CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 142 din 13 iulie 1866
CAROL IDin gratia lui Dumnedeu şi prin voinţa notionala Domn al Românilor;La toţi de facia şi viitori sanetate:Adunarea generală a Românii a adoptat în unanimitate şi Noi sanctionam ce urmează: + Titlul I + Articolul 1Principatele-Unite-Române constitue un singur Stat indivisibil, sub denumire de România. + Articolul 2Teritoriul României este nealienabil. Limitele Statului nu pot fi schimbate sau rectificate, de cat în virtutea unei legi. + Articolul 3Teritoriul României nu se poate colonisa cu populatiuni de ginta streina. + Articolul 4Teritoriul este împărţit în judeţe, judeţele în plasi, plasile în comune. Aceste divisiuni şi sub divisiuni, nu pot fi schibmate, sau rectificate de cat prin o lege. + Titlul II + Articolul 5Românii se bucura de libertatea consciintei, de libertatea invetamentului, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor. + Articolul 6Constitutiunea de facia şi celelalte legi relative la drepturile politice, determin, cari sînt, osebit, de calitatea de Roman, condiţiunile necesare pentru esercitarea acestor drepturi. + Articolul 7Însuşirea de Roman se dobandesce, se conserva şi se perde potrivit regulilor statornicite prin legile civile. Numai streinii de rituri crestine pot dobîndi impamentenirea. + Articolul 8Impamentenirea se da de puterea leegislativa. Numai impamentenirea asemenea pe strein cu Romanul pentru esercitarea drepturilor politice. + Articolul 9Romanul din orice Stat, fără privire către locul nascerei sele, dovedind lepadarea sa de protectiunea streina, poate dobîndi de îndată esercitarea drepturilor politice prin un vot al Corpurilor Legiuitore. + Articolul 10Nu exista în Stat nici o deosebire dee clasa. Toţi Românii sînt egali înaintea legei şi datori a contribui fără osebire la dările şi sarcinile publice. Ei singuri sînt admisibili în funcţiunile publice, civile şi militare. Legi speciale vor determina condiţiunile de admisibilitate şi de inaintare în funcţiunile Statului. Streinii, nu pot fi admişi în funcţiuni publice, de cat în casuri esceptionale şi anume statornicite de legi. + Articolul 11Toţi streinii aflatori pe pamentul României, se bucura de protectiunea data de legi persoanelor şi averilor în genere. + Articolul 12Tote privilegile, scutirile şi monopolurile de clasa, sînt oprite pentru tot-dăuna, în Statul Roman. Titlurile de nobleta streina, precum principi grafi, baroni, şi alte asemenea, ca contrarii vechiului asedemint al terei, sînt şi reman neadmise în Statul Roman. Decoratiunile streine, se vor purta de Români numai cu autorisarea Domnului. + Articolul 13Libertatea individuală este garantată. Nimeni nu poate fi urmărit de cat în casurile prevedute de legi şi după formele prevedute de ea. Nimeni nu poate fi oprit sau arestat afară de casul de vina veghiata, de cat în puterea unui mandat judecătoresc motivat şi care trebuie să i fia comunicat la momentul arestării sau cel mult în 24 ore după arestatiune. + Articolul 14Nimeni nu poate fi sustras în contra voinţei sele de la judecătorii ce i da legea. + Articolul 15Domiciliul este neviolabil. Nici o visitare a domiciliului nu se poate face de cat în casurile anume prevedute de legi şi potrivit formelor de ea prescrise. + Articolul 16Nici o pedepsa nu poate fi înfiinţată, nici aplicată de cat în puterea unei legi. + Articolul 17Nici o lege nu poate înfiinţa pedepsa confiscării averilor. + Articolul 18Pedepsa morţii nu se va putea reinfiinta, afară de casurile prevedute în Codul penal militar în timp de resbel. + Articolul 19Proprietatea de orice natura, precum şi tote creanţele asupra Statului, sînt sacre şi neviolabile. Nimeni nu poate fi espropriat de cat pentru causa de utilitate publică legalmentate, constatată, şi după o dreapta şi prealabilă despăgubire. Prin causa de utilitate publică urmează a se înţelege numai comunicatiunea şi salubritatea publică, precum şi lucrările de aperarea terei. Legile esistente privitore la alinierea şi lărgirea stradelor de prin comune, precum şi la malurile apelor ce curg prin sau pe lenga ele remen în vigore. Legi speciale vor regula procedura şi modul expropriatiunei. Libera şi neimpedicata întrebuinţare a rîurilor navigabile şi flotabile, a soselelor şi altor cai de comunicare este de domeniul public. + Articolul 20Proprietatea data teranilor prin legea rurală şi despăgubirea garantată proprietarilor prin acea lege nu vor putea fi nici odată atinse. + Articolul 21Libertatea consciintei este absolută. Libertatea tutulor cultelor este garantată întru cat însă celebratiunea lor nu aduce o atingere ordinei publice sau bunelor moravuri. Religiunea ortodoxa a resaritului este religiunea dominantă a Statului român. Biserica ortodoxa română este şi remane neaternata de orice chiriarhie streina, pastrandusi însă unitatea cu biserica ecumenica a resaritului în privinta dogmelor. Afacerile spirituale, canonice şi disciplinare ale bisericei ortodoxe Române, se vor regula de o singura autoritate sinodala centrala, conform unei legi speciale. Mitropolitii şi episcopii eparhioti ai bisericei ortodoxe române sînt aleşi după modul ce se determina prin o lege specială. + Articolul 22Actele Statului civil sînt de atributiunea autorităţii civile. Întocmirea acestor acte va trebui sa proceda în tot-dăuna benedictiunea religiosa care pentru căsătorii va fi obligatore, afară de casurile ce se vor prevedea prin anume lege. + Articolul 23Invetamentul este liber. Libertatea invetamentului este garantată întru cat esercitiul ei nu ar atinge bunele moravuri sau ordinea publică. Represiunea delictelor este regulată numai prin lege. Se vor înfiinţa treptat, şcoli primare în tote comunele României. Invetatura în scolele Statului se da fără plata. Invetatura primara va fi obligatorie pentru ţinerii Români, pretutindeni unde se vor afla instituite şcoli primare. O lege specială va regula tot ce priveşte invetamantul public. + Articolul 24Constitutiunea garanteza tuturor libertatea de a comunică şi publică ideile şi opiunile lor prin graiu, prin scris şi prin presa, fiecare fiind respundetor de abusul acestor libertăţi în casurile determinate prin Codicele penal, care în acesta privinta se va revisui şi completa, fără însă a se putea restringe dreptul de sine, sau a se înfiinţa o lege esceptionala. Delictele de presa sînt judecate de juriu. Nici censura, nici o alta măsura preventivă pentru aparitiunea, vinderea sau distribuţiunea ori-carei publicaţiuni nu se va putea reinfiinta. Pentru publicaţiuni de jurnale nu este nevoe de autorisatiunea prealabilă a autorităţii. Nici o cauţiune nu se va cere de la diaristi, scriitori, editori, tipografi şi litografi. Presa nu va fi supusă nici o dată sub regimul avertismentului. Nici un jurnal sau publicaţiune nu va putea fi suspendate sau suprimate. Autorul este respundetor pentru scrierile sele, era în lipsa autorului sînt respundetori sau girantul sau editorul. Veri ce jurnal trebuie să aibă un girant responsabil care să se bucure de drepturile civile şi politice. + Articolul 25Secretul scrisorilor şi al depeselor telegrafice este neviolabil. O lege va determina responsabilitatea agenţilor guvernului pentru violarea secretului scrisorilor şi depeselor încredinţate poştei şi telegrafului. + Articolul 26Românii au dreptul d-a de aduna pacinici şi fără arme, conformându-se legilor cari regulează esercitarea acestui drept, pentru a tracta tot felul de cesiuni întru acesta nu este trebuinta de autorisatiune prealabilă. Acesta dispositiune nu se va aplica şi întrunirilor în loc deschis, cari sînt cu totul spuse legilor politienesci. + Articolul 27Românii au dreptul a se asocia, conformându-se legilor cari regulează esercitiul acestui drept. + Articolul 28Fiecare are dreptul d-a se adresa la autorităţile publice prin petitiuni subsrise de către una sau mai multe persoane, neputend însă petitiona de cat în numele subscrisilor. Numai autorităţile constituite au dreptul de a adresa petitiuni în nume colectiv. + Articolul 29Nici o autorisatiune prealabilă nu este necesară pentru a se esercita urmăriri contra funcţionarilor publici pentru factele administraţiunei lor de părţile vetamate, remaind încă neatinse regulile speciale statornicite în privinta ministrilor. Casurile şi modul urmăririi se vor regula prin anume lege. Dispositiuni speciale în condicele penal vor determina penalităţile prepuitorilor. + Articolul 30Nici un Roman fără autorisatiunea guvernului nu poate intră în serviciul unui Stat fără ca însuşi prin acesta să-şi perda naţionalitatea. Estradarea refugiatilor politici este oprită. + Titlul III + Articolul 31Tote puterile Statului emana de la natiune care nu le poate esercita decât numai prin delegaţiune şi după principiile şi regulile asedete în Constitutiunea de facila. + Articolul 32Puterea legislativă se esercita colectiv de către Domn şi representatiunea naţionala. Representatiunea naţionala se împarte în duoe Adunări: Senatul şi Adunarea deputaţilor. Ori-ce lege cere învoirea a căror trele ramuri ale puterii legiuitoare. Nici o lege nu poate fi supusă sanctiunei Domnului de cat după ce va fi discutat şi votat liber de majoritatea ambelor Adunări. + Articolul 33Iniţiativa legilor este data fie-căreia din cele trei ramure ale puterei legislative. Totuşi orice lege relativă la veniturile şi cheltuelile Statului s-au la contingentul armatei, trebuie să fiee votată mai anteiu de Adunarea deputaţilor. + Articolul 34Interpretatiunea legilor cu drept de autoritate, se face numai de puterea legiuitoare. + Articolul 35Puterea esecutiva este încredinţată Domnului, care o esercita în modul regulat prin Constitutiune. + Articolul 36Puterea judecătorească se esercita de Curţi şi Tribunale. Hotărîrile şi sentinţele lor se pronuncia în virtutea legei şi se esecuta în numele Domnului. + Articolul 37Interesele esclusive judeţene sau comunale se regulează de către consiliurile judeţene sau comunale după principiile asedete prin Constitutiune şi prin legi speciale. + Capitolul 1 Despre representarea naţionala + Articolul 38Membrii amândurora Adunărilor represinta naţiunea, era nu numai judeţul sau localitatea care i-a numit. + Articolul 39Şedinţele Adunărilor sînt publice. Cu tote aceste fiecare Adunare se formează în comitet secret, după cererea preşedintelui sau a dece membri. Ea decide în urma cu majoritate absolută deca şedinţa trebuie redeschisă în public asupra aceluias obiect. + Articolul 40Fiecare din Adunări verifica titlurile membrilor sei şi judeca contestaţiunile ce se ridica în acesta privinta. + Articolul 41Nimeni nu poate fi tot-o-data membru al uneia şi al celei-alte Adunări. + Articolul 42Membrii uneia sau celei-alte Adunări numiţi de Guvern într-o funcţiune salariata, pe care o primesc, încetează de a fi deputaţi şi nu-şi reiau esercitiul mandatului lor de cat în virtutea unei noua alegeri. Aceste dispositiuni nu se aplică ministrilor. Legea electorală determina incompatibilităţile. + Articolul 43La fiecare sesiune, Adunarea deputaţilor îşi numesce preşedintele, vice-preşedinţii şi compune biuroul seu. + Articolul 44Senatul alege din sinul seu pe Preşedintele şi pe ce duoi Vice-Presedinti ai sei, cum şi pe cei-alţi Membrii ai Biroului seu. + Articolul 45Ori-ce resolutiune este luată cu majoritatea absolută a sufragelor, afară de cea ce se va statornici prin regulamentele Adunarei în privinta alegerilor şi presentatiunilor. În cas de impartela a voturilor propositiunea în deliberatiune este respinsă. Nici una din Adunări nu poate lua ua resolutiune deca majoritatea Mambrilor sei nu se gesesce întrunită. + Articolul 46Voturile se dau prin sculare şi şedere, prin viu graiu sau prin scrutin secret. Un project de lege nu poate fi adoptat de cat după ce s-a votat articol cu articol. + Articolul 47Fie care din Adunări are dreptul de ancheta. + Articolul 48Adunările au dreptul de a amenda şi de a despărţi în mai multe părţi articolele şi amendamentele propuse. + Articolul 49Fie care membru al Adunărilor are dreptul a adresa Ministrilor interpelări. + Articolul 50Oricine are dreptul a adresa petitiuni Adunărilor prin midlocirea biuroului sau a unuia din membrii sei. Fie care din Adunări are dreptul de a tramite Ministrilor petitiunile ce-i sînt adresate. Miniştrii sînt datori a da esplicatiuni asupra coprinderii lor ori de câte ori Adunările ar cere-o. + Articolul 51Nici unul din membrii uneia sau celei-alte Adunări nu poate fi urmărit sau prigonit pentru opiniunile şi voturile emise de densul în cursul esecritiului mandatului seu. + Articolul 52Nici un membru al uneia sau celei-alte Adunări, nu poate în timpul sesiunei, să fie nici urmărit, nici arestat în materie de represiune, de cat cu autorisatiunea Adunării din care face parte, afară de casul de vina vedita. Detenţiunea sau urmărirea unui membru al uneia sau celei-alte Adunări este suspendată în tot timpul sesiunei, deca Adunarea o cere. + Articolul 53Fiecare Adunare determina prin regulamentul seu, modul după care ea îşi esercita atribuţiunile. + Articolul 54Fiecare din Adunări delibereza şi iau resolutiunile lor separate, afară de casurile anume specificate în Constitutiunea de facia. + Articolul 55Fiecare din ambele Adunări are dreptul esclusiv, de a esercita propria sea poliţie prin Preşedintele ei, care singur, după încuviinţarea Adunării, poate da ordin guardei de serviciu. + Articolul 56Nici o putere armata nu se poate pune la uşile sau în jurul uneia sau alteia din Adunări, fără învoirea ei.SECŢIUNEA I: Despre adunarea deputaţilor + Articolul 57Adunarea deputaţilor se compune de deputaţi aleşi în modul indicat mai jos: + Articolul 58Corpul electoral este împărţit în fiecare judeţ, în patru colegiuri. + Articolul 59Fac parte din anteiul colegiu acei cari au venitu fonciar de 300 galbeni în sus. + Articolul 60Fac parte din al duoilea colegiu, acei cari au un venit fonciar de 300 galbeni în jos pene la 100 inclusiv. + Articolul 61Fac parte din al treilea colegiu al oraşelor, comercientii şi industrialii cari plătesc către Stat o dare de 80 lei. Sînt scutiţi de cens în acest colegiu, tote profesiunile liberale, oficerii în retragere, profesorii şi pensionării Statului. + Articolul 62Aceste trei colegiuri aleg direct: Cele duoe d-anteiu câte un deputat fie-care, era cel de al treilea, precum urmează: Bucuresci sese; Iaşi patru; Craiova, Galaţi, Ploesci, Focsani, Barlad, Botosani câte trei; Pitesci, Bacau, Brăila, Roman, Turnu-Severin câte duoi; era cele alte câte unul; peste tot cinci-deci şi opt. Tote oraşele unui district formează un singur colegiu cu oraşul de reşedinţa. + Articolul 63Fac parte din colegiul al patrulea toţi aceia cari plătesc o dare către stat ori cat de mica şi care nu intră în nici una din categoriile de mai sus. Acest colegiu alege la al duoilea grad un deputat de district. + Articolul 64Censul nu se poate dovedi de cat prin rolul de contributiune, chitanţele sau avertismentele din partea implinitorilor de dări pe anul încetat şi pe anul corent. + Articolul 65Legea electorală hotarasce tote cele-alte condiţiuni cerute de la alegatori precum şi mersul operaţiunilor electorale. + Articolul 66Spre a fi eligibil trebuie: a) A fi Roman de nascere, sau a fi primit marea impamentenire. b) A se bucura de drepturile civile şi politice. c) A avea versta de duoe-deci şi cinci ani împliniţi. d) A fi domiciliat în România. Legea electorală va determina incapacităţile. + Articolul 67Membrii Adunarei deputaţilor sînt aleşi pentru patru ani.SECŢIUNEA II: Despre senat + Articolul 68Membrii senatului se aleg câte duoi de fiecare judeţ: unul de colegiul anteiu compus-de proprietarii de fonduri rurale din judeţ cari au un venit fonciar de trei sute galbeni cel pucin; cel-alt de al duoilea colegiu al oraşelor resedinte compus din proprietarii de nemiscatore avend un venit fonciar de 300 galbeni în jos, conform art. 70. Venitul se dovedeece prin rolurile de contributiune. + Articolul 69Aceste duoe colegiuri voteza separat şi aleg fiecare câte un representant la Senat. + Articolul 70În oraşele unde nu s-ar găsi un numer de 100 alegatori pentru a forma cel d-al duoilea colegiu, acest număr se va completa cu proprietarii judeţului, posedannd un venit fonciar între 300 şi 100 galbeni, preferîndu-se pururea cei mai greu impusi şi orasanii asupra proprietarilor de moşii. + Articolul 71Deca între cei mai greu impusi ar fi mai mulţi cu acelaşi venit, şi deca prin numerul lor ei ar coversi pe cel cerut pentru completarea colegiului, eliminarea prisosului se va face prin tragere la sorţi. + Articolul 72Legea electorală determina cele alte condiţiuni cerute de la alegatori, precum şi mersul operaţiunilor electorale. + Articolul 73Universităţile din Iaşi şi Bucuresci tramite fiecare câte un membru la Senat, ales de profesorii universitatei respective. + Articolul 74Spre a putea fi ales la Senat este nevoe:1) A fi Roman de nascere sau naturalisat.2) A se bucura de drepturile civile şi politice.3) A fi domiciliat în România.4) A avea vîrsta de 40 ani.5) A avea un venit de orice natura de 800 galbeni, dovedit în modul prevedut de Art. 64. + Articolul 75Sînt dispensaţi de acest cens: a) Preşedinţii sau Vice-preşedinţii ai vre unei Adunări legislative. b) Deputaţii cari au făcut parte din trei sesiuni. c) Generalii. d) Colonelii ce au o vechime de trei ani. e) Cei ce au fost Miniştri sau agenţi diplomatici ai terei. f) Cei ce vor fi ocupat în timp de un an funcţiunile de President de Curte, de Procuror General, de Consilier la Curtea de Casatiune. g) Cei cu diploma de doctorat sau de licenţiat de orice specialitate cari în timp de sese ani vor fi esercitat profesiunea lor. + Articolul 76Vor fi de drept membri ai Senatului:1) Moştenitorul Tronului la versta de 18 ani, însă el nu va avea vot deliberativ de cat la versta de 25 ani.2) Mitropolitii şi episcopii eparhioti. + Articolul 77Membrii Senatului nu primesc nici o donatiune nici indemnitate. + Articolul 78Membrii Senatului se aleg pe 8 ani şi se inoesc pe jumătate la fiecare patru ani prin tragere la sorţi a unui membru de fiecare judeţ. + Articolul 79Membrii esiti sînt reeligibili. + Articolul 80La cas de disolutiune Senatul se reinoesce în întregul său. + Articolul 81Ori-ce întrunire a Senatului afară de timpul sesiunei Adunarei deputaţilor este nulă de fel + Capitolul 2 Despre Domn şi MiniştriSECŢIUNEA I: Despre Domn + Articolul 82Puterile constituţionale ale Domnului sînt ereditare, în linie coboritore directa şi legitima a Mariei Sele Principelui Carol I. de Hohenzollern Sigmaringen, din bărbat în bărbat prin ordinul de primogenitura şi cu esclusiunea perpetua a femeilor şi coboritorilor lor. Coboritorii Mariei Sele vor fi crescuti în religiunea ortodoxa a resaritului. + Articolul 83În lipsa de coborîtori în linie barbatesca ai Mariei Sele Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, succesiunea Tronului se va cuveni celui mai în vîrsta dintre fraţii sei sau coboritorilor acestora, după regulile statornicite în articolul precedent. Deca nici unul d-între fraţii sau coboritorii lor nu s-ar mai găsi în viaţa, sau ar declara mai dinainte, că nu primesc Tronul, atunci Domnitorul va putea numi succesorul seu dintr-o dinastie suverana din Europa cu primirea representatiunei naţionale, data în forma prescrisă de art. 84Deca nici una nici alta nu va avea loc, Tronul este vacant. + Articolul 84La cas de vacanta a Tronului ambele Adunări se întrunesc de îndată într-o singura Adunare, chiar fără convocatiune, şi cel mai tardiu pene în opt dile de la întrunirea lor, aleg un Domn dintr-o dinastie suverana din Europa occidentala. Presenta a trei pătrimi din membri cari compun fia-care din ambele Adunări, şi majoritatea de duoe treimi a membrilor presenti sînt necesare pentru a se putea procede la acesta alegere. La cas cînd Adunarea nu se va fi făcut în termenul mai sus prescris, atunci în a noua di la amedi, Adunările întrunite vor pasi la alegere ori-care ar fi numerul membrilor presenti şi cu majoritate absolută a voturilor. Deca Adunările s-ar afla disolvate în momentul vacantei Tronului, se va urma după modul prescris la art. următor. În timpul vacantei Tronului, Adunările întrunite vor numi o Locotenenta Domnesca compusa din trei persoane care va esersita puterile Domnesci pene la suirea Domnului pe Tron. În tote casurile mai sus aretate votul va fi secret. + Articolul 85La moartea Domnului, Adunările se întrunesc chiar fără convocatiune, cel tardiu 10 dile după declararea mortei. Dacă din intemplare ele au fost disolvate mai-nainte, şi convocatiunea lor a fost otarita în actul de disolvare pentru o epoca în urma celor 10 dile, atunci Adunările cele vechi se aduna pena la întrunirea acelora cari au a le înlocui. + Articolul 86De la data mortei Domnului şi pînă la depunerea juramentului a succesorului seu la Tron, puterile constituţionale ale Domnului sînt esercitate în numele poporului Roman de miniştri intruniti în consiliu şi sub a lor responsabilitate. + Articolul 87Domnul este major la versta la 18 ani implinti. La suirea Sa pe Tron, el va depune mai inteiu în sinul Adunărilor întrunite următorul jurament: "Jur de a păzi Constitutiunea şi legile poporului Roman, d-a menţine drepturile lui naţionale şi integritatea teritoriului." + Articolul 88Domnul în viaţa fiind, poate numi o Regenta compusa de trei persoane, care după mortea Domnului sa esercite puterile Domnesci în timpul minoritatei succesorului Tronului. Acesta numire se va face cu primirea representatiunei naţionale, data în forma prescrisă la art. 84 din Constitutiunea de facia. Regenta va esecuta tot de o dată şi tutela succesorului Tronului, în timpul minorităţii acestuia. Deca la mortea Domnului, Regenta nu s-ar găsi numita şi succesorul Tronului ar fi minor, ambele Adunări întrunite vor numi o Regenta, procedând după formele prescrise la art. 48 din Constitutiunea de facia. Membrii regentei nu intră în funcţiune de cat după ce vor fi depus solemn, înaintea ambelor Adunări întrunite juramentul prescris prin art. 87 din Constitutiunea de facia. + Articolul 89Deca Domnul se afla în imposibilitate de a domni, Miniştrii, după ce au constat legalmente acesta imposibilitate, convoc îndată Adunările. Acestea aleg Regenta care va forma şi tutela. + Articolul 90Nici o modificatiune nu se poate face Constitutiunei în timpul Regentei. + Articolul 91Domnul nu va putea fi tot-de-uadata şi şeful unui alt Stat fără consimtimentul Adunărilor. Nici una din Adunări nu poate delibera asupra acestui obiect, deca nu vor fi presenti cel pucin duoe treimi din membrii cari le compun şi otararea nu se poate lua decât cu duoe treimi din voturile Membrilor de facia. + Articolul 92Persona Domnului este neviolabila. Miniştrii lui sînt respundetori. Nici un act al Domnului nu poate avea tărie deca nu va fi contra-semnat de un Ministru care prin acesta chiar devine respundetor de acel act. + Articolul 93Domnul numescesi revoca pe Miniştrii sei. El sancţioneaza şi promulga legile. El poate refusa sancţiunea sa. El are dreptul de amnistie în materie politica. Are dreptul de a erta sau micşora pedepsele în materii criminale; afară de cea ce se statornicesce în privirea Ministrilor. El nu poate suspenda cursul urmăririi sau al judecatei, nici a interveni prin nici un mod în administraţia justiţiei. El numesce sau confirma în tote funcţiunile publice. El nu poate crea o noua funcţiune fără o lege specială. El face regulamente necesare pentru esecutarea legilor fără sa pota vre-uadata modifica sau suspende legile şi nu poate scuti pe nimeni de esecutarea lor. El este capul puterei armate. El conferă gradurile militare în conformitate cu legea. El va conferă decoratiunea română conform unei anume legi. El are dreptul de a bate moneda, conform unei legi speciale. El inchea cu Statele streine Convenţiunile necesare pentru comerciu, navigaţiune şi alte asemenea; însă ca pentru ca aceste acte să aibă autoritate indatoritore, trebuie mai inteiu a fi supuse puterei legislative şi aprobate de ea. + Articolul 94Legea fixeza lista civilă pentru durata fie-caria Domnii. + Articolul 95La 15 Noembre al fie-cărui an, Adunarea deputaţilor şi Senatul se întrunesc fără convocatiune, deca Domnul nu le-au convocat mai înainte. Durata fie-carii sesiuni este de trei luni. La deschiderea sesiunei, Domnul espune prin un Mesagiu starea terei, la care Adunările fac respunsurile lor. Domnul pronuncia închiderea sesiunei. El are dreptul de a convoca în sesiune estraordinara Adunările. El are dreptul de a disolva ambele Adunări de odată sau numai una din ele. Actul de disolvare trebuie să contie convocatiunea alegătorilor pene în duoe luni de dile şi a Adunărilor pene în trei luni. Domnul poate amana Adunările; ori cum, amânarea nu poate esceda termenul de o luna, nici a fi reînnoită în aceia-şi sesiune fără consimtimentul Adunărilor. + Articolul 96Domnul nu are alte puteri de cat acele date lui prin Constitutiune. + Capitolul 2 Despre Miniştri + Articolul 97Nu poate fi Ministru de cat cel care este Roman din nascere, sau cel care a dobendit impamentenire. + Articolul 98Nici un membru al familiei Domnitore nu poate fi ministru. + Articolul 99Deca miniştri nu ar fi membri ai Adunărilor ei pot lua parte la desbaterea legilor, fără a ave însă şi dreptul de a vota. La desbaterile Adunărilor presenta cel pucin a unui Ministru e necesară. Adunările pot esige presenta Ministrilor la deliberaţiunile lor. + Articolul 100În nici un cas ordinul verbal sau în scris al Domnului nu poate apara pe un Ministru de răspundere. + Articolul 101Fiecare din ambele Adunări precum şi Domnul au dreptul de a acusa pe Miniştri şi ai tramite dinaintea Înaltei Curţi de Casatiune şi justiţie, care singura în secţiuni unite este în drept a-i judeca, afară de cele ce se vor statua prin legi în ceea ce privesce esercitiul acţiunii civile şi delictele comise de Miniştrii, afară de esercitiul functiunei lor. Punerea sub acusatiune a Ministrilor, nu se poate rosti de cat prin majoritate de duoe treimi a membrilor de facia. O lege presentata la cea d-anteiu sesiune, va determina casurile de responsabilitate, pedepsele aplicabile Ministrilor şi modul de urmărire în contra lor, atît în privirea acusatiunei admisă de representatiunea naţionala, cat şi în privirea urmăririi din partea părţilor lesate.Acusatiunea pornită de representatiunea naţionala contra Ministrilor, se va sustinea de ea însăşi. Urmărirea pornită de Domn, se va face prin ministerul public. + Articolul 102Pene se va face legea preveduta în art. precedent, Înaltă Curte de Casatiune şi justiţie, are puterea de a caracterisa delictul şi de a determina pedepsa. Pedepsa însă nu va putea fi mai mare de cat detenţiunea, fără prejudiciul casurilor anume prevedute de legile penale. + Articolul 103Domnul nu poate să erte, sau sa micşoreze pedepsa hotărâtă Ministrilor de către Înaltă Curte de Casatiune şi de Justiţie de cat numai după cererea Adunarei care l-ar fi pus în acusatiune. + Capitolul 3 Despre puterea judecatoresca + Articolul 104Nici ua juridictiune nu se poate înfiinţa de cat în puterea unei anume legi. Comisiuni şi tribunale estra-ordinare nu se pot crea sub nici un fel de numire, şi sub nici un fel de cuvent. Pentru întregul Stat român este ua singura Curte de casatiune. + Articolul 105Juriul este statornicit în tote meteriile criminale şi pentru delictele politice şi de presa. + Capitolul 4 Despre institutiunile judeţene şi comunale + Articolul 106Institutiunile judeţene şi comunale sînt regulate de legi. + Articolul 107Aceste legi vor avea de basa decentralisarea administrtiunei mai completa şi independinta comunală. + Titlul V + Articolul 108Ori-ce imposit este asedet numai în folosul Statului, judeţului sau comunei. + Articolul 109Nici un imposit al Statului, nu se poate stabili şi percepe decât numai în puterea unei legi. + Articolul 110Nici o sarcina, nici un imposit judeten nu se poate aseda de cat cu învoirea consiliului judeten. Nici o sarcina, nici un imposit comunal nu se poate pune de cat cu consimtimentul consiliului comunal. Impositele votate de consiliile judeţene şi comunale trebuie să primească confirmatiunea puterei legiuitore şi întărirea Domnului. + Articolul 111Nu se pot statornici privilegiuri în meterii de imposit. Nici o esceptiune sau micşorare de imposit nu se poate statornici de cat printr-o lege. + Articolul 112Nici un fond pentru pensiuni sau gratificatiuni în sarcina tesaurului public nu se pot acorda de cat în virtutea unei legi. + Articolul 113În fiecare an Adunarea deputaţilor inchea socotelile în voteza bugetul. Tote veniturile sau cheltuelile Statului trebuiesc trecute în buget şi în socoteli. Bugetul se va presenta, tot-dăuna cu un an înainte de punerea lui în aplicare, Adunarei deputaţilor şi nu va fi definitiv de cat după ce se va vota de densa şi sanctiona de Domn. Deca bugetul nu se voteza în timp util, puterea esecutiva va indestula serviciile publice după bugetul anului precedent, fără a putea merge cu acel buget mai mult de un an peste anul pentru care a fost votat. + Articolul 114Regularea definitivă a socotelilor trebuie să fie presentata Adunarei cel mai tardiu în termen de duoi ani de la incheerea fiecărui esercitiu. + Articolul 115Legile de finance se publică în Monitorul Oficial ca şi cele-alte legi şi regulamente de administraţiune publică. + Articolul 116Pentru tota România este ua singura Curte de compturi. + Articolul 117Diferitele fonduri provenite pene acum din case speciale şi de care guvernul dispune sub diferite titluri, trebuie să fie coprinse în budgetul general al veniturilor Statului. + Titlul V + Articolul 118Tot Romaanul face parte sau din armata regulată, sau din militii, sau din garda cetatenesca, conform legilor speciale. + Articolul 119Militarilor nu se pot lua gradurile, onorele şi pensiunile, de cat numai în virtutea unei sentinţe judecatoresci şi în casurile determinate de lege. + Articolul 120Contingentul armatei se votează pe fiecare an. Legea care fixeza acest contingent, nu poate avea tărie pe mai mult de cat pe un an. + Articolul 121Garda cetateana este mantinuta în Statul României. Organisatiunea ei eeste regulată de ua lege specială. + Articolul 122Numai în virtutea unei legi, se va putea mobilisa garda cetatenesca. + Articolul 123Nici ua trupa streina nu va putea fi admisă în serviciul Statului, nici ocupa teritoriul României, nici trece pe el de cat în puterea unei anume legi. + Titlul VI + Articolul 124Colorile Principatelor-Unite urmeza a fi Albastru, Galben şi Roşu. + Articolul 125Oraşul Bucuresci este capitala Statului Roman şi reşedinţa guvernului. + Articolul 126Nici un jurament nu se poate impune cuiva de cat în puterea unei legi care hotarasce şi formula lui. + Articolul 127Nici ua lege, nici un regulament de administraţiune generală, judetena sau comunală nu pot fi indatoratore de cat după ce se publică în chipul otarat de lege. + Articolul 128Constitutiunea de facia nu poate fi suspendată nici în total, nici în parte. + Titlul VII + Articolul 129Puterea legiuitoare are dreptul de a declara ca este trebuinta a se supune revisiunei dispositiunile din Constitutiune anume aretate. După acesta declaraţiune, citită de trei ori din 15 în 15 dile în şedinţa publică şi primită de ambele Adunări, acestea sînt disolvate de drept şi se convoca altele în termenul prescris de art. 95. Adunările cele noui proced în acord cu Domnul la modificarea punturilor supuse revisiunei. În acest cas Adunările nu pot delibera deca cel pucin duoe treimi a membrilor din cari se compun nu sînt presenti, şi nici ua schimbare nu se poate adopta deca nu va întruni cel pucin duoe treimi ale voturilor. + Titlul VIII + Articolul 130Din diua punerei în vigore a Constitutiunei de facia sînt abrogate tote dispositiunile de legi, decrete şi reglemente şi alte acte contrarii cu cele asedete de ea. + Articolul 131Consiliul de Stat va inceta dea esista îndată ce se va vota legea menita a prevedea autoritatea chiamata de a-l înlocui în atribuţiunile sele. Curtea de casatiune va pronuncia ca şi în trecut asupra conflictelor de atributiuni. + Articolul 132Se vor face în cel mai scurt timp legi speciale privitore la objectele urmatore:1) Asupra decentralisarei administrative.2) Asupra responsabilitatei ministrilor şi celor alţi Agenţi ai puterei esecutive.3) Asupra mesurelor celor mai nemerite pentru a stavili abusul cumulului.4) Asupra modificării legei pensiunilor.5) Asupra condiţiunilor de admisibilitate şi de inaintare în funcţiunile administraţiunei publice.6) Asupra desvoltarei căilor de comunicatiune.7) Asupra esploatarii minelor şi pădurilor.8) Asupra fluviilor şi rîurilor navigabile sau flotabile.9) Asupra organisatiunei armatei, drepturilor de inaintare, de retragere şi asupra diferitelor positiuni ale oficerilor.10) Asupra justiţiei militare. Se vor revisui tote codicele şi legile esistente spre a se pune în armonie cu Constitutiunea de facia. + Articolul 133Nealienabilitatea pamenturilor foştilor clacasi în timpul de 20 ani prevedut prin legea rurală, este mantinuta. Promulgăm acesta lege, ordonăm ca ea să fie investită cu sigiliul Statului şi publicată în Monitor. Dat în Bucuresci, în 30 Iuniu, anul 1866. CAROL──────────────
| EMITENT |
CAROL IDin gratia lui Dumnedeu şi prin voinţa notionala Domn al Românilor;La toţi de facia şi viitori sanetate:Adunarea generală a Românii a adoptat în unanimitate şi Noi sanctionam ce urmează: + Titlul I + Articolul 1Principatele-Unite-Române constitue un singur Stat indivisibil, sub denumire de România. + Articolul 2Teritoriul României este nealienabil. Limitele Statului nu pot fi schimbate sau rectificate, de cat în virtutea unei legi. + Articolul 3Teritoriul României nu se poate colonisa cu populatiuni de ginta streina. + Articolul 4Teritoriul este împărţit în judeţe, judeţele în plasi, plasile în comune. Aceste divisiuni şi sub divisiuni, nu pot fi schibmate, sau rectificate de cat prin o lege. + Titlul II + Articolul 5Românii se bucura de libertatea consciintei, de libertatea invetamentului, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor. + Articolul 6Constitutiunea de facia şi celelalte legi relative la drepturile politice, determin, cari sînt, osebit, de calitatea de Roman, condiţiunile necesare pentru esercitarea acestor drepturi. + Articolul 7Însuşirea de Roman se dobandesce, se conserva şi se perde potrivit regulilor statornicite prin legile civile. Numai streinii de rituri crestine pot dobîndi impamentenirea. + Articolul 8Impamentenirea se da de puterea leegislativa. Numai impamentenirea asemenea pe strein cu Romanul pentru esercitarea drepturilor politice. + Articolul 9Romanul din orice Stat, fără privire către locul nascerei sele, dovedind lepadarea sa de protectiunea streina, poate dobîndi de îndată esercitarea drepturilor politice prin un vot al Corpurilor Legiuitore. + Articolul 10Nu exista în Stat nici o deosebire dee clasa. Toţi Românii sînt egali înaintea legei şi datori a contribui fără osebire la dările şi sarcinile publice. Ei singuri sînt admisibili în funcţiunile publice, civile şi militare. Legi speciale vor determina condiţiunile de admisibilitate şi de inaintare în funcţiunile Statului. Streinii, nu pot fi admişi în funcţiuni publice, de cat în casuri esceptionale şi anume statornicite de legi. + Articolul 11Toţi streinii aflatori pe pamentul României, se bucura de protectiunea data de legi persoanelor şi averilor în genere. + Articolul 12Tote privilegile, scutirile şi monopolurile de clasa, sînt oprite pentru tot-dăuna, în Statul Roman. Titlurile de nobleta streina, precum principi grafi, baroni, şi alte asemenea, ca contrarii vechiului asedemint al terei, sînt şi reman neadmise în Statul Roman. Decoratiunile streine, se vor purta de Români numai cu autorisarea Domnului. + Articolul 13Libertatea individuală este garantată. Nimeni nu poate fi urmărit de cat în casurile prevedute de legi şi după formele prevedute de ea. Nimeni nu poate fi oprit sau arestat afară de casul de vina veghiata, de cat în puterea unui mandat judecătoresc motivat şi care trebuie să i fia comunicat la momentul arestării sau cel mult în 24 ore după arestatiune. + Articolul 14Nimeni nu poate fi sustras în contra voinţei sele de la judecătorii ce i da legea. + Articolul 15Domiciliul este neviolabil. Nici o visitare a domiciliului nu se poate face de cat în casurile anume prevedute de legi şi potrivit formelor de ea prescrise. + Articolul 16Nici o pedepsa nu poate fi înfiinţată, nici aplicată de cat în puterea unei legi. + Articolul 17Nici o lege nu poate înfiinţa pedepsa confiscării averilor. + Articolul 18Pedepsa morţii nu se va putea reinfiinta, afară de casurile prevedute în Codul penal militar în timp de resbel. + Articolul 19Proprietatea de orice natura, precum şi tote creanţele asupra Statului, sînt sacre şi neviolabile. Nimeni nu poate fi espropriat de cat pentru causa de utilitate publică legalmentate, constatată, şi după o dreapta şi prealabilă despăgubire. Prin causa de utilitate publică urmează a se înţelege numai comunicatiunea şi salubritatea publică, precum şi lucrările de aperarea terei. Legile esistente privitore la alinierea şi lărgirea stradelor de prin comune, precum şi la malurile apelor ce curg prin sau pe lenga ele remen în vigore. Legi speciale vor regula procedura şi modul expropriatiunei. Libera şi neimpedicata întrebuinţare a rîurilor navigabile şi flotabile, a soselelor şi altor cai de comunicare este de domeniul public. + Articolul 20Proprietatea data teranilor prin legea rurală şi despăgubirea garantată proprietarilor prin acea lege nu vor putea fi nici odată atinse. + Articolul 21Libertatea consciintei este absolută. Libertatea tutulor cultelor este garantată întru cat însă celebratiunea lor nu aduce o atingere ordinei publice sau bunelor moravuri. Religiunea ortodoxa a resaritului este religiunea dominantă a Statului român. Biserica ortodoxa română este şi remane neaternata de orice chiriarhie streina, pastrandusi însă unitatea cu biserica ecumenica a resaritului în privinta dogmelor. Afacerile spirituale, canonice şi disciplinare ale bisericei ortodoxe Române, se vor regula de o singura autoritate sinodala centrala, conform unei legi speciale. Mitropolitii şi episcopii eparhioti ai bisericei ortodoxe române sînt aleşi după modul ce se determina prin o lege specială. + Articolul 22Actele Statului civil sînt de atributiunea autorităţii civile. Întocmirea acestor acte va trebui sa proceda în tot-dăuna benedictiunea religiosa care pentru căsătorii va fi obligatore, afară de casurile ce se vor prevedea prin anume lege. + Articolul 23Invetamentul este liber. Libertatea invetamentului este garantată întru cat esercitiul ei nu ar atinge bunele moravuri sau ordinea publică. Represiunea delictelor este regulată numai prin lege. Se vor înfiinţa treptat, şcoli primare în tote comunele României. Invetatura în scolele Statului se da fără plata. Invetatura primara va fi obligatorie pentru ţinerii Români, pretutindeni unde se vor afla instituite şcoli primare. O lege specială va regula tot ce priveşte invetamantul public. + Articolul 24Constitutiunea garanteza tuturor libertatea de a comunică şi publică ideile şi opiunile lor prin graiu, prin scris şi prin presa, fiecare fiind respundetor de abusul acestor libertăţi în casurile determinate prin Codicele penal, care în acesta privinta se va revisui şi completa, fără însă a se putea restringe dreptul de sine, sau a se înfiinţa o lege esceptionala. Delictele de presa sînt judecate de juriu. Nici censura, nici o alta măsura preventivă pentru aparitiunea, vinderea sau distribuţiunea ori-carei publicaţiuni nu se va putea reinfiinta. Pentru publicaţiuni de jurnale nu este nevoe de autorisatiunea prealabilă a autorităţii. Nici o cauţiune nu se va cere de la diaristi, scriitori, editori, tipografi şi litografi. Presa nu va fi supusă nici o dată sub regimul avertismentului. Nici un jurnal sau publicaţiune nu va putea fi suspendate sau suprimate. Autorul este respundetor pentru scrierile sele, era în lipsa autorului sînt respundetori sau girantul sau editorul. Veri ce jurnal trebuie să aibă un girant responsabil care să se bucure de drepturile civile şi politice. + Articolul 25Secretul scrisorilor şi al depeselor telegrafice este neviolabil. O lege va determina responsabilitatea agenţilor guvernului pentru violarea secretului scrisorilor şi depeselor încredinţate poştei şi telegrafului. + Articolul 26Românii au dreptul d-a de aduna pacinici şi fără arme, conformându-se legilor cari regulează esercitarea acestui drept, pentru a tracta tot felul de cesiuni întru acesta nu este trebuinta de autorisatiune prealabilă. Acesta dispositiune nu se va aplica şi întrunirilor în loc deschis, cari sînt cu totul spuse legilor politienesci. + Articolul 27Românii au dreptul a se asocia, conformându-se legilor cari regulează esercitiul acestui drept. + Articolul 28Fiecare are dreptul d-a se adresa la autorităţile publice prin petitiuni subsrise de către una sau mai multe persoane, neputend însă petitiona de cat în numele subscrisilor. Numai autorităţile constituite au dreptul de a adresa petitiuni în nume colectiv. + Articolul 29Nici o autorisatiune prealabilă nu este necesară pentru a se esercita urmăriri contra funcţionarilor publici pentru factele administraţiunei lor de părţile vetamate, remaind încă neatinse regulile speciale statornicite în privinta ministrilor. Casurile şi modul urmăririi se vor regula prin anume lege. Dispositiuni speciale în condicele penal vor determina penalităţile prepuitorilor. + Articolul 30Nici un Roman fără autorisatiunea guvernului nu poate intră în serviciul unui Stat fără ca însuşi prin acesta să-şi perda naţionalitatea. Estradarea refugiatilor politici este oprită. + Titlul III + Articolul 31Tote puterile Statului emana de la natiune care nu le poate esercita decât numai prin delegaţiune şi după principiile şi regulile asedete în Constitutiunea de facila. + Articolul 32Puterea legislativă se esercita colectiv de către Domn şi representatiunea naţionala. Representatiunea naţionala se împarte în duoe Adunări: Senatul şi Adunarea deputaţilor. Ori-ce lege cere învoirea a căror trele ramuri ale puterii legiuitoare. Nici o lege nu poate fi supusă sanctiunei Domnului de cat după ce va fi discutat şi votat liber de majoritatea ambelor Adunări. + Articolul 33Iniţiativa legilor este data fie-căreia din cele trei ramure ale puterei legislative. Totuşi orice lege relativă la veniturile şi cheltuelile Statului s-au la contingentul armatei, trebuie să fiee votată mai anteiu de Adunarea deputaţilor. + Articolul 34Interpretatiunea legilor cu drept de autoritate, se face numai de puterea legiuitoare. + Articolul 35Puterea esecutiva este încredinţată Domnului, care o esercita în modul regulat prin Constitutiune. + Articolul 36Puterea judecătorească se esercita de Curţi şi Tribunale. Hotărîrile şi sentinţele lor se pronuncia în virtutea legei şi se esecuta în numele Domnului. + Articolul 37Interesele esclusive judeţene sau comunale se regulează de către consiliurile judeţene sau comunale după principiile asedete prin Constitutiune şi prin legi speciale. + Capitolul 1 Despre representarea naţionala + Articolul 38Membrii amândurora Adunărilor represinta naţiunea, era nu numai judeţul sau localitatea care i-a numit. + Articolul 39Şedinţele Adunărilor sînt publice. Cu tote aceste fiecare Adunare se formează în comitet secret, după cererea preşedintelui sau a dece membri. Ea decide în urma cu majoritate absolută deca şedinţa trebuie redeschisă în public asupra aceluias obiect. + Articolul 40Fiecare din Adunări verifica titlurile membrilor sei şi judeca contestaţiunile ce se ridica în acesta privinta. + Articolul 41Nimeni nu poate fi tot-o-data membru al uneia şi al celei-alte Adunări. + Articolul 42Membrii uneia sau celei-alte Adunări numiţi de Guvern într-o funcţiune salariata, pe care o primesc, încetează de a fi deputaţi şi nu-şi reiau esercitiul mandatului lor de cat în virtutea unei noua alegeri. Aceste dispositiuni nu se aplică ministrilor. Legea electorală determina incompatibilităţile. + Articolul 43La fiecare sesiune, Adunarea deputaţilor îşi numesce preşedintele, vice-preşedinţii şi compune biuroul seu. + Articolul 44Senatul alege din sinul seu pe Preşedintele şi pe ce duoi Vice-Presedinti ai sei, cum şi pe cei-alţi Membrii ai Biroului seu. + Articolul 45Ori-ce resolutiune este luată cu majoritatea absolută a sufragelor, afară de cea ce se va statornici prin regulamentele Adunarei în privinta alegerilor şi presentatiunilor. În cas de impartela a voturilor propositiunea în deliberatiune este respinsă. Nici una din Adunări nu poate lua ua resolutiune deca majoritatea Mambrilor sei nu se gesesce întrunită. + Articolul 46Voturile se dau prin sculare şi şedere, prin viu graiu sau prin scrutin secret. Un project de lege nu poate fi adoptat de cat după ce s-a votat articol cu articol. + Articolul 47Fie care din Adunări are dreptul de ancheta. + Articolul 48Adunările au dreptul de a amenda şi de a despărţi în mai multe părţi articolele şi amendamentele propuse. + Articolul 49Fie care membru al Adunărilor are dreptul a adresa Ministrilor interpelări. + Articolul 50Oricine are dreptul a adresa petitiuni Adunărilor prin midlocirea biuroului sau a unuia din membrii sei. Fie care din Adunări are dreptul de a tramite Ministrilor petitiunile ce-i sînt adresate. Miniştrii sînt datori a da esplicatiuni asupra coprinderii lor ori de câte ori Adunările ar cere-o. + Articolul 51Nici unul din membrii uneia sau celei-alte Adunări nu poate fi urmărit sau prigonit pentru opiniunile şi voturile emise de densul în cursul esecritiului mandatului seu. + Articolul 52Nici un membru al uneia sau celei-alte Adunări, nu poate în timpul sesiunei, să fie nici urmărit, nici arestat în materie de represiune, de cat cu autorisatiunea Adunării din care face parte, afară de casul de vina vedita. Detenţiunea sau urmărirea unui membru al uneia sau celei-alte Adunări este suspendată în tot timpul sesiunei, deca Adunarea o cere. + Articolul 53Fiecare Adunare determina prin regulamentul seu, modul după care ea îşi esercita atribuţiunile. + Articolul 54Fiecare din Adunări delibereza şi iau resolutiunile lor separate, afară de casurile anume specificate în Constitutiunea de facia. + Articolul 55Fiecare din ambele Adunări are dreptul esclusiv, de a esercita propria sea poliţie prin Preşedintele ei, care singur, după încuviinţarea Adunării, poate da ordin guardei de serviciu. + Articolul 56Nici o putere armata nu se poate pune la uşile sau în jurul uneia sau alteia din Adunări, fără învoirea ei.SECŢIUNEA I: Despre adunarea deputaţilor + Articolul 57Adunarea deputaţilor se compune de deputaţi aleşi în modul indicat mai jos: + Articolul 58Corpul electoral este împărţit în fiecare judeţ, în patru colegiuri. + Articolul 59Fac parte din anteiul colegiu acei cari au venitu fonciar de 300 galbeni în sus. + Articolul 60Fac parte din al duoilea colegiu, acei cari au un venit fonciar de 300 galbeni în jos pene la 100 inclusiv. + Articolul 61Fac parte din al treilea colegiu al oraşelor, comercientii şi industrialii cari plătesc către Stat o dare de 80 lei. Sînt scutiţi de cens în acest colegiu, tote profesiunile liberale, oficerii în retragere, profesorii şi pensionării Statului. + Articolul 62Aceste trei colegiuri aleg direct: Cele duoe d-anteiu câte un deputat fie-care, era cel de al treilea, precum urmează: Bucuresci sese; Iaşi patru; Craiova, Galaţi, Ploesci, Focsani, Barlad, Botosani câte trei; Pitesci, Bacau, Brăila, Roman, Turnu-Severin câte duoi; era cele alte câte unul; peste tot cinci-deci şi opt. Tote oraşele unui district formează un singur colegiu cu oraşul de reşedinţa. + Articolul 63Fac parte din colegiul al patrulea toţi aceia cari plătesc o dare către stat ori cat de mica şi care nu intră în nici una din categoriile de mai sus. Acest colegiu alege la al duoilea grad un deputat de district. + Articolul 64Censul nu se poate dovedi de cat prin rolul de contributiune, chitanţele sau avertismentele din partea implinitorilor de dări pe anul încetat şi pe anul corent. + Articolul 65Legea electorală hotarasce tote cele-alte condiţiuni cerute de la alegatori precum şi mersul operaţiunilor electorale. + Articolul 66Spre a fi eligibil trebuie: a) A fi Roman de nascere, sau a fi primit marea impamentenire. b) A se bucura de drepturile civile şi politice. c) A avea versta de duoe-deci şi cinci ani împliniţi. d) A fi domiciliat în România. Legea electorală va determina incapacităţile. + Articolul 67Membrii Adunarei deputaţilor sînt aleşi pentru patru ani.SECŢIUNEA II: Despre senat + Articolul 68Membrii senatului se aleg câte duoi de fiecare judeţ: unul de colegiul anteiu compus-de proprietarii de fonduri rurale din judeţ cari au un venit fonciar de trei sute galbeni cel pucin; cel-alt de al duoilea colegiu al oraşelor resedinte compus din proprietarii de nemiscatore avend un venit fonciar de 300 galbeni în jos, conform art. 70. Venitul se dovedeece prin rolurile de contributiune. + Articolul 69Aceste duoe colegiuri voteza separat şi aleg fiecare câte un representant la Senat. + Articolul 70În oraşele unde nu s-ar găsi un numer de 100 alegatori pentru a forma cel d-al duoilea colegiu, acest număr se va completa cu proprietarii judeţului, posedannd un venit fonciar între 300 şi 100 galbeni, preferîndu-se pururea cei mai greu impusi şi orasanii asupra proprietarilor de moşii. + Articolul 71Deca între cei mai greu impusi ar fi mai mulţi cu acelaşi venit, şi deca prin numerul lor ei ar coversi pe cel cerut pentru completarea colegiului, eliminarea prisosului se va face prin tragere la sorţi. + Articolul 72Legea electorală determina cele alte condiţiuni cerute de la alegatori, precum şi mersul operaţiunilor electorale. + Articolul 73Universităţile din Iaşi şi Bucuresci tramite fiecare câte un membru la Senat, ales de profesorii universitatei respective. + Articolul 74Spre a putea fi ales la Senat este nevoe:1) A fi Roman de nascere sau naturalisat.2) A se bucura de drepturile civile şi politice.3) A fi domiciliat în România.4) A avea vîrsta de 40 ani.5) A avea un venit de orice natura de 800 galbeni, dovedit în modul prevedut de Art. 64. + Articolul 75Sînt dispensaţi de acest cens: a) Preşedinţii sau Vice-preşedinţii ai vre unei Adunări legislative. b) Deputaţii cari au făcut parte din trei sesiuni. c) Generalii. d) Colonelii ce au o vechime de trei ani. e) Cei ce au fost Miniştri sau agenţi diplomatici ai terei. f) Cei ce vor fi ocupat în timp de un an funcţiunile de President de Curte, de Procuror General, de Consilier la Curtea de Casatiune. g) Cei cu diploma de doctorat sau de licenţiat de orice specialitate cari în timp de sese ani vor fi esercitat profesiunea lor. + Articolul 76Vor fi de drept membri ai Senatului:1) Moştenitorul Tronului la versta de 18 ani, însă el nu va avea vot deliberativ de cat la versta de 25 ani.2) Mitropolitii şi episcopii eparhioti. + Articolul 77Membrii Senatului nu primesc nici o donatiune nici indemnitate. + Articolul 78Membrii Senatului se aleg pe 8 ani şi se inoesc pe jumătate la fiecare patru ani prin tragere la sorţi a unui membru de fiecare judeţ. + Articolul 79Membrii esiti sînt reeligibili. + Articolul 80La cas de disolutiune Senatul se reinoesce în întregul său. + Articolul 81Ori-ce întrunire a Senatului afară de timpul sesiunei Adunarei deputaţilor este nulă de fel + Capitolul 2 Despre Domn şi MiniştriSECŢIUNEA I: Despre Domn + Articolul 82Puterile constituţionale ale Domnului sînt ereditare, în linie coboritore directa şi legitima a Mariei Sele Principelui Carol I. de Hohenzollern Sigmaringen, din bărbat în bărbat prin ordinul de primogenitura şi cu esclusiunea perpetua a femeilor şi coboritorilor lor. Coboritorii Mariei Sele vor fi crescuti în religiunea ortodoxa a resaritului. + Articolul 83În lipsa de coborîtori în linie barbatesca ai Mariei Sele Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, succesiunea Tronului se va cuveni celui mai în vîrsta dintre fraţii sei sau coboritorilor acestora, după regulile statornicite în articolul precedent. Deca nici unul d-între fraţii sau coboritorii lor nu s-ar mai găsi în viaţa, sau ar declara mai dinainte, că nu primesc Tronul, atunci Domnitorul va putea numi succesorul seu dintr-o dinastie suverana din Europa cu primirea representatiunei naţionale, data în forma prescrisă de art. 84Deca nici una nici alta nu va avea loc, Tronul este vacant. + Articolul 84La cas de vacanta a Tronului ambele Adunări se întrunesc de îndată într-o singura Adunare, chiar fără convocatiune, şi cel mai tardiu pene în opt dile de la întrunirea lor, aleg un Domn dintr-o dinastie suverana din Europa occidentala. Presenta a trei pătrimi din membri cari compun fia-care din ambele Adunări, şi majoritatea de duoe treimi a membrilor presenti sînt necesare pentru a se putea procede la acesta alegere. La cas cînd Adunarea nu se va fi făcut în termenul mai sus prescris, atunci în a noua di la amedi, Adunările întrunite vor pasi la alegere ori-care ar fi numerul membrilor presenti şi cu majoritate absolută a voturilor. Deca Adunările s-ar afla disolvate în momentul vacantei Tronului, se va urma după modul prescris la art. următor. În timpul vacantei Tronului, Adunările întrunite vor numi o Locotenenta Domnesca compusa din trei persoane care va esersita puterile Domnesci pene la suirea Domnului pe Tron. În tote casurile mai sus aretate votul va fi secret. + Articolul 85La moartea Domnului, Adunările se întrunesc chiar fără convocatiune, cel tardiu 10 dile după declararea mortei. Dacă din intemplare ele au fost disolvate mai-nainte, şi convocatiunea lor a fost otarita în actul de disolvare pentru o epoca în urma celor 10 dile, atunci Adunările cele vechi se aduna pena la întrunirea acelora cari au a le înlocui. + Articolul 86De la data mortei Domnului şi pînă la depunerea juramentului a succesorului seu la Tron, puterile constituţionale ale Domnului sînt esercitate în numele poporului Roman de miniştri intruniti în consiliu şi sub a lor responsabilitate. + Articolul 87Domnul este major la versta la 18 ani implinti. La suirea Sa pe Tron, el va depune mai inteiu în sinul Adunărilor întrunite următorul jurament: "Jur de a păzi Constitutiunea şi legile poporului Roman, d-a menţine drepturile lui naţionale şi integritatea teritoriului." + Articolul 88Domnul în viaţa fiind, poate numi o Regenta compusa de trei persoane, care după mortea Domnului sa esercite puterile Domnesci în timpul minoritatei succesorului Tronului. Acesta numire se va face cu primirea representatiunei naţionale, data în forma prescrisă la art. 84 din Constitutiunea de facia. Regenta va esecuta tot de o dată şi tutela succesorului Tronului, în timpul minorităţii acestuia. Deca la mortea Domnului, Regenta nu s-ar găsi numita şi succesorul Tronului ar fi minor, ambele Adunări întrunite vor numi o Regenta, procedând după formele prescrise la art. 48 din Constitutiunea de facia. Membrii regentei nu intră în funcţiune de cat după ce vor fi depus solemn, înaintea ambelor Adunări întrunite juramentul prescris prin art. 87 din Constitutiunea de facia. + Articolul 89Deca Domnul se afla în imposibilitate de a domni, Miniştrii, după ce au constat legalmente acesta imposibilitate, convoc îndată Adunările. Acestea aleg Regenta care va forma şi tutela. + Articolul 90Nici o modificatiune nu se poate face Constitutiunei în timpul Regentei. + Articolul 91Domnul nu va putea fi tot-de-uadata şi şeful unui alt Stat fără consimtimentul Adunărilor. Nici una din Adunări nu poate delibera asupra acestui obiect, deca nu vor fi presenti cel pucin duoe treimi din membrii cari le compun şi otararea nu se poate lua decât cu duoe treimi din voturile Membrilor de facia. + Articolul 92Persona Domnului este neviolabila. Miniştrii lui sînt respundetori. Nici un act al Domnului nu poate avea tărie deca nu va fi contra-semnat de un Ministru care prin acesta chiar devine respundetor de acel act. + Articolul 93Domnul numescesi revoca pe Miniştrii sei. El sancţioneaza şi promulga legile. El poate refusa sancţiunea sa. El are dreptul de amnistie în materie politica. Are dreptul de a erta sau micşora pedepsele în materii criminale; afară de cea ce se statornicesce în privirea Ministrilor. El nu poate suspenda cursul urmăririi sau al judecatei, nici a interveni prin nici un mod în administraţia justiţiei. El numesce sau confirma în tote funcţiunile publice. El nu poate crea o noua funcţiune fără o lege specială. El face regulamente necesare pentru esecutarea legilor fără sa pota vre-uadata modifica sau suspende legile şi nu poate scuti pe nimeni de esecutarea lor. El este capul puterei armate. El conferă gradurile militare în conformitate cu legea. El va conferă decoratiunea română conform unei anume legi. El are dreptul de a bate moneda, conform unei legi speciale. El inchea cu Statele streine Convenţiunile necesare pentru comerciu, navigaţiune şi alte asemenea; însă ca pentru ca aceste acte să aibă autoritate indatoritore, trebuie mai inteiu a fi supuse puterei legislative şi aprobate de ea. + Articolul 94Legea fixeza lista civilă pentru durata fie-caria Domnii. + Articolul 95La 15 Noembre al fie-cărui an, Adunarea deputaţilor şi Senatul se întrunesc fără convocatiune, deca Domnul nu le-au convocat mai înainte. Durata fie-carii sesiuni este de trei luni. La deschiderea sesiunei, Domnul espune prin un Mesagiu starea terei, la care Adunările fac respunsurile lor. Domnul pronuncia închiderea sesiunei. El are dreptul de a convoca în sesiune estraordinara Adunările. El are dreptul de a disolva ambele Adunări de odată sau numai una din ele. Actul de disolvare trebuie să contie convocatiunea alegătorilor pene în duoe luni de dile şi a Adunărilor pene în trei luni. Domnul poate amana Adunările; ori cum, amânarea nu poate esceda termenul de o luna, nici a fi reînnoită în aceia-şi sesiune fără consimtimentul Adunărilor. + Articolul 96Domnul nu are alte puteri de cat acele date lui prin Constitutiune. + Capitolul 2 Despre Miniştri + Articolul 97Nu poate fi Ministru de cat cel care este Roman din nascere, sau cel care a dobendit impamentenire. + Articolul 98Nici un membru al familiei Domnitore nu poate fi ministru. + Articolul 99Deca miniştri nu ar fi membri ai Adunărilor ei pot lua parte la desbaterea legilor, fără a ave însă şi dreptul de a vota. La desbaterile Adunărilor presenta cel pucin a unui Ministru e necesară. Adunările pot esige presenta Ministrilor la deliberaţiunile lor. + Articolul 100În nici un cas ordinul verbal sau în scris al Domnului nu poate apara pe un Ministru de răspundere. + Articolul 101Fiecare din ambele Adunări precum şi Domnul au dreptul de a acusa pe Miniştri şi ai tramite dinaintea Înaltei Curţi de Casatiune şi justiţie, care singura în secţiuni unite este în drept a-i judeca, afară de cele ce se vor statua prin legi în ceea ce privesce esercitiul acţiunii civile şi delictele comise de Miniştrii, afară de esercitiul functiunei lor. Punerea sub acusatiune a Ministrilor, nu se poate rosti de cat prin majoritate de duoe treimi a membrilor de facia. O lege presentata la cea d-anteiu sesiune, va determina casurile de responsabilitate, pedepsele aplicabile Ministrilor şi modul de urmărire în contra lor, atît în privirea acusatiunei admisă de representatiunea naţionala, cat şi în privirea urmăririi din partea părţilor lesate.Acusatiunea pornită de representatiunea naţionala contra Ministrilor, se va sustinea de ea însăşi. Urmărirea pornită de Domn, se va face prin ministerul public. + Articolul 102Pene se va face legea preveduta în art. precedent, Înaltă Curte de Casatiune şi justiţie, are puterea de a caracterisa delictul şi de a determina pedepsa. Pedepsa însă nu va putea fi mai mare de cat detenţiunea, fără prejudiciul casurilor anume prevedute de legile penale. + Articolul 103Domnul nu poate să erte, sau sa micşoreze pedepsa hotărâtă Ministrilor de către Înaltă Curte de Casatiune şi de Justiţie de cat numai după cererea Adunarei care l-ar fi pus în acusatiune. + Capitolul 3 Despre puterea judecatoresca + Articolul 104Nici ua juridictiune nu se poate înfiinţa de cat în puterea unei anume legi. Comisiuni şi tribunale estra-ordinare nu se pot crea sub nici un fel de numire, şi sub nici un fel de cuvent. Pentru întregul Stat român este ua singura Curte de casatiune. + Articolul 105Juriul este statornicit în tote meteriile criminale şi pentru delictele politice şi de presa. + Capitolul 4 Despre institutiunile judeţene şi comunale + Articolul 106Institutiunile judeţene şi comunale sînt regulate de legi. + Articolul 107Aceste legi vor avea de basa decentralisarea administrtiunei mai completa şi independinta comunală. + Titlul V + Articolul 108Ori-ce imposit este asedet numai în folosul Statului, judeţului sau comunei. + Articolul 109Nici un imposit al Statului, nu se poate stabili şi percepe decât numai în puterea unei legi. + Articolul 110Nici o sarcina, nici un imposit judeten nu se poate aseda de cat cu învoirea consiliului judeten. Nici o sarcina, nici un imposit comunal nu se poate pune de cat cu consimtimentul consiliului comunal. Impositele votate de consiliile judeţene şi comunale trebuie să primească confirmatiunea puterei legiuitore şi întărirea Domnului. + Articolul 111Nu se pot statornici privilegiuri în meterii de imposit. Nici o esceptiune sau micşorare de imposit nu se poate statornici de cat printr-o lege. + Articolul 112Nici un fond pentru pensiuni sau gratificatiuni în sarcina tesaurului public nu se pot acorda de cat în virtutea unei legi. + Articolul 113În fiecare an Adunarea deputaţilor inchea socotelile în voteza bugetul. Tote veniturile sau cheltuelile Statului trebuiesc trecute în buget şi în socoteli. Bugetul se va presenta, tot-dăuna cu un an înainte de punerea lui în aplicare, Adunarei deputaţilor şi nu va fi definitiv de cat după ce se va vota de densa şi sanctiona de Domn. Deca bugetul nu se voteza în timp util, puterea esecutiva va indestula serviciile publice după bugetul anului precedent, fără a putea merge cu acel buget mai mult de un an peste anul pentru care a fost votat. + Articolul 114Regularea definitivă a socotelilor trebuie să fie presentata Adunarei cel mai tardiu în termen de duoi ani de la incheerea fiecărui esercitiu. + Articolul 115Legile de finance se publică în Monitorul Oficial ca şi cele-alte legi şi regulamente de administraţiune publică. + Articolul 116Pentru tota România este ua singura Curte de compturi. + Articolul 117Diferitele fonduri provenite pene acum din case speciale şi de care guvernul dispune sub diferite titluri, trebuie să fie coprinse în budgetul general al veniturilor Statului. + Titlul V + Articolul 118Tot Romaanul face parte sau din armata regulată, sau din militii, sau din garda cetatenesca, conform legilor speciale. + Articolul 119Militarilor nu se pot lua gradurile, onorele şi pensiunile, de cat numai în virtutea unei sentinţe judecatoresci şi în casurile determinate de lege. + Articolul 120Contingentul armatei se votează pe fiecare an. Legea care fixeza acest contingent, nu poate avea tărie pe mai mult de cat pe un an. + Articolul 121Garda cetateana este mantinuta în Statul României. Organisatiunea ei eeste regulată de ua lege specială. + Articolul 122Numai în virtutea unei legi, se va putea mobilisa garda cetatenesca. + Articolul 123Nici ua trupa streina nu va putea fi admisă în serviciul Statului, nici ocupa teritoriul României, nici trece pe el de cat în puterea unei anume legi. + Titlul VI + Articolul 124Colorile Principatelor-Unite urmeza a fi Albastru, Galben şi Roşu. + Articolul 125Oraşul Bucuresci este capitala Statului Roman şi reşedinţa guvernului. + Articolul 126Nici un jurament nu se poate impune cuiva de cat în puterea unei legi care hotarasce şi formula lui. + Articolul 127Nici ua lege, nici un regulament de administraţiune generală, judetena sau comunală nu pot fi indatoratore de cat după ce se publică în chipul otarat de lege. + Articolul 128Constitutiunea de facia nu poate fi suspendată nici în total, nici în parte. + Titlul VII + Articolul 129Puterea legiuitoare are dreptul de a declara ca este trebuinta a se supune revisiunei dispositiunile din Constitutiune anume aretate. După acesta declaraţiune, citită de trei ori din 15 în 15 dile în şedinţa publică şi primită de ambele Adunări, acestea sînt disolvate de drept şi se convoca altele în termenul prescris de art. 95. Adunările cele noui proced în acord cu Domnul la modificarea punturilor supuse revisiunei. În acest cas Adunările nu pot delibera deca cel pucin duoe treimi a membrilor din cari se compun nu sînt presenti, şi nici ua schimbare nu se poate adopta deca nu va întruni cel pucin duoe treimi ale voturilor. + Titlul VIII + Articolul 130Din diua punerei în vigore a Constitutiunei de facia sînt abrogate tote dispositiunile de legi, decrete şi reglemente şi alte acte contrarii cu cele asedete de ea. + Articolul 131Consiliul de Stat va inceta dea esista îndată ce se va vota legea menita a prevedea autoritatea chiamata de a-l înlocui în atribuţiunile sele. Curtea de casatiune va pronuncia ca şi în trecut asupra conflictelor de atributiuni. + Articolul 132Se vor face în cel mai scurt timp legi speciale privitore la objectele urmatore:1) Asupra decentralisarei administrative.2) Asupra responsabilitatei ministrilor şi celor alţi Agenţi ai puterei esecutive.3) Asupra mesurelor celor mai nemerite pentru a stavili abusul cumulului.4) Asupra modificării legei pensiunilor.5) Asupra condiţiunilor de admisibilitate şi de inaintare în funcţiunile administraţiunei publice.6) Asupra desvoltarei căilor de comunicatiune.7) Asupra esploatarii minelor şi pădurilor.8) Asupra fluviilor şi rîurilor navigabile sau flotabile.9) Asupra organisatiunei armatei, drepturilor de inaintare, de retragere şi asupra diferitelor positiuni ale oficerilor.10) Asupra justiţiei militare. Se vor revisui tote codicele şi legile esistente spre a se pune în armonie cu Constitutiunea de facia. + Articolul 133Nealienabilitatea pamenturilor foştilor clacasi în timpul de 20 ani prevedut prin legea rurală, este mantinuta. Promulgăm acesta lege, ordonăm ca ea să fie investită cu sigiliul Statului şi publicată în Monitor. Dat în Bucuresci, în 30 Iuniu, anul 1866. CAROL──────────────
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari