LEGEA nr. 198 din 4 iulie 2023învățământului preuniversitar
EMITENT
  • PARLAMENTUL ROMÂNIEI
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 613 din 5 iulie 2023



    Parlamentul României adoptă prezenta lege.  +  Titlul I Organizarea sistemului de învățământ preuniversitar  +  Capitolul I Dispoziții generale. Principii și valori  +  Articolul 1(1) În România, învățământul preuniversitar constituie prioritate națională, este domeniu de interes public și se desfășoară, în condițiile prezentei legi, în limba română, în limbile minorităților naționale, în limba semnelor române și în limbi de circulație internațională.(2) Misiunea învățământului preuniversitar este aceea de asigurare a condițiilor și a cadrului necesar pentru atingerea potențialului de dezvoltare al fiecărui beneficiar primar al educației, atât din punct de vedere cognitiv, socioemoțional, profesional, civic, cât și în domeniul antreprenoriatului, astfel încât acesta să participe activ și creativ la dezvoltarea societății, având sentimentul apartenenței naționale și europene.(3) Idealul educațional al școlii românești constă în dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individualității umane, în formarea personalității autonome și în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetățenească activă în societate, pentru incluziune socială și pentru angajare pe piața muncii.(4) Prezenta lege reglementează organizarea și funcționarea sistemului de învățământ preuniversitar, asigură cadrul pentru exercitarea, sub autoritatea statului român, a dreptului fundamental la învățătură pentru beneficiarii primari, reglementează statutul personalului didactic de predare, didactic auxiliar și de conducere din întregul sistem de învățământ de stat, particular și confesional, al personalului didactic de îndrumare și control, precum și al celorlalte categorii de personal didactic, prevăzute de lege. Prezenta lege asigură și cadrul de desfășurare, în învățământul preuniversitar, a formelor de învățare pe tot parcursul vieții.  +  Articolul 2Sistemul de învățământ preuniversitar are la bază următoarele valori:a) colaborarea - dezvoltarea parteneriatelor educaționale cu familia, comunitatea, mediul universitar, cu mediul de afaceri, în vederea parcurgerii traseului educațional de către beneficiarul primar;b) diversitatea - respectarea și valorizarea diferitelor perspective culturale, etnice, religioase, a sensibilității și a empatiei, alături de întărirea și pozitivarea imaginii de sine individuale și colective;c) excelența - atingerea celui mai înalt potențial în educația și formarea profesională care vizează domeniile de competențe ale elevului, competența profesională a personalului didactic de predare/personalului de conducere, de îndrumare și control din învățământ;d) echitatea - respectarea dreptului fiecărui beneficiar primar de a avea șanse egale de acces, de participare la educație și de atingere a potențialului său optim, asigurarea accesului și participării la educație a tuturor copiilor, indiferent de caracteristicile, dezavantajele sau dificultățile acestora și în acord cu nevoile individuale sau cu nivelul de sprijin necesar;e) incluziunea - asigurarea accesului și participării la educație a tuturor copiilor, indiferent de caracteristicile, dezavantajele sau dificultățile acestora și în acord cu nevoile individuale sau cu nivelul de sprijin necesar;f) integritatea - asigurarea de repere valorice în educație: onestitate, responsabilitate, atitudine etică;g) profesionalismul - menținerea de standarde ridicate atât în furnizarea actului educațional pentru beneficiarii primari ai sistemului de învățământ preuniversitar, cât și în formarea inițială și continuă a personalului din învățământul preuniversitar;h) respectul - adoptarea unor atitudini și comportamente de relaționare adecvate și pozitive față de toate persoanele implicate în procesul educațional, față de instituții, mediul înconjurător și societate în ansamblu;i) responsabilitatea - asumarea conștientă a îndatoririlor pentru comportamentul și acțiunile proprii, la nivelul tuturor actorilor implicați în procesul educațional.  +  Articolul 3Principiile care guvernează învățământul preuniversitar sunt:a) principiul nediscriminării - în baza căruia accesul și participarea la educația de calitate se realizează fără discriminare, inclusiv prin interzicerea segregării școlare;b) principiul calității - în baza căruia activitățile de învățământ se raportează la standarde de calitate și la bune practici naționale, europene și internaționale;c) principiul relevanței - presupune o ofertă educațională realistă, actualizată și corelată cu nevoile elevilor de dezvoltare personală, cu domeniile de cunoaștere, cu valorile socioculturale și cu cerințele pieței muncii;d) principiul eficienței - în baza căruia se urmărește obținerea de rezultate educaționale preconizate, prin gestionarea resurselor existente;e) principiul descentralizării decizionale - presupune redistribuirea autorității decizionale de la nivelurile centrale către cele locale, pentru a răspunde adecvat nevoilor beneficiarilor;f) principiul garantării identității culturale a tuturor cetățenilor români și dialogului intercultural;g) principiul asumării, promovării și păstrării identității naționale și a valorilor culturale ale poporului român;h) principiul recunoașterii și garantării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase;i) principiul asigurării echității și egalității de șanse - implică asigurarea condițiilor pentru accesul și participarea la educație a tuturor beneficiarilor primari, prin eliminarea limitărilor/ barierelor etnice, religioase, de dizabilitate, fără a se limita la acestea, combaterea discriminării și personalizarea parcursurilor educaționale în funcție de nevoi specifice;j) principiul transparenței - implică asigurarea vizibilității deciziei, a proceselor și a rezultatelor din domeniul educației, prin comunicarea deschisă, periodică și adecvată a acestora către beneficiarii educației și către societate în ansamblu;k) principiul libertății de gândire și al independenței față de ideologii, doctrine politice și religioase;l) principiul incluziunii - implică acceptarea cu drepturi depline în sistemul de educație a tuturor beneficiarilor, combaterea excluziunii și sprijinul pentru participare activă la educație în ansamblul său;m) principiul centrării educației pe beneficiarii primari ai acesteia - vizează orientarea întregului sistem educațional către nevoile educaționale, socioemoționale, de sănătate fizică și mintală, ținând cont de experiențele și capacitățile elevilor, printr-o abordare flexibilă și personalizată a curriculumului școlar, prin promovarea gândirii critice, învățării active, contextuale și responsabile;n) principiul participării și responsabilității părinților/ reprezentanților legali - constă în exercitarea responsabilităților privind creșterea, îngrijirea, dezvoltarea și educarea copiilor pentru a contribui la un parcurs educațional de succes al beneficiarului primar;o) principiul flexibilității/adaptabilității traiectoriei educaționale - implică tranziția și mobilitatea între diverse rute educaționale și profesionale;p) principiul fundamentării deciziilor pe dialog social și consultare - presupune colaborarea, consultarea și comunicarea transparentă în procesul de luare a deciziilor între actorii relevanți pentru politicile publice din domeniul educației: reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale, ai mediului academic, beneficiari, organizații sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar, societatea civilă, mediul economic, organizații internaționale;q) principiul organizării învățământului confesional potrivit cerințelor specifice fiecărui cult recunoscut și prevederilor legale;r) principiul respectării dreptului la opinie al elevului și al personalului din învățământ, în contextul derulării actului educațional;s) principiul politicilor educaționale bazate pe date - conform căruia politicile educaționale sunt elaborate inclusiv în funcție de informațiile statistice și/sau de studiile care analizează aceste date;ș) principiul datelor deschise - conform căruia datele publice produse de Ministerul Educației și de instituțiile din sistemul național de învățământ sunt publicate în format deschis;t) principiile accesibilității și disponibilității - constau în garantarea accesului la educație de calitate al tuturor beneficiarilor primari ai educației și respectarea dreptului tuturor la educație;ț) principiul respectării dreptului la viață, al asigurării integrității fizice și psihice, respectării demnității și al protejării statutului personalului din învățământ și al beneficiarilor, al recunoașterii relevanței acestuia pentru o educație de calitate;u) principiul adaptabilității curriculumului național - conform căruia proiectarea acestuia să fie în concordanță cu particularitățile de vârstă și cele individuale ale elevilor, evitând supraîncărcarea/suprasolicitarea acestora, oferind timp și condiții necesare și pentru desfășurarea activităților extrașcolare;v) principiul interesului superior al elevului - presupune asigurarea cu prioritate a unui mediu educațional sigur și sănătos, promovarea drepturilor și a nevoilor individuale ale fiecărui elev, precum și luarea în considerare a impactului deciziilor educaționale asupra dezvoltării copilului pe termen scurt, mediu și lung, punând interesele elevilor înaintea altor considerente.  +  Articolul 4(1) În România sunt valabile numai actele de studii recunoscute de statul român, conform legislației în vigoare. Regimul actelor de studii emise de unitățile și de instituțiile de învățământ se stabilește prin ordin al ministrului educației. Tipurile de informații conținute și formatul actelor de studii sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației. În perspectiva realizării Spațiului european al educației până în anul 2025 sunt instituite mecanisme care să permită recunoașterea automată a diplomelor la nivel european.(2) În sistemul național de învățământ preuniversitar, documentele școlare stabilite prin ordin al ministrului educației se întocmesc numai în limba română. Celelalte înscrisuri școlare pot fi redactate și în limba de predare. La solicitarea titularilor majori ai acestora sau a reprezentanților legali în cazul titularilor minori, documentele școlare pot fi emise și în limbi de circulație internațională și în limba de predare. Condițiile de emitere a acestor documente școlare vor fi stabilite prin ordin al ministrului educației.  +  Articolul 5Învățarea în școală a limbii române, ca limbă oficială de stat, este obligatorie pentru toți beneficiarii primari ai educației. Planurile de învățământ cuprind numărul de ore necesare și suficiente învățării limbii române. Autoritățile administrației publice asigură condițiile materiale și resursele umane care să permită însușirea limbii române.  +  Articolul 6În fiecare unitate administrativ-teritorială se organizează și funcționează unități de învățământ cu limba de predare română și/sau, după caz, cu predare în limbile minorităților naționale ori se asigură școlarizarea fiecărui elev în limba sa maternă în cea mai apropiată unitate administrativ-teritorială în care este posibil.  +  Articolul 7Cultele recunoscute oficial de statul român au dreptul de a organiza învățământ confesional, prin înființarea și administrarea propriilor unități de învățământ particular, conform procedurilor legale de autorizare provizorie/acreditare.  +  Articolul 8(1) Autoritățile administrației publice locale asigură buna desfășurare a învățământului preuniversitar în unitățile administrativ-teritoriale în care acestea își exercită autoritatea.(2) Ministerul Educației colaborează cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației în vederea fundamentării cadrului legal necesar pentru buna coordonare între unitățile de învățământ preuniversitar și autoritățile locale, precum și pentru asigurarea îndeplinirii de către autoritățile administrației publice locale a obligațiilor ce le revin în organizarea și funcționarea învățământului preuniversitar.  +  Articolul 9Statul român asigură acces echitabil, fără nicio formă de discriminare, la toate nivelurile și formele de învățământ preuniversitar, cetățenilor României, cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, denumită în continuare UE, cetățenilor statelor membre ale Spațiului Economic European și ai Confederației Elvețiene, minorilor, care solicită sau au dobândit o formă de protecție în România, minorilor străini și minorilor apatrizi a căror ședere pe teritoriul României este oficial recunoscută conform legii și cetățenilor din state din afara UE, aflați legal pe teritoriul României, precum și cetățenilor britanici și membrilor familiilor acestora, ca beneficiari ai Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice 2019/C 384 I/01.  +  Articolul 10(1) În domeniul educației și al formării profesionale prin sistemul național de învățământ, dispozițiile prezentei legi prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative. În caz de conflict între acestea se aplică dispozițiile prezentei legi.(2) Orice modificare sau completare a prezentei legi intră în vigoare începând cu prima zi a anului școlar următor celui în care a fost adoptată prin lege, cu excepția stării de alertă, urgență sau asediu.  +  Articolul 11(1) În unitățile de învățământ preuniversitar și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale, precum și în cadrul activităților desfășurate în mediul online de unitățile de învățământ preuniversitar sunt interzise discriminările pe criteriile menționate în Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția măsurilor afirmative dispuse de lege. Sunt interzise manifestările și propaganda de natură politică și prozelitismul religios.(2) În unitățile de învățământ preuniversitar și în toate spațiile educației și formării profesionale, precum și în cadrul activităților desfășurate în mediul online de unitățile de învățământ preuniversitar pot fi luate măsuri cu scopul de a proteja anumite categorii vulnerabile de beneficiari primari, în vederea asigurării dreptului la educație al acestora, respectându-se interesul superior al beneficiarului primar.(3) Încălcarea prevederilor alin. (1) de către personalul din învățământul preuniversitar constituie abatere disciplinară și se sancționează conform prevederilor art. 210 și 213.(4) Nu constituie segregare școlară următoarele situații:a) înființarea și funcționarea, în condițiile legii, a unităților de învățământ special;b) constituirea de grupe/clase/unități de învățământ preuniversitar formate în aceeași locație sau în locații diferite preponderent sau doar cu antepreșcolari, preșcolari sau elevi aparținând unei minorități naționale, în scopul predării în limba maternă a acelei minorități naționale sau în sistem bilingv;c) constituirea grupelor de acomodare prevăzute la art. 61 alin. (8).  +  Capitolul II Formele de organizare a învățământului preuniversitar  +  Articolul 12(1) Sistemul național de învățământ preuniversitar este constituit din totalitatea unităților de învățământ de stat, particulare și confesionale, autorizate să funcționeze provizoriu/ acreditate.(2) Unitățile de învățământ preuniversitar de stat, particulare și confesionale se înființează pe niveluri de învățământ, prin ordin al ministrului educației, în condițiile prezentei legi.(3) Învățământul preuniversitar este organizat pe niveluri, forme de învățământ, filiere și profiluri, după caz, asigurând condițiile necesare pentru dobândirea competențelor-cheie și pentru profesionalizarea progresivă, în acord cu profilul educațional al absolventului fiecărui nivel de învățământ.(4) Sistemul național de învățământ preuniversitar are caracter deschis. În învățământul preuniversitar, transferul antepreșcolarilor, preșcolarilor sau elevilor de la o unitate de învățământ la alta, de la o formațiune de studiu la alta, de la un profil la altul și de la o filieră la alta se efectuează în condițiile stabilite în prezenta lege și în regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, aprobat prin ordin al ministrului educației.(5) Elevii din învățământul preuniversitar de stat, particular și confesional se pot transfera la alte unități de învățământ de stat, particular și confesional, cu acordul consiliului de administrație al unității de învățământ primitoare, cu încadrarea în numărul maxim de elevi pe formațiune de studiu.  +  Articolul 13(1) Învățământul obligatoriu cuprinde învățământul preșcolar, învățământul primar, învățământul gimnazial și învățământul liceal.(2) Exmatricularea beneficiarilor primari pe perioada învățământului obligatoriu poate fi realizată numai în situații grave, în urma încălcării normelor de disciplină în spațiul școlar, în vederea protejării dreptului la educație al celorlalți beneficiari primari. Exmatricularea poate fi dispusă numai după parcurgerea unei proceduri disciplinare care garantează dreptul la apărare și contestație.(3) Pe durata școlarizării în învățământul preuniversitar, cu excepția învățământului postliceal, copiii/elevii beneficiază de alocația de stat pentru copii, în conformitate cu prevederile Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1), elevii din cadrul filierei tehnologice, care nu optează pentru continuarea studiilor liceale după obținerea unui certificat de calificare de nivel 3, sunt asimilați ca având finalizat învățământul obligatoriu, fără a obține o calificare de nivel 4, potrivit dispozițiilor art. 33 alin. (10).  +  Articolul 14(1) Părinții sau reprezentantul legal au obligația să asigure participarea la cursuri a beneficiarului primar minor pe întreaga perioadă a învățământului obligatoriu. Nerespectarea prezentei obligații constituie contravenție și se sancționează potrivit dispozițiilor art. 148 alin. (1) lit. a).(2) Statul sprijină părinții sau reprezentantul legal în vederea exercitării responsabilităților privind creșterea, îngrijirea, dezvoltarea și educarea copiilor. În acest scop, în unitățile de învățământ se organizează cursuri de educație parentală pentru formarea și dezvoltarea abilităților parentale pentru părinți și reprezentanți legali ai beneficiarilor primari sau viitori părinți.(3) Pentru punerea în aplicare a prevederilor alin. (2), Ministerul Educației elaborează Strategia națională pentru educație parentală care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, respectând valorile și principiile prevăzute la art. 2 și 3 și asigurând selecția formatorilor din cadrul unităților de învățământ sau din cadrul altor instituții naționale cu rol în educație.(4) La înscrierea antepreșcolarului, a preșcolarului sau a elevului într-o unitate de învățământ, directorul unității de învățământ semnează contractul educațional cu beneficiarii secundari ai învățământului preuniversitar prevăzuți la art. 105 alin. (2) sau cu elevul major. Contractul prevede drepturile și obligațiile reciproce ale părților, garantând drepturile beneficiarilor primari și secundari, în conformitate cu prevederile contractului educațional-tip, aprobat prin ordin al ministrului educației. Contractul încheiat între părinți/reprezentantul legal/elevul major și unitatea de învățământ conține obligatoriu clauzele din contractul educațional, iar, în funcție de specificul fiecărei unități, prin hotărâre a consiliului de administrație, pot fi adăugate și alte clauze, a căror natură nu poate afecta interesul superior al antepreșcolarului, al preșcolarului sau al elevului.(5) În unitățile de învățământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, elevii și, în cazul celor minori, împreună cu părinții sau reprezentantul legal al acestora, încheie un contract educațional, al cărui conținut se stabilește prin ordin al conducătorului ministerului de resort, în care sunt înscrise drepturile și obligațiile reciproce ale părților.(6) Direcțiile județene de învățământ preuniversitar/Direcția Municipiului București de Învățământ Preuniversitar, denumite în continuare DJIP/DMBIP, verifică modul de respectare de către părți a prevederilor contractului educațional prevăzut la alin. (4) și (5) din oficiu sau la sesizarea părintelui/ reprezentantului legal/elevului major sau a directorului unității de învățământ preuniversitar și pot dispune aplicarea măsurilor sau sancțiunilor prevăzute în metodologia aprobată prin ordin al ministrului educației.(7) Pentru sprijinirea părinților în asigurarea participării la cursuri a beneficiarului primar minor și a respectării contractului educațional, unitățile de învățământ preuniversitar pot solicita intervenția direcțiilor generale județene de asistență socială și protecția copilului/Direcției Municipiului București de Asistență Socială și Protecția Copilului ori a serviciilor publice de asistență socială.  +  Articolul 15(1) Învățământul preuniversitar se desfășoară pe următoarele niveluri:a) educația timpurie (3 luni-6 ani), formată din învățământul antepreșcolar (3 luni-3 ani) și învățământul preșcolar (3-6 ani), ambele cuprinzând grupa mică, grupa mijlocie și grupa mare;b) învățământul primar, cu durata de 5 ani, care cuprinde clasa pregătitoare și clasele I-IV;c) învățământul gimnazial, cu durata de 4 ani, care cuprinde clasele V-VIII;d) învățământul liceal, cu o durată, de regulă, de 4 ani;e) învățământul postliceal, inclusiv prin învățământul terțiar nonuniversitar, cu durată între 1 și 3 ani.(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. d), în cazul învățământului liceal tehnologic, beneficiarii primari au dreptul de a primi diplomă de absolvire după 3 ani și pot participa la examenul de certificare a calificării profesionale. În urma promovării acestui examen, absolvenții primesc certificat de calificare profesională corespunzător nivelului 3.(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. d), în cazul învățământului liceal, organizat la forma cu frecvență redusă, respectiv la forma cu frecvență seral, durata învățământului este de 5 ani.(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în cazul alternativelor educaționale, durata fiecărui nivel de învățământ este aprobată prin ordinul ministrului educației de funcționare a alternativei.  +  Articolul 16(1) Unitățile de învățământ de stat au personalitate juridică, dacă se organizează și funcționează, după caz, astfel:a) cu minimum 300 de elevi;b) cu minimum 300 de elevi, preșcolari și/sau antepreșcolari;c) cu minimum 140 de preșcolari și/sau antepreșcolari;d) cu minimum 120 de antepreșcolari;e) cu minimum 80 de elevi, în cazul unităților de învățământ liceal tehnologic care școlarizează exclusiv în sistem dual;f) cu minimum 50 de elevi sau minimum 50 de elevi și/sau preșcolari, în cazul unităților de învățământ special;g) cu minimum 100 de elevi, în cazul unităților de învățământ postliceal.(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în unitățile administrativ-teritoriale în care numărul total al beneficiarilor primari nu se încadrează în prevederile alin. (1), se organizează o singură unitate de învățământ cu personalitate juridică.(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), unitățile de învățământ liceal care școlarizează pe filiera vocațională cu profil pedagogic, profil artistic sau profil sportiv pot funcționa cu personalitate juridică și cu efective mai mici de elevi.(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1), unitățile de învățământ care școlarizează pe filiera vocațională cu profil teologic, la cererea cultelor recunoscute de stat, precum și unitățile de învățământ special, la cererea părinților/ reprezentanților legali, pot funcționa cu personalitate juridică și cu efective mai mici de elevi.(5) Prin excepție de la prevederile alin. (1), unitățile de învățământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, la cererea ministerului/instituției de resort, pot funcționa cu efective mai mici de elevi și cu menținerea personalității juridice.(6) Autoritățile administrației publice locale, în baza avizului conform al DJIP/DMBIP, aprobă organizarea, funcționarea și, după caz, desființarea unor structuri ale unității de învățământ, fără personalitate juridică.(7) Antepreșcolarii, preșcolarii și elevii din zonele izolate, în care nu pot fi organizate structuri de învățământ, au dreptul la orar adaptat posibilității de deplasare a acestora la unitatea de învățământ preuniversitar cea mai apropiată, cu respectarea interesului superior al copilului/elevului.(8) Pe raza unei unități administrativ-teritoriale unde funcționează mai multe unități de învățământ cu predare în limba română sau în limba unei minorități naționale, cel puțin una dintre acestea, pentru fiecare limbă de predare, are personalitate juridică și cu efective mai mici de elevi, în conformitate cu o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației.(9) Prin excepție de la prevederile alin. (1), unitățile de învățământ de nivel gimnazial sau liceal, cu predare în limba română sau cu predare în limbile minorităților naționale, unice în municipiu, oraș sau comună, funcționează cu personalitate juridică indiferent de efectivul de elevi.  +  Articolul 17(1) Formele de organizare a învățământului preuniversitar sunt: învățământ cu frecvență zi, învățământ cu frecvență seral și învățământ cu frecvență redusă. Frecvența se referă la prezența în spațiul școlar.(2) Învățământul obligatoriu este învățământ cu frecvență. Pentru persoanele care au depășit cu mai mult de 3 ani vârsta clasei în învățământul primar, cu mai mult de 4 ani vârsta clasei în învățământul gimnazial, respectiv cu mai mult de 5 ani vârsta clasei în învățământul liceal, învățământul obligatoriu se poate organiza și în forma de învățământ cu frecvență redusă, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației sau prin programul „A doua șansă“.(3) În cazul elevilor care nu au depășit vârsta clasei conform alin. (2), dar care se află în situație de abandon școlar sau în risc major de abandon școlar, unitățile de învățământ vor dezvolta măsuri prioritare de intervenție, cu sprijinul partenerilor de la nivel local, județean, național și internațional.(4) În situații care țin de starea de sănătate a preșcolarului/elevului, învățământul cu frecvență se poate organiza la domiciliu sau, după caz, în spital, conform dispozițiilor capitolului V secțiunea a 3-a „Școala din spital“.(5) În situația persoanelor private de libertate, învățământul cu frecvență se realizează în penitenciare, centre educative și de detenție, conform dispozițiilor capitolului IV secțiunea a 11-a „Învățământul din penitenciare, centrele educative și de detenție“.  +  Articolul 18(1) Activitățile de predare, învățare și evaluare din cadrul unei unități de învățământ din rețeaua școlară se desfășoară, de regulă, în spațiul școlar.(2) Pentru asigurarea exercitării dreptului fundamental la educație, în situația în care se instituie starea de urgență, starea de alertă sau starea de asediu sau ori de câte ori Ministerul Educației dispune astfel, la cererea unității de învățământ preuniversitar, cu avizul DJIP/DMBIP, activitățile de predare, învățare și evaluare se pot desfășura și în sistem online sau hibrid, pentru o perioadă determinată.(3) Metodologia privind desfășurarea activităților în sistem online sau hibrid în unitățile de învățământ se aprobă prin ordin al ministrului educației.  +  Capitolul III Rețeaua școlară din învățământul preuniversitar  +  Secţiunea 1 Organizarea rețelei școlare  +  Articolul 19(1) Rețeaua școlară cuprinde totalitatea:a) unităților de învățământ autorizate să funcționeze provizoriu, precum și a unităților de învățământ acreditate;b) unităților de învățământ preuniversitar, autorizate să funcționeze provizoriu sau acreditate, înființate în structura sau în subordinea instituțiilor de învățământ superior;c) unităților de educație extrașcolară din sistemul național de învățământ: cluburile sportive școlare, palatele și cluburile copiilor, Palatul Național al Copiilor din București și centrele județene de excelență/Centrul Municipiului București pentru Excelență, denumite în continuare centre de excelență.(2) Procesul de înființare a unei unități de învățământ preuniversitar cuprinde două etape, care se desfășoară astfel:a) orice persoană juridică de drept public sau privat, interesată în furnizarea de educație, se supune procesului de evaluare și parcurge procedura de autorizare de funcționare provizorie, potrivit dispozițiilor art. 237-239;b) unitatea autorizată să funcționeze provizoriu care îndeplinește condițiile parcurge procedura de acreditare prevăzută la art. 240-245.(3) Ordinele ministrului educației emise în urma finalizării procesului de autorizare provizorie/acreditare se comunică, în termen de 5 zile, autorităților publice locale, în vederea actualizării rețelei școlare.(4) Actele prin care se poate manifesta voința oricărei persoane juridice de drept public sau de drept privat de a deveni organizație furnizoare de educație se materializează, după caz, prin:a) hotărâre a autorităților publice locale privind intenția de a înființa o unitate de învățământ preuniversitar de stat;b) hotărâre a persoanei juridice private privind intenția de înființare a unei unități de învățământ, adoptată/aprobată conform statutului propriu;c) hotărâre a conducerii cultului recunoscut oficial de stat privind intenția de înființare a unei unități de învățământ, adoptată/aprobată conform statutului propriu;d) ordin al ministrului educației emis în vederea aplicării prevederilor alin. (9) privind intenția de a înființa/reorganiza una sau mai multe unități de învățământ preuniversitar de stat sau pentru a înființa/reorganiza unități de învățământ preuniversitar în subordinea/structura instituțiilor de învățământ superior.(5) Prin ordinul de autorizare provizorie, prevăzut la art. 237 alin. (3), se înființează și se acordă personalitate juridică unității de învățământ, după cum urmează:a) de drept privat și de utilitate publică, pentru unitățile particulare de învățământ preuniversitar, înființate din inițiativa și cu resursele unor persoane juridice de drept privat;b) de drept privat și de utilitate publică, pentru unitățile de învățământ preuniversitar confesional, înființate din inițiativa și cu resursele potrivit cerințelor specifice fiecărui cult recunoscut de stat;c) de drept public, pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat.(6) Rețeaua școlară se organizează după cum urmează:a) de autoritățile administrației publice locale, cu avizul conform al DJIP/DMBIP, pentru unitățile de învățământ de stat, particular și confesional preuniversitar;b) de consiliul județean, după caz, de consiliile locale ale sectoarelor municipiului București, după consultarea partenerilor sociali și cu avizul conform al Ministerului Educației, pentru învățământul special, inclusiv pentru centrele școlare pentru educație incluzivă sau în cazul unităților de învățământ preuniversitar preluate în administrare conform alin. (27);c) prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educației, pentru unitățile de învățământ preuniversitar înființate în structura sau în subordinea instituțiilor de învățământ superior și unitățile de educație extrașcolară din sistemul național de învățământ. Notă
    A se vedea ORDINUL nr. 6.224 din 4 septembrie 2023, publicat în Monitorul Oficial nr. 855 din 22 septembrie 2023 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea palatelor și cluburilor copiilor și a Regulamentului de organizare și funcționare a cluburilor sportive școlare.
    (7) În vederea organizării rețelei școlare prevăzute la alin. (1), autoritățile administrației publice locale, consiliile județene/Consiliul General al Municipiului București sau consiliile locale ale sectoarelor municipiului București asigură publicarea, pentru fiecare an școlar, a unităților de învățământ de stat, particulare și confesionale, acreditate/autorizate să funcționeze provizoriu, care organizează în condițiile legii activități de educație, în vederea realizării opozabilității față de toți beneficiarii primari și secundari ai educației.(8) Rețeaua școlară a unităților de învățământ se dă publicității la începutul fiecărui an calendaristic, pentru anul școlar următor. Cifra de școlarizare pentru învățământul de stat se aprobă prin hotărâre a Guvernului, cu cel puțin 6 luni înainte de începerea anului școlar. Cifra de școlarizare pentru fiecare unitate de învățământ preuniversitar particular și confesional se aprobă de către consiliul de administrație al unității de învățământ, în limita capacității de școlarizare stabilite de Agenția Română pentru Asigurarea Calității și Inspecție în Învățământul Preuniversitar, denumită în continuare ARACIIP.(9) În situația în care autoritățile administrației publice locale nu emit hotărârea privind organizarea rețelei școlare prevăzute la alin. (6), ministrul educației emite, până la data de 1 februarie, un ordin cu privire la aprobarea rețelei școlare, cuprinzând toate unitățile de învățământ, inclusiv pentru înființarea, desființarea, fuziunea sau divizarea unităților de învățământ de stat, particulare și confesionale pentru unitatea administrativ-teritorială în cauză.(10) Unităților de învățământ preuniversitar de stat care școlarizează nivelurile de învățământ preșcolar și primar, cu excepția unităților de învățământ vocațional, cu alternative educaționale, respectiv unităților de învățământ special sau unităților de învățământ cu limba de predare în limbile minorităților naționale unice la nivel de unitate administrativ-teritorială le este arondată anual, prin decizie a DJIP/DMBIP, o circumscripție formată din totalitatea străzilor din zona limitrofă acestora, în vederea înscrierii copiilor în învățământul preșcolar și primar. Criteriile de arondare a circumscripției țin cont de corespondența dintre numărul beneficiarilor cu domiciliul în proximitatea unității și capacitatea de școlarizare a acesteia. Unitatea de învățământ preuniversitar de stat școlarizează beneficiarii în limita cifrei de școlarizare.(11) Unitățile de învățământ preuniversitar de stat cu personalitate juridică pot fi supuse procesului de reorganizare, în cazuri justificate, în vederea asigurării accesului egal la educație și formare profesională, a eficientizării și asigurării/menținerii standardelor ridicate în furnizarea de servicii educaționale pentru beneficiarii primari ai sistemului de învățământ.(12) Unitățile de învățământ particular/confesional acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu pot solicita Ministerului Educației intrarea în proces de reorganizare.(13) Reorganizarea prevăzută la alin. (11) și (12) se poate realiza prin operațiunile de fuziune prin absorbție sau contopire sau prin operațiuni de divizare urmate de absorbție sau constituire a unei noi unități de învățământ. După caz, reorganizarea are loc la inițiativa:a) autorităților administrației publice locale, în colaborare cu DJIP/DMBIP, în cazul unităților de învățământ de stat care funcționează în raza administrativ-teritorială a acestora;b) persoanelor juridice de drept privat fondatoare ale unităților de învățământ particular;c) cultelor recunoscute oficial de stat care au participat la înființarea de structuri sau unități de învățământ confesionale;d) Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției, precum și altor instituții cu atribuții în domeniile apărării, ordinii publice și securității naționale, în cazul unităților de învățământ militar preuniversitar;e) Ministerului Educației, în cazul unităților de învățământ de stat, particulare și confesionale.(14) Aprobarea reorganizării unităților de învățământ se realizează prin ordin al ministrului educației.(15) Unitățile de învățământ rezultate în urma procesului de reorganizare se includ, de drept, în rețeaua școlară și au obligația de a solicita evaluarea periodică în termen de un an de la finalizarea procesului de reorganizare.(16) Procesul de reorganizare se finalizează cel mai târziu până la începutul noului an școlar, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.(17) Procesul educațional se desfășoară în maximum două schimburi. Organizarea programului școlar are în vedere următoarele reguli:a) cursurile pentru elevii din clasa pregătitoare și din clasele I și a II-a nu vor începe înainte de ora 8.00 și nu se vor termina mai târziu de ora 14.00;b) în învățământul primar, ora de curs este de 45 de minute, cu o pauză de 15 minute după fiecare oră și o pauză de 20 de minute după cea de-a doua oră de curs;c) în situațiile în care clasele din învățământul primar funcționează împreună cu alte clase din nivelurile superioare de învățământ, ora de curs este de 50 de minute, iar în ultimele 5 minute se organizează activități de tip recreativ;d) pentru clasele din învățământul gimnazial, liceal și postliceal, ora de curs este de 50 de minute, cu o pauză de 10 minute după fiecare oră. După a treia oră de curs se poate stabili o pauză de 15-20 de minute;e) în învățământul special, durata orei de curs și a activităților de terapii specifice este de 45 de minute, cu o pauză de 15 minute după fiecare oră și o pauză de 30 de minute după cea de-a doua oră de curs;f) în situații speciale, cum ar fi epidemii, intemperii, calamități, alte situații excepționale, pe o perioadă determinată, durata orelor de curs și a pauzelor poate fi modificată, la propunerea motivată a directorului, în baza hotărârii consiliului de administrație al unității de învățământ, cu aprobarea DJIP/DMBIP.(18) În unitățile de învățământ se pot înființa și pot funcționa și grupe sau clase în alternative educaționale, integrate.(19) În fiecare unitate de învățământ se asigură funcționarea și dotarea corespunzătoare, după caz, a următoarelor:a) un cabinet medical și un cabinet stomatologic în unitățile de învățământ cu personalitate juridică din sistemul de învățământ preuniversitar;b) o cameră-resursă pentru suport educațional și psihopedagogic, o bibliotecă, un teren de sport dotat cu vestiare, grupuri sanitare și un laborator de informatică, de științe, tehnologie, inginerie, artă și matematică, denumit în continuare ȘTIAM;c) cabinete de logopedie, cabinete pentru terapii specifice, cabinete de consiliere școlară sau camere-resursă pentru educație specială, pentru care se asigură, după caz, spații corespunzătoare;d) accesul la internet și rețea WI-FI securizată.(20) În cadrul sistemului național de învățământ preuniversitar se pot înființa și pot funcționa clase constituite pe bază de contracte de parteneriat între unități de învățământ de stat și particulare acreditate, între unități de învățământ și operatori economici, precum și între instituții din țară și străinătate, pe baza unor acorduri interguvernamentale sau interinstituționale, în baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.(21) Unitățile de învățământ preuniversitar din rețeaua școlară, indiferent de tip, nivel, formă, filieră și profil, sunt supuse acreditării și evaluării periodice.(22) Pentru a asigura calitatea în învățământul preuniversitar, la propunerea autorităților administrației publice locale, la inițiativa DJIP/DMBIP sau din proprie inițiativă, ARACIIP poate solicita Ministerului Educației retragerea acreditării/autorizării unei unități de învățământ care nu respectă standardele de calitate. În această situație, Ministerul Educației solicită ARACIIP desfășurarea unei evaluări privind îndeplinirea condițiilor de asigurare a calității de către unitatea de învățământ preuniversitar.(23) În situația retragerii acreditării/autorizației de funcționare provizorie a unității de învățământ, autoritățile administrației publice locale și DJIP/DMBIP au obligația să asigure continuitatea școlarizării antepreșcolarilor, preșcolarilor și elevilor, prin repartizarea acestora altor unități de învățământ preuniversitar, cu respectarea interesului superior al copiilor/elevilor.(24) În situația specializărilor unice la nivel național, de la data retragerii acreditării/autorizației de funcționare, unitatea de învățământ desfășoară procesul de învățământ în lichidare, având obligația de a asigura școlarizarea elevilor până la finalizarea absolvirii nivelului de învățământ corespunzător, cu susținerea examenelor de finalizare a studiilor la alte unități de învățământ acreditate, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.(25) În situația în care autoritățile administrației publice locale nu își îndeplinesc atribuțiile privind asigurarea finanțării unei unități de învățământ preuniversitar și este afectat în mod direct interesul superior al beneficiarului primar, unitatea de învățământ preuniversitar poate fi preluată, cu acordul tuturor părților implicate, pentru o perioadă de cel puțin 5 ani școlari, de consiliul județean în raza administrativ-teritorială în care se află sau, după caz, de Consiliul General al Municipiului București, pentru unitățile de învățământ de pe raza municipiului București.(26) Pe perioada preluării unității de învățământ preuniversitar, prin excepție de la prevederile art. 139, fondurile aferente finanțării destinate unității de învățământ preluate, care erau susținute prin intermediul bugetelor consiliilor locale, sunt alocate consiliilor județene care preiau administrarea.(27) Constatarea situației prevăzute la alin. (25) se face de ARACIIP, printr-un raport de inspecție generală, realizat la solicitarea DJIP/DMBIP, înaintat spre aprobare Ministerului Educației. După aprobarea raportului, începând cu anul școlar următor, unitățile de învățământ se cuprind în rețeaua școlară în baza hotărârii consiliului județean/Consiliului General al Municipiului București emise cu avizul conform al Ministerului Educației. ARACIIP transmite raportul aprobat de ministrul educației organelor teritoriale de control ale Curții de Conturi a României, care vor analiza modul de respectare a regulilor ce guvernează execuția bugetară, conform prevederilor legale în vigoare.(28) În situația menționată la alin. (25), ARACIIP va efectua vizite de evaluare, cel puțin anual, pe baza unei proceduri de monitorizare specială. Prin această procedură de monitorizare, ARACIIP dispune de mecanisme de monitorizare și de îndrumare permanente. Înainte cu un an școlar de finalizarea perioadei pentru care unitatea de învățământ preuniversitar a fost preluată, ARACIIP împreună cu DJIP/DMBIP realizează o analiză privind capacitatea autorității administrației publice locale de a relua atribuțiile de finanțare a unității de învățământ.(29) Condițiile de declanșare a procedurii și criteriile de luare a măsurii prevăzute la alin. (25), precum și mecanismele de finanțare aplicabile ulterior preluării sunt stabilite prin lege inițiată de Ministerul Educației, cu respectarea prevederilor incidente din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare.(30) Unitățile de învățământ pot prelua prin procesul de reorganizare sau pot înființa, ca structuri arondate, unități de educație extrașcolară.(31) Divizarea se poate realiza pe:a) nivel de învățământ acreditat/autorizat să funcționeze provizoriu, pe limbă de predare, formă de învățământ, locație;b) specializare/calificare profesională acreditată/autorizată să funcționeze provizoriu, pe limbă de predare, formă de învățământ, locație;c) program de studii acreditat/autorizat să funcționeze provizoriu, pe limbă de predare, formă de învățământ, locație.
     +  Articolul 20(1) Ministerul Educației, prin DJIP, respectiv DMBIP, în colaborare cu autoritățile administrației publice locale, mediul economic, cultele recunoscute de lege și organizațiile neguvernamentale, poate organiza, în regim gratuit și cu durată flexibilă, programe de tip „A doua șansă“ atât pentru învățământul primar, cât și pentru învățământul gimnazial și liceal, pentru persoanele care au depășit vârsta corespunzătoare clasei potrivit dispozițiilor art. 17 alin. (2), indiferent dacă persoana respectivă a mai fost sau nu înscrisă în sistemul de învățământ preuniversitar sau de momentul și motivele abandonului școlar. Înscrierea în program se face prin intermediul unei solicitări transmise online sau prin depunerea acesteia la sediul unității de învățământ din localitatea de domiciliu a solicitantului sau la cea mai apropiată unitate de învățământ.(2) Programele educaționale „A doua șansă“ se organizează de unități de învățământ acreditate/autorizate sau de alte entități în parteneriat cu o unitate de învățământ acreditată/autorizată, conform metodologiei privind organizarea programului educațional „A doua șansă“ aprobate prin ordin al ministrului educației.  +  Articolul 21(1) În vederea asigurării calității educației și a optimizării gestionării resurselor, unitățile de învățământ de stat, particulare și confesionale și autoritățile administrației publice locale pot decide înființarea consorțiilor școlare.(2) Consorțiile școlare sunt structuri asociative, fără personalitate juridică, constituite din două sau mai multe unități de învățământ preuniversitar.(3) Consorțiile școlare se înființează între două sau mai multe unități de învățământ preuniversitar de stat ori particulare și confesionale autorizate să funcționeze provizoriu/acreditate, în baza unui contract de parteneriat, conform modelului prevăzut în metodologia aprobată prin ordin al ministrului educației. Contractul de parteneriat stabilește modul de colaborare între unitățile de învățământ preuniversitar semnatare ale contractului și principalele domenii de activitate.(4) Unitățile de învățământ preuniversitar care doresc să constituie un consorțiu școlar solicită avizul de oportunitate al DJIP/DMBIP și avizul de înființare din partea autorităților administrației publice locale din raza teritorială unde funcționează fiecare unitate de învățământ.(5) Unitățile de învățământ preuniversitar care încheie un contract de parteneriat în vederea constituirii unui consorțiu școlar trebuie să funcționeze pe teritoriul aceluiași județ/ municipiului București sau în județe limitrofe. La constituirea consorțiului școlar, unitățile de învățământ preuniversitar vor avea în vedere posibilitatea de a derula activități comune ale elevilor și cadrelor didactice. În acest sens vor fi analizate condițiile de acces între unitățile de învățământ preuniversitar, distanța dintre unitățile de învățământ, căile de acces, existența mijloacelor de transport în comun și a transportului școlar.(6) Consorțiile școlare sunt bazate pe acorduri de parteneriat între unitățile de învățământ autorizate să funcționeze provizoriu/acreditate și asigură:a) prioritate la mobilitatea personalului între unitățile membre ale consorțiului;b) utilizarea în comun a resurselor materiale ale unităților de învățământ din consorțiu;c) lărgirea oportunităților de învățare oferite beneficiarilor primari și sprijin suplimentar oferit elevilor în risc de excluziune;d) recunoașterea reciprocă a rezultatelor învățării și evaluării acestora;e) participarea la proiecte și programe ale Uniunii Europene, în mod special din domeniul educației, cel digital și al noilor tehnologii folosite în scop educațional, inovativ și cultural.(7) Retragerea sau excluderea din consorțiul școlar a unei unități de învățământ preuniversitar va fi reglementată prin contractul de parteneriat. O unitate de învățământ își pierde dreptul de partener în cadrul consorțiului școlar când nu mai îndeplinește condițiile prevăzute pentru formarea consorțiului. Consorțiile școlare pot fi desființate prin acordul părților.(8) Cadrul specific pentru înființarea și funcționarea consorțiilor școlare se reglementează prin metodologia aprobată prin ordin al ministrului educației.(9) În vederea sporirii oportunităților de dezvoltare a unităților de învățământ din medii defavorizate, montane, rurale și/sau izolate, precum și pentru a reduce riscul de abandon și eșec școlar, Ministerul Educației va crea mecanisme de stimulare a participării unor astfel de unități de învățământ în cadrul consorțiilor școlare.  +  Articolul 22(1) În sistemul de educație se pot constitui consorții de învățământ dual, constituite cel puțin din următoarele tipuri de entități: licee tehnologice de stat și/sau particulare și confesionale acreditate, autorități publice locale și operatori economici. Consorțiul poate include și instituții de învățământ superior acreditate, precum și alți parteneri relevanți în domeniul pregătirii profesionale, care pot susține un sistem extins de formare duală.(2) Între partenerii prevăzuți la alin. (1) se încheie un acord de parteneriat, cu o durată de cel puțin 15 ani, prin care se înființează consorțiul de învățământ dual cu denumire proprie, formă de asociere, fără scop patrimonial, în scopul dezvoltării învățământului profesional dual, într-un anumit domeniu de pregătire, pentru calificări cerute pe piața muncii.(3) Modul de funcționare și coordonare a activității consorțiilor, conducerea acestora și controlul modului de îndeplinire a obligațiilor asumate de parteneri vor fi reglementate prin ordin al ministrului educației.(4) Consorțiile de învățământ dual stau la baza dezvoltării unor centre/campusuri profesionale integrate, care deservesc învățământul liceal dual și învățământul universitar dual și care reprezintă parte a infrastructurii școlare, a infrastructurii universitare și a infrastructurii operatorilor economici și a partenerilor, pusă la dispoziția consorțiului pentru procesul de învățământ, fără scop patrimonial.(5) Consorțiile de învățământ dual oferă programe comprehensive de formare cu nivelurile de bază (ISCED/ CNC 3-5) și avansate (ISCED/CNC 6-8).(6) Pentru asigurarea infrastructurii de învățare, consorțiul poate încheia parteneriate public-private în vederea atragerii de finanțări nerambursabile.(7) Modul de îndeplinire a obligațiilor asumate de părțile implicate în fiecare consorțiu de învățământ dual se va evalua, o dată la cel mult 5 ani, de către o comisie a cărei componență este stabilită printr-o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației.
     +  Secţiunea a 2-a Constituirea formațiunilor de studiu/grupelor/claselor  +  Articolul 23(1) În învățământul preuniversitar, formațiunile de studiu cuprind grupe sau clase, după cum urmează:a) educația timpurie, nivel antepreșcolar:(i) grupa mică cuprinde, în medie, 7 copii, dar nu mai puțin de 5 și nu mai mult de 9;(ii) grupa mijlocie cuprinde, în medie, 12 copii, dar nu mai puțin de 8 și nu mai mult de 15;(iii) grupa mare cuprinde, în medie, 14 copii, dar nu mai puțin de 8 și nu mai mult de 20;b) educația timpurie, nivel preșcolar: grupa cuprinde, în medie, 15 preșcolari, dar nu mai puțin de 10 și nu mai mult de 20;c) învățământul primar: clasa cuprinde, în medie, 16 elevi, dar nu mai puțin de 10 și nu mai mult de 22;d) învățământul gimnazial: clasa cuprinde, în medie, 18 elevi, dar nu mai puțin de 10 și nu mai mult de 26;e) învățământul sportiv și de artă: clasa cuprinde, în medie, 16 elevi, dar nu mai puțin de 8 și nu mai mult de 24, și poate fi constituită din maximum 4 grupe. Grupa cuprinde, în medie, 7 elevi, dar nu mai puțin de 4 și nu mai mult de 10;f) învățământul liceal, inclusiv dual: clasa cuprinde, în medie, 22 de elevi, dar nu mai puțin de 15 și nu mai mult de 26; Notă
    Conform literei f) a alineatului (1), Articolul XXVI, Capitolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 115 din 14 decembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1139 din 15 decembrie 2023 începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, aplicabilitatea literei f) a alineatului (1) al articolului 23 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările ulterioare, se prorogă până la începutul anului școlar 2025-2026.
    g) instruirea practică și pregătirea de specialitate se desfășoară pe grupe de minimum 8 elevi și maximum 15 elevi;h) clasele din învățământul liceal tehnologic pot fi constituite din maximum 3 grupe cu calificări diferite;i) învățământul postliceal: clasa cuprinde, în medie, 22 de elevi, dar nu mai puțin de 15 și nu mai mult de 28;j) învățământul special:(i) pentru antepreșcolari cu sprijin de nivel I-II: grupa de sprijin special cuprinde, în medie, 6 copii, dar nu mai puțin de 5 și nu mai mult de 7;(ii) pentru beneficiarii primari cu sprijin special de nivel I-II: grupa/clasa de sprijin special cuprinde în medie 7 elevi, dar nu mai puțin de 6 și nu mai mult de 8;(iii) pentru antepreșcolari cu deficiențe grave de dezvoltare și preșcolari cu sprijin special de nivel III-IV: grupa/clasa cuprinde, în medie, 4 copii, dar nu mai puțin de 3 și nu mai mult de 5;(iv) învățământul special pentru beneficiarii primari cu sprijin special de nivel III-IV: grupa/clasa cuprinde, în medie, 5 elevi, dar nu mai puțin de 4 și nu mai mult de 6;k) prin excepție de la lit. j), în învățământul tehnologic special pentru elevi cu deficiențe ușoare și/sau moderate: clasa cuprinde în medie 10 elevi, dar nu mai puțin de 8 și nu mai mult de 12.
    (2) Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. i), formațiunile de studiu și efectivele de elevi pentru unitățile de învățământ postliceal militar pot fi organizate și stabilite numeric pentru unele arme/specializări/specialități militare, cu aprobarea eșalonului ierarhic superior.(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în învățământul liceal, filiera vocațională, profil teologic, formațiunile de studiu pot funcționa sub efectivul minim sau peste efectivul maxim, cu aprobarea Ministerului Educației, pe baza unei propuneri din partea consiliului de administrație al unității de învățământ, cu avizul episcopiei din zona în care funcționează unitatea de învățământ.(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în unitățile administrativ-teritoriale în care există cerere pentru forma de învățământ în limba maternă a unei minorități naționale/studiul limbii minorității naționale, istoria, religiile și tradițiile minorității, respectiv educația muzicală a unei minorități naționale, efectivele formațiunilor de studiu se înființează, se organizează și funcționează astfel:a) organizarea de noi formațiuni de studiu pentru forma de învățământ în limba maternă a unei minorități naționale/studiul limbii minorității naționale, istoria, religiile și tradițiile minorității, respectiv educația muzicală a unei minorități naționale, cu efective mai mici decât minimul prevăzut de prezenta lege, se poate realiza la cerere;b) în situații excepționale, formațiunile de studiu pentru antepreșcolari, preșcolari sau elevi, pentru forma de învățământ în limba maternă a unei minorități naționale/studiul limbii minorității naționale, istoria, religiile și tradițiile minorității, respectiv educația muzicală a unei minorități naționale, pot funcționa sub efectivul minim sau peste efectivul maxim, cu aprobarea ministrului educației, pe baza unei propuneri justificate din partea consiliului de administrație al unității de învățământ sau al organizației minorității naționale reprezentate în Parlamentul României care solicită exceptarea de la prevederile alin. (1). Efectivul maxim nu poate fi depășit cu mai mult de 2 beneficiari primari;c) organizarea, reorganizarea sau desființarea oricărei formațiuni de studiu, inclusiv cel simultan pentru forma de învățământ în limba maternă a unei minorități naționale/studiul limbii minorității naționale, istoria, religiile și tradițiile minorității, respectiv educația muzicală a unei minorități naționale existente, se poate realiza cu avizul conform al Ministerului Educației și al organizației minorității naționale reprezentate în Parlamentul României.(5) Prevederile alin. (4) se aplică și formațiunilor de studiu în limba română, atunci când acestea funcționează în zone unde ponderea unei minorități etnice este majoritară. În aceste situații, aprobarea prevăzută la alin. (4) lit. b) se realizează de Ministerul Educației la propunerea DJIP/DMBIP sau a consiliului de administrație al unității de învățământ.(6) În situații excepționale, formațiunile de antepreșcolari, preșcolari sau de elevi pot funcționa cu cel mult 2 beneficiari sub efectivul minim sau peste efectivul maxim prevăzut la alin. (1), după caz, cu aprobarea DJIP/DMBIP, pe baza unei justificări din partea consiliului de administrație al unității de învățământ, care solicită exceptarea de la prevederile alin. (1). Pentru cazurile în care se solicită depășirea cu peste 2 beneficiari primari a numărului maxim, aprobarea va fi dată de Ministerul Educației, în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului.(7) Situațiile prevăzute la alin. (6) se comunică DJIP/DMBIP și autorităților locale, în vederea asigurării finanțării. Clasele/Grupele în funcțiune la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân cu același număr de elevi până la finalizarea nivelului de învățământ.(8) Integrarea școlară individuală a copiilor/elevilor cu CES în grupe/clase din învățământul de masă se realizează, de regulă, la începutul anului școlar, dar poate fi făcută și pe parcursul anului școlar, în condiții justificate de identificare a CES pe parcursul desfășurării procesului instructiv-educativ de către specialiștii abilitați în acest sens. Grupele/Clasele în care sunt înscriși preșcolari/elevi cu CES orientați pentru învățământul de masă pot funcționa cu efective minime, sub limita prevăzută la alin. (1), la solicitarea consiliului de administrație al unității de învățământ, cu aprobarea DJIP/DMBIP.(9) Pentru fiecare copil/elev cu CES integrat în învățământul de masă, efectivele maxime ale grupelor/claselor se diminuează cu 3 antepreșcolari/preșcolari/elevi.(10) Pentru a asigura respectarea principiului desegregării școlare și al combaterii oricăror forme de discriminare asumat la nivelul sistemului național de învățământ, la începutul nivelului de învățământ, formațiunile de studiu se vor constitui prin distribuție aleatorie a elevilor, acolo unde există mai multe clase pe an de studiu. Procedura de distribuție aleatorie va fi stabilită prin ordin al ministrului educației.(11) În unitățile administrativ-teritoriale izolate geografic sau lingvistic ori în unitățile administrativ-teritoriale în care efectivele de elevi corespunzătoare unui anumit nivel de clasă din învățământul primar sau gimnazial sunt mai mici decât efectivele minime prevăzute de lege și nu există posibilitatea asigurării transportului școlar, se organizează clase în regim simultan, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației. Clasa a VIII-a se organizează în clasă separată, indiferent de numărul de elevi.
     +  Secţiunea a 3-a Pilotarea în învățământul preuniversitar  +  Articolul 24(1) În sistemul de învățământ preuniversitar funcționează:a) unități de învățământ cu statut de unități-pilot cu scopul de a implementa și de a evalua intervenții educaționale, în vederea fundamentării de politici publice în domeniul educației. Aceste intervenții educaționale pot să cuprindă: noi modele curriculare, utilizarea unor resurse educaționale inovative, modele educaționale bilingve și alte forme alternative de organizare, finanțare și management;b) unități de învățământ cu statut de unități de aplicație cu scopul de a asigura organizarea stagiilor de practică pedagogică.(2) În vederea asigurării unei pregătiri adecvate pentru tehnologii emergente, unitățile de învățământ cu statut de unități-pilot pot include laboratoare specializate de securitate cibernetică, tehnologii spațiale, arhitectură tehnologică de specialitate.(3) Unitățile de învățământ preuniversitar cu statut de unități de aplicație sunt unități de învățământ preuniversitar din rețeaua unităților de învățământ preuniversitar, în care se desfășoară activitățile practice pedagogice, pentru elevii de la liceele cu profil pedagogic sau pentru studenții/cursanții înscriși la programe de formare psihopedagogică, la programe universitare pentru cariera didactică, inclusiv masterat didactic, precum și la programe postuniversitare de conversie profesională sau în alte programe de formare relevante pentru domeniul educației.(4) Metodologia de înființare și autorizare a unităților de învățământ preuniversitar cu statut de unități-pilot și de aplicație, precum și regulamentul de organizare și funcționare a acestora sunt aprobate prin ordin al ministrului educației.(5) Procedura de pilotare poate fi inițiată de Ministerul Educației, de către unități de învățământ sau de consorții școlare ori de DJIP/DMBIP.(6) O unitate de învățământ preuniversitar poate deține atât statutul de unitate-pilot, cât și statutul de unitate de aplicație.  +  Secţiunea a 4-a Rețeaua de școli verzi  +  Articolul 25(1) În contextul european și național al tranziției verzi și inteligente, în perspectiva dezvoltării Spațiului european al educației și în vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă, Ministerul Educației elaborează cadrul de referință pentru operaționalizarea rețelei de școli verzi.(2) Unitățile de învățământ care vor îndeplini criteriile necesare integrării în rețeaua de școli verzi vor dobândi statutul de „școală verde“.(3) Modalitățile de selecție, de monitorizare și de sprijin al unităților de învățământ care vizează statutul de școală verde, precum și metodologia de acordare a statutului sunt aprobate prin ordin al ministrului educației.  +  Secţiunea a 5-a Alternativele educaționale  +  Articolul 26(1) În învățământul preuniversitar de stat, particular și confesional pot funcționa unități de învățământ, grupe, clase, structuri de învățământ pe baza unor alternative educaționale, în condițiile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.(2) Aprobarea alternativelor educaționale se face prin ordin al ministrului educației, la propunerea direcțiilor de specialitate din minister.(3) Autorizarea de funcționare provizorie, acreditarea, precum și evaluarea periodică a alternativelor educaționale se fac potrivit normelor metodologice aprobate prin ordin al ministrului educației, la propunerea ARACIIP.(4) Unitățile de învățământ preuniversitar alternativ dispun de autonomie organizatorică și funcțională, în conformitate cu specificul alternativei.(5) Personalul didactic de predare încadrat în unitățile de învățământ preuniversitar prevăzute la alin. (1) are dreptul la recunoașterea de Centrul Național de Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică, denumit în continuare CNFDCD, și Ministerul Educației a pregătirii și a perfecționărilor realizate de organizațiile, asociațiile, federațiile care gestionează dezvoltarea alternativei respective la nivel național.(6) Orice cetățean român se poate înscrie și pregăti la toate formele de învățământ alternativ în limba română, în limbile minorităților naționale sau în limbi de circulație internațională.  +  Secţiunea a 6-a Învățământul particular și confesional  +  Articolul 27(1) Învățământul particular și confesional se organizează conform principiului nonprofit în unități de învățământ preuniversitar.(2) Criteriile, standardele de calitate și indicatorii de performanță pe care trebuie să le îndeplinească unitățile de învățământ preuniversitar particular și confesional sunt identice cu cele pe care trebuie să le îndeplinească unitățile de învățământ de stat.(3) Unitățile de învățământ particular și confesional sunt unități libere, deschise, autonome atât din punct de vedere organizatoric, cât și economico-financiar, având drept fundament proprietatea privată, garantată de Constituția României, republicată, și dobândesc personalitate juridică de la data autorizării de funcționare provizorie.(4) Autorizarea de funcționare provizorie, acreditarea și evaluarea periodică a unităților de învățământ preuniversitar particular și confesional sunt realizate de ARACIIP.(5) Unitățile de învățământ preuniversitar particular și confesional sunt sprijinite de stat, conform prevederilor privind finanțarea învățământului preuniversitar din prezenta lege.(6) Statul sprijină și coordonează învățământul particular și confesional.(7) Directorii unităților de învățământ particular și confesional sunt numiți de conducerea persoanei juridice fondatoare, cu respectarea criteriilor de competență. Actul de numire se aduce la cunoștința DJIP/DMBIP pe raza căreia își desfășoară activitatea unitatea respectivă.(8) Statul asigură finanțarea de bază per antepreșcolar/ preșcolar/elev, pentru învățământul preuniversitar organizat de unități de învățământ particular și confesional acreditate, în condițiile prezentei legi. Celelalte cheltuieli pentru organizarea și desfășurarea activităților de învățământ se asigură din taxele de școlarizare stabilite de fiecare unitate de învățământ și din alte surse.(9) Personalul didactic de predare, auxiliar și administrativ, personalul de conducere al unităților de învățământ particular și confesional este angajat de unitatea de învățământ, după norme și organigrama proprie, cu respectarea criteriilor de competență.(10) Veniturile salariale și extrasalariale ale directorilor și directorilor adjuncți, precum și salarizarea personalului didactic din unitățile de învățământ particular se stabilesc prin negociere între conducerea persoanei juridice finanțatoare și persoana în cauză, cu avizul consiliului de administrație al unității de învățământ.(11) În caz de desființare, dizolvare sau lichidare, patrimoniul unităților de învățământ particulare și confesionale revine entităților fondatoare.  +  Articolul 28(1) În cadrul sistemului național de învățământ preuniversitar, persoanele juridice de drept privat și cultele pot înființa, în condițiile prezentei legi, unități de învățământ preuniversitar particular și confesional.(2) În cadrul sistemului național de învățământ preuniversitar se pot înființa și pot funcționa unități de învățământ sau grupe/clase constituite pe bază de contracte de parteneriat public-privat între autoritatea publică și furnizori privați sau între unități de învățământ de stat și unități de învățământ particulare și confesionale acreditate.(3) Elevii din învățământul obligatoriu din unități de învățământ particular și confesional autorizate să funcționeze provizoriu/acreditate beneficiază de manuale școlare, conform legii.(4) Diplomele și certificatele acordate în învățământul particular acreditat au valoarea și produc efectele actelor de studii eliberate în învățământul de stat.  +  Secţiunea a 7-a Educație extrașcolară  +  Articolul 29(1) Beneficiarii primari ai sistemului de învățământ preuniversitar au dreptul de a participa la activități extrașcolare organizate de Ministerul Educației, de unitățile de educație extrașcolară, de unitățile de învățământ preuniversitar și de alți parteneri ai acestora.(2) Educația extrașcolară cuprinde ansamblul activităților educaționale organizate în afara programului școlar, în incinta unităților de învățământ sau în afara acestora, care au rol complementar activităților educaționale formale și se centrează pe dezvoltarea în ansamblu a personalității preșcolarilor/elevilor, contribuind la dezvoltarea lor fizică, cognitivă, emoțională și socială, pentru atingerea potențialului individual și participarea activă în societate. Educația extrașcolară contribuie atât la dezvoltarea competențelor din curriculumul național, cât și la dezvoltarea unor competențe complementare acestora.(3) Participarea preșcolarilor/elevilor la activitățile educaționale extrașcolare organizate de unitățile de educație extrașcolară și unitățile de învățământ, susținute financiar prin fonduri publice, este gratuită.(4) Oferta furnizorilor de educație extrașcolară este dezvoltată în funcție de resursele existente - umane, materiale, financiare - și în consultare cu unități de învățământ, reprezentanți ai elevilor, ai părinților și ai unor organizații relevante.(5) Unitățile de educație extrașcolară, unitățile de învățământ preuniversitar și partenerii acestora asigură condițiile de acces și participare la activitățile educaționale extrașcolare pentru toți preșcolarii/elevii, cu prioritate pentru cei în risc de excluziune școlară.(6) Activitățile educaționale extrașcolare desfășurate în unitățile de învățământ pot fi: culturale, civice, artistice, tehnice, științifice, recreative, turistice, ecologice, sportive, jurnalistice, de robotică, de voluntariat, de educație rutieră, financiară, juridică, antreprenorială, pentru sănătate și alte categorii specifice.(7) Activitățile educaționale extrașcolare sunt realizate în cadrul unităților de învățământ preuniversitar, al unităților de educație extrașcolară, în baze sportive, turistice și centre de agrement, în tabere școlare, muzee și galerii de artă, centre comunitare, case de cultură, centre de tineret, grădini botanice, parcuri naționale, biblioteci și în alte spații care îndeplinesc condițiile de siguranță ale preșcolarilor/elevilor.(8) Participarea preșcolarilor/elevilor la activități educaționale extrașcolare realizate de organizații publice sau private din afara sistemului național de învățământ se realizează în baza unui acord/protocol de parteneriat cu unitățile de învățământ preuniversitar sau cu unitățile de educație extrașcolară.(9) Rezultatele învățării dobândite de preșcolari/elevi prin participarea la activități educaționale extrașcolare sunt recunoscute prin adeverințe, diplome sau certificate acordate de unitățile de educație extrașcolară, unitățile de învățământ preuniversitar sau partenerii acestora. Acestea se înscriu și în portofoliul educațional al elevului.(10) Cadrele didactice din unitățile de învățământ preuniversitar motivează preșcolarii/elevii pentru implicarea în activități extrașcolare, sprijină accesul la aceste activități fără impunerea obligativității și fără nicio discriminare și valorifică rezultatele învățării dobândite de preșcolari/elevi în urma participării la aceste activități.(11) Contribuția cadrelor didactice din unitățile de învățământ preuniversitar la derularea activităților de educație extrașcolară este recunoscută prin luarea în considerare în cadrul evaluărilor periodice și pentru acordarea gradațiilor de merit și a altor distincții stabilite la nivelul unității, conform metodologiilor specifice.(12) Oferta de activități de educație extrașcolară la nivelul unităților de învățământ preuniversitar este elaborată în urma unei consultări a elevilor, în raport cu nevoile și perspectivele acestora. Elevii sunt încurajați, sub îndrumarea cadrelor didactice, să participe la dezvoltarea și implementarea activităților de educație extrașcolară.(13) Regulamentul de organizare și funcționare al unităților de educație extrașcolară se stabilește prin ordin al ministrului educației.
     +  Capitolul IV Organizarea unităților de învățământ preuniversitar  +  Secţiunea 1 Educația timpurie  +  Articolul 30(1) Creșele și grădinițele, ca unități de educație timpurie, fac parte din sistemul național de învățământ preuniversitar și oferă copiilor antepreșcolari cu vârste cuprinse între 3 luni și 3 ani, respectiv copiilor preșcolari cu vârste între 3 și 6 ani sau aflați în situația prevăzută la art. 31 alin. (5) servicii integrate de educație și evaluări anuale, în baza cărora se efectuează raportul descriptiv de evaluare referitor la dezvoltarea fizică și la formarea competențelor cognitive și socioemoționale, prevăzut la art. 99 alin. (1).(2) Creșele și grădinițele pot funcționa ca unități de învățământ cu personalitate juridică, ca structuri arondate în cadrul altor unități de învățământ cu personalitate juridică sau ca grupe în cadrul unei unități de învățământ cu personalitate juridică. Tipurile de program din unitățile de educație timpurie sunt program normal și program prelungit.(3) În unitățile administrativ-teritoriale în care nu există suficiente creșe și grădinițe ori în situația în care numărul de locuri din creșe și grădinițe disponibil este mai mic decât numărul de copii de vârstă antepreșcolară sau preșcolară din circumscripția școlară sau din unitatea administrativ-teritorială se pot dezvolta servicii de educație timpurie complementare de tip ludotecă, grup de joacă, grădiniță comunitară și altele asemenea, care vor funcționa ca structuri ale unităților de învățământ din acea unitate administrativ-teritorială sau din alte unități administrativ-teritoriale.(4) Standardele de calitate pentru unitățile de educație timpurie ori serviciile de educație timpurie complementare se aprobă prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației, la propunerea ARACIIP. Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de educație timpurie se aprobă prin ordin al ministrului educației, la propunerea ARACIIP.(5) Ministerul Educației inițiază hotărârea Guvernului privind organizarea și funcționarea serviciilor de educație timpurie complementare.(6) Angajatorii care înființează, potrivit prezentei legi, unități de învățământ preuniversitar pentru a oferi servicii de educație timpurie, destinate cu precădere copiilor propriilor angajați, beneficiază de facilități, cu scopul susținerii acestora în desfășurarea procesului de învățământ, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației. Angajatorul poate opta pentru deducerea parțială a sumelor acordate în mod distinct angajaților pentru acoperirea costurilor cu educația timpurie a copiilor, din obligațiile ce îi revin ca plată la bugetul de stat.  +  Secţiunea a 2-a Învățământul primar  +  Articolul 31(1) Învățământul primar care cuprinde clasa pregătitoare și clasele I-IV se organizează și funcționează cu program de dimineață, începând cu anul școlar 2029-2030.(2) În clasa pregătitoare sunt înscriși copiii care au urmat învățământul preșcolar și împlinesc vârsta de 6 ani până la 31 august în anul în care se face înscrierea. Înscrierea copiilor în învățământul primar se face în conformitate cu o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației.(3) Pentru motive întemeiate, cum ar fi: boala, lipsa infrastructurii la nivel local, domiciliul temporar în străinătate, se pot înscrie în clasa pregătitoare și copiii care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (2).(4) Prin excepție de la alin. (2), la cererea scrisă a părinților/reprezentantului legal, pot fi înscriși în clasa pregătitoare și copiii care au urmat învățământul preșcolar și care împlinesc vârsta de 6 ani după data de 31 august și până la sfârșitul anului calendaristic în care se face înscrierea, dacă dezvoltarea lor este corespunzătoare, aspect certificat de recomandarea cadrului didactic de la nivel preșcolar, de către centrul județean de resurse și asistență educațională/Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională, denumite în continuare CJRAE/CMBRAE, sau de către o structură de la nivelul unei/unor unități de învățământ desemnate în acest sens de către DJIP/DMBIP.(5) La cererea scrisă a părinților/reprezentantului legal, în cazuri justificate, înscrierea în clasa pregătitoare a copiilor care împlinesc vârsta de 6 ani până la data de 31 august a anului în care se face înscrierea poate fi amânată cu maximum un an.(6) La solicitarea scrisă a părinților/reprezentanților legali pot fi înscriși în învățământul de masă în clasa pregătitoare și copiii cu CES cu vârste cuprinse între 6 și 8 ani până la data de 31 august a anului în care se face înscrierea.(7) În clasa pregătitoare din învățământul special sunt înscriși copiii cu CES care împlinesc vârsta de 8 ani până la data de 31 august a anului în care se face înscrierea.(8) Pentru încurajarea finalizării învățământului obligatoriu, elevii pot participa în programul de tip „Școala după școală“ dedicat învățământului primar.  +  Secţiunea a 3-a Învățământul gimnazial  +  Articolul 32(1) Învățământul gimnazial cuprinde clasele V-VIII, se organizează și funcționează, de regulă, cu program de dimineață.(2) Pentru încurajarea finalizării învățământului obligatoriu, elevii pot participa la programe de tip „Școala după școală“ dedicate învățământului gimnazial.(3) Învățământul gimnazial pentru clasa a VIII-a se organizează și funcționează cu program de dimineață, începând cu anul 2030.(4) Înscrierea elevilor în clasa a V-a la unitățile de învățământ care nu dețin clase de nivel primar se realizează în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.  +  Secţiunea a 4-a Învățământul liceal  +  Articolul 33(1) Învățământul liceal se organizează în licee teoretice, licee vocaționale și licee tehnologice și cuprinde clasele a IX-a-a XII-a pentru învățământul cu frecvență și clasele a IX-a-a XIII-a pentru învățământul cu frecvență seral și învățământul cu frecvență redusă.(2) În cadrul învățământului liceal funcționează trei filiere distincte:a) filiera teoretică, cu profilurile umanist și real;b) filiera vocațională, cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic și pedagogic;c) filiera tehnologică, cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale și protecția mediului.(3) Unitățile de învățământ liceal care se încadrează în prevederile alin. (2) lit. a) și b) funcționează cu respectarea principiului asumării filierei, în sensul de a școlariza minimum 2/3 dintre elevi corespunzător filierei specifice unității, inclusiv în structurile arondate. Ministerul Educației stabilește criteriile de încadrare a unei unități de învățământ liceal în una dintre cele trei filiere, teoretică, vocațională sau tehnologică, prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației.(4) Prin excepție de la prevederile alin. (3), cu aprobarea Ministerului Educației, pentru situații justificate, unitățile de învățământ liceal pot școlariza mai puțin de 2/3 dintre elevi corespunzător filierei specifice unității.(5) Unitățile de învățământ liceal tehnologic sunt exceptate de la principiul asumării filierei prevăzut la alin. (3).(6) Filiera tehnologică și filiera vocațională au o orientare practică și activitățile de predare/învățare/evaluare se pot derula, parțial, la potențiali angajatori sau instituții relevante cu care unitățile de învățământ au încheiate contracte de pregătire practică. În cadrul acestor filiere se organizează programe menite să dezvolte competențele necesare integrării profesionale ulterioare.(7) Transferul între filierele, profilurile și specializările din învățământul liceal se face începând cu anul școlar următor, în baza unor evaluări, în funcție de numărul de locuri existente, înainte de atingerea capacității maxime de școlarizare, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.(8) Prin excepție de la prevederile alin. (7), unitățile de învățământ liceal militar pot efectua transferuri la clasa a IX-a, în primele 30 de zile de la începerea anului școlar, în condițiile prevăzute prin reglementări emise de Ministerul Apărării Naționale.(9) Finalizarea a cel puțin 3 ani în filiera tehnologică sau a 4 ani în cea vocațională sau teoretică sau în învățământul tehnologic special conferă elevului o calificare de nivel 3, conform Cadrului național al calificărilor, și acces direct pe piața muncii, în baza unor probe profesionale specifice sau a unui examen de certificare a calificării profesionale.(10) Elevii din filiera tehnologică pot continua studiile în cadrul aceluiași liceu, în vederea participării la examenul de bacalaureat. Promovarea examenului de bacalaureat le conferă o calificare de nivel 4, conform Cadrului național al calificărilor.(11) Ministerul Educației este abilitat să evalueze periodic și să stabilească prin planurile-cadru de învățământ, în funcție de dinamica socială, economică și educațională, specializări diferite în cadrul profilurilor prevăzute la alin. (2).(12) Durata studiilor în învățământul liceal este de 4 ani, în conformitate cu planurile-cadru aprobate prin ordin al ministrului educației. Pentru formele de învățământ liceal cu frecvență seral și cu frecvență redusă, durata studiilor se prelungește cu un an. Organizarea și funcționarea învățământului liceal cu frecvență seral și cu frecvență redusă sunt reglementate prin metodologii specifice, aprobate prin ordin al ministrului educației.(13) Absolvenții nivelurilor 3 și 4 de calificare dobândesc certificat de calificare și suplimentul descriptiv al certificatului în format Europass.(14) Unitățile de învățământ în care se organizează filiera tehnologică sau vocațională a liceului sunt stabilite de DJIP/DMBIP, după consultarea autorităților administrației publice locale și, după caz, a operatorilor economici reprezentativi la nivel local/județean, având în vedere tendințele de dezvoltare socială și economică precizate în documentele strategice regionale, județene și locale elaborate și monitorizate de structurile parteneriale consultative: consorții regionale și comitete locale de dezvoltare a parteneriatului social. Cadrul general de organizare și funcționare a structurilor parteneriale consultative pentru învățământul liceal tehnologic este aprobat prin ordin al ministrului educației.(15) Pregătirea prin învățământul liceal, filiera tehnologică, se realizează pe baza standardelor de pregătire profesională aprobate prin ordin al ministrului educației, la propunerea Centrului Național de Învățământ Tehnologic și Tehnologic Dual, denumit în continuare CNITTD. Standardele de pregătire profesională se elaborează pe baza standardelor ocupaționale aprobate de Autoritatea Națională pentru Calificări. Standardele de pregătire profesională se realizează prin consultare cu operatorii economici în situația în care nu există standarde ocupaționale actualizate.(16) Organizarea, funcționarea și accesul în filiera tehnologică, durata și conținutul programelor de pregătire profesională, contractul-cadru de parteneriat, contractul individual de pregătire practică, după caz, modul de organizare și desfășurare a examenului de certificare a calificării sunt reglementate prin metodologii specifice, propuse de CNITTD și aprobate prin ordin al ministrului educației, în urma consultării reprezentanților operatorilor economici și a altor structuri reprezentative ale mediului economic interesate.(17) Învățământul liceal se organizează și funcționează, de regulă, ca învățământ cu frecvență zi. Acesta se poate organiza și poate funcționa și ca învățământ cu frecvență redusă și cu frecvență seral, în unitățile de învățământ stabilite de DJIP/DMBIP, în colaborare cu autoritățile administrației publice locale.(18) Pentru încurajarea finalizării învățământului obligatoriu, elevii pot participa în programe de tip „Școala după școală“ dedicate învățământului liceal.(19) Elevii pot opta pentru obținerea unei calificări, prin intermediul disciplinelor din trunchiul comun și curriculumul la decizia elevului din oferta școlii, denumit în continuare CDEOȘ. Calificările obținute în funcție de filiere, profiluri sau specializări, precum și respectarea standardelor de calificare se realizează în baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației, la propunerea Autorității Naționale pentru Calificări.(20) Conform alin. (19), după absolvirea clasei a XI-a, elevii pot obține certificatul de calificare nivel 3, care conferă dreptul de acces pe piața muncii.  +  Articolul 34(1) Stagiile de pregătire practică de pe parcursul filierei tehnologice sau vocaționale se pot organiza la nivelul unității de învățământ și/sau la operatorii economici și/sau în centre de zi pentru dezvoltarea deprinderilor de viață independentă sau în instituții publice ori structuri sportive pentru clasele cu profil sportiv cu care unitatea de învățământ are încheiate contracte pentru pregătire practică sau la organizații-gazdă din străinătate, în cadrul unor programe ale UE, componenta de formare profesională inițială.(2) Ponderea numărului de ore alocată stagiilor de pregătire practică este stabilită prin planul-cadru de învățământ, aprobat prin ordin al ministrului educației.  +  Secţiunea a 5-a Învățământul preuniversitar tehnologic în sistem dual  +  Articolul 35(1) Învățământul preuniversitar tehnologic în sistem dual este o formă de organizare a învățământului liceal și postliceal tehnologic în unități de învățământ de stat și/sau particulare pentru învățământul liceal, în școli postliceale cu personalitate juridică ori în colegii terțiare nonuniversitare care funcționează în cadrul instituțiilor de învățământ superior, învățământ care se desfășoară pe bază de contract.(2) Învățământul liceal tehnologic în sistem dual are următoarele caracteristici:a) este organizat, într-un cadru unitar, de unitățile de învățământ sau la solicitarea operatorilor economici, a structurilor asociative interesate, respectiv camere de comerț, asociații patronale de ramură, de bresle sau asociații meșteșugărești, clustere, în calitate de potențiali angajatori și parteneri de practică;b) asigură o rută alternativă de educație și formare profesională, organizată pe bază de parteneriat și conform unor contracte individuale de pregătire practică, încheiate cu operatorii economici care își asumă ca responsabilitate principală pregătirea practică a elevilor;c) operatorii economici care asigură pregătirea practică a elevilor pot acorda o bursă, cel puțin la nivelul celei provenite din fonduri publice pentru învățământul liceal tehnologic, și pot finanța alte cheltuieli pentru formarea de calitate a elevilor;d) unitățile administrativ-teritoriale pot sprijini învățământul liceal tehnologic dual prin finanțarea unor cheltuieli de natura investițiilor, cheltuieli materiale, burse și stimulente pentru elevi și personalul din învățământ implicat, cheltuieli privind mobilitățile și cheltuieli pentru formarea profesională.(3) Operatorii economici care încheie contract de parteneriat cu unitățile de învățământ care desfășoară învățământ liceal tehnologic în sistem dual, potrivit reglementărilor legale, beneficiază de facilitățile fiscale prevăzute la art. 22 alin. (1^1), art. 25 alin. (9), art. 28 alin. (3) lit. h) și i), art. 56 alin. (1^1), art. 62 lit. o^1), art. 68 alin. (4^1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.(4) Elevii care au împlinit vârsta de 16 ani pot încheia contracte individuale de muncă cu timp parțial cu operatorii economici, conform prevederilor legale în vigoare. Activitatea prestată în baza contractului individual de muncă încheiat cu operatorul economic se echivalează cu activitatea de instruire practică, în conformitate cu prevederile unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației.(5) Persoanele fizice care desfășoară activități de tutorat, angajate de către operatori economici implicați în programe de învățământ tehnologic dual, beneficiază și ele de prevederile art. 60 pct. 2 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, în condițiile stabilite prin ordin comun al ministrului muncii și solidarității sociale, al ministrului educației și al ministrului finanțelor.(6) De prevederile alin. (5) beneficiază și elevii angajați de operatorii economici conform alin. (4).(7) Condițiile specifice pentru beneficiarii menționați la alin. (5) și (6) sunt stabilite prin ordin comun al ministrului educației, al ministrului muncii și solidarității sociale și al ministrului finanțelor.(8) Învățământul liceal tehnologic dual reflectă caracteristicile prevăzute la alin. (2) și se realizează prin:a) încheierea contractului de parteneriat dintre unul sau mai mulți operatori economici sau între structuri asociative/un consorțiu de operatori economici, unitatea de învățământ și una sau mai multe unități administrativ-teritoriale, contract care stabilește condițiile de colaborare, drepturile și obligațiile părților, precum și costurile asumate de parteneri. Contractul de parteneriat va acoperi cel puțin perioada celor 3 sau 4 ani de studiu;b) încheierea contractului individual de pregătire practică dintre elev, părinții/reprezentantul legal al elevului minor, operatorul economic și unitatea de învățământ, contract care stabilește drepturile și obligațiile părților, prin care nu se pot limita opțiunile ulterioare de continuare a studiilor.(9) În învățământul liceal tehnologic dual, tutorii de practică răspund, în condițiile stabilite prin contractul de parteneriat, de organizarea și derularea pregătirii practice organizate de angajator, realizarea evaluării elevilor practicanți, prin consultare cu cadrul didactic coordonator de practică, și inițierea, în colaborare cu acesta, după caz, a programelor de recuperare/măsurilor remediale/stagiilor suplimentare de pregătire practică. Responsabilitățile tutorelui și ale cadrului didactic coordonator de practică sunt incluse în contractul individual de pregătire practică.(10) Organizarea, funcționarea și accesul în învățământul liceal tehnologic dual, durata și conținutul programelor de pregătire profesională, contractul-cadru de parteneriat, contractul individual de pregătire practică, modul de organizare și desfășurare a examenului de certificare a calificării sunt reglementate prin metodologii specifice, propuse de CNITTD, aprobate prin ordin al ministrului educației, în urma consultării reprezentanților operatorilor economici și a altor structuri reprezentative ale mediului economic interesate.(11) Structura curriculumului va asigura o distribuție echitabilă între activitățile de învățare‚ predare și activitățile de învățare prin muncă.  +  Secţiunea a 6-a Învățământul preuniversitar cu profil agricol și silvic  +  Articolul 36(1) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, respectiv Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor susțin pentru liceele tehnologice cu profil preponderent agricol, respectiv silvic finanțarea de investiții specifice în agricultură și industria alimentară cu toate ramurile ei, în silvicultură, precum și a cheltuielilor materiale necesare funcționării acestora, în conformitate cu dispozițiile metodologiei aprobate prin hotărâre a Guvernului.(2) Finanțarea cheltuielilor prevăzute la alin. (1) se asigură din transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, respectiv al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, fiind aprobate anual, prin legea bugetului de stat, ca anexă la bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, respectiv al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, repartizate pe unități administrativ-teritoriale și pe unități de învățământ.(3) Bunurile mobile și imobile achiziționate/realizate pe baza finanțării prevăzute la alin. (1) intră în proprietatea autorității publice locale pe raza căreia este situată unitatea de învățământ cu personalitate juridică beneficiară și se utilizează conform destinației stabilite de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, respectiv Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor exclusiv pentru desfășurarea activităților liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol și silvic.(4) Lista liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol și silvic se stabilește prin ordin comun al ministrului educației și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, respectiv al ministrului educației și al ministrului mediului, apelor și pădurilor.(5) În raport cu necesitățile identificate pe piața muncii, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, respectiv Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor susține finanțarea cheltuielilor aferente înființării de noi specializări/calificări profesionale în domeniul agriculturii și silviculturii, a unor programe de perfecționare a cadrelor didactice de specialitate, elaborarea manualelor școlare de specialitate, schimburi de experiență, precum și pentru organizarea și desfășurarea stagiilor de practică a elevilor din cadrul liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol și silvic.(6) În vederea dezvoltării învățământului agricol și silvic, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, respectiv Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pot propune:a) alocarea fundamentată a unei cifre de școlarizare pentru liceele tehnologice cu profil preponderent agricol și silvic, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului;b) măsuri privind îmbunătățirea structurii organizatorice pentru liceele tehnologice cu profil preponderent agricol și silvic, cu respectarea legislației privind asigurarea calității;c) înființarea de noi specializări/calificări profesionale, conform legislației în vigoare, în domeniul agricol și silvic.(7) În cazul liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol și silvic, directorul acestora încheie un contract de management privind gestiunea investițiilor specifice în agricultură cu reprezentantul desemnat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, respectiv gestiunea investițiilor specifice în silvicultură cu reprezentantul desemnat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în vederea utilizării, întreținerii și exploatării eficiente a bunurilor finanțate conform prevederilor alin. (1).(8) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, respectiv Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor au dreptul de a coordona și controla modul în care directorii liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol, respectiv silvicultură gestionează, utilizează, întrețin și exploatează investițiile specifice în agricultură și silvicultură prevăzute la alin. (1).(9) În cadrul liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol și silvic, prin excepție de la prevederile art. 128 alin. (2) lit. f), consiliile de administrație se măresc cu 2 membri, desemnați de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, respectiv de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.(10) Modul de utilizare a veniturilor proprii, obținute prin valorificarea produselor realizate din loturile didactice, pepiniere, răchitării, păstrăvării, păduri didactice, fonduri cinegetice didactice, se reglementează prin ordin comun al ministrului educației și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, respectiv și al ministrului mediului, apelor și pădurilor.  +  Articolul 37(1) Liceele tehnologice cu profil preponderent agricol și silvic pot fi susținute în ceea ce privește infrastructura și mijloacele de învățământ și de autoritățile publice locale.(2) Practica de specialitate a liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol și silvic se asigură cu sprijinul unităților subordonate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, respectiv al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, în colaborare cu DJIP/DMBIP. (3) Investițiile specifice domeniului agricol și cheltuielile materiale necesare funcționării liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol se referă la:a) construcțiile agricole și zootehnice, clădirile cu destinație săli de clasă și laboratoare, inclusiv costurile aferente modernizării, înființării sau demolării acestora, precum și cele legate de cheltuielile privind costurile generale ale proiectului și pentru racordarea la utilități;b) achiziționarea de combine, tractoare și echipamentele de lucru specifice acestora, mijloace de transport, echipamente pentru irigații, motoare și alte tipuri de echipamente pentru dotarea laboratoarelor și loturilor didactice, a atelierelor mecanice, animale vii și echipamente specifice activității în zootehnie și medicină veterinară, echipamente de procesare, încălzire, celule fotovoltaice, mijloace informatice pentru digitalizare în domeniul agriculturii și conexe acesteia;c) înființarea/modernizarea de plantații pomicole, viticole, sere, solarii și răsadnițe, inclusiv cheltuielile privind costurile generale de proiectare;d) alte tipuri de construcții precum cantine, internate, săli de sport, inclusiv costurile aferente modernizării, înființării sau demolării acestora, precum și cele legate de cheltuielile privind costurile generale ale proiectului;e) întreținerea și repararea bunurilor prevăzute la lit. a)-d);f) cheltuielile privind costurile generale ale proiectului, care sunt cele prevăzute în legislația în vigoare cu privire la elaborarea și desfășurarea obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice.  +  Secţiunea a 7-a Învățământul preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională  +  Articolul 38(1) Învățământul preuniversitar militar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională este învățământ de stat, parte integrantă a sistemului național de învățământ.(2) Structura organizatorică a învățământului, nivelurile, profilurile, specializările/calificările profesionale, cifrele anuale de școlarizare și criteriile de selecționare a candidaților pentru învățământul preuniversitar militar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională se propun Ministerului Educației de către ministerele interesate și alte instituții cu responsabilități în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale, potrivit specificului fiecărei arme, specializări și forme de organizare a învățământului, și se aprobă conform prevederilor prezentei legi valabile pentru instituțiile de învățământ civil.(3) Planurile-cadru de învățământ pentru învățământul liceal militar se elaborează de Ministerul Educației, în colaborare cu Ministerul Apărării Naționale, și sunt aprobate prin ordin al ministrului educației. Programele școlare pentru disciplinele de specialitate militară se elaborează de către Ministerul Apărării Naționale și se aprobă de Ministerul Educației.(4) Curriculumul pentru formarea maiștrilor militari, subofițerilor, agenților de poliție și a agenților de poliție penitenciară se elaborează pe arme sau servicii și specialități, corespunzătoare ocupațiilor și calificărilor specifice Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției și altor instituții cu atribuții în domeniile apărării, ordinii publice și securității naționale, și se aprobă de aceste instituții, cu avizul Ministerului Educației.(5) Formarea inițială a maiștrilor militari, subofițerilor, agenților de poliție și a agenților de poliție penitenciară, după caz, în Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne sau Ministerul Justiției se realizează pe baza standardelor ocupaționale și a standardelor de pregătire profesională corespunzătoare, după caz, a profesiilor, armelor sau serviciilor militare, precum și a calificărilor/specialităților/specialităților militare aferente acestor profesii.(6) Standardele ocupaționale, precum și standardele de pregătire profesională, prevăzute la alin. (5), sunt aprobate, în condițiile legii, de Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne sau Ministerul Justiției.(7) Aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul militar, de ordine publică și securitate națională se face prin ordine, regulamente și instrucțiuni proprii.  +  Articolul 39Conducerea unităților de învățământ preuniversitar militar, de apărare, ordine publică și securitate națională se exercită de comandant sau director, după caz, numit în funcție, în conformitate cu legislația care reglementează statutele personalului Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne sau Ministerului Justiției. Comandantul sau directorul unității de învățământ preuniversitar militar este și președintele consiliului de conducere.  +  Articolul 40(1) În unitățile de învățământ preuniversitar militar, de ordine publică și securitate națională, consiliul de conducere îndeplinește atribuțiile consiliului de administrație și este constituit din maximum 15 membri.(2) Conducerea unităților de învățământ preuniversitar militar din Ministerul Apărării Naționale se exercită de către comandant.(3) În activitatea de conducere din unitățile de învățământ liceal militar, comandantul este ajutat de către director, care este și președintele consiliului profesoral, și de către locțiitor, care îndeplinește și atribuțiile directorului adjunct.(4) Directorul unității de învățământ liceal militar asigură conducerea, îndrumarea și controlul activităților specifice procesului educațional. Funcția de director într-o unitate de învățământ liceal militar se ocupă conform reglementărilor emise de Ministerul Educației și Ministerul Apărării Naționale prin ordin comun.(5) Consiliul de conducere din unitățile de învățământ liceal militar este constituit din: comandant, director, locțiitor, 4 cadre didactice, consilierul juridic, contabilul-șef, reprezentantul eșalonului superior, reprezentantul elevilor și 2 reprezentanți ai părinților.(6) În activitatea de conducere a unităților de învățământ postliceal militar, de ordine publică și securitate națională, comandantul sau directorul, după caz, este ajutat de cel mult 2 locțiitori/directori adjuncți, dintre care unul este și președintele consiliului profesoral.(7) În cazul unităților de învățământ postliceal militar din cadrul Ministerului Apărării Naționale, atribuțiile directorului adjunct sunt îndeplinite de către locțiitor.  +  Articolul 41Consiliul de conducere din unitățile de învățământ postliceal militar, de apărare, ordine publică și securitate națională este constituit în limita stabilită la art. 40 alin. (1), prin ordin al conducătorului fiecărui minister sau fiecărei instituții de apărare, ordine publică și securitate națională în subordinea căreia funcționează.  +  Articolul 42Finanțarea de bază, complementară și specială, precum și cheltuielile de instruire și întreținere a elevilor din învățământul preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională sunt asigurate de Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției și alte instituții cu atribuții în domeniile apărării, informațiilor, ordinii publice și securității naționale, din fondurile alocate din bugetul de stat, inclusiv pe parcursul anului școlar 2023-2024. (la 27-02-2024, Articolul 42 , Sectiunea a 7-a , Capitolul IV , Titlul I a fost modificat de Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 10 din 22 februarie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 160 din 27 februarie 2024 )  +  Articolul 43Certificatele de absolvire și competențele profesionale dau dreptul deținătorilor legali, după trecerea în rezervă, în condițiile legii, să ocupe funcții echivalente cu cele ale absolvenților instituțiilor civile de învățământ cu profil apropiat și de același nivel.  +  Articolul 44Unitățile de învățământ preuniversitar din cadrul sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională, precum și specializările/calificările profesionale din cadrul acestora se supun mecanismelor de asigurare a calității, precum unitățile de învățământ preuniversitar civil.  +  Secţiunea a 8-a Învățământul de artă și învățământul sportiv  +  Articolul 45Învățământul de artă și învățământul sportiv se organizează pentru elevii cu aptitudini în aceste domenii.  +  Articolul 46(1) În învățământul de artă și în învățământul sportiv:a) școlarizarea se realizează, de regulă, începând cu învățământul primar;b) elevii pot fi înscriși numai pe baza testării aptitudinilor specifice;c) planurile-cadru de învățământ sunt adaptate specificului acestui învățământ;d) studiul disciplinelor de specialitate se realizează pe clase, pe grupe sau individual, potrivit criteriilor stabilite prin ordin al ministrului educației;e) programele școlare pentru învățământul liceal de artă și pentru învățământul liceal sportiv respectă obiectivele educaționale stabilite pentru profilul respectiv.(2) Pentru activitatea sportivă și artistică de performanță, la propunerea autorităților administrației publice locale, a DJIP/DMBIP, după caz, a Ministerului Sportului, a Ministerului Culturii și/sau a instituțiilor publice de cultură, a Federației Sportului Școlar și Universitar, a Comitetului Olimpic și Sportiv Român și/sau a Comitetului Național Paralimpic împreună cu Ministerul Educației se pot organiza clase/unități de învățământ preuniversitar de stat cu program sportiv sau de artă, integrat și/sau suplimentar.(3) Învățământul de artă și învățământul sportiv integrat se organizează în unitățile de învățământ preuniversitar cu program de artă, respectiv sportiv, precum și în clase cu program de artă sau sportiv, organizate în celelalte unități de învățământ primar, gimnazial și liceal, în conformitate cu prevederile regulamentelor aprobate prin ordin al ministrului educației.(4) Pentru buna desfășurare a activităților artistice, unitățile de învățământ gimnazial și liceal beneficiază de săli de repetiție și spectacol proprii sau de acces la sălile unităților de învățământ de același nivel, cu acordul conducerii acestora.(5) Unitățile de învățământ care desfășoară învățământul de artă și învățământul sportiv colaborează cu unitățile de educație extrașcolară cu activități de profil în vederea susținerii reciproce, în conformitate cu o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației.(6) Pentru sprijinirea activității sportive și artistice de performanță, Ministerul Educației organizează stagii de pregătire sportivă, tabere sportive sau de creație artistică, competiții sportive sau concursuri sportive ori artistice, campionate școlare, naționale și internaționale, precum și festivaluri și acordă burse sau alte forme de sprijin material.(7) Ministerul Culturii, Ministerul Sportului și celelalte ministere interesate, Comitetul Olimpic și Sportiv Român, federațiile sportive naționale, autoritățile publice locale, precum și instituțiile de cultură pot sprijini financiar și material activitățile de performanță în domeniul artelor, respectiv al sportului.(8) Ministerul Educației colaborează cu instituții, cu organizații și cu alte persoane juridice, respectiv cu persoane fizice pentru asigurarea resurselor financiare și materiale necesare desfășurării, în bune condiții, a învățământului de artă și a învățământului sportiv integrat și suplimentar, precum și a competițiilor artistice și sportive de nivel regional și național.(9) Ministerul Educației împreună cu Ministerul Sportului realizează Programul național pentru sport în învățământul preuniversitar, pentru promovarea educației fizice și sportului în rândul elevilor.(10) Ministerul Educației împreună cu Agenția Națională Anti-Doping realizează Programul național pentru sport curat, pentru promovarea principiilor ce ghidează sportul curat, performanța nealterată de mijloace și metode interzise.  +  Articolul 47(1) Pentru activitățile sportive din învățământul preuniversitar și din învățământul universitar, în subordinea Ministerului Educației funcționează Federația Sportului Școlar și Universitar ca instituție publică, cu personalitate juridică, finanțată de la bugetul de stat.(2) Scopul Federației Sportului Școlar și Universitar este de a asigura cadrul necesar dezvoltării continue, organizării și funcționării performante a sportului școlar și universitar la nivelul tuturor elementelor sale de structură și infrastructură.(3) Federația Sportului Școlar și Universitar are următoarele atribuții principale, pe componenta sportului școlar:a) promovează valențele educative ale sportului, ca o componentă a educației generale, contribuind la îmbunătățirea stării generale de sănătate a beneficiarilor primari;b) elaborează și susține strategia organizării și dezvoltării activității sportive școlare;c) coordonează din punct de vedere metodologic activitatea structurilor sportive de drept public, de nivel preuniversitar aflate în subordinea Ministerului Educației;d) coordonează activitatea asociațiilor sportive școlare din sistemul de învățământ preuniversitar;e) asigură cadrul organizatoric și coordonează competițiile sportive organizate de asociațiile sportive școlare, colaborând, după caz, cu organele administrației publice locale, cu federațiile sportive naționale pe ramură de sport, cu DJIP/DMBIP, cu unitățile de învățământ, cu alte organisme și organizații cu atribuții în domeniul sportului;f) exercită competență exclusivă pentru reprezentarea țării la competițiile oficiale organizate sub egida federațiilor internaționale ale sportului școlar și universitar;g) reprezintă interesele Ministerului Educației în raport cu federațiile sportive naționale, Comitetul Olimpic și Sportiv Român, Comitetul Național Paralimpic;h) colaborează cu federațiile sportive naționale pe ramură de sport, Comitetul Olimpic și Sportiv Român, Comitetul Național Paralimpic, administrațiile publice centrale și locale pentru dezvoltarea sportului școlar;i) beneficiază de fonduri guvernamentale pentru implementarea programelor sportive școlare și are rol de autoritate finanțatoare pentru proiectele și programele sportive inițiate de către unitățile de învățământ pentru activitatea asociațiilor sportive școlare.(4) Organizarea și funcționarea Federației Sportului Școlar și Universitar se adoptă prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației.(5) Atribuțiile Federației Sportului Școlar și Universitar privind învățământul superior sunt prevăzute la art. 183 alin. (4)-(6) din Legea învățământului superior nr. 199/2023.  +  Secţiunea a 9-a Învățământul liceal vocațional teologic  +  Articolul 48(1) Învățământul liceal vocațional teologic preuniversitar este parte integrantă a sistemului național de învățământ.(2) Structura organizatorică a învățământului liceal vocațional teologic, toate profilurile, specializările/calificările profesionale, cifrele anuale de școlarizare și criteriile de selecționare a candidaților se aprobă conform prevederilor prezentei legi.(3) Planurile-cadru de învățământ și programele școlare pentru învățământul liceal vocațional teologic se elaborează de către Ministerul Educației, în colaborare cu cultele religioase, și sunt aprobate prin ordin al ministrului educației.(4) Programele școlare pentru disciplinele de specialitate se elaborează de către cultele religioase în colaborare cu Ministerul Educației și se aprobă prin ordin al ministrului educației.  +  Articolul 49În învățământul liceal vocațional teologic preuniversitar, elevii pot fi înscriși numai pe baza testării aptitudinilor specifice.  +  Articolul 50Personalul didactic din unitățile de învățământ preuniversitar liceal vocațional teologic se constituie din personalul didactic prevăzut la art. 164 avizat de consiliul de administrație al unității de învățământ.  +  Articolul 51Organizarea și funcționarea învățământului liceal vocațional teologic se aprobă prin ordin al ministrului educației.  +  Secţiunea a 10-a Învățământul liceal vocațional pedagogic  +  Articolul 52(1) Învățământul pedagogic se organizează ca învățământ liceal vocațional, cu durata de 4 ani, pentru elevii cu aptitudini în acest domeniu.(2) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ liceal pedagogic preuniversitar sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică, pentru specializările din cadrul filierei vocaționale: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogie generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.(3) Organizarea învățământului preuniversitar pedagogic se face prin regulament-cadru, aprobat prin ordin al ministrului educației.(4) În învățământul pedagogic, elevii pot fi înscriși numai pe baza testării aptitudinilor specifice. Structura și conținutul probelor de aptitudini pentru admiterea în învățământul vocațional pedagogic sunt stabilite prin regulamentul-cadru prevăzut la alin. (3).(5) Unitățile de învățământ preuniversitar cu statut de unități de aplicație sunt unități de învățământ preuniversitar definite potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (3) care se organizează în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.(6) Unitățile de învățământ preuniversitar liceal cu profil pedagogic oferă sprijin metodologic unităților de învățământ de aplicație pentru organizarea activităților de practică pedagogică pentru elevii de la liceele cu profil pedagogic sau pentru studenții înscriși la programe universitare de formare pentru cariera didactică, inclusiv masterat didactic, sau în alte programe de formare relevante pentru domeniul educației.(7) Unitățile de învățământ preuniversitar liceal cu profil pedagogic organizează programe de formare psihopedagogică și examenele pentru evoluția în cariera didactică pentru maiștri-instructori și antrenori.  +  Secţiunea a 11-a Învățământul din penitenciare, centrele educative și de detenție  +  Articolul 53Școlarizarea persoanelor private de libertate aflate în penitenciare, centre educative și centre de detenție se organizează și se desfășoară în condițiile stabilite de prezenta lege. Desfășurarea activităților de instruire școlară în penitenciare, centre educative și centre de detenție se face în baza unui ordin comun al ministrului educației și al ministrului justiției care stabilește cadrul de colaborare între Ministerul Educației și Ministerul Justiției, inclusiv între instituțiile aflate în subordinea/coordonarea acestora. Ministerul Educației și Ministerul Justiției - Administrația Națională a Penitenciarelor încheie protocoale de colaborare.  +  Articolul 54(1) În sistemul penitenciar se organizează cursuri de școlarizare pentru formele de învățământ obligatoriu și pot fi organizate cursuri și pentru alte programe educaționale prevăzute de prezenta lege.(2) Școlarizarea adulților, a minorilor și a tinerilor din penitenciare, centre educative și centre de detenție se realizează cu respectarea curriculumului național, în unități de învățământ de masă/special sau în clase de învățământ special afiliate unităților de învățământ din sistemul național de învățământ special care funcționează în locurile de detenție.  +  Articolul 55(1) DJIP/DMBIP desemnează unitățile de învățământ care asigură școlarizarea persoanelor aflate în detenție, la solicitarea penitenciarelor, a centrelor educative și a centrelor de detenție.(2) Procesul instructiv-educativ organizat în sistemul penitenciar este derulat de personalul didactic repartizat de către DJIP/DMBIP și salarizat de unitatea de învățământ preuniversitar la care sunt arondate formațiunile de studiu constituite în cadrul penitenciarelor, centrelor educative și centrelor de detenție, după caz, în condițiile legii.(3) În conținutul documentelor școlare nu se fac mențiuni cu privire la absolvirea cursurilor în perioada executării pedepsei privative de libertate/măsurii educative.(4) Ministerul Educației în colaborare cu Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Justiției și alte autorități responsabile elaborează cadrul normativ de inserție pe piața muncii a persoanelor prevăzute la alin. (1).  +  Articolul 56(1) Formațiunile de studiu/Clasele organizate cu persoanele private de libertate pot fi alcătuite din 8-12 elevi.(2) În situații temeinic justificate, cu aprobarea DJIP/DMBIP, clasele pot fi constituite și din grupe de 4-6 elevi sau cu efectiv majorat peste numărul maxim stabilit, în funcție de posibilitățile logistice ale locului de detenție, dar nu mai mult de 20 de elevi.  +  Articolul 57Ministerul Justiției - Administrația Națională a Penitenciarelor și Ministerul Educației colaborează în ceea ce privește dezvoltarea competențelor profesionale necesare personalului didactic care asigură instruirea școlară a persoanelor aflate în detenție.  +  Secţiunea a 12-a Învățământul postliceal  +  Articolul 58(1) Învățământul postliceal se organizează pentru calificări profesionale înscrise în Registrul național al calificărilor, stabilite de Ministerul Educației și aprobate prin hotărâre a Guvernului.(2) Învățământul postliceal este finanțat de la bugetul de stat, pentru cifra de școlarizare aprobată prin hotărâre a Guvernului, în condițiile prezentei legi.(3) Învățământul postliceal special este integral subvenționat de stat.(4) Învățământul postliceal se organizează în școli postliceale cu personalitate juridică sau ca structuri fără personalitate juridică în cadrul liceelor cu personalitate juridică ori în colegii terțiare nonuniversitare care funcționează în cadrul instituțiilor de învățământ superior, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului educației.(5) Organizarea și funcționarea învățământului postliceal din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională se realizează în conformitate cu regulamentul-cadru aprobat prin ordin al ministrului de resort, stabilit în baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.(6) Reglementările privind organizarea învățământului liceal tehnologic dual se aplică în mod corespunzător și învățământului postliceal dual.(7) Școlile de maiștri sunt școli postliceale.(8) Învățământul postliceal are o durată de 1-3 ani, în funcție de complexitatea calificării și de numărul de credite ECTS în învățarea pe tot parcursul vieții, conform metodologiei prevăzute la art. 187 alin. (11).(9) Unitățile de învățământ cu personalitate juridică autorizate/acreditate pentru nivelul de învățământ postliceal pot școlariza pe locuri cu taxă, cu aprobarea autorităților publice locale. Veniturile obținute din taxa de școlarizare se utilizează exclusiv pentru finanțarea activității pentru care au fost instituite.(10) Școlarizarea în învățământul postliceal de stat pentru locurile cu taxă este finanțată de către solicitanți, persoane fizice sau juridice, prin contract încheiat cu unitatea de învățământ care asigură școlarizarea. Statul susține și stimulează, inclusiv financiar, programe de studiu pentru învățământul postliceal în parteneriat public-privat.(11) Cifra de școlarizare pentru învățământul postliceal de stat se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Prin excepție, cifra de școlarizare pentru învățământul postliceal de stat, finanțat integral de către solicitanți, persoane fizice sau juridice, se aprobă prin decizii ale DJIP/DMBIP ori prin hotărâri ale senatelor universitare, potrivit dispozițiilor art. 17 alin. (9) din Legea învățământului superior nr. 199/2023, și se comunică Ministerului Educației.(12) Admiterea în învățământul postliceal se face în conformitate cu criteriile generale stabilite prin ordin al ministrului educației. Unitatea/Instituția elaborează, în baza criteriilor generale, o metodologie proprie de admitere, prin consultarea factorilor interesați.(13) Prin excepție de la prevederile alin. (12), în învățământul postliceal din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, admiterea se realizează în conformitate cu dispozițiile metodologiei-cadru aprobate de ministerele cu atribuții în domeniu. Unitățile/Instituțiile de învățământ postliceal elaborează, în baza criteriilor generale, metodologii proprii de admitere.(14) Pot să se înscrie în învățământul postliceal, în condițiile prevăzute la alin. (12), absolvenții de liceu, cu sau fără diplomă de bacalaureat. În cazul învățământului postliceal, organizat pentru calificări de nivel 5, conform Cadrului național al calificărilor, probele de admitere pot viza și recunoașterea unor competențe necertificate, dobândite în mod nonformal și informal.(15) Învățământul postliceal se încheie cu un examen de certificare a calificării profesionale. Modul de organizare și desfășurare a examenului de certificare a calificării profesionale se stabilește prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației.(16) Candidații proveniți din învățământul postliceal de stat, admiși pe locurile finanțate de la bugetul de stat, pot susține examenul de certificare a calificării profesionale fără taxă, de cel mult două ori. Prezentările ulterioare la acest examen sunt condiționate de achitarea unor taxe stabilite la nivelul centrului de examen, luând în considerare cheltuielile de examen per candidat.(17) Absolvenții învățământului postliceal care susțin și promovează examenul de certificare a calificării profesionale primesc certificat de calificare profesională, corespunzător nivelului 5, stabilit prin Cadrul național al calificărilor, și suplimentul descriptiv al certificatului în format Europass.(18) Pentru absolvenții cu diplomă de bacalaureat, creditele pentru educație și formare profesională obținute în învățământul postliceal pot fi recunoscute de către universități, în baza deciziilor senatului universitar, ca unități de credite de studii transferabile pentru nivelul licență.(19) Unitățile de învățământ preuniversitar postliceal, inclusiv colegiile terțiare nonuniversitare, sunt autorizate să funcționeze provizoriu/acreditate conform prevederilor prezentei legi.(20) Prin excepție de la prevederile alin. (12), în învățământul postliceal din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, modul de organizare și desfășurare a examenului de certificare a calificării profesionale se stabilește prin ordin al conducătorului ministerului de resort.  +  Secţiunea a 13-a Învățământul pentru persoanele aparținând minorităților naționale  +  Articolul 59(1) Persoanele aparținând minorităților naționale au dreptul să studieze și să se instruiască în limba maternă, la toate nivelurile, tipurile și formele de învățământ preuniversitar, în condițiile legii.(2) Unități de învățământ cu predare în limbile minorităților naționale pot fi înființate de oricare dintre:a) autorități ale administrației publice locale sau județene, prin hotărâre;b) cultele recunoscute de lege;c) persoane juridice de drept privat;d) ministrul educației, prin ordin, conform prevederilor art. 19 alin. (4) lit. d).(3) În funcție de necesitățile locale se organizează, la cererea părinților, tutorilor sau reprezentanților legali sau a unei entități menționate la alin. (2), grupe, clase sau unități de învățământ preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale.(4) În cadrul unităților de învățământ preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale sau în cadrul secțiilor cu predare în limbile minorităților naționale, singulare în unitatea administrativ-teritorială, se pot organiza clase de liceu cu grupe de elevi de diferite profiluri/filiere, în condițiile legii. Prin excepție de la prevederile art. 33 alin. (3), în cazul în care pe raza unității administrativ-teritoriale nu există unitate de învățământ liceal tehnologic cu predare exclusiv în limbile minorităților naționale, aceste formațiuni de studiu pot funcționa în cadrul liceelor teoretice sau vocaționale.(5) Elevii care nu au posibilitatea de a învăța în limba maternă în unitatea administrativ-teritorială de domiciliu sunt sprijiniți în acest sens conform prevederilor art. 83 privind transportul elevilor sau primesc cazare și masă gratuite în internatul care deservește unitatea de învățământ preuniversitar cu predare în limba maternă.(6) Prevederile alin. (5) se aplică și pentru transportul în cadrul aceleiași unități administrativ-teritoriale, în cazul elevilor care au domiciliul într-un sat în care nu au posibilitatea de a învăța în limba maternă.(7) În unitățile de învățământ cu predare și în limbile minorităților naționale, unul dintre directori este un cadru didactic din rândul minorităților respective, cu respectarea criteriilor de competență profesională.(8) În centrele de formare continuă în limbile minorităților naționale, organizate conform art. 122, în unitățile de educație extrașcolară, respectiv instituții de nivel județean, din județele în care funcționează forme de învățământ în limbile minorităților naționale, se asigură încadrarea cu specialiști care fac dovada cunoașterii limbii minorității respective, prin respectarea criteriilor de competență profesională.(9) Personalul didactic de predare care desfășoară activități didactice la grupe sau clase cu predare integrală în limba minorităților naționale, precum și consilierii școlari/logopezii/ profesorii itineranți care desfășoară activități specifice în unități de învățământ cu clase cu predare în limba maternă trebuie să facă dovada competenței profesionale în limba minorității naționale respective și au dreptul la pregătire și perfecționare în limba de predare. Fac excepție de la obligativitatea de a face dovada competenței profesionale în limba minorității naționale respective personalul didactic care predă Limba și literatura română.(10) Ministerul Educației asigură manuale școlare atât pe suport hârtie, cât și în format digital specifice disciplinelor predate în limba maternă, și manuale școlare, care pot fi: manuale elaborate în limba de predare a minorităților naționale și manuale traduse din limba română sau manuale de import, avizate de Ministerul Educației, pentru titlurile needitate ca urmare a numărului redus de utilizatori, putând fi asigurată inclusiv traducerea conținuturilor digitale aferente manualelor în cauză.(11) În unitățile de învățământ cu predare și în limbile minorităților naționale, inscripționarea spațiilor comune, publicarea informațiilor pentru elevi și profesori, precum și afișajul de orice fel se vor realiza în limba română și în limba minorității respective.  +  Articolul 60(1) În cadrul învățământului preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepția disciplinei Limba și literatura română.(2) Disciplina Limba și literatura română se predă pe tot parcursul învățământului preuniversitar după programe școlare și manuale elaborate în mod special pentru minoritatea respectivă, inclusiv cu implicarea de colective de experți cunoscători ai limbii și ai culturii minorității naționale respective.(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), în unitățile de învățământ cu predare în limba unei minorități naționale, la cererea părinților/reprezentantului legal, la solicitarea organizației minorității naționale reprezentate în Parlamentul României sau, în cazul în care minoritatea respectivă nu are reprezentare parlamentară, la solicitarea Grupului parlamentar al minorităților naționale, predarea disciplinei Limba și literatura română se face după manualele utilizate în unitățile de învățământ cu predare în limba română.(4) În învățământul preuniversitar, activitatea de predare și de evaluare la Limba și literatura maternă, la Istoria și tradițiile minorităților naționale respective și la Educația muzicală se realizează în limba maternă pe baza programelor și a metodologiilor specifice elaborate de colective de experți cunoscători ai limbii și ai culturii minorității naționale respective și aprobate prin ordin al ministrului educației. Programele și manualele disciplinei Istoria și tradițiile minorității naționale sunt aprobate prin ordin al ministrului educației.(5) Elevilor aparținând minorităților naționale care frecventează unități de învățământ cu predare în limba română sau în altă limbă decât cea maternă li se asigură, la cerere și în condițiile legii, ca disciplină de studiu, cele trei discipline prevăzute la alin. (4) ca parte a trunchiului comun.(6) În învățământul liceal și postliceal în care predarea se face în limba maternă pentru disciplinele și modulele de pregătire de specialitate se asigură însușirea terminologiei de specialitate și în limba română.(7) În învățământul preuniversitar, probele de admitere și probele examenelor de absolvire pot fi susținute în limba în care au fost studiate disciplinele respective, în condițiile legii.(8) Minoritățile naționale au dreptul la reprezentare proporțională cu numărul de clase în organele de conducere ale unităților de învățământ, ale DJIP/DMBIP sau ale instituțiilor echivalente, respectând criteriile de competență profesională, potrivit legii.(9) În învățământul în limbile minorităților naționale, în comunicarea internă și în comunicarea cu părinții/reprezentanții legali ai elevilor, preșcolarilor și ai antepreșcolarilor se poate folosi și limba de predare.(10) În învățământul primar cu predare în limbile minorităților naționale, calificativele se comunică în scris și oral și în limba de predare.(11) Testele, evaluările și subiectele de examen la disciplina Limba și literatura română se elaborează pe baza programei speciale, realizate conform prevederilor alin. (2).(12) Testele de evaluare și subiectele de examen de orice tip din învățământul preuniversitar pentru elevii din învățământul cu predare în limbile minorităților naționale se elaborează pe baza cerințelor didactico-metodologice stabilite de curriculumul național.(13) În învățământul primar, gimnazial și liceal cu predare în limbile minorităților naționale, disciplinele Istoria și Geografia României se predau în aceste limbi, după programe școlare și manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română, cu obligația transcrierii și a însușirii toponimiei și a numelor proprii românești și în limba română.(14) În programele și manualele de istorie se vor reflecta istoria și tradițiile minorităților naționale din România.  +  Secţiunea a 14-a Învățământul pentru beneficiarii primari români din afara granițelor țării și românii reîntorși în țară  +  Articolul 61(1) Guvernul sprijină învățământul în limba română în țările în care trăiesc români de pretutindeni așa cum sunt definiți de Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu respectarea legislației statului respectiv.(2) Ministerul Educației, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe și Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, poate organiza unități de învățământ de tip „școală românească din afara granițelor țării“, cu predare în limba română, pe lângă oficiile diplomatice și instituțiile culturale ale României în străinătate, precum și cursuri de limbă, cultură și civilizație românească, prin Centrul Național Românesc pentru Învățământ la Distanță, în conformitate cu legislația statului respectiv, în unitățile de învățământ unde învață un număr considerabil de preșcolari și/sau elevi români.(3) Unitățile de învățământ prevăzute la alin. (2) se vor înființa, cu prioritate, în state în care există comunități românești istorice sau însemnate numeric.(4) Absolvenții de liceu prevăzuți la alin. (1) pot fi înscriși la un examen național de bacalaureat special organizat în România.(5) Absolvenții de învățământ gimnazial sau liceal prevăzuți la alin. (1) pot fi înscriși la evaluarea națională sau, după caz, la examenul național de bacalaureat, special organizate în România.(6) Lista probelor, conținutul programelor, calendarul, procedura, precum și modul de organizare și desfășurare a evaluării naționale și a examenului național de bacalaureat prevăzute la alin. (4) se stabilesc de Ministerul Educației, printr-o metodologie specifică aprobată prin ordin al ministrului educației.(7) Unitățile de învățământ înființate în conformitate cu prevederile alin. (2) sunt cuprinse într-un registru special gestionat de Ministerul Educației conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.(8) În cadrul rețelei școlare se pot înființa grupe de acomodare pentru elevii români reîntorși în țară după perioade îndelungate petrecute în afara granițelor României.(9) La cererea părintelui sau a reprezentantului legal al elevului care nu a fost înscris în sistemul de învățământ din România în ultimii doi ani, DJIP/DMBIP organizează în cadrul unităților de învățământ grupe de acomodare, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului educației. Grupele de acomodare au ca obiectiv sprijinirea elevului în dobândirea unui nivel corespunzător de limbă română și în recuperarea decalajelor de orice fel, precum și integrarea facilă în sistemul național de învățământ preuniversitar, prin activități extrașcolare.(10) Pentru organizarea și predarea noțiunilor de limbă, cultură și civilizație românească în cadrul grupelor de acomodare se pot organiza sesiuni de informare și schimburi de bune practici cu persoanele implicate în predarea cursului de Limbă, cultură și civilizație românească, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 454/2008 pentru aprobarea Proiectului Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului privind predarea cursului de Limbă, cultură și civilizație românească în unități de învățământ din state membre ale Uniunii Europene.(11) Ministerul Educației poate acorda anual burse românilor de pretutindeni, care doresc să studieze și sunt înmatriculați în cadrul unităților de învățământ de stat din România, pe baza metodologiei aprobate prin ordin comun al ministrului educației și al ministrului afacerilor externe.(12) Numărul de burse se aprobă, anual, prin hotărârea Guvernului privind cifrele de școlarizare.(13) Condițiile de școlarizare a bursierilor români de pretutindeni se stabilesc prin ordin al ministrului educației, cu consultarea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.(14) Condițiile de finanțare a beneficiarilor de burse prevăzuți la alin. (11) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației.(15) În baza unor documente de cooperare bilaterală pot fi selectate cadre didactice pentru a activa în unități de învățământ din străinătate pentru predarea limbii române și, respectiv, a unor discipline nonlingvistice în limba română. Condițiile financiare aplicabile și forma de angajare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației. (16) Elevii români din afara granițelor țării, bursieri ai statului român, beneficiază de o reducere de 75% pentru accesul la muzee, la concerte, la spectacole de teatru, de operă, de film, precum și la alte manifestări culturale și sportive organizate de instituții publice, pe teritoriul României.(17) La întoarcerea în țară, elevii pot fi înscriși în unitățile de învățământ preuniversitar pe baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației.  +  Articolul 62(1) Se înființează Centrul Național Românesc pentru Învățământ la Distanță, denumit în continuare CNRID, instituție publică, de interes național, în subordinea Ministerului Educației, cu personalitate juridică, cu buget propriu de venituri și cheltuieli, finanțată din venituri proprii și din subvenții de la bugetul de stat, cu scopul de a promova identitatea culturală românească și dialogul intercultural, în baza acordurilor bilaterale semnate în acest sens, prin oferta de programe de limbă, cultură și civilizație românească în străinătate.(2) Statul român, prin intermediul CNRID, oferă programe de limbă, cultură și civilizație românească ca parte a învățământului antepreșcolar, preșcolar, primar, gimnazial și liceal, conform metodologiei și programelor stabilite prin ordin al ministrului educației.(3) CNRID oferă programe de limbă, cultură și civilizație românească, precum și alte programe educaționale de interes general, ca parte a învățării pe tot parcursul vieții, cetățenilor români și străini, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației și unei oferte proprii.(4) Ministerul Educației și/sau CNRID, după caz, încheie acorduri de colaborare/parteneriate pentru implementarea programelor în unitățile de învățământ din străinătate.(5) Sediul, structura organizatorică și regulamentul de funcționare ale CNRID se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.(6) Pentru îndeplinirea misiunii sale, CNRID poate:a) să perceapă taxe pentru serviciile prestate, cu excepția celor prevăzute la alin. (2);b) să primească finanțări din bugetul de stat;c) să exploateze drepturi de proprietate intelectuală;d) să elibereze atestate, diplome și certificate de studiu.(7) CNRID are acces și promovează toate resursele educaționale deschise ale Ministerului Educației.(8) CNRID utilizează resurse educaționale deschise care includ Biblioteca școlară virtuală și Platforma școlară de e-learning „Învățăm în România“. Acestea vor cuprinde cel puțin următoarele: programe școlare, exemple de lecții pentru toate temele din programele școlare, ghiduri metodologice, exemple de probe de evaluare. Resursele digitale sunt protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, republicată, cu modificările și completările ulterioare.  +  Secţiunea a 15-a Asigurarea siguranței în unitățile de învățământ preuniversitar  +  Articolul 63(1) Siguranța în unitățile de învățământ se realizează sub coordonarea prefectului și este în responsabilitatea autorităților administrației publice locale, a DJIP/DMBIP, a Direcției Generale de Poliție a Municipiului București sau a inspectoratelor județene de poliție, a Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București ori a inspectoratelor județene de jandarmi, a centrelor de prevenire, evaluare și consiliere antidrog și a unităților de învățământ preuniversitar.(2) La nivelul fiecărui județ/municipiului București, sub coordonarea prefectului, se elaborează sistemul-cadru de asigurare a protecției unităților de învățământ preuniversitar, a siguranței elevilor și a personalului didactic de către reprezentanții autorităților prevăzute la alin. (1), care se aprobă de prefect.(3) În fiecare unitate de învățământ preuniversitar, consiliul de administrație, după consultarea consiliului profesoral, a consiliului școlar al elevilor, a consiliului reprezentativ al părinților și asociației de părinți, acolo unde există, aprobă un regulament de ordine interioară, cu precizarea condițiilor de acces în școală al profesorilor, elevilor și al vizitatorilor. Regulamentul este publicat pe site-ul unității de învățământ și comunicat autorităților prevăzute la alin. (1).(4) Prin bugetul de stat, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului, se alocă bugetelor locale sumele necesare consiliilor județene/Consiliului General al Municipiului București și consiliilor locale pentru realizarea împrejmuirilor, securizarea clădirilor unităților de învățământ, pentru iluminat și pentru alte măsuri pentru creșterea siguranței unităților de învățământ, la solicitarea consiliului de administrație al acestora, cu sprijinul de specialitate acordat de poliție, conform prevederilor Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Notă
    Conform alineatului (3), Articolul XXVI, Capitolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 115 din 14 decembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1139 din 15 decembrie 2023 aplicarea prevederilor alineatului (4) al articolului 63, se suspendă până la începutul anului școlar 2025-2026.
    (5) Autoritățile prevăzute la alin. (1) analizează semestrial modul în care este asigurată protecția unităților de învățământ, elaborând și derulând programe sau proiecte de prevenire a violenței în mediul școlar. Biroul de siguranță școlară din cadrul inspectoratului județean de poliție/Inspectoratului de Poliție al Municipiului București întocmește un raport semestrial privind siguranța în școli, care este adus la cunoștința consiliului de administrație, a consiliului profesoral și a instituțiilor prevăzute la alin. (1).
     +  Articolul 64(1) În termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Guvernul, la inițiativa Ministerului Educației, aprobă prin hotărâre Planul național pentru siguranța în învățământul preuniversitar, denumit în continuare PNSIP.(2) PNSIP include următoarele:a) prioritizarea și proiectarea investițiilor în reziliența infrastructurii;b) propunerea de standarde de siguranță pentru unitățile de învățământ;c) dotarea unităților de învățământ în conformitate cu standardele din domeniu;d) expertizarea și reabilitarea tuturor unităților de învățământ preuniversitar de stat care se află în clasele de risc seismic RsI, RsII și RsIII, definite de Legea nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, cu modificările ulterioare.(3) Prevenirea situațiilor de urgență în unitățile de învățământ preuniversitar se asigură prin:a) menținerea condițiilor care au stat la baza avizării-autorizării privind securitatea la incendiu și privind securitatea în caz de risc seismic a construcțiilor unităților de învățământ;b) respectarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor și a Normelor specifice de apărare împotriva incendiilor;c) respectarea Normelor generale de protecție în caz de risc seismic;d) instruirea personalului unităților de învățământ preuniversitar și educarea beneficiarilor primari privind modul de comportare în situații de urgență.(4) Ministerul Educației asigură cuprinderea în curriculumul școlar a unor teme specifice apărării împotriva incendiilor, de comportament în caz de cutremur și protecției civile pentru educarea beneficiarilor primari.(5) Educarea beneficiarilor primari în domeniul situațiilor de urgență se asigură cel puțin de două ori pe an școlar, dintre care cel puțin o dată prin acțiuni organizate în comun cu inspectoratele pentru situații de urgență județene și București-Ilfov.(6) Educarea beneficiarilor primari în domeniul situațiilor de urgență se asigură și prin acțiuni organizate în comun cu inspectoratele pentru situații de urgență județene și București-Ilfov.(7) Acțiunile organizate în comun prevăzute la alin. (5) vizează activități de informare preventivă, exerciții privind modul de comportare în situații de urgență, lecții deschise și organizarea cercurilor tehnico-aplicative.(8) Activitățile prevăzute la alin. (5)-(7) fac obiectul unui regulament care se aprobă prin ordin comun al ministrului educației și al ministrului afacerilor interne.(9) În acțiunile organizate în comun cu inspectoratele pentru situații de urgență județene și București-Ilfov pot fi utilizate și centrele mobile din dotarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.(10) DJIP/DMBIP și instituția prefectului au responsabilitatea monitorizării implementării măsurilor obligatorii din regulamentul prevăzut la alin. (8) și întocmirii unui raport anual.  +  Articolul 65(1) În vederea creșterii nivelului de siguranță în școli se aprobă, prin hotărâre a Guvernului, la inițiativa Ministerului Educației, într-un termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Planul național de combatere a violenței școlare, denumit în continuare PNCVS.(2) PNCVS vizează prevenirea și reducerea activităților și comportamentelor care încalcă sau favorizează încălcarea normelor de moralitate/conduită, în orice formă de manifestare, atât ca violență verbală, fizică, psihologică - bullying, emoțională, sexuală, socială, culturală, cibernetică, cât și ca orice alte activități sau comportamente care pot pune în pericol sănătatea sau integritatea beneficiarilor primari și a personalului din învățământ.(3) În conformitate cu PNCVS, cu Regulamentul de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar, aprobat prin ordin al ministrului educației, pe baza unei evaluări a climatului școlar, în colaborare cu reprezentanții elevilor, reprezentanții părinților și cu instituțiile locale abilitate, precum serviciul siguranță școlară, serviciul public de asistență socială, direcția generală de asistență socială și protecția copilului, unitățile de învățământ adoptă planuri de prevenire și reducere a violenței în școli.(4) Regulamentul de ordine interioară a unității de învățământ trebuie să prevadă:a) procedura de acces al persoanelor din afara unității de învățământ;b) procedura de sesizare a suspiciunilor și faptelor de violență la nivelul unității de învățământ;c) metoda de sesizare confidențială a suspiciunilor și cazurilor de violență la nivelul unității de învățământ.(5) La nivelul unității de învățământ, elevii și părinții/ reprezentanții legali pot raporta suspiciunile și cazurile de violență oricărui membru al personalului școlii.(6) Personalul școlii, preșcolarul, elevul, părintele/ reprezentantul legal care are suspiciuni privind o situație de violență asupra beneficiarilor primari sau personalului școlii este obligat să acționeze în acord cu Procedura de management a cazurilor de violență, aprobată prin ordin al ministrului educației. Notă
    A se vedea ORDINUL nr. 6.235 din 6 septembrie 2023, publicat în Monitorul Oficial nr. 856 din 22 septembrie 2023 pentru aprobarea Procedurii privind managementul cazurilor de violență asupra antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor și personalului unității de învățământ, precum și al altor situații corelate în mediul școlar și al suspiciunii de violență asupra copiilor în afara mediului școlar.
    (7) Conducerea unităților de învățământ are obligația să sesizeze cazurile de violență asupra copilului la numărul național 119 și să colaboreze cu direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului pentru managementul acestora, în interesul superior al copilului.(8) Dacă există suspiciunea comiterii unei infracțiuni, conducerea unităților de învățământ are obligația să sesizeze poliția și să colaboreze cu organele de anchetă.(9) Unitățile de învățământ sunt obligate să stabilească și să pună în aplicare măsuri de sprijin pentru victimă/victime, respectiv măsuri de sprijin și sancțiuni pentru autor/autori adecvate la gravitatea cazului de violență, la cauzele/efectele posibile ale situației de violență și la nevoile educaționale/profesionale, relaționale, sociale, psihologice și fizice ale celor implicați, la nivelul unității de învățământ.(10) Personalul școlii care a fost victima unei situații de violență din partea elevilor beneficiază de servicii de consiliere în vederea prevenirii stresului posttraumatic, respectiv, la cerere, de concediu medical, servicii decontate de intervenție psihologică și psihoterapeutică, reîncadrarea la o altă clasă și asistență în desfășurarea activității profesionale, pe perioadă determinată.(11) Elevii care au fost victima unei situații de violență beneficiază de servicii decontate de intervenție psihologică și psihoterapeutică, în baza unei recomandări de la consilierul școlar.
     +  Articolul 66(1) În urma consultării cadrelor didactice, a părinților sau elevilor majori, unitatea de învățământ preuniversitar poate decide instalarea unui sistem de supraveghere audio-video în vederea asigurării pazei și protecției persoanelor, bunurilor și valorilor.(2) Unitățile de învățământ cu sistem de supraveghere audio-video cuprind în contractul educațional prevăzut la art. 14 alin. (4) acordul sau, după caz, dezacordul scris al părinților/reprezentanților legali pentru supravegherea audio-video a beneficiarilor primari.(3) Unitățile de învățământ cu sistem de supraveghere audio-video își asumă răspunderea publică cu privire la respectarea și punerea în aplicare a prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), precum și ale Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), cu modificările ulterioare, în special în ceea ce privește modul de stocare, prelucrare și utilizare a datelor cu caracter personal obținute din înregistrările camerelor de supraveghere audio-video instalate în incinta unităților de învățământ.(4) Nu vor fi instalate camere de supraveghere audio-video în sălile de clasă în care majoritatea părinților își exprimă dezacordul, în scris, în cadrul contractului educațional.(5) Prevederile alin. (4) nu se aplică în situația instalării camerelor audio-video în exteriorul clădirilor, pe holuri, în săli de mese și săli de festivități.(6) Unitățile de învățământ cu sistem de supraveghere audio-video:a) asigură funcționarea corespunzătoare și continuă a sistemelor de supraveghere audio-video pe toată durata desfășurării activităților cu beneficiarii primari;b) asigură angajarea personalului autorizat în ceea ce privește modul de organizare și funcționare a sistemului de supraveghere audio-video;c) asigură păstrarea, în condiții de siguranță și confidențialitate, a înregistrărilor audio-video pentru o perioadă de 30 de zile, după care aceste informații se șterg sau, după caz, se arhivează.(7) Unitățile de învățământ cu sistem de supraveghere audio-video au obligația de a permite accesul la înregistrări următoarelor categorii de persoane:a) părintelui, tutorelui legal sau elevului major, în baza unei cereri motivate scrise, cu aprobarea directorului unității de învățământ;b) directorului unității de învățământ, reprezentaților DJIP/DMBIP și reprezentanților Ministerului Educației;c) psihologului/consilierului școlar din unitatea de învățământ, cu acordul părintelui, al tutorelui legal sau al elevului major, cu aprobarea directorului unității de învățământ;d) personalului medical, dacă este cazul.(8) Punerea înregistrărilor audio-video la dispoziția persoanelor enumerate la alin. (7) lit. a) se face pe bază de cerere scrisă, justificată, adresată directorului unității de învățământ. Cererea trebuie să cuprindă, pe lângă justificare, și perioada de timp corespunzătoare înregistrărilor care se solicită.(9) Punerea înregistrărilor audio-video la dispoziția persoanelor enumerate la alin. (7) lit. a) se realizează în maximum 2 zile de la momentul înregistrării cererii.(10) Unitățile de învățământ cu sistem de supraveghere audio-video garantează caracterul confidențial și privat al înregistrărilor audio-video.(11) Înregistrările audio-video din incinta și din sălile de clasă ale unităților de învățământ nu pot fi comercializate și nu pot fi făcute publice.(12) Persoanele enumerate la alin. (7) care intră în posesia înregistrărilor audio-video din incinta sau din sălile de clasă nu pot publica aceste materiale și nu le pot folosi ca mijloc pentru prejudicierea imaginii sau integrității fizice sau psihice a beneficiarilor primari, părinților, tutorilor legali sau personalului angajat în unitățile de învățământ.(13) Încălcarea dreptului la protecția datelor cu caracter personal se sancționează conform legii.(14) Ministerul Educației elaborează norme specifice privind instalarea camerelor de supraveghere audio-video și poate asigura achiziționarea de sisteme de supraveghere audio-video.
     +  Capitolul V Educația incluzivă de calitate pentru toți beneficiarii primari ai educației  +  Secţiunea 1 Prevederi generale  +  Articolul 67(1) Statul garantează dreptul la o educație incluzivă de calitate tuturor beneficiarilor primari ai educației, respectând principiul incluziunii. Incluziunea pune accentul pe respectarea dreptului la educație al fiecărui copil și reprezintă procesul și măsurile complexe prin care sunt asigurate cadrul și condițiile pentru atingerea finalităților educaționale, dezvoltarea comportamentelor adaptative, dezvoltarea abilităților cognitive, construirea unor relații afective pozitive, asigurarea stării de bine, cu accent pe nevoile și pe particularitățile individuale ale fiecărui copil.(2) Educația incluzivă vizează totalitatea beneficiarilor primari cu caracteristici, interese, abilități și nevoi de învățare unice, cu o atenție specială în ceea ce privește copiii expuși riscului de marginalizare, excludere sau de a avea rezultate școlare scăzute.(3) Se consideră în risc de excluziune școlară beneficiarii primari care sunt în risc de stigmatizare, discriminare, desconsiderare a identității lor culturale, segregare, abandon școlar și insucces școlar din cauza apartenenței lor la una sau mai multe categorii: statut social, economic sau cultural, minoritate națională, remigranți sau audienți, refugiați, zone rurale sau urbane marginalizate, copii cu cerințe educaționale speciale, copii cu dizabilități, copii separați temporar sau definitiv de părinți, gravide și mame minore, copii și tineri din cadrul comunităților de romi vulnerabile, copii și tineri din penitenciare, centre educative și centre de detenție, copii victime ale violenței, ale abuzului, neglijării sau ale exploatării și ale oricărei forme de violență asupra lor, copii și tineri consumatori de droguri.(4) Se înființează Centrul Național pentru Educație Incluzivă, denumit în continuare CNEI, instituție publică, de interes național, în subordinea Ministerului Educației, cu personalitate juridică, finanțată din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat. În cadrul CNEI funcționează Departamentul de cercetare în educație incluzivă și specială. În domeniul incluziunii, Ministerul Educației implementează politici publice cu sprijinul CNEI. Notă
    Conform literei a) a alineatului (1), Articolul XXVI, Capitolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 115 din 14 decembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1139 din 15 decembrie 2023 începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, aplicabilitatea alineatului (4) al articolului 67 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările ulterioare, se prorogă până la începutul anului școlar 2025-2026.
    (5) CNEI are următoarele atribuții:a) susținerea Ministerului Educației în elaborarea strategiilor privind asigurarea educației incluzive pentru toții copiii, alături de alți factori interesați;b) coordonarea metodologică a activității CJRAE/CMBRAE și a serviciilor educaționale incluzive asigurate de centrele școlare pentru educație incluzivă;c) propunerea normelor metodologice Ministerului Educației, după consultarea specialiștilor din CJRAE/CMBRAE și din învățământul special, privind evaluarea, privind orientarea/reorientarea între niveluri de sprijin și privind asigurarea serviciilor necesare copiilor cu CES, conform prevederilor art. 69, în unitățile de învățământ, inclusiv în centrele școlare pentru educație incluzivă și în unitățile școlare speciale;d) elaborarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea de politici publice și programe integrate și bazate pe evidențe, care susțin educația incluzivă, respectând interesul superior al copiilor în risc de excluziune școlară. O importanță ridicată se va acorda intervențiilor timpurii de incluziune educațională;e) implementarea măsurilor adecvate pentru protejarea interesului superior al persoanelor cu tulburări specifice de învățare;f) dezvoltarea și promovarea de metodologii, instrumente și resurse educaționale care susțin educația incluzivă și facilitează adaptarea procesului de predare-învățare-evaluare pentru diferite categorii de copii aflați în risc de excluziune școlară;g) organizarea cadrului de asistență psihopedagogică, integrare socială și culturală în mediul școlar, consiliere școlară și profesională, terapie logopedică, mediere școlară, prevenirea comportamentelor de risc, intervenție în situații de violență școlară și asistență medicală destinate copiilor/elevilor în risc de excluziune școlară;h) dezvoltarea strategiilor de inserție socioprofesională a elevilor cu CES, alături de alți factori interesați;i) asigurarea de sprijin pentru unitățile de învățământ de masă și special în desfășurarea unui proces permanent de îmbunătățire a managementului, a politicilor educaționale, a practicilor și culturii organizaționale, astfel încât resursele existente să fie utilizate în scopul susținerii participării la procesul de învățământ a tuturor beneficiarilor din cadrul unei comunități;j) colaborarea cu ARACIIP pentru elaborarea de standarde naționale de calitate care vizează educația incluzivă, inclusiv specială;k) dezvoltarea și implementarea unor programe naționale de formare continuă a personalului didactic de predare din sistemul național de învățământ, în domeniul educației incluzive;l) realizarea de studii și cercetări în domeniul educației incluzive;m) colaborarea cu unitățile de învățământ tehnologic special în vederea inserției socioprofesionale a elevilor cu dizabilități pe piața muncii;n) evaluarea periodică a nevoilor de specialiști din domeniul educației incluzive și propunerea Ministerului Educației de măsuri în vederea adaptării resurselor umane din unitățile de învățământ la numărul de beneficiari primari.(6) Sediul, structura organizatorică și regulamentul de funcționare ale CNEI se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la inițiativa Ministerului Educației, într-un termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Notă
    Conform literei a) a alineatului (1), Articolul XXVI, Capitolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 115 din 14 decembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1139 din 15 decembrie 2023 începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, aplicabilitatea alineatului (6) al articolului 67 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările ulterioare, se prorogă până la începutul anului școlar 2025-2026.
    (7) Pentru îndeplinirea misiunii sale, CNEI poate:a) să primească finanțări din partea altor instituții publice sau private;b) să exploateze drepturi de proprietate intelectuală. Notă
    Conform literei a) a alineatului (1), Articolul XXVI, Capitolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 115 din 14 decembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1139 din 15 decembrie 2023 începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, aplicabilitatea alineatului (7) al articolului 67 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările ulterioare, se prorogă până la începutul anului școlar 2025-2026.
    (8) La nivelul fiecărei unități de învățământ preuniversitar se realizează cel puțin o cameră-resursă pentru suport educațional și psihopedagogic, conform standardelor aprobate prin ordin al ministrului educației, în termen de un an școlar de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Camerele-resursă pentru suport educațional și psihopedagogic sunt dotate corespunzător pentru desfășurarea activităților de consiliere, asistență psihopedagogică, sprijin educațional, logopedie și/sau alte terapii specifice. Notă
    Conform literei a) a alineatului (1), Articolul XXVI, Capitolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 115 din 14 decembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1139 din 15 decembrie 2023 începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, aplicabilitatea alineatului (8) al articolului 67 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările ulterioare, se prorogă până la începutul anului școlar 2025-2026.
    (9) Ministerul Educației, în colaborare cu instituțiile abilitate, elaborează standarde privind asigurarea bazei materiale necesare pentru integrarea copiilor cu CES în unitățile de învățământ preuniversitar, conform prevederilor prezentei legi. Standardele se adoptă prin ordin al ministrului educației.(10) Unitățile de învățământ colaborează cu instituțiile care au atribuții în domeniul social, al sănătății, al ordinii publice și securității, al apărării în interesul beneficiarilor primari, precum și cu furnizori licențiați și acreditați din domeniul serviciilor sociale și de sănătate.(11) Unitatea de învățământ preuniversitar are obligația să comunice autorităților abilitate suspiciunile de rele tratamente aplicate minorilor, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.(12) Personalul unităților de învățământ este obligat să păstreze confidențialitatea informațiilor privind situația economică, socială, familială, legală și de sănătate a preșcolarilor/elevilor, cu excepția contextelor în care acestea sunt necesare personalului sau autorităților abilitate pentru luarea de decizii și intervenții în beneficiul superior al copilului.
     +  Secţiunea a 2-a Educația specială  +  Articolul 68(1) Educația specială reprezintă forma de educație flexibilă acordată copiilor cu CES, care, din cauza unor dizabilități mintale, psihice, intelectuale și/sau senzoriale, precum și din cauza unor dizabilități fizice, motorii și neuromotorii, tulburări emoționale, de neurodezvoltare, inadaptare socială sau a oricărei alte boli, tulburări sau a unei afecțiuni cronice, genetice, au nevoie de resurse și de sprijin specializat.(2) Educația specială se desfășoară prin intermediul învățământului special și special integrat și vizează:a) beneficiarii primari cu CES integrați în învățământul de masă, care urmează curriculumul învățământului de masă;b) beneficiarii primari cu CES integrați în clase/grupe speciale organizate în învățământul de masă, care urmează curriculumul învățământului de masă sau special;c) beneficiarii primari cu CES din învățământul special, care urmează curriculumul învățământului special;d) beneficiarii primari cu CES care necesită perioade de spitalizare mai mari de 4 săptămâni pentru care se organizează „Școala din spital“;e) beneficiarii primari cu CES care, din motive medicale sau din cauza unei dizabilități, sunt nedeplasabili, pentru care se organizează școlarizare la domiciliu, pe o perioadă determinată.(3) Educația specială se asigură începând cu nivelul antepreșcolar până inclusiv la nivelul postliceal, diferențiat, în funcție de cerințele educaționale speciale ale acestora:a) prin adaptarea curriculumului școlar și completarea, prin intervenție specifică, a procesului de predare-învățare-evaluare;b) prin activități complementare.(4) Metodologia-cadru privind acordarea serviciilor educaționale și de asistență beneficiarilor primari cu cerințe educaționale speciale, de stabilire a nivelului de sprijin necesar, precum și de implementare a planului individualizat de servicii se aprobă prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației.(5) Educația beneficiarilor primari cu tulburări specifice de învățare (TSI), dislexie, disgrafie, disortografie, discalculie, este asigurată prin metode psihopedagogice specifice acestei categorii. Metodologia privind asigurarea suportului necesar pentru elevii cu tulburări specifice de învățare este aprobată prin ordin al ministrului educației.(6) Evaluarea și diagnosticarea beneficiarilor primari cu tulburări de neurodezvoltare se vor face inclusiv prin aplicarea de teste specifice standardizate pentru fiecare arie de neurodezvoltare evaluată, conform unui protocol național de evaluare complexă, aprobat prin ordin comun al ministrului educației și al ministrului sănătății.(7) Învățământul special și special integrat este parte integrantă a sistemului național de învățământ din România, este gratuit și este organizat, de regulă, ca învățământ cu frecvență. În funcție de necesitățile locale, acesta se poate organiza și sub alte forme.(8) Învățământul special și special integrat reprezintă o formă de instruire școlară diferențiată, adaptată, precum și o formă de asistență educațională, socială și medicală complexă, destinată persoanelor cu CES. Învățământul special integrat se organizează în învățământul de masă, prin cuprinderea fiecărui preșcolar și elev cu CES în grupe, clase sau formațiuni de studiu din învățământul de masă.(9) Tipurile de unități/structuri care oferă servicii prevăzute în prezenta lege, împreună cu modul de organizare a acestora, se stabilesc în conformitate cu regulamentul de organizare și funcționare a educației incluzive, aprobat prin ordin al ministrului educației.(10) Unitățile de învățământ de masă pot colabora cu facultăți de psihologie acreditate și licee pedagogice, pentru ca studenții și elevii respectivelor facultăți sau licee aflați în practică să asiste elevii cu CES și/sau dizabilități în timpul orelor de curs.  +  Articolul 69(1) În învățământul antepreșcolar, educația specială se organizează sub forma grupelor de intervenție timpurie, pentru copiii cu CES, din cauza unor dizabilități fizice, intelectuale și/sau senzoriale, a unor tulburări emoționale, de neurodezvoltare, inadaptare socială sau a oricărei alte boli, tulburări sau a unei afecțiuni cronice, genetice, asigurându-se terapii specifice de recuperare și compensare, precum și servicii specializate de asistență socială, medicală, psihologică, consiliere psihopedagogică, audiometrie, ortofonie, corelate și potrivite nevoilor educaționale specifice. Modul de organizare, terapiile și serviciile de intervenție timpurie sunt reglementate prin metodologie aprobată prin ordin comun al ministrului educației, al ministrului sănătății și al ministrului familiei, tineretului și egalității de șanse.(2) În învățământul preuniversitar obligatoriu, începând cu grupa mică din învățământul preșcolar, educația specială se va realiza în baza unui sistem de sprijin pe 4 niveluri, astfel:a) sprijin special de nivel I - bazal;b) sprijin special de nivel II - suplimentar;c) sprijin special de nivel III - intensiv;d) sprijin special de nivel IV - special.(3) Sprijinul special de nivel I - bazal - reprezintă o formă de educație specială de care beneficiază preșcolarii/elevii identificați cu CES‚ inclusiv dizabilități și tulburări specifice de învățare‚ în urma evaluării complexe‚ care urmează curriculumul învățământului de masă‚ în sala de clasă‚ prin flexibilizarea predării cadrului didactic de la clasă‚ în unitatea de învățământ‚ prin acces la instrumente compensatorii/de dispensare și/sau utilizare de tehnologii asistive.(4) Elevii cu nivel de sprijin I - bazal - beneficiază de asistență psihopedagogică și de intervenții de specialitate din partea echipei multidisciplinare, cu profesori-logopezi, profesori psihopedagogi, profesori kinetoterapeuți, profesori-consilieri școlari, profesori-psihologi școlari, analiști comportamentali, asistenți sociali, după caz, precum și de activități pentru sprijin educațional oferite de către cadre didactice de sprijin și itinerante, în raport cu nevoile acestora, în spații dedicate, inclusiv din centrele școlare de educație incluzivă, din CJRAE/CMBRAE sau din unități de învățământ liceal special.(5) Sprijinul special de nivel II - suplimentar - reprezintă o formă de educație specială de care beneficiază preșcolarii/elevii identificați cu CES, inclusiv cu dizabilități și tulburări specifice de învățare, inclusiv cei aflați anterior în nivelul de sprijin I - bazal care necesită adaptări curriculare parțiale, activități de suport educațional individualizat sau în grupuri de lucru mici, asigurat de cadre didactice de sprijin, în timpul și în afara orelor de curs, în sala de clasă și/sau în camerele-resursă pentru suport educațional și psihopedagogic și alte spații dedicate, inclusiv din centrele școlare de educație incluzivă, din CJRAE/CMBRAE sau din unități de învățământ special.(6) Preșcolarii și elevii cu nivel de sprijin II - suplimentar - beneficiază de o reducere a componentei curriculare cu cel mult 20%, flexibilizând programul/orarul școlar pentru a permite activități terapeutice cu specialiștii din partea echipei multidisciplinare, profesori-consilieri școlari, profesori-logopezi, profesori psihopedagogi, profesori kinetoterapeuți, profesori-psihologi școlari, analiști comportamentali, asistenți sociali, după caz, precum și activități pentru sprijin educațional oferite de către cadre didactice de sprijin și itinerante, după caz, în spații dedicate, inclusiv din centrele de educație incluzivă CJRAE/CMBRAE sau de unități de învățământ special. La acest nivel, în funcție de nevoi, preșcolarii/elevii pot beneficia de serviciile unui asistent personal, ale unui facilitator și ale unui interpret mimico-gestual.(7) Sprijinul special de nivel III - intensiv - reprezintă o formă de educație specială de care beneficiază preșcolarii/elevii identificați cu cerințe educaționale speciale‚ inclusiv dizabilități, care urmează:a) curriculumul pentru învățământul de masă, adaptat pentru toate ariile curriculare, activități de sprijin sporit între 2-4 ore/săptămână, realizate de cadrul didactic de sprijin, și intervenții individualizate specifice, precum și intervenții din partea echipei multidisciplinare de profesori-consilieri școlari, profesori-logopezi, profesori psihopedagogi, profesori kinetoterapeuți, profesori-psihologi școlari, analiști comportamentali, asistenți sociali, după caz, precum și activități pentru sprijin educațional oferite de către cadre didactice de sprijin și itinerante, după caz, în spații dedicate;b) un curriculum modificat și programe speciale, precum și intervenții individualizate complexe și integrate.(8) Preșcolarii și elevii cu nivel de sprijin III - intensiv:a) desfășoară cel mult 70% din activitățile de învățare în spații speciale din cadrul unităților de învățământ preuniversitar, în grupuri reduse, sau în unități de învățământ special, inclusiv în centre școlare de educație incluzivă;b) participă la activități limitate de educație generală, în funcție de propriul profil.(9) Sprijinul special de nivel IV - special - reprezintă o formă de educație specială care se desfășoară în unități de învățământ special. Preșcolarii/Elevii desfășoară activități de învățare, terapii educaționale complexe și integrate și terapii specifice din partea echipei multidisciplinare de profesori-logopezi, profesori psihopedagogi și profesori kinetoterapeuți, implementate de către cadre didactice în unitățile de învățământ special, pentru preșcolarii/elevii cu CES și/sau cu dizabilități ale căror obiective de creștere, dezvoltare sau învățare nu pot fi atinse prin alte măsuri de sprijin educațional incluziv.(10) CNEI, prin intermediul CJRAE/CMBRAE și DJIP/DMBIP, nominalizează, prin decizie, comisiile responsabile la nivel județean pentru stabilirea nivelului de sprijin necesar, la începutul învățământului obligatoriu sau ori de câte ori este necesar, în baza unei evaluări de specialitate, prin teste standardizate, conform protocolului prevăzut la art. 68 alin. (6).(11) Componența comisiei responsabile cu orientarea școlară și profesională a copiilor și tinerilor cu CES, la nivel județean, pentru stabilirea nivelului de sprijin și a serviciilor de intervenție necesare este făcută publică de DJIP/DMBIP anual.(12) Evaluarea se realizează corespunzător nivelului de vârstă și de școlarizare. În funcție de evoluția preșcolarului/elevului, cadrul didactic care a lucrat cu preșcolarul/elevul în cauză poate transmite comisiei din cadrul CJRAE/CMBRAE propunerea pentru analizarea oportunității emiterii deciziei de orientare sau reorientare între niveluri. Decizia de orientare sau reorientare poate fi reevaluată ori de câte ori este necesar.(13) Pentru beneficiarii primari identificați cu cerințe educaționale speciale se elaborează de către comisia din cadrul centrului județean de asistență psihopedagogică planul educațional personalizat, care va include și servicii pentru familie, servicii psihologice și servicii de asistență psihopedagogică, servicii de sprijin în învățare, terapii specifice, kinetoterapie, facilitare. Planul educațional personalizat este un instrument care face parte din portofoliul educațional al elevului. Modelul planului educațional personalizat, modul de întocmire și de monitorizare a acestuia vor fi reglementate prin ordin al ministrului educației.(14) Fapta personalului didactic, personalului de conducere, îndrumare și control și personalului didactic auxiliar cu atribuții în orientarea beneficiarilor primari, în conformitate cu criteriile prevăzute la art. 67, de a îndeplini activități de orientare către învățământul special în mod abuziv este abatere disciplinară și se sancționează conform prevederilor din titlul III capitolul XIV.(15) Pentru elevii cu cerințe educaționale speciale se asigură condiții de egalizare de șanse, în funcție de tipul de tulburare/afecțiune/dizabilitate, atât pe parcursul procesului de învățare, cât și la susținerea evaluării naționale, a examenului național de bacalaureat și a examenelor de certificare a competențelor profesionale/calificării, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului educației.(16) În cazuri temeinic justificate, pentru nivelurile de sprijin prevăzute la alin. (2) lit. b) și c), procesul educațional se poate desfășura și în cadrul grupelor/claselor organizate în unitățile de învățământ de masă.(17) Orientarea/Reorientarea dinspre învățământul special spre învățământul de masă și invers a copilului/elevului cu CES se face cu consultarea părinților/reprezentantului legal ai/al acestuia. Aceștia au dreptul să conteste decizia de orientare/reorientare la DJIP/DMBIP în termen de 45 de zile de la data comunicării deciziei.  +  Articolul 70(1) Educația specială se organizează, în general, în unitatea de învățământ de proximitate a domiciliului elevului. În situația în care tipul de sprijin menționat la art. 69 nu se poate asigura în unitatea de învățământ din proximitatea domiciliului elevului, acestuia i se va atribui un loc la cea mai apropiată unitate de învățământ care asigură sprijinul necesar.(2) Serviciile de sprijin prevăzute la art. 69 sunt asigurate de către specialiștii din cadrul CJRAE/CMBRAE și din cadrul unităților de învățământ special, care reprezintă centre-resursă pentru educația specială din toate unitățile de învățământ.(3) În lipsa personalului necesar, directorul unității de învățământ, cu acordul consiliului de administrație, poate achiziționa serviciile necesare îndeplinirii obligațiilor legale, costurile fiind acoperite din finanțarea de bază potrivit dispozițiilor art. 139 alin. (2) lit. c) și alin. (6).(4) Toate activitățile și serviciile de educație specială, indiferent de nivelul de sprijin, sunt gratuite.(5) Antepreșcolarii/Preșcolarii/Elevii cu CES, școlarizați în unitățile de învățământ de masă sau în unități de învățământ special, de stat și particulare, inclusiv cei școlarizați în alt județ decât cel de domiciliu, beneficiază, pe perioada anului școlar, de una dintre următoarele forme de sprijin:a) vouchere educaționale în cuantum fix, pentru servicii de sprijin, intervenții psihopedagogice și materiale-suport, de la bugetul de stat, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;b) asistență socială completă, constând în asigurarea alocației zilnice de hrană, a rechizitelor școlare, a cazarmamentului, a îmbrăcăminții și a încălțămintei, în cuantum egal cu cel pentru copiii aflați în sistemul de protecție a copilului, precum și de găzduire gratuită în internate din cadrul direcțiilor generale județene/direcției municipiului București de asistență socială și protecția copilului.(6) Procedura de acordare a voucherelor educaționale pentru servicii de sprijin, intervenții psihopedagogice și materiale de suport se aprobă prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației.(7) Unitățile de învățământ preuniversitar care școlarizează beneficiari primari cu CES pot beneficia și de sprijinul instituțiilor de protecție socială, al altor organisme private autorizate, al persoanelor fizice sau juridice din țară și din străinătate, pentru stimulare, compensare și recuperare.  +  Articolul 71(1) Prin excepție de la prevederile art. 15, durata școlarizării elevilor cu CES poate fi prelungită cu până la 3 ani și se stabilește, în funcție de nevoile individuale, de tipul și nivelul de severitate a dizabilității și a CES, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.(2) Educația specială realizată în cadrul învățământului special și special integrat dispune de planuri de învățământ, de programe școlare, de programe de asistență psihopedagogică, de manuale și de metodologii didactice alternative, precum și de metode de evaluare adaptate tipului și nivelului de severitate a dizabilității și aprobate prin ordin al ministrului educației.(3) Prin excepție de la prevederile art. 139 alin. (2), la calculul finanțării de bază, finanțarea per elev/preșcolar din unitățile de învățământ de masă care beneficiază de nivel de sprijin I-II și, după caz, III se va calcula aplicând la costul standard per elev un coeficient de multiplicare, potrivit dispozițiilor art. 139 alin. (6).(4) Beneficiarii primari cu CES de nivel I, II, III și IV pot dobândi calificări profesionale corespunzătoare tipului și gradului de dizabilitate, în unitățile de învățământ special și de masă, cu consultarea factorilor locali interesați.(5) Liceele speciale, inclusiv tehnologice speciale, pot oferi elevului o calificare de nivel 3 sau 4, conform Cadrului național al calificărilor, și acces direct pe piața muncii, în baza unor probe profesionale specifice sau a unui examen de certificare a calificării profesionale.(6) În vederea obținerii unei calificări și a integrării în viața activă a tinerilor cu cerințe educaționale speciale, Ministerul Educației, împreună cu Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, organizează ateliere protejate, care pot fi oferite și de furnizori publici și privați de servicii sociale acreditați sau întreprinderi sociale. Atelierele protejate pot fi înființate și în unitățile de învățământ special, inclusiv în centrele școlare pentru educație incluzivă.(7) Ministerul Educației stabilește, în colaborare cu Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și cu alte autorități responsabile, cadrul legal pentru încurajarea și facilitarea accesului și participării pe piața forței de muncă și/sau în învățământul superior a beneficiarilor primari cu CES.  +  Secţiunea a 3-a Școala din spital  +  Articolul 72(1) Pentru antepreșcolarii, preșcolarii și elevii cu boli cronice, boli maligne sau alte afecțiuni care necesită spitalizare și/sau tratament/monitorizare ori aflați la recuperare se organizează „Școala din spital“, în cadrul căreia procesul de învățământ se realizează individual, în grupe sau clase, în unitatea sanitară în care aceștia sunt în tratament, în monitorizare medicală sau la recuperare.(2) Pentru antepreșcolarii, preșcolarii și elevii care, din motive medicale sau din cauza unei dizabilități, sunt nedeplasabili se organizează școlarizare la domiciliu, pe o perioadă determinată, în funcție de nevoile acestora, în conformitate cu metodologia de organizare și funcționare a școlarizării la domiciliu, aprobată prin ordin al ministrului educației.(3) Înscrierea antepreșcolarului, preșcolarului sau a elevului în „Școala din spital“ sau școlarizarea la domiciliu se realizează la cererea părinților/reprezentantului legal, în conformitate cu metodologia de organizare și funcționare a școlilor din spital și a școlarizării la domiciliu, aprobată prin ordin comun al ministrului educației și al ministrului sănătății.(4) Antepreșcolarul, preșcolarul sau elevul beneficiază de rezervarea locului de școlarizare în cadrul unității de învățământ la care a fost școlarizat anterior înscrierii în „Școala din spital“ și are dreptul de a reveni în unitatea de învățământ, oricând în timpul anului școlar.(5) Preșcolarilor cuprinși în forma de școlarizare din spital în grupa mare, diagnosticați cu boli cronice invalidante, cu afecțiuni maligne, cu alte boli amenințătoare de viață sau cu afecțiuni care necesită spitalizare îndelungată și/sau imobilizare la domiciliu, li se rezervă loc la clasa pregătitoare în unitatea de învățământ din circumscripția arondată.(6) Elevii cuprinși în forma de școlarizare din spital în clasa a VIII-a, diagnosticați cu boli cronice invalidante, cu afecțiuni maligne, cu alte boli amenințătoare de viață sau cu afecțiuni care necesită spitalizare îndelungată și/sau imobilizare la domiciliu, sunt admiși pe locuri speciale în clasa a IX-a fără susținerea evaluării naționale, în conformitate cu prevederile Metodologiei-cadru de organizare și desfășurare a admiterii în liceu, elaborată de Ministerul Educației și dată publicității, pentru fiecare generație, cel mai târziu la începutul clasei a VIII-a.(7) În situația în care antepreșcolarul/preșcolarul/elevul este înscris la „Școala din spital“ și, în timpul tratamentului, revine la domiciliu, acesta poate opta pentru școlarizarea la domiciliu cu prezența fizică a cadrului didactic sau în unitatea de învățământ de proveniență sau în regim online/hibrid, în funcție de recomandarea medicului specialist, la solicitarea părinților/ reprezentantului legal.(8) Unitățile de învățământ preuniversitar care școlarizează antepreșcolari, preșcolari și elevi prevăzuți la alin. (1), denumite „școli din spital“, pot fi organizate:a) în cadrul instituțiilor de învățământ superior cu facultăți de medicină, prin ordin al ministrului educației, la propunerea senatelor universitare, conform prevederilor Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Acestea parcurg toate etapele de autorizare și acreditare prevăzute de lege;b) în colaborare cu DJIP/DMBIP, direcțiile de sănătate publică județene/Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București și unități sanitare ca unități de învățământ cu personalitate juridică sau ca structură arondată a unei alte unități de învățământ.(9) Metodologia-cadru privind înființarea, organizarea și funcționarea școlilor din spital se aprobă prin ordin comun al ministrului educației și al ministrului sănătății.(10) „Școala din spital“ înființată în cadrul unei instituții de învățământ superior cu facultăți de medicină poate asigura procesul instructiv-educativ pentru antepreșcolarii/preșcolarii/ elevii din spitalele aflate în județele în care desfășoară activități didactice, județe limitrofe, precum și pentru orice alt spital care solicită asigurarea procesului instructiv-educativ pentru antepreșcolarii, preșcolarii, elevii internați, indiferent de numărul acestora.(11) Ministerul Educației înființează Corpul național al profesorilor pentru „Școala din spital“, constituit din personal didactic de predare, în conformitate cu prevederile ordinului ministrului educației.(12) În cadrul școlilor din spital poate fi încadrat personal didactic de predare care face parte din Corpul național al profesorilor pentru „Școala din spital“, cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau determinată, ori prin detașare, în condițiile art. 181 și 191.(13) Prin excepție de la prevederile art. 207, pentru personalul didactic de predare care face parte din Corpul național al profesorilor pentru „Școala din spital“, norma didactică cuprinde activități de predare în cadrul „Școli din spital“, la domiciliul preșcolarului sau elevului, activități educative și orice alte activități extradidactice.(14) În cadrul școlilor din spital pot fi desfășurate, cu aprobarea medicului șef de secție din spital, și în regim de voluntariat, activități educative și orice alte activități extradidactice la solicitarea părinților/reprezentantului legal.(15) Pentru antepreșcolarii/preșcolarii/elevii spitalizați în unitățile administrativ-teritoriale în care nu sunt organizate unități de învățământ preuniversitar în cadrul instituțiilor de învățământ superior cu facultăți de medicină, instituțiile de învățământ superior pot colabora cu DJIP/DMBIP, în vederea organizării și desfășurării procesului instructiv-educativ, cu participarea Corpului național al profesorilor pentru „Școala din spital“.(16) Procesul instructiv/de predare-învățare-evaluare desfășurat în „Școala din spital“ sau la domiciliu este adaptat specificului bolii și anului de studiu în care este înscris preșcolarul/elevul.(17) Unitățile de învățământ preuniversitar de tipul „Școli din spital“ beneficiază de sprijinul CJRAE/CMBRAE, prin activități de evaluare, asistență psihoeducațională și, după caz, orientare școlară a antepreșcolarilor, preșcolarilor și elevilor, în conformitate cu regulamentul de organizare și funcționare al CJRAE/CMBRAE.(18) Pentru elevii cu CES se asigură condiții de egalizare de șanse, pe tip de tulburare/afecțiune/dizabilitate, atât în cadrul proceselor de învățare și evaluare în parcursul școlar, cât și la susținerea evaluărilor naționale și a examenului național de bacalaureat.(19) Începând cu anul școlar 2024-2025, formațiunile de studiu constituite la nivelul spitalelor și care funcționează în cadrul unităților de învățământ preuniversitar speciale pot fi transferate la școlile din spital înființate în cadrul instituțiilor de învățământ superior cu facultăți de medicină, cu acordul senatului universitar, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.  +  Articolul 73(1) Pe toată perioada școlarizării în spital, antepreșcolarii, preșcolarii, elevii și părinții/reprezentanții legali ai acestora beneficiază de consiliere administrativă cu privire la drepturile educaționale pe care le au. Consilierea administrativă se realizează din oficiu, obligatoriu, de către un inspector desemnat de către DJIP/DMBIP, în conformitate cu metodologia-cadru aprobată prin ordin al ministrului educației. Dosarul conținând documentele școlare și orice alt act necesar pentru înscrierea la „Școala din spital“ și, ulterior perioadei de spitalizare, pentru revenirea cu prezența fizică în unitatea de învățământ de bază va fi întocmit instituțional de către inspectorul școlar desemnat, în baza cererii părintelui/ reprezentantului legal al elevului.(2) Pe toată perioada școlarizării în spital se desemnează un cadru didactic monitor, care are obligația de a supraveghea parcursul educațional al preșcolarului/elevului, de a ține în permanență legătura cu unitatea de învățământ la care acesta a fost înmatriculat înainte de spitalizare și de a propune orice măsură educațională în interesul acestuia.(3) Antepreșcolarul/Preșcolarul/Elevul îndelung spitalizat are dreptul la rezervarea locului în grupa/clasa unității de învățământ preuniversitar din care provine, indiferent de perioada de spitalizare.  +  Secţiunea a 4-a Susținerea participării în învățământul preuniversitar  +  Articolul 74(1) În unitățile de învățământ preuniversitar se poate derula programul „Școala după școală“, care are caracter complementar în raport cu programul școlar și cuprinde activități educative pentru consolidarea, remedierea sau aprofundarea competențelor dobândite de elevi în cadrul programului școlar, precum și alte activități pentru susținerea dreptului la educație, inclusiv de tip recreativ sau de timp liber.(2) Programul prevăzut la alin. (1) se organizează de către unitatea de învățământ preuniversitar în parteneriat cu autoritățile publice locale, CJRAE/CMBRAE, alte unități de învățământ, biblioteci locale/județene, asociații de părinți, culte religioase recunoscute în România sau cu voluntari sau organizații neguvernamentale cu obiect de activitate în domeniul educației ori conexe, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului educației.(3) Hotărârea de derulare a programului „Școala după școală“ se adoptă de unitatea de învățământ preuniversitar, prin hotărârea consiliului de administrație, pe baza unei analize de nevoi. Activitățile desfășurate în cadrul acestuia pot fi extinse cu elevii după sau înaintea orelor de curs, dacă unitatea de învățământ dispune de infrastructura și de personalul de specialitate necesare implementării.(4) Statul finanțează, din bugetul de stat, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, în limita sumelor alocate cu această destinație, programul „Școala după școală“ pentru elevii din învățământul primar, gimnazial și liceal.(5) Finanțarea programului „Școala după școală“ poate fi făcută inclusiv prin fonduri externe nerambursabile ori din bugetele autorităților administrației publice centrale și locale sau de către universități, în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile.(6) Activitățile derulate în cadrul programelor de tip „Școala după școală“ pot fi realizate inclusiv în regim de plata cu ora de personal didactic de predare și, în regim de voluntariat, de către persoane cu pregătire în domeniul pedagogic, în situația în care unitatea de învățământ desfășoară programul în parteneriat cu o organizație neguvernamentală sau cu un cult religios recunoscut în România.  +  Articolul 75(1) În unitățile de învățământ se desfășoară programul „Învățare remedială“, destinat sprijinirii elevilor cu dificultăți de învățare sau care înregistrează rămâneri în urmă în învățare, inclusiv copiii români veniți din afara granițelor țării, în raport cu prevederile curriculare.(2) Programul „Învățare remedială“ este destinat elevilor cu decalaje în dobândirea competențelor-cheie prevăzute în prezenta lege, celor care se încadrează în risc de abandon școlar și/sau părăsire timpurie a școlii și copiilor români veniți din afara granițelor țării.(3) Programul „Învățare remedială“ poate fi realizat și în cooperare cu organizații neguvernamentale, cu entități ale cultelor recunoscute de stat, cu condiția ca personalul implicat să îndeplinească condițiile de studii de specialitate și de pregătire psihopedagogică necesare desfășurării activităților de predare, și poate include activități pentru întreaga familie, în măsura în care acestea sprijină învățarea.(4) La nivelul unității de învățământ se realizează o analiză a nevoilor de implementare a programului „Învățare remedială“, un set de obiective și o propunere de realizare a activităților aferente obiectivelor propuse, pe baza rezultatelor analizei de nevoi și conform criteriilor stabilite în normele metodologice aprobate prin ordin al ministrului educației, care se transmit DJIP/DMBIP spre aprobare.(5) În situații justificate, cum ar fi necesitatea pregătirii elevilor pentru examene de corigență sau de încheiere a situației școlare sau pentru actualizarea și îmbunătățirea competențelor, în perspectiva deschiderii noului an școlar, activitățile remediale se pot desfășura și pe durata vacanței școlare sau a zilelor libere, la decizia consiliului de administrație al unității de învățământ, cu consultarea beneficiarilor primari și secundari ai educației.(6) Activitățile realizate în cadrul programului „Învățare remedială“ sunt evaluate periodic de către ARACIIP și au ca scop reducerea abandonului școlar/părăsirii timpurii a școlii, inclusiv creșterea performanței elevilor la evaluările naționale și suport în dobândirea tuturor competențelor-cheie prevăzute în planul-cadru, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.(7) Statul finanțează programul „Învățare remedială“ pentru elevii din învățământul primar, gimnazial și liceal, din sumele alocate cu această destinație, de la bugetul de stat sau prin fonduri externe nerambursabile, rambursabile ori din bugetele autorităților administrației publice locale, în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile. În acest sens, Ministerul Educației organizează programe de granturi nerambursabile, a căror eficiență este evaluată de ARACIIP.  +  Articolul 76(1) Statul român garantează accesul egal la educație pentru elevele gravide și pentru elevii care au devenit părinți, fără niciun fel de discriminare din partea membrilor comunității școlare. Unitățile de învățământ au obligația să ia măsuri adecvate pentru a proteja elevele gravide și elevii părinți de stigmatizare sau discriminare, inclusiv prin asigurarea unui mediu de învățare sigur și incluziv.(2) Elevele gravide și elevii părinți vor beneficia de un program de studiu adaptat nevoilor lor, care să le permită să își continue studiile, inclusiv prin oferirea posibilității de învățare online, acolo unde este posibil.(3) În vederea protejării dreptului la educație al elevelor gravide și al elevilor părinți, Ministerul Educației elaborează, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, o metodologie specifică privind școlarizarea elevelor gravide și a elevilor părinți, aprobată prin ordin al ministrului educației.(4) Ministerul Educației, în colaborare cu Ministerul Sănătății și Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, autoritățile publice locale, cultele recunoscute de lege și organizațiile neguvernamentale, promovează programe de prevenire a sarcinilor nedorite și a maternității timpurii în rândul elevilor. Programele vor fi adaptate vârstei și nivelului de dezvoltare al elevilor.(5) Elevele gravide și elevii părinți beneficiază cu prioritate de următoarele facilități care vizează combaterea abandonului școlar, în conformitate cu metodologia prevăzută la alin. (3):a) motivarea unui număr limitat de absențe;b) transferul în cadrul unor grupe speciale, cu program flexibil;c) asistență medicală specifică în cabinetele de medicină școlară și în cabinete specializate;d) activități de învățare remedială;e) activități în cadrul programului „Școala după școală“ și al programului educațional „A doua șansă“. Metodologia de organizare a programului educațional, prevăzută la art. 20 alin. (2), va cuprinde în mod obligatoriu măsuri specifice care să faciliteze accesul la program;f) consiliere școlară, inclusiv cu sprijinul unui mediator școlar, și psihologică;g) consiliere administrativă cu privire la drepturile educaționale și cele privind starea de sănătate, inclusiv cu sprijinul unui mediator școlar și al unui mediator sanitar;h) prioritate la înscrierea copilului în cadrul unităților de învățământ preuniversitar de nivel antepreșcolar din apropierea unității de învățământ la care este înscris elevul părinte;i) prioritate la accesarea serviciilor complementare de educație timpurie;j) prin excepție de la prevederile art. 33 alin. (9), prioritate la transfer în cadrul unei unități de învățământ care are în structură nivelul antepreșcolar pentru înscrierea copilului;k) posibilitatea de a amâna examenele în cazul în care acestea coincid cu perioada de naștere sau cu perioada de îngrijire a copilului.(6) Formarea de grupe speciale se realizează în conformitate cu prevederile metodologiei prevăzute la alin. (3) și nu constituie segregare școlară.(7) Unitățile de învățământ preuniversitar care au înmatriculate eleve gravide sau elevi părinți beneficiază de sprijinul CJRAE/CMBRAE, prin activități specifice.(8) Pe toată perioada școlarizării elevelor gravide sau elevilor părinți se desemnează un cadru didactic monitor care are obligația de a supraveghea parcursul educațional al acestora, de a ține în permanență legătura cu unitatea de învățământ la care aceștia sunt înmatriculați și de a propune măsuri educaționale în interesul acestora.(9) Elevele gravide și elevii părinți beneficiază de rezervarea locului de școlarizare în cadrul unității de învățământ la care sunt școlarizați și au dreptul de a reveni în unitatea de învățământ oricând în timpul anului școlar.(10) În cazul în care elevele gravide sau elevii părinți întâmpină dificultăți financiare în a-și asigura necesarul de rechizite, haine sau alte resurse necesare pentru a participa la cursuri, aceștia vor fi sprijiniți financiar, în conformitate cu metodologia prevăzută la alin. (3).(11) DJIP/DMBIP monitorizează situația și progresul elevelor gravide și elevilor părinți în ceea ce privește continuarea studiilor.(12) Datele colectate de DJIP/DMBIP sunt utilizate pentru a dezvolta și îmbunătăți politicile și programele educaționale care vizează elevele gravide și elevii părinți, astfel încât aceștia să poată să își continue studiile.(13) Monitorizarea integrată se realizează sub coordonarea managerului de caz din cadrul DGASPC, cu sprijinul DJIP/DMBIP, în conformitate cu o metodologie aprobată prin ordin comun al ministrului educației și al ministrului familiei, tineretului și egalității de șanse.(14) Pe toată perioada școlarizării, elevele gravide și elevii părinți sau reprezentanții legali ai acestora beneficiază de consiliere administrativă cu privire la drepturile educaționale pe care le au conform alin. (5) lit. g). Consilierea administrativă se realizează din oficiu, obligatoriu, de către un inspector desemnat de către DJIP/DMBIP, în conformitate cu metodologia prevăzută la alin. (3). Dosarul conținând documentele școlare și orice alt act necesar pentru revenirea cu prezența fizică în unitatea de învățământ de bază va fi întocmit instituțional de către inspectorul școlar desemnat, în baza cererii părintelui/ reprezentantului legal al elevei.(15) În unitățile administrativ-teritoriale cu un număr crescut de eleve gravide și elevi părinți, la nivelul unității de învățământ unice sau cu cele mai multe astfel de cazuri înregistrate, se alocă suplimentar, în mod obligatoriu, un post de mediator școlar.  +  Secţiunea a 5-a Reducerea abandonului școlar  +  Articolul 77(1) Ministerul Educației derulează programe de reducere a abandonului școlar/a ratei de părăsire timpurie a școlii în cadrul Programului național integrat de reducere a abandonului școlar, care stabilește priorități, programe, activități și servicii în scopul reducerii absenteismului, a abandonului școlar și a părăsirii timpurii a școlii, la toate nivelurile de învățământ. Programul național integrat de reducere a abandonului școlar se aprobă prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației.(2) Pilonii principali ai Programului național integrat de reducere a abandonului școlar sunt asigurarea transportului gratuit, acordarea burselor sociale și a rechizitelor școlare.(3) Anual, DJIP/DMBIP publică situația privind abandonul școlar și părăsirea timpurie a școlii de la nivel județean.(4) Începând cu anul școlar 2023-2024, la nivelul sistemului național de învățământ se derulează Programul național „Masă sănătoasă“, denumit în continuare PNMS, pentru cel puțin 1.000.000 de beneficiari direcți, în scopul sprijinirii participării la educație a tuturor copiilor. Notă
    Conform literei h) a alineatului (1), Articolul XXVI, Capitolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 115 din 14 decembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1139 din 15 decembrie 2023 începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, alineatul (4) al articolului 77 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările ulterioare, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2025.
    (5) PNMS este implementat, în parteneriat, de Ministerul Educației și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.(6) Hotărârea de Guvern de instituire a PNMS se adoptă în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.(7) PNMS este derulat și finanțat din bugetul național și din fonduri externe, venituri proprii și sponsorizări. Autoritățile administrației publice locale pot stabili suplimentarea numărului de beneficiari, la nivelul unității administrativ-teritoriale, cu asigurarea finanțării, cu încadrare în sumele aprobate cu această destinație în bugetele locale ale unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale.(8) Includerea unităților de învățământ preuniversitar în PNMS se realizează pe baza unor criterii aprobate prin ordin al ministrului educației. PNMS va fi generalizat la nivelul întregii țări pentru toți beneficiarii primari până la debutul anului școlar 2029-2030.(9) Lista unităților de învățământ incluse în PNMS se aprobă prin ordin comun al ministrului educației și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, cu încadrarea în limita fondurilor aprobate, și este completată anual până la data de 1 februarie a anului calendaristic în curs pentru anul școlar următor.(10) DJIP/DMBIP transmit Ministerului Educației, trimestrial și ori de câte ori este nevoie, indicatorii de eficiență și impact pentru PNMS, precum și modul în care acesta este derulat. Indicatorii de eficiență și impact sunt stabiliți prin ordin al ministrului educației. Valorile indicatorilor de eficiență și impact transmise de DJIP/DMBIP sunt publicate anual pe site-ul Ministerului Educației.(11) În funcție de indicatorii de eficiență și impact obținuți în conformitate cu prevederile alin. (10), Ministerul Educației implementează măsuri pentru remedierea deficiențelor apărute în derularea PNMS.(12) Elevii identificați ca fiind în categoria cu risc de abandon școlar participă cu prioritate la activitățile programului „Școala după școală“, ale programului național „Învățare remedială“, la activitățile de consiliere psihopedagogică și beneficiază de gratuitate la taberele organizate în centrele de agrement aflate în domeniul statului.
     +  Secţiunea a 6-a Zone de investiții prioritare în educație  +  Articolul 78(1) Ministerul Educației coordonează implementarea programelor pentru zone de investiții prioritare în educație, cu scopul reducerii decalajelor de acces, participare și rezultate școlare cu care se confruntă elevii aflați în risc de excluziune socială.(2) Se consideră în risc de excluziune socială elevii din următoarele categorii: elevii din medii dezavantajate socioeconomic, izolate, elevii proveniți din grupuri marginalizate din punct de vedere social, elevii cu dizabilități și/sau CES, precum și copiii și tinerii din cadrul comunităților de romi vulnerabile, aflați în risc de abandon școlar sau de eșec școlar.(3) Ministerul Educației și instituțiile aflate în subordinea sa, în colaborare cu parteneri sociali, entități din mediul privat, culte religioase recunoscute în România și organizații neguvernamentale, efectuează periodic cartografierea și identificarea zonelor de investiții prioritare în educație, definite în acord cu o metodologie specifică aprobată prin ordin al ministrului educației.(4) În baza cartografierii realizate conform prevederilor alin. (3), Ministerul Educației organizează programe pentru zone de investiții prioritare în educație, care includ măsuri integrate de suport educațional și socioeconomic prin oferta școlară și prin servicii complementare pentru elevii aflați în risc de excluziune socială, în scopul asigurării accesului, participării și creșterii calității rezultatelor școlare ale acestora.(5) Se organizează consiliile de coordonare a zonelor de investiții prioritare în educație formate din reprezentanți ai consiliilor județene, DJIP/DMBIP, CNEI, CJRAE/CMBRAE, direcțiilor județene de statistică, instituțiilor de învățământ superior, organizațiilor neguvernamentale sau ai altor organizații, asociații și instituții din societatea civilă, cu activități relevante în plan educațional.(6) Pentru elevii aparținând unei minorități naționale, aflați în risc de excluziune socială, în consiliile de coordonare a zonelor de investiții prioritare în educație sunt cuprinși și reprezentanți ai organizației minorității naționale respective.(7) Ministerul Educației, cu consultarea structurilor asociative ale administrației publice locale, va adopta prin ordin al ministrului educației metodologia privind organizarea, funcționarea și rolurile consiliilor de coordonare a zonelor de investiții prioritare în educație.(8) Zonele de investiții prioritare în educație beneficiază de măsuri de finanțare de bază suplimentare care să satisfacă nevoile specifice identificate. Personalul didactic încadrat în unitățile de învățământ din zonele de investiții prioritare în educație beneficiază de stimulente financiare lunare, corespunzătoare nivelului de intervenție, în conformitate cu prevederile hotărârii de Guvern inițiate de Ministerul Educației. Notă
    Conform alineatului (3), Articolul XXVI, Capitolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 115 din 14 decembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1139 din 15 decembrie 2023 aplicarea prevederilor alineatului (8) al articolului 78, se suspendă până la începutul anului școlar 2025-2026.
     +  Secţiunea a 7-a Desegregarea școlară  +  Articolul 79(1) În învățământul preuniversitar este interzisă segregarea școlară la toate nivelurile.(2) În materia segregării școlare, normele incluse în prezenta lege se completează cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 137/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Cadrul normativ și instituțional pentru monitorizarea, identificarea, prevenirea sau combaterea segregării școlare în învățământul preuniversitar este aprobat prin ordin al ministrului educației.(3) În învățământul preuniversitar este interzisă segregarea școlară pe criteriul etnic, al dizabilității sau al CES, pe criteriul statutului socioeconomic al familiilor, al apartenenței la o categorie defavorizată, al mediului de rezidență sau al performanțelor școlare ale beneficiarilor primari ai educației, în condițiile prevăzute de lege.(4) Segregarea este o formă gravă de discriminare prin care se restrânge sau se înlătură recunoașterea, folosința sau exercitarea, în condiții de egalitate, a dreptului la educație, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și a drepturilor recunoscute de lege în domeniul educației, având drept consecință accesul inegal al copiilor la o educație de calitate și încălcarea demnității umane.(5) În sensul prezentei legi, prin segregare școlară se înțelege acel tip de discriminare săvârșită în cadrul unei unități de învățământ, prin separarea fizică a antepreșcolarilor, preșcolarilor sau elevilor aparținând unui grup definit conform alin. (3) pe grupe/clase/clădiri/structuri/bănci, astfel încât procentul antepreșcolarilor, preșcolarilor sau elevilor aparținând grupului respectiv din totalul elevilor din grupă/clasă/clădire este disproporționat în raport cu procentul pe care copiii aparținând grupului respectiv îl reprezintă în totalul populației de vârstă corespunzătoare unui ciclu de educație în respectiva unitate administrativ-teritorială.(6) Ministerul Educației, prin DJIP/DMBIP, desfășoară activități de monitorizare și intervenție în vederea prevenirii și eliminării oricărei forme de segregare școlară pe criteriile prevăzute la alin. (3). În acest sens, DJIP/DMBIP colaborează cu reprezentanții consiliilor județene ale elevilor/Consiliului Municipal al Elevilor București, reprezentanții județeni ai structurilor asociative reprezentative ale părinților cu activitate relevantă la nivel național și organizațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate.(7) În cazul în care sunt constatate situații care generează orice formă de segregare școlară pe criteriile prevăzute la alin. (3), Ministerul Educației, prin DJIP/DMBIP, dispune măsuri de intervenție imediată, prin ordin al ministrului educației.  +  Articolul 80(1) Comisia Națională pentru Desegregare Școlară, denumită în continuare CNDS, organism de specialitate, consultativ, fără personalitate juridică, aflat în coordonarea Ministerului Educației, elaborează și coordonează implementarea Planului de acțiune pentru desegregare școlară în unitățile de învățământ preuniversitar, care cuprinde obiective, măsuri strategice și activități destinate prevenirii și eliminării oricărei forme de segregare din sistemul de învățământ preuniversitar.(2) Regulamentul de organizare și funcționare a CNDS se aprobă prin ordin al ministrului educației.  +  Articolul 81La propunerea CNDS, Ministerul Educației încheie protocoale de colaborare cu autoritățile și instituțiile publice, precum și cu organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, cu care CNDS are obligația de a colabora, în conformitate cu prevederile regulamentului de organizare și funcționare.  +  Secţiunea a 8-a Asigurarea serviciilor de medicină școlară  +  Articolul 82(1) În fiecare unitate de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică din România se înființează/se organizează cabinete medicale/cabinete stomatologice școlare autorizate sanitar. Prin excepție, în fiecare unitate de învățământ special se înființează/se organizează un cabinet de medicină școlară până în anul 2027.(2) Serviciile medicale și stomatologice școlare furnizate de un cabinet medical/stomatologic școlar sunt gratuite pentru antepreșcolarii, preșcolarii și elevii din unitățile de învățământ preuniversitar prevăzute la alin. (1).(3) Conducerea unităților de învățământ preuniversitar, cadrele didactice, personalul administrativ și auxiliar colaborează cu personalul medico-sanitar din cabinetul medical al unității de învățământ, conform ordinului comun al ministrului sănătății și al ministrului educației. Până la înființarea cabinetelor medicale potrivit alin. (1), unitățile de învățământ preuniversitar sunt arondate cabinetului medical din unitatea de învățământ cea mai apropiată.(4) În cazul în care nu există cabinete medicale în unitățile de învățământ preuniversitar, conform alin. (1), autoritățile administrației publice locale au obligația să le înființeze până în anul 2030.(5) Asistența medicală din cadrul cabinetelor medicale/ stomatologice se asigură de medici cu drept de liberă practică și de asistenți medicali, așa cum sunt definiți de legislația specială.(6) Alte categorii de personal care sunt încadrate în cabinetele medicale sunt angajate cu contract individual de muncă.(7) Personalul medical de specialitate din cadrul unităților de învățământ preuniversitar de stat, inclusiv cel din unitățile de învățământ special de stat și cel din creșele publice, este angajat de autoritățile administrației publice locale, cu avizul Ministerului Sănătății, și salarizat conform Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare. (la 06-01-2024, Alineatul (7), Articolul 82, Sectiunea a 8-a, Capitolul V, Titlul I a fost modificat de Punctul 3., ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 427 din 29 decembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 3 ianuarie 2024 ) (8) Finanțarea cabinetelor medicale din unitățile de învățământ preuniversitar de stat, inclusiv a celor din unitățile de învățământ special de stat și din creșele publice, în ceea ce privește cheltuielile de personal, se asigură conform prevederilor art. 3 și 21 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuții și competențe exercitate de Ministerul Sănătății Publice către autoritățile administrației publice locale, aprobată prin Legea nr. 174/2011, cu modificările și completările ulterioare. Finanțarea poate fi suplimentată din fonduri externe nerambursabile, donații sau sponsorizări, conform legii. (la 06-01-2024, Alineatul (8), Articolul 82, Sectiunea a 8-a, Capitolul V, Titlul I a fost modificat de Punctul 3., ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 427 din 29 decembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 3 ianuarie 2024 ) (9) Unitățile administrativ-teritoriale au obligația de a asigura funcționalitatea cabinetelor medicale din cadrul unităților de învățământ de stat care au fost înființate și dotate prin fonduri europene nerambursabile, ulterior finalizării perioadei de implementare a proiectului, primind finanțare în acest sens de la bugetul de stat.(10) În unitățile de învățământ particulare, activitatea de medicină școlară poate fi realizată și de către un medic sau un asistent medical de medicină școlară care încheie cu această unitate de învățământ un contract individual de muncă sau alt tip de contract.(11) Asigurarea asistenței medicale în unitățile de învățământ preuniversitar, precum și examinarea periodică a stării de sănătate a beneficiarilor primari se realizează pe baza metodologiei comune elaborate de Ministerul Educației și Ministerul Sănătății și aprobate prin ordin comun al ministrului educației și al ministrului sănătății.(12) Autorizarea sanitară necesară funcționării unităților de învățământ de stat se obține fără taxe de către autoritatea administrativ-teritorială în a cărei rază teritorială se află unitatea de învățământ.(13) În unitățile de învățământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, activitatea de medicină școlară este organizată și asigurată prin grija ministerelor de resort/direcțiilor de specialitate ale acestora, conform reglementărilor proprii de asigurare a asistenței medicale în unitățile de învățământ militar.(14) Abrogat. (la 06-01-2024, Alineatul (14), Articolul 82, Sectiunea a 8-a, Capitolul V, Titlul I a fost abrogat de Punctul 3., ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 427 din 29 decembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 3 ianuarie 2024 ) (15) Finanțarea cabinetelor medicale din unitățile de învățământ preuniversitar de stat, inclusiv a celor din unitățile de învățământ special de stat și din creșele publice, în ceea ce privește asigurarea dotărilor, consumabilelor, biroticii, medicamentelor și materialelor sanitare, înființarea și amenajarea de cabinete, se asigură din bugetul de stat, din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetul unităților administrativ-teritoriale. Finanțarea poate fi suplimentată din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din fonduri externe nerambursabile, donații sau sponsorizări, conform prevederilor legale în vigoare. (la 06-01-2024, Alineatul (15), Articolul 82, Sectiunea a 8-a, Capitolul V, Titlul I a fost modificat de Punctul 3., ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 427 din 29 decembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 3 ianuarie 2024 )  +  Secţiunea a 9-a Dreptul la transport și alte facilități  +  Articolul 83(1) Elevii din învățământul preuniversitar acreditat/autorizat, inclusiv cei înmatriculați în cadrul unităților de învățământ preuniversitar înscrise în Registrul special al unităților de învățământ preuniversitar care funcționează după un curriculum străin, prevăzut la art. 117 alin. (10) lit. r) pct. (iv), beneficiază de gratuitate, în condițiile legii, la serviciile publice de transport public local, inclusiv metropolitan și județean, rutier, naval, cu metroul, precum și feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, pe tot parcursul anului școlar, în scopul asigurării dreptului la educație, în conformitate cu prevederile unei hotărâri de Guvern inițiate de Ministerul Educației și Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, cu consultarea structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale.(2) Finanțarea gratuității prevăzute la alin. (1):a) pentru transportul public local și metropolitan rutier se asigură din bugetele locale, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, aprobate anual cu această destinație;b) pentru transportul public rutier județean și interjudețean se asigură elevilor care sunt școlarizați în altă localitate decât cea de domiciliu pentru cheltuielile de transport dus-întors, în funcție de distanța dintre localitatea de domiciliu și localitatea în care sunt școlarizați, pe durata cursurilor școlare, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației, prin DJIP/DMBIP, către operatorii de transport public, în conformitate cu hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (1);c) elevilor care sunt cazați la internat sau în gazdă în localitatea unde studiază li se asigură decontarea cheltuielilor de transport între localitatea în care studiază și localitatea de domiciliu, astfel:(i) contravaloarea a 4 călătorii dus-întors/lună, din bugetul Ministerului Educației, prin unitățile de învățământ unde sunt școlarizați. Decontarea se face pe baza documentelor de transport;(ii) contravaloarea unei călătorii dus-întors efectuate în perioada fiecărei sărbători legale, din bugetul Ministerului Educației, prin unitățile de învățământ unde sunt școlarizați. Decontarea se face pe baza documentelor de transport.(3) Hotărârea de dare în administrare sau, după caz, contractul de delegare a gestiunii, din cadrul programelor județene și interjudețene de transport public local de persoane prin curse regulate, include cerințe clare cu privire la politica de tarifare practicată pentru elevii din învățământul preuniversitar.(4) Prin derogare de la prevederile Legii serviciilor publice de transport persoane în unitățile administrativ-teritoriale nr. 92/2007, cu modificările și completările ulterioare, Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, denumită în continuare ANRSC, în calitate de autoritate de reglementare competentă pentru serviciile publice, elaborează normele-cadru privind stabilirea, ajustarea și modificarea tarifelor serviciilor publice de transport local și județean, inclusiv în vederea asigurării gratuității prevăzute la alin. (1).(5) Prin contractele de serviciu public se asigură compensarea operatorilor de transport de către autoritățile contractante pentru obligațiile de serviciu public aferente gratuității elevilor. Nerespectarea de către operatorii de transport a gratuității elevilor se sancționează cu încetarea de drept a contractului de serviciu public. În vederea dovedirii calității de elev, operatorii de transport care nu au acces la sistemul informatic al Ministerului Educației au obligația instalării de cititoare de card la punctele de vânzare sau în mijloacele de transport public, după caz, în termen de 2 ani de la aprobarea Metodologiei de operaționalizare a cardului național de elev.(6) În vederea asigurării gratuității prevăzute la alin. (1) pentru transportul cu metroul și feroviar, la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, precum și pentru transportul naval, finanțarea se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.(7) Dovada calității de beneficiar al gratuității la transport se face prin cardul național de elev sau prin orice alt înscris, emis de unitatea de învățământ, din care rezultă calitatea de elev.(8) În cazul în care elevii nu sunt școlarizați în satul, comuna, orașul sau municipiul de domiciliu și nu beneficiază de existența serviciilor de transport public, aceștia beneficiază, pe durata cursurilor școlare, de o sumă forfetară lunară al cărei cuantum se stabilește anual, cu avizul conform al ANRSC, prin hotărâre a consiliului județean, în funcție de distanța dintre unitatea de învățământ și domiciliu. În toate cazurile, DJIP/DMBIP realizează analize semestriale cu privire la aceste situații și le prezintă Ministerului Educației și autorităților locale competente în vederea extinderii serviciilor publice de transport de persoane.(9) Pentru identificarea situațiilor prevăzute la alin. (8) consiliile județene și asociațiile de dezvoltare intercomunitară cu competențe pe transport transmit către DJIP, cu 30 de zile înainte de începerea anului școlar, lista rutelor pentru care se asigură transport public.(10) Finanțarea facilităților prevăzute la alin. (8) se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației.(11) În situații temeinic justificate, cu avizul DJIP/DMBIP, autoritățile publice locale pot organiza, direct sau prin delegare, transport de tip curse școlare/destinat exclusiv elevilor și preșcolarilor pentru transportul de la/până la unitatea de învățământ preuniversitar. Acoperirea cheltuielilor pentru transportul de tip curse școlare/destinat exclusiv elevilor și preșcolarilor se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale și din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. Elevii care beneficiază de această formă de transport nu pot beneficia simultan și de prevederile alin. (8).(12) Sumele alocate pentru acoperirea dreptului la transport al elevului sunt neimpozabile și nu sunt luate în considerare la calculul venitului mediu net lunar pe membru de familie, necesar pentru obținerea oricărei burse cu caracter social, precum și pentru alte beneficii sociale.(13) Se înființează programul național „O carte pentru fiecare“ în vederea creșterii interesului elevilor pentru lectură, finanțat din bugetul național și din fonduri externe. Derularea programului este reglementată prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației.(14) Elevii cazați în internate în baza regulamentului de organizare și funcționare a unității de învățământ beneficiază de gratuitate la masă și cazare, cu excepția celor înscriși în învățământul postliceal. Finanțarea se asigură din bugetele autorităților administrației publice locale.(15) Se înființează Programul național „Vouchere culturale pentru elevi“ în vederea promovării culturii naționale și universale în rândul comunității școlare. Prin Programul național „Vouchere culturale pentru elevi“, deținătorii primesc suma de 250 lei prin intermediul unor carduri reutilizabile, sumă care este la dispoziția beneficiarului pentru servicii și evenimente culturale precum concerte, intrări în muzee, cărți sau excursii organizate cu tematici culturale sau istorice. Derularea programului este reglementată prin hotărâre de Guvern, inițiată de Ministerul Educației.(16) Pentru elevii din cadrul unităților de învățământ cu predare în limba unei minorități naționale care învață Limba și literatura română după programa specială se organizează Programul național de susținere a învățării limbii și literaturii române, denumit în continuare PNSILLR, pe tot parcursul învățământului preuniversitar.(17) PNSILLR este destinat în principal elevilor din unitățile de învățământ prevăzute la alin. (16), unde media testelor naționale, evaluărilor naționale, bacalaureatului la Limba și literatura română este sub media națională a claselor cu predare în limba română.(18) PNSILLR va finanța anual schimburi de elevi, cu scopul de a susține posibilitatea utilizării extinse, într-un context nonformal, a limbii române, tabere de Limba română, realizarea de materiale didactice auxiliare, platforme și jocuri digitale interactive pentru asigurarea însușirii limbii române prin dezvoltarea competențelor de comunicare în scris și oral, conform nivelurilor de competență stabilite de Cadrul european comun de referință pentru limbi.(19) Elevii beneficiază de tarife reduse cu minimum 75% pentru accesul la muzee, concerte, spectacole de teatru, operă, film, la alte manifestări culturale și sportive organizate de instituții publice, în limita bugetelor aprobate.(20) Sumele decontate în contul acordării facilităților de transport prevăzute la alin. (1) nu pot depăși sumele care corespund efectului financiar net echivalent cu totalitatea efectelor, pozitive sau negative, ale conformării cu obligația asigurării facilităților de transport asupra costurilor și veniturilor operatorului de transport, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1.191/69 și nr. 1.107/70 ale Consiliului.  +  Articolul 84(1) Începând cu învățământul primar, elevii primesc cardul național de elev.(2) Cardul național de elev este nominal și atestă că titularul cardului are calitatea de beneficiar al tuturor facilităților prevăzute în prezenta lege sau al altor facilități adresate elevilor cuprinse în legi speciale.(3) În baza cardului național de elev, operatorii economici pot oferi facilități elevilor.(4) Cardul național de elev se distribuie gratuit elevilor, prin unitățile de învățământ, la începutul fiecărui ciclu de învățământ.
     +  Capitolul VI Curriculumul național  +  Articolul 85(1) Învățământul preuniversitar are ca finalitate principală formarea competențelor, înțelese ca ansamblul multifuncțional și transferabil de cunoștințe, abilități și atitudini, necesare pentru:a) împlinirea și dezvoltarea personală;b) integrarea socială și participarea cetățenească activă în societate;c) participarea la funcționarea și dezvoltarea unei economii durabile;d) formarea unei concepții de viață, bazate pe valorile umaniste și științifice, pe cultura națională și universală și pe stimularea dialogului intercultural;e) respectarea demnității, a toleranței și a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului;f) respectarea principiilor de etică și integritate în activitatea școlară, cu privire la selecția, utilizarea și citarea corectă a surselor de documentare, dezvoltarea spiritului critic al elevilor în analiza și preluarea informațiilor utilizate;g) dezvoltarea sensibilității față de problematica umană, față de valorile moral-civice și promovarea sustenabilității, a respectului pentru mediul înconjurător natural, social și cultural;h) asigurarea capacității de adaptare și participarea activă la viața socială, economică, politică și culturală în contextul transformării digitale;i) pregătirea competențelor necesare pentru utilizarea internetului în siguranță;j) formarea unui stil de viață sănătos bazat pe activitate fizică, alimentație corespunzătoare și reguli de igienă. (la 03-09-2023, Alineatul (1), Articolul 85, Capitolul VI, Titlul I a fost modificat de Punctul 1., Articolul IV din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 72 din 31 august 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 1 septembrie 2023 ) (2) Modul de formare a competențelor trebuie să aibă în vedere:a) utilizarea de tehnici de învățare colaborativă, inclusiv bazată pe proiecte;b) utilizarea de tehnici de învățare bazată pe rezolvarea problemelor;c) utilizarea resurselor educaționale online;d) utilizarea de tehnici și tehnologii inovative în procesul de predare/evaluare/învățare;e) utilizarea unor abordări transdisciplinare, interdisciplinare sau pluridisciplinare.(3) În vederea atingerii competențelor vizate, cadrele didactice realizează planuri individualizate de învățare. Acestea reprezintă un instrument de planificare și monitorizare a învățării la nivelul fiecărui elev, care stă la baza individualizării oportunităților de învățare pe care le oferă școala.(4) Planul individual de învățare are următoarele caracteristici:a) pornește de la rezultatele evaluărilor elevului cu caracter formativ și sumativ;b) ia în considerare nevoile de învățare ale fiecărui elev, care sunt diferite și, prin urmare, trebuie abordate diferit;c) valorifică experiențele de învățare anterioare ale elevului;d) stabilește obiectivele pe termen imediat și pe termen lung ale elevului;e) proiectează noile experiențe de învățare în funcție de nevoile, interesele și ritmul elevului;f) este dezvoltat în urma interacțiunii dintre profesor, elev și părinte.(5) Planul individualizat de învățare este parte componentă a portofoliului educațional al elevului.(6) În învățământul preuniversitar se aplică curriculumul național, care oferă oportunități de învățare pentru elevi, astfel încât fiecare să își valorifice potențialul, în funcție de pregătire, nevoi și interese de cunoaștere, în vederea integrării și participării active în societate.(7) Curriculumul național este ansamblul coerent al elementelor care reglementează activitatea personalului didactic din învățământul preuniversitar și include planurile-cadru de învățământ, programele școlare și standardele naționale de evaluare.(8) Manualele școlare alternative și metodologiile specifice de aplicare reprezintă instrumente de sprijin în vederea implementării curriculumului național.  +  Articolul 86(1) În planurile-cadru sunt prevăzute disciplinele, domeniile de studiu, modulele de pregătire obligatorii și opționale, precum și bugetul de timp alocat acestora. Planurile-cadru vor fi evaluate și, după caz, revizuite periodic, iar modificările nu vor produce efecte în timpul anului școlar în curs.(2) Trunchiul comun se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire obligatorii, pentru toți elevii din învățământul primar, gimnazial și liceal indiferent de filieră, profil și specializare/calificare profesională, și se stabilește la nivel central prin ordin al ministrului educației.(3) Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii, denumit în continuare CDEOȘ, se constituie din disciplinele/domeniile de studiu, este propus pentru toți elevii din învățământul primar, gimnazial și liceal, filiera teoretică și filiera vocațională, și este elaborat la nivel național, regional, local sau la nivelul unității de învățământ. Elevul are posibilitatea de a alege disciplinele/domeniile de studiu, din oferta școlii, în funcție de propriile nevoi și interese de cunoaștere.(4) Implementarea CDEOȘ, conform alin. (3) este obligatorie, se poate desfășura cu elevi din clase diferite și poate fi implementată în sistem modular.(5) Pentru învățământul primar, gimnazial și liceal, filiera teoretică și filiera vocațională, consiliul de administrație al unității de învățământ stabilește curriculumul la decizia elevului din oferta școlii, în urma consultării elevilor, părinților/ reprezentantului legal și pe baza resurselor disponibile.(6) Pentru învățământul liceal tehnologic, CDEOȘ este elaborat de unitatea de învățământ, în parteneriat cu operatorii economici/autoritățile administrației publice locale, pentru adaptarea formării profesionale a elevilor la nevoile locale ale pieței muncii și se implementează pe durata stagiilor de pregătire practică, în funcție de numărul de ore alocat prin planurile-cadru.(7) Proiectarea și aprobarea CDEOȘ pentru filiera tehnologică se stabilesc prin metodologii specifice aprobate prin ordin al ministrului educației.  +  Articolul 87(1) Planurile-cadru ale învățământului primar, gimnazial, liceal includ religia ca disciplină școlară, parte a trunchiului comun. Elevilor aparținând cultelor recunoscute de stat, indiferent de numărul lor la nivelul unei unități de învățământ, li se asigură dreptul constituțional de a participa la ora de religie, conform confesiunii proprii.(2) Înscrierea elevului pentru a frecventa orele de religie se face prin cererea scrisă a elevului major sau a părinților/ reprezentantului legal, pentru elevul minor. Schimbarea acestei opțiuni se face tot prin cererea scrisă a elevului major sau a părinților/reprezentantului legal, pentru elevul minor. În cazul în care elevul nu frecventează orele de religie, situația școlară se încheie fără disciplina Religie. În mod similar se procedează și pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condițiile pentru frecventarea orelor la această disciplină. Elevului care nu frecventează orele de religie i se va asigura prezența în unitatea de învățământ pe durata derulării cursurilor.(3) Disciplina Religie poate fi predată numai de personalul didactic calificat, conform prevederilor prezentei legi, și avizat de cultele religioase recunoscute oficial de stat, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului educației. În conformitate cu metodologia, Ministerul Educației încheie protocoale de colaborare cu cultele religioase recunoscute oficial de stat.  +  Articolul 88(1) Programele școlare, ca documente curriculare reglatoare, stabilesc oferta educațională pentru discipline de studiu/domenii de studiu/module de pregătire, având în vedere un buget de timp și un parcurs școlar determinat, în concordanță cu prevederile planurilor-cadru de învățământ.(2) Planurile-cadru de învățământ și programele școlare pentru disciplinele de studiu și modulele de pregătire obligatorii din învățământul preuniversitar sunt elaborate de instituțiile și organismele abilitate ale Ministerului Educației și se aprobă prin ordin al ministrului educației.(3) Planurile-cadru ale învățământului liceal includ „Istoria evreilor. Holocaustul“ și „Istoria comunismului din România“, ca discipline școlare, parte a trunchiului comun.(4) Programa școlară, manualele, materialele didactice și metodologiile specifice pentru disciplina „Istoria evreilor. Holocaustul“ se elaborează de către Ministerul Educației, în colaborare cu Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“ și membrii Consiliului de onoare prevăzut la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 174/2019 privind înființarea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România, cu completările ulterioare, și se aprobă prin ordin al ministrului educației.(5) Oferta națională de discipline opționale ale învățământului gimnazial și liceal include și „Istoria, robia și deportarea romilor“ ca disciplină școlară modulară opțională.(6) Programa școlară, manualele, materialele didactice și metodologiile specifice pentru disciplina „Istoria comunismului din România“ se elaborează de către Ministerul Educației, în colaborare cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, în calitatea sa de centru guvernamental de expertiză și investigație în domeniu, folosind și expertiza altor instituții: Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, institutele Academiei Române care derulează programe de cercetare a comunismului în România, Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului și Academia Civică.(7) Programa școlară, manualele, materialele didactice și metodologiile specifice pentru disciplina „Istoria, robia și deportarea romilor“ se elaborează de către Ministerul Educației, în colaborare cu Centrul Național de Cultură a Romilor - Romano Kher și cu organizația minorității membră a Consiliului Minorităților Naționale.(8) Cadrele didactice care predau disciplinele prevăzute la alin. (3) pot beneficia de pregătire profesională și cursuri de perfecționare de specialitate, în țară sau în străinătate, sub coordonarea Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“ și, respectiv, a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, instituții guvernamentale care au rolul de a organiza programe educaționale și conferințe specifice destinate acestora.(9) Cadrele didactice care predau disciplina prevăzută la alin. (5) pot beneficia de pregătire profesională și cursuri de perfecționare de specialitate, în țară sau în străinătate, sub coordonarea Centrului Național de Cultură a Romilor - Romano Kher și a organizației minorității membre a Consiliului Minorităților Naționale, care au rolul de a organiza programe educaționale și conferințe specifice destinate acestora.(10) Planurile-cadru de învățământ și programele școlare pentru disciplinele de studiu și modulele de pregătire obligatorii din învățământul preuniversitar au în vedere, în mod obligatoriu, includerea următoarelor teme: educație pentru mediu și schimbări climatice, educație pentru sănătate, noțiuni pentru acordarea primului ajutor, educație financiară, educație juridică, educație antreprenorială, educație tehnologică, educație rutieră, educație civică, istorie și civilizație locală, educație interculturală, educație pentru cetățenie democratică, egalitate de șanse, etică, gândire critică, oratorie și dezvoltare personală, educație pentru cetățenie europeană, securitate cibernetică, educație pentru alimentație sănătoasă.(11) Pentru învățământul primar, gimnazial și liceal, filiera teoretică și filiera vocațională, programele școlare pentru disciplinele care fac parte din CDEOȘ se pot elabora la nivel național sau la nivelul unităților de învățământ, cu consultarea, după caz, a consiliului profesoral, consiliului școlar al elevilor, a structurii asociative a părinților, precum și a reprezentanților comunității locale sau a operatorilor economici cu care unitatea de învățământ are parteneriate pentru pregătirea practică a elevilor. Acestea sunt aprobate de consiliul de administrație al unității de învățământ, în baza avizului de specialitate al comisiei pentru curriculum, după avizarea lor de către DJIP/DMBIP.(12) În cazul alternativelor educaționale, planurile-cadru și programele școlare sunt elaborate de reprezentanți ai acestora și sunt aprobate de Ministerul Educației, prin ordin al ministrului educației.(13) În învățământul particular și confesional se utilizează planurile-cadru de învățământ și programele școlare aprobate prin ordin al ministrului educației sau planuri și programe de învățământ similare ori alternative învățământului de stat, aprobate prin ordin al ministrului educației.(14) Planurile-cadru de învățământ și programele școlare pentru învățământul preuniversitar teologic/confesional se elaborează de către Ministerul Educației, în colaborare cu fiecare cult în parte, și sunt aprobate prin ordin al ministrului educației.(15) Planurile-cadru de învățământ pentru învățământul militar se elaborează în conformitate cu prevederile art. 38 alin. (3) și (4).(16) Planurile-cadru de învățământ și programele școlare pentru învățământul preuniversitar se vor realiza în acord cu prevederile Legii nr. 27/2020 privind limba semnelor române și vor conține, pentru elevii surzi și/sau hipoacuzici, cel puțin 2 ore de predare săptămânal pentru limba semnelor române (LSR).  +  Articolul 89(1) Curriculumul național pentru învățământul preuniversitar se axează pe competențele promovate la nivel european/internațional pentru învățarea pe parcursul întregii vieți, care stau la baza profilului de formare a absolventului.(2) Profilul de formare al absolventului reprezintă o componentă reglatoare a curriculumului național, un referențial pentru proiectarea, implementarea și evaluarea acestuia și este aprobat prin ordin al ministrului educației. Acesta indică nivelurile preconizate în dobândirea competențelor, în funcție de stadiile de dezvoltare ale elevilor.(3) Pentru fiecare disciplină și domeniu de studiu, programa școlară acoperă 75% din orele de predare și de evaluare, lăsând la dispoziția cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv.(4) În situații justificate, Ministerul Educației poate modifica, pe durată limitată, prin ordin al ministrului educației, numărul de ore alocat disciplinelor de studiu/modulelor de pregătire prin planurile-cadru de învățământ, precum și ponderea numărului de ore de predare/evaluare/învățare în programa școlară aprobată.  +  Articolul 90(1) Curriculumul național pentru educația timpurie este centrat pe dezvoltarea fizică, cognitivă, emoțională și socială a copiilor, respectiv pe remedierea timpurie a eventualelor întârzieri în dezvoltare.(2) La nivelul DJIP/DMBIP, CJRAE/CMBRAE sau al altor structuri abilitate în acest sens se constituie echipe multidisciplinare menite să realizeze evaluarea, depistarea, intervenția timpurie, asistența psihopedagogică și monitorizarea corespunzătoare a tuturor copiilor identificați cu abilități cognitive scăzute și/sau socioemoționale adaptive în raport cu vârsta și nivelul lor de școlarizare. Constituirea și modul de funcționare a echipelor multidisciplinare se stabilește prin ordin al ministrului educației.  +  Articolul 91Curriculumul național pentru învățământul primar, gimnazial și liceal se axează pe competențele-cheie promovate la nivel european, care determină profilul de formare a elevului:a) competență de citire, scriere și înțelegere a mesajului;b) competență în multilingvism;c) competență matematică și competență în științe, tehnologie și inginerie;d) competență digitală, inclusiv de siguranță pe internet și securitate cibernetică;e) competență personală, socială și de a învăța să înveți;f) competență civică, juridică și de protejare a mediului;g) competență antreprenorială;h) competență de sensibilizare și exprimare culturală.  +  Articolul 92(1) În unitățile de învățământ preuniversitar pot funcționa clase cu predare a unei limbi moderne în regim intensiv, respectiv bilingv.(2) Clasele cu predare a unei limbi moderne în regim intensiv sau bilingv se pot organiza începând cu învățământul primar.(3) Prin clasă cu predare a unei limbi moderne în regim intensiv se înțelege acea clasă din învățământul preuniversitar în care o limbă modernă se studiază într-un număr mai mare cu cel puțin 2 ore față de numărul de ore prevăzut în trunchiul comun prin planul-cadru de învățământ, care se alocă din curriculumul la decizia elevului din oferta școlii.(4) Prin clasă cu predare a unei limbi moderne în regim bilingv se înțelege acea clasă din învățământul preuniversitar în care o limbă modernă se studiază într-un număr mai mare cu cel puțin 3 ore față de numărul de ore prevăzut în trunchiul comun prin planul-cadru de învățământ, care se alocă din CDEOȘ. La clasele cu predare a unei limbi moderne în regim bilingv, cel puțin o treime din disciplinele nonlingvistice se studiază în limba modernă respectivă.  +  Articolul 93(1) În unitățile de învățământ preuniversitar de stat sau particulare și confesionale autorizate provizoriu și acreditate se utilizează manuale școlare alternative și alte auxiliare didactice aprobate de Ministerul Educației. Utilizarea acestora se realizează conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.(2) Manualele școlare alternative se elaborează și se evaluează pe baza programelor școlare aprobate de Ministerul Educației. Modul de asigurare a manualelor școlare alternative pentru elevi se reglementează prin metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației.(3) Personalul didactic de predare selectează și recomandă elevilor, în baza libertății inițiativei profesionale, manuale școlare alternative din lista celor aprobate de Ministerul Educației, pentru utilizarea în procesul didactic.(4) Elevii și personalul didactic de predare din învățământul de stat și din învățământul obligatoriu particular acreditat/ autorizat și confesional beneficiază de manuale școlare gratuite, atât pentru învățământul în limba română, cât și pentru cel în limbile minorităților naționale, în condițiile legii.(5) În baza libertății inițiativei profesionale, personalul didactic de predare poate selecta și utiliza la clasă materiale și auxiliare didactice aprobate/avizate de Ministerul Educației, precum și resurse educaționale deschise, în vederea îmbunătățirii calității procesului educațional.(6) Ministerul Educației, prin DJIP/DMBIP, asigură elevilor și personalului didactic de predare din învățământul de stat infrastructura și dispozitivele utilizate în sălile de clasă necesare pentru accesarea materialelor digitale de învățare.  +  Articolul 94Bibliotecile școlare, inclusiv cele virtuale susținute de Ministerul Educației și centrele de documentare și informare, se organizează și funcționează pe baza unui regulament aprobat prin ordin al ministrului educației.  +  Capitolul VII Scopul, structura și caracteristicile evaluărilor  +  Secţiunea 1 Aspecte generale privind evaluarea  +  Articolul 95(1) Scopurile evaluării sunt orientarea și optimizarea procesului de predare-învățare, precum și gestionarea propriilor rezultate ale învățării.(2) Toate evaluările se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu și modul de pregătire. Pentru toate disciplinele din învățământul primar, gimnazial și liceal, filierele teoretică, vocațională, precum și tehnologică, pentru disciplinele din trunchiul comun, standardele naționale de evaluare se elaborează de către Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, denumit în continuare CNCE. Pentru învățământul tehnologic, pentru fiecare disciplină/domeniu de studiu/modul de pregătire care nu este în trunchiul comun, standardele naționale de evaluare se realizează de Centrul Național de Învățământ Tehnologic și Tehnologic Dual, denumit în continuare CNITTD.  +  Articolul 96(1) Rezultatele evaluării se exprimă, după caz:a) în învățământul primar, cu excepția clasei pregătitoare, pe parcursul căreia nu se acordă note sau calificative, prin calificative: „foarte bine“, „bine“, „suficient“ sau „insuficient“;b) în învățământul gimnazial, prin note de la 1 la 10;c) în învățământul liceal și în învățământul postliceal, prin note de la 1 la 10;d) prin punctaje/coduri specifice, în cazul testelor standardizate aplicate în afara evaluărilor externe prevăzute de lege;e) prin rapoarte anuale de evaluare a dezvoltării fizice, socioemoționale, cognitive, a limbajului și a comunicării, precum și a dezvoltării capacităților și atitudinilor de învățare, pentru clasa pregătitoare și clasa I.(2) Controlul utilizării și al respectării standardelor naționale de evaluare de către cadrele didactice se realizează prin inspecția școlară.(3) Evaluarea elevilor fără respectarea standardelor naționale de evaluare și/sau evaluarea fără respectarea metodologiilor de evaluare, săvârșită de personalul didactic, constituie abatere disciplinară și se sancționează în conformitate cu prevederile art. 210 alin. (1).(4) Pentru filiera teoretică, evaluarea continuă se face în spațiul școlar, prin aplicarea instrumentelor de evaluare, cu accent pe caracterul formativ al acesteia.(5) Pentru filierele tehnologice, evaluarea continuă se realizează în spațiul școlar, prin aplicarea instrumentelor de evaluare, și la angajatori/locurile de practică, prin probe practice. Competențele profesionale pot fi evaluate integral la angajatori/locurile de practică.  +  Articolul 97(1) Evaluarea realizată pe baza standardelor naționale de evaluare, ca niveluri de performanță a competențelor specifice din programele școlare, stă la baza planurilor individuale de învățare realizate de către profesorul de la clasă. CNCE organizează Banca de instrumente de evaluare, cu funcție orientativă pentru procesul de evaluare, și răspunde de menținerea și actualizarea permanentă a acesteia.(2) CNCE elaborează metodologiile, standardele naționale de evaluare pentru fiecare nivel de învățământ și pentru fiecare disciplină, după caz. Metodologiile se aprobă prin ordin al ministrului educației.(3) Ministerul Educației, prin CNCE, asigură cadrul legal pentru standardizarea evaluării, precum și întregul proces de realizare și implementare a standardizării evaluărilor și examenelor naționale.  +  Secţiunea a 2-a Evaluarea în parcursul școlar  +  Articolul 98(1) Portofoliul educațional cuprinde documente relevante pentru rezultatele învățării elevilor: certificări care prezintă rezultate la disciplinele de studiu, pe ani de studiu/niveluri de școlarizare, rezultate la evaluările naționale și recomandări de recuperare a pierderilor de învățare, produse sau rezultate ale activităților desfășurate, diplome, certificate sau alte înscrisuri obținute în urma evaluării competențelor dobândite în diferite contexte, formale, nonformale și informale.(2) Portofoliul educațional se utilizează începând cu debutul învățământului obligatoriu și este utilizat pe tot parcursul învățământului preuniversitar. Informații din portofoliul educațional pot fi utilizate pentru identificarea decalajelor educaționale și fundamentarea intervențiilor de sprijin.(3) La finalizarea învățământului gimnazial și liceal, profesorul consilier școlar și dirigintele au obligația să emită câte o recomandare de încadrare într-o formă de învățământ de nivel superior, având caracter de orientare școlară pentru fiecare elev în parte. În cazul absolvenților de învățământ liceal se poate realiza și o recomandare sub forma unei orientări vocaționale de încadrare pe piața forței de muncă. Recomandările sunt consultative și sunt emise în baza metodologiei specifice și sunt incluse în portofoliul educațional.(4) După finalizarea învățământului obligatoriu, portofoliul educațional poate fi completat cu rezultate ale activităților de învățare pe tot parcursul vieții.(5) Portofoliul educațional este obligatoriu începând cu generația de preșcolari care intră în grupa mijlocie și generația de elevi din clasa pregătitoare, în anul școlar 2024-2025. Formatul portofoliului educațional, modalitatea de înscriere a datelor și alte detalii sunt cuprinse în metodologia specifică aprobată prin ordin al ministrului educației în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.(6) Rezultatele activităților desfășurate în cadrul unităților de educație extrașcolară sunt cuprinse în portofoliul educațional.(7) În vederea aplicării prevederilor alin. (3), Ministerul Educației prin intermediul CNEI și CJRAE/CMBRAE va asigura resursele necesare achiziționării instrumentelor de evaluare, iar prin intermediul CNFDCD și centrelor pentru cariera didactică, denumite în continuare CCD, va asigura costurile licențierii de către consilierul școlar a utilizării instrumentelor, precum și costurile de formare pentru utilizarea instrumentelor licențiate, în conformitate cu metodologia prevăzută la alin. (3).(8) Evaluările prevăzute la art. 105 alin. (9) sunt realizate în cadrul unei platforme naționale care include teste realizate conform standardelor de alfabetizare funcțională, corelate cu profilul absolventului.(9) Funcționarea și gestionarea platformei naționale de alfabetizare funcțională sunt realizate de CNCE.(10) Datele colectate prin evaluările prevăzute la alin. (9) sunt cuprinse într-un raport care se dă publicității anual de către Ministerul Educației.  +  Articolul 99(1) La finalul grupei mari a grădiniței, cadrul didactic care a asigurat educația preșcolarilor, în colaborare cu consilierul școlar, întocmește un raport descriptiv de evaluare referitor la dezvoltarea fizică și la formarea competențelor cognitive și socioemoționale ale copilului, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.(2) La finalul clasei pregătitoare și al clasei I, personalul didactic de predare responsabil întocmește, în colaborare cu profesorul consilier școlar, pe secțiunea specifică, un raport descriptiv de evaluare referitor la dezvoltarea fizică și la formarea competențelor socioemoționale și cognitive, cu centrare pe abilitățile de citit, scris și calcul matematic, ale elevului, prin raportare la standardele naționale de evaluare, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.(3) În situația în care elevul urmează învățământul gimnazial în altă unitate de învățământ, unitatea de învățământ de proveniență transmite rapoartele descriptive de evaluare și planurile individualizate de învățare, părți componente ale portofoliului educațional, unității de învățământ la care elevul urmează învățământul gimnazial.(4) La finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a, elevii susțin evaluări naționale scrise, obligatorii, la limbă și comunicare, matematică și științe, în baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației. Aceste evaluări includ și itemi pentru evaluarea nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor. Proba de limbă și comunicare cuprinde, pentru elevii din clasele cu predare în limbile minorităților naționale, și limba maternă. Rezultatele acestor evaluări contribuie la monitorizarea calității învățării, cu rol reglator la nivel de sistem.(5) Rezultatele evaluărilor de la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a sunt utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate de învățare ale elevilor și sunt trecute în portofoliul educațional al elevului.(6) Rezultatele evaluărilor sumative standardizate stau la baza elaborării planurilor individualizate de învățare, reprezentând criteriu de evaluare a activității profesionale a personalului didactic de predare, conform metodologiei specifice, aprobate prin ordin al ministrului educației.(7) În vederea aplicării evaluărilor naționale, cu rol de monitorizare și prognoză, Ministerul Educației, prin CNCE, realizează bănci de itemi standardizați.  +  Articolul 100(1) Absolvenții învățământului gimnazial dobândesc diploma de absolvire și foaia matricolă, parte a portofoliului educațional.(2) Continuarea studiilor din învățământul gimnazial în învățământul liceal este asigurată pe baza unui proces de consiliere vocațională și de orientare școlară și profesională care se desfășoară pe tot parcursul ciclului gimnazial în baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației. Numărul de locuri alocate pentru primul an al învățământului liceal este cel puțin egal cu cel al absolvenților clasei a VIII-a.  +  Articolul 101(1) După absolvirea învățământului gimnazial, elevii susțin evaluarea națională, obligatorie. Evaluarea națională a absolvenților clasei a VIII-a constă în probe la disciplinele limba și literatura română, matematică, respectiv limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile gimnaziale într-o limbă a minorităților naționale și opțional pentru elevii care au studiat limba maternă conform art. 60 alin. (5), fiind organizată conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.(2) Unitățile de învățământ liceal pot organiza concurs de admitere în clasa a IX-a, pentru anumite specializări sau pentru toate specializările, pentru maximum 50% din numărul de locuri atribuite prin planul de școlarizare, raportat la numărul de formațiuni de studiu după susținerea de către elevi a evaluării naționale.(3) Până la 10% dintre locuri sunt ocupate prioritar, pe baza rezultatelor obținute la evaluarea națională și conform opțiunilor exprimate, prin repartiție computerizată, de către elevi cu dizabilități și/sau CES și de către elevi de etnie romă.(4) Locurile rămase neocupate după organizarea concursului și repartizarea în urma acestuia conform alin. (2) și (3) se atribuie pe baza rezultatelor obținute la evaluarea națională, conform opțiunilor exprimate, prin repartiție computerizată.(5) În situația în care la concursul de admitere, pentru fiecare specializare, se înscrie un număr de elevi mai mic decât numărul locurilor scoase la concurs, unitatea respectivă nu are dreptul de a organiza concurs de admitere pentru specializarea respectivă în anul școlar următor.(6) Data desfășurării concursului de admitere se stabilește prin ordinul ministrului educației privind aprobarea calendarului de desfășurare a probelor evaluării naționale, a repartizării și admiterii în învățământul liceal și se face publică la începutul fiecărui an școlar.(7) Organizarea concursului și criteriile de admitere se stabilesc prin hotărârea consiliului de administrație al unității de învățământ, care se publică pe site-ul acesteia, la începutul fiecărui an școlar. Concursul de admitere constă în administrarea a două probe, stabilite la nivelul unității de învățământ, care vizează discipline aferente profilului/ specializării.(8) Probele pentru concursul de admitere sunt standardizate și unice la nivel național, fiind elaborate sub coordonarea CNCE, pe baza programei școlare, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației. (9) Pot participa la concursul de admitere elevii care au obținut cel puțin nota 5 (cinci) la fiecare probă a evaluării naționale. Candidații sunt admiși în ordinea descrescătoare a mediei de admitere, în limita locurilor disponibile, cu condiția promovării fiecărei probe cu minimum nota 5 (cinci). Elevii care nu au fost admiși la concursul de admitere participă la repartiția computerizată.(10) Prin excepție de la prevederile alin. (2) și (3), unitățile de învățământ organizează, pentru filiera vocațională, anterior susținerii evaluării naționale, probe de aptitudini specifice pentru admitere.(11) Unitățile de învățământ din cadrul învățământului liceal tehnologic și tehnologic dual stabilesc condițiile de acces în colaborare cu operatorii economici parteneri.(12) Pentru situațiile prevăzute la alin. (10) și (11) unitățile de învățământ au obligația de a publica pe site-ul lor disciplina sau disciplinele la care se susțin probele de aptitudini, programele și procedurile de organizare a acestora, pentru fiecare generație, până cel mai târziu la începutul clasei a VIII-a. Probele suplimentare de admitere se susțin la cel mult două discipline.(13) Metodologia-cadru de organizare și desfășurare a repartizării și admiterii în învățământul liceal este aprobată prin ordin al ministrului educației. Calendarul de desfășurare a repartizării și admiterii în învățământul liceal se publică, pentru fiecare generație, cel mai târziu la începutul anului școlar.  +  Secţiunea a 3-a Examenul național de bacalaureat  +  Articolul 102(1) Absolvenții învățământului liceal primesc diploma de absolvire, foaia matricolă și, după caz, certificatul de calificare profesională de nivel 3 sau 4, parte a portofoliului educațional, care atestă finalizarea studiilor liceale și care conferă dreptul de acces, în condițiile legii, pe piața muncii.(2) Elevii care au promovat clasa a XII-a de liceu cu frecvență, respectiv clasa a XIII-a de liceu - frecvență redusă, respectiv seral, pot susține examenul național de bacalaureat, în conformitate cu o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației.(3) Absolvenții învățământului liceal care susțin și promovează examenul național de bacalaureat dobândesc diplomă de bacalaureat, care le dă dreptul de acces în învățământul superior.(4) Examenul național de bacalaureat constă în susținerea următoarelor probe:a) proba A01 - probă orală de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română, probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările/ calificările - se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare;b) proba A02 - probă orală de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale - se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare;c) proba A1 - probă scrisă la Limba și literatura română - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările/calificările, cu excepția elevilor de la profilul umanist, specializarea filologie, și pentru elevii care au studiat disciplina Limba și literatura română pentru școli și secții cu predare în limba maternă, cu programă specială - se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare;d) proba A2 - probă scrisă la Limba și literatura română pentru elevii de la profilul umanist, specializarea filologie - se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare, cu excepția elevilor care au studiat disciplina Limba și literatura română pentru școli și secții cu predare în limba maternă, cu programă specială;e) proba A3 - probă scrisă la Limba și literatura română pentru elevii care au studiat disciplina Limba și literatura română pentru școli și secții cu predare în limba maternă, cu programă specială;f) proba B - două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională, în acord cu descriptorii elaborați pe baza programelor școlare. Rezultatul evaluării se exprimă prin niveluri de competență corespunzătoare celor din Cadrul european comun de referință pentru limbi străine. Pentru prima limbă străină nivelul de competență vizat este echivalent nivelului B2 din Cadrul european comun de referință pentru limbi străine; pentru a doua limbă străină, nivelul de competență vizat este echivalent nivelului B1, respectiv A2, în funcție de tipul de probă, la alegerea candidatului. Examenele cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine pot fi echivalate conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației. Prin excepție, elevii din învățământul în limba unei minorități naționale care studiază o singură limbă de circulație internațională susțin proba doar din această limbă;g) proba C - proba de evaluare a competențelor digitale, în acord cu descriptorii elaborați pe baza programelor școlare. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelurile de competență în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Examenele cu recunoaștere europeană pentru certificarea competențelor digitale pot fi echivalate conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației;h) proba D - probă scrisă la Limba și literatura maternă - probă comună pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale și opțional pentru elevii care au studiat limba maternă conform art. 60 alin. (5), a unei minorități naționale în unități de învățământ cu predare în altă limbă decât cea maternă de la toate filierele, profilurile și specializările - se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare;i) proba E - două probe scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializării, pe baza standardelor naționale de evaluare;j) proba F - probă scrisă, obligatorie, pentru evaluarea competențelor de bază, complementare profilului/probelor scrise E.(5) Proba E - probe scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializării sunt desfășurate după cum urmează:a) pentru profilul real, specializarea matematică-informatică, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la Matematică și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul real, la alegere între: Informatică, Fizică, Chimie, Biologie;b) pentru profilul real, specializarea științele naturii, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la Fizică/Chimie/Biologie și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul real, la alegere între: Fizică, Chimie, Biologie, Matematică sau Informatică, alta decât cea la care a susținut proba obligatorie;c) pentru profilul umanist, specializarea științe sociale, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la Istorie și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între Geografie și științe socioumane: Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;d) pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la limba și literatura unei limbi de circulație internațională și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între: Istorie, Geografie sau științe socioumane: Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;e) pentru filiera tehnologică, o probă scrisă specifică domeniului de pregătire și o probă la alegere dintre disciplinele relevante pentru profilul real;f) pentru filiera vocațională, două probe, dintre care una obligatorie dintre disciplinele de specialitate și alta la alegere dintre disciplinele relevante pentru profilul predominant al specializării.(6) Proba F va viza competențele de bază, după cum urmează: a) pentru profilul umanist, filiera teoretică, proba scrisă pentru evaluarea competențelor de bază, la alegere între: Matematică, Fizică, Chimie, Biologie;b) pentru profilul real, filiera teoretică, proba scrisă pentru evaluarea competențelor de bază, la alegere între: Istorie, Geografie, Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie; c) pentru filierele tehnologică și vocațională, probă scrisă pentru evaluarea competențelor prevăzute la lit. a) sau b), complementar disciplinelor alese la proba E.(7) Lista disciplinelor și a programelor de examene se stabilește prin ordin al ministrului educației și se dă publicității la începutul ciclului de învățământ.(8) Elevii surzi și/sau hipoacuzici au dreptul de a susține examenul național de bacalaureat în limba maternă, respectiv limba semnelor române (LSR), potrivit prevederilor art. 7 din Legea nr. 27/2020. Metodologia de organizare a examenului de bacalaureat pentru elevii surzi și/sau hipoacuzici se stabilește prin ordin al ministrului educației.  +  Articolul 103(1) Examenul național de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenții învățământului liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:a) au susținut proba A01, A02, respectiv F și au obținut calificativul admis;b) au susținut probele B și C prevăzute la art. 102 alin. (4) și au obținut la proba B cel puțin echivalentul nivelului B1, respectiv A2, în funcție de tipul de probă susținut, iar la proba C au obținut cel puțin nivelul „mediu“;c) au susținut, după caz, proba A1, A2 sau A3 prevăzută la art. 102 alin. (4) și au obținut cel puțin nota 5 (cinci);d) au susținut, după caz, proba D prevăzută la art. 102 alin. (4) și au obținut cel puțin nota 5 (cinci);e) au susținut proba E, prevăzută la art. 102 alin. (4) și au obținut cel puțin nota 5 (cinci) la fiecare dintre cele două discipline;f) au obținut media aritmetică, calculată cu două zecimale exacte, a notelor obținute la A1, A2, A3, D și E, cel puțin egală cu 6.(2) În urma promovării examenului național de bacalaureat, absolventului i se eliberează diploma de bacalaureat.(3) Absolvenților de liceu care au susținut probele B și C prevăzute la art. 102 alin. (4) li se eliberează certificate care atestă nivelul de competență lingvistică, respectiv nivelul de competență digitală. Eliberarea acestor certificate nu este condiționată de promovarea probelor scrise și orale prevăzute la art. 102 alin. (4).(4) În cazul nepromovării examenului național de bacalaureat pot fi recunoscute în sesiunile următoare, la cerere, rezultatele la probele care au fost promovate în sesiunea/sesiunile anterioară(e).(5) În decursul unui an școlar se organizează două sesiuni ale examenului național de bacalaureat.(6) Prin excepție de la prevederile alin. (5), în cazuri temeinic justificate, se poate organiza și o sesiune de bacalaureat specială, aprobată prin ordin al ministrului educației.(7) Candidații pot susține probele din cadrul examenului național de bacalaureat fără taxă, de cel mult 3 ori. Prezentările ulterioare la aceste examene sunt condiționate de achitarea unor taxe stabilite prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației.(8) Probele B, C și F prevăzute la art. 102 alin. (4) se organizează și se desfășoară la nivelul unității de învățământ, în timpul anului școlar, în condițiile stabilite prin metodologie specifică aprobată prin ordin al ministrului educației.(9) Probele orale A01, respectiv A02 și probele scrise A, respectiv D și E, prevăzute la art. 102 alin. (4), se susțin după încheierea cursurilor, în condițiile stabilite prin metodologie specifică aprobată prin ordin al ministrului educației.(10) În situația în care absolvenții studiilor liceale nu au susținut/nu au promovat examenul național de bacalaureat, aceștia pot beneficia de cursuri de pregătire, organizate la nivelul unităților de învățământ liceal, precum și la nivelul instituțiilor de învățământ superior acreditate. Fiecare absolvent poate beneficia o singură dată de finanțare pentru a participa la cursurile de pregătire pentru examenul național de bacalaureat. Cursurile de pregătire în vederea promovării examenului național de bacalaureat, aprobate de Ministerul Educației, se desfășoară potrivit metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.(11) Promovarea examenului de bacalaureat conferă titularilor nivelul de calificare 4.  +  Articolul 104(1) Pentru anumite filiere, profiluri, specializări sau calificări, stabilite prin ordin al ministrului educației, absolvenții învățământului liceal pot susține un examen de certificare a calificării, separat de examenul de bacalaureat.(2) În cadrul liceelor tehnologice, după absolvirea clasei a XI-a, elevii pot obține certificatul de calificare nivel 3, care conferă dreptul de acces pe piața muncii la profesia relevantă pentru domeniul de certificare.(3) Organizarea, desfășurarea și calendarul examenului de certificare se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației, la începutul fiecărui an școlar. Examenul de certificare a calificării de nivel 3 constă într-o probă practică, prin realizarea și prezentarea unui produs/subansamblu/serviciu sau executarea unor operații specifice, conform domeniului, specializării și calificării candidatului.(4) După absolvirea clasei a XII-a, elevii pot obține certificatul de calificare nivel 4 care conferă dreptul de acces pe piața muncii sau accesul în învățământul postliceal.(5) Organizarea, desfășurarea și calendarul examenului de certificare se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației, la finalul fiecărui an școlar, pentru anul școlar următor. Examenul de certificare a competențelor profesionale de nivel 4 constă într-o probă practică, prin realizarea și susținerea unui proiect, conform domeniului, specializării și calificării candidatului. Aceasta poate fi echivalată, după caz, cu proba E din cadrul examenului de bacalaureat, în cazul în care absolventul a luat minimum nota 5 (cinci) la această probă.(6) Obținerea certificatului care atestă nivelul 4 de calificare, conform alin. (5), nu este condiționată de promovarea examenului național de bacalaureat.  +  Capitolul VIII Drepturile și obligațiile beneficiarilor sistemului de învățământ  +  Secţiunea 1 Dispoziții generale  +  Articolul 105(1) Beneficiarii primari ai învățământului preuniversitar sunt antepreșcolarii, preșcolarii și elevii, precum și persoanele adulte înscrise într-o unitate de învățământ.(2) Beneficiarii secundari ai învățământului preuniversitar sunt părinții, tutorii sau reprezentanții legali ai antepreșcolarilor, ai preșcolarilor și ai elevilor.(3) Beneficiarii terțiari ai sistemului de învățământ preuniversitar sunt comunitatea locală și societatea în ansamblul ei.(4) Drepturile și îndatoririle elevilor sunt prevăzute în Statutul elevului, aprobat prin ordin al ministrului educației, în urma consultării Consiliului Național al Elevilor și a altor asociații reprezentative la nivel național ale elevilor.(5) Învățământul preuniversitar este centrat pe beneficiari. Toate deciziile majore sunt luate prin consultarea reprezentanților beneficiarilor primari, respectiv a Consiliului Național al Elevilor și a altor asociații reprezentative la nivel național ale elevilor și prin consultarea reprezentanților beneficiarilor secundari și terțiari, respectiv a structurilor asociative reprezentative ale părinților cu activitate relevantă la nivel național, a reprezentanților mediului de afaceri, a autorităților administrației publice locale și a societății civile, precum și a reprezentanților personalului din învățământul preuniversitar.(6) Prin excepție de la prevederile alin. (4), drepturile, îndatoririle, recompensele și sancțiunile aplicabile elevilor din unitățile de învățământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională sunt prevăzute în Statutul elevului din sistemul de apărare, ordine publică și securitate, care se aprobă prin ordin al conducătorului ministerelor de resort, cu avizul Ministerului Educației.(7) Prin excepție de la prevederile alin. (4), drepturile, îndatoririle, recompensele și sancțiunile aplicabile elevilor din unitățile de învățământ postliceal militar sunt prevăzute în regulamentele de organizare și funcționare ale acestora, care se aprobă prin ordin al ministrului de resort.(8) Elevii pot participa la acțiuni de voluntariat, pentru care pot primi stimulente financiare sau de altă natură, finanțate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului educației și în conformitate cu prevederile Legii nr. 78/2014 privind reglementarea activității de voluntariat în România, cu modificările ulterioare.(9) Nivelul de alfabetizare funcțională a beneficiarilor primari ai educației este evaluat periodic de către Ministerul Educației.(10) Se înființează Programul național de formare a cadrelor didactice în vederea creșterii nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor, finanțat de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației. Implementarea programului este reglementată prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației, la propunerea CNFDCD. Notă
    Conform alineatului (3), Articolul XXVI, Capitolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 115 din 14 decembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1139 din 15 decembrie 2023 aplicarea prevederilor alineatului (10) al articolului 105, se suspendă până la începutul anului școlar 2025-2026.
    (11) În vederea asigurării accesului la învățământul obligatoriu, unitățile de învățământ preuniversitar au obligația de a înscrie persoanele care nu dețin un cod numeric personal, conform normelor metodologice aprobate prin ordin al ministrului educației.(12) Transferul beneficiarilor primari ai educației în cadrul sistemului de învățământ preuniversitar se realizează în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației.
     +  Secţiunea a 2-a Drepturile și obligațiile beneficiarilor sistemului de învățământ  +  Articolul 106(1) În calitate de membri ai comunității școlare, beneficiarii primari ai învățământului preuniversitar au următoarele drepturi:a) dreptul de a avea acces la educație de calitate și gratuită, în sistemul de învățământ de stat. Accesul la educație presupune și posibilitatea studierii în limba maternă, accesul la servicii de informare și consiliere școlară, profesională și psihologică, conexe activității de învățământ, accesul la biblioteci, săli și spații de sport, computere conectate la internet, precum și la alte resurse necesare realizării activităților și proiectelor școlare în afara programului școlar, în limitele resurselor umane și materiale disponibile, manuale școlare gratuite;b) dreptul de a învăța în spații adecvate desfășurării activităților didactice și conexe. Spațiile trebuie să respecte normele de igienă, de protecție a muncii, de protecție civilă și de pază contra incendiilor, să fie adaptate particularităților de vârstă și nevoilor de învățare și numărului de beneficiari primari;c) dreptul de a învăța într-un mediu care sprijină libertatea de expresie fără încălcarea drepturilor și libertăților celorlalți participanți;d) dreptul de a fi protejați împotriva discriminărilor. În acest sens beneficiarii primari beneficiază de tratament nediscriminatoriu din partea conducerii, a personalului didactic, nedidactic și din partea altor elevi din cadrul unității de învățământ;e) dreptul la respectarea imaginii, demnității și personalității proprii;f) dreptul la protecția datelor personale, cu excepția situațiilor prevăzute de lege;g) dreptul la evaluare obiectivă și corectă, cu posibilitatea contestării rezultatelor evaluării lucrărilor scrise;h) dreptul de a fi informat cu privire la notele acordate, înaintea consemnării acestora, la planificarea materiei pe parcursul întregului an școlar, la rezultatele evaluărilor scrise în termen de maximum 15 zile lucrătoare, precum și la actele școlare proprii ce stau la baza situației școlare;i) dreptul de a fi susținuți în conformitate cu nevoile educaționale sau sociale în vederea finalizării învățământului obligatoriu. Statul și unitățile de învățământ preuniversitar sprijină elevii cu CES, inclusiv în ceea ce privește condițiile de acces, de studiu și evaluare adaptate dizabilităților, problemelor medicale sau tulburărilor specifice de învățare. Elevii cu CES au dreptul la școlarizare la domiciliu sau în unități complexe de asistență medicală, de tip spital;j) dreptul de a decide, în funcție de vârsta beneficiarului primar, privind disciplinele din CDEOȘ, tipul și forma de învățământ pe care le va urma, de a participa la concursuri școlare, olimpiade și alte activități extrașcolare organizate de unitatea de învățământ preuniversitar sau unitățile de educație extrașcolară, precum și de a participa la programele de pregătire suplimentară organizate în cadrul unității de învățământ;k) dreptul de a primi premii și recompense pentru rezultate deosebite la activitățile școlare și extrașcolare, în limita resurselor disponibile;l) dreptul la asistență medicală, psihologică și logopedică gratuită în cabinete medicale, psihologice și logopedice școlare ori în unități medicale de stat;m) dreptul de a primi burse și alte forme de sprijin prevăzute de legislația în vigoare.(2) În calitate de membri ai comunității școlare, beneficiarii primari ai învățământului preuniversitar au următoarele îndatoriri:a) obligația de a frecventa toate cursurile și de a se pregăti la fiecare disciplină de studiu în vederea dobândirii competențelor și însușirii cunoștințelor prevăzute de programele școlare;b) obligația de a respecta regulamentele și deciziile unității de învățământ preuniversitar. În acest sens, beneficiarii primari au obligația de a cunoaște prevederile Statutului elevului și ale regulamentului de organizare și funcționare a unității de învățământ, în funcție de nivelul de înțelegere și de particularitățile de vârstă și individuale ale acestora;c) obligația de a se prezenta la școală într-o ținută vestimentară decentă și adecvată, conform regulamentului unității de învățământ preuniversitar;d) obligația de a manifesta înțelegere, toleranță și respect față de întreaga comunitate școlară - beneficiari primari și personalul unității de învățământ;e) obligația de a sesiza reprezentanții unității de învățământ și, după caz, autoritățile competente cu privire la orice ilegalități în desfășurarea procesului de învățământ și a activităților conexe acestuia sau cu privire la orice situație care ar pune în pericol siguranța beneficiarilor primari și a personalului unității de învățământ;f) obligația de a utiliza în mod corespunzător, conform destinației stabilite, toate facilitățile școlare la care au acces;g) obligația de a păstra integritatea și buna funcționare a bazei materiale puse la dispoziția lor de către unitățile de învățământ preuniversitar. Obligația se aplică și în cazul manualelor școlare primite gratuit, beneficiarii primari având obligația restituirii acestora în stare bună, la sfârșitul anului școlar;h) obligația de a respecta curățenia, liniștea și ordinea în spațiul școlar;i) obligația de a cunoaște și de a respecta, în funcție de nivelul de înțelegere și de particularitățile de vârstă și individuale ale acestora, normele de securitate și sănătate în muncă, normele de prevenire și de stingere a incendiilor, normele de protecție civilă, precum și normele de protecție a mediului;j) obligația de a anunța, în caz de îmbolnăvire, profesorul diriginte, direct sau prin intermediul părinților, tutorilor sau susținătorilor legali, de a se prezenta la cabinetul medical și, în funcție de recomandările medicului, mai ales în cazul unei afecțiuni contagioase, de a nu pune în pericol sănătatea colegilor și a personalului din unitate.(3) Elevilor le este interzis:a) să distrugă, să modifice sau să completeze documentele școlare, precum cataloage, foi matricole, carnete de elev și orice alte documente din aceeași categorie, sau să deterioreze bunurile din patrimoniul unității de învățământ;b) să introducă și să difuzeze în unitatea de învățământ preuniversitar materiale care, prin conținutul lor, atentează la independența, suveranitatea, unitatea și integritatea națională a țării, care cultivă violența, intoleranța sau care lezează imaginea publică a unei persoane;c) să blocheze căile de acces în spațiile de învățământ;d) să dețină sau să consume droguri, băuturi alcoolice sau alte substanțe interzise, țigări, substanțe etnobotanice și să participe la jocuri de noroc în perimetrul unității de învățământ;e) să introducă și/sau să facă uz în perimetrul unității de învățământ de orice tipuri de arme sau alte produse pirotehnice, precum muniție, petarde, pocnitori sau altele asemenea, sprayuri lacrimogene, paralizante sau altele asemenea care, prin acțiunea lor, pot afecta integritatea fizică și psihică a elevilor și a personalului unității de învățământ. Elevii nu pot fi deposedați de bunurile personale care nu atentează la siguranța personală sau a celorlalte persoane din unitatea de învățământ, în conformitate cu prevederile legale;f) să difuzeze materiale electorale, de prozelitism religios, cu caracter obscen sau pornografic în incinta unităților de învățământ sau în cadrul activităților desfășurate în mediul online;g) să aibă comportamente jignitoare, indecente, de intimidare, de discriminare și să manifeste violență în limbaj și în comportament față de colegi și față de personalul unității de învățământ;h) să provoace, să instige și să participe la acte de violență;i) să părăsească perimetrul unității de învățământ în timpul programului școlar, cu excepția elevilor majori și a situațiilor prevăzute de regulamentul de organizare și funcționare al unității de învățământ;j) să invite sau să faciliteze intrarea în școală a persoanelor străine fără acordul conducerii școlii și al diriginților;k) să promoveze idei, concepții, doctrine, un limbaj, simboluri și materiale antițigăniste, în conformitate cu prevederile Legii nr. 2/2021 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antițigănismului.(4) Utilizarea unui telefon mobil sau a oricărui alt echipament de comunicații electronice de către un elev este interzisă pe perioada desfășurării cursurilor din învățământul preșcolar, primar și gimnazial, inclusiv în timpul activităților educaționale care se desfășoară în afara unităților de învățământ, cu excepția utilizării acestora în scop educativ sau în spațiile autorizate explicit de regulamentul intern al unității de învățământ.(5) În învățământul liceal, regulamentul intern al unității de învățământ poate interzice folosirea de către un elev a dispozitivelor menționate la alin. (3) în întreaga sau doar o parte din incinta unității de învățământ, precum și în timpul activităților care se desfășoară în afara acesteia.(6) Prevederile alin. (4) și (5) nu se aplică echipamentelor pe care elevii cu CES sunt autorizați să le folosească.(7) Nerespectarea prevederilor alin. (4) și (5) poate duce la preluarea echipamentului de către personalul unității de învățământ în vederea predării, după caz, către părinți/tutori legali ai beneficiarilor primari minori sau elevi conform regulamentului intern al unității de învățământ.(8) Obligațiile beneficiarilor secundari ai sistemului de învățământ sunt următoarele:a) de a înscrie copilul la școală și de a asigura frecventarea cu regularitate și conform programului de către acesta a cursurilor școlare;b) de a asigura întreținerea elevului în vederea asigurării condițiilor necesare finalizării studiilor;c) de a păstra legătura cu educatorul/profesorul de învățământ primar/profesorul diriginte, mediatorul școlar, consilierul școlar sau, după caz, cu conducerea unității de învățământ pentru monitorizarea progresului elevului;d) de a semna contractul educațional prevăzut la art. 14 alin. (4);e) de a sprijini integrarea copilului în colectivul școlii;f) de a contacta personalul școlii în intervalul orar stabilit prin regulamentul de organizare și funcționare al unității de învățământ;g) de a cunoaște, respecta și susține copilul să respecte regulamentul de organizare și funcționare al unității de învățământ în cadrul căreia este înscris beneficiarul primar.  +  Secţiunea a 3-a Sancțiuni aplicabile elevilor  +  Articolul 107(1) Elevii răspund disciplinar pentru încălcarea prevederilor art. 106 alin. (2)-(5).(2) Analiza disciplinară poate fi inițiată de personalul școlar în urma unei încălcări a regulamentelor unității de învățământ preuniversitar sau a comportamentului inadecvat al elevului. Elevul și părinții/tutorii legali sunt informați cu privire la natura încălcării și sunt convocați la o întâlnire formală.(3) Elevii au dreptul la apărare și nu pot fi supuși unor sancțiuni colective.(4) Pentru a putea fi sancționați, faptele trebuie să se petreacă în perimetrul unității de învățământ, în cadrul activităților extrașcolare sau în cadrul activităților desfășurate în mediul online.(5) Sancțiunile ce pot fi aplicate elevilor, în funcție de gravitatea faptei, sunt:a) observație individuală;b) mustrare scrisă;c) retragerea temporară sau pe durata întregului an școlar a burselor de care beneficiază elevul;d) mutarea disciplinară la o clasă paralelă din aceeași unitate de învățământ;e) suspendarea elevului pe o durată limitată de timp;f) preavizul de exmatriculare;g) exmatricularea cu drept de reînscriere, în anul școlar următor, în aceeași unitate de învățământ;h) exmatricularea cu drept de reînscriere, în anul școlar următor, în altă unitate de învățământ;i) exmatricularea fără drept de reînscriere pentru elevii din învățământul postliceal.(6) Toate sancțiunile aplicate se comunică individual, în scris, atât elevilor, cât și părinților/tutorilor legali. Sancțiunea se aplică din momentul comunicării acesteia sau ulterior, după caz.(7) Sancționarea elevilor sub forma mustrării în fața colectivului clasei sau al școlii este interzisă în orice context.(8) Violența fizică sub orice formă se sancționează conform dispozițiilor legale în vigoare.(9) Sancțiunile prevăzute la alin. (5) lit. d)-h) nu se pot aplica în învățământul primar.(10) Sancțiunile prevăzute la alin. (5) lit. f) și g) se pot aplica în învățământul obligatoriu numai în situații foarte grave, când prezența elevului în școală pune în pericol siguranța elevilor sau a personalului din școală, afectând dreptul la educație, respectiv la muncă.(11) Suspendarea elevului se poate realiza pentru o durată de maximum 5 zile lucrătoare. Un elev nu poate fi suspendat pe durata unui an școlar pentru mai mult de 15 zile lucrătoare.(12) Elevii care au fost sancționați conform prevederilor alin. (5) lit. e)-h) beneficiază de consiliere, intervenție psihologică și psihoterapie, precum și de activități remediale.(13) Sancțiunile prevăzute la alin. (5) pot fi însoțite și de scăderea notei la purtare.(14) Procedura de aplicare a sancțiunilor prevăzute la alin. (5) este reglementată de Statutul elevului, prevăzut la art. 105 alin. (4).(15) Procedura de aplicare a sancțiunilor prevăzută la alin. (14) prevede în mod obligatoriu:a) informarea elevilor și a părinților/tutorilor legali;b) intervievarea elevilor, în prezența părinților/tutorilor legali;c) după caz, consultarea managerului de caz desemnat de DGASPC, în acord cu Hotărârea Guvernului nr. 49/2011 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind prevenirea și intervenția în echipă multidisciplinară și în rețea în situațiile de violență asupra copilului și de violență în familie și a Metodologiei de intervenție multidisciplinară și interinstituțională privind copiii exploatați și aflați în situații de risc de exploatare prin muncă, copiii victime ale traficului de persoane, precum și copiii români migranți victime ale altor forme de violență pe teritoriul altor state și a raportului de evaluare multidisciplinară realizat de acesta;d) oferirea posibilității de contestare a sancțiunii.(16) În procesul de sesizare și analiză disciplinară a elevilor, comunicarea cu părinții/tutorii legali se realizează în absența elevilor, într-un spațiu dedicat, care asigură confidențialitatea, în prezența consilierului școlar și a mediatorului școlar, dacă este necesar.(17) Elevii care se fac responsabili de deteriorarea sau sustragerea bunurilor unității de învățământ sunt obligați să acopere, în conformitate cu prevederile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare, toate cheltuielile ocazionate de lucrările necesare reparațiilor sau, după caz, să restituie bunurile ori să suporte toate cheltuielile pentru înlocuirea bunurilor deteriorate sau sustrase.(18) În cazul distrugerii sau deteriorării manualelor școlare primite gratuit, elevii vinovați înlocuiesc manualul deteriorat cu un exemplar nou, corespunzător disciplinei, anului de studiu și tipului de manual deteriorat. În caz contrar, elevii vor achita contravaloarea manualelor respective. Elevii nu pot fi sancționați cu scăderea notei la purtare pentru distrugerea sau deteriorarea manualelor școlare.  +  Secţiunea a 4-a Bursele elevilor  +  Articolul 108(1) Elevii de la cursurile cu frecvență de zi din învățământul preuniversitar de stat obligatoriu beneficiază de burse. Cuantumul minim al burselor și metodologia-cadru de acordare a burselor sunt aprobate prin ordin al ministrului educației, la propunerea Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar, denumit în continuare CNFÎP.(2) Valoarea burselor poate fi suplimentată de către consiliile de administrație a unităților de învățământ în funcție de:a) sume alocate de autoritățile administrației publice locale;b) alte venituri obținute potrivit legii.(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), pentru anul școlar 2023-2024, cuantumul minim al burselor este stabilit după cum urmează:a) bursă de merit - 450 lei/lună;b) bursă socială - 300 lei/lună;c) bursă tehnologică - 300 lei/lună.(4) Bursa de merit reprezintă o formă de stimulare a performanței elevilor.(5) Bursa socială reprezintă o formă de sprijin a elevilor din medii dezavantajate socioeconomic sau din grupuri vulnerabile sau cu situații medicale speciale, prevăzute în metodologia-cadru, în vederea susținerii participării la activitățile didactice și a prevenirii abandonului școlar. Prin excepție de la prevederile alin. (1), se acordă burse sociale și elevilor minori, respectiv elevilor în risc de excluziune socială, neangajați pe piața muncii și înscriși în formele de învățământ cu frecvență redusă sau în programele educaționale de tip „A doua șansă“.(6) Elevii care beneficiază de bursă socială au dreptul la păstrarea confidențialității asupra identității, datelor cu caracter personal și informațiilor referitoare la situația de dificultate în care se află.(7) Dreptul la bursă socială al elevilor proveniți din familii care beneficiază de venit minim de incluziune conform Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificările și completările ulterioare, se acordă în baza deciziei de stabilire a dreptului la ajutor de incluziune a familiei elevului. Acordarea dreptului se face în urma comunicării de către agențiile pentru plăți și inspecție socială județene, respectiv a municipiului București, a listei elevilor care frecventează învățământul cu frecvență, proveniți din familii beneficiare de ajutor de incluziune, în luna anterioară celei de raportare a listei.(8) Bursele sociale se acordă în baza unor condiții privind venitul mediu net pe membru de familie, supus impozitului pe venit, conform metodologiei-cadru prevăzute la alin. (1). Verificarea veniturilor declarate de părinții/tutorii legal instituiți/reprezentanții legali ai elevilor minori, în vederea acordării dreptului la bursă socială, de către unitatea de învățământ, se face prin solicitarea eliberării unui document care să ateste situația veniturilor declarate de către organul central fiscal în a cărui rază teritorială se află situat beneficiarul.(9) În unitățile de învățământ în care își desfășoară activitatea mediatori școlari, aceștia sunt implicați în informarea și susținerea familiilor pentru accesarea burselor și a altor forme de sprijin financiar acordat elevilor prin unitățile de învățământ.(10) Bursa tehnologică reprezintă o formă de stimulare a elevilor care urmează învățământul tehnologic în condițiile metodologiei-cadru, în conformitate cu prioritățile Ministerului Educației.(11) Pentru stimularea excelenței, elevii beneficiază de burse de excelență olimpică I și II, acestea fiind alocate în funcție de distincțiile primite de către aceștia, după cum urmează:a) bursa de excelență olimpică I se acordă elevilor care obțin distincții, respectiv premiile I, II, III și mențiune, la olimpiadele școlare internaționale, respectiv campionatele sportive școlare internaționale recunoscute de Ministerul Educației și la Jocurile Olimpice în parteneriat cu Comitetul Olimpic și Sportiv Român. Bursele de excelență olimpică I se acordă lunar elevilor de gimnaziu și liceu, pe întreaga durată a anului școlar următor obținerii distincției. Prin excepție, elevii din ultimul an de studii liceale primesc un premiu în cuantum egal cu valoarea cumulată a bursei pentru un an școlar;b) bursa de excelență olimpică II se acordă elevilor care obțin distincții, respectiv premiile I, II și III la olimpiadele școlare naționale organizate și finanțate de Ministerul Educației. Bursele de excelență olimpică II se acordă lunar elevilor de gimnaziu și liceu, pe întreaga durată a anului școlar următor obținerii distincției. Prin excepție, elevii din ultimul an de studii liceale primesc un premiu în cuantum egal cu valoarea cumulată a bursei pentru un an școlar.(12) Bursele elevilor din învățământul preuniversitar sunt alocate din bugetul Ministerului Educației, după cum urmează:a) bursele de merit pentru minimum 30% din elevii din fiecare clasă de gimnaziu și liceu dintr-o unitate de învățământ preuniversitar, cu respectarea criteriilor și condițiilor stabilite prin metodologia-cadru;b) bursele sociale pentru toți elevii care se încadrează în criteriile și condițiile stabilite prin metodologia-cadru;c) bursele tehnologice pentru elevii care frecventează învățământul tehnologic și care se încadrează în specializările și condițiile stabilite prin metodologia-cadru;d) bursele de excelență olimpică I și II pentru toți elevii care au obținut distincțiile prevăzute la alin. (11) lit. a) și b), cu respectarea metodologiei-cadru.(13) Elevii și părinții sunt informați cu privire la criteriile, condițiile și metodologia de acordare a burselor cu minimum 15 zile lucrătoare înainte de data-limită pentru depunerea cererilor și documentelor justificative.(14) Bursele sociale și/sau bursele tehnologice se pot cumula cu orice tip de bursă.(15) Prin excepție de la prevederile alin. (1), elevii din unitățile de învățământ preuniversitar particular și confesional beneficiază, de la bugetul de stat, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, de:a) burse de excelență olimpică I și II;b) burse sociale, dacă sunt școlarizați fără taxe;c) burse tehnologice, dacă se încadrează în specializările și condițiile stabilite prin metodologia-cadru.(16) Printre beneficiarii burselor de merit se numără de drept elevii care au obținut premiul I la concursurile școlare naționale recunoscute de Ministerul Educației, dacă acestea nu au fost finanțate de Ministerul Educației, câștigătorii medaliilor de aur la campionatele naționale organizate de federațiile sportive naționale în sporturi olimpice, precum și alte categorii de elevi cu performanțe educaționale, artistice sau sportive în conformitate cu prevederile metodologiei-cadru prevăzute la alin. (1).(17) Cuantumul lunar al burselor de excelență olimpică I/ internațională și II/națională este diferențiat în funcție de nivelul distincției obținute, după cum urmează:a) pentru locul I, cuantumul lunar al bursei de merit olimpic internațional reprezintă echivalentul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la data acordării acesteia;b) pentru locul al II-lea, cuantumul lunar al bursei de merit olimpic internațional reprezintă echivalentul a 75% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată la data acordării acesteia;c) pentru locul al III-lea, cuantumul lunar al bursei de merit olimpic internațional reprezintă echivalentul a 50% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată la data acordării acesteia;d) pentru mențiune, cuantumul lunar al bursei de merit olimpic internațional reprezintă echivalentul a 25% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată la data acordării acesteia;e) bursa de excelență olimpică II/națională este în cuantum de 700 lei/lună și poate fi actualizat, anual, prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației, la propunerea CNFÎP.(18) Elevul care nu a obținut media 10 la purtare la finalul anului școlar pierde bursa de merit în anul școlar următor.(19) Mamele minore reintegrate într-o unitate de învățământ beneficiază de o bursă lunară în cuantum de 700 de lei, pe perioada desfășurării activităților didactice, cu condiția frecventării orelor de curs.(20) Sumele alocate pentru bursele elevilor sunt neimpozabile și nu sunt luate în considerare la calculul venitului mediu net lunar pe membru de familie, necesar pentru obținerea venitului minim garantat, precum și pentru alte beneficii sociale.(21) Elevii pot beneficia și de alte tipuri de burse, pe bază de contract încheiat cu operatori economici ori cu alte persoane juridice sau fizice sau acordate de autoritatea publică locală sau județeană. Acestea pot fi cumulate cu bursele provenite de la bugetul de stat.(22) Elevii străini din învățământul preuniversitar pot beneficia de burse, potrivit prevederilor legale.(23) Statul român poate aloca anual, prin hotărâre a Guvernului, un număr de burse pentru școlarizarea elevilor și cursanților străini, în baza unor acorduri bilaterale, a ofertei unilaterale a statului român sau la propunerea ministerelor interesate.(24) Condițiile de școlarizare a elevilor străini, inclusiv condițiile de finanțare, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.  +  Secţiunea a 5-a Reprezentarea elevilor  +  Articolul 109(1) Consiliul Național al Elevilor este partener al Ministerului Educației, cu rol consultativ în procesul decizional. Elevii pot fi reprezentați și prin alte asociații reprezentative la nivel național cu rol consultativ în procesul decizional.(2) Consiliul Național al Elevilor funcționează după un regulament de organizare și funcționare aprobat prin ordin al ministrului educației.(3) În vederea îndeplinirii misiunii sale de reprezentare a tuturor elevilor din învățământul preuniversitar, Consiliul Național al Elevilor are în subordine consilii județene ale elevilor, constituite în fiecare județ, respectiv Consiliul Municipal al Elevilor București, constituit la nivelul municipiului București. De asemenea, la nivel școlar se constituie consilii școlare ale elevilor în fiecare unitate de învățământ preuniversitar.(4) Alegerile pentru funcțiile vacante din cadrul consiliului elevilor sunt organizate fără ingerință din partea cadrelor didactice. Influențarea sesiunilor de alegeri din cadrul consiliului elevilor constituie abatere disciplinară și se sancționează în conformitate cu prevederile art. 210 alin. (1).(5) În baza principiului subsidiarității, consiliile județene ale elevilor, respectiv Consiliul Municipal al Elevilor București sunt structuri partenere ale DJIP/DMBIP. Aceeași relație de colaborare trebuie să existe și între consiliile școlare ale elevilor, elevii reprezentanți în consiliile de administrație și echipele de conducere ale unităților de învățământ preuniversitar.(6) Ministerul Educației, respectiv unitățile de învățământ preuniversitar sprijină activitatea Consiliului Național al Elevilor și a substructurilor sale.  +  Secţiunea a 6-a Elevii capabili de performanțe înalte  +  Articolul 110(1) Statul sprijină elevii capabili de performanțe înalte prin activități organizate atât în unitățile de învățământ, cât și în centrele județene de excelență/Centrul Municipiului București pentru Excelență. Organizarea și funcționarea centrelor județene de excelență/Centrului Municipiului București pentru Excelență se aprobă prin ordin al ministrului educației.(2) Centrele județene de excelență/Centrul Municipiului București pentru Excelență, denumite în continuare centre de excelență, funcționează ca unități de educație extrașcolară cu personalitate juridică și sunt coordonate metodologic de Centrul Național pentru Excelență.  +  Articolul 111(1) În unitățile de învățământ și în centrele de excelență se pot desfășura activități suplimentare de învățare și programe educaționale pentru elevii capabili de performanțe înalte, adaptate la particularitățile, interesele, potențialul și ritmul lor de învățare. Aceste programe sunt de aprofundare și extindere a învățării corespunzătoare curriculumului național sau altor domenii, de dezvoltare a unor aptitudini specifice, de mentorat și transfer de competență, de accelerare a promovării, conform ritmului individual de învățare.(2) Resursele umane, curriculare, informaționale, materiale și financiare pentru susținerea elevilor capabili de performanțe înalte se asigură de Ministerul Educației, prin DJIP/DMBIP, conform normelor metodologice aprobate prin ordin al ministrului educației.(3) Administrațiile publice locale pot susține programele centrelor de excelență.  +  Articolul 112(1) Identificarea tinerilor capabili de performanță înaltă se realizează de echipe formate din specialiști în domeniu, psihologi, pedagogi, profesori, și satisface exigențele de obiectivitate, fidelitate, validitate și fiabilitate. Membrii acestor echipe nu pot efectua activități de pregătire cu tinerii selectați.(2) În procesul de identificare se utilizează profiluri psihocomportamentale, studii de caz, ghiduri de nominalizare, chestionare, teste psihologice de aptitudini școlare, individuale și colective, de inteligență, de creativitate, de aptitudini speciale, analiza activității și a rezultatelor școlare, precum și alte instrumente și procedee elaborate de specialiști.(3) Procedurile de identificare a tinerilor capabili de performanță înaltă proveniți din medii socioeconomice dezavantajate se adaptează specificului lor și prin implicarea reprezentanților comunității locale.  +  Articolul 113(1) Pentru sprijinirea elevilor capabili de performanțe înalte, Ministerul Educației organizează olimpiade, competiții școlare, extrașcolare și extracurriculare, tabere de profil, simpozioane și alte activități specifice și poate acorda burse și alte forme de sprijin material și financiar. Normele metodologice privind organizarea și desfășurarea olimpiadelor, a competițiilor școlare, extrașcolare și extracurriculare, a taberelor de profil, a simpozioanelor și a altor activități specifice, cuantumul stimulentelor financiare acordate profesorilor care i-au pregătit și unităților școlare de proveniență a premianților se aprobă prin hotărâre a Guvernului.(2) Absolvenții clasei a VIII-a pot fi înscriși în clasa a IX-a fără susținerea evaluării naționale sau a concursului de admitere la liceu dacă au obținut, pe parcursul gimnaziului, premiul I la etapa națională a olimpiadelor școlare organizate și finanțate de Ministerul Educației sau au obținut premiile I, II sau III la competiții internaționale recunoscute de Ministerul Educației, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordinul ministrului educației.(3) Elevii cu performanțe deosebite la olimpiadele naționale sau la competițiile internaționale pot fi înscriși fără examen în învățământul superior la filiera/profilul/specializarea care corespunde specificului olimpiadei naționale/competiției internaționale dacă au obținut premiul I la etapa națională a olimpiadelor școlare organizate și finanțate de Ministerul Educației sau au obținut premiile I, II sau III la competiții internaționale recunoscute de Ministerul Educației. Lista privind corespondența specificului olimpiadei naționale/competiției internaționale cu filiera/profilul/specializarea la care se face înscrierea se aprobă anual prin ordin al ministrului educației.(4) Identificarea elevilor capabili de performanțe înalte, care vor urma programele de pregătire din unitățile de învățământ sau din centrele de excelență, se poate realiza începând cu nivelul de vârstă specific clasei a III-a.(5) Elevii capabili de performanțe înalte pot promova 2 ani de studii într-un an școlar, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației, cu excepția celor din unitățile de învățământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională.  +  Articolul 114(1) Se înființează Centrul Național pentru Excelență, organism de specialitate al Ministerului Educației, fără personalitate juridică, cu rol de organizare și coordonare metodologică, monitorizare și evaluare, după caz, a următoarelor activități și servicii educaționale:a) elaborarea strategiilor de identificare și de selecție a elevilor capabili de performanțe înalte, în vederea constituirii unor grupe de excelență pe discipline, arii curriculare sau domenii științifice, artistice și tehnice;b) inițierea acțiunilor de identificare și promovare a elevilor capabili de performanțe înalte;c) coordonarea metodologică a centrelor județene de excelență/Centrului Municipiului București pentru Excelență și unităților de învățământ în cazul activităților de sprijin al elevilor capabili de performanțe înalte;d) asigurarea constituirii, funcționării și pregătirii grupelor de excelență;e) elaborarea și asigurarea implementării unor programe de parteneriat cu diverse instituții din țară și străinătate, cu organizații neguvernamentale, cu comunitatea locală, în scopul îmbunătățirii condițiilor și resurselor necesare sprijinirii participării și implementării activităților destinate elevilor capabili de performanțe înalte;f) dezvoltarea programelor proprii de cercetare didactică și organizarea conferințelor care au ca temă activitățile specifice centrului de excelență;g) organizarea taberelor naționale de pregătire a elevilor capabili de performanțe înalte, pe discipline;h) organizarea activității de pregătire a loturilor olimpice naționale, județene/ale municipiului București;i) crearea de contexte pentru implicarea elevilor capabili de performanțe înalte în procese de reflecție asupra transformărilor și reformelor vizate în domeniile acestora de excelență;j) implicarea instituțiilor de învățământ superior în organizarea programelor și demersurilor pe care centrele de excelență le derulează în vederea sprijinirii elevilor capabili de performanțe înalte.(2) Regulamentul de organizare și funcționare a Centrului Național pentru Excelență se aprobă prin ordin al ministrului educației.(3) Centrul Național pentru Excelență are rol de sprijinire a centrelor de excelență.(4) Finanțarea Centrului Național pentru Excelență și a activităților centrelor de excelență se asigură din bugetul Ministerului Educației.
     +  Capitolul IX Conducerea sistemului național de învățământ  +  Secţiunea 1 Conducerea și coordonarea la nivel central și local  +  Articolul 115(1) Ministerul Educației, în calitate de organ de specialitate al administrației publice centrale, elaborează și implementează politica națională în domeniul învățământului preuniversitar și are drept de inițiativă și de execuție în domeniul politicii financiare și al resurselor umane din sfera educației.(2) Ministerul Educației exercită, în domeniul învățământului preuniversitar, următoarele atribuții:a) elaborează, aplică, monitorizează și evaluează politicile educaționale naționale;b) coordonează și controlează sistemul național de învățământ;c) monitorizează activitatea de evaluare externă;d) aprobă cadrul general privind politicile educaționale, scopurile, obiectivele și standardele ce trebuie asumate și îndeplinite de unitățile de învățământ din sistemul național;e) răspunde de evaluarea sistemului național de învățământ, pe baza standardelor naționale;f) avizează structura rețelei învățământului preuniversitar special și analizează și propune modificări ale acesteia;g) înaintează Guvernului, spre aprobare, cifrele de școlarizare, la propunerea DJIP/DMBIP, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului educației;h) coordonează elaborarea și aprobă curriculumul național și sistemul național de evaluare, asigură și supraveghează respectarea acestora;i) evaluează, aprobă și achiziționează manualele școlare, conform legii, și, în acest sens, este singura autoritate cu competențe în domeniu;j) asigură coordonarea metodologică, prin instituțiile abilitate, a școlarizării specializate și a asistenței psihopedagogice adecvate a beneficiarilor primari cu CES;k) realizează analiza asigurării condițiilor echitabile de acces, progres și finalizare a învățământului și propune spre aprobare Guvernului și autorităților administrației publice locale abilitate măsuri corespunzătoare;l) asigură cadrul organizatoric pentru selecționarea și pregătirea adecvată a elevilor capabili de performanțe înalte;m) elaborează politicile naționale în domeniul resurselor umane din sistemul național de învățământ, precum și normativele de personal din învățământul preuniversitar de stat;n) coordonează, monitorizează și controlează formarea inițială și pe parcursul carierei didactice a personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare și control, în concordanță cu politicile publice de la nivel național;o) coordonează concursul național de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din învățământul preuniversitar de stat;p) elaborează, împreună cu alte ministere interesate, strategia colaborării cu alte state și cu organismele internaționale specializate în domeniul învățământului, formării profesionale și al cercetării științifice;q) stabilește modalitățile de recunoaștere și de echivalare a studiilor, a diplomelor, a certificatelor și a titlurilor științifice eliberate în străinătate, pe baza unor norme interne aprobate prin ordin al ministrului educației, încasează taxe, în lei și în valută, pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de vizarea și de recunoașterea actelor de studii, conform legii;r) stabilește structura anului școlar, prin ordin al ministrului educației;s) elaborează metodologii și regulamente pentru asigurarea cadrului unitar al implementării politicilor educaționale la nivel național;ș) elaborează Regulamentul de organizare și funcționare a DJIP/DMBIP și alte regulamente-cadru de organizare și funcționare a unităților/instituțiilor de la nivelul sistemului național de învățământ și domeniului educației;t) aprobă și publică pe pagina web a instituției Calendarul național al activităților educative extrașcolare și Calendarul național al activităților extrașcolare de promovare a științei;ț) asigură omologarea mijloacelor de învățământ conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației;u) elaborează norme specifice pentru construcțiile școlare și pentru dotarea acestora, după consultarea cu instituțiile cu atribuții în domeniu;v) elaborează studii de diagnoză și de prognoză în domeniul învățământului, inclusiv de monitorizare a parcursului educațional/profesional al absolvenților;w) coordonează colectarea și asigură analizarea și interpretarea datelor statistice pentru sistemul național de indicatori privind educația, precum și transparența și publicarea acestora;x) face public și prezintă Parlamentului României anual, până la data de 31 decembrie, raportul privind starea învățământului preuniversitar din România, în care sunt prezentate inclusiv elemente privind guvernanța și direcțiile/prioritățile de dezvoltare a învățământului preuniversitar;y) aprobă formularele actelor de studii, ale documentelor școlare, controlează periodic modul de folosire a acestora de către unitățile de învățământ și avizează necesarul de formulare solicitat și comanda pentru tipărirea acestora;z) coordonează, prin structuri de specialitate, după caz, funcționarea optimă a platformelor strategice din domeniul educației;aa) fundamentează și propune Ministerului Finanțelor repartizarea pe județe și municipiul București a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru finanțarea de bază.(3) În realizarea atribuțiilor sale, Ministerul Educației, prin ordin al ministrului educației, înființează, organizează și finanțează comisii și consilii naționale și poate propune Guvernului înființarea, organizarea și finanțarea de agenții și alte instituții, prin hotărâre a Guvernului.(4) Ministerul Educației proiectează, fundamentează și aplică strategiile naționale în domeniul educației, prin consultarea partenerilor de dialog ai Ministerului Educației.(5) La nivelul Ministerului Educației funcționează Corpul de experți externi pentru monitorizare și control, denumit în continuare CEEMC, cu atribuții și prerogative prevăzute prin regulament propriu de organizare și funcționare, aprobat prin ordin al ministrului educației.(6) Din CEEMC face parte personal didactic cu competențe specifice în monitorizare și control, selectat și numit prin ordin al ministrului educației, în baza regulamentului propriu de organizare și funcționare.(7) Ministerul Educației poate emite reglementări având ca obiect organizarea și funcționarea sistemului de învățământ preuniversitar, în condițiile normei primare, pe durata stării de urgență, a stării de alertă și a stării de asediu.(8) Ministerul Educației, în concordanță cu prevederile legale, în vederea susținerii implementării politicilor din domeniu, poate semna protocoale de colaborare cu autorități și instituții publice, culte recunoscute de lege, federații sindicale, organizații neguvernamentale. Protocoalele de colaborare sunt documente publice și se publică pe site-ul Ministerului Educației.(9) La stabilirea structurii anului școlar, Ministerul Educației va avea în vedere:a) pentru beneficiarii direcți ai educației și formării profesionale care aparțin unui cult religios legal, creștin, acordarea zilelor libere pentru Vinerea Mare - ultima zi de vineri înaintea Paștelui, prima și a doua zi de Paști, prima și a doua zi de Rusalii, în funcție de data la care sunt celebrate de cultul respectiv;b) includerea a două zile libere suplimentare pentru fiecare dintre cele trei sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creștine, pentru beneficiarii direcți ai educației și formării profesionale aparținând acestora.  +  Articolul 116(1) Se înființează direcțiile județene de învățământ preuniversitar/Direcția Municipiului București de Învățământ Preuniversitar, ca servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educației, cu personalitate juridică, prin reorganizarea inspectoratelor școlare județene/Inspectoratului Școlar al Municipiului București, finanțate din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educației.(2) Structura organizatorică a DJIP/DMBIP este aprobată prin ordin al ministrului educației. Posturile sunt prevăzute, în condițiile legii, pentru personal de conducere, îndrumare și control, personal didactic auxiliar și personal administrativ.(3) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se face încadrarea întregului personal în numărul maxim de posturi aprobat și în noua structură organizatorică, cu respectarea condițiilor prevăzute de legislația în vigoare pentru fiecare categorie de personal.(4) Personalul de conducere, personalul de îndrumare și control, personalul didactic, didactic auxiliar și administrativ al inspectoratelor școlare județene/Inspectoratului Școlar al Municipiului București este preluat la DJIP/DMBIP, în conformitate cu dispozițiile regulamentelor de organizare și funcționare a acestora, aprobate prin ordin al ministrului educației.(5) DJIP/DMBIP exercită următoarele atribuții:a) aplică politicile și strategiile Ministerului Educației, precum și politicile naționale la nivel județean și la nivelul municipiului București;b) monitorizează aplicarea legislației la nivelul unităților de învățământ;c) controlează, monitorizează și evaluează calitatea managementului unităților de învățământ;d) sprijină Ministerul Educației în activitatea de coordonare a CJRAE/CMBRAE;e) coordonează și controlează activitățile unităților de educație extrașcolară ale Ministerului Educației din aria județului/municipiului București;f) monitorizează modul în care autoritățile administrației publice locale își îndeplinesc atribuțiile privind asigurarea finanțării unităților de învățământ preuniversitar;g) colaborează cu instituția prefectului în vederea asigurării implementării la nivel local a politicilor guvernamentale din domeniu;h) coordonează admiterea în licee, evaluările naționale, examenele de certificare a calificărilor profesionale și concursurile școlare la nivelul unităților de învățământ din județ și din municipiul București;i) înaintează Ministerului Educației rețeaua școlară a unităților de învățământ preuniversitar organizată de către autoritățile administrației publice locale din raza lor teritorială, în vederea avizării și publicării;j) asigură, împreună cu autoritățile administrației publice locale, școlarizarea preșcolarilor și elevilor și monitorizează participarea la actul educațional a acestora pe durata învățământului obligatoriu;k) monitorizează situația abandonului școlar și a părăsirii timpurii a sistemului de învățământ la nivelul fiecărei unități de învățământ preuniversitar din raza sa teritorială;l) colaborează cu centrele școlare pentru educație incluzivă, în vederea asigurării serviciilor educaționale specializate, coordonează, monitorizează și evaluează servicii specializate de mediere școlară;m) monitorizează respectarea prevederilor legale privind prevenirea segregării școlare, în toate unitățile de învățământ din raza teritorială, în vederea identificării și combaterii fenomenelor de segregare școlară, și susține participarea personalului didactic la cursuri de formare profesională pentru dobândirea de competențe în educație incluzivă;n) comunică Ministerului Educației, până în prima zi lucrătoare a lunii aprilie a fiecărui an, un raport privind măsurile de combatere a segregării, la nivel județean/al municipiului București;o) monitorizează implementarea programelor naționale inițiate de Ministerul Educației, precum și a proiectelor derulate de unitățile de învățământ în cadrul programelor UE în domeniul educației;p) sprijină unitățile de învățământ în accesarea și implementarea de proiecte din fonduri naționale și europene;q) mediază conflictele și litigiile survenite între autoritățile administrației publice locale și unitățile de învățământ, la solicitarea motivată a oricăreia dintre părți;r) menține, în baza principiului subsidiarității, legătura cu organizațiile reprezentative ale elevilor, profesorilor și părinților și asigură participarea acestora în procesul de elaborare și implementare a unor politici educaționale la nivel județean și la procesul de luare a deciziilor care vizează comunitatea școlară;s) sprijină unitățile de învățământ și verifică acuratețea datelor raportate de către acestea în vederea sprijinirii elaborării de politici publice bazate pe date;ș) prezintă public un raport anual privind starea învățământului la nivelul județului sau al municipiului București;t) acordă consiliere și asistență unităților de învățământ în gestionarea resurselor umane;ț) monitorizează activitățile de constituire și de vacantare a posturilor didactice/catedrelor din unitățile de învățământ preuniversitar de stat și particular, organizează concursul național de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din învățământul preuniversitar de stat, monitorizează concursurile de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate organizate de unitățile de învățământ preuniversitar particular și examenul național de licențiere în cariera didactică;u) elaborează și gestionează baza de date privind personalul angajat în unitățile de învățământ, în limitele competențelor ce îi revin;v) realizează auditul periodic al resursei umane din învățământul preuniversitar;w) colaborează cu CCD pentru asigurarea cursurilor specifice de formare, pe baza recomandărilor de formare continuă, asociate fiecărei inspecții de specialitate;x) asigură recunoașterea și echivalarea studiilor efectuate în străinătate de către elevii români;y) susține dezvoltarea și administrarea resurselor educaționale deschise și a platformelor strategice din educație.(6) DJIP/DMBIP are un consiliu de administrație și un consiliu consultativ. Funcționarea acestora se realizează în baza unui regulament propriu, elaborat și aprobat de consiliul de administrație, conform regulamentului-cadru aprobat prin ordin al ministrului educației. Reprezentanții federațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar și un reprezentant al elevilor care face parte din consiliul județean al elevilor/Consiliul Municipal al Elevilor București, un reprezentant județean al structurilor asociative reprezentative ale părinților cu activitate relevantă la nivel național participă, cu statut de observatori, la lucrările consiliului de administrație al DJIP/DMBIP.(7) În structura DJIP/DMBIP din județele cu învățământ și în limbile minorităților naționale sunt cuprinși și inspectori pentru acest tip de învățământ, conform art. 60 alin. (8). În județele/municipiul București unde se organizează formațiuni de studiu sau grupe pentru studiul limbii minorității naționale se normează, suplimentar, un post de inspector. Inspectorii pentru aceste tipuri de învățământ sunt numiți respectând prevederile prezentei legi, cu consultarea grupului parlamentar al minorităților naționale.(8) În structura DJIP/DMBIP sunt cuprinși și inspectori pentru problemele antepreșcolarilor/preșcolarilor și elevilor proveniți din medii socioeconomice dezavantajate și/sau din grupuri marginalizate din punct de vedere social - romi. Inspectorii școlari pentru copiii și tinerii proveniți din grupuri marginalizate din punct de vedere social - romi sunt numiți respectând procedurile legale în vigoare, cu consultarea grupului parlamentar al minorităților naționale.(9) DJIP/DMBIP este condusă de un director general și directori generali adjuncți numiți prin ordin al ministrului educației, în urma susținerii unui concurs organizat de Ministerul Educației, pe baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.(10) Reprezentanții federațiilor sindicale reprezentative la nivel de negociere colectivă învățământ preuniversitar, ai Consiliului Național al Elevilor și ai structurilor asociative reprezentative ale părinților cu activitate relevantă la nivel național participă, cu statut de observatori, la concursul de ocupare a funcțiilor de conducere, îndrumare și control din cadrul DJIP/DMBIP. Notă
    Conform literei b) a alineatului (1), Articolul XXVI, Capitolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 115 din 14 decembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1139 din 15 decembrie 2023 începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, aplicabilitatea articolului 116 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările ulterioare, se prorogă până la începutul anului școlar 2025-2026.
     +  Articolul 117(1) Se înființează Agenția Română pentru Asigurarea Calității și Inspecție în Învățământul Preuniversitar, instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Ministerului Edu