 60/2000 (Directiva-cadru privind apa) și cu planul de management al bazinului hidrografic, elaborat pentru corpul sau corpurile de apă potențial afectate, în consultare cu părțile interesate relevante. Evaluarea impactului asupra mediului include o evaluare a impactului asupra corpurilor de apă în conformitate cu Directiva 60/2000, iar pentru riscurile identificate sunt luate măsuri de evitare sau reducere a impactului.Toate măsurile de atenuare a riscurilor de degradare a mediului legate de protejarea calității apei și evitarea stresului hidric prezentate mai sus sunt luate în scopul obținerii unei stări bune a apelor de suprafață și subterane, precum și pentru menținerea unui potențial ecologic bun al acestora, așa cum sunt definite în Articolul 2, punctele (22) și (23) din Regulamentul (UE) 852/2020 („Taxonomy Regulation”).La momentul realizării Raportului de mediu nu au fost disponibile informații cu privire la localizarea exactă a proiectelor, însă acestea vor fi implementate în zona Portului Constanța și de-a lungul Dunării. Aceste tipuri de acțiuni pot afecta în principal starea ecologică, prin afectarea elementelor hidromorfologice sau a celor fizico - chimice (prin lucrări hidrotehnice, sau lucrări periodice efectuate în corpurile de apă. De asemenea, în cadrul Raportului de mediu au fost propuse măsuri pentru reducerea și evitarea alterărilor hidromorfologice, evitarea zonelor de protecție și evitarea poluărilor accidentale.• Proiectele noi de infrastructură de transport trebuie să evite crearea de noi presiuni hidromorfologice semnificative asupra corpurilor de apă de suprafață. în principal este necesară evitarea devierii cursurilor de apă. Secundar, este necesară reducerea artificializării malurilor și substratului albiei, reducerea afectării vegetației ripariene, precum și evitarea întreruperii conectivității longitudinale și laterale.• În cadrul noilor proiecte de infrastructură de transport se vor avea în vedere cerințele de bune practici ce se regăsesc în cele mai recente ghiduri elaborate la nivel european.• În cadrul proiectelor finanțate prin PT se vor implementa măsuri de reducere a impactului lucrărilor temporare pe corpurile de apă de suprafață (ex. drumuri temporare de acces, platforme temporare pentru realizarea pilelor podurilor, lucrări de dragaj), ce pot conduce la efecte pe termen lung, astfel încât aceste lucrări să nu conducă la deteriorarea stării/potențialului ecologic al corpurilor de apă sau la împiedicarea atingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă.• Toate proiectele pentru care încă nu a fost selectat traseul vor include în analiză locația zonelor de protecție a captărilor de apă și vor adapta soluțiile constructive astfel încât acestea să nu fie afectate.• Proiectele noi din domeniul infrastructurii de transport vor avea în vedere implementarea unor soluții de retenție a poluanților în cazul producerii unor accidente ce ar putea conduce la contaminarea apelor de suprafață. Atenție trebuie acordată în principal zonelor situate în amonte de arii naturale protejate și zone de protecție ale captărilor de apă, indiferent dacă acestea se găsesc pe teritoriul României sau al statelor vecine.Având în vedere informațiile prezentate anterior se consideră îndeplinit principiul DNSH pentru acest obiectiv de mediu.
    Tranziția către o economie circulară, inclusiv prevenirea generării de deșeuri și reciclarea acestora:Se preconizează că măsura:(i) va duce la o creștere semnificativă a generării, a incinerării sau a eliminării deșeurilor, cu excepția incinerării deșeurilor periculoase nereciclabile sau(ii) va duce la ineficiențe semnificative în utilizarea directă sau indirectă a oricăror resurse naturale în orice etapă a ciclului său de viață, care nu sunt reduse la minimum prin măsuri adecvate sau(iii) va cauza prejudicii semnificative și pe termen lung mediului în ceea ce privește economia circulară?XGestionarea deșeurilor rezultate în toate etapele construcției se va realiza în conformitate cu obiectivele de reducere a cantităților de deșeuri generate și de maximizare a reutilizării și reciclării, respectiv în linie cu obiectivele din cadrul general de gestionare a deșeurilor la nivel național - Planul național de gestionare a deșeurilor (elaborat în baza art. 28 al Directivei 98/2008/EC privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive, cu modificările ulterioare și aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 942/2017).În toate etapele proiectelor se va menține evidența gestiunii deșeurilor conform Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare, HG nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase, cu modificările și completările ulterioare și respectiv Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare.În perioada de construcție, antreprenorul va amenaja o zonă special destinată pentru colectarea și gestionarea deșeurilor ce vor rezulta în urma lucrărilor de construcție, în cadrul ansamblului șantierului.Zona de depozitare va fi prevăzută cu containere, pubele, etichetate conform legislației în vigoare. Depozitarea temporară a deșeurilor se va efectua separat pe tipul de deșeuri generate. Colectarea deșeurilor de către operatorii autorizați va fi planificată conform programului de lucrări, astfel încât să se evite depozitarea temporară a unor cantități mari de deșeuri în cadrul ansamblului șantierului.Se va urmări gradul maxim de valorificare a deșeurilor. Antreprenorul are obligația de a elabora un Plan de management al deșeurilor și de a-l implementa în conformitate.În cazul necesității de a efectua lucrări de întreținere a lucrărilor hidrotehnice, deșeurile generate vor fi eliminate în funcție de tipul de deșeuri pe bază de contract de către operatorii autorizați.Astfel, în conformitate cu reglementările în vigoare, deșeurile rezultate vor fi colectate selectiv, în funcție de caracteristicile lor, transportate în depozite autorizate sau predate unor operatori economici autorizați în scopul valorificării lor. În toate etapele proiectului se vor încheia contracte cu societăți autorizate ce vor asigura eliminarea/valorificarea tuturor tipurilor de deșeuri generate. Toate deșeurile generate în urma proiectului, în toate etapele acestuia, vor fi depozitate temporar doar pe suprafețe special amenajate în acest sens. În cazul deșeurilor contaminate, se vor lua măsuri speciale de gestionare a acestora (prin depozitarea separată doar pe suprafețe impermeabile), pentru a nu contamina restul deșeurilor sau solul.Sortarea deșeurilor se va realiza la locul de producere, prin grija constructorului. Acesta are obligația, conform HG nr. 856/2002, cu modificările și completările ulterioare, să țină evidența lunară a colectării, stocării provizorii și eliminării deșeurilor către depozitele autorizate.Constructorii vor limita generarea de deșeuri în procesele legate de construire și demolare, în conformitate cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări, vor lua în considerare cele mai bune tehnici disponibile și vor demola /sorta deșeurile în mod selectiv, pentru a permite îndepărtarea șimanipularea, în condiții de siguranță, a substanțelor periculoase și pentru a facilita reutilizarea și reciclarea de înaltă calitate, prin eliminarea selectivă a materialelor, utilizând sisteme de sortare disponibile pentru deșeurile rezultate din activități de construcție și demolare.De asemenea, toți angajații de pe șantier vor fi instruiți cu privire la manipularea deșeurilor, precum și la modul de sortare a acestora pe categorii, în containerele special prevăzute pentru fiecare categorie de deșeu.Referitor la activitățile de dragare, acestea vor presupune în principal dragaj de investiții. Atât în timpul lucrărilor de construcție, cât și în timpul exploatării, obiectivele de investiții vor impune implementarea conceptului larg utilizat în Europa și în lume, respectiv „eliminarea inteligentă”. Acest concept implică păstrarea materialului dragat în albia râului și utilizarea acestuia pentru a îmbunătăți debitul.Materialul dragat va fi depus în zone de apă puțin adâncă cu un potențial de sedimentare ridicat. în astfel de cazuri, activitățile de dragare vor contribui la procesul natural de sedimentare.
    Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor:Se preconizează că măsura va fi:(i) nocivă în mod semnificativ pentru condiția bună și reziliența ecosistemelor sau(ii) nocivă pentru stadiul de conservare a habitatelor și a speciilor, inclusiv a celor de interes pentru Uniune?XMăsurile de protecție și refacere a biodiversității și a ecosistemelor vor fi aplicabile proiectelor ce vizează îmbunătățirea condițiilor de navigației pe Dunăre și canalele navigabile ale acesteia, celelalte intervenții neavând un impact major asupra florei și faunei.Principiile utilizate în identificarea și stabilirea măsurilor de evitare și atenuare a impactului asupra biodiversității și a ecosistemelor sunt:[v] Măsuri generale:• Monitorizare. Monitorizarea permanentă, în etapele de implementare (în perioada construcției, în primii ani de funcționare - minim 3 ani);• Managementul adaptiv. Măsurile de evitare și reducere trebuie adaptate în mod continuu pe baza celor mai recente informații disponibile în zona de implementare a proiectului;• Asigurarea expertizei. Pentru zona proiectului, prezența experților în biodiversitate trebuie asigurată în faza de construcție (de preferință o echipă care poate oferi expertiză asupra principalelor grupuri de interes comunitar);• Consultare continuă cu părțile interesate. Pe parcursul construcției și exploatării, este necesar să se asigure un cadru de colaborare permanent cu principalii factori interesați în ceea ce privește managementul biodiversității (cel puțin administratorii/custozii siturilor Natura 2000) și reprezentanții fondurilor de vânătoare și ai școlilor silvice.• Eficacitatea și complementaritatea măsurilor. Oricare dintre măsurile implementate trebuie să-și atingă scopul cu un grad ridicat de eficacitate, fară a împiedica/limita eficacitatea altor măsuri și fără a crea alte forme de impact sau riscuri semnificative asupra biodiversității sau populației umane;• Controlul impactului. Măsurile formulate și implementate trebuie să abordeze direct formele de impact identificate, asigurându-se în orice moment că aceste impacturi sunt menținute sub pragurile de semnificație.[v] Pentru pierderea și modificarea habitatului:• Evitarea pierderilor suplimentare de suprafață în interiorul siturilor Natura 2000 precum și în zona habitatelor naturale din afara siturilor, cu excepția locațiilor pentru măsuri de evitare și reducere a impactului;• Reducerea concentrațiilor de poluanți în zonele adiacente șenalului navigabil;• Reabilitarea tuturor zonelor afectate temporar cu folosirea exclusivă a speciilor autohtone și asigurarea funcționalității ecologice a zonelor reabilitate.[v] Fragmentarea habitatului:• Menținerea conectivității ecologice pentru toate speciile de faună (în special cele care nu sunt capabile de zbor)[v] Perturbarea activității speciilor:• Minimizarea efectelor asociate prezenței umane, zgomotului și iluminatului în timpul construcției și exploatării proiectului.Pe lângă măsurile prezentate anterior, în cadrul Raportului de mediu au fost formulate măsuri pentru prevenirea, evitarea și reducerea efectelor negative asupra biodiversității. Măsurile sunt prezentate în secțiunile anterioare ale analizei DNSH.Având în vedere informațiile prezentate anterior, se consideră îndeplinit principiul DNSH pentru acest aspect de mediu.
     +  Anexa nr. 4
    Ghid de evaluare a proiectelor
    pentru analiza economică a investițiilor
    în sectorul de transport din România
    Iulie 2023
    JASPERS (Joint Assistance în Supporting Projects în European Regions) este un parteneriat între Comisia Europeană (COM) și Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru susținerea proiectelor din regiunile europene. JASPERS își propune să îmbunătățească pregătirea proiectelor cofinanțate din Fondul de coeziune (FC) și din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) în toate statele membre, oferind sprijin pentru proiecte individuale, dezvoltarea capacității instituționale și consolidarea administrației publice. JASPERS este, de asemenea, implicat în țările incluse în Parteneriatul Estic (concentrându-se pe sectorul de transport) și în țările candidate și potențial candidate la UE (toate sectoarele de infrastructură), sprijinind îmbunătățirea treptată a practicilor și proceselor necesare pentru absorbția fondurilor UE. Asistența JASPERS este oferită cu bună credință, cu grijă rezonabilă și diligența necesară (diligentia quam în suis). JASPERS nu garantează acuratețea sau caracterul complet al informațiilor incluse în prezentul document și nu își asumă nicio răspundere juridică sau responsabilitate, directă sau indirectă, pentru orice daune sau pierderi cauzate sau presupuse a fi cauzate de sau în legătură cu utilizarea informațiilor conținute în acest document. Prezentul raport nu exprimă sau reflectă neapărat opiniile partenerilor JASPERS, Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții. În mod special, nu se poate considera că punctele de vedere exprimate în prezentul document reflectă opinia oficială a Uniunii Europene. JASPERS dorește să recunoască contribuția importantă și valoroasă a AJM Economics Ltd la pregătirea prezentului ghid.  +  CONȚINUT1. PREAMBUL2. DOCUMENTE DE REFERINȚĂ3. EVALUAREA ECONOMICĂ - PREZENTARE GENERALĂ3.1. Ciclul de dezvoltare a proiectului3.2. Rolul evaluării în ciclul de dezvoltare a proiectului3.3. Instrumente de evaluare economică3.3.1. Analiza cost-beneficiu3.3.2. Analiza cost-eficacitate3.3.3. Analiza multicriterială3.3.4. Alegerea instrumentului de analiză economică4. ÎNDRUMĂRI PRIVIND REALIZAREA ANALIZEI COST-BENEFICIU4.1. Analiza contextului proiectului4.1.1. Situația existentă4.1.2. Rezumatul studiilor de proiect anterioare4.2. Obiectivele proiectului4.3. Identificarea proiectului4.4. Fezabilitate și analiza opțiunilor4.4.1. Analiza cererii de transport4.4.2. Analiza opțiunilor4.4.3. Opțiunea optimă recomandată - elemente cheie de proiectare4.5. Ipoteze de bază4.5.1. Perioada de evaluare4.5.2. Moneda4.5.3. Anul de referință al prețurilor4.5.4. Analiza incrementală4.6. Analiza financiară4.7. Analiza economică4.7.1. Metodologie4.7.2. Parametrii cheie4.7.3. Prezentare generală a estimării costurilor și beneficiilor4.7.4. Costuri4.7.5. Valoarea reziduală4.7.6. Beneficiile economice4.7.7. Rule of half - RoH (Regula jumătății)4.7.8. Indicatori de performanță economică4.7.9. Ierarhizarea și prioritizarea proiectelor și opțiunilor4.8. Prezentare generală a fluxurilor de numerar economice și financiare de intrare și ieșire4.9. Analiza de senzitivitate și risc4.9.1. Analiza de senzitivitate4.9.2. Analiza scenariilor4.9.3. Analiza riscurilor ANEXA I. VALORILE PARAMETRILOR PENTRU EVALUAREA ECONOMICĂ A PROIECTELOR DE TRANSPORT AI.1. Baza de date a valorilor parametrilor AI.2. Coperta AI.3. Cuprins AI.4. Surse AI.5. Registrul modificărilor AI.6. Parametri generali AI.7. Parametri anuali AI.8. Factori de conversie AI.9. Costurile O M AI.10. Scopul călătoriei pentru pasageri AI.11. Gradul de ocupare al vehiculelor de pasageri AI.12. Gradul de încărcare al vehiculelor de marfă AI.13. Valoarea timpului pentru pasageri AI.14. Valoarea timpului pentru marfă AI.15. Parcul de vehicule AI.16. Costurile combustibilului AI.17. Consumul de combustibil AI.18. VOC care nu depind de combustibil AI.19. Costurile de operare a trenurilor AI.20. Costurile de operare a navelor AI.21. Accidentele rutiere AI.22. Accidentele feroviare și pe căi navigabile interioare AI.23. Zgomotul AI.24. Emisii de GES AI.25. Poluarea aerului AI.26. PM AI.27. NOxANEXA II. ANALIZA FINANCIARĂ AII.1. Ipoteze și parametri AII.2. Fluxuri de numerar financiare AII.3. Rentabilitatea financiară a proiectului AII.4. Calculul necesarului de finanțare AII.5 Sustenabilitatea financiară a proiectului ANEXA III. RAPORTUL DE FINALIZARE A PROIECTULUI TABEL DE ABREVIERI
    AECOMFirma de ingineri de consultanță, inițial un acronim pentru Arhitectură, Inginerie, Consultanță, Operațiuni și Întreținere
    ACBAnaliza cost-beneficiu
    ACEAnaliza cost-eficacitate
    AEAnaliza economică
    AMAutoritatea de Management pentru Programul Transport
    AMCAnaliza multicriterială
    BEIBanca Europeană de Investiții
    CAPEXCheltuieli de capital
    CEComisia Europeană
    CNSPComisia Națională pentru Strategie și Prognoză a României
    CO2Dioxid de carbon
    CPCu proiect
    Curs BNRCalculatorul cursului de schimb al Băncii Naționale a României
    DG MOVEDirecția Generală Mobilitate și Transporturi
    EAVEconomic Appraisal Vademecum (Evaluare economică - Vademecum)
    EIUEconomist Intelligence Unit
    ERTMSSistemul european de gestionare a traficului feroviar
    ETCSSistemul european de control al trenurilor
    EUUniunea Europeană
    EU28Cele 28 de țări ale UE, înainte de ieșirea Regatului Unit
    EUREuro
    FCFondul de coeziune
    FPFără proiect
    GESGaze cu efect de seră
    GTMPPlanul general de transport
    HGVVehicul comercial greu (peste 3,5 tone greutate brută)
    IAPCIndicele armonizat al prețurilor de consum
    ICEMotor cu ardere internă
    INSSEInstitutul Național de Statistică și Sudii Economice din România
    IWTTransportul pe căi navigabile interioare
    IWTOCCosturile de operare a navelor
    JASPERSAsistență comună pentru sprijinirea proiectelor din regiunile europene
    LCAAnaliza costurilor minime
    LGVVehicul comercial ușor (până la 3,5 tone greutate brută)
    MNTModelul național de transport
    MNTRModelul național de transport rutier
    NOxOxizi de azot
    NMVOCCompuși organici volatili nemetanici
    O MOperare și mentenanță (întreținere)
    OPEXCheltuieli operaționale
    PIBProdusul intern brut
    PM2.5Particule în suspensie de 2,5 microni
    PM10Particule în suspensie de 10 microni
    PTProgramul de transport al României pentru perioada 2021-2027
    RDCRegulamentul de stabilire a dispozițiilor comune pentru fondurile europene
    RFPRaport de finalizare a proiectului
    RONLeu Românesc
    RRERata de rentabilitate economică
    RRFRata de rentabilitate financiară
    SO2Dioxid de sulf
    TOCCosturile de exploatare a trenurilor
    ToRTermeni de referință
    UKRegatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord
    VAValoarea actualizată
    VANEValoarea actualizată netă economică
    VANFValoarea actualizată netă financiară
    VOCCosturile de operare a vehiculelor
    VoTValoarea timpului
    WebTAGÎndrumări ale guvernului Regatului Unit privind analiza proiectelor din transporturi
    1. PREAMBUL Scopul principal al evaluării proiectelor este de a asigura alocarea eficientă a fondurilor publice limitate (atât cele din surse naționale, cât și din cele ale Uniunii Europene), prin stabilirea unui cadru metodologic în raport cu care să poată fi evaluate atât costurile, cât și beneficiile proiectului. Pe parcursul perioadelor de programare 2007-2013 și 2014-2020, pentru a asigura alocarea eficientă a resurselor publice limitate, România a urmărit ca toate proiectele de transport (care depășeau praguri valorice definite) finanțate de UE să fie supuse unei evaluări riguroase, în conformitate cu cerințele UE, de regulă sub forma unei analize cost-beneficiu (ACB) a proiectului. Pentru astfel de "proiecte majore"*1, CE, după evaluarea documentației proiectului, decidea în mod oficial asupra finanțării acestora. *1 În conformitate cu articolul 100 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, un proiect major este o operațiune care include "un ansamblu de lucrări, activități sau servicii, destinate să îndeplinească prin ele însele o funcție indivizibilă cu caracter economic sau tehnic precis, care urmărește obiective clar identificate și al cărei cost total eligibil depășește" fie 75 de milioane EUR (pentru proiectele propuse în cadrul obiectivului tematic 7, fie 50 de milioane EUR (toate celelalte proiecte). Cerințele UE de evaluare a proiectelor au fost concepute pentru a ajuta factorii de decizie să hotărască în etapele-cheie ale deciziilor dacă, de exemplu, intervenția este necesară și, în caz afirmativ, care este nivelul optim al intervenției. Cerința privind realizarea ACB a contribuit în mod semnificativ la asigurarea unui bun raport calitate-preț și a încurajat rigoarea în procesul de selecție a proiectelor. În prezent, este o practică stabilită ca evaluarea proiectelor să aibă loc în diferite momente ale ciclului de dezvoltare a proiectului (de exemplu, la selectarea opțiunii adecvate și înainte de decizia de finanțare a proiectului). Cerința de a evalua toate proiectele majore de transport a necesitat construirea unei capacități substanțiale de evaluare (sub formă de expertiză, de exemplu, în modelarea transporturilor și analiza economică/financiară a proiectelor), atât la nivelul proiectanților (care dezvoltă de obicei studii de fezabilitate ale proiectului), cât și la nivelul agențiilor de transport și în cadrul ministerelor. În conformitate cu Regulamentul privind dispozițiile comune (RDC)*2 aprobat în iunie 2021 pentru perioada de programare 2021-2027, nu mai există cerințe legale pentru "proiecte majore" cu aprobarea ex ante de către UE, cum era cazul în perioadele de programare anterioare. *2 Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize. Deși regulamentele nu menționează în mod explicit necesitatea de a efectua o ACB, articolul 73 alineatul (2) litera (c) impune autorităților de management "să se asigure că operațiunile selectate prezintă cel mai bun raport între cuantumul sprijinului, activitățile desfășurate și îndeplinirea obiectivelor". În acest context, pentru a îndeplini cerința de mai sus și pentru a asigura un bun raport calitate-preț pentru proiectele care urmează să fie finanțate din fonduri UE, Autoritatea de Management pentru Programul Transporturi (AM) continuă să urmărească o evaluare sistematică a proiectelor de transport. Ghidul de față explicitează cerințele pentru evaluarea proiectelor de transport finanțate de UE în România în cadrul Programului Transport 2021-2027. El se referă la toate proiectele de transport rutier, feroviar, portuar/căi navigabile interioare și intermodal dezvoltate la nivel național, regional și interurban. Principiile de bază ale ghidului se aplică tuturor proiectelor de transport care urmează să fie finanțate din fonduri publice, indiferent de sursa finanțării acestora. Prezentul ghid: ● Oferă o imagine de ansamblu a celor mai bune practici și stabilește standarde minime pentru modelarea cererii și evaluarea economică/financiară/de risc a proiectelor de transport rutier, feroviar și a altor proiecte de transport public din România. ● Prezintă diferite metode de evaluare economică a proiectelor, cum ar fi analiza cost-beneficiu (ACB), analiza cost-eficacitate (ACE) și analiza multicriterială (AMC), în conformitate cu îndrumările CE, și face recomandări de aplicare pentru fiecare metodă. ● Prezintă etapele cheie de dezvoltare a proiectelor pentru principalele subsectoare de transport și indică în care dintre aceste etape ar trebui realizată evaluarea economică a acestora. ● Conține ca anexă o bază de date asociată Excel cu valorile parametrilor stabilite pentru utilizare în evaluarea economică a proiectelor de transport. Această abordare oferă "condiții de concurență echitabile" în raport cu care sunt evaluate toate proiectele de transport. În timp ce majoritatea parametrilor ar trebui preluați direct din această sursă (de exemplu, rata de actualizare socială, valoarea timpului), anumiți parametri (de exemplu, ratele unitare O M, ratele de ocupare a vehiculelor, ratele accidentelor) pot fi revizuiți în situația existenței unor date mai adecvate, din zona proiectului. Deși nu se aplică direct proiectelor finanțate în cadrul altor programe/surse, îndrumările pot fi utilizate mutatis mutandis pentru a sprijini pregătirea și evaluarea corespunzătoare a proiectelor pentru investiții în domeniul mai larg al transporturilor (cum ar fi, de exemplu, proiectele municipale de transport care nu sunt sub egida Ministerului Transporturilor). Documentul nu se dorește a fi nici exhaustiv, nici limitativ. Deși oferă principii generale și îndrumări metodologice preconizate să acopere majoritatea investițiilor tipice din cadrul sectorului/programului, particularitățile specifice ale unui anumit proiect pot necesita adaptări sau considerații suplimentare. În astfel de cazuri, se recomandă consultarea autorității de management cât mai curând posibil. Se presupune că cititorul este familiarizat cu noțiunile de bază referitoare la evaluarea proiectelor. Pentru informații suplimentare privind evaluarea proiectelor, există documentație detaliată publicată care poate fi consultată. Aceste documente de referință sunt enumerate în Capitolul 2.2. DOCUMENTE DE REFERINȚĂ Îndrumările prezentului ghid se bazează pe documentele de referință enumerate mai jos. EC (2014) Guide to Cost Benefit Analysis of Investment Projects*3) (CE - Ghidul privind analiza cost- beneficiu a proiectelor de investiții). Documentul conține îndrumări detaliate privind modul de evaluare a proiectelor finanțate de UE în perioada de programare 2014-2020. Acesta include și îndrumări specifice pentru proiectele din sectorul transporturilor, iar principiile sale generale se aplică în continuare. în cadrul prezentului ghid acest document este denumit pe scurt Ghidul ACB 2014. *3) EC (2014) Guide to Cost-Benefit Analysis of Investment Projects EC (2021) Economic Appraisal Vademecum 2021-2027*4) (CE - Evaluare economică Vademecum 2021-2027). Documentul oferă principii generale și recomandări sectoriale pentru proiectele cofinanțate în perioada de programare 2021-2027. Acesta este destinat să completeze, mai degrabă decât să înlocuiască, Ghidul ACB 2014 și, în general, prevede o abordare mai flexibilă și uneori simplificată. în cadrul prezentului ghid acest document este denumit pe scurt EAV. *4) EC (2021) Economic Appraisal Vademecum 2021-2027: General Principles and Sector Applications EC (2019) Handbook on the External Costs of Transport*5) (CE - Manual privind costurile externe ale transporturilor), elaborat de CE Delft pentru DG MOVE. Documentul prezintă un set de valori ale parametrilor utilizați în analiza economică a proiectelor de transport pentru costurile externe, cum ar fi cele ale accidentelor, poluării aerului, emisiilor de gaze cu efect de seră, zgomotului etc. Ghidul înlocuiește ediția anterioară din 2014 și este completat de o bază de date Excel ce include valori specifice fiecărei țări. Acest document este denumit în continuare Handbook 2019, iar versiunea sa anterioară este denumită Handbook 2014. *5) EC (2019) Handbook on the External Costs of Transport JASPERS (2017) Guidance on Appraising the Economic Impacts of Rail Freight Measures*6). (Îndrumări privind evaluarea impactului economic al intervențiilor în transportul feroviar de marfă) Documentul oferă îndrumări generale privind evaluarea investițiilor în facilitățile de transport feroviar de marfă și include unele valori recomandate ale parametrilor utilizați în analiza economică și financiară a proiectelor, cum ar fi costurile de exploatare a trenurilor, valoarea timpului pentru marfa transportată, tonajul, punctualitatea, costuri de întreținere a căii ferate etc. Acest document este denumit în continuare Ghidul JASPERS pentru transportul feroviar de marfă. *6) JASPERS (2017) Guidance on Appraising the Economic Impacts of Rail Freight Measures AECOM (2014) Guide to Economic and Financial Cost Benefit Analysis and Risk Analysis*7) (Ghid privind elaborarea analizei cost-beneficiu economice și financiare și a analizei de risc). Ghidul AECOM se referă în mod specific la România și a fost elaborat în contextul pregătirii Masterplanului General de Transport (GTMP). Acesta include o anexă cu valorile parametrilor utilizați în analiza economică și financiară a proiectelor din România în perioada de programare 2014-2020. Ghidul a oferit o bază bună de plecare pentru unele dintre valorile parametrilor propuși în cadrul prezentului ghid. Documentul este denumit în continuare Ghidul AECOM. *7) AECOM (2014) Guide to Economic and Financial Cost Benefit Analysis and Risk Analysis JASPERS (2014) Guidance on the Use of Transport Models in Transport Planning and Project Appraisal*8) (Îndrumări privind utilizarea modelelor de transport în planificarea transporturilor și evaluarea proiectelor). Documentul oferă îndrumări privind dezvoltarea modelelor de transport pentru a fi utilizate în pregătirea și evaluarea proiectelor de transport. Acesta este denumit în continuare Ghidul JASPERS privind modelele de transport. *8) JASPERS (2014) Guidance on the Use of Transport Models in Transport Planning and Project Appraisal EIB (2020) Climate Bank Roadmap 2021-2025*9) stabilește angajamentul BEI față de politicile climatice și sustenabilitatea mediului. Documentul include date privind evoluția propusă a costului umbră (shadow cost) al carbonului. *9) EIB (2020) EIB Group Climate Bank Roadmap 2021-2025 EIB (2023) EIB Project Carbon Footprint Methodologies*10) (Metodologia BEI privind evaluarea amprentei de carbon a proiectelor de investiții) pentru evaluarea emisiilor de gaze cu efect de seră și a variațiilor acestora, versiunea 11.3. Acest document stabilește metodologiile utilizate de BEI pentru calcularea amprentei de carbon a proiectelor de investiții și include în anexe o gamă largă de factori de emisie. *10) EIB (2023) EIB Project Carbon Footprint Methodologies: Methodologies for the assessment of project greenhouse gas emissions and emission variations. Version 11.3 EMEP-EEA (2019) Air Pollutant Emission Inventory Guidebook*11) (Ghidul inventarului emisiilor de poluanți atmosferici). Documentul oferă îndrumări tehnice cu privire la modul de pregătire a inventarelor naționale de emisii. *11) EMEP-EEA (2019) EMEP/EEA air pollutant emission inventory guidebook 2019: Technical guidance to prepare național emission inventories CE Delft (2018) Review GHG Emission Factors for Transport for the EIB (Revizuirea pentru BEI a factorilor de emisie pentru gazele cu efect de seră în domeniul transporturilor). Alte documente și surse sunt menționate în notele de subsol din cadrul prezentului ghid.3. EVALUAREA ECONOMICĂ - PREZENTARE GENERALĂ Resursele disponibile pentru dezvoltarea infrastructurii de transport sunt limitate și nu pot satisface toate cererile de transport prin construirea unei infrastructuri tot mai extinse. În aceste condiții, devine inevitabilă realizarea unei selecții a proiectelor de transport care concurează pentru aceleași resurse limitate. În acest scop, este necesară utilizarea un mecanism de evaluare a atractivității relative a investițiilor alternative. Analiza economică (AE) sprijină procesul decizional în etapele-cheie ale dezvoltării proiectului și poate fi, de asemenea, utilizată la nivel de program/strategie pentru a ierarhiza și/sau prioritiza proiectele.3.1. Ciclul de dezvoltare a proiectului Ciclul de dezvoltare a proiectului poate fi ilustrat în diverse moduri, dar într-o formă simplă constă în șase etape de planificare și execuție a acțiunilor la nivel de program și proiect. Figura 3.1: Ciclul de dezvoltare a proiectului Sursa: Diferite ghiduri de Management al ciclului de proiect, inclusiv Handbook for EU Project Design and Project Cycle Management (Manualul UE pentru proiectarea proiectelor și pentru managementul ciclului de proiect) ● Ciclul proiectului începe cu Etapa de planificare strategică, în cadrul căreia are loc pregătirea programului de investiții. în această etapă proiectele sunt ierarhizate sau prioritizate ținând seama de constrângerile bugetare. ● Ulterior, proiectele individuale trec în Etapa de pre-fezabilitate, în cadrul căreia se efectuează o analiză a opțiunilor de proiect, precum și o evaluare preliminară a viabilității economice a proiectului. La finalul acestei etape se selectează opțiunea optimă de realizare a proiectului. ● Opțiunea selectată trece apoi în Etapa de fezabilitate, în cadrul căreia soluția tehnică propusă este în continuare dezvoltată și optimizată. ● Etapele de pre-fezabilitate și fezabilitate pot fi parcurse fie împreună (cum este în cazul realizării unui studiu de fezabilitate complet care acoperă ambele etape), fie separat: etapa de pre- fezabilitate și cea de fezabilitate. ● În Etapa de finanțare, proiectele considerate fezabile sunt prezentate pentru finanțare. ● Proiectele care beneficiază de finanțare sunt apoi finalizate în Etapa de implementare. ● Bunele practici impun ca proiectele să fie evaluate și după finalizarea lor, în Etapa de evaluare, pentru a cuantifica măsura în care s-au obținut rezultatele preconizate și pentru a înregistra lecțiile învățate în vederea unei mai bune pregătiri a programelor viitoare de investiții. Această etapă nu este obligatorie pentru toate proiectele. AM va decide proiectele pentru care se va desfășura această etapă de evaluare.3.2. Rolul evaluării în ciclul de dezvoltare a proiectului Așa cum s-a subliniat mai devreme, prima etapă în care se realizează evaluarea unui proiect este Etapa de planificare strategică. Acest lucru implică evaluarea și prioritizarea sistematică a proiectelor individuale propuse utilizând ACB și/sau AMC. Proiectele selectate sunt ulterior dezvoltate și evaluate după cum urmează (a se vedea Figura 3.1 de mai sus): ● Etapa de pre-fezabilitate/fezabilitate. În această etapă este luată decizia cu privire la selectarea celei mai bune opțiuni din multitudinea de posibilități disponibile. în acest scop se efectuează o analiză a opțiunilor. Atunci când există un număr mare de opțiuni, este adesea necesar un proces inițial de filtrare pentru a reduce numărul acestora. Acest proces de filtrare poate fi omis dacă există doar un număr limitat de opțiuni rezonabile (de exemplu, 2-5 opțiuni). Tehnicile de evaluare utilizate în cadrul acestui proces inițial de filtrare pot varia în funcție de circumstanțe, dar de regulă se utilizează fie ACE, fie MCA. Odată ce a fost definit un număr de alternative rezonabile, se efectuează o analiză detaliată a opțiunilor, în cadrul căreia se evaluează fiecare opțiune în raport cu un set de criterii predefinite. Procesul de selecție a opțiunii optime se bazează, de regulă, pe ACB și/sau pe AMC. Odată ce opțiunea optimă a fost selectată, se continuă proiectarea acesteia care conduce la o estimare mai precisă a costurilor. Ulterior, se efectuează o ACB detaliată care confirmă dacă opțiunea selectată este sustenabilă din punct de vedere financiar și viabilă din punct de vedere economic. Există anumite tipuri de proiecte, limitate ca număr, pentru care o ACB nu este practică (de exemplu, proiectele de conformitate). În astfel de circumstanțe se pot aplica metodologii alternative (a se vedea Figura 3.2 de mai jos). La finalul etapei de fezabilitate a proiectului se ia decizia finală referitoare la finanțarea acestuia. ● Etapa de evaluare. Pentru proiectele care au fost selectate pentru evaluare, este elaborat un raport de finalizare a proiectului (RFP). RFP include, de regulă, o combinație de analize cantitative și calitative. Spre exemplu, în cadrul acestui raport sunt comparate estimările privind costurile și cererea de transport realizate în fazele incipiente ale proiectului (analiza opțiunilor, studiul de fezabilitate) cu costurile și cererea finale. în cadrul RFP sunt de asemenea prezentate "lecțiile învățate" pe durata construcției (de exemplu, aspecte legate de gestionarea contractelor). AM poate reveni din când în când asupra rapoartelor de finalizare a proiectelor pentru a identifica problemele recurente cu care se confruntă proiectele de transport (de exemplu, subestimarea sau supraestimarea costurilor, supraestimarea cererii etc.) și pentru a propune modificări ale procedurilor și practicilor de evaluare care să asigure îmbunătățirea gestionării acestor aspecte. Tabelul de mai jos ilustrează instrumentele tipice de evaluare economică utilizate la fiecare etapă de evaluare a proiectului: Tabelul 3.1. Instrumente tipice de evaluare economică recomandate pentru etapele de dezvoltare a proiectului
    Etapa de evaluare a proiectuluiScopInstrumente de evaluare recomandate
    Analiza opțiunilor - filtrareSelectarea celor mai relevante opțiuni dintr-o listă lungă de opțiuni potențiale identificate și stabilirea unei liste restrânse de opțiuni (de obicei 2-5).AMC incluzând ACE sau ACB
    Analiza opțiunilor - analiza detaliatăCompararea mai detaliată a opțiunilor rămase pentru a selecta alternativa optimă.AMC incluzând ACE sau ACB
    Decizia de fezabilitateEvaluarea măsurii în care investiția propusă (opțiunea optimă) aduce beneficii economice societății și este sustenabilă din punct de vedere financiar.ACB(de ex. analiza economică / analiza de risc)
    Etapa de evaluareAnaliza ex post a proiectelor cu scopul de a evalua acuratețea estimărilor inițiale ale costurilor și ale cererii de transport și de a identifica lecțiile învățate ca urmare a implementării proiectului.Evaluare cantitativă și/sau Evaluare calitativă
    Sursa: JASPERS Instrumentele de evaluare economică menționate mai sus sunt discutate în cele ce urmează.
    3.3. Instrumente de evaluare economică Instrumentele de evaluare economică ex ante a proiectelor includ analiza cost-beneficiu (ACB), analiza cost-eficacitate (ACE) și analiza multicriterială (AMC). În acest capitol se prezintă pe scurt cele trei instrumente și se fac recomandări de aplicare ale acestora.3.3.1. Analiza cost-beneficiu ACB este un instrument analitic utilizat pentru a evalua avantajele sau dezavantajele economice ale unei decizii de investiție prin cuantificarea modificărilor aduse bunăstării întregii societăți și care pot fi atribuite implementării acesteia. în acest scop se cuantifică toate beneficiile și costurile pentru societate în termeni monetari. Acestea includ impactul economic, social și de mediu. ACB a reprezentat o cerință generală pentru proiectele majore finanțate de FEDR sau de FC în perioada de programare 2014-2020 și continuă să fie o cerință a AM Transport pentru perioada de programare 2021-2027.3.3.2. Analiza cost-eficacitate ACE poate fi utilizată pentru a compara două sau mai multe opțiuni de proiect care urmăresc atingerea aceluiași obiectiv/rezultat (cuantificat în termeni fizici), specific unei anume politici, prin prisma eficacității și a costurilor pe întregul ciclu de viață al proiectului. Prin combinarea informațiilor privind eficacitatea și costurile, inițiatorul proiectului poate determina care opțiune de investiție maximizează nivelul rezultatului pentru un cost dat. O variantă a ACE identifică opțiunea de investiție care oferă cel mai bun rezultat pentru cel mai mic cost și este cunoscută în literatura de specialitate sub denumirea "least-cost analysis" (LCA), respectiv analiza celui mai scăzut cost. Astfel, ACE poate lua forma minimizării costurilor și/sau a maximizării rezultatelor. ACE diferă de ACB deoarece nu evaluează beneficiile în termeni monetari. Acest lucru presupune că toate opțiunile luate în considerare sunt viabile din punct de vedere tehnic și economic și că oferă același tip de rezultat unic (sau procesează același tip de intrare unică), chiar dacă în volume/intensități diferite. În cazul în care opțiunile obțin același nivel de rezultat și diferă numai în ceea ce privește costurile, ACE se reduce la analiza celui mai scăzut cost (LCA) prin care opțiunile sunt comparate numai pe baza valorii actualizate a costurilor pe ciclul de viață al proiectului. De obicei, ACE își propune să identifice opțiunile posibile pentru atingerea unui obiectiv stabilit și costurile aferente acestora și să o aleagă pe cea mai eficientă dintre ele. Adică, ACE determină care dintre opțiuni este cea mai eficientă din punct de vedere al costurilor, dar nu indică dacă merită finanțată. Cu alte cuvinte, spre deosebire de ACB, ACE nu poate indica dacă opțiunea preferată oferă un beneficiu net societății. Prin urmare, este întotdeauna util să se compare rezultatele analizei cu valori de referință stabilite (benchmarking) pentru a verifica dacă opțiunea aleasă îndeplinește criteriile general acceptabile de performanță a costurilor. În sectorul transporturilor, principala sa utilizare în perioada de programare 2014-2020 a fost pentru componente de investiție care au servit obiective de conformare cu legislația/politica UE în domeniu. Un exemplu îl reprezintă implementarea ERTMS în sectorul feroviar, unde rezultatele au fost definite în termeni de elemente fizice simple, cum ar fi lungimea în kilometri. În cazul în care se iau în considerare astfel de elemente fizice simple, ACE se poate utiliza numai atunci când rezultatele opțiunilor au aceeași calitate și aceeași funcționalitate, în caz contrar ACE nu oferă o bază de comparație echitabilă. Raportul cost-eficacitate permite evaluatorilor să ierarhizeze opțiunile, să le elimine pe cele ale căror raport cost-eficacitate este mai mare decât al altora și apoi să identifice opțiunea optimă. Rapoartele ar putea și ar trebui să fie exprimate în moduri diferite, în funcție de particularitățile proiectului. Exemplele ar putea varia de la simple măsuri de cost pe kilometru sau pe unitate de economie de timp, la formule mai complexe care ar putea implica elemente precum traficul, costurile pe durata ciclului de viață, externalitățile etc.3.3.3. Analiza multicriterială AMC este adecvată pentru prioritizarea proiectelor în cadrul unui program de investiții sau pentru examinarea mai multor opțiuni ale aceluiași proiect. AMC este utilizată în domeniul transporturilor pentru analiza opțiunilor de proiect atunci când acesta are mai multe obiective-cheie sau impacturi de evaluat și care nu pot fi ușor monetizate și evaluate în mod cuprinzător sau practic utilizând ACB. Acest instrument este utilizat pentru a ierarhiza opțiunile sau pentru a selecta cea mai bună opțiune de proiect în raport cu un set de criterii raționale, în general legate de caracteristicile și de impactul tehnic, economic, de mediu și social al proiectului. Atunci când se definesc criteriile care se vor utiliza în AMC, este necesar să se ia în considerare evitarea dublei contabilizări. De exemplu, dacă rata de rentabilitate economică (RRE) este utilizată în AMC, componentele sale constitutive (costul investiției, costurile O M, economiile de timp, costurile de exploatare a vehiculelor, accidentele, schimbările climatice, poluarea aerului, zgomotul) nu trebuie luate în considerare și separat. Analistul trebuie să prezinte o descriere a raționamentului din spatele fiecărui criteriu și subcriteriu, precum și explicații cu privire la modul în care acesta este evaluat și punctat. În funcție de particularitățile proiectului și, în special, de gama și complexitatea criteriilor cheie cu impacturi semnificativ diferite între opțiuni, AMC poate să implice sau nu aplicarea ponderilor criteriilor și a punctajelor opțiunilor. Atunci când AMC implică aplicarea de ponderi și punctaje, se va efectua o analiză a senzitivității la modificările ponderilor atribuite diferitelor criterii pentru a evalua dacă procesul de selecție a opțiunilor este robust și imparțial. Analiza se realizează prin creșterea ponderii fiecărui grup de criterii, în timp ce ponderile celorlalte grupuri de criterii se ajustează proporțional, cu scopul de a înțelege modul în care este afectată clasificarea opțiunilor. O abordare alternativă ar fi testarea diferitelor sisteme de ponderare și de punctare înainte de efectuarea AMC în vederea determinării sistemului optim de ponderare și notare pentru proiectul propus. Decizia finală privind sistemul de ponderare și notare ar trebui luată înainte de începerea analizei.3.3.4. Alegerea instrumentului de analiză economică Teoretic, alegerea instrumentului adecvat de analiză economică ex ante (ACB, ACE sau AMC) ar trebui să se facă în funcție de factori precum: tipul/natura proiectului, dimensiunea/valoarea investiției și etapa relevantă a ciclului de dezvoltare a proiectului (a se vedea Capitolul 3.1 de mai sus). În contextul Programului de transport al României (PT) 2021-2027, cerințele AM în ceea ce privește:a) instrumentul de evaluare economică aplicabil în funcție de sectorul de transport, tipul investiției și etapa de dezvoltare a proiectului, șib) cerințele de evaluare/validare a etapei de către AM înainte de a se trece la următoarea etapă de dezvoltare a proiectului sunt prezentate în Tabelul 3.2 de mai jos. Tabelul 3.2. Abordarea recomandată pentru evaluarea economică a proiectelor din sectorul transporturilor (pentru proiectele cu un cost ≥100 MRON)
    Sector transporttransportTipul investițieiAnaliza opțiunilor pentru selectarea opțiunii optimeOpțiunea selectată pentru aprobarea investiției
    InstrumenteCerințe de validare a etapei de către AM PTInstrumenteCerințe de validare a etapei de către AM PT
    RUTIERAutostrăzi și drumuri expres noi, drumuri interurbane cu două benziAMC care include ACBDa, pentru toate proiecteleACBDa, pentru toate proiectele
    Variante de ocolireAMC care include ACBDoar dacă costul > euro50m sau costul per km > euro10mACBDoar dacă costul > euro 50m sau costul per km > euro10m
    Reabilitare și modernizare drumuriAMC care include ACBDoar dacă costul > euro50m sau costul per km > euro2mACBDoar dacă costul > euro 50m sau costul per km > euro 2m
    Siguranța rutierăPrioritizare bazată pe ACE/AMCDoar dacă costul > euro50mACE sau ACBDoar dacă costul > euro 50m
    FEROVIARSecțiuni coridor cale feratăAMC care include ACE sau ACBDa, pentru toate proiecteleACBDa, pentru toate proiectele
    Trenuri metropolitaneAMC care include ACE sau ACBDa, pentru toate proiecteleACBDa, pentru toate proiectele
    ERTMSNu este obligatoriu să fie realizată în termeni cantitativiDoar dacă costul > euro 100mACE sau ACBDoar dacă costul > euro 100m
    Siguranța feroviară (de ex., treceri la nivel)AMC care include ACE sau ACBDoar dacă costul > euro 50mACE sau ACBDoar dacă costul > euro 50m
    Stații cale feratăAMC care include ACE sau ACBDoar dacă costul > euro 20mACE sau ACBDoar dacă costul > euro 20m
    Reabilitări de poduriAMC care include ACE sau ACBDoar dacă costul > euro 50mACE sau ACBDoar dacă costul > euro 50m
    Material rulantNu este obligatoriu să fie realizată în termeni cantitativiDoar dacă costul > euro 50mACBDoar dacă costul > euro 50m
    NAVALInfrastructură portuarăAMC care include ACE sau ACBDoar dacă costul > euro 50mACBDoar dacă costul > euro 50m
    Șenal navigabilAMC care include ACE sau ACBDoar dacă costul > euro 50mACBDoar dacă costul > euro 50m
    INTERMODALTerminale intermodaleAnalizele de piață sunt esențiale pentru confirmarea cererii, mărimii și a loculuiDoar dacă costul > euro 10mACBDoar dacă costul > euro 10m
    URBANMetrouAMC care include ACE sau ACBDa, pentru toate proiecteleACBDa, pentru toate proiectele
    Sursa: JASPERS
    4. ÎNDRUMĂRI PRIVIND REALIZAREA ANALIZEI COST-BENEFICIU Utilizarea metodologiei ACB prezentată în cele ce urmează este relevantă pentru investițiile în sectorul de transport finanțate cu fonduri UE în perioada de programare 2021-2027 prin PT gestionat de Ministerul Transporturilor. Structura ACB se bazează pe abordarea recomandată de Comisia Europeană. Acest lucru este menit să asigure faptul că pentru proiectele pentru care se solicită finanțare din partea UE se realizează o analiză adecvată, asigurându-se în același timp o abordare standardizată pentru toate proiectele din România, element necesar pentru prioritizarea eficientă a proiectelor naționale. Ghidul ACB din 2014 pentru analiza cost-beneficiu a proiectelor de investiții introduce în etapele de pre-fezabilitate și fezabilitate următorii șapte pași de evaluare. Aceste aspecte sunt discutate în cele ce urmează:
    Figura 4.1: Pașii de evaluare a proiectelor
    Sursa: JASPERS4.1. Analiza contextului proiectului4.1.1. Situația existentă O descriere a situației existente în zona proiectului propus trebuie să includă următoarele elemente: ● descrierea infrastructurii de transport existentă; ● informații privind concurența din partea modurilor de transport alternative; ● informații privind investițiile planificate și/sau executate recent care pot afecta performanța proiectului; ● informații privind tiparele de trafic istorice și actuale, inclusiv identificarea fluxurilor principale de trafic (din punctul de vedere al categoriei, pasageri și/sau marfă, și al principalelor relații origine/destinație) pentru a înțelege funcționalitatea rețelei existente de infrastructura de transport din zona proiectului; ● statistici privind motorizarea, mobilitatea și accesibilitatea în zona de influență a proiectului; ● statistici privind siguranța circulației; ● caracteristicile tehnice ale serviciului furnizat în prezent; ● calitatea și frecvența serviciilor de transport; ● capacitatea de circulație (nivelul de serviciu) a infrastructurii existente. Analiza situației existente reprezintă punctul de plecare pentru identificarea problemelor și nevoilor curente. Intervențiile propuse trebuie să fie concepute pentru a atenua problemele existente. În acest sens, scopul, soluția tehnică și mărimea intervențiilor propuse trebuie să fie proporționale cu amploarea deficiențelor identificate și să reflecte cererea de transport actuală și de prognoză.4.1.2. Rezumatul studiilor de proiect anterioare În cazul în care pentru proiect au fost realizate studii anterioare, se va prezenta un rezumat al istoricului identificării proiectului și al procesului de selecție a opțiunilor, precum și logica definirii opțiunilor. Este necesar să se colecteze toate rezultatele studiilor anterioare legate de proiect, inclusiv studii de prefezabilitate, studii de fezabilitate, rapoarte tehnice și orice date relevante ale proiectului care pot fi utilizate în ACB.4.2. Obiectivele proiectului Obiectivele proiectului vor fi stabilite în conformitate cu nevoile rezultate din analiza situației existente. Acestea trebuie să fie aliniate cu prioritățile identificate în PT și în Masterplanul general de transport/Planul investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport în România în perioada 2020-2030. Obiectivele principale ale unui proiect din sectorul de transport, după cum se menționează în Ghidul ACB 2014 (Capitolul 3.3), "sunt, în general, legate de îmbunătățirea condițiilor de transport pentru pasageri și mărfuri, atât în interiorul zonei de impact a proiectului, cât și înspre și dinspre zona de impact (accesibilitate), precum și de îmbunătățire a calității mediului și a bunăstării populației deservite. Mai detaliat, proiectele vor viza, de regulă, următoarele obiective: ● reducerea congestiei în cadrul unei rețele de transport, al unei legături sau al unui nod prin rezolvarea constrângerilor legate de capacitatea de circulație; ● îmbunătățirea capacității de circulație și/sau a performanței unei rețele de transport, a unei legături sau a unui nod prin creșterea vitezei de deplasare și prin reducerea costurilor de operare a vehiculelor și a incidenței și gravității accidentelor; ● îmbunătățirea calității serviciilor de transport pentru o rețea de transport, legătură sau nod; ● minimizarea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), a poluării și limitarea impactului asupra mediului (exemple importante sunt proiectele care sprijină trecerea de la transportul individual, cum este cazul autoturismelor, la transportul în comun); ● adaptarea la standardele UE și completarea legăturilor lipsă sau îmbunătățirea conexiunii rețelelor de transport: rețelele de transport au fost adesea gândite la nivel național și/sau regional, ceea ce ar putea să nu mai fie în linie cu cerințele de transport ale pieței unice (acest lucru se întâmplă în principal în cazul căilor ferate); ● îmbunătățirea accesibilității în zonele sau regiunile periferice. Atunci când este fezabil, obiectivele ar trebui cuantificate și monitorizate prin intermediul unor indicatori, legați în mod logic de beneficiile proiectului. De exemplu, pot fi utilizați indicatori care includ volumele de trafic preconizate, duratele de deplasare, vitezele medii etc. pentru a arăta legătura dintre materializarea beneficiilor proiectului și realizarea obiectivelor declarate".4.3. Identificarea proiectului Descrierea proiectului trebuie să includă cel puțin elementele indicate mai jos: ● descrierea lucrărilor proiectului, a activităților sau a serviciilor oferite: tip de infrastructură (de exemplu, drumuri, linii de cale ferată etc.), tipul de intervenție (de exemplu, construcții noi, reabilitare, modernizare etc.), servicii furnizate (de exemplu, trafic de mărfuri); activitățile proiectului trebuie să fie în concordanță cu obiectivele proiectului; ● localizarea proiectului pe hartă; ● stadiul investiției globale (în cazul în care proiectul este o fază sau o etapă a unei investiții mai mari); ● contextul proiectului în strategiile și planurile relevante care definesc obiectivele proiectului. Cele mai întâlnite tipuri de investiții în sectorul de transport, prezentate în Ghidul ACB 2014 (Capitolul 3.4), sunt: ● o infrastructură nouă care satisface cererea tot mai mare de transport; ● completarea rețelelor existente prin construirea legăturilor lipsă; ● extinderea sau reabilitarea infrastructurii existente; ● investiții în măsuri de siguranța circulației pentru infrastructura existentă; ● îmbunătățirea utilizării infrastructurii existente; ● îmbunătățirea intermodalității și a interoperabilității; ● îmbunătățirea administrării investițiilor în infrastructură.4.4. Fezabilitate și analiza opțiunilor4.4.1. Analiza cererii de transport În mod ideal, un proiect de transport ar trebui să își găsească justificarea strategică în cadrul unui plan de transport cuprinzător, elaborat la nivelul teritorial corespunzător. Un astfel de plan va fi, în general, susținut de un model de transport. Pentru evaluarea tipurilor de proiecte enumerate mai jos, se va utiliza Modelul Național de Transport Rutier - MNTR elaborat de CESTRIN (pentru proiecte rutiere) și, unde este posibil, Modelul Național de Transport - MNT (pentru proiectele de transport public) și MNT revizuit elaborat pentru căile ferate de către Autoritatea de Reformă Feroviară: ● scheme strategice de autostrăzi interurbane; ● propuneri privind infrastructura și serviciile feroviare, inclusiv investiții majore, cum ar fi modernizarea liniilor de cale ferată pe coridoare de transport sau dezvoltarea căilor ferate metropolitane; ● investiții în infrastructura portuară a căilor navigabile interioare și în navigație; ● dezvoltarea strategiei naționale și regionale pentru transportul cu autobuzul; ● terminale care sprijină transportul intermodal; ● măsuri de politică națională, cum ar fi:– implementarea de modificări ale taxelor rutiere și impactul acestora asupra ratei de motorizare;– prețuri pentru utilizarea rețelei de transport, diferențiate pentru calea ferată și drumuri;– internalizarea costurilor externe de transport și– politicile privind schimbările climatice. Pentru alte tipuri de proiecte pot fi utilizate abordări alternative de modelare, după cum sunt descrise în Ghidul JASPERS privind modelele de transport și în Ghidul JASPERS pentru transportul feroviar de marfă. Aceste ghiduri oferă descrieri detaliate ale celor mai bune practici internaționale referitoare la modelarea cererii de transport. În general, modelele de transport constituie sursa-cheie a datelor de intrare pentru ACB, motiv pentru care calitatea și obiectivitatea acestora reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru realizarea unei analize economice solide în domeniul transporturilor. Modelele de transport oferă prognoze privind volumele de trafic care reprezintă o bază esențială pentru evaluarea economiilor de timp, a economiilor de costuri de exploatare a vehiculelor și a externalităților. Cele mai bune practici în ceea ce privește modelarea cererii de transport utilizate în perioada de programare 2014-2020 sunt prezentate în Ghidul ACB 2014 (Capitolul 3.5), și ele rămân în continuare valabile. În plus, recomandările de mai jos vor fi luate în considerare la elaborarea unui model de transport. Modelele de transport sunt atât costisitoare, cât și consumatoare de timp. Prin urmare, într-un stadiu incipient al proiectului, ar trebui revizuite modelele existente și luate decizii pragmatice cu privire la necesitatea actualizării sau înlocuirii modelului de transport. Chiar și atunci când este necesar un nou model de transport, ar trebui utilizate cât mai mult posibil sursele de informații existente (de exemplu, recensăminte de trafic, anchete origine-destinație, dar și graful rețelei de transport deja modelate, respectiv rețelele de drumuri, căi ferate, căi navigabile interioare, legăturile dintre acestea, precum și serviciile asociate acestor rețele). Este posibil ca aria geografică a unui model existent să nu fie adecvată pentru proiectul analizat. Deși este puțin probabil ca aria geografică modelată a MNT/MNTR să fie prea mică (cu excepția, probabil, a proiectelor transfrontaliere majore sau a investițiilor în facilități de transport feroviar de marfă), aceasta ar putea fi prea mare pentru multe proiecte și/sau să îi lipsească suficiente detalii locale. Aria minimă geografică care trebuie avută în vedere pentru modelare trebuie să fie zona în care se preconizează că proiectul va avea impact. În cazul în care aria modelată este prea mare și nu dispune de suficiente detalii în zona de impact a proiectului, este recomandat să se extragă zona proiectului (luând doar partea relevantă a rețelei), urmând ca modelul să fie detaliat în ceea ce privește rețeaua și zonificarea pentru această zonă de impact. Modelele de transport necesită o calibrare și validare corespunzătoare. Calibrarea presupune, în esență, stabilirea valorilor parametrilor de modelare, în timp ce validarea stabilește credibilitatea modelului prin demonstrarea capacității acestuia de a reproduce comportamentul observat în trafic. Datele utilizate pentru validare trebuie să fie independente, adică să nu fi fost deja utilizate în calibrarea modelului. În cazul în care pentru un proiect local se utilizează o subrețea extrasă din MNT/MNTR, de regulă nu este necesară recalibrarea, dar trebuie efectuată întotdeauna o revalidare a modelului. Dacă se constată că modelul nu se validează, se reia procedura de calibrare. Ca parte a unei testări riguroase de acceptare a modelului de transport în procesul de validare se vor utiliza teste statistice, cum este testul GEH*12). La validarea unui model de transport este necesar, de asemenea, să se verifice dacă modelul reflectă cu acuratețe viteza observată pe rețeaua de transport. Acest lucru ar trebui realizat de preferință prin măsurarea in-situ a duratei de călătorie sau cel puțin prin intermediul unor surse de date online, cum ar fi Google Maps. În mod ideal, pentru a permite o estimare cât mai precisă a duratei de călătorie, și implicit a vitezelor, măsurătorile in-situ ar trebui efectuate pe o perioadă de mai multe zile și în momente diferite ale zilei. Rutele selectate pentru validarea duratei de călătorie trebuie să acopere acele trasee din zona de impact modelată pe care traficul va înregistra modificări semnificative ca urmare a implementării proiectului. Rutele selectate pentru validare nu ar trebui să fie nici prea lungi (mai mari de 20 km), nici prea scurte (mai puțin de 5 km). *12) Pentru informații detaliate, consultați Ghidul JASPERS pentru modelele de transport indicat mai sus. Atunci când un proiect are un impact semnificativ asupra diferitelor componente ale duratei unei călătorii "din ușă în ușă", cum este cazul unui proiect de gară nouă, este recomandat ca modelul și rezultatele acestuia, care vor fi preluate ca date de intrare în ACB, să ia în considerare costul perceput al fiecărei componente a duratei călătoriei (de exemplu, accesul la și dinspre o stație de transport public, timpul de așteptare și timpul petrecut în vehicul etc.). În absența acestei abordări, nu vor putea fi cuantificate toate beneficiile proiectului, ceea ce poate duce la o subevaluare a RRE, sau la o distorsionare a analizei opțiunilor. Lista completă a ponderilor diferitelor componente ale duratei călătoriei, după cum sunt recomandate în EAV, este prezentată în Tabelul 4.1. Tabelul 4.1. Ponderi recomandate ale componentelor timpului de călătorie
    Componente ale timpului de călătoriePonderi raportate la valoarea unitară a timpului „în vehicul” sau penalități fixeComentarii
    Componentele duratei unei călătorii „din ușă în ușă”
    Timpul de mers pe jos1.5 - 2
    Timpul de așteptare (timpul petrecut așteptând un vehicul de transport public)1.5 - 2A nu se adăuga acest timp la intervalul de urmărire între vehicule și a se folosi numai pentru servicii de tip pendul cu frecvență mare (mai mult de 4 vehicule pe oră)
    Intervalul de urmărire între vehiculele de transport public (timpul mediu de așteptare între două servicii de transport public)0.4 - 1Serviciilor cu frecvențe mai mici (de obicei de lung parcurs) le sunt aplicate ponderi mai mici, care pot fi exprimate ca funcție de frecvența serviciului
    Penalizări de timp asociate transferului între două mijloace de transport public4 - 15 minute penalitate fixăValoare intrinsecă atribuită disconfortului după ce au fost luate în considerare timpul de mers pe jos și cel de așteptare la transfer. Valori mai mici pentru servicii de transport public local cu frecvență mare și bine integrate și valori mai mari pentru călătorii de mai lung parcurs
    Punctualitate și congestie
    Întârzierea la sosire a mijlocului de transport public2.5 - 4Pondere aplicată componentei din durata de călătorie asociată întârzierii
    Timp petrecut în congestie (în autoturism)1.5Aplicată timpului petrecut în congestie
    baterea standard a timpului de călătorie (autoturism)0.4 - 1.2Aplicată abaterii standard a timpului de călătorie
    NB: TP, transport public * Evaluările componentelor de punctualitate și congestie sunt realizate prin echivalare în unități de timp petrecut în vehicul. Ponderile/multiplicatorii au ca sursă principală de date studiul "EUROPEAN WIDE META-ANALYSIS OF VALUES OF TRAVEL TIME" (https://significance.nl/wp-content/uploads/2019/03/2012-GDJ-European-wide-meta-analysis-of-values- of-travel-time.pdf ). În privința monetizării timpului petrecut în vehicul pentru modurile de transport, estimările statistice pentru timpul petrecut în autobuz și tren sunt relativ similare cu timpul petrecut în autoturism. Astfel, la nivelul duratei totale percepute de călătorie, se diferențiază timpul petrecut în congestie, dar și abaterea standard a duratei de călătorie prin ponderare în raport cu durata de deplasare în autoturism. Sursa: EAV
    Modelul de transport trebuie realizat pentru două scenarii:– un scenariu fără proiect, în care se presupune că proiectul care face obiectul evaluării nu este pus în aplicare. Acest scenariu este uneori denumit "do minimum" sau "business as usual". Termenul "fără proiect", abreviat ca FP, va fi utilizat pentru coerență pe tot parcursul acestui document;– un scenariu cu proiect, care include proiectul care face obiectul evaluării. În afară de datele care se referă în mod specific la proiectul analizat, scenariul cu proiect trebuie să fie în concordanță cu scenariul FP în toate celelalte privințe. Termenul "cu proiect", abreviat ca CP va fi utilizat pentru coerență pe tot parcursul acestui document. Modelul de transport pentru scenariul FP trebuie elaborat pentru un an de bază, pentru care au fost măsurate condițiile (traficul, timpul de călătorie etc.). Aceste date sunt apoi utilizate pentru calibrarea și validarea modelului pentru anul de referință. Modelul trebuie, de asemenea, să fie dezvoltat pentru mai mulți ani de prognoză, atât pentru scenariile FP, cât și pentru cele CP. Anii de prognoză trebuie să includă cel puțin primul an de funcționare a proiectului, precum și anii în care sunt preconizate modificări semnificative ale rețelei modelate. Este preferabil să se includă în anii de prognoză și anul care corespunde ultimului an al perioadei de evaluare, cu excepția cazului în care se consideră că se pot aplica factori de creștere cererii de transport estimate pentru un an anterior (extrapolare). Extrapolarea nu este aplicabilă în situația în care se preconizează congestia rețelei de transport. Pentru toți anii de perspectivă care sunt modelați, scenariile FP și CP trebuie să includă toate celelalte proiecte de investiții în infrastructură asumate și care ar putea fi implementate în mod rezonabil în anul modelat respectiv, în special dacă sunt situate în sfera de influență a proiectului în curs de evaluare. Cererea de transport prognozată pentru anii de perspectivă poate fi influențată de unul, mai multe, sau chiar de toate elementele următoare: ● schimbări demografice; ● schimbări socio-economice; ● modificări spațiale legate de zone de locuit, activități comerciale, activități industriale și logistice; ● elasticitatea cererii de transport în raport cu calitatea serviciului, durata și costul de transport; ● constrângeri ale capacității de circulație; ● modificarea politicilor de management al traficului; ● schimbări tehnologice. Mai multe detalii privind modelarea sunt disponibile în Ghidul JASPERS privind modelele de transport. Rezultatele modelului de transport sunt utilizate pentru calcularea beneficiilor economice ale proiectelor (a se vedea Capitolul 4.7.5).
    4.4.2. Analiza opțiunilor De regulă, obiectivele unui proiect pot fi îndeplinite în mai multe moduri, prin diferite opțiuni de proiect. Pentru generarea oricărei opțiuni de proiect este necesar să se plece de la un scenariu de bază (FP), care să descrie situația fără investiție. În analiză, opțiunile de proiect vor fi comparate și evaluate în raport cu scenariul de bază. Acesta include toate activitățile de întreținere și operare necesare pentru a asigura funcționarea infrastructurii existente în condiții bune, fără deteriorarea semnificativă a stării sale tehnice. Astfel, este foarte probabil ca în scenariul FP să se prevadă costuri semnificative pentru întreținerea infrastructurii existente. Este important să nu se exagereze deteriorarea condițiilor de transport în absența implementării proiectului, deoarece acest lucru ar putea conduce la favorizarea nerealistă a opțiunilor de investiție. La definirea opțiunilor de proiect, trebuie avute în vedere următoarele considerente: ● Procesul de dezvoltare a opțiunilor se referă la identificarea unor variante de proiect diferite din punct de vedere conceptual. Este posibil ca unele opțiuni să fi fost identificate anterior ca parte a unor planuri strategice, ca rezultat al unui studiu de fezabilitate, sau pe baza experienței acumulate cu operațiunile curente. Atât opțiunile de proiect anterioare, cât și cele noi, vor fi incluse într-o listă lungă de opțiuni pentru rezolvarea nevoilor identificate în cadrul analizei situației curente. În cadrul procesului de definire a opțiunilor, consultarea părților interesate ar putea fi avută în vedere ca modalitate potențială de completare a listei lungi de intervenții posibile. Această oportunitate trebuie evaluată de la caz la caz, deoarece vor exista propuneri pentru care o astfel de consultare este critică, în timp ce pentru altele ea să nu fie necesară deloc. ● La definirea opțiunilor, trebuie luați în considerare toți factorii de mediu, așa cum sunt ei definiți în Directiva UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (așa numita Directiva EIA). ● Pentru o comparație echitabilă între opțiunile identificate, estimarea costurilor trebuie să se bazeze pe aceleași costuri unitare și pe același nivel de agregare a datelor. ● Pentru toate opțiunile propuse se va face o descriere scurtă a acestora cu referire la parametrii cheie, precum lungimea, viteza proiectată, profilul transversal tip etc. ● În perioada de programare 2021-2027, este necesar ca proiectele de infrastructură rutieră să demonstreze o justificare economică mai puternică având în vedere contextul politicii privind schimbările climatice, respectiv a reducerii emisiilor de GES. Prin urmare, atunci când se definesc opțiunile de proiect, este esențial ca proiectarea să se facă adecvat, în corelare cu cererea de tranport prognozată. Capacitatea de circulație excesivă a drumurilor/tronsoanelor cu volume scăzute de trafic consumă resurse valoroase, care ar putea fi utilizate pentru alte proiecte, și conduce la cheltuieli nejustificate de întreținere și operare. În cazurile în care se au în vedere două tipuri de profil transversal, pentru a selecta cea mai bună opțiune, se recomandă realizarea unei analize incrementale, care compară costurile și beneficiile alternativelor. ● În calitate de factor decizional, promotorul proiectului trebuie să demonstreze că toate opțiunile de proiect rezonabile au fost luate în considerare în mod adecvat și să justifice motivele pentru care a fost aleasă opțiunea finală. Analiza opțiunilor trebuie să parcurgă următoarele etape cheie (totuși, în funcție de particularitățile proiectului, nu toate etapele sunt întotdeauna necesare):a) Identificarea unei liste lungi de opțiuni de proiect relevante (de exemplu alternative de aliniament);b) Filtrarea listei lungi de opțiuni de proiect în baza unei analize ce utilizează CEA și/sau MCA, având ca rezultat lista scurtă a celor mai bune/relevante opțiuni;c) Evaluarea mai detaliată și compararea opțiunilor din lista scurtă pentru a o selecta pe cea optimă utilizând ACB/ACE și MCA. Pentru infrastructurile de transport liniare, criteriul de mediu trebuie să fie luat în considerare în AMC;d) Odată ce alternativa de proiect este selectată, trebuie dezvoltate opțiuni pentru implementarea/rafinarea alternativei selectate.4.4.3. Opțiunea optimă recomandată - elemente cheie de proiectare Descrierea proiectului trebuie să includă cel puțin elementele menționate mai jos: ● Descrierea aspectelor tehnice ale proiectului:– Descrierea principalelor lucrări/componente ale investiției, tehnologia adoptată și standardele de proiectare (de exemplu, viteza de proiectare);– Indicatori-cheie de realizare, definiți ca principalele cantități fizice rezultate prin implementarea proiectului (de exemplu, lungimea și secțiunea transversală a drumului, lungimea tunelurilor, lungimea și lățimea podurilor, numărul de noduri/stații etc.).
    4.5. Ipoteze de bază Ipotezele de bază se referă la parametrii generali care trebuie stabiliți în prealabil și care sunt, în general, comuni pentru toate proiectele de transport. Aceste ipoteze sunt prezentate în paragrafele următoare.4.5.1. Perioada de evaluare Perioada de evaluare (denumită uneori "perioada de referință") trebuie să fie suficient de lungă pentru a acoperi perioada de timp în care sunt surprinse majoritatea impacturilor proiectului. Perioada de evaluare acoperă perioada de construcție urmată de perioada de operare. Perioada de operare se poate suprapune cu perioada de construcție dacă, de exemplu, există o deschidere etapizată a unui proiect de infrastructură, acesta având una sau mai multe secțiuni care intră în funcțiune înainte de finalizarea completă a tuturor secțiunilor proiectului. Durata perioadei de evaluare pentru majoritatea proiectelor este de așteptat să fie de 30 de ani, pe lângă perioada de construcție, dar aceasta poate fi adaptată în funcție de particularitățile specifice ale proiectului. În cazul în care durata de viață economică preconizată a investiției este mai mică de 30 de ani, perioada de evaluare poate fi redusă în consecință. Durata de viață economică este estimată, în mod normal, ca durata de viață medie ponderată a principalelor componente ale proiectului (de exemplu, structuri, structura rutieră, clădiri, echipamente etc.). În cazul în care durata de viață economică depășește perioada de evaluare, acest lucru va fi reflectat prin valoarea reziduală a investiției (a se vedea Capitolul 4.7.4 de mai jos). Potrivit EAV, cheltuielile efectuate înainte de începerea analizei vor fi convertite utilizând o măsură adecvată a inflației (de exemplu, indicii de cost pentru construcții inginerești furnizați de Institutul Național de Statistică și Studii Economice din România - INSSE) și incluse în primul an de analiză.4.5.2. Moneda Analiza economică va fi realizată în EUR, iar toate prețurile exprimate în RON vor fi convertite în EUR utilizând consecvent un curs de schimb (astfel cum se prevede în Anexa I).4.5.3. Anul de referință al prețurilor ACB se realizează în prețuri constante (în termeni reali), adică excluzând impactul viitor al inflației. În acest scop, este necesar ca toate costurile să fie ajustate la o bază de prețuri comună, denumită anul de referință al prețurilor. Costurile de investiție, operare și întreținere sunt de obicei exprimate în prețuri nominale, în moneda națională, în anul în care ele au fost estimate. Acestea vor fi mai întâi convertite în prețuri corespunzătoare anului de referință al prețurilor prin utilizarea indicilor de cost naționali, apoi convertite în EUR utilizând cursul mediu de schimb aplicabil anului de referință al prețurilor. Valorile unitare ale beneficiilor sunt incluse în Anexa I. Acestea sunt exprimate în prețuri 2021, considerat la momentul redactării prezentelor îndrumări anul de referință al prețurilor, dar acesta poate fi revizuit și modificat la un an ulterior în cursul perioadei de programare. Înainte de efectuarea ACB, analistul trebuie să descarce cea mai recentă versiune a RomTAP, baza de date a valorilor parametrilor utilizați în ACB.4.5.4. Analiza incrementală ACB se realizează comparând scenariile FP și CP (metoda incrementală). Costurile și beneficiile sunt evaluate luând în considerare diferențele dintre aceste scenarii, în analiză fiind inclus doar impactul net (a se vedea Capitolele 4.4.1 și 4.4.2 de mai sus). Prin urmare, indicatorii financiari și economici sunt calculați luând în considerare numai fluxurile de numerar incrementale.4.6. Analiza financiară EAV rezumă cadrul juridic aplicabil în perioada de programare 2021-2027 după cum urmează: ● Evaluarea performanței financiare a proiectului nu este prevăzută în RDC. Statele membre pot să își stabilească propriile metode și criterii pentru a verifica dacă proiectul are nevoie de cofinanțare. Pentru cazuri, se aplica normele privind ajutorul de stat. ● Articolul 73 alineatul (2) litera (d) din RDC prevede ca AM "verifică dacă beneficiarul dispune de resursele și mecanismele financiare necesare pentru a acoperi costurile de funcționare și întreținere aferente operațiunilor care includ investiții în infrastructură sau investiții productive, în vederea asigurării sustenabilității financiare a acestora". ● În conformitate cu articolul 73 alineatul (2) litera (c) din RDC, AM trebuie "să se asigure că operațiunile selectate prezintă cel mai bun raport între cuantumul sprijinului, activitățile desfășurate și îndeplinirea obiectivelor". Acest lucru implică, printre altele, că potențialul de autofinanțare și/sau bancabilitate al unei operațiuni vor fi luate în considerare atunci când este relevant. În contextul specific al PT al României, AM a adoptat următoarele principii generale: ● Pentru proiectele care nu generează venituri (de exemplu orice tip de drum fără taxă care nu generează venituri din spațiile de servicii, șenale fluviale etc.) nu există nicio valoare adăugată în efectuarea analizei performanței financiare sau în calculul "necesarului de finanțare". ● Același lucru este valabil și pentru analiza financiară a proiectelor/sectoarelor în care se generează venituri, dar, de regulă, acestea nu depășesc (sau depășesc marginal) costurile de operare și întreținere (de exemplu infrastructura feroviară, metroul). Totuși, pentru aceste proiecte calculul necesarului de finanțare este de regulă necesar. ● În ceea ce privește sustenabilitatea financiară:– Pentru promotorii de proiecte (companii publice) finanțate direct de la bugetul de stat (de exemplu companiile naționale de infrastructură rutieră sau feroviară, Autoritatea pentru Reformă Feroviară, Metrorex București etc.), sustenabilitatea financiară este, de asemenea, considerată garantată automat pe baza unui angajament clar și formal din partea promotorului și a Ministerului Transporturilor privind asigurarea finanțării și cofinanțării proiectului respectiv, atât pe durata construcției, cât și pe parcursul perioadei de operare.– Pentru alți promotori - inclusiv întreprinderi private sau locale - sustenabilitatea financiară trebuie evaluată. ● Pentru proiectele/sectoarele acoperite de regulile ajutorului de stat (de exemplu porturi, infrastructura locală, cum ar fi terminalele intermodale), se respectă dispozițiile specifice aplicabile, incluzând, în mod normal, un calcul al necesarului de finanțare. Tabelul de mai jos sintetizează îndrumările aplicabile pe sectoare/tipuri de investiții: Tabelul 4.2. Rezumatul cerințelor pentru analiza financiară
    Sector transportTipul investițieiCerințe pentru analiza financiară
    Necesarul de finanțareAnaliza financiară (RRF, VANF)Sustenabilitate financiară
    RUTIERAutostrăzi și drumuri expres noi, drumuri interurbane cu două benziNu este necesară, cu excepția drumurilor taxate sau conscesionateNu este necesarăNu este necesară, investiția fiind acoperită de la bugetul de stat, cu excepția conscesionării
    Variante de ocolireNu este necesară
    Reabilitare și modernizare drumuri
    Siguranța rutieră
    FEROVIARSecțiuni coridor cale feratăNecesarăNu este necesarăNu este necesară, investiția fiind acoperită de la bugetul de stat
    Tren metropolitanNecesarăNu este necesarăNecesară
    ERTMSNu este necesară
    Siguranța feroviară (de ex., treceri la nivel)Nu este necesară
    Stații cale feratăNecesarăNu este necesarăNu este necesară, investiția fiind acoperită de la bugetul de stat
    Reabilitări de poduriNu este necesară dacă nu se solicită taxă de utilizareNu este necesarăNu este necesară, investiția fiind acoperită de la bugetul de stat
    Material rulantNecesarăNu este necesarăNecesară, cu excepția situației în care beneficiarul este Autoritatea Feroviară
    NAVALInfrastructură portuarăNecesară în corelare cu ajutorul de statNu este necesarăNecesară (inclusiv consolidarea beneficiar- operator unde este cazul)
    Șenal navigabilNu este necesară dacă nu se solicită taxă de utilizareNu este necesarăNu este necesară, investiția fiind acoperită de la bugetul de stat
    INTERMODALTerminale intermodaleNecesarăNu este necesarăNecesară
    URBANMetrouNecesarăNu este necesarăNecesară doar dacă investiția nu este acoperită de la bugetul de stat
    Sursa: JASPERS
    Pentru situațiile mai puțin întâlnite în care este necesară o analiză financiară completă sau parțială, în Anexa II sunt prevăzute îndrumări mai detaliate.
    4.7. Analiza economică Scopul principal al analizei economice este de a evalua dacă beneficiile proiectului depășesc costurile acestuia și dacă, prin urmare, este util să se continue cu dezvoltarea proiectului. Analiza se realizează din punctul de vedere al întregii societăți, nu doar al beneficiarului proiectului. Pentru a surprinde gama de impacturi economice, analiza include atât elemente cu valoare monetară directă, cum ar fi costurile de construcție și întreținere și economiile costurilor de operare a vehiculelor, cât și elemente fără valoare de piață directă, cum ar fi economiile de timp, reducerea accidentelor și impactul asupra mediului. Pentru a permite o comparație obiectivă a costurilor și beneficiilor în cadrul unui proiect, toate impacturile trebuie să fie monetizate (adică să primească o valoare monetară) și apoi agregate pentru a determina beneficiile nete ale proiectului. Astfel, în cazul în care valoarea netă actualizată economică (VANE) este mai mare decât zero, se concluzionează că proiectul merită să fie implementat.4.7.1. Metodologie O analiză economică include următoarele etape:1. Conversia prețurilor de piață în prețuri contabile.2. Monetizarea beneficiilor economice.3. Actualizarea costurilor și beneficiilor viitoare estimate.4. Calcularea principalilor indicatori de performanță economică. Analiza economică transformă costurile și beneficiile unui proiect într-o unitate de măsură comună (în acest caz, EUR) și compară dimensiunea beneficiilor cu dimensiunea costurilor pentru fiecare grup de părți interesate (furnizori, utilizatori și societate în general). Multe dintre impacturile unui proiect sunt deja exprimate în termeni monetari, cum este cazul costurilor de investiție, întreținere și operare. De asemenea, în analiza economică, atunci când prețurile de piață nu reflectă costurile de oportunitate economică, acestea trebuie convertite în prețuri contabile utilizând factori de conversie adecvați. Pentru impacturile proiectelor pentru care nu există o piață (de exemplu, economiile de timp și variațiile poluării locale), este necesar ca beneficiile și costurile să fie convertite în valori monetare utilizând metodele prezentate în acest ghid. Acest lucru permite ca impacturi de natură diferită să fie combinate și comparate prin utilizarea unei unități de măsură comune (EUR) ca indicator al bunăstării societății. Există cazuri în care conversia prețurilor de piață nu se poate realiza sau este foarte dificil de definit în mod fiabil și precis. Într-o astfel de situație se află, de exemplu, unele elemente de impact asupra mediului, cum ar fi pierderea valorii peisagistice, sau beneficiile economice extinse. Dacă aceste elemente sunt totuși importante pentru atingerea obiectivului proiectului și nu pot fi incluse în mod explicit în analiza economică cantitativă, ele pot fi încorporate (de exemplu, într-o AMC) într-un cadru mai larg de evaluare a proiectului. Analiza economică nu include transferurile financiare, cum ar fi taxele, subvențiile, taxele de utilizare și tarifele. După cum sugerează și numele, transferurile financiare sunt plăți care sunt transferate de la o entitate/grup de stakeholderi la alta, fără să aibă impact net asupra societății. Odată ce costurile economice au fost estimate și impactul proiectului a fost monetizat, fluxul de numerar este actualizat și beneficiile totale pot fi comparate cu costurile totale actualizate. Exprimat într-un mod simplu, pentru ca un proiect să fie viabil, beneficiile proiectului trebuie să depășească costurile proiectului. Mai precis, valoarea actualizată a beneficiilor economice ale proiectului (VAB) trebuie să depășească valoarea actualizată a costurilor economice ale proiectului (VAC). În practică, acest lucru este demonstrat de o valoare actualizată netă economică pozitivă (VANE = VAB - VAC), de un raport beneficiu-cost (B/C = VAB/VAC) mai mare decât unu și de o rată de rentabilitate economică (RRE) mai mare decât rata de actualizare utilizată.4.7.2. Parametrii cheie  +  Rata de actualizare socială De regulă, un proiect are costuri în faza de construcție și beneficii și costuri de operare în timpul perioadei de exploatare. Pentru a compara beneficiile și costurile care se materializează în ani diferiți este nevoie de o bază comună. În consecință, este necesar ca toate costurile și beneficiile să fie "actualizate" la un an de bază (de regulă, primul an al perioadei de evaluare), numit anul de bază al ACB. Prin utilizarea unei valori actualizate se consideră că beneficiile și costurile din primii ani ai analizei sunt mai "importante" decât beneficiile sau costurile dintr-un an mai îndepărtat. Ținând cont de recomandările EAV, pentru proiectele din sectorul transporturilor din România a fost stabilită o rată de actualizare socială de 3%. Pentru facilitarea înțelegerii calculelor ACB, se recomandă ca anul de bază considerat pentru actualizarea costurilor și beneficiilor să fie același cu anul de referință al prețurilor.  +  Factori de conversie Fluxurile de numerar financiare trebuie convertite în fluxuri de numerar economice utilizând factori adecvați pentru a converti prețurile financiare în prețuri contabile ("shadow prices/prețuri umbră"), care sunt mai adecvate pentru exprimarea beneficiilor pentru societate. Trecerea de la prețurile financiare la prețurile contabile (umbră) se face în două etape: ● În prima etapă, se efectuează corecții fiscale direct asupra fluxurilor de numerar financiare, prin eliminarea taxelor indirecte (de exemplu, TVA, accize), a subvențiilor și a transferurilor de plăți realizate de o entitate publică (de exemplu, contribuțiile pentru asigurări sociale); ● În a doua etapă, se efectuează corecții pentru distorsiunile de piață. Pentru simplificare, se presupune că această operație include numai corecții ale salariilor (din cauza imperfecțiunilor piețelor forței de muncă) și ale energiei. În acest scop sunt calculați factori de conversie ponderați pentru diferite categorii de costuri. Categoriile de cost corespund celor utilizate în Tabelul C.1 din cererea de finanțare a proiectelor majore aferentă perioadei de programare 2014-2020 și ar putea fi adaptată, după caz, în contextul procedurilor PT. Factorii de conversie au fost determinați considerând procente medii estimate ale costurilor materialelor, forței de muncă calificate, forței de muncă necalificate, energiei, achiziționării de terenuri și altor costuri pentru fiecare categorie de cost. Factorii de conversie astfel stabiliți sunt: Tabelul 4.3. Factori de conversie din prețuri financiare în prețuri contabile
    Categoria de costuriFactorul de conversie
    CAPEXTaxe de planificare/proiectare0.98
    Achiziția de terenuri1.00
    Construcții și construcții0.90
    Instalații și mașini sau echipamente1.00
    Situații neprevăzute0.00
    Ajustarea prețurilor0.00
    Publicitate0.98
    O MCosturi de operare și întreținere0.88
    Sursa: JASPERS
     +  Trecerea de la un an de referință al prețurilor la altul Valorile parametrilor utilizați în ACB incluși în Anexa I sunt exprimate în prețurile anului de referință (2021). Pentru modificarea anului de referință al prețurilor, în Anexa I sunt prezentate detalii privind pașii de urmat pentru trecerea valorilor parametrilor de la un an de referință al prețurilor la altul. Se recomandă ca anul de referință al prețurilor sa fie același cu anul de bază al ACB (anul la care sunt actualizate toate costurile și beneficiile unui proiect).  +  Creșterea reală a valorilor în timp Se preconizează că pe parcursul perioadei de evaluare valorile unitare ale anumitor costuri și beneficii (de exemplu, valoarea timpului) vor crește în timp. Aceste valori trebuie exprimate în termeni reali, ignorând inflația care apare după anul de referință al prețurilor. Se presupune că pentru majoritatea parametrilor creșterea urmează creșterea PIB-ului real pe cap de locuitor, cu o elasticitate specifică. Elasticitățile specifice care trebuie utilizate sunt menționate în secțiunile aferente fiecărui la parametru. Previziunile privind creșterea PIB-ului pe cap de locuitor se bazează pe cele mai recente previziuni furnizate de Economist Intelligence Unit (EIU). Valorile curente sunt de 3,6% pe an până în 2030 și, ulterior, de 2,4% pe an. Aceste previziuni sunt actualizate periodic, iar la momentul efectuării ACB trebuie utilizate cele mai recente valori disponibile pentru România.
    4.7.3. Prezentare generală a estimării costurilor și beneficiilor Evaluarea impactului unui proiect trebuie abordată în mod coerent și consecvent, acesta fiind monetizat pentru a facilita analiza economică. Costurile includ, de obicei: ● costuri de investiție ● costuri de întreținere/costuri de înlocuire; ● costuri de operare (pentru operarea de noi infrastructuri/servicii). Beneficiile includ, de obicei: ● economii de timp pentru utilizatori; ● modificări ale costurilor de operare a vehiculelor pentru utilizatori; ● modificări ale costurilor externe:– siguranță;– schimbări climatice;– poluarea aerului;– poluarea fonică.4.7.4. Costuri  +  Costuri de investiție Estimarea costurilor de investiție trebuie să ia în considerare cu atenție condițiile de piață relevante, inclusiv modificările preconizate ale prețurilor reale (de exemplu, dacă se preconizează că inflația specifică construcțiilor inginerești va fi mai mare decât inflația generală pe parcursul perioadei de implementare a investiției). În acest scop, se recomandă să se asigure că:1. Informațiile privind costurile unitare și calculul costului total al investiției sunt prezentate suficient de detaliat pentru a putea oferi încredere în estimarea realizată.2. Estimarea costurilor se bazează pe prețuri unitare actualizate, care reflectă cele mai recente condiții de piață la momentul estimării.3. Rezervele financiare (sau pentru "Ajustarea prețurilor") sunt estimate și incluse în costul total al investiției prin alocarea de sume care să țină seama de inflație, făcându-se distincție între "inflația generală" (IPC) și "inflația specifică sectorului" (deoarece adesea prețurile pentru construcții cresc mai repede decât prețurile de consum).4. Rezervele tehnice (sau pentru categoria "Diverse și neprevăzute" sunt incluse în costul total al investiției (de obicei 10% din acesta, excluzând rezervele), dar procentul poate varia în funcție de particularitățile proiectului (riscuri specifice, stadiul de proiectare, amploarea studiilor geotehnice etc.). Costurile de investiție trebuie să includă toate elementele de cheltuieli necesare pentru realizarea proiectului, inclusiv costurile inițiale, cum este cazul costurilor de planificare și de proiectare. De asemenea, costul tuturor măsurilor de mediu, după cum sunt impuse de deciziile EIA, trebuie să fie inclus în costul investiției. Pe scurt, costurile de investiție trebuie să includă toate costurile aferente fiecăruia dintre următoarele elemente: ● Onorarii legate de planificare/proiectare, inclusiv studii pregătitoare, probe tehnologice și teste, avize și autorizații de construire, cheltuieli aferente organizării și derulării procedurilor de achiziții publice și orice alte cheltuieli anterioare perioadei de construcție; ● Achiziția terenurilor, inclusiv costurile administrative aferente; ● Clădiri și construcții, defalcate în categorii conform Tabelului 4.4 de mai jos: ● Instalații și mașini, sau echipamente achiziționate sau închiriate pe perioada construcției; ● Publicitate; ● Supervizarea lucrărilor pe perioada construcției; ● Asistența tehnică; ● Rezerve pentru ajustarea prețurilor; ● Rezerve pentru categoria "Diverse și neprevăzute"; ● Costul total al investiției, fără TVA; ● TVA; ● Costul total al investiției, inclusiv TVA. Această listă se bazează pe elementele incluse în Tabelul C.1 din cererea de finanțare a proiectelor majore aferentă perioadei de programare 2014-2020. Costurile trebuie împărțite în costuri totale, costuri eligibile și costuri neeligibile pentru fiecare categorie de costuri. Restricțiile privind costurile eligibile sunt definite în Regulamentul UE 2021/1060, Titlul V - Sprijinul financiar din fonduri, Capitolul III - Norme de eligibilitate și în regulamentul național aplicabil. TVA-ul, rezervele pentru ajustarea prețurilor și cele pentru categoria "diverse și neprevăzute" nu trebuie incluse în calculele indicatorilor economici. Totodată, costurile de investiție trebuie prezentate și în termeni de sume anuale repartizate pe întreaga perioadă de implementare a proiectului.  +  Costuri de operare și întreținere Costurile de operare și întreținere/mentenanță (O M) includ costul tuturor lucrărilor de întreținere curentă (pe timp de vară și iarnă), de întreținere periodică (inclusiv înlocuirea elementelor deteriorate care nu mai pot fi remediate prin lucrări de întreținere, sau care și-au epuizat durata normală de funcționare), precum și costurile de operare de zi cu zi a infrastructurii. Acestea nu includ costurile de operare și întreținere a vehiculelor rutiere, a materialului rulant feroviar sau a navelor de transport pe căile navigabile interioare. Aceste costuri sunt considerate separat ca și costuri de operare a vehiculelor (VOC), costuri de operare a trenurilor (TOC) și costuri de operare a navelor (IWTOC) la evaluarea impactului/beneficiilor proiectului. Pentru drumuri, costurile de O M pot include: ● Întreținerea curentă, cum ar fi lucrări de curățare a platformei drumului, înlăturarea denivelărilor și a făgașelor, colmatări fisuri și crăpături, plombări, repararea și întreținerea sistemelor de iluminat, a indicatoarelor și marcajelor rutiere și a parapeților, îndepărtarea zăpezii etc.; ● Întreținerea periodică, cum ar fi așternerea de covoare bituminoase; ● Operarea centrelor de control al traficului și a stațiilor de taxare. Pentru infrastructura feroviară, costurile de O M pot include: ● Întreținere de rutină, cum ar fi menținerea profilului transversal, longitudinal în limitele admisibile, întreținerea și repararea liniilor, repararea echipamentelor deteriorate etc; ● Întreținerea periodică, cum ar fi înlocuirea catenarei; ● Managementul și controlul traficului. Nota bene: ● Costurile de O M pot fi calculate și considerate ca atare în anii în care se execută lucrările de întreținere (de preferință), sau calculate ca medie a costurilor pe perioada de operare și considerate ca valori anuale în fiecare an al perioadei de operare; ● Aceste costuri trebuie calculate separat pentru scenariile CP și FP, utilizând aceleași costuri unitare pentru o activitate specifică în așa fel încât să se determine valoarea incrementală a costurilor (sau economiilor) O M; ● Costurile de O M prevăzute în scenariul FP trebuie să fie suficiente pentru a putea menține condiții corespunzătoare de transport (mai ales în cazul în care costurile istorice sunt foarte mici din cauza constrângerilor bugetare); ● În mod similar, costurile de O M prevăzute în scenariul CP trebuie să fie suficiente pentru a putea menține noua infrastructură într-o stare adecvată de funcționare după punerea în exploatare a investiției; ● La prognoza costurilor de întreținere, operare și de înlocuire, analistul trebuie să ia în considerare impactul creșterii utilizării infrastructurii, dacă este cazul. Totodată, dacă infrastructura existentă este menținută în scenariul CP, estimările costurilor de O M aferente pot fi reduse pentru a reflecta scăderea cererii de transport în cazul acesteia. ● Costurile unitare de întreținere propuse în RomTAP sunt valori medii convenționale, adecvate exclusiv pentru calculele ACB.4.7.5. Valoarea reziduală În cazul în care perioada de evaluare este mai scurtă decât durata de viață economică a proiectului, o valoare reziduală a infrastructurii va fi inclusă în analiză în ultimul an al perioadei de evaluare. Dacă perioada de evaluare este egală cu durata de viață economică a proiectului, valoarea reziduală este zero. Există două abordări pentru calcularea valorii reziduale:1. Valoarea netă actualizată a fluxurilor de numerar generate de investiție pe parcursul anilor rămași din durata economică a proiectului după sfârșitul perioadei de evaluare (metoda preferată).2. Valoarea rămasă a investiției la sfârșitul perioadei de evaluare (metoda amortizării). În ambele cazuri, este necesară estimarea duratei de viață a proiectului. În acest scop, se calculează media duratei de viață a diferitelor categorii de active, ponderată cu valoarea de investiție aferentă fiecărei categorii. Durata de viață medie pentru principalele categorii de active este prezentată în tabelul de mai jos. Tabelul 4.4. Durata de fizică medie orientativă pe categorii de active
    ModActiveAni
    GeneralTuneluri și poduri75
    TerenInfinit
    DrumuriStructuri de sprijin60
    Terasamente40
    Structură rutieră rigidă33
    Structură rutieră flexibilă20
    Sisteme de scurgere a apelor (podețe)40
    Elemente de protecție a mediului25
    Elemente de siguranța circulației15
    (semnalizare, parapeți)
    Utilități25
    Instalații (mecanice și electrice)15
    Echipamente de comunicații (ITS)10
    Cale feratăSubstructuri60
    Șine30
    Echipament tehnic20
    Sursă de alimentare30
    Elemente de protecția mediului30
    Sursa: EIB, JASPERS
    De exemplu, dacă costul investiției unui proiect de construcție feroviară este distribuit în proporție de 50% pentru substructuri, 20% pentru șine și 10% pentru fiecare dintre echipamentele tehnice, alimentarea cu energie electrică și instalațiile de mediu, durata medie de viață va fi:0.5 x 60 + 0.2 X 30 + 0.1 X 20 + 0.1 X 30 + 0.1 x 30 = 44 ani Cu o perioadă de operare de 30 de ani, durata de viață rămasă este de 44 - 30 = 14 ani, ceea ce reprezintă 31,8% din durata de viață totală. Aceasta este, desigur, o aproximare. Odată durata de viață și perioada rămasă după sfârșitul perioadei de evaluare stabilite, calculul valorii reziduale se face prin: ● extinderea fluxului de numerar din ultimul an al perioadei de evaluare pe parcursul celor 14 ani rămași (considerând pentru fiecare an al duratei de viață rămasă o valoare constantă a beneficiilor estimate în ultimul an al perioadei de evaluare și o valoare medie a costurilor de O M în perioada de operare) și calcularea valorii actualizate a beneficiilor nete pe perioada extinsă. Valoarea reziduală rezultată este inclusă ca un beneficiu în ultimul an al perioadei de evaluare; sau ● calcularea (în acest caz) a 31,8% din costul investiției. Dacă se adoptă această metodă, valoarea reziduală rezultată este inclusă ca un cost negativ în ultimul an al perioadei de evaluare.
    4.7.6. Beneficiile economice În conformitate cu cele mai bune practici, impacturile care sunt luate în considerare în analiza economică includ economii de timp, variații ale costurilor de exploatare a vehiculelor și variații ale costurilor externe. Această secțiune oferă informații cu privire la metodologia de calculare a beneficiilor. Valorile unitare ale beneficiilor sunt prezentate în Anexa I.  +  Economii de timp Economiile de timp se referă în principal la reducerea duratei călătoriei pasagerilor ca urmare a implementării proiectului. Se recomandă ca stabilirea valorilor timpului pentru pasageri (VoT) să se facă la nivel național pe baza metodei "disponibilității de plată" pentru timpul economisit, prin efectuarea de anchete privind preferințele declarate și/sau observate ale utilizatorilor. O altă metodă de estimare a valorii timpului este bazată pe "economia de cost" care ia în considerare costurile suportate de angajatori (salarii și cheltuieli indirecte) pentru călătoriile cu scop muncă și un procent din această valoare pentru călătoriile cu alt scop. În prezent, în absența anchetelor naționale referitoare la "disponibilitatea de plată" a utilizatorilor pentru timpul economisit , se vor folosi în continuare valori derivate din HEATCO, Volumul 5 (aduse la anul de referință al prețurilor). Pentru proiectele de transport din România, valorile medii diferențiate în funcție de scopul călătoriei trebuie utilizate pentru toate modurile de transport pentru a nu influența rezultatele ACB în favoarea unui anumit mod de transport. De reținut că deplasările cu scop muncă se referă strict la călătoriile efectuate în timpul programului de lucru plătit sau al timpului de lucru productiv. Acestea nu includ deplasarea la sau de la locul de muncă, cu excepția cazului în care este o călătorie în timpul de lucru plătit. Deplasarea între domiciliu și locul de muncă care se desfășoară cu regularitate este clasificată drept navetă și tratată separat. Economiile de timp pot fi, de asemenea, atribuite transportului de mărfuri, în funcție de condițiile specifice sectorului și proiectului. Pentru vehiculele rutiere de marfă, vor fi luate în considerare doar economiile de timp aferente conducătorilor auto, iar în calcule se va utiliza același cost unitar ca și pentru călătoriile pasagerilor cu scop muncă. Pentru această categorie de vehicule se va lua în considerare un grad de ocupare egal cu unu. Pentru transportul feroviar se iau în considerare atât componenta costului de timp al transportului (componenta timp inclusă în TOC), cât și componenta costului de timp pentru marfa transportată și se vor aplica recomandările din Ghidul JASPERS pentru transportul feroviar de marfă. Valoarea timpului pentru pasageri este indicată în RomTAP în funcție de an și de scopul călătoriei (a se vedea Anexa I), și este exprimată în EUR per pasager-oră (pax.oră). De asemenea, sunt prezentate informații privind gradul de ocupare a vehiculelor. Valoarea timpului pentru marfa transportată (aplicabilă indiferent de mod) este, de asemenea, inclusă, și este exprimată în EUR pe tonă și oră (tonă.oră). În RomTAP sunt prevăzute și valori pentru încărcarea medie pentru vehicule de marfă, trenuri de marfă și nave de transport. Aceste valori pot fi înlocuite cu estimări mai precise acolo unde acestea sunt disponibile. Se estimează că valorile viitoare ale timpului pentru pasageri vor crește în termeni reali proporțional cu creșterea PIB/cap de locuitor, cu o elasticitate de 0,8. Valorile timpului pentru marfa transportată trebuie menținute constante în termeni reali pe parcursul perioadei de evaluare.  +  Costuri de operare a vehiculelor rutiere Costurile de operare a vehiculelor utilizatorilor rutieri (vehicle operating costs - VOC) sunt defalcate în costuri cu combustibilul și costuri care nu depind de combustibil. Costurile care nu depind de combustibil includ costurile unor elemente precum uleiul, anvelopele, întreținerea, amortizarea și asigurarea. Componenta VOC care depinde de combustibil se calculează pe baza consumului estimat de combustibil (litri) sau de energie electrică (kWh) pentru fiecare călătorie, în funcție de tipul de vehicul, lungimea călătoriei și viteza medie de deplasare. Formula de calcul a cantității de benzină și motorină consumată pe kilometru se bazează pe studiile efectuate de Ricardo*13) pentru UK WebTAG*14) și are următoarea formă: *13) Ricardo (2019) Production of Updated Emission Curves for Use in the NTM and WebTAGhttps://assets.publishing.service.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/942830/Production_of_Updated_Emission_Curves_for_Use_in_the_NTM_and_WebTAG-document.pdf *14) https://www.gov.uk/guidance/transport-analysis-guidance-tagL = a/v + b + c.v + d.v^2 unde L este consumul de combustibil în litri pe kilometru, v este viteza medie de deplasare în kilometri pe ora și a, b, c și d sunt parametri care iau valori diferite în funcție de tipul de vehicul și de combustibil. Calculul consumului de energie electrică al autoturismelor electrice se bazează pe studiile efectuate de Ricardo-AEA*15) și se bazează pe următoarea formulă: *15) Ricardo-AEA (2015) Speed emission/energy curves for ultra-low emission vehicleshttps://assets.publishing.service.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/942831/Speed_emission_energy_curves_for_ultra-low_emission_vehicles-document.pdfK = a.v^4 - b.v^3 + c.v^2 - d.v + e unde K este consumul de energie electrică în kWh pe kilometru, v este viteza medie de deplasare în kilometri pe ora și a, b, c, d și e sunt parametri cu valori predefinite. Informațiile privind consumul de energie electrică al autobuzelor, LGV-urilor și HGV-urilor sunt limitate. Prin urmare, pentru aceste categorii de vehicule, sunt propuse valori implicite până când vor fi disponibile rezultatele unor studii mai aprofundate. Astfel, s-a considerat că valorile implicite se aplică unei viteze medii, iar valorile consumului pentru alte viteze sunt ajustate după curba polinomială definită pentru autoturisme. Se poate observa că, atât pentru vehiculele alimentate în mod convențional, cât și pentru cele electrice, formulele sunt valabile pentru un interval de viteze definit pentru fiecare categorie de vehicule. Rezultatele calculelor pot fi eronate pentru viteze din afara intervalului. Componenta VOC care nu depinde de consumul de combustibil se calculează în funcție de tipul de vehicul, lungimea călătoriei, tipul de relief, categoria drumului și planeitatea acestuia. Pentru această componentă au fost determinate valori implicite utilizând HDM-VOC pentru un set de caracteristici ale unei flote reprezentativă pentru România. RomTAP furnizează valori implicite ale parametrilor pentru componentele VOC care depind sau nu de combustibil (a se vedea Anexa I). VOC total pentru o anumită călătorie se calculează ca fiind produsul dintre lungimea călătoriei (km), consumul de combustibil pe kilometru (litri/km sau kWh/km) și costul pe unitatea de combustibil (EUR/litru sau EUR/kWh fără taxe și accize), la care se adaugă produsul dintre lungimea călătoriei și costul unitar care nu depinde de combustibil. Costurile cu combustibilul au variat semnificativ de-a lungul anilor. Având în vedere incertitudinea cu privire la costurile viitoare ale combustibilului, dar și îmbunătățirile continue ale eficienței consumului de combustibil, în mod tradițional, VOC-urile vehiculelor rutiere au fost menținute constante pe parcursul perioadei de evaluare, motivația fiind aceea că, în timp, eficiența îmbunătățită a consumului de combustibil va contrabalansa creșterea costurilor acestuia. RomTAP prevede două scenarii pentru acest aspect: scenariul de referință, în care se menține ipoteza curentă (VOC menținute constante pe perioada de evaluare) și scenariul adaptat, care este definit în concordanță cu obiectivele Acordului de la Paris, și care are în vedere îmbunătățirea eficienței consumului de combustibil, alături de creșteri anuale ale costului acestuia.  +  Costuri de operare a vehiculelor feroviare și a navelor utilizate pentru transportul pe căi navigabile interioare Costurile de operare a trenurilor (TOC) și costurile de operare a navelor utilizate pentru transportul pe căi navigabile interioare (IWTOC) sunt costurile de operare și întreținere ale materialului rulant feroviar și ale navelor. Aceste costuri includ consumul de energie, costurile cu echipajul, întreținerea și reparațiile vehiculelor, costurile generale de operare (administrare, cheltuieli de birou și cheltuieli indirecte, IT etc.). Pentru a determina aceste costuri, se stabilește mai întâi variația numărului de kilometri parcurși de către trenuri și de navele de transport pe căi navigabile interioare ca urmare a implementării proiectului, urmată de monetizare utilizând costurile unitare. Detalii privind modul în care TOC și IWTOC sunt calculate în RomTAP sunt incluse în Anexa I.  +  Costuri externe Costurile externe sunt costuri care nu sunt contabilizate direct sau integral de către grupurile care le produc. Astfel, costurile care sunt cauzate de utilizatori, dar suportate (în totalitate sau parțial) de alții, sunt considerate ca fiind costuri externe ale transportului. Acestea includ costurile accidentelor, poluării aerului, poluării fonice și ale emisiilor de GES [în principal CO(2)].  +  Îmbunătățiri ale siguranței transporturilor Beneficiile legate de accidente și asociate proiectului trebuie calculate și introduse în ACB. Valoarea monetară aferentă evitării unui accident este legată de costurile directe asociate accidentului (de exemplu, costurile serviciilor de urgență și ale tratamentului spitalicesc etc.), de costurile economice indirecte, de exemplu cele produse de pierderea producției, precum și de costul vieții umane, care reprezintă o valoare monetară echivalentă atribuită durerii, supărării și suferinței cauzate de accidente. În general, pentru a determina beneficiile legate de accidente, analistul trebuie să calculeze numărul total de accidente și victime ale accidentelor rutiere, în funcție de gravitate, survenite în scenariile FP și CP. Acest lucru se realizează prin calcularea numărului total de vehicul-kilometri (veh.km) per tip de rețea (rutieră, cale ferată, cale navigabilă interioară) la care se aplică ratele corespunzătoare de incidență a accidentelor (numărul de accidente pe an la un milion de veh.km). În cazul accidentelor feroviare, pot fi luate în considerare și accidentele care au avut loc la trecerile la nivel cu calea ferată. Inițial se determină numărul de victime, pe categorii de gravitate, prin multiplicarea numărului de victime per accident aferent fiecărei categorii de gravitate cu numărul de accidente. în funcție de gravitatea accidentelor, avem accidente cu vătămări (persoane decedate, răniți grav și răniți ușor) și accidente fără vătămări (numai cu daune materiale). Apoi, beneficiile legate de accidente sunt calculate prin aplicarea unei valori monetare per categorie de victimă numărului de victime din categoria respectivă, atât pentru scenariul FP, cât și pentru cel CP. Diferența dintre cele două scenarii determină beneficiul economic legat de accidente ca urmare a implementării proiectului. Atunci când se efectuează o evaluare detaliată a unui proiect, pentru a determina ratele de incidență a accidentelor specifice proiectului se vor utiliza date locale privind accidentele în locul valorilor medii naționale, dacă acestea sunt disponibile și sunt considerate de încredere. RomTAP oferă parametri impliciți pentru rate de incidență a accidentelor la nivel național, adecvați pentru evaluarea strategiilor de dezvoltare a rețelei de transport. Se presupune că ratele de incidență a accidentelor vor scădea în timp, pe măsură ce geometria infrastructurii, caracteristicile de siguranță ale vehiculelor și gradul de conștientizare a conducătorului auto se îmbunătățesc. Dacă informația există, poate fi utilizată o rată de scădere istorică specifică zonei de analiză. Alternativ, se poate considera o rată implicită de 0,5% pe an. Pentru accidentele rutiere se aplică metodologia generală prezentată anterior. Astfel, valorile monetare per categorie de victimă se aplică ratelor incidenței accidentelor per milion de veh.km și numărului de victime per accident aferent fiecărei categorii de gravitate, per tip de drum, în scenariile FP și CP. Apoi, beneficiile legate de accidente sunt determinate ca diferență a valorilor aferente celor două scenarii. O abordare similară este adoptată pentru accidentele petrecute la trecerile la nivel cu calea ferată, unde în calcule este luat în considerare numărul trecerilor la nivel. În cazul accidentelor feroviare și al celor aferente transportului pe căile navigabile interioare, din cauza lipsei de date de încredere privind ratele de incidență a accidentelor pentru aceste moduri de transport, au fost luate în considerare costurile unitare medii (EUR/veh.km, EUR/pax.km și EUR/tonă.km) prezentate în Handbook 2019. Astfel, pentru calculul beneficiilor legate de accidente, mai întâi se determină variația numărului de veh.km, sau pax.km, sau tonă.km ca urmare a implementării proiectului și apoi aceasta se multiplică cu costurile unitare medii. Se estimează că valorile monetare per victimă sau pax.km, tonă.km și veh.km vor crește anual, în conformitate cu creșterea reală a PIB/cap de locuitor, cu o elasticitate de 0,8. RomTAP include valorile monetare anuale pe categorie de victimă, prezintă ratele de incidență a accidentelor rutiere la nivel național, precum și costurile accidentelor rutiere, feroviare și pe căile navigabile interioare pentru diferite unități de măsură (pax.km, tonă.km și veh.km).  +  Schimbări climatice Impactul activității de transport asupra schimbărilor climatice sau încălzirii globale este produs în principal de emisiile de gaze cu efect de seră: dioxid de carbon (CO(2)], oxid de azot (N2O) și metan (CH4). Aceste emisii au o serie de impacturi care pot include modificări ale nivelului mării, impacturi în agricultură, legate de aprovizionarea cu apă, de sănătate, de ecosisteme și biodiversitate, precum și impacturi asupra climei/condițiilor meteorologice. Emisiile de GES sunt estimate utilizând factori de emisie pentru consumul de combustibil (litru) și de energie electrică (kWh). Consumul de combustibil și energie electrică sunt determinate în cadrul calculului componentei VOC care depinde de consumul de combustibil. Factorii de emisie pentru combustibilii fosili și cei pentru energia electrică, în funcție de mixul energetic al României, au fost preluați din Metodologia BEI privind evaluarea amprentei de carbon a proiectelor de investiții. Se consideră că emisiile de GES au un impact global și, prin urmare, locul în care se produce variația cantității de emisii nu este relevant. Pentru monetizarea emisiilor de GEH se determină mai întâi cantitățile aferente celor două scenarii, FP și CP. Atât cantitățile absolute, cât și cele relative, se vor calcula și raporta în conformitate cu metodologia BEI privind amprenta de carbon. Pentru calculele ACB, se utilizează cantitățile relative de emisii de GES. Impactul proiectului asupra emisiilor de GES trebuie să fie inclus pe tot parcursul ciclului de dezvoltare a proiectului (de exemplu, etapa de planificare, etapa de analiză a opțiunilor, etapa de proiectare etc.) cu scopul de a promova opțiuni cu emisii scăzute de CO(2), în conformitate cu Comunicarea Comisiei intitulată Orientări tehnice referitoare la imunizarea infrastructurii la schimbările climatice în perioada 2021-2027. Costul pe tona de carbon care va fi utilizat pentru monetizarea emisiilor de GES este cel prezentat în EIB (2020) Climate Bank Roadmap 2021-2025, este exprimat în EUR, prețuri 2016, și crește de la 80 EUR în 2020 la 800 EUR în 2050. Costurile anuale stabilite în RomTAP sunt convertite în prețuri 2021, anul de referință al prețurilor stabilit la acest moment. De asemenea, RomTAP include, pentru diverse categorii de vehicule rutiere, costuri ale emisiilor de GEH per veh.km, precum și cantități de emisii de GES per veh.km, calculate pentru o selecție de ani și viteze ale vehiculelor.  +  Poluarea aerului Poluarea locală a aerului este produsă de emisiile de poluanți atmosferici cum ar fi particule în suspensie (PM_2.5 and PM_10), oxizi de azot (NOx), dioxid de sulf [SO(2)] și compuși organici volatili nemetanici (NMVOC). Poluanții atmosferici impactează negativ sănătatea umană, aduc daune clădirilor/materialelor, biodiversității, solului și apei și provoacă pierderi de culturi agricole. Impactul negativ asupra sănătății (în principal cauzat de particulele în suspensie rezultate din emisiile de gaze de eșapament sau din transformarea altor poluanți) este de departe cel mai important element. Amploarea impactului variază în funcție de natura și locația proiectului. Principalii factori care influențează amploarea impactului sunt proximitatea și densitatea populației în apropierea sursei de emisie. În plus, există factori specifici modului de transport care ar trebui luați în considerare: ● Rutier - cel mai important factor îl reprezintă normele de poluare Euro ale parcului de vehicule, care depind, în parte, de vechimea vehiculelor. Emisiile sunt apoi influențate de viteza vehiculului, tipul de combustibil, declivitatea drumului, gradul de încărcare al vehiculului și de stilul de conducere; ● Feroviar - nivelul emisiilor depinde de viteza trenului, de tipul de combustibil, de ponderea serviciilor electrificate și de sursele și amplasarea centralelor de producere a energiei electrice; ● Naval - principalii factori care influențează nivelul emisiilor sunt tipul motorului, tipul navei, calitatea combustibilului, modul de funcționare și direcția de deplasare a navei (amonte sau aval). De asemenea, este important să se ia în considerare impactul asupra populației aflată de-a lungul rutelor alternative la coridorul direct al proiectului. De exemplu, o nouă legătură rutieră sau feroviară poate atrage volume mari de trafic, conducând astfel la o creștere a poluării aerului de-a lungul coridorului proiectului. Cu toate acestea, impactul net poate fi pozitiv dacă noua infrastructură se află într-o zonă rurală și preia traficul de pe o rută alternativă urbană. Pentru o evaluare detaliată a proiectului, trebuie calculată modificarea în tone de poluanți atmosferici emiși ca urmare a implementării proiectului, luând în considerare elementele discutate mai sus. TREMOVE este un model de evaluare a politicilor comandat de Comisia Europeană pentru a studia efectele diferitelor politici de transport și mediu asupra sectorului transporturilor pentru toate țările europene. Acest model oferă factori de emisie (tone per veh.km) per tip de vehicul care, împreună cu structura parcului de vehicule, pot fi utilizate pentru a determina emisiile pentru scenariile FP și CP. În baza acestor valori se poate calcula în tone variația de poluanți atmosferici emiși ca urmare a implementării proiectului. Această metodă este însă complexă și necesită numeroase date referitoare la componența flotei de vehicule, care trebuie să fie actualizate pe parcursul perioadei de evaluare. Prin urmare, se recomandă o abordare simplificată, respectiv utilizarea unui cost agregat al poluării aerului, furnizat de Handbook 2019 pentru toate modurile de transport, în funcție de tipul de vehicul și combustibil. Pentru modul de transport rutier, RomTAP oferă două opțiuni. Utilizatorul poate fie să calculeze separat costul emisiilor de PM și NOx (costul emisiilor pentru acești doi poluanți reprezintă aproximativ 90% din costul total al poluării aerului), fie să folosească costul mediu agregat al poluării aerului, preluat din Handbook 2019. Prima abordare este preferată, deoarece cantitățile de emisii de PM provenite din emisiile de gaze de eșapament pot fi calculate cu o mai mare precizie în funcție de zona traversată de drum, respectiv metropolitană, urbană și rurală, ținând cont și de viteza de circulație. Similar, emisiile de NOx pot fi calculate în funcție de zona traversată de drum, ținând cont și de viteza de circulație. Pentru a determina costul poluării atmosferice, cantitățile de poluanți sunt multiplicate cu costul per tona de poluant aferent fiecărui tip de zonă traversată preluat din Handbook 2019. Valorile aferente costului agregat al poluării aerului ar trebui utilizate numai în absența unui model de transport capabil să producă estimări suficient de precise ale vitezelor de deplasare. Un exemplu în acest sens ar fi evaluarea unui proiect de transport feroviar cu un model exclusiv feroviar, și cu transferul modal estimat folosind elasticități. În anii ulteriori anului de referință al prețurilor, atât costurile medii ale daunelor per poluant, cât și costurile medii agregate ale poluării atmosferice vor crește anual în conformitate cu creșterea reală a PIB/cap de locuitor, aplicându-se o elasticitate de 0,8.  +  Poluarea fonică - zgomotul În cazul în care prin implementarea unui proiect se modifică volumul traficului pe un drum sau pe o linie feroviară, atunci poate exista un impact asupra populației care locuiește în apropiere prin creșterea (sau scăderea) nivelului de zgomot. Zgomotul poate fi definit ca sunetul sau sunetele nedorite cu durată, frecvență și intensitate variabilă, care poate provoacă daune fizice sau psihologice oamenilor. În general, se pot distinge două tipuri de impacturi negative ale zgomotului provocat de activitatea de transport: ● Disconfortul produs de zgomot: zgomotul din activitatea de transport rezultă în perturbări sociale nedorite, care duc la costuri sociale și economice, cum ar fi restricții privind desfășurarea activităților de agrement, disconfort sau deranj; ● Impactul negativ al zgomotului asupra sănătății: Nivelurile de zgomot de peste 85 dB(A) pot cauza deteriorarea auzului, în timp ce nivelurile mai mici (peste 60 dB(A) pot duce la reacții de stres nervos, cum ar fi schimbarea frecvenței bătăilor inimii, creșterea tensiunii arteriale și modificări hormonale, risc crescut de boli cardiovasculare și reducerea calității somnului. Amploarea impactului variază în funcție de natura și locația proiectului. Există patru factori cheie care determină impactul zgomotului: ● Ora din zi - perturbarea produsă de zgomot pe timp de noapte are un impact mai mare decât cea produsă în timpul zilei; ● Densitatea populației în apropierea sursei de zgomot - zgomotul afectează doar pe cei care îl pot auzi; ● Nivelurile de zgomot existente - în funcție de volumul de trafic, viteza și structura flotei de vehicule. Cu cât mai sus este nivelul de zgomot de fond existent, cu atât impactul este mai mic; ● Tipul de zgomot - zgomotul intermitent poate fi mai deranjant decât zgomotul de fond uniform. În plus, există factori specifici modului de transport care trebuie luați în considerare: ● Rutier - nivelul de zgomot depinde de tipul de vehicul, viteza vehiculelor, vechimea vehiculelor, proporția de camioane, calitatea suprafeței a drumului și de declivitatea acestuia; ● Calea ferată - nivelul de zgomot depinde de viteza trenului, de tipul vagoanelor, de starea tehnică atât a șinelor de cale ferată, cât și a roților de tren, de tipul frânei, de lungimea trenului și de prezența panourilor fonoabsorbante. Cel mai semnificativ impact este cel dat de trenurile de marfă care se deplasează pe timp de noapte. De asemenea, este important să se ia în considerare impactul de-a lungul rutelor alternative la coridorul direct al proiectului. De exemplu, o nouă legătură rutieră sau feroviară poate atrage volume mari de trafic și, prin urmare, conduce la o creștere a zgomotului de-a lungul coridorului proiectului. Cu toate acestea, dacă noua infrastructură se află într-o zonă rurală și a preluat traficul de pe - rută urbană, impactul net poate fi, de fapt, pozitiv. RomTAP prezintă costuri unitare anuale (EUR/veh.km, EUR/pax.km și EUR/tonă km) ale impactului zgomotului per mod transport, tip de vehicul și tip de combustibil preluate din Handbook 2019. Dacă datele privind traficul pot fi diferențiate în funcție de zona traversată de proiect, respectiv urbană, suburbană și rurală, se oferă factori de ajustare pentru a reflecta natura diferită a traficului și densitatea populației din fiecare zonă. Pentru a cuantifica costul poluării fonice, se determină mai întâi modificarea veh.km care rezultă din implementarea proiectului, care apoi este monetizată utilizând costurile unitare ale zgomotului. În anii ulteriori anului de referință al prețurilor, costurile vor crește anual în conformitate cu creșterea reală a PIB/cap de locuitor, aplicându-se o elasticitate de 0,8.4.7.7. Rule of half - RoH (Regula jumătății) Calculul valorii beneficiilor pentru utilizatori urmează teoria economică a surplusului consumatorului. Prin urmare, beneficiile utilizatorilor pot varia în funcție de cui sunt acestea atribuite: utilizatorilor existenți ai unei anumite rute/mod de transport, utilizatorilor care deviază de la rute/moduri de transport alternative sau utilizatorilor noi (denumiți și trafic generat sau indus), respectiv cei care nu fac călătoria în cazul FP. Totodată, pot exista beneficii suplimentare ca urmare a reducerii costurilor externe și pentru cei care nu utilizează serviciile de transport respective (de exemplu, populația rezidenta pentru poluarea aerului). Astfel, plecând de la faptul că beneficiile sunt definite ca diferența de cost dintre scenariile FP și CP: ● Utilizatorilor existenți li se alocă valoarea integrală a tuturor beneficiilor de care aceștia se bucură în scenariul CP prin comparație cu scenariul FP; ● Utilizatorilor noi li se alocă 50 % din beneficiile calculate pentru utilizatorii existenți.– Acest lucru se datorează faptului că unii dintre utilizatorii noi pot decide să facă călătoria dacă beneficiile cresc chiar și foarte puțin, în timp ce alții vor aștepta o creștere mai mare a acestora. Prin considerarea alocării a 50% din beneficiile utilizatorilor existenți, se atribuie utilizatorilor noi o valoare medie aproximată în baza teoriei economice. Această abordare este denumită "Rule of Half" (RoH, regula jumătății) și este discutată pe scară largă în literatura de specialitate. Mai multe detalii despre acest subiect se pot găsi în Ghidul ACB 2014; ● Pentru utilizatorii care deviază de la rute/moduri de transport alternative– Dacă analiza economică se bazează pe prognozele de trafic rezultate dintr-un model de transport multimodal, atunci costurile reale ale utilizatorilor care deviază de la o rută la alta, sau de la un mod de transport la altul, vor fi cunoscute atât în scenariul FP, cât și în cel CP. În acest caz, acești utilizatori sunt tratați în același fel ca și utilizatorii existenți și este inclusă în analiză valoarea integrală a tuturor beneficiilor;– Dacă se adoptă o abordare de modelare mai simplificată, de exemplu concentrată numai pe coridorul proiectului și/sau modul de transport aferent proiectului, costurile traficului deviat de la un coridor sau mod de transport alternativ aferente scenariului FP nu vor fi cunoscute. În această situație, se va aplica RoH (adică utilizatorilor deviați li se vor atribui 50% din beneficiile utilizatorilor existenți). Nota bene: ● RoH se aplică numai categoriilor de beneficii legate de comportamentul utilizatorilor (așa numitele costuri percepute de utilizatori). De exemplu, în cazul drumurilor, acestea se referă la costul timpului și al combustibilului; ● RoH nu se aplică costurilor externe deoarece o creștere a volumului de trafic conduce la o creștere corespunzătoare a costurilor suportate de terți. De exemplu, dacă construirea unui drum nou are drept rezultat un anumit volum de trafic generat, care este cu adevărat "nou" și nu "deviat", acesta va duce la o creștere a emisiilor de GES cu 100 % din emisiile generate de noul trafic. Tabelul 4.5. Aplicarea RoH pentru diferite categorii de utilizatori; % din valoarea beneficiilor aplicate
    Categoria de beneficiiUtilizatori existențiUtilizatori deviațiUtilizatori noi
    Costuri FP cunoscuteCosturi FP necunoscute
    Valoarea economiilor de timp100%100%50%50%
    Economii ale costurilor de operare a vehiculelor - componenta care depinde de combustibil100%100%50%50%
    Economii ale costurilor de operare a vehiculelor - componenta care nu depinde de combustibil100%100%100%100%
    Economii ale costurilor de operare a trenurilor100%100%100%100%
    Beneficii în materie de siguranță100%100%100%100%
    Beneficii de mediu (emisii de GES, poluare atmosferică, zgomot)100%100%100%