STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023pentru sport pentru perioada 2023-2032
Publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 452 bis din 24 mai 2023
Notă
Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 444 din 10 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 452 din 24 mai 2023.
Document strategic cadru + Cuprins Strategia națională pentru sport 2023-20321. Introducere1.1. Concepte cheie în sport1.2. Metodologia procesului de planificare strategică și principii în realizarea strategiei2. Context strategic. Analiza situației actuale și identificarea problemelor2.1. Analiza unor cazuri de bună practică2.2. Prioritățile, politicile și cadrul legal existente3. Analiza situației actuale. Definirea problemelor3.1. Erori și pericole strategice3.2. Factori strategici cheie3.3. Analiza SWOT3.4. Analiza PESTLE4. Viziune5. Scenarii strategice de dezvoltare6. Direcții strategice de dezvoltare7. Obiective generale și specifice. Programe și măsuri. Indicatori D1. Paradigma strategică și viziune. Sportul prioritate națională D2. Cadrul instituțional și capacitate administrativă D3. Management, expertiza, resursă umană. Digitalizare D4. Finanțare D5. Cadrul legal D6. Infrastructură D7. Imagine și marketing8. Implicații juridice ale strategiei9. Implicații bugetare ale Strategiei Naționale pentru Sport10. Operaționalizare și implementare Operaționalizare Strategia națională pentru sport Plan Operațional 2023 - pe cele trei dimensiuni strategice Portofoliu de proiecte operațional. Se actualizează permanent Portofoliu de proiecte operaționale propuse pentru perioada 2023-2032 - se actualizează permanent11. Monitorizare și evaluare ANEXE ANEXA nr. 1 la Strategie - Analiza preliminară pe cei trei factori strategici cheie in extensoANEXA nr. 2 la Strategie
ABREVIERI
1. Introducere Strategia națională pentru sport reprezintă un demers amplu, cu un grad ridicat de complexitate, care își propune transformarea modului în care sportul este înțeles, practicat și sprijinit la nivelul întregii națiuni. Caracterul vast, multi-dimensional al sportului inter-relaționare cu o multitudine de domenii și activități umane precum economic, social, sănătate, educație, mediu, guvernanță publică, finanțe, turism etc, trebuie reflectat în acest demers strategic prin menținerea unei perspective sistemice, structurale și obiective asupra domeniului. Rolul acestei strategii este de a identifica factorii strategici cheie care vor influența domeniul sportului de o manieră determinantă pe o perioadă lungă de timp, de a utiliza cunoașterea dobândită în faza de analiză preliminară pentru a construi o viziune de dezvoltare ambițioasă, dar realistă, și a creiona principalele direcții strategice de acțiune, menite să susțină efortul tuturor actorilor implicați în acest domeniu pentru a transforma viziunea în realitate. Strategia națională pentru sport reprezintă o abordare holistică, iar funcția sa principala este de a direcționa și coagula totalitatea eforturilor, resurselor și acțiunilor întreprinse într-o direcție coerentă, care să poziționeze sportul ca o prioritate națională. Componenta tactică și operațională are o importanță deosebită în procesul de implementare și trebuie să urmărească liniile directoare ale strategiei. Eventualele confuzii între cele trei niveluri strategic, tactic, operațional, reprezintă un pericol major, care riscă să disipeze și să reducă semnificativ impactul acestui demers. Strategia națională pentru sport reprezintă documentul cadru care stabilește viziunea de dezvoltare și direcțiile majore, urmând ca în funcție de dinamica mediului extern, precum și a factorilor de influență implicați instituții, resurse, actori cointeresați non-guvernamentali și privați, componenta operațională să aibă un caracter organic, dinamic și adaptat la constrângerile și provocările specifice procesului de implementare*1). *1) Documentul final de planificare strategică va cuprinde în mod sintetic principalele probleme strategice identificate, viziunea de dezvoltare precum și componenta tactică și operațională, dezvoltată în parteneriat cu Ministerul Sportului. Documentul de față este cadrul suport pe baza căruia este construită Strategia națională pentru sport1.1. Concepte cheie în sport ● Wellbeing -bunăstare- sau calitatea vieții face referire la sănătatea fizică, psihică și socială a indivizilor dintr-un colectiv, luând în calcul aspecte multidimensionale atât la nivel subiectiv, cât și obiectiv. Prin calitatea vieții se analizează starea generală a indivizilor, percepțiile lor cu privire la aspectele socio-culturale, condițiile materiale și de trai, condițiile de locuit, ocuparea forței de muncă, modul de petrecere a timpului, partea de educație și sănătate, relațiile sociale din comunitatea respectivă, nivelul de siguranță resimțit, elemente de protecția mediului și partea de guvernanță și stabilitate instituțională. ● Conceptul de sănătate publică evaluează starea generală a sănătății unei comunități, serviciile sanitare, de igienă și de calitate a mediului, la fel și politicile publice și legile în vigoare care urmăresc combaterea și prevenirea disconfortului produs de boli - diabet, obezitate, probleme cardiovasculare, insuficiență pulmonară, etc. - și a deceselor premature. Sănătatea comunitară este totodată știința prin care se oferă certitudinea aplicării legilor coerente pentru sănătate, asigurarea de condiții optime pentru menținerea sănătății fizice și psihice și mobilizarea comunității prin informare, educare și cercetare. ● Dezvoltarea comunitară este o abordare pe termen lung, ce face referire la o acțiune planificată la nivel de grup, cu scopul de a rezolva probleme împărtășite în cadrul comunității respective. Problemele abordate sunt la nivel economic, social, de mediu sau la nivel cultural, iar eforturile depuse de către comunitate, împreună cu autoritățile locale, au scopul de a susține comunitățile defavorizate, grupurile vulnerabile și de a dezvolta bunăstarea generală a comunității. ● Educația în context formal se realizează într-un cadru bine structurat, urmând anumite planuri de învățământ și curricule școlare, existând finalități educaționale clare, formulate prin idealul educațional prevăzut în Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare. Prin fișele de disciplină se urmărește formarea și educarea elevilor prin dezvoltarea unor competențe specifice, stabilite la nivel instituțional. Educația în context informal face referire la deprinderile și experiențele zilnice din viața unei persoane, care contribuie la cunoștințele și aptitudinile individului. Mediul social, cultural, economic influențează indivizii în afara mediului formal, instituționalizat, și contribuie la formarea valorilor, percepțiilor și a comportamentului lor. Sportul joacă un rol esențial în ambele tipuri de educație, ca vector de transmitere și reprezentare ale unor valori sociale. ● Conceptul de cultură face referire la valorile, tradițiile și obiceiurile și trăsăturile definitorii ale unei comunități, elemente care sunt transmise longitudinal și întăresc credințele și presupunerile de bază. Aceste idei și valori colective, împreună cu normele de bază, definesc și influențează comportamentul indivizilor dintr-o comunitate. Cultura este un element esențial pentru că, în funcție de valorile și convingerile promovate în cadrul unei comunități, calitatea vieții și bunăstarea generală pot fi afectate semnificativ. ● Participarea face referire la implicarea indivizilor în diferite activități de grup sportive, culturale, petrecere a timpului liber. Prin participarea indivizilor la activități colective, organizate, se promovează implicarea în comunitate, împărtășirea unor experiențe și a unor stări de spirit care susțin coeziunea socială în comunitate. ● Facilitățile sportive sunt indispensabile în promovarea sportului și a unui stil de viață sănătos. Facilitățile sportive, cum ar fi patinoar, bazine de înot, baze sportive, terenuri de fotbal/tenis etc., susțin practicarea diverselor sporturi, le oferă indivizilor posibilitatea de a participa la evenimente sportive, evenimente care contribuie la calitatea vieții, atractivitatea comunității, și se corelează cu turismul și dezvoltarea economică. Facilitățile sportive dezvoltate le oferă sportivilor condiții optime pentru practicarea sportului în timpul liber, dar și a celui de performanță. ● Managementul sportiv este esențial în conducerea organizațiilor sportive, promovând valori de eficiență și concentrare pe rezultatele stabilite. Scopul managerilor sportivi este de a atinge obiectivele organizaționale și financiare prin planificare strategică, conducere și organizare. La fel, managementul sportiv tinde să transforme resursele financiare în performanțe sportive. Principii precum eficacitate, eficiență, value for money se aplică în acest segment, ținând cont de specificul sportului. Activitatea de management a bazelor sportive presupune, printre altele, optimizarea modului în care sunt alocate și utilizate resursele de orice fel financiare, bază materială sportivă umane, atragerea de fonduri din surse alternative, dincolo de cele formale, folosirea unor tehnici și metode moderne de analiză a performanței sportive, evaluarea obiectivă și utilizarea datelor în luarea deciziilor. ● Politicile de gen și egalitatea dintre femei și bărbați reprezintă un principiu de bază la nivelul Uniunii Europene, în toate domeniile de activitate. Drepturile egale și accesul nerestricționat în practicarea unor sporturi sau participarea în cadrul competițiilor sunt elemente de bază în dezvoltarea unitară a acestui domeniu. Participarea egală la viața publică ar trebui susținută și promovată, pentru a reduce discrepanțele dintre genuri și excluziunea grupurilor vulnerabile. ● Caracterul social al sportului - Cartea Albă a Sportului UE, 2007 definește fără echivoc rolul pe care sportul îl are în sfera socială - "sportul este un domeniu de activitate umană care prezintă un grad înalt de interes pentru cetățenii Uniunii Europene și care deține un potențial imens de a-i reuni și de a se adresa tuturor, indiferent de vârstă sau origine socială". Același document subliniază 'contribuția importantă la coeziunea economică și socială, precum și la formarea unor societăți mai bine integrate [...] rolul special pe care sportul îl poate avea pentru tineri, pentru persoanele cu handicap și pentru cei ce aparțin unor categorii defavorizate, [...] sportul poate facilita, de asemenea, integrarea în societate a imigranților și a persoanelor de origine străină și poate sprijini dialogul intercultural, promovează sentimentul apartenenței comune și al participării. ● Turismul reprezintă una dintre cele mai puternice ramuri economice care poate fi dezvoltată și fructificată exponențial, atât prin exploatarea zonelor naturale, cât și prin activități și atracții artificiale. Turismul dezvoltă noi afaceri și noi locuri de muncă, contribuie substanțial la economia și susține dezvoltarea sustenabilă a comunității. Turismul sportiv este o ramură importantă a turismului și a economiei, datorită potențialului de internaționalizare a evenimentelor și competițiilor sportive și dezvoltării de activități conexe. ● Conceptul de etică și integritate este corelat cu abilitatea indivizilor de a clarifica ce este bine și ce nu și modul în care aceștia acționează, identificând astfel standardele morale. La fel, vorbim despre încercări raționale, sistematice ale indivizilor de a-și analiza experiențele din perspectiva moralității, pentru a determina regulile și normele de acțiune la nivel individual și societal. ● Calitatea procesului bugetar și eficiența economică influențează cantitatea și calitatea resurselor avute la dispoziție pentru atingerea obiectivelor organizaționale. Selectarea unei resurse umane bine pregătite are un impact direct asupra direcției strategice la nivel organizațional, în concordanță cu resursele financiare și materiale avute la dispoziție. Din perspectiva strategiei sportului, resursele materiale, baza materială sportivă modernă au un impact direct asupra ratei de practicare a sportului în școli și de masă, la fel și asupra numărului de sportivi de performanță. Mijloacele susceptibile de a fi valorificate trebuie să îndeplinească anumite standarde și criterii bine definite pentru a asigura performanța și dezvoltarea domeniului sporturilor. ● Utilizarea datelor empirice și a tehnologiei digitale - digitalizarea și investițiile în tehnologia modernă reprezintă un obiectiv strategic al UE - investițiile UE în această zonă reprezintă peste 20% din bugetul multi-anual 2020-2027. Ținând cont de oportunitățile existente, de necesitatea modernizării abordării în sport prin folosirea datelor empirice la nivel de politici, programe și decizii, precum și de avantajele oferite de utilizarea tehnologiei digitale pentru facilitarea accesului, creșterea popularității, promovarea sau creșterea participării la sport, dar și de potențialul enorm reprezentat de sporturile digitale, este important ca acest element - digitalizare și utilizare de date - să fie înglobat în transformarea sportului.1.2. Metodologia procesului de planificare strategică și principii în realizarea strategiei Procesul de planificare strategică are la bază următoarele principii fundamentale: ● Rigurozitate metodologică - dezvoltarea strategiei s-a realizat pornind de la date empirice, utilizarea unor instrumente specifice planificării și în parteneriat cu actori cointeresați din domeniul sportului, cu implicare directă sau indirectă, astfel încât proiectul final să poată fi utilizat ca un instrument real de coordonare a procesului de operaționalizare și implementare. ● Participarea actorilor cointeresați - în fiecare etapă din proiect participarea actorilor cointeresați din domeniul sportului a avut un rol esențial, atât pentru înțelegerea specificului acestui domeniu, identificarea principalelor probleme și nevoi, cât și pentru componenta prospectivă - definirea viziunii, a direcțiilor strategice și a direcțiilor și obiectivelor strategice de dezvoltare. Niciun efort de planificare nu poate fi realizat și implementat cu succes fără participarea activă a actorilor cointeresați din domeniu. Un alt avantaj al implicării acestora în procesul de planificare este posibilitatea utilizării expertizei și know-howului existent, precum și validarea datelor cantitative culese. ● Orientare pe termen lung - problemele și nevoile în cadrul unui domeniu atât de vast precum sportul sunt în general complexe, au un caracter structural și sunt caracterizate de un grad ridicat de interdependență. Esența unei strategii rezidă în identificarea factorilor strategici cheie, a trendurilor majore existente și dezvoltarea unui plan realist. Strategia a fost gândită ca un instrument de direcționare și integrare a eforturilor desfășurate la toate nivelurile și de către toate entitățile implicate în fenomenul sportiv. Cel mai mare risc al unui demers strategic este pierderea perspective macro-sistemice și urmărirea unor detalii, care, deși importante la nivel micro, nu vor produce o schimbare la nivel structural, efectul fiind unul de reducere a încrederii în eficacitatea unui astfel de demers și creșterea rezistenței la schimbare. Procesul de planificare a fost divizat în trei etape majore:1. Analiza preliminară - această etapă a constat în colectarea, prelucrarea și interpretarea datelor statistice relevante în domeniul sportului, cu scopul de a înțelege situația actuală în domeniu, identificarea principalelor probleme și pericole, evidențierea trendurilor majore. Analiza preliminară urmărește conturarea unei imagini obiective cu privire la situația prezentă și reprezintă bază empirică pe care se construiește planul strategic. Acest proces s-a desfășurat în perioada iunie-decembrie 2021, a presupus utilizarea de metode cantitative și calitative de colectare și analiză a datelor - analiză de documente, analiza unor cazuri de bună practică, analiza cadrului instituțional și legal, analiză de date statistice secundare și seturi de date mari-. O sinteză a rezultatelor obținute în urma cercetării desfășurate se regăsește în Anexa nr. 1 la Strategie.2. Identificarea și consultarea actorilor cointeresați relevanți - pe baza analizei preliminare privind Strategia națională pentru sport - decembrie 2021 - au fost definiți o serie de actori cointeresați - stakeholderi - relevanți pentru realizarea documentului de planificare strategică. Procesul de definire a actorilor cointeresați a avut la bază o metodologie mixtă1) identificarea pe bază de interes direct/complementar cu cei trei factori strategici cheie: sportul de performanță, sportul pentru toți -de masă-, sportul în educație unități de învățământ2) includerea actorilor cointeresați sugerați în cadrul procesului de consultare publică - "snowball sampling"- metoda "bulgăre de zăpadă"-. Lista de actori cointeresați are un caracter deschis, pentru a asigura o acoperire cât mai largă a intereselor directe și indirecte existente în conexiune cu domeniul sportului. Prin acest demers se urmărește, dincolo de rigoarea metodologică, posibilitatea de a dezvolta un plan strategic care să unească toate interesele convergente în sport, oferind o legitimitate ridicată demersului și rezultatului final. Procesul de consultare a actorilor cointeresați a urmărit o serie de obiective specifice: ● Testarea și validarea datelor colectate în faza de analiză preliminară; ● Validarea trendurilor majore identificate în analiza datelor cantitative; ● Completarea datelor cantitative cu date calitative și înțelegerea problemelor și provocărilor specifice domeniului, precum și a interdependenței dintre acestea; ● Validarea pericolelor strategice identificate în analiza preliminară; ● Identificarea de resurse informaționale suplimentare prin inputul oferit de actorii cointeresați; ● Asigurarea unui grad ridicat de transparență și legitimitate a procesului -și documentului cadru-, care să conducă la un nivel ridicat de conștientizare a intereselor comune, complementare, existente între actorii instituționali și non-instituționali participanți; ● Identificarea problemelor strategice cu care se confruntă actorii cointeresați și preluarea de input informațional privind potențiale soluții pentru aceste probleme; ● Identificarea elementelor de conectare și inter-relaționare între interesele, activitatea și propunerile actorilor cointeresați participanți; ● Identificarea unor actori cointeresați adiționali relevanți -tehnica "bulgărelui de zăpadă"-. Procesul de consultare a actorilor cointeresați s-a desfășurat pe o perioadă de 4 luni, decembrie 2021 - aprilie 2022, calendarul întâlnirilor realizate fiind cuprins în tabelul de mai jos:
În această etapă, 445 de persoane, reprezentând 375 de entități centrale și locale cu activități în domeniul sportului sau conectate cu sportul, au avut posibilitatea să furnizeze informații cu privire la problemele cu care se confruntă, provocările și specificul activității desfășurate, nevoile existente și propuneri de soluții sau acțiuni. Dincolo de acest feedback direct din cadrul celor peste 20 de întâlniri, participanți au avut posibilitatea de a furniza informații, documente sau orice alt fel de feedback suplimentar prin două modalități distincte:A. Prin intermediul unui chestionar online primit pe adresele de contact furnizate - participanți la aceste consultări au primit un email, cu rugămintea de a completa un chestionar focalizat pe identificarea și înțelegerea unor elemente cheie:a) problemelor strategice,b) potențiale soluții,c) bariere legislative,d) recomandări generale. 25% dintre cei care au participat direct la consultări au completat și acest chestionar.B. Prin documente, propuneri, idei sau orice fel de materiale considerate relevante, trimise pe pe adresa strategie@mts.ro -adresa de pe care au primit invitația de a completa chestionarul-. Toate aceste informații reprezintă baza empirică care a stat la baza construcției profilului strategic în domeniul sportului: factori strategici cheie, pericole și erori strategice, proiecție de scenarii strategice, definirea direcțiilor și obiectivelor strategice, propuneri de măsuri, acțiuni și activități operaționale. Calitatea unui proces de planificare strategică derivă în mod substanțial din construcția unui profil strategic, pe baza unor date empirice obiective, cuevitarea elementelor subiective sau focalizării pe detalii cu impact scăzut pe termen lung zona tactică și operațională.3. Realizarea profilului strategic în domeniul sportului Ultima etapă a procesului constă în realizarea profilului strategic, pe baza datelor colectate și analizate în etapele precedente. Profilul strategic cuprinde conceptele strategice cheie, analiza factorilor strategici cheie, viziunea de dezvoltare, direcțiile de dezvoltare și obiectivele strategice. Profilul strategic reprezintă esența strategiei, are un caracter general, sistemic și include doar acele elemente care au un impact major pe termen lung asupra domeniului.2. Context strategic. Analiza situației actuale și identificarea problemelor. Contextul strategic se referă la cadrul "macro" în care se desfășoară demersul strategic, cuprinde analiza situației actuale și reprezintă baza pentru pașii următori ai demersului.2.1. Analiza unor cazuri de bună practică În această secțiune au fost selectate și analizate 5 cazuri de strategii naționale pentru sport, considerate modele de bună practică: Australia, Noua Zelandă, Marea Britanie, Irlanda, Canada. Analiza cazurilor de bună practică permite identificarea acelor elemente de planificare care pot constitui modele de urmat, ținând cont de contextul național, și facilitează elaborarea unei strategii care ține cont de principalele evoluții în domeniu.
+
Australia*2) *2) https://www.sportsthinktank.com/research.123224.html Strategia de sport a Australiei, "Sport 2030. Participare. Performanță. Integritate. Industrie", are la bază ideea de a construi cea mai sănătoasă și activă națiune, fiind cunoscută pentru succesul și integritatea din sport. Strategia promovează sportul și activitățile sportive pe toată durata vieții, incluzând o arie largă de activități nestructurate, cum ar fi mersul pe jos, cu bicicleta, înot, dar și sporturi nou dezvoltate, asigurând un sector sportiv divers care să reprezinte preferințele populației. Astfel, s-a luat în considerare faptul că lumea sportului este într-o continuă evoluție, motiv pentru care este necesară o colaborare, viziune și acțiuni clare, care să mențină lumea sportului australian sigură, integră și inclusivă. Viziunea strategiei - "Australia este cea mai activă, sănătoasă și sportivă națiune din lume, cunoscută pentru integritatea și excelența sa" - accentuează elementele de creștere a calității vieții prin sport, dezvoltarea personală prin sport și atingerea performanțelor sportive, elemente intercalate și interconectate. Prioritățile sunt: ● Crearea unei Australii mai activă - Mai mulți australieni, mai activi, mai des; ● Atingerea excelenței sportive - Mândrie națională, inspirație și motivație, prin succesul sportiv internațional; ● Protejarea integrității sportului - Un sector sportiv echitabil, sigur și puternic, lipsit de corupție; ● Întărirea industriei sportive din Australia - Un sport australian înfloritor și o industrie de recreere. Prioritățile strategice sunt interconectate, pentru a evidenția relațiile cheie între participare, performanță ridicată, integritate și industria sportului. Sub domeniile prioritare se află cinci rezultate țintă care vor: ● Îmbunătăți sănătatea fizică a australienilor - prin beneficiile sportului și activitate fizică, inclusiv risc redus de afecțiuni cronice; ● Îmbunătăți sănătatea mintală a australienilor - prin intermediul beneficiilor recunoscute pentru sănătatea mintală ale sportului și ale activității fizice, inclusiv îmbunătățirea managementul bolilor mintale și o mai mare conexiune socială; ● Crește dezvoltarea personală - de la acceptarea unei noi provocări, până la stabilirea unui nou obiectiv personal sau lupta pentru podium; ● Întări comunitățile - prin valorificarea beneficiilor sociale ale sportului, inclusiv prin îmbunătățirea coeziunii și reducerea izolării; ● Creșterea economiei Australiei - bazându-se pe contribuția deja semnificativă a sportului pentru economia australiană. Prima prioritate - "Crearea unei Australie active" - subliniază importanța sportului de masă, încercând să promoveze un stil de viață sănătos și activ atât în rândul copiilor, cât și în rândul adulților, coordonându-se astfel investiții în facilități sportive și de recreere pentru a obține rezultate sustenabile în comunități, asigurând în același timp un design care să ofere accesibilitate tuturor australienilor. "Sport 2030" vizează încurajarea și sprijinirea tuturor australienilor să devină mai activi, în special cei care sunt deficitari la acest capitol, iar măsurile principale ale Guvernului australian constau în:a) introducerea de noi programe special concepute pentru a aborda barierele din calea participării, cum ar fi accesul, timpul, costurile, de asemenea, minimizarea leziunilor și sprijinirea recuperării;b) finanțarea partenerilor de activitate fizică pe baza unui set clar și agreat de rezultate;c) continuarea sprijinirii organizațiilor sportive naționale pentru a-și conduce rețelele organizațiilor și cluburilor spre a stimula participarea la sporturile lor;d) colaborarea și coordonarea între portofolii, cu statul, administrația locală, organizațiile neguvernamentale și sectorul privat. Ca prim pas pentru îndeplinirea acestei priorități, Guvernul australian va colabora cu guvernele de stat și de teritoriu și Autoritatea australiană pentru Curriculum, Evaluare și Raportare pentru a găsi oportunități de a sprijini predarea alfabetizării sportive în curriculum australian, iar în urma acordului Reuniunii Miniștrilor Sportului și Recreării, miniștrii vor monitoriza progresul eforturilor de includere a alfabetizării sportive în școlile australiene. Alături de alfabetizarea sportivă, se dorește introducerea lecțiilor de înot în școlile gimnaziale și primare, ca parte a unei game de programe menite să ajute părinții să le ofere copiilor cel mai bun început în viață, dezvoltând prima Strategie de activitate pentru copilăria timpurie. Colaborarea cu școlile australiene este un alt pas important în atingerea acestei priorități, pentru a înțelege valoarea alfabetizării sportive și pentru a ajuta la integrarea conceptului în sistemele școlare. În urma acordului Reuniunii Miniștrilor Sportului și Recreării, miniștrii vor promova fezabilitatea dezvoltării unui sistem de raportare pentru monitorizarea nivelului de activitate fizică a copiilor din școli. O altă măsură este folosirea platformelor digitale pentru promovarea sportului, Guvernul australian finanțând un premiu la nivel național pentru inovativitatea digitală sportivă care poate fi adaptat în sport, școli sau de către studenții care participă în activități sportive. Guvernul australian va promova competiția între școli ca o oportunitatea de a încuraja proiecte și conversații care se concentrează pe beneficiile activitatea fizică asigurând ca activitatea fizică să fie integrată în educația copiilor. Promovarea stimulentelor pentru implicarea în activități fizice și sport este o altă măsură luată pentru a combate barierele ce stau în calea adoptării unui stil de viață sănătos și activ, astfel propunându-se oferirea de vouchere și granturi familiilor sau persoanelor care doresc să desfășoare activități sportive. În acest context, Sport Australia va lucra cu organizațiile sportive naționale și actori cointeresați din domeniul activităților fizice pentru a scădea costul participării la sport și activități fizice, inclusiv taxe de înregistrare, costuri de asigurare, costuri uniforme. Mai mult, Guvernul australian va sprijini organizațiile pentru a oferi sport și alte oportunități de activitate fizică pentru australienii în vârstă, prin rețele accesibile inclusiv la locurile de muncă, serviciile de îngrijire a vârstnicilor, satele de pensionare și centre de recreere. În final, se vor examina oportunitățile de a crea o bază de date privind baza materială sportivă și se va lucra cu administrația locală și organizațiile sportive naționale pentru dezvoltarea unei abordări naționale pentru cartografierea infrastructurii din Australia. A doua prioritate -"Atingerea excelenței sportive" - are în vedere examinarea oportunităților de a sprijini Institutul Australian de Sport pentru a continua să fie de înaltă performanță, sprijinirea organizațiilor sportive naționale pentru a atinge succesul sportiv, dezvoltarea talentul în întregul sistem și sprijinirea sportivilor australieni atât în timpul, cât și după cariera lor competitivă. Pentru a atinge cele sus-menționate, IAS va colabora pentru a crea strategii de înaltă performanță care sunt recunoscute ca lideri la nivel mondial și care sunt influente și relevante pentru toate sporturile din Australia în următoarele zone: ● colaborarea cu institutele de stat și academii sportive pentru a eficientiza și maximiza căile de acces pentru sportivi; ● consolidarea sistemului australian de înaltă performanță printr-o abordare unitară - obținerea corectă a elementelor de bază; ● stimularea investițiilor generale și a alocării resurselor pentru a optimiza rezultatele performante, inclusiv pe termen lung prin căi eficiente; ● transformarea forței de muncă de înaltă performanță din Australia pentru a oferi rezultate performante, în special în coaching și leadership; ● dezvoltarea capacității sistemului de a asigura dezvoltarea personală a sportivului, asigurarea bunăstării sale și implicare în comunitate; ● rezolvarea problemelor strategice de performanță prin cercetare aplicată, tehnologie și inovație. IAS și Sport Australia vor colabora alături de industria sportivă din Australia pentru susținerea atleților de elită și pentru a dezvolta o înțelegere comună a unei culturi de succes în sportul de înaltă performanță prin:a) sprijinirea sportivilor pe parcursul carierei lor, inclusiv viața după sport;b) implementarea strategiilor inovatoare care sunt recunoscute ca fiind lider la nivel mondial;c) creșterea numărului de viitori sportivi de mare calibru, realizând o gamă largă de discipline și creșterea numărului de medaliați;d) atragerea, dezvoltarea și menținerea antrenorilor, liderilor și a echipelor de asistență;e) promovarea imaginii campionilor ca fiind modele puternice, pozitive, angajați cu comunitatea, unind, inspirând și motivând pe toți australienii să participe la sport și să trăiască un stil de viață mai sănătos. "Protejarea integrității sportului" are la bază dezvoltarea și implementarea răspunsului Guvernului la Revizuirea Aranjamentelor de Integritate Sportivă din Australia și protejarea copiilor în mediile sportive, asigurându-se că sectorul sportiv este inclusiv, demarând următoarele acțiuni: ● dezvoltarea și promovarea resurselor și inițiativelor care asigura că sportul este sigur, corect, curat și incluziv; ● încurajarea și sprijinirea părților interesate din sport la nivel național și de stat să practice comportamente unificatoare și implementarea unei guvernări contemporane, cu cele mai bune practici; ● contribuirea la eforturile internaționale de integritate, astfel încât sportul global să fie desfășurat pe un teren de joc egal pentru toți participanții, fără corupție sau influență externă. Sport Australia va încuraja organizațiile sportive naționale să adopte un model de guvernare mai eficient, care poate poziționa cel mai bine sportul pentru a genera rezultate comerciale mai mari, pentru a reduce dependența de finanțare, pentru a crește autonomia și sprijinirea inovației. Din perspectiva protecției copiilor în mediile sportive, Sport Sigur Australia -SSA- este esențial pentru răspunsul guvernului australian la cele patru recomandări ale Comisiei Regale referitoare la sport. Aceste recomandările vor fi îndeplinite prin introducerea standardelor de siguranță pentru copii, înființarea unui comitet consultativ pentru siguranța copiilor, extinzând aria de acoperire a Play By Rules, -Joacă după reguli- și îmbunătățirea comunicării astfel încât standardele de siguranță și relevante ale copilului sunt accesibile. Prin cel de-al patrulea pilon - "Întărirea industriei sportive din Australia" - se dorește dezvoltarea unei strategii în diplomația sportivă, îmbunătățirea forței de muncă ce susține atleții și analiza de date pentru a monitoriza nivelul actual de activități fizice și modul în care acele procente pot fi îmbunătățite. Guvernele au obligația de a căuta profituri tangibile din investițiile în atragerea și organizarea de evenimente sportive internaționale majore în statele Australiei. Aceste randamente sunt măsurate într-o gamă largă de aspecte economice, beneficii comunitare și sociale pentru australieni, inclusiv: ● Turism - internațional, interstatal și intrastatal; ● Comerț - activitate de afaceri atât directă, cât și indirectă generată de evenimente sportive; ● Angajare - organizatori de evenimente, parteneri comerciali, furnizori de servicii; ● Baza materială sportivă - beneficiile moștenite ale stadioanelor noi și îmbunătățite, sportului, transport și alte facilități publice; ● Egalitatea de gen - atât în sport, cât și prin intermediul acestuia; ● Comunități - unirea oamenilor, consolidarea comunităților locale și insuflarea mândriei naționale; ● Participare - crearea de modele care să motiveze și să inspire copiii și adulții să fie activi și să facă sport; ● Diplomație - valorificarea priceperii sportive și a simțului egalitar al Australiei a "fair go" pentru a crea noi legături interpersonale în interesul național al Australiei. Din perspectiva monitorizării și a țintelor propuse, se estimează că, până în 2030, cu 15% mai mulți cetățeni vor participa în cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată spre intensă în fiecare săptămână. Se propune dezvoltarea unor sisteme de monitorizare a excelenței sportive în cadrul sporturilor de performanță, iar autoritățile locale, alături de restul părților interesate și a actorilor cointeresați, vor trebui să ofere actualizări și rapoarte anuale cu privire la activitățile sau obiectivele atinse. Sport Australia va oferi rapoarte anuale cu privire la activitatea desfășurată și direcția de mers, viitoare investiții, parteneriate și rezultate previzionate, iar Guvernul australian va oferi rapoarte o data la patru ani pentru a revizui și actualiza Sport 2030. Din perspectiva procesului de consultare, au fost organizate forumuri în fiecare capitală, au fost făcute depuneri publice și a fost realizat un sondaj de opinie trimis către public. În total, au fost organizate 14 forumuri, însumând 500 de persoane. Acestea au inclus nouă sectoare sportive, desfășurate în mare parte în colaborare cu departamentele de sport și recreere de stat și teritoriale, trei forumuri de organizații sportive naționale, un forum de sănătate preventivă, și un forum pentru lideri sportivi. Au fost primite în total 433 de propuneri. Principalii respondenți au fost cluburile sportive, urmate de membrii publicului. Un total de 3.541 de membri ai publicului au participat la studiu. Sondajul a întrebat oamenii cum și de ce ar trebui guvernele să investească în și susține diferite componente ale sectorului sportiv. Sport Australia a coordonat consultarea națională, angajând o firmă de consultanță, care a facilitat majoritatea forumurilor. Temele cheie care au apărut din consolarea publică au inclus:
+
Participare ● Rolul sportului în școli rămâne cea mai mare provocare pentru stimularea participării; ● Participanții au ridicat problema perfecționării profesorilor, pentru a le permite să predea mai bine sport și activitate fizică; ● Programul Școli Sportive a fost lăudat ca un mijloc eficient de abordare a unora dintre lacunele din domeniul sportului și educației; ● Trei bariere în calea participării au fost identificate în mod constant de-a lungul întregii consultări: accesibilitate, un accent excesiv pe concurență față de alți factori de motivare, precum socializarea și stereotipurile legate de sport; ● Baza materială sportivă a fost remarcată ca un factor cheie al sportului; ● Investiția în sportul de înaltă performanță este văzută ca fiind importantă, deși nu la fel de important ca sprijinirea sportului comunitar.
+
Prevenire ● Unii oameni au pus la îndoială dacă sănătatea preventivă ar trebui să fie văzută ca element central pentru Comisia Australiană pentru Sport -Sport Australia; ● Un apel puternic în sector pentru a investi într-o strategie de conștientizare a publicului cu privire la întregul spectru de beneficii ale sportului și ale activității fizice, inclusiv cele fizice și sănătatea mintală, precum și beneficiile sociale și comunitare; ● Pentru ca sportul să joace un rol în promovarea unui stil de viață sănătos și prevenirea condițiilor cronice, este necesară o mai bună colaborare între departamentele guvernamentale relevante, iar organizațiile sportive au nevoie de un sprijin mai mare pentru a face contribuții productive.
+
Performanță ● Oamenii au recunoscut beneficiile succesului medaliilor, în ceea ce privește mândria civică, și finanțarea și sponsorizarea rezultată; ● Poveștile de excelență sunt considerate un indicator mai mare de succes decât numărul de medalii; ● Investiția țintită într-o cantitate limitată de sporturi de înaltă performanță a fost foarte contestată; ● Participanții au fost fermi în ideea conform căreia finanțarea de înaltă performanță ar trebui să fie echitabilă pentru sportivii cu dizabilități.
+
Integritate ● Problemele de integritate la nivel comunitar au avut un rol central, fiind văzute ca o cerință pentru un sport sigur și corect; ● Informarea și conștientizarea au fost văzute ca esențiale, folosind o abordare educațională pentru a asigura sportul, la toate nivelurile, încorporând valori corecte; ● Toate feedback-urile au inclus faptul că poate era necesar să se treacă dincolo de "voluntarul" cod de conduită, introducând sancțiuni mai mari pentru încălcarea integrității sportive sau prin înființarea unui organism de integritate la nivel de sector.
+
Noua Zeelandă*3) *3) Sport New Zeeland Ihi Aotearoa: https://sportnz.org.nz/about/publications/strategic-direction/; Direcția strategică 2020-2032 a Noii Zeelande include și primii trei-patru ani ai Planului strategic 2020-2024 "Toată lumea activă", dezvoltându-și imaginea în jurul conceptului de "Ihi" -Aotearoa-, făcând referire la o stare de energie pozitivă datorită elementelor pe care le vedem, auzim și simțim. Valorificarea sportului s-a făcut prin promovarea unei vieți mai sănătoase și o creștere a calității vieții, conectivitatea comunităților prin sport și generarea de beneficii economice prin sport. Direcția strategică 2020-2032 "Toată lumea activă" se derulează pe o perioadă de 12 ani și se concentrează pe sportul de masă, grupul țintă principal fiind populația adultă, dezvoltarea și menținerea unui stil de viață sănătos prin joacă, activități recreative active și sport. Planului strategic 2020-2024 "Toată lumea activă" are o durată de 4 ani și are ca grupuri țintă principale 2 categorii, și anume copii cu vârste cuprinse între 5 și 11 ani și tinerii cu vârste cuprinse între 12 și 18 ani, promovând sportul prin joacă și dezvoltarea unei vieți sociale active, accentuând importanța incluziunii sociale prin sport. Planul strategic 2024 "Inspirăm performanța în fiecare zi" și-a format imaginea în jurul ideii conform căreia atleții, antrenorii și personalul suport inspiră în fiecare zi, nu doar prin trofee, performanță sportivă, ci prin antrenamentele zilnice, prin pasiunea lor, prin dezvoltarea sentimentelor de apartenență și coeziune prin participarea la evenimentele sportive. Viziunea Direcției strategice și a Planului strategic este "Toată lumea activă", la fel ca și titlul strategiilor, având ca principal scop creșterea calității vieții cetățenilor din Noua Zeelandă prin Sistemul de Joacă, Recreere Activă și Sport. La fel, în cadrul viziunii există câteva elemente de bază și anume incluziunea, bunăstarea generală oferită de o viață activă, colaborarea comunitară și schimbarea comportamentelor sedentare. Viziunea Planului strategic 2024 este "Inspirăm performanța în fiecare zi", concentrându-se pe sporturile de performanță la nivel general. Prin atingerea acestei viziuni se dorește inspirarea celor care practică sporturi de performanță și înaltă performanță, crescându-le în același timp sentimentul de apartenență și conectare la Noua Zeelandă. Principalele domenii luate în considerare în cadrul Direcției generale:a) activități fizice în scop recreațional;b) mobilitate activă și activitate fizică prin deplasarea dintr-un punct în altul;c) activitate fizică prin intermediul activităților casnice șid) activități fizice la locul de muncă. Elementele sunt integrate în oferirea de oportunități echitabile, integrând grupurile vulnerabile, marginalizate -persoane cu dizabilități, femei, minorități-, valorificarea activității fizice prin învățarea activă sănătoasă, dezvoltarea unor programe de suport și de integritate, dezvoltarea de competențe bi-culturale. Parteneriatele sunt la nivel local, regional și național, fiind integrate entități private și nonprofit care pot oferi suport activ în atingerea viziunii. Sursele de finanțare sunt atât de la bugetul local, cât și din investițiile făcute de actori cointeresați, susținând implementarea celor 4 poli principali de acțiune din Planul strategic, care are ca grupuri țintă copii cu vârste cuprinse între 5 și 11 ani și tineri cu vârste cuprinse între 12 și 18 ani. Principalele zone de rezultate sunt:a) îmbunătățirea activității fizice pentru cele două grupuri țintă și creșterea procentelor de participare activă;b) îmbunătățirea nivelelor de activitate a celor două grupuri țintă care, anterior planului strategic, aveau nivele ridicate de sedentarismc) asigurarea unei implementări a Sistemului de Joacă, Recreere Activă și Sport care să respecte principiile diversității, incluziunii și integrității. Pentru grupul țintă cu vârste cuprinse între 5 și 11 ani -tamariki-, s-au propus două programe de bază, și anume: Promovarea Puterii Jocului și Creșterea Calității Educației Fizice. Primul program argumentează că joaca are un rol vital în dezvoltarea cognitivă și fizică a copiilor, astfel că s-au alocat resurse pentru dezvoltarea Principiilor de Joacă și a unor instrucțiuni pentru Dezvoltarea celor 5 Stagii din Joacă. În perioada 2020-2024, investițiile vor fi direcționate către dezvoltarea Planului de Joacă al Aotearoa Noua Zeelandă, la fel și pentru dezvoltarea în rândul partenerilor și a instituțiilor implicate a oportunităților de joacă prin sport în cadrul școlilor. Creșterea calității orelor de educație fizică se va realiza în parteneriat cu inițiativa Învățare activă sănătoasă, dezvoltată în 2019 din colaborarea Ministerului Educației și al Sănătății. Se dorește implementarea parteneriatului dintre Învățare activă sănătoasă și Trust-ul de Sport Regional în aproximativ 40% din totalul școlilor primare și gimnaziale. Pentru al doilea grup țintă 12-18 ani - rangatahi, s-au propus alte planuri de acțiune, și anume recreația activă - Înțelegerea și atingerea nevoilor recreative ale rangatahi - și Sport - Menținerea momentumului în dezvoltarea sportivă. Inițiativele și investițiile sunt îndreptate înspre dezvoltarea de organizații naționale pentru recreere, precum și spre implicarea actorilor cointeresați în oferirea de suport și oportunități pentru programele de recreere activă. Pentru menținerea momentum-ului în dezvoltarea sportivă și a unei vieți active, se doresc investiții în dezvoltarea unei rețele suport pentru directori sportivi din școlile gimnaziale și a antrenorilor. Pentru dezvoltarea sportului de performanță, celelalte două sectoare, sport în rândul tinerilor și sport în rândul cetățenilor, sunt luate în considerare și integrate în planul de acțiune, având o imagine de ansamblu, evolutivă a procesului:1. Stagiul dezvoltării, care include principiile jocului, găsirea echilibrului și dezvoltarea talentelor sportive.2. Stagiul pre-performanței înalte, care face referire la identificarea și confirmarea talentelor sportive și tranziția către aprofundarea lor.3. Stagiul performanței înalte, în care avem perioade de tranziție continuă de la dezvoltarea potențialului, fundamentarea acestuia și identificarea de oportunități, transformarea potențialului și a oportunităților în performanță și până la testarea performanței de elită.4. Stagiul post-performanță înaltă, care face referire la viața de după competiții și la importanța susținerii antrenorilor și sportivilor la finalul carierei lor. Principalele puncte cheie în dezvoltarea sportului de performanță fac referire la:a) bunăstare generală și implicare;b) traseul performanțeic) fonduri și investiții.1. Bunăstare generală și implicare În cadrul acestei direcții întâlnim două programe principale, și anume:a) Program pentru bunăstarea generală, care se concentrează pe creșterea investițiilor pentru monitorizarea bunăstării atleților și a antrenorilor;b) Femei în sportul de performanță, program prin care se va oferi o prioritate de finanțare, pentru a se putea continua programele de antrenament, la fel și dezvoltarea de programe educative, pentru a susține medii performance incluzive și diverse. Această direcție are ca obiectiv general menținerea unui echilibru între bunăstare și cerințele sportului de elită.2. Traseul performanței În cadrul acestei direcții, se dorește creșterea numărului atleților de performanță și a antrenorilor prin: Dezvoltarea Hub-urilor și Pods-urilor de Performanță, pentru a crește accesul și integrarea în comunitatea sportivă de elită, oferirea de suport prin dezvoltarea de parteneriate cu diferite instituții și actori cointeresați, pentru a identifica nevoile specifice a cel puțin 420 de atleți și 75 de antrenori, cu scopul de a le oferi posibilitățile necesare. Această direcție are ca scop principal întărirea avantajului competitiv, prin crearea de trasee direcționate pentru atleți și antrenori.3. Fonduri și investiții Prin intermediul acestei direcții se dorește dezvoltarea unor programe prin care atleții de elită pot primi finanțări pe baza performanțelor obișnuite, încercând astfel creșterea implicării și menținerea siguranței financiare a acestora. În același timp, se dorește dezvoltarea unui Fond de Investiții Sportive, pentru a putea crește numărul de sporturi în care se investește, la fel și regândirea modelului de investiții în sportul de performanță. Obiectivul în acest caz este livrarea de succes repetat și sustenabil.
+
Irlanda*4) *4) https://assets.gov.ie/15979/04e0f52cee5f47ee9c01003cf559e98d.pdf "Politica Națională de Sport 2018-2027" din Irlanda a definit sportul ca fiind orice activitate fizică, organizată sau neorganizată, menită să îmbunătățească forma fizică și bunăstarea mentală, formând astfel relații sociale și obținând rezultate în competiții de orice fel. Astfel, s-a făcut distincția între sporturi recreaționale, care îmbunătățeasc condiția fizică și starea mentală, și sporturi de performanță sau competitive, care fac legătura cu obținerea rezultatelor sportive de orice fel. Viziunea strategiei este aceea că "Oamenii vor fi inspirați, viețile lor vor fi îmbogățite, plăcerea - sporită, iar calitatea vieții lor se va îmbunătăți, ca rezultat al propriei lor participări active sau sociale la sport și ca urmare a succesului sportivilor noștri de top în competiții. Toate entitățile din comunitatea noastră sportivă vor fi foarte apreciate pentru calitatea personalului și a voluntarilor lor, pentru standardele lor de guvernare, etică, responsabilitate și spiritul lor de colaborare inclusiv cu parteneri din afara sectorului sportiv". Aceasta integrează valorile bazate pe incluziune, colaborare, pe dezvoltarea unei rețele de responsabilizare, bazată pe rezultate și dezvoltarea unui stil de viață activ. Pentru a îndeplini viziunea sus-menționată, s-au propus trei obiective principale, fiecare având un set de indicatori de performanță cheie și anume:1. Participare sporită: Un număr semnificativ mai mare de irlandezi, copii și adulți din toate sectoarele societății sunt implicați în mod regulat în toate formele de activități sportive și sociale. Indicatorii de performanță cheie sunt: ● Creșterea numărului de adulți care practică sporturi -excluzând mersul/plimbările recreațional/e- de la 43% în 2017 la 50% în 2027; ● Eliminarea barierelor dintre femei și bărbați în participarea activă la sport -de la 4,5% în 2017 la 0% în 2027-; ● Reducerea nivelului de sedentarism -de la 22% în 2017 la 15% în 2027-; ● Creșterea numărului de copii care practică sporturi în mod regulat; ● Creșterea numărului de adulți care sunt implicați social în sport în mod regulat prin activități de voluntariat, sunt membri în cluburi sau participă la activități sportive -de la 45% în 2017 la 55% în 2027-.2. Mai multă excelență: Sunt mai mulți irlandezi sportivi și echipe care ating în mod corect și sistematic rezultate de clasă mondială la cel mai înalt nivel nivel internațional de concurență. Indicatorii de performanță cheie sunt: ● Creșterea numărului de medalii la competițiile olimpice și paralimpice -de la 13 în 2018 la 20 în 2028-; ● Clasamentul țărilor în Tabelul cu medalii la Jocurile Olimpice 62 în 2016, top 50 în 2028 ● Clasamentul țărilor în Tabelul cu medalii la Jocurile Paralimpice 28 în 2016 la top 20 în 2028; ● Creșterea numărului de medalii la juniori și senior nivel european și mondial de la 255 în perioada 2013-2016 la 290 pentru 2025-2028.3. Capacitate îmbunătățită: vom avea entități sportive adecvate NGB-uri, LSP-uri, cluburi, cu un stil de conducere puternic, etică și guvernare la toate nivelurile, profesioniști și voluntari antrenați adecvat și modernizarea și dezvoltarea metodelor și sistemelor de lucru. Vor fi niveluri superioare de colaborare la nivelul sportului, precum și între sport și alte sectoare publice și private. ● Creșterea numărului NGB-urilor și a LSP-urilor care adoptă Codul de Guvernanță pentru Comunitate, Voluntariat și Caritate CGCVC; ● Creșterea numărului de entități finanțate în sport care adopta CGCVC; ● Progres spre asigurarea egalității de gen în cadrul consiliului de administrare a sporturilor; ● Calitate a facilităților sportive. Pentru atingerea obiectivelor generale, dar și pentru îndeplinirea viziunii pe toate planurile sport de masă, de performanță, facilități sportive, s-au propus o serie de acțiuni și politici interconectate pentru facilitarea acestora, și anume: Participare activă:1. Colaborarea cu creșele și școlile primare sau alte entități educaționale pentru a garanta că practicienii preșcolari, părinții/tutorii legali sunt susținuți în îmbunătățirea obiceiurilor de activitate fizică în rândul copiilor mici, incluzând dezvoltarea alfabetizării sportive și a rezultatelor lor.2. Colaborarea cu Departamentul de Educație și Abilități, profesori, educatori și alte entități interesate, actori cointeresați pentru a garanta că educația fizică în școli este oferită în așa fel încât să susțină dezvoltarea fizică și alfabetizarea sportivă în rândul tuturor copiilor.3. Sport Irlanda va evalua suportul financiar oferit entităților sportive, pentru a garanta o concentrare asupra dezvoltării programelor de alfabetizare care nu sunt concentrate doar pe sport, ci și pe activitățile fizice la nivel general.4. Colaborarea cu Departamentul pentru Tineri și Copii, LPS-uri, NGB-uri, Executivul pentru Servicii de Sănătate și alte entități relevante pentru a dezvolta campanii de educare și informare în rândul părinților/tutorilor legali, spre a le oferi instrumentele necesare în buna dezvoltare a copiilor.5. Prioritizarea sporturilor precum înotul, ciclismul și alergatul, având un potențial ridicat în promovarea unui stil de viață activ și sănătos, asigurându-se în același timp că există resursele, baza materială sportivă și abilitățile necesare pentru a ajuta copiii să dezvolte un stil de viață sănătos, care să continue și la maturitate.6. Dezvoltarea de inițiative care să includă participarea în activități sportive a persoanelor cu dizabilități, persoane cu un status economic și social scăzut, persoanelor de gen feminin și a altor tineri dezavantajați, pentru a dezvolta cadre inclusive și armonioase de dezvoltare.7. Promovarea ideii conform căreia există o corelație clară între participarea în activitățile sportive și performanțele academice în rândul profesorilor, părinților/tutorilor legali.8. Stabilirea unei inițiative suport pentru autoritățile locale în elaborarea Planurilor Sportive Locale, corelate cu viziunea generală și obiectivele prezentei strategii, asigurând o creștere și o implicare ridicată la nivel local.9. Prin intermediul Planurilor Sportive Locale se vor demara eforturi în reducerea inegalităților, asigurând acces nerestricționat în participarea la activități sportive, concentrându-se pe grupurile defavorizate.10. Prioritizarea inițiativelor și programelor, pentru a atrage grupurile cu un nivel scăzut de activitate fizică, și analiza comportamentelor pasive, pentru a înțelege mai clar lipsa participării în activități sportive sau de recreere.11. Dezvoltarea unui Hub Comunitar de Sport, susținând sectorul privat în aceste demersuri12. Dezvoltarea unei rețele de Incluziune a persoanelor cu dizabilități în sport.13. Pe lângă investițiile tradiționale în baza materială sportivă, se vor căuta alternative pentru a facilita sportul în natură.14. Susținerea dezvoltării unor facilități sportive în jurul comunităților.15. Limitarea și eliminarea diferențelor și barierelor în sport în funcție de gen, vârstă, statut social, etnie, dizabilitate etc. Baza materială sportivă va beneficia de investiții prin intermediul Programului de Capital Sportiv, pentru a facilita finanțarea unităților sportive și dezvoltarea unor noi centre care să promoveze și faciliteze accesul la activități fizice și sport. La fel, se vor realiza sesiuni de diagnoză și audit, pentru a verifica nivelul de siguranță și modernizare al facilităților sportive. Sport Irlanda, în colaborare cu entități guvernamentale relevante, va analiza potențialul dezvoltării unei Strategii Naționale pentru Înot, dar și la nivel general, o colaborare constantă cu autoritățile locale, pentru a analiza capacitatea facilităților sportive și pentru a stabili măsura în care programe noi de bază materială sportivă sunt necesare.
+
Sportul de performanță Din perspectiva finanțării sportului de performanță, acest lucru s-a realizat anual, fără a oferi antrenorilor, atleților posibilitatea de a face previziuni clare, concrete, pe o perioadă orientativă de 4-8 ani, spre a putea identifica oportunități de câștigare a medaliilor olimpice sau paralimpice. Astfel, stabilirea unui Grup de Lucru pentru Sportul de Performanță reprezintă o decizie importantă pentru a adresa principalele provocări survenite în rândul atleților de elită, antrenorilor și echipelor suport, cu scopul de a crește numărul de medalii câștigate la Jocurile Olimpice și Paralimpice. Dezvoltarea capacității sportive și a sectorului la nivel general are în vedere șapte acțiuni cheie ce trebuie luate în vedere pentru a putea facilita rezultate de succes, o calitate a vieții crescute și o orientare înspre comunitate:1. voluntariat,2. antrenorat,3. guvernanță,4. diferențe de gen,5. dezvoltarea forței de muncă,6. colaborare și7. sisteme de cercetare, dezvoltare și informare. Programul Capitala Sportivă, orientat în principal la nivel regional, dorește să susțină dezvoltarea bazei materiale sportive și a accesului în facilități cu acest scop, iar în Proiectul 2040 - Planul Național de Dezvoltare s-a stabilit finanțarea cu 100 mil. euro pentru dezvoltarea bazei materiale sportive la scară mare, din care contribuția guvernului este de peste jumătate. Sport Irlanda a propus o serie de 57 de acțiuni specifice, pentru a acoperi în mod uniform sectorul sportiv, integrând obiectivele și elementele cheie sus menționate.
+
Marea Britanie*5) *5) https://assets.publishmg.service.gov.uk/govemment/uploads/svstem/uploads/attachment data/file/486622/Sporting Future ACCESSIBLE.pdf Strategia Marii Britanii - "Viitorul sportiv: O nouă strategie pentru o națiune activă" - se orientează în jurul a cinci rezultate principale, și anume: bunăstare fizică și mentală, dezvoltare personală, dezvoltare socială și comunitară și dezvoltare economică. Imaginea strategiei este construită în jurul #SportingFuture /#ViitorSportiv și se concentrează pe dezvoltarea sectorului sportiv într-un mod sustenabil și responsabil, promovând participarea tuturor cetățenilor în activități fizice și sport, voluntariat și participarea la evenimente sportive, indiferent de categoria socială, precum și maximizarea succesului sportiv la nivel național și internațional și a impactului pe care atleții îl au în cadrul evenimentelor sportive majore. Rolul Guvernului este de a stabili modul în care fondurile vor fi distribuite pentru atingerea politicilor și acțiunilor din cadrul strategiei, autoritățile locale lucrând alături de partenerii sportivi de la nivelul județelor pentru a implementa în mod unitar strategia. Implicarea în activitățile sportive este definită de la practicarea sporturilor de performanță, până la activitățile tipice de mișcare -fitness, înot, ciclism și voluntariat în cluburile sportive, chiar participarea la evenimente sportive. Din perspectiva sportului de masă, se dorește implicarea tuturor cetățenilor, cu accent pe categoriile defavorizate din medii economice deficitare, persoane cu dizabilități, minorități. Astfel, în perioada 2015-2025 se dorește dezvoltarea sectorului sportiv, a facilităților de această natură și a accesului tuturor categoriilor de persoane. Totodată, se dorește analiza datelor cu privire la nivelul de participare în activitățile în aer liber cu ajutorul Monitorizării de Participare și Implicare în Mediul Natural, accentuând importanța faptului că a petrece timp în aer liber este la fel de important ca și desfășurarea de activități fizice și sport. Pentru a susține cele sus-menționate, Sport Marea Britanie va dezvolta politici clare, ce vor încuraja petrecerea timpului în aer liber, responsabilizând Autoritatea de Licențiere a Activităților cu tematică Aventură. Pe baza programelor pilot Get Healthy, Get Active, guvernul va stabili, prin Sport Marea Britanie, o nouă finanțare competitivă, concepută special pentru a determina persoanele inactive să fie mai active din punct de vedere fizic și prezentând o evaluare amănunțită a succesului în realizarea rezultatelor acestei strategii. Pentru promovarea sportului în rândul copiilor și a tinerilor, se accentuează importanța înotului la aceste vârste, asumându-se faptul că toți elevii din clasele primare trebuie să poată înota. Guvernul va înființa un grup de lucru pentru a oferi consiliere astfel încât niciun copil să nu părăsească școala în imposibilitatea de a îndeplini un standard minim de capacitate și încredere în înot, inclusiv tinerii cu dizabilități și cei cu nevoi educaționale speciale. Grupul va analiza ce înseamnă cu adevărat încrederea și competența în înot, cu ce provocări se confruntă școlile în furnizarea de școli de înot de calitate, modul în care înotul este oferit pentru a veni în întâmpinarea tuturor copiilor și ce pot face guvernul și alți actori cointeresați relevanți pentru a aborda aceste probleme. În mod similar, competența de a merge cu bicicleta este o altă abilitate de bază care, dacă este învățată la o vârstă fragedă, poate acționa ca un stimulent puternic, astfel încât copiii să rămână activi pe măsură ce cresc. Este obiectivul guvernului ca toți copiii să aibă posibilitatea de a învăța să meargă pe bicicletă, pe baza programului de antrenament pentru ciclul Bikeability. Guvernul și Sport Anglia, colaborând cu Youth Sport Trust -YST -Asociația pentru tineret și sport- ca partener actual de livrare, vor evalua eficacitatea și prioritățile viitoare ale Jocurilor Școlare, asigurându-se că este poziționată în mod corespunzător în contextul mai larg al acestei noi strategii pentru sport. Din perspectiva Jocurilor Olimpice și Paralimpice, se dorește analiza sporturilor și prioritizarea a două dintre ele, pentru a maximiza potențialul de câștig al medaliilor. În cazul în care UK Sport trebuie să ia o decizie de finanțare între două sporturi care sunt egale sau apropiate în tabelul lor valoric, un factor important în luarea deciziei va fi modul în care aceste sporturi contribuie la rezultatele stabilite în această strategie. Pentru a reduce dependența excesivă a unor organizații de sectorul public și pentru a le muta către un model de finanțare mixt mai durabil, Sport Marea Britanie și UK Sport vor stabili împreună obiective și vor sprijini organizațiile în1. reducerea procentului de venit pe care organizațiile îl primesc dintr-o singură sursă din sectorul public și2. creșterea nivelului general al investițiilor nepublice pe care le primesc. Bazându-se pe lecțiile învățate din Fondul Arts Impact, guvernul va lucra să sprijine înființarea unui Fond de Impact Social pentru Investiții în Sport, punerea în comun a capitalului public, filantropic și comercial. Ca parte a acestuia, Fondul ar putea, de asemenea, să caute modalități de a permite comunităților locale să investească în zona lor în facilități sportive, folosind modele precum share-uri comunitare și crowdfunding. Investițiile viitoare în infrastructură la scară largă prin Sport Marea Britanie vor funcționa pe o variantă de soluții multi-sport, cu excepția cazului în care acest lucru poate fi demonstrat că oferă în mod evident un raport calitate/preț slab sau nu există cerere. Integritatea în sport are la bază măsurile mult mai ferme de anti-doping ce trebuie adoptate și implementate pentru a păstra corectitudinea, echitatea și egalitatea de șanse din sport. Guvernul va colabora cu actorii cointeresați cheie pentru a-și extinde activitatea educațională și pentru a se asigura că un mesaj puternic anti-doping este promovat la toate nivelurile de sport, de la unitate de învățământ și sportul de bază, prin fiecare nivel de sport competitiv, până la nivelul de elită. Ca rezultate așteptate pentru indicatorii de bază ai strategiei, întâlnim:1. Bunăstare fizică: - creșterea procentului persoanelor care îndeplinesc standardele stabilite de către Ofițerii Medicali Șefi în activitatea fizică și sport și2. scăderea procentajului persoanelor sedentare. Bunăstare mentală: - îmbunătățirea bunăstării subiective. Dezvoltare personală: - creșterea nivelului de auto-eficacitate percepută. Dezvoltare comunitară și socială: - Niveluri crescute de încredere socială. Dezvoltare Economică: - Valoare economică a sportului pentru economia Marii Britanii. Pentru măsurarea rezultatelor, s-au stabilit o serie de Indicatori de Performanță Cheie - KPI și anume: Creșterea numărului de persoane care iau parte la activități fizice și sport: KPI 1 - Creșterea procentului populației care participă la sport și activitate fizică de cel puțin două ori în ultima lună KPI 2 - Scăderea procentului de persoane sedentare KPI 1 și 2 de la Sondajul Vieți Active KPI 3 - Creșterea procentului de adulți care utilizează spațiul exterior pentru exerciții fizice/din motive de sănătate -sondaj MENE KPI 4 - Creșterea procentului de copii care ating standardele de alfabetizare sportivă KPI 5 - Creșterea procentului de copii care dobândesc competențe în înot și Bikeability nivelurile 1-3 KPI 6 - Creșterea procentului de tineri 11-18 cu o atitudine pozitivă față de sport și de activitatea fizică -KPI 4, 5 și 6 Creșterea voluntariatului în sport KPI 7 - Creșterea numărului de persoane care fac voluntariat în sport de cel puțin două ori în ultimul an -din sondajul Active Lives- KPI 8 - Datele demografice ale voluntarilor din sport pentru a deveni mai reprezentative pentru societate în ansamblu din sondajul Active Lives și datele populației Organizație Naționale de Sănătate Mai multe persoane care participă în evenimente sportive KPI 9 - Numărul de persoane care au participat la un eveniment sportiv în direct mai mult de o dată în ultimul an din sondajul Active Lives Maximizarea succesului sportiv internațional KPI 10 - Numărul de medalii olimpice și paralimpice câștigate la Jocurile de Vară și Iarnă KPI 11 - Poziția în tabelele de medalii Olimpice și Paralimpice de Vară și Iarnă KPI 12 - Performanța din Marea Britanie/Home Nation în topurile sportive, europene sau
+
Competițiile din Commonwealth furnizate de UK Sport Maximizarea succesului sportiv local KPI 13 - Niveluri medii de participare la sporturi de la nivel național Maximizarea impactului produs de evenimente majore în sport KPI 14 - Prezența la evenimente susținute de guvern și UK Sport, programe de evenimente majore KPI 15 - Impactul economic al evenimentelor susținute de guvern și Marea Britanie. Programe de evenimente sportive majore ambele de la personalități sportive din Marea Britanie Un sector sportiv mult mai productiv KPI 16 - Angajare în sectorul sportului din Sport Satellite Account KPI 17 - Poziția Regatului Unit în Nation Brands Index, atâta) general, cât șib) ca răspuns la întrebarea specifică despre excelența în sport a Regatului Unit -din indicele Anholt-GfK Roper Nation Brands KPI 18 - Procentul de facilități aflate în proprietate publică cu capacitate subutilizată prin Serviciul național de evaluare comparativă revizuit Un sector sportiv mai sustenabil din punct de vedere financiar și organizațional KPI 19 - Creșterea cantității de investiții nepublice în organismele sportive care primesc investiții publice KPI 20 - Creșterea numărului de organisme finanțate din fonduri publice care îndeplinesc noul Cod de guvernare a sportului din Regatul Unit colaborat anual de către UK Sport și consiliile sportive ale națiunilor de origine Un sector sportiv mult mai responsabil KPI 21 - Numărul de sporturi care îndeplinesc Codul voluntar al Alianței pentru Sport și Recreere pentru a reinvesti 30% din veniturile lor nete din transmisiile de televiziune din Regatul Unit în sportul de bază KPI 22 - Rezultatele principale ale noului Sondaj pentru oamenii de muncă din sport Sport benchmarking Anglia KPI 23 - Indicator relevant care urmează să fie dezvoltat ca parte a revizuirii Duty of Care- obligația de diligență
+
Canada*6) *6) https://sirc.ca/canadian-sport-policies/ Strategia Canadei - "O viziune comună pentru creșterea activității fizice și reducerea vieții sedentare în Canada: Să ne mișcăm" - a oferit câteva definiții pentru conceptele de bază, și anume: activitate fizică, sport, comportament sedentar și activitate fizică utilitară. Activitatea fizică este definită ca fiind orice mișcare a corpului produsă de mușchii scheletici și care necesită un consum de energie. Sportul este definit pe patru paliere diferite, așa cum a fost stabilit în Politica Canadiană de sport din 2012 și anume1. introducerea în sport - adaptarea abilităților fundamentale, cunoștințelor și atitudinilor pentru a participa în activități sportive organizate sau neorganizate,2. sport recreațional - participarea în activități sportive pentru sănătate, interacțiuni sociale și relaxare,3. sport competitiv - oportunitatea de a-ți îmbunătăți și măsura performanța în competiții cu alții4. sport de înaltă performanță-participarea la cele mai înalte niveluri de competiție internațională. Comportamentul sedentar este legat de postura corpului, niveluri scăzute de energie și lipsă de activitate fizică. Activitatea fizică utilitară este legată de scopul principal de a îndeplini sarcini, treburi sau călătorii. Viziunea strategiei, "O Canadă unde toți canadienii se mișcă mai mult și stau mai puțin, mai des" are șase arii de interes, și anume:1. norme culturale,2. locuri și spații,3. implicarea publicului,4. parteneriate,5. leadership și educație6. progres. Pe lângă ariile de interes, strategia de sport se axează pe cinci principii independente și anume:1. alfabetism sportiv,2. ciclul vieții,3. abordarea populației,4. bazat pe evidență și axat pe emergență5. motivații. În dezvoltarea strategiei, s-a luat în considerare aportul unei game largi de părți dintr-o gamă largă de sectoare ale societății, inclusiv: cetățeni, profesioniști, sectorul nonprofit și privat, mediul academic și cercetătorii, precum și toate ordinele de guvern din toate provinciile, teritoriile și regiunile Canadei. O serie de șase ateliere de lucru au avut loc, incluzând experți din diferite sectoare, pentru a discuta despre colaborare, medii fizice, sociale, de învățare și leadership, incluziune socială și diversitate și implicarea publicului. Strategia se adresează publicului larg, oferind sugestii de politici și programe pentru fiecare categorie copii 0-4, copii 5-17, adulți și seniori. Astfel, pentru cele șase arii principale susmenționate se dorește dezvoltarea de parteneriate pentru implicarea cetățenilor în activități fizice și sport, respectând și implicând în același timp normele și valorile culturale ale comunității diverse, integrând astfel grupurile minoritare și/sau vulnerabile. Norme culturale - importanța stabilirii unei mișcări a normei sociale. Pentru această arie de interes s-au dezvoltat 8 imperative strategice care se axează pe modelarea atitudinii publice cu privire la atitudinile legate de activitatea fizică și sport, promovând o transformare culturală care să valorifice activitățile structurate sau nestructurate. Totodată, au fost urmărite eliminarea stigmelor și a stereotipurilor, colaborarea cu persoane și parteneri indigeni, pentru a identifica valori culturale bazate pe activități fizice, sport și mișcare. Municipalitățile, cluburile de servicii, grupurile bazate pe credință și asociațiile de voluntari pot lua în considerare experiențele noilor veniți și pot aduce perspectivele acestora asupra a ceea ce înseamnă a fi activ. Ei pot încuraja și sprijini oportunitățile pentru noii cetățeni de a-și pune ideile în joc, în propriile lor condiții. Ei pot invita asociațiile etnice și de imigranți să găzduiască o zi pentru alții pentru a încerca activități fizice care sunt populare printre noii canadieni, cum ar fi cricket, bocce, tenis de masă, tai chi, bowling pe gazon, printre altele. Spații și locuri - importanța susținerii mișcării prin intermediul facilităților. Cele 7 imperative strategice se concentrează pe dezvoltarea și îmbunătățirea bazei materiale sportive pentru a oferi acces tuturor cetățenilor, indiferent de etnie, rasă, gen, poziție geografică etc. De asemenea, se concentrează pe dezvoltarea infrastructurii de transport în comun și mobilitate pentru a încuraja folosirea metodelor alternative de transport. Reprezentanții din mediile rurale pot primi instrumentele necesare pentru a dezvolta baza materială sportivă, în colaborare cu municipalitățile și cetățeni. Implicarea publicului - urgentarea implicării publicului. Pentru această arie de interes se urmăresc implicarea comunității și dezvoltarea de oportunități pentru organizațiile indigene, în vederea implicării acestora în comunități. De asemenea, se dorește eliminarea barierelor ce stau în calea indivizilor pentru a face sport lipsa timpului, lipsa resurselor financiare, dar și susținerea inițiativelor inovatoare care susțin un stil de viață activ. Parteneriate - importanța lucrului în echipă. Incluziunea socială și munca în echipă reprezintă două elemente esențiale în asigurarea unei participări active în activitățile sportive. Astfel, se dorește identificarea priorităților la nivel multi-sectorial sănătate, educație, planificare comunitară, baza materială sportivă etc, pentru a stabili programe uniforme și integrate. Folosind o abordare comprehensivă în școli, acestea pot lucra cu autoritățile de sănătate pentru a descoperi oportunități de dezvoltare a alfabetismului sportiv în rândul elevilor, iar în aceeași idee se pot dezvolta programe de tipul after school, pentru organizarea activităților sportive recreative. Liderii sau voluntarii de recreere și activitate fizică pot colabora cu comunitatea pentru a crea oportunități de activitate fizică adecvate din punct de vedere cultural. Un exemplu în acest sens ar putea fi facilitarea activităților indigene pe uscat. Vânătoarea, pescuitul, montarea de capcane au fost odată activități de susținere a vieții pentru popoarele indigene din întreaga Canada și rămân importante în unele zone. Beneficiile activității fizice ale acestor activități pot fi semnificative. Leadership -management- și educație - este imperios să construim un management puternic și o rețea educațională. Această arie prioritară se concentrează pe încurajarea sistemului educațional să preia un rol de conducere în dezvoltarea oportunităților pentru desfășurarea activităților fizice și sportive. La fel, prin imperativele strategice ale acestei arii se dorește susținerea comunităților care se bazează pe voluntari pentru a găsi soluții adaptate la nevoile lor, pentru a le oferi programe de încredere și calitative. Pe lângă cele menționate, se mai dorește includerea unui conținut curricular relevant din punct de vedere cultural și metode de instruire care creează conștientizarea istoriei și experienței populației indigene. Consiliile școlare, administratorii și asociațiile de profesori pot include modalități și mijloace de încorporare a activității fizice crescute și a comportamentului sedentar redus în rândul elevilor și personalului în timpul zilei al unităților de învățământ și oportunități de dezvoltare profesională legate de alfabetizarea fizică pentru profesori. Progres - este vital să știm ce anume funcționează. Printre imperativele principale se dorește prioritizarea și distribuirea de date de referință la nivel național, provincial, regional și nivel comunitar care încorporează întregul spectru de activitate fizică în toate formele ei. Se dorește analiza datelor pentru a găsi metode eficiente pentru a combate comportamentul sedentar și dezvoltarea unor indicatori cheie care să susțină creșterea calității vieții. În același timp se dorește colaborarea cu partenerii indigeni, pentru a înțelege protocoalele de lucru cu comunitățile indigene, cu scopul dea crea programe inclusive și adaptate la nevoile lor. Municipalitățile, inginerii și planificatorii comunitari pot folosi instrumentele Sistemului de Informații Geografice -SIG pentru a dezvălui tendințele și a detecta deficiențe în ceea ce privește accesibilitatea pe jos și accesul la facilitățile de recreere și utilizarea spațiilor verzi în comunități. Municipalitățile și cercetătorii pot lucra cu liderii comunității și de recreere pentru a monitoriza parcurile, câmpurile și locurile de joacă, pentru a determina cum să activeze cel mai bine aceste locuri și spații. Guvernele, cadrele universitare și cercetătorii pot lucra împreună și în colaborare cu parteneri relevanți, cum ar fi organizațiile indigene, pentru a identifica și a valorifica activitățile de colectare a datelor, astfel încât planificarea să poată fi mai informată și rezultatele să fie mai monitorizate în mai multe sectoare, cum ar fi educația, mediul, design urban și peisagistic, transport, sănătate și altele. Populațiile indigene și organizațiile indigene trebuie să fie implicate în procesul de cercetare. Lucrări de colaborare importante sunt deja în curs de desfășurare la nivel municipal, provincial, teritorial și național, pentru a crește activitatea fizică și a reduce viața sedentară pentru canadieni, care trebuie recunoscută și continuată. Fie în sport, recreere, viață sănătoasă sau în alte domenii de politică, toate ordinele guvernamentale pot construi pe această bază solidă. Guverne de toate ordinele se vor reuni pentru a explora modalități noi și interesante de a implementa Viziunea comună în toate domeniile de politică relevante și vor căuta să co- dezvolte oportunități pentru a obține succese și impulsuri timpurii. În final, guvernele federale, provinciale și teritoriale continuă să lucreze împreună cu organizații, comunități și lideri pentru a promova activitatea fizică și a reduce viața sedentară. Mergând mai departe, guvernele pot reuni toți partenerii și canadienii pentru a realiza beneficiile și impactul deplin al viziunii comune. Din perspectiva sportului de performanță*7) s-au stabilit câteva arii strategice care doresc să împlinească viziunea, și anume "Canada are un sistem sportiv de înaltă performanță, fiind lider mondial, care se bazează pe valori, producând în același timp performanțe sustenabile și îmbunătățite la Jocuri Olimpice, Paralimpice și alte jocuri multi-sport majore și au identificat Campionatele Mondiale de Seniori". Astfel, întâlnim: *7) https://www.canada.ca/en/canadian-heritage/services/sport-policies-acts-regulations/high-performance-strategy.html Atleți - Canada își susține în mod holistic atleții pe parcursul carierei lor sportive de înaltă performanță, în timp ce crește și susține grupul nostru de potențiali sportivi pe podium. Recrutat1. Numărul de sportivi care au intrat pe Calea Podiumului a crescut2. Diversitatea de gen, etnică și culturală a sportivilor este reprezentativă pentru populația canadiană3. Sportivii sunt pregătiți pentru calea lor de înaltă performanță prin educație obligatorie și planuri de dezvoltare personală Dezvoltat4. Atleții îndeplinesc criteriile de performanță stabilite la fiecare etapă a drumului spre podium5. Sportivii au un program cuprinzător și accesibil de sănătate totală a sportivilor Reținut6. Sportivii rămân în disciplina lor sportivă, așa cum a fost planificat, în calea lor de înaltă performanță7. Sportivii sunt pregătiți și sprijiniți în tranziția lor din calea de înaltă performanță8. Sportivii trec în roluri de conducere în sistemul sportiv canadian Antrenori - Sistemul sportiv din Canada a recrutat, dezvoltat și păstrat antrenori competenți de frunte mondială. Recrutat1. Antrenorii intră în Competiția NCCP Dezvoltare: Gradare avansată și Competiție: Sistem de certificare de înaltă performanță2. Diversitatea de gen, etnică și culturală a antrenorilor recrutați este reprezentativă pentru populația canadiană Dezvoltat3. Antrenorii își finalizează certificarea în cadrul Competiției Dezvoltare: Gradare avansată și Competiție: Certificare de înaltă performanță a NCCP4. Antrenorii se angajează în dezvoltare profesională pentru a-și îmbunătăți abilitățile și pentru a-și menține certificarea5. Antrenorii sunt evaluați ca fiind lideri la nivel mondial Reținut6. Antrenorii sunt sprijiniți holistic pe parcursul carierei lor7. Antrenorii rămân în rolurile lor pentru perioade optime pentru a obține stabilitate, continuitate și succes în sportul lor Lideri tehnici - Sistemul sportiv de înaltă performanță din Canada a recrutat, dezvoltat și păstrat lideri tehnici de top pentru toate organizațiile sportive naționale - OSN. Recrutat1. Liderii tehnici au intrat în sistemul sportiv de înaltă performanță2. Diversitatea de gen, etnică și culturală a liderilor tehnici recrutați este reprezentativă pentru populația canadiană3. OSN cu o disciplină sportivă paralimpică au lideri tehnici paralimpici recrutați cu normă întreagă Dezvoltat4. Liderii tehnici se angajează în dezvoltarea profesională pentru a-și îmbunătăți abilitățile5. Liderii tehnici au acces la o carieră planificată6. Liderii tehnici au acces la oportunități de a participa în comitetele tehnice ale Federației Internaționale Reținut7. Liderii tehnici rămân în rolurile lor pentru perioade optime pentru a obține stabilitate, continuitate și succes în sportul lor8. Liderii tehnici sunt sprijiniți holistic pe parcursul carierei lor sportive de înaltă performanță Oficiali tehnici - Sistemul sportiv de înaltă performanță din Canada a recrutat, dezvoltat și păstrat oficiali tehnici de top la nivel mondial. Recrutat1. Oficialii tehnici intră în sistemul sportiv de înaltă performanță care au cunoștințele, abilitățile și judecata pentru a sprijini o competiție corectă și sigură2. Diversitatea de gen, etnică și culturală a oficialilor tehnici recrutați este reprezentativă pentru populația canadiană3. OSN cu o disciplină sportivă paralimpică au clasificatori specifici paralimpic și oficiali tehnici pentru a-și susține sistemul de competiție național Dezvoltat4. Oficialii tehnici se angajează în dezvoltarea profesională pentru a-și îmbunătăți abilitățile5. Oficialii tehnici au acces la oportunități de a participa în comitetele tehnice ale Federației Internaționale Reținut6. Oficialii tehnici rămân în rolurile lor pentru perioade optime pentru a obține stabilitate, continuitate și succes în sportul lor Știință sportivă, medicină sportivă și inovație - Canada are un grup sustenabil de oameni de știință în sport de frunte la nivel mondial, care oferă știință sportivă, medicină sportivă și tehnologie consecventă tuturor sportivilor identificați pe Calea Podiumului și antrenorilor lor. Organizațiile sportive au capacitatea de a lua decizii bazate pe dovezi care stimulează inovația. Recrutat1. Un număr optim de practicieni acreditați susțin mediul zilnic de antrenament -DTE și mediul de competiție -CE2. Diversitatea de gen, etnică și culturală a practicienilor acreditați recrutați este mai reprezentativă pentru populația canadiană Dezvoltat3. Parcursul profesional se dezvoltă și oferă un număr suficient de practicieni de calitate în fiecare disciplină Reținut4. Practicanții rămân în rolurile lor pentru perioade optime, pentru a obține stabilitate, continuitate și succes în sportul lor5. Furnizarea serviciilor se bazează pe un plan cuprinzător de înaltă performanță, condus de antrenor, care include un plan integrat al echipei de asistență și o analiză individuală a decalajelor de performanță a sportivului6. Sportivii și antrenorii primesc un nivel consistent de servicii în cadrul și în afara COPSIN, inclusiv în DTE și CE la jocurile internaționale majore7. O strategie de colaborare națională de cercetare și inovare în sport sprijină realizarea de performanțe pe podium8. Sportivii, antrenorii, administratorii și practicanții au acces la soluții de cercetare aplicată și inovare pentru a conduce succesul pe podium Calea podiumului - OSN-urile urmăresc dezvoltarea sportivilor prin intermediul traseului lor pe podium, inclusiv pista rezultatelor podiumului sau stilul de joc câștigător și profilul medaliei de aur, care este pe deplin aliniat cu matricea lor de dezvoltare a sportivilor.1. OSN-urile au o cale pentru podium, care include o pistă a rezultatelor podiumului sau un stil de joc câștigător și un profil pentru medalia de aur sau echivalent2. OSN-urile își leagă matricea de dezvoltare a sportivilor cu profilul lor pentru medalia de aur sau echivalent3. OSN-urile își urmăresc sportivii pe Calea Podiumului folosind analize de date bazate pe dovezi Mediul zilnic de antrenament - Sportivii și antrenorii sunt sprijiniți pentru a avea timpi optimi de antrenament prin programare, resurse și servicii specifice, în cadrul unor facilități adecvate de antrenament de înaltă performanță.1. Sportivii, antrenorii, liderii tehnici și practicienii au acces, la momentul necesar, la unitatea de antrenament adecvată de înaltă performanță2. Sportivii au un mediu de antrenament de calitate, primitor, sănătos, incluziv și sigur, care încurajează jocul corect și sportul fără droguri3. Există o aliniere a mediului de antrenament prin sistemul de înaltă performanță Mediul competițional - Sportivii au acces constant la competiția adecvată, care este aliniată cu planul lor individual de performanță, pentru a-și îmbunătăți progresul prin Calea Podiumului.1. Planul de competiție al OSN este coerent și aliniat cu planul lor anual de înaltă performanță, sprijinind în același timp progresia sportivilor prin Calea Podiumului2. Sportivii și antrenorii au acces la suport adecvat și consistent în timpul competiției3. Sportivii și antrenorii au un mediu competițional de calitate, primitor, sănătos, incluziv și sigur, care încurajează jocul corect și sportul fără droguri Plan de înaltă performanță - Organizațiile sportive naționale au un plan de înaltă performanță quadrienal clar definit și cuprinzător, care duce la performanțe internaționale susținute. Există o armonizare a politicilor și o colaborare în sistemul canadian de sport de înaltă performanță.1. Planurile de înaltă performanță ale OSN sunt monitorizate și ajustate în mod regulat pe baza decalajelor de performanță identificate legate de planul lor pentru Campionatul Mondial de seniori/Jocuri Olimpice/Jocuri Paralimpice.2. Planurile de înaltă performanță ale OSN sunt legate și/sau încorporate în planul lor strategic general, planul de competiție și calea podiumului3. Sistemul sportiv canadian de înaltă performanță a identificat domenii care necesită armonizare Integritate sportivă - Sistemul sportiv canadian are instrumentele, resursele și expertiza pentru a se asigura că sportul canadian de înaltă performanță este bazat pe valori. Sistemul sportiv canadian de înaltă performanță are toleranță zero față de abuz, hărțuire, discriminare și dopaj în sport.1. Participanții canadieni la sport de înaltă performanță au instrumentele, resursele și sprijinul pentru a asigura un sport de înaltă performanță bazat pe valori2. Sportul canadian de înaltă performanță este lipsit de abuz, hărțuire și discriminare3. Sportul canadian de înaltă performanță este corect, sigur și incluziv4. Participanții canadieni la sport de înaltă performanță au acces la resursele și procesele necesare pentru a-și gestiona plângerile cu privire la abuz, hărțuire, discriminare, experiențe sportive neloiale sau nesigure5. Toate rezultatele canadiane de înaltă performanță sunt fără dopaj6. La nivel internațional, liderii canadieni ai sportului de înaltă performanță se angajează în susținerea integrității sportive7. OSM, OSN și P/TSO-urile lor respective au adoptat Mișcarea de Coaching Responsabil Buna guvernare - Toate părțile interesate din sistemul canadian de sport de înaltă performanță aderă la o guvernanță transparentă și la cele mai bune practici de afaceri ca mijloc de a dezvolta și proteja integritatea sistemului sportiv de înaltă performanță. Sportivii se simt confortabil să vorbească despre guvernanță și probleme legate de sport și să abordeze sportul lor sau alte organizații de înaltă performanță cu preocupări.1. Sistemul sportiv canadian a dezvoltat și adoptat un Cod canadian de bună guvernare2. Liderii tehnici de înaltă performanță au linii clare de autoritate și de luare a deciziilor bazate pe roluri și responsabilități detaliate în cadrul structurii de guvernare a sportului lor3. Organizațiile naționale de înaltă performanță au o voce influentă a sportivilor la mesele lor de luare a deciziilor4. O Declarație canadiană a drepturilor și responsabilităților sportivilor este susținută de sportivi, jurisdicții F/P-T, OSN și OSM2.2 Prioritățile, politicile și cadrul legal existente
+
Contextul european*8) *8) Informațiile incluse în această secțiune au la bază analiza mai multor documente cu caracter oficial la nivel european: EU sports policy: assessment and possible ways forward 2021 - Research for EU Cult Comittee, Policy Department for Structural and Cohesion Policies Directorate-General for Internal Policies, online: https://www.europarl.europa.eu/cMSpdata/236742/PE652-251 Study-EU-Sport-Policy.pdf În 2007 Comisia Europeană adoptă Cartea Albă privind Sportul*9) care definește noile interese ale instituțiilor europene în domeniul sportului, în special ale CE: *9) online: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/R0/TXT/HTML/?uri=CELEX:52007DC0391 from=RQAceastă inițiativă marchează momentul în care Comisia abordează pentru prima dată într-un mod cuprinzător aspectele legate de sport. Obiectivul său general este de a da rolului pe care sportul îl are în Europa o orientare strategică, de a încuraja dezbaterile pe tema unor probleme specifice acestuia, de a îmbunătăți gradul de vizibilitate a domeniului sportiv în cadrul politicilor elaborate la nivelul UE și de a sensibiliza opinia publică cu privire la necesitățile și aspectele specifice acestui sector. Inițiativa are drept scop de a ilustra aspecte importante precum punerea în aplicare a legislației UE în domeniul sportiv și își propune, de asemenea, să stabilească în continuare noi acțiuni legate de domeniul sportului la nivelul UE. Această carte albă a fost una dintre principalele contribuții ale Comisiei Europene la tema sportului și a rolului acestuia în viața de zi cu zi a cetățenilor Uniunii Europene: ● Aceasta a recunoscut impactul pe care sportul îl poate avea asupra altor politici ale UE ● A deschis viitoare perspective ale implicării mai puternice a UE în sfera sportului, respectând în același timp legislația UE, principiul subsidiarității și independența organizațiilor sportive Sportul este tratat din perspectiva a trei dimensiuni - Care se păstrează și azi în politica europeană1. "Rolul social al sportului", adică ce reprezintă sportul ca fenomen social;2. "Dimensiunea economică a sportului", adică contribuția sportului la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă în UE;3. "Organizarea sportului", adică rolul organizațiilor și al organismelor publice, private, economice și sportive în guvernarea sportului. Pentru fiecare din cele trei dimensiuni, CE definește o serie de indicatori cheie și un set de acțiuni recomandate - în total Cartea Albă pentru Sport definește un set de 53 de acțiuni specifice pentru cele trei dimensiuni amintite anterior. Dimensiunea socială a sportuluia) Îmbunătățirea sănătății publice prin intermediul activităților fiziceb) unirea forțelor în lupta împotriva dopajului,c) sporirea rolului sportului în educație și formare,d) promovarea voluntariatului și a cetățeniei active,e) Utilizarea potențialului sportului cu privire la incluziunea socială, integrarea și șansele egalef) Consolidarea activităților de prevenire și combatere a rasismului și violențeig) Difuzarea valorilor noastre în întreaga lumeh) sprijinirea dezvoltării durabile a mediului prin facilități sportive și evenimente sportive. Dimensiunea economică a sportului(1) Orientarea către politici în domeniul sportului care să fie sprijinite cu date(2) Crearea unui cadru mai sigur pentru subvențiile publice acordate sectorului sportiv Dimensiunea organizării sportuluia) Specificitatea sportului,b) libera circulație și naționalitate,c) transferuri,d) agenți ai jucătorilor,e) protecția minorilor,f) corupție, spălare de bani, și alte forme de infracțiuni financiare,g) sistemele de acordare a licențelor pentru cluburi sportive de drept public/privath) mass-media Planul de acțiune*10) *10) Cartea Albă privind Sportul, sinteză, online: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/R0/TXT/HTML/?uri=LEGISSUM:l35010 from=R0. UE lucrează la o variantă nouă, ultimul draft disponibil online (sep. 2021): https://www.coe.int/en/web/sport/revision-esc/ ● Împreună cu Cartea Albă, Consiliul a adoptat un plan de lucru pentru perioada 2017-2020. ● Planul de lucru pentru 2017-2020 include o serie de măsuri specifice legate de aspectele sociale și economice ale sportului, cum ar fi sănătatea, incluziunea socială, munca voluntară, educația sau relațiile externe. Măsurile cuprinse în Planul de lucru includ: ● elaborarea de orientări privind activitatea fizică și crearea unei rețele europene de promovare a sportului ca activitate de consolidare a sănătății; ● combaterea mai eficientă a dopajului în sport la nivel european; ● acordarea unei etichete europene școlilor care încurajează implicarea în activități fizice; ● lansarea unui studiu privind munca voluntară în sport; ● îmbunătățirea incluziunii sociale și a integrării prin intermediul sportului, utilizând programele și resursele UE; ● promovarea schimbului de informații, experiențe și bune practici între serviciile de aplicare a legii și organizațiile sportive pentru a preveni rasismul și violența; ● colectarea de statistici care cuantifică impactul economic al sportului și pe care se pot baza deciziile de politică; ● analizarea finanțării publice și private a sportului; ● continuarea lucrărilor privind activitățile agenților sportivi și valoarea adăugată a posibilei acțiuni a UE în acest domeniu care face obiectul unei comunicări a Comisiei din 2011; ● o mai bună structurare a dialogului privind sportul la nivelul UE, în special printr-un forum anual privind sportul; ● intensificarea cooperării interguvernamentale în domeniul sportului; ● promovarea creării de comitete europene pentru dialog social în sectorul sportului și sprijinirea angajatorilor și a angajaților. Comisia Europeană nu a avut pentru mult timp nicio bază legală pentru cercetări suplimentare în acest domeniu, întrucât statele membre erau singurele responsabile pentru implementarea măsurilor legate de educație fizică și sport în unitatea de învățământ sau în timpul liber, astfel ghidurile sau rapoartele elaborate de organismele europene nu au avut o bază juridică. Nu a existat nicio imagine de ansamblu actualizată asupra modului în care statele membre au definit rolul educației fizice și al activităților fizice sau a felului în care propriile lor politici în acest domeniu erau corelate cu dezvoltările recente în domeniile sănătății, educației și sportului. Tratatul de la Lisabona -2009 marchează o etapă importantă pentru politica UE privind sportul. Începând cu acest tratat, sunt definite competențe clare pentru instituțiile UE Comisie, Parlament, Consiliul de Miniștri în sfera sportului - mai precis UE poate coordona și sprijini politici și programe în sfera sportului însă nu poate interveni la nivel de armonizare a legislației la nivelul statelor sau în schimbarea competențelor specifice ale instituțiilor guvernamental la nivel de stat. Articolul 165 al Tratatului de la Lisabona din 2009 oferă Uniunii Europene o bază legală pentru o nouă competență în domeniul sportului, care face apel la acțiune pentru dezvoltarea dimensiunii europene a sportului. De asemenea, Tratatul dă dreptul Uniunii Europene să contribuie la promovarea obiectivelor europene ale sportului și recunoaște funcția socială și educativă a sportului. Uniunea Europeană și-a intensificat interesul și activitatea în zona sportului ulterior adoptării Tratatului de la Lisabona. Cele trei dimensiuni ale sportului din Cartea Albă sunt păstrate. În 2011 Comisia Europeană publică Comunicatul CE cu privire la Sport 2011*11) care reiterează cele trei dimensiuni cuprinse în Cartea Albă - dimensiunea socială și cea economică precum și organizarea sportului - și trasează principalele elemente ale dimensiunii europene a sportului promovând conceptul de model european în sport. În ultimul deceniu CE împreună cu celelalte instituții europene au luat măsuri activă pentru a promova o politică integrată, comprehensivă la nivelul statelor UE - un model european al sportului. *11) EU Commission communication on Sport (2011), online: https://op.europa.eu/en/publication-detail/- /publication/db29fl62-d754-49bc-b07c-786ded813f71 Comisia este organismul executiv în domeniu. În cadrul Comisiei, Direcția Generală pentru Tineret, Sport, Educație și Cultură -DGEAC- este ramura instituțională responsabilă cu dezvoltarea și implementarea politicii europene în domeniul sportului. Activitățile DGEAC în domeniul sportului sunt conturate de: ● Planul de lucru al Uniunii Europene pentru sport 2017-2020*12) *12) Rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, din 21 mai 2014 privind Planul de lucru european pentru sport (2014-2017) 2014/C 183/03 Online: https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-9639-2017-INIT/en/pdf ● Cartea Albă pentru Sport*13) *13) Carta Albă pentru Sport, online: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:42014Y0614(03) ● Comunicare a CE privind dezvoltarea dimensiunii europene în sport*14) *14) COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR privind Dezvoltarea dimensiunii europene a sportului, online: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RQ/TXT/HTML/?uri=CELEX:52011DC0012 from=EN DGEAC este responsabil pentru dezvoltarea unei politici în sport bazate pe dovezi, pentru promovarea cooperării și gestionarea inițiativelor de sprijinire a activității fizice și a sportului în întreaga Europă, în special prin intermediul programului Erasmus +. DGEAC este responsabil ca componentă executivă, parte din Comisie în fața Parlamentului European, anume Comitetul pentru educație și cultură. DG EAC are trei domenii principale de activitate în domeniul sportului*15) *15) Informații detaliate despre politicile DG EAC, online: https://sport.ec.europa.eu/policies/ ● Integritatea sportului - în special promovarea bunei guvernări, inclusiv protejarea minorilor, specificitatea sportului, combaterea corupției și a meciurilor aranjate/trucate, precum și combaterea dopajului. Eforturile Comisiei au fost axate pe trei direcții majore:1. Combaterea violenței și a discriminării,2. Anti-doping și3. Combaterea meciurilor aranjate Violența în sport rămâne o problemă, atât pe teren cât și în afara acestuia are un impact atât asupra sportului, cât și asupra sportivilor ca modele sociale. Comportamentul violent pune în pericol rolul sportului ca instrument de transmitere a valorilor pozitive. Studiul Agenției UE pentru Drepturi Fundamentale privind rasismul și discriminarea etnică în sport indică faptul că rasismul și discriminarea au devenit din ce în ce mai răspândite atât în sportul amator, cât și în cel al tinerilor. Dopajul nu se limitează doar la profesioniști - un număr din ce în ce mai mare de amatori și sportivi recreativi sunt tentați sau presați să utilizeze medicamente care îmbunătățesc performanța. Alături de problemele grave de sănătate pe care le poate provoca, dopajul afectează negativ percepția publică a sportului și demotivează participanții, subminând grav principiile concurenței deschise și loiale în acest proces. Creșterea nivelului de dopaj în sportul profesional și amator a afectat negativ, de asemenea, profitabilitatea și sponsorizarea evenimentelor și echipelor sportive. Prin urmare, împreună cu statele membre, Comisia dezvoltă inițiative de coordonare a acțiunilor naționale, regionale și locale axate pe această problemă. În mod tradițional, politicile antidoping s-au preocupat în primul rând de testare și sancțiuni. Cu toate acestea, există acum un nivel de conștientizare tot mai mare în UE că astfel de reguli și programe trebuie să fie susținute de eforturi mai largi de prevenire a unei culturi pro-doping. Aranjarea meciurilor reprezintă o amenințare majoră pentru integritatea evenimentelor sportive, sportivii fiind supuși unor tentații financiare considerabile și presiunii de a influența obiectivele și rezultatele sportive. Ca parte a eforturilor mai largi de asigurare a sportului competitiv rămân echitabile - și reputația echipelor sportive, a organizațiilor și a evenimentelor nu este compromisă - Comisia Europeană joacă un rol activ în combaterea aranjamentelor meciurilor. Acest lucru are loc prin coordonarea legislației UE în domenii conexe și prin cooperarea cu organisme internaționale cheie în ceea ce privește modalitățile de abordare a meciurilor la nivel european și global. ● Dimensiunea economică a sportului - în acest domeniu eforturile Comisiei sunt direcționate spre1. integrarea și valorificarea sportului în procesul de dezvoltare regională și2. promovarea inovației și a practicilor sustenabile prin sport. Sportul aduce o contribuție directă la creșterea regională, încurajează ocuparea forței de muncă și coeziunea socială, inovarea, dezvoltarea durabilă și regenerarea urbană, sporind atractivitatea generală a regiunilor. Studiul realizat de CE privind contribuția sportului la dezvoltarea regională prin intermediul fondurilor structurale*16) demonstrează această contribuție și indică un specific al proiectelor inter-regionale și focalizarea mai degrabă pe zonele urbane. Sportul este recunoscut din ce în ce mai mult ca un factor important pentru dezvoltarea locală și regională. Peste 100 de regiuni din Europa au inclus acum sportul în strategiile lor de specializare inteligentă ca prioritate economică sau ca zonă de inovare. În 2018 a fost lansată SportHub: Alianța pentru Dezvoltare Regională în Europa - inițiativa SHARE. *16) Study on the contribution of sport to regional development through the structural funds - Final report (2016), online: https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/3e9c6d76-9aal-lle6-9bca-01aa75ed71al Această inițiativă își propune să sensibilizeze rolul sportului și al activității fizice în contextul dezvoltării regionale. Obiectivul principal este de a împuternici părțile interesate și de a valorifica întregul potențial al sportului pentru dezvoltarea economică și socială pe teritoriile europene prin consolidarea includerii sale în platformele politice care se ocupă de dezvoltarea regională. Inițiativa Share va acționa pentru a standardiza utilizarea instrumentelor de finanțare în special fondurile structurale și de investiții europene. Inițiativa Share reunește în prezent peste 100 de organizații sportive locale, regionale și naționale din întreaga Europă care sunt angajate în discuții și activități menite să aducă sportul în procesul de negociere pentru fondurile structurale - atât la nivel regional, cât și la nivelul UE. ● Sportul și societatea dimensiunea socială - în special incluziunea socială, rolul antrenorilor, educația în și prin sport, sport și sănătate, sport și mediu și sport și mass-media, precum și diplomația sportivă Eforturile Comisie se îndreaptă în trei direcții:1. egalitatea de gen și non discriminare,2. sănătate prin activitate fizică și3. incluziune socială. Promovarea egalității de gen și eradicarea discriminării sunt principii cheie ale UE. și reprezintă o prioritate și în sport. Egalitatea de gen este unul dintre principiile cheie ale Comisiei Europene, care trebuie integrat în toate politicile sale, inclusiv în sport. Planul de lucru al UE pentru sport 2017-2020*17) promovează egalitatea de gen ca unul dintre principalele obiective ale acțiunilor și inițiativelor Comisiei în domeniul sportului. Principala provocare este de a încuraja mai multe fete și femei să participe la sport, deoarece statisticile*18) arată că nivelurile de inactivitate feminină sunt chiar mai mari decât tendințele deja îngrijorătoare ale populației generale din UE. *17) documentul integral, online: https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-9639-2017-INIT/en/pdf *18) Special Eurobarometer 465:Gender Equality 2017, online https://data.europa.eu/data/datasets/s2154_87_4_465_eng?locale=en Promovarea egalității în sport este un proces complex, multi-generațional. Prin urmare, Comisia își propune să:1. promoveze modele feminine care ar putea inspira generațiile mai tinere2. realizeze un echilibru de gen în conducerea instituțională echilibru poziții conducere - de exemplu prin eliminarea barierelor și încurajarea activă a femeilor să preia roluri de conducere în cadrul organizației sportive3. încurajeze egalitatea de gen în antrenorat, facilitând accesul la educația antrenorului și, în cele din urmă, la o profesie mai echilibrată. Importanța activităților sportive. Sportul joacă un rol vital în îmbunătățirea stării generale de sănătate și în reducerea impactului multor alte condiții legate de sănătate. Exercițiul fizic regulat și implicarea în sport sunt cruciale pentru a rămâne în formă fizică și mentală. Activitățile sportive contribuie la reducerea problemelor legate de greutate și obezitate și joacă un rol important în prevenirea sau reducerea impactului multor alte afecțiuni legate de sănătate. În afară de beneficiile individuale pentru sănătate, există și dovezi ale efectelor economice directe și indirecte pozitive ale participării la sport și activitate fizică. Un număr mare de oameni din întreaga Europă nu practică sport Special Eurobarometer 472. Sport and physical activity - sondaj eurobarometru 472 - sport și activitate fizică. Lipsa exercițiilor fizice și implicarea în activități sportive are un impact serios asupra stării generale de sănătate, a ratei bolilor care pot fi prevenite și a numărului de decese premature. Un nivel excesiv de ridicat de inactivitate fizică a fost raportat în ultimul Eurobarometru privind sportul și activitatea fizică*19). Există, de asemenea, costuri sociale și economice grave legate de inactivitatea fizică. *19) Documentul integral, online: https://www.europarc.org/wp-content/uploads/2020/01/Special-Eurobarometer-472-Sports- and-physical-activity.pdf Pentru a încuraja dezvoltarea unor politici eficiente în statele membre, majoritatea activităților din domeniul sportului se concentrează acum pe punerea în aplicare a Recomandării Consiliului privind promovarea activității fizice care îmbunătățește sănătatea între sectoare*20). Recomandarea stabilește colectarea de informații și date privind nivelurile și politicile HEPA și se bazează pe orientările UE privind activitatea fizică. Prin urmare, activitățile Comisiei susțin consolidarea cooperării dintre părțile interesate - statele membre ale UE, Organizația Mondială a Sănătății și societatea civilă. *20) RECOMANDAREA CONSILIULUI din 26 noiembrie 2013 privind promovarea intersectorială a activității fizice de îmbunătățire a stării de sănătate 2013/C 354/01, online: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32013H1204(01) from=GA Sportul și activitatea fizică joacă un rol important în procesul de integrare și incluziune socială. Astfel de activități oferă oportunități grupurilor marginalizate și defavorizate să interacționeze și să se integreze cu alte grupuri sociale. Sportul oferă, de asemenea, celor cu dizabilități ocazia de a-și prezenta talentele și de a elimina stereotipurile. Multe dintre aceste grupuri sunt, de asemenea, subreprezentate în rândul sportivilor profesioniști, voluntari și membri ai comitetelor și organelor de conducere - fie la nivel local, național sau european. Alături de Concluziile Consiliului cu privire la contribuția sportului în procesul de incluziune socială*21) și rolul vital pe care îl are sportul în abordarea ocupării forței de muncă a tinerilor și a incluziunii sociale. Strategia UE pentru persoanele cu dizabilități 2010-2020 își propune, de asemenea, să împuternicească persoanele cu dizabilități, astfel încât să se poată bucura de drepturile lor și să participe pe deplin în societate. *21) Concluziile Consiliului din 18 noiembrie 2010 privind rolul sportului ca sursă și forță motrice a incluziunii sociale active, 2010/C 326/04, online: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:52010XG1203(04) Documente relevante la nivel European ● Mapping of innovative practices in the EU to promote sport outside of tradițional structures. Final Report to the European Comission, 2020 Cartografierea practicilor inovatoare din UE pentru promovarea sportului în afara structurilor tradiționale. Raport final către Comisia Europeană online: https://op.europa.eu/en/publication-detail/- /publication/d02e4ea2-9295-11eb-b85c-01aa75ed71a1/language-en ● Comisia Europeană/EACEA/Eurydice, 2013. Educația fizică și sportul în școlile din Europa Raport Eurydice. Luxemburg: Oficiul pentru publicații al Uniunii Europene. online: https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/1235c563-def0-401b- 9e44-45f68834d0de/language-ro/format-PDF ● Resolution of the Council and of the Representatives of the Governments of the Member States, meeting within the Council, on the European Union Work Plan for Sport 1 July 2017 - 31 December 2020 - Rezoluția Consiliului și a Reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind Planul de lucru al Uniunii Europene pentru sport, Online: https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-9639-2017-INIT/en/pdf ● Comisia Europeană, 2007, Cartea Albă privind Sportul, online: https://eur- lex.europa.eu/legal-content/R0/TXT/?uri=celex%3A52007DC0391 ● Mittag, J. Naul, R. 2021, EU sports policy: assessment and possible ways forward, European Parliament, Research for CULT Committee - Policy Department for Structural and Cohesion Policies, Brussels, Politica sportivă a UE: evaluare și posibile căi de urmat, Parlamentul European, Comisia de cercetare pentru CULT - Departamentul de politici pentru politici structurale și de coeziune, Bruxelles online:https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2021/652251/IP0L ST U(2021)652251 EN.pdf ● Comisia Europeană, EU Special Eurobarometer 472. Sports and Physical Activity, 2017 - Comisia Europeană, Eurobarometru special 472. Sport și activitate fizică online: https://www.europarc.org/wp-content/uploads/2020/01/Special-Eurobarometer- 472-Sports-and-physical-activity.pdf ● Comisia Europeană, European Guide of Healthy Physical Activity and Sports Programmes Methodology and compilation of best practices, 2011, Ghidul european al programelor de activitate fizică sănătoasă și sport Metodologie și compilare de bune practici online: http://igoid.uclm.es/Libros/European Guide.pdf ● WHO Regional Office for Europe, Promoting sport and enhancing health in European Union countries: a policy content analysis to support action, 2011 -Biroul Regional al OMS pentru Europa, Promovarea sportului și îmbunătățirea sănătății în țările Uniunii Europene: o analiză a conținutului politicii pentru a sprijini acțiunea, online: https://www.euro.who.int/_data/assets/pdf file/0006/147237/e95168.pdf ● European Commision, Communication on Sport. Developing the European Dimension of Sport -Comisia Europeană, Comunicare privind sportul. Dezvoltarea dimensiunii europene a sportului, 2011, online: https://op.europa.eu/en/publication-detail/- /publication/db29f162-d754-49bc-b07c-786ded813f71 ● ESSA-SPORT, Național Report. analysis of labour market in the sport and physical activity sector. România - SSA-SPORT, Raport Național. analiza pieței muncii în sectorul sportului și activității fizice. România 2019, online: https://www.essa- sport.eu/wp-content/uploads/2020/01/ESSA_Sport_Național_Report_România.pdf.
+
Sinteză context european Activitatea Comisiei Europene în domeniul sportului în ultimii 15 ani, pornind de la studiile, politicile și acțiunile în sport, indică următoarele: ● Sportul a crescut semnificativ în importanță la nivel politic, eforturile UE concentrându-se în definirea unui cadru legal care să-i permită o implicare mai amplă în acest domeniu cu intervenții indirecte prin diverse instrumente programe transnaționale precum inițiativa SHARE, campanii de promovare a activității fizice, dezvoltarea dimensiunii europene a sportului ● Planul de lucru al UE pentru perioada 2017-2020*22) reiterează caracterul multidimensional al sportului, focalizând-uși eforturile în trei direcții majore: *22) Resolution of the Council and of the Representatives of the Governments of the Member States, meeting within the Council, on the European Union Work Plan for Sport (1 July 2017 - 31 December 2020). Online: https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-9639-2017-INIT/en/pdf1. Integritatea sportului, în special promovarea bunei guvernări, inclusiv protejarea minorilor, specificul sportului, combaterea corupției și a meciurilor trucate/aranjate, precum și combaterea dopajului;2. Dimensiunea economică a sportului, în special inovația în sport, și sportul și piața unică digitală;3. Sport și societate, în special incluziunea socială, rolul antrenorilor, educația în și prin sport, sport și sănătate, sport și mediu și sport și mass-media, precum și diplomația sportivă ● Obiectivele CE prin acest plan sunt:a) să crească conștientizarea domeniilor diverse la care sportul poate aduce o contribuție pozitivă,b) să promoveze o abordare cooperativă și concertată între statele membre și Comisie,c) să abordeze provocările transnaționale utilizând o abordare coordonată a UE luând în considerare natura specifică a sportului,d) să contribuie la prioritățile generale ale politicii economice și sociale a ue precum și la promovarea dezvoltării durabile,e) să promoveze și stimuleze egalitatea de gen, să ia în considerare relația dintre sport și educație,f) să contribuie prin politicile și programele definite la promovarea sportului de masă la nivelul statelor membre UE recunoaște formal rolul important pe care sportul îl joacă în educație, cultură, incluziune socială și sănătate publică și include sportul între prioritățile sale strategice pentru a atinge solidaritatea și prosperitatea la nivelul comunității europene
+
Strategii naționale și bune practici în UE Comisia Europeană prin intermediul Directoratului General pentru Educație și Cultură DGEC a realizat o analiză asupra strategiilor naționale pentru sport, la nivelul statelor membre UE*23) pentru a înțelege modul în care statele membre își definesc și implementează strategiile naționale de sport. *23) Comisia Europeană, European Guide of Healthy Physical Activity and Sports Programmes Methodology and compilation of best practices, 2011, online: http://igoid.uclm.es/Libros/European_Guide.pdf Municipalitățile joacă un rol cheie în promovarea practicării sportului și activității fizice în rândul populației, deoarece acestea sunt cea mai apropiată componentă instituțională a administrației pentru cetățean principiul subsidiarității. Municipalitățile sunt în contact direct cu cluburile sportive de drept public/privat și alte tipuri de instituții care permit cetățenilor să se implice în sport și, în multe cazuri, municipalitățile susțin aceste instituții din punct de vedere financiar sau tehnic pentru ca acestea să își dezvolte activitățile sportive în beneficiul societății. Prin urmare, rolul municipalităților în sistemul sportiv local poate fi considerat crucial deoarece acestea au un potențial imens de a promova practicarea sportului și activității fizice prin politicile pe care le implementează. Analiza a 25 de strategii naționale*24) a condus la următoarele rezultate*25): *24) Documentele analizate au fost elaborate în perioada 2000-2009 *25) Datele preluate și prelucrate din Comisia Europeană, European Guide of Healthy Physical Activity and Sports Programmes Methodology and compilation of best practices, 2011, online: http://igoid.uclm.es/Libros/European Guide.pdf
+
Componenta instituțională– În majoritatea cazurilor, organismul care a emis documentele a fost un minister de la nivelul guvernului 80%. În unele cazuri, documentul a fost emis oficial de parlament sau de guvern, dar și în aceste cazuri, organismul de coordonare era un minister la nivelul guvernului abordare topdown, centru-local. Se observă o diversitate ridicată la nivel de organism inițiator/coordonator element care reflectă diversitatea politică, istorică și culturală - în majoritatea cazurilor, ministerul responsabil pentru sport a fost combinat cu cel pentru educație sau pentru tineret. A doua cea mai frecventă combinație a fost cea a sportului și culturii, uneori combinată cu alte domenii precum turismul alte situații au fost sport și sănătate, bunăstare și sport, administrație, guvernare locală și sport.
+
Durata acoperită de strategie în ani– Aproape toate documentele 21 din 25 sau 84% au menționat o perioadă generală de timp a strategiei cele trei documente care nu precizau perioada, aveau specificată o perioadă atașată planului de acțiune.– Perioada de timp acoperită de plan variază de la 2 la 20 de ani, în timp ce planurile de acțiune au perioade de implementare semnificativ mai scurte - de asemenea există documente Letonia, Irlanda de Nord care menționează obiective pe termen scurt, mediu și lung. Stabilirea intervalelor de timp intermediare poate facilita monitorizarea progresului și permite ajustări ale acțiunilor dacă este necesar.
+
Participare actori cointeresați– Doar 12 strategii din cele 25 analizate 67% au descris procesul de elaborare, nivelul de detaliere furnizat a fost divers. Unele doar menționează consultări cu actori cointeresați în cadrul procesului fără alte detalii, la capătul celălalt al spectrului, există documente care oferă o descriere amplă, integrală a fiecărei etape inclusiv lista de actori cointeresați consultați - în general actorii cointeresați consultați au fost entități instituționale guvernamentale în domeniile conexe - sănătate, educație, social, finanțe, apărare, alături de care întâlnim reprezentanți ai societății civile și a asociațiilor în domeniu, universități, reprezentanți ai sectorului privat etc. De asemenea, în majoritatea cazurilor feedback-ul obținut sau ajustările realizate pe baza acestuia nu au vizat elemente de conținut, ci de formă. Deoarece o treime din strategiile analizate nu au furnizat detalii suficiente cu privire la proces de elaborare în special componenta de participare a actorilor cointeresați, este dificil să avem o imagine completă cu privire la gradul real de implicare a actorilor cointeresați în dezvoltarea strategiilor naționale. Este recomandat ca procesul de planificare să fie transparent, deschis participării tuturor categoriilor de actori cointeresați, colaborarea să implice atât guvernul central, cât și autoritățile locale caracterul comunitar al sportului, alături de reprezentanți ai sectorului non-profit componenta de voluntariat în sport
+
Conținut– Toate strategiile analizate menționează impactul pozitiv al sportului și activității fizice asupra sănătății și conțin obiective în acest sens, corelate cu promovarea unui stil de viață sănătos. Există o recunoaștere generală a beneficiilor pe care sportul și activitatea fizică le au asupra sănătății.– Aproximativ jumătate din strategii stabilesc obiective specifice sau ținte clare privind creșterea participării în activități sportive sau fizice însă doar 3 dintre acestea au definiți indicatori măsurabili în acest sens spre exemplu strategia Olandei "cel puțin 70% dintre adulți 18+ desfășoară minimum de activități fizice conform recomandărilor Organizație mondiale a Sănătății".– Majoritatea strategiilor includ sportul pentru toți/sport de masă și sportul de performanță două strategii sunt dedicate exclusiv sportului de masă. În general, accentul pus pe sportul de masă poate fi văzut ca un element pozitiv din perspectiva sănătății publice. Mai multe strategii pornesc de la premisa că susținerea sportului de performanță și atragerea/organizarea unor evenimente sportive internaționale vor conduce la o creștere a participării publicului larg în activități fizice și sport, fără a oferi dovezi empirice în acest sens.– Investițiile în baza materială sportivă sunt o temă recurentă baza materială sportivă pentru sportul de performanță și sportul de masă. Dezvoltarea unui mediu accesibil prin investiții în baza materială sportivă piste de bicicletă, săli de sport, piste de alergare/mers crește posibilitatea participării tuturor grupurilor sociale în special celor dezavantajate în activități fizice. Baza materială pentru sport ar trebui să fie cât mai diversă pentru toate formele de sport, activitate fizică și conectată cu alte domenii precum transportul sustenabil. Există dovezi empirice*26) Danemarca care confirmă că e nevoie facilități care să permită practicarea de sportului la nivel individual și non- organizat rolul autorităților locale e important aici. Având în vedere necesitatea de a crește participarea populației în sport și activități fizice, este crucial că, din punctul de vedere al investițiilor economice, facilitățile destinate sportului de performanță nu sunt prioritizate în detrimentul facilităților pentru publicul larg, iar procesul de planificare și dezvoltare a acestui tip de baza materială sportivă este corelat cu planificarea urbană locală. *26) Idrat for Alle - konklusioner og forslag [Sport for All - conclusions and suggestions]. Copenhagen, Ministry of Culture, 2009 (http:// kum.dk/Documents/Publikationer/2009/Idr%c3%a6t%20for%20 alle/idraet_for_alle_pixi.pdf, accessed 6 May 2011).
+
Grup țintă– Grupurile țintă vizate de strategii sunt diverse, structurate în funcție de indicatori socio-economice, gen, dizabilități, etniei sau locație geografică. Toate documentele analizate includ în grupul țintă copii, tinerii și persoanele cu dizabilități. Alături de acestea, unele strategii includ și obiective care vizează grupuri precum persoanele în vârstă, femei diferențiere bazată pe gen, persoane cu niveluri reduse de activitate fizică și grupuri defavorizate. Analiza indică o abordare largă, incluzivă cu privire la grupurile țintă, și stabilirea unor obiective SMART și a unor programe măsurabile pentru aceste grupuri– Toate strategiile includ școlile ca zone de intervenție importante - școlile reprezintă un cadru excelent pentru asigurarea oportunităților de a desfășura activități sportive de către copii în general și a celor care sunt inactivi în timpul lor liber cu activitate fizică; studiile sugerează că creșterea numărului de ore de educație fizică sau sport nu are un impact negativ asupra performanței academice a elevilor, și, în unele cazuri, are un impact pozitiv asupra notelor*27) *27) Shephard, R. Curricular physical activity and academic performance. Paediatric Exercise Science, 1997, 9:113-125. Trudeau F, Shephard RJ. Physical education, school physical activity, school sports and academic performance. Internațional Journal of Behavioral Nutrition and Physical Activity, 2008, 5:10. Trost SG. Active education: physical education, physical activity and academic performance [policy brief]. San Diego, Active Living Research, 2007. Implementare și evaluare– Toate strategiile au plasat principala responsabilitate pentru implementarea la nivelul ministerului de sport. Asigurarea unui cadru care să promoveze colaborarea intersectorială este văzută ca un element important pentru succesul strategiei– Toate strategiile au subliniat importanța implementării de programe la nivel local prin implicarea autorităților locale - administrația locală are un rol esențial în promovarea sportului și activității fizice, datorită apropierii de cetățeni și a responsabilităților privind mediul și baza materială pentru sport - este esențial ca strategia să dezvolte mecanisme instituționale care să faciliteze colaborarea și implementarea politicilor eficient, atât la nivel central, cât și local mecanisme de finanțare specifice, reglementări favorabile sportului.– Sursele de finanțare pentru implementarea strategiilor includ, pe lângă fondurile publice, și fonduri private sau surse alternative loterie, sponsorizări, donații etc.– Majoritatea strategiilor 70% au secțiuni specifice privind procesul de evaluare și monitorizare și prevăd proceduri clare în acest sens - se observă în schimb lipsa unor obiective SMART, fapt care îngreunează procesul și crește dificultatea înțelegerii corecte a impactului pe termen mediu și lung.
+
Sinteză - principalele elemente de interes privind realizarea Strategiei Naționale pentru Sport1. Realizarea unei strategii naționale pentru sport reprezintă o mare oportunitate pentru sectoarele sănătății și sportului de a propune politici și programe comune pentru a promova activitatea fizică și sportul pentru toți cu efecte pozitive la nivelul sănătății publice. Cooperarea poate fi deosebit de avantajoasă, în special pentru activarea și implicarea grupurilor defavorizate, a persoanelor în vârstă și persoanele cu niveluri scăzute de activitate fizică și pentru a reduce inegalitățile în participarea la sport și activitate fizică. Sportul poate juca un rol important în componenta de prevenție în sănătate publică.2. Colaborarea intersectorială este un element esențial în ecuația succesului acestor strategii - acest principiu trebuie păstrat și în faza de implementare. Promovarea sportului și a activității fizice este relevantă pentru o multitudine de sectoare - este important ca toți actorii cointeresați din aceste sectoare sport, sănătate, educație, administrație publică să fie implicați pe tot parcursul procesului - un proces participativ permite valorificarea sinergiilor dintre domenii și corelarea programelor din strategie cu alte programe conexe, pentru un impact mai mare. Colaborarea trebuie să includă nu doar autoritățile centrale ministere, agenții guvernamentale, ci, de asemenea, autoritățile locale, societatea civilă și sectorul privat.3. Autoritățile locale au un rol esențial în succesul unei strategii pentru sport deoarece în general oportunitățile pentru a face sport și activitate fizică sunt asigurate de acestea aceste activității se desfășoară în context local.4. Abordarea comprehensivă a domeniului sportului ca parte a unui stil de viață sănătos prin oferirea de oportunități variate de a desfășura activități fizice diversitate activități fizice, oportunități într-un context variat - unitate de învățământ, muncă, spații publice este un factor important pentru succesul strategiei.5. Caracterul trans-sectorial al sportului presupune o abordare comprehensivă la nivelul programelor și politicilor - sportul de performanță ar trebui utilizat ca un "catalizator" și pentru dezvoltarea celorlalte domenii cheie - sportul de masă, sportul în școli, sport și sănătate etc. Aceste domenii ar trebui integrate, politicile și programele corelate, astfel încât împreună să sublinieze importanța sportului în general și beneficiile investiție în sport.6. Dezvoltarea bazei materiale sportive calitate și diversitate în tipuri de bază materială sportivă, destinată publicului larg, care să ofere o paletă amplă de oportunități pentru a desfășura sport și activități fizice în locații diverse, ar trebui inclusă în procesul de planificare urbană de la nivel local.7. Focalizare pe componenta educativă prin implicarea timpurie a copiilor în activități sportive, diferite de cele formale incluse în programul școlar - activități de voluntariat, arbitraj, vizionări de antrenamente sportive, competiții locale, întâlniri cu sportivi profesioniști cu performanțe deosebite "role models" - aceste eforturi urmăresc crearea unei noi perspective colective care să includă sportul și activitatea fizică în general printre elementele "de bază" ale vieții individului proces de schimbare culturală.8. Componenta de evaluarea și monitorizare este esențială pentru înțelegerea efectelor pe termen mediu și lung - un mecanism coerent permite evaluarea măsurii în care obiectivele stabilite sunt atinse, înțelegerea factorilor pozitivi, dar și a barierelor existente, precum și modul în care resursele sunt alocate și dacă acestea sunt alocate corespunzător.3. Analiza situației actuale. Definirea problemelor. Analiza preliminară a situației actuale are ca scop colectarea de date relevante pentru demersul strategic și realizarea unei analize diagnostic privind problemele și pericolele strategice cu care se confruntă domeniul sportului. Analiza a fost realizată în perioada august- decembrie 2021 și este redată în întregime în ANEXA 1la finalul acestui document. În continuare, am selectat elementele care sunt relevante pentru realizarea profilului strategic Analiza contextului european relevă existența a trei factori strategici cheie domenii în sfera sportului:– Sport în comunitate - de masă– Sport în educație unități de învățământ– Sport de performanță Cele trei domenii trebuie percepute integrat la nivel național, pentru a produce un rezultat strategic: o comunitate națională sănătoasă, implicată în sport și cu performanțe remarcabile. Este foarte important de înțeles ca domeniul strategic 3 este puternic legat și condiționat de primele două domenii.3.1. Erori și pericole strategice Erorile și pericolele strategice reprezintă pericole sau amenințări care pot influența negativ, semnificativ și pe termen lung dezvoltarea domeniului sportului la nivel național. Este vorba de acel gen de probleme care, lăsate nerezolvate, vor afecta puternic viitorul sportului în România. Definirea listei de erori strategice presupune analiza profilului strategic, capacitatea instituțională existentă, precum și elementele specifice domeniului și mediului extern. Pericolele strategice identificate în urma analizei pe cei trei factori strategici cheie: Pericole transversale:1. Tratarea eronată a sportului ca o zonă de interes scăzut pentru politic și minimizarea/ignorarea importanței acestuia la nivel național2. Fragmentarea instituționala accentuată a domeniului sportiv și lipsa cooperării actorilor instituționali relevanți3. Neînțelegerea corelării celor trei factori strategici cheie sport în comunitate, sport în scoală, sport de performanță pentru a avea succes în domeniul sportului la nivel național și internațional Pericole sectoriale Sport în comunitate - de masă Menținerea trendului actual de practicare a activității fizice și activităților sportive la nivelul populației - România înregistrează 2017 printre cele mai ridicate procente din populație care nu practică deloc sport - 63% comparativ cu 46% media UE. De asemenea 51% declară că nu practică niciun fel de activități fizice comparativ cu 35% media UE - trendul este în creștere în ambele cazuri, față de 2013 +3% sport, +15% activitate fizică de orice fel. Lipsa unor măsuri concrete care să faciliteze accesul la activități fizice și sport, lipsa investițiilor în baza materială sportivă și menținerea barierelor identificate vor contribui negativ la păstrarea acestui trend. Efectele pe termen mediu și lung ale practicării reduse a sportului sunt multiple și interconectate: efecte negative asupra sănătății, efecte privind calitatea vieții în general, efecte la nivelul bazei de selecție pentru sporturile de performanță, impact negativ la nivel economic prin valorificarea redusă a potențialului sportului.1. Riscuri pentru sănătate - analiza datelor indică un trend îngrijorător ascendent al pre- obezității România clasându-se peste media europeană și obezității în rândul adulților, din cauza lipsei atractivității față de activitățile fizice și sport, dar și din cauza facilităților, bazei materiale sportive inadecvate la nivel local doar 17% din populația României practică sport în parcuri sau spații publice, comparativ cu 40% media UE, cel mai comun loc fiind acasă, 60% RO vs 32% media UE - baza materială sportivă adecvată la nivel local este un factor important în creșterea activității fizice și a practicării sportului de către populație 13% respondenți RO declară că nu există baza materială sportivă adecvată, comparativ cu 3% media UE.2. Bariere în practicarea sportului - printre principalii motivatori pentru practicarea unui sport se numără beneficiile pentru sănătate 54%, relaxarea 35% și distracția 17%. Din perspectiva barierelor, lipsa timpului 50%, lipsa motivației 17% și lipsa bazei materiale sportive 13% sunt cele mai des întâlnite. 12% dintre respondenți spun că existența unei dizabilități îi împiedică - proiectele de dezvoltare a bazei materiale sportive destinate sportului trebuie gândite și implementate ținând cont de acești factori - acces pentru toate categoriile cu focalizare pe categorii marginalizate și persoane cu dizabilități. Lipsa bazei materiale sportive adecvate, limitările produse de cadrul legal existent precum și o abordare restrictivă în utilizarea spațiilor disponibile pentru activități sportive contribuie la alimentarea unui cerc vicios - minimizarea importanței și rolului pe care îl are sportul în dezvoltarea individului și bunăstarea unei comunității. Pe termen lung, repercusiunile sunt majore negative pe multiple paliere: social, economic, al sănătății.3. Minimizarea rolului autorităților locale - rolul autorităților locale în acest sector este esențial, politicile și programele trebuie realizate în colaborare cu UAT-uri și actori cointeresați locali; majoritatea populației 52% consideră că autoritățile locale nu depun suficiente eforturi pentru a încuraja și facilita practicarea de activități fizice sau sport 40% media UE. Datorită cadrului legal existent, autoritățile locale joacă un rol fundamental nu doar în dezvoltarea bazei materiale sportive, ci și în alocarea de resurse în domenii conexe - sportul în educație, evenimente sportive, campanii de sănătate cu o componentă de activitate fizică și sport.4. Minimizarea importanței activităților fizice și sportive în contextul calității vieții unei comunități - conceptul de calitate a vieții joacă un rol central în facilitarea unei dezvoltări sustenabile pentru comunitățile locale. Capacitatea de a oferi acces și oportunități de a practica activități fizice și sportive trebuie dublată de conștientizarea rolului pe care sportul îl joacă în viața unei comunități - asumarea politică a importanței sportului de către liderii locali se traduce în investiții de resurse în această zonă. Fără o conștientizare a importanței acestui element de către factorul politic, alocarea de resurse va continua să fie limitată, lipsită de o viziune clară de dezvoltare și cu impact redus pe termen lung. Sport în educație - unități de învățământ1. Managementul resursei umane deficitar - principalul pericol strategic ține de resursa umană insuficientă, mai exact a profesorilor de educație fizică și sport specializați și a antrenorilor. Acest lucru are un efect negativ asupra calității orelor de sport, dar și asupra nivelului de atractivitate și implicare în cadrul orelor de educație fizică, din partea elevilor. Școlile din mediul rural suferă în mod deosebit, unde, din cauza lipsei de personal, cadrele didactice sunt nevoite să țină orele de sport, limitând astfel accesul elevilor la o dezvoltare fizică armonioasă și la un stil de viață sănătos. De asemenea, calitatea resursei umane trebuie să reprezinte o prioritate, datorită impactului general la nivel de sistem - focalizarea pe programe de învățare pe tot parcursul vieții și dezvoltare profesională este esențială în a asigura un grad ridicat de calitate la nivelul educației și pregătirii sportive. Metodele utilizate în prezent prezintă un decalaj comparativ cu practica la nivel european, iar acest element se răsfrânge și asupra sportului de performanță.2. Definirea restrictivă și deficitară a educației fizice și a sportului - opțiunile existente privind desfășurarea activităților fizice în cadrul sistemului educațional sunt reduse, comparativ cu celelalte state europene nu există oportunități privind practicarea sporturilor de iarnă, activitate fizică, sport și aventură în natură, dans, înot etc, atât la nivelul materiilor obligatorii, cât și în cazul celor opționale. Diversificarea activităților sportive care pot fi practicate este un alt element care necesită o atenție deosebită, pentru valorificarea apetitului latent la nivelul elevilor. E necesară o delimitare cât mai amplă, incluzivă, a ceea ce înseamnă educația fizică și sportul la nivelul sistemului de învățământ, pentru a oferi o paletă cât mai largă de activități, precum și o autonomie mai amplă profesorilor de educație fizică și sport în a menține un nivel ridicat de participare din partea elevilor. Sportul trebuie să fie tratat cu seriozitate și prioritizat la nivelul curriculei și a abordării în relație cu celelalte domenii: continuarea tratării cu superficialitate a domeniului și a minimizării importanței sale este un risc strategic major, care se poate observa în toate domeniile în care sportul are impact sănătate, viață socială, performanță sportivă, valorificare economică etc.3. Baza materială sportivă școlară insuficientă și inadecvată este un alt aspect important ce trebuie avut în vedere din perspectiva pericolelor strategice. Baza materială sportivă existentă este insuficientă, inadecvată și distribuită inechitabil geografic zonele rurale și mediile urbane mici având cel mai mult de suferit. De asemenea, diversitatea bazei materiale sportive este o problemă - aceasta trebuie să fie corelată cu paleta largă de opțiuni pentru practicarea educației fizice și a sportului. Principiul care trebuie urmărit aici este "Infrastructura mai întâi, activitatea va urma/Infrastructure first, activity will follow".4. Sistemul de evaluare și monitorizare pentru educație fizică - din perspectiva evaluării rezultatelor și a performanțelor elevilor, se folosește metodologia de evaluare în vigoare din 1999, și anume "Sistemul Național Școlar de Evaluare la Disciplina Educație Fizică și Sport". Metodologia are scopul de a ghida profesorii specialiști în privința activităților sportive de rezistență, îndemânare, viteză și aerobic și cu privire la probele pe care elevii trebuie să le efectueze pentru a-și primi calificativele și evaluările sumative și formative la sport. Luând în considerare lipsa actualizării metodologiei, multe sporturi și potențiale activități pot avea de suferit, iar lipsa diversității în activitățile fizice poate reduce nivelul de interes al elevilor în desfășurarea activităților fizice. De asemenea, datele colectate și utilizate în acest proces sunt rareori verificate și nu corespund întotdeauna cu realitatea, din cauza/pe fondul lipsei unor mecanisme funcționale de monitorizare și control.5. Lipsa de coordonare între actorii instituționali - atât actorii de la nivel central Ministerul Educației, Ministerul Sănătății, Ministerul Sportului, cât și cei de la nivel local licee cu program sportiv, școli cu profil sportiv, cluburi sportive de drept public/privat și cluburi sportive școlare trebuie să colaboreze și să își coordoneze eforturile pentru a crește rata de participare la activități fizice și de sport. Ele reprezintă o bază esențială pentru construcția unui sistem funcțional în sportul de performanță. Lipsa de coordonare de la nivel central se traduce într-o utilizare deficitare a resurselor limitate existente, încurajarea unui mediu concurențial ostil între acești actori și disiparea eforturilor depuse în protejarea poziției proprii, în detrimentul unor efecte cu impact pozitiv pe termen lung. Sport de performanță1. Lipsa unei prioritizări a sporturilor la nivel național, în funcție de potențial și performanță - pe fondul sistemului de recompensare financiară, observăm o tendință negativă la nivelul performanței sporturilor olimpice și un trend pozitiv la nivelul sporturilor non-olimpice - o diferențiere clară între aceste două categorii și construcția unui sistem de "incentives" pentru sporturile olimpice este o condiție esențială pentru inversarea trendului negativ. Cauzele acestor evoluții sunt multiple și se corelează între ele lipsa bazei materiale sportive, lipsa de pregătire a resursei umane, alocări financiare ineficiente. Viitoarele programe trebuie să adreseze trendul negativ la nivelul performanței olimpice, fără a reduce popularitatea și performanța înregistrată la nivelul sporturilor non-olimpice. În prezent, alocarea de resurse financiare nu este corelată neapărat în mod direct cu performanța.2. Baza materială sportivă insuficientă și inadecvată - atât la nivel de bază materială sportivă, cât și la nivel de resurse umane antrenori, sportivi există diferențe geografice substanțiale, care pot fi explicate doar parțial de diferențele de populație între județe - în medie între cele mai "sărace" și cele mai "bogate" județe diferențele sunt între 5x și 10x la nivel de resurse. Acest fenomen se observă și la nivelul i bazei materiale sportive, în ceea ce privește diversitatea - există o concentrare a bazei materiale specifice pentru anumite sporturi fotbal, tenis, handbal în detrimentul altora înot, atletism, gimnastică - din perspectiva sportului de agrement aceste diferențe pot fi explicate parțial prin popularitatea sportului - din perspectiva performanței sportive, lipsa bazei materiale pentru sporturi în care, istoric, România a avut performanțe va avea un impact negativ major pe termen lung.3. Lipsa unui sistem performant și politici de resurse umane - atât la nivelul sportivilor profesioniști, cât și din prisma antrenorilor și staff-ului asociat, e necesară o politică pe termen lung, pentru crearea unui "career path/parcurs profesional" funcțional pentru resursa umană implicată în sportul de performanță, care să ofere condițiile optime pentru dezvoltarea unui corp de sportivi performanți pe termen lung. Nivelul de competență, pregătire al resursei umane, la toate palierele - de la poziții manageriale, la sportivi de performanță, antrenori, staff tehnic - este deficitar; nu există un sistem integrat, modern conectat cu standardele din domeniu privind dezvoltarea profesională a resursei umane - care să ofere oportunități de dezvoltare profesională continuă, printr-o proces de life long learning învățare pe tot parcursul vieții și care să asigure standarde înalte de pregătire - acest lucru se reflectă în metodologii învechite utilizate în pregătirea sportivilor, abordări ne-unitare care produc multiple efecte negative - demotivarea sportivilor, creșterea riscului de accidentare, o performanță scăzută la competiții internaționale. E necesară introducerea unor mecanisme și stimulente conectate direct cu rezultatele/performanța, pentru a crește atractivitatea unei cariere în sport. Prioritizarea sporturilor cu potențial, în condițiile unui cadru de dezvoltare integrat de la juniori la seniori și menținerea sportivilor în sistem după ieșirea din activitatea sportivă. De asemenea, pentru categoria antrenorilor și instructorilor sportivi nu există un sistem funcțional de perfecționare4. Managementul deficitar al sportului de performanță - alocarea de resurse, coordonare, strategie - modalitățile actuale de alocare a resurselor condiționare minimă în relație cu rezultatele/performanța, lipsa unor mecanisme de evaluare și control, procesul de colectare a datelor privind sportul de performanță raportări inexacte sau eronate, indicatori diferiți utilizați de instituțiile care raportează, utilizarea datelor în procesul decizional datorită validității discutabile a acestora, multitudinea de actori instituționali și de actori cointeresați cu atribuții, respectiv interese în sportul de performanță, generează un grad redus de eficacitate în utilizarea resurselor - asistăm la o diversitate ridicată de structuri. Capacitatea de coordonare, planificare strategică, utilizarea unor criterii de performanță în alocările de resurse, evaluare și monitorizare, în relație cu obiective clare în zona sportului de performanță. Sunt necesare mecanisme instituționale care să conecteze obiectivele pe termen lung cu componenta tactică și operațională activități zilnice pentru a sprijini performanța în sport. E necesară o redefinire a sportului de performanță și o alocare a resurselor bazată pe date reale, ținând cont de context factori istorici privind potențialul ridicat al anumitor sporturi, cu implicarea actorilor cointeresați din domeniu. Se observă o ineficiență sistemică în utilizarea resurselor la nivelul sportului de performanță exp. incapacitatea de a genera date de calitate, lipsa de control asupra rezultatelor, sistem modelat pentru a consuma resurse și pentru a supraviețui. Dezvoltarea unui set comun de indicatori de performanță și a unui sistem de raportare facil și obiectiv e o condiție necesară pentru o alocare judicioasă a resurselor.5. Lipsa capacității administrative la nivelul Ministerului Sportului - caracterul trans- sectorial al sportului coroborat cu numărul ridicat de instituții aflate în subordine, coordonare sau colaborare cu Ministerul Sportului, cadrul legal existent precum și structura actuală a Ministerului Sportului și resursa umană de specialitate disponibilă în prezent conduc la o situație de supra-încărcare administrative supraîncărcate, care are implicații negative semnificative privind principala responsabilitate a Ministerului Sportului - cea de a ghida și coordona la nivel strategic direcția de dezvoltare a sportului de performanță. Această situație produce deficiențe majore în managementul resurselor la nivelul sistemului și se reflectă în situații precum: lipsa unor standarde clare de bună guvernanță la nivelul structurilor sportive aflate în subordine sau spre care MSP direcționează resurse, lipsa unor mecanisme reale de control asupra modului în care resursele financiare alocate și distribuite de MSP sunt utilizate, management deficitar la nivelul managementului bazelor sportive destinate sportului de performanță.6. Cadrul legal inadecvat - cadrul legal existent atât Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare, cât și alte legi, precum legea sponsorizării sau acte legale secundare este o barieră majoră în funcționarea sistemului pe toate palierele. În prezent, actorii cointeresați instituționali se confruntă cu probleme majore din cauza limitărilor legale existente privind: finanțarea, recrutarea, selectarea și angajarea de personal, managementul activităților sportive, promovarea performanței, administrarea bazei materiale sportive, desfășurarea de activități sportive. Cadrul legal trebuie actualizat astfel încât să reprezinte un sprijin în desfășurarea oricăror activități cu caracter sportiv și să susțină eforturile tuturor actorilor cointeresați, atât din sectorul public, cât și cel non profit și privat.3.2. Factori strategici cheie Factorii strategici cheie au două caracteristici: influențează pe termen lung și într-o maniera structurală evoluția domeniului sport. Capacitatea de a identifica acești factori este foarte importantă pentru a înțelege principalele provocări strategice și pentru a nu canaliza eforturile organizației în zone irelevante. FSC pentru sportul din România:1. Sport în comunitate-de masă2. Sportul în educație în unități de învățământ3. Sportul de performanță Cei trei factori strategici cheie sunt interconectați și trebuie tratați într-o manieră integrată pentru a influenta pozitiv evoluția sportului. Reforma strategica a sectorului sportiv din România se bazează pe acești trei piloni- în cazul în care ei nu funcționează, șansele succesului în acest domeniu sunt reduse. Această strategie trebuie să evite greșeala de a considera că prin tratarea punctuală a unor probleme operaționale poate obține rezultate strategice. Domeniul sportului este multidimensional, complex, cu un grad ridicat de interconectare și interdependență între dimensiuni, având ramificații într-o mulțime de arii conexe sănătate, educație, viață social-economică, dezvoltare durabilă, turism, cultură, relația cu mediul înconjurător. Factorii strategici cheie sunt acei factori care păstrează acest caracter și influențează evoluția sportului într-o manieră structurală. Identificarea și înțelegerea factorilor strategici cheie este esențială pentru dezvoltarea unei strategii de succes - reprezintă elementele care definesc în mod structural domeniul de analiză și care influențează în mod decisiv evoluția pe termen mediu și lung a domeniului. Dat fiind caracterul comprehensiv, multi-nivel și interconectat al sportului, factorii strategici cheie trebuie definiți diferit față un proces similar realizat pentru o organizație sau un business privat. În contextul sportului, factorii strategici cheie sunt acele elemente sau dimensiuni care împreună înglobează și integrează esența domeniului. Caracterul lor este vast, sunt într-o relație de interdependență și conexiunea funcțională dintre aceștia permite dezvoltarea sau evoluția domeniului.
+
Sport în comunitate Sportul este un domeniu de activitate umană care prezintă un grad înalt de interes pentru cetățenii Uniunii Europene și care deține un potențial imens de a-i reuni și de a se adresa tuturor, indiferent de vârstă sau origine socială. Sportul și activitățile fizice reprezintă un instrument prin care autoritățile centrale, locale pot sprijini direct îmbunătățirea stării de sănătate a populației, prin valorificarea atractivității sociale a sportului și a imaginii pozitive de care se bucură. Lipsa activității sportive produce efecte negative semnificative atât la nivel individual lipsa de activitate fizică duce la excesul de greutate, favorizează apariția obezității și a unor afecțiuni cronice precum bolile cardio-vasculare și diabetul*28), cât și la nivel comunitar afectează în mod direct calitatea vieții cetățenilor, produce cheltuieli ridicate la nivelul bugetelor de sănătate și un impact economic negativ pe termen lung. De asemenea sportul contribuie în mod direct la încurajarea cetățeniei active și a voluntariatului participarea într-o echipă, principiile de fair play, respectarea regulilor, respect față de ceilalți participanți, solidaritate, disciplină etc. și oferă practicanților oportunități pentru educația în context informal, implicarea și angajamentul tinerilor în proiecte cu caracter social pozitiv, și poate avea un efect benefic în contracararea delincvenței. Sportul are o contribuție importantă la coeziunea economică și socială, precum și la formarea unor societăți mai bine integrate și sprijină dialogul intercultural prin oferirea de oportunități de interacțiune într-un mediu inclusiv și deschis. Activitățile cu caracter sportiv creează un mediu de comunicare social, prin care valorile specifice unei societăți democratice - drepturi și libertăți cetățenești, incluziune socială, combaterea rasismului și a violenței, echitate, integritate, transparență, competiție corectă - pot fi împărtășite într-un cadru de interacțiune care favorizează înțelegerea și adoptarea acestor valori. Importanța sportului comunitar de masă datorită caracterului divers și a impactului pozitiv asupra populației nu poate fi supraestimat. *28) Ibid. În România, se înregistrează un nivel scăzut al activității fizice și a activităților sportive de masă la nivel de frecvență și practică constantă: conform Eurobarometrului 472 pentru Sport și Activități Fizice*29), 61% dintre cetățenii europeni afirmă faptul că merg pe jos cel puțin 10 minute pe zi, în timp ce 15% dintre aceștia au menționat că nu se angajează în activități fizice sau mers pe jos minim 10 minute pe săptămână. Sedentarismul reprezintă principalul impediment în desfășurarea activităților fizice, din cauza locului de muncă, a stilului de viață sau a diferitelor afecțiuni. Astfel, 69% dintre cetățenii europeni au afirmat că stau la birou între 2.5 și 8.5 ore, 12% au menționat că petrec peste 8.5 ore la birou sau pe scaun și doar 16% dintre respondenți au menționat că stau mai puțin de 2.5 ore. În perioada 2018-2019, populația totală a României s-a raportat la 19,414,458 de persoane, dintre care 48.9% persoane de gen masculin cu o medie de vârstă de 71.9 ani, și 51.1% persoane de gen feminin cu o medie de vârstă de 79.5 ani. Din totalul populației, 37% prezintă un comportament sedentar, 18% desfășoară activități fizice ușoare și doar 5% din populație desfășoară activități fizice moderate spre intense. Acest lucru reiese din predispoziția indivizilor la obezitate și la rata peste media Uniunii Europene de persoane în risc de pre-obezitate. *29) https://www.europarc.org/wp-content/uploads/2020/01/Special-Eurobarometer-472-Sports-and-physical-activity.pdf Din perspectiva locului în care indivizii practică sport, conform aceluiași Euro barometru, 40% dintre respondenți desfășoară activități fizice preponderent în aer liber și în parcuri, 32% dintre respondenți practică sportul acasă cu sau fără echipamente sportive și 23% dintre respondenți au menționat că plimbările dintre diferite locuri de interes magazine/unitate de învățământ /muncă reprezintă momentul în care aceștia desfășoară activități fizice. Astfel, se poate observa un pattern de a desfășura activități fizice sportive pe cont propriu, într-un mediul familiar și fără prea multe implicații financiare, mai ales că doar 15% și respectiv 13% dintre respondenți au menționat că realizează activități fizice în cadrul sălilor de fitness sau a cluburilor sportive de drept public/privat. Principalele bariere identificate de respondenți în calea practicării de activități fizice și sport au fost identificate ca fiind lipsa timpului, motivației și a posibilităților de a desfășura sport 50% dintre respondenți și lipsa bazei materiale sportive adecvate 13%. Conform Organizație Mondiale a Sănătății orice activitate fizică efectuată în mod regulat și în cantitate adecvată îmbunătățește funcțiile musculare și cardio-respiratorii, sănătatea osoasă, reduce riscul de hipertensiune arterială, boli coronariene, accident vascular cerebral, diabet zaharat, diverse tipuri de cancer inclusiv cancer de sân și cancer de colon și depresie; reduce riscul de căderi, precum și de fracturi și este fundamentală pentru echilibrul energetic și controlul greutății - dezvoltarea bazei materiale sportive necesare, adecvate și diverse, creșterea semnificativă a oportunităților de a practica sport ca activitate fizică, diversificarea tipurilor și modalităților de practicare regulată a sportului sau activității fizice precum și creșterea nivelului de conștientizare la nivelul populației a importanței unei vieți active practică regulată a activității fizice/sportului - sunt elemente fără de care transformarea trendului actual negativ într-unul pozitiv va fi dificil de realizat.
+
Sport în educație - unități de învățământ Integrarea corectă a sportului în educație reprezintă o condiție esențială în dezvoltarea armonioasă a tinerilor și viitorilor adulți. Conștientizarea și promovarea importanțe sportului și a activității fizice, a poziției pe care o ocupă în sistemul educațional, a funcției și rolului său - educației pentru sănătate, valori promovate, formarea caracterului, dezvoltarea fizică și psihică echilibrată, funcția de socializare și dezvoltarea spiritului comunitar - este prioritară în contextul prezent. Înțelegerea corectă a rolului jucat de sport în formarea individului trebuie să se reflecte în politici, programe, acțiuni și măsuri strategice menite să elimine principalele probleme și provocări identificate în zona sportului în educație - minimizarea importanței sportului, lipsa bazei materiale sportive adecvate, metodologie, curriculă și organizare a orelor de sport și educație fizică deconectate de standardele din domeniu, participare scăzută a elevilor la aceste ore, resurse limitate pentru susținerea activităților extra-curriculare cu caracter sportiv etc. Rolul social al sportului nu poate fi subestimat - sportul are un impact major în special în mediile sociale defavorizate - sunt necesare politici de reducere a barierelor care limitează accesul copiilor cu posibilități materiale reduse la sport. Prin rolul pe care îl deține în educația în context formal și în context informal, sportul contribuie la îmbogățirea capitalului uman la nivel european. Valorile transmise prin intermediul sportului ajută la dezvoltarea cunoștințelor, a motivației, aptitudinilor și a pregătirii pentru efortul individual. Timpul petrecut în practicarea activităților sportive la unitățile de învățământ și la facultate produce efecte benefice pentru sănătate și educație, efecte care trebuie să fie consolidate*30) *30) Cartea Albă privind sportul, Comisia europeană, 2007, online: https://eur-lex.europa.eu/legal- content/RQ/TXT/?uri=celex%3A52007DC0391 România este o țară cu un grad mare de sărăcie în rândul copiilor și de aceea atenția în aceasta zonă este esențială. Este importanta reducerea excluziunii sociale prin sport, prin facilitarea echipamentelor adecvate pentru prevenirea accidentărilor, pentru elevii cu dizabilități și prin crearea unui mediu sigur pentru desfășurarea activităților fizice. Acest lucru implică în același timp și toleranță 0 la hărțuirea fizică, verbală, sexuală a elevilor. Din perspectiva sportului în educație, accentul cade în primul rând pe zona bazei materiale sportive, dezvoltarea sălilor de sport, înlocuirea echipamentelor vechi cu unele noi, crearea unui mediu sigur în care elevii pot practica diferite sporturi, atât în interior cât și în exterior. Rolul sportului și a activității fizice în educație nu trebuie subestimat - creșterea oportunităților de a practica sport de către elevi, dezvoltarea unei baze materiale sportive care să reflecte diversitatea de opțiuni privind practicarea sportului, precum și creșterea accesului categoriilor sociale defavorizate în practicarea de activități sportive în cadrul sistemului educațional reprezintă priorități majore. Este importantă diversitatea sporturilor practicate, tocmai pentru a face activitățile fizice atractive pentru elevi. La fel, numărul de ore de sport pe săptămână este un element important, corelat cu activitățile efective ce se vor desfășura în intervalul respectiv programa școlară. Profesorii de educație fizică și sport reprezintă un alt punct cheie de interes, deoarece nivelul lor de calificare, implicare și experiență are un efect major în nivelul de implicare a tinerilor în activitățile sportive - atât pe durata școlii, dar și cu privire la posibilitatea de a practica sporturi de performanță. Calitatea antrenorilor/profesorilor de educație fizică și sport trebuie menținută prin verificări constante, dezvoltare profesională continuă și prin stimularea introducerii unei arii variate de sporturi pe durata educației formale unitate de învățământ, sporturi și activități de recreere diverse creșterea apetitului pentru sport. Măsurarea și monitorizarea nivelului de participare a elevilor în activitățile sportive în mod real, împreună cu stimularea pe scara largă a activităților extra-curriculare de sport, reprezintă un element cheie în asigurarea unui grad ridicat de calitate și creșterea participării ex. posibile colaborări dintre școli și cluburi sportive de drept public/privat, precum și organizarea de competiții sportive între școli. Un pas important în promovarea sportului în școli și creșterea interesului față de sport ține și de finanțarea de Grant-uri și cercetări corelate cu activitățile sportive în școli, care pot susține viitorii sportivi de performanță, dar și finanțarea unor competiții sportive care să conducă la conștientizarea importanței practicării sportului pentru dezvoltarea armonioasă a tinerilor. Conform OMS, copiii și tinerii cu vârste cuprinse între 5 și 17 ani ar trebui să desfășoare cel puțin 60 de minute de activități fizice pe zi, cel puțin de 3 ori pe săptămână pentru dezvoltarea mușchilor și a coordonării locomotorii. În schimb, doar 23% dintre copii și adolescenți desfășoară suficiente activități fizice moderate și intense*31), lucru care a dus la creșterea numărului de copiii cu creșteri dizarmonice din cauza greutății și a problemelor de sănătate produse de riscul pre-obezității și obezității. Conform raportului național din perioada 2018-2019, dezvoltarea dizarmonică a elevilor din cauza problemelor de greutate este semnificativ mai ridicată, comparativ cu dezvoltarea dizarmonică din cauza altor motive probleme de sănătate, condiții de trai. *31) România: Phisical Activity Facrsheet 2018: https://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/382577/romama- eng.pdf Din perspectiva sporturilor practicate, atât în cadrul învățământului primar cât și secundar se practică preponderent atletismul, gimnastica și jocurile*32) de natură să dezvolte abilitățile locomotorii și de coordonare ale elevilor, însă curriculumul național nu oferă alternativa unor activități opționale pentru activitățile fizice, acestea fiind clasate pe ultimele locuri, nefiind considerate relevante. *32) Educația fizică și Sportul în Școlile din Europa: https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/1235c563-def0- 401b-9e44-45f68834d0de/language-ro/format-PDF Astfel, luând în considerare aceste aspecte, elevilor le este limitat accesul atât la sporturile și activitățile clasice desfășurate în cadrul orelor de sport, dar mai ales posibilitatea de a performa un sport atractiv, ce poate fi transformat în sport de performanță pe viitor, atât din cauza limitărilor impuse de curriculă, cât și din cauza limitărilor impuse de baza materială sportivă limitată. În anul 2019 a fost înregistrat un total de 7001 de unități de învățământ, dintre care 3884 în mediul urban și 3117 în mediul rural. Comparativ cu anul 2009, când au fost înregistrate 8244 de unități școlare, numărul acestora a scăzut cu 1243 de unități în intervalul 2009-2019, atât pentru mediul rural, cât și pentru mediul urban. Din perspectiva bazei materiale sportive, în cadrul școlilor se poate observa un trend pozitiv în perioada 2007-2019, numărul terenurilor de sport, a bazinelor de înot și a sălilor de gimnastică a crescut, dar nu toate unitățile de învățământ beneficiază de acestea. Din totalul de 7001 de unități înregistrate în 2019, doar 5577 au avut la dispoziție terenuri de sport, 4851 au beneficiat de săli de gimnastică și 52 de unități au avut bazine sportive. În momentul de față este importantă promovarea mesajului legat de importanța sportului și a educației pentru sănătate, iar investițiile financiare și non-financiare sunt esențiale pentru dezvoltarea și îmbunătățirea acestei discipline. Investițiile în modernizarea și dezvoltarea bazei materiale sportive școlare reprezintă un alt element cheie pentru asigurarea practicării sportului într-un mediu sigur, alături de creșterea calității profesorilor de educație fizică și sport, mai ales în mediul rural și prin oferirea unor programe clare pentru dezvoltarea profesională continuă. Pentru acest lucru sunt necesare politici clare de reducere a barierelor care limitează accesul copiilor cu posibilități materiale reduse, la activitățile sportive. Educația pentru sănătate și activitățile extracurriculare sunt necesar a fi accentuate și promovate pentru a susține educația despre nutriție, incluziunea socială, dar și pentru a crește aria de sporturi practicate în școli, lucru ce poate crește atractivitatea tinerilor față de activitățile fizice. La fel, este necesară monitorizarea și raportarea reală a calificărilor profesorilor de educație fizică și sport, a creșterii resursei umane, dar și o monitorizare reală a participării elevilor la orele de sport, pentru a putea crește calitatea acestora.
+
Sport de performanță Practicarea unui sport de performanță reprezintă expresia cea mai înaltă a unor valori umane: competiție, anduranță, depășire de sine, reziliență, integritate, putere, cooperare. Pentru a ajunge la cel mai înalt nivel de performanță, este nevoie de un sistem care să creeze condițiile optime în care sportivii pot fi inițiați, se pot antrena și practica sportul ales în cele mai bune condiții. Rezultatele sportivilor de performanță sunt consecințele unei alegeri conștiente în a urmări o astfel de carieră și a unei investiții de ani de muncă și pregătire pentru a reprezenta echipa, clubul, comunitatea sau țara. În acest context, sportul de performanță reprezintă o expresie a unui proces continuu de dezvoltare a caracterului și personalității individului. Este necesară dezvoltarea unui sistem de management performant, a unui cadru adecvat de dezvoltare a atleților, care să susțină talentul și abilitățile naturale și să le permită să își atingă potențialul maxim. Rolul managementul sportului de performanță este minimizat: sistemul actual este construit pe principii și mecanisme care nu țin cont de specificul sportului de performanță actual sportul a devenit o știință, alocările de resurse nu sunt corelate cu performanța, coordonarea activităților este deficientă, nu există o viziune de dezvoltare pe termen lung. Este necesară transformarea sistemului actual de funcționare într-unul centrat în jurul conceptului de "performance management", care implică o capacitate și competență managerială ridicată în toate zonele sportului de performanță: previzionare, planificare, alocare de resurse, implementare, evaluare și monitorizare, control, coordonare. Existența unui sistem modern de management a sportului de performanță este condiția necesară pentru a oferi atleților cât mai multe șanse de a-și atinge potențialul existent și a valoriza tradiția de excelență sportivă de care se bucură România. Un sistem de "performance management" managementul performantei în sport include și o componentă specifică axată pe dezvoltarea carierei active a sportivilor, menținerea și integrarea în sistem a acestora odată ce cariera activă s-a încheiat, pentru a beneficia de know-how-ul și expertiza acumulată pe parcursul activității. E necesară eliminarea fragmentări instituționale existente, integrarea eforturile tuturor actorilor instituționali pentru a contribui în mod complementar, participativ la creșterea performanței în sport. Colaborarea, participarea actorilor cointeresați, transparența, predictibilitatea, utilizarea de principii de bună guvernanță și management reprezintă elemente cheie ale unui sistem de sport de performanță modern. În acest context, cadrul legal și instituțional, baza materială sportivă existentă, mecanismele de alocare a resurselor, programele și politicile care sprijină activitatea sportivă de performanță, trebuie să urmărească obiectivele de performanță stabilite și să susțină activ atingerea lor. Managementul activităților sportive este o ramură a științei managementului și baza pe care trebuie construit un sistem modern de sport de performanță. Performanța unui sistem național sportiv se măsoară în final în rezultatele obținute de elitele sportive la cele mai importante competiții internaționale. Din perspectiva performanțelor la jocurile olimpice de vară, se poate observa un trend descendent în obținerea medaliilor și în participarea activă la jocurile olimpice. România și-a atins potențialul maxim la Jocurile Olimpice din 1984, organizate în Los Angeles, când a reușit performanța câștigării unui total de 53 de medalii, din care 20 de aur. În cadrul Jocurilor Olimpice organizate la Tokyo 2020, România a cucerit 4 medalii, din care o medalie de aur la canotaj și 3 medalii de argint pentru canotaj și scrimă. Comparativ cu anul de referință 2000, scăderea performanței olimpice este semnificativă 83%: de la un total de 24 de medalii la 4. Lipsa de intervenție în a stopa și inversa acest trend reprezintă un pericol strategic major pentru sportul de performanță românesc, iar adoptarea unui management performant în domeniul sportului devine o prioritate zero la nivel național. Activitatea sportivă este reglementată prin Legea nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare. Autoritatea publică răspunzătoare de implementarea acestei legi este Ministerul Sportului. Ministerul Sportului este principala entitate prin care Guvernul reglementează mișcarea sportivă pe teritoriul național, însă nu este singura cu atribuții directe în domeniul sportului. În subordinea MSp, se află 41 de direcții județene de sport, respectiv Direcția pentru Sport a Municipiului București, 48 de cluburi sportive de drept public, 11 Complexuri Sportive Naționale, Institutul Național de Cercetare pentru Sport, Centrul Național de Formare și Perfecționare a Antrenorilor și Muzeul Sportului. Sub autoritatea MSp activează peste 70 de federații naționale, inclusiv Comitetul Național Paralimpic, de asemenea, MSp colaborează cu Comitetul Olimpic și Sportiv Român. Potrivit legii, MSp "conlucrează cu Comitetul Olimpic Român în finanțarea și derularea programelor privind pregătirea și participarea sportivilor români la Jocurile Olimpice, precum și pentru promovarea valențelor educative ale olimpismului." Pe fondul reglementărilor existente, coroborate cu natura trans-sectorială a sportului, coordonarea și managementul sunt extrem de dificile, în contextul în care capacitatea managerial-administrativă în general în România este redusă - într-un cadru legal- instituțional în care cel puțin 7 ministere MSp, ME, MS*33), MAI, MApN, MDLPA, MT alături de alte entități centrale COSR sunt implicate în acest sector atât la nivel de alocări financiare, cât și în privința coordonării activității. Asistăm la un nivel ridicat de complexitate, care conduce la deficiențe de funcționare și capacitate redusă de coordonare integrată a politicilor din domeniu. *33) MSP2=Ministerul Sănătății În România există 8.388 structuri sportive cu personalitate juridică care ar trebui să fie coordonate și manageriate coerent, integrat, astfel încât să conducă spre dezvoltarea și promovarea sportului.
+
Performanța sportivă Din perspectiva performanțelor sportive și conform datelor obținute din partea Ministerului Apărării Naționale, în 2010 s-au obținut 209 medalii naționale și 69 de medalii internaționale, comparativ cu anul 2020 unde s-au obținut 541 de medalii naționale și 58 de medalii internaționale. Astfel se poate observa un trend în scădere din perspectiva performanțelor sportive din cadrul competițiilor internaționale. Cele mai mult medalii s-au obținut în perioada 2018-2019, și anume 349, respectiv 354 de medalii naționale, în 2018, și 116, respectiv 138 de medalii internaționale în 2019. Din perspectiva bugetului alocat în perioada 2012-2020, putem observa un trend în creștere pentru dezvoltarea bazei materiale sportive. În 2020, s-au alocat cu 68,956,000 lei mai mult, în comparație cu anul de referință 2012. Creșterea substanțială a bugetului alocat activităților sportive și dezvoltării bazei materiale sportive din ultimii trei ani 2018-2020 ar fi trebuit să se reflecte într-o creștere unitară a numărului de baze sportive, însă conform graficului 6, în anul 2020 și 2021 au fost cele mai mici investiții. De asemenea, observăm scăderi semnificative în Gimnastică - ultimele medalii în 2012 - 2 - comparativ cu 10 cu doar 8 ani în urmă 2004 și în Atletism, unde am obținut constant medalii până în 2008. Alături de trend-ul descendent în câștigarea medaliilor, se poate observa și o scădere în numărul sportivilor care participă la Jocurile Olimpice de Vară. România și-a atins potențialul maxim la Jocurile Olimpice din 1984, organizate în Los Angeles, când a reușit performanța câștigării a unui total de 53 de medalii, dintre care 20 de aur. În cadrul Jocurilor Olimpice organizate la Tokyo 2020, România a cucerit 4 medalii, dintre care o medalie de aur la canotaj și 3 medalii de argint pentru canotaj și scrimă. Comparativ cu anul de referință 2000 scăderea performanței olimpice este semnificativă 83%, de la un total de 24 de medalii la 4. Declinul în performanță la nivelul sporturilor olimpice se poate observa mai clar atunci când este comparat cu rezultatele obținute la sporturile neolimpice:1. performanță aproximativ constantă și apreciabilă, cu creșteri punctuale la nivelul unor ani 2002, 2012, 2016, 2018, în aria sporturilor neolimpice la campionatele mondiale de seniori, cu valori apropiate de 50 de medalii, respectiv anii menționați anterior cu performanțe deosebite - 2012 cu aproape 250 de medalii;2. probele neolimpice de arte marțiale au cunoscut o "explozie", cu rezultate care depășesc constant 200 de medalii anual și vârfuri de performanță în 2009-2012 și 2019 peste 300 de medalii/an. Această evoluție se datorează particularităților de stiluri competiționale la nivelul artelor marțiale - artele marțiale sunt o ramură extrem de dinamică, într-o continuă evoluție, nu doar la nivelul reglementărilor privind sportul, cât și la nivel de probe noi de concurs introduse. În contrast cu sporturile olimpice, unde introducerea unor noi sporturi are o dinamică relativ redusă numărul sporturilor variază datorită opțiunii țării gazdă, începând cu 2014, de a introduce sporturi specifice pentru ediția respectivă, în sfera artelor marțiale în 2010 existau peste 3500 de stiluri, fapt care se traduce într-un număr la fel de ridicat de foruri internaționale. Atât stilurile, probele de concurs, cât și forurile internaționale sunt în dezvoltare/creștere continuă, fapt care explică numărul semnificativ mai mare de medalii și oferă un "avantaj competitiv" comparativ cu sporturile olimpice.3.3. Analiza SWOT
Sport în comunitate
Sport în educație - unități de învățământ
Sport de performanță
3.4. Analiza PESTLE Analiza PESTLE are în vedere factorii externi, de regulă generați de mediul politic, economic, social, tehnologic, legislativ și de mediu. Aceștia pot avea multiple efectele acestora asupra activității MSP și a procesului de dezvoltare și implementare a strategiei, influențând atât capacitatea instituțională de planificare și implementare cât și managementul operațional. Scopul analizei PESTLE este de a oferi o perspectivă realistă asupra factorilor externi care pot influența pozitiv sau negativ activitatea pe termen scurt și mediu în funcție de dinamica acestor factori.
*34) Global report, Youth COVID-19: Impacts on jobs, education, rights and mental well-being, 11 august 2020.
4. Viziune Viziunea de dezvoltare reprezintă o proiecție dezirabilă, ambițioasă, dar realistă, pe termen lung 15-20 de ani, referitoare la evoluția domeniului sportiv în România. Ea este o expresie a idealului urmărit, conține valorile și principiile care definesc sportul și este conectată cu scopul urmărit: de a transforma structural acest domeniu în România. Dincolo de rolul funcțional, viziunea are și o funcție catalizatoare asupra tuturor actorilor implicați în domeniu - de la sportivii de performanță, actorii instituționali, liderii politici, până la fiecare cetățean care practică sport - și trebuie să exprime ambițiile, valorile și idealurile cu care se identifică cei implicați în fenomenul sportiv. România va fi o națiune sănătoasă, activă, cu o cultură sportivă și performanțe recunoscute pe plan internațional, o țară în care sportivii reprezintă modele de urmat pentru viitoarele generații. Sportul și activitatea fizică vor reprezenta componente semnificative ale vieții cetățenilor, parte integrantă a sistemului de educație, un indicator pentru calitatea vieții. Actorii guvernamentali și non guvernamentali vor forma un ecosistem sportiv integrat, performant, caracterizat de o cultură a colaborării, a voluntariatului și a responsabilității sociale.5. Scenarii strategice de dezvoltare Scenariile strategice de dezvoltare au rolul de a integra, în mod sintetic, principalele trenduri observate pe baza analizei datelor empirice, într-o imagine coerentă de viitor care prefigurează principalele evoluții, luând în considerare factorii din mediul extern care nu se află sub controlul instituției instituțiilor responsabile de procesul de implementare, dar care pot influența decisiv planul strategic. Pe baza analizei datelor empirice, sunt evidențiate trei scenarii de dezvoltare
6. Direcții strategice de dezvoltare
+
Context Sportul este important În România, sportul nu a reprezentat o prioritate la nivel politic, importanța sa ca și domeniu strategic național de dezvoltare fiind insuficient înțeleasă. Este necesară conștientizarea relației dintre sport și domenii conexe - educație și sport, sănătate și sport, calitatea vieții și sport, turism și sport, dezvoltare locală și sport, generații viitoare și sport, valori comunitare și sport. De asemenea, este esențială transmiterea unui mesaj coerent privind esența strategiei naționale în sport, care să genereze o înțelegere a importanței sportului pentru viitor și o implicare din partea actorilor interesați pentru a transforma sportul într-o prioritate națională. Obținerea sprijinului la nivel de leadership conducere politică și administrativ este un factor esențial pentru succesul procesului de planificare participare, valorificare resurse existente la nivelul actorilor cointeresați, reducere a rezistenței la schimbare și crearea unui mediu pozitiv pentru asumarea și implementarea strategiei, ulterior elaborării sale. Este necesară conștientizarea importanței sportului sportul este important pentru noi ca țară în relație cu cei trei factori strategici cheie: ● sportul în comunitate în comunitate ● sportul în educație în unități de învățământ ● sportul de performanțăD1. Paradigma strategică și viziune. Sportul prioritate națională Problemele strategice apărute în sportul românesc sunt generate de abordarea și conceptualizarea acestui domeniu din ultimii 30 de ani - lipsa unei viziuni strategice în ceea ce privește importanța sportului în dezvoltarea sănătoasă și echilibrată a societății. Una din întrebările cheie pe care trebuie să le adresăm este ce ne dorim pe termen mediu și lung: performanțe sportive la nivel internațional sau o națiune sănătoasă și activa, ce practică sportul pe scară largă cu toate efectele specifice, inclusiv la nivelul sportului de performanță. Paradigma strategică a domeniului din ultimii 30 de ani este greșită, consideră sportul ca un domeniu de importanță secundară, cu efecte majoritar la nivelul sportului de performanță. Ea trebuie modificată prin înțelegerea naturii strategice a sportului la nivel național, rolul acestuia în ceea ce privește dezvoltarea României și efectul pe care îl poate avea în zone largi ale societății educație, sănătate, performantă, economie, etc. Sportul nu a fost considerat ca o prioritate strategică la nivel politic și guvernamental ci o problemă secundară și limitată, fapt reflectat în alocările limitate de resurse financiare, umane, know-how, instituționale cadru legal învechit, fragmentarea instituționala continuă și lipsa unor strategii coerente. Remedierea problemelor strategice nu se poate realiza fără o redefinire și repoziționare a sportului la nivelul decidenților politici: sportul este important și trebuie să devină o prioritate în arhitectura mecanismului de guvernanță. Este recomandabilă încheierea unui Pact Național pentru Sport, care să asigure suportul politic necesar reformelor în sport și promovarea marilor schimbări strategice indiferent de schimbările politice.D2. Cadrul instituțional și capacitate administrativă O problemă majoră este reprezentată de lipsa coordonării instituționale și strategice în domeniul sportului; inexistenta unei piramide logice care să integreze sportul în scoală, cel de masă și sportul de performanță duce la ineficiență și risipirea diferitelor resurse pe scară largă. Ministerul Sportului trebuie să își asume poziția de autoritate guvernanta in ceea ce privește acest domeniu și să faciliteze/coordoneze/integreze marile activități sportive. Nevoia cooperării actorilor relevanți în domeniu precum și coordonarea activităților acestora pentru atingerea unor obiective strategice naționale este esențială. Dacă toți acești jucători instituționali pot ocupa poziții bine definite la niveluri diverse, care să se susțină reciproc și să aibă o logică în ansamblul sportiv național, funcționarea acestuia ar putea cunoaște schimbări pozitive masive. În prezent, numărul instituțiilor cu atribuții în sport este ridicat, reflectând caracterul complex și multi-disciplinar al domeniului. Densitatea instituțională și fragmentarea autorității au efecte strategice, tactice și operaționale; se observă un fenomen de insularizare și dispersie a eforturilor, cu o multitudine de activități, proiecte, programe sau acțiuni care urmăresc teoretic obiective comune, dar care nu sunt interconectate, astfel ca impactul acestor eforturi este unul minimal. Un alt efect al fragmentării instituționale este apariția unui comportament competițional între actori cointeresați - resursele limitate disponibile și lipsa de coordonare a eforturilor conduc la o relaționare competițională între actori, o luptă continuă pentru supraviețuire, care nu stimulează cooperarea. Datorită naturii interdependențe a activităților desfășurate, e nevoie de o abordare colaborativă coordonată coerent și conectată la un set de obiective clare, asumate de către toți actorii implicați. Componenta de coordonare și management este esențială în acest proces - abordarea trebuie să fie una participativă, cu o direcție strategică clară, asumată de toți actorii relevanți.D3. Management, expertiza, resursă umană Există o problemă majoră la nivelul resursei umane din sport - sportivi, antrenori, echipe tehnice de suport, profesori de educație fizică și sport, personal implicat în poziții manageriale - privind pregătirea de specialitate și existența unui plan de carieră clar. S-a investit puțin în această componentă, multe persoane nu dețin pregătirea necesară și nu dețin cunoștințe "la zi" în domeniul în care activează. Nu există un plan strategic clar privind creșterea competenței la toate nivelurile considerate relevante și investirea unor resurse importante în domeniu. Fără organizare și investiții majore în domeniul resurselor umane, toate celelalte reforme strategice pot fi puternic afectate la nivel de eficacitate. Managementul sportiv reprezintă un domeniu esențial în care trebuie să existe strategii și politici pe termen lung, capabile să construiască, la nivel național și pe paliere diferite, echipe manageriale capabile să promoveze o abordare modernă. Lipsește la acest moment o abordare coerentă, care să stimuleze un "career path" parcurs profesional în sport, în cadrul căreia oamenii din domeniu să poată vizualiza o evoluție profesională clară, care să ofere perspectivă și stabilitate. Acest lucru este valabil și în ceea ce privește foștii sportivi - de multe ori experiența acumulată de aceștia nu este valorizată, iar lipsa de perspectivă după retragere reduce din start atractivitatea domeniului. Este necesară stabilirea unor strategii și politici coerente de dezvoltare a capitalului uman pentru grupurile relevante din domeniu: sportivi, echipe tehnice, antrenori, manageri etc. De asemenea, sunt necesare programe guvernamentale naționale care să susțină direct dezvoltarea resurselor umane din sportul de performanță pe toate palierele sprijin sportivi, sprijin resurse/ bază materială, premiere, echipamente, sprijin pentru creșterea bazei de selecție, federații și cluburi sportive de drept public/privat.D4. Finanțare Finanțarea sportului de performanță este deficitară atât la nivel de alocări de resurse comparativ cu națiunile vecine/contracandidate, cât și la componenta de distribuție, management și utilizare. În condițiile în care resursele financiare sunt limitate, utilizarea eficientă a acestora este cu atât mai importantă. Este nevoie de criterii funcționale și judicioase de distribuție a acestor fonduri, pentru ca ele să aibă un impact semnificativ în ceea ce privește beneficiarii finali organizații, sportivi, staff, management. De asemenea, este necesară o perspectivă coerenta la nivel național în ceea ce privește sursele de finanțare a sportului din diferite zone publice sau private și a modului în care aceste resurse sunt utilizate pentru a contribui la realizarea unor obiective strategice importante pentru întregul domeniul al sportuluiD5. Infrastructură Baza materială sportivă existentă este inadecvată și insuficientă. În zona sporturilor de performanță România nu deține suficiente centre sportive la standarde internaționale și centre sportive multi-disciplinare care să permită organizarea atât de evenimente în sfera sportului de performanță, cât și evenimente destinate publicului larg ce încurajează practicarea sportului la nivelul publicului larg și generează resurse financiare. La nivelul școlilor, baza materială sportivă existentă limitează paleta de opțiuni de activitate fizică și sport care pot fi practicate - diversificarea opțiunilor prin dezvoltarea de bază materială specifică pentru o gamă mai largă de activități sportive poate contribui semnificativ la reducerea barierelor existente în prezent în practicarea sportului. În privința sportului de masă, rolul autorităților locale este esențial - politicile de dezvoltare locală ar trebui să integreze componente bazei materiale de sport pentru a lărgi baza persoanelor care practică sport sau activități fizice. Este importantă corelarea acțiunii autorităților locale cu autoritățile din sport, pentru ca bazele construite să fie conforme în termeni de standarde tehnice sportive. Există o multitudine de sporturi cu atractivitate ridicată pentru care baza materială sportivă este inexistentă - efectul direct este scăderea continuă a populației care practică sport sau desfășoară activități fizice cu impact la nivelul sportului de performanță prin scăderea continuă a bazei de selecție. Realizarea unei hărți naționale a bazei materiale sportive și definirea unor priorități strategice legate de acest domeniu sunt esențiale pentru viitorul sportului din România. În contextul resurselor limitate, oportunitățile de finanțare oferite prin noile direcții strategice europene - în special componenta de tranziție verde și transformare digitală - oferă posibilitatea accesării unor finanțări adiționale dincolo de bugetul național dacă proiectele de dezvoltare/reabilitare a bazei materiale sunt conectate cu obiective precum - eficiență energetică, digitalizare, sustenabilitate în funcționare. Baza materială sportivă joacă un rol important și în celelalte două domenii sportive - sportul în școli și sportul de masă/comunitar "infrastructure first, action will follow" - "infrastructura în primul rând, următoarea acțiune.D6. Cadrul legal Cadrul legal existent nu este corelat cu obiectivele pe termen mediu și lung în toate cele trei domenii - sport de performanță, sport în școli și sportul de masă. Necesitatea actualizării cadrului legal nu se referă doar la legea sportului, ci și la legislația primară și secundară cu efecte majore în zona sportivă. La nivel operațional există multiple inadvertențe legale care împiedică actorii instituționali precum federațiile sau cluburile de drept public/privat să își desfășoare activitatea în mod eficient și limitează semnificativ potențialul de dezvoltare suprapuneri de responsabilități la nivel de instituții centrale - Ministerul Educației Ministerul Sportului și Ministerul Muncii și solidarității sociale; limitări în obținerea de finanțare din surse alternative la nivelul federațiilor sportive neolimpice, limitări în practicarea activității sportive datorită reglementărilor. Este necesară o revizuire a legislației, corelată cu nevoile actorilor instituționali din toate cele trei domenii și construcția unui cadru legal care să faciliteze o atitudine pro-activă din partea acestora.D7. Imagine și Marketing. Valorificarea întregului potențial al sportului Paradigma strategică și perceperea sportului ca un domeniu secundar cu importanță redusă a generat probleme în ceea ce privește comunicarea și marketingul în domeniul sportiv. Este nevoie de regândirea acestor domenii pentru a promova importanța sportului la nivel național, impactul său în zone diverse și importanța practicării sportului. De asemenea, datorită interesului crescut pentru sport din zone extrem de diverse ale spectrului social-economic, valorificarea la nivel de imagine și promovarea importanței sportului ca valoare colectivă este o condiție pentru succesul oricărui demers ulterior. Conștientizarea caracterului comprehensiv al sportului, precum și a modului în care această nouă perspectivă va reprezenta baza de susținere a inițiativelor strategice în sport, este un obiectiv specific important.7. Obiective generale și specifice. Programe și măsuri. Indicatori.D1. Paradigma strategică și viziune. Sportul prioritate națională
+
OS 1.1 Redefinirea paradigmei sportului românesc - transformarea sportului într-o prioritate națională Măsuri, acțiuni propuse ● Adoptarea unui Pact Național pentru Sport sub egida unei coaliții politice și instituționale ample. Acest Pact poate recunoaște rolul major al sportului la nivel național, principii, priorități și obiective strategice ce se urmăresc dincolo de schimbările electorale și politice. ● Introducerea unor reglementări legale care să conducă la reflectarea unor ponderi semnificative a resurselor financiare în PIB pentru domeniul sport. ● Inițierea unor Programe Naționale pentru Sport la nivelul guvernului pe zonele prioritare educație, performanta, sănătate, sport în comunitate etc. ● Program național de investiții în baza materială sportivă pentru sporturile paralimpice ● Inițierea unei competiții sportive naționale - Olimpiada Sportivă - pentru a crește rata de participare și atractivitatea sportului și a activității fizice în rândul elevilor
D2. Cadrul instituțional și capacitate administrativă
+
OS 2.1: Redefinire roluri, competențe, responsabilități actori instituționali. Construirea unui cadru instituțional integrat, eficient care să sprijine activitățile sportive Măsuri, acțiuni propuse ● Redefinirea strategica a rolului Ministerului Sportului pentru plasarea sa ca autoritate guvernanta în sport și coordonator/ facilitator al strategiilor și politicilor naționale în domeniu. ● Realizarea unei hărți a principalilor actori instituționali din domeniul sportiv și a responsabilităților acestora. Simplificarea cooperării instituționale și eliminarea suprapunerilor la nivel de competențe și responsabilități. ● Definirea unui cadru de funcționare comun pentru actorii instituționali importanți din sport: principii de funcționare, standarde, sisteme de planificare strategica, sisteme de măsurare a performanței, sisteme de finanțare. Adoptarea unor metodologii de alocare a resurselor financiare sau de altă natură pe baza unor criterii obiective de performanță ● Promovarea unor mecanisme permanente de cooperare intre Ministerul Sportului și Ministerul Educației privind atribuțiile în domeniu și funcționarea coerentă a sportului în educație. ● Stabilirea unor mecanisme funcționale de lucru în domeniul sportului între diferite ministere și agenții cu atribuții în aceasta zona. ● Conectarea strategiilor COSR și Federațiilor Sportive cu prioritățile definite de Strategia națională pentru sport. ● Definirea relației instituționale dintre Ministerul Sportului, COSR și federațiile sportive privind funcționarea sistemică a sportului de performanță pe baza de principii, standarde de performanța și mecanisme operaționale. ● Prioritizarea sporturilor cu potențial olimpic, pe baza unor criterii clare și obiective actualizate permanent ● Stabilirea unui echilibru între sporturile olimpice și neolimpice și integrarea acestora într- un sistem funcțional coerent, integrat, complementar. Definirea și implementarea unui pachet de reglementări privind funcționarea federațiilor olimpice și neolimpice stabilit prin parteneriat între minister și federații. Susținerea federațiilor pentru creșterea capacității administrative și manageriale. ● Redefinirea relației dintre Minister și instituțiile subordonate din teritoriu pe criterii de funcționalitate și eficiență managerială ● Crearea unui cadru de funcționare modern, integrat și complementar la nivelul structurilor sportive de drept public și structurilor sportive de drept privat. Definirea clara a identității, rolului și atribuțiilor acestora. ● Dezvoltarea capacității administrative a Ministerului Sportului capacitate de coordonare, capacitate strategica, capacitatea manageriala, relația cu instituțiile subordonate, digitalizare etc. ● Identificarea și utilizarea oportunităților de finanțare la nivel european în zona dezvoltării bazei materiale sportive și dezvoltarea unui compartiment instituțional în acest sens la nivelul Ministerului. Acest compartiment poate avea și funcție de consiliere a entităților sportive în ceea ce privește accesul la fonduri europene.
+
OS 2.2: Cooperare pentru sport. Creșterea accesului și stimularea practicării sportului Măsuri, acțiuni propuse ● Stabilirea unor mecanisme formale permanente de consultare, colaborare și coordonare între Ministerul Sportului și actori importanți din sport: universități, entități private, sector ONG, ● Descentralizare și integrare a activităților sportive la nivel național, prin cooperare cu autoritățile locale. Stimularea, împreună cu autoritățile locale, a competițiilor sportive locale ● Dezvoltarea unor mecanisme formale de colaborare între actorii instituționali centrali și cei locali. Dezvoltarea unor mecanisme de comunicare și colaborare permanentă cu autoritățile locale în domeniul sportiv pentru valorificarea resurselor de la nivel local. ● Încheierea unor parteneriate cu autoritățile locale privind dezvoltarea și valorificarea bazei materiale sportive la nivel local pe cele trei domenii cheie - sportul pentru toți/în comunitate, sportul în educație, sportul de performanță ● Stabilirea, în cooperare cu autoritățile locale, a unor politici naționale de utilizare a spațiilor sportive din incinta școlilor după terminarea activităților didactice pentru stimularea sportului pentru copii ● Dezvoltarea unor parteneriate cu autoritățile locale pentru susținerea activităților sportive pentru copii și juniori. ● Definirea și implementarea unui pachet de măsuri specifice privind practicarea sportului în zonele rurale dezvoltarea bazei materiale specifice, stimularea sportului comunitar, susținerea copiilor cu posibilități materiale reduse în practicarea sportului, etc. ● Stimularea, prin parteneriate cu autoritățile locale, practicării sportului în spații publice cu scopul de a crește accesul și oportunitățile existente ● Dezvoltarea unui program național care să stimuleze persoanele cu dizabilități, persoanele vârstnice și persoanele din categorii defavorizate să practice sportul ● Dezvoltarea unui sistem de burse sportive școlare/universitare și stimularea competițiilor
D3. Management, expertiza, resursă umană. Digitalizare
+
OS 3.1: Creșterea nivelului de pregătire și competență a resursei umane Măsuri, acțiuni propuse ● Adoptarea unei politici comprehensive de resurse umane la nivel național care să reglementeze coerent și integrat salarizarea, evoluția profesională, pregătirea și perfecționarea tuturor categoriilor relevante: antrenori, echipe tehnice, profesori de educație fizică și sport, manageri, sportivi de performanță. Crearea unor mecanisme funcționale de colaborare între principalii actori instituționali cu atribuții în pregătirea, formarea și dezvoltarea profesională a resursei umane din sport. ● Dezvoltarea unui sistem modern de formare, pregătire, dezvoltare și licențiere a antrenorilor din sfera sportului de performanță, care să conțină standarde de calitate, reguli și principii de funcționare coerente prin implicarea tuturor actorilor relevanți. ● Adoptarea unei noi politici naționale care să valorizeze sportivii la toate nivelurile: stimularea performanței, imagine/cum este văzut sportivul/ce se așteaptă de la el, asigurarea unor standarde de calitate pentru asigurarea condițiilor necesare de pregătire staff, servicii medicale, acces la resurse, asigurări de sănătate, cazare, diurne, echipamente, salarizare pe parcursul cantonamentelor etc. ● Dezvoltarea unui sistem de carieră de tip career path/parcurs profesional care să reglementeze evoluția sportivilor în timpul practicării sportului de performanță și după încheierea acestei perioade. Crearea unor centre naționale/regionale de consiliere pentru sportivii care își încheie activitatea la toate nivelurile. Mecanisme de integrare a campionilor olimpici, mondiali, europeni, prin identificarea de oportunități profesionale funcționale la finalul carierei. ● Reglementarea la zi a ocupațiilor în sport, inclusiv din punct de vedere legal corelare cu realitățile existente și perspectiva de viitor. Dezvoltarea unor ocupații noi în domeniul SPORT în zone prioritare. ● Dezvoltarea unor programe care să stimuleze practicarea sportului și să asigure o tranziție funcțională de la juniorat la seniorat în sportul de performanță.
+
OS 3.2: Digitalizare, utilizarea datelor în sport și tratarea sportului ca o știință Măsuri, acțiuni propuse ● Stimularea cercetării în domeniul sportului și dezvoltarea de mecanisme care să disemineze și să integreze rezultatele cercetării în toate zonele relevante din sport . Dezvoltarea capacităților și valorificarea expertizei INCS. ● Dezvoltarea unor mecanisme permanente de colaborare a ministerului, COSR și federațiilor cu universitățile/ facultățile de educație fizică și sport în scopul transferului de know-how, experiență profesională, cercetare. ● Digitalizarea integrată a sistemelor de management în sportul de performanță și în alte zone relevante. ● Identificarea oportunităților existente în zona de e-sport . ● Creșterea capacității ministerului de colectare, analiză și utilizare a datelor în activitatea desfășurată evidence based decision making luarea deciziilor bazate pe dovezi, evidence based policy and program MSp -politică și program bazat pe dovezi MSp.
D4. Finanțare
+
OS. 4.1: Dezvoltarea unui sistem de finanțare eficient în sport. Creșterea finanțării tuturor categoriilor de sporturi Măsuri, acțiuni propuse ● Realizarea unei hărți naționale a surselor de finanțare și a mecanismelor de utilizare a acestora. Stabilirea rolurilor și atribuțiilor în ceea ce privește finanțarea în domeniul sporturilor; ● Dezvoltarea unor grupe diferite de sporturi nivelul 1,2,3... pe categorii de performanță/finanțare/obiective; ● Introducerea pe scara largă a principiului finanțării pe bază de performanță; ● Dezvoltarea de mecanisme care să încurajeze finanțările private în sport. Stabilirea unor standarde comune de raportare pentru cei care primesc finanțări private pentru a asigura o relație corectă, previzibilă și funcțională cu finanțatorii; ● Analiza și restructurarea cadrului legal privind finanțarea activităților cu caracter sportiv pentru a crește oportunitățile de finanțare a diverselor organizații sportive eliminare bariere, redefinire forme legale, acces la finanțare; ● Reglementarea clară a zonelor, mecanismelor și procedurilor de finanțare a sportului de către autorități centrale și locale pentru a avea standarde comune în domeniu; ● Promovarea unui echilibru funcțional în finanțarea sporturilor olimpice și neolimpice - dezvoltarea unei metodologii coerente, transparente, predictibile în parteneriat cu federațiile și cluburile sportive de drept public/privat; ● Promovarea unor mecanisme integrate de finanțare a structurilor sportive de drept public și structurilor sportive de drept privat; ● Deschiderea unor linii de finanțare specifice pentru zonele rurale care să stimuleze angrenarea în activități sportive a populației din această zonă.
D5. Cadrul legal
+
OS 5.1: Actualizarea cadrului legal în concordanță cu nevoile actuale din sport Măsuri, acțiuni propuse ● Inițierea unui un demers larg de actualizare și modificare a legislației ce afectează zona sportivă cu propuneri de acțiuni pe termen scurt, mediu și lung. ● Analiza, revizuirea și actualizarea legii sportului pentru punerea în acord cu nevoile exprimate de actorii cointeresați din domeniu ● Adoptarea unor măsuri legale care să stimuleze și să faciliteze participarea sectorului privat în actul de finanțare a activităților sportive ● Revizuirea reglementărilor legale privind statutul federațiilor, cluburilor sportive, altor actori instituționali pentru stimularea și facilitarea funcționarii eficiente a acestora
D6. Infrastructură
+
OS 6.1: Reabilitarea și construirea bazei materiale sportive la standarde internaționale Măsuri, acțiuni propuse ● Realizarea unei hărți naționale a bazei materiale sportive existente, proiectate și a investițiilor strategice necesare în viitor cu definire de priorități și alocare de resurse pe termen lung. ● Inițierea unui program național de investiții în baza materială sportivă, bazat pe o serie de principii cheie: multi-funcționalitate, sustenabilitate energetică, maximizare utilizare, viabilitate economică. Construcția unei baze materiale sportive care să se conecteze cu viitorul inclusiv în ceea ce privește sustenabilitatea, legislație de urbanism, alocări de populație pentru baza materială sportivă, utilizarea comună a bazei materiale sportive de către comunități care cooperează, includerea pe scară largă a concursurilor de soluții pentru baza materială sportivă. ● Realizarea unei analize privind administrarea și utilizarea bazei materiale sportive existente din perspectiva eficienței economice/costurilor de administrare ● Dezvoltarea unui mecanism de administrare și management a bazei materiale sportive existente bazat pe eficiență și performanță managerială; utilizarea unor criterii transparente, obiective și predictibile pentru a optimiza accesul și calitatea serviciilor oferite. ● Adoptarea unor măsuri de descentralizare și transferul de competențelor administrative și financiare de la nivelul Ministerului Sportului la nivelul administrației publice din unitățile administrativ-teritoriale, împreună cu resursele financiare necesare exercitării acestora ● Stabilirea unor reguli clare de utilizare a bazelor sportive publice existente, pentru maximizarea impactului lor și stimularea practicării tuturor formelor de activități sportive lărgirea accesului, stimularea participării. ● Facilitarea accesului cluburilor la baza materială sportivă școlară, în afara orelor de utilizare didactică. ● Dezvoltarea unor centre regionale de excelență sportivă în zona sporturilor de performanță cu potențial ridicat. ● Stabilirea regulilor de administrare/utilizare a bazei materiale sportive pentru ca ea să fie folosită inteligent, la capacitate maximă și pe toate palierele: educație, sport de masă, performanță. ● Instituirea unor mecanisme funcționale de cooperare continuă cu actorii publici centrali și locali care investesc în baza materială sportivă pentru corelarea cu standardele sportive necesare și integrarea într-o viziune națională. ● Stimularea dezvoltării bazei materiale sportive pentru sportul de masă/comunitar la nivelul comunităților locale. ● Dezvoltarea bazei materiale sportive în sinergie cu dezvoltarea urbană/rurală la nivel național, cu amenajări spațiale mai ample și în parteneriat cu autoritățile locale și centre de experiență profesională în domeniu AOR, autorități locale, ONG-uri. Adoptarea unor standarde naționale "de bune practici" privind construcția de bază materială sportivă ținând cont de criterii de sustenabilitate, viabilitate economică și lărgire a accesului. ● Dezvoltarea unor centre de medicină sportivă la nivel regional. ● Inițierea unui program specific privind baza materială sportivă în mediul rural, bazat pe nevoile fiecărei comunități/zone în colaborare cu actorii locali relevanți A.Co.R., GALuri, ADI-uri.
D7. Imagine și marketing
+
OS 7.1: Valorificarea întregului potențial de imagine al sportului Măsuri, acțiuni propuse ● Definirea unor politici noi de comunicare în ceea ce privește importanța sportului pe toate cele 3 paliere strategice: educație, comunitate, performanță; ● Promovarea, alături de parteneri publici și privați, a unor campanii care să stimuleze înțelegerea sportului ca prioritate națională; ● Valorificarea imaginii sportivilor de performanță actuali, foști campioni pentru creșterea nivelului de conștientizare privind importanța strategică a sportului; ● Inițierea unor campanii de marketing țintite pe grupuri specifice de audiență copii, persoane cu dizabilități, persoane din categorii sociale defavorizate, persoane cu o stare de sănătate în zona de risc, care să urmărească creșterea practicării sportului și a activităților fizice; ● Utilizarea și valorificarea corelării sportului cu politici specifice de dezvoltare sport și turism, activități sportive în zonele urbane, sport și relația cu mediul înconjurător;
8. Implicații juridice ale strategiei Cadrul legal existent nu este corelat cu obiectivele pe termen mediu și lung în toate cele trei domenii - sport de performanță, sport în școli și sportul de masă. Necesitatea actualizării cadrului legal nu se referă doar la legea sportului, ci și la legislația primară și secundară cu efecte majore în zona sportivă. La nivel operațional există multiple inadvertențe legale care împiedică actorii instituționali precum federațiile sau cluburile să își desfășoare activitatea în mod eficient și limitează semnificativ potențialul de dezvoltare suprapuneri de responsabilități la nivel de instituții centrale - Ministerul Educației, Ministerul Sportului și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale; limitări în obținerea de finanțare din surse alternative la nivelul federațiilor sportive neolimpice, limitări în practicarea activității sportive datorită reglementărilor. Este necesară o revizuire a legislației corelată cu nevoile actorilor instituționali din toate cele trei domenii și construcția unui cadru legal care să faciliteze o atitudine pro-activă din partea acestora. Atingerea obiectivelor strategice și specifice avute în vedere prin prezenta Strategie presupune elaborarea sau modificarea unor acte normative, dintre care cele mai importante le reprezintă: ● Inițierea unui demers larg de actualizare și modificare a legislației ce afectează zona sportivă, cu propuneri de acțiuni pe termen scurt, mediu și lung. ● Analiza, revizuirea și actualizarea legii sportului, pentru punerea în acord cu nevoile exprimate de stakeholderii din domeniu. ● Adoptarea unor măsuri legale care să stimuleze și să faciliteze participarea sectorului privat în actul de finanțare a activităților sportive. ● Revizuirea reglementărilor legale privind statutul federațiilor, cluburilor sportive, altor actori instituționali, pentru stimularea și facilitarea funcționării eficiente a acestora Instituțiile cu responsabilități în domeniul sportului vor avea o preocupare constantă pentru îmbunătățirea permanentă a legislației din domeniu și controlului respectării acesteia, cu scopul atingerii obiectivelor prioritare al prezentei strategii. De asemenea, strategia vizează și armonizarea procedurilor și practicilor naționale cu bunele practici de la nivelul Uniunii Europene. În plan legislativ, implementarea Strategiei 2023-2032 impune modificări și completări ale legislației primare, respectiv ale legislației secundare. Astfel, principalele demersuri întreprinse în cadrul legislativ vizează: ● Modificarea Legii nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare, ● Modificarea Hotărârii Guvernului nr. 884/2001 pentru aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a dispozițiilor Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările ulterioare, ● Modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1447/2007 privind aprobarea Normelor financiare pentru activitatea sportivă, cu modificările și completările ulterioare ● Inițierea unui act normativ privind adoptarea Statutului sportivului de performanță, ● Modificarea legislației secundare privind acordarea către beneficiarii de drept sportivi, antrenori, etc a drepturilor pecuniare, indemnizațiilor.9. Implicații bugetare ale Strategiei Naționale pentru Sport Implementarea Strategiei Naționale pentru Sport pentru perioada 2023-2032 implică activități ce vor fi finanțate conform prevederilor legale și în limitele strategiilor fiscal-bugetare din perioadă, din bugetele autorităților și instituțiilor publice cu atribuții în realizarea obiectivelor, în limita sumelor aprobate anual pentru această destinație și printr-o alocare eficace și suficientă de resurse prin utilizarea fondurilor de la bugetul de stat, a instrumentelor financiare ale Uniunii Europene sau a altor surse de finanțare. Strategia națională pentru sport vizează reformarea finanțării sportului românesc și reconfigurarea rolurilor și atribuțiilor în ceea ce privește finanțarea din domeniu, propunând măsuri și acțiuni graduale/etapizate prin care sumele alocate de la bugetul de stat și atrase din alte surse de finanțare cu precădere din mediul privat să constituie un mecanism integrat de finanțare a sportului românesc. Finanțarea domeniului sportiv se va realiza în conformitate cu factorii strategici cheie, din surse de finanțare atrase și alocări bugetare în limitele strategiilor fiscal-bugetare pentru perioada 2023-2032, sumele estimate sunt doar repere ce vor fi definitivate ulterior realizării factorilor strategici și operaționali ai strategiei astfel cum au fost definiți, cu luarea în considerare a dinamicii economiei și a indicatorilor macro-economici, precum și politicile publice viitoare, ce necesită un accent important pe domeniul sportiv cu implicații în latura socială și sănătatea populației. Din perspectiva țintelor viitoare, trebuie analizată evoluția economică a României în paradigma financiară globală, și abordarea etapizată a viitoarelor alocări bugetare, precum și adaptarea legislației actuale la dezideratele politicilor publice în domeniul sportiv
*35) În funcție de natura proiectului: MDLPA/CNI, Med, buget UAT-uri, surse de finanțare privată Totodată, sunt necesare investiții în baze sportive noi, la un standard internațional, care să confere o dezvoltare sănătoasă, armonioasă, durabilă și structurată foarte clar pe sporturi prioritare, astfel încât să atingem la rezultatele dorite, este un punct prioritar și primordial care va asigura viitorul sportului românesc de performanță. Sunt definite 7 Regiuni Strategice care vor asigura o dezvoltare regională durabilă la nivel național și un început pentru următorii 10 ani:Nord - Vest, Vest, Centru, Nord - Est, Sud - Vest Oltenia, Sud Muntenia, Sud - Est.În același timp, vom prioritiza orașele la nivel național în 2 faze, astfel încât să putem structura cât mai ușor dezvoltarea:– Faza 1: orașe cu o populație mai mare de 130.000 locuitori - 18 orașe– Faza 2: orașe cu o populație cuprinsă între 75.000 - 130.000 locuitori - 13 orașe Suma totală Investiții Baze Materiale Sportive noi - 2023-2032 - în Sporturile Prioritare:– Faza 1 este de 6.247.500 mii lei– Faza 2 este de 780.000 mii lei.10. Operaționalizare și implementareSecțiunea următoare include:– Planul Operațional anual pentru anul 2024 - planul operațional e adoptat de Minister anual în corelație cu adoptarea bugetului anual– Portofoliu de proiecte operaționale propuse pentru perioada 2024-2032 - se actualizează permanent
Operaționalizare Strategia națională pentru sport
Plan Operațional 2024 pe cele trei dimensiuni strategice
Portofoliu de proiecte operaționale - exemple. Se actualizează permanent1. Inițierea consultărilor cu partidele politice/ministerele cheie pentru stabilirea conținutului Pactului Național pentru Sport. inițiator: Minister; participanți: partide politice, ministere, comisii de sport parlament; data limită; responsabil minister;2. Dezvoltarea unui proiect de stabilire a hărții actorilor instituționali din sport, responsabilitățile acestora și principiile de cooperare. inițiator: Minister; participanți: ministere implicate, COSR, federații sportive; data limită; responsabil;3. Identificarea unui număr de programe naționale pentru sport care pot fi incluse în proiecțiile bugetare începând din anul 2023;4. Stabilirea unor mecanisme/ standarde de finanțare bazate pe performanță la nivelul tuturor surselor de finanțare ale ministerului;5. Inițierea unui proces de actualizare și modificare a legislației ce afectează zona sportivă cu propuneri de acțiuni pe termen scurt, mediu și lung cu participarea ministerelor de linie, SGG, reprezentanți COSR, federații, cluburi etc;6. Inițierea și promovarea unei legi a sportului actualizată și conectată cu realitățile naționale și internaționale existente;7. Definirea și implementarea unui pachet de reglementări privind funcționarea federațiilor olimpice și neolimpice stabilit prin parteneriat între minister și federații. Stabilirea unui set de standarde comune/minime de performanță/ calitate pentru funcționarea federațiilor sportive;8. Inițierea și Operaționalizarea Comitetului Interministerial pentru Dezvoltarea Sportului Școlar, cu participarea Ministerului Sportului și Ministerului Educației;9. Definirea și operaționalizarea unor noi modele de funcționare și operare pentru cluburile sportive pe baza experiențelor și bunelor practici internaționale;10. Instituirea și operaționalizarea unui sistem modern de formare, pregătire, dezvoltare și licențiere a antrenorilor din sfera sportului de performanță cu implicarea CNFPA, universități, alți actori relevanți;11. Identificarea sporturilor prioritare la nivel național și mecanisme de susținere a acestora;12. Inițierea și operaționalizarea unui/ comitet/unor comitete comune coordonate de Ministerul Sportului cu actori importanți din sport: universități, entități private, sector ONG;13. Dezvoltarea, împreună cu organizațiile asociative ale autorităților locale, unor protocoale în domeniul descentralizării domeniului sportiv inclusiv în ceea ce privește baza materială sportivă, competițiile sportive locale, susținerea activității la nivel de copii și juniori, dezvoltare de bază materială pentru sportul comunitare etc cu respectarea unor principii și standarde de calitate; stabilirea unor programe strategice de dezvoltare a sportului la nivel local. Construcția unui mecanism permanent de cooperare între autoritățile locale și Ministerul Sportului;14. Dezvoltarea și implementarea unui Program Național privind Sportul Rural în cooperare cu administrațiile locale și GAL-uri;15. Dezvoltarea și implementarea unui program național care să stimuleze persoanele cu dizabilități și persoanele din categorii defavorizate să practice sportul;16. Stimularea, împreună cu actori instituționali relevanți, a unor competiții naționale sportive la nivel preuniversitar;17. Stimularea, împreună cu universități și alți actori relevanți, a competițiilor sportive universitare;18. Inițierea unui demers de construcție a unor politici integrate la nivel național în ceea ce privește resursa umană din sport salarizare, pregătire, evoluție profesională etc, cu participarea actorilor instituționali relevanți;19. Inițierea și promovarea unui statut al sportivului care să reglementeze elementele semnificative din cariera profesională a acestuia, drepturile și obligațiile., stimularea performanței, dezvoltarea unui career path parcurs profesional, asigurarea unor standarde de calitate pentru asigurarea condițiilor necesare de pregătire - staff, servicii medicale, acces la resurse, asigurări de sănătate, cazare, diurne, echipamente, salarizare pe parcursul cantonamentelor etc;20. Actualizarea și completarea ocupațiilor sportive ocupații noi în domeniul SPORT în funcție de necesitățile existente la acest moment;21. Stimularea cercetării în sport prin mecanisme permanente de cooperare cu universitățile din România;22. Dezvoltarea capacității INCS în domeniul cercetării sportive, colectării și analizei de date pentru politici publice de sport și digitalizării sportului în România;23. Realizarea unui grup de lucru comun Minister/COSR/Federații pentru conectarea strategiilor sectoriale cu Strategia națională pentru sport;24. Realizarea unei hărți a finanțării sportului din România surse de venit, utilizare a acestora, propuneri de îmbunătățire;25. Dezvoltarea și implementarea unui sistem național de finanțare a sportului coerent, bazat pe grupe de sporturi distincte, standarde de performanță și proceduri coerente. Analiza măsurilor legale necesare pentru fluidizarea procedurilor financiare la nivelul actorilor instituționali din sport;26. Înființarea unor grupuri de lucru permanente la nivel național pe domeniile strategice cheie cadru legal și instituțional, resursa umană din sport, bază materială sportivă, sport în școli, finanțare, sport și sănătate care să stimuleze acțiuni și programe strategice la nivel național;27. Dezvoltarea unor centre regionale de excelență sportivă în zona sporturilor de performanță cu potențial ridicat;28. Dezvoltarea împreună cu AOR, autoritățile locale unor standarde naționale "de bune practici" privind construcția de bază materială sportivă, ținând cont de criterii de sustenabilitate, viabilitate economică și lărgire a accesului;29. Inițierea unui program specific privind baza materială sportivă în mediul rural;30. Realizarea unei hărți naționale a bazei materiale sportive existente, proiectate și a investițiilor strategice necesare în viitor;31. Inițierea unui program național de investiții în bază materială sportiva pe termen scurt, mediu și lung;32. Analiza și dezvoltarea legislației și mecanismelor de implementare care să faciliteze și încurajeze investițiile private în sport;33. Crearea unor centre naționale/regionale de consiliere pentru sportivii care își încheie activitatea la toate nivelurile;34. Mecanisme de integrare a campionilor olimpici, mondiali, europeni, prin identificarea de oportunități profesionale funcționale la finalul carierei;35. Operaționalizarea registrului național în sport;36. Deschiderea unor linii de finanțare cu o dobândă cât mai redusă pentru construcții de terenuri și baze sportive sportive de către autoritățile locale, cu garanții acordate de către stat conform prevederilor Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare prin care UAT urile pot contracta împrumuturi externe garantate de stat cu avizul prealabil al Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale și cu respectarea prevederilor art. 63 alin. (4) și respectarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările și completările ulterioare;37. Stabilirea unor standarde comune de raportare pentru cei care primesc finanțări private pentru a asigura o relație corectă, previzibilă și funcțională cu finanțatorii;38. Realizarea unei diagnoze organizaționale la nivelul Ministerului Sportului pentru eficientizarea capacităților manageriale și strategice; redefinirea structurii, standardelor de funcționare, capacităților manageriale, de coordonare, strategice;39. Dezvoltarea unui compartiment specializat în fonduri europene la nivelul Ministerului, cu rol de atragere de fonduri și consiliere a entităților sportive în ceea ce privește accesul la fonduri europene;40. Adoptarea unui pachet de măsuri legale rapide, cu o intervenție minimă care să rezolve probleme operaționale întâmpinate de cei implicați în sport reglementări privind finanțarea cantonamentelor, cuantumul diurnei sportivilor, surse de finanțare alternative, integrare sportivi în urma încheierii activității sportive de performanță;41. Dezvoltarea unor campanii de marketing pentru promovarea sportului la nivel național, încurajarea practicării sportului, stimularea grupurilor vulnerabile pentru a face sport, promovarea sportului, conectarea sportului cu politicile de dezvoltare locală etc. Acțiuni imediate posibile:1. Inițiere discuții politice Pact Național pe Sport2. Grup de lucru pe legislație3. Grup de lucru pe antrenori4. Comitet Interministerial Permanent cu Ministerul Educației5. Grup de lucru cu Federațiile pe reglementări, standarde comune6. Grup de lucru cu cluburi pe forma de organizare de viitor7. Grup de lucru pe sport rural8. Protocol cu reprezentanții autorităților locale pe mai multe paliere: sport de masă, bază materială sportivă, finanțare copii și juniori, competiții sportive etc.Portofoliu de proiecte operaționale propuse - pentru perioada 2023-2032 - se actualizează permanent
11. Monitorizare și evaluare Contextul dinamic, precum și al volumului mare de investiții publice preconizate a fi derulate în următoarea perioadă, impune un cadru instituțional suplu și flexibil pentru implementarea și monitorizarea periodică a implementării Strategiei Naționale pentru Sport. În contextul instituțional dat - multipli actori cointeresați la nivel central și local cu atribuții și responsabilități complementare - procesul de monitorizare și evaluare poate fi realizat în mod eficient de către un grup de lucru/comitet interministerial al Strategiei Naționale pentru Sport 2023 -2032 înființat în condițiile art. 24 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare creat în mod expres în acest sens care va fi integrat în structura internă a Ministerului Sportului. Structura grupului de lucru trebuie să reflecte structura sistemului național de sport din România și să includă reprezentanți ai actorilor cointeresați relevanți din domeniu. Astfel aceasta ar trebui să includă reprezentanții următoarelor instituții:– Ministerul Sportului rol de coordonare– Ministerul Educației - membru implicat– Ministerul Sănătății - membru implicat– COSR- membru implicat– Federații Sportive- membru implicat– Cluburi sportive de drept public/privat- membru implicat– Reprezentanți autorități locale urban+rural - membru implicat– CNFPA- membru implicat– INCS - membru implicat– Reprezentanți Universități și Facultăți de Educație și Sport - membru implicat– Reprezentanți ai altor actori cointeresați cu activități în domeniu în funcție de stadiul de implementare/natura proiectelor analizate - membru implicat În demersul de monitorizare și evaluare, coordonarea grupului de lucru revine reprezentanților Ministerului Sportului, care vor coopera și colabora cu ceilalți membri ai grupului, dar și cu direcțiile și departamentele din cadrul Ministerului Sportului, în funcție de necesități, pentru furnizarea de expertiză. Grupul de lucru ar trebui să dezvolte propriul plan de organizare și funcționare, să aibă suficientă autonomie internă pentru a funcționa cât mai agil în relație cu misiunea sa: monitorizarea și evaluarea implementării SNS. Organizarea grupului de lucru ar trebui să urmărească următoarele principii: ● Participare, transparență, eficiență; ● Cel puțin o întâlnire pe an; ● În cadrul grupului de lucru se va constitui o Comisia de Monitorizare a Implementării Strategiei -CMIS, care va fi desemnată de către reprezentanții Ministerului Sportului, formată din membrii grupului de lucru și experți din cadrul Ministerului Sportului. CMIS nu ar trebui să depășească un număr de 7 membri, pentru a păstra un cadru de lucru eficient; ● CMIS va elabora un raport anual privind implementarea strategiei pentru anul anterior și planul anual de implementare a strategiei. Planul va fi realizat cu participarea membrilor grupului de lucru care vor furniza expertiză pe domeniul reprezentat. Planul de implementare va putea fi revizuit de către grupul de lucru ori de câte ori este necesar, în funcție de evoluția factorilor externi care influențează domeniul; ● Scopul principal al monitorizării este de identificare din timp a potențialelor blocaje în implementarea strategiei și atingerea obiectivelor, pentru a lua măsurile necesare eliminării acestor riscuri sau atenuării efectelor lor; ● Raportul de monitorizare și evaluare ar trebui să cuprindă activitatea acoperită în anul respectiv și să conțină informații, în mod sintetic, cu privire la cel puțin:1. stadiul implementării SNS,2. principalele obstacole și provocări întâlnire pe parcurs,3. măsuri preconizate pentru înlăturarea sau rezolvarea provocărilor întâmpinate; ● Pe baza Raportului anual de evaluare a SNS, CMIS va aduce la cunoștința grupului de lucru măsurile concrete ce se impun pentru atingerea obiectivelor propuse în strategie; ● Până în 15 februarie a fiecărui an, CMIS va întocmi un raport anual de monitorizare a implementării strategiei pentru anul anterior, raport pe care îl va aduce la cunoștință grupului de lucru; ● După prezentarea și dezbaterea în cadrul întâlnirii anuale a grupului de lucru a raportului anual de implementare, a planului anual de acțiune și a raportului de monitorizare pentru anul anterior și a planului pentru anul în curs, aceste vor fi aduse la cunoștința conducerii Ministerului Sportului și a celorlalte instituții reprezentate în cadrul grupului de lucru Procesul de monitorizare și evaluare trebuie realizat pornind de la Planul anual de Implementare a SNS, care trebuie să cuprindă un set de indicatori de rezultat conectați cu Propunerile de Proiecte, Măsuri și Acțiuni Orientative incluse în acest document, care vor fi actualizate anual. Astfel, în conformitate cu orientările CE privind o mai bună reglementare, indicatorii de rezultat ar trebui să fie: ● Relevanți - strâns legați de obiectivele care trebuie atinse; ● Acceptați - de către personal și părțile interesate. Rolul și responsabilitățile indicatorului trebuie să fie bine definite; ● Credibili pentru persoanele care nu sunt experți, lipsiți de ambiguitate și ușor de interpretat. ● Indicatorii trebuie să fie cât mai simpli și mai robuști cu putință; ● Simplu de monitorizat - colectarea datelor ar trebui să fie posibilă la costuri reduse; ● Rezistenți la manipulare.
+
Anexa nr. 1 la Strategie
Analiza preliminară pe cei trei factori strategici cheie - in extenso Analiza de documente strategice precum și a contextului european relevă existența a trei domenii strategice în sfera sportului:– Sport în școli/educație– Sport de masă/comunități– Sport de performanță/rezultate Cele trei domenii trebuie percepute integrat la nivel național pentru a produce un rezultat strategic: o comunitate națională sănătoasă, implicată în sport și cu performanțe remarcabile. Este foarte important de înțeles ca domeniul strategic 3 este puternic legat și condiționat de primele două domenii.1. Sport în școli/Strategii pentru sport și tineret. + Elemente cheie Accentuarea importanței sportului în cadrul sistemului educațional pe toate nivelurile curriculă, bază materială sportivă, resurse umane, resurse alocate pentru sport și activitate fizică Politici de reducere a barierelor care limitează accesul copiilor cu posibilități materiale reduse la sport Dezvoltarea unei baze materiale sportive, adecvate care să încurajeze participarea săli de sport, echipamente Crearea unui mediu sigur pentru practicarea sportului în școli care să încurajeze participarea în special pentru categoriile defavorizate, reducerea discriminării Asigurarea unui grad ridicat de profesionalizare a corpului profesoral oportunități de dezvoltare profesională și perfecționare Evaluare curriculă și dezvoltarea de arii variate de sport care să atragă un număr cât mai mare de copii Monitorizarea nivelului real de participare a elevilor la orele de sport Activități extracurriculare cu caracter sportiv, număr mai mare+diversitate, care să stimuleze componenta de voluntariat Sportul și activitatea fizică valorificate ca factor de incluziune socială Atenție sporită corelației dintre activitate fizică, sport, nutriție și stare de sănătate/dezvoltare armonioasă Colaborare transsectoriala cu mediul non-profit, mediul privat alături de autoritățile locale pentru a dezvolta proiecte inter-disciplinare săptămâna sportului în școli, competiții sportive extra-curriculare, activități fizice non-formale + Context Sportul în școli reprezintă un pas important în dezvoltarea armonioasă a tinerilor și viitorilor adulți, promovând importanța sportului și a educației pentru sănătate, susținând conștientizarea în masă a beneficiilor din perspectiva sănătății fizice și psihice. Însă această conștientizare trebuie să fie susținută de politici de reducere a barierelor care limitează accesul copiilor cu posibilități materiale reduse la sport. România este o țară cu un grad foarte mare de sărăcie în rândul copiilor și de aceea atenția în aceasta zonă este esențială, recomandându-se reducerea excluziunii sociale prin sport, prin facilitarea echipamentelor adecvate pentru prevenirea accidentărilor, pentru elevii cu dizabilități, și prin crearea unui mediu sigur pentru desfășurarea activităților fizice. Acest lucru implică în același timp și toleranță zero la hărțuirea fizică, verbală, sexuală a elevilor. Din perspectiva sportului în școli, accentul cade în primul rând pe zona de bază materială sportivă, dezvoltarea sălilor de sport, înlocuirea echipamentelor vechi cu unele noi, crearea unui mediu sigur în care elevii pot practica diferite sporturi, atât în interior cât și în exterior. În această zonă este necesara inițierea unui program național de specialitate, coordonat de minister. Este importantă diversitatea sporturilor practicate, tocmai pentru a face activitățile fizice atractive pentru elevi. La fel, numărul de ore de sport pe săptămână este încă un element important, corelat cu activitățile efective ce se vor desfășura în intervalul respectiv programa școlară. Profesorii de educație fizică și sport reprezintă un alt punct cheie de interes, deoarece nivelul lor de calificare, implicare și experiență are un efect major în nivelul de implicare a tinerilor în activitățile sportive - atât pe durata școlii, dar și posibilitatea de a practica sporturi de performanță. Calitatea antrenorilor/profesorilor de educație fizică și sport trebuie menținută prin verificări constante, dezvoltare profesională continuă și prin stimularea introducerii unei arii variate de sporturi pe durata educației formale unitate de învățământ, sporturi și activități de recreere diverse creșterea apetitului pentru sport. La fel, este importantă măsurarea și monitorizarea nivelului de participare a elevilor în activitățile sportive în mod real, împreună cu stimularea pe scara largă a activităților extracurriculare de sport, ex. posibile colaborări dintre școli și cluburi sportive de drept public/privat, precum și organizarea de competiții sportive între școli. Un pas important în promovarea sportului în școli și creșterea interesului față de sport ține și de finanțarea de Grant-uri și cercetări corelate cu activitățile sportive în școli, care pot susține viitorii sportivi de performanță. Activitatea fizică reprezintă orice mișcare corporală produsă de mușchii scheletici care necesită un consum de energie, conform Organizației Mondiale a Sănătății OMS*36). Activitățile fizice regulate pot îmbunătăți funcțiile musculare și în special funcțiile locomotorii pentru copiii în creștere. Mai mult, prin activitățile fizice desfășurate, copiii și tinerii dezvoltă o mai bună coordonare, echilibru, o viteză de reacție mai bună, împreună cu dezvoltarea abilităților cognitive, psihice, emoționale și sociale. *36) Campania Luna Națională A Informării Despre Efectele Activității Fizice: https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2020/09/ANALIZA-DE-SITUAȚIE-ACTIVITATE-FIZICA-2020.pdf Conform OMS, copiii și tinerii cu vârste cuprinse între 5 și 17 ani ar trebui să desfășoare cel puțin 60 de minute de activități fizice pe zi, cel puțin de 3 ori pe săptămână pentru dezvoltarea mușchilor și a coordonării locomotorii. În schimb, doar 23% dintre copii și adolescenți desfășoară suficiente activități fizice moderate și intense*37), lucru care a dus la creșterea numărului de copiii cu creșteri dizarmonice din cauza greutății și a problemelor de sănătate produse de riscul pre-obezității și obezității. *37) România: Phisical Activity Facrsheet 2018: https://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/382577/romama- eng.pdf
Conform raportului național din perioada 2018-2019, dezvoltarea dizarmonică a elevilor din cauza problemelor de greutate este semnificativ mai ridicată, comparativ cu dezvoltarea dizarmonică din cauza altor motive probleme de sănătate, condiții de trai. Astfel, putem observa că cele mai semnificative date sunt pentru elevii din clasa a VIII-a, atunci când elevii ating pragul pubertății. Valorile de 23,9% sunt semnificativ ridicate și putem observa punctul în care problemele de greutate și lipsa activităților fizice pot afecta chiar și elevii din clasa a IV-a, existând un procentaj de 22,3% dintre care au o dezvoltare dizarmonică din cauza greutății excesive, unii riscând să intre în pragul de pre-obezitate.
În cazul elevilor din mediul rural putem observa procente mai reduse comparativ cu elevii din mediul urban, situația cea mai semnificativă fiind în rândul elevilor din cadrul școlilor profesionale valori de 13,4% și în rândul elevilor din clasa a XII-a și a VIII-a 12,8% și respectiv 11,6%. Dezvoltarea dizarmonică din cauza greutății poate fi motivată și de stilul de viață, alimentația oferită și situația familială și financiară.
Dezvoltarea dizarmonică în rândul elevilor este substanțială din perspectiva problemelor legate de luarea excesivă în greutate, atât în mediul rural, cât și în mediul urban, comparativ cu dezvoltarea dizarmonică din alte motive .Conform Raport Național de Sănătate a Copiilor și Tinerilor din România 2018, rata obezității în rândul copiilor și tinerilor a crescut de la 26% în 2002 la 30,2% în 2019.
+
Baza materială sportivă școlară Conform Edupedu, "sunt considerate unități de învățământ: creșele, grădinițele de copii, școlile primare și gimnaziale; școlile speciale primare și gimnaziale; instituțiile de învățământ preuniversitar; grupurile școlare în cadrul cărora funcționează mai multe niveluri de educație, școlile de arte și meserii profesionale, de maiștri, postliceale, instituțiile de învățământ superior". În România, în anul 2019 au fost înregistrate un total de 7001 de unități de învățământ, dintre care 3884 de unități înregistrate în mediul urban și 3117 de unități școlare în mediul rural. Comparativ cu anul 2009, când au fost înregistrate 8244 de unități școlare, numărul acestora a scăzut cu 1243 de unități în intervalul 2009-2019, atât pentru mediul rural, cât și pentru mediul urban.
Potrivit art. 6 alin. (8) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare "toate unitățile de învățământ, de stat sau particulare, existente sau nou-înființate, au obligația să dispună sau să aibă acces la bazele și instalațiile sportive, pentru a permite desfășurarea lecțiilor de educație fizică și practicarea sportului cu elevii și studenții". Din perspectiva bazei materiale sportive în cadrul școlilor, se poate observa un trend pozitiv în perioada 2007-2019, numărul terenurilor de sport, a bazinelor de înot și a sălilor de gimnastică a crescut, dar nu toate unitățile de învățământ beneficiază de acestea. Din totalul de 7001 de unități înregistrate în 2019, doar 5577 au avut la dispoziție terenuri de sport, 4851 au beneficiat de săli de gimnastică și 52 de unități au avut bazine sportive.
Baza materială sportivă. Sursa: Institutul Național de Statistică + Structura curriculară Conform Ministerului Educației, situația orelor de educație fizică și sport din programa școlară este după cum urmează:a. Pentru învățământ primar: ● la clasele P, a I-a și a II-a: 2 ore de educație fizică pe săptămână ● la clasele a III-a și a IV-a: 2 ore de educație fizică pe săptămână predate de profesorul de educație fizică și sport și 1 oră de joc și mișcare - predată de învățătorb. Pentru învățământ gimnazial: 2 ore de educație fizică și sport pe săptămânăc. Pentru învățământ liceal: 1 oră de educație fizică și sport pe săptămână excepție clasa a X-a, profilul matematică-informatică, unde sunt 2 ore de educație fizică și sport pe săptămânăd. Pentru învățământ profesional: 2 ore de educație fizică și sport pe săptămână Din perspectiva sporturilor practicate atât în cadrul învățământului primar cât și secundar, se practică preponderent atletismul, gimnastica și jocurile*38) de natură să dezvolte abilitățile locomotorii și de coordonare ale elevilor, însă curriculumul național nu oferă alternativa unor activități opționale pentru activitățile fizice, acestea fiind clasate pe ultimele locuri, nefiind considerate relevante. *38) Educația fizică și Sportul în Școlile din Europa: https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/1235c563-def0- 401b-9e44-45f68834d0de/language-ro/format-PDF Astfel, luând în considerare aceste aspecte, elevilor le este limitat accesul atât la sporturile și activitățile clasice desfășurate în cadrul orelor de sport, dar mai ales posibilitatea de a performa un sport atractiv, ce poate fi transformat în sport de performanță pe viitor, atât din cauza limitărilor impuse de curriculă, cât și din cauza limitărilor impuse de baza materială sportivă insuficientă.a) Activități obligatorii
b) Activități opționale
Activități sportive obligatorii în școli. Sursa: https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/1235c563--def0-401b-9e44-45f68834d0de/language-ro/format-PDF Conform Ordinului ministrului sănătății publice și al ministrului educației și cercetării nr. 520/2007 pentru aprobarea Metodologiei privind eliberarea scutirilor medicale de la orele de educație fizică și sport pentru elevi și studenți și a Baremului medical cuprinzând afecțiunile pentru care se acordă scutirile medicale de la orele de educație fizică și sport, există o serie de activități fizice recomandate în funcție de nivelul de învățământ, în cadrul Anexei nr. 1, pentru clasele I-IV se recomandă activități pentru efort fizic minim, pentru a dezvolta deprinderile locomotorii de bază, eforturi fizice medii pentru dezvoltarea calităților motrice de bază viteză, rezistență, forță și îndemânare și eforturi fizice mari pentru dezvoltarea deprinderilor sportive specifice atletismului. Pentru clasele V-VIII, efortul fizic mic se înțelege prin deprinderile sportive specifice atletismului și deprinderile utilitar-aplicative echilibru, cele medii țin de deprinderi motrice cățărare, târâre, escaladare, sărituri, jocuri sportive și rezistență cardiorespiratorie, iar activitățile pentru efort fizic mediu-mare țin, la fel, de atletism, în principal viteză, în timp ce activitățile fizice intense țin de viteză, dar și îndemânare, ștafetă. În cadrul învățământului liceal sunt sugerate activitățile sportive cu efort mic-mediu, și anume optimizarea dezvoltării motrice prin programe complexe de dezvoltare fizică, despre efortul fizic mediu, prin competiții practicate în cadrul disciplinelor sportive, și efort fizic mediu-maxim, prin jocuri sportive cum ar fi baschet, handbal sau fotbal. Voleiul este considerat un sport de efort mic spre mediu, în timp ce în categoria sporturilor intense intră programele de culturism, fitness și sport aerobic. Însă luând în considerare baza materială sportivă școlară sportivă, practicarea sporturilor alternative este într-un trend static, fiind necesară dezvoltarea diversității sportive pentru a atrage elevii în practicarea sporturilor alternative. În cadrul Ordinului ministrului sănătății publice și al ministrului educației și cercetării nr. 520/2007 este menționat baremul medical ce cuprinde afecțiunile pentru care se acordă scutirile medicale de la orele de educație fizică și sport. În cadrul baremului sunt menționate 16 afecțiuni principale, fiecare cuprinzând între 8 și 70 de grupe de afecțiuni, ajungându-se la un total de 354 de posibile afecțiuni aflate în cele 16 categorii principale pentru care elevii pot primi scutiri temporare, parțiale, parțial-anuale sau totale de la orele de educație fizică și sport.
În schimb, în România, pe lângă analizele efectuate de către specialiști, există și posibilitatea eliberării scutirilor efectuate de către părinți pentru perioade temporare, lucru care poate afecta numărul elevilor care iau parte la activitățile desfășurate în cadrul orelor de educație fizică și sport. Educație pentru sănătate Prin intermediul Programului Național "Educație pentru sănătate în școala românească", lansat în decembrie 2001, ca urmare a nevoilor identificate și transmise de către cadrele didactice, s-a elaborat curriculumul materiei opționale de educație pentru sănătate pentru învățământul primar, gimnazial și liceal raportându-se în principal la tendințele de la nivel național și european și la dinamica și necesitățile generate de evoluțiile sociale. Scopul materiei a fost de a-i ajuta pe elevi să-și însușească un limbaj specific educației pentru sănătate și să recunoască comportamentele sănătoase sau cele de risc. În cadrul Programului Național "Educație pentru sănătate în școala românească"s-au luat în considerare elemente elementare, igiena personală, activitatea și odihna, protecția mediului, nutriție, sănătate mintală și comportamentele de risc abuz de substanțe, abuz în familie. Există mențiuni legate de importanța educației fizice și sportive în dezvoltarea armonioasă a organismului și despre importanța alimentației sănătoase și echilibrate începând de la curriculumul clasei a III-a, însă, luând în considerare lipsa obligativității de a preda materia respectivă, nivelul de atractivitate este în scădere.
La fel, nu sunt concretizate anumite sporturi sau activități fizice care ar putea contribui la o dezvoltare armonioasă a elevilor în cadrul curriculei, oferindu-i cadrului didactic posibilitatea de a alege subiectele principale de predare, lucru care determină concentrarea preponderent pe biologie sau științe sociale. dat fiind faptul că educația pentru sănătate este o materie opțională în România, școlile pot decide dacă materia va fi predată sau nu, comparativ cu marea majoritate a țărilor europene, care au înțeles importanța materiei și au integrat curriculumul ca fiind obligatoriu de sine stătător materie diferită sau au integrat materia în alte discipline diferite.
+
Evaluarea activităților sportive în școli La nivel european se folosește atât evaluarea formativă, care încearcă să identifice rezultatele performanțelor, fiind în principal o evaluare calitativă și descriptivă, cu probe scrise sau orale, cât și evaluarea sumativă, care se realizează prin note sau calificative primite pe baza activităților desfășurate. Unele țări au autonomie școlară în stabilirea metodelor de evaluare pentru educație fizică și sport sau nu există o evaluare formală constantă. În Slovenia, Letonia și Polonia, notele sunt acordate din anul IV de învățământ, iar în Finlanda, notele sunt obligatorii doar din anii VIII și IX de învățământ.
În România, evaluarea se realizează pe toate nivelurile de învățământ, existând bareme de evaluare specifice pentru învățământul primar, gimnazial, liceal și profesional pentru rezistență, îndemânare, aerobic, gimnastică și jocuri sportive. "Sistemul Național Școlar de Evaluare la Educație Fizică și Sport"*39), introdus în 1999,care este în prezent în vigoare, prezintă metodologia de evaluare și probele specifice pentru fiecare nivel de învățământ. Se prezintă modul de evaluare a calităților motrice ale elevilor și metodele de desfășurare a probelor sportive. *39) Sistemul Național Școlar de Evaluare la Educație Fizică și Sport: http://www.lpsiasi.ro/documente/legislație/mects/brosura_evaluare.pdf Metodologia neactualizată din 1999 poate limita oportunitățile sportive ale elevilor și le poate restrânge diversitatea de sporturi practicate în școli, lucru ce poate întârzia dezvoltarea bazei materiale sportive școlare și poate limita nivelul de atractivitate față de sport. Corpul profesoral*40) *40) Educația fizică și sportul în școlile din Europa: https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/1235c563-def0-401b-9e44-45f68834d0de/language-ro/format-PDF În România, doar cadrele didactice formate în domeniul educației fizice au dreptul de a preda această disciplină, la fel cum este în Spania, Grecia, Polonia, sau Letonia. În unele țări școlile pot avea autonomie în a alege un profesor de educație fizică și sport sau un cadru didactic, iar în situații excepționale, cadrele didactice pot preda disciplina de educație fizică în cazul numărului redus de profesori de educație fizică și sport. Situația insuficienței resursei umane se regăsește în Grecia, Belgia dar și în România, în special în mediul rural, unde există un procentaj de aproximativ 15% de cadre didactice care nu au pregătire de educație fizică și sport care predau această disciplină școlară. În România, pentru calificarea ca profesor de educație fizică și sport la nivel primar sau secundar inferior este necesară o diplomă de licență în domeniul educației fizice, însă în 15 țări din U.E. este nevoie de diplomă de Master pentru a primi calificarea de profesor de educație fizică și sport la nivelul de învățământ secundar Italia, Franța, Spania, Germania, Cehia etc.
În România nu este necesară o diplomă de Masterat pentru a putea fi profesor de educație fizică și sport, iar acest lucru limitează oportunitățile de creștere a calității predării și a atractivității locului de muncă, în special în mediul rural. OM-urile privind metodologia de acreditare și evaluare periodică, alături de programele aprobate pentru dezvoltarea profesională continuă a cadrelor didactice, nu prezintă specific programe destinate profesorilor de educație fizică și sport, exceptând programele ce conțin educație pentru sănătate din cadrul programului național "Educație pentru sănătate în școala românească", însă materia respectivă este una opțională. Astfel, oportunitățile de dezvoltare și de specializare a profesorilor de educație fizică și sport pot fi limitate din cauza resurselor limitate alocate pentru creșterea calității și atractivității acestei materii.
+
Activități sportive extracurriculare La nivel european se încearcă diferite alternative pentru a încuraja tinerii să se mențină activi prin programe extracurriculare pentru educație fizică și sport și prin educație pentru sănătate. Marea majoritate a țărilor europene furnizează proiecte sprijinite de autoritățile centrale sau locale pentru a putea promova un stil de viață sănătos prin sport. Aceste inițiative au în vedere aspecte esențiale ale sportului, cum ar fi incluziune socială copii cu dizabilități făcând parte din grupul țintă și susținerea tinerilor atleți prin organizarea competițiilor sportive, activităților legate de sport și nutriție și prin educarea cu privire la menținerea unei vieți active. În România, activitatea unităților din subordinea Ministerul Educației este reglementată de Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ cu program sportiv integrat, aprobat prin Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 5568/2011, cu completările ulterioare și de actele normative specifice pentru fiecare tip de unitate în parte. Cluburile din subordinea MEd sunt, după cum urmează: ● Cluburi sportive școlare/Palate ale Copiilor - 73 unități care dețin Certificate de identitate sportivă ---CIS. Cluburile și palatelor copiilor sunt reglementate prin anexa nr. 1 la Regulamentul de organizare și funcționare a unităților care oferă activitate extrașcolară, aprobat prin Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 5567/2011, cu modificările ulterioare. ● Colegii care dețin Certificat de identitate sportivă: 16 unități. ● Licee care dețin Certificat de identitate sportivă: 21 de unități. ● Licee cu program sportiv care dețin Certificat de identitate sportivă: 33 de unități. ● Cluburi sportive Universitare - 30 de unități.
+
Sinteză. Sportul în școli Sportul în școli și educația fizică reprezintă elemente cu un potențial de dezvoltare ridicat, mai ales în contextul dezvoltării dizarmonice din cauza greutății excesive la copii și adolescenți. În momentul de față este importantă promovarea mesajului legat de importanța sportului și a educației pentru sănătate, iar investițiile financiare și non-financiare sunt esențiale pentru dezvoltarea și îmbunătățirea acestei discipline. Investițiile în modernizarea și dezvoltarea bazei materiale sportive școlare reprezintă un alt element cheie pentru asigurarea practicării sportului într-un mediu sigur, alături de creșterea calității profesorilor de educație fizică și sport, mai ales în mediul rural și prin oferirea unor programe clare pentru dezvoltarea profesională continuă. Pentru acest lucru sunt necesare politici clare de reducere a barierelor care limitează accesul copiilor cu posibilități materiale reduse, la activitățile sportive. Educația pentru sănătate și activitățile extracurriculare sunt necesar a fi accentuate și promovate, pentru a susține educația despre nutriție, incluziunea socială, dar și pentru a crește aria de sporturi practicate în școli, lucru ce poate crește atractivitatea tinerilor față de activitățile fizice. La fel, este necesară monitorizarea și raportarea reală a calificărilor profesorilor de educație fizică și sport, a creșterii resursei umane dar și o monitorizare reală a participării elevilor la orele de sport pentru a putea crește calitatea acestora.
+
Pericole strategice1. Deficiențe la nivelul resursei umane - principalul factor ține de resursa umană insuficientă, mai exact a profesorilor de educație fizică și sport specializați. Acest lucru are un efect negativ asupra calității orelor de sport, dar și asupra nivelului de atractivitate și implicare în cadrul orelor de educație fizică, din partea elevilor. Acest lucru este vizibil în primul rând în cadrul școlilor din mediul rural unde, din cauza lipsei de personal, cadrele didactice sunt nevoite să țină orele de sport, limitând astfel accesul elevilor la o dezvoltare fizică armonioasă și la un stil de viață sănătos. De asemenea, calitatea resursei umane trebuie să reprezinte o prioritate - focalizarea pe programe de învățare pe tot parcursul vieții și dezvoltare profesională este esențială în a asigura un grad ridicat de calitate la nivelul profesorilor2. Perspectiva privind sportul și activitatea fizică este una limitată - opțiunile existente privind desfășurarea activităților fizice în cadrul sistemului educațional sunt reduse, comparativ cu celelalte state europene nu există oportunități privind practicarea sporturilor de iarnă, activitate fizică, sport și aventură în natură, dans, înot etc, atât la nivelul materiilor obligatorii, cât și în cazul celor opționale3. Baza materială sportivă școlară sportivă este un alt aspect important ce trebuie luat în vedere din perspectiva pericolelor strategice, mai ales că nu sunt suficiente săli și terenuri de sport, elemente cruciale în desfășurarea activităților sportive școlare de bază. Numărul limitat de facilități sportive reprezintă un impediment în buna desfășurare a activităților fizice.4. Sistemul de evaluare și monitorizare pentru educație fizică este un element formal cu impact redus - din perspectiva evaluării rezultatelor și a performanțelor elevilor, se folosește metodologia de evaluare în vigoare din 1999, și anume "Sistemul Național Școlar de Evaluare la Disciplina Educație Fizică și Sport". Metodologia are scopul de a ghida profesorii specialiști în privința activităților sportive de rezistență, îndemânare, viteză și aerobic și cu privire la probele pe care elevii trebuie să le efectueze pentru a-și primi calificativele și evaluările summative și formative la sport. Luând în considerare lipsa actualizării metodologiei, multe sporturi și potențiale activități pot avea de suferit, iar lipsa diversității în activitățile fizice poate reduce nivelul de interes al elevilor în desfășurarea activităților fizice. De asemenea, datele colectate și utilizate în acest proces sunt rareori verificate și nu corespund întotdeauna cu realitatea, pe fondul lipsei unor mecanisme funcționale de monitorizare și control.2. Sport de masă/ sport în comunitate
+
Elemente cheie Sportul de masă pentru toți este un element foarte important în calitatea vieții la nivelul comunităților locale și naționale Nevoia crescută de dezvoltare a bazei materiale sportive - baze sportive indoor și outdoor care să deservească nevoile comunității.
+
Dezvoltarea cluburilor sportive la nivel local Încurajarea voluntariatului și stimularea activităților sportive în rândul grupurilor cu participare tradițional redusă ex persoanele de gen feminin, persoanele vârstnice etc Oferirea de programe naționale care să combată sedentarismul, viața nesănătoasă, violența, consumul de droguri și dezvoltarea incluziunii sociale prin sport Dezvoltarea unor campanii de conștientizare pentru a sublinia importanța mișcării zilnice și a sportului. Aici se pot identifica parteneri majori din zona de business, care sa susțină campaniile. Campaniile trebuie sa sublinieze și importanța sportului la nivel local factor cheie pentru calitatea vieții Încurajarea angajatorilor să ofere/propună metode alternative de transport a angajaților, care să implice activități sportive mersul cu bicicleta, mersul pe jos Dezvoltarea unei baze materiale urbane care sa încurajeze sportul comunitar piste de bicicletă, zone verzi, zone de alergare, zone amenajate pentru fitness etc. Este esențial ca administrațiile locale sa integreze în strategiile comunitare politici integrate în domeniul sportiv. Valorificarea patrimoniului natural existent cu intervenții minime, care să atragă oamenii să practice sport în natură Stimularea inovării digitale prin sport - utilizare de gadget-uri, aparatură inteligentă, gamification Conectarea cu autoritățile locale pe zone clare de acțiune: baza materială sportivă, încurajare participare la activități fizice și sport, includerea sportului în strategiile și politicile locale Dezvoltarea cluburilor sportive și a bazei materiale locale destinate sportului și activităților fizice, precum și asigurarea unui grad cât mai ridicat de acces a populației largi la acestea Integrarea sportului și a activității fizice, în general, în politicile/strategiile locale, conectarea și integrarea în conceptul mai larg de calitate a vieții Stimularea voluntariatului și practicării sportului de toate categoriile Conectarea cu politici naționale: baza materială sportivă, combatere de violență/sedentarism, incluziune, stil de viață sănătos
+
Context Conform OMS, activitatea fizică este definită ca orice mișcare corporală produsă de mușchii scheletici care necesită consum de energie - de exemplu mersul pe jos, ciclismul, sporturile și activități de recreere etc - toate acestea pot fi realizate de către oricine fără o componentă formală cadru formal reglementat. Efectuată în mod regulat și în cantitate adecvată, activitatea fizică îmbunătățește funcțiile musculare și cardiorespiratorii, sănătatea osoasă, reduce riscul de hipertensiune arterială, boli coronariene, accident vascular cerebral, diabet zaharat, diverse tipuri de cancer inclusiv cancer de sân și cancer de colon și depresie; reduce riscul de căderi, precum și de fracturi și este fundamentală pentru echilibrul energetic și controlul greutății. Termenul "activitate fizică" este diferit de cel de "exercițiu fizic", o subcategorie a activității fizice, care este planificată, structurată, repetitivă și își propune să îmbunătățească sau să mențină una sau mai multe componente ale condiției fizice. Dincolo de exerciții fizice, orice altă activitate fizică ce se desfășoară în timpul liber, pentru transportul spre și din anumite locuri sau ca parte a muncii unei persoane, are un beneficiu pentru sănătate*41). *41) Guvernul României, Institutul Național de Sănătate Fizică, Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate, Centrul Regional de Sănătate Publică Sibiu,2020, Campania națională a informării despre efectele activității fizice, online: https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2020/09/ANALIZA-DE-SITUA%C8%9AIE-ACTIVITATE-FIZICA-2020.pdf Activitatea fizică are beneficii semnificative pentru sănătate și contribuie la prevenirea a numeroase afecțiuni - lipsa sau insuficiența acesteia reprezintă un factor de risc pentru bolile netransmisibile cum ar fi bolile cardiovasculare, cancerul, diabetul zaharat dar și alte stări agravante precum obezitatea. Statele membre OMS au ca obiectiv să reducă activitatea fizică insuficientă cu 10% până în 2025. OMS recomandă*42): *42) Informații preluate din:Guvernul României, Institutul Național de Sănătate Fizică, Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate, Centrul Regional de Sănătate Publică Sibiu,2020, Campania luna națională a informării despre efectele activității fizice, online: https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2020/09/ANALIZA-DE- SITUA%C8%9AIE-ACTIVITATE-FIZICA-2020.pdf WHO, Physical Activity, https://www.who.int/health-topics/physical-activity WHO, 2018, Global action plan on physical activity 2018-2030: more active people for a healthier world https://www.who.int/publications/i/item/97892415141871. Copiii și adolescenții cu vârste cuprinse între 5 și 17 ani ar trebui să efectueze zilnic cel puțin 60 de minute de activitate fizică de intensitate moderată până la intensă. Activitatea fizică practicată mai mult de 60 de minute pe zi va oferi beneficii suplimentare pentru sănătate.Tinerii ar trebui să includă în stilul lor de viață activități care întăresc mușchii și oasele, de cel puțin 3 ori pe săptămână.2. Adulții cu vârsta cuprinsă între 18 și 64 de ani ar trebui să practice săptămânal cel puțin 150 de minute de activitate fizică de intensitate moderată sau cel puțin 75 de minute de activitate fizică de intensitate viguroasă sau o combinație între cele două.3. Adulții cu vârsta peste 65 de ani ar trebui să să practice săptămânal 150 de minute de activitate fizică de intensitate moderată sau cel puțin 75 de minute de activitate fizică de intensitate viguroasă sau o combinație între cele două. Cei cu mobilitate redusă trebuie să efectueze activități fizice pentru a îmbunătăți echilibrul și a preveni căderea, în 3 sau mai multe zile pe săptămână. Activitatea fizică insuficientă este unul dintre factorii de risc pentru mortalitatea generală, care este în creștere în multe țări, afectând sănătatea generală la nivel mondial. Persoanele care sunt insuficient active fizic au un risc crescut de 20% până la 30% de deces în comparație cu persoanele care sunt suficient de active. Recomandările Consiliului Uniunii Europene privind promovarea intersectorială a activității fizice de îmbunătățire a stării de sănătate 2013/C 354/01 subliniază de asemenea importanța activității fizice în menținerea și îmbunătățirea sănătății.
+
Activitate fizică și sport în România1. Frecvența Conform Eurobarometrului 472 pentru Sport și Activități Fizice*43), 61% dintre cetățenii europeni afirmă faptul că merg pe jos cel puțin 10 minute pe zi, în timp ce 15% dintre aceștia au menționat că nu se angajează în activități fizice sau mers pe jos minim 10 minute pe săptămână. Sedentarismul reprezintă principalul impediment în desfășurarea activităților fizice, din cauza locului de muncă, a stilului de viață sau a diferitelor afecțiuni. Astfel, 69% dintre cetățenii europeni au afirmat că stau la birou între 2.5 și 8.5 ore, 12% au menționat că petrec peste 8.5 ore la birou sau pe scaun și doar 16% dintre respondenți au menționat că stau mai puțin de 2.5 ore. *43) https://www.europarc.org/wp-content/uploads/2020/01/Special-Eurobarometer-472-Sports-and-physical-activity.pdfA. Exercitarea sau practicarea sportului Potrivit dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare, "prin educație fizică și sport se înțelege toate formele de activitate fizică menite, printr-o participare organizată sau independentă, să exprime sau să amelioreze condiția fizică și confortul spiritual, să stabilească relații sociale civilizate și să conducă la obținerea de rezultate în competiții de orice nivel".
Conform datelor obținute în 2017, la nivelul Uniunii Europene se poate observa un trend negativ în practicarea sportului, unde doar 40% dintre respondenți au afirmat că practică sport cu regularitate sau cu o oarecare regularitate, iar 60% din totalul respondenților au afirmat că nu se implică deloc sau foarte rar în activități fizice.
Grafic 10. Timpul petrecut pentru desfășurarea activităților fizice. Sursa: Eurostat, 2014 https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/hlth_ehis_pe2e$DV_301/default/table?lang=en. Din perspectiva analizei realizate pe timpul petrecut pentru desfășurarea activităților fizice pentru sănătate 2014, putem observa România 84,4%, împreună cu Bulgaria 82,7% și Grecia 74,1% au obținut cel mai ridicat procentaj pentru lipsa activității fizice -0 minute dedicate activităților fizice. La fel, România a obținut cele mai mici procentaje și pentru desfășurarea activităților fizice între 1 minut și 149 de minute 7%, între 150 și 299 de minute 4,6%, 150 de minute sau mai mult 8,6% și 300 de minute sau mai mult 4%. Cele mai mari procentaje pentru categoria 1 minut și 149 de minute au fost obținute de Ungaria 27,9% pentru între 150 și 299 de minute și 150 de minute sau mai mult, Islanda a obținut cele mai mari procentaje 30,6%, respectiv 60,8, iar pentru ultima categorie analizată, Norvegia a obținut cel mai ridicat procent, de 36,1%.
Sursa: Campania Luna Națională a Informării despre Efectele Activității Fizice 2020*44) *44) https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2020/09/ANALIZA-DE-SITUAȚIE-ACTIVITATE-FIZICA-2020.pdf Comparând situația din 2014 cu cea din 2017, se poate observa un trend în creștere din perspectiva persoanelor care au raportat activitate fizică săptămânală, de la 4% în 2014 la 13,5% în 2017, reprezentând o creștere de 9.5% din perspectiva activităților fizice, însă creșterea este una incrementală, fiind necesare măsuri de promovare a sportului în masă și a beneficiilor rezultate în urma desfășurării activităților fizice pentru recreere și sănătate. La fel, în perioada 2018-2019, populația totală a României s-a raportat la 19,414,458 de persoane, dintre care 48.9% persoane de gen masculin cu o medie de vârstă de 71.9 ani și 51.1% persoane de gen feminin cu o medie de vârstă de 79.5 ani. Din totalul populației, 37% prezintă un comportament sedentar, 18% desfășoară activități fizice ușoare și doar 5% din populație desfășoară activități fizice moderate spre intense. Acest lucru reiese din predisponibilitatea indivizilor la obezitate și la rata peste media Uniunii Europene de persoane în risc de pre-obezitate.B. Angajarea în alte activități fizice Angajarea în alte activități fizice analizează în ce măsură indivizii practică diferite sporturi recreative sau pentru sănătate, cât de implicați sunt în aceste activități și care este nivelul de intensitate. La nivelul Uniunii Europene, se poate observa un trend negativ în implicarea indivizilor în diferite activități sportive, deoarece, din totalul respondenților, doar 44% au afirmat că practică diferite sporturi sau desfășoară diferite activități fizice cu regularitate 14% sau cu o oarecare regularitate 30%. Astfel, avem un total de 56% de respondenți care au afirmat lipsa totală a angajamentului în alte activități fizice 35% sau lipsa parțială a angajamentului 21%.
Sursa: Eurobarometrul 472. Sport și Activități Fizice, 2018. Luând în considerare media de la nivelul Uniunii Europene, putem observa că România depășește media de la nivel european cu 16% pentru lipsa totală de implicare în alte activități fizice, 51% respondenți afirmând că nu practică sporturi recreative sau pentru sănătate. 25% dintre respondenți au afirmat că practică rareori activități fizice și doar 9% dintre respondenții din România au afirmat că se angajează în activități fizice cu regularitate.
Sursa: Eurobarometrul 472. Sport și Activități Fizice, 2018. Alte țări care au prezentat trend-uri negative și care au depășit media europeană de neimplicare în activitățile sportive, într-un mod alarmant sunt Cipru 52%, Spania 51%, Italia 57% și Malta 68%, care a obținut cel mai ridicat procentaj în lipsa participării și implicării în activități sportive, din totalul țărilor europene.2. Nivelurile de angajament Din perspectiva nivelurilor de angajament, se dorește să se stabilească principalele trend-uri cu privire la intensitatea activităților fizice și procentul obținut la nivel european și național, dar și a frecvenței repausului și a nivelului în care acesta este întâlnit, pentru a avea o imagine clară a frecvenței activităților fizice versus frecvenței repausului.A. Activitate fizică viguroasă La nivel european, doar 42% dintre respondenți doar 15% au menționat că desfășoară activități fizice între 4 și 7 zile, au declarat că participă frecvent sau deseori în activități fizice riguroase și un procent ridicat, 58% din totalul respondenților au afirmat că nu se angajează în activități fizice complexe, viguroase. Astfel se poate observa din perspectiva activităților fizice intense o lipsă de inițiativă și implicare pentru practicarea activităților de acest tip.
Din perspectivă comparată, se poate observa că Portugalia a obținut cel mai ridicat procentaj pentru lipsa implicării în activități fizice riguroase 79%, alături de Malta 78%, Italia 74% și România cu un procent de 69% dintre respondenții care au afirmat că nu desfășoară deloc activități fizice riguroase. Astfel, România depășește cu 11% media europeană din perspectiva sedentarismului și a implicării minimale în activitățile fizice intense, datorită procentului de doar 13% dintre respondenți care practică activități viguroase între 4 și 7 zile și doar 18% care au afirmat că practică între 1 și 3 zile. Acest lucru generează o necesitate în a promova beneficiile practicării sporturilor viguroase pentru a crește calitatea vieții și pentru a promova un stil de viață sănătos, în special în rândul persoanelor de vârstă a doua.
B. Activitate fizică moderată Din perspectiva activităților fizice moderate, persoanele de gen masculin sunt mult mai dispuse să participe în asemenea activități, comparativ cu persoanele de gen feminin, deoarece 25% dintre persoanele de gen masculin au declarat că fac sport moderat între 4 și 7 zile pe săptămână, comparativ cu 21% dintre respondenții de gen feminin, la nivel european. Astfel, în analiza comparată se poate observa că Malta a obținut cel mai ridicat procent de neimplicare în activitățile fizice moderate 76%, imediat urmată de Portugalia cu 72%, Italia cu 68% și România cu 63%. Astfel, trend-ul de lipsă a participării în activitățile fizice moderate din România depășește cu 16% media de la nivel european.
În schimb, din perspectiva activităților sportive moderate desfășurate cel puțin între 1 și 3 zile, diferența este de doar 6 procente dintre media de la nivel național și cea de la nivel european.C. Mersul Din perspectiva mersului pe jos, România prezintă un trend pozitiv în ceea ce privește analiza comparativă la nivel european, pentru că 62% dintre respondenți au afirmat că merg pe jos între 4 și 7 zile, cel puțin 10 minute pe zi și 21% au afirmat că nu desfășoară asemenea activități, depășind cu doar 6% media europeană în cadrul acestei categorii. Astfel, conform datelor din cadrul Eurobarometrului 427 - "Sport și activități fizice", România se clasează aproape de media de la nivel european, lucru care prezintă un potențial de dezvoltare a zonelor pietonale, a parcurilor și a zonelor de recreere în aer liber. La fel, îmbunătățirea infrastructurii de transport în comun și a metodelor alternative de deplasare biciclete/trotinete, procentul persoanelor care merg pe jos sau se deplasează cu mijloace alternative mașinilor personale poate fi în creștere.
D. Repaus La nivelul Uniunii Europene se poate observa o medie dominantă de 40% de repaus între 2.31 și 5.30 de ore și doar 12% din totalul respondenților au repaus de 8.31 de ore sau mai mult. Aspectul legat de repaus poate fi influențat de locul de muncă al individului munca la birou, de activitățile desfășurate timp de studiat/desfășurarea activităților stând jos sau alte precondiții starea de sănătate de exemplu.
Din perspectivă comparată, România prezintă un trend relativ pozitiv, unde doar 12% dintre respondenți au afirmat că petrec 8.31 de ore sau mai mult în stare de repaus, rezultate identice cu cele ale mediei de la nivelul Uniunii Europene, iar din perspectiva repausului între 5.31 de ore și 8.30 de ore, România este cu 10 procente sub media europeană, lucru care denotă un rezultat pozitiv din perspectiva limitării sedentarismului. Comparativ cu restul țărilor de la nivelul Uniunii Europene, România se clasează relativ bine din perspectiva procentelor moderate oferite de către respondenți pentru numărul orelor de repaus.
II. UNDE SE IMPLICĂ CETĂȚENII ÎN SPORT ȘI ALTE ACTIVITĂȚI FIZICE Din perspectiva implicării în diferite scenarii pentru practicarea sporturilor, marea majoritate a indivizilor respondenți de la nivelul Uniunii Europene s-au orientat către activități fizice în aer liber, cum ar fi parcuri sau zone special amenajate mobilier urban, în centre de fitness sau la unitatea de învățământ ori locul de muncă.1. Setări diferite Din perspectiva rezultatelor obținute la nivel european, se poate observa că 40% dintre respondenți desfășoară activități fizice preponderent în aer liber și în parcuri, 32% dintre respondenți practică sportul acasă cu sau fără echipamente sportive și 23% dintre respondenți au menționat că plimbările dintre diferite locuri de interes magazine/ unitate de învățământ/muncă reprezintă momentul în care aceștia desfășoară activități fizice. Astfel, se poate observa un pattern de a desfășura activități fizice sportive pe cont propriu, într-un mediu familiar și fără prea multe implicații financiare, mai ales că doar 15% și respectiv 13% dintre respondenți au menționat că realizează activități fizice în cadrul sălilor de fitness sau a cluburilor sportive.
Din perspectiva activităților sportive desfășurate acasă, 60% dintre respondenții din România au afirmat că acesta este mediul în care se antrenează, situație valabilă și pentru alte țări estice, cum ar fi Slovacia, unde 62% dintre participanți au menționat că preferă să facă sport acasă, Ungaria 59%, Lituania 59%, Letonia 54% sau Croația 50%. Din perspectiva mediei europene, marea majoritate a respondenților au preferat să desfășoare exerciții fizice și jocuri sportive în natură.2. Membrii clubului sportiv Din perspectiva deținerii unui abonament la un club sportiv sau o sală de fitness, doar 12% și respectiv 11% dintre respondenți au afirmat că dețin un asemenea abonament. 69% dintre aceștia au menționat că nu aparțin de vreo instituție de acest tip, activitățile lor sportive fiind preponderent spontane sau în aer liber. Astfel, Olanda, Germania și Luxemburg au cele mai ridicate procente din perspectiva abonamentelor la cluburi sportive de drept public/privat, în timp ce Suedia, Danemarca și Irlanda au prezentat cele mai ridicate procente pentru deținerea unor abonamente la săli de fitness, din rândul respondenților. În România pe de cealaltă parte, doar 5% dintre respondenți au afirmat că dețin un abonament la o sală de fitness, alături de alte țări estice cum ar fi Bulgaria 5%, Croația 6%, Letonia 5% cluburi sportive Lituania 7% cluburi sportive.
III. ÎNȚELEGEREA MOTIVATORILOR ȘI BARIERELOR LA PARTICIPAREA SPORTIVĂ Este crucial să se identifice principalii factori motivatori și principalele bariere la nivel de comunitate pentru practicarea sporturilor și pentru însușirea unui stil de viață sănătos. Identificarea factorilor cheie pot susține dezvoltarea unor strategii relevante, actuale și pliate pe nevoile comunității în materie de bază materială sportivă,, promovarea activităților fizice și adecvarea nevoilor la cerințele curente.1. Motivatori Elementele cele mai importante din perspectiva desfășurării activităților fizice țin în primul rând de creșterea calității vieții și în special a sănătății indivizilor
Astfel, la nivelul Uniunii Europene, 54% dintre respondenți desfășoară activități fizice și se implică activ în diferite sporturi pentru a-și îmbunătăți starea de sănătate, în timp ce 47% doresc să-și îmbunătățească starea fizică sau să-și mențină sau controleze greutatea 23%. Sportul sau activitățile fizice pentru relaxare 38% reprezintă un alt element crucial în creșterea atractivității acestei componente esențiale în calitatea vieții, astfel complexurile sportive, bazele de agrement și mobilierul urban destinat activităților fizice sunt cruciale în creșterea procentului de persoane active. Aceste elemente sunt importante mai ales la nivel național unde, 35% dintre respondenți au afirmat că desfășoară activități sportive pentru a-și îmbunătăți stare de sănătate și 20% dintre aceștia au afirmat că doresc să-și îmbunătățească condiția fizică. Aspecte de acest tip ar trebui luate în considerare ca motivatori principali pentru a putea promova sportul pentru toți și pentru a contribui activ la un stil de viață sănătos.2. Bariere Din perspectiva barierelor, cel mai mare impediment îl reprezintă lipsa de timp 40% din totalul respondenților de la nivel european și lipsa de motivare 20% din totalul respondenților de la nivel european. Chiar dacă prețul abonamentelor nu reprezintă o barieră principală doar 7% dintre respondenți menționând acest lucru, procentajul persoanelor cu abonamente la cluburi sportive sau săli de fitness este destul de redus, lucru prezentat în subcapitolele anterioare.
Lipsa de timp sau motivare se prezintă a fi o temă comună la nivelul Uniunii Europene, unde 50% dintre respondenții din România menționând timpul limitat ca fiind principalul factor pentru lipsa interesului pentru sport sau a posibilităților de a desfășura activități sportive. Din perspectiva lipsei de timp, Cipru se clasează pe primul loc în cadrul acestei bariere 57% dintre respondenți, imediat urmat de Malta 51% dintre respondenți, Cehia 50% și România 50%. Pe de cealaltă parte a mediei de la nivelul Uniunii Europene aceasta fiind de 40%, 29% dintre respondenții finlandezi au menționat că lipsa de timp reprezintă impedimentul principal, imediat urmați de Germania 30%, Estonia 33% și Marea Britanie 36%. Un alt aspect relevant de menționat este o lipsă a bazei materiale sportive, lipsă resimțită de 13% dintre respondenții din România, lucru care le poate crea dificultăți în încercarea de a participa în cadrul diferitelor activități sportive, indiferent de motivul pentru care se inițiază acestea. Astfel, din cauza principalelor bariere resimțite atât la nivel european dar și la nivel național, problemele generate de lipsa exercițiilor fizice și a activităților sportive au început să genereze un trend îngrijorător de creștere a ratei obezității, a persoanelor supraponderale și a bolilor cardiovasculare și cronice provocate de un stil de viață nesănătos. Aceste aspecte și-au pus amprenta pe rata mortalității și pe media de viață, pe calitatea vieții și pe nivelul de atractivitate și informare asupra unui stil de viață activ și sănătos.
Trend-ul obezității în România la adulții peste 18 ani, ambele sexe, 1975-2016 % Sursa: World Health Organization 2017. Global Health Observatory http://gamapserver.who.int/gho/interactive charts/ncd/risk factors/obesity/atlas.html Conform analizei realiză de OMS în 2017, se poate observa un trend în creștere din 1975 până în 2016, ajungându-se la un procent de 22,5% a ratei de obezitate la adulții de peste 18 ani, însemnând o creștere de 14.2% în perioada sus-menționată. Astfel, trend-ul crescător al persoanelor în prag de obezitate sau obeze amenință nivelul de dezvoltare armonios și sănătos, din perspectiva desfășurării activităților fizice sportive și pentru recreere.
Grafic 9. Procentajul de persoane pre-obeze 2019. Sursa: Eurostat Creșterea menționată în graficul 8 este confirmată de datele din 2019 din Eurostat, care analizează, la nivelul Uniunii Europene, rata persoanelor care se află în prag de obezitate la nivelul țărilor membre. Din perspectiva analizei procentajului de persoane pre-obeze, atât femei cât și bărbați, România are cea mai mare rată, de aproape 50% în rândul bărbaților și de aproape 40% în rândul femeilor. Astfel, din analiza realizată în 2019, reiese faptul că România are cea mai mare rată de persoane aflate în riscul pre-obezității, în timp ce Irlanda are cea mai mică rată a persoanelor ce se află în risc de preobezitate 20% femei și 35% bărbați. În cazul ambelor genuri, s-a depășit media de la nivelul Uniunii Europene cu aproximativ 10% în ambele cazuri.
Grafic. Analiza BMI la nivelul Uniunii Europene. Sursa: Eurostat, 2014 https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/hlth ehis bm1u/default/table?lang=en. Luând în considerare rata scăzută a activităților fizice desfășurate pentru sănătate grafic 10, România a obținut cele mai mari scoruri pentru rata de pre-obezitate, atingând valori de 44.8%, Franța obținând valorile minime de 30%.
Sursa: Campania Luna Națională A Informării Despre Efectele Activității Fizice, 2020 Peste 60% din totalul deceselor din România pot fi atribuite unei serii de factori comportamentali care include și activitatea fizică scăzută*45). Astfel, factori precum obezitatea în rândul adulților și bolile asociate cu supraponderalitatea reprezintă un trend îngrijorător la nivel național. *45) Campania Luna Națională A Informării Despre Efectele Activității Fizice, 2020: https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2020/09/ANALIZA-DE-SITUAȚIE-ACTIVITATE-FIZICA-2020.pdfIV. SUPORT PENTRU PARTICIPAREA SPORTIVĂ ÎN ZONA LOCALĂ A CETĂȚENILOR Participarea sportivă în zona locală face referire la nivelul oportunităților oferite la nivel local de către autoritățile locale, cluburi sportive de drept public/privat sau alți agenți economici pentru practicarea sporturilor. Astfel, accentul cade pe posibilitățile oferite din perspectiva spațiilor verzi, a mobilierului urban destinat activităților fizice, a bazelor sportive și a altor facilități puse la dispoziția populației pentru a se angaja în acțiuni ce țin de sport și activități fizice, indiferent de nivelul de intensitate sau nivelul de angajament pentru recreere, sănătate, performanță.1. Oportunități în zona locală Din perspectiva oportunităților de la nivel local, țările nordice și respectiv vestice au semnalat ce mai înaltă rată de acord și acord total cu privire la oportunitățile oferite la nivel local pentru practicarea diferitelor sporturi și a activității fizice. Astfel, respondenții olandezi au cel mai ridicat procentaj din perspectiva oportunităților oferite la nivel local 66% acord total+28% acord parțial, rezultând un total de 94% dintre respondenți care sunt mulțumiți de oportunitățile și baza materială sportivă pusă la dispoziție, cu un total de acord total+parțial 20 de procente peste media de la nivel european. În schimb în România, trend-ul este unul negativ: doar 12% dintre respondenți sunt total de acord cu existența oportunităților de desfășurare a activităților fizice în comunitate/la nivel local și 34% sunt parțial de acord, un scor cu 28 de procente sub media de la nivelul Uniunii Europene - necesitatea unor investiții în crearea unor zone accesibile pentru activitate fizică și sport este clară.
Astfel, o problemă strategică ține de capacitatea autorităților locale de a oferi cetățenilor oportunități de desfășurare a activităților fizice, prin intermediul zonelor verzi, a aparatelor amplasate în zona parcurilor, baze sportive publice și alternative de transport în comun, piste de biciclete/trotinete etc.2. Oportunități oferite de cluburile sportive locale și de alți furnizori La nivelul oportunităților oferite de către cluburile sportive sau alți furnizori locali săli de fitness, baze sportive publice, etc., se poate observa un trend descendent la nivelul României, comparativ cu media Uniunii Europene sau cu țările vestice. Din totalul respondenților, 43% total de acord -12% și parțial de acord 31% sunt de părere că li se oferă suficiente oportunități din partea cluburilor sportive și a furnizorilor locali, mult sub media de la nivelul Uniunii Europene 73%. Din graficul de mai jos se poate observa insuficiența bazei materiale sportive și nevoia de dezvoltare a acestei arii pentru a promova activitățile sportive la un nivel mult mai ridicat și calitativ.
Prin bază sportivă se înțelege o "amenajare specifică, ce cuprinde construcții și instalații destinate activității de educație fizică și sport", conform Legii nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare
Grafic 4. Totalul bazelor sportive construite 2010-2021. Sursa: MLPDA Din graficul 4 se poate observa numărul total de baze sportive construite în ultimii 10 ani, unde în perioada 2010-2012 au fost cele mai mari investiții construindu-se între 200 de baze sportive în perioada celor 3 ani, comparativ cu perioada 2019-2021, unde s-au construit doar 59 de baze sportive în perioada respectivă. Astfel se poate observa o descreștere în trend.
Grafic 5. Numărul total de baze sportive 2016-2017. Sursa: MSp În urmă recensământului din anul 2017, realizat de către Ministerul Sportului prin direcțiile județene de sport și tineret, numărul bazelor sportive este de 5.353. Numărul acestora diferă de la județ la județ, în funcție de posibilitatea practicării sporturilor la nivel geografic diferențele sunt prezentate în secțiunile următoare și sunt indicate printr-un indice de disparitate geografică - trebuie menționat că datele colectate au variat ca și calitate unele județe au trimis date incomplete sau superficiale, element evidențiat în toate procesele de colectare și analiză de date, necesitatea dezvoltării unui sistem integrat, modern, digital și funcțional de colectare și analiză a datelor care să ofere o imagine obiectivă asupra situației este evidentă. Totodată, tipul acestor baze de date este dat și de tradiția practicării unui anumit sport într-o anumită zona geografică. Astfel, se poate observa numărul ridicat de terenuri de fotbal, acestea fiind principalele puncte de interes, imediat următoarele fiind sălile și terenurile de sport școlare 871, respectiv 564. Terenurile de minifotbal, handbal și tenis la fel sunt cele mai numeroase, în timp ce skateparkurile 2, pârtiile de bob sanie 2, sălile de scrimă 6, patinoarele 13, sălile de judo 15 și alte sporturi relevante care se practică și la Jocurile Olimpice sunt insuficiente la nivel național, pentru a putea dezvolta acele zone.
Grafic 6. Suma investită anual pentru dezvoltarea bazelor sportive. Sursa: MLPDA Din totalul sumelor investite în perioada 2010-2021 se poate observa trend-ul descendent al investițiilor din ultimii 7 ani în dezvoltarea bazelor sportive destinate sportului de masă pentru activități fizice de recreere și nu numai. În perioada 2010 s-au investit cu 197,858,197 mai mult, comparativ cu 2021 și cu 132,397,503 mai mult comparativ cu 2020.
Grafic 7. Credite bugetare alocate investițiilor în baza materială
sportivă și plățile efectuate în perioada 2010-2021.
Sursa: MLPDA, Compania Națională de Investiții Din perspectiva bugetelor alocate pentru dezvoltarea bazei materiale sportive, sălile de sport și complexurile sportive au primit finanțări substanțiale comparativ cu bazinele de înot sau patinoare. Sumele investite în 2020 sunt cu 109,008 mai ridicate comparativ cu anul 2010 iar cele din 2021 sunt 152,329 mai ridicate decât 2010. Din perspectiva complexurilor sportive, investițiile au început în anul 2015 și au ajuns la un total de 1,150,760 lei, reprezentând un trend crescător pentru promovarea și dezvoltarea sporturilor de masă.3. Dispoziții privind autoritățile locale Conform Legii nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare art. 10, (1) Sportul pentru toți reprezintă un complex de activități bazate pe practicarea liberă a exercițiului fizic într-un mediu curat și sigur, individual sau în grup, organizat ori independent. (2) Sportul pentru toți este sprijinit de stat, de organizații neguvernamentale și de structuri ale administrației locale, în vederea menținerii sănătății, a recreerii și socializării cetățenilor. Astfel, activitățile de recreere și de petrecere a timpului liber prin sport ar trebui să reprezinte o axă prioritară în creșterea calității vieții.
Din perspectiva acțiunilor derulate de către autoritățile locale și centrale cu privire la oferirea facilităților sportive pentru desfășurarea activităților sportive de masă, 18% dintre respondenții din România consideră că autoritățile nu demarează suficiente acțiuni pentru susținerea activităților sportive și 34% sunt parțial de acord cu această afirmație. Astfel, un total de 52% din respondenții români consideră că zonele sportive s-ar putea îmbunătăți și dezvolta substanțial dacă autoritățile ar investi mai mult în activitățile fizice și în promovarea sportului pentru un stil de viață sănătos, mai ales că ne aflăm cu 13 procente peste media europeană din perspectiva lipsei satisfacției cu privire la inițiativele de la nivel local și central pentru promovarea sportului.V. VOLUNTARIAT ÎN SPORT Voluntariatul în sport face referire la timpul alocat activităților de acest tip și la nivelul de implicare, atât la nivel european dar și la nivel național pentru a se observa trend-urile în activitățile de acest tip și care sunt principalele activități desfășurate de către indivizii care se angajează în activitățile de voluntariat în sport.1. Prevalența voluntariatului în sport Din perspectiva implicării în activități de voluntariat în sport, la nivelul Uniunii Europene, România se află pe ultimele locuri, unde doar 2% dintre respondenți au afirmat participarea în cadrul activităților de acest tip. Pe primul loc la cel mai redus procent de implicare în activitățile de voluntariat se află Portugalia, unde doar 1% dintre respondenți au afirmat participarea în activitățile de acest tip. Așadar, țările estice au o tendință redusă de implicare în activitățile de voluntariat în sport, comparativ cu țările vestice și nordice Olanda pe primul loc din perspectiva voluntariatului sportiv cu 19% dintre respondenți afirmând acest lucru, urmată de Suedia cu același procentaj, Danemarca cu 18%, Luxemburg 12%. În schimb este de remarcat faptul că procentele, comparativ cu analizele precedente, sunt mult mai scăzute, reprezentând un element nesemnificativ din perspectiva țărilor europene n.r. voluntariatul în sport.
2. Timpul dedicat voluntariatului în sport Luând în considerare rezultatele minimale din secțiunea anterioară, timpul petrecut în cadrul activităților de voluntariat în sport sunt relativ dispersate, marea majoritate a indivizilor respondenți 30% menționând că participă ocazional, în funcție de tipul de eveniment sportiv sau alocă un maxim de 20 de ore pe lună 30%, în timp ce 31% dintre aceștia au afirmat că pot aloca între 1 și 5 ore pe lună. Astfel, 54% din respondenții francezi au menționat că se oferă voluntari pentru activitățile sportive pentru cel puțin 6 ore pe lună, în timp ce în Latvia doar 8% au afirmat acest lucru.
3. Tipuri de activități de muncă voluntară în sport Din perspectiva tipurilor de activități de voluntariat în sport, printre principalele tipuri s-au numărat activitățile de suport în organizarea evenimentelor sportive 33%, ocuparea poziției de antrenor 27%, ocuparea poziției de membru într-o comisie 21% sau susținerea activităților zilnice în cadrul clubului din care faci parte 20%.
+
Sinteză. Sportul de masă Analiza datelor indică un trend îngrijorător ascendent al pre-obezității România clasându-se peste media europeană și obezității în rândul adulților din cauza lipsei atractivității față de activitățile fizice și sport, dar și din cauza facilităților, bazei materiale inadecvate și inexistente precum și a lipsei conștientizării beneficiilor activității fizice regulate. Numărul redus de zone verzi, parcuri, aparatură sportivă urbană și baze sportive publice, reprezintă impasul produs și unul din elementele care contribuie la creșterea mortalității din cauza obezității și a problemelor de sănătate produse de aceasta. Lipsa timpului este un alt element ce creează impedimente în dezvoltarea și însușirea unui stil de viață sănătos prin sport, element ce poate afecta pe termen mediu și lung speranța de viață, dar și calitatea vieții cetățenilor. Campaniile de conștientizare cu privire la beneficiile exercițiilor și activităților fizice sunt necesare pentru a crește rata participanților la activitățile de acest tip. dar și pentru a dezvolta comportamente sănătoase și acceptate la nivelul comunităților. Voluntariatul în sport este un alt aspect crucial care este trecut cu vederea și care ar trebui accentuat atât de către autoritățile locale și centrale, dar și de către alți furnizori de activități sportive și de recreere.
+
Studii de caz și exemple de bune practici1. Schimbarea vieții prin sport Greenhouse Sports este o organizație caritabilă din Londra, angajată să folosească sportul pentru a ajuta tinerii care locuiesc în interiorul orașului să își atingă potențialul. Antrenorii organizației de caritate lucrează cu normă întreagă în școli și în comunitate pentru a oferi programe sportive care să stimuleze abilitățile sociale, de gândire, emoționale și fizice care îi echipează pe tineri pentru viață. Greenhouse Sports a lucrat cu peste 35.000 de tineri de când a început în 2002. În prezent, operează în 37 de școli principale și 9 școli cu nevoi educaționale speciale și conduce patru cluburi comunitare. Organizația de caritate folosește o serie de sporturi pentru a implica participanții, inclusiv baschet, tenis de masă, volei, judo, fotbal, înot și tenis.2. Anul Sportului pentru Toți Ministerul Culturii din Estonia a numit anul 2014 "Anul sportului pentru toți". Campania a fost coordonată de către Comitetul Olimpic Eston, iar printre parteneri au fost organizatori de evenimente sportive. Aderarea la proiect a fost voluntară și principalele obiective au fost creșterea numărului de persoane care sunt în mod regulat fizic active și pentru a spori gradul de conștientizare a oamenilor cu privire la mișcare și sport. Principalul grup țintă au fost indivizii care erau deja conștienți de beneficiile mișcării, dar erau ei înșiși pasivi. Peste 1700 de evenimente au avut loc în întreaga țară în cursul anului. La sfârșitul proiectului, au participat 210.000 de persoane la evenimente sportive publice și 100.000 au raportat că și-au schimbat obiceiurile și comportamentul ca urmare a Anului Sportului pentru Toți.3. Traseul Blue Derby Mountain Bike - MTB Traseul Blue Derby Mountain Bike, situat în nord-estul Tasmaniei, a fost finalizat în 2014. De la deschidere, consiliul Dorset a estimat impactul economic al traseelor MTB din regiune între 15 și 18 milioane de dolari și de la înființare, fluxul de vizitatori în regiune a crescut semnificativ. MTB este un exemplu perfect al modului în care investițiile în baza materială sportivă și recreativă pot revigora zonele rurale și regionale și armoniza comunitatea în acest proces. De asemenea, are capacitatea de a stimula economia locală în timp ce creează locuri de muncă. Proprietarii de afaceri mici din zonă au raportat, de asemenea, un impact pozitiv asupra adolescenților și copiilor locali, explicând că există un sentiment de "mândrie că au traseul în orașul lor" - domnul Buck Gibson, proprietar de afaceri locale. Pericole strategice1. Nivelul de activitate fizică practicat de populație în general este foarte redus, cu implicații puternice la nivelul sănătății - România înregistrează 2017 printre cele mai ridicate procente din populație care nu practică deloc sport - 63% comparativ cu 46% media UE. De asemenea 51% declară că nu practică niciun fel de activități fizice comparativ 35% media UE - trendul este în creștere în ambele cazuri, față de 2013 +3% sport, +15% activitate fizică de orice fel.2. Riscurile pentru sănătate sunt ridicate - analiza datelor indică un trend îngrijorător ascendent al pre-obezității România clasându-se peste media europeană și obezității în rândul adulților din cauza lipsei atractivității față de activitățile fizice și sport dar și din cauza facilităților, bazei materiaeă inadecvate la nivel local doar 17% din populația României practică sport în parcuri sau spații publice, comparativ cu 40% media UE, cel mai comun loc fiind acasă, 60% RO vs 32% media UE - baza materială sportivă adecvată la nivel local este un factor important în creșterea activității fizice și practicării sportului de către populație 13% respondenți RO care declară că nu există bază materială sportivă adecvată comparativ cu 3% media UE.3. Eliminarea barierelor și focalizare pe motivatori în designul de politici și programe - printre principalii motivatori pentru practicarea unui sport se numără beneficiile pentru sănătate 54%, relaxarea 35% și distracția 17%. Din perspectiva barierelor, lipsa timpului 50%, lipsa motivației 17% și lipsa bază materială sportivă 13% sunt cele mai des întâlnite. 12% dintre respondenți spun că existența unei dizabilități îi împiedică - proiectele de dezvoltare a bazei materiale sportive, destinate sportului trebuie gândite și implementate ținând cont de acești factori - acces pentru toate categoriile cu focalizare pe categorii marginalizate și persoane cu dizabilități.4. Rolul autorităților locale în acest sector este esențial, politicile și programele trebuie realizate în colaborare cu UAT-uri și actori cointeresați locali - majoritatea populației 52% consideră că autoritățile locale nu depun suficiente eforturi pentru a încuraja și facilita practicarea de activități fizice sau sport 40% media UE.3. Sport de performanță
+
Elemente cheie Suport financiar semnificativ pentru sportivi subvenționarea antrenamentelor, costurilor de deplasare, echipamentelor folosite în sport Susținerea atleților prin programe de competiție sportivă Diferențiere clară între ce înseamnă sport olimpic și non-olimpic, prioritizarea alocării resurselor în funcție de sporturile cu potențial ridicat în zona sporturilor olimpice Medicină sportivă, fizioterapie, nutriție - oferite prin programele de dezvoltare a sportului de performanță Dezvoltarea bazei materiale sportive, înnoirea echipamentelor - creșterea calității lor și crearea unor condiții de siguranță optimă Accentul pus pe relația atlet-antrenor-sport. Cele trei componente sunt în centrul strategiilor dezvoltate pentru sportul de performanță, ministerul lucrând în strânsă legătură cu federațiile sportive în cicluri olimpice. Organizarea pe scara largă de competiții sportive la nivel local și național Stimularea dezvoltării sportului pentru juniori și copii Investiții serioase în dezvoltarea performantei managementului sportiv Dezvoltarea unui set de indicatori de performanță/KPI raportat la resursele investite, dezvoltarea unui sistem de raportare, monitorizare și evaluare a sportului de performanță, care să permită decizii obiective bazate pe date - data driven decisions Adoptarea unui management modern în domeniul sportului de performanță
+
Context Din punct de vedere legal, importanța sportului poate fi dedusă și din prisma menționării sale în cadrul legii fundamentale - potrivit articolului nr. 49 din Constituția României, republicată "autoritățile publice au obligația să contribuie la asigurarea condițiilor pentru participarea liberă a tinerilor la viata viața politică, socială, economică, culturală și sportivă a țării." Activitatea sportivă este reglementată prin Legea nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare, cunoscută sub denumirea "Legea educației fizice și sportului". Autoritatea publică răspunzătoare de implementarea acestei legi este Ministerul Sportului . Ministerului Sportului este principala entitate prin care Guvernul reglementează mișcarea sportivă pe teritoriul național, însă nu este singura cu atribuții directe în domeniul sportului. În subordinea Ministerului Sportului, prin Serviciul Sportul de Masă, se află 42 de direcții județene de sport, respectiv Direcția pentru Sport a Municipiului București, 48 de cluburi sportive de drept public, 14 Complexuri Sportive Naționale, Institutul Național de Cercetare pentru Sport, Centrul Național de Formare și Perfecționare a Antrenorilor, Muzeul Sportului și nouă complexuri sportive naționale. Sub autoritatea Ministerului Sportului activează 77 de federații naționale și de asemenea, Ministerului Sportului colaborează cu Comitetul Olimpic și Sportiv Român. Potrivit legii, Ministerului Sportului "conlucrează cu Comitetul Olimpic Român în finanțarea și derularea programelor privind pregătirea și participarea sportivilor români la Jocurile Olimpice, precum și pentru promovarea valențelor educative ale olimpismului." Există o suprapunere clară între aceste entități Ministerului Sportului, COSR și alte ministere sau autorități publice - în principal Ministerul Educației și Ministerul Sănătății - figura următoare indică modul în care cadrul instituțional se suprapune în arii diferite de sport:
Cadrul instituțional în funcție de aria sportivă/tipologia sportului Datorită reglementărilor existente coroborate cu natura trans-sectorială a sportului, coordonarea și managementul sunt extrem de dificile în contextul în care capacitatea managerial-administrativă în general în România este redusă - într-un cadru legal- instituțional în care cel puțin 7 ministere MSp, MEd, MSP, MAI, MAPN, MDLPA, MT, alături de alte entități centrale COSR sunt implicate în acest sector, atât la nivel de alocări financiare, cât și în privința coordonării activității, asistăm la un nivel ridicat de complexitate care conduce la deficiențe de funcționare și capacitate redusă de coordonare integrată a politicilor din domeniu. În România sunt 8.388 structuri sportive cu personalitate juridică care ar trebui să fie coordonate și manageriate coerent, integrat, astfel încât să conducă spre dezvoltarea și promovarea sportului. + Sportul de performanță în România. Cadrul legal. Cadrul Instituțional. Date statistice. În România, la nivelul anului 2021, există 17.269 de structuri sportive care dețin Certificate de identitate sportivă. Prin structură sportivă se înțeleg următoarele entități, în conformitate cu dispozițiile art. 21 din Legea nr. 69/2000 cu modificările și completările ulterioare:a) asociațiile sportive;b) cluburile sportive, inclusiv cele organizate ca societăți comerciale, unitățile de învățământ cu program sau profil sportiv, palatele și cluburile copiilor și elevilor;c) asociațiile județene și ale municipiului București, pe ramuri de sport;d) ligile profesioniste;e) federațiile sportive naționale;f) alte organizații sportive naționale. În România sunt 8.388 structuri sportive cu personalitate juridică. Acestea sunt clasificate astfel:1. Cluburi sportive - 7.862 unități Scopul clubului sportiv îl constituie desfășurarea de activități sportive într-una sau mai multe ramuri de sport, respectiv selecționarea, inițierea și pregătirea de sportivi în acest domeniu, participarea la competiții sportive interne și internaționale, precum și alte activități conexe acestora. Obiectivele clubului sportiv decurg și din reglementările federațiilor sportive naționale, precum și din statutele și regulamentele federațiilor sportive internaționale. Cluburile sportive nu pot avea prevăzute, în scopul pentru care s-au înființat, activități aparținând altor domenii de activitate. Cluburile sportive pot înființa secții pe ramură de sport și se pot constitui ca structuri monosportive sau polisportive. Ele au regim propriu de administrare și de gestionare a bugetului și a patrimoniului, aprobat de adunările generale ale acestora, în condițiile legii. Cluburile sportive se supun în fiecare an verificărilor financiare, potrivit legii. Pentru înstrăinarea bazelor sportive realizate pe terenuri concesionate în scopuri exclusiv sportive sau pentru schimbarea destinației acestora, este necesar acordul Ministerului Sportului. Cluburile sportive dispun de bunurile aflate în proprietatea lor, pot încheia contracte de împrumut și pot elibera titluri de credit, cu condiția ca aceste acte juridice să fie încheiate pentru realizarea obiectului de activitate. Statutul unui club sportiv organizat ca persoană juridică de drept privat fără scop lucrativ cuprinde următoarele elemente: ● datele de identificare a asociaților: numele sau denumirea și, după caz, domiciliul sau sediul acestora; ● exprimarea voinței de asociere și a scopului propus; ● denumirea clubului; ● sediul clubului; ● durata de funcționare a clubului - pe termen determinat, cu indicarea expresă a termenului sau, după caz, pe termen nedeterminat; ● patrimoniul inițial al asociației. Activul patrimonial, în valoare de cel puțin un salariu minim brut pe economie, la data constituirii asociației sau la data reorganizării, după caz, este alcătuit din aportul în natură și/sau în bani al asociaților; ● explicitarea scopului și a obiectivelor clubului; ● nominalizarea expresă a secțiilor pe ramură de sport; ● drepturile și îndatoririle membrilor; ● cerințele și procedura de dobândire și de pierdere a calității de membru; ● regimul de disciplină pentru membrii clubului: recompense și sancțiuni, condițiile de acordare a acestora obligatoriu; ● categoriile de resurse patrimoniale ale clubului; ● atribuțiile organelor de conducere, administrare și control ale clubului; ● însemnele și culorile obligatoriu; ● destinația bunurilor, în cazul dizolvării clubului; ● semnăturile asociaților.1.1. Structuri sportive de drept public - 632 unități Structuri sportive de drept public se înființează în conformitate cu dispozițiile art. 29 și art. 30 din Legea nr.69/2000 cu modificările și completările ulterioare. + Articolul 29(1) Structuri sportive de drept public sunt persoane juridice, înființate ca instituții publice în subordinea organelor administrației de stat, și au drept obiect de activitate performanța, selecția, pregătirea și participarea la competiții interne și internaționale.(2) Structuri sportive de drept public mono sau polisportive se organizează și funcționează după regulamente proprii, elaborate conform legii. + Articolul 30:Structurile sportive de drept public pot primi spre administrare sau în folosință gratuită imobilele care deservesc activitatea sportivă, baze și instalații sportive. Bazele și instalațiile sportive primite spre administrare și folosință sunt considerate patrimoniu sportiv și nu își vor schimba destinația sportivă fără aprobarea Ministerului Sportului. Structurile sportive de drept public vor respecta prevederile specifice din normele din regulamentele federațiilor naționale din ramura de sport respectivă. Structurile sportive de drept public aparțin Ministerului Sportului, Ministerului Educației, Ministerului Afacerilor Interne, consiliilor județene și locale și altor structuri de stat. Acestea sunt împărțite astfel: Ministerul Sportului are în subordine 48 de cluburi.
2. Ministerul Educației are în subordine 230 de cluburi. Activitatea unităților din subordinea Ministerul Educației este reglementă de Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ cu program sportiv integrat, emis de către MECTS și publicat în Monitorul Oficial nr. 784 din 4 noiembrie 2011 și de actele normative specifice pentru fiecare tip de unitate în parte. Cluburile din subordinea Ministerului Educației sunt, după cum urmează:2.1. Cluburi/ Palate ale Copiilor - 35 unități care dețin Certificate de identitate sportivă CIS. Cluburile și palatelor copiilor sunt reglementate prin anexa nr. 1 la Regulamentul de organizare și funcționare a unităților care oferă activitate extrașcolară, aprobat prin Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 5567/2011, cu modificările ulterioare.2.2. Colegii care dețin Certificat de identitate sportivă: 16 unități.() Colegiu Tehnic "Alexandru Roman" ALEȘD,() Colegiul Național Dinicu Golescu,() Colegiul Tehnic "Media" București,() Colegiul Național "Mircea cel Bătrân" Râmnicu Vâlcea,() Colegiul Național "Mihai Viteazul" Ploiești,() Colegiul Național "M. Eminescu" Oradea,() Colegiul Național "S. Vulcan" Beiuș,() Colegiul Național "Gib Mihăiescu",() Colegiul Tehnic Târnăveni,() Colegiul Național "Aurel Vlaicu" București,() Colegiul Tehnic Feroviar "Mihai I",() Colegiul Tehnic Dinicu Golescu,() Colegiul Național "Nicu Gane" Fălticeni. Activitatea, modul de organizare și funcționare colegiilor sunt reglementate prin Metodologia de acordare a titlului de Colegiu național/Colegiu unităților de învățământ preuniversitar emis de Ministerul Educației Naționale, publicat în Monitorul Oficial nr. 311 din 30 mai 2013.2.3. Licee care dețin Certificat de identitate sportivă: 21 de unități2.4. Licee cu program sportiv care dețin Certificat de identitate sportivă: 33 de unități.2.5. Grup școlar2.6. Cluburi sportive Universitare - 30 de unități2.7. Licee cu program sportiv - 33 unități Structuri sportive de drept public aflate în subordinea Ministerului Apărării Naționale: 4 cluburi. Structuri sportive aflate în subordinea altor structuri de stat - Ministerul Afacerilor Interne, Cluburi aflate în subordinea Ministerul Transporturilor, Romsilva - Regia Națională a Pădurilor: 3 cluburi Structuri sportive organizate în subordinea consiliilor locale și județene, subvenționate de la bugetele locale și județene. În România, în 2020, existau 346 de astfel de unități.B. Structuri sportive de drept privat: 7151 unități în România la nivelul anului 2020 Structurile sportive de drept privat sunt structuri sportive cu personalitate juridică, constituite în condițiile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare și a Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare, cu privire la asociații și fundații. Structurile sportive de drept privat sunt persoane juridice de drept privat, structuri fără scop lucrativ sau societăți comerciale pe acțiuni în conformitate cu dispozițiile art. 26, alin. (2) din Legea nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare. Structurile sportive de drept privat, fără scop lucrativ, sunt persoane juridice nonprofit, constituite în condițiile legii, ca structuri mono sau polisportive în conformitate cu dispozțiile art. 27 din Legea nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare. Structurile sportive au regim propriu de administrare și de gestionare a bugetului și patrimoniului aprobat de adunările generale ale acestora, în condițiile art.28, alin. (1) din Legea nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare. Cluburile sportive se supun, în fiecare an, verificărilor financiare potrivit art.28, alin. (2) Legea nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare. Cluburile sportive, indiferent de forma de organizare prevăzută de prezenta lege, vor respecta prevederile specifice din normele și regulamentele federațiilor naționale și, după caz, ale ligilor profesioniste din ramura de sport respectivă potrivit dispozițiilor art.28, alin. (6) din Legea nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare. Distribuție geografică cluburi sportive
Pe lângă numărul mare de cluburi cu încadrare legală diferită, se observă o disparitate geografică majoră între județe, atât la nivel de structuri sportive de drept public cât și de structuri sportive de drept privat– din 632 de structuri sportive de drept public, 159 sunt concentrate în 4 județe Timiș, Arad, Constanța, Prahova - singurele 4 județe care depășesc 30 de cluburi/județ - reprezintă 25% din total. Cele mai "sărace" 4 județe la nivel de structuri sportive de drept public sunt Călărași 3, Tulcea 3, Covasna 3 și Bistrița-Năsăud 4 - un total de 13 cluburi, reprezentând 0.02% diferență 10X între max și min. Aceste disparități produc efecte nu doar în sportul de performanță ci și în aria sportului de masă, acces, opțiuni pentru practicarea unui sport, tipuri de sport practicabile, performanță la nivel de județ.– din 7151 structuri sportive de drept privat, doar în mun. București sunt concentrate peste 17% dintre acestea 1273. Chiar dacă excludem capitala, diferențele rămân semnificative: jud. Cluj 392 și jud. Timiș 302 depășesc pragul de 300 în timp ce Ialomița 35, Călărași 47 și Giurgiu 52 împreună au mai puțin de jumătate nr. de cluburi comparativ cu jud. Cluj - diferență de aprox. 11X. Grad disparitate geografică: structuri sportive de drept public 15x/structuri sportive de drept privat 11x3. Societăți pe acțiuni care dețin CIS-uri: 79 de unități4. Asociații județene pe ramură de sport care dețin CIS-uri: 458 de unități Asociațiile județene și ale municipiului București se înființează în conformitate cu dispozițiile art. 34 din Legea nr.69/2000 cu modificările și completările ulterioare și statutele federațiilor sportive naționale. Acestea se înființează numai în ramurile de sport recunoscute în România. Asociațiile județene "Sportul pentru toți" și "Sportul pentru persoanele cu handicap" se constituie prin asocierea persoanelor fizice și juridice cu activitate în aceste domenii din fiecare județ. Asociațiile județene și ale municipiului București pe ramuri de sport sunt constituite din secțiile asociațiilor și cluburilor sportive cuprinse în sistemul competițional județean, afiliate și recunoscute de acestea. Persoanele fizice nu pot înființa asociații județene, cu excepția ramurilor "Sportul pentru toți" și "Sportul pentru persoanele cu handicap". Asociațiile județene și ale municipiului București sunt persoane juridice de drept privat, având drept scop organizarea activității în ramura de sport respectivă, la nivelul județului sau al municipiului București, cu respectarea statutelor și regulamentelor federațiilor sportive naționale. Obiectivele, drepturile și îndatoririle asociațiilor județene și ale municipiului București pe ramuri de sport decurg din statutele și regulamentele federațiilor sportive naționale corespunzătoare, precum și din puterea delegată de către acestea. Dobândirea personalității juridice se face în condițiile legii, ca organizație-asociație fără scop lucrativ. La nivelul județului, respectiv al municipiului București, se poate constitui, pentru o ramură de sport, o singură asociație județeană. direcțiile județene de sport și, respectiv Direcția pentru Sport a Municipiului București, recunosc și sprijină asociațiile județene și ale municipiului București pe ramuri de sport, care funcționează în raza lor teritorială.
Aceleași disparități observate la nivel de cluburi sportive se păstrează și la nivelul asociațiilor județene de sport: jud. Cluj 25, jud. Constanța 22, jud. Prahova 22 comparativ cu jud. Covasna 4, jud. Giurgiu 5 sau jud. Ialomița 6 - o diferență de aprox. 4x. Asociații sportive județene: grad disparitate geografică 7x5. Federații Sportive Naționale și Comitetul Național Paralimpic În România sunt 76 de federații naționale recunoscute și un Comitet Paralimpic Român. Federațiile române funcționează în conformitate cu dispozițiile art. 35-41 din Legea nr. 69/2000 cu modificările și completările ulterioare. Acestea se pot clasifica după următoarele criterii: ● Federații Olimpice / Federații Neolimpice ● Federații ale sporturilor de vară / ale sporturilor de iarnă ● Federații de jocuri sportive / sporturi individuale / sporturi de echipă O federație se poate transforma din federație neolimpică într-una olimpică atunci când Comitetul Internațional Olimpic modifică lista sporturilor găzduite de următoarele Jocuri Olimpice. Acest lucru se întâmplă pentru următorul ciclu olimpic. O federație este considerată Federația Olimpică în cazul în care are activitate într-una dintre probele olimpice. Comitetul Internațional Olimpic poate să adauge sau să elimine probe sportive din cadrul Jocurilor Olimpice. În cazul în care o Federație Sportivă Națională nu mai are probe olimpice la următoarele Jocuri Olimpice, aceea Federație nu mai este considerată Federație Olimpică. Comitetul Național Paralimpic funcționează în baza Legii nr. 69/2000 cu modificările și completările ulterioare,
+
Articolul 36 Federațiile sportive naționale se vor constitui numai cu avizul expres al Ministerului Sportului. CNP dezvoltă și coordonează activitățile sportive paralimpice din țară.(2) Pentru o ramura de sport se poate constitui, în condițiile legii, o singura federație sportivă națională.(3) Prin excepție, se pot constitui Federația sportivă națională "Sportul pentru toți" și Comitetul Național Paralimpic, pentru persoanele cu nevoi speciale, ca persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, având ca membri persoane fizice și persoane juridice cu activitate specifică în domeniu.6. Comitete sportive în România1. Comitetul Olimpic și Sportiv Român Acesta funcționează în baza statutului, este recunoscut de Comitetul Internațional Olimpic C.I.O. din anul 1914, utilitatea publică fiindu-i conferită prin Legea nr. 69/2000 cu modificările și completările ulterioare. Comitetul Olimpic și Sportiv Român este o organizație care aparține Mișcării Olimpice, fiind organizat și funcționând în baza statutului propriu, elaborat în conformitate cu prevederile Cartei Olimpice și dispozițiile legislației naționale. Comitetul Olimpic și Sportiv Român este o asociație de interes național, persoană juridică de drept privat, de utilitate publică, autonomă, nonprofit, neguvernamentală și apolitică, constituită în condițiile legii2. Comitetul Național Paralimpic este constituit în aceleași condiții ca și Federațiile Sportive Naționale.7. Direcții Județene pentru Sport Aceste direcții sunt unități subordonate Ministerului Sportului. În România există 42 de direcții, câte o direcție la nivelul fiecărui județ. Acestea desfășoară activități la nivel de sport.8. Complexuri Sportive Naționale Aceste unități sunt unități subordonate Ministerului Sportului. În România există 11 complexuri sportive naționale:
9. Asociații Sportive fără personalitate juridică. Acestea funcționează în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu modificările și completările ulterioare. În România există 8.881 de unități care dețin CIS-uri și desfășoară activitate sportivă.
10. Baze sportive Prin bază sportivă se înțelege o "amenajare specifică, ce cuprinde construcții și instalații destinate activității de educație fizică și sport" conform Legii nr. 69/2000 cu modificările și completările ulterioare. În urmă recensământului din anul 2017, realizat de către Ministerul Sportului prin direcțiile județene de sport, numărul bazelor sportive este de 5.353. Numărul acestora diferă de la județ la județ, în funcție de posibilitatea practicării sporturilor la nivel geografic. Totodată, tipul acestor baze de date este dat și de tradiția practicării unui anumit sport într-o anumită zona geografică.
Cele două grafice ne indică câteva trenduri clare– o distribuție disparată a tipologiei de baze sportive - indexul de disparitate în acest caz între cele mai numeroase - terenuri de fotbal - 2104 - și cele mai reduse - skatepark 2, sală de scrimă 6 sau sală de box 25 este extrem de ridicat -350x comparativ cu scrima, deși toate cele trei, scrimă, box și skateboarding sunt sporturi olimpice la nivel internațional. în România skateboardingul nu este recunoscut ca sport olimpic.– analizând distribuția geografică a bazelor sportive observăm aceleași disparități - jud. Sălaj dispune de 32 de baze sportive de toate tipurile comparativ cu Cluj care dispune de 420 de astfel de facilități sau 407 Dolj, o diferență de peste 12x. Antrenorii aflați în bazele de date ale federațiilor sportive naționale Calificarea de antrenor este obținută în urma obținerii examenului de antrenor de la Centrul Național de Formare și Perfecționare a Antrenorilor, aflat în subordinea Ministerului Sportului. Activitatea este reglementată prin Ordinul ministrului tineretului și sportului nr. 711/2019 privind aprobarea Metodologiei de recunoaștere a titlurilor de calificare profesională pentru profesia de antrenor, obținute într-un stat membru al Uniunii Europene, al Spațiului Economic European, în Confederația Elvețiană sau într-un stat terț, cu modificările ulterioare. Categoriile de antrenori sunt următoarele: Antrenor asistent - cel care, după minim un an de activitate, a fost declarat promovat la examen, prin evaluarea competențelor necesare acestui nivel; Antrenor senior - cel care, după 5 ani de activitate ca antrenor asistent, a fost declarat promovat la examen evaluarea competențelor necesare acestui nivel. Acest titlu se poate acorda și celui care a absolvit un program de master de 2 ani în aceeași ramură sportivă. Totodată, acest titlu se poate obține dacă au avut rezultate deosebite la nivel internațional în activitatea sportivă, dacă au pregătit 2 sportivi pentru sporturi individuale și cel puțin un an o echipă pentru jocurile sportive de echipe care au obținut următoarele performanțe sportive: ● Locurile I-VIII la Jocurile Olimpice; ● Locurile I-VI la Campionate Mondiale și Europene de seniori; ● Locurile I-III la Campionate Mondiale și Europene de cadeți, juniori, tineret; ● Locurile I-III la Cupe Mondiale și Europene de cadeți, juniori, tineret; Antrenor maestru - cel care, după 4 ani de activitate ca antrenor senior, a fost declarat promovat la examen prin evaluarea competențelor necesare acestui nivel. Antrenorii recunoscuți la nivel național sunt recunoscuți și de federațiile sportive naționale. Sportivi legitimați Sportivii sunt legitimați în România la nivel de club și de federație. În România, sunt legitimați 309.549 de sportivi la toate categoriile de vârsta.
Se observă două elemente majore din situația actuală cu privire la numărul de sportivi legitimați– există o diferență substanțială între numărul total de sportivi și cei activi aceste diferențe se păstrează și la distribuția pe județe sau pe sporturi, variația este între 20% și 30%– există o diferență substanțială între genuri - această diferență se observă și la nivelul sportului în școli persoane care practică sport sau activități sportive, variație majoră între femei și bărbați, în favoarea bărbaților - în cazul sportivilor diferența este de peste 3x Grupele de sportivi recunoscute în România, precum și la nivel european și internațional: ● Copii ● Cadeți ● Juniori ● Tineret ● Seniori Aceste grupe sunt reglementate de federații internaționale și fiecare categorie are subdiviziunile proprii, în funcție de ramura de sport. În competiții numărul de sportivi activi este de 224.536, adică aproximativ 72% din totalul sportivilor legitimați această medie se păstrează în mare măsură în majoritatea județelor
O mențiune trebuie să fie făcută din perspectiva diferenței de valori dintre numărul total de sportivi legitimați și numărul de sportivi legitimați activi - există diferențe majore între cele două categorii, cu variații în funcție de sport - spre ex. la nivelul jud. Cluj doar 10648 din cei 14394 de sportivi legitimați sunt activi aprox. 73%. Astfel de diferențe pot indica o modalitate ineficientă de colectare a datelor, care ulterior conduce la dificultăți în a evalua performanța reală o problemă este lipsa de actualizare a activități, sportivi odată legitimați rămân în bazele de date indiferent de nivelul de activitate
Raportat la numărul sportivilor legitimați și activi sus-menționați, în anul 2020 sunt înregistrați un total de 1634 de antrenori sportivi în cadrul federațiilor. Din totalul antrenorilor, se pot observa polii de atracție din județele Timiș 490 de antrenori, Cluj 384 de antrenori, Constanța 334 antrenori, Brașov 317 și Harghita 314.
Harta. Număr antrenori 2020. Sursa: Federațiile
Harta. Numărul instructorilor sportivi, 2020. Sursa: Federațiile
O perspectivă globală asupra acestor indicatori număr sportivi legitimați, respectiv antrenori și instructori indică o altă problemă - disparități majore între numărul de sportivi raportați de la un an la altul - Distribuția sportivilor și antrenorilor pe federații de sport
| EMITENT |
Notă
Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 444 din 10 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 452 din 24 mai 2023.
Document strategic cadru + Cuprins Strategia națională pentru sport 2023-20321. Introducere1.1. Concepte cheie în sport1.2. Metodologia procesului de planificare strategică și principii în realizarea strategiei2. Context strategic. Analiza situației actuale și identificarea problemelor2.1. Analiza unor cazuri de bună practică2.2. Prioritățile, politicile și cadrul legal existente3. Analiza situației actuale. Definirea problemelor3.1. Erori și pericole strategice3.2. Factori strategici cheie3.3. Analiza SWOT3.4. Analiza PESTLE4. Viziune5. Scenarii strategice de dezvoltare6. Direcții strategice de dezvoltare7. Obiective generale și specifice. Programe și măsuri. Indicatori D1. Paradigma strategică și viziune. Sportul prioritate națională D2. Cadrul instituțional și capacitate administrativă D3. Management, expertiza, resursă umană. Digitalizare D4. Finanțare D5. Cadrul legal D6. Infrastructură D7. Imagine și marketing8. Implicații juridice ale strategiei9. Implicații bugetare ale Strategiei Naționale pentru Sport10. Operaționalizare și implementare Operaționalizare Strategia națională pentru sport Plan Operațional 2023 - pe cele trei dimensiuni strategice Portofoliu de proiecte operațional. Se actualizează permanent Portofoliu de proiecte operaționale propuse pentru perioada 2023-2032 - se actualizează permanent11. Monitorizare și evaluare ANEXE ANEXA nr. 1 la Strategie - Analiza preliminară pe cei trei factori strategici cheie in extensoANEXA nr. 2 la Strategie
ABREVIERI
| Institutul Australian de Sport | I.A.S. |
| Sport Sigur Australia SSA | S.S.A. |
| Organismele naționale de conducere a sportului - National Governing Bodies of Sport | N.G.B. |
| Land Property Services – Servicii pentru terenuri și proprietăți | L.P.S. |
| Indicatori de Performanță Cheie | K.P.I. |
| Sistemului de Informații Geografice | S.I.G. |
| Codul de Guvernanță pentru Comunitate, Voluntariat și Caritate | C.G.C.V.C. |
| Youth Sport Trust - Asociația pentru tineret și sport | Y.S.T. |
| Sistemului de Informații Geografice | S.I.G. |
| Organizațiile sportive naționale . | O.S.N.. |
| mediul zilnic de antrenament | D.T.E. |
| mediul de competiție | C.E. |
| Canadian Olympic and Paralympic Sport Institute Institutul Sportiv Olimpic și Paralimpic din Canada | C.O.P.S.I.N. |
| Direcția Generală pentru Tineret, Sport, Educație și Cultură | D.G.E.A.C. |
| Directoratul General pentru Educație și Cultură | D.G.E.C. |
| Olimpic și Sportiv Român | C.O.S.R. |
| Ministerul Sportului | MSp |
| Ministerul Educației | MEd |
| Ministerul Sănătății | MS |
| Ministerul Afacerilor Interne | MAI |
| Ministerul Apărării Naționale | MapN |
| Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației | MDLPA |
| Ministerul Transporturilor și Infrastructurii | M.T.I. |
| Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România | U.N.C.J.R. |
| Asociația Orașelor din România | A.O.R. |
| Asociația Comunelor din România | A.Co.R. |
| Organizații neguvernamentale | O.N.G. |
| Grupurile de Acțiune Locală | G.A.L.. |
| Asociație de dezvoltare intercomunitară | A.D.I. |
| Institutul National de Cercetare pentru Sport | INCS |
| Centrul Național de Formare și Perfecționare a Antrenorilor | CNFPA |
| Organizația Mondială a Sănătății | O.M.S. |
| Strategia națională pentru sport | S.N.S. |
| Comisia de Monitorizare a Implementării Strategiei | C.M.I.S. |
| Certificate de identitate sportivă | C.I.S. |
| Traseul Blue Derby Mountain Bike | M.T.B. |
| Direcția pentru Sport a Municipiului București | D.S.M.B. |
| Comitetul Național Paralimpic | C.N.P. |
| Comitetul Internațional Olimpic | C.I.O. |
| Campionatele mondiale | C.M. |
| Centrele Regionale de Excelență | C.R.E. |
| Complex sportiv național | CSN |
| Categorie consultări | Data consultărilor | Număr participanți |
| Comitetul Olimpic și Sportiv Român / Comitetul Național Paralimpic | 03.12.2021 | 6 |
| Federații olimpice și neolimpice | 03.12.2021 | 66 |
| Cluburi sportive departamentale | 21.12.2021 | 34 |
| Antrenori federali | 20.12.2021 | 26 |
| Direcții județene pentru sport | 20.12.2021 | 30 |
| Cluburi sportive școlare, licee cu program sportiv, palate ale copiilor, cluburi sportive de drept public/privat | 21.12.2021 | 112 |
| Ministere MDLPA, Med, MSP | 03.02.2022 | 8 |
| Sportivi de performanță | 02.02.2022 | 37 |
| Structuri sportive de drept privat | 02.02.2022 | 50 |
| Reprezentanți mediu de afaceri partea 1Reprezentanți mediu de afaceri parte 2 | 10.02.2022 și31.03.2022 | 1521 |
| Asociația Municipiilor din România | 09.02.2022 | 20 |
| Asociația Comunelor din România | 04.03.2022 | 5 |
| Ordinul Arhitecților din România | 04.03.2022 | 3 |
| Clubul Steaua, Clubul Dinamo | 04.03.2022 | 7 |
| Grupuri de Acțiune Locală -sport rural- | 01.04.2022 | 15 |
| CNFPA și INCS | 31.03.2022 | 4 |
| Decani facultăți de educație fizică și sport | 31.03.2022 | 7 |
| Total | 445 |
Sport în comunitate
| Puncte tari | Puncte slabe |
| • Existența infrastructurii urbane care facilitează sportul comunitar;• Numărul instituțiilor cu atribuții în sport este ridicat, indicând implicarea multidisciplinară;• Organizarea la nivel național a evenimentelor sportive;• Existența unor programe naționale destinate promovării stilului de viață sănătos;• Apetit ridicat pentru practicarea sportului și a activității fizice de către toate categoriile sociale• Existența unui grad ridicat de deschidere a actorilor instituționali autorități locale, instituții centrale, ong-uri, sector privat, universități pentru dezvoltarea și valorificarea sportului pe toate palierele | • Bază materială sportivă deficitară;• Lipsa unei coordonări la nivel instituțional;• Lipsa bazei materiale sportive pentru sporturi diverse, pentru care există atractivitate;• Lipsa promovării sportului ca activitate principală pentru dezvoltarea unui stil de viață sănătos;• Voluntariat limitat în sport;• Lipsa reprezentativității persoanelor vulnerabile în sport femei, persoane vârstnice;• Sportul nu este considerat o prioritate la nivel guvernamental;• Cetățenii nu iau în considerare importanța dezvoltării unui stil de viață sănătos; |
| Oportunități | Amenințări |
| • Deschiderea spre organizarea evenimentelor sportive naționale și internaționale;• Investiții în baza materială sportivă de transport în comun și metode alternative de mobilitate;• Dezvoltare economică datorită evenimentelor sportive;• Oportunități de finanțare pentru baza materială sportivă prin fonduri europene;• Crește speranța de viață odată cu adoptarea unui stil de viață sănătos; | • Creșterea ratei mortalității din cauza efectelor negative de sănătate produse de sedentarism;• Crește rata de obezitate la nivel național;• Scade calitatea vieții;• Demografie negativă și natalitate scăzută;• Marginalizarea grupurilor vulnerabile;• Pierderea potențialelor beneficii economice obținute din sport; |
Sport în educație - unități de învățământ
| Puncte tari | Puncte slabe |
| • Interes de dezvoltare a bazei materiale sportive școlare în conformitate cu art.112 din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare;• Facilitarea accesului cluburilor de drept public/privat la baza materială sportivă școlară, în afara orelor de utilizare didactică, fapt ce presupune că unitățile de învățământ au bază materială sportivă școlară suficient de dezvoltată;• Interes crescut din partea părinților și a elevilor de a practica sport indicat de insuficiența bazei materialesportive școlare• Programe și politici naționale de sport – Programul Național „Educație pentru sănătate în școala românească”, care au crescut participarea activă dincolo de orele deeducație fizică și sport a elevilor | • Bazei materială școlară sportivă deficitară;• Număr insuficient de profesori de educație fizică și sport;• Lipsa unei corelări clare ale acțiunilor Ministerului Sportului și Ministerului Educației;• Lipsa bazei materiale pentru sporturi diverse, pentru care există atractivitate;• Acces limitat pentru persoanele dinmediul rural la facilități sportive;• Evaluarea abilităților sportive este realizată formal, cu impact redus; |
| Oportunități | Amenințări |
| • O generație mai sănătoasă;• Reducerea discrepanțelor dintre mediul rural și cel urban;• Potențial de dezvoltare de parteneriate între autoritățile locale și comunitate pentru finanțarea activităților sportive pentru copii și juniori;• Oportunități de finanțare pentru bază materială sportivă prin fonduri europene;• Programul Erasmus+ în domeniul sportului;• Revigorarea competițiilor școlare și universitare;• Digitalizare inovativă în sport; | • Creșterea analfabetismului sportiv în școli;• Creșterea obezității în rândul copiilor;• Creșterea nivelului de boli cardiovasculare și de alte tipuri asociate obezității timpurie în rândul copiilor; |
Sport de performanță
| Puncte tari | Puncte slabe |
| • Existența tradiției în sport;• Existența și organizarea competițiilor sportive atât naționale cât și internaționale;• Existența unui număr ridicat de Federații Sportive Naționale, Cluburi Sportive de drept public/privat, Complexuri Sportive, Direcții Județene pentru Sport• Existența unor atleți de elită recunoscuți la nivel mondial;• Existența unui cadru legal special pentru atleții de înaltă performanță;• Existența entităților pentru pregătirea specială a atleților cu dizabilități; | • Bază materială sportivă deficitară, subutilizată, neadaptată la nevoile reale în funcție de în sportul de performanță;• Număr insuficient de săli de antrenament pentru sporturi olimpice;• Nediferențiere dintre jocurile olimpice și cele neolimpice;• Rolurile cluburilor sportive de drept public/privat nu sunt clar definite;• Lipsa resursei umane antrenori, echipe de suport;• Lipsa unor structuri clare de susținere a atleților și antrenorilor la final de carieră;• Bază materială sportivă insuficientă pentru atleții cu dizabilități;• Finanțarea sportului de performanță este deficitară;• Număr insuficient de medici sportivi;• Lipsa actualizării cadrului legal sportiv;• Management deficitar al sportului de performanță;• Aparatură și echipamente învechite;• Număr redus de competiții naționale și internaționale pentru atleții cu dizabilități; |
| Oportunități | Amenințări |
| • Prioritizarea unui pachet de sporturi Olimpice și Paralimpice pentru maximizarea șanselor de câștigare a medaliilor;• Oportunități de finanțare pentru bază materială sportivă prin fonduri europene;• Sponsorizarea atleților de elită de către entități private;• Absorbția sportivilor din categorii minoritare;• Creșterea mândriei naționale; | • Evoluție negativă de participare la jocurile olimpice;• Nerecunoașterea României ca țarăconcurențială la Jocurile Olimpice șiParalimpice;• Incapacitate de atracție a fondurilor nerambursabile sau din alte părți;• Activități negative: dopaj, violențe, corupție, pariuri ilegale; |
| Influența factorilor politici | |
| Factor de influență | Impactul asupra activității |
| Schimbările de ordin politic | Schimbările de ordin politic pot afecta proiectele în derulare sau proiectele propuse prin înlocuirea, amânarea sau modificarea lor. De asemenea, instabilitatea politică precum și schimbarea configurației guvernamentale reprezintă un risc major pentru finalizarea procesului de planificare strategică și ulterior faza de operaționalizare și implementare, care presupun un efort pe termen mediu și lung cu un sprijin politic constant și susținut.Reconfigurarea coaliției de guvernare în noiembrie 2021 este un exemplu în acest sens – în acest caz această reconfigurare a produs un hiatus de aproximativ 60 zile în activitatea ministerului.Există și un scenariu de ”externalități pozitive” produse de schimbările politice la nivel central - actualizarea anumitor acțiuni, măsuri și proiecte existente și deschiderea unor oportunități noi de sprijin în principal financiar fie pentru proiecte existente sau propuse care nu au o sursă de finanțare stabilită fie pentru proiecte noi. |
| Oportunități/incertitudini legate de prioritățile de finanțare ale noului cadru financiar al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027. | Noul cadru financiar la nivelul UE prevede linii și instrumente noi de finanțare - este importantă corelarea obiectivelor, măsurilor, acțiunilor și în final proiectelor reieșite din procesul de planificare strategică cu oportunitățile existente și cu informațiile disponibile legate de cadrul de finanțare în special Programele Operaționale. Flexibilizarea componentei operaționale a strategiei permite adaptarea procesului de implementare la eventualele modificări survenite în zona programelor cu finanțare europeană sau a modificărilor survenite în construcția bugetară. |
| Schimbările politice ce pot rezulta ca urmare fie a unui proces electoral, fie generate de o criză politică, pot conduce la inconsecvență în implementarea obiectivelor existente la momentul respectiv la nivelul instituțiilor implicat atât MSp, cât și restul cointeresatilor instituționali implicați în proces, rezultând un risc de repoziționare cu privire la angajamentele asumate anterior privind Strategia națională pentru sport. | |
| Influența factorilor economici | |
| Factor de influență | Impactul asupra activității |
| Evoluții economice de la nivel național și internațional și incertitudini legate de durata și efectele crizei economice și crizei energetice generate de Războiul din Ucraina | Fluctuația veniturilor și cheltuielilor bugetului de stat și eventuala diminuare a veniturilor la bugetul de stat pot avea un impact direct negativ asupra alocărilor către bugetele ministerelor și a programelor care urmează a fi finanțate |
| Presiuni inflaționiste | Diminuarea puterii de cumpărare și creșteri ale prețurilor bunurilor și serviciilor pot afecta valoarea finală a proiectelor implementate |
| Linii de finanțare europene nerambursabile specifice combaterii efectelor generate de războiul din Ucraina | Posibilitatea de accelerare a componentei operaționale prin identificarea unor surse de finanțare suplimentare fie la nivel de fonduri UE, fie Programe Operaționale cu o componentă complementară obiectivelor și programelor stabilite prin intermediul strategiei. Existența unor linii de finanțare specifice pentru combaterea efectelor generate de Războiul din Ucraina reprezintă o oportunitate care ar putea fi utilizată pentru multiplicarea surselor de finanțare |
| Posibilitatea apariției unei situații de criză economică, sanitară sau militară | Scăderea semnificativă a veniturilor provenite din principalele surse de taxare/impozitare, creșterea procentajului de disponibilizări, creșterea ratei șomajului.Ținând cont de situația actuală riscul unor evenimente imprevizibile cu impact negativ este semnificativ mai crescut comparativ cu perioada pre-pandemică de luat în considerare și evoluția la nivel european și global. Dincolo de impactul economic, apar riscuri privind posibilitatea reală de implementare a anumitor măsuri sau programe stabilite. |
| Componenta economică este esențială pentru sprijinirea dimensiunii tactice și operaționale a strategiei. Situațiile complexe și dificile, nemaiîntâlnite până acum, prezintă un grad ridicat de incertitudine cu privire la sprijinul financiar necesar. Identificarea unor surse de finanțare alternative parteneriate, linii de finanțare specifice reprezintă măsuri care pot reduce impactul negativ al acestei situații de risc. | |
| Influența factorilor sociali | |
| Factor de influență | Impactul asupra activității |
| Continuarea stării de incertitudine provocată de pandemia COVID 19 | Potrivit Organizației Internaționale a Muncii*34) pandemia de COVID-19 încă are un impact major asupra tinerilor – lipsa oportunităților de a practica activități fizice sau sport este probabil să conducă la efecte negative și de lungă durată asupra situației lor economice, a sănătății și a stării lor de bine. |
| Accesul la sport a categoriilor vulnerabile | Analiza preliminară indică lipsa timpului 50%, lipsa motivației 17% și lipsa bazei materiale sportive 13% ca fiind cele mai des întâlnite bariere pentru practicarea regulate a sportului. 12% dintre respondenți spun că existența unei dizabilități îi împiedică să practice sport. Proiectele de dezvoltare a bazei materiale sportive destinate sportului trebuie gândite și implementate ținând cont de acești factori - acces pentru toate categoriile cu focalizare pe categorii marginalizate și persoane cu dizabilități |
| Nivelul redus de activitate fizică și impactul pe termen lung | Nivelul de activitate fizică practicat de populație în general este foarte redus, cu implicații puternice la nivelul sănătății - România înregistrează 2017 printre cele mai ridicate procente din populație care nu practică deloc sport - 63%, comparativ cu 46% media UE. 51% declară că nu practică niciun fel de activități fizice, comparativ 35% media UE.Analiza datelor indică un trend îngrijorător ascendent al pre- obezității România clasându-se peste media europeană și obezității în rândul adulților din cauza lipsei atractivității față de activitățile fizice și sport, dar și din cauza facilităților, bazei materiale sportive inadecvate la nivel local doar 17% din populația României practică sport în parcuri sau spații publice, comparativ cu 40% media UE, cel mai comun loc fiind acasă, 60% RO vs 32% media UE – baza materială sportivă adecvată la nivel local este un factor important în creșterea activității fizice și practicării sportului de către populație. |
| Componenta socială a sportului are o importanță majoră, iar lipsa de oportunități în a practica activități fizice sau sport, precum și existența unor bariere, pot produce efecte negative de durată pe termen lung, cu implicații majore în integrarea profesională, nivel de sănătate și performanță economică. | |
| Influența factorilor tehnologici | |
| Factor de influență | Impactul asupra activității |
| Transformarea digitală la nivel instituțional | Digitalizarea sistemului administrativ poate contribui la creșterea capacității și eficienței administrative. Din perspectivă instituțională, adoptarea unor tehnologii și servicii digitale, atât la nivelul relației cu mediul extern, cât și în managementul intern, în special privind monitorizarea componentei de sport de performanță, reprezintă o oportunitate majoră, care poate contribui semnificativ la creșterea pe termen lung a eficacității alocării resurselor în această zonă |
| Utilizarea tehnologiilor moderne în toate cele trei domenii | Accesul specialiștilor din domeniu în special antrenori, profesori de educație fizică și sport, dar și manageri de federații la cele mai noi metode și instrumente de lucru antrenament, management instituțional poate produce efecte pozitive semnificative pe termen lungNoile tehnologii oferă posibilități multiple de promovare a activităților sportive, dar și de dezvoltare a unor domenii noi e-sports care să crească popularitatea sportului în general, element catalizator pentru creșterea publicului care practică sau este conectat cu sportul |
| Componenta tehnologică este probabil principalul factor de schimbare la nivelul societății.Transformarea digitală, atât la nivel instituțional, cât și în general este inevitabilă, de aceea MSP ar trebui să aibă un rol activ în acest proces urmărind să crească nivelul general de capacitate managerială în desfășurare activităților. De asemenea, noile tehnologii pot fi utilizate ca și catalizatori pentru atragerea publicului tânăr în domeniul sportului de masă. Oportunități privind specializarea resursei umane. | |
| Influența factorilor LEGALI de mediu | |
| Factor de influență | Impactul asupra activității |
| Cadrul legal existent nu este corelat cu realitățile existente | Actualul cadru legal prezintă o serie de sincope și inadvertențe care produc efecte negative în cascadă – imposibilitatea finanțării prin surse alternative a federațiilor non-olimpice cu un rol major în sportul de masă; suprapuneri privind atribuțiile între diverși actori instituționali;Adoptarea unei noi Legi a Sportului, ancorată în realitățile domeniului din prezent și care să faciliteze alocarea judicioasă a resurselor pentru a atinge obiectivele urmărite pe toate cele trei domenii Actuala Lege a Sportului și legislația, în general, care limitează finanțările publice și private pentru entitățile sportive amenințare |
| Lipsa unor criterii de bună guvernanță în sport care să ofere un suport legal pentru un management eficace al domeniului | Caracterul trans-sectorial al sportului, coroborat cu numărul ridicat de instituții aflate în subordine, coordonare sau colaborare cu MSp, cadrul legal existent precum, structura actuală a MSpși resursa umană de specialitate disponibilă în prezent conduc la o situație de supra-încărcare administrative overload - supraîncărcare administrativă care are implicații negative semnificative privind principala responsabilitate a MSP - cea de a ghida și coordona la nivel strategic direcția de dezvoltare a sportului de performanță. Această situația produce deficiențe majore în managementul resurselor la nivelul sistemului și se reflectă în situații precum: lipsa unor standarde clare de bună guvernanță la nivelul structurilor sportive aflate în subordine sau spre care MSP direcționează resurse, lipsa unor mecanisme reale de control asupra modului în care resursele financiare alocate și distribuite de MSP sunt utilizate, management deficitar la nivelul managementului bazelor sportive destinate sportului de performanță. |
| Conectarea sportului cu elemente de sustenabilitate a mediului | Tranziția spre o economie sustenabilă, precum și neutralitatea climatică, sunt obiective strategice la nivelul UE. Datorită caracterului multi-dimensional, dar și interconectat al sportului, conectarea dintre sport și sustenabilitate este una naturală: utilizarea oportunităților de finanțare existente pentru a transforma baza materială sportivă existentă într-una cu impact zero asupra mediului complexe sportive, bazei materiale pentru sportul de masa, conectarea sportului cu activități în natură sau care au o componentă eco-socială, utilizarea activităților fizice și a sportului pentru a încuraja modalități sustenabile de mobilitate, interacțiune și socializare. |
| Cadrul legal existent trebuie să fie conectat la realitățile prezente și la evoluțiile viitoare din domeniu. De asemenea, el trebuie să reprezinte un sprijin pentru practicarea activităților sportive indiferent de natura lor profesionist sau amatori – în prezent, cadrul legal reprezintă o barieră atât în funcționarea MSp cât și în evoluția sportului românesc pe toate cele trei domenii. | |
| Scenariul pesimist | Domeniul sportului românesc rămâne caracterizat de o fragmentare ridicată, relațiile între majoritatea actorilor cointeresați din sistem sunt caracterizate de competiție negativă și lupte interne pentru păstrarea poziției ocupate în prezent. Investițiile și alocările de resurse au un impact minor la nivel de performanță, din cauza problemelor structurale identificate – menținerea sportului ca domeniu cu prioritate minimă pentru decidenții politici, fragmentare instituțională, suprapuneri de atribuții și competențe, bariere legale majore în desfășurarea activităților cu caracter sportiv, lipsa oportunităților și atractivității sportului la nivelul populației, cu implicațiile specifice pentru sănătate, dezvoltare. În acest context, Strategia națională pentru sport va avea un impact redus – schimbările produse de implementarea strategiei nu vor avea un caracter structural, în principal datorită nerezolvării celor 3 mari pericole strategice transversale. Pe termen mediu și lung lipsa unor schimbări profunde va crea un sentiment de neîncredere la nivelul sistemul și va crește rezistența la schimbare la inițiative viitoare care vor încerca să introducă reforme noi. La nivelul sportului de performanță, rezultatele vor depinde în principal de factori individuali talentul și abilitățile naturale ale sportivilor, competențele unor antrenori, contextul favorabil pentru anumite sporturi sau competiții, dar nu se va produce o schimbare sistemică. |
| Scenariul optimist | Domeniul sportului românesc cunoaște o schimbare profundă și o creștere exponențială la nivelul rezultatelor sportive în zona sportului de performanță. Adoptarea Strategiei Naționale pentru Sport adună în jurul viziunii majoritatea actorilor cointeresați din sistem care determină o schimbare fundamentală la nivelul actorilor politici. Sportul este recunoscut ca prioritate națională prin adoptarea unui Pact Național pentru Sport. Un set de măsuri rapide -quick wins creează o inerție instituțională pozitivă, crește nivelul de încredere în capacitatea Ministerului Sportului de a realiza reforme profunde, fapt care se traduce într-un sprijin crescut pentru măsurile de reformă pe termen mediu și lung.Modificările legislative inițiate, inițierea proiectelor majore de investiții în baza materială, precum și dezvoltarea sistemului de carieră în zona resursei umane, creează un cerc virtuos care conduce la schimbarea culturii organizaționale de la nivelul sistemului – dintr-o cultură bazată pe competiție internă pentru resurse, într-una colaborativă, în care actorii cointeresați de pe toate cele trei paliere sportul în educație, sportul în comunitate și sportul de performanță dezvoltă mecanisme formale de colaborare, eforturile depuse converg spre viziunea comună, trendul negativ la nivelul sportului de performanță este inversat. Pe termen lung, sportul devine parte integrantă la nivelul guvernanței publice, iar importanța sa pentru domeniile cheie ale societății românești se reflectă în politic și programe care susțin acest domeniu. Pe termen lung România devine un exemplu de bună practică în transformarea domeniului sportului într-un sistem performant, incluziv, transparent șiparticipativ. |
| Scenariul de echilibru | Strategia Națională a Sportului reprezintă un catalizator pentru inițierea unei schimbări de atitudine la nivelul decidenților politici. Ministerul Sportului inițiază un demers pentru construcția unei coaliții politice și instituționale puternice, formată din principalii actorii care activează în domeniul sportului care să sprijine schimbarea propusă de strategie: transformarea sportului într-o prioritate națională – acest sprijin se reflectă formal în adoptarea Pactului Național pentru Sport.Ministerul Sportului demarează un proces amplu de schimbarecare presupune participarea actorilor cointeresați din sistem laprocesul de implementare prin dezvoltarea unor grupuri de lucru task forces/working groups - grupuri de lucru- care propun soluții pentru problemele structurale identificate. Împreună cu actorii principali din sistem, Ministerul adoptă un pachet de măsuri care pun bazele transformării sistemului de sport din România – un sistem integrat, care oferă continuitate, predictibilitate și valorizează sportivul. Schimbările de la nivel politic nu produc modificări în zona de implementare a strategiei datorită angajamentelor asumate prin Pactul Național pentru Sport. Până la finalul perioadei de planificare 2032, gradul de implementare depășește 50% cu o nouă lege a sportului adoptată, Centre Olimpice Regionale funcționale și o alocare bugetară substanțială din PIB. Relațiile la nivelul actorilor din sistem sunt în principal bazate pe colaborare, cu un aport major al autorităților locale în zona sportului în comunitate. Sportul devine o parte integrantă din viața de zi cu zi a populației indiferent de zona de rezidență urban, rural. Sportul de performanță revine pe un trend pozitiv la marilecompetiții internaționale în sfera sporturilor prioritare. |
| Indicatori macro OS: Redefinirea paradigmei sportului românesc - transformarea sportului într-o prioritate națională |
| - număr de programe naționale pentru sport adoptate țintă: 5 programe noi/2032- procent persoane cu dizabilități care participă la activități sportive - creștere 100% comparativ cu date 2023/2032- procent elevi 12-18 ani care practică minimum de sport/educație fizică ore de activitate fizică/săptămână, – 70% practică minimum recomandat/2032- procent școli participante din total la competiții sportive școlare min. 30% dintre școli/2032- procent persoane vârstnice care participă la activități sportive min 30% |
| Indicatori macro OS: Redefinire roluri, competențe, responsabilități actori instituționali. Construirea unui cadru instituțional integrat, eficient care să sprijine activitățile sportive |
| - adoptarea unei clasificări a sporturilor pe categorii de importanță - 2024- protocoale/memorandum de colaborare cu principalii actori instituționali – COSR, Ministere, actori din mediul privat, federații - minimum. 3 protocoale/2032- pachet de reglementări – indicatori de performanță federații sportive - începând cu 2024- proiecte cu finanțare europeană - creștere 100% a nivelului de finanțare din surse europene, 2032 |
| Indicatori macro OS: Cooperare pentru sport. Creșterea accesului și stimularea practicării sportului |
| - adoptarea măsurilor de descentralizare a competențelor Ministerului Sportului către autorițățile publice locale începând cu anul 2024/finalizat 2028,- parteneriat autorități locale pentru acțiuni/programe finanțate la nivel local de autorități cel puțin 5 programe finanțate/an/ țintă 2028,- introducere burse sportive în sistemul educațional -începând 2024/ burse sportive la toate nivelurile educaționale în parteneriat cu autoritățile locale/finalizat 2032,- protocol Ministerul Educației – utilizarea bazei materiale sportive școlare sportive – deschidere spre public 2024. |
| Indicatori macro OS 3.1: Creșterea nivelului de pregătire și competență a resursei umane |
| - adoptarea unui sistem de tip carieră pentru sportivi 2026,- program de formare antrenori în sportul de performanță 2026,- programe de dezvoltare profesională pentru resursa umană din sport - staff tehnic, staff medical, antrenor, manager sportiv etc 2026,- redefinirea listei de ocupații profesionale în domeniul sportului 2025, |
| Indicatori macro OS 3.2: Digitalizare, utilizarea datelor în sport și tratarea sportului ca o știință |
| - crearea registrului sportivului funcțional începând cu 2024,- infrastructură digitală pentru managementul datelor din sportul de performanță 2026,- integrarea e-sport-ului în fenomenul sportiv 2026,- structuri și mecanisme instituționale care să furnizeze date relevante în sport pe cele trei domenii: sport de performanță, sport în comunitate, sport în școli 2026,- crearea unui portal digital pentru finanțarea activităților sportive din surse private 2026. |
| Indicatori macro OS. 4.1: Dezvoltarea unui sistem de finanțare eficient în sport |
| - adoptarea unui sistem de finanțare a sportului bazat pe performanță 2025,- reglementarea alocărilor financiare pentru activități sportive actualizare cuantum, criterii predictibile și transparente - 2025,- adoptarea unei metodologii de finanțare specifice pentru fiecare domeniu strategic: sport de performanță, sport în comunitate, sport în școli 2026,- alocare financiară pentru sport 2.167.350 mii RON 2026. |
| Indicatori macro OS. 4.1: Dezvoltarea unui sistem de finanțare eficient în sport |
| - adoptarea unei noi legi a sportului 2024,- actualizarea cadrului legal privind finanțarea activităților sportive 2024,- nou statut al federațiilor și cluburilor sportive 2025,- reglementare ocupații în sport - eliminare bariere integrare profesională în domeniu 2024. |
| Indicatori macro OS. 6.1: Reabilitarea și construirea bazei materiale sportive la standarde internaționale |
| - Reabilitarea și construirea unei bazei materiale sportive la standarde internaționale.- construirea Centrelor Regionale de Excelență 10 centre/2032, primul centru functional 2028.- reglementare utilizarea bazei materiale sportive publice de către toate categoriile de actori din domeniu publici, privați, non-profit.- program multi-anual de investiții în baza materială sportivă -start 2023-2032.- adoptare standarde de bune practici parteneriat OAR în construcția de baza material sportivă 2026.- harta bazei materiale sportive 2023.- descentralizare administrare bazei materiale sportive - în parteneriat cu autoritățile locale 2024. |
| Indicatori macro OS. 7.1: |
| - campanii naționale care să promoveze practicarea sportului sport în comunitate/1 campanie/anual/începând cu 2024,- strategie de marketing Ministerul Sportului la marile competiții internaționale jocuri olimpice, începând cu 2024,- campanie marketing sporturi paralimpice - promovare competiții sporturi paralimpice 2025,- campanie de marketing – practicarea sportului în școli început 2024. |
| mii lei | |||||||
| FACTORI STRATEGICI Cheiedin Sfera Activității Sportive | 2023 | 2024 | 2025-2028 | 2029-2032 | Total | Sursele de finanțare | |
| Buget de stat | Alte Surse de Finanțare*35) | ||||||
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 10 | 11 | 17 |
| Sport în Comunitate | 900 | 1.017 | 5.573 | 9.087 | 16.577 | x | x |
| Sport în Educație în Parteneriat cu MED | x | x | |||||
| Sport Performanță Estimat | 252.000 | 282.240 | 1.510.787 | 2.377.253 | 4.422.280 | x | x |
| Baza Sportivă | 624.750 | 624.750 | 2.499.000 | 2.499.000 | 6.247.500 | x | x |
Operaționalizare Strategia națională pentru sport
Plan Operațional 2024 pe cele trei dimensiuni strategice
| Nr. | Denumire | Descriere | Coordonator/Responsabil | Buget alocat/sursa de finanțare | Perioada de implementare | Indicatori | |
| Sport în Comunitate | |||||||
| 1 | Campanie națională pentru încurajarea practicării sportului | Realizarea unei campanii naționale care să încurajeze practicarea sportului prin utilizarea capitalului de imagine a marilor campioni - țintită pe grupuri specifice de audiență copii, persoane cu dizabilități, și persoanelor vârstnice, persoane din categorii sociale defavorizate, persoane cu o stare de sănătate în zonade risc | Ministerul Sportului | Buget Stat | 2024-2032 | Creșterea numărului de practicanțiCreșterea gradului de participare activăCreșterea nr de competiții sportive adresate copiilor și tinerilor, precum și persoane cu dizabilități și persoanelor vârstnice | |
| Creșterea accesului persoanelor cu dizabilități și persoanelor vârstnice la activități sportive - investiții în baza materială sportivă locală | Dezvoltarea unor programe anuale de investiții în baza materială sportivă privind facilități noi sau adaptarea unor spații publice existente la specificul și nevoile persoanelor cu dizabilități și persoanelor vârstnice | Ministerul Sportului | Buget Stat | 2024-2032 | Creșterea numărului de practicanți Creșterea gradului de participare activă Creșterea nr de competiții sportive adresate persoanelor cu dizabilități și persoanelor vârstnice | ||
| Sport în Educație | |||||||
| Denumireproiect/măsură/acțiune | Descriere | Coordonator/Responsabil | Instituții partenere | Buget alocat/sursa de finanțare | Perioada de implementare | Indicatori | |
| Program național – Sportul în școli | Stimularea, împreuna cu actori instituționali relevanți a unor competiții naționale sportive la nivel preuniversitar - Incluziune și integrare prin activitate fizică și sport | Ministerul Sportului | Ministerul Educației și Federația Sportului Școlar și Universitar | Buget Stat | 2024-2032 | Numărul de competiții sportive la nivel preuniversitar | |
| Politica națională Dezvoltarea SportuluiȘcolar | Inițierea si Operaționalizarea Comitetului Comun pentru Dezvoltarea Sportului Școlar, cu participarea Ministerului Sportului si Ministerul Educației - Promovarea alfabetizării în domeniul educației fizice | Ministerul Sportului | Ministerul Educației și Federația Sportului Școlar și Universitar | Buget Stat | 2024-2032 | Numărul de competiții sportive la nivel școlar / universitar | |
| Sport de Performanță | |||||||
| Denumireproiect/măsură/acțiune | Descriere | Coordonator/Responsabil | Instituții partenere | Buget alocat/sursa definanțare | Perioada de implementare | Indicatori | |
| Bugetare bazată pe performanță – metodologie | Stabilirea unor mecanisme/ standarde/ metodologii de finanțare bazate pe performanță la nivelul tuturor surselor de finanțare ale ministerului criterii predictibile, clare, transparente, corelate cu obiective de performanță, tipuri de instituții, tipuri de activități | Ministerul Sportului | Buget de stat / Alte Surse de Finanțare | 2024-2032 | Numărul de sportivi care practică sportul la cel mai înalt nivel | ||
| Programe Naționale Guvernamentale în Sport | Inițierea unor ProgrameNaționale pentru Sport la nivelul guvernului pe zonele strategice, pentru sporturile prioritare | Ministerul Sportului | Buget de stat / Alte Surse de Finanțare | 2024-2032 | HartaInstituțională a Sportului | ||
| Politica națională – RESURSA UMANĂPERFORMANTĂ – pachet antrenori + staff tehnic | Instituirea și operaționalizarea unui sistem modern de formare, pregătire, dezvoltare și licențiere a antrenorilor din sfera sportului de performanță cu implicarea CNFPA, universități, alți actori relevanți | Ministerul Sportului | Buget de stat | 2024-2032 | Numărul de antrenori formați anual la cel mai înalt nivel | ||
| Infrastructură | |||||||
| Denumireproiect/măsură/acțiune | Descriere | Coordonator/Responsabil | Instituții partenere | Buget local/alte surse de finanțare | Perioada de implementare | Indicatori | |
| Programul Național de Investiții în bazamaterială sportivă | Inițierea unui program național de investiții în bază materială sportivă sportiva pe termen scurt, mediu si lung | Ministerul Sportului | Buget de stat / Alte | Buget de stat / AlteSurse deFinanțare | 2024-2032 | Creșterea numărului debaze sportive unde se poate practica sport la cel mai înalt nivel | |
| Bugete multi- anual în zonele prioritare | Realizarea unor bugete multi- anuale pentru programele de sport naționale și politicile prioritare din sport | Ministerul Sportului | Buget de stat / Alte Surse de Finanțare | 2024-2032 | Buget baza materială sportivă validat | ||
| Nr. | Proiect/program operațional | Descriere | Inițiator/Coordonator | Instituții partenere | Perioadă implementare inițiere/finalizare | Observații interconectare, complementaritate | |||||||||
| 1. Sportul Prioritate Națională | |||||||||||||||
| 1.1 | Pactul Național pentru Sport | Inițierea consultărilor cu partidele politice/ ministerele cheie pentru stabilirea conținutului Pactului Național pentru Sport | Ministerul Sportului | Partide Politice Reprezentanți Ministere Comisii Sport Parlament Reprez. Președinție | Iunie 2023 - Ianuarie 2024 | ||||||||||
| 1.2 | Programe Naționale Guvernamentale în Sport | Inițierea unor Programe Naționale pentru Sport la nivelul guvernului pe zonele prioritare educație, performanță, sănătate, sport în comunitate, etc | Comitet Interministerial | Comitet Interministerial | Iunie 2023 - Decembrie 2023 | Corelare cu P2 – Harta Instituțională în domeniul sportului | |||||||||
| 2. Cadru instituțional și capacitate administrativă | |||||||||||||||
| 2.1 | Hartă instituțională în domeniul sportului | Dezvoltarea unei hărți instituționale care să cuprindă situația actuală a entităților instituționale din sport, responsabilitățile acestora si principiile de cooperare | Ministerul Sportului | Federații Sportive COSR Ministere Ministerul Educație, alte ministere implicate Direcții Județene de Sport Cluburi sportive de drept public/privat | Iunie 2023 - Decembrie 2023 | ||||||||||
| 2.2 | Grupuri de lucru permanente – direcții strategice în sport | Înființarea unor grupuri de lucru permanente la nivelul ministerului domeniile strategice cheie cadru legal și instituțional, resursa umană din sport, bază materială sportivă, sport în școli, finanțare, sport și sănătate care sa stimuleze acțiuni si programe strategice la nivel național, să ofere expertiză și propuneri de soluții pentru provocările din domeniu | Ministerul Sportului | Federații Sportive Cluburi Sportive Ministere implicate/conectate | Iunie 2023- proces continuu | Grupurile se formează pe baza unei metodologii clare, pe principiul participării actorilor cointeresați relevanți – scopul urmărit: furnizare expertiză și soluții punctuale pentru problemele transversale | |||||||||
| 2.4 | Creștere a capacității manageriale și de coordonare strategică la nivelul Ministerului Sportului | Definirea unui cadru de funcționare comun pentru actorii instituționali importanți din sport: principii de funcționare, standarde, sisteme de planificare strategica, sisteme de măsurare a performanței, sisteme de finanțare | Ministerul Sportului | Federații Sportive Cluburi sportive de drept public/privat DJS | Iunie 2023 - Iunie 2024 | Corelare cu P5 – actualizare cadru legal, legea sportului | |||||||||
| 2.5 | Diagnoză organizațională – Ministerul Sportului | Realizarea unei diagnoze organizaționale la nivelul Ministerului Sportului pentru eficientizarea capacitaților manageriale și strategice; redefinirea structurii, standardelor de funcționare, capacităților manageriale, de coordonare, strategice. | Ministerul Sportului | - | Iunie 2023 - Decembrie 2023 | ||||||||||
| 2.6 | Creare compartiment specializat de Finanțări Europene/Fundraising în Sport | Dezvoltarea unui compartiment specializat în fonduri europene la nivelul Ministerului, cu rol de atragere de fonduri și consiliere a entităților sportive în ceea ce privește accesul la fonduri europene | Ministerul Sportului | Iunie 2023 – Decembrie 2023 | |||||||||||
| 2.7 | Mecanisme instituționale de colaborare – task force - grupuri de lucru coordonare strategică | Realizarea unui grup de lucru comun Minister/COSR/Federații pentru conectarea strategiilor sectoriale cu Strategia națională pentru sport | Ministerul Sportului | Federații Sportive COSR Cluburi Sportive | Iunie 2023 - Ianuarie 2024 | Corelare cu P17 – Politica Națională SPORT ȘTIINȚĂ | |||||||||
| 2.8 | Parteneriat strategic – SPORTUL ÎN COMUNITĂȚI | Dezvoltarea, împreuna cu organizațiile asociative ale autorităților locale, unor protocoale în domeniul descentralizării domeniului sportiv, inclusiv în ceea ce privește baza materială sportivă , competițiile sportive locale, susținerea activității la nivel de copii și juniori, dezvoltare de bază materială sportivă, pentru sportul comunitare etc, cu respectarea unor principii și standarde de calitate; stabilirea unor programe strategice de dezvoltare a sportului la nivel local. Construcția unui mecanism permanent de cooperare între autoritățile locale și Ministerul Sportului. | Ministerul Sportului | Asociația Municipiilor A.Co.R. GAL-uri ADI-uri | Iulie 2023 - Ianuarie 2024 | Corelare cu P11 mecanisme instituționale de participare | |||||||||
| 2.9 | Parteneriat strategic – SPORTUL ÎN COMUNITĂȚI – Programul Național pentru încurajarea practicării sportului în rândul categoriilor sociale defavorizate | Dezvoltarea și implementarea unui program național care să stimuleze persoanele cu dizabilități, persoanelor vârstnice și persoanele din categorii defavorizate să practice sportul | Ministerul Sportului | ONG-uri domeniu social, minorități Reprezentanți persoane cu dizabilități Reprezentanți autorități locale | Septembrie 2024 - continuu | Derularea unor programe Pilot – Mai 2023 Adoptare pachet final – Septembrie 2023 | |||||||||
| 2.10 | Programul Național – Sportul Rural | Dezvoltarea și implementarea unui Program Național privind Sportul Rural în cooperare cu administrațiile locale și GAL-uri. | Ministerul Sportului | Asociație GAL-uri A.Co.R. Ministerul Educației | Septembrie 2023 - bază continuă | Parteneriat de colaborare – Septembrie 2023 Task force - grupuri de lucru proiecte inițiale – Programul Sportul Rural - Septembrie 2023 Pachet de proiecte 2023 – Ianuarie 2023 Plan anual de proiecte- anual | |||||||||
| 2.11 | Program național – Sportul în unități de învățământ | Stimularea, împreuna cu actori instituționali relevanți a unor competiții naționale sportive la nivel preuniversitar | Ministerul Sportului | Ministerul Educației Reprezentanți unități de învățământ Unități de învățământ cu program sportiv Licee cu program sportiv | Ianuarie 2024- Bază continuă | ||||||||||
| 2.12 | Program Național – Sportul în Universități | Stimularea, împreuna cu universități si alți actori relevanți a competițiilor sportive universitare | Ministerul Sportului | Ministerul Educației Federația Sportului Școlar și Universitar Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport București Facultăți de Educație Fizică și Sport | Ianuarie 2024- bază continuă | ||||||||||
| 2.13 | Politica națională Dezvoltarea Sportului Școlar | Inițierea si Operaționalizarea Comitetului Comun pentru Dezvoltarea Sportului Școlar, cu participarea Ministerului Sportului și Ministerului Educației | Ministerul Sportului | Ministerul Educației Reprezentanți unități de învățământ Profesori educație fizică și sport | Iulie 2023 – bază continuă | Creare Comitet Interministerial – Iunie 2023 Propunere Proiect – Sportul în Unitatea de învățământ – decembrie 2023 Sportul în Unitatea de învățământ – pachet de acțiuni/măsuri – anual începând cu septembrie 2023Corelare cu P1 – Pactul Național pentru Sport principii, obiective Corelare cu P2 -harta instituțiilor | |||||||||
| 3. Management, expertiza, resursă umană. Digitalizare | |||||||||||||||
| 3.1 | Politica națională – RESURSA UMANĂ PERFORMANTĂ – pachet antrenori + staff tehnic | Instituirea și operaționalizarea unui sistem modern de formare, pregătire, dezvoltare și licențiere a antrenorilor din sfera sportului de performanță cu implicarea CNFPA, universități, alți actori relevanți | Ministerul Sportului | CNFPA Universități- Facultăți de educație fizică și sport Reprezentanți antrenori sport de performanță | Iunie 2023- Iunie 2026 | Crearea Task force - grupuri de lucru de analiză /Resursă umană Performantă – Iunie 2023 Propunere de măsuri rapide – septembrie 2023Propunere măsuri finale/comprehensive – Iunie 2023 Corelare cu P5 Legea sportului | |||||||||
| 3.2 | Politica națională – RESURSA UMANĂ PERFORMANTĂ – career path - parcurs profesional | Inițierea unui demers de construcție a unor politici integrate la nivel național în ceea ce privește resursa umană din sport salarizare, pregătire, evoluție profesională etc cu participarea actorilor instituționali relevanți. Inițierea si promovarea unui statut al sportivului care să reglementeze elementele semnificative din cariera profesională a acestuia, drepturile și obligațiile., stimularea performanței, dezvoltarea unui carrer path, standarde de calitate pentru asigurarea condițiilor necesare de pregătire staff, servicii medicale, acces la resurse, asigurări de sănătate, cazare, diurne, echipamente, salarizare pe parcursul cantonamentelor, etc | Ministerul Sportului | CNFPA DJS Directori Federații sportive Directori Cluburi Universități- Facultăți de educație fizică și sport INM Asiguratori medicali privațiAlte entități relevante de identificat de către coordonatori | Iunie 2023- Ianuarie 2025 | Corelare cu 3.1 Același task force - grupuri de lucru Propunere măsuri rapide – septembrie 2023 Pachet măsuri finale – Career Path - - parcurs profesional – Iunie 2023Corelare cu P5 – actualizare cadru legal | |||||||||
| 3.3 | Politica națională – RESURSA UMANĂ PERFORMANTĂ – Ocupații noi în domeniul SPORT | Actualizarea și completarea ocupațiilor sportive Ocupații noi în domeniul SPORT în funcție de necesitățile existente la acest moment | Ministerul Sportului | CNFPA Ministerul Muncii Universități- Facultăți de Educație Fizică și Sport Federații sportive | Iunie 2023-Iunie 2025 | Propuneri Ocupații noi în domeniul SPORT – Decembrie 2023 Adoptare Ocupații noi în domeniul SPORT – Iunie 2023 Corelare cu P5 – actualizare cadru legal | |||||||||
| 3.4 | Centre regionale consiliere profesională în sport | Crearea unor centre naționale/regionale de consiliere pentru sportivii care își încheie activitatea la toate nivelurile | Ministerul Sportului | CNFPA Ministerul Muncii Universități- Facultăți de Educație Fizică și Sport Federații sportive | Iunie 2023- Ianuarie 2025 | Corelare cu 3.3 – Resursa Umană Performantă | |||||||||
| 3.5 | Programul de integrare a marilor campioni | Mecanisme de integrare a campionilor olimpici, mondiali, europeni, prin identificarea de oportunități profesionale funcționale la finalul carierei de sportiv | Ministerul Sportului | Ministerul Muncii Federații sportive Cluburi sportive de drept public/privat | Iunie 2023- Ianuarie 2025 | Corelare 3.3 și 3.4 – Resursa Umană Performantă | |||||||||
| 3.6 | Politica Națională – SPORT ȘTIINȚĂ – creștere capacitate INCS | Dezvoltarea capacitații INCS in domeniul cercetării sportive, colectării și analizei de date pentru politici publice de sport și digitalizării sportului în Romania | INCS | Ianuarie 2024- Ianuarie 2026 | Corelare 2.7 – Mecanisme instituționale de colaborare și participare - creștere capacitate managerială | ||||||||||
| 3.7 | Politica Națională – SPORT ȘTIINȚĂ – mecanisme cooperare/suport politici și programe bazate pe date | Stimularea cercetării în sport prin mecanisme permanente de cooperare cu universitățile din România și alți actori care desfășoară activități de cercetare. Furnizare cunoaștere și competență pentru luarea deciziilor evidence based policy making, evidence based decision making | Ministerul Sportului | INCS Universități - Facultăți de Educație Fizică și Sport ONG-uri | Iulie 2023- Iulie 2026 | Corelare 2.7 - Mecanisme instituționale de colaborare și participare - creștere capacitate managerială | |||||||||
| 3.8 | Programul Național – Digitalizarea Sportului – Registrul Național de Sport | Operaționalizarea registrului național în sport | Ministrul Sportului | INCS | Iulie 2023- bază continue | ||||||||||
| 4. Finanțare | |||||||||||||||
| 4.1 | Bugetare bazată pe performanță – metodologie | Stabilirea unor mecanisme/ standarde/ metodologii de finanțare bazate pe performanță la nivelul tuturor surselor de finanțare ale ministerului criterii predictibile, clare, transparente, corelate cu obiective de performanță, tipuri de instituții, tipuri de activități | Ministerul Sportului | Federații Sportive Cluburi Sportive Reprezentanți business | Iunie 2023 – Februarie 2024 | ||||||||||
| 4.2 | Harta surselor de finanțare | Realizarea unei hărți a finanțării sportului din Romania surse de venit, utilizare a acestora, propuneri de îmbunătățire – task force - grupuri de lucru finanțare performanță | Ministerul Sportului | Asociația Municipiilor Reprezentanți business interesat de sport Ministere interesate - în funcție de finanțarea pe care o alocă Federații Sportive | Iulie 2023 - Septembrie 2024 | Corelare cu 2.1 – Harta Instituțională în Sport | |||||||||
| 4.3 | Metodologie finanțare a sportului de Performanță | Dezvoltarea și implementarea unui sistem național de finanțare a sportului coerent, bazat pe grupe de sporturi distincte, standarde de performanță și proceduri coerente. Analiza măsurilor legale necesare pentru fluidizarea procedurilor financiare la nivelul actorilor instituționali din sport – task force grupuri de lucru finanțare performanță | Ministerul Sportului | Federații Sportive Cluburi sportive de drept public/privat Reprezentanți business COSR | Septembrie 2023- Ianuarie 2024 | Corelare cu – actualizare cadru legal | |||||||||
| 4.4 | Mecanisme de finanțare alternative | Analiza și dezvoltarea legislației și mecanismelor de implementare care să faciliteze și încurajeze investițiile private în sport | Ministerul Sportului | Reprezentanți mediu de afaceri | Iunie 2024 - Martie 2025 | Corelare 5.1 – actualizare cadru legal legea sponsorizării, cod fiscal | |||||||||
| 4.5 | Deschiderea unor linii de finanțare cu o dobândă cât mai redusă pentru construcții de terenuri și baze sportive de către autoritățile locale, cu garanții acordate de către stat | Deschiderea unor linii de finanțare cu o dobândă cât mai redusă pentru construcții de terenuri și baze sportive de către autoritățile locale, cu garanții acordate de către stat | Ministerul Sportului | Asociația Municipiilor A.Co.R.GAL-uri | Iunie 2024 - bază continuă | Corelare cu 2.8 – Programul Sportul în comunități Corelare cu 6.4 – harta bazei materialev sportive existente | |||||||||
| 5. Cadrul Legal | |||||||||||||||
| 5.1 | Actualizare cadru legal – nouă lege a sportului | Inițierea unui proces de actualizare și modificare a legislației ce afectează zona sportivă cu propuneri de acțiuni pe termen scurt, mediu și lung -cu participarea ministerelor de linie, reprezentanți COSR, federații, cluburi etc. Task force grupuri de lucru – cadru legal | Ministerul Sportului | COSR Federații Sportive Cluburi Asociația Municipiilor A.Co.R. Ministere Ministerul Educație, Ministerul Sănătății, Ministerul Mediului, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne INCS CNFPA | Iunie 2023 – Martie 2024 Pachet schimbări imediate: iulie 2023 legea sportului: Martie 2024 | Corelare cu P2 2.1 – harta instituțiilor – atribuții, competențe, responsabilități – urmărire complementaritate Corelare P3 – Ocupații noi în domeniul SPORT , career path parcurs profesional, resursă umană performantă | |||||||||
| 5.2 | Pachet de măsuri ”quick wins” măsuri/câștiguri/victorii rapide - cadrul legal | Adoptarea unui pachet de măsuri legale rapide, cu o intervenție minimă care să rezolve probleme operaționale întâmpinate de cei implicați în sport reglementări privind finanțarea cantonamentelor, cuantumul diurnei sportivilor, surse de finanțare alternative, integrare sportivi în urma încheierii activității sportive de performanță | Ministerul Sportului | COSR Federații Sportive Cluburi Asociația Municipiilor A.Co.R. MinistereMinisterul Educație, Ministerul Sănătății, Ministerul Mediului, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne INCS CNFPA | Iunie 2023- Septembrie 2024 | Corelare cu 5.1 – actualizare cadru legal Măsuri imediate cu resurse minimale – input din partea actorilor cointeresați | |||||||||
| 5.2 | Transformarea sportului de performanță – pachet standarde de performanță federații | Definirea și implementarea unui pachet de reglementări privind funcționarea federațiilor olimpice și neolimpice stabilit prin parteneriat între minister și federații. Stabilirea unui set de standarde comune/minime de performanță/ calitate pentru funcționarea federațiilor sportive | Ministerul Sportului | Federații Sportive | Iunie 2023 - Octombrie 2023 | Corelare cu actualizare cadru legal 5.1 – suprapuneri- elemente interconectate | |||||||||
| 5.3. | Transformarea sportului de performanță – pachet organizare și funcționare cluburi sportive de drept public/privat | Definirea și operaționalizarea unor noi modele de funcționare si operare pentru cluburile sportive pe baza experiențelor si bunelor practici internaționale | Ministerul sportului | Federații Sportive Cluburi Sportive | Iunie 2023- Decembrie 2023 | Corelare cu 5.1 – actualizare cadru legal – suprapuneri - elemente interconectate | |||||||||
| 5.4. | Transformarea sportului de performanță – sporturi de interes național | Identificarea sporturilor prioritare la nivel național și mecanisme de susținere a acestora | Ministerul Sportului | Task force intern grup de lucru intern Federații | Iunie 2023- Septembrie 2024 | Corelare cu 5.1 actualizare cadru legal | |||||||||
| 6. Infrastructură | |||||||||||||||
| 6.1 | Centre Regionale de Excelență în Sport | Dezvoltarea unor centre regionale de excelență sportivă în zona sporturilor de performanță cu potențial ridicat | Ministerul Sportului | Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației prin CNI S.A., Asociația Municipiilor, U.N.C.J.R. | Septembrie 2023- Septembrie 2026 | Corelare cu 5.1 – actualizare cadru legal | |||||||||
| 6.2 | Ghid de bune practici în dezvoltarea bazei materiale sportive, | Dezvoltarea împreuna cu AOR, autoritățile locale unor standarde naționale ”de bune practici” privind construcția de bază materială sportivă, ținând cont de criterii de sustenabilitate, viabilitate economică și lărgire a accesului | Ministerul Sportului | AOR Autorități Locale | Septembrie 2023 - Mai 2024 | Corelare cu 5.1 - actualizare cadru legal | |||||||||
| 6.3 | Program de investiții – Baza materială sportivă în Mediu rural | Inițierea unui program continuu de investiții în baza materială sportivă în mediul rural în colaborare cu GAL-uri și autoritățile locale din mediul rural pe principii de sustenabilitate economică, acces, bazat pe nevoile specifice ale fiecărei comunități | Ministerul Sportului | GAL-uri A.Co.R. | Septembrie 2023 -bază continuă | Corelare cu D4 – finanțare Corelare 2.10 – Programul Național Sportul Rural Stabilirea unei metodologii obiective, criterii de selecție, specificul și desfășurarea programului – decembrie 2023 Lansare progam – iunie 2023 | |||||||||
| 6.4 | Harta bazei materiale sportive, existente | Realizarea unei hărți naționale a bazei materiale sportive existente, proiectate și a investițiilor strategice necesare în viitor. Focalizare pe grad de utilizare corelat cu politica privind creșterea accesului și a oportunităților de a face sport | Ministerul Sportului | ||||||||||||
| 6.5 | Programul Național de Investiții în Baza materială sportivă | Inițierea unui program național de investiții în bază materială sportivă, pe termen scurt, mediu și lung | Ministerul Sportului | Corelare cu 6.4 – harta bazei materiale sportive Corelare cu 6.1 - Centre Regionale de excelență | |||||||||||
| 7. Imagine și Marketing | |||||||||||||||
| 7.1 | Campanie națională pentru încurajarea practicării sportului | Realizarea unei campanii naționale care să încurajeze practicarea sportului prin utilizarea capitalului de imagine a marilor campioni - țintită pe grupuri specifice de audiență copii, persoane cu dizabilități, persoane vâstnice, persoane din categorii sociale defavorizate, persoane cu o stare de sănătate în zona de risc | Ministerul Sportului | Federații Sportive COSR | Septembrie 2023 - Septembrie 2025 | ||||||||||
| 7.2 | Campanie de marketing pentru promovarea practicării sportului în unitatea de învățământ | Dezvoltarea unei campanii naționale care focalizată pe conștientizarea importanței practicării sportului în unitate de învățământ focalizată pe părinți și elevi | Ministerul Sportului | Ministerul Educației | Septembrie 2023 - Septembrie 2025 | Corelare – Program Național Sportul în Unitatea de învățământ, Comitet Interministerial Permanent cu Min. Ed. | |||||||||
Analiza preliminară pe cei trei factori strategici cheie - in extenso Analiza de documente strategice precum și a contextului european relevă existența a trei domenii strategice în sfera sportului:– Sport în școli/educație– Sport de masă/comunități– Sport de performanță/rezultate Cele trei domenii trebuie percepute integrat la nivel național pentru a produce un rezultat strategic: o comunitate națională sănătoasă, implicată în sport și cu performanțe remarcabile. Este foarte important de înțeles ca domeniul strategic 3 este puternic legat și condiționat de primele două domenii.1. Sport în școli/Strategii pentru sport și tineret. + Elemente cheie Accentuarea importanței sportului în cadrul sistemului educațional pe toate nivelurile curriculă, bază materială sportivă, resurse umane, resurse alocate pentru sport și activitate fizică Politici de reducere a barierelor care limitează accesul copiilor cu posibilități materiale reduse la sport Dezvoltarea unei baze materiale sportive, adecvate care să încurajeze participarea săli de sport, echipamente Crearea unui mediu sigur pentru practicarea sportului în școli care să încurajeze participarea în special pentru categoriile defavorizate, reducerea discriminării Asigurarea unui grad ridicat de profesionalizare a corpului profesoral oportunități de dezvoltare profesională și perfecționare Evaluare curriculă și dezvoltarea de arii variate de sport care să atragă un număr cât mai mare de copii Monitorizarea nivelului real de participare a elevilor la orele de sport Activități extracurriculare cu caracter sportiv, număr mai mare+diversitate, care să stimuleze componenta de voluntariat Sportul și activitatea fizică valorificate ca factor de incluziune socială Atenție sporită corelației dintre activitate fizică, sport, nutriție și stare de sănătate/dezvoltare armonioasă Colaborare transsectoriala cu mediul non-profit, mediul privat alături de autoritățile locale pentru a dezvolta proiecte inter-disciplinare săptămâna sportului în școli, competiții sportive extra-curriculare, activități fizice non-formale + Context Sportul în școli reprezintă un pas important în dezvoltarea armonioasă a tinerilor și viitorilor adulți, promovând importanța sportului și a educației pentru sănătate, susținând conștientizarea în masă a beneficiilor din perspectiva sănătății fizice și psihice. Însă această conștientizare trebuie să fie susținută de politici de reducere a barierelor care limitează accesul copiilor cu posibilități materiale reduse la sport. România este o țară cu un grad foarte mare de sărăcie în rândul copiilor și de aceea atenția în aceasta zonă este esențială, recomandându-se reducerea excluziunii sociale prin sport, prin facilitarea echipamentelor adecvate pentru prevenirea accidentărilor, pentru elevii cu dizabilități, și prin crearea unui mediu sigur pentru desfășurarea activităților fizice. Acest lucru implică în același timp și toleranță zero la hărțuirea fizică, verbală, sexuală a elevilor. Din perspectiva sportului în școli, accentul cade în primul rând pe zona de bază materială sportivă, dezvoltarea sălilor de sport, înlocuirea echipamentelor vechi cu unele noi, crearea unui mediu sigur în care elevii pot practica diferite sporturi, atât în interior cât și în exterior. În această zonă este necesara inițierea unui program național de specialitate, coordonat de minister. Este importantă diversitatea sporturilor practicate, tocmai pentru a face activitățile fizice atractive pentru elevi. La fel, numărul de ore de sport pe săptămână este încă un element important, corelat cu activitățile efective ce se vor desfășura în intervalul respectiv programa școlară. Profesorii de educație fizică și sport reprezintă un alt punct cheie de interes, deoarece nivelul lor de calificare, implicare și experiență are un efect major în nivelul de implicare a tinerilor în activitățile sportive - atât pe durata școlii, dar și posibilitatea de a practica sporturi de performanță. Calitatea antrenorilor/profesorilor de educație fizică și sport trebuie menținută prin verificări constante, dezvoltare profesională continuă și prin stimularea introducerii unei arii variate de sporturi pe durata educației formale unitate de învățământ, sporturi și activități de recreere diverse creșterea apetitului pentru sport. La fel, este importantă măsurarea și monitorizarea nivelului de participare a elevilor în activitățile sportive în mod real, împreună cu stimularea pe scara largă a activităților extracurriculare de sport, ex. posibile colaborări dintre școli și cluburi sportive de drept public/privat, precum și organizarea de competiții sportive între școli. Un pas important în promovarea sportului în școli și creșterea interesului față de sport ține și de finanțarea de Grant-uri și cercetări corelate cu activitățile sportive în școli, care pot susține viitorii sportivi de performanță. Activitatea fizică reprezintă orice mișcare corporală produsă de mușchii scheletici care necesită un consum de energie, conform Organizației Mondiale a Sănătății OMS*36). Activitățile fizice regulate pot îmbunătăți funcțiile musculare și în special funcțiile locomotorii pentru copiii în creștere. Mai mult, prin activitățile fizice desfășurate, copiii și tinerii dezvoltă o mai bună coordonare, echilibru, o viteză de reacție mai bună, împreună cu dezvoltarea abilităților cognitive, psihice, emoționale și sociale. *36) Campania Luna Națională A Informării Despre Efectele Activității Fizice: https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2020/09/ANALIZA-DE-SITUAȚIE-ACTIVITATE-FIZICA-2020.pdf Conform OMS, copiii și tinerii cu vârste cuprinse între 5 și 17 ani ar trebui să desfășoare cel puțin 60 de minute de activități fizice pe zi, cel puțin de 3 ori pe săptămână pentru dezvoltarea mușchilor și a coordonării locomotorii. În schimb, doar 23% dintre copii și adolescenți desfășoară suficiente activități fizice moderate și intense*37), lucru care a dus la creșterea numărului de copiii cu creșteri dizarmonice din cauza greutății și a problemelor de sănătate produse de riscul pre-obezității și obezității. *37) România: Phisical Activity Facrsheet 2018: https://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/382577/romama- eng.pdf
Conform raportului național din perioada 2018-2019, dezvoltarea dizarmonică a elevilor din cauza problemelor de greutate este semnificativ mai ridicată, comparativ cu dezvoltarea dizarmonică din cauza altor motive probleme de sănătate, condiții de trai. Astfel, putem observa că cele mai semnificative date sunt pentru elevii din clasa a VIII-a, atunci când elevii ating pragul pubertății. Valorile de 23,9% sunt semnificativ ridicate și putem observa punctul în care problemele de greutate și lipsa activităților fizice pot afecta chiar și elevii din clasa a IV-a, existând un procentaj de 22,3% dintre care au o dezvoltare dizarmonică din cauza greutății excesive, unii riscând să intre în pragul de pre-obezitate. În cazul elevilor din mediul rural putem observa procente mai reduse comparativ cu elevii din mediul urban, situația cea mai semnificativă fiind în rândul elevilor din cadrul școlilor profesionale valori de 13,4% și în rândul elevilor din clasa a XII-a și a VIII-a 12,8% și respectiv 11,6%. Dezvoltarea dizarmonică din cauza greutății poate fi motivată și de stilul de viață, alimentația oferită și situația familială și financiară. Dezvoltarea dizarmonică în rândul elevilor este substanțială din perspectiva problemelor legate de luarea excesivă în greutate, atât în mediul rural, cât și în mediul urban, comparativ cu dezvoltarea dizarmonică din alte motive .Conform Raport Național de Sănătate a Copiilor și Tinerilor din România 2018, rata obezității în rândul copiilor și tinerilor a crescut de la 26% în 2002 la 30,2% în 2019.
+
Baza materială sportivă școlară Conform Edupedu, "sunt considerate unități de învățământ: creșele, grădinițele de copii, școlile primare și gimnaziale; școlile speciale primare și gimnaziale; instituțiile de învățământ preuniversitar; grupurile școlare în cadrul cărora funcționează mai multe niveluri de educație, școlile de arte și meserii profesionale, de maiștri, postliceale, instituțiile de învățământ superior". În România, în anul 2019 au fost înregistrate un total de 7001 de unități de învățământ, dintre care 3884 de unități înregistrate în mediul urban și 3117 de unități școlare în mediul rural. Comparativ cu anul 2009, când au fost înregistrate 8244 de unități școlare, numărul acestora a scăzut cu 1243 de unități în intervalul 2009-2019, atât pentru mediul rural, cât și pentru mediul urban. Potrivit art. 6 alin. (8) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare "toate unitățile de învățământ, de stat sau particulare, existente sau nou-înființate, au obligația să dispună sau să aibă acces la bazele și instalațiile sportive, pentru a permite desfășurarea lecțiilor de educație fizică și practicarea sportului cu elevii și studenții". Din perspectiva bazei materiale sportive în cadrul școlilor, se poate observa un trend pozitiv în perioada 2007-2019, numărul terenurilor de sport, a bazinelor de înot și a sălilor de gimnastică a crescut, dar nu toate unitățile de învățământ beneficiază de acestea. Din totalul de 7001 de unități înregistrate în 2019, doar 5577 au avut la dispoziție terenuri de sport, 4851 au beneficiat de săli de gimnastică și 52 de unități au avut bazine sportive.Baza materială sportivă. Sursa: Institutul Național de Statistică + Structura curriculară Conform Ministerului Educației, situația orelor de educație fizică și sport din programa școlară este după cum urmează:a. Pentru învățământ primar: ● la clasele P, a I-a și a II-a: 2 ore de educație fizică pe săptămână ● la clasele a III-a și a IV-a: 2 ore de educație fizică pe săptămână predate de profesorul de educație fizică și sport și 1 oră de joc și mișcare - predată de învățătorb. Pentru învățământ gimnazial: 2 ore de educație fizică și sport pe săptămânăc. Pentru învățământ liceal: 1 oră de educație fizică și sport pe săptămână excepție clasa a X-a, profilul matematică-informatică, unde sunt 2 ore de educație fizică și sport pe săptămânăd. Pentru învățământ profesional: 2 ore de educație fizică și sport pe săptămână Din perspectiva sporturilor practicate atât în cadrul învățământului primar cât și secundar, se practică preponderent atletismul, gimnastica și jocurile*38) de natură să dezvolte abilitățile locomotorii și de coordonare ale elevilor, însă curriculumul național nu oferă alternativa unor activități opționale pentru activitățile fizice, acestea fiind clasate pe ultimele locuri, nefiind considerate relevante. *38) Educația fizică și Sportul în Școlile din Europa: https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/1235c563-def0- 401b-9e44-45f68834d0de/language-ro/format-PDF Astfel, luând în considerare aceste aspecte, elevilor le este limitat accesul atât la sporturile și activitățile clasice desfășurate în cadrul orelor de sport, dar mai ales posibilitatea de a performa un sport atractiv, ce poate fi transformat în sport de performanță pe viitor, atât din cauza limitărilor impuse de curriculă, cât și din cauza limitărilor impuse de baza materială sportivă insuficientă.a) Activități obligatorii
b) Activități opționale Activități sportive obligatorii în școli. Sursa: https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/1235c563--def0-401b-9e44-45f68834d0de/language-ro/format-PDF Conform Ordinului ministrului sănătății publice și al ministrului educației și cercetării nr. 520/2007 pentru aprobarea Metodologiei privind eliberarea scutirilor medicale de la orele de educație fizică și sport pentru elevi și studenți și a Baremului medical cuprinzând afecțiunile pentru care se acordă scutirile medicale de la orele de educație fizică și sport, există o serie de activități fizice recomandate în funcție de nivelul de învățământ, în cadrul Anexei nr. 1, pentru clasele I-IV se recomandă activități pentru efort fizic minim, pentru a dezvolta deprinderile locomotorii de bază, eforturi fizice medii pentru dezvoltarea calităților motrice de bază viteză, rezistență, forță și îndemânare și eforturi fizice mari pentru dezvoltarea deprinderilor sportive specifice atletismului. Pentru clasele V-VIII, efortul fizic mic se înțelege prin deprinderile sportive specifice atletismului și deprinderile utilitar-aplicative echilibru, cele medii țin de deprinderi motrice cățărare, târâre, escaladare, sărituri, jocuri sportive și rezistență cardiorespiratorie, iar activitățile pentru efort fizic mediu-mare țin, la fel, de atletism, în principal viteză, în timp ce activitățile fizice intense țin de viteză, dar și îndemânare, ștafetă. În cadrul învățământului liceal sunt sugerate activitățile sportive cu efort mic-mediu, și anume optimizarea dezvoltării motrice prin programe complexe de dezvoltare fizică, despre efortul fizic mediu, prin competiții practicate în cadrul disciplinelor sportive, și efort fizic mediu-maxim, prin jocuri sportive cum ar fi baschet, handbal sau fotbal. Voleiul este considerat un sport de efort mic spre mediu, în timp ce în categoria sporturilor intense intră programele de culturism, fitness și sport aerobic. Însă luând în considerare baza materială sportivă școlară sportivă, practicarea sporturilor alternative este într-un trend static, fiind necesară dezvoltarea diversității sportive pentru a atrage elevii în practicarea sporturilor alternative. În cadrul Ordinului ministrului sănătății publice și al ministrului educației și cercetării nr. 520/2007 este menționat baremul medical ce cuprinde afecțiunile pentru care se acordă scutirile medicale de la orele de educație fizică și sport. În cadrul baremului sunt menționate 16 afecțiuni principale, fiecare cuprinzând între 8 și 70 de grupe de afecțiuni, ajungându-se la un total de 354 de posibile afecțiuni aflate în cele 16 categorii principale pentru care elevii pot primi scutiri temporare, parțiale, parțial-anuale sau totale de la orele de educație fizică și sport. În schimb, în România, pe lângă analizele efectuate de către specialiști, există și posibilitatea eliberării scutirilor efectuate de către părinți pentru perioade temporare, lucru care poate afecta numărul elevilor care iau parte la activitățile desfășurate în cadrul orelor de educație fizică și sport. Educație pentru sănătate Prin intermediul Programului Național "Educație pentru sănătate în școala românească", lansat în decembrie 2001, ca urmare a nevoilor identificate și transmise de către cadrele didactice, s-a elaborat curriculumul materiei opționale de educație pentru sănătate pentru învățământul primar, gimnazial și liceal raportându-se în principal la tendințele de la nivel național și european și la dinamica și necesitățile generate de evoluțiile sociale. Scopul materiei a fost de a-i ajuta pe elevi să-și însușească un limbaj specific educației pentru sănătate și să recunoască comportamentele sănătoase sau cele de risc. În cadrul Programului Național "Educație pentru sănătate în școala românească"s-au luat în considerare elemente elementare, igiena personală, activitatea și odihna, protecția mediului, nutriție, sănătate mintală și comportamentele de risc abuz de substanțe, abuz în familie. Există mențiuni legate de importanța educației fizice și sportive în dezvoltarea armonioasă a organismului și despre importanța alimentației sănătoase și echilibrate începând de la curriculumul clasei a III-a, însă, luând în considerare lipsa obligativității de a preda materia respectivă, nivelul de atractivitate este în scădere. La fel, nu sunt concretizate anumite sporturi sau activități fizice care ar putea contribui la o dezvoltare armonioasă a elevilor în cadrul curriculei, oferindu-i cadrului didactic posibilitatea de a alege subiectele principale de predare, lucru care determină concentrarea preponderent pe biologie sau științe sociale. dat fiind faptul că educația pentru sănătate este o materie opțională în România, școlile pot decide dacă materia va fi predată sau nu, comparativ cu marea majoritate a țărilor europene, care au înțeles importanța materiei și au integrat curriculumul ca fiind obligatoriu de sine stătător materie diferită sau au integrat materia în alte discipline diferite.
+
Evaluarea activităților sportive în școli La nivel european se folosește atât evaluarea formativă, care încearcă să identifice rezultatele performanțelor, fiind în principal o evaluare calitativă și descriptivă, cu probe scrise sau orale, cât și evaluarea sumativă, care se realizează prin note sau calificative primite pe baza activităților desfășurate. Unele țări au autonomie școlară în stabilirea metodelor de evaluare pentru educație fizică și sport sau nu există o evaluare formală constantă. În Slovenia, Letonia și Polonia, notele sunt acordate din anul IV de învățământ, iar în Finlanda, notele sunt obligatorii doar din anii VIII și IX de învățământ. În România, evaluarea se realizează pe toate nivelurile de învățământ, existând bareme de evaluare specifice pentru învățământul primar, gimnazial, liceal și profesional pentru rezistență, îndemânare, aerobic, gimnastică și jocuri sportive. "Sistemul Național Școlar de Evaluare la Educație Fizică și Sport"*39), introdus în 1999,care este în prezent în vigoare, prezintă metodologia de evaluare și probele specifice pentru fiecare nivel de învățământ. Se prezintă modul de evaluare a calităților motrice ale elevilor și metodele de desfășurare a probelor sportive. *39) Sistemul Național Școlar de Evaluare la Educație Fizică și Sport: http://www.lpsiasi.ro/documente/legislație/mects/brosura_evaluare.pdf Metodologia neactualizată din 1999 poate limita oportunitățile sportive ale elevilor și le poate restrânge diversitatea de sporturi practicate în școli, lucru ce poate întârzia dezvoltarea bazei materiale sportive școlare și poate limita nivelul de atractivitate față de sport. Corpul profesoral*40) *40) Educația fizică și sportul în școlile din Europa: https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/1235c563-def0-401b-9e44-45f68834d0de/language-ro/format-PDF În România, doar cadrele didactice formate în domeniul educației fizice au dreptul de a preda această disciplină, la fel cum este în Spania, Grecia, Polonia, sau Letonia. În unele țări școlile pot avea autonomie în a alege un profesor de educație fizică și sport sau un cadru didactic, iar în situații excepționale, cadrele didactice pot preda disciplina de educație fizică în cazul numărului redus de profesori de educație fizică și sport. Situația insuficienței resursei umane se regăsește în Grecia, Belgia dar și în România, în special în mediul rural, unde există un procentaj de aproximativ 15% de cadre didactice care nu au pregătire de educație fizică și sport care predau această disciplină școlară. În România, pentru calificarea ca profesor de educație fizică și sport la nivel primar sau secundar inferior este necesară o diplomă de licență în domeniul educației fizice, însă în 15 țări din U.E. este nevoie de diplomă de Master pentru a primi calificarea de profesor de educație fizică și sport la nivelul de învățământ secundar Italia, Franța, Spania, Germania, Cehia etc. În România nu este necesară o diplomă de Masterat pentru a putea fi profesor de educație fizică și sport, iar acest lucru limitează oportunitățile de creștere a calității predării și a atractivității locului de muncă, în special în mediul rural. OM-urile privind metodologia de acreditare și evaluare periodică, alături de programele aprobate pentru dezvoltarea profesională continuă a cadrelor didactice, nu prezintă specific programe destinate profesorilor de educație fizică și sport, exceptând programele ce conțin educație pentru sănătate din cadrul programului național "Educație pentru sănătate în școala românească", însă materia respectivă este una opțională. Astfel, oportunitățile de dezvoltare și de specializare a profesorilor de educație fizică și sport pot fi limitate din cauza resurselor limitate alocate pentru creșterea calității și atractivității acestei materii.
+
Activități sportive extracurriculare La nivel european se încearcă diferite alternative pentru a încuraja tinerii să se mențină activi prin programe extracurriculare pentru educație fizică și sport și prin educație pentru sănătate. Marea majoritate a țărilor europene furnizează proiecte sprijinite de autoritățile centrale sau locale pentru a putea promova un stil de viață sănătos prin sport. Aceste inițiative au în vedere aspecte esențiale ale sportului, cum ar fi incluziune socială copii cu dizabilități făcând parte din grupul țintă și susținerea tinerilor atleți prin organizarea competițiilor sportive, activităților legate de sport și nutriție și prin educarea cu privire la menținerea unei vieți active. În România, activitatea unităților din subordinea Ministerul Educației este reglementată de Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ cu program sportiv integrat, aprobat prin Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 5568/2011, cu completările ulterioare și de actele normative specifice pentru fiecare tip de unitate în parte. Cluburile din subordinea MEd sunt, după cum urmează: ● Cluburi sportive școlare/Palate ale Copiilor - 73 unități care dețin Certificate de identitate sportivă ---CIS. Cluburile și palatelor copiilor sunt reglementate prin anexa nr. 1 la Regulamentul de organizare și funcționare a unităților care oferă activitate extrașcolară, aprobat prin Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 5567/2011, cu modificările ulterioare. ● Colegii care dețin Certificat de identitate sportivă: 16 unități. ● Licee care dețin Certificat de identitate sportivă: 21 de unități. ● Licee cu program sportiv care dețin Certificat de identitate sportivă: 33 de unități. ● Cluburi sportive Universitare - 30 de unități.
+
Sinteză. Sportul în școli Sportul în școli și educația fizică reprezintă elemente cu un potențial de dezvoltare ridicat, mai ales în contextul dezvoltării dizarmonice din cauza greutății excesive la copii și adolescenți. În momentul de față este importantă promovarea mesajului legat de importanța sportului și a educației pentru sănătate, iar investițiile financiare și non-financiare sunt esențiale pentru dezvoltarea și îmbunătățirea acestei discipline. Investițiile în modernizarea și dezvoltarea bazei materiale sportive școlare reprezintă un alt element cheie pentru asigurarea practicării sportului într-un mediu sigur, alături de creșterea calității profesorilor de educație fizică și sport, mai ales în mediul rural și prin oferirea unor programe clare pentru dezvoltarea profesională continuă. Pentru acest lucru sunt necesare politici clare de reducere a barierelor care limitează accesul copiilor cu posibilități materiale reduse, la activitățile sportive. Educația pentru sănătate și activitățile extracurriculare sunt necesar a fi accentuate și promovate, pentru a susține educația despre nutriție, incluziunea socială, dar și pentru a crește aria de sporturi practicate în școli, lucru ce poate crește atractivitatea tinerilor față de activitățile fizice. La fel, este necesară monitorizarea și raportarea reală a calificărilor profesorilor de educație fizică și sport, a creșterii resursei umane dar și o monitorizare reală a participării elevilor la orele de sport pentru a putea crește calitatea acestora.
+
Pericole strategice1. Deficiențe la nivelul resursei umane - principalul factor ține de resursa umană insuficientă, mai exact a profesorilor de educație fizică și sport specializați. Acest lucru are un efect negativ asupra calității orelor de sport, dar și asupra nivelului de atractivitate și implicare în cadrul orelor de educație fizică, din partea elevilor. Acest lucru este vizibil în primul rând în cadrul școlilor din mediul rural unde, din cauza lipsei de personal, cadrele didactice sunt nevoite să țină orele de sport, limitând astfel accesul elevilor la o dezvoltare fizică armonioasă și la un stil de viață sănătos. De asemenea, calitatea resursei umane trebuie să reprezinte o prioritate - focalizarea pe programe de învățare pe tot parcursul vieții și dezvoltare profesională este esențială în a asigura un grad ridicat de calitate la nivelul profesorilor2. Perspectiva privind sportul și activitatea fizică este una limitată - opțiunile existente privind desfășurarea activităților fizice în cadrul sistemului educațional sunt reduse, comparativ cu celelalte state europene nu există oportunități privind practicarea sporturilor de iarnă, activitate fizică, sport și aventură în natură, dans, înot etc, atât la nivelul materiilor obligatorii, cât și în cazul celor opționale3. Baza materială sportivă școlară sportivă este un alt aspect important ce trebuie luat în vedere din perspectiva pericolelor strategice, mai ales că nu sunt suficiente săli și terenuri de sport, elemente cruciale în desfășurarea activităților sportive școlare de bază. Numărul limitat de facilități sportive reprezintă un impediment în buna desfășurare a activităților fizice.4. Sistemul de evaluare și monitorizare pentru educație fizică este un element formal cu impact redus - din perspectiva evaluării rezultatelor și a performanțelor elevilor, se folosește metodologia de evaluare în vigoare din 1999, și anume "Sistemul Național Școlar de Evaluare la Disciplina Educație Fizică și Sport". Metodologia are scopul de a ghida profesorii specialiști în privința activităților sportive de rezistență, îndemânare, viteză și aerobic și cu privire la probele pe care elevii trebuie să le efectueze pentru a-și primi calificativele și evaluările summative și formative la sport. Luând în considerare lipsa actualizării metodologiei, multe sporturi și potențiale activități pot avea de suferit, iar lipsa diversității în activitățile fizice poate reduce nivelul de interes al elevilor în desfășurarea activităților fizice. De asemenea, datele colectate și utilizate în acest proces sunt rareori verificate și nu corespund întotdeauna cu realitatea, pe fondul lipsei unor mecanisme funcționale de monitorizare și control.2. Sport de masă/ sport în comunitate
+
Elemente cheie Sportul de masă pentru toți este un element foarte important în calitatea vieții la nivelul comunităților locale și naționale Nevoia crescută de dezvoltare a bazei materiale sportive - baze sportive indoor și outdoor care să deservească nevoile comunității.
+
Dezvoltarea cluburilor sportive la nivel local Încurajarea voluntariatului și stimularea activităților sportive în rândul grupurilor cu participare tradițional redusă ex persoanele de gen feminin, persoanele vârstnice etc Oferirea de programe naționale care să combată sedentarismul, viața nesănătoasă, violența, consumul de droguri și dezvoltarea incluziunii sociale prin sport Dezvoltarea unor campanii de conștientizare pentru a sublinia importanța mișcării zilnice și a sportului. Aici se pot identifica parteneri majori din zona de business, care sa susțină campaniile. Campaniile trebuie sa sublinieze și importanța sportului la nivel local factor cheie pentru calitatea vieții Încurajarea angajatorilor să ofere/propună metode alternative de transport a angajaților, care să implice activități sportive mersul cu bicicleta, mersul pe jos Dezvoltarea unei baze materiale urbane care sa încurajeze sportul comunitar piste de bicicletă, zone verzi, zone de alergare, zone amenajate pentru fitness etc. Este esențial ca administrațiile locale sa integreze în strategiile comunitare politici integrate în domeniul sportiv. Valorificarea patrimoniului natural existent cu intervenții minime, care să atragă oamenii să practice sport în natură Stimularea inovării digitale prin sport - utilizare de gadget-uri, aparatură inteligentă, gamification Conectarea cu autoritățile locale pe zone clare de acțiune: baza materială sportivă, încurajare participare la activități fizice și sport, includerea sportului în strategiile și politicile locale Dezvoltarea cluburilor sportive și a bazei materiale locale destinate sportului și activităților fizice, precum și asigurarea unui grad cât mai ridicat de acces a populației largi la acestea Integrarea sportului și a activității fizice, în general, în politicile/strategiile locale, conectarea și integrarea în conceptul mai larg de calitate a vieții Stimularea voluntariatului și practicării sportului de toate categoriile Conectarea cu politici naționale: baza materială sportivă, combatere de violență/sedentarism, incluziune, stil de viață sănătos
+
Context Conform OMS, activitatea fizică este definită ca orice mișcare corporală produsă de mușchii scheletici care necesită consum de energie - de exemplu mersul pe jos, ciclismul, sporturile și activități de recreere etc - toate acestea pot fi realizate de către oricine fără o componentă formală cadru formal reglementat. Efectuată în mod regulat și în cantitate adecvată, activitatea fizică îmbunătățește funcțiile musculare și cardiorespiratorii, sănătatea osoasă, reduce riscul de hipertensiune arterială, boli coronariene, accident vascular cerebral, diabet zaharat, diverse tipuri de cancer inclusiv cancer de sân și cancer de colon și depresie; reduce riscul de căderi, precum și de fracturi și este fundamentală pentru echilibrul energetic și controlul greutății. Termenul "activitate fizică" este diferit de cel de "exercițiu fizic", o subcategorie a activității fizice, care este planificată, structurată, repetitivă și își propune să îmbunătățească sau să mențină una sau mai multe componente ale condiției fizice. Dincolo de exerciții fizice, orice altă activitate fizică ce se desfășoară în timpul liber, pentru transportul spre și din anumite locuri sau ca parte a muncii unei persoane, are un beneficiu pentru sănătate*41). *41) Guvernul României, Institutul Național de Sănătate Fizică, Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate, Centrul Regional de Sănătate Publică Sibiu,2020, Campania națională a informării despre efectele activității fizice, online: https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2020/09/ANALIZA-DE-SITUA%C8%9AIE-ACTIVITATE-FIZICA-2020.pdf Activitatea fizică are beneficii semnificative pentru sănătate și contribuie la prevenirea a numeroase afecțiuni - lipsa sau insuficiența acesteia reprezintă un factor de risc pentru bolile netransmisibile cum ar fi bolile cardiovasculare, cancerul, diabetul zaharat dar și alte stări agravante precum obezitatea. Statele membre OMS au ca obiectiv să reducă activitatea fizică insuficientă cu 10% până în 2025. OMS recomandă*42): *42) Informații preluate din:Guvernul României, Institutul Național de Sănătate Fizică, Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate, Centrul Regional de Sănătate Publică Sibiu,2020, Campania luna națională a informării despre efectele activității fizice, online: https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2020/09/ANALIZA-DE- SITUA%C8%9AIE-ACTIVITATE-FIZICA-2020.pdf WHO, Physical Activity, https://www.who.int/health-topics/physical-activity WHO, 2018, Global action plan on physical activity 2018-2030: more active people for a healthier world https://www.who.int/publications/i/item/97892415141871. Copiii și adolescenții cu vârste cuprinse între 5 și 17 ani ar trebui să efectueze zilnic cel puțin 60 de minute de activitate fizică de intensitate moderată până la intensă. Activitatea fizică practicată mai mult de 60 de minute pe zi va oferi beneficii suplimentare pentru sănătate.Tinerii ar trebui să includă în stilul lor de viață activități care întăresc mușchii și oasele, de cel puțin 3 ori pe săptămână.2. Adulții cu vârsta cuprinsă între 18 și 64 de ani ar trebui să practice săptămânal cel puțin 150 de minute de activitate fizică de intensitate moderată sau cel puțin 75 de minute de activitate fizică de intensitate viguroasă sau o combinație între cele două.3. Adulții cu vârsta peste 65 de ani ar trebui să să practice săptămânal 150 de minute de activitate fizică de intensitate moderată sau cel puțin 75 de minute de activitate fizică de intensitate viguroasă sau o combinație între cele două. Cei cu mobilitate redusă trebuie să efectueze activități fizice pentru a îmbunătăți echilibrul și a preveni căderea, în 3 sau mai multe zile pe săptămână. Activitatea fizică insuficientă este unul dintre factorii de risc pentru mortalitatea generală, care este în creștere în multe țări, afectând sănătatea generală la nivel mondial. Persoanele care sunt insuficient active fizic au un risc crescut de 20% până la 30% de deces în comparație cu persoanele care sunt suficient de active. Recomandările Consiliului Uniunii Europene privind promovarea intersectorială a activității fizice de îmbunătățire a stării de sănătate 2013/C 354/01 subliniază de asemenea importanța activității fizice în menținerea și îmbunătățirea sănătății.
+
Activitate fizică și sport în România1. Frecvența Conform Eurobarometrului 472 pentru Sport și Activități Fizice*43), 61% dintre cetățenii europeni afirmă faptul că merg pe jos cel puțin 10 minute pe zi, în timp ce 15% dintre aceștia au menționat că nu se angajează în activități fizice sau mers pe jos minim 10 minute pe săptămână. Sedentarismul reprezintă principalul impediment în desfășurarea activităților fizice, din cauza locului de muncă, a stilului de viață sau a diferitelor afecțiuni. Astfel, 69% dintre cetățenii europeni au afirmat că stau la birou între 2.5 și 8.5 ore, 12% au menționat că petrec peste 8.5 ore la birou sau pe scaun și doar 16% dintre respondenți au menționat că stau mai puțin de 2.5 ore. *43) https://www.europarc.org/wp-content/uploads/2020/01/Special-Eurobarometer-472-Sports-and-physical-activity.pdfA. Exercitarea sau practicarea sportului Potrivit dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare, "prin educație fizică și sport se înțelege toate formele de activitate fizică menite, printr-o participare organizată sau independentă, să exprime sau să amelioreze condiția fizică și confortul spiritual, să stabilească relații sociale civilizate și să conducă la obținerea de rezultate în competiții de orice nivel". Conform datelor obținute în 2017, la nivelul Uniunii Europene se poate observa un trend negativ în practicarea sportului, unde doar 40% dintre respondenți au afirmat că practică sport cu regularitate sau cu o oarecare regularitate, iar 60% din totalul respondenților au afirmat că nu se implică deloc sau foarte rar în activități fizice. Grafic 10. Timpul petrecut pentru desfășurarea activităților fizice. Sursa: Eurostat, 2014 https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/hlth_ehis_pe2e$DV_301/default/table?lang=en. Din perspectiva analizei realizate pe timpul petrecut pentru desfășurarea activităților fizice pentru sănătate 2014, putem observa România 84,4%, împreună cu Bulgaria 82,7% și Grecia 74,1% au obținut cel mai ridicat procentaj pentru lipsa activității fizice -0 minute dedicate activităților fizice. La fel, România a obținut cele mai mici procentaje și pentru desfășurarea activităților fizice între 1 minut și 149 de minute 7%, între 150 și 299 de minute 4,6%, 150 de minute sau mai mult 8,6% și 300 de minute sau mai mult 4%. Cele mai mari procentaje pentru categoria 1 minut și 149 de minute au fost obținute de Ungaria 27,9% pentru între 150 și 299 de minute și 150 de minute sau mai mult, Islanda a obținut cele mai mari procentaje 30,6%, respectiv 60,8, iar pentru ultima categorie analizată, Norvegia a obținut cel mai ridicat procent, de 36,1%.| 2014 | 2017 | ||
| Țara | Proporția adulților ce au raportat activitate fizică săptămânală (%) | Țara | Proporția adulților ce au raportat activitate fizică săptămânală (%) |
| Norvegia | 36,1 | Estonia | 71.4 |
| Danemarca | 31 | Marea Britanie | 45,5 |
| Suedia | 30,7 | Danemarca | 44,1 |
| Islanda | 30,2 | Slovacia | 43,8 |
| Austria | 29,4 | Irlanda | 42,5 |
| Finlanda | 28.2 | Țările de Jos | 41,9 |
| Germania | 26,4 | Suedia | 41,8 |
| Slovenia | 22,4 | Slovenia | 39,2 |
| Spania | 21,1 | Finlanda | 36,1 |
| Ungaria | 16.8 | Bulgaria | 36 |
| Slovacia | 114 | Germania | 32,7 |
| Cehia | 14.1 | Polonia | 28,9 |
| Estonia | 12,1 | Spania | 28,7 |
| Letonia | 11.8 | Cehia | 25,9 |
| Franța | 11.7 | Norvegia | 24.7 |
| Croația | 10.6 | Italia | 24,2 |
| Cipru | 10.4 | Macedonia de Nord | 23,6 |
| Portugalia | 9,3 | Franța | 23,1 |
| Grecia | 9,1 | Serbia | 22,4 |
| Italia | 8,9 | Belgia | 20,9 |
| Lituania | 8,9 | Grecia | 20,8 |
| Bulgaria | 5,5 | Ungaria | 17,9 |
| România | 4 | Cipru | 16.4 |
| Turcia | 2,4 | Portugalia | 14.1 |
| România | 13,5 | ||
| Austria | 11,3 | ||
| Malta | 6,2 | ||
Sursa: Eurobarometrul 472. Sport și Activități Fizice, 2018. Luând în considerare media de la nivelul Uniunii Europene, putem observa că România depășește media de la nivel european cu 16% pentru lipsa totală de implicare în alte activități fizice, 51% respondenți afirmând că nu practică sporturi recreative sau pentru sănătate. 25% dintre respondenți au afirmat că practică rareori activități fizice și doar 9% dintre respondenții din România au afirmat că se angajează în activități fizice cu regularitate. Sursa: Eurobarometrul 472. Sport și Activități Fizice, 2018. Alte țări care au prezentat trend-uri negative și care au depășit media europeană de neimplicare în activitățile sportive, într-un mod alarmant sunt Cipru 52%, Spania 51%, Italia 57% și Malta 68%, care a obținut cel mai ridicat procentaj în lipsa participării și implicării în activități sportive, din totalul țărilor europene.2. Nivelurile de angajament Din perspectiva nivelurilor de angajament, se dorește să se stabilească principalele trend-uri cu privire la intensitatea activităților fizice și procentul obținut la nivel european și național, dar și a frecvenței repausului și a nivelului în care acesta este întâlnit, pentru a avea o imagine clară a frecvenței activităților fizice versus frecvenței repausului.A. Activitate fizică viguroasă La nivel european, doar 42% dintre respondenți doar 15% au menționat că desfășoară activități fizice între 4 și 7 zile, au declarat că participă frecvent sau deseori în activități fizice riguroase și un procent ridicat, 58% din totalul respondenților au afirmat că nu se angajează în activități fizice complexe, viguroase. Astfel se poate observa din perspectiva activităților fizice intense o lipsă de inițiativă și implicare pentru practicarea activităților de acest tip. Din perspectivă comparată, se poate observa că Portugalia a obținut cel mai ridicat procentaj pentru lipsa implicării în activități fizice riguroase 79%, alături de Malta 78%, Italia 74% și România cu un procent de 69% dintre respondenții care au afirmat că nu desfășoară deloc activități fizice riguroase. Astfel, România depășește cu 11% media europeană din perspectiva sedentarismului și a implicării minimale în activitățile fizice intense, datorită procentului de doar 13% dintre respondenți care practică activități viguroase între 4 și 7 zile și doar 18% care au afirmat că practică între 1 și 3 zile. Acest lucru generează o necesitate în a promova beneficiile practicării sporturilor viguroase pentru a crește calitatea vieții și pentru a promova un stil de viață sănătos, în special în rândul persoanelor de vârstă a doua.B. Activitate fizică moderată Din perspectiva activităților fizice moderate, persoanele de gen masculin sunt mult mai dispuse să participe în asemenea activități, comparativ cu persoanele de gen feminin, deoarece 25% dintre persoanele de gen masculin au declarat că fac sport moderat între 4 și 7 zile pe săptămână, comparativ cu 21% dintre respondenții de gen feminin, la nivel european. Astfel, în analiza comparată se poate observa că Malta a obținut cel mai ridicat procent de neimplicare în activitățile fizice moderate 76%, imediat urmată de Portugalia cu 72%, Italia cu 68% și România cu 63%. Astfel, trend-ul de lipsă a participării în activitățile fizice moderate din România depășește cu 16% media de la nivel european. În schimb, din perspectiva activităților sportive moderate desfășurate cel puțin între 1 și 3 zile, diferența este de doar 6 procente dintre media de la nivel național și cea de la nivel european.C. Mersul Din perspectiva mersului pe jos, România prezintă un trend pozitiv în ceea ce privește analiza comparativă la nivel european, pentru că 62% dintre respondenți au afirmat că merg pe jos între 4 și 7 zile, cel puțin 10 minute pe zi și 21% au afirmat că nu desfășoară asemenea activități, depășind cu doar 6% media europeană în cadrul acestei categorii. Astfel, conform datelor din cadrul Eurobarometrului 427 - "Sport și activități fizice", România se clasează aproape de media de la nivel european, lucru care prezintă un potențial de dezvoltare a zonelor pietonale, a parcurilor și a zonelor de recreere în aer liber. La fel, îmbunătățirea infrastructurii de transport în comun și a metodelor alternative de deplasare biciclete/trotinete, procentul persoanelor care merg pe jos sau se deplasează cu mijloace alternative mașinilor personale poate fi în creștere.D. Repaus La nivelul Uniunii Europene se poate observa o medie dominantă de 40% de repaus între 2.31 și 5.30 de ore și doar 12% din totalul respondenților au repaus de 8.31 de ore sau mai mult. Aspectul legat de repaus poate fi influențat de locul de muncă al individului munca la birou, de activitățile desfășurate timp de studiat/desfășurarea activităților stând jos sau alte precondiții starea de sănătate de exemplu. Din perspectivă comparată, România prezintă un trend relativ pozitiv, unde doar 12% dintre respondenți au afirmat că petrec 8.31 de ore sau mai mult în stare de repaus, rezultate identice cu cele ale mediei de la nivelul Uniunii Europene, iar din perspectiva repausului între 5.31 de ore și 8.30 de ore, România este cu 10 procente sub media europeană, lucru care denotă un rezultat pozitiv din perspectiva limitării sedentarismului. Comparativ cu restul țărilor de la nivelul Uniunii Europene, România se clasează relativ bine din perspectiva procentelor moderate oferite de către respondenți pentru numărul orelor de repaus.II. UNDE SE IMPLICĂ CETĂȚENII ÎN SPORT ȘI ALTE ACTIVITĂȚI FIZICE Din perspectiva implicării în diferite scenarii pentru practicarea sporturilor, marea majoritate a indivizilor respondenți de la nivelul Uniunii Europene s-au orientat către activități fizice în aer liber, cum ar fi parcuri sau zone special amenajate mobilier urban, în centre de fitness sau la unitatea de învățământ ori locul de muncă.1. Setări diferite Din perspectiva rezultatelor obținute la nivel european, se poate observa că 40% dintre respondenți desfășoară activități fizice preponderent în aer liber și în parcuri, 32% dintre respondenți practică sportul acasă cu sau fără echipamente sportive și 23% dintre respondenți au menționat că plimbările dintre diferite locuri de interes magazine/ unitate de învățământ/muncă reprezintă momentul în care aceștia desfășoară activități fizice. Astfel, se poate observa un pattern de a desfășura activități fizice sportive pe cont propriu, într-un mediu familiar și fără prea multe implicații financiare, mai ales că doar 15% și respectiv 13% dintre respondenți au menționat că realizează activități fizice în cadrul sălilor de fitness sau a cluburilor sportive. Din perspectiva activităților sportive desfășurate acasă, 60% dintre respondenții din România au afirmat că acesta este mediul în care se antrenează, situație valabilă și pentru alte țări estice, cum ar fi Slovacia, unde 62% dintre participanți au menționat că preferă să facă sport acasă, Ungaria 59%, Lituania 59%, Letonia 54% sau Croația 50%. Din perspectiva mediei europene, marea majoritate a respondenților au preferat să desfășoare exerciții fizice și jocuri sportive în natură.2. Membrii clubului sportiv Din perspectiva deținerii unui abonament la un club sportiv sau o sală de fitness, doar 12% și respectiv 11% dintre respondenți au afirmat că dețin un asemenea abonament. 69% dintre aceștia au menționat că nu aparțin de vreo instituție de acest tip, activitățile lor sportive fiind preponderent spontane sau în aer liber. Astfel, Olanda, Germania și Luxemburg au cele mai ridicate procente din perspectiva abonamentelor la cluburi sportive de drept public/privat, în timp ce Suedia, Danemarca și Irlanda au prezentat cele mai ridicate procente pentru deținerea unor abonamente la săli de fitness, din rândul respondenților. În România pe de cealaltă parte, doar 5% dintre respondenți au afirmat că dețin un abonament la o sală de fitness, alături de alte țări estice cum ar fi Bulgaria 5%, Croația 6%, Letonia 5% cluburi sportive Lituania 7% cluburi sportive.III. ÎNȚELEGEREA MOTIVATORILOR ȘI BARIERELOR LA PARTICIPAREA SPORTIVĂ Este crucial să se identifice principalii factori motivatori și principalele bariere la nivel de comunitate pentru practicarea sporturilor și pentru însușirea unui stil de viață sănătos. Identificarea factorilor cheie pot susține dezvoltarea unor strategii relevante, actuale și pliate pe nevoile comunității în materie de bază materială sportivă,, promovarea activităților fizice și adecvarea nevoilor la cerințele curente.1. Motivatori Elementele cele mai importante din perspectiva desfășurării activităților fizice țin în primul rând de creșterea calității vieții și în special a sănătății indivizilor Astfel, la nivelul Uniunii Europene, 54% dintre respondenți desfășoară activități fizice și se implică activ în diferite sporturi pentru a-și îmbunătăți starea de sănătate, în timp ce 47% doresc să-și îmbunătățească starea fizică sau să-și mențină sau controleze greutatea 23%. Sportul sau activitățile fizice pentru relaxare 38% reprezintă un alt element crucial în creșterea atractivității acestei componente esențiale în calitatea vieții, astfel complexurile sportive, bazele de agrement și mobilierul urban destinat activităților fizice sunt cruciale în creșterea procentului de persoane active. Aceste elemente sunt importante mai ales la nivel național unde, 35% dintre respondenți au afirmat că desfășoară activități sportive pentru a-și îmbunătăți stare de sănătate și 20% dintre aceștia au afirmat că doresc să-și îmbunătățească condiția fizică. Aspecte de acest tip ar trebui luate în considerare ca motivatori principali pentru a putea promova sportul pentru toți și pentru a contribui activ la un stil de viață sănătos.2. Bariere Din perspectiva barierelor, cel mai mare impediment îl reprezintă lipsa de timp 40% din totalul respondenților de la nivel european și lipsa de motivare 20% din totalul respondenților de la nivel european. Chiar dacă prețul abonamentelor nu reprezintă o barieră principală doar 7% dintre respondenți menționând acest lucru, procentajul persoanelor cu abonamente la cluburi sportive sau săli de fitness este destul de redus, lucru prezentat în subcapitolele anterioare. Lipsa de timp sau motivare se prezintă a fi o temă comună la nivelul Uniunii Europene, unde 50% dintre respondenții din România menționând timpul limitat ca fiind principalul factor pentru lipsa interesului pentru sport sau a posibilităților de a desfășura activități sportive. Din perspectiva lipsei de timp, Cipru se clasează pe primul loc în cadrul acestei bariere 57% dintre respondenți, imediat urmat de Malta 51% dintre respondenți, Cehia 50% și România 50%. Pe de cealaltă parte a mediei de la nivelul Uniunii Europene aceasta fiind de 40%, 29% dintre respondenții finlandezi au menționat că lipsa de timp reprezintă impedimentul principal, imediat urmați de Germania 30%, Estonia 33% și Marea Britanie 36%. Un alt aspect relevant de menționat este o lipsă a bazei materiale sportive, lipsă resimțită de 13% dintre respondenții din România, lucru care le poate crea dificultăți în încercarea de a participa în cadrul diferitelor activități sportive, indiferent de motivul pentru care se inițiază acestea. Astfel, din cauza principalelor bariere resimțite atât la nivel european dar și la nivel național, problemele generate de lipsa exercițiilor fizice și a activităților sportive au început să genereze un trend îngrijorător de creștere a ratei obezității, a persoanelor supraponderale și a bolilor cardiovasculare și cronice provocate de un stil de viață nesănătos. Aceste aspecte și-au pus amprenta pe rata mortalității și pe media de viață, pe calitatea vieții și pe nivelul de atractivitate și informare asupra unui stil de viață activ și sănătos.Trend-ul obezității în România la adulții peste 18 ani, ambele sexe, 1975-2016 % Sursa: World Health Organization 2017. Global Health Observatory http://gamapserver.who.int/gho/interactive charts/ncd/risk factors/obesity/atlas.html Conform analizei realiză de OMS în 2017, se poate observa un trend în creștere din 1975 până în 2016, ajungându-se la un procent de 22,5% a ratei de obezitate la adulții de peste 18 ani, însemnând o creștere de 14.2% în perioada sus-menționată. Astfel, trend-ul crescător al persoanelor în prag de obezitate sau obeze amenință nivelul de dezvoltare armonios și sănătos, din perspectiva desfășurării activităților fizice sportive și pentru recreere.
Grafic 9. Procentajul de persoane pre-obeze 2019. Sursa: Eurostat Creșterea menționată în graficul 8 este confirmată de datele din 2019 din Eurostat, care analizează, la nivelul Uniunii Europene, rata persoanelor care se află în prag de obezitate la nivelul țărilor membre. Din perspectiva analizei procentajului de persoane pre-obeze, atât femei cât și bărbați, România are cea mai mare rată, de aproape 50% în rândul bărbaților și de aproape 40% în rândul femeilor. Astfel, din analiza realizată în 2019, reiese faptul că România are cea mai mare rată de persoane aflate în riscul pre-obezității, în timp ce Irlanda are cea mai mică rată a persoanelor ce se află în risc de preobezitate 20% femei și 35% bărbați. În cazul ambelor genuri, s-a depășit media de la nivelul Uniunii Europene cu aproximativ 10% în ambele cazuri.
Grafic. Analiza BMI la nivelul Uniunii Europene. Sursa: Eurostat, 2014 https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/hlth ehis bm1u/default/table?lang=en. Luând în considerare rata scăzută a activităților fizice desfășurate pentru sănătate grafic 10, România a obținut cele mai mari scoruri pentru rata de pre-obezitate, atingând valori de 44.8%, Franța obținând valorile minime de 30%.
Sursa: Campania Luna Națională A Informării Despre Efectele Activității Fizice, 2020 Peste 60% din totalul deceselor din România pot fi atribuite unei serii de factori comportamentali care include și activitatea fizică scăzută*45). Astfel, factori precum obezitatea în rândul adulților și bolile asociate cu supraponderalitatea reprezintă un trend îngrijorător la nivel național. *45) Campania Luna Națională A Informării Despre Efectele Activității Fizice, 2020: https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2020/09/ANALIZA-DE-SITUAȚIE-ACTIVITATE-FIZICA-2020.pdfIV. SUPORT PENTRU PARTICIPAREA SPORTIVĂ ÎN ZONA LOCALĂ A CETĂȚENILOR Participarea sportivă în zona locală face referire la nivelul oportunităților oferite la nivel local de către autoritățile locale, cluburi sportive de drept public/privat sau alți agenți economici pentru practicarea sporturilor. Astfel, accentul cade pe posibilitățile oferite din perspectiva spațiilor verzi, a mobilierului urban destinat activităților fizice, a bazelor sportive și a altor facilități puse la dispoziția populației pentru a se angaja în acțiuni ce țin de sport și activități fizice, indiferent de nivelul de intensitate sau nivelul de angajament pentru recreere, sănătate, performanță.1. Oportunități în zona locală Din perspectiva oportunităților de la nivel local, țările nordice și respectiv vestice au semnalat ce mai înaltă rată de acord și acord total cu privire la oportunitățile oferite la nivel local pentru practicarea diferitelor sporturi și a activității fizice. Astfel, respondenții olandezi au cel mai ridicat procentaj din perspectiva oportunităților oferite la nivel local 66% acord total+28% acord parțial, rezultând un total de 94% dintre respondenți care sunt mulțumiți de oportunitățile și baza materială sportivă pusă la dispoziție, cu un total de acord total+parțial 20 de procente peste media de la nivel european. În schimb în România, trend-ul este unul negativ: doar 12% dintre respondenți sunt total de acord cu existența oportunităților de desfășurare a activităților fizice în comunitate/la nivel local și 34% sunt parțial de acord, un scor cu 28 de procente sub media de la nivelul Uniunii Europene - necesitatea unor investiții în crearea unor zone accesibile pentru activitate fizică și sport este clară. Astfel, o problemă strategică ține de capacitatea autorităților locale de a oferi cetățenilor oportunități de desfășurare a activităților fizice, prin intermediul zonelor verzi, a aparatelor amplasate în zona parcurilor, baze sportive publice și alternative de transport în comun, piste de biciclete/trotinete etc.2. Oportunități oferite de cluburile sportive locale și de alți furnizori La nivelul oportunităților oferite de către cluburile sportive sau alți furnizori locali săli de fitness, baze sportive publice, etc., se poate observa un trend descendent la nivelul României, comparativ cu media Uniunii Europene sau cu țările vestice. Din totalul respondenților, 43% total de acord -12% și parțial de acord 31% sunt de părere că li se oferă suficiente oportunități din partea cluburilor sportive și a furnizorilor locali, mult sub media de la nivelul Uniunii Europene 73%. Din graficul de mai jos se poate observa insuficiența bazei materiale sportive și nevoia de dezvoltare a acestei arii pentru a promova activitățile sportive la un nivel mult mai ridicat și calitativ. Prin bază sportivă se înțelege o "amenajare specifică, ce cuprinde construcții și instalații destinate activității de educație fizică și sport", conform Legii nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioareGrafic 4. Totalul bazelor sportive construite 2010-2021. Sursa: MLPDA Din graficul 4 se poate observa numărul total de baze sportive construite în ultimii 10 ani, unde în perioada 2010-2012 au fost cele mai mari investiții construindu-se între 200 de baze sportive în perioada celor 3 ani, comparativ cu perioada 2019-2021, unde s-au construit doar 59 de baze sportive în perioada respectivă. Astfel se poate observa o descreștere în trend.
Grafic 5. Numărul total de baze sportive 2016-2017. Sursa: MSp În urmă recensământului din anul 2017, realizat de către Ministerul Sportului prin direcțiile județene de sport și tineret, numărul bazelor sportive este de 5.353. Numărul acestora diferă de la județ la județ, în funcție de posibilitatea practicării sporturilor la nivel geografic diferențele sunt prezentate în secțiunile următoare și sunt indicate printr-un indice de disparitate geografică - trebuie menționat că datele colectate au variat ca și calitate unele județe au trimis date incomplete sau superficiale, element evidențiat în toate procesele de colectare și analiză de date, necesitatea dezvoltării unui sistem integrat, modern, digital și funcțional de colectare și analiză a datelor care să ofere o imagine obiectivă asupra situației este evidentă. Totodată, tipul acestor baze de date este dat și de tradiția practicării unui anumit sport într-o anumită zona geografică. Astfel, se poate observa numărul ridicat de terenuri de fotbal, acestea fiind principalele puncte de interes, imediat următoarele fiind sălile și terenurile de sport școlare 871, respectiv 564. Terenurile de minifotbal, handbal și tenis la fel sunt cele mai numeroase, în timp ce skateparkurile 2, pârtiile de bob sanie 2, sălile de scrimă 6, patinoarele 13, sălile de judo 15 și alte sporturi relevante care se practică și la Jocurile Olimpice sunt insuficiente la nivel național, pentru a putea dezvolta acele zone.
Grafic 6. Suma investită anual pentru dezvoltarea bazelor sportive. Sursa: MLPDA Din totalul sumelor investite în perioada 2010-2021 se poate observa trend-ul descendent al investițiilor din ultimii 7 ani în dezvoltarea bazelor sportive destinate sportului de masă pentru activități fizice de recreere și nu numai. În perioada 2010 s-au investit cu 197,858,197 mai mult, comparativ cu 2021 și cu 132,397,503 mai mult comparativ cu 2020.
Grafic 7. Credite bugetare alocate investițiilor în baza materială
sportivă și plățile efectuate în perioada 2010-2021.
Sursa: MLPDA, Compania Națională de Investiții Din perspectiva bugetelor alocate pentru dezvoltarea bazei materiale sportive, sălile de sport și complexurile sportive au primit finanțări substanțiale comparativ cu bazinele de înot sau patinoare. Sumele investite în 2020 sunt cu 109,008 mai ridicate comparativ cu anul 2010 iar cele din 2021 sunt 152,329 mai ridicate decât 2010. Din perspectiva complexurilor sportive, investițiile au început în anul 2015 și au ajuns la un total de 1,150,760 lei, reprezentând un trend crescător pentru promovarea și dezvoltarea sporturilor de masă.3. Dispoziții privind autoritățile locale Conform Legii nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare art. 10, (1) Sportul pentru toți reprezintă un complex de activități bazate pe practicarea liberă a exercițiului fizic într-un mediu curat și sigur, individual sau în grup, organizat ori independent. (2) Sportul pentru toți este sprijinit de stat, de organizații neguvernamentale și de structuri ale administrației locale, în vederea menținerii sănătății, a recreerii și socializării cetățenilor. Astfel, activitățile de recreere și de petrecere a timpului liber prin sport ar trebui să reprezinte o axă prioritară în creșterea calității vieții.
Din perspectiva acțiunilor derulate de către autoritățile locale și centrale cu privire la oferirea facilităților sportive pentru desfășurarea activităților sportive de masă, 18% dintre respondenții din România consideră că autoritățile nu demarează suficiente acțiuni pentru susținerea activităților sportive și 34% sunt parțial de acord cu această afirmație. Astfel, un total de 52% din respondenții români consideră că zonele sportive s-ar putea îmbunătăți și dezvolta substanțial dacă autoritățile ar investi mai mult în activitățile fizice și în promovarea sportului pentru un stil de viață sănătos, mai ales că ne aflăm cu 13 procente peste media europeană din perspectiva lipsei satisfacției cu privire la inițiativele de la nivel local și central pentru promovarea sportului.V. VOLUNTARIAT ÎN SPORT Voluntariatul în sport face referire la timpul alocat activităților de acest tip și la nivelul de implicare, atât la nivel european dar și la nivel național pentru a se observa trend-urile în activitățile de acest tip și care sunt principalele activități desfășurate de către indivizii care se angajează în activitățile de voluntariat în sport.1. Prevalența voluntariatului în sport Din perspectiva implicării în activități de voluntariat în sport, la nivelul Uniunii Europene, România se află pe ultimele locuri, unde doar 2% dintre respondenți au afirmat participarea în cadrul activităților de acest tip. Pe primul loc la cel mai redus procent de implicare în activitățile de voluntariat se află Portugalia, unde doar 1% dintre respondenți au afirmat participarea în activitățile de acest tip. Așadar, țările estice au o tendință redusă de implicare în activitățile de voluntariat în sport, comparativ cu țările vestice și nordice Olanda pe primul loc din perspectiva voluntariatului sportiv cu 19% dintre respondenți afirmând acest lucru, urmată de Suedia cu același procentaj, Danemarca cu 18%, Luxemburg 12%. În schimb este de remarcat faptul că procentele, comparativ cu analizele precedente, sunt mult mai scăzute, reprezentând un element nesemnificativ din perspectiva țărilor europene n.r. voluntariatul în sport.2. Timpul dedicat voluntariatului în sport Luând în considerare rezultatele minimale din secțiunea anterioară, timpul petrecut în cadrul activităților de voluntariat în sport sunt relativ dispersate, marea majoritate a indivizilor respondenți 30% menționând că participă ocazional, în funcție de tipul de eveniment sportiv sau alocă un maxim de 20 de ore pe lună 30%, în timp ce 31% dintre aceștia au afirmat că pot aloca între 1 și 5 ore pe lună. Astfel, 54% din respondenții francezi au menționat că se oferă voluntari pentru activitățile sportive pentru cel puțin 6 ore pe lună, în timp ce în Latvia doar 8% au afirmat acest lucru.3. Tipuri de activități de muncă voluntară în sport Din perspectiva tipurilor de activități de voluntariat în sport, printre principalele tipuri s-au numărat activitățile de suport în organizarea evenimentelor sportive 33%, ocuparea poziției de antrenor 27%, ocuparea poziției de membru într-o comisie 21% sau susținerea activităților zilnice în cadrul clubului din care faci parte 20%.
+
Sinteză. Sportul de masă Analiza datelor indică un trend îngrijorător ascendent al pre-obezității România clasându-se peste media europeană și obezității în rândul adulților din cauza lipsei atractivității față de activitățile fizice și sport, dar și din cauza facilităților, bazei materiale inadecvate și inexistente precum și a lipsei conștientizării beneficiilor activității fizice regulate. Numărul redus de zone verzi, parcuri, aparatură sportivă urbană și baze sportive publice, reprezintă impasul produs și unul din elementele care contribuie la creșterea mortalității din cauza obezității și a problemelor de sănătate produse de aceasta. Lipsa timpului este un alt element ce creează impedimente în dezvoltarea și însușirea unui stil de viață sănătos prin sport, element ce poate afecta pe termen mediu și lung speranța de viață, dar și calitatea vieții cetățenilor. Campaniile de conștientizare cu privire la beneficiile exercițiilor și activităților fizice sunt necesare pentru a crește rata participanților la activitățile de acest tip. dar și pentru a dezvolta comportamente sănătoase și acceptate la nivelul comunităților. Voluntariatul în sport este un alt aspect crucial care este trecut cu vederea și care ar trebui accentuat atât de către autoritățile locale și centrale, dar și de către alți furnizori de activități sportive și de recreere.
+
Studii de caz și exemple de bune practici1. Schimbarea vieții prin sport Greenhouse Sports este o organizație caritabilă din Londra, angajată să folosească sportul pentru a ajuta tinerii care locuiesc în interiorul orașului să își atingă potențialul. Antrenorii organizației de caritate lucrează cu normă întreagă în școli și în comunitate pentru a oferi programe sportive care să stimuleze abilitățile sociale, de gândire, emoționale și fizice care îi echipează pe tineri pentru viață. Greenhouse Sports a lucrat cu peste 35.000 de tineri de când a început în 2002. În prezent, operează în 37 de școli principale și 9 școli cu nevoi educaționale speciale și conduce patru cluburi comunitare. Organizația de caritate folosește o serie de sporturi pentru a implica participanții, inclusiv baschet, tenis de masă, volei, judo, fotbal, înot și tenis.2. Anul Sportului pentru Toți Ministerul Culturii din Estonia a numit anul 2014 "Anul sportului pentru toți". Campania a fost coordonată de către Comitetul Olimpic Eston, iar printre parteneri au fost organizatori de evenimente sportive. Aderarea la proiect a fost voluntară și principalele obiective au fost creșterea numărului de persoane care sunt în mod regulat fizic active și pentru a spori gradul de conștientizare a oamenilor cu privire la mișcare și sport. Principalul grup țintă au fost indivizii care erau deja conștienți de beneficiile mișcării, dar erau ei înșiși pasivi. Peste 1700 de evenimente au avut loc în întreaga țară în cursul anului. La sfârșitul proiectului, au participat 210.000 de persoane la evenimente sportive publice și 100.000 au raportat că și-au schimbat obiceiurile și comportamentul ca urmare a Anului Sportului pentru Toți.3. Traseul Blue Derby Mountain Bike - MTB Traseul Blue Derby Mountain Bike, situat în nord-estul Tasmaniei, a fost finalizat în 2014. De la deschidere, consiliul Dorset a estimat impactul economic al traseelor MTB din regiune între 15 și 18 milioane de dolari și de la înființare, fluxul de vizitatori în regiune a crescut semnificativ. MTB este un exemplu perfect al modului în care investițiile în baza materială sportivă și recreativă pot revigora zonele rurale și regionale și armoniza comunitatea în acest proces. De asemenea, are capacitatea de a stimula economia locală în timp ce creează locuri de muncă. Proprietarii de afaceri mici din zonă au raportat, de asemenea, un impact pozitiv asupra adolescenților și copiilor locali, explicând că există un sentiment de "mândrie că au traseul în orașul lor" - domnul Buck Gibson, proprietar de afaceri locale. Pericole strategice1. Nivelul de activitate fizică practicat de populație în general este foarte redus, cu implicații puternice la nivelul sănătății - România înregistrează 2017 printre cele mai ridicate procente din populație care nu practică deloc sport - 63% comparativ cu 46% media UE. De asemenea 51% declară că nu practică niciun fel de activități fizice comparativ 35% media UE - trendul este în creștere în ambele cazuri, față de 2013 +3% sport, +15% activitate fizică de orice fel.2. Riscurile pentru sănătate sunt ridicate - analiza datelor indică un trend îngrijorător ascendent al pre-obezității România clasându-se peste media europeană și obezității în rândul adulților din cauza lipsei atractivității față de activitățile fizice și sport dar și din cauza facilităților, bazei materiaeă inadecvate la nivel local doar 17% din populația României practică sport în parcuri sau spații publice, comparativ cu 40% media UE, cel mai comun loc fiind acasă, 60% RO vs 32% media UE - baza materială sportivă adecvată la nivel local este un factor important în creșterea activității fizice și practicării sportului de către populație 13% respondenți RO care declară că nu există bază materială sportivă adecvată comparativ cu 3% media UE.3. Eliminarea barierelor și focalizare pe motivatori în designul de politici și programe - printre principalii motivatori pentru practicarea unui sport se numără beneficiile pentru sănătate 54%, relaxarea 35% și distracția 17%. Din perspectiva barierelor, lipsa timpului 50%, lipsa motivației 17% și lipsa bază materială sportivă 13% sunt cele mai des întâlnite. 12% dintre respondenți spun că existența unei dizabilități îi împiedică - proiectele de dezvoltare a bazei materiale sportive, destinate sportului trebuie gândite și implementate ținând cont de acești factori - acces pentru toate categoriile cu focalizare pe categorii marginalizate și persoane cu dizabilități.4. Rolul autorităților locale în acest sector este esențial, politicile și programele trebuie realizate în colaborare cu UAT-uri și actori cointeresați locali - majoritatea populației 52% consideră că autoritățile locale nu depun suficiente eforturi pentru a încuraja și facilita practicarea de activități fizice sau sport 40% media UE.3. Sport de performanță
+
Elemente cheie Suport financiar semnificativ pentru sportivi subvenționarea antrenamentelor, costurilor de deplasare, echipamentelor folosite în sport Susținerea atleților prin programe de competiție sportivă Diferențiere clară între ce înseamnă sport olimpic și non-olimpic, prioritizarea alocării resurselor în funcție de sporturile cu potențial ridicat în zona sporturilor olimpice Medicină sportivă, fizioterapie, nutriție - oferite prin programele de dezvoltare a sportului de performanță Dezvoltarea bazei materiale sportive, înnoirea echipamentelor - creșterea calității lor și crearea unor condiții de siguranță optimă Accentul pus pe relația atlet-antrenor-sport. Cele trei componente sunt în centrul strategiilor dezvoltate pentru sportul de performanță, ministerul lucrând în strânsă legătură cu federațiile sportive în cicluri olimpice. Organizarea pe scara largă de competiții sportive la nivel local și național Stimularea dezvoltării sportului pentru juniori și copii Investiții serioase în dezvoltarea performantei managementului sportiv Dezvoltarea unui set de indicatori de performanță/KPI raportat la resursele investite, dezvoltarea unui sistem de raportare, monitorizare și evaluare a sportului de performanță, care să permită decizii obiective bazate pe date - data driven decisions Adoptarea unui management modern în domeniul sportului de performanță
+
Context Din punct de vedere legal, importanța sportului poate fi dedusă și din prisma menționării sale în cadrul legii fundamentale - potrivit articolului nr. 49 din Constituția României, republicată "autoritățile publice au obligația să contribuie la asigurarea condițiilor pentru participarea liberă a tinerilor la viata viața politică, socială, economică, culturală și sportivă a țării." Activitatea sportivă este reglementată prin Legea nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare, cunoscută sub denumirea "Legea educației fizice și sportului". Autoritatea publică răspunzătoare de implementarea acestei legi este Ministerul Sportului . Ministerului Sportului este principala entitate prin care Guvernul reglementează mișcarea sportivă pe teritoriul național, însă nu este singura cu atribuții directe în domeniul sportului. În subordinea Ministerului Sportului, prin Serviciul Sportul de Masă, se află 42 de direcții județene de sport, respectiv Direcția pentru Sport a Municipiului București, 48 de cluburi sportive de drept public, 14 Complexuri Sportive Naționale, Institutul Național de Cercetare pentru Sport, Centrul Național de Formare și Perfecționare a Antrenorilor, Muzeul Sportului și nouă complexuri sportive naționale. Sub autoritatea Ministerului Sportului activează 77 de federații naționale și de asemenea, Ministerului Sportului colaborează cu Comitetul Olimpic și Sportiv Român. Potrivit legii, Ministerului Sportului "conlucrează cu Comitetul Olimpic Român în finanțarea și derularea programelor privind pregătirea și participarea sportivilor români la Jocurile Olimpice, precum și pentru promovarea valențelor educative ale olimpismului." Există o suprapunere clară între aceste entități Ministerului Sportului, COSR și alte ministere sau autorități publice - în principal Ministerul Educației și Ministerul Sănătății - figura următoare indică modul în care cadrul instituțional se suprapune în arii diferite de sport:Cadrul instituțional în funcție de aria sportivă/tipologia sportului Datorită reglementărilor existente coroborate cu natura trans-sectorială a sportului, coordonarea și managementul sunt extrem de dificile în contextul în care capacitatea managerial-administrativă în general în România este redusă - într-un cadru legal- instituțional în care cel puțin 7 ministere MSp, MEd, MSP, MAI, MAPN, MDLPA, MT, alături de alte entități centrale COSR sunt implicate în acest sector, atât la nivel de alocări financiare, cât și în privința coordonării activității, asistăm la un nivel ridicat de complexitate care conduce la deficiențe de funcționare și capacitate redusă de coordonare integrată a politicilor din domeniu. În România sunt 8.388 structuri sportive cu personalitate juridică care ar trebui să fie coordonate și manageriate coerent, integrat, astfel încât să conducă spre dezvoltarea și promovarea sportului. + Sportul de performanță în România. Cadrul legal. Cadrul Instituțional. Date statistice. În România, la nivelul anului 2021, există 17.269 de structuri sportive care dețin Certificate de identitate sportivă. Prin structură sportivă se înțeleg următoarele entități, în conformitate cu dispozițiile art. 21 din Legea nr. 69/2000 cu modificările și completările ulterioare:a) asociațiile sportive;b) cluburile sportive, inclusiv cele organizate ca societăți comerciale, unitățile de învățământ cu program sau profil sportiv, palatele și cluburile copiilor și elevilor;c) asociațiile județene și ale municipiului București, pe ramuri de sport;d) ligile profesioniste;e) federațiile sportive naționale;f) alte organizații sportive naționale. În România sunt 8.388 structuri sportive cu personalitate juridică. Acestea sunt clasificate astfel:1. Cluburi sportive - 7.862 unități Scopul clubului sportiv îl constituie desfășurarea de activități sportive într-una sau mai multe ramuri de sport, respectiv selecționarea, inițierea și pregătirea de sportivi în acest domeniu, participarea la competiții sportive interne și internaționale, precum și alte activități conexe acestora. Obiectivele clubului sportiv decurg și din reglementările federațiilor sportive naționale, precum și din statutele și regulamentele federațiilor sportive internaționale. Cluburile sportive nu pot avea prevăzute, în scopul pentru care s-au înființat, activități aparținând altor domenii de activitate. Cluburile sportive pot înființa secții pe ramură de sport și se pot constitui ca structuri monosportive sau polisportive. Ele au regim propriu de administrare și de gestionare a bugetului și a patrimoniului, aprobat de adunările generale ale acestora, în condițiile legii. Cluburile sportive se supun în fiecare an verificărilor financiare, potrivit legii. Pentru înstrăinarea bazelor sportive realizate pe terenuri concesionate în scopuri exclusiv sportive sau pentru schimbarea destinației acestora, este necesar acordul Ministerului Sportului. Cluburile sportive dispun de bunurile aflate în proprietatea lor, pot încheia contracte de împrumut și pot elibera titluri de credit, cu condiția ca aceste acte juridice să fie încheiate pentru realizarea obiectului de activitate. Statutul unui club sportiv organizat ca persoană juridică de drept privat fără scop lucrativ cuprinde următoarele elemente: ● datele de identificare a asociaților: numele sau denumirea și, după caz, domiciliul sau sediul acestora; ● exprimarea voinței de asociere și a scopului propus; ● denumirea clubului; ● sediul clubului; ● durata de funcționare a clubului - pe termen determinat, cu indicarea expresă a termenului sau, după caz, pe termen nedeterminat; ● patrimoniul inițial al asociației. Activul patrimonial, în valoare de cel puțin un salariu minim brut pe economie, la data constituirii asociației sau la data reorganizării, după caz, este alcătuit din aportul în natură și/sau în bani al asociaților; ● explicitarea scopului și a obiectivelor clubului; ● nominalizarea expresă a secțiilor pe ramură de sport; ● drepturile și îndatoririle membrilor; ● cerințele și procedura de dobândire și de pierdere a calității de membru; ● regimul de disciplină pentru membrii clubului: recompense și sancțiuni, condițiile de acordare a acestora obligatoriu; ● categoriile de resurse patrimoniale ale clubului; ● atribuțiile organelor de conducere, administrare și control ale clubului; ● însemnele și culorile obligatoriu; ● destinația bunurilor, în cazul dizolvării clubului; ● semnăturile asociaților.1.1. Structuri sportive de drept public - 632 unități Structuri sportive de drept public se înființează în conformitate cu dispozițiile art. 29 și art. 30 din Legea nr.69/2000 cu modificările și completările ulterioare. + Articolul 29(1) Structuri sportive de drept public sunt persoane juridice, înființate ca instituții publice în subordinea organelor administrației de stat, și au drept obiect de activitate performanța, selecția, pregătirea și participarea la competiții interne și internaționale.(2) Structuri sportive de drept public mono sau polisportive se organizează și funcționează după regulamente proprii, elaborate conform legii. + Articolul 30:Structurile sportive de drept public pot primi spre administrare sau în folosință gratuită imobilele care deservesc activitatea sportivă, baze și instalații sportive. Bazele și instalațiile sportive primite spre administrare și folosință sunt considerate patrimoniu sportiv și nu își vor schimba destinația sportivă fără aprobarea Ministerului Sportului. Structurile sportive de drept public vor respecta prevederile specifice din normele din regulamentele federațiilor naționale din ramura de sport respectivă. Structurile sportive de drept public aparțin Ministerului Sportului, Ministerului Educației, Ministerului Afacerilor Interne, consiliilor județene și locale și altor structuri de stat. Acestea sunt împărțite astfel: Ministerul Sportului are în subordine 48 de cluburi.
| () Alba | Clubul Sportiv Unirea Alba-Iulia |
| () Arad | Clubul Sportiv Municipal Arad |
| () Argeș | Sport Club Muscel Câmpulung |
| () Argeș | Clubul Sportiv Municipal Pitești |
| () Bacău | Clubul Sportiv Municipal Onești |
| () Bacău | Sport Club Municipal Bacău |
| () Bihor | Clubul Sportiv Crișul Oradea |
| () Bistrița-Năsăud | Clubul Sportiv Municipal Bistrița |
| () Botoșani | Clubul Sportiv Botoșani |
| () Brăila | Clubul Sportiv Municipal Brăila |
| () Brașov | Clubul Sportiv Municipal Brașov |
| () București | Clubul Sportiv Olimpia București |
| () București | CSS Triumf București |
| () București | Clubul Central de Șah București |
| () București | Clubul Sporturilor Tehnico-Aplicative București |
| () Buzău | Clubul Sportiv Municipal Buzău |
| () Călărași | Clubul Sportiv Municipal Călărași |
| () Caraș-Severin | Clubul Sportiv Municipal Reșița |
| () Cluj | Clubul Sportiv Municipal Cluj-Napoca |
| () Constanta | Clubul Sportiv Farul Constanța |
| () Covasna | Clubul Sportiv Municipal Sfântu Gheorghe |
| () Dâmbovița | Clubul Sportiv Târgoviște |
| () Dolj | Clubul Sportiv Municipal Craiova |
| () Galați | Clubul Sportiv Municipal Dunărea Galați |
| () Giurgiu | Clubul Sportiv Municipal Giurgiu |
| () Gorj | Clubul Sportiv Pandurii Târgu Jiu |
| () Harghita | Sport Club Miercurea Ciuc |
| () Hunedoara | Clubul Sportiv Municipal Deva |
| () Iași | Clubul Sportiv Municipal Iași |
| () Maramureș | Clubul Sportiv Municipal Baia Mare |
| () Mureș | Clubul Sportiv Mureșul Târgu Mureș |
| () Neamț | Clubul Sportiv Ceahlăul Piatra Neamț |
| () Neamț | Club Atletic Roman |
| () Prahova | Clubul Sportiv Petrolul Ploiești |
| () Prahova | Clubul Sportiv Orășenesc Sinaia |
| () Sălaj | Clubul Sportiv Municipal Zalău |
| () Satu Mare | Clubul Sportiv Satu Mare |
| () Sibiu | Clubul Sportiv Municipal Sibiu |
| () Suceava | Clubul Sportiv Municipal Suceava |
| () Suceava | Clubul Sporturilor Tehnico-Aplicative Suceava |
| () Suceava | Clubul Sporturilor de Iarnă Vatra Dornei |
| () Teleorman | Clubul Sportiv Teleorman Alexandria |
| () Timiș | Clubul Sportiv Municipal Timișoara |
| () Tulcea | Clubul Sportiv Municipal Danubiana Tulcea |
| () Vâlcea | Clubul Sportiv Chimia Râmnicu Vâlcea |
| () Vaslui | Clubul Sportiv Viitorul Vaslui |
| () Vrancea | Clubul Sportiv Unirea Focșani |
Pe lângă numărul mare de cluburi cu încadrare legală diferită, se observă o disparitate geografică majoră între județe, atât la nivel de structuri sportive de drept public cât și de structuri sportive de drept privat– din 632 de structuri sportive de drept public, 159 sunt concentrate în 4 județe Timiș, Arad, Constanța, Prahova - singurele 4 județe care depășesc 30 de cluburi/județ - reprezintă 25% din total. Cele mai "sărace" 4 județe la nivel de structuri sportive de drept public sunt Călărași 3, Tulcea 3, Covasna 3 și Bistrița-Năsăud 4 - un total de 13 cluburi, reprezentând 0.02% diferență 10X între max și min. Aceste disparități produc efecte nu doar în sportul de performanță ci și în aria sportului de masă, acces, opțiuni pentru practicarea unui sport, tipuri de sport practicabile, performanță la nivel de județ.– din 7151 structuri sportive de drept privat, doar în mun. București sunt concentrate peste 17% dintre acestea 1273. Chiar dacă excludem capitala, diferențele rămân semnificative: jud. Cluj 392 și jud. Timiș 302 depășesc pragul de 300 în timp ce Ialomița 35, Călărași 47 și Giurgiu 52 împreună au mai puțin de jumătate nr. de cluburi comparativ cu jud. Cluj - diferență de aprox. 11X. Grad disparitate geografică: structuri sportive de drept public 15x/structuri sportive de drept privat 11x3. Societăți pe acțiuni care dețin CIS-uri: 79 de unități4. Asociații județene pe ramură de sport care dețin CIS-uri: 458 de unități Asociațiile județene și ale municipiului București se înființează în conformitate cu dispozițiile art. 34 din Legea nr.69/2000 cu modificările și completările ulterioare și statutele federațiilor sportive naționale. Acestea se înființează numai în ramurile de sport recunoscute în România. Asociațiile județene "Sportul pentru toți" și "Sportul pentru persoanele cu handicap" se constituie prin asocierea persoanelor fizice și juridice cu activitate în aceste domenii din fiecare județ. Asociațiile județene și ale municipiului București pe ramuri de sport sunt constituite din secțiile asociațiilor și cluburilor sportive cuprinse în sistemul competițional județean, afiliate și recunoscute de acestea. Persoanele fizice nu pot înființa asociații județene, cu excepția ramurilor "Sportul pentru toți" și "Sportul pentru persoanele cu handicap". Asociațiile județene și ale municipiului București sunt persoane juridice de drept privat, având drept scop organizarea activității în ramura de sport respectivă, la nivelul județului sau al municipiului București, cu respectarea statutelor și regulamentelor federațiilor sportive naționale. Obiectivele, drepturile și îndatoririle asociațiilor județene și ale municipiului București pe ramuri de sport decurg din statutele și regulamentele federațiilor sportive naționale corespunzătoare, precum și din puterea delegată de către acestea. Dobândirea personalității juridice se face în condițiile legii, ca organizație-asociație fără scop lucrativ. La nivelul județului, respectiv al municipiului București, se poate constitui, pentru o ramură de sport, o singură asociație județeană. direcțiile județene de sport și, respectiv Direcția pentru Sport a Municipiului București, recunosc și sprijină asociațiile județene și ale municipiului București pe ramuri de sport, care funcționează în raza lor teritorială. Aceleași disparități observate la nivel de cluburi sportive se păstrează și la nivelul asociațiilor județene de sport: jud. Cluj 25, jud. Constanța 22, jud. Prahova 22 comparativ cu jud. Covasna 4, jud. Giurgiu 5 sau jud. Ialomița 6 - o diferență de aprox. 4x. Asociații sportive județene: grad disparitate geografică 7x5. Federații Sportive Naționale și Comitetul Național Paralimpic În România sunt 76 de federații naționale recunoscute și un Comitet Paralimpic Român. Federațiile române funcționează în conformitate cu dispozițiile art. 35-41 din Legea nr. 69/2000 cu modificările și completările ulterioare. Acestea se pot clasifica după următoarele criterii: ● Federații Olimpice / Federații Neolimpice ● Federații ale sporturilor de vară / ale sporturilor de iarnă ● Federații de jocuri sportive / sporturi individuale / sporturi de echipă O federație se poate transforma din federație neolimpică într-una olimpică atunci când Comitetul Internațional Olimpic modifică lista sporturilor găzduite de următoarele Jocuri Olimpice. Acest lucru se întâmplă pentru următorul ciclu olimpic. O federație este considerată Federația Olimpică în cazul în care are activitate într-una dintre probele olimpice. Comitetul Internațional Olimpic poate să adauge sau să elimine probe sportive din cadrul Jocurilor Olimpice. În cazul în care o Federație Sportivă Națională nu mai are probe olimpice la următoarele Jocuri Olimpice, aceea Federație nu mai este considerată Federație Olimpică. Comitetul Național Paralimpic funcționează în baza Legii nr. 69/2000 cu modificările și completările ulterioare,
+
Articolul 36 Federațiile sportive naționale se vor constitui numai cu avizul expres al Ministerului Sportului. CNP dezvoltă și coordonează activitățile sportive paralimpice din țară.(2) Pentru o ramura de sport se poate constitui, în condițiile legii, o singura federație sportivă națională.(3) Prin excepție, se pot constitui Federația sportivă națională "Sportul pentru toți" și Comitetul Național Paralimpic, pentru persoanele cu nevoi speciale, ca persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, având ca membri persoane fizice și persoane juridice cu activitate specifică în domeniu.6. Comitete sportive în România1. Comitetul Olimpic și Sportiv Român Acesta funcționează în baza statutului, este recunoscut de Comitetul Internațional Olimpic C.I.O. din anul 1914, utilitatea publică fiindu-i conferită prin Legea nr. 69/2000 cu modificările și completările ulterioare. Comitetul Olimpic și Sportiv Român este o organizație care aparține Mișcării Olimpice, fiind organizat și funcționând în baza statutului propriu, elaborat în conformitate cu prevederile Cartei Olimpice și dispozițiile legislației naționale. Comitetul Olimpic și Sportiv Român este o asociație de interes național, persoană juridică de drept privat, de utilitate publică, autonomă, nonprofit, neguvernamentală și apolitică, constituită în condițiile legii2. Comitetul Național Paralimpic este constituit în aceleași condiții ca și Federațiile Sportive Naționale.7. Direcții Județene pentru Sport Aceste direcții sunt unități subordonate Ministerului Sportului. În România există 42 de direcții, câte o direcție la nivelul fiecărui județ. Acestea desfășoară activități la nivel de sport.8. Complexuri Sportive Naționale Aceste unități sunt unități subordonate Ministerului Sportului. În România există 11 complexuri sportive naționale:| • Argeș | Complexul Sportiv Național Bascov |
| • Brașov | Complexul Sportiv Național Poiana Brașov |
| • București | Complexul Sportiv Național "Lia Manoliu" București |
| • București | Complexul Sportiv Național Sala Polivalentă București |
| • București | Complexul Sportiv Național Arcul de Triumf |
| • Harghita | Complexul Sportiv Național Izvorul Mureșului |
| • Ilfov | Complexul Sportiv Național "Nicolae Navasart" Snagov |
| • Ilfov | Complexul Sportiv Național Snagov |
| • Maramureș | Complexul Sportiv Național "Lascăr Pană" |
| • Mehedinți | Complexul Sportiv Național Orșova |
| • Prahova | Complexul Sportiv Național Piatra Arsă |
10. Baze sportive Prin bază sportivă se înțelege o "amenajare specifică, ce cuprinde construcții și instalații destinate activității de educație fizică și sport" conform Legii nr. 69/2000 cu modificările și completările ulterioare. În urmă recensământului din anul 2017, realizat de către Ministerul Sportului prin direcțiile județene de sport, numărul bazelor sportive este de 5.353. Numărul acestora diferă de la județ la județ, în funcție de posibilitatea practicării sporturilor la nivel geografic. Totodată, tipul acestor baze de date este dat și de tradiția practicării unui anumit sport într-o anumită zona geografică. Cele două grafice ne indică câteva trenduri clare– o distribuție disparată a tipologiei de baze sportive - indexul de disparitate în acest caz între cele mai numeroase - terenuri de fotbal - 2104 - și cele mai reduse - skatepark 2, sală de scrimă 6 sau sală de box 25 este extrem de ridicat -350x comparativ cu scrima, deși toate cele trei, scrimă, box și skateboarding sunt sporturi olimpice la nivel internațional. în România skateboardingul nu este recunoscut ca sport olimpic.– analizând distribuția geografică a bazelor sportive observăm aceleași disparități - jud. Sălaj dispune de 32 de baze sportive de toate tipurile comparativ cu Cluj care dispune de 420 de astfel de facilități sau 407 Dolj, o diferență de peste 12x. Antrenorii aflați în bazele de date ale federațiilor sportive naționale Calificarea de antrenor este obținută în urma obținerii examenului de antrenor de la Centrul Național de Formare și Perfecționare a Antrenorilor, aflat în subordinea Ministerului Sportului. Activitatea este reglementată prin Ordinul ministrului tineretului și sportului nr. 711/2019 privind aprobarea Metodologiei de recunoaștere a titlurilor de calificare profesională pentru profesia de antrenor, obținute într-un stat membru al Uniunii Europene, al Spațiului Economic European, în Confederația Elvețiană sau într-un stat terț, cu modificările ulterioare. Categoriile de antrenori sunt următoarele: Antrenor asistent - cel care, după minim un an de activitate, a fost declarat promovat la examen, prin evaluarea competențelor necesare acestui nivel; Antrenor senior - cel care, după 5 ani de activitate ca antrenor asistent, a fost declarat promovat la examen evaluarea competențelor necesare acestui nivel. Acest titlu se poate acorda și celui care a absolvit un program de master de 2 ani în aceeași ramură sportivă. Totodată, acest titlu se poate obține dacă au avut rezultate deosebite la nivel internațional în activitatea sportivă, dacă au pregătit 2 sportivi pentru sporturi individuale și cel puțin un an o echipă pentru jocurile sportive de echipe care au obținut următoarele performanțe sportive: ● Locurile I-VIII la Jocurile Olimpice; ● Locurile I-VI la Campionate Mondiale și Europene de seniori; ● Locurile I-III la Campionate Mondiale și Europene de cadeți, juniori, tineret; ● Locurile I-III la Cupe Mondiale și Europene de cadeți, juniori, tineret; Antrenor maestru - cel care, după 4 ani de activitate ca antrenor senior, a fost declarat promovat la examen prin evaluarea competențelor necesare acestui nivel. Antrenorii recunoscuți la nivel național sunt recunoscuți și de federațiile sportive naționale. Sportivi legitimați Sportivii sunt legitimați în România la nivel de club și de federație. În România, sunt legitimați 309.549 de sportivi la toate categoriile de vârsta. Se observă două elemente majore din situația actuală cu privire la numărul de sportivi legitimați– există o diferență substanțială între numărul total de sportivi și cei activi aceste diferențe se păstrează și la distribuția pe județe sau pe sporturi, variația este între 20% și 30%– există o diferență substanțială între genuri - această diferență se observă și la nivelul sportului în școli persoane care practică sport sau activități sportive, variație majoră între femei și bărbați, în favoarea bărbaților - în cazul sportivilor diferența este de peste 3x Grupele de sportivi recunoscute în România, precum și la nivel european și internațional: ● Copii ● Cadeți ● Juniori ● Tineret ● Seniori Aceste grupe sunt reglementate de federații internaționale și fiecare categorie are subdiviziunile proprii, în funcție de ramura de sport. În competiții numărul de sportivi activi este de 224.536, adică aproximativ 72% din totalul sportivilor legitimați această medie se păstrează în mare măsură în majoritatea județelor O mențiune trebuie să fie făcută din perspectiva diferenței de valori dintre numărul total de sportivi legitimați și numărul de sportivi legitimați activi - există diferențe majore între cele două categorii, cu variații în funcție de sport - spre ex. la nivelul jud. Cluj doar 10648 din cei 14394 de sportivi legitimați sunt activi aprox. 73%. Astfel de diferențe pot indica o modalitate ineficientă de colectare a datelor, care ulterior conduce la dificultăți în a evalua performanța reală o problemă este lipsa de actualizare a activități, sportivi odată legitimați rămân în bazele de date indiferent de nivelul de activitate Raportat la numărul sportivilor legitimați și activi sus-menționați, în anul 2020 sunt înregistrați un total de 1634 de antrenori sportivi în cadrul federațiilor. Din totalul antrenorilor, se pot observa polii de atracție din județele Timiș 490 de antrenori, Cluj 384 de antrenori, Constanța 334 antrenori, Brașov 317 și Harghita 314.Harta. Număr antrenori 2020. Sursa: Federațiile
Harta. Numărul instructorilor sportivi, 2020. Sursa: Federațiile
O perspectivă globală asupra acestor indicatori număr sportivi legitimați, respectiv antrenori și instructori indică o altă problemă - disparități majore între numărul de sportivi raportați de la un an la altul - Distribuția sportivilor și antrenorilor pe federații de sport| Denumire | NUMAR DE SPORTIVI LEGITIMATI în anul 2020 | Număr antrenori activi în anul 2020 | Număr instructori sportivi activi in 2020 | Nr Sportivi activi/ antrenor | Nr Sportivi activi/ Antrenori + instructori | |
| Total general | ||||||
| sportivi legitimați | ||||||
| legitimați | participanți în sistemul competițional național | |||||
| 1 | 22 | 23 | 24 | 25 | ||
| COMITETUL NAȚIONAL PARALIMPIC | 347 | 330 | 10 | 0 | 33.00 | 33.00 |
| Federația Aeronautică Română | 617 | 617 | 58 | 251 | 10.64 | 2.00 |
| Federația Romana de Aikido | 912 | 437 | 20 | 37 | 21.85 | 7.67 |
| Federația Română de Alpinism și Escaladă | 153 | 117 | 15 | 24 | 7.80 | 3.00 |
| Federația Română de Arte Marțiale | 2158 | 1331 | 99 | 74 | 13.44 | 7.69 |
| Federația Română de Arte Marțiale de Contact | 0 | 0 | 0 | 0 | Date inexistente | Date inexistente |
| Federația Română de Atletism | 8380 | 2164 | 578 | 19 | 3.74 | 3.62 |
| Federația Romana de Automobilis m Sportiv | 1411 | 1411 | 0 | 0 | Date inexistente | Date inexistente |
| Federația Română de Badminton | 0 | 0 | 0 | 0 | Date inexistente | Date inexistente |
| Federația Română de Baschet | 32973 | 5347 | 514 | 0 | 10.40 | 10.40 |
| Federația Română de Baseball și Softball | 669 | 630 | 33 | 0 | 19.09 | 19.09 |
| Federația Română de Biliard-Pool | 0 | 0 | 0 | 0 | Date inexistente | Date inexistente |
| Federația Română de Bob și Sanie | 731 | 284 | 28 | 2 | 10.14 | 9.47 |
| Federatia Romana de Bowling | 506 | 397 | 0 | 1 | 397.00 | 397.00 |
| Federația Română de Box | 1872 | 969 | 152 | 55 | 6.38 | 4.68 |
| Federația Română de Bridge | 649 | 583 | 21 | 32 | 27.76 | 11.00 |
| Federația Română de Canotaj | 845 | 722 | 57 | 0 | 12.67 | 12.67 |
| Federatia Romana de Chanbara | 0 | 0 | 0 | 0 | Date inexistente | Date inexistente |
| Federația Română de Ciclism | 660 | 652 | 37 | 5 | 17.62 | 15.52 |
| Federația Română de Cricket | 660 | 652 | 37 | 5 | 17.62 | 15.52 |
| Federația Română de Culturism și Fitness | 558 | 494 | 16 | 0 | 30.88 | 30.88 |
| Federația Română de Dans Sportiv | 4891 | 2358 | 162 | 20 | 14.56 | 12.96 |
| Federatia Romana de Darts | 0 | 0 | 0 | 0 | Date inexistente | Date inexistente |
| Federația Română de FOTBAL | 148399 | 148399 | 3005 | 2112 | 49.38 | 29.00 |
| Federația Română de Fotbal Tenis | 682 | 504 | 14 | 33 | 36.00 | 10.72 |
| Federația Română de Gimnastică | 996 | 376 | 169 | 13 | 2.22 | 2.07 |
| Federația Română de Gimnastică Ritmică | 381 | 222 | 35 | 8 | 6.34 | 5.16 |
| Federația Română de Go | 281 | 184 | 4 | 3 | 46.00 | 26.29 |
| Federația Română de Golf | 0 | 0 | 0 | 0 | Date inexistente | Date inexistente |
| Federația Română de Haltere | 654 | 274 | 47 | 2 | 5.83 | 5.59 |
| Federația Română de Handbal | 7879 | 7247 | 402 | 0 | 18.03 | 18.03 |
| Federația Română de Hochei pe Gheață | 2240 | 2240 | 55 | 0 | 40.73 | 40.73 |
| Federația Română de Hochei pe Iarbă | 0 | 0 | 0 | 0 | Date inexistente | Date inexistente |
| Federația Română de Judo | 3072 | 1804 | 185 | 45 | 9.75 | 7.84 |