ORDIN nr. 1.136 din 14 decembrie 2023privind aprobarea setului de standarde de locuire incluzivă în comunitate a persoanelor adulte cu dizabilități, precum și a metodologiei de acordare, de organizare și funcționare, de finanțare și monitorizare a locuințelor din rețeaua de locuire incluzivă
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 1153 din 20 decembrie 2023
Având în vedere:– Legea nr. 7/2023 privind susținerea procesului de dezinstituționalizare a persoanelor adulte cu dizabilități și aplicarea unor măsuri de accelerare a acestuia și de prevenire a instituționalizării, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative;– Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare;– Legea nr. 221/2010 pentru ratificarea Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 13 decembrie 2006, deschisă spre semnare la 30 martie 2007 și semnată de România la 26 septembrie 2007, cu modificările ulterioare;– Hotărârea Guvernului nr. 490/2022 pentru aprobarea Strategiei naționale privind drepturile persoanelor cu dizabilități „O Românie echitabilă“ 2022-2027;– Hotărârea Guvernului nr. 1.543/2022 pentru aprobarea Strategiei naționale privind prevenirea instituționalizării persoanelor adulte cu dizabilități și accelerarea procesului de dezinstituționalizare, pentru perioada 2022-2030;– Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, republicată, cu modificările ulterioare;– Legea locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare;– Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare;– Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare,în temeiul prevederilor art. 1 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 234/2022 privind atribuțiile, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, cu modificările ulterioare,președintele Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități emite prezentul ordin. + Articolul 1Se aprobă setul de standarde de locuire incluzivă în comunitate a persoanelor adulte cu dizabilități, potrivit prevederilor art. 18 lit. k) din Legea nr. 7/2023 privind susținerea procesului de dezinstituționalizare a persoanelor adulte cu dizabilități și aplicarea unor măsuri de accelerare a acestuia și de prevenire a instituționalizării, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și a metodologiei de acordare, de organizare și funcționare, de finanțare și monitorizare a locuințelor din rețeaua de locuire incluzivă, potrivit prevederilor art. 20^1 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. + Articolul 2Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
p. Președintele Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități,
Monica-Violeta SolomieBucurești, 14 decembrie 2023.Nr. 1.136. + ANEXĂ
SETUL DE STANDARDE
de locuire incluzivă în comunitate a persoanelor adulte cu dizabilități
și metodologia de acordare, de organizare și funcționare, de finanțare
și monitorizare a locuințelor din rețeaua de locuire incluzivă + Articolul 1(1) Locuirea incluzivă, definită potrivit prevederilor art. 4 lit. i) din Legea nr. 7/2023 privind susținerea procesului de dezinstituționalizare a persoanelor adulte cu dizabilități și aplicarea unor măsuri de accelerare a acestuia și de prevenire a instituționalizării, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, denumită în continuare Legea nr. 7/2023, asigură găzduirea persoanelor adulte cu dizabilități, dezinstituționalizate sau aflate în risc de instituționalizare sau reinstituționalizare, ca serviciu independent sau ca serviciu conex de furnizare a serviciilor sociale prevăzute la art. 51 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 448/2006, cu excepția celor prevăzute la art. 51 alin. (3) lit. a), b), c) și d) din aceeași lege.(2) Locuința incluzivă reprezintă structura cu destinația de spațiu de locuit, astfel cum este definit la art. 2 lit. a) din Legea locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, aflată în comunitate, închiriată de persoana adultă cu dizabilități sau pentru aceasta, deținută cu titlu gratuit sau aflată în proprietate personală a persoanelor adulte cu dizabilități și care respectă prezentul set de standarde.(3) Locuințele prevăzute la alin. (2) pot fi închiriate de pe piața liberă, pot fi construite sau achiziționate de către direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București, de către autoritățile administrației publice locale la nivel de municipiu, oraș sau comună, de alte persoane fizice sau juridice pentru persoanele adulte cu dizabilități prevăzute la alin. (1). (4) Atribuțiile privind închirierea, achiziția sau construcția locuințelor incluzive revin autorităților și instituțiilor publice prevăzute la alin. (3), după cum urmează:a) pentru persoanele adulte cu dizabilități dezinstituționalizate și a celor aflate în risc de reinstituționalizare obligația revine direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București;b) pentru persoanele adulte cu dizabilități aflate în risc de instituționalizare obligația revine autorităților administrației publice locale la nivel de municipiu, oraș sau comună.(5) Celelalte persoane fizice și juridice prevăzute la alin. (3) pot închiria, achiziționa sau construi locuințe incluzive pentru oricare dintre persoanele adulte cu dizabilități prevăzute la alin. (1), cu excepția celor care dețin o locuință în proprietate personală.(6) În situația locuințelor incluzive închiriate din fondul locativ al statului, autoritățile și instituțiile publice, precum și persoanele fizice și juridice prevăzute la alin. (3) au în vedere categoriile de facilități acordate persoanelor adulte cu dizabilități prin legi speciale sau prin actele normative care reglementează condițiile de atribuire, respectiv de stabilire a prețului chiriei.(7) Locuințele incluzive pot fi acordate de către direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București, de către autoritățile administrației publice locale la nivel de municipiu, oraș sau comună, și din stocul de locuințe existent. + Articolul 2(1) Standardele de locuire incluzivă în comunitate a persoanelor adulte cu dizabilități, denumite în continuare standarde de locuire, respectă următoarele principii:a) alegere și control;b) nonsegregare și diversitate;c) adaptabilitate și accesibilitate;d) sustenabilitate;e) siguranță;f) separarea furnizării locuirii de furnizarea serviciilor de sprijin.(2) Fiecare standard de locuire operaționalizează unul din principiile prevăzute la alin. (1).(3) Structura fiecărui standard de locuire cuprinde:a) definire; b) criterii de realizare.(4) Standardul de locuire se consideră realizat atunci când sunt îndeplinite toate criteriile aferente. + Articolul 3(1) Potrivit standardului de locuire „Alegere și control“, persoanele cu dizabilități au dreptul de a alege unde, cum și cu cine doresc să locuiască, în condiții de egalitate cu ceilalți și fără a fi obligate să trăiască într-un anumit regim de viață. Condițiile de locuire trebuie să fie alese și controlate de persoana cu dizabilități.(2) Criteriile de realizare a standardului de locuire „Alegere și control“ sunt:a) criteriul 1: persoana cu dizabilități este cea care alege, în funcție de dorințele și preferințele sale, și beneficiind de sprijin în luarea deciziei, dacă este necesar, locuința în care va trăi în comunitate;b) criteriul 2: persoana cu dizabilități dispune de elementele de bază ce țin de alegere și control în interiorul locuinței sale, de exemplu: are propria cheie, poate alege cu cine să locuiască, poate alege cine și când vine în vizită, poate alege cum să decoreze spațiul, poate deține un animal de companie;c) criteriul 3: persoana cu dizabilități are control asupra rutinelor zilnice și decide asupra modului în care își petrece timpul în locuință. + Articolul 4(1) Potrivit standardului de locuire „Nonsegregare și diversitate“, persoana cu dizabilități are dreptul să trăiască în comunitate în egală măsură cu celelalte persoane, astfel încât locuințele trebuie să fie organizate sub forma apartamentelor sau caselor de același tip și aceeași mărime ca a majorității populației, distribuite aleatoriu în comunitate. (2) Criteriile de realizare a standardului de locuire „Nonsegregare și diversitate“ sunt:a) criteriul 1: locuința nu este situată în curtea unui centru sau serviciu social rezidențial;b) criteriul 2: locuința este situată în perimetrul comunității, în imediata vecinătate a altor locuințe ale populației generale;c) criteriul 3: locuința poate găzdui între unul și cel mult 5 locatari persoane cu dizabilități;d) criteriul 4: locuința are acces la mijloacele de transport în comun;e) criteriul 5: locuința este poziționată față de alte locuințe din rețeaua de locuințe incluzive astfel încât să nu existe o concentrare sau separare a persoanelor cu dizabilități față de ceilalți membri ai comunității.f) criteriul 6: accesul din locuință la serviciile pentru populația generală existente în comunitate este ușor de realizat, astfel încât permite locatarilor persoane cu dizabilități accesul la acestea, la serviciile sociale destinate lor, precum și la activități și evenimente comunitare, cu posibilitatea exercitării drepturilor și responsabilităților de cetățeni. + Articolul 5(1) Potrivit standardului de locuire „Adaptabilitate și accesibilitate“, persoana cu dizabilități are dreptul la acces deplin la mediul fizic, informațional și comunicațional; accesibilitatea reprezintă baza participării depline a persoanelor cu dizabilități la viața socială, iar adaptabilitatea impune respectarea principiilor de design universal în cazul locuințelor destinate persoanelor cu dizabilități.(2) Criteriile de realizare a standardului de locuire „Adaptabilitate și accesibilitate“ sunt:a) criteriul 1: locuința este adaptată, accesibilizată din punctul de vedere al mediului fizic, informațional și/sau comunicațional, corespunzător nevoilor și cerințelor persoanei cu dizabilități locatare; dacă este cazul, și clădirea în care se află locuința trebuie să respecte criteriul;b) criteriul 2: locuința dispune de tehnologii asistive care cresc independența persoanelor cu dizabilități, în funcție de nevoile acestora. + Articolul 6(1) Potrivit standardului de locuire „Sustenabilitate“, persoanei cu dizabilități i se pune la dispoziție o locuință pentru o perioadă de minimum 2 ani, cu preaviz de mutare de minimum 3 luni; în cazul mutării, persoana cu dizabilități beneficiază de sprijin în vederea menținerii unui mediu de locuit confortabil, sănătos și sigur.(2) Criteriile de realizare a standardului de locuire „Sustenabilitate“ sunt:a) criteriul 1: în cazul unui contract de închiriere, acesta se încheie pentru o perioadă de minimum 2 ani, cu preaviz de minimum 3 luni;b) criteriul 2: în cazul unei locuințe construite după anul 2020, aceasta este clasificată în clasa energetică A și respectă standardele naționale în ceea ce privește suprafețele minimale pentru locuințe, conform Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, republicată, cu modificările ulterioare;c) criteriul 3: locuința dispune de utilitățile de bază: apă curentă, electricitate, încălzire și salubritate. Sistemul de alimentare cu apă al locuinței furnizează apă rece și caldă pentru uz menajer și apă potabilă în cantitatea necesară și de o calitate care să respecte standardele în vigoare, astfel încât să nu afecteze starea de sănătate;d) criteriul 4: spațiile interioare beneficiază de lumină naturală și de lumină artificială, locuința dispune de sisteme de încălzire și de deschideri directe ca, de exemplu: uși, ferestre către aer liber, pentru ventilație naturală;e) criteriul 5: locuința dispune de un spațiu de dormit dotat cu cel puțin: dulap pentru îmbrăcăminte și încălțăminte, pat, masă și scaune;f) criteriul 6: locuința are bucătărie echipată cu cel puțin: chiuvetă, aragaz/microunde/plită electrică/plită cu inducție, frigider, dulap, masă și scaune;g) criteriul 7: locuința dispune de grup sanitar dotat cu vas de toaletă, chiuvetă, cadă sau duș, instalații de apă caldă și rece;h) criteriul 8: starea fizică a locuinței și a clădirii în care este situată asigură un mediu de locuit confortabil, sănătos și sigur pentru persoane cu dizabilități;i) criteriul 9: locuința poate avea acces la servicii de internet, televiziune, telefonie. + Articolul 7(1) Potrivit standardului de locuire „Siguranță“, persoanele cu dizabilități locuiesc într-o clădire care beneficiază de instalații în stare de bună funcționare.(2) Criteriile de realizare a standardului de locuire „Siguranță“ sunt:a) criteriul 1: echipamentele și materialele utilizate la amenajarea spațiilor interioare și exterioare previn producerea de accidente, de tip alunecări, căderi, electrocutări, plăgi înțepate sau tăiate, altele;b) criteriul 2: locuința nu prezintă riscuri evidente din punctul de vedere al siguranței privind instalațiile de apă, canal, energie electrică, gaze, canalizare, altele;c) criteriul 3: locuința nu este situată într-o clădire care are încadrare în clasă de risc seismic, și anume în clasa I sau clasa a II-a prevăzute în certificatul de atestare a gradului de risc seismic; + Articolul 8(1) Potrivit standardului de locuire „Separarea furnizării locuirii de furnizarea serviciilor de sprijin“, persoana cu dizabilități are dreptul să trăiască independent în propria locuință, separat de serviciile de sprijin, având astfel mai mult control asupra serviciilor accesate, inclusiv posibilitatea de a-și schimba furnizorul de servicii, fără a-și pierde locuința.(2) Criteriile de realizare a standardului de locuire „Separarea furnizării locuirii de furnizarea serviciilor de sprijin“ sunt:a) criteriul 1: persoana cu dizabilități are dreptul de a ocupa locuința fără a fi condiționată prin constrângeri legate de utilizarea altor servicii de sprijin, urmarea unor tratamente sau a unor cursuri, obținerea și menținerea unui loc de muncă etc.;b) criteriul 2: persoana cu dizabilități poate alege să primească serviciile de sprijin de care are nevoie în locuință;c) criteriul 3: persoana cu dizabilități are acces facil în cadrul comunității la serviciile necesare pentru a trăi independent, din punctul de vedere al disponibilității, transportului, duratei de transport, programului etc.(3) Serviciile de sprijin prevăzute la alin. (1) pot fi servicii sociale în comunitate, servicii de educație, sănătate, ocupare în muncă și altele. + Articolul 9(1) Fiecare locuință incluzivă asigură setul de standarde de locuire incluzivă în comunitate a persoanelor adulte cu dizabilități.(2) În situația locuințelor incluzive închiriate, construite sau achiziționate pentru persoanele adulte cu dizabilități de către direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București, asigurarea setului de standarde de locuire se urmărește prin compartimentul locuire incluzivă din cadrul acestora. (3) Asigurarea setului de standarde de locuire incluzivă în comunitate a persoanelor adulte cu dizabilități în situația locuințelor incluzive închiriate, construite sau achiziționate de autorități ale administrației publice locale la nivel de municipiu, oraș sau comună se realizează de aceste autorități, prin serviciul public de asistență socială. (4) Asigurarea setului de standarde de locuire incluzivă în comunitate a persoanelor adulte cu dizabilități în situația locuințelor incluzive închiriate, construite sau achiziționate de celelalte persoane fizice sau juridice prevăzute la art. 1 alin. (3) revine ca obligație acestora. + Articolul 10Promovarea setului de standarde de locuire incluzivă în comunitate a persoanelor adulte cu dizabilități este realizată cu regularitate de autoritățile și instituțiile publice centrale și locale cu atribuții în desfășurarea procesului de dezinstituționalizare și de prevenire a instituționalizării persoanelor adulte cu dizabilități. + Articolul 11(1) Monitorizarea setului de standarde de locuire incluzivă în comunitate a persoanelor adulte cu dizabilități se realizează de către managerii de caz ai persoanelor adulte cu dizabilități din cadrul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene/locale ale sectoarelor municipiului București sau de la nivelul autorităților publice locale de la nivel de comună, oraș, municipiu, după caz, inclusiv în situația locuințelor puse la dispoziția persoanelor adulte cu dizabilități de către persoanele fizice și juridice prevăzute la art. 1 alin. (5).(2) Prin excepție de la prevederile art. 6 alin. (1), în situația în care locuința pusă la dispoziția persoanei cu dizabilități nu mai îndeplinește cel puțin unul din standardele prevăzute în prezentul ordin, managerul de caz prevăzut la alin. (1) are obligația sesizării în maximum 48 de ore a direcției generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv a sectorului municipiului București sau a autorității administrației publice locale la nivel de municipiu, oraș sau comună.(3) În situația în care în termen de 30 de zile deficiența sesizată nu este remediată, direcția generală de asistență socială și protecția copilului județeană, respectiv a sectorului municipiului București sau autoritatea administrației publice locale la nivel de municipiu, oraș sau comună demarează procedura de mutare a persoanei cu dizabilități.(4) În vederea monitorizării setului de standarde prevăzut la alin. (1), semestrial, managerul de caz are obligația solicitării completării din partea persoanelor adulte cu dizabilități a unui chestionar de opinie al cărui model se găsește în anexa care face parte integrantă a prezentului set de standarde și a prezentei metodologii. + Articolul 12Persoana adultă cu dizabilități participă la identificarea locuinței și alege, cu sprijin în luarea deciziei, dacă este necesar, în ce locuință va trăi în comunitate, fără constrângeri referitoare la utilizarea altor servicii de sprijin, urmarea unor tratamente sau a unor cursuri, obținerea și menținerea unui loc de muncă etc. + Articolul 13(1) Acordarea locuinței incluzive persoanei adulte cu dizabilități se efectuează pe baza unei proceduri proprii a fiecărei autorități publice și instituții, precum și a fiecărei persoane juridice prevăzute la art. 1 alin. (3), aprobată prin hotărâre a consiliului local, județean sau a organului de conducere care a dispus înființarea persoanei juridice.(2) Criteriile minime de acordare a locuinței incluzive persoanei adulte cu dizabilități de către autoritățile și instituțiile publice sau de persoanele fizice sau juridice prevăzute la art. 1 alin. (3) sunt următoarele:a) locuința incluzivă se asigură în baza evaluării nevoilor individuale de viață persoanelor adulte cu dizabilități aflate în una dintre situațiile prevăzute la art. 1 alin. (1), efectuată de serviciul de specialitate de la nivelul autorității publice, potrivit metodologiei de evaluare periodică a nevoii de servicii la nivel local, inclusiv pentru identificarea nevoilor specifice ale persoanelor cu dizabilități, aprobată prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, prevăzută la art. 25 din Legea nr. 7/2023; b) asigurarea locuinței incluzive se efectuează numai cu acordul persoanei adulte cu dizabilități exprimat cu respectarea principiului „Alegere și control“ al planificării centrate pe persoană, prevăzut în anexa nr. 2 - Ghid privind accelerarea procesului de dezinstituționalizare la Strategia națională privind prevenirea instituționalizării persoanelor adulte cu dizabilități și accelerarea procesului de dezinstituționalizare, pentru perioada 2022-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.543/2022, și numai în măsura în care locuința incluzivă corespunde nevoilor acesteia; c) acordarea locuinței incluzive se efectuează cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 1 alin. (3), cu sau fără acordarea serviciilor de sprijin;d) acordarea locuinței incluzive de către autoritățile și instituțiile publice prevăzute la art. 1 alin. (3) se efectuează numai în situația în care persoana adultă cu dizabilități nu deține un spațiu de locuit în proprietate personală, respectiv nu a înstrăinat un spațiu de locuit în ultimii 5 ani.(3) Pe parcursul găzduirii în locuința incluzivă, persoana cu dizabilități poate beneficia de măsurile, activitățile și serviciile prevăzute în anexa nr. 2 - Ghid privind accelerarea procesului de dezinstituționalizare la Strategia națională privind prevenirea instituționalizării persoanelor adulte cu dizabilități și accelerarea procesului de dezinstituționalizare, pentru perioada 2022-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.543/2022, atât în locuință, cât și în afara acesteia.(4) Măsurile, activitățile și serviciile prevăzute la alin. (3) pot fi acordate și persoanelor cu dizabilități care dețin în mod direct, prin contracte încheiate în nume propriu, în folosință sau în proprietate o locuință care respectă setul de standarde prevăzute la art. 3-8. + Articolul 14(1) Finanțarea achiziției sau a construcției de locuințe incluzive pentru persoane adulte cu dizabilități se poate realiza din următoarele surse:a) fonduri externe nerambursabile;b) bugetul local al comunelor, orașelor și municipiilor, pentru locuințele achiziționate sau construite de către autoritățile administrației publice de la nivel de comună, oraș sau municipiu;c) bugetele locale ale județelor, respectiv ale sectoarelor municipiului București, pentru locuințele achiziționate sau construite de către direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene/locale ale sectoarelor municipiului București; d) bugetele proprii ale persoanelor fizice sau juridice pentru locuințele achiziționate sau construite de către acestea.(2) Acordarea locuințelor incluzive achiziționate sau construite de către autoritățile administrației publice de la nivel de comună, oraș sau municipiu sau de către direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene/locale ale sectoarelor municipiului București se poate efectua către persoanele adulte cu dizabilități cu titlu gratuit sau contra unei chirii, a cărei valoare este stabilită prin hotărâre a consiliului local/județean, după caz. (3) Valoarea maximă a chiriei prevăzute la alin. (2) nu poate depăși valoarea maximă prevăzută în metodologia de acordare și de plată din fonduri externe nerambursabile și de la bugetul de stat a beneficiului pentru locuire și a beneficiului de tranziție pentru persoanele adulte cu dizabilități, aprobată prin hotărâre a Guvernului, potrivit prevederilor art. 20^2 din Legea nr. 448/2006.(4) Acordarea locuințelor incluzive achiziționate sau construite de către persoanele fizice sau juridice prevăzute la art. 1 alin. (3) se poate efectua către persoanele adulte cu dizabilități cu titlu gratuit sau contra unei chirii, a cărei valoare nu poate depăși suma de 1.000 de lei/lună pentru persoana adultă cu dizabilități.(5) Valoarea maximă a chiriei prevăzute la alin. (4) în cazul persoanelor juridice este stabilită prin hotărâre a organelor statutare ale persoanei juridice.(6) Sumele constituite din colectarea cheltuielilor determinate de plata chiriei, pentru locuințele incluzive închiriate potrivit prevederilor alin. (2), aflate în proprietatea sau administrarea direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București, nu pot fi utilizate de acestea în alte scopuri decât pentru modernizarea și achiziția de noi locuințe incluzive destinate persoanelor adulte cu dizabilități sau pot fi utilizate drept cofinanțare în proiecte cu fonduri europene nerambursabile destinate persoanelor cu dizabilități.(7) Perioada minimă pentru care se poate încheia un contract de închiriere este de 6 luni, cu posibilitatea de prelungire a acestuia, în baza evaluării nevoilor individuale de viață în comunitate ale persoanei adulte cu dizabilități, stabilite de serviciul de specialitate de la nivelul autorității publice, potrivit metodologiei de evaluare periodică a nevoii de servicii la nivel local, inclusiv pentru identificarea nevoilor specifice ale persoanelor cu dizabilități, aprobată prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, prevăzută la art. 25 alin. (2) din Legea nr. 7/2023. + Articolul 15(1) În situația în care acordarea locuinței incluzive nu este posibilă prin construire sau achiziționare de către autoritățile și instituțiile publice prevăzute la art. 1 alin. (3), aceasta se poate contracta prin procedură de închiriere de pe piața liberă, în condițiile Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, după caz, cu respectarea prezentelor standarde.(2) Procedura de închiriere a locuinței incluzive prevăzută la alin. (1) se elaborează de către autoritățile și instituțiile publice, cu respectarea prevederilor legale menționate, și se aprobă prin hotărâre a consiliului județean, respectiv hotărâre a consiliului local al comunei, orașului sau al municipiului, după caz.(3) Perioada minimă pentru care se poate încheia un contract de închiriere este de 6 luni, cu posibilitatea de prelungire a acestuia, în baza evaluării nevoilor individuale de viață în comunitate, stabilite de serviciul de specialitate de la nivelul autorității publice, potrivit metodologiei de evaluare periodică a nevoii de servicii la nivel local, inclusiv pentru identificarea nevoilor specifice ale persoanelor cu dizabilități, aprobată prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, prevăzută la art. 25 alin. (2) din Legea nr. 7/2023.(4) Valoarea maximă a sumei stabilite și acordate lunar pentru plata chiriei în situațiile de închiriere prevăzute la alin. (1) nu poate depăși valorile prevăzute în metodologia de acordare și de plată din fonduri externe nerambursabile și de la bugetul de stat a beneficiului pentru locuire și a beneficiului de tranziție pentru persoanele adulte cu dizabilități, aprobată prin hotărâre a Guvernului, potrivit prevederilor art. 20^2 din Legea nr. 448/2006.(5) Contractul de închiriere cuprinde clauze distincte care prevăd condiții de siguranță, garanție contra evacuării intempestive, nejustificate, înainte de termen a persoanei adulte cu dizabilități și neanunțate cu cel puțin 30 de zile înainte. + Articolul 16(1) Finanțarea chiriei pentru locuințele incluzive se asigură, după caz, din următoarele surse:a) beneficiul pentru locuire, acordat potrivit prevederilor art. 20^2 din Legea nr. 448/2006, pentru locuințele închiriate de către autoritățile și instituțiile publice, alte persoane fizice sau juridice, după caz;b) contribuția lunară a persoanei adulte cu dizabilități care beneficiază de găzduire, a susținătorilor acesteia, sau a reprezentantului legal al acesteia, după caz, pentru situația prevăzută la art. 1 alin. (4) lit. b);c) bugetul autorităților administrației publice locale la nivel de comună, oraș sau municipiu;d) bugetul propriu al celorlalte persoane juridice prevăzute la art. 1 alin. (3).(2) Cuantumul lunar alocat din beneficiul pentru locuire pentru plata chiriei, în situația locuințelor închiriate din mediul privat, precum și a celor închiriate din fondul locativ al statului se plătește pentru fiecare persoană adultă cu dizabilități, prin bugetul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului sau al autorității administrației publice locale la nivel de municipiu, oraș sau comună, după caz, în limitele prevăzute în metodologia de acordare și de plată a beneficiului pentru locuire și a beneficiului de tranziție pentru persoanele adulte cu dizabilități, aprobată prin hotărâre a Guvernului, potrivit prevederilor art. 20^2 din Legea nr. 448/2006.(3) În cazul în care persoana adultă cu dizabilități care beneficiază de găzduire în locuința incluzivă, aflată în situația prevăzută la art. 1 alin. (4) lit. b), nu are venituri proprii ori acestea sunt mai mici decât contribuția lunară la plata chiriei, plata acesteia se datorează în totalitate sau parțial, după caz, de către: soțul sau soția, rudele în linie dreaptă, frați și surori, precum și celelalte persoane anume prevăzute de lege, în ordinea stabilită la art. 519 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(4) În cazul în care persoana adultă cu dizabilități care beneficiază de găzduire în locuința incluzivă, aflată în situația prevăzută la art. 1 alin. (4) lit. b), nu are venituri proprii și nu are susținători legali sau alte surse de venituri, plata chiriei se efectuează din beneficiul pentru locuire, prin bugetul autorității administrației publice locale la nivel de municipiu, oraș sau comună, după caz, în limitele prevăzute la art. 15 alin. (4). + Articolul 17(1) Plata utilităților necesare administrării locuințelor incluzive se asigură, după caz, din:a) beneficiul pentru locuire, acordat potrivit prevederilor metodologiei de acordare și de plată din fonduri externe nerambursabile și de la bugetul de stat a beneficiului pentru locuire și a beneficiului de tranziție pentru persoanele adulte cu dizabilități, aprobată prin hotărâre a Guvernului, potrivit prevederilor art. 20^2 din Legea nr. 448/2006;b) contribuția lunară a persoanei adulte cu dizabilități care beneficiază de găzduire, a susținătorilor acesteia sau a reprezentantului legal al acesteia, după caz, pentru situația prevăzută la art. 1 alin. (4) lit. b);c) bugetul propriu al celorlalte persoane juridice prevăzute la art. 1 alin. (3).(2) Cuantumul lunar alocat din beneficiul pentru locuire pentru plata utilităților se plătește pentru fiecare persoană adultă cu dizabilități, prin bugetul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului sau al autorității administrației publice locale la nivel de municipiu, oraș sau comună, după caz, în limitele prevăzute în metodologia de acordare și de plată a beneficiului pentru locuire și a beneficiului de tranziție pentru persoanele adulte cu dizabilități, aprobată prin hotărâre a Guvernului, potrivit prevederilor art. 20^2 din Legea nr. 448/2006.(3) În cazul în care persoana adultă cu dizabilități care beneficiază de găzduire în locuința incluzivă, aflată în situația prevăzută la art. 1 alin. (4) lit. b), nu are venituri proprii ori acestea sunt mai mici decât contribuția lunară la plata chiriei, plata acesteia se datorează în totalitate sau parțial, după caz, de către: soțul sau soția, rudele în linie dreaptă, frați și surori, precum și celelalte persoane anume prevăzute de lege, în ordinea stabilită la art. 519 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(4) În cazul în care persoana adultă cu dizabilități care beneficiază de găzduire în locuința incluzivă, aflată în situația prevăzută la art. 1 alin. (4) lit. b), nu are venituri proprii și nu are susținători legali sau alte surse de venituri, plata chiriei se efectuează din beneficiul pentru locuire, prin bugetul autorității administrației publice locale la nivel de municipiu, oraș sau comună, după caz, în limitele prevăzute la art. 14 alin. (4). + ANEXĂla Setul de standarde de locuire incluzivă în comunitate a persoanelor adulte cu dizabilități și metodologia de acordare, de organizare și funcționare, de finanțare și monitorizare a locuințelor din rețeaua de locuire incluzivă
Chestionar de opinie
- model -1. Vă rugăm să evaluați nivelul de accesibilitate fizică al locuinței într-o scară de la 1 la 5, unde 1 reprezintă un nivel scăzut de accesibilitate și 5 reprezintă un nivel înalt de accesibilitate. – Nivelul de accesibilitate fizică al clădirii și al împrejurimilor – Accesul la etaje superioare (dacă este cazul) – Accesibilitatea băilor și facilităților sanitare 2. Vă rugăm să evaluați nivelul de adaptare arhitecturală al locuinței într-o scară de la 1 la 5, unde 1 reprezintă un nivel scăzut de adaptare și 5 reprezintă un nivel înalt de adaptare. – Accesibilitatea băilor, inclusiv a chiuvetelor și prizelor de curent – Utilizarea culorilor contrastante și a semnalizării vizuale pentru a facilita orientarea – Alte adaptări arhitecturale relevante (specificați) 3. Vă rugăm să evaluați nivelul de acces la informații al locuinței într-o scară de la 1 la 5, unde 1 reprezintă un nivel scăzut de acces la informații și 5 reprezintă un nivel înalt de acces la informații. – Disponibilitatea materialelor informative în format accesibil (de exemplu: Braille) – Accesibilitatea serviciilor de interpretare și comunicare asistată 4. Vă rugăm să evaluați nivelul de disponibilitate al echipamentelor și tehnologiilor asistive în locuință într-o scară de la 1 la 5, unde 1 reprezintă un nivel scăzut de disponibilitate și 5 reprezintă un nivel înalt de disponibilitate. – Existența lifturilor verticale sau al altor echipamente de accesibilizare – Disponibilitatea sistemelor de semnalizare luminoasă sau sonoră 5. Vă rugăm să evaluați nivelul de flexibilitate al spațiilor de locuit într-o scară de la 1 la 5, unde 1 reprezintă un nivel scăzut de flexibilitate și 5 reprezintă un nivel înalt de flexibilitate. – Posibilitatea de a face modificări structurale sau de amenajare interioară – Spațiile de locuit sunt adaptabile și personalizabile în funcție de nevoi.6. Vă rugăm să evaluați nivelul de participare comunitară oferit de locuința inclusivă într-o scară de la 1 la 5, unde 1 reprezintă un nivel scăzut de participare comunitară și 5 reprezintă un nivel înalt de participare comunitară. – Accesibilitatea la servicii comunitare (școli, spitale, magazine, locuri de muncă) – Disponibilitatea facilităților recreative și culturale în apropiere 7. Vă rugăm să ne împărtășiți orice alte observații sau sugestii referitoare la locuința incluzivă în care locuiți. (câmp deschis) 8. Cum ați evalua în general nivelul de satisfacție cu locuința inclusivă într-o scară de la 1 la 5, unde 1 reprezintă un nivel scăzut de satisfacție și 5 reprezintă un nivel înalt de satisfacție? 9. Vă rugăm să indicați dacă doriți să fiți contactat pentru a discuta în detaliu orice preocupări sau sugestii pe care le-ați menționat în acest chestionar. – Da – Nu 10. Vă rugăm să furnizați informațiile dumneavoastră de contact (nume, număr de telefon, adresă de e-mail) pentru a fi contactat în cazul în care doriți să fiți contactat.Vă mulțumim pentru timpul acordat și pentru completarea acestui chestionar. Feedbackul dumneavoastră este valoros pentru a ne asigura că locuințele incluzive satisfac nevoile persoanelor cu dizabilități într-un mod adecvat.-----
| EMITENT |
Având în vedere:– Legea nr. 7/2023 privind susținerea procesului de dezinstituționalizare a persoanelor adulte cu dizabilități și aplicarea unor măsuri de accelerare a acestuia și de prevenire a instituționalizării, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative;– Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare;– Legea nr. 221/2010 pentru ratificarea Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 13 decembrie 2006, deschisă spre semnare la 30 martie 2007 și semnată de România la 26 septembrie 2007, cu modificările ulterioare;– Hotărârea Guvernului nr. 490/2022 pentru aprobarea Strategiei naționale privind drepturile persoanelor cu dizabilități „O Românie echitabilă“ 2022-2027;– Hotărârea Guvernului nr. 1.543/2022 pentru aprobarea Strategiei naționale privind prevenirea instituționalizării persoanelor adulte cu dizabilități și accelerarea procesului de dezinstituționalizare, pentru perioada 2022-2030;– Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, republicată, cu modificările ulterioare;– Legea locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare;– Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare;– Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare,în temeiul prevederilor art. 1 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 234/2022 privind atribuțiile, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, cu modificările ulterioare,președintele Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități emite prezentul ordin. + Articolul 1Se aprobă setul de standarde de locuire incluzivă în comunitate a persoanelor adulte cu dizabilități, potrivit prevederilor art. 18 lit. k) din Legea nr. 7/2023 privind susținerea procesului de dezinstituționalizare a persoanelor adulte cu dizabilități și aplicarea unor măsuri de accelerare a acestuia și de prevenire a instituționalizării, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și a metodologiei de acordare, de organizare și funcționare, de finanțare și monitorizare a locuințelor din rețeaua de locuire incluzivă, potrivit prevederilor art. 20^1 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. + Articolul 2Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
p. Președintele Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități,
Monica-Violeta SolomieBucurești, 14 decembrie 2023.Nr. 1.136. + ANEXĂ
SETUL DE STANDARDE
de locuire incluzivă în comunitate a persoanelor adulte cu dizabilități
și metodologia de acordare, de organizare și funcționare, de finanțare
și monitorizare a locuințelor din rețeaua de locuire incluzivă + Articolul 1(1) Locuirea incluzivă, definită potrivit prevederilor art. 4 lit. i) din Legea nr. 7/2023 privind susținerea procesului de dezinstituționalizare a persoanelor adulte cu dizabilități și aplicarea unor măsuri de accelerare a acestuia și de prevenire a instituționalizării, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, denumită în continuare Legea nr. 7/2023, asigură găzduirea persoanelor adulte cu dizabilități, dezinstituționalizate sau aflate în risc de instituționalizare sau reinstituționalizare, ca serviciu independent sau ca serviciu conex de furnizare a serviciilor sociale prevăzute la art. 51 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 448/2006, cu excepția celor prevăzute la art. 51 alin. (3) lit. a), b), c) și d) din aceeași lege.(2) Locuința incluzivă reprezintă structura cu destinația de spațiu de locuit, astfel cum este definit la art. 2 lit. a) din Legea locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, aflată în comunitate, închiriată de persoana adultă cu dizabilități sau pentru aceasta, deținută cu titlu gratuit sau aflată în proprietate personală a persoanelor adulte cu dizabilități și care respectă prezentul set de standarde.(3) Locuințele prevăzute la alin. (2) pot fi închiriate de pe piața liberă, pot fi construite sau achiziționate de către direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București, de către autoritățile administrației publice locale la nivel de municipiu, oraș sau comună, de alte persoane fizice sau juridice pentru persoanele adulte cu dizabilități prevăzute la alin. (1). (4) Atribuțiile privind închirierea, achiziția sau construcția locuințelor incluzive revin autorităților și instituțiilor publice prevăzute la alin. (3), după cum urmează:a) pentru persoanele adulte cu dizabilități dezinstituționalizate și a celor aflate în risc de reinstituționalizare obligația revine direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București;b) pentru persoanele adulte cu dizabilități aflate în risc de instituționalizare obligația revine autorităților administrației publice locale la nivel de municipiu, oraș sau comună.(5) Celelalte persoane fizice și juridice prevăzute la alin. (3) pot închiria, achiziționa sau construi locuințe incluzive pentru oricare dintre persoanele adulte cu dizabilități prevăzute la alin. (1), cu excepția celor care dețin o locuință în proprietate personală.(6) În situația locuințelor incluzive închiriate din fondul locativ al statului, autoritățile și instituțiile publice, precum și persoanele fizice și juridice prevăzute la alin. (3) au în vedere categoriile de facilități acordate persoanelor adulte cu dizabilități prin legi speciale sau prin actele normative care reglementează condițiile de atribuire, respectiv de stabilire a prețului chiriei.(7) Locuințele incluzive pot fi acordate de către direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București, de către autoritățile administrației publice locale la nivel de municipiu, oraș sau comună, și din stocul de locuințe existent. + Articolul 2(1) Standardele de locuire incluzivă în comunitate a persoanelor adulte cu dizabilități, denumite în continuare standarde de locuire, respectă următoarele principii:a) alegere și control;b) nonsegregare și diversitate;c) adaptabilitate și accesibilitate;d) sustenabilitate;e) siguranță;f) separarea furnizării locuirii de furnizarea serviciilor de sprijin.(2) Fiecare standard de locuire operaționalizează unul din principiile prevăzute la alin. (1).(3) Structura fiecărui standard de locuire cuprinde:a) definire; b) criterii de realizare.(4) Standardul de locuire se consideră realizat atunci când sunt îndeplinite toate criteriile aferente. + Articolul 3(1) Potrivit standardului de locuire „Alegere și control“, persoanele cu dizabilități au dreptul de a alege unde, cum și cu cine doresc să locuiască, în condiții de egalitate cu ceilalți și fără a fi obligate să trăiască într-un anumit regim de viață. Condițiile de locuire trebuie să fie alese și controlate de persoana cu dizabilități.(2) Criteriile de realizare a standardului de locuire „Alegere și control“ sunt:a) criteriul 1: persoana cu dizabilități este cea care alege, în funcție de dorințele și preferințele sale, și beneficiind de sprijin în luarea deciziei, dacă este necesar, locuința în care va trăi în comunitate;b) criteriul 2: persoana cu dizabilități dispune de elementele de bază ce țin de alegere și control în interiorul locuinței sale, de exemplu: are propria cheie, poate alege cu cine să locuiască, poate alege cine și când vine în vizită, poate alege cum să decoreze spațiul, poate deține un animal de companie;c) criteriul 3: persoana cu dizabilități are control asupra rutinelor zilnice și decide asupra modului în care își petrece timpul în locuință. + Articolul 4(1) Potrivit standardului de locuire „Nonsegregare și diversitate“, persoana cu dizabilități are dreptul să trăiască în comunitate în egală măsură cu celelalte persoane, astfel încât locuințele trebuie să fie organizate sub forma apartamentelor sau caselor de același tip și aceeași mărime ca a majorității populației, distribuite aleatoriu în comunitate. (2) Criteriile de realizare a standardului de locuire „Nonsegregare și diversitate“ sunt:a) criteriul 1: locuința nu este situată în curtea unui centru sau serviciu social rezidențial;b) criteriul 2: locuința este situată în perimetrul comunității, în imediata vecinătate a altor locuințe ale populației generale;c) criteriul 3: locuința poate găzdui între unul și cel mult 5 locatari persoane cu dizabilități;d) criteriul 4: locuința are acces la mijloacele de transport în comun;e) criteriul 5: locuința este poziționată față de alte locuințe din rețeaua de locuințe incluzive astfel încât să nu existe o concentrare sau separare a persoanelor cu dizabilități față de ceilalți membri ai comunității.f) criteriul 6: accesul din locuință la serviciile pentru populația generală existente în comunitate este ușor de realizat, astfel încât permite locatarilor persoane cu dizabilități accesul la acestea, la serviciile sociale destinate lor, precum și la activități și evenimente comunitare, cu posibilitatea exercitării drepturilor și responsabilităților de cetățeni. + Articolul 5(1) Potrivit standardului de locuire „Adaptabilitate și accesibilitate“, persoana cu dizabilități are dreptul la acces deplin la mediul fizic, informațional și comunicațional; accesibilitatea reprezintă baza participării depline a persoanelor cu dizabilități la viața socială, iar adaptabilitatea impune respectarea principiilor de design universal în cazul locuințelor destinate persoanelor cu dizabilități.(2) Criteriile de realizare a standardului de locuire „Adaptabilitate și accesibilitate“ sunt:a) criteriul 1: locuința este adaptată, accesibilizată din punctul de vedere al mediului fizic, informațional și/sau comunicațional, corespunzător nevoilor și cerințelor persoanei cu dizabilități locatare; dacă este cazul, și clădirea în care se află locuința trebuie să respecte criteriul;b) criteriul 2: locuința dispune de tehnologii asistive care cresc independența persoanelor cu dizabilități, în funcție de nevoile acestora. + Articolul 6(1) Potrivit standardului de locuire „Sustenabilitate“, persoanei cu dizabilități i se pune la dispoziție o locuință pentru o perioadă de minimum 2 ani, cu preaviz de mutare de minimum 3 luni; în cazul mutării, persoana cu dizabilități beneficiază de sprijin în vederea menținerii unui mediu de locuit confortabil, sănătos și sigur.(2) Criteriile de realizare a standardului de locuire „Sustenabilitate“ sunt:a) criteriul 1: în cazul unui contract de închiriere, acesta se încheie pentru o perioadă de minimum 2 ani, cu preaviz de minimum 3 luni;b) criteriul 2: în cazul unei locuințe construite după anul 2020, aceasta este clasificată în clasa energetică A și respectă standardele naționale în ceea ce privește suprafețele minimale pentru locuințe, conform Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, republicată, cu modificările ulterioare;c) criteriul 3: locuința dispune de utilitățile de bază: apă curentă, electricitate, încălzire și salubritate. Sistemul de alimentare cu apă al locuinței furnizează apă rece și caldă pentru uz menajer și apă potabilă în cantitatea necesară și de o calitate care să respecte standardele în vigoare, astfel încât să nu afecteze starea de sănătate;d) criteriul 4: spațiile interioare beneficiază de lumină naturală și de lumină artificială, locuința dispune de sisteme de încălzire și de deschideri directe ca, de exemplu: uși, ferestre către aer liber, pentru ventilație naturală;e) criteriul 5: locuința dispune de un spațiu de dormit dotat cu cel puțin: dulap pentru îmbrăcăminte și încălțăminte, pat, masă și scaune;f) criteriul 6: locuința are bucătărie echipată cu cel puțin: chiuvetă, aragaz/microunde/plită electrică/plită cu inducție, frigider, dulap, masă și scaune;g) criteriul 7: locuința dispune de grup sanitar dotat cu vas de toaletă, chiuvetă, cadă sau duș, instalații de apă caldă și rece;h) criteriul 8: starea fizică a locuinței și a clădirii în care este situată asigură un mediu de locuit confortabil, sănătos și sigur pentru persoane cu dizabilități;i) criteriul 9: locuința poate avea acces la servicii de internet, televiziune, telefonie. + Articolul 7(1) Potrivit standardului de locuire „Siguranță“, persoanele cu dizabilități locuiesc într-o clădire care beneficiază de instalații în stare de bună funcționare.(2) Criteriile de realizare a standardului de locuire „Siguranță“ sunt:a) criteriul 1: echipamentele și materialele utilizate la amenajarea spațiilor interioare și exterioare previn producerea de accidente, de tip alunecări, căderi, electrocutări, plăgi înțepate sau tăiate, altele;b) criteriul 2: locuința nu prezintă riscuri evidente din punctul de vedere al siguranței privind instalațiile de apă, canal, energie electrică, gaze, canalizare, altele;c) criteriul 3: locuința nu este situată într-o clădire care are încadrare în clasă de risc seismic, și anume în clasa I sau clasa a II-a prevăzute în certificatul de atestare a gradului de risc seismic; + Articolul 8(1) Potrivit standardului de locuire „Separarea furnizării locuirii de furnizarea serviciilor de sprijin“, persoana cu dizabilități are dreptul să trăiască independent în propria locuință, separat de serviciile de sprijin, având astfel mai mult control asupra serviciilor accesate, inclusiv posibilitatea de a-și schimba furnizorul de servicii, fără a-și pierde locuința.(2) Criteriile de realizare a standardului de locuire „Separarea furnizării locuirii de furnizarea serviciilor de sprijin“ sunt:a) criteriul 1: persoana cu dizabilități are dreptul de a ocupa locuința fără a fi condiționată prin constrângeri legate de utilizarea altor servicii de sprijin, urmarea unor tratamente sau a unor cursuri, obținerea și menținerea unui loc de muncă etc.;b) criteriul 2: persoana cu dizabilități poate alege să primească serviciile de sprijin de care are nevoie în locuință;c) criteriul 3: persoana cu dizabilități are acces facil în cadrul comunității la serviciile necesare pentru a trăi independent, din punctul de vedere al disponibilității, transportului, duratei de transport, programului etc.(3) Serviciile de sprijin prevăzute la alin. (1) pot fi servicii sociale în comunitate, servicii de educație, sănătate, ocupare în muncă și altele. + Articolul 9(1) Fiecare locuință incluzivă asigură setul de standarde de locuire incluzivă în comunitate a persoanelor adulte cu dizabilități.(2) În situația locuințelor incluzive închiriate, construite sau achiziționate pentru persoanele adulte cu dizabilități de către direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București, asigurarea setului de standarde de locuire se urmărește prin compartimentul locuire incluzivă din cadrul acestora. (3) Asigurarea setului de standarde de locuire incluzivă în comunitate a persoanelor adulte cu dizabilități în situația locuințelor incluzive închiriate, construite sau achiziționate de autorități ale administrației publice locale la nivel de municipiu, oraș sau comună se realizează de aceste autorități, prin serviciul public de asistență socială. (4) Asigurarea setului de standarde de locuire incluzivă în comunitate a persoanelor adulte cu dizabilități în situația locuințelor incluzive închiriate, construite sau achiziționate de celelalte persoane fizice sau juridice prevăzute la art. 1 alin. (3) revine ca obligație acestora. + Articolul 10Promovarea setului de standarde de locuire incluzivă în comunitate a persoanelor adulte cu dizabilități este realizată cu regularitate de autoritățile și instituțiile publice centrale și locale cu atribuții în desfășurarea procesului de dezinstituționalizare și de prevenire a instituționalizării persoanelor adulte cu dizabilități. + Articolul 11(1) Monitorizarea setului de standarde de locuire incluzivă în comunitate a persoanelor adulte cu dizabilități se realizează de către managerii de caz ai persoanelor adulte cu dizabilități din cadrul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene/locale ale sectoarelor municipiului București sau de la nivelul autorităților publice locale de la nivel de comună, oraș, municipiu, după caz, inclusiv în situația locuințelor puse la dispoziția persoanelor adulte cu dizabilități de către persoanele fizice și juridice prevăzute la art. 1 alin. (5).(2) Prin excepție de la prevederile art. 6 alin. (1), în situația în care locuința pusă la dispoziția persoanei cu dizabilități nu mai îndeplinește cel puțin unul din standardele prevăzute în prezentul ordin, managerul de caz prevăzut la alin. (1) are obligația sesizării în maximum 48 de ore a direcției generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv a sectorului municipiului București sau a autorității administrației publice locale la nivel de municipiu, oraș sau comună.(3) În situația în care în termen de 30 de zile deficiența sesizată nu este remediată, direcția generală de asistență socială și protecția copilului județeană, respectiv a sectorului municipiului București sau autoritatea administrației publice locale la nivel de municipiu, oraș sau comună demarează procedura de mutare a persoanei cu dizabilități.(4) În vederea monitorizării setului de standarde prevăzut la alin. (1), semestrial, managerul de caz are obligația solicitării completării din partea persoanelor adulte cu dizabilități a unui chestionar de opinie al cărui model se găsește în anexa care face parte integrantă a prezentului set de standarde și a prezentei metodologii. + Articolul 12Persoana adultă cu dizabilități participă la identificarea locuinței și alege, cu sprijin în luarea deciziei, dacă este necesar, în ce locuință va trăi în comunitate, fără constrângeri referitoare la utilizarea altor servicii de sprijin, urmarea unor tratamente sau a unor cursuri, obținerea și menținerea unui loc de muncă etc. + Articolul 13(1) Acordarea locuinței incluzive persoanei adulte cu dizabilități se efectuează pe baza unei proceduri proprii a fiecărei autorități publice și instituții, precum și a fiecărei persoane juridice prevăzute la art. 1 alin. (3), aprobată prin hotărâre a consiliului local, județean sau a organului de conducere care a dispus înființarea persoanei juridice.(2) Criteriile minime de acordare a locuinței incluzive persoanei adulte cu dizabilități de către autoritățile și instituțiile publice sau de persoanele fizice sau juridice prevăzute la art. 1 alin. (3) sunt următoarele:a) locuința incluzivă se asigură în baza evaluării nevoilor individuale de viață persoanelor adulte cu dizabilități aflate în una dintre situațiile prevăzute la art. 1 alin. (1), efectuată de serviciul de specialitate de la nivelul autorității publice, potrivit metodologiei de evaluare periodică a nevoii de servicii la nivel local, inclusiv pentru identificarea nevoilor specifice ale persoanelor cu dizabilități, aprobată prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, prevăzută la art. 25 din Legea nr. 7/2023; b) asigurarea locuinței incluzive se efectuează numai cu acordul persoanei adulte cu dizabilități exprimat cu respectarea principiului „Alegere și control“ al planificării centrate pe persoană, prevăzut în anexa nr. 2 - Ghid privind accelerarea procesului de dezinstituționalizare la Strategia națională privind prevenirea instituționalizării persoanelor adulte cu dizabilități și accelerarea procesului de dezinstituționalizare, pentru perioada 2022-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.543/2022, și numai în măsura în care locuința incluzivă corespunde nevoilor acesteia; c) acordarea locuinței incluzive se efectuează cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 1 alin. (3), cu sau fără acordarea serviciilor de sprijin;d) acordarea locuinței incluzive de către autoritățile și instituțiile publice prevăzute la art. 1 alin. (3) se efectuează numai în situația în care persoana adultă cu dizabilități nu deține un spațiu de locuit în proprietate personală, respectiv nu a înstrăinat un spațiu de locuit în ultimii 5 ani.(3) Pe parcursul găzduirii în locuința incluzivă, persoana cu dizabilități poate beneficia de măsurile, activitățile și serviciile prevăzute în anexa nr. 2 - Ghid privind accelerarea procesului de dezinstituționalizare la Strategia națională privind prevenirea instituționalizării persoanelor adulte cu dizabilități și accelerarea procesului de dezinstituționalizare, pentru perioada 2022-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.543/2022, atât în locuință, cât și în afara acesteia.(4) Măsurile, activitățile și serviciile prevăzute la alin. (3) pot fi acordate și persoanelor cu dizabilități care dețin în mod direct, prin contracte încheiate în nume propriu, în folosință sau în proprietate o locuință care respectă setul de standarde prevăzute la art. 3-8. + Articolul 14(1) Finanțarea achiziției sau a construcției de locuințe incluzive pentru persoane adulte cu dizabilități se poate realiza din următoarele surse:a) fonduri externe nerambursabile;b) bugetul local al comunelor, orașelor și municipiilor, pentru locuințele achiziționate sau construite de către autoritățile administrației publice de la nivel de comună, oraș sau municipiu;c) bugetele locale ale județelor, respectiv ale sectoarelor municipiului București, pentru locuințele achiziționate sau construite de către direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene/locale ale sectoarelor municipiului București; d) bugetele proprii ale persoanelor fizice sau juridice pentru locuințele achiziționate sau construite de către acestea.(2) Acordarea locuințelor incluzive achiziționate sau construite de către autoritățile administrației publice de la nivel de comună, oraș sau municipiu sau de către direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene/locale ale sectoarelor municipiului București se poate efectua către persoanele adulte cu dizabilități cu titlu gratuit sau contra unei chirii, a cărei valoare este stabilită prin hotărâre a consiliului local/județean, după caz. (3) Valoarea maximă a chiriei prevăzute la alin. (2) nu poate depăși valoarea maximă prevăzută în metodologia de acordare și de plată din fonduri externe nerambursabile și de la bugetul de stat a beneficiului pentru locuire și a beneficiului de tranziție pentru persoanele adulte cu dizabilități, aprobată prin hotărâre a Guvernului, potrivit prevederilor art. 20^2 din Legea nr. 448/2006.(4) Acordarea locuințelor incluzive achiziționate sau construite de către persoanele fizice sau juridice prevăzute la art. 1 alin. (3) se poate efectua către persoanele adulte cu dizabilități cu titlu gratuit sau contra unei chirii, a cărei valoare nu poate depăși suma de 1.000 de lei/lună pentru persoana adultă cu dizabilități.(5) Valoarea maximă a chiriei prevăzute la alin. (4) în cazul persoanelor juridice este stabilită prin hotărâre a organelor statutare ale persoanei juridice.(6) Sumele constituite din colectarea cheltuielilor determinate de plata chiriei, pentru locuințele incluzive închiriate potrivit prevederilor alin. (2), aflate în proprietatea sau administrarea direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București, nu pot fi utilizate de acestea în alte scopuri decât pentru modernizarea și achiziția de noi locuințe incluzive destinate persoanelor adulte cu dizabilități sau pot fi utilizate drept cofinanțare în proiecte cu fonduri europene nerambursabile destinate persoanelor cu dizabilități.(7) Perioada minimă pentru care se poate încheia un contract de închiriere este de 6 luni, cu posibilitatea de prelungire a acestuia, în baza evaluării nevoilor individuale de viață în comunitate ale persoanei adulte cu dizabilități, stabilite de serviciul de specialitate de la nivelul autorității publice, potrivit metodologiei de evaluare periodică a nevoii de servicii la nivel local, inclusiv pentru identificarea nevoilor specifice ale persoanelor cu dizabilități, aprobată prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, prevăzută la art. 25 alin. (2) din Legea nr. 7/2023. + Articolul 15(1) În situația în care acordarea locuinței incluzive nu este posibilă prin construire sau achiziționare de către autoritățile și instituțiile publice prevăzute la art. 1 alin. (3), aceasta se poate contracta prin procedură de închiriere de pe piața liberă, în condițiile Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, după caz, cu respectarea prezentelor standarde.(2) Procedura de închiriere a locuinței incluzive prevăzută la alin. (1) se elaborează de către autoritățile și instituțiile publice, cu respectarea prevederilor legale menționate, și se aprobă prin hotărâre a consiliului județean, respectiv hotărâre a consiliului local al comunei, orașului sau al municipiului, după caz.(3) Perioada minimă pentru care se poate încheia un contract de închiriere este de 6 luni, cu posibilitatea de prelungire a acestuia, în baza evaluării nevoilor individuale de viață în comunitate, stabilite de serviciul de specialitate de la nivelul autorității publice, potrivit metodologiei de evaluare periodică a nevoii de servicii la nivel local, inclusiv pentru identificarea nevoilor specifice ale persoanelor cu dizabilități, aprobată prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, prevăzută la art. 25 alin. (2) din Legea nr. 7/2023.(4) Valoarea maximă a sumei stabilite și acordate lunar pentru plata chiriei în situațiile de închiriere prevăzute la alin. (1) nu poate depăși valorile prevăzute în metodologia de acordare și de plată din fonduri externe nerambursabile și de la bugetul de stat a beneficiului pentru locuire și a beneficiului de tranziție pentru persoanele adulte cu dizabilități, aprobată prin hotărâre a Guvernului, potrivit prevederilor art. 20^2 din Legea nr. 448/2006.(5) Contractul de închiriere cuprinde clauze distincte care prevăd condiții de siguranță, garanție contra evacuării intempestive, nejustificate, înainte de termen a persoanei adulte cu dizabilități și neanunțate cu cel puțin 30 de zile înainte. + Articolul 16(1) Finanțarea chiriei pentru locuințele incluzive se asigură, după caz, din următoarele surse:a) beneficiul pentru locuire, acordat potrivit prevederilor art. 20^2 din Legea nr. 448/2006, pentru locuințele închiriate de către autoritățile și instituțiile publice, alte persoane fizice sau juridice, după caz;b) contribuția lunară a persoanei adulte cu dizabilități care beneficiază de găzduire, a susținătorilor acesteia, sau a reprezentantului legal al acesteia, după caz, pentru situația prevăzută la art. 1 alin. (4) lit. b);c) bugetul autorităților administrației publice locale la nivel de comună, oraș sau municipiu;d) bugetul propriu al celorlalte persoane juridice prevăzute la art. 1 alin. (3).(2) Cuantumul lunar alocat din beneficiul pentru locuire pentru plata chiriei, în situația locuințelor închiriate din mediul privat, precum și a celor închiriate din fondul locativ al statului se plătește pentru fiecare persoană adultă cu dizabilități, prin bugetul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului sau al autorității administrației publice locale la nivel de municipiu, oraș sau comună, după caz, în limitele prevăzute în metodologia de acordare și de plată a beneficiului pentru locuire și a beneficiului de tranziție pentru persoanele adulte cu dizabilități, aprobată prin hotărâre a Guvernului, potrivit prevederilor art. 20^2 din Legea nr. 448/2006.(3) În cazul în care persoana adultă cu dizabilități care beneficiază de găzduire în locuința incluzivă, aflată în situația prevăzută la art. 1 alin. (4) lit. b), nu are venituri proprii ori acestea sunt mai mici decât contribuția lunară la plata chiriei, plata acesteia se datorează în totalitate sau parțial, după caz, de către: soțul sau soția, rudele în linie dreaptă, frați și surori, precum și celelalte persoane anume prevăzute de lege, în ordinea stabilită la art. 519 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(4) În cazul în care persoana adultă cu dizabilități care beneficiază de găzduire în locuința incluzivă, aflată în situația prevăzută la art. 1 alin. (4) lit. b), nu are venituri proprii și nu are susținători legali sau alte surse de venituri, plata chiriei se efectuează din beneficiul pentru locuire, prin bugetul autorității administrației publice locale la nivel de municipiu, oraș sau comună, după caz, în limitele prevăzute la art. 15 alin. (4). + Articolul 17(1) Plata utilităților necesare administrării locuințelor incluzive se asigură, după caz, din:a) beneficiul pentru locuire, acordat potrivit prevederilor metodologiei de acordare și de plată din fonduri externe nerambursabile și de la bugetul de stat a beneficiului pentru locuire și a beneficiului de tranziție pentru persoanele adulte cu dizabilități, aprobată prin hotărâre a Guvernului, potrivit prevederilor art. 20^2 din Legea nr. 448/2006;b) contribuția lunară a persoanei adulte cu dizabilități care beneficiază de găzduire, a susținătorilor acesteia sau a reprezentantului legal al acesteia, după caz, pentru situația prevăzută la art. 1 alin. (4) lit. b);c) bugetul propriu al celorlalte persoane juridice prevăzute la art. 1 alin. (3).(2) Cuantumul lunar alocat din beneficiul pentru locuire pentru plata utilităților se plătește pentru fiecare persoană adultă cu dizabilități, prin bugetul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului sau al autorității administrației publice locale la nivel de municipiu, oraș sau comună, după caz, în limitele prevăzute în metodologia de acordare și de plată a beneficiului pentru locuire și a beneficiului de tranziție pentru persoanele adulte cu dizabilități, aprobată prin hotărâre a Guvernului, potrivit prevederilor art. 20^2 din Legea nr. 448/2006.(3) În cazul în care persoana adultă cu dizabilități care beneficiază de găzduire în locuința incluzivă, aflată în situația prevăzută la art. 1 alin. (4) lit. b), nu are venituri proprii ori acestea sunt mai mici decât contribuția lunară la plata chiriei, plata acesteia se datorează în totalitate sau parțial, după caz, de către: soțul sau soția, rudele în linie dreaptă, frați și surori, precum și celelalte persoane anume prevăzute de lege, în ordinea stabilită la art. 519 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(4) În cazul în care persoana adultă cu dizabilități care beneficiază de găzduire în locuința incluzivă, aflată în situația prevăzută la art. 1 alin. (4) lit. b), nu are venituri proprii și nu are susținători legali sau alte surse de venituri, plata chiriei se efectuează din beneficiul pentru locuire, prin bugetul autorității administrației publice locale la nivel de municipiu, oraș sau comună, după caz, în limitele prevăzute la art. 14 alin. (4). + ANEXĂla Setul de standarde de locuire incluzivă în comunitate a persoanelor adulte cu dizabilități și metodologia de acordare, de organizare și funcționare, de finanțare și monitorizare a locuințelor din rețeaua de locuire incluzivă
Chestionar de opinie
- model -1. Vă rugăm să evaluați nivelul de accesibilitate fizică al locuinței într-o scară de la 1 la 5, unde 1 reprezintă un nivel scăzut de accesibilitate și 5 reprezintă un nivel înalt de accesibilitate. – Nivelul de accesibilitate fizică al clădirii și al împrejurimilor – Accesul la etaje superioare (dacă este cazul) – Accesibilitatea băilor și facilităților sanitare 2. Vă rugăm să evaluați nivelul de adaptare arhitecturală al locuinței într-o scară de la 1 la 5, unde 1 reprezintă un nivel scăzut de adaptare și 5 reprezintă un nivel înalt de adaptare. – Accesibilitatea băilor, inclusiv a chiuvetelor și prizelor de curent – Utilizarea culorilor contrastante și a semnalizării vizuale pentru a facilita orientarea – Alte adaptări arhitecturale relevante (specificați) 3. Vă rugăm să evaluați nivelul de acces la informații al locuinței într-o scară de la 1 la 5, unde 1 reprezintă un nivel scăzut de acces la informații și 5 reprezintă un nivel înalt de acces la informații. – Disponibilitatea materialelor informative în format accesibil (de exemplu: Braille) – Accesibilitatea serviciilor de interpretare și comunicare asistată 4. Vă rugăm să evaluați nivelul de disponibilitate al echipamentelor și tehnologiilor asistive în locuință într-o scară de la 1 la 5, unde 1 reprezintă un nivel scăzut de disponibilitate și 5 reprezintă un nivel înalt de disponibilitate. – Existența lifturilor verticale sau al altor echipamente de accesibilizare – Disponibilitatea sistemelor de semnalizare luminoasă sau sonoră 5. Vă rugăm să evaluați nivelul de flexibilitate al spațiilor de locuit într-o scară de la 1 la 5, unde 1 reprezintă un nivel scăzut de flexibilitate și 5 reprezintă un nivel înalt de flexibilitate. – Posibilitatea de a face modificări structurale sau de amenajare interioară – Spațiile de locuit sunt adaptabile și personalizabile în funcție de nevoi.6. Vă rugăm să evaluați nivelul de participare comunitară oferit de locuința inclusivă într-o scară de la 1 la 5, unde 1 reprezintă un nivel scăzut de participare comunitară și 5 reprezintă un nivel înalt de participare comunitară. – Accesibilitatea la servicii comunitare (școli, spitale, magazine, locuri de muncă) – Disponibilitatea facilităților recreative și culturale în apropiere 7. Vă rugăm să ne împărtășiți orice alte observații sau sugestii referitoare la locuința incluzivă în care locuiți. (câmp deschis) 8. Cum ați evalua în general nivelul de satisfacție cu locuința inclusivă într-o scară de la 1 la 5, unde 1 reprezintă un nivel scăzut de satisfacție și 5 reprezintă un nivel înalt de satisfacție? 9. Vă rugăm să indicați dacă doriți să fiți contactat pentru a discuta în detaliu orice preocupări sau sugestii pe care le-ați menționat în acest chestionar. – Da – Nu 10. Vă rugăm să furnizați informațiile dumneavoastră de contact (nume, număr de telefon, adresă de e-mail) pentru a fi contactat în cazul în care doriți să fiți contactat.Vă mulțumim pentru timpul acordat și pentru completarea acestui chestionar. Feedbackul dumneavoastră este valoros pentru a ne asigura că locuințele incluzive satisfac nevoile persoanelor cu dizabilități într-un mod adecvat.-----
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari