ORDIN nr. 119/20.643/2023privind condițiile de numire, rolul, atribuțiile și cerințele de pregătire, formare și experiență profesională pentru persoanele desemnate ca reprezentanți pentru minorii străini neînsoțiți care solicită sau obțin o formă de protecție internațională
EMITENT
  • MINISTERUL AFACERILOR INTERNE Nr. 119 din 4 august 2023
  • MINISTERUL FAMILIEI, TINERETULUI ȘI EGALITĂȚII DE ȘANSE Nr. 20.643 din 3 august 2023
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 749 din 17 august 2023



    În temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările și completările ulterioare, al art. 10 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 22/2022 privind organizarea și funcționarea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 77 alin. (3^1) din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare,viceprim-ministrul, ministrul afacerilor interne, și ministrul familiei, tineretului și egalității de șanse emit următorul ordin:  +  Capitolul I Dispoziții generale  +  Articolul 1Prezentul ordin stabilește condițiile de numire, rolul, atribuțiile și cerințele de pregătire, formare și experiență profesională pentru persoanele desemnate ca reprezentanți pentru minorii străini neînsoțiți care solicită sau obțin o formă de protecție internațională, denumite în continuare reprezentanți ai minorilor.  +  Articolul 2În aplicarea procedurilor prevăzute de prezentul ordin, principiile care stau la baza activității reprezentanților minorilor și care interacționează cu aceștia sunt următoarele:a) respectarea interesului superior al copilului;b) ascultarea opiniei copilului și luarea în considerare a acesteia;c) asigurarea participării copilului;d) celeritate în acțiunile întreprinse și în luarea deciziilor.  +  Articolul 3În scopul punerii în practică a garanțiilor procedurale speciale pentru minorii străini neînsoțiți care solicită sau obțin o formă de protecție internațională, autoritățile și organizațiile implicate în procedura de azil și cele responsabile în domeniul drepturilor copilului colaborează după cum urmează:a) sprijină activitatea reprezentanților minorilor;b) contribuie la identificarea și implicarea interpreților necesari pentru comunicarea cu minorii neînsoțiți care solicită sau obțin o formă de protecție internațională, în vederea realizării atribuțiilor care le revin;c) sprijină activitatea de înregistrare a minorilor străini neînsoțiți, solicitanți de azil, în aplicația informatică a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC);d) colaborează cu persoanele adulte alături de care copiii au ieșit din țara de origine și în grija cărora se află în comunitate;e) participă la identificarea unei soluții durabile pentru fiecare copil în parte;f) contribuie la identificarea specialiștilor care asigură asistența și/sau reprezentarea juridică a minorilor;g) informează minorul, în funcție de vârsta și gradul de maturitate ale acestuia, cu privire la acțiunile pe care specialiștii le întreprind în beneficiul lui;h) sprijină demersurile întreprinse pentru realizarea expertizei medico-legale de evaluare a vârstei prezumatului minor;i) sprijină reîntoarcerea minorului în cazul în care acesta părăsește Centrul regional de proceduri și cazare pentru solicitanții de azil din subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI), denumit în continuare CRPCSA, sau locul executării măsurii de protecție specială fără acordul prealabil al autorității responsabile;j) colaborează în vederea realizării transferului minorului și al dosarului personal al acestuia din procedura de azil în județul sau sectorul municipiului București în care a fost identificat după ce a părăsit CRPCSA potrivit lit. i), dacă procedura de azil nu s-a finalizat.  +  Capitolul II Condițiile de numire a reprezentanților minorilor  +  Articolul 4(1) Numirea reprezentanților minorilor potrivit art. 77 alin. (3) din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se realizează de către directorul DGASPC, printr-o decizie emisă după cum urmează:a) la solicitarea scrisă din partea IGI, pentru minorii străini neînsoțiți intrați în evidența acestuia înainte de identificarea și înregistrarea lor în aplicația informatică a DGASPC;b) după identificarea, de către DGASPC, a minorului străin neînsoțit care nu se află în evidența IGI.(2) Emiterea deciziei se face în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la înregistrarea dosarului la registratura DGASPC.  +  Articolul 5(1) În situația în care există dubii serioase cu privire la minoritatea solicitantului de azil, decizia prevăzută la art. 4 alin. (1) se emite în termen de maximum 2 zile lucrătoare de la înregistrarea dosarului la registratura DGASPC.(2) Până la stabilirea vârstei solicitantului de azil minor, acesta poate fi cazat în CRPCSA.  +  Articolul 6Poate fi numită reprezentant al minorului în sensul prezentului ordin persoana care întrunește cumulativ următoarele cerințe:a) are studii superioare finalizate;b) are experiență în domeniul protecției drepturilor copilului de minimum 3 ani;c) cunoaște o limbă străină de circulație internațională și, dacă este posibil, limba vorbită de către minor.  +  Articolul 7(1) Numirea reprezentantului minorului se face ținând cont de activitatea curentă în acest domeniu, precum și în alte domenii, de încărcătura deja existentă și de numărul de minori monitorizați de reprezentanți corelat cu numărul de minori străini neînsoțiți aflați în evidența DGASPC.(2) Directorul DGASPC numește reprezentantul minorului astfel încât numărul de minori gestionat de acesta să nu depășească cifra de 100, în situația în care acesta gestionează exclusiv minori neînsoțiți.(3) La numirea ca reprezentant al minorului, directorul DGASPC acordă prioritate specialiștilor din cadrul compartimentelor specializate din cadrul DGASPC care dețin cunoștințe în domenii precum intervenția în situații de abuz, neglijare, trafic de persoane, migrație și repatrieri, intervenția în situații de urgență, serviciul de sprijin pentru victimele infracțiunilor, precum și specialiștilor care dețin pregătire și/sau experiență în domeniul azilului, în interacțiunea cu minorii care sunt victime ale traficului de persoane, din cadrul organizațiilor neguvernamentale active în domeniu și/sau al furnizorilor privați acreditați de servicii sociale cu care au fost încheiate acorduri în acest sens.  +  Articolul 8(1) În vederea numirii reprezentantului minorului, DGASPC întocmește o listă cu specialiștii eligibili din cadrul direcției și al serviciilor sociale din subordine, precum și din cadrul organizațiilor neguvernamentale active în domeniu și/sau al furnizorilor privați acreditați de servicii sociale cu care au fost încheiate acorduri în acest sens.(2) În funcție de numărul de minori străini neînsoțiți aflați în evidența DGASPC, pot fi incluși mai mulți reprezentanți în lista prevăzută la alin. (1).  +  Articolul 9(1) Mandatul reprezentantului minorului începe la data emiterii deciziei de numire și încetează în următoarele situații:a) la data instituirii măsurii de protecție specială pentru minor, după finalizarea procedurii de azil;b) la data părăsirii efective a teritoriului României de către minorul străin neînsoțit, ca urmare a procedurii de determinare a statului membru responsabil, procedurii primei țări de azil, procedurii țării terțe sigure, procedurii țării terțe europene sigure, reunificării familiei în alt stat, îndepărtării sau returnării voluntare asistate;c) la data împlinirii vârstei de 18 ani pentru copiii care nu au obținut protecție internațională în România în urma procedurii de azil, respectiv pentru copiii aflați în grija unei persoane adulte în comunitate;d) la data comunicării rezultatului expertizei medico-legale de stabilire a vârstei, solicitată de IGI, expertiză prin care s-a concluzionat că persoana evaluată este majoră.(2) La împlinirea vârstei de 18 ani, tinerii care nu au obținut protecție internațională în România și care s-au aflat în protecție specială sunt referiți către structura specializată pe linie de migrație din cadrul IGI.  +  Capitolul III Rolul și atribuțiile generale și specifice ale reprezentanților minorilor  +  Articolul 10Rolul reprezentantului minorului este de a susține interesul superior al copilului și de a-l asista pe acesta în următoarele demersuri:a) pe durata procedurii de azil, inclusiv pe durata procedurii primei țări de azil, a procedurii țării terțe sigure, a procedurii țării terțe europene sigure sau a procedurii de determinare a statului membru responsabil;b) pe perioada dintre momentul dobândirii protecției internaționale în România și stabilirea măsurii de protecție specială în cadrul sistemului de protecție a copilului, după obținerea protecției internaționale.  +  Articolul 11Atribuțiile generale ale reprezentanților minorilor sunt următoarele:a) asistă minorii neînsoțiți pe durata procedurii de azil;b) se asigură că minorilor neînsoțiți le sunt respectate drepturile copilului și, în cazul solicitanților de azil, că le sunt respectate drepturile în cadrul procedurii de azil;c) informează minorii neînsoțiți, pe toată durata mandatului, conform legii, și țin cont de opinia acestora, iar în cazul solicitanților de azil îi informează pe aceștia despre semnificația și posibilele consecințe ale interviului personal și, după caz, despre modul în care trebuie să se pregătească pentru acest interviu;d) mențin legătura cu minorii neînsoțiți, indiferent de locul de cazare, inclusiv prin vizite periodice;e) mențin legătura cu toți specialiștii implicați în asigurarea respectării drepturilor copilului și în derularea procedurii de azil;f) stabilesc și mențin legătura cu interpreții pentru a se asigura de disponibilitatea acestora ori de câte ori este nevoie;g) monitorizează situația minorului neînsoțit și îl sprijină pe acesta în vederea accesului la drepturi și beneficii sociale;h) se asigură că minorii neînsoțiți cunosc modalitatea de semnalare a oricărei forme de violență asupra copilului și au mijloacele necesare pentru a sesiza DGASPC, inclusiv la numărul unic de telefon 119;i) în cazul în care este necesar, după consultarea minorului care a împlinit vârsta de 16 ani și obținerea acordului acestuia, îl sprijină în vederea realizării demersurilor pentru depunerea plângerii împotriva hotărârii de soluționare a cererii de azil, iar în cazul minorului cu vârsta sub 16 ani, luând în considerare opinia acestuia, realizează demersurile pentru depunerea plângerii, în ambele situații primând interesul superior al copilului;j) informează autoritățile responsabile cu privire la orice formă de violență exercitată asupra minorului sau cu privire la intenția acestuia de a desfășura activități ce ar pune în pericol exercitarea drepturilor legale;k) se asigură că minorul revine în siguranță din alte județe sau sectoare ale municipiului București atunci când acesta părăsește CRPCSA fără acordul instituției sau locul executării măsurii de protecție specială;l) asigură transferul dosarelor minorilor la altă DGASPC, dacă procedura de azil este mutată la alt CRPCSA sau la altă instanță judecătorească.  +  Articolul 12(1) Atribuțiile specifice ale reprezentanților minorilor cazați în CRPCSA sunt următoarele:a) informează minorii neînsoțiți solicitanți de azil cu privire la opțiunile de cazare prevăzute de art. 78 din Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu privire la dreptul de a-și schimba opțiunea în orice moment pe parcursul procedurii de azil;b) sunt prezenți alături de minorii neînsoțiți solicitanți de azil la interviul personal cu privire la cererea de azil;c) întocmesc un plan individual de intervenție pentru fiecare minor în parte;d) stabilesc un program de vizitare a minorilor;e) stabilesc modalitatea de comunicare cu minorii în timpul și în afara programului de lucru.(2) Informarea prevăzută la alin. (1) lit. a) se realizează înainte de desfășurarea interviului personal și se face în colaborare cu personalul IGI, fiind întocmit un proces-verbal în acest sens.  +  Articolul 13(1) Atribuțiile specifice ale reprezentanților minorilor beneficiari ai unei măsuri de protecție specială sunt următoarele:a) fac parte din echipa multidisciplinară de evaluare care contribuie la elaborarea planului individualizat de protecție pentru minorul neînsoțit;b) mențin legătura cu managerii de caz numiți pentru copiii neînsoțiți din sistemul de protecție specială;c) stabilesc modalitatea de comunicare și de colaborare cu managerii de caz, precum și cu conducerea serviciilor rezidențiale, respectiv cu persoanele la care se află în plasament minorii;d) stabilesc un program de vizitare a copiilor, împreună cu managerii de caz;e) exercită exclusiv atribuțiile referitoare la procedura de azil și protecția internațională.(2) Vizitele de monitorizare prevăzute la alin. (1) lit. d) sunt efectuate de managerii de caz, cu o periodicitate de cel puțin o dată pe lună, iar rapoartele de monitorizare sunt transmise reprezentantului minorului. În cazul în care rapoartele de monitorizare prezintă elemente care necesită intervenția reprezentantului minorului la fața locului, acesta din urmă va efectua o vizită de monitorizare.(3) Comunicarea minorilor cu specialiștii prevăzuți în planurile individualizate de protecție se realizează de interpreți asigurați de DGASPC sau de alte organizații neguvernamentale sau instituții care pot facilita acest lucru.(4) Comunicarea minorilor cu specialiștii care intervin în procedura de azil se asigură de IGI pentru activitățile care intră în competența acestei instituții.  +  Articolul 14Atribuțiile specifice ale reprezentanților minorilor aflați în comunitate în grija unor persoane adulte alături de care au părăsit țara de origine sunt următoarele:a) mențin legătura cu persoanele adulte în grija cărora se află minorii din comunitate;b) mențin legătura cu serviciile publice de asistență socială în evidența cărora se află acești minori;c) se asigură că persoanele adulte și minorii aflați în grija acestora, în funcție de vârsta și gradul de maturitate, cunosc drepturile copilului și drepturile solicitanților de azil sau, după caz, ale beneficiarilor protecției internaționale.  +  Articolul 15(1) Planul individual de intervenție pentru minorii străini neînsoțiți din CRPCSA este întocmit de reprezentantul minorului în termen de 15 zile de la numire, pe baza unei evaluări, și cuprinde următoarele informații:a) medicul de familie și serviciile de sănătate recomandate de acesta în urma primei consultații medicale preventive;b) serviciile psihologice de care minorul are nevoie și psihologul sau psihoterapeutul responsabil;c) unitatea de învățământ la care este înscris minorul, cadrul didactic responsabil, înscrierea la cursul pregătitor, consilierea psihopedagogică acordată și orientarea profesională;d) serviciile sociale de care minorul/tânărul are nevoie, precum centru de zi, centru de consiliere, centru de recuperare, servicii privind inserția pe piața muncii și tranziția la viața de adult;e) menținerea legăturii cu familia și alte rude, posibilitatea reunificării familiei;f) rezultatul evaluării riscului de violență asupra minorului înainte de intrarea în țară, în CRPCSA și în afara acestuia;g) rezultatul evaluării vulnerabilităților pe care minorul le poate prezenta, precum dizabilitate, boală cronică, minoră gravidă, consum de alcool sau droguri;h) beneficiile de asistență socială la care are dreptul și stadiul demersurilor;i) programul de vizitare a minorului în CRPCSA;j) calendarul etapelor procedurii de azil în care reprezentantul însoțește minorul;k) avocatul/juristul care asistă minorul în procedura de azil;l) organismele internaționale, precum Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați - UNHCR, Organizația Internațională pentru Migrație - OIM, Fondul Internațional pentru Urgențe ale Copiilor al Națiunilor Unite - UNICEF și/sau organizația neguvernamentală care sprijină minorul în procedura de azil, dacă e cazul;m) interpreții care asigură comunicarea cu minorul la sediul CRPCSA și în afara acestuia;n) alte activități la care participă minorul în CRPCSA și în afara acestuia.(2) Evaluarea minorului în vederea elaborării planului se face cel puțin de către reprezentantul minorului, medicul de familie, cadrul didactic numit de inspectoratul școlar și psihologul CRPCSA sau, în lipsa acestuia, psihologul numit de DGASPC. Reprezentantul minorului decide dacă este nevoie și de alți specialiști, iar DGASPC asigură intervenția acestora.(3) Comunicarea minorului cu specialiștii care intervin în cadrul procedurii de azil este facilitată de interpreți asigurați de IGI pentru activitățile care intră în competența acestei instituții.(4) Comunicarea minorului cu specialiștii menționați în planul individual de intervenție este facilitată de interpreți asigurați de DGASPC pentru activitățile care intră în competența acestei instituții.(5) Planul individual de intervenție este reevaluat o dată la 3 luni, ocazie cu care se întocmește un raport de monitorizare de către reprezentantul minorului. Planul individual de intervenție se revizuiește ori de câte ori este necesar.  +  Articolul 16(1) Toți minorii străini neînsoțiți aflați în sistemul de protecție specială a copilului sau, după caz, în CRPCSA sunt evaluați psihologic, iar serviciile psihologice fac parte obligatoriu din planul individualizat de protecție, respectiv din planul individual de intervenție.(2) Evaluarea psihologică și acordarea serviciilor psihologice necesare pentru minorii neînsoțiți beneficiari ai protecției speciale se realizează de către psihologii angajați ai DGASPC sau ai furnizorilor privați acreditați.(3) Evaluarea psihologică și acordarea serviciilor psihologice necesare pentru minorii neînsoțiți din CRPCSA se realizează de către psihologul CRPCSA, în colaborare cu psihologi/ psihoterapeuți din centrele aflate în subordinea DGASPC sau ale furnizorilor privați acreditați.(4) Reprezentantul minorului este informat cu privire la starea psihologică a minorului de către psihologul care a realizat evaluarea și informează, la rândul său, CRPCSA cu privire la aspectele relevante pe parcursul procedurii de azil.  +  Articolul 17(1) În vederea garantării accesului la servicii de sănătate pentru minorii străini neînsoțiți din CRPCSA, reprezentantul minorului întreprinde demersurile necesare pentru înscrierea acestuia la un medic de familie, în termen de 10 zile de la data deciziei de numire potrivit art. 4 alin. (1).(2) În vederea garantării accesului la servicii sociale și beneficii de asistență socială pentru minorii străini neînsoțiți din CRPCSA, reprezentantul minorului întreprinde demersurile pentru depunerea cererilor necesare la instituțiile abilitate, în termen de 15 zile de la data deciziei de numire potrivit art. 4 alin. (1).(3) În vederea garantării accesului la învățământul obligatoriu pentru minorii străini neînsoțiți din CRPCSA, reprezentantul minorului întreprinde demersurile necesare pentru înscrierea acestuia într-o formă de învățământ prevăzută de lege, în termen de 15 zile de la data deciziei de numire potrivit art. 4 alin. (1).  +  Articolul 18(1) Reprezentantul minorului stabilește programul de vizitare a acestuia în CRPCSA, astfel încât să aibă o frecvență de cel puțin o vizită la două săptămâni pe perioada evaluării și planificării serviciilor. Ulterior, vizitele se realizează lunar.(2) În funcție de nevoile specifice ale minorului, identificate cu ocazia vizitelor de monitorizare, reprezentantul acestuia solicită, în scris, șefului ierarhic și, după caz, conducerii CRPCSA intervenția suplimentară a unor specialiști din cadrul DGASPC, al CRPCSA, al furnizorilor privați acreditați sau din cadrul altor instituții.(3) Dacă în urma vizitelor efectuate se constată că dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială a minorului este pusă în pericol și/sau acesta a suferit orice formă de violență, reprezentantul acestuia este obligat să sesizeze, în termen de maximum 24 de ore de la data constatării, DGASPC, în vederea luării măsurilor ce se impun.(4) Reprezentantul minorului se asigură că personalul CRPCSA, precum și minorii aflați în CRPCSA cunosc modalitatea de semnalare a situațiilor de urgență care privesc violența asupra copilului conform legii, faptul că numărul unic național 119 este afișat la loc vizibil și minorii au acces la telefon în CRPCSA.(5) Situațiile menționate la alin. (3) și (4) se notifică și conducerii CRPCSA, care are obligația de a aproba procedura internă de semnalare și de investigare a cazurilor de violență asupra copilului în CRPCSA, prevăzută de anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 49/2011 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind prevenirea și intervenția în echipă multidisciplinară și în rețea în situațiile de violență asupra copilului și de violență în familie și a Metodologiei de intervenție multidisciplinară și interinstituțională privind copiii exploatați și aflați în situații de risc de exploatare prin muncă, copiii victime ale traficului de persoane, precum și copiii români migranți victime ale altor forme de violență pe teritoriul altor state.(6) Comunicarea cu minorul pe parcursul vizitelor de monitorizare este facilitată de interpreți asigurați de DGASPC, care asigură și plata serviciilor de interpretare.(7) În urma vizitelor de monitorizare, reprezentantul minorului întocmește un raport de vizită. O copie a raportului de vizită, avizat de șeful ierarhic al reprezentantului, se transmite conducerii CRPCSA, în termen de 5 zile de la efectuarea vizitei.  +  Articolul 19(1) În cazul dispariției minorului din CRPCSA, personalul din CRPCSA anunță imediat unitatea de poliție cea mai apropiată și notifică reprezentantul minorului, precum și DGASPC, atunci când reprezentantul nu este din cadrul acesteia.(2) În cazul dispariției minorului din serviciile sociale rezidențiale, personalul serviciului anunță imediat unitatea de poliție cea mai apropiată și notifică reprezentantul minorului, precum și DGASPC, atunci când reprezentantul nu este din cadrul acesteia.(3) În cazul dispariției minorului din serviciile sociale familiale, persoana care are în plasament minorul anunță imediat unitatea de poliție cea mai apropiată și notifică reprezentantul minorului, precum și DGASPC, atunci când reprezentantul nu este din cadrul acesteia.(4) Atunci când minorul este găsit în alt județ sau sector al municipiului București, aflat la o distanță mai mare de 300 km, luând în considerare interesul superior al copilului, reprezentantul minorului poate propune IGI și DGASPC menținerea minorului în județul sau sectorul municipiului București în care a fost găsit, caz în care are loc transferul dosarului la CRPCSA competent pentru județul sau sectorul municipiului București, în vederea continuării procedurii de azil, dacă nu a fost emisă până la acest moment o hotărâre în fază administrativă.(5) În cazul în care se decide întoarcerea minorului în CRPCSA inițial, reprezentantul asigură comunicarea cu IGI și DGASPC din județul sau sectorul municipiului București în care a fost găsit minorul, precum și cu DGASPC din județul sau sectorul municipiului București din care minorul a fugit, în vederea identificării celei mai bune soluții pentru întoarcerea în siguranță a acestuia.  +  Capitolul IV Atribuțiile reprezentanților minorilor pe parcursul procedurii de azil și al procedurii de cooperare interinstituțională din această etapă  +  Articolul 20Solicitarea prevăzută la art. 77 alin. (3) din Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cuprinde următoarele informații: dacă solicitantul are identitate probată sau declarată, vârsta declarată, țara de origine, limbile sau dialectele pe care acesta le cunoaște, precum și dacă este însoțit de rude.  +  Articolul 21(1) După primirea de către structura IGI solicitantă a deciziei de numire a reprezentantului minorului, acesta este informat de îndată, în funcție de vârstă și gradul de maturitate, cu privire la numirea reprezentantului.(2) După numire, reprezentantul minorului este obligat să efectueze, cu celeritate, o primă vizită la CRPCSA pentru a comunica cu minorul și pentru a constata care sunt nevoile sale imediate.(3) Reprezentantul minorului îl pregătește pe acesta în vederea susținerii interviului personal în cadrul procedurii de azil. În acest scop, reprezentantul comunică cu minorul și cu personalul CRPCSA pentru:a) cunoașterea unor aspecte relevante pentru clarificarea situației minorului, precum: dificultățile întâmpinate de acesta în țara de origine și pe traseul spre România, motivele pentru care minorul solicită protecție internațională în România, informații despre membrii familiei minorului, situația din țara de origine;b) inițierea demersurilor pentru identificarea imediată a familiei minorului și verificarea posibilității de reunificare cu aceasta;c) informarea minorului cu privire la semnificația și posibilele consecințe ale interviului personal;d) comunicarea informațiilor juridice procedurale, inclusiv a celor despre procedurile de încetare sau anulare a protecției internaționale.  +  Articolul 22Reprezentanții minorilor colaborează cu personalul IGI desemnat pentru procedura de azil și, după caz, cu reprezentanții organismelor internaționale prevăzute la art. 15 alin. (1) lit. l) și/sau ai organizațiilor neguvernamentale implicați în procedura de azil, astfel încât minorul să beneficieze de toate resursele posibile în vederea respectării drepturilor procedurale, informării și consilierii calificate și acordării asistenței juridice, sociale și materiale necesare.  +  Articolul 23(1) Reprezentantul minorului depune la CRPCSA competent plângerea împotriva hotărârii de respingere a cererii de azil, cu consultarea opiniei și conform opțiunii copilului. Minorul care a împlinit vârsta de 16 ani poate depune plângerea în nume propriu.(2) Reprezentantul minorului îl sprijină pe acesta în vederea declarării recursului împotriva hotărârii instanței judecătorești care menține respingerea cererii de azil în urma plângerii.(3) Reprezentantul minorului se va asigura că acesta beneficiază de asistență juridică, inclusiv prin solicitarea instanțelor de judecată de a numi de fiecare dată un avocat din oficiu, și va colabora cu avocatul în vederea susținerii cauzei minorului.  +  Capitolul V Formarea reprezentanților minorilor care solicită sau obțin o formă de protecție internațională  +  Articolul 24(1) Formarea inițială specifică în domeniul azilului a reprezentanților minorilor care solicită sau obțin o formă de protecție internațională este asigurată cu sprijinul IGI.(2) Formarea continuă anuală se asigură de DGASPC, cu sprijinul IGI, dacă este necesar, și cu implicarea altor organizații sau instituții cu atribuții în domeniu.(3) DGASPC și CRPCSA asigură instruirea reprezentanților minorilor și formarea continuă a acestora, pe baza unui curriculum-cadru aprobat de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție din subordinea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse și IGI.(4) Tematica orientativă pentru formarea continuă a reprezentanților minorilor care solicită sau obțin o formă de protecție internațională include, fără a se limita la acestea, următoarele subiecte: drepturile copilului și ale solicitanților de azil, procedura de azil, colaborarea cu managerii de caz, legislația internațională și europeană în domeniul drepturilor omului și al azilului, experiența în domeniu - bune practici, utilizarea fondurilor europene, instrumentele de monitorizare a fenomenului, procedurile naționale adecvate cu drepturile și interesul superior al copilului.  +  Articolul 25Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    p. Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,
    Bogdan Despescu,
    secretar de stat
    Ministrul familiei, tineretului și egalității de șanse,
    Natalia-Elena Intotero
    ------