COD PENTRU CONSTRUCȚIA NAVELOR SPECIALE din 17 iunie 1983Codul internațional pentru construcția și echipamentul navelor pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate (Codul IGC), adoptat de Organizația Maritima Internationala prin Rezoluția MSC.5(48) a Comitetului Securității Maritime la Londra la 17 iunie 1983, astfel cum a fost modificat prin amendamentele adoptate prin Rezoluția MSC.30(61) a Comitetului Securității Maritime la Londra la 11 decembrie 1992
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 193 bis din 26 martie 2003
Notă
Acceptat de Legea nr. 71 din 11 martie 2003, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 193 din 26 martie 2003 + Cuprins Introducere Capitolul 1 Generalități Capitolul 2 Capacitatea de supraviețuire a navei și amplasarea tancurilor de marfă Capitolul 3 Amenajarea navei Capitolul 4 Stocarea mărfii Capitolul 5 Recipiente sub presiune pentru procesare, instalații cu tubulaturi pentru lichide și vapori și instalații cu tubulaturi sub presiune Capitolul 6 Materiale de construcție și controlul calității Capitolul 7 Controlul presiunii sau temperaturii mărfii Capitolul 8 Instalații de aerisire a stocării mărfii Capitolul 9 Controlul atmosferei sistemului de stocare a mărfii Capitolul 10 Instalații electrice Capitolul 11 Protecția contra incendiului și stingerea incendiului Capitolul 12 Ventilația mecanică în zona de marfă Capitolul 13 Aparate de măsurare și dispozitive automatizate Capitolul 14 Protecția personalului Capitolul 15 Limite de umplere a tancurilor de marfă Capitolul 16 Utilizarea mărfii ca și combustibil Capitolul 17 Cerințe speciale Capitolul 18 Cerințe privind exploatarea Capitolul 19 Rezumatul cerințelor minime Apendice 1 Formular pentru raportarea datelor privind produsele prevăzute de Codul IGC Apendice 2 Model de Certificat internațional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate Apendice 3 Exemplu de act adițional la Certificatul internațional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate Apendice 4 Materiale nemetalice Apendice 5 Normă pentru utilizarea metodelor de calcul a condițiilor limită de rezistență în cazul proiectării sistemelor de stocare a mărfii cu configurație nouă + Introducere1. Scopul codului este oferirea unei norme internaționale referitoare la securitatea transportului maritim în vrac al gazelor lichefiate și a altor substanțe speciale indicate în capitolul 19. Ținând cont de natura produselor transportate, se impun norme de proiectare și construcție a navelor utilizate pentru un asemenea transport, precum și norme pentru echipamentul pe care acestea trebuie să-l aibă în vederea reducerii la minim a pericolului la care este expusă nava, echipajul său și mediul înconjurător.2. Codul se bazează în mod fundamental pe principiul repartizării navelor pe diferite tipuri, în funcție de pericolele pe care le prezintă produsele vizate de Cod. Fiecare dintre produse poate avea una sau mai multe proprietăți periculoase, cum ar fi inflamabilitatea, toxicitatea, acțiunea corozivă și reactivitatea. Un alt risc poate rezulta eventual din faptul că produsele sunt transportate în stare de refrigerare sau sub presiune.3. Eventualele ciocniri sau eșuări grave pot provoca o avariere a tancurilor de marfă și pot antrena o deversare necontrolată a produsului. În urma unei astfel de deversări, produsul se poate evapora și dispersa și, în anumite cazuri, se poate produce ruperea corpului navei datorită fragilității. Prevederile Codului vizează reducerea acestui pericol în măsura în care acest lucru este practic posibil, ținând cont de cunoștințele și tehnologia actuale.4. Pe parcursul elaborării Codului, s-a recunoscut că acesta trebuie să se bazeze pe noțiuni de construcție și mecanică navală valabile, ca și pe cele mai recente cunoștințe referitoare la pericolele pe care le prezintă diferitele produse vizate. Tehnologia de proiectare a navelor cisternă pentru transportul gazelor nu este numai o tehnologie complexă ci și una care evoluează rapid și Codul nu trebuie să aibă un caracter imuabil. Organizația trebuie să reexamineze periodic Codul ținând cont atât de experiența acumulată cât și de progresele care intervin.5. Prevederile aplicabile noilor produse și condițiilor lor de transport vor fi difuzate, cu titlu provizoriu, sub formă de recomandări, atunci când vor fi adoptate de Comitetul de siguranță maritimă al Organizației, înainte de intrarea în vigoare a amendamentelor pertinente, în conformitate cu dispozițiile articolului VIII al Convenției internaționale din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare.6. Codul se referă în primul rând la construcția și echipamentul navelor. Totuși pentru asigurarea transportului în siguranță al produselor, trebuie ca întreg sistemul să fie evaluat. Alte aspecte importante ale securității transportului de produse, cum ar fi pregătirea, exploatarea, controlul traficului și manevrarea în porturi, sunt în curs de examinare sau vor fi examinate în continuare de către Organizație.7. Elaborarea Codului a fost facilitată în mare măsură de o serie de organizații cu statut consultativ, ca de exemplu Societatea internațională a navelor cisternă pentru transport gaze lichefiate și a operatorilor de terminale (SIGTTO) și de alte organizații, ca de exemplu membrii Asociației internaționale a societăților de clasificare (IACS).8. Capitolul 18 al Codului, care se referă la exploatarea navelor cisternă pentru transportul gazelor, scoate în evidență regulile de exploatare enunțate în alte capitole și se face referire la alte caracteristici importante în materie de securitate care sunt specifice exploatării navelor cisternă pentru transportul gazelor.9. Formatul Codului este similar cu Codul internațional pentru construcția și echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul IBC) adoptat de către Comitetul pentru siguranță maritimă în cadrul celei de a patruzeci și opta sesiune a sa. Navele cisternă pentru transportul gazelor pot, de asemenea, să transporte produsele chimice în vrac prevăzute de Codul IBC, dar în condițiile indicate în Codul IGC.10. Unitățile plutitoare de producție, depozitare și transfer (FPSO), care sunt concepute pentru manipularea gazelor lichefiate în vrac, nu intră sub incidența prevederilor Codului IGC. Cu toate acestea, proiectanții acestor unități pot lua în considerare aplicarea prevederilor Codului IGC în măsura în care Codul conține măsuri de atenuare a riscurilor corespunzătoare operațiunilor pe care aceste unități le vor efectua. În cazul în care și alte măsuri adecvate de atenuare a riscurilor sunt stabilite și acestea sunt contrare prevederilor prezentului Cod, ele trebuie să prevaleze asupra acelora din Cod. + Capitolul 1 GENERALITĂȚI + Scopul De a oferi o normă internațională pentru transportul maritim în vrac, în condiții de siguranță, al gazelor lichefiate prin stabilirea normelor de proiectare și construcție a navelor utilizate într-un astfel de transport și echipament, care pot reduce riscul pentru navă, echipajul său și mediu, având în vedere natura produselor, inclusiv inflamabilitatea, toxicitatea, asfixierea, acțiunea corozivă, reactivitatea și temperatura scăzută și presiunea vaporilor.1.1. Aplicare și implementare1.1.1. Codul se aplică navelor indiferent de mărimea lor, inclusiv acelora cu un tonaj brut mai mic de 500, care transportă gaze lichefiate având o presiune absolută a vaporilor ce depășește 0,28 MPa la o temperatură de 37,8°C, precum și alte produse cum ar fi acelea menționate în capitolul 19, în cazul în care acestea sunt transportate în vrac.1.1.2.1. Dacă nu se prevede în mod expres altfel, Codul se aplică navelor ale căror chile au fost puse sau care se află într-un stadiu în care:.1 începe construcția identificabilă cu o navă; și.2 a început asamblarea navei, având cel puțin 50 de tone sau 1% din masa estimată a întregului material de construcție, luându-se în considerare valoarea cea mai mică dintre acestea, la 1 iulie 2016 sau după această dată.1.1.2.2. În scopul aplicării prevederilor prezentului Cod, expresia "nave construite" înseamnă nave ale căror chile sunt puse sau care se află într-un stadiu similar de construcție.1.1.2.3. Dacă nu se prevede în mod expres altfel, în cazul navelor construite la 1 iulie 1986 sau după această dată și înainte de 1 iulie 2016, Administrația trebuie să se asigure că sunt respectate cerințele care sunt aplicabile în conformitate cu prezentul Cod, așa cum a fost adoptat prin Rezoluția MSC.5(48) și modificat prin rezoluțiile MSC.17(58), MSC.30(61), MSC.32(63), MSC.59(67), MSC.103(73), MSC.177(79) și MSC.220(82).1.1.3. O navă, indiferent de data construcției, care este transformată la 1 iulie 2016 sau după această dată în navă cisternă pentru transportul gazelor, trebuie considerată ca și navă cisternă pentru transportul gazelor la data la care începe această transformare.1.1.4.1. Dacă tancurile de marfă conțin produse pentru care Codul impune o navă de tipul 1G, nici lichidele inflamabile al căror punct de inflamabilitate este mai mic sau egal cu 60°C (încercarea în creuzet închis) și nici produsele inflamabile menționate la capitolul 19, nu trebuie să fie transportate în tancuri situate în zonele protejate descrise la paragraful 2.4.1.1.1.1.4.2. În mod similar, atunci când tancurile de marfă conțin produse pentru care Codul impune o navă de tipul 2G/2PG, lichidele inflamabile menționate la paragraful 1.1.4.1 nu trebuie să fie transportate în tancuri situate în zonele protejate descrise la paragraful 2.4.1.2.1.1.4.3. În fiecare caz, restricția se referă la zonele protejate care sunt situate în limitele lungimii spațiilor de magazie destinate tancurilor de marfă care conțin produse pentru care Codul impune o navă de tipul 1G sau 2G/2PG.1.1.4.4. Lichidele și produsele inflamabile menționate la paragraful 1.1.4.1 pot să fie transportate în aceste zone protejate atunci când cantitatea de produse reținută în tancurile de marfă, pentru care Codul impune transportul cu o navă de tipul lG sau 2G/2PG, este folosită exclusiv pentru răcire, circulație sau alimentare cu combustibil.1.1.5. În afara cazurilor prevăzute la paragraful 1.1.7.1, atunci când se intenționează efectuarea transportului produselor prevăzute în prezentul Cod și al produselor prevăzute în Codul internațional pentru construcția și echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul IBC) adoptat prin rezoluția MSC.4(48), așa cum poate fi amendat de către Organizație, nava trebuie să corespundă prevederilor ambelor Coduri aplicabile produselor transportate.1.1.6.1. În cazul în care se intenționează efectuarea transportului produselor ce pot fi considerate că intră în domeniul de aplicare a prezentului Cod, dar care în prezent nu sunt menționate la capitolul 19, Administrația și Administrațiile porturilor implicate în acest transport trebuie să stabilească un Acord Tripartit pe baza unei evaluări provizorii și să formuleze condițiile preliminare corespunzătoare de transport pe baza principiilor Codului.1.1.6.2. În scopul evaluării acestor produse, producătorul produsului trebuie să transmită Administrației un formular de evaluare completat (a se vedea Apendicele 1) care include tipul de navă propus pentru transportul produsului și cerințele aplicabile în cazul acestui transport.1.1.6.3. În cazul în care o evaluare provizorie pentru un produs pur sau pur tehnic a fost efectuată sau pusă de acord cu alte părți, Administrația trebuie să prezinte la subcomitetul corespunzător al Organizației formularul de evaluare însoțit de o propunere de a include în cadrul Codului IGC o nouă rubrică completată (a se vedea Apendicele 1).1.1.6.4. După evaluarea provizorie, ca parte a Acordului Tripartit, și după aprobarea expresă sau tacită a Acordului, poate fi publicat un act adițional la certificatul navei în cauză (a se vedea Apendicele 3).1.1.7.1. Prevederile prezentului Cod trebuie avute în vedere atunci când o navă este proiectată și construită pentru transportul următoarelor produse:.1 acelea enumerate în mod exclusiv la capitolul 19 al acestui Cod; și.2 unul sau mai multe din produsele care sunt enumerate atât în acest Cod, cât și în Codul internațional pentru produse chimice în vrac. Aceste produse sunt indicate printr-un asterisc (*) în coloana"a" din tabelul de la capitolul 19.1.1.7.2. În cazul în care o navă este destinată transportului în mod exclusiv a unui produs sau a mai multor produse dintre acelea indicate la paragraful 1.1.7.1.2, trebuie să se aplice prevederile Codului internațional pentru produse chimice în vrac, așa cum a fost amendat.1.1.8. Conformitatea navei cu prevederile Codului internațional pentru transportul gazelor trebuie să fie menționată în Certificatul internațional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate, prevăzut la secțiunea 1.4. Conformitatea cu amendamentele la Cod, dacă există, trebuie de asemenea să fie indicată în Certificatul internațional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate.1.1.9. În cazul în care în Cod se face referire la un paragraf, se vor aplica și toate prevederile alineatelor corespunzătoare acestui paragraf.1.1.10. În cazul în care o navă este destinată să opereze în anumite perioade într-o locație fixă în regim de regazeificare și descărcare de gaz sau de alimentare cu gaz, procesare, lichefiere și stocare, Administrația și Administrațiile portului implicate în operare trebuie să ia măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că sunt puse în aplicare prevederile Codului aplicabile modalităților propuse. Mai mult decât atât, cerințe suplimentare trebuie să fie stabilite pe baza principiilor Codului, precum și a normelor recunoscute, care includ riscuri specifice ce nu sunt prevăzute de către acesta. Aceste riscuri pot include următoarele aspecte, dar fără a se limita la acestea:.1 incendiu și explozie;.2 evacuare;.3 extinderea zonelor cu potențial pericol la gaze;.4 descărcarea la țărm a gazelor sub presiune;.5 degajarea gazelor de înaltă presiune;.6 condiții perturbatoare de proces;.7 depozitarea și manipularea agenților frigorifici inflamabili;.8 prezența continuă a mărfurilor lichide și a vaporilor de marfă în afara sistemului de stocare a mărfii;.9 tancuri de suprapresiune și subpresiune;.10 transferul de la navă la navă a mărfii lichide; și.11 riscul de coliziune în timpul manevrelor de acostare.1.1.11. În cazul în care în cadrul Codului se utilizează o evaluare a riscurilor sau un studiu al scopurilor similare, rezultatele trebuie să includă de asemenea următoarele aspecte ca dovadă a valabilității lor, fără a se limita totuși la acestea:.1 descrierea metodologiei și a normelor aplicate;.2 diferențe de interpretare a oricăror surse de scenariu sau de eroare posibile în studiu;.3 validarea procesului de evaluare a riscurilor de către o terță parte independentă și calificată;.4 sistemul calității în conformitate cu care s-a efectuat evaluarea riscului;.5 sursa, calitatea și valabilitatea datelor utilizate în cadrul evaluării;.6 baza de informații cu privire la persoanele implicate în cadrul evaluării;.7 sistemul de distribuire a rezultatelor la părțile interesate; și.8 validarea rezultatelor de către o terță parte independentă și calificată.1.1.12. Deși Codul este în mod legal considerat ca și un instrument obligatoriu în conformitate cu Convenția SOLAS, prevederile din secțiunea 4.28 și apendicii 1, 3 și 4 din Cod au un caracter de recomandare sau informativ.1.2. Definiții Dacă nu se prevede în mod expres altfel, în cadrul Codului se aplică următoarele definiții. În diferite capitole ale acestui Cod sunt date și alte definiții.1.2.1. Încăperi de locuit sunt acele spații utilizate ca încăperi sociale, coridoare, spălătoare, cabine, birouri, infirmerii, săli de cinematograf, săli de jocuri și distracții, frizerii, oficii care nu conțin echipamente pentru gătit și spații similare.1.2.2. Construcții de tip "A" înseamnă construcțiile așa cum sunt definite la regula II-2/3.2 din Convenția SOLAS.1.2.3. Administrație înseamnă Guvernul statului al cărui pavilion nava este autorizată să-l arboreze. Pentru Administrație (port) vezi Administrația portului.1.2.4. Dată de aniversare înseamnă ziua și luna fiecărui an care vor corespunde datei de expirare a Certificatului internațional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate.1.2.5. Punct de fierbere este temperatura la care un produs are o presiune de vapori egală cu presiunea atmosferică.1.2.6. Lățimea (B) înseamnă lățimea maximă a navei, măsurată la mijlocul său peste coaste pentru navele cu corp metalic și peste bordaj pentru navele cu corp din orice alt material. Lățimea (B) trebuie să se măsoare în metri.1.2.7. Zona de marfă este acea parte a navei care cuprinde sistemul de stocare a mărfii și compartimentele pompelor de marfă și ale compresoarelor și include zonele de punte situate pe întreaga lungime și lățime a părții din navă de deasupra spațiilor mai sus menționate. În cazul în care sunt prevăzute, coferdamurile, spațiile de balast sau spațiile goale situate la extremitatea pupa a spațiului de magazie situat cel mai în pupa sau la extremitatea prova a spațiului de magazie situat cel mai în prova, sunt excluse din zona de marfă.1.2.8. Sistem de stocare a mărfii este amenajarea destinată pentru stocarea mărfii incluzând, dacă sunt prevăzute, o barieră primară și secundară, izolația aferentă și orice spații intermediare, precum și structura adiacentă, dacă este necesar, pentru a susține aceste elemente. Dacă bariera secundară face parte din structura corpului, aceasta poate fi un perete al spațiului de magazie.1.2.9. Post de comandă pentru operațiuni cu marfa este o încăpere utilizată pentru comanda operațiunilor de manipulare a mărfii.1.2.10. Încăperi de mașini pentru marfă sunt spațiile în care se află compresoarele sau pompele de marfă, unitățile pentru prelucrarea mărfii, inclusiv acelea care alimentează cu combustibil gazos compartimentul motoarelor.1.2.11. Pompe de marfă sunt pompele utilizate pentru transferul mărfii lichide, incluzând pompele principale, releele de pompare, pompele de pulverizare etc.1.2.12. Mărfuri sunt produsele enumerate la capitolul 19, transportate în vrac de navele la care se face referire în Cod.1.2.13. Încăperi de serviciu pentru marfă sunt încăperile situate în interiorul zonei de marfă care sunt utilizate ca ateliere, dulapuri și spații de depozitare cu suprafața mai mare de 2 mp.1.2.14. Tanc de marfă este o carcasă etanșă la lichide, concepută pentru a constitui sistemul primar de stocare a mărfii și include toate sistemele de stocare de acest fel chiar dacă acestea sunt sau nu sunt izolate sau/și dacă au sau nu au bariere secundare.1.2.15. Prelevare de eșantioane în buclă închisă înseamnă un sistem de prelevare a eșantioanelor de marfă care reduce la minim degajarea în atmosferă a vaporilor de marfă prin returul produsului în tancul de marfă în timpul prelevării eșantioanelor.1.2.16. Coferdam este spațiul de separare cuprins între doi pereți adiacenți metalici sau între două punți adiacente metalice. Acest spațiu poate fi un spațiu gol sau un spațiu de balast.1.2.17. Posturi de comandă sunt acele încăperi în care se află echipamentul radio sau echipamentul principal de navigație al navei sau sursa de energie în caz de avarie sau în care este centralizat echipamentul de detectare a incendiului sau de comandă pentru instalațiile de stingere a incendiului. Acestea nu includ echipamentul special de comandă pentru instalațiile de stingere a incendiului care poate fi cel mai practic amplasat în zona de marfă.1.2.18. Produse inflamabile sunt acele produse identificate prin litera "F" în coloana "f" din tabelul de la capitolul 19.1.2.19. Limite de inflamabilitate sunt acele condiții care definesc starea în care se află un amestec de combustibil și oxidant atunci când la aplicarea unei surse externe de aprindere suficient de puternică poate să se producă aprindere instantanee într-un aparat de încercare dat.1.2.20. Codul FSS este Codul pentru instalațiile de protecție contra incendiului care înseamnă Codul internațional pentru instalațiile de protecție contra incendiului, adoptat de Comitetul de siguranță maritimă al Organizației prin rezoluția MSC.98(73), așa cum a fost amendat.1.2.21. Navă cisternă pentru transportul gazelor este o navă de marfă construită sau adaptată și utilizată pentru transportul în vrac al oricăror gaze lichefiate sau al altor produse indicate în tabelul de la capitolul 19.1.2.22. Unitate de ardere a gazelor (GCU) este un mijloc de eliminare a excesului de vapori de marfă prin oxidare termică.1.2.23. Consumator de gaze este orice unitate de pe navă care utilizează vapori de marfă ca și combustibil.1.2.24. Zonă cu potențial pericol la gaze est o zonă în care există sau poate exista o atmosferă de gaz exploziv în cantități care necesită luarea măsurilor speciale de precauție pentru construcția, instalarea și utilizarea echipamentelor electrice. Atunci când există o atmosferă de gaz, pot exista și următoarele pericole: toxicitate, asfixiere, acțiune corozivă, reactivitate și temperatură scăzută. Aceste pericole trebuie să fie luate în considerare și de asemenea adoptate măsuri de precauție suplimentare pentru ventilarea spațiilor și protecția echipajului. Exemple de zone cu potențial pericol la gaze, fără a se limita la acestea, sunt date în continuare*1): *1) Se face referire la capitolul 10 pentru o listă separată de exemple și clasificare a zonelor cu potențial pericol la gaze în scopul selectării și proiectării instalațiilor electrice..1 interioarele sistemelor de stocare a mărfii și oricare din tubulaturile de marfă sub presiune sau alte sisteme de ventilare pentru tancurile de marfă, tubulaturile și echipamentele care conțin marfă;.2 spațiile dintre bariere;.3 spațiile de magazie atunci când marfa este transportată într-un sistem de stocare a mărfii care necesită o barieră secundară;.4 spațiile de magazie atunci când marfa este transportată într-un sistem de stocare a mărfii care nu necesită o barieră secundară;.5 un spațiu separat de un spațiu de magazie printr-un singur perete metalic etanș la gaze la care i sistemul de stocare a mărfii necesită o barieră secundară;.6 încăperile de mașini pentru marfă;.7 zonele de pe puntea deschisă sau spațiile semiînchise situate pe puntea deschisă, aflate la o distanță mai mică de 3 m față de posibile surse de degajare a gazelor, cum ar fi supapele de marfă, flanșele tubulaturii de marfă, orificiile de ventilație ale încăperile de mașini pentru marfă;.8 zonele de pe puntea deschisă sau spațiile semiînchise situate pe puntea deschisă, aflate la o distanță de 1,5 m față de accesul în încăperile de mașini pentru marfă, intrările de ventilație ale încăperilor de mașini pentru marfă;.9 zonele de pe puntea deschisă care se întind pe zona de marfă și pe o distanță de 3 m în fața și în spatele zonei de marfă de pe puntea deschisă până la o înălțime de 2,4 m deasupra punții expuse la intemperii;.10 o zonă situată la mai puțin de 2,4 m de la suprafața exterioară a unui sistem de stocare a mărfii, atunci când această suprafață este expusă la intemperii;.11 un spațiu închis sau semiînchis în care se află tubulaturi care conțin marfă, cu excepția acelora în care se află tubulaturi care conțin produse de marfă pentru instalațiile care utilizează gazul de evaporare ca și combustibil;.12 un spațiu închis sau semiînchis cu deschidere directă spre orice zonă cu potențial pericol la gaze;.13 spațiile goale, coferdamurile, puțurile, coridoarele și spațiile închise și semiînchise care sunt adiacente la sistemul de stocare a mărfii sau sunt situate imediat deasupra sau sub sistemul de stocare a mărfii;.14 zonele de pe puntea deschisă sau spațiile semiînchise de pe puntea deschisă situate deasupra și din vecinătatea oricărui orificiu de refulare a unei coloane de aerisire, în interiorul unui cilindru vertical care nu are restricție de înălțime și cu o rază de 6 m, axat pe centrul orificiului și pe o emisferă cu o rază de 6 m sub orificiu; și.15 zonele de pe puntea deschisă situate în interiorul zonei de recuperare a scurgerilor de marfă din jurul supapelor manifoldului de marfă și la o distanță de 3 m dincolo de aceste supape până la o înălțime de 2,4 m deasupra punții.1.2.25. Zonă protejată la gaze este o zonă alta decât o zonă cu potențial pericol la gaze.1.2.26. Spațiu de magazie este un spațiu închis de structura navei în care se află un sistem de stocare a mărfii.1.2.27. Codul IBC înseamnă Codul internațional pentru construcția și echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase, adoptat de Comitetul de siguranță maritimă al Organizației prin rezoluția MSC.4(48), așa cum a fost amendat.1.2.28. Independent înseamnă că, de exemplu, o instalație cu tubulaturi sau o instalație de aerisire nu este sub nici o formă racordată la altă instalație și că nu sunt prevăzute mijloace care să permită o posibilă racordare la alte instalații.1.2.29. Spațiul de izolație este spațiul care poate fi sau nu poate fi un spațiu dintre bariere, ocupat în întregime sau parțial de izolație.1.2.30. Spațiul dintre bariere este spațiul cuprins între o barieră primară și o barieră secundară, chiar dacă acesta este sau nu este ocupat în întregime sau parțial de izolație sau alt material.1.2.31. Lungime (L) înseamnă lungimea așa cum s-a definit în Convenția internațională asupra liniilor de încărcare în vigoare.1.2.32. Încăperi de mașini de categoria A sunt acele încăperi și puțurile aferente acestor încăperi care conțin:.1 mașini cu ardere internă utilizate pentru propulsia principală; sau.2 mașini cu ardere internă utilizate în alte scopuri decât propulsia principală, dacă puterea lor totală este de cel puțin 375 kW; sau.3 orice căldare pentru ardere combustibil lichid, orice instalație de combustibil lichid sau orice echipamente pentru ardere combustibil lichid altele decât căldările, ca de exemplu generatoarele de gaz inert, incineratoarele etc.1.2.33. Încăperi de mașini sunt toate încăperile de mașini de categoria A și toate celelalte încăperi care conțin mașini de propulsie, căldări, instalații de combustibil lichid, mașini cu abur și motoare cu ardere internă, generatoare și motoare electrice importante, stații de încărcare a combustibilului, instalații frigorifice, stabilizatoare de ruliu, instalații de ventilație și de aer condiționat, precum și alte încăperi similare și puțurile aferente acestor încăperi.1.2.34. MARVS înseamnă presiunea maximă admisibilă a supapelor de siguranță ale unui tanc de marfă (presiunea manometrică).1.2.35. Inspector numit este un inspector numit/desemnat de către o Administrație să aplice prevederile din regulile Convenției SOLAS referitor la inspecții și acordarea scutirilor de la acestea.1.2.36. Instalație de combustibil lichid este echipamentul folosit pentru pregătirea combustibilului lichid destinat alimentării căldării cu combustibil lichid sau echipamentul destinat alimentării cu combustibil încălzit a unui motor cu combustie internă și cuprinde toate pompele de presiune, filtrele și încălzitoarele care lucrează cu combustibil la o presiune mai mare de 0,18 MPa.1.2.37. Organizație este Organizația Maritimă Internațională (OMI).1.2.38. Permeabilitatea unui spațiu este raportul dintre volumul acestui spațiu care se presupune a fi ocupat de apă și volumul total al acestui spațiu.1.2.39. Administrația portului este autoritatea competentă din țara în portul căreia nava este încărcată sau descărcată.1.2.40. Bariera primară este structura interioară proiectată în vederea stocării mărfii atunci când sistemul de stocare a mărfii cuprinde doi pereți.1.2.41. Produse este termenul colectiv utilizat în legătură cu lista de gaze din capitolul 19 din acest Cod.1.2.42. Încăperi sociale sunt acele încăperi de locuit în care se includ holuri, săli de mese, saloane și alte încăperi similare complet închise.1.2.43. Organizație recunoscută este o organizație autorizată de către o Administrație în conformitate cu regula SOLAS XI-1/1.1.2.44. Norme recunoscute sunt normele internaționale sau naționale acceptate de către Administrație pentru a fi aplicate sau normele stabilite și aplicate de către organizația recunoscută.1.2.45. Densitatea relativă este raportul dintre masa unui volum al unui produs și masa unui volum egal de apă dulce.1.2.46. Barieră secundară este structura exterioară a unui sistem de stocare a mărfii, rezistent la lichide și proiectat pentru a putea opri temporar orice scurgere previzibilă a mărfii lichide prin bariera primară și pentru a împiedica scăderea temperaturii structurii navei până la un nivel periculos. Diversele tipuri de bariere secundare sunt definite mai complet la capitolul 4.1.2.47. Sisteme separate sunt acele instalații de tubulaturi de marfă și instalații de evacuare a gazelor de marfă care nu sunt racordate permanent unele de altele.1.2.48. Încăperi de serviciu sunt acele încăperi utilizate pentru bucătării, oficii care conțin echipamente pentru gătit, dulapuri, încăperi pentru poștă și valori, spații de depozitare, ateliere, care nu fac parte din încăperile de mașini, și încăperi similare împreună cu puțurile aferente acestor încăperi.1.2.49. Convenția SOLAS este Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, așa cum a fost amendată.1.2.50. Capac de tanc este o structură de protecție destinată fie să protejeze sistemul de stocare a mărfii împotriva tuturor avariilor atunci când aceasta se produce la puntea expusă la intemperii, fie să asigure continuitatea și integritatea structurii punții.1.2.51. Dom de tanc este prelungirea verticală a unei părți dintr-un tanc de marfă. În cazul sistemelor de stocare a mărfii situate sub punte, domul de tanc traversează puntea expusă la intemperii sau capacul tancului.1.2.52. Metoda de oxidare termică înseamnă un sistem pentru utilizarea gazelor de evaporare ca și combustibil la bordul navei sau un sistem de încălzire reziduală sub rezerva prevederilor de la capitolul 16 sau un sistem care nu utilizează gazul ca și combustibil în conformitate cu acest Cod.1.2.53. Produse toxice sunt acele produse identificate prin litera "T" în coloana "f" din tabelul de la capitolul 19.1.2.54. Compartimente de tip turelă sunt acele spații și coloane care conțin echipament și mașini ce permit preluarea și eliberarea sistemului deconectabil de amarare al turelei, a sistemelor hidraulice de înaltă presiune, a sistemelor de protecție contra incendiului și a supapelor pentru transfer marfă.1.2.55. Presiunea vaporilor este presiunea absolută de echilibru al vaporilor saturați de deasupra lichidului, exprimată în pascali (Pa), la o temperatură dată.1.2.56. Spațiu gol este un spațiu închis situat în zona de marfă în exteriorul unui sistem de stocare a mărfii, altul decât un spațiu de magazie, un spațiu de balast, un tanc de combustibil lichid, un compartiment al pompelor de marfă sau al compresoarelor de marfă, sau orice spațiu utilizat în mod normal de către personal.1.3. Echivalențe1.3.1. Dacă prevederile Codului impun montarea sau transportarea la bordul unei nave a unei anumite instalații, a unui anumit material, dispozitiv, aparat, element al echipamentului sau a unui tip al acestora, sau adoptarea unei anumite prevederi, sau conformitatea cu o procedură sau amenajare, Administrația poate autoriza montarea sau transportarea la bord a unei alte instalații, a unui alt material, dispozitiv, aparat, element al echipamentului sau a unui tip al acestora, sau adoptarea oricăror alte prevederi, proceduri sau amenajări pentru acea navă, dacă s-a stabilit, în urma încercărilor sau prin alt mod, că această instalație, acest material, dispozitiv, aparat sau element al echipamentului sau un tip al acestora, sau că această prevedere, procedură sau amenajare, au o eficacitate cel puțin egală cu aceea prevăzută de Cod. Totuși, Administrația nu poate autoriza adoptarea de metode sau proceduri de exploatare ca alternativă la o anumită instalație, un anumit material, dispozitiv, aparat, element al echipamentului sau la un tip al acestora, care sunt prevăzute de Cod, în afară de cazul în care o astfel de substituire este permisă în mod special prin prevederile Codului.1.3.2. Dacă Administrația autorizează astfel substituirea unei instalații, a unui material, dispozitiv, aparat, element al echipamentului sau a unui tip al acestora, sau a unei prevederi, proceduri sau amenajări, atunci ea trebuie să comunice Organizației particularitățile acestora însoțite de un raport justificativ, pentru ca Organizația să le poată comunica și altor guverne contractante la Convenția SOLAS din 1974 în scopul informării inspectorilor lor.1.4. Inspecții și certificare1.4.1. Procedura de inspecție1.4.1.1. Inspecția navelor, în ceea ce privește aplicarea prevederilor Codului și acordarea de scutiri de la acestea, trebuie să fie efectuată de către inspectorii Administrației. Totuși, Administrația poate încredința inspecțiile fie inspectorilor numiți în acest scop, fie organizațiilor recunoscute de către ea.1.4.1.2. Organizația recunoscută, a cărei definiție este dată la 1.2.43, trebuie să respecte prevederile din Convenția SOLAS și Codul pentru organizațiile recunoscute (Codul RO).1.4.1.3. Administrația care numește inspectori sau care recunoaște organizații pentru efectuarea inspecțiilor, trebuie să împuternicească orice inspector numit sau organizație recunoscută ca cel puțin:.1 să solicite reparații la o navă; și.2 să efectueze inspecții dacă se solicită de către autoritățile competente ale statului portului respectiv. Administrația trebuie să notifice Organizației responsabilitățile și condițiile specifice delegării de autoritate inspectorilor numiți sau organizațiilor recunoscute pentru a fi difuzate guvernelor contractante.1.4.1.4. Dacă un inspector numit sau o organizație recunoscută stabilește că starea tehnică a navei sau a echipamentului său nu corespunde de fapt mențiunilor din Certificatul internațional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate sau este astfel încât nava nu poate efectiv să iasă în mare fără a prezenta pericol pentru navă sau persoanele aflate la bord, sau fără a prezenta vreo amenințare de distrugere a mediului marin, acest inspector sau această organizație trebuie să se asigure imediat că sunt luate măsuri de remediere și trebuie să informeze Administrația în timp util. Dacă nu sunt luate aceste măsuri de remediere, certificatul respectiv trebuie să fie retras, iar Administrația informată imediat. Dacă nava se află în portul unui alt guvern contractant, autoritățile competente ale statului portului trebuie, de asemenea, să fie informate imediat. Dacă un inspector al Administrației, un inspector numit sau o organizație recunoscută a informat autoritățile competente ale statului portului, guvernul statului portului respectiv trebuie să acorde inspectorului Administrației, inspectorului numit sau organizației orice asistență necesară pentru îndeplinirea obligațiilor ce le revin conform acestui paragraf. După caz, guvernul statului portului respectiv trebuie să ia astfel de măsuri pentru a se asigura că nava nu poate să iasă în mare sau să părăsească portul în scopul de a ajunge la cel mai apropiat șantier de reparații disponibil fără a prezenta pericol pentru ea însăși sau persoanele de la bord sau fără a prezenta vreo amenințare de distrugere a mediului marin.1.4.1.5. În fiecare caz, Administrația trebuie să garanteze efectuarea completă și eficientă a inspecției și să se angajeze în luarea măsurilor necesare pentru îndeplinirea acestei obligații.1.4.2. Cerințe privind inspecția În cazul navelor cisternă care transportă gaze, structura, echipamentul, instalațiile, amenajările și materialele (altele decât elementele pentru care au fost eliberate un Certificat de siguranță a construcției pentru nava de marfă, un Certificat de siguranță a echipamentului pentru nava de marfă și un Certificat de siguranță radio pentru nava de marfă sau un Certificat de siguranță pentru nava de marfă prevăzut de Convenția SOLAS) trebuie să fie supuse următoarelor inspecții:.1 O inspecție inițială, efectuată înainte ca nava să fie pusă în exploatare sau înainte de a i se elibera pentru prima dată Certificatul internațional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate, care trebuie să includă o examinare completă a structurii sale, a echipamentelor, instalațiilor, amenajărilor și materialelor sale în măsura în care acest Cod se aplică navei. Această inspecție trebuie să fie astfel încât să se asigure că structura navei, echipamentul, instalațiile, amenajările și materialele sale corespund prevederilor aplicabile ale acestui Cod..2 O inspecție de reînnoire la intervalele specificate de către Administrație, dar fără a depăși cinci ani, cu excepția aplicării prevederilor regulilor 1.4.6.2.1, 1.4.6.5, 1.4.6.6 sau 1.4.6.7. Inspecția de reînnoire trebuie să fie astfel încât să se asigure că structura navei, echipamentul, instalațiile, amenajările și materialele sale corespund pe deplin cu prevederilor aplicabile ale acestui Cod..3 O inspecție intermediară în decurs de trei luni înainte sau după a doua dată de aniversare sau în decurs de trei luni înainte sau după a treia dată de aniversare a certificatului, care va ține locul uneia din inspecțiile anuale specificate la 1.4.2.4. Inspecția intermediară trebuie să fie astfel încât să se asigure că echipamentul de siguranță și alte echipamente, precum și instalațiile de pompare și tubulatura aferentă, corespund pe deplin prevederilor aplicabile din acest Cod și sunt în bună stare de funcționare. Aceste inspecții intermediare trebuie să fie menționate în certificatul eliberat conform prevederilor de la 1.4.4 sau 1.4.5..4 O inspecție anuală obligatorie în decurs de trei luni înainte sau după data de aniversare a certificatului, inclusiv o examinare generală a structurii navei, echipamentului, instalațiilor, amenajărilor și materialelor sale prevăzute la 1.4.2.1 pentru a se asigura că acestea au fost menținute în conformitate cu prevederile de la 1.4.3 și că rămân în toate privințele satisfăcătoare pentru exploatarea căreia îi este destinată nava. Inspecțiile anuale trebuie să fie menționate în certificatul eliberat conform prevederilor de la 1.4.4 sau 1.4.5..5 O inspecție suplimentară, generală sau parțială după caz, care trebuie să fie efectuată dacă se consideră necesar după o investigație conform prevederilor de la 1.4.3.3 sau ori de câte ori nava suferă reparații sau înlocuiri importante. Această inspecție trebuie să fie astfel încât să se asigure că reparațiile sau înlocuirile necesare au fost efectiv realizate, că materialele folosite la aceste reparații sau înlocuiri și calitatea execuției acestora sunt satisfăcătoare și că nava poate să iasă în mare fără a prezenta pericol pentru ea însăși sau persoanele de la bord sau fără a prezenta vreo amenințare de distrugere a mediului marin.1.4.3. Menținerea stării tehnice a navei după efectuarea inspecției1.4.3.1. Starea tehnică a navei și a echipamentului său trebuie să fie menținute conform prevederilor Codului și să se asigure că nava poate ieși în mare fără a prezenta pericol pentru ea însăși sau persoanele de la bord sau fără a prezenta o amenințare de distrugere a mediului marin.1.4.3.2. După finalizarea oricăreia dintre inspecțiile navei prevăzută la 1.4.2, nu trebuie să fie făcută nicio modificare la structura, echipamentul, instalațiile, amenajările și materialele care au făcut obiectul inspecției, fără autorizația Administrației, cu excepția înlocuirii directe a acestora.1.4.3.3. Ori de câte ori se produce un accident la o navă sau este descoperită o defecțiune, care fie afectează siguranța navei, fie eficiența sau integralitatea mijloacelor sale de salvare sau a unui alt echipament din acest Cod, comandantul sau armatorul navei trebuie să informeze cu prima ocazie Administrația, inspectorul numit sau organizația recunoscută răspunzătoare pentru eliberarea certificatului respectiv, care trebuie să inițieze cercetări pentru a stabili dacă este necesară o inspecție conform prevederilor de la 1.4.2.5. Dacă nava se află în portul unui alt guvern contractant, comandantul sau armatorul navei trebuie să informeze imediat autoritățile competente ale Statului portului, iar inspectorul numit sau organizația recunoscută trebuie să se convingă că o astfel de informare a fost făcută.1.4.4. Eliberarea și vizarea unui Certificat internațional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate1.4.4.1. Un Certificat internațional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate trebuie să fie eliberat după efectuarea unei inspecții inițiale sau de reînnoire la o navă cisternă care transportă gaze și este destinată voiajelor internaționale și care corespunde prevederilor pertinente din Cod.1.4.4.2. Acest certificat trebuie să aibă forma corespunzătoare modelului dat în Apendicele 2. Dacă limba utilizată nu este engleza, franceza sau spaniola, textul trebuie să includă o traducere într-una din aceste limbi.1.4.4.3. Certificatul eliberat în conformitate cu prevederile acestei secțiuni trebuie să fie disponibil în orice moment la bordul navei pentru inspecție.1.4.4.4. Fără a aduce atingere vreunor alte prevederi ale amendamentelor la Codul adoptat de Comitetul de siguranță maritimă prin rezoluția MSC.17(58), un Certificat internațional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate, care este valabil în cazul în care aceste amendamente intră în vigoare, va rămâne valabil până la data sa de expirare în conformitate cu prevederile acestui Cod înainte de intrarea în vigoare a amendamentelor.1.4.5. Eliberarea și vizarea unui Certificat internațional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate de către un alt guvern1.4.5.1. Un guvern contractant la Convenția SOLAS poate, la solicitarea altui guvern contractant, să dispună inspecția unei nave autorizată să arboreze pavilionul altui stat și, dacă se constată că cerințele Codului sunt îndeplinite, să elibereze sau să autorizeze eliberarea pentru această navă a Certificatului internațional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate și, după caz, să vizeze sau să autorizeze vizarea Certificatului de la bordul navei în conformitate cu Codul. Orice certificat astfel eliberat trebuie să conțină o declarație care să stabilească că el a fost eliberat la cererea guvernului statului al cărui pavilion nava este autorizată să-l arboreze.1.4.6. Durata și valabilitatea unui Certificat internațional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate1.4.6.1. Un Certificat internațional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate trebuie să fie eliberat pentru o perioadă de timp specificată de Administrație, care nu va depăși cinci ani.1.4.6.2.1. Fără a aduce atingere prevederilor de la 1.4.6.1, atunci când se finalizează inspecția de reînnoire în decurs de trei luni înainte de data de expirare a certificatului existent, noul certificat va rămâne valabil de la data efectuării inspecției de reînnoire până la o dată care nu va depăși cinci ani de la data de expirare a certificatului existent.1.4.6.2.2. Atunci când inspecția de reînnoire este finalizată după data de expirare a certificatului existent, noul certificat va rămâne valabil de la data finalizării inspecției de reînnoire până la o dată care nu va depăși cinci ani de la data de expirare a certificatului existent.1.4.6.2.3. Atunci când inspecția de reînnoire este finalizată cu mai mult de trei luni înainte de data de expirare a certificatului existent, noul certificat va rămâne valabil de la data finalizării inspecției de reînnoire până la o dată care nu va depăși cinci ani de la data finalizării inspecției de reînnoire.1.4.6.3. Dacă un certificat este eliberat pentru o perioadă de timp mai mică de cinci ani, Administrația poate extinde valabilitatea certificatului după data de expirare până la o perioadă de timp maximă, așa cum se indică la 1.4.6.1, cu condiția ca inspecțiile prevăzute la regulile 1.4.2.3 și 1.4.2.4, aplicabile atunci când un certificat este eliberat pentru o perioadă de timp de cinci ani, să fie efectuate în mod corespunzător.1.4.6.4. Dacă o inspecție de reînnoire a fost finalizată și un nou certificat nu poate fi eliberat sau pus la dispoziția navei înainte de data de expirare a certificatului existent, persoana sau organizația autorizată de către Administrație poate să vizeze certificatul existent. Acest certificat trebuie să fie acceptat ca fiind valabil pe o perioadă de timp ulterioară care nu va depăși cinci luni de la data de expirare.1.4.6.5. Dacă la data de expirare a unui certificat o navă nu se află într-un port în care urmează să fie inspectată, Administrația poate prelungi perioada de valabilitate a acestui certificat. Totuși, o astfel de prelungire va fi acordată numai pentru a permite unei nave să-și efectueze voiajul spre portul în care urmează să fie inspectată și numai dacă este potrivit și rezonabil.1.4.6.6. Un certificat eliberat unei nave destinată să efectueze voiaje scurte, care nu a fost prelungit conform prevederilor anterioare din această secțiune, poate fi prelungit de către Administrație pe o perioadă de timp de maximum o lună de la data de expirare înscrisă în el. Atunci când inspecția de reînnoire este finalizată, noul certificat va rămâne valabil până la o dată care nu va depăși cinci ani de la data de expirare a certificatului existent înainte ca prelungirea să fi fost acordată.1.4.6.7. În condiții speciale, stabilite de către Administrație, un nou certificat nu este necesar să fie datat de la data de expirare a certificatului existent conform prevederilor de la 1.4.6.2.2, 1.4.6.5 sau 1.4.6.6. În aceste condiții, noul certificat va fi valabil până la o dată care nu va depăși cinci ani de la data finalizării inspecției de reînnoire.1.4.6.8. Dacă o inspecție anuală sau intermediară este finalizată înainte de perioada de timp specificată la 1.4.2, atunci:.1 data de aniversare indicată pe certificat trebuie să fie modificată prin vizarea cu o dată care nu va fi mai târzie de trei luni de la data la care s-a finalizat inspecția;.2 următoarea inspecție anuală sau intermediară prevăzută la 1.4.2 trebuie să fie finalizată, la intervalele de timp prevăzute de această secțiune, utilizând noua dată de aniversare; și.3 data de expirare poate rămâne neschimbată cu condiția ca una sau mai multe inspecții anuale sau intermediare, după caz, să fie efectuate astfel încât intervalele maxime de timp dintre inspecțiile prevăzute la 1.4.2 să nu fie depășite.1.4.6.9. Un certificat eliberat conform 1.4.4 sau 1.4.5 trebuie să înceteze să mai fie valabil într-unul din următoarele cazuri:.1 dacă inspecțiile corespunzătoare nu sunt finalizate în perioadele de timp indicate la 1.4.2;.2 dacă certificatul nu este vizat în conformitate cu prevederile de la 1.4.2.3 sau 1.4.2.4; și.3 la transferul navei sub pavilionul altui stat. Un nou certificat trebuie să fie eliberat numai atunci când guvernul care eliberează noul certificat are certitudinea că nava este în conformitate cu prevederile de la 1.4.3.1 și 1.4.3.2. În cazul unui transfer între Guvernele contractante la Convenția SOLAS, dacă se solicită în decurs de trei luni după ce a avut loc transferul, guvernul statului al cărui pavilion nava a fost autorizată anterior să-l arboreze, trebuie să transmită Administrației, cât mai curând posibil, copii ale certificatului existent la bordul navei înainte de transfer și, dacă sunt disponibile, copii ale rapoartelor de inspecție corespunzătoare. + Capitolul 2 CAPACITATEA DE SUPRAVIEȚUIRE A NAVEI ȘI AMPLASAREA TANCURILOR DE MARFĂ + Scopul De a se asigura că, în cazul producerii unei avarii minore la corpul navei, tancurile de marfă se situează într-un loc protejat și că nava poate să supraviețuiască în condițiile unei inundări ipotetice.2.1. Generalități2.1.1. Navele, care intră sub incidența Codului, vor supraviețui efectelor hidrostatice ale inundării care rezultă după o avarie ipotetică a corpului navei provocată de forțe exterioare. În plus, pentru a asigura protecția navei și a mediului înconjurător, tancurile de marfă trebuie să fie protejate la penetrare în caz de avarie minoră suferită de navă, de exemplu, în urma unui șoc datorită izbirii de cheu sau de un remorcher, și, într-o anumită măsură, să fie protejate contra avariei datorată unei coliziuni sau unei eșuări, prin localizarea lor la distanțe minime stabilite spre interior în raport cu bordajul navei. Atât avaria ipotetică cât și amplasarea tancurilor de marfă în raport cu bordajul navei trebuie să fie dependente de gradul de pericol pe care îl prezintă produsele ce urmează a fi transportate. În plus, amplasarea tancurilor de marfă în raport cu bordajul navei trebuie să fie dependentă de volumul tancului de marfă.2.1.2. Navele, care intră sub incidența Codului, trebuie să fie proiectate în conformitate cu una dintre următoarele norme:.1 O navă de tipul 1G este o navă cisternă pentru transportul gazelor utilizată pentru transportul produselor indicate la capitolul 19 care necesită măsuri maxime de prevenire a producerii deversărilor..2 O navă de tipul 2G este o navă cisternă pentru transportul gazelor utilizată pentru transportul produselor indicate la capitolul 19 care necesită măsuri importante de prevenire a producerii deversărilor..3 O navă de tipul 2PG este o navă cisternă pentru transportul gazelor, cu o lungime mai mică sau egală cu 150 m, utilizată pentru transportul produselor indicate la capitolul 19, care necesită măsuri importante de prevenire a producerii deversărilor și la bordul căreia produsele sunt transportate în tancuri independente de tip C (a se vedea 4.23) cu un MARVS de cel puțin 0,7 MPa și o temperatură de calcul pentru sistemul de stocare a mărfii mai mare sau egală cu -55°C. O navă care corespunde acestei descrieri și care are o lungime mai mare de 150 m va fi considerată ca și navă de tip 2G..4 O navă de tipul 3G este o navă cisternă pentru transportul gazelor utilizată la transportul produselor indicate la capitolul 19 care necesită anumite măsuri de prevenire a producerii deversărilor. Astfel, o navă de tipul 1G este o navă cisternă pentru transportul gazelor utilizată la transportul produselor considerate ca prezentând cel mai mare risc general, în timp ce navele de tipul 2G/2PG și de tipul 3G sunt utilizate la transportul produselor care prezintă riscuri cu importanță progresiv scăzută. În consecință, o navă de tipul lG trebuie să supraviețuiască celei mai severe norme de avarie, iar tancurile sale de marfă trebuie să fie amplasate la distanța maximă prevăzută în raport cu bordajul exterior.2.1.3. Tipul de navă cerut pentru transportul fiecărui produs este indicat în coloana"c" din tabelul de la capitolul 19.2.1.4. Dacă o navă este destinată să transporte mai mult de un produs dintre acelea enumerate în capitolul 19, norma de avarie trebuie să corespundă acelui produs care are cele mai severe cerințe referitor la tipul de navă. Totuși, cerințele privind amplasarea fiecărui tanc de marfă sunt acelea pentru tipurile de navă prevăzute pentru respectivele produse care urmează a fi transportate.2.1.5. În scopul aplicării prevederilor acestui Cod, poziția liniei teoretice la diferite sisteme de stocare a mărfii este indicată în figurile 2.5(a) până la (e).2.2. Bordul liber și stabilitatea2.2.1. Navelor, care intră sub incidența Codului, li se poate atribui un bord liber minim autorizat de Convenția internațională asupra liniilor de încărcare în vigoare. Totuși, pescajul corespunzător bordului liber atribuit nu trebuie să fie mai mare decât pescajul maxim autorizat de acest Cod.2.2.2. Stabilitatea navei în toate condițiile de navigație pe mare și în cursul operațiunilor de încărcare și de descărcare a mărfii trebuie să îndeplinească cerințele din Codul internațional privind stabilitatea navei în stare intactă*2), inclusiv cazurile de umplere parțială și de încărcare și de descărcare pe mare, după caz. Stabilitatea în timpul operațiunilor cu apa de balast trebuie să îndeplinească criteriile de stabilitate. *2) Se face referire la Codul internațional din 2008 privind stabilitatea navei în stare intactă (Codul IS 2008), adoptat de către Comitetul de siguranță maritimă al Organizației prin rezoluția MSC.267(85).2.2.3. Pentru a calcula efectul suprafețelor libere ale lichidelor consumabile pentru cazurile de încărcare, trebuie să se considere că, pentru fiecare tip de lichid, cel puțin o pereche de tancuri laterale sau un singur tanc central are o suprafață liberă. Tancul sau combinația de tancuri care va fi luată în considerare trebuie să fie aceea unde efectul suprafeței libere este cel mai mare. Efectul suprafeței libere în compartimentele neavariate trebuie să fie calculat în conformitate cu o metodă conformă cu prevederile Codului internațional privind stabilitatea navei în stare intactă.2.2.4. În mod normal, balastul solid nu trebuie să fie folosit în spațiile dublului fund din zona de marfă. Totuși, dacă din considerente de stabilitate, amplasarea balastului solid în aceste spații devine inevitabilă, dispunerea acestui balast trebuie să fie dictată de necesitatea asigurării accesului în vederea efectuării examinării și pentru a se asigura asupra faptului că sarcinile de șoc care rezultă din avarierea fundului navei nu sunt transmise direct la structura tancului de marfă.2.2.5. Comandantul navei trebuie să primească Informația asupra încărcăturii și stabilității navei. Această Informație trebuie să conțină detaliile referitoare la cazurile tipice de exploatare și la operațiunile de încărcare, descărcare și balastare, prevederile pentru evaluarea altor condiții de încărcare și un rezumat cu informații referitoare la capacitatea de supraviețuire a navei. De asemenea, Informația trebuie să conțină suficiente date pentru a-i permite comandantului navei să încarce și să exploateze nava în siguranță și în conformitate cu uzanțele maritime.2.2.6. Toate navele, care intră sub incidența Codului, trebuie să fie echipate cu un calculator de stabilitate, care poate să verifice respectarea cerințelor privind stabilitatea navei în stare intactă și stabilitatea navei în caz de avarie, aprobate de către Administrație pe baza normelor de performanță recomandate de către Organizație.*3) *3) Se face referire la capitolul 4 din partea B a Codului internațional din 2008 privind stabilitatea navei în stare intactă (Codul IS 2008), așa cum a fost amendat; secțiunea 4 din anexa Instrucțiunilor privind aprobarea calculatoarelor de stabilitate (MSC.1/Circ.1229), așa cum au fost amendate; și normele tehnice definite în partea 1 din Instrucțiunile privind verificarea cerințelor cu privire la stabilitatea în caz de avarie a navelor cisternă (MSC.1/Circ.1461)..1 navele construite înainte de 1 iulie 2016 trebuie să se conformeze prevederilor acestui paragraf la prima inspecție de reînnoire programată a navei după 1 iulie 2016, dar nu mai târziu de 1 iulie 2021;.2 fără a aduce atingere cerințelor paragrafului 2.2.6.1, un calculator de stabilitate instalat pe o navă construită înainte de 1 iulie 2016 nu este necesar să fie înlocuit dacă acesta este capabil să verifice îndeplinirea criteriilor privind stabilitatea navei în stare intactă și stabilitatea navei în caz de avariere, conform cerințelor Administrației; și.3 în scopul controlului prevăzut la regula XI-1/4 din Convenția SOLAS, Administrația trebuie să elibereze un document de autorizare pentru calculatorul de stabilitate.2.2.7. Administrația poate renunța la cerințele de la 2.2.6 pentru următoarele nave, cu condiția ca metodele utilizate pentru verificarea stabilității navei în stare intactă și stabilitatea navei în caz de avarie să ofere același nivel de siguranță, ca în cazul în care acestea ar fi încărcate în conformitate cu condițiile aprobate*4). Orice astfel de derogare trebuie să fie indicată în mod corect în Certificatul internațional de conformitate prevăzut la paragraful 1.4.4: *4) Se face referire la instrucțiunile operaționale prevăzute în partea 2 din Instrucțiunile privind verificarea cerințelor de stabilitate a navei în caz de avarie pentru navele cisternă (MSC.1/Circ.1461)..1 navele care sunt supuse unei anumite exploatări, cu un număr limitat de permutări de încărcare astfel încât toate condițiile anticipate au fost aprobate în informația asupra stabilității navei furnizată comandantului navei conform prevederilor de la paragraful 2.2.5;.2 navele a căror stabilitate este verificată de la distanță cu ajutorul mijloacelor aprobate de către Administrație;.3 navele care sunt încărcate în limitele autorizate ale condițiilor de încărcare; sau.4 navele construite înainte de 1 iulie 2016 a căror limitare aprobată a curbelor KG/GM îndeplinește toate cerințele aplicabile privind stabilitatea navei în stare intactă și stabilitatea navei în caz de avarie.2.2.8. Condiții de încărcare Capacitatea de supraviețuire a navei după avariere trebuie să fie analizată pe baza informațiilor cu privire la încărcare comunicate Administrației pentru toate condițiile de încărcare anticipate și toate variațiile de pescaj și asietă, inclusiv informațiile cu privire la balast și, după caz, înclinarea navei datorită alunecării mărfii.2.3. Ipoteze referitoare la avarie2.3.1. Dimensiunile maxime ale avariei ipotetice trebuie să fie următoarele:
2.3.2. Alte avarii2.3.2.1. Dacă o avarie cu dimensiuni mai mici decât dimensiunile maxime ale avariei specificate la paragraful 2.3.1 ar conduce la o situație mult mai severă, această avarie trebuie să fie luată în considerare.2.3.2.2. Avaria locală de bordaj situată în orice punct al zonei de marfă pe o distanță "d", așa cum s-a definit la 2.4.1, măsurată perpendicular pe bordajul corpului navei trebuie să fie luată în considerare. Pereții transversali se vor considera avariați atunci când se aplică prevederile corespunzătoare ale alineatelor paragrafului 2.6.1. Dacă o avarie cu dimensiuni mai mici decât distanța "d", a condus la o situație mult mai nefavorabilă, atunci această avarie trebuie să fie luată în considerare.2.4. Amplasarea tancurilor de marfă2.4.1. Tancurile de marfă trebuie să fie amplasate la următoarele distanțe față de bordaj:.1 Nave de tipul 1G: pornind de la linia teoretică a tablelor bordajului, distanța nu trebuie să fie mai mică decât extinderea transversală a avariei specificate la paragraful 2.3.1.1.2 și, pornind de la linia teoretică a învelișului fundului în planul diametral, această distanță nu trebuie să fie mai mică decât extinderea verticală a avariei indicată la paragraful 2.3.1.2.3 și în niciun punct ea nu trebuie să fie mai mică decât "d", unde "d" este după cum urmează:.1 în cazul Vc mai mică sau egală cu 1000 mc, d = 0,8 m;.2 în cazul 1000 mc < Vc < 5000 mc, d = 0,75 + Vc x 0,2/4000 m;.3 în cazul 5000 mc ≤ Vc < 30000 mc, d = 0,8 + Vc/25000 m; și.4 în cazul Vc ≥ 30000 mc, d = 2 m, în care:– Vc corespunde în procent de 100% din volumul brut de calcul al unul tanc de marfă individual la 20°C, inclusiv domurile și proeminențele (a se vedea figurile 2.1 și 2.2). În scopul aplicării distanțelor de protecție ale tancului de marfă, volumul tancului de marfă este volumul total al tuturor componentelor tancului care are un perete (pereți) comun; și– distanța "d" este măsurată la oricare secțiune perpendiculară pe linia teoretică a tablelor bordajului. Limitările dimensiunilor tancului se pot aplica la navele de marfă de tipul 1G în conformitate cu capitolul 17..2 Nave de tipul 2G/2PG: pornind de la linia teoretică a învelișului fundului navei în planul diametral, distanța nu trebuie să fie mai mică decât extinderea verticală a avariei specificate la 2.3.1.2.3. și în niciun punct ea nu trebuie să fie mai mică decât "d" așa cum se indică la 2.4.1.1 (a se vedea figurile 2.1 și 2.3)..3 Nave de tipul 3G: măsurată de la linia teoretică a învelișului fundului navei în planul diametral, distanța nu trebuie să fie mai mică decât extinderea verticală a avariei specificate la 2.3.1.2.3. și în niciun punct ea nu trebuie să fie mai mică decât "d", în care "d" = 0,8 m pornind de la linia teoretică a tablelor bordajului (a se vedea figurile 2.1 și 2.4).2.4.2. Pentru amplasarea tancurilor, extinderea verticală a avariei fundului navei trebuie să fie măsurată până la plafonul dublului fund, în cazul în care se utilizează tancuri cu membrană sau semi- membrană, sau până la fundul tancurilor de marfă în alte cazuri. Extinderea transversală a avariei bordajului trebuie să fie măsurată până la peretele longitudinal în cazul în care se utilizează tancuri cu membrană sau semi-membrană, sau până la bordajul tancurilor de marfă în alte cazuri. Distanțele indicate la 2.3 și 2.4 se aplică și la figurile 2.5 (a) până la (e). Aceste distanțe trebuie măsurate placă la placă, de la linia teoretică la linia teoretică, excluzând izolația.
Profil de plan diametral - Nave de tipul 1G, 2G, 2PG și 3G
Figura 2.1 - Prevederi referitoare la amplasarea tancului de marfă
Secțiuni transversale - Navă de tipul 1G
Figura 2.2 - Prevederi referitoare la amplasarea tancului de marfă
Secțiuni transversale - Nave de tipul 2G și 2PG
Figura 2.3 - Prevederi referitoare la amplasarea tancului de marfă
Secțiuni transversale - Nave de tipul 3G
Figura 2.4 - Prevederi referitoare la amplasarea tancului de marfă
Tanc independent prismatic
Figura 2.5(a) - Distanța de protecție
Tanc cu semi-membrană
Figura 2.5(b) - Distanța de protecție
Tanc cu membrană
Figura 2.5(c) - Distanța de protecție
Tanc sferic
Figura 2.5(d) - Distanța de protecție
Tanc de tip de presiune
Figura 2.5(e) - Distanța de protecție2.4.3. Cu excepția navelor de tipul 1G, puțurile de aspirație prevăzute în tancurile de marfă pot pătrunde în zona de avarie verticală a fundului navei indicată la 2.3.1.2.3, cu condiția ca suprafața acestor puțuri să fie cât mai restrânsă posibil și ca pătrunderea să nu se extindă sub plafonul dublului fund pe o înălțime mai mare de 25% din înălțimea dublului fund sau 350 mm, luându-se în considerare valoarea cea mai mică dintre aceste dimensiuni. Dacă nu există dublu fund, pătrunderea sub limita superioară a avariei de fund nu trebuie să depășească 350 mm. Puțurile de aspirație prevăzute în conformitate cu acest paragraf pot fi excluse atunci când se determină compartimentele afectate de avarie.2.4.4. Tancurile de marfă nu trebuie să fie amplasate în fața peretelui de coliziune.2.5. Ipoteze referitoare la inundare2.5.1. Prevederile de la 2.7 trebuie să fie confirmate prin calcule care să țină seama de caracteristicile de proiectare ale navei, de dispunerea, configurația și conținutul compartimentelor avariate, de repartizarea, densitățile relative și efectul suprafețelor libere de lichide, precum și de pescaj și de asietă pentru toate condițiile de încărcare.2.5.2. Permeabilitățile spațiilor în care se presupune că s-a produs o avarie trebuie să fie următoarele:
+
Nota 1 Alte valori ale permeabilității pot fi luate în considerare pe baza calculelor detaliate. Se face referire la interpretările regulii din partea B-1, capitolul II-1 din Convenția SOLAS (Circulara MSC/Circ.651).
+
Nota 2 Permeabilitatea compartimentelor parțial umplute trebuie să corespundă cantității de lichide transportate în compartiment2.5.3. Dacă avaria penetrează un tanc care conține lichid, trebuie să se considere că lichidul acestui compartiment este complet n pierdut și înlocuit cu apa de mare până la nivelul de echilibru final.2.5.4. În cazul în care se ia în considerare avaria dintre doi pereți transversali etanși la apă, așa cum se indică la 2.6.1.4, 2.6.1.5 și 2.6.1.6, pereții transversali trebuie să fie amplasați la o distanță cel puțin egală cu lungimea avariei indicată la 2.3.1.1.1 pentru a fi considerați eficienți. În cazul în care pereții transversali sunt amplasați la o distanță mai mică, pentru a se determina compartimentele inundate, unul sau mai mulți dintre acești pereți, care se află în interiorul limitelor de avarie, se consideră că nu există. În plus, trebuie să se considere avariată orice parte a unui perete transversal care separă compartimente laterale sau compartimente din dublu fund dacă limitele peretelui etanș la apă se află în cadrul limitelor înălțimii sau extinderii transversale a avariei prevăzută în secțiunea 2.3. De asemenea, trebuie să se considere că un perete transversal este avariat dacă prezintă o nișă sau o baionetă cu o lungime mai mare de 3 m situată în cadrul limitelor de pătrundere a avariei convenționale. Nișa formată de peretele picului pupa și plafonul picului tancului pupa nu trebuie să fie considerată ca atare pentru aplicarea acestui paragraf.2.5.5. Nava trebuie să fie proiectată astfel încât să se reducă inundarea asimetrică până la un nivel minim compatibil cu dispunerile eficiente.2.5.6. Dispozitivele de echilibrare care necesită mijloace mecanice, cum ar fi supapele sau tubulaturile de echilibrare, dacă există, nu trebuie să fie luate în considerare pentru a se reduce unghiul de bandare sau pentru a se atinge intervalul minim de stabilitate reziduală pentru a respecta prevederile de la 2.7.1, iar o stabilitate reziduală suficientă trebuie să fie asigurată în toate stadiile de echilibrare. Spațiile care sunt legate prin canale cu secțiune mare pot fi considerate comune.2.5.7. Dacă tubulaturile, canalele, puțurile sau tunelurile se situează în limitele avariei ipotetice, așa cum s-a definit la 2.3, trebuie să fie luate măsuri pentru a împiedica extinderea inundării progresive la alte compartimente decât acelea considerate a fi inundate în fiecare caz de avarie.2.5.8. Nu trebuie să se țină cont de flotabilitatea suprastructurilor situate direct deasupra bordajului avariat. Totuși, părțile neinundate ale suprastructurilor situate în afara zonei de extindere a avariei pot să fie luate în considerare cu condiția ca:.1 ele să fie separate de spațiul avariat prin pereți etanși la apă și să corespundă cerințelor de la 2.7.1.1 în ceea ce privește aceste spații intacte; și.2 deschiderile practicate în acești pereți despărțitori să poată fi închise prin intermediul ușilor glisante etanșe la apă acționate de la distanță, iar deschiderile neprotejate să nu fie imersate în intervalul minim de stabilitate reziduală prevăzut la 2.7.2.1. Totuși, se poate permite imersarea oricăror altor deschideri prevăzute cu închidere etanșă la intemperii.2.6. Norme referitoare la avarie2.6.1. Navele trebuie să poată supraviețui avariilor indicate la secțiunea 2.3 ținând cont de ipotezele referitoare la inundare din secțiunea 2.5, având o extindere determinată de tipul navei conform următoarelor norme:.1 o navă de tipul 1G trebuie să poată suporta o avarie situată oriunde pe lungimea sa;.2 o navă de tipul 2G cu o lungime mai mare de 150 m trebuie să poată suporta o avarie oriunde pe lungimea sa,.3 o navă de tipul 2G cu o lungime mai mică sau egală cu 150 m trebuie să poată suporta o avarie situată oriunde pe lungimea sa, fără ca aceasta să afecteze vreunul dintre cei doi pereți care delimitează o încăpere de mașini amplasată la pupa navei;.4 o navă de tipul 2PG trebuie să poată suporta o avarie situată oriunde pe lungimea sa, fără ca aceasta să afecteze pereții transversali situați la o distanță mai mare decât lungimea avariei indicată la 2.3.1.1.1;.5 o navă de tipul 3G cu o lungime mai mare sau egală cu 80 m trebuie să poată suporta o avarie oriunde pe lungimea sa, fără ca aceasta să afecteze pereții transversali situați la o distanță mai mare decât lungimea avariei indicată la 2.3.1.1.1; și.6 o navă de tipul 3G cu o lungime mai mică de 80 m trebuie să poată suporta o avarie situată oriunde pe lungimea sa, fără ca aceasta să afecteze pereții transversali situați la o distanță mai mare decât lungimea avariei indicată la 2.3.1.1.1 și încăperea de mașini, dacă aceasta este situată la pupa.2.6.2. În cazul navelor mici de tipul 2G/2PG și 3G, care nu corespund în întregime cerințelor pertinente de la 2.6.1.3, 2.6.1.4 și 2.6.1.6, Administrația nu poate avea în vedere derogări speciale decât dacă pot fi luate alte măsuri care să asigure un grad echivalent de siguranță. Natura acestor măsuri alternative trebuie să fie aprobată și indicată în mod clar; aceste măsuri trebuie să fie puse la dispoziția Administrației portului. Orice derogare referitor la acest aspect trebuie să fie menționată în Certificatul internațional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate prevăzut la 1.4.4.2.7. Cerințe referitoare la supraviețuire Navele prevăzute de Cod trebuie să poată supraviețui avariei ipotetice indicate la 2.3, în conformitate cu normele prevăzute la 2.6, în condiții de echilibru stabil și să corespundă următoarelor criterii:2.7.1. În oricare stadiu de inundare:.1 linia de plutire, ținând cont de scufundare, bandare și asietă, trebuie să fie situată sub marginea inferioară a oricărei deschideri prin care pot avea loc inundații progresive sau inundații rapide. Astfel de deschideri trebuie să includă conducte de aer și deschideri care sunt închise prin intermediul ușilor etanșe la intemperii sau a capacelor gurilor de magazii și se pot exclude acele deschideri închise prin intermediul capacelor gurilor de vizitare cu soclu și fără soclu etanșe la apă, capacele mici etanșe la apă ale gurilor tancurilor de marfă care întrețin integritatea ridicată a punții, uși glisante etanșe acționate de la distanță, uși de acces etanșe cu balamale prevăzute cu indicația deschis/închis la nivel local și pe puntea de navigație, de tipul celor cu acțiune rapidă sau cu acțiune simplă care sunt în mod normal închise pe mare, ușile etanșe cu balamale care sunt în permanență închise pe mare, și hublouri de tip fix;
(la 01-01-2024,
Punctul .1, Paragraful 2.7.1., Punctul 2.7., Capitolul 2 a fost modificat de Punctul 1, Punctul 2.7, Capitolul 2, ANEXĂ din REZOLUȚIA MSC.492(104) din 8 octombrie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1156 din 20 decembrie 2023
)
.2 unghiul maxim de bandare datorat unei inundări asimetrice nu trebuie să depășească 30°; și.3 stabilitatea reziduală în cursul stadiilor intermediare de inundare nu trebuie să fie mai mică decât aceea prevăzută la 2.7.2.1.2.7.2. În situația finală de echilibru după inundare:.1 diagrama brațelor de redresare trebuie să aibă o extindere minimă de 20° dincolo de poziția de echilibru în corelație cu un braț maxim de redresare rezidual de cel puțin 0,1 m pe un interval de 20°; aria cuprinsă sub diagrama brațelor de redresare nu trebuie să fie mai mică de 0,0175 m rad. Intervalul de 20° poate fi măsurat de la orice unghi care începe între poziția de echilibru și unghiul de 25° (sau 30° dacă nu se produce imersiunea punții). Deschiderile neprotejate nu trebuie să intre în apă atunci când unghiul de bandare al navei se situează în acest interval, în afară de cazul în care spațiul respectiv se consideră inundat. În cadrul acestui interval se permite intrarea în apă a oricărei deschideri menționate la 2.7.1.1 și a altor deschideri care pot fi închise etanș la intemperii; și.2 sursa de energie de avarie trebuie să fie în stare de funcționare.
+
Capitolul 3 AMENAJAREA NAVEI
+
Scop De a se asigura că sistemul de stocare a mărfii și sistemul de manipulare a mărfii sunt situate astfel încât să se reducă la minim consecințele unei posibile scurgeri de marfă și pentru a permite accesul în condiții de siguranță în scopul exploatării și inspectării.3.1. Separarea zonei de marfă3.1.1. Spațiile de magazie trebuie să fie separate de încăperile de mașini și de acelea ale căldărilor, de încăperile de locuit, de încăperile de serviciu și de posturile de comandă, de puțurile pentru lanțuri, de tancurile pentru apă potabilă sau menajeră și de magaziile pentru provizii. Spațiile de magazie trebuie să fie situate în fața încăperilor de mașini de categoria A. Alte prevederi, inclusiv acelea privind amplasarea spațiilor de magazie în fața încăperilor de mașini de categoria A, pot fi acceptate, în conformitate cu regula II-2/17 din Convenția SOLAS, după ce au fost analizate riscurile implicate, inclusiv riscul de scurgere a mărfii și modalitățile de atenuare a acestuia.3.1.2. Dacă marfa este transportată într-un sistem de stocare a mărfii care nu necesită o barieră secundară parțială sau totală, separarea spațiilor de magazie de spațiile prevăzute la 3.1.1 sau de spațiilor situate sub spațiile de magazie, fie în exteriorul acestora, se poate face prin coferdamuri, tancuri pentru combustibil lichid sau printr-un singur perete etanș la gaze, sudat în întregime și constituind o construcție de tip A-60. Dacă nu există vreo sursă de aprindere sau un pericol de incendiu în încăperile învecinate, este suficient un perete etanș la gaze de tip A-0.3.1.3. Dacă marfa este transportată într-un sistem de stocare a mărfii care necesită o barieră secundară parțială sau totală, separarea spațiilor de magazie de spațiile prevăzute la 3.1.1 sau de spațiile situate fie sub spațiile de magazie, fie în exteriorul spațiilor de magazie care conțin o sursă de aprindere sau prezintă pericol de incendiu, trebuie să se facă prin coferdamuri sau tancuri pentru combustibil lichid. Dacă nu există vreo sursă de aprindere sau un pericol de incendiu în încăperile învecinate, este suficient un perete etanș la gaze de tip A-0.3.1.4. Separarea compartimentelor de tip turelă de spațiile prevăzute la 3.1.1 sau spațiile situate fie sub compartimentul de tip turelă, fie în exteriorul acestuia, care conțin o sursă de aprindere sau prezintă un pericol de incendiu, trebuie să se facă prin coferdamuri sau o construcție de tip A-60. Dacă nu există vreo sursă de aprindere sau un pericol de incendiu în încăperile învecinate, este suficient un perete etanș la gaze de tip A-0.3.1.5. În plus, riscul de propagare a incendiului din compartimentele de tip turelă în spațiile adiacente trebuie să fie evaluate printr-o analiză a riscului (a se vedea 1.1.11) și, dacă este necesar, să fie luate măsuri preventive, ca de exemplu amplasarea unui coferdam în jurul compartimentului de tip turelă.3.1.6. Dacă marfa este transportată într-un sistem de stocare a mărfii care necesită o barieră secundară parțială sau totală:.1 la temperaturi mai mici de -10°C, spațiile de magazie trebuie să fie separate de mare printr-un dublu fund; și.2 la temperaturi mai mici de -55°C, nava trebuie să aibă, de asemenea, un perete longitudinal care să formeze tancuri laterale.3.1.7. Se vor lua măsuri de etanșare a punților expuse la intemperii din dreptul deschiderilor sistemelor de stocare a mărfii.3.2. Încăperi de locuit, încăperi de serviciu, încăperi de mașini și posturi de comandă3.2.1. Nicio încăpere de locuit, încăpere de serviciu sau niciun post de comandă nu trebuie să se situeze în interiorul zonei de marfă. Peretele încăperilor de locuit, încăperilor de serviciu sau al posturilor de comandă dinspre zona de marfă trebuie să fie situat astfel încât în urma unei avarii singulare a unei punți sau a unui perete al navei să se evite pătrunderea gazelor din spațiul de magazie în aceste încăperi care conțin un sistem de stocare a mărfii ce necesită o barieră secundară.3.2.2. În scopul protecției la pericolul datorat vaporilor potențial periculoși, trebuie să se acorde o atenție specială amplasării orificiilor de admisie aer sau de refulare și deschiderilor în încăperile de locuit, încăperile de serviciu, încăperile de mașini și posturile de comandă în raport cu tubulatura instalației de marfă, instalația de aerisire de la tancurile de marfă și cu evacuările din încăperile de mașini care provin de la instalațiile de ardere a gazelor.3.2.3. Accesul prin uși, etanșe sau neetanșe la gaze, nu trebuie să fie permis dintr-o zonă protejată la gaze într-o zonă cu potențial pericol la gaze, cu excepția accesului în încăperile de serviciu situate în fața zonei de marfă făcut prin camere de ecluzare conform prevederilor de la 3.6.1 atunci când încăperile de locuit sunt situate la pupa.3.2.4.1. Intrările, aerisirile și deschiderile încăperilor de locuit, încăperilor de serviciu, încăperilor de mașini și posturilor de comandă nu trebuie să fie orientate spre zona de marfă. Ele trebuie să fie situate pe peretele de capăt care nu este orientat spre zona de marfă sau pe pereții laterali ai suprastructurii sau ai rufului, ori pe ambele, la o distanță cel puțin egală cu 4% din lungimea (L) a navei, dar nu mai puțin de 3 m de la extremitatea suprastructurii sau a rufului dinspre zona de marfă. Totuși, această distanță nu trebuie să depășească 5 m.3.2.4.2. Ferestrele și hublourile care sunt orientate spre zona de marfă și acelea care sunt prevăzute pe pereții laterali ai suprastructurilor sau ai rufurilor la distanțele indicate mai sus trebuie să fie de tip fix (să nu se deschidă). Ferestrele din timonerie se pot deschide, iar ușile timoneriei pot fi situate la distanțele indicate mai sus în măsura în care sunt proiectate astfel încât timoneria să poată fi rapid și eficient etanșată la vapori și gaze.3.2.4.3. Administrația poate aproba derogări de la prevederile mai sus menționate pentru navele destinate exclusiv transportului de mărfuri care nu prezintă nici pericol de incendiu, nici de toxicitate.3.2.4.4. Accesul la spațiile teugii, care conțin surse de aprindere, poate fi autorizat a se face printr-o singură ușă dinspre zona de marfă, cu condiția ca ușile să fie amplasate în afara zonelor cu potențial pericol la gaze, așa cum s-a definit la capitolul 10.3.2.5 Ferestrele și hublourile orientate spre zona de marfă și amplasate pe pereții laterali ai suprastructurilor și ai rufurilor în limitele specificate în 3.2.4, cu excepția ferestrelor timoneriei, trebuie să fie construite de tip «A-60». Hublourile situate în corpul navei, sub puntea continuă cea mai de sus, și acelea de la primul nivel al suprastructurii sau rufului trebuie să fie de tip fix (să nu se deschidă).
(la 01-01-2020,
Punctul 3.2.5., Punctul 3.2., Capitolul 3 a fost modificat de Capitolul 3, ANEXĂ din REZOLUȚIE MSC.411(97) din 25 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 782 din 26 septembrie 2019
)
3.2.6. Toate orificiile de admisie aer, de refulare și alte deschideri în încăperile de locuit, încăperile de serviciu și posturile de comandă trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de închidere. Dacă nava transportă produse toxice, aceste dispozitive trebuie să poată fi acționate din interiorul încăperii. Cerința privind existența orificiilor de aspirație aer și a deschiderilor prevăzute cu dispozitive de închidere acționate din interiorul încăperii destinate produselor toxice nu este necesar să se aplice spațiilor în care, în mod normal, nu există personal, ca de exemplu spațiile pentru provizii situate pe punte, spațiile pentru provizii din teugă, atelierele de lucru. În plus, această cerință nu se aplică posturilor de comandă pentru operațiuni cu marfa situate în interiorul zonei de marfă.3.2.7. Posturile de comandă și încăperile de mașini ale instalațiilor de tip turelă pot fi situate în zona de marfă, în fața sau în spatele tancurilor de marfă, pe navele cu astfel de instalații. Accesul în încăperile de acest tip, în care există surse de aprindere, poate fi autorizat a se efectua prin ușile orientate spre zona de marfă cu condiția ca aceste uși să fie situate în exteriorul zonelor cu potențial pericol la gaze sau accesul să se facă prin camere de ecluzare.3.3. Încăperile de mașini pentru marfă și compartimentele de tip turelă3.3.1. Încăperile de mașini pentru marfă trebuie să fie situate deasupra punții expuse la intemperii și în interiorul zonei de marfă. Încăperile de mașini pentru marfă și compartimentele de tip turelă trebuie să fie considerate ca și compartimente ale pompelor de marfă în scopul protecției lor contra incendiului conform regulii II-2/9.2.4 din SOLAS și în scopul prevenirii pericolului de explozie conform regulii II- 2/4.5.10 din SOLAS.3.3.2. Dacă încăperile de mașini pentru marfă se situează la extremitatea din spate a spațiului de magazie situat cel mai spre pupa sau la extremitatea din față a spațiului de magazie situat cel mai spre prova, limitele zonei de marfă, așa cum s-a definit la 1.2.7, trebuie să fie prelungite astfel încât să includă încăperile de mașini pentru marfă pe întreaga lățime și înălțime a navei corespunzător spațiului ocupat de acestea, precum și zonele de punte situate deasupra acestor spații.3.3.3. Dacă limitele zonei de marfă sunt prelungite conform prevederilor de la 3.3.2, peretele care separă încăperile de mașini pentru marfă de încăperile de locuit și de încăperile de serviciu, de posturile de comandă și de încăperile de mașini de categoria A, trebuie să fie amplasat astfel încât să se evite pătrunderea gazelor în aceste încăperi în urma unei avarii singulare a unei punți sau a unui perete.3.3.4. Compresoarele și pompele de marfă pot fi acționate de motoare electrice situate într-un spațiu adiacent protejat la gaze, separat de un perete sau o punte, dacă spațiul din jurul penetrării peretelui sau punții asigură separarea etanșă la gaze a celor două spații. Alternativ acest echipament poate fi de asemenea acționat de motoare electrice de un tip certificat de securitate adiacente acestora, dacă instalația electrică respectă cerințele de la capitolul 10.3.3.5. Amenajările din încăperile de mașini pentru marfă și compartimentele de tip turelă trebuie să asigure accesul liber la ele, fără a prezenta pericol pentru personalul care poartă îmbrăcăminte de protecție și care are un aparat de respirație, iar în caz de accident să permită evacuarea din aceste spații a persoanelor care și-au pierdut cunoștința. Cel puțin două uși și căi separate de evacuare trebuie să fie prevăzute în încăperile de mașini pentru marfă, cu excepția faptului că o singură cale de evacuare poate fi acceptată dacă distanța maximă de parcurs până la ușă este mai mică sau egală cu 5 m.3.3.6. Personalul care poartă îmbrăcăminte de protecție trebuie să poată avea acces cu ușurință la toate supapele necesare pentru manevrarea mărfii. Trebuie să se ia măsuri adecvate pentru a asigura drenarea compartimentelor pompelor și compresoarelor.3.3.7. Compartimentele de tip turelă trebuie să fie proiectate astfel încât să-și mențină integritatea structurii în caz de explozie sau de degajare necontrolată de gaze sub presiune (suprapresiune și/sau rupere fragilă) și caracteristicile lor trebuie să se bazeze pe o analiză a riscurilor care ține seama de capacitatea dispozitivelor de decompresiune.3.4. Posturi de comandă pentru operațiuni cu marfa3.4.1. Orice post de comandă pentru operațiuni cu marfa trebuie să fie situat deasupra punții expuse la intemperii și poate fi amplasat în interiorul zonei de marfă. Postul de comandă pentru operațiuni cu marfa poate fi situat în interiorul încăperilor de locuit, încăperilor de serviciu sau al posturilor de comandă cu condiția respectării următoarelor prevederi:.1 postul de comandă pentru operațiuni cu marfa să fie o zonă protejată la gaze;.2 dacă intrarea corespunde prevederilor de la 3.2.4.1, postul de comandă poate avea acces la încăperile descrise mai sus; și.3 dacă intrarea nu corespunde prevederilor de la 3.2.4.1, postul de comandă pentru operațiuni cu marfa nu trebuie să aibă acces la încăperile descrise mai sus și pereții de separare pentru aceste încăperi trebuie să fie izolați cu construcții de tip A-60.3.4.2. În cazul în care postul de comandă pentru operațiuni cu marfa este proiectat ca o încăpere protejată la gaze, aparatele trebuie să fie, în măsura în care este posibil, cu citire indirectă și trebuie, în orice caz, să fie proiectate astfel încât să împiedice orice scurgere de gaze în atmosfera acestei încăperi. Instalarea detectorului de gaze în postul de comandă pentru operațiuni cu marfa nu va determina considerarea acestui post ca și zonă cu potențial pericol la gaze dacă el este instalat în conformitate cu prevederile de la 13.6.11.3.4.3. În cazul în care postul de comandă pentru operațiuni cu marfa al navelor care transportă mărfuri inflamabile este o încăpere cu potențial pericol la gaze, trebuie să fie eliminată orice sursă de aprindere și orice echipament electric trebuie să fie instalat în conformitate cu prevederile capitolului 10.3.5. Accesul la spațiile din zona de marfă3.5.1. Trebuie să fie posibilă examinarea vizuală a cel puțin uneia dintre fețele structurii interne a corpului dublu al navei fără demontarea vreunui element de structură fixă sau a vreunei instalații fixe. Dacă această examinare vizuală, fie că este sau nu este însoțită de inspecțiile prevăzute la 3.5.2, 4.6.2.4 sau 4.20.3.7, este posibil a fi efectuată doar la suprafața exterioară a corpului dublu al navei, atunci suprafața interioară a corpului dublu al navei nu trebuie să fie peretele unui tanc pentru combustibil lichid.3.5.2. Trebuie să fie posibilă examinarea uneia dintre fețele oricărei izolații în spațiile de magazie. Dacă integritatea sistemului de izolație se poate verifica inspectând din exterior pereții spațiului de magazie, atunci când tancurile se află la temperatura de serviciu, nu mai este necesară examinarea uneia din fețele izolației spațiului de magazie.3.5.3. Amenajările pentru spațiile de magazie, spațiile goale și alte spații precum și tancurile de marfă, care pot fi considerate drept zone cu potențial pericol la gaze, trebuie să fie dispuse astfel încât să permită accesul și examinarea de către un personal care poartă îmbrăcăminte de protecție și are un aparat de respirație, iar în caz de accident să permită evacuarea din aceste spații a persoanelor rănite și/sau care și-au pierdut cunoștința. Aceste amenajări trebuie să corespundă următoarelor prevederi:.1 Accesul trebuie să fie asigurat după cum urmează:.1 la toate tancurile de marfă. Accesul trebuie să fie direct de la puntea expusă la intemperii;.2 prin deschideri orizontale, capace sau guri de vizitare. Dimensiunile deschiderii trebuie să fie suficient de mari pentru a permite unei persoane care poartă un aparat de respirație să urce sau să coboare pe o scară înclinată fără a fi obstrucționată și pentru a permite scoaterea cu ușurință a unei persoane rănite aflată pe fundul spațiului respectiv. Dimensiunile minime ale acestor deschideri nu trebuie să fie mai mici de 600 mm x 600 mm;.3 prin deschideri verticale sau prin guri de vizitare care să permită traversarea spațiului pe întreaga sa lungime și lățime. Dimensiunile minime ale deschiderii nu trebuie să fie mai mici de 600 mm x 800 mm și la o înălțime de cel mult 600 mm pornind de la învelișul fundului în cazul în care nu sunt prevăzute trepte sau alte mijloace de sprijin pentru picioare; și.4 deschiderile circulare pentru acces de la tancurile de tip C trebuie să aibă un diametru de cel puțin 600 mm..2 Dimensiunile indicate la 3.5.3.1.2 și. 3.5.3.1.3. pot fi reduse dacă pot fi respectate prevederile de la 3.5.3 conform cerințelor Administrației..3 Dacă marfa este transportată într-un sistem de stocare a mărfii care necesită o barieră secundară, cerințele de la 3.5.3.1.2 și 3.5.3.1.3 nu se aplică spațiilor separate de un spațiu de magazie printr-un singur perete metalic etanș la gaze. Aceste spații trebuie să fie prevăzute cu acces direct sau indirect spre puntea expusă la intemperii, excluzând orice zonă închisă protejată la gaze..4 Accesul necesar în scopul efectuării inspectării trebuie să fie un acces proiectat pentru a traversa structurile situate dedesubtul și deasupra tancurilor de marfă, care trebuie să aibă cel puțin secțiunile indicate la 3.5.3.1.3..5 În sensul prevederilor de la 3.5.1 sau 3.5.2 se aplică următoarele prevederi:.1 dacă se impune traversare între suprafața ce va fi inspectată, care este plată sau curbă, și structuri, ca de exemplu traverse de punte, montanți, coaste, carlingi etc., distanța dintre suprafața și marginea liberă a elementului structural trebuie să fie de cel puțin 380 mm. Distanța dintre suprafața ce va fi inspectată și suprafața la care se prind elementele structurale indicate mai sus, de exemplu puntea, peretele etanș sau bordajul, trebuie să fie de cel puțin 450 mm în cazul unei suprafețe curbe a tancului (de exemplu tanc de tip C) sau de 600 mm în cazul unei suprafețe plate a tancului (de exemplu tanc de tip A) (a se vedea figura 3.1);.2 dacă nu se impune traversare între suprafața ce va fi inspectată și oricare parte a structurii, atunci, din motive de vizibilitate, distanța dintre marginea liberă a acelui element structural și suprafața ce va fi inspectată trebuie să fie de 50 mm sau jumătate din lățimea feței plate a structurii, luându-se în considerare valoarea cea mai mare dintre acestea (a se vedea figura 3.2);.3 dacă în cazul inspectării unei suprafețe curbe unde se prevede traversare între această suprafață și o altă suprafață, plată sau curbă, la care nu se prinde niciun element structural, distanța dintre aceste suprafețe trebuie să fie de cel puțin 380 mm (a se vedea figura 3.3). Dacă nu se impune traversare între suprafața curbă și o altă suprafață, o distanță mai mică de 380 mm poate fi acceptată ținând seama de forma suprafeței curbe;.4 dacă în cazul inspectării unei suprafețe aproximativ plate, unde se impune traversare între două suprafețe aproximativ plate și aproximativ paralele la care nu se prinde niciun element structural, distanța dintre aceste suprafețe trebuie să fie de cel puțin 600 mm. Dacă sunt prevăzute scări înclinate fixe de acces, o distanță de siguranță de cel puțin 450 mm trebuie să fie prevăzute pentru acces (a se vedea figura 3.4);.5 distanțele minime dintre un bazin de decantare al tancului și structura dublu fundului adiacentă în dreptul unui puț de aspirație nu trebuie să fie mai mici decât acelea indicate în figura 3.5. (figura 3.5 indică faptul că distanța dintre suprafețele plane ale bazinului de decantare și puț este de minimum 150 mm și că distanța liberă între marginea dintre plafonul dublului fund și peretele vertical al puțului și punctul de cotitură dintre suprafața sferică sau circulară și bazinul tancului este de cel puțin 380 mm). Dacă nu există puț de aspirație, distanța dintre bazinul de decantare al tancului de marfă și dublu fund nu trebuie să fie mai mică de 50 mm;.6 distanța dintre domul tancului de marfă și structurile punții trebuie să fie de cel puțin 150 mm (a se vedea figura 3.6);.7 trebuie să fie instalat un eșafodaj fix sau mobil dacă este necesar pentru examinarea tancurilor de marfă, suporților și prinderilor tancurilor de marfă (de exemplu sisteme antiruliu, antitangaj și antiflotație), a izolației tancurilor de marfă. Acest eșafodaj nu trebuie să reducă distanțele prevăzute la 3.5.3.5.1 până la 3.5.3.5.4; și.8 dacă conductele de ventilație fixe sau mobile trebuie să fie instalate în conformitate cu prevederile de la 12.1.2, aceste conducte nu trebuie să reducă distanțele prevăzute la 3.5.3.5.1 până la 3.5.3.5.4.3.5.4. Accesul de pe puntea deschisă expusă la intemperii spre încăperile protejate la gaze trebuie să fie situat în exteriorul zonelor cu potențial pericol la gaze, așa cum s-a indicat la capitolul 10, în afară de cazul în care accesul se face prin intermediul unei camere de ecluzare în conformitate cu prevederile de la 3.6.3.5.5. Compartimentele de tip turelă trebuie să fie amenajate cu două mijloace de acces/evacuare independente.3.5.6. Accesul dintr-o zonă cu potențial pericol la gaze situată sub puntea expusă la intemperii într-o zonă protejată la gaze nu este permis.3.6. Camere de ecluzare3.6.1. Accesul dintr-o zonă cu potențial pericol la gaze situată sub puntea expusă la intemperii și spațiile protejate la gaze trebuie să se facă printr-o cameră de ecluzare. Această cameră de ecluzare trebuie să aibă două uși metalice, cu autoînchidere, suficient de etanșe la gaze, care nu sunt prevăzute cu niciun dispozitiv de închidere, care pot menține o suprapresiune și care sunt situate la o distanță de cel puțin 1,5 m, dar nu mai mult de 2,5 m una față de alta. Spațiul camerei de ecluzare trebuie să fie ventilat mecanic dintr-un spațiu protejat la gaze, iar suprapresiunea trebuie să fie menținută la nivelul zonei cu potențial pericol la gaze de pe puntea deschisă expusă la intemperii.3.6.2. Dacă spațiile sunt protejate prin presurizare, ventilația trebuie să fie proiectată și montată în conformitate cu normele recunoscute*5). *5) Ca în publicațiile recomandate de către Comisia internațională de electrotehnică (IEC), în special Publicația IEC 60092-502:1999.3.6.3. Trebuie să se prevadă un dispozitiv de alarmă sonoră și vizuală destinat să semnalizeze în ambele părți ale camerei de ecluzare. Alarma sonoră trebuie să indice dacă una din uși este deschisă. Alarma sonoră trebuie să semnalizeze în ambele părți ale camerei de ecluzare dacă una din uși nu este închisă.3.6.4. La bordul navelor care transportă produse inflamabile, echipamentul electric, care se află în încăperile protejate prin camerele de ecluzare și nu este de tip în execuție antiexplozivă, trebuie să fie scos de sub tensiune atunci când există o pierdere de suprapresiune în aceste încăperi.3.6.5. Echipamentul electric utilizat pentru manevre, ancorare și legare, precum și pompele pentru incendiu în caz de avarie, care se află în încăperi protejate prin camere de ecluzare, trebuie să fie de tip în execuție antiexplozivă.3.6.6. Spațiul cu camere de ecluzare trebuie să fie supravegheat în vederea detectării vaporilor proveniți de la marfă (a se vedea 13.6.2).3.6.7. Sub rezerva prevederilor Convenției internaționale asupra liniilor de încărcare în vigoare, înălțimea pragului ușilor nu d trebuie să fie mai mică de 300 mm.3.7. Măsuri privind santina, balastul și combustibilul lichid3.7.1. Dacă marfa este transportată într-un sistem de stocare a mărfii care nu necesită o barieră secundară, spațiile de magazie trebuie să fie prevăzute cu instalații corespunzătoare de drenare care să nu fie racordate la încăperea de mașini. Trebuie să fie prevăzute mijloace care să permită detectarea oricărei scurgeri.3.7.2. Dacă există o barieră secundară, trebuie să fie prevăzute instalații corespunzătoare de drenare în cazul în care prin părțile învecinate ale structurii navei se produce vreo scurgere în spațiile de magazie sau în spațiile de izolație. Aspirația nu trebuie să ducă la pompele situate în interiorul încăperii de mașini. Trebuie să fie prevăzute mijloace care să permită detectarea acestei scurgeri.3.7.3. Spațiile de magazie sau spațiile pentru bariere de la navele care au tancuri independente de tip A trebuie să fie prevăzute cu o instalație de drenare corespunzătoare pentru manevrarea mărfii lichide în caz de scurgere a mărfii sau de avariere a tancurilor de marfă. Această instalație trebuie să fie prevăzută pentru redirijarea oricăror scurgeri de marfă în tubulatura de marfă lichidă.3.7.4. Instalația indicată la 3.7.3 trebuie să fie prevăzută cu un manșon de racordare detașabil.3.7.5. Spațiile de balast, inclusiv chila tunel utilizată ca tubulatură pentru balast, tancurile de combustibil lichid și spațiile protejate la gaze pot fi racordate la pompele din încăperile de mașini. Chilele tunel, prin care trec tubulaturi de balast, pot fi racordate la pompele din încăperile de mașini cu condiția ca racordurile să fie scoase direct la aceste pompe și cu condiția ca refulările acestora să se efectueze direct peste bord, fără să existe posibilitatea de a se realiza comunicarea instalațiilor cu tubulaturi care provin de la chilele tunel cu instalațiile cu tubulaturi care deservesc spațiile protejate la gaze, prin intermediul unor supape sau colectoare. Aerisirile pompelor nu trebuie să se deschidă în încăperile de mașini.3.8. Măsuri privind încărcarea și descărcarea pe la prova sau pupa navei3.8.1. Conform prevederilor din această secțiune și din capitolul 5, tubulatura de marfă poate să fie instalată astfel încât să permită încărcarea și descărcarea pe la prova sau pupa navei.3.8.2. Tubulaturile de încărcare și descărcare pe la prova sau pupa navei, care se extind dincolo de încăperile de locuit, încăperile de serviciu sau posturile de comandă, nu trebuie să fie utilizate pentru transferul de produse care necesită transportul la bordul unei nave de tipul 1G. Aceste tubulaturi nu trebuie să fie utilizate pentru transferul produselor toxice indicate la 1.2.53, dacă presiunea de calcul este mai mare de 2,5 MPa.3.8.3. Nu se permite utilizarea echipamentelor portabile.3.8.4.1. Intrările, aerisirile și deschiderile încăperilor de locuit, încăperilor de serviciu, încăperilor de mașini și posturilor de comandă nu trebuie să fie orientate spre amplasamentul racordului de legătură cu uscatul al instalațiilor de încărcare și descărcare pe la prova și pupa navei. Ele trebuie să fie situate pe peretele lateral al suprastructurii sau rufului la o distanță egală cu cel puțin 4% din lungimea navei, dar nu mai mică de 3 m, de la extremitatea suprastructurii sau rufului care se află înspre amplasamentul racordului de legătură cu uscatul al instalațiilor de încărcare și descărcare pe la prova sau pupa navei. Totuși, această distanță nu trebuie să depășească 5 m.3.8.4.2. Ferestrele și hublourile dinspre amplasamentul racordului de legătură cu uscatul și acelea de pe pereții laterali ai suprastructurii sau rufului, care se situează în cadrul distanței mai sus menționată, trebuie să fie de tip fix (fără posibilitate de deschidere).3.8.4.3. În plus, în timpul utilizării instalațiilor de încărcare și descărcare pe la prova sau pupa navei, toate ușile, porțile și alte deschideri din bordul corespunzător al suprastructurii sau rufului trebuie să fie menținute închise.3.8.4.4. În cazul navelor mici, care nu corespund prevederilor de la 3.2.4.1 până la 3.2.4.4 și 3.8.4.1 până la 3.8.4.3, Administrația poate aproba derogări de la prevederile mai sus menționate.3.8.5. Deschiderile punților și orificiile de admisie aer și de refulare de la încăperile situate la mai puțin de 10 m de racordul de legătură cu uscatul trebuie să fie menținute închise atunci când sunt utilizate instalațiile de încărcare și de descărcare pe la prova sau pupa navei.3.8.6. Instalațiile de combatere a incendiului prevăzute pentru zonele de încărcare și de descărcare pe la prova sau pupa navei trebuie să corespundă prevederilor de la 11.3.1.4 și 11.4.6.3.8.7. Trebuie să fie prevăzute mijloace de comunicare între postul de comandă pentru operațiuni cu marfa și amplasamentul racordului de legătură cu uscatul și, dacă este necesar, trebuie să fie aprobate din punct de vedere al siguranței utilizării în zone cu potențial pericol la gaze.
Figura 3.1
Figura 3.2
Figura 3.3
Figura 3.4
Figura 3.5
Figura 3.6
+
Capitolul 4 STOCAREA MĂRFII
+
Scop De a asigura izolarea mărfii în siguranță în conformitate cu toate condițiile de proiectare și exploatare ținând seama de natura mărfii transportate. Aceasta înseamnă luarea măsurilor pentru:.1 asigurarea rezistenței la sarcinile definite;.2 menținerea încărcăturii în stare lichidă;.3 proiectarea sau protejarea structurii corpului navei la expunerea la temperatură scăzută; și.4 împiedicarea pătrunderii apei sau aerului în sistemul de stocare a mărfii.4.1. Definiții4.1.1. Un punct rece este o parte din suprafața corpului navei sau a izolației termice unde apare o scădere de temperatură în raport cu temperatura minimă admisibilă a corpului navei sau a structurii sale adiacente sau în raport cu posibilitățile de proiectare a instalațiilor de control al presiunii/temperaturii mărfii prevăzute în capitolul 7.4.1.2. Presiunea de calcul a vaporilor "P(0)" este presiunea maximă efectivă la partea superioară a tancului, care va fi utilizată la proiectarea tancului4.1.3. Temperatura de calcul pentru alegerea materialelor este temperatura minimă la care se poate încărca sau transporta marfa în tancurile de marfă.4.1.4. Tancuri independente sunt tancuri autoportante. Acestea nu fac parte din corpul navei și nu sunt absolut necesare pentru Rezistența corpului navei. Există trei categorii de tancuri independente care sunt menționate la 4.21, 4.22 și 4.23.4.1.5. Tancuri cu membrană sunt tancuri neautoportante care se compun dintr-un perete (membrană) subțire etanș la lichide și gaze susținut prin intermediul izolației de către structura adiacentă a corpului navei. Tancurile cu membrană sunt descrise la 4.24.4.1.6. Tancuri structurale sunt tancuri care fac parte din corpul navei și care sunt supuse acelorași sarcini care acționează pe structura adiacentă a corpului navei. Tancurile structurale sunt descrise la 4.25.4.1.7. Tancuri cu semi-membrană sunt tancuri neautoportante în condiții de încărcare care se compun dintr-un perete, ale cărui elemente componente sunt susținute prin intermediul izolației, de către structura adiacentă a corpului navei. Tancurile cu semi-membrană sunt descrise la 4.26.4.1.8. În plus față de definițiile de la 1.2, definițiile date în acest capitol se vor aplica întregului Cod.4.2. Aplicare Dacă nu se specifică altfel în partea E, cerințele din părțile A până la D trebuie să se aplice tuturor tipurilor de tancuri, inclusiv acelora prevăzute în partea F.
+
Partea A STOCAREA MĂRFII4.3. Cerințe de exploatare4.3.1. Durata de viață a sistemului de stocare a mărfii luată în calcul la proiectare nu trebuie să fie mai mică decât durata de viață a navei luată în calcul la proiectare.4.3.2. Sistemele de stocare a mărfii trebuie să fie proiectate pentru condițiile de mediu din Atlanticul de Nord și diagramele de dispersie corespunzătoare stării mării pe termen lung în scopul navigării fără restricții. Condiții mai puțin restrictive de mediu, care corespund utilizării prevăzute, pot fi acceptate de către Administrație pentru sistemele de stocare a mărfii utilizate în mod exclusiv pentru navigarea supusă restricțiilor. Condiții de mediu mai stricte pot fi necesare pentru sistemele de stocare a mărfii exploatate în condiții mai severe decât în condițiile de mediu din Atlanticul de Nord.4.3.3. Sistemele de stocare a mărfii trebuie să fie proiectate cu limite de siguranță corespunzătoare:.1 pentru a rezista, în stare intactă, la condițiile de mediu anticipate pentru durata de viață luată în calcul la proiectarea sistemului de stocare a mărfii și la condițiile de încărcare aplicabile, care includ condițiile pentru o încărcătură completă omogenă și pentru o încărcătură parțială, umplerea parțială în limitele stabilite și încărcăturile de balast în voiaj; și.2 care sunt adecvate pentru incertitudini în încărcări, modelare structurală, oboseală, coroziune, efecte termice, variabilitatea materialelor, îmbătrânire și toleranțe de construcție.4.3.4. Rezistența structurală a sistemului de stocare a mărfii trebuie să fie evaluată în raport cu modurile de avariere, incluzând deformarea plastică, flambajul și oboseala, dar fără a se limita la acestea. Condițiile specifice de proiectare, care trebuie să fie luate în considerare la proiectarea fiecărui sistem de stocare a mărfii, sunt indicate la 4.21 până la 4.26. În continuare sunt menționate trei categorii principale privind condițiile de proiectare:.1 Condiția de proiectare finală - structura sistemului de stocare a mărfii și componentele acestei structuri trebuie să reziste la sarcinile ce pot fi exercitate în timpul construcției sistemului, la efectuarea încercărilor și la utilizarea sa anticipată în exploatare, fără pierderea integrității structurii. Proiectarea trebuie să ia în considerare combinațiile corespunzătoare ale următoarelor sarcini:.1 presiune internă;.2 presiune externă;.3 sarcini dinamice datorate mișcărilor navei;.4 sarcini termice;.5 sarcini datorate mișcărilor lichidului;.6 sarcini care corespund deformărilor navei;.7 greutatea tancului și a mărfii cu reacția corespunzătoare în dreptul suporților;.8 greutatea izolației;.9 sarcini în dreptul pilonilor și a altor elemente de fixare; și.10 sarcini de încercare..2 Condiții de proiectare privind comportamentul la oboseală - structura sistemului de stocare a mărfii și a componentelor acestei structuri nu vor intra sub incidența încărcării ciclice acumulate..3 Sistemul de stocare a mărfii trebuie să respecte următoarele criterii:.1 Coliziune - sistemul de stocare a mărfii trebuie să fie amplasat într-un loc protejat în conformitate cu prevederile de la 2.4.1 și să reziste sarcinilor de coliziune indicate la 4.15.1 fără deformarea suporților sau structurii tancului în dreptul suporților astfel încât să pună în pericol structura tancului..2 Incendiu - sistemul de stocare a mărfii trebuie să mențină, fără distrugere, creșterea presiunii interne indicată la 8.4.1, conform cazurilor de incendiu prevăzute a avea loc în acesta..3 Inundarea unui compartiment care a produs flotabilitatea la tanc - dispozitivele antiflotație trebuie să reziste la forțele crescătoare indicate la 4.15.2 și nu trebuie să aibă deformări plastice care ar putea produce o avarie la corpul navei.4.3.5. Trebuie să fie luate măsuri pentru a se asigura că dimensionarea prevăzută respectă cerințele privind Rezistența structurală și va fi menținută pe toată durata proiectării. Măsurile pot include selecția materialului, acoperirile, adaosurile de coroziune, protecție catodică și inertizarea, dar fără a se limita la acestea. Nu este necesar ca toleranța la coroziune să fie cerută în plus față de grosimea rezultată din analiza structurală. Totuși, în cazul în care nu există un control al mediului, cum ar fi inertizarea în jurul tancului de marfă, sau în cazul în care marfa este de natură corozivă, Administrația sau organizația recunoscută care acționează în numele său poate solicita o toleranță corespunzătoare de coroziune.4.3.6. Un plan de inspecție/sondaj a sistemului de stocare a mărfii trebuie să fie elaborat și aprobat de către Administrație sau organizația recunoscută care acționează în numele său. Acest plan trebuie să identifice zonele care necesită examinarea lor în timpul inspecțiilor efectuate pe parcursul duratei de viață a sistemului de stocare a mărfii și, în mod special, în timpul efectuării tuturor inspecțiilor și a întreținerii necesare în cadrul exploatării pe baza cărora au fost selectați parametrii de proiectare a sistemului de stocare a mărfii. Sistemele de stocare a mărfii trebuie să fie proiectate, construite și echipate pentru a oferi mijloacele adecvate de acces la zonele care necesită examinarea, așa cum s-a indicat în planul de inspecție/sondaj. Sistemele de stocare a mărfii, inclusiv toate echipamentele interne corespunzătoare acestora, trebuie să fie proiectate și construite pentru a asigura siguranța în timpul operațiunilor, inspectării și întreținerii (a se vedea 3.5).4.4. Principii de siguranță aplicate sistemelor de stocare a mărfii4.4.1. Sistemele de stocare a mărfii trebuie să fie echipate cu o barieră secundară completă, etanșă la lichid care poate să rețină în condiții de siguranță toate scurgerile care ar putea să apară la trecerea prin bariera primară și, în ceea ce privește sistemul de izolație termică, să împiedice scăderea temperaturii structurii navei până la un nivel periculos.4.4.2. Totuși, dimensiunile și configurația sau dispunerea barierei secundare pot fi reduse în cazul în care un nivel echivalent de siguranță este demonstrat în conformitate cu cerințele de la 4.4.3. până la 4.4.5, după caz.4.4.3. Sistemele de stocare a mărfii, pentru care s-a stabilit că probabilitatea ca avaria structurală să evolueze într-o stare critică este extrem de scăzută, dar atunci când nu poate fi exclus riscul producerii scurgerilor prin bariera primară, trebuie să fie echipate cu o barieră secundară parțială și un mic sistem de protecție împotriva scurgerilor, capabil de manipularea și evacuarea scurgerilor în condiții de deplină siguranță. Acest dispozitiv trebuie să respecte următoarele cerințe:.1 evoluția avariei, care poate fi identificată în mod sigur înainte de a se transforma într-o stare critică (de exemplu prin detectarea gazelor sau inspecție), trebuie să se producă pe parcursul unei perioade de timp suficient de lungă pentru ca măsurile de remediere să poată fi luate; și.2 evoluția avariei, care nu poate fi identificată cu certitudine înainte de a se transforma într-o stare critică, trebuie să fie o evoluție anticipată pe o perioadă de timp care este mult mai mare decât durata de viață preconizată a tancului.4.4.4. Nicio barieră secundară nu este necesară în cazul sistemelor de stocare a mărfii, de exemplu la tancuri independente de tip C, unde probabilitatea producerii avariilor structurale și scurgerilor prin bariera primară este extrem de scăzută și poate fi neglijată.4.4.5. Nicio barieră secundară nu este necesară dacă temperatura mărfii la presiunea atmosferică este mai mare sau egală cu -10°C.4.5. Bariere secundare adaptate la tipurile de tancuri Barierele secundare adaptate la tipurile de tancuri definite la 4.21 până la 4.26 trebuie să fie dotate conform tabelului de mai jos:
4.6. Proiectarea barierelor secundare4.6.1. Dacă temperatura mărfii la presiunea atmosferică nu este mai mică de -55°C, structura corpului navei poate servi ca și barieră secundară în următoarele condiții:.1 materialul corpului navei trebuie să fie adaptat la temperatura mărfii la presiunea atmosferică în conformitate cu prevederile de la 4.19.1.4; și.2 proiectarea trebuie să fie făcută astfel încât această temperatură să nu supună corpul navei la tensiuni inadmisibile ale corpului.4.6.2. Bariera secundară trebuie să fie proiectată astfel încât să îndeplinească următoarele condiții:.1 să poată reține pentru o perioadă de 15 zile orice scurgere posibilă de marfă lichidă, în afară de cazul în care se aplică diferite prevederi pentru anumite voiaje, ținând cont de spectrul sarcinilor indicat la 4.18.2.6;.2 fenomenele fizice, mecanice sau acelea legate de operațiuni de exploatare care se produc în tancul de marfă și care ar putea cauza avarierea barierei primare nu trebuie să afecteze buna funcționare a barierei secundare și invers;.3 avarierea unui suport sau a unei prinderi de structura corpului navei nu va duce la pierderea etanșeității la lichid a barierei primare și secundare;.4 să poată fi verificată periodic cu privire la eficacitatea sa prin mijloace acceptate de către Administrație sau organizația recunoscută care acționează în numele său. Acest lucru se poate face prin intermediul unei examinări vizuale sau a unei probe la presiune/depresiune sau prin alte mijloace adecvate efectuate în conformitate cu o metodă documentată convenită cu Administrația sau organizația recunoscută care acționează în numele său;.5 metodele prevăzute la .4 de mai sus trebuie să fie aprobate de către Administrație sau organizația recunoscută care acționează în numele său și, dacă se aplică metoda de încercare, trebuie să includă următoarele:.1 informații detaliate cu privire la dimensiunea defectelor care sunt acceptabile și poziția lor în interiorul barierei secundare, înainte ca eficacitatea etanșeității sale la lichid să fie afectată;.2 acuratețea și gama de valori ale metodei propuse pentru detectarea defectelor de la .1 de mai sus;.3 factorii de scalare ce vor fi utilizați în stabilirea criteriilor de acceptare, dacă încercarea pe model la scara reală nu a fost realizată; și.4 efectele încărcării ciclice termice și mecanice asupra eficacității încercării propuse; și.5 bariera secundară trebuie să-și îndeplinească funcțiile la un unghi static de bandare de 30°.4.7. Bariere secundare parțiale și mici sisteme de protecție împotriva scurgerilor de la bariera primară4.7.1. Barierele secundare parțiale permise conform prevederilor de la 4.4.3 trebuie să fie utilizate cu un mic sistem de protecție la scurgere și să îndeplinească toate cerințele de la 4.6.2. Acest mic sistem de protecție împotriva scurgerilor trebuie să includă un mijloc pentru a detecta o scurgere de la bariera primară, care poate fi, de exemplu, un ecran de protecție la pulverizare pentru a devia eventualele mărfuri lichide în jos, în bariera secundară parțială, precum și un mijloc de îndepărtare a excesului de lichid, care poate fi evaporarea naturală.4.7.2. Capacitatea barierei secundare parțiale trebuie să fie determinată pe baza scurgerii de marfă care corespunde extinderii avariei ce rezultă din spectrul de sarcini indicat la 4.18.2.6, după detectarea inițială a unei scurgeri de la bariera primară. Se poate lua în considerare evaporarea lichidului, viteza de scurgere a lichidului, capacitatea de pompare și alți factori relevanți.4.7.3. Detectarea scurgerilor de lichid prevăzute se poate face prin intermediul unor senzori de lichide, prin utilizarea eficientă a instalațiilor de control al presiunii, temperaturii sau de detectare a gazelor sau prin orice combinație a acestor mijloace.4.8. Elemente de susținere4.8.1. Tancurile de marfă trebuie să fie susținute de corpul navei astfel încât să se evite orice mișcare a tancului sub efectul sarcinilor statice și dinamice definite la 4.12 până la 4.15, după caz, permițând însă contracția și dilatarea tancului sub efectul variațiilor de temperatură și al deformațiilor corpului navei, fără a se induce tensiuni suplimentare în tanc și corpul navei.4.8.2. La tancurile independente trebuie să fie prevăzute sisteme de susținere antiflotație, care trebuie să poată rezista la sarcinile indicate la 4.15.2 fără să apară vreo deformare plastică care ar putea produce o avariere a structurii corpului navei.4.8.3. Suporții și elementele de susținere trebuie să reziste la sarcinile indicate la 4.13.9 și 4.15, dar aceste sarcini nu trebuie să fie combinate între ele sau cu sarcinile induse de val.4.9. Structură și echipamente asociate4.9.1. Sistemele de stocare a mărfii trebuie să fie proiectate pentru a rezista la sarcinile impuse de structura și echipamentele asociate care includ suporții pentru pompe, domurile de marfă, pompele și tubulatura de marfă, pompele și conductele de drenaj, conductele pentru azot, gurile de acces, scările, trecerile de tubulaturi, indicatoarele de nivel de lichid, indicatoarele independente de alarmă de nivel, duzele de pulverizare și sistemele de aparatură (cum ar fi manometre, indicatori de temperatură și extensometre).4.10. Izolația termică4.10.1. Izolația termică trebuie să fie prevăzută, dacă se cere, pentru a proteja corpul navei de temperaturile situate sub valorile admisibile (a se vedea 4.19.1) și pentru a limita fluxul de căldură în tanc la nivelurile care pot fi menținute de instalațiile de control al presiunii și temperaturii prevăzute în capitolul 7.4.10.2. La determinarea grosimii izolației, trebuie să se țină cont de cantitatea de căldură admisibilă pentru evaporare în corelație cu instalația de relichefiere de la bord, cu mașinile principale de propulsie sau cu orice altă instalație de control al temperaturii.
+
Partea B SARCINI DE CALCUL4.11. Generalități Această secțiune indică sarcinile de calcul care vor fi luate în considerare în legătură cu cerințele de la 4.16, 4.17 și 4.18, inclusiv:.1 categoriile de sarcini (permanente, de exploatare, de mediu și accidentale) și descrierea sarcinilor;.2 măsura în care aceste sarcini se vor lua în considerare în funcție de tipul de tanc și acest lucru este detaliat în paragrafele următoare; și.3 tancurile, împreună cu suporții lor și alte elemente de fixare, care trebuie să fie proiectate ținând seama de combinațiile corespunzătoare ale sarcinilor indicate mai jos.4.12. Sarcini permanente4.12.1. Sarcini gravitaționale Greutatea tancului, izolația termică, sarcinile exercitate de suporții pompelor și alte elemente de fixare trebuie să fie luate în considerare.4.12.2. Sarcini externe permanente Sarcinile gravitaționale ale structurilor și a echipamentelor ce acționează pe partea exterioară a tancului trebuie să fie luate în considerare.4.13. Sarcini de exploatare4.13.1. Sarcinile care rezultă în urma utilizării operaționale a instalațiilor tancului trebuie să fie clasificate ca și sarcini de exploatare. Toate sarcinile de exploatare care sunt esențiale pentru asigurarea integrității instalațiilor tancului, în toate condițiile de proiectare, trebuie să fie luate în considerare. La definirea sarcinilor de exploatare trebuie să se ia în considerare cel puțin efectele următoarelor criterii, după caz..1 presiunea internă;.2 presiunea externă;.3 sarcinile induse termic;.4 vibrații;.5 sarcini datorate interacțiunilor;.6 sarcini aferente construcției și instalării;.7 sarcini de încercare;.8 sarcini cauzate de înclinarea statică; și.9 greutatea mărfii.4.13.2. Presiunea internă.1 În toate cazurile, inclusiv 4.13.2.2, P(0) nu trebuie să fie mai mică decât MARVS..2 În cazul tancurilor de marfă la care nu există niciun control al temperaturii și în care presiunea încărcăturii este dictată numai de temperatura mediului ambiant, P(0) nu trebuie să fie mai mică decât presiunea efectivă a vaporilor încărcăturii la o temperatură de 45°C, cu excepția următoarelor condiții:.1 Administrația sau organizația recunoscută care acționează în numele său poate accepta valori mai mici pentru temperatura ambientală în cazul navelor care operează în zonele cu restricții. În caz contrar, pot fi necesare valori mai ridicate ale temperaturii ambientale; și.2 în cazul navelor care efectuează voiaje cu o durată limitată, P(0) poate fi calculată pe baza creșterii efective a presiunii în timpul voiajului și se poate lua în considerare izolarea termică a tancurilor..3 În conformitate cu cerințele speciale ale Administrației și cu limitările indicate la 4.21 până la 4.26, la diferite tipuri de tancuri, o presiune a vaporilor P(h) mai mare decât P(0) poate fi acceptată în condițiile specifice unui sit (port sau alte locații), în cazul în care sarcinile dinamice sunt reduse. Toate reglajele efectuate la supapele de siguranță în conformitate cu prezentul alineat trebuie să fie menționate în Certificatul internațional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate..4 Presiunea internă P(eq) rezultă din presiunea de calcul a vaporilor P(0) sau P(h) și din presiunea maximă corespunzătoare dinamică a lichidului P(gd), dar fără să includă efectele datorate mișcărilor lichidului. Formulele recomandate pentru calcularea presiunii dinamice corespunzătoare a lichidului P(gd) sunt indicate la 4.28.1.4.13.3. Presiunea externă Sarcinile din presiunea externă de calcul trebuie să se bazeze pe diferența dintre presiunea internă minimă și presiunea externă maximă la care orice parte a tancului poate fi supusă simultan.4.13.4. Sarcinile induse termic4.13.4.1. În cazul tancurilor destinate mărfurilor cu temperaturi mai mici de -55°C, trebuie să se ia în considerare sarcinile tranzitorii induse termic care apar în timpul perioadelor de răcire.4.13.4.2. Sarcinile permanente induse termic trebuie să fie luate în considerare în cazul sistemelor de stocare a mărfii în care proiectarea suporților sau a elementelor de fixare și temperatura de serviciu poate duce la solicitări termice semnificative (a se vedea 7.2).4.13.5. Vibrații Trebuie să ia în considerare efectele potențial nocive ale vibrațiilor asupra sistemului de stocare a mărfii.4.13.6. Sarcini de interacțiune Trebuie să ia în considerare componenta statică a sarcinilor care rezultă din interacțiunea între sistemul de stocare a mărfii și structura corpului navei, precum și sarcinile datorate structurii și echipamentelor corespunzătoare.4.13.7. Sarcini asociate construcției și instalării Trebuie să ia în considerare sarcinile sau condițiile aferente construcției și instalării, ca de exemplu ridicarea.4.13.8. Sarcini de încercare Trebuie să ia în considerare sarcinile corespunzătoare încercării sistemului de stocare a mărfii indicate la 4.21 până la 4.26.4.13.9. Sarcini cauzate de înclinarea statică Trebuie să ia în considerare sarcinile corespunzătoare celui mai defavorabil unghi static de bandare din intervalul cuprins între 0° și 30°.4.13.10. Alte sarcini Trebuie să ia în considerare alte sarcini care nu sunt prevăzute în mod special, dar care ar putea avea un efect asupra sistemului de stocare a mărfii.4.14. Sarcini de mediu Sarcinile de mediu sunt definite ca și sarcini care se exercită asupra sistemului de stocare a mărfii, care sunt produse de mediul înconjurător și care nu se clasifică ca și sarcini permanente, de exploatare sau accidentale.4.14.1. Sarcini datorate mișcărilor navei4.14.1.1. Pentru a determina sarcinile dinamice trebuie să țină seama de repartizarea pe termen lung a mișcărilor navei pe mare agitată, la care va fi supusă nava în cursul duratei sale de exploatare. Se poate ține cont de reducerea sarcinilor dinamice datorate necesității reducerii vitezei și schimbării direcției.4.14.1.2. Mișcările navei trebuie să includă oscilațiile longitudinale, laterale, verticale, de ruliu, tangaj și rotație în jurul axei verticale. Se consideră că accelerațiile care acționează asupra tancurilor sunt aplicate în centrul lor de greutate și cuprind următoarele componente:.1 accelerația verticală: accelerație datorată oscilațiilor verticale, de tangaj și, eventual, de ruliu (perpendicular pe planul de bază al navei);.2 accelerația transversală: accelerație datorată oscilațiilor laterale, de rotație în jurul axei verticale și de ruliu și componentei gravitației la înclinarea datorată ruliului; și.3 accelerația longitudinală: accelerație datorată oscilațiilor longitudinale și de tangaj și componentei gravitației la înclinarea datorată tangajului.4.14.1.3. Metodele de a anticipa accelerațiile datorate mișcărilor navei trebuie să fie propuse și aprobate de către Administrație sau organizația recunoscută care acționează în numele său.4.14.1.4. Formulele recomandate cu privire la componentele accelerației sunt indicate la 4.28.2.4.14.1.5. Navele destinate unei exploatări restricționate pot face obiectul unei examinări speciale.4.14.2. Sarcini datorate interacțiunii dinamice Trebuie să ia în considerare componenta dinamică a sarcinilor care rezultă din interacțiunea dintre sistemele de stocare a mărfii și structura corpului navei, inclusiv sarcinile datorate structurii și echipamentelor asociate.4.14.3. Sarcini datorate mișcărilor lichidului4.14.3.1. Sarcinile datorate mișcărilor lichidului care se exercită asupra unui sistem de stocare a mărfii și componentelor sale interne trebuie să fie luate în considerare pe baza nivelurilor de umplere admisibile.4.14.3.2. În cazul în care se preconizează să apară sarcini importante datorate mișcărilor lichidului, trebuie să fie efectuate calcule și încercări speciale care includ întregul domeniu al nivelurilor de umplere prevăzute.4.14.4. Sarcini datorate zăpezii și gheții Zăpada și gheața trebuie să fie luate în considerare, dacă este cazul.4.14.5. Sarcini datorate navigației prin ghețuri Sarcinile datorate navigației prin ghețuri trebuie să fie luate în considerare în cazul navelor destinate acestei exploatări.4.15. Sarcini accidentale Sarcinile accidentale sunt definite ca și sarcini care se exercită asupra unui sistem de stocare a mărfii complet plin și asupra elementelor sale portante în condiții anormale și neprevăzute.4.15.1. Sarcini de coliziune Sarcinile de coliziune sunt definite ca și sarcini care se exercită asupra unui sistem de stocare a mărfii aflat în condiția de încărcare completă cu o forță de inerție de 0,5 g pe direcția înainte și 0,25 g pe direcția înapoi, unde "g" este accelerația gravitațională.4.15.2. Sarcini datorate inundării navei În cazul tancurilor independente, forța ascendentă creată de tancul gol în spațiul de magazie inundat la pescajul de vară al navei trebuie să fie luată în considerare la proiectarea sistemului portant antiflotație și structurii portante a corpului navei.
+
Partea C INTEGRITATE STRUCTURALĂ4.16. Generalități4.16.1. Proiectarea structurii trebuie să fie astfel încât tancurile să aibă o capacitate adecvată pentru a susține toate încărcăturile în limita corespunzătoare de siguranță. Aceasta trebuie să țină seama de posibilitatea de deformare plastică, flambaj, oboseală și pierderea etanșeității la lichide și gaze.4.16.2. Integritatea structurală a sistemelor de stocare a mărfii trebuie să fie demonstrată prin conformitatea cu prevederile de la 4.21 până la 4.26, după caz, în funcție de tipul de stocare a mărfii.4.16.3. Integritatea structurii tipurilor de sisteme de stocare a mărfii care au o proiectare nouă și care diferă în mod semnificativ de acelea prevăzute la 4.21 până la 4.26 trebuie să fie demonstrată prin conformitatea cu prevederile de la 4.27 pentru a se asigura că este menținut nivelul general de siguranță indicat în acest capitol.4.17. Analize structurale4.17.1. Analize4.17.1.1. Analizele structurale în etapa de proiectare trebuie să se bazeze pe principiile acceptate de statică, dinamică și rezistență a materialelor.4.17.1.2. Se pot utiliza metode sau analize simplificate pentru calculul efectelor sarcinilor, cu condiția ca acestea să fie conservatoare. Încercările efectuate pe model pot fi utilizate în combinație cu calculele teoretice sau în locul acestora. În cazul în care metodele teoretice nu sunt adecvate pentru încercare, pot fi necesare încercări pe model sau la scară reală.4.17.1.3. Atunci când răspunsurile la sarcinile dinamice sunt determinate, efectul dinamic trebuie să fie luat în considerare în cazul în care el poate afecta integritatea structurii.4.17.2. Ipoteze de încărcare4.17.2.1. Pentru fiecare locație sau parte din sistemul de stocare a mărfii ce va fi luată în considerare și pentru fiecare posibilă situație de avarie ce va fi analizată, trebuie să fie luate în considerare toate combinațiile relevante ale sarcinilor care pot acționa simultan.4.17.2.2. Trebuie să fie luate în considerare cele mai nefavorabile ipoteze pe care sistemul de stocare a mărfii le poate suporta în toate etapele relevante din timpul construcției, manipulării, încercării și exploatării, precum și pentru toate condițiile corespunzătoare.4.17.3. Dacă tensiunile statice și dinamice sunt calculate separat și dacă alte metode de calcul nu sunt justificate, tensiunile totale trebuie să fie calculate conform următoarelor formule:
unde:
fiecare tensiune dintre acestea trebuie să fie determinată în mod separat pornind de la componentele accelerației și de la componentele de deformare a corpului navei datorită încovoierii și torsiunii.4.18. Condiții de proiectare Toate situațiile relevante de avarie trebuie să fie luate în considerare în proiectare pentru toate ipotezele de încărcare relevante și condițiile de proiectare. Condițiile de proiectare sunt indicate în partea anterioară a acestui capitol, iar ipotezele de încărcare sunt prevăzute la 4.17.2.4.18.1. Condiția de proiectare finală Rezistența structurii se poate determina prin încercări sau analiză, în funcție de proprietățile elastice și plastice ale materialelor, utilizând o analiză simplificată a proprietăților elastice liniare sau prin intermediul prevederilor Codului.4.18.1.1. Deformarea plastică și flambajul trebuie să fie luate în considerare.4.18.1.2. Analiza trebuie să se bazeze pe valorile caracteristice ale sarcinii după cum urmează:
4.18.1.3. În scopul evaluării rezistenței ultime, se aplică următorii parametrii ai materialelor:.1.1 R(e) = limita minimă de curgere specifică la temperatura ambiantă (N/mmp). Dacă pe curba tensiune-deformare nu apar limite de elasticitate definite, se aplică limita de elasticitate de 0,2%..1.2 R(m) = rezistența minimă de rupere la tracțiune specifică la temperatura ambiantă (N/mmp). Pentru îmbinările sudate la care sudurile dezechilibrate sunt inevitabile, și anume în cazul în care metalul de adaos are o rezistență de rupere la tracțiune mai mică decât metalul de bază, ca de exemplu cazul unor aliaje de aluminiu, trebuie utilizate valorile corespunzătoare ale R(e) și R(m) ale sudurilor, după aplicarea unui eventual tratament termic la cald. În acest caz, Rezistența de rupere la tracțiune transversală a sudurii nu trebuie să fie mai mică decât limita de curgere efectivă a metalului de bază. Dacă acest lucru nu poate fi realizat, structurile sudate fabricate din aceste materiale nu trebuie să fie incluse în sistemele de stocare a mărfii..2 Proprietățile mai sus menționate trebuie să corespundă proprietăților mecanice minime specifice materialului, inclusiv metalul de adaos pentru sudură așa cum a fost fabricat. Sub rezerva unei examinări speciale de către Administrație sau organizația care acționează în numele său, se poate ține cont de limita de curgere și Rezistența de rupere la tracțiune mai ridicate la temperatură scăzută. Temperatura pe care se bazează proprietățile materialului trebuie să fie menționată în Certificatul internațional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate prevăzut la 1.4.4.18.1.4. Tensiunea echivalentă delta(c) (von Mises, Huber) trebuie să fie determinată prin formula:
unde:
Valorile de mai sus trebuie să fie calculate conform prevederilor de la 4.17.3.4.18.1.5. Tensiunile admisibile pentru materiale altele decât acelea prevăzute de capitolul 6 trebuie să facă obiectul aprobării de către Administrație sau organizația recunoscută care acționează în numele său, pentru fiecare caz.4.18.1.6. Tensiunile pot fi limitate ulterior după analiza comportamentului la oboseală, analiza propagării fisurilor și criteriile de stabilitate.4.18.2. Condiții de proiectare privind comportamentul la oboseală4.18.2.1. Condiția de proiectare privind comportamentul la oboseală este condiția de proiectare cu privire la acumularea sarcinilor ciclice.4.18.2.2. Dacă se cere o analiză privind comportamentul la oboseală, efectul cumulat al solicitărilor la oboseală trebuie să corespundă următoarei formule:
unde: n(i) - numărul ciclurilor de tensiune la fiecare nivel de tensiune pe durata de viață a tancului; N(i) - numărul ciclurilor până la rupere pentru nivelul de tensiune corespunzător, conform curbei Wohler (S-N); n(sarcină) - numărul ciclurilor de încărcare și descărcare pe durata de viață a tancului nu va fi mai mic de 1000*6). Ciclurile de încărcare și descărcare includ un ciclu de presiune complet și ciclu termic complet; *6) 1000 de cicluri care corespund în mod normal unei perioade de timp de exploatare de 20 ani. N(sarcină) - numărul ciclurilor până la rupere pentru solicitările la oboseală datorate încărcării și descărcării; și C(w) - rata maximă admisibilă a avariilor acumulate cauzate de oboseală. Avaria cauzată de oboseală trebuie să se bazeze pe durata de viață preconizată a tancului, dar să nu fie mai mică de 10^8 întâlniri cu valul.4.18.2.3. În cazul în care este necesar, sistemul de stocare a mărfii trebuie să fie supus unei analize a comportamentului la oboseală, luând în considerare toate solicitările la oboseală și combinațiile acestora pe durata de viață preconizată a sistemului de stocare a mărfii. Trebuie luate în considerare diferitele condiții de umplere.4.18.2.4.1. Curbele de calcul S-N utilizate în cadrul acestei analize trebuie să se aplice materialelor și sudurilor, detaliilor de construcție, procedurilor de fabricație și situațiilor aplicabile de tensiuni preconizate.4.18.2.4.2. Curbele S-N se bazează pe o probabilitate de 97,6% de supraviețuire corespunzătoare curbelor de medii minus 2 deviații standard a datelor experimentale până la ruperea finală. Utilizarea curbelor S-N derivate într-un mod diferit necesită ajustări ale valorilor acceptabile C(W) menționate la 4.18.2.7 până la 4.18.2.9.4.18.2.5. Analiza trebuie să se bazeze pe valorile caracteristice ale sarcinii după cum urmează:
Dacă spectrele simplificate de sarcini dinamice sunt utilizate pentru evaluarea duratei de viață la oboseală, ele trebuie să facă obiectul unei examinări speciale din partea Administrației sau organizației recunoscute care acționează în numele său.4.18.2.6.1. În cazul în care dimensiunile barierei secundare sunt reduse, așa cum s-a prevăzut la 4.4.3, trebuie să se efectueze analize privind mecanica ruperii la propagarea fisurilor datorate oboselii pentru a determina:.1 căi de propagare a fisurilor în structură;.2 viteza de producere a fisurilor;.3 timpul necesar pentru ca o fisură să se propage și să producă o scurgere din tanc;.4 dimensiunea și forma fisurilor prin grosime; și.5 timpul necesar pentru ca fisurile detectate să ajungă la o stare critică. În general, mecanica ruperii se bazează pe date privind extinderea fisurilor luate ca valoare medie la care se adaugă două devieri standard a datelor de încercare.4.18.2.6.2. Atunci când se efectuează analiza propagării fisurilor, aceasta se va baza pe cele mai mari fisuri inițiale care nu se pot detecta prin metoda inspectării, ținând seama de examinarea nedistructivă și criteriile de examinare vizuală admisibile, după caz.4.18.2.6.3. Analiza propagării fisurilor în condițiile specificate la 4.18.2.7: se poate utiliza repartiția și secvența de sarcini simplificate pe o perioadă de 15 zile. Aceste repartiții pot fi obținute așa cum se indică în figura 4.4. Repartiția și secvența de sarcini pe perioade mai lungi, așa cum se prevede la 4.18.2.8 și 4.18.2.9 trebuie să fie aprobate de către Administrație sau organizația recunoscută care acționează în numele său.4.18.2.6.4. Instalațiile trebuie să respecte prevederile de la 4.18.2.7 până la 4.18.2.9, după caz.4.18.2.7. În cazul avariilor care pot fi imediat detectate prin detectarea scurgerilor: C(w) trebuie să fie mai mic sau egal cu 0,5. Timpul preconizat, care rămâne pentru evoluția avariei, începând din momentul detectării scurgerii până la atingerea stării critice, nu trebuie să fie mai mic de 15 zile, în afară de cazul în care se aplică diferite cerințe pentru navele angajate în anumite voiaje.4.18.2.8. În cazul avariilor care nu pot fi detectate prin scurgeri, dar care pot fi imediat detectate cu ocazia efectuării inspecțiilor de exploatare: C(w) trebuie să fie mai mic sau egal cu 0,5. Timpul preconizat, care rămâne pentru evoluția avariei, începând din momentul în care cea mai mare fisură, care nu a putut fi detectată prin metodele efectuării inspecțiilor de exploatare, și până când aceasta a ajuns la o stare critică, nu trebuie să fie mai mic decât de trei ori intervalul dintre aceste inspecții.4.18.2.9. În anumite locuri ale tancului, în care nu este posibil să se detecteze o avarie efectivă sau o producere a unei fisuri, trebuie să se aplice cel puțin următoarele criterii, mai severe, de acceptare a oboselii: C(w) trebuie să fie mai mic sau egal cu 0,1. Timpul preconizat pentru evoluția avariei, începând din momentul considerării producerii avariei inițiale și până când aceasta a ajuns la o stare critică, nu trebuie să fie mai mic decât de trei ori durata de viață a tancului.4.18.3. Condiția de proiectare accidentală4.18.3.1. Condiția de proiectare accidentală este o situație de calcul pentru sarcini accidentale care au o probabilitate de producere extrem de redusă.4.18.3.2. Analiza trebuie să se bazeze pe valorile caracteristice ale sarcinii după cum urmează:
4.18.3.3. Sarcinile indicate la 4.13.9 și 4.15 nu trebuie să fie combinate unele cu altele și nici cu sarcinile induse de val.
+
Partea D MATERIALE ȘI CONSTRUCȚIE4.19. Materiale
+
Scop De a se asigura că sistemul de stocare a mărfii, barierele secundare și primare, izolația termică, structura adiacentă a navei și alte materiale incluse în sistemul de stocare a mărfii sunt executate din materiale cu proprietăți corespunzătoare pentru condițiile în care vor fi experimentate, atât în exploatare cât și în cazul avarierii barierei primare, după caz.4.19.1. Materiale care formează structura navei4.19.1.1. Pentru a determina calitatea foilor de tablă și secțiunilor utilizate în structura corpului navei, temperatura trebuie să fie calculată pentru toate tipurile de tancuri atunci când temperatura mărfii este sub -10°C. În acest calcul, trebuie luate în considerare următoarele ipoteze:.1 bariera primară a tuturor tancurilor trebuie să se considere a fi la temperatura mărfii;.2 în plus față de prevederile de la alineatul .1, dacă se cere o barieră secundară completă sau parțială, aceasta trebuie să se considere a fi la temperatura mărfii la presiunea atmosferică numai pentru un singur tanc;.3 pentru serviciul global, temperaturile ambientale trebuie să se considere a fi de 5°C în aer și 0°C pentru apa mării. Valori mai mari pot fi acceptate în cazul navelor care operează în zone cu restricții și, invers, valori mai mici pot fi stabilite de către Administrație în cazul navelor care operează în zone în care pe timpul lunilor de iarnă sunt previzibile temperaturi scăzute;.4 trebuie să se ia în considere ipoteza condițiilor de aer calm și apă de mare calmă, și anume fără vreo corecție pentru convecția forțată;.5 trebuie să se ia în considerare ipoteza degradării proprietăților de izolație termică pe durata de viață a navei din cauza unor factori cum ar fi îmbătrânirea termică și mecanică, compactarea, mișcările navei și vibrațiile tancului, așa cum s-a definit la 4.19.3.6 și 4.19.3.7;.6 trebuie să se țină seama de efectul de răcire a aburilor în cazul scurgerilor de marfă, dacă este cazul;.7 se poate avea în vedere încălzirea corpului navei în conformitate cu prevederile de la 4.19.1.5, cu condiția ca instalațiile de încălzire să respecte prevederile de la 4.19.1.6;.8 nu trebuie să se aibă în vedere alte mijloace de încălzire, cu excepția acelora prevăzute la 4.19.1.5; și.9 în cazul elementelor care se prind de dublu corp și învelișul exterior al navei, pentru determinarea calității oțelului se poate lua în considerare temperatura medie. Temperaturile ambientale utilizate în proiectare, conform prevederilor acestui paragraf, trebuie să fie indicate în Certificatul internațional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate prevăzut la 1.4.4.4.19.1.2. Învelișul bordajului și punții navei și toate elementele de rigidizare care se prind de acestea trebuie să respecte normele recunoscute. Dacă temperatura calculată a materialului în condițiile de proiectare este sub -5°C ca urmare a efectului temperaturii mărfii, materialul trebuie să fie conform cu specificațiile prevăzute în Tabelul 6.5.4.19.1.3. Materialele de la toate celelalte elemente de structură a corpului navei pentru care temperatura calculată în condițiile de proiectare este sub 0°C ca urmare a efectului temperaturii mărfii și care nu fac parte din bariera secundară, trebuie de asemenea să corespundă specificațiilor din Tabelul 6.5. Aceste prevederi se aplică structurii corpului navei care susține tancurile de marfă, învelișului interior al fundului navei, pereților longitudinali, pereților transversali, varangelor, coastelor întărite, stringherilor și tuturor elementelor de osatură de care se prind acestea.4.19.1.4. Materialul corpului navei care formează bariera secundară trebuie să respecte specificațiile prevăzute în Tabelul 6.2. Dacă bariera secundară este formată de învelișul punții sau al bordajului navei, calitatea materialului prevăzut în Tabelul 6.2 trebuie să fie utilizată într-o măsură potrivită pentru învelișul adiacent al bordajului sau punții navei, după caz.4.19.1.5. Mijloace de încălzire a materialelor de construcție pot fi utilizate astfel încât temperatura materialului să nu scadă sub valoarea minimă permisă pentru calitatea materialului indicată în tabelul 6.5. În calculele indicate la 4.19.1.1, se poate lua în considerare această încălzire după cum urmează:.1 pentru toate elementele de structură transversală a corpului navei;.2 pentru elementele de structură longitudinală a corpului navei indicate la 4.19.1.2 și 4.19.1.3 unde sunt specificate temperaturi ambientale mai scăzute, cu condiția ca materialul să rămână adecvat pentru temperaturi de +5°C în aer și de 0°C pentru apa de mare fără ca încălzirea să fie luată în considerare în calcule; și.3 ca alternativă la prevederile alineatului .2, pentru peretele longitudinal situat între tancurile de marfă, se poate lua în considerare încălzirea, cu condiția ca materialul să rămână adecvat pentru o temperatură de calcul minimă de -30°C sau pentru o temperatură cu 30°C mai mică decât aceea stabilită la 4.19.1.1 cu luarea în considerare a încălzirii, luându-se valoarea mai mică dintre acestea. În acest caz, Rezistența longitudinală a navei trebuie să respecte prevederile regulii II-1/3-1 din SOLAS pentru ambele cazuri în care peretele sau pereții se consideră a fi sau nu eficace.4.19.1.6. Mijloacele de încălzire indicate la 4.19.1.5 trebuie să respecte următoarele cerințe:.1 instalația de încălzire trebuie să fie instalată astfel încât, în cazul unei avarii la vreuna din componentele sale, încălzirea de rezervă să poată fi menținută egală cu cel puțin 100% din necesarul teoretic de căldură;.2 instalația de încălzire trebuie să fie considerată drept un auxiliar esențial. Toate componentele electrice de la cel puțin una din instalațiile prevăzute la 4.19.1.5.1 trebuie să fie alimentată de la o sursă de energie electrică de avarie; și.3 proiectarea și construcția instalației de încălzire trebuie să fie incluse în aprobarea sistemului de stocare a mărfii de către Administrație sau organizația recunoscută care acționează în numele său.4.19.2. Materiale utilizate pentru barierele primare și secundare4.19.2.1. Materiale metalice utilizate în construcția barierelor primare și secundare, care nu formează corpul navei, trebuie să fie adaptate la sarcinile de calcul la care pot fi supuse și să îndeplinească prevederile din Tabelul 6.1, 6.2 sau 6.3.4.19.2.2. Materialele metalice sau nemetalice, care nu sunt prevăzute în tabelele 6.1, 6.2 și 6.3 și care sunt utilizate la barierele primare sau secundare, pot fi aprobate de către Administrație sau organizația recunoscută care acționează în numele său, luând în considerare sarcinile de calcul la care acestea pot fi supuse, proprietățile lor și utilizarea căreia îi sunt destinate.4.19.2.3. În cazul în care materialele nemetalice, inclusiv materialele compozite, sunt utilizate pentru barierele primare sau secundare sau sunt încorporate în aceste bariere, trebuie să fie verificate în ceea ce privește următoarele proprietăți, după caz, pentru a se asigura asupra conformității lor cu exploatarea căreia îi sunt destinate:.1 compatibilitate cu marfa;.2 îmbătrânire;.3 proprietăți mecanice;.4 dilatare și contracție termică;.5 abraziune;.6 coeziune;.7 rezistență la vibrații;.8 rezistență la foc și la propagarea flăcării; și.9 Rezistența la avarie datorată îmbătrânirii și propagării fisurii.4.19.2.4. Proprietățile de mai sus trebuie să fie verificate, după caz, pentru intervalul dintre temperatura maximă prevăzută în exploatare și temperatura de +5°C sub temperatura minimă de calcul, dar nu mai puțin de -196°C.4.19.2.5.1. În cazul în care materialele nemetalice, inclusiv materialele compozite, sunt utilizate pentru barierele primare sau secundare, metodele de îmbinare trebuie să fie de asemenea încercate, așa cum s-a descris mai sus.4.19.2.5.2. Recomandarea privind utilizarea materialelor nemetalice în construcția barierelor primare și secundare este indicată în apendice 4.4.19.2.6. Se poate lua în considerare utilizarea la bariera primară și bariera secundară a materialelor care nu sunt rezistente la foc și la propagarea flăcării, cu condiția ca acestea să fie protejate cu un mijloc corespunzător, ca de exemplu un mediu permanent de gaz inert sau cu condiția existenței unei bariere ignifuge.4.19.3. Izolația termică și alte materiale utilizate în sistemele de stocare a mărfii4.19.3.1. Izolația termică portantă și alte materiale utilizate în sistemele de stocare a mărfii trebuie să fie adaptate la sarcinile de calcul.4.19.3.2. Izolația termică și alte materiale utilizate în sistemele de stocare a mărfii trebuie să aibă următoarele caracteristici, după caz, pentru a se asigura asupra conformității lor cu exploatarea căreia îi sunt destinate:.1 compatibilitate cu marfa;.2 solubilitate în marfă;.3 absorbție a mărfii;.4 contracție;.5 îmbătrânire;.6 procentaj de celule închise;.7 densitate;.8 proprietăți mecanice, în măsura în care acestea sunt supuse efectelor mărfii și a altor încărcături, dilatarea și contracția termică;.9 abraziune;.10 coeziune;.11 conductivitatea termică;.12 rezistența la vibrații;.13 rezistența la foc și la propagarea flăcării; și.14 rezistența la oboseală și propagarea fisurii.4.19.3.3. Proprietățile de mai sus trebuie să fie verificate, după caz, pentru intervalul dintre temperatura maximă prevăzută în exploatare și temperatura de +5°C sub temperatura minimă de calcul, dar nu mai puțin de -196°C.4.19.3.4. Datorită amplasării sau condițiilor de mediu, materialele pentru izolare termică trebuie să aibă proprietăți corespunzătoare de rezistență la foc și la propagarea flăcării și trebuie să fie protejate în mod adecvat împotriva penetrării de către vaporii de apă și împotriva deteriorării mecanice. În cazul în care izolația termică este situată pe puntea expusă sau deasupra acesteia, precum și în dreptul capacelor de tanc, aceasta trebuie să aibă caracteristici adecvate de rezistență la foc în conformitate cu normele recunoscute sau să fie acoperită cu un material care are proprietăți reduse de propagare a flăcării și care formează o etanșare eficientă aprobată împotriva vaporilor.4.19.3.5. Izolația termică, care nu respectă normele recunoscute privind Rezistența la foc poate fi utilizată în spațiile de magazie care nu sunt menținute permanent în atmosferă inertă, cu condiția ca suprafețele sale să fie acoperite cu un material care are caracteristici reduse de propagare a flăcării și care formează o etanșare eficientă aprobată împotriva vaporilor.4.19.3.6. Încercarea la conductivitatea termică a izolației termice trebuie să fie efectuată pe eșantioane cu vechime corespunzătoare.4.19.3.7. În cazul în care se utilizează izolație termică sub formă de pulbere sau granule, trebuie să fie luate măsuri pentru a reduce compactarea în cadrul exploatării și pentru a menține conductivitatea termică necesară, precum și pentru a preveni orice creștere excesivă a presiunii în sistemul de stocare a mărfii.4.20. Metode de construcție
+
Scop De a defini metodele de construcție și metodele de încercare adecvate pentru a se asigura, în măsura în care este practic posibil, faptul că sistemul de stocare a mărfii va performa în mod satisfăcător în exploatare în conformitate cu ipotezele din etapa de proiectare.4.20.1. Proiectarea îmbinărilor sudate4.20.1.1. Toate îmbinările sudate ale pereților tancurilor independente trebuie să fie de tip sudură cap la cap, cu pătrundere completă. Pentru racordurile dintre dom și înveliș, Administrația poate aproba suduri în formă de T cu pătrundere completă. De asemenea, cu excepția micilor deschideri în domuri, sudurile ștuțurilor trebuie să fie în general proiectate cu pătrundere completă.4.20.1.2. Detaliile privitoare la îmbinările sudate de la tancurile independente de tip C și la barierele primare etanșe la lichid de la tancurile independente de tip B construite, în general, cu suprafețe curbe trebuie să fie după cum urmează:.1 toate îmbinările longitudinale și circulare trebuie să fie de tip suduri cap la cap, cu pătrundere completă, sub formă de X sau V. Sudurile cap la cap, cu pătrundere completă, trebuie să se obțină prin sudarea celor două capete sau utilizându-se inele de susținere. Dacă sunt folosite inele de susținere, acestea trebuie să fie îndepărtate, cu excepția acelora de la recipientele foarte mici sub presiune pentru procesare. Alte prelucrări ale marginilor pot fi autorizate în conformitate cu rezultatele încercărilor executate în stadiul de aprobare a metodei de sudare; și.2 prelucrarea prin polizare a îmbinărilor dintre corpul recipientului sub presiune și domuri și dintre domuri și armăturile corespunzătoare trebuie să fie proiectată în conformitate cu o normă acceptată de către Administrație sau organizația recunoscută care acționează în numele său. Toate sudurile care leagă ștuțuri, domuri sau alte elemente de penetrare a recipientului, precum și toate sudurile care leagă flanșele de recipient sau ștuțuri trebuie să fie suduri cu pătrundere completă.4.20.1.3. După caz, toate metodele de construcție și încercare, cu excepția prevederilor de la 4.20.3, trebuie să se aplice în conformitate cu prevederile aplicabile ale capitolului 6.4.20.2. Proiectarea asamblării prin metoda lipirii și a altor metode de îmbinare Proiectarea îmbinărilor ce vor fi asamblate prin lipire (sau prin alte metode cu excepția sudurii) trebuie să țină seama de caracteristicile de rezistență ale procesului de îmbinare.4.20.3. Efectuarea încercărilor4.20.3.1. Toate tancurile de marfă și recipientele sub presiune pentru procesare trebuie să fie supuse unei probe hidrostatice sau hidropneumatice în conformitate cu prevederile de la 4.21 până la 4.26, în funcție de tipul de tanc.4.20.3.2. Toate tancurile trebuie să fie supuse unei încercări la etanșeitate care poate fi efectuată în combinație cu proba de presiune prevăzută la 4.20.3.1.4.20.3.3. Cerințele referitoare la inspecția barierelor secundare trebuie să fie decise de către Administrație sau organizația recunoscută care acționează în numele său pentru fiecare caz, ținând seama de accesibilitatea la bariere (a se vedea 4.6.2).4.20.3.4. Administrația poate cere ca, la navele echipate cu tancuri noi independente de tip B sau tancuri proiectate în conformitate cu prevederile de la 4.27, cel puțin un tanc prototip împreună cu structurile sale de susținere trebuie să fie dotat cu mărci tensiometrice sau alte echipamente corespunzătoare pentru a verifica nivelurile de tensiune. Dispozitive similare pot fi necesare la tancurile independente de tip C, în funcție de configurația lor și de dispunerea suporților săi și a elementelor sale de fixare.4.20.3.5. Trebuie să se verifice funcționarea generală a sistemului de stocare a mărfii pentru a verifica conformitatea parametrilor de proiectare pe durata primei încărcări și descărcări complete de marfă, în conformitate cu metoda și cerințele prevăzute la 1.4 și cu cerințele Administrației sau organizației recunoscute care acționează în numele său. Rezultatele obținute cu privire la funcționarea componentelor și echipamentelor esențiale pentru verificarea parametrilor de proiectare trebuie să fie consemnate și puse la dispoziția Administrației.4.20.3.6. Instalațiile de încălzire, dacă sunt montate în conformitate cu prevederile de la 4.19.1.5 și 4.19.1.6, trebuie să fie supuse unei încercări pentru a verifica dacă producerea și distribuția energiei termice corespund cerințelor prevăzute în acest sens.4.20.3.7. În timpul primului voiaj al navei cu încărcătură sau imediat după efectuarea acestuia, sistemul de stocare a mărfii trebuie să fie inspectat pentru a se stabili punctele reci. Inspectarea integrității suprafețelor de izolație termică care nu pot fi examinate vizual trebuie să fie efectuată în conformitate cu normele recunoscute.
| EMITENT |
Notă
Acceptat de Legea nr. 71 din 11 martie 2003, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 193 din 26 martie 2003 + Cuprins Introducere Capitolul 1 Generalități Capitolul 2 Capacitatea de supraviețuire a navei și amplasarea tancurilor de marfă Capitolul 3 Amenajarea navei Capitolul 4 Stocarea mărfii Capitolul 5 Recipiente sub presiune pentru procesare, instalații cu tubulaturi pentru lichide și vapori și instalații cu tubulaturi sub presiune Capitolul 6 Materiale de construcție și controlul calității Capitolul 7 Controlul presiunii sau temperaturii mărfii Capitolul 8 Instalații de aerisire a stocării mărfii Capitolul 9 Controlul atmosferei sistemului de stocare a mărfii Capitolul 10 Instalații electrice Capitolul 11 Protecția contra incendiului și stingerea incendiului Capitolul 12 Ventilația mecanică în zona de marfă Capitolul 13 Aparate de măsurare și dispozitive automatizate Capitolul 14 Protecția personalului Capitolul 15 Limite de umplere a tancurilor de marfă Capitolul 16 Utilizarea mărfii ca și combustibil Capitolul 17 Cerințe speciale Capitolul 18 Cerințe privind exploatarea Capitolul 19 Rezumatul cerințelor minime Apendice 1 Formular pentru raportarea datelor privind produsele prevăzute de Codul IGC Apendice 2 Model de Certificat internațional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate Apendice 3 Exemplu de act adițional la Certificatul internațional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate Apendice 4 Materiale nemetalice Apendice 5 Normă pentru utilizarea metodelor de calcul a condițiilor limită de rezistență în cazul proiectării sistemelor de stocare a mărfii cu configurație nouă + Introducere1. Scopul codului este oferirea unei norme internaționale referitoare la securitatea transportului maritim în vrac al gazelor lichefiate și a altor substanțe speciale indicate în capitolul 19. Ținând cont de natura produselor transportate, se impun norme de proiectare și construcție a navelor utilizate pentru un asemenea transport, precum și norme pentru echipamentul pe care acestea trebuie să-l aibă în vederea reducerii la minim a pericolului la care este expusă nava, echipajul său și mediul înconjurător.2. Codul se bazează în mod fundamental pe principiul repartizării navelor pe diferite tipuri, în funcție de pericolele pe care le prezintă produsele vizate de Cod. Fiecare dintre produse poate avea una sau mai multe proprietăți periculoase, cum ar fi inflamabilitatea, toxicitatea, acțiunea corozivă și reactivitatea. Un alt risc poate rezulta eventual din faptul că produsele sunt transportate în stare de refrigerare sau sub presiune.3. Eventualele ciocniri sau eșuări grave pot provoca o avariere a tancurilor de marfă și pot antrena o deversare necontrolată a produsului. În urma unei astfel de deversări, produsul se poate evapora și dispersa și, în anumite cazuri, se poate produce ruperea corpului navei datorită fragilității. Prevederile Codului vizează reducerea acestui pericol în măsura în care acest lucru este practic posibil, ținând cont de cunoștințele și tehnologia actuale.4. Pe parcursul elaborării Codului, s-a recunoscut că acesta trebuie să se bazeze pe noțiuni de construcție și mecanică navală valabile, ca și pe cele mai recente cunoștințe referitoare la pericolele pe care le prezintă diferitele produse vizate. Tehnologia de proiectare a navelor cisternă pentru transportul gazelor nu este numai o tehnologie complexă ci și una care evoluează rapid și Codul nu trebuie să aibă un caracter imuabil. Organizația trebuie să reexamineze periodic Codul ținând cont atât de experiența acumulată cât și de progresele care intervin.5. Prevederile aplicabile noilor produse și condițiilor lor de transport vor fi difuzate, cu titlu provizoriu, sub formă de recomandări, atunci când vor fi adoptate de Comitetul de siguranță maritimă al Organizației, înainte de intrarea în vigoare a amendamentelor pertinente, în conformitate cu dispozițiile articolului VIII al Convenției internaționale din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare.6. Codul se referă în primul rând la construcția și echipamentul navelor. Totuși pentru asigurarea transportului în siguranță al produselor, trebuie ca întreg sistemul să fie evaluat. Alte aspecte importante ale securității transportului de produse, cum ar fi pregătirea, exploatarea, controlul traficului și manevrarea în porturi, sunt în curs de examinare sau vor fi examinate în continuare de către Organizație.7. Elaborarea Codului a fost facilitată în mare măsură de o serie de organizații cu statut consultativ, ca de exemplu Societatea internațională a navelor cisternă pentru transport gaze lichefiate și a operatorilor de terminale (SIGTTO) și de alte organizații, ca de exemplu membrii Asociației internaționale a societăților de clasificare (IACS).8. Capitolul 18 al Codului, care se referă la exploatarea navelor cisternă pentru transportul gazelor, scoate în evidență regulile de exploatare enunțate în alte capitole și se face referire la alte caracteristici importante în materie de securitate care sunt specifice exploatării navelor cisternă pentru transportul gazelor.9. Formatul Codului este similar cu Codul internațional pentru construcția și echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul IBC) adoptat de către Comitetul pentru siguranță maritimă în cadrul celei de a patruzeci și opta sesiune a sa. Navele cisternă pentru transportul gazelor pot, de asemenea, să transporte produsele chimice în vrac prevăzute de Codul IBC, dar în condițiile indicate în Codul IGC.10. Unitățile plutitoare de producție, depozitare și transfer (FPSO), care sunt concepute pentru manipularea gazelor lichefiate în vrac, nu intră sub incidența prevederilor Codului IGC. Cu toate acestea, proiectanții acestor unități pot lua în considerare aplicarea prevederilor Codului IGC în măsura în care Codul conține măsuri de atenuare a riscurilor corespunzătoare operațiunilor pe care aceste unități le vor efectua. În cazul în care și alte măsuri adecvate de atenuare a riscurilor sunt stabilite și acestea sunt contrare prevederilor prezentului Cod, ele trebuie să prevaleze asupra acelora din Cod. + Capitolul 1 GENERALITĂȚI + Scopul De a oferi o normă internațională pentru transportul maritim în vrac, în condiții de siguranță, al gazelor lichefiate prin stabilirea normelor de proiectare și construcție a navelor utilizate într-un astfel de transport și echipament, care pot reduce riscul pentru navă, echipajul său și mediu, având în vedere natura produselor, inclusiv inflamabilitatea, toxicitatea, asfixierea, acțiunea corozivă, reactivitatea și temperatura scăzută și presiunea vaporilor.1.1. Aplicare și implementare1.1.1. Codul se aplică navelor indiferent de mărimea lor, inclusiv acelora cu un tonaj brut mai mic de 500, care transportă gaze lichefiate având o presiune absolută a vaporilor ce depășește 0,28 MPa la o temperatură de 37,8°C, precum și alte produse cum ar fi acelea menționate în capitolul 19, în cazul în care acestea sunt transportate în vrac.1.1.2.1. Dacă nu se prevede în mod expres altfel, Codul se aplică navelor ale căror chile au fost puse sau care se află într-un stadiu în care:.1 începe construcția identificabilă cu o navă; și.2 a început asamblarea navei, având cel puțin 50 de tone sau 1% din masa estimată a întregului material de construcție, luându-se în considerare valoarea cea mai mică dintre acestea, la 1 iulie 2016 sau după această dată.1.1.2.2. În scopul aplicării prevederilor prezentului Cod, expresia "nave construite" înseamnă nave ale căror chile sunt puse sau care se află într-un stadiu similar de construcție.1.1.2.3. Dacă nu se prevede în mod expres altfel, în cazul navelor construite la 1 iulie 1986 sau după această dată și înainte de 1 iulie 2016, Administrația trebuie să se asigure că sunt respectate cerințele care sunt aplicabile în conformitate cu prezentul Cod, așa cum a fost adoptat prin Rezoluția MSC.5(48) și modificat prin rezoluțiile MSC.17(58), MSC.30(61), MSC.32(63), MSC.59(67), MSC.103(73), MSC.177(79) și MSC.220(82).1.1.3. O navă, indiferent de data construcției, care este transformată la 1 iulie 2016 sau după această dată în navă cisternă pentru transportul gazelor, trebuie considerată ca și navă cisternă pentru transportul gazelor la data la care începe această transformare.1.1.4.1. Dacă tancurile de marfă conțin produse pentru care Codul impune o navă de tipul 1G, nici lichidele inflamabile al căror punct de inflamabilitate este mai mic sau egal cu 60°C (încercarea în creuzet închis) și nici produsele inflamabile menționate la capitolul 19, nu trebuie să fie transportate în tancuri situate în zonele protejate descrise la paragraful 2.4.1.1.1.1.4.2. În mod similar, atunci când tancurile de marfă conțin produse pentru care Codul impune o navă de tipul 2G/2PG, lichidele inflamabile menționate la paragraful 1.1.4.1 nu trebuie să fie transportate în tancuri situate în zonele protejate descrise la paragraful 2.4.1.2.1.1.4.3. În fiecare caz, restricția se referă la zonele protejate care sunt situate în limitele lungimii spațiilor de magazie destinate tancurilor de marfă care conțin produse pentru care Codul impune o navă de tipul 1G sau 2G/2PG.1.1.4.4. Lichidele și produsele inflamabile menționate la paragraful 1.1.4.1 pot să fie transportate în aceste zone protejate atunci când cantitatea de produse reținută în tancurile de marfă, pentru care Codul impune transportul cu o navă de tipul lG sau 2G/2PG, este folosită exclusiv pentru răcire, circulație sau alimentare cu combustibil.1.1.5. În afara cazurilor prevăzute la paragraful 1.1.7.1, atunci când se intenționează efectuarea transportului produselor prevăzute în prezentul Cod și al produselor prevăzute în Codul internațional pentru construcția și echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul IBC) adoptat prin rezoluția MSC.4(48), așa cum poate fi amendat de către Organizație, nava trebuie să corespundă prevederilor ambelor Coduri aplicabile produselor transportate.1.1.6.1. În cazul în care se intenționează efectuarea transportului produselor ce pot fi considerate că intră în domeniul de aplicare a prezentului Cod, dar care în prezent nu sunt menționate la capitolul 19, Administrația și Administrațiile porturilor implicate în acest transport trebuie să stabilească un Acord Tripartit pe baza unei evaluări provizorii și să formuleze condițiile preliminare corespunzătoare de transport pe baza principiilor Codului.1.1.6.2. În scopul evaluării acestor produse, producătorul produsului trebuie să transmită Administrației un formular de evaluare completat (a se vedea Apendicele 1) care include tipul de navă propus pentru transportul produsului și cerințele aplicabile în cazul acestui transport.1.1.6.3. În cazul în care o evaluare provizorie pentru un produs pur sau pur tehnic a fost efectuată sau pusă de acord cu alte părți, Administrația trebuie să prezinte la subcomitetul corespunzător al Organizației formularul de evaluare însoțit de o propunere de a include în cadrul Codului IGC o nouă rubrică completată (a se vedea Apendicele 1).1.1.6.4. După evaluarea provizorie, ca parte a Acordului Tripartit, și după aprobarea expresă sau tacită a Acordului, poate fi publicat un act adițional la certificatul navei în cauză (a se vedea Apendicele 3).1.1.7.1. Prevederile prezentului Cod trebuie avute în vedere atunci când o navă este proiectată și construită pentru transportul următoarelor produse:.1 acelea enumerate în mod exclusiv la capitolul 19 al acestui Cod; și.2 unul sau mai multe din produsele care sunt enumerate atât în acest Cod, cât și în Codul internațional pentru produse chimice în vrac. Aceste produse sunt indicate printr-un asterisc (*) în coloana"a" din tabelul de la capitolul 19.1.1.7.2. În cazul în care o navă este destinată transportului în mod exclusiv a unui produs sau a mai multor produse dintre acelea indicate la paragraful 1.1.7.1.2, trebuie să se aplice prevederile Codului internațional pentru produse chimice în vrac, așa cum a fost amendat.1.1.8. Conformitatea navei cu prevederile Codului internațional pentru transportul gazelor trebuie să fie menționată în Certificatul internațional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate, prevăzut la secțiunea 1.4. Conformitatea cu amendamentele la Cod, dacă există, trebuie de asemenea să fie indicată în Certificatul internațional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate.1.1.9. În cazul în care în Cod se face referire la un paragraf, se vor aplica și toate prevederile alineatelor corespunzătoare acestui paragraf.1.1.10. În cazul în care o navă este destinată să opereze în anumite perioade într-o locație fixă în regim de regazeificare și descărcare de gaz sau de alimentare cu gaz, procesare, lichefiere și stocare, Administrația și Administrațiile portului implicate în operare trebuie să ia măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că sunt puse în aplicare prevederile Codului aplicabile modalităților propuse. Mai mult decât atât, cerințe suplimentare trebuie să fie stabilite pe baza principiilor Codului, precum și a normelor recunoscute, care includ riscuri specifice ce nu sunt prevăzute de către acesta. Aceste riscuri pot include următoarele aspecte, dar fără a se limita la acestea:.1 incendiu și explozie;.2 evacuare;.3 extinderea zonelor cu potențial pericol la gaze;.4 descărcarea la țărm a gazelor sub presiune;.5 degajarea gazelor de înaltă presiune;.6 condiții perturbatoare de proces;.7 depozitarea și manipularea agenților frigorifici inflamabili;.8 prezența continuă a mărfurilor lichide și a vaporilor de marfă în afara sistemului de stocare a mărfii;.9 tancuri de suprapresiune și subpresiune;.10 transferul de la navă la navă a mărfii lichide; și.11 riscul de coliziune în timpul manevrelor de acostare.1.1.11. În cazul în care în cadrul Codului se utilizează o evaluare a riscurilor sau un studiu al scopurilor similare, rezultatele trebuie să includă de asemenea următoarele aspecte ca dovadă a valabilității lor, fără a se limita totuși la acestea:.1 descrierea metodologiei și a normelor aplicate;.2 diferențe de interpretare a oricăror surse de scenariu sau de eroare posibile în studiu;.3 validarea procesului de evaluare a riscurilor de către o terță parte independentă și calificată;.4 sistemul calității în conformitate cu care s-a efectuat evaluarea riscului;.5 sursa, calitatea și valabilitatea datelor utilizate în cadrul evaluării;.6 baza de informații cu privire la persoanele implicate în cadrul evaluării;.7 sistemul de distribuire a rezultatelor la părțile interesate; și.8 validarea rezultatelor de către o terță parte independentă și calificată.1.1.12. Deși Codul este în mod legal considerat ca și un instrument obligatoriu în conformitate cu Convenția SOLAS, prevederile din secțiunea 4.28 și apendicii 1, 3 și 4 din Cod au un caracter de recomandare sau informativ.1.2. Definiții Dacă nu se prevede în mod expres altfel, în cadrul Codului se aplică următoarele definiții. În diferite capitole ale acestui Cod sunt date și alte definiții.1.2.1. Încăperi de locuit sunt acele spații utilizate ca încăperi sociale, coridoare, spălătoare, cabine, birouri, infirmerii, săli de cinematograf, săli de jocuri și distracții, frizerii, oficii care nu conțin echipamente pentru gătit și spații similare.1.2.2. Construcții de tip "A" înseamnă construcțiile așa cum sunt definite la regula II-2/3.2 din Convenția SOLAS.1.2.3. Administrație înseamnă Guvernul statului al cărui pavilion nava este autorizată să-l arboreze. Pentru Administrație (port) vezi Administrația portului.1.2.4. Dată de aniversare înseamnă ziua și luna fiecărui an care vor corespunde datei de expirare a Certificatului internațional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate.1.2.5. Punct de fierbere este temperatura la care un produs are o presiune de vapori egală cu presiunea atmosferică.1.2.6. Lățimea (B) înseamnă lățimea maximă a navei, măsurată la mijlocul său peste coaste pentru navele cu corp metalic și peste bordaj pentru navele cu corp din orice alt material. Lățimea (B) trebuie să se măsoare în metri.1.2.7. Zona de marfă este acea parte a navei care cuprinde sistemul de stocare a mărfii și compartimentele pompelor de marfă și ale compresoarelor și include zonele de punte situate pe întreaga lungime și lățime a părții din navă de deasupra spațiilor mai sus menționate. În cazul în care sunt prevăzute, coferdamurile, spațiile de balast sau spațiile goale situate la extremitatea pupa a spațiului de magazie situat cel mai în pupa sau la extremitatea prova a spațiului de magazie situat cel mai în prova, sunt excluse din zona de marfă.1.2.8. Sistem de stocare a mărfii este amenajarea destinată pentru stocarea mărfii incluzând, dacă sunt prevăzute, o barieră primară și secundară, izolația aferentă și orice spații intermediare, precum și structura adiacentă, dacă este necesar, pentru a susține aceste elemente. Dacă bariera secundară face parte din structura corpului, aceasta poate fi un perete al spațiului de magazie.1.2.9. Post de comandă pentru operațiuni cu marfa este o încăpere utilizată pentru comanda operațiunilor de manipulare a mărfii.1.2.10. Încăperi de mașini pentru marfă sunt spațiile în care se află compresoarele sau pompele de marfă, unitățile pentru prelucrarea mărfii, inclusiv acelea care alimentează cu combustibil gazos compartimentul motoarelor.1.2.11. Pompe de marfă sunt pompele utilizate pentru transferul mărfii lichide, incluzând pompele principale, releele de pompare, pompele de pulverizare etc.1.2.12. Mărfuri sunt produsele enumerate la capitolul 19, transportate în vrac de navele la care se face referire în Cod.1.2.13. Încăperi de serviciu pentru marfă sunt încăperile situate în interiorul zonei de marfă care sunt utilizate ca ateliere, dulapuri și spații de depozitare cu suprafața mai mare de 2 mp.1.2.14. Tanc de marfă este o carcasă etanșă la lichide, concepută pentru a constitui sistemul primar de stocare a mărfii și include toate sistemele de stocare de acest fel chiar dacă acestea sunt sau nu sunt izolate sau/și dacă au sau nu au bariere secundare.1.2.15. Prelevare de eșantioane în buclă închisă înseamnă un sistem de prelevare a eșantioanelor de marfă care reduce la minim degajarea în atmosferă a vaporilor de marfă prin returul produsului în tancul de marfă în timpul prelevării eșantioanelor.1.2.16. Coferdam este spațiul de separare cuprins între doi pereți adiacenți metalici sau între două punți adiacente metalice. Acest spațiu poate fi un spațiu gol sau un spațiu de balast.1.2.17. Posturi de comandă sunt acele încăperi în care se află echipamentul radio sau echipamentul principal de navigație al navei sau sursa de energie în caz de avarie sau în care este centralizat echipamentul de detectare a incendiului sau de comandă pentru instalațiile de stingere a incendiului. Acestea nu includ echipamentul special de comandă pentru instalațiile de stingere a incendiului care poate fi cel mai practic amplasat în zona de marfă.1.2.18. Produse inflamabile sunt acele produse identificate prin litera "F" în coloana "f" din tabelul de la capitolul 19.1.2.19. Limite de inflamabilitate sunt acele condiții care definesc starea în care se află un amestec de combustibil și oxidant atunci când la aplicarea unei surse externe de aprindere suficient de puternică poate să se producă aprindere instantanee într-un aparat de încercare dat.1.2.20. Codul FSS este Codul pentru instalațiile de protecție contra incendiului care înseamnă Codul internațional pentru instalațiile de protecție contra incendiului, adoptat de Comitetul de siguranță maritimă al Organizației prin rezoluția MSC.98(73), așa cum a fost amendat.1.2.21. Navă cisternă pentru transportul gazelor este o navă de marfă construită sau adaptată și utilizată pentru transportul în vrac al oricăror gaze lichefiate sau al altor produse indicate în tabelul de la capitolul 19.1.2.22. Unitate de ardere a gazelor (GCU) este un mijloc de eliminare a excesului de vapori de marfă prin oxidare termică.1.2.23. Consumator de gaze este orice unitate de pe navă care utilizează vapori de marfă ca și combustibil.1.2.24. Zonă cu potențial pericol la gaze est o zonă în care există sau poate exista o atmosferă de gaz exploziv în cantități care necesită luarea măsurilor speciale de precauție pentru construcția, instalarea și utilizarea echipamentelor electrice. Atunci când există o atmosferă de gaz, pot exista și următoarele pericole: toxicitate, asfixiere, acțiune corozivă, reactivitate și temperatură scăzută. Aceste pericole trebuie să fie luate în considerare și de asemenea adoptate măsuri de precauție suplimentare pentru ventilarea spațiilor și protecția echipajului. Exemple de zone cu potențial pericol la gaze, fără a se limita la acestea, sunt date în continuare*1): *1) Se face referire la capitolul 10 pentru o listă separată de exemple și clasificare a zonelor cu potențial pericol la gaze în scopul selectării și proiectării instalațiilor electrice..1 interioarele sistemelor de stocare a mărfii și oricare din tubulaturile de marfă sub presiune sau alte sisteme de ventilare pentru tancurile de marfă, tubulaturile și echipamentele care conțin marfă;.2 spațiile dintre bariere;.3 spațiile de magazie atunci când marfa este transportată într-un sistem de stocare a mărfii care necesită o barieră secundară;.4 spațiile de magazie atunci când marfa este transportată într-un sistem de stocare a mărfii care nu necesită o barieră secundară;.5 un spațiu separat de un spațiu de magazie printr-un singur perete metalic etanș la gaze la care i sistemul de stocare a mărfii necesită o barieră secundară;.6 încăperile de mașini pentru marfă;.7 zonele de pe puntea deschisă sau spațiile semiînchise situate pe puntea deschisă, aflate la o distanță mai mică de 3 m față de posibile surse de degajare a gazelor, cum ar fi supapele de marfă, flanșele tubulaturii de marfă, orificiile de ventilație ale încăperile de mașini pentru marfă;.8 zonele de pe puntea deschisă sau spațiile semiînchise situate pe puntea deschisă, aflate la o distanță de 1,5 m față de accesul în încăperile de mașini pentru marfă, intrările de ventilație ale încăperilor de mașini pentru marfă;.9 zonele de pe puntea deschisă care se întind pe zona de marfă și pe o distanță de 3 m în fața și în spatele zonei de marfă de pe puntea deschisă până la o înălțime de 2,4 m deasupra punții expuse la intemperii;.10 o zonă situată la mai puțin de 2,4 m de la suprafața exterioară a unui sistem de stocare a mărfii, atunci când această suprafață este expusă la intemperii;.11 un spațiu închis sau semiînchis în care se află tubulaturi care conțin marfă, cu excepția acelora în care se află tubulaturi care conțin produse de marfă pentru instalațiile care utilizează gazul de evaporare ca și combustibil;.12 un spațiu închis sau semiînchis cu deschidere directă spre orice zonă cu potențial pericol la gaze;.13 spațiile goale, coferdamurile, puțurile, coridoarele și spațiile închise și semiînchise care sunt adiacente la sistemul de stocare a mărfii sau sunt situate imediat deasupra sau sub sistemul de stocare a mărfii;.14 zonele de pe puntea deschisă sau spațiile semiînchise de pe puntea deschisă situate deasupra și din vecinătatea oricărui orificiu de refulare a unei coloane de aerisire, în interiorul unui cilindru vertical care nu are restricție de înălțime și cu o rază de 6 m, axat pe centrul orificiului și pe o emisferă cu o rază de 6 m sub orificiu; și.15 zonele de pe puntea deschisă situate în interiorul zonei de recuperare a scurgerilor de marfă din jurul supapelor manifoldului de marfă și la o distanță de 3 m dincolo de aceste supape până la o înălțime de 2,4 m deasupra punții.1.2.25. Zonă protejată la gaze este o zonă alta decât o zonă cu potențial pericol la gaze.1.2.26. Spațiu de magazie este un spațiu închis de structura navei în care se află un sistem de stocare a mărfii.1.2.27. Codul IBC înseamnă Codul internațional pentru construcția și echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase, adoptat de Comitetul de siguranță maritimă al Organizației prin rezoluția MSC.4(48), așa cum a fost amendat.1.2.28. Independent înseamnă că, de exemplu, o instalație cu tubulaturi sau o instalație de aerisire nu este sub nici o formă racordată la altă instalație și că nu sunt prevăzute mijloace care să permită o posibilă racordare la alte instalații.1.2.29. Spațiul de izolație este spațiul care poate fi sau nu poate fi un spațiu dintre bariere, ocupat în întregime sau parțial de izolație.1.2.30. Spațiul dintre bariere este spațiul cuprins între o barieră primară și o barieră secundară, chiar dacă acesta este sau nu este ocupat în întregime sau parțial de izolație sau alt material.1.2.31. Lungime (L) înseamnă lungimea așa cum s-a definit în Convenția internațională asupra liniilor de încărcare în vigoare.1.2.32. Încăperi de mașini de categoria A sunt acele încăperi și puțurile aferente acestor încăperi care conțin:.1 mașini cu ardere internă utilizate pentru propulsia principală; sau.2 mașini cu ardere internă utilizate în alte scopuri decât propulsia principală, dacă puterea lor totală este de cel puțin 375 kW; sau.3 orice căldare pentru ardere combustibil lichid, orice instalație de combustibil lichid sau orice echipamente pentru ardere combustibil lichid altele decât căldările, ca de exemplu generatoarele de gaz inert, incineratoarele etc.1.2.33. Încăperi de mașini sunt toate încăperile de mașini de categoria A și toate celelalte încăperi care conțin mașini de propulsie, căldări, instalații de combustibil lichid, mașini cu abur și motoare cu ardere internă, generatoare și motoare electrice importante, stații de încărcare a combustibilului, instalații frigorifice, stabilizatoare de ruliu, instalații de ventilație și de aer condiționat, precum și alte încăperi similare și puțurile aferente acestor încăperi.1.2.34. MARVS înseamnă presiunea maximă admisibilă a supapelor de siguranță ale unui tanc de marfă (presiunea manometrică).1.2.35. Inspector numit este un inspector numit/desemnat de către o Administrație să aplice prevederile din regulile Convenției SOLAS referitor la inspecții și acordarea scutirilor de la acestea.1.2.36. Instalație de combustibil lichid este echipamentul folosit pentru pregătirea combustibilului lichid destinat alimentării căldării cu combustibil lichid sau echipamentul destinat alimentării cu combustibil încălzit a unui motor cu combustie internă și cuprinde toate pompele de presiune, filtrele și încălzitoarele care lucrează cu combustibil la o presiune mai mare de 0,18 MPa.1.2.37. Organizație este Organizația Maritimă Internațională (OMI).1.2.38. Permeabilitatea unui spațiu este raportul dintre volumul acestui spațiu care se presupune a fi ocupat de apă și volumul total al acestui spațiu.1.2.39. Administrația portului este autoritatea competentă din țara în portul căreia nava este încărcată sau descărcată.1.2.40. Bariera primară este structura interioară proiectată în vederea stocării mărfii atunci când sistemul de stocare a mărfii cuprinde doi pereți.1.2.41. Produse este termenul colectiv utilizat în legătură cu lista de gaze din capitolul 19 din acest Cod.1.2.42. Încăperi sociale sunt acele încăperi de locuit în care se includ holuri, săli de mese, saloane și alte încăperi similare complet închise.1.2.43. Organizație recunoscută este o organizație autorizată de către o Administrație în conformitate cu regula SOLAS XI-1/1.1.2.44. Norme recunoscute sunt normele internaționale sau naționale acceptate de către Administrație pentru a fi aplicate sau normele stabilite și aplicate de către organizația recunoscută.1.2.45. Densitatea relativă este raportul dintre masa unui volum al unui produs și masa unui volum egal de apă dulce.1.2.46. Barieră secundară este structura exterioară a unui sistem de stocare a mărfii, rezistent la lichide și proiectat pentru a putea opri temporar orice scurgere previzibilă a mărfii lichide prin bariera primară și pentru a împiedica scăderea temperaturii structurii navei până la un nivel periculos. Diversele tipuri de bariere secundare sunt definite mai complet la capitolul 4.1.2.47. Sisteme separate sunt acele instalații de tubulaturi de marfă și instalații de evacuare a gazelor de marfă care nu sunt racordate permanent unele de altele.1.2.48. Încăperi de serviciu sunt acele încăperi utilizate pentru bucătării, oficii care conțin echipamente pentru gătit, dulapuri, încăperi pentru poștă și valori, spații de depozitare, ateliere, care nu fac parte din încăperile de mașini, și încăperi similare împreună cu puțurile aferente acestor încăperi.1.2.49. Convenția SOLAS este Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, așa cum a fost amendată.1.2.50. Capac de tanc este o structură de protecție destinată fie să protejeze sistemul de stocare a mărfii împotriva tuturor avariilor atunci când aceasta se produce la puntea expusă la intemperii, fie să asigure continuitatea și integritatea structurii punții.1.2.51. Dom de tanc este prelungirea verticală a unei părți dintr-un tanc de marfă. În cazul sistemelor de stocare a mărfii situate sub punte, domul de tanc traversează puntea expusă la intemperii sau capacul tancului.1.2.52. Metoda de oxidare termică înseamnă un sistem pentru utilizarea gazelor de evaporare ca și combustibil la bordul navei sau un sistem de încălzire reziduală sub rezerva prevederilor de la capitolul 16 sau un sistem care nu utilizează gazul ca și combustibil în conformitate cu acest Cod.1.2.53. Produse toxice sunt acele produse identificate prin litera "T" în coloana "f" din tabelul de la capitolul 19.1.2.54. Compartimente de tip turelă sunt acele spații și coloane care conțin echipament și mașini ce permit preluarea și eliberarea sistemului deconectabil de amarare al turelei, a sistemelor hidraulice de înaltă presiune, a sistemelor de protecție contra incendiului și a supapelor pentru transfer marfă.1.2.55. Presiunea vaporilor este presiunea absolută de echilibru al vaporilor saturați de deasupra lichidului, exprimată în pascali (Pa), la o temperatură dată.1.2.56. Spațiu gol este un spațiu închis situat în zona de marfă în exteriorul unui sistem de stocare a mărfii, altul decât un spațiu de magazie, un spațiu de balast, un tanc de combustibil lichid, un compartiment al pompelor de marfă sau al compresoarelor de marfă, sau orice spațiu utilizat în mod normal de către personal.1.3. Echivalențe1.3.1. Dacă prevederile Codului impun montarea sau transportarea la bordul unei nave a unei anumite instalații, a unui anumit material, dispozitiv, aparat, element al echipamentului sau a unui tip al acestora, sau adoptarea unei anumite prevederi, sau conformitatea cu o procedură sau amenajare, Administrația poate autoriza montarea sau transportarea la bord a unei alte instalații, a unui alt material, dispozitiv, aparat, element al echipamentului sau a unui tip al acestora, sau adoptarea oricăror alte prevederi, proceduri sau amenajări pentru acea navă, dacă s-a stabilit, în urma încercărilor sau prin alt mod, că această instalație, acest material, dispozitiv, aparat sau element al echipamentului sau un tip al acestora, sau că această prevedere, procedură sau amenajare, au o eficacitate cel puțin egală cu aceea prevăzută de Cod. Totuși, Administrația nu poate autoriza adoptarea de metode sau proceduri de exploatare ca alternativă la o anumită instalație, un anumit material, dispozitiv, aparat, element al echipamentului sau la un tip al acestora, care sunt prevăzute de Cod, în afară de cazul în care o astfel de substituire este permisă în mod special prin prevederile Codului.1.3.2. Dacă Administrația autorizează astfel substituirea unei instalații, a unui material, dispozitiv, aparat, element al echipamentului sau a unui tip al acestora, sau a unei prevederi, proceduri sau amenajări, atunci ea trebuie să comunice Organizației particularitățile acestora însoțite de un raport justificativ, pentru ca Organizația să le poată comunica și altor guverne contractante la Convenția SOLAS din 1974 în scopul informării inspectorilor lor.1.4. Inspecții și certificare1.4.1. Procedura de inspecție1.4.1.1. Inspecția navelor, în ceea ce privește aplicarea prevederilor Codului și acordarea de scutiri de la acestea, trebuie să fie efectuată de către inspectorii Administrației. Totuși, Administrația poate încredința inspecțiile fie inspectorilor numiți în acest scop, fie organizațiilor recunoscute de către ea.1.4.1.2. Organizația recunoscută, a cărei definiție este dată la 1.2.43, trebuie să respecte prevederile din Convenția SOLAS și Codul pentru organizațiile recunoscute (Codul RO).1.4.1.3. Administrația care numește inspectori sau care recunoaște organizații pentru efectuarea inspecțiilor, trebuie să împuternicească orice inspector numit sau organizație recunoscută ca cel puțin:.1 să solicite reparații la o navă; și.2 să efectueze inspecții dacă se solicită de către autoritățile competente ale statului portului respectiv. Administrația trebuie să notifice Organizației responsabilitățile și condițiile specifice delegării de autoritate inspectorilor numiți sau organizațiilor recunoscute pentru a fi difuzate guvernelor contractante.1.4.1.4. Dacă un inspector numit sau o organizație recunoscută stabilește că starea tehnică a navei sau a echipamentului său nu corespunde de fapt mențiunilor din Certificatul internațional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate sau este astfel încât nava nu poate efectiv să iasă în mare fără a prezenta pericol pentru navă sau persoanele aflate la bord, sau fără a prezenta vreo amenințare de distrugere a mediului marin, acest inspector sau această organizație trebuie să se asigure imediat că sunt luate măsuri de remediere și trebuie să informeze Administrația în timp util. Dacă nu sunt luate aceste măsuri de remediere, certificatul respectiv trebuie să fie retras, iar Administrația informată imediat. Dacă nava se află în portul unui alt guvern contractant, autoritățile competente ale statului portului trebuie, de asemenea, să fie informate imediat. Dacă un inspector al Administrației, un inspector numit sau o organizație recunoscută a informat autoritățile competente ale statului portului, guvernul statului portului respectiv trebuie să acorde inspectorului Administrației, inspectorului numit sau organizației orice asistență necesară pentru îndeplinirea obligațiilor ce le revin conform acestui paragraf. După caz, guvernul statului portului respectiv trebuie să ia astfel de măsuri pentru a se asigura că nava nu poate să iasă în mare sau să părăsească portul în scopul de a ajunge la cel mai apropiat șantier de reparații disponibil fără a prezenta pericol pentru ea însăși sau persoanele de la bord sau fără a prezenta vreo amenințare de distrugere a mediului marin.1.4.1.5. În fiecare caz, Administrația trebuie să garanteze efectuarea completă și eficientă a inspecției și să se angajeze în luarea măsurilor necesare pentru îndeplinirea acestei obligații.1.4.2. Cerințe privind inspecția În cazul navelor cisternă care transportă gaze, structura, echipamentul, instalațiile, amenajările și materialele (altele decât elementele pentru care au fost eliberate un Certificat de siguranță a construcției pentru nava de marfă, un Certificat de siguranță a echipamentului pentru nava de marfă și un Certificat de siguranță radio pentru nava de marfă sau un Certificat de siguranță pentru nava de marfă prevăzut de Convenția SOLAS) trebuie să fie supuse următoarelor inspecții:.1 O inspecție inițială, efectuată înainte ca nava să fie pusă în exploatare sau înainte de a i se elibera pentru prima dată Certificatul internațional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate, care trebuie să includă o examinare completă a structurii sale, a echipamentelor, instalațiilor, amenajărilor și materialelor sale în măsura în care acest Cod se aplică navei. Această inspecție trebuie să fie astfel încât să se asigure că structura navei, echipamentul, instalațiile, amenajările și materialele sale corespund prevederilor aplicabile ale acestui Cod..2 O inspecție de reînnoire la intervalele specificate de către Administrație, dar fără a depăși cinci ani, cu excepția aplicării prevederilor regulilor 1.4.6.2.1, 1.4.6.5, 1.4.6.6 sau 1.4.6.7. Inspecția de reînnoire trebuie să fie astfel încât să se asigure că structura navei, echipamentul, instalațiile, amenajările și materialele sale corespund pe deplin cu prevederilor aplicabile ale acestui Cod..3 O inspecție intermediară în decurs de trei luni înainte sau după a doua dată de aniversare sau în decurs de trei luni înainte sau după a treia dată de aniversare a certificatului, care va ține locul uneia din inspecțiile anuale specificate la 1.4.2.4. Inspecția intermediară trebuie să fie astfel încât să se asigure că echipamentul de siguranță și alte echipamente, precum și instalațiile de pompare și tubulatura aferentă, corespund pe deplin prevederilor aplicabile din acest Cod și sunt în bună stare de funcționare. Aceste inspecții intermediare trebuie să fie menționate în certificatul eliberat conform prevederilor de la 1.4.4 sau 1.4.5..4 O inspecție anuală obligatorie în decurs de trei luni înainte sau după data de aniversare a certificatului, inclusiv o examinare generală a structurii navei, echipamentului, instalațiilor, amenajărilor și materialelor sale prevăzute la 1.4.2.1 pentru a se asigura că acestea au fost menținute în conformitate cu prevederile de la 1.4.3 și că rămân în toate privințele satisfăcătoare pentru exploatarea căreia îi este destinată nava. Inspecțiile anuale trebuie să fie menționate în certificatul eliberat conform prevederilor de la 1.4.4 sau 1.4.5..5 O inspecție suplimentară, generală sau parțială după caz, care trebuie să fie efectuată dacă se consideră necesar după o investigație conform prevederilor de la 1.4.3.3 sau ori de câte ori nava suferă reparații sau înlocuiri importante. Această inspecție trebuie să fie astfel încât să se asigure că reparațiile sau înlocuirile necesare au fost efectiv realizate, că materialele folosite la aceste reparații sau înlocuiri și calitatea execuției acestora sunt satisfăcătoare și că nava poate să iasă în mare fără a prezenta pericol pentru ea însăși sau persoanele de la bord sau fără a prezenta vreo amenințare de distrugere a mediului marin.1.4.3. Menținerea stării tehnice a navei după efectuarea inspecției1.4.3.1. Starea tehnică a navei și a echipamentului său trebuie să fie menținute conform prevederilor Codului și să se asigure că nava poate ieși în mare fără a prezenta pericol pentru ea însăși sau persoanele de la bord sau fără a prezenta o amenințare de distrugere a mediului marin.1.4.3.2. După finalizarea oricăreia dintre inspecțiile navei prevăzută la 1.4.2, nu trebuie să fie făcută nicio modificare la structura, echipamentul, instalațiile, amenajările și materialele care au făcut obiectul inspecției, fără autorizația Administrației, cu excepția înlocuirii directe a acestora.1.4.3.3. Ori de câte ori se produce un accident la o navă sau este descoperită o defecțiune, care fie afectează siguranța navei, fie eficiența sau integralitatea mijloacelor sale de salvare sau a unui alt echipament din acest Cod, comandantul sau armatorul navei trebuie să informeze cu prima ocazie Administrația, inspectorul numit sau organizația recunoscută răspunzătoare pentru eliberarea certificatului respectiv, care trebuie să inițieze cercetări pentru a stabili dacă este necesară o inspecție conform prevederilor de la 1.4.2.5. Dacă nava se află în portul unui alt guvern contractant, comandantul sau armatorul navei trebuie să informeze imediat autoritățile competente ale Statului portului, iar inspectorul numit sau organizația recunoscută trebuie să se convingă că o astfel de informare a fost făcută.1.4.4. Eliberarea și vizarea unui Certificat internațional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate1.4.4.1. Un Certificat internațional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate trebuie să fie eliberat după efectuarea unei inspecții inițiale sau de reînnoire la o navă cisternă care transportă gaze și este destinată voiajelor internaționale și care corespunde prevederilor pertinente din Cod.1.4.4.2. Acest certificat trebuie să aibă forma corespunzătoare modelului dat în Apendicele 2. Dacă limba utilizată nu este engleza, franceza sau spaniola, textul trebuie să includă o traducere într-una din aceste limbi.1.4.4.3. Certificatul eliberat în conformitate cu prevederile acestei secțiuni trebuie să fie disponibil în orice moment la bordul navei pentru inspecție.1.4.4.4. Fără a aduce atingere vreunor alte prevederi ale amendamentelor la Codul adoptat de Comitetul de siguranță maritimă prin rezoluția MSC.17(58), un Certificat internațional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate, care este valabil în cazul în care aceste amendamente intră în vigoare, va rămâne valabil până la data sa de expirare în conformitate cu prevederile acestui Cod înainte de intrarea în vigoare a amendamentelor.1.4.5. Eliberarea și vizarea unui Certificat internațional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate de către un alt guvern1.4.5.1. Un guvern contractant la Convenția SOLAS poate, la solicitarea altui guvern contractant, să dispună inspecția unei nave autorizată să arboreze pavilionul altui stat și, dacă se constată că cerințele Codului sunt îndeplinite, să elibereze sau să autorizeze eliberarea pentru această navă a Certificatului internațional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate și, după caz, să vizeze sau să autorizeze vizarea Certificatului de la bordul navei în conformitate cu Codul. Orice certificat astfel eliberat trebuie să conțină o declarație care să stabilească că el a fost eliberat la cererea guvernului statului al cărui pavilion nava este autorizată să-l arboreze.1.4.6. Durata și valabilitatea unui Certificat internațional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate1.4.6.1. Un Certificat internațional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate trebuie să fie eliberat pentru o perioadă de timp specificată de Administrație, care nu va depăși cinci ani.1.4.6.2.1. Fără a aduce atingere prevederilor de la 1.4.6.1, atunci când se finalizează inspecția de reînnoire în decurs de trei luni înainte de data de expirare a certificatului existent, noul certificat va rămâne valabil de la data efectuării inspecției de reînnoire până la o dată care nu va depăși cinci ani de la data de expirare a certificatului existent.1.4.6.2.2. Atunci când inspecția de reînnoire este finalizată după data de expirare a certificatului existent, noul certificat va rămâne valabil de la data finalizării inspecției de reînnoire până la o dată care nu va depăși cinci ani de la data de expirare a certificatului existent.1.4.6.2.3. Atunci când inspecția de reînnoire este finalizată cu mai mult de trei luni înainte de data de expirare a certificatului existent, noul certificat va rămâne valabil de la data finalizării inspecției de reînnoire până la o dată care nu va depăși cinci ani de la data finalizării inspecției de reînnoire.1.4.6.3. Dacă un certificat este eliberat pentru o perioadă de timp mai mică de cinci ani, Administrația poate extinde valabilitatea certificatului după data de expirare până la o perioadă de timp maximă, așa cum se indică la 1.4.6.1, cu condiția ca inspecțiile prevăzute la regulile 1.4.2.3 și 1.4.2.4, aplicabile atunci când un certificat este eliberat pentru o perioadă de timp de cinci ani, să fie efectuate în mod corespunzător.1.4.6.4. Dacă o inspecție de reînnoire a fost finalizată și un nou certificat nu poate fi eliberat sau pus la dispoziția navei înainte de data de expirare a certificatului existent, persoana sau organizația autorizată de către Administrație poate să vizeze certificatul existent. Acest certificat trebuie să fie acceptat ca fiind valabil pe o perioadă de timp ulterioară care nu va depăși cinci luni de la data de expirare.1.4.6.5. Dacă la data de expirare a unui certificat o navă nu se află într-un port în care urmează să fie inspectată, Administrația poate prelungi perioada de valabilitate a acestui certificat. Totuși, o astfel de prelungire va fi acordată numai pentru a permite unei nave să-și efectueze voiajul spre portul în care urmează să fie inspectată și numai dacă este potrivit și rezonabil.1.4.6.6. Un certificat eliberat unei nave destinată să efectueze voiaje scurte, care nu a fost prelungit conform prevederilor anterioare din această secțiune, poate fi prelungit de către Administrație pe o perioadă de timp de maximum o lună de la data de expirare înscrisă în el. Atunci când inspecția de reînnoire este finalizată, noul certificat va rămâne valabil până la o dată care nu va depăși cinci ani de la data de expirare a certificatului existent înainte ca prelungirea să fi fost acordată.1.4.6.7. În condiții speciale, stabilite de către Administrație, un nou certificat nu este necesar să fie datat de la data de expirare a certificatului existent conform prevederilor de la 1.4.6.2.2, 1.4.6.5 sau 1.4.6.6. În aceste condiții, noul certificat va fi valabil până la o dată care nu va depăși cinci ani de la data finalizării inspecției de reînnoire.1.4.6.8. Dacă o inspecție anuală sau intermediară este finalizată înainte de perioada de timp specificată la 1.4.2, atunci:.1 data de aniversare indicată pe certificat trebuie să fie modificată prin vizarea cu o dată care nu va fi mai târzie de trei luni de la data la care s-a finalizat inspecția;.2 următoarea inspecție anuală sau intermediară prevăzută la 1.4.2 trebuie să fie finalizată, la intervalele de timp prevăzute de această secțiune, utilizând noua dată de aniversare; și.3 data de expirare poate rămâne neschimbată cu condiția ca una sau mai multe inspecții anuale sau intermediare, după caz, să fie efectuate astfel încât intervalele maxime de timp dintre inspecțiile prevăzute la 1.4.2 să nu fie depășite.1.4.6.9. Un certificat eliberat conform 1.4.4 sau 1.4.5 trebuie să înceteze să mai fie valabil într-unul din următoarele cazuri:.1 dacă inspecțiile corespunzătoare nu sunt finalizate în perioadele de timp indicate la 1.4.2;.2 dacă certificatul nu este vizat în conformitate cu prevederile de la 1.4.2.3 sau 1.4.2.4; și.3 la transferul navei sub pavilionul altui stat. Un nou certificat trebuie să fie eliberat numai atunci când guvernul care eliberează noul certificat are certitudinea că nava este în conformitate cu prevederile de la 1.4.3.1 și 1.4.3.2. În cazul unui transfer între Guvernele contractante la Convenția SOLAS, dacă se solicită în decurs de trei luni după ce a avut loc transferul, guvernul statului al cărui pavilion nava a fost autorizată anterior să-l arboreze, trebuie să transmită Administrației, cât mai curând posibil, copii ale certificatului existent la bordul navei înainte de transfer și, dacă sunt disponibile, copii ale rapoartelor de inspecție corespunzătoare. + Capitolul 2 CAPACITATEA DE SUPRAVIEȚUIRE A NAVEI ȘI AMPLASAREA TANCURILOR DE MARFĂ + Scopul De a se asigura că, în cazul producerii unei avarii minore la corpul navei, tancurile de marfă se situează într-un loc protejat și că nava poate să supraviețuiască în condițiile unei inundări ipotetice.2.1. Generalități2.1.1. Navele, care intră sub incidența Codului, vor supraviețui efectelor hidrostatice ale inundării care rezultă după o avarie ipotetică a corpului navei provocată de forțe exterioare. În plus, pentru a asigura protecția navei și a mediului înconjurător, tancurile de marfă trebuie să fie protejate la penetrare în caz de avarie minoră suferită de navă, de exemplu, în urma unui șoc datorită izbirii de cheu sau de un remorcher, și, într-o anumită măsură, să fie protejate contra avariei datorată unei coliziuni sau unei eșuări, prin localizarea lor la distanțe minime stabilite spre interior în raport cu bordajul navei. Atât avaria ipotetică cât și amplasarea tancurilor de marfă în raport cu bordajul navei trebuie să fie dependente de gradul de pericol pe care îl prezintă produsele ce urmează a fi transportate. În plus, amplasarea tancurilor de marfă în raport cu bordajul navei trebuie să fie dependentă de volumul tancului de marfă.2.1.2. Navele, care intră sub incidența Codului, trebuie să fie proiectate în conformitate cu una dintre următoarele norme:.1 O navă de tipul 1G este o navă cisternă pentru transportul gazelor utilizată pentru transportul produselor indicate la capitolul 19 care necesită măsuri maxime de prevenire a producerii deversărilor..2 O navă de tipul 2G este o navă cisternă pentru transportul gazelor utilizată pentru transportul produselor indicate la capitolul 19 care necesită măsuri importante de prevenire a producerii deversărilor..3 O navă de tipul 2PG este o navă cisternă pentru transportul gazelor, cu o lungime mai mică sau egală cu 150 m, utilizată pentru transportul produselor indicate la capitolul 19, care necesită măsuri importante de prevenire a producerii deversărilor și la bordul căreia produsele sunt transportate în tancuri independente de tip C (a se vedea 4.23) cu un MARVS de cel puțin 0,7 MPa și o temperatură de calcul pentru sistemul de stocare a mărfii mai mare sau egală cu -55°C. O navă care corespunde acestei descrieri și care are o lungime mai mare de 150 m va fi considerată ca și navă de tip 2G..4 O navă de tipul 3G este o navă cisternă pentru transportul gazelor utilizată la transportul produselor indicate la capitolul 19 care necesită anumite măsuri de prevenire a producerii deversărilor. Astfel, o navă de tipul 1G este o navă cisternă pentru transportul gazelor utilizată la transportul produselor considerate ca prezentând cel mai mare risc general, în timp ce navele de tipul 2G/2PG și de tipul 3G sunt utilizate la transportul produselor care prezintă riscuri cu importanță progresiv scăzută. În consecință, o navă de tipul lG trebuie să supraviețuiască celei mai severe norme de avarie, iar tancurile sale de marfă trebuie să fie amplasate la distanța maximă prevăzută în raport cu bordajul exterior.2.1.3. Tipul de navă cerut pentru transportul fiecărui produs este indicat în coloana"c" din tabelul de la capitolul 19.2.1.4. Dacă o navă este destinată să transporte mai mult de un produs dintre acelea enumerate în capitolul 19, norma de avarie trebuie să corespundă acelui produs care are cele mai severe cerințe referitor la tipul de navă. Totuși, cerințele privind amplasarea fiecărui tanc de marfă sunt acelea pentru tipurile de navă prevăzute pentru respectivele produse care urmează a fi transportate.2.1.5. În scopul aplicării prevederilor acestui Cod, poziția liniei teoretice la diferite sisteme de stocare a mărfii este indicată în figurile 2.5(a) până la (e).2.2. Bordul liber și stabilitatea2.2.1. Navelor, care intră sub incidența Codului, li se poate atribui un bord liber minim autorizat de Convenția internațională asupra liniilor de încărcare în vigoare. Totuși, pescajul corespunzător bordului liber atribuit nu trebuie să fie mai mare decât pescajul maxim autorizat de acest Cod.2.2.2. Stabilitatea navei în toate condițiile de navigație pe mare și în cursul operațiunilor de încărcare și de descărcare a mărfii trebuie să îndeplinească cerințele din Codul internațional privind stabilitatea navei în stare intactă*2), inclusiv cazurile de umplere parțială și de încărcare și de descărcare pe mare, după caz. Stabilitatea în timpul operațiunilor cu apa de balast trebuie să îndeplinească criteriile de stabilitate. *2) Se face referire la Codul internațional din 2008 privind stabilitatea navei în stare intactă (Codul IS 2008), adoptat de către Comitetul de siguranță maritimă al Organizației prin rezoluția MSC.267(85).2.2.3. Pentru a calcula efectul suprafețelor libere ale lichidelor consumabile pentru cazurile de încărcare, trebuie să se considere că, pentru fiecare tip de lichid, cel puțin o pereche de tancuri laterale sau un singur tanc central are o suprafață liberă. Tancul sau combinația de tancuri care va fi luată în considerare trebuie să fie aceea unde efectul suprafeței libere este cel mai mare. Efectul suprafeței libere în compartimentele neavariate trebuie să fie calculat în conformitate cu o metodă conformă cu prevederile Codului internațional privind stabilitatea navei în stare intactă.2.2.4. În mod normal, balastul solid nu trebuie să fie folosit în spațiile dublului fund din zona de marfă. Totuși, dacă din considerente de stabilitate, amplasarea balastului solid în aceste spații devine inevitabilă, dispunerea acestui balast trebuie să fie dictată de necesitatea asigurării accesului în vederea efectuării examinării și pentru a se asigura asupra faptului că sarcinile de șoc care rezultă din avarierea fundului navei nu sunt transmise direct la structura tancului de marfă.2.2.5. Comandantul navei trebuie să primească Informația asupra încărcăturii și stabilității navei. Această Informație trebuie să conțină detaliile referitoare la cazurile tipice de exploatare și la operațiunile de încărcare, descărcare și balastare, prevederile pentru evaluarea altor condiții de încărcare și un rezumat cu informații referitoare la capacitatea de supraviețuire a navei. De asemenea, Informația trebuie să conțină suficiente date pentru a-i permite comandantului navei să încarce și să exploateze nava în siguranță și în conformitate cu uzanțele maritime.2.2.6. Toate navele, care intră sub incidența Codului, trebuie să fie echipate cu un calculator de stabilitate, care poate să verifice respectarea cerințelor privind stabilitatea navei în stare intactă și stabilitatea navei în caz de avarie, aprobate de către Administrație pe baza normelor de performanță recomandate de către Organizație.*3) *3) Se face referire la capitolul 4 din partea B a Codului internațional din 2008 privind stabilitatea navei în stare intactă (Codul IS 2008), așa cum a fost amendat; secțiunea 4 din anexa Instrucțiunilor privind aprobarea calculatoarelor de stabilitate (MSC.1/Circ.1229), așa cum au fost amendate; și normele tehnice definite în partea 1 din Instrucțiunile privind verificarea cerințelor cu privire la stabilitatea în caz de avarie a navelor cisternă (MSC.1/Circ.1461)..1 navele construite înainte de 1 iulie 2016 trebuie să se conformeze prevederilor acestui paragraf la prima inspecție de reînnoire programată a navei după 1 iulie 2016, dar nu mai târziu de 1 iulie 2021;.2 fără a aduce atingere cerințelor paragrafului 2.2.6.1, un calculator de stabilitate instalat pe o navă construită înainte de 1 iulie 2016 nu este necesar să fie înlocuit dacă acesta este capabil să verifice îndeplinirea criteriilor privind stabilitatea navei în stare intactă și stabilitatea navei în caz de avariere, conform cerințelor Administrației; și.3 în scopul controlului prevăzut la regula XI-1/4 din Convenția SOLAS, Administrația trebuie să elibereze un document de autorizare pentru calculatorul de stabilitate.2.2.7. Administrația poate renunța la cerințele de la 2.2.6 pentru următoarele nave, cu condiția ca metodele utilizate pentru verificarea stabilității navei în stare intactă și stabilitatea navei în caz de avarie să ofere același nivel de siguranță, ca în cazul în care acestea ar fi încărcate în conformitate cu condițiile aprobate*4). Orice astfel de derogare trebuie să fie indicată în mod corect în Certificatul internațional de conformitate prevăzut la paragraful 1.4.4: *4) Se face referire la instrucțiunile operaționale prevăzute în partea 2 din Instrucțiunile privind verificarea cerințelor de stabilitate a navei în caz de avarie pentru navele cisternă (MSC.1/Circ.1461)..1 navele care sunt supuse unei anumite exploatări, cu un număr limitat de permutări de încărcare astfel încât toate condițiile anticipate au fost aprobate în informația asupra stabilității navei furnizată comandantului navei conform prevederilor de la paragraful 2.2.5;.2 navele a căror stabilitate este verificată de la distanță cu ajutorul mijloacelor aprobate de către Administrație;.3 navele care sunt încărcate în limitele autorizate ale condițiilor de încărcare; sau.4 navele construite înainte de 1 iulie 2016 a căror limitare aprobată a curbelor KG/GM îndeplinește toate cerințele aplicabile privind stabilitatea navei în stare intactă și stabilitatea navei în caz de avarie.2.2.8. Condiții de încărcare Capacitatea de supraviețuire a navei după avariere trebuie să fie analizată pe baza informațiilor cu privire la încărcare comunicate Administrației pentru toate condițiile de încărcare anticipate și toate variațiile de pescaj și asietă, inclusiv informațiile cu privire la balast și, după caz, înclinarea navei datorită alunecării mărfii.2.3. Ipoteze referitoare la avarie2.3.1. Dimensiunile maxime ale avariei ipotetice trebuie să fie următoarele:
| .1 | Avarie de bordaj: | ||
| .1.1 | Extindere longitudinală: | 1/3L^2/3 sau 14,5 m, luându-se valoarea cea mai mică dintre acestea | |
| .1.2 | Extindere transversală: măsurată pe bordaj de la linia teoretică a învelișului exterior perpendicular pe planul diametral la nivelul liniei de încărcare de vară | B/5 sau 11,5 m, luându-se valoarea cea mai mică dintre acestea | |
| .1.3 | Extindere verticală: pornind de la linia teoretică a tablelor bordajului | De la linia de bază în sus, nelimitat | |
| .2 | Avarie de fund: | Pe o lungime de 0,3 L măsurată de la perpendiculara prova a navei | Pe orice altă parte a navei |
| .2.1 | Extindere longitudinală: | 1/3L^2/3 sau 14,5 m, luându- se valoarea cea mai mică dintre acestea | 1/3L^2/3 sau 14,5 m, luându-se valoarea cea mai mică dintre acestea |
| .2.2 | Extindere transversală: | B/6 sau 10 m, luându-se valoarea cea mai mică dintre acestea | B/6 sau 5 m, luându-se valoarea cea mai mică dintre acestea |
| .2.3 | Extindere verticală: | B/15 sau 2 m, luându-se valoarea cea mai mică dintre acestea, măsurată de la linia teoretică a învelișului fundului în planul diametral (a se vedea 2.4.3) | B/15 sau 2 m, luându-se valoarea cea mai mică dintre acestea, măsurată de la linia teoretică a învelișului fundului navei în planul diametral (a se vedea 2.4.3) |
Profil de plan diametral - Nave de tipul 1G, 2G, 2PG și 3G
Figura 2.1 - Prevederi referitoare la amplasarea tancului de marfă
Secțiuni transversale - Navă de tipul 1G
Figura 2.2 - Prevederi referitoare la amplasarea tancului de marfă
Secțiuni transversale - Nave de tipul 2G și 2PG
Figura 2.3 - Prevederi referitoare la amplasarea tancului de marfă
Secțiuni transversale - Nave de tipul 3G
Figura 2.4 - Prevederi referitoare la amplasarea tancului de marfă
Tanc independent prismatic
Figura 2.5(a) - Distanța de protecție
Tanc cu semi-membrană
Figura 2.5(b) - Distanța de protecție
Tanc cu membrană
Figura 2.5(c) - Distanța de protecție
Tanc sferic
Figura 2.5(d) - Distanța de protecție
Tanc de tip de presiune
Figura 2.5(e) - Distanța de protecție2.4.3. Cu excepția navelor de tipul 1G, puțurile de aspirație prevăzute în tancurile de marfă pot pătrunde în zona de avarie verticală a fundului navei indicată la 2.3.1.2.3, cu condiția ca suprafața acestor puțuri să fie cât mai restrânsă posibil și ca pătrunderea să nu se extindă sub plafonul dublului fund pe o înălțime mai mare de 25% din înălțimea dublului fund sau 350 mm, luându-se în considerare valoarea cea mai mică dintre aceste dimensiuni. Dacă nu există dublu fund, pătrunderea sub limita superioară a avariei de fund nu trebuie să depășească 350 mm. Puțurile de aspirație prevăzute în conformitate cu acest paragraf pot fi excluse atunci când se determină compartimentele afectate de avarie.2.4.4. Tancurile de marfă nu trebuie să fie amplasate în fața peretelui de coliziune.2.5. Ipoteze referitoare la inundare2.5.1. Prevederile de la 2.7 trebuie să fie confirmate prin calcule care să țină seama de caracteristicile de proiectare ale navei, de dispunerea, configurația și conținutul compartimentelor avariate, de repartizarea, densitățile relative și efectul suprafețelor libere de lichide, precum și de pescaj și de asietă pentru toate condițiile de încărcare.2.5.2. Permeabilitățile spațiilor în care se presupune că s-a produs o avarie trebuie să fie următoarele:
| Spații | Permeabilități |
| Magazii pentru provizii | 0,60 |
| Ocupate de încăperi de locuit | 0,95 |
| Ocupate de mașini | 0,85 |
| Goale | 0,95 |
| Magazii de marfă | 0,95^1 |
| Destinate lichidelor consumabile | De la 0 la 0,95^2 |
| Destinate altor lichide | De la 0 la 0,95^2 |
Figura 3.1
Figura 3.2
Figura 3.3
Figura 3.4
Figura 3.5
Figura 3.6
+
Capitolul 4 STOCAREA MĂRFII
+
Scop De a asigura izolarea mărfii în siguranță în conformitate cu toate condițiile de proiectare și exploatare ținând seama de natura mărfii transportate. Aceasta înseamnă luarea măsurilor pentru:.1 asigurarea rezistenței la sarcinile definite;.2 menținerea încărcăturii în stare lichidă;.3 proiectarea sau protejarea structurii corpului navei la expunerea la temperatură scăzută; și.4 împiedicarea pătrunderii apei sau aerului în sistemul de stocare a mărfii.4.1. Definiții4.1.1. Un punct rece este o parte din suprafața corpului navei sau a izolației termice unde apare o scădere de temperatură în raport cu temperatura minimă admisibilă a corpului navei sau a structurii sale adiacente sau în raport cu posibilitățile de proiectare a instalațiilor de control al presiunii/temperaturii mărfii prevăzute în capitolul 7.4.1.2. Presiunea de calcul a vaporilor "P(0)" este presiunea maximă efectivă la partea superioară a tancului, care va fi utilizată la proiectarea tancului4.1.3. Temperatura de calcul pentru alegerea materialelor este temperatura minimă la care se poate încărca sau transporta marfa în tancurile de marfă.4.1.4. Tancuri independente sunt tancuri autoportante. Acestea nu fac parte din corpul navei și nu sunt absolut necesare pentru Rezistența corpului navei. Există trei categorii de tancuri independente care sunt menționate la 4.21, 4.22 și 4.23.4.1.5. Tancuri cu membrană sunt tancuri neautoportante care se compun dintr-un perete (membrană) subțire etanș la lichide și gaze susținut prin intermediul izolației de către structura adiacentă a corpului navei. Tancurile cu membrană sunt descrise la 4.24.4.1.6. Tancuri structurale sunt tancuri care fac parte din corpul navei și care sunt supuse acelorași sarcini care acționează pe structura adiacentă a corpului navei. Tancurile structurale sunt descrise la 4.25.4.1.7. Tancuri cu semi-membrană sunt tancuri neautoportante în condiții de încărcare care se compun dintr-un perete, ale cărui elemente componente sunt susținute prin intermediul izolației, de către structura adiacentă a corpului navei. Tancurile cu semi-membrană sunt descrise la 4.26.4.1.8. În plus față de definițiile de la 1.2, definițiile date în acest capitol se vor aplica întregului Cod.4.2. Aplicare Dacă nu se specifică altfel în partea E, cerințele din părțile A până la D trebuie să se aplice tuturor tipurilor de tancuri, inclusiv acelora prevăzute în partea F.
+
Partea A STOCAREA MĂRFII4.3. Cerințe de exploatare4.3.1. Durata de viață a sistemului de stocare a mărfii luată în calcul la proiectare nu trebuie să fie mai mică decât durata de viață a navei luată în calcul la proiectare.4.3.2. Sistemele de stocare a mărfii trebuie să fie proiectate pentru condițiile de mediu din Atlanticul de Nord și diagramele de dispersie corespunzătoare stării mării pe termen lung în scopul navigării fără restricții. Condiții mai puțin restrictive de mediu, care corespund utilizării prevăzute, pot fi acceptate de către Administrație pentru sistemele de stocare a mărfii utilizate în mod exclusiv pentru navigarea supusă restricțiilor. Condiții de mediu mai stricte pot fi necesare pentru sistemele de stocare a mărfii exploatate în condiții mai severe decât în condițiile de mediu din Atlanticul de Nord.4.3.3. Sistemele de stocare a mărfii trebuie să fie proiectate cu limite de siguranță corespunzătoare:.1 pentru a rezista, în stare intactă, la condițiile de mediu anticipate pentru durata de viață luată în calcul la proiectarea sistemului de stocare a mărfii și la condițiile de încărcare aplicabile, care includ condițiile pentru o încărcătură completă omogenă și pentru o încărcătură parțială, umplerea parțială în limitele stabilite și încărcăturile de balast în voiaj; și.2 care sunt adecvate pentru incertitudini în încărcări, modelare structurală, oboseală, coroziune, efecte termice, variabilitatea materialelor, îmbătrânire și toleranțe de construcție.4.3.4. Rezistența structurală a sistemului de stocare a mărfii trebuie să fie evaluată în raport cu modurile de avariere, incluzând deformarea plastică, flambajul și oboseala, dar fără a se limita la acestea. Condițiile specifice de proiectare, care trebuie să fie luate în considerare la proiectarea fiecărui sistem de stocare a mărfii, sunt indicate la 4.21 până la 4.26. În continuare sunt menționate trei categorii principale privind condițiile de proiectare:.1 Condiția de proiectare finală - structura sistemului de stocare a mărfii și componentele acestei structuri trebuie să reziste la sarcinile ce pot fi exercitate în timpul construcției sistemului, la efectuarea încercărilor și la utilizarea sa anticipată în exploatare, fără pierderea integrității structurii. Proiectarea trebuie să ia în considerare combinațiile corespunzătoare ale următoarelor sarcini:.1 presiune internă;.2 presiune externă;.3 sarcini dinamice datorate mișcărilor navei;.4 sarcini termice;.5 sarcini datorate mișcărilor lichidului;.6 sarcini care corespund deformărilor navei;.7 greutatea tancului și a mărfii cu reacția corespunzătoare în dreptul suporților;.8 greutatea izolației;.9 sarcini în dreptul pilonilor și a altor elemente de fixare; și.10 sarcini de încercare..2 Condiții de proiectare privind comportamentul la oboseală - structura sistemului de stocare a mărfii și a componentelor acestei structuri nu vor intra sub incidența încărcării ciclice acumulate..3 Sistemul de stocare a mărfii trebuie să respecte următoarele criterii:.1 Coliziune - sistemul de stocare a mărfii trebuie să fie amplasat într-un loc protejat în conformitate cu prevederile de la 2.4.1 și să reziste sarcinilor de coliziune indicate la 4.15.1 fără deformarea suporților sau structurii tancului în dreptul suporților astfel încât să pună în pericol structura tancului..2 Incendiu - sistemul de stocare a mărfii trebuie să mențină, fără distrugere, creșterea presiunii interne indicată la 8.4.1, conform cazurilor de incendiu prevăzute a avea loc în acesta..3 Inundarea unui compartiment care a produs flotabilitatea la tanc - dispozitivele antiflotație trebuie să reziste la forțele crescătoare indicate la 4.15.2 și nu trebuie să aibă deformări plastice care ar putea produce o avarie la corpul navei.4.3.5. Trebuie să fie luate măsuri pentru a se asigura că dimensionarea prevăzută respectă cerințele privind Rezistența structurală și va fi menținută pe toată durata proiectării. Măsurile pot include selecția materialului, acoperirile, adaosurile de coroziune, protecție catodică și inertizarea, dar fără a se limita la acestea. Nu este necesar ca toleranța la coroziune să fie cerută în plus față de grosimea rezultată din analiza structurală. Totuși, în cazul în care nu există un control al mediului, cum ar fi inertizarea în jurul tancului de marfă, sau în cazul în care marfa este de natură corozivă, Administrația sau organizația recunoscută care acționează în numele său poate solicita o toleranță corespunzătoare de coroziune.4.3.6. Un plan de inspecție/sondaj a sistemului de stocare a mărfii trebuie să fie elaborat și aprobat de către Administrație sau organizația recunoscută care acționează în numele său. Acest plan trebuie să identifice zonele care necesită examinarea lor în timpul inspecțiilor efectuate pe parcursul duratei de viață a sistemului de stocare a mărfii și, în mod special, în timpul efectuării tuturor inspecțiilor și a întreținerii necesare în cadrul exploatării pe baza cărora au fost selectați parametrii de proiectare a sistemului de stocare a mărfii. Sistemele de stocare a mărfii trebuie să fie proiectate, construite și echipate pentru a oferi mijloacele adecvate de acces la zonele care necesită examinarea, așa cum s-a indicat în planul de inspecție/sondaj. Sistemele de stocare a mărfii, inclusiv toate echipamentele interne corespunzătoare acestora, trebuie să fie proiectate și construite pentru a asigura siguranța în timpul operațiunilor, inspectării și întreținerii (a se vedea 3.5).4.4. Principii de siguranță aplicate sistemelor de stocare a mărfii4.4.1. Sistemele de stocare a mărfii trebuie să fie echipate cu o barieră secundară completă, etanșă la lichid care poate să rețină în condiții de siguranță toate scurgerile care ar putea să apară la trecerea prin bariera primară și, în ceea ce privește sistemul de izolație termică, să împiedice scăderea temperaturii structurii navei până la un nivel periculos.4.4.2. Totuși, dimensiunile și configurația sau dispunerea barierei secundare pot fi reduse în cazul în care un nivel echivalent de siguranță este demonstrat în conformitate cu cerințele de la 4.4.3. până la 4.4.5, după caz.4.4.3. Sistemele de stocare a mărfii, pentru care s-a stabilit că probabilitatea ca avaria structurală să evolueze într-o stare critică este extrem de scăzută, dar atunci când nu poate fi exclus riscul producerii scurgerilor prin bariera primară, trebuie să fie echipate cu o barieră secundară parțială și un mic sistem de protecție împotriva scurgerilor, capabil de manipularea și evacuarea scurgerilor în condiții de deplină siguranță. Acest dispozitiv trebuie să respecte următoarele cerințe:.1 evoluția avariei, care poate fi identificată în mod sigur înainte de a se transforma într-o stare critică (de exemplu prin detectarea gazelor sau inspecție), trebuie să se producă pe parcursul unei perioade de timp suficient de lungă pentru ca măsurile de remediere să poată fi luate; și.2 evoluția avariei, care nu poate fi identificată cu certitudine înainte de a se transforma într-o stare critică, trebuie să fie o evoluție anticipată pe o perioadă de timp care este mult mai mare decât durata de viață preconizată a tancului.4.4.4. Nicio barieră secundară nu este necesară în cazul sistemelor de stocare a mărfii, de exemplu la tancuri independente de tip C, unde probabilitatea producerii avariilor structurale și scurgerilor prin bariera primară este extrem de scăzută și poate fi neglijată.4.4.5. Nicio barieră secundară nu este necesară dacă temperatura mărfii la presiunea atmosferică este mai mare sau egală cu -10°C.4.5. Bariere secundare adaptate la tipurile de tancuri Barierele secundare adaptate la tipurile de tancuri definite la 4.21 până la 4.26 trebuie să fie dotate conform tabelului de mai jos:| Temperatura mărfii la presiunea atmosferică | Mai mare sau egală cu -10ºC | Între -10°C și -55°C | Mai mică de -55°C |
| Tip principal de tanc | Nu se prevede nici o barieră secundară | Corpul poate servi ca și barieră secundară | Barieră secundară distinctă dacă se prevede |
| Structural Cu membrană Cu semi-membrană Independent: - tip A - tip B - tip C | Tip de tanc neautorizat în mod normal1 Cu barieră secundară completă Cu barieră secundară completă2 Cu barieră secundară completă Cu barieră secundară parțială Nu se prevede nicio barieră secundară | ||
| Nota 1: În mod normal, o barieră secundară completă se prevede dacă mărfurile cu o temperatură la presiunea atmosferică situată sub -10°C sunt autorizate în conformitate cu prevederile de la 4.25.1. Nota 2: În cazul tancurilor cu semi-membrană care corespund din toate punctele de vedere prevederilor aplicabile tancurilor independente de tip B, cu excepția modului de susținere, Administrația poate, ca urmare a unei examinări speciale, să accepte o barieră secundară parțială. | |||
unde: fiecare tensiune dintre acestea trebuie să fie determinată în mod separat pornind de la componentele accelerației și de la componentele de deformare a corpului navei datorită încovoierii și torsiunii.4.18. Condiții de proiectare Toate situațiile relevante de avarie trebuie să fie luate în considerare în proiectare pentru toate ipotezele de încărcare relevante și condițiile de proiectare. Condițiile de proiectare sunt indicate în partea anterioară a acestui capitol, iar ipotezele de încărcare sunt prevăzute la 4.17.2.4.18.1. Condiția de proiectare finală Rezistența structurii se poate determina prin încercări sau analiză, în funcție de proprietățile elastice și plastice ale materialelor, utilizând o analiză simplificată a proprietăților elastice liniare sau prin intermediul prevederilor Codului.4.18.1.1. Deformarea plastică și flambajul trebuie să fie luate în considerare.4.18.1.2. Analiza trebuie să se bazeze pe valorile caracteristice ale sarcinii după cum urmează:| Sarcini permanente: | Valori preconizate |
| Sarcini de exploatare: | Valori specificate |
| Sarcini de mediu: | Pentru sarcinile de val: cea mai mare sarcină probabilă care se exercită pe parcursul a 10^8 întâlniri cu valul. |
unde: Valorile de mai sus trebuie să fie calculate conform prevederilor de la 4.17.3.4.18.1.5. Tensiunile admisibile pentru materiale altele decât acelea prevăzute de capitolul 6 trebuie să facă obiectul aprobării de către Administrație sau organizația recunoscută care acționează în numele său, pentru fiecare caz.4.18.1.6. Tensiunile pot fi limitate ulterior după analiza comportamentului la oboseală, analiza propagării fisurilor și criteriile de stabilitate.4.18.2. Condiții de proiectare privind comportamentul la oboseală4.18.2.1. Condiția de proiectare privind comportamentul la oboseală este condiția de proiectare cu privire la acumularea sarcinilor ciclice.4.18.2.2. Dacă se cere o analiză privind comportamentul la oboseală, efectul cumulat al solicitărilor la oboseală trebuie să corespundă următoarei formule: unde: n(i) - numărul ciclurilor de tensiune la fiecare nivel de tensiune pe durata de viață a tancului; N(i) - numărul ciclurilor până la rupere pentru nivelul de tensiune corespunzător, conform curbei Wohler (S-N); n(sarcină) - numărul ciclurilor de încărcare și descărcare pe durata de viață a tancului nu va fi mai mic de 1000*6). Ciclurile de încărcare și descărcare includ un ciclu de presiune complet și ciclu termic complet; *6) 1000 de cicluri care corespund în mod normal unei perioade de timp de exploatare de 20 ani. N(sarcină) - numărul ciclurilor până la rupere pentru solicitările la oboseală datorate încărcării și descărcării; și C(w) - rata maximă admisibilă a avariilor acumulate cauzate de oboseală. Avaria cauzată de oboseală trebuie să se bazeze pe durata de viață preconizată a tancului, dar să nu fie mai mică de 10^8 întâlniri cu valul.4.18.2.3. În cazul în care este necesar, sistemul de stocare a mărfii trebuie să fie supus unei analize a comportamentului la oboseală, luând în considerare toate solicitările la oboseală și combinațiile acestora pe durata de viață preconizată a sistemului de stocare a mărfii. Trebuie luate în considerare diferitele condiții de umplere.4.18.2.4.1. Curbele de calcul S-N utilizate în cadrul acestei analize trebuie să se aplice materialelor și sudurilor, detaliilor de construcție, procedurilor de fabricație și situațiilor aplicabile de tensiuni preconizate.4.18.2.4.2. Curbele S-N se bazează pe o probabilitate de 97,6% de supraviețuire corespunzătoare curbelor de medii minus 2 deviații standard a datelor experimentale până la ruperea finală. Utilizarea curbelor S-N derivate într-un mod diferit necesită ajustări ale valorilor acceptabile C(W) menționate la 4.18.2.7 până la 4.18.2.9.4.18.2.5. Analiza trebuie să se bazeze pe valorile caracteristice ale sarcinii după cum urmează:| Sarcini permanente: | Valori preconizate |
| Sarcini de exploatare: | Valori specificate sau istoricul specificat |
| Sarcini de mediu: | Istoricul valorilor preconizate pentru sarcini, dar nu mai puțin de 10^8 cicluri |
| Sarcini permanente: | Valori preconizate |
| Sarcini de exploatare: | Valori specificate |
| Sarcini de mediu: | Valori specificate |
| Sarcini accidentale: | Valori specificat sau valori preconizate |