DECIZIA nr. 561 din 17 noiembrie 2022referitoare la excepția de neconstituționalitate a sintagmei "sistemului public de pensii" din titlul Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, și din cuprinsul art. 1 alin. (1) din această lege, precum și a dispozițiilor art. 9 din aceeași lege și a celor ale art. 113 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 108 din 8 februarie 2023



    Marian Enache- președinte
    Mihaela Ciochină- judecător
    Cristian Deliorga- judecător
    Dimitrie-Bogdan Licu- judecător
    Gheorghe Stan- judecător
    Elena-Simina Tănăsescu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Patricia-Marilena Ionea- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1) și ale art. 9 din Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, precum și a celor ale art. 113 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Iancu Tănăsescu în Dosarul nr. 528/104/2018* al Tribunalului Olt - Secția I civilă și de Emilia-Puica Vasiliu și de Ion Segărceanu în dosarele nr. 23.822/3/2018 și nr. 1.008/93/2018 ale Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și care constituie obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 1.321D/2019, nr. 1.445D/2019 și nr. 3.405D/2019.2. Dezbaterile au avut loc la data de 5 iulie 2022, cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu, Curtea dispunând conexarea dosarelor nr. 1.445D/2019 și nr. 3.405D/2019 la Dosarul nr. 1.321D/2019, având în vedere obiectul acestora. Dezbaterile au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, Curtea, în temeiul art. 57 și al art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunțarea pentru data de 22 septembrie 2022. La acea dată, constatând că nu sunt prezenți toți judecătorii care au participat la dezbateri, Curtea, în temeiul art. 57 din Legea nr. 47/1992 și al art. 56 alin. (2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, aprobat prin Hotărârea Plenului Curții Constituționale nr. 6/2012, a amânat pronunțarea pentru data de 12 octombrie 2022 și apoi, pentru același motiv, pentru data de 9 noiembrie 2022 și data de 17 noiembrie 2022, când a pronunțat prezenta decizie.
    CURTEA,    având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:3. Prin Încheierea din 26 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 528/104/2018*, Tribunalul Olt - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, și ale art. 113 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Iancu Tănăsescu.4. Prin Încheierea din 15 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 23.822/3/2018, și Încheierea din 11 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.008/93/2018, Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006. Excepția a fost ridicată de Emilia-Puica Vasiliu și Ion Segărceanu.5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, în Dosarul nr. 1.321D/2019 se susține, în esență, că dispozițiile art. 9 din Legea nr. 8/2006 și ale art. 113 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 sunt contradictorii, astfel că lipsesc de previzibilitate normele de reglementare a acordării indemnizației pentru calitatea de scriitor, exercitată în afara programului și activității de magistrat. Consideră că sunt discriminate persoanele care creează și care totodată au avut o pensie de serviciu față de pensionarii care nu sunt beneficiarii unei pensii de serviciu, dar sunt creatori și încasează indemnizația prevăzută de Legea nr. 8/2006.6. De asemenea, în dosarele nr. 1.445D/2019 și nr. 3.405D/2019, se susține, în esență, că dispozițiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3), ale art. 15 alin. (1), ale art. 47 alin. (2) și ale art. 16 alin. (1). În acest sens, arată că instituirea dreptului la o indemnizație lunară doar în beneficiul pensionarilor din sistemul public de pensii și din sistemul militar de stat, care fac parte din uniunile de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, iar nu și în beneficiul persoanelor pensionate în baza unor legi speciale este discriminatorie, nefiind justificată obiectiv. Ceea ce l-a determinat pe legiuitor să acorde o indemnizație lunară, având caracterul unei prestații sociale necontributive, unor categorii de creatori care au avut o contribuție la dezvoltarea și îmbogățirea patrimoniului cultural național este calitatea actuală a acestora, aceea de pensionari. Altfel spus, sistemul de pensii de care aceștia aparțin nu prezintă nicio relevanță din punct de vedere social, economic ori legal. Din contră, prin instituirea unor condiții arbitrare, pe lângă principiul egalității, se încalcă art. 47 alin. (2) din Constituție. Pornind de la faptul că membrii uniunilor legal constituite, pensionați în baza unor legi speciale, nu pot beneficia de indemnizația prevăzută de Legea nr. 8/2006, deși îndeplinesc aceleași condiții de fond ca pensionarii din sistemul public de pensii ori din sistemul pensiilor militare de stat, respectiv au calitatea de pensionari, se poate observa că se încalcă dreptul acestora la alte forme de asigurări sociale publice, cum este cea stabilită prin Legea nr. 8/2006.7. Tribunalul Olt - Secția I civilă apreciază că Legea nr. 8/2006 creează discriminare între beneficiarii pensiilor de serviciu în condițiile în care interdicția acordării indemnizației membrilor Uniunii Scriitorilor din România nu vizează toți beneficiarii pensiilor de serviciu, ci numai pe cei aflați în situația autorului excepției. Precizează că pensionarii sistemului pensiilor militare de stat pot fi beneficiari ai indemnizației reglementate de Legea nr. 8/2006.8. Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.445D/2019, apreciază că, așa cum s-a reținut în Decizia Curții Constituționale nr. 332 din 23 martie 2010, dispozițiile de lege criticate nu sunt neconstituționale pentru ceea ce prevăd, ci pentru ceea ce nu prevăd, respectiv faptul că nu se referă și la alte categorii sociale, aspect ce nu intră însă în competența Curții Constituționale, care nu are competența de a completa textele de lege deduse controlului. De asemenea, apreciază că nu este încălcat art. 47 alin. (2) din Constituție, întrucât acest text constituțional nu presupune obligația legiuitorului de a recunoaște dreptul tuturor cetățenilor de a încasa orice fel de pensie sau prestație de asigurări sociale, legiuitorul având posibilitatea să reglementeze condițiile de acordare a acestor drepturi în funcție de categoria profesională, de tipul de contribuție realizat sau de alte elemente obiective. În ceea ce privește critica raportată la prevederile art. 1 alin. (3) și ale art. 15 alin. (1) din Constituție, arată că aceasta nu a fost motivată, astfel că excepția de neconstituționalitate apare ca fiind inadmisibilă și sub acest aspect.9. Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul Curții Constituționale nr. 3.405D/2019, arată că legiuitorul este suveran în acordarea unor beneficii doar pentru anumite categorii sociale, câtă vreme există o rațiune rezonabilă și obiectivă. Amintește cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 332 din 23 martie 2010, dar arată că, ulterior pronunțării acestei decizii, Legea nr. 8/2006 a fost completată în sensul acordării dreptului la indemnizația reglementată de acest act normativ și pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat. Constată că, dacă la momentul adoptării Legii nr. 8/2006 se putea reține ca rațiune rezonabilă și obiectivă împrejurarea că pensionarii din sistemul public au venituri din pensie cu mult mai mici decât beneficiarii de pensie de serviciu, care se bucură de venituri apropiate de ultimele venituri din munca prestată, deși, în cazul celor din urmă, stagiul de cotizare și, uneori, vârsta standard de pensionare sunt mult mai mici decât cele din sistemul public de pensii, la momentul actual nu există nicio rațiune pentru crearea unui tratament discriminatoriu între beneficiarii pensiilor militare și ceilalți titulari de pensii speciale, neintegrate în sistemul public de pensii.10. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,    examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, în Dosarul nr. 1.321D/2019, dispozițiile art. 9 din Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 30 septembrie 2016, și cele ale art. 113 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010.14. În ceea ce privește stabilirea obiectului excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că, în jurisprudența sa, a statuat cu valoare de principiu că, în exercitarea controlului de constituționalitate, instanța de contencios constituțional trebuie să țină cont de voința reală a părții care a ridicat excepția de neconstituționalitate, în caz contrar, Curtea ar fi ținută de un criteriu procedural strict formal, respectiv indicarea formală de către autorul excepției a textului legal criticat (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 775 din 7 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.006 din 18 decembrie 2006, și Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012).15. Totodată, Curtea reține că, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, s-a pronunțat în sensul eliminării unei condiții procedurale pur formale, respectiv cerința ca textul criticat să fie în vigoare, care împiedică realizarea finalității controlului de constituționalitate, respectiv asigurarea supremației Constituției. Or, determinarea obiectului excepției de neconstituționalitate este o operațiune care, pe lângă existența unor condiționări formale inerente ce incumbă în sarcina autorului acesteia, poate necesita și o apreciere obiectivă a Curții Constituționale, având în vedere finalitatea urmărită de autor prin ridicarea excepției. O atare concepție se impune tocmai datorită caracterului concret al controlului de constituționalitate exercitat pe cale de excepție (Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, precitată).16. Or, din examinarea criticilor de neconstituționalitate referitoare la discriminare, formulate în Dosarul nr. 1.321D/2019, instanța constituțională constată că, alături de critica formulată în raport cu dispozițiile art. 9 din Legea nr. 8/2006 și ale art. 113 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010, intenția acestuia este, în mod evident, aceea de a critica dispozițiile legale care circumscriu obiectul de reglementare al Legii nr. 8/2006, stabilind categoria de persoane care pot beneficia de indemnizația prevăzută de acest act normativ. Aceste dispoziții constituie obiectul de reglementare al art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006, care reprezintă și obiectul excepțiilor de neconstituționalitate invocate în dosarele Curții Constituționale nr. 1.445D/2019 și nr. 3.405D/2019. În mod concret, este vorba de sintagma „sistemului public de pensii“.17. Dispozițiile art. 1 alin. (1) și ale art. 9 din Legea nr. 8/2006, precum și ale art. 113 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 au următorul cuprins:– Art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006: „(1) Prezenta lege reglementează dreptul la o indemnizație lunară în beneficiul pensionarilor sistemului public de pensii, care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică.“;– Art. 9 din Legea nr. 8/2006: „Prevederile referitoare la stabilirea, suspendarea, încetarea, plata pensiilor, răspunderea juridică și jurisdicția din domeniul pensiilor din sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale se aplică în mod corespunzător și indemnizației stabilite în condițiile prezentei legi.“;– Art. 113 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010: „(1) În sistemul public de pensii, plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze: [...] b) pensionarul nu mai îndeplinește condițiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia.“18. Autorii excepției consideră că aceste texte de lege contravin următoarelor prevederi constituționale: art. 1 alin. (3) și (5) privind statul român și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 15 alin. (1) care prevede că cetățenii beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor și art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie și alte drepturi de asigurări sociale.19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 sunt criticate, în principal, din perspectiva pretinsei discriminări pe care acestea o creează între beneficiarii indemnizației reglementate de acest act normativ și categoriile de pensionari care nu pot obține acest drept bănesc, în condițiile legii. Curtea apreciază că aceste critici au în vedere sintagma „sistemului public de pensii“, care circumscrie categoria de pensionari beneficiari ai indemnizației lunare acordate în temeiul dispozițiilor Legii nr. 8/2006.20. În vederea analizei acestor critici de neconstituționalitate, Curtea amintește că principiul constituțional al egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994).21. De asemenea, potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, situațiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esență pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv și rațional (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 11 iulie 2006, Decizia nr. 573 din 3 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 25 mai 2011, Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014). Așadar, Curtea reține că nesocotirea principiului egalității în drepturi are drept consecință neconstituționalitatea privilegiului sau a discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea principiului; în acest sens, Curtea constată că, potrivit jurisprudenței sale, discriminarea se bazează pe noțiunea de excludere de la un drept (Decizia Curții Constituționale nr. 62 din 21 octombrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 25 februarie 1994), iar remediul constituțional specific, în cazul constatării neconstituționalității discriminării, îl reprezintă acordarea sau accesul la beneficiul dreptului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 685 din 28 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 11 iulie 2012, Decizia nr. 164 din 12 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 23 mai 2013, sau Decizia nr. 681 din 13 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 8 decembrie 2014). În schimb, privilegiul se definește ca un avantaj sau favoare nejustificată acordată unei persoane/categorii de persoane; în acest caz, neconstituționalitatea privilegiului nu echivalează cu acordarea beneficiului acestuia tuturor persoanelor/categoriilor de persoane, ci cu eliminarea sa, respectiv cu eliminarea privilegiului nejustificat acordat. Așadar, Curtea reține că sintagma „fără privilegii și fără discriminări“ din cuprinsul art. 16 alin. (1) din Constituție privește două ipoteze normative distincte, iar incidența uneia sau alteia dintre acestea implică, în mod necesar, sancțiuni de drept constituțional diferite, astfel cum s-a arătat mai sus.22. În jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, în aplicarea prevederilor art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, că reprezintă o încălcare a acestor prevederi orice diferență de tratament săvârșită de stat între indivizi aflați în situații analoage, fără o justificare obiectivă și rezonabilă (de exemplu, prin Hotărârea din 13 iunie 1979, pronunțată în Cauza Marckx împotriva Belgiei, și prin Hotărârea din 29 aprilie 2008, pronunțată în Cauza Burden împotriva Regatului Unit al Marii Britanii).23. Totodată, prin Hotărârea din 6 aprilie 2000, pronunțată în Cauza Thlimmenos contra Greciei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că dreptul de a nu fi discriminat, garantat de Convenție, este încălcat nu numai atunci când statele tratează în mod diferit persoane aflate în situații analoage, fără a exista justificări obiective și rezonabile (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea din 28 octombrie 1987, pronunțată în Cauza Inze împotriva Austriei), ci și atunci când statele omit să trateze diferit, tot fără a exista justificări obiective și rezonabile, persoane aflate în situații diferite.24. Examinând, în continuare, Legea nr. 8/2006 prin prisma acestor repere jurisprudențiale, Curtea reține că acest act normativ a fost inițial publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 17 ianuarie 2006, și ulterior republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 30 septembrie 2016.25. Așa cum Curtea a reținut și prin Decizia nr. 332 din 23 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 364 din 3 iunie 2010, prin inițierea Legii nr. 8/2006 legiuitorul a urmărit instituirea unui beneficiu pentru membrii pensionari ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, având în vedere atât importanța socială a activității de creație, cât și necesitatea creării unor condiții de viață mai bune pentru creatorii de valori spirituale aflați, în majoritatea lor, într-o situație materială precară.26. Deși inițial proiectul de act normativ se referea la toți membrii uniunilor amintite având calitatea de pensionari, cu excepția celor care primeau și indemnizație de merit potrivit Legii nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizației de merit, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 20 martie 2002, ulterior, în procesul de legiferare, sfera de aplicare a Legii nr. 8/2006 a fost restrânsă doar la persoanele care au dobândit dreptul la pensie în sistemul public de pensii.27. Așa fiind, alături de condițiile prevăzute inițial pentru ca o persoană să se bucure de beneficiul instituit de Legea nr. 8/2006, condiții ce apăreau ca justificate în raport cu obiectivele actului normativ și care se refereau la calitatea de pensionar și calitatea de membru al uniunilor de creatori prevăzute de lege, a fost introdusă o nouă condiție privind dobândirea dreptului la pensie în sistemul public de pensii.28. Ca urmare, atât în forma inițială, cât și în cea republicată, obiectul reglementării îl constituie „dreptul la o indemnizație lunară în beneficiul pensionarilor sistemului public de pensii, care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică“.29. Categoria de persoane beneficiare este clar precizată, fiind circumscrisă persoanelor care beneficiază de pensie în sistemul public de pensii, reglementat, la data intrării în vigoare a Legii nr. 8/2006, de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, și, în prezent, de Legea nr. 263/2010.30. Fiind sesizată anterior cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 din perspectiva pretinsului caracter discriminator al acestor dispoziții de lege, care limitează beneficiarii indemnizației reglementate de acest act normativ doar la pensionarii din sistemul public de pensii, excluzând persoanele care au obținut dreptul la pensie în alte sisteme de pensii, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 332 din 23 martie 2010, precitată, a arătat că circumscrierea beneficiarilor indemnizației reglementate de Legea nr. 8/2006 doar la categoria pensionarilor din sistemul public de pensii, care creează o diferențiere între pensionarii având calitatea de membri ai uniunilor de creatori în funcție de sistemul de pensii căruia aparțin, ar fi justificată în măsura în care s-ar putea stabili existența unei legături strânse între acordarea indemnizației lunare prevăzute de Legea nr. 8/2006 și calitatea de pensionar în sistemul public. Curtea a observat însă că, potrivit art. 8 din Legea nr. 8/2006, beneficiul la care face referire textul de lege criticat este asigurat din bugetul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, iar nu din bugetul asigurărilor sociale de stat, la care contribuie asigurații acestui sistem. De asemenea, din conținutul Legii nr. 8/2006 nu pot fi desprinse alte rațiuni evidente care să justifice diferența de tratament instituită între persoanele pensionate în sistemul public de pensii și persoanele pensionate în alte sisteme de asigurări sociale. Curtea a apreciat însă că problema pusă în discuție viza o omisiune legislativă, respectiv o problemă de legiferare pe care doar intervenția legiuitorului o poate complini, și a amintit că instanța de contencios constituțional nu poate, potrivit competenței sale stabilite prin art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, să completeze textele de lege deduse controlului. Prin urmare, a respins excepțiile de neconstituționalitate ca inadmisibile.31. Ulterior, Legea nr. 8/2006 a fost completată, prin art. I pct. 2 din Legea nr. 83/2016 pentru completarea Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 4 mai 2016, cu art. 9^1, devenit ulterior republicării art. 10, în care s-a dispus că „dispozițiile prezentei legi se aplică în mod corespunzător și pensionarilor sistemului pensiilor militare de stat și alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale, indiferent de data înscrierii la pensie, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege“.32. Așa cum reiese din Raportul asupra proiectului de Lege pentru completarea art. 1 din Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică nr. 4c-7/901 din 14 martie 2016 al Comisiei pentru muncă și protecție socială a Camerei Deputaților, această completare a fost justificată astfel: „Pentru evitarea discriminării întrucât, începând cu data de 1.01.2011, pensionarii militari, membri ai uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, au beneficiat de indemnizația prevăzută la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 8/2006, aceștia fiind cuprinși în sistemul public de pensii, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, în temeiul căreia li s-a deschis dreptul de a beneficia de indemnizația stabilită prin Legea nr. 8/2006. Începând cu data de 1.01.2016, când a intrat în vigoare Legea nr. 223/2015, pensionarii militari în discuție nu mai beneficiază de prevederile Legii nr. 8/2006 și au apărut situații în care membrii aceleiași uniuni de creatori, care au calitatea de pensionari, să fie împărțiți în două categorii: unii care beneficiază de indemnizație (pensionarii din sistemul public), și alții care nu beneficiază (pensionarii militari). De asemenea, este necesară stabilirea unui procent din cuantumul pensiilor de serviciu rezultate în urma aplicării legii speciale, care să nu adâncească diferențele dintre veniturile de înlocuire a salariilor între cele două categorii de pensionari. Totodată, textul nou-introdus reglementează modul de aplicare a legii de către casele de pensii sectoriale.“33. Referitor la aceste temeiuri, Curtea amintește că, în anul 2010, prin art. 1 lit. a) și b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, pensiile militare de stat și pensiile de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor au devenit pensii în sistemul public de pensii, reglementat, la acel moment, prin Legea nr. 19/2000. Această lege a fost abrogată, ulterior, prin art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010, care a preluat reglementarea sistemului public de pensii.34. Militarilor care s-au pensionat după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 li s-a stabilit pensia potrivit acestei legi, prin aplicarea principiului contributivității care, așa cum reiese din cuprinsul art. 2 lit. c) din această lege, reprezintă temeiul acordării pensiei în sistemul public de pensii. De asemenea, pensiile militare aflate în plată la data intrării în vigoare a Legii nr. 119/2010 au fost recalculate, potrivit principiului contributivității. Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, prin art. 110 alin. (1) din acest act normativ, s-a dispus revenirea la un mod de calcul special al pensiilor militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special, diferit de cel aplicabil pensiilor din sistemul public.35. Prin urmare, completând dispozițiile Legii nr. 8/2006 prin Legea nr. 83/2016, legiuitorul a considerat că, prin revenirea pensionarilor sistemului pensiilor militare de stat și alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale la un sistem de calcul al pensiilor reglementat diferit și separat de sistemul public de pensii, aceștia ar fi discriminați în raport cu pensionarii din sistemul public de pensii care beneficiază, în continuare, de indemnizația reglementată de Legea nr. 8/2006. Altfel spus, s-ar crea o diferență de tratament juridic nejustificată, din punctul de vedere al legiuitorului, între pensionarii din sistemul public de pensii și beneficiarii pensiilor militare de stat, care sunt pensii de serviciu, având un caracter special. incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior“, nu exclude posibilitatea unei activități de creație compatibile cu funcția de magistrat și nici desfășurarea unei astfel de activități odată ce această funcție a încetat.36. Curtea apreciază că modificarea Legii nr. 8/2006, prin introducerea unei noi categorii de persoane ca beneficiari ai indemnizației prevăzute de această lege, pune în discuție reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale. Astfel, dacă la momentul pronunțării Deciziei nr. 332 din 23 martie 2010, Curtea a apreciat că revine competenței exclusive a legiuitorului completarea dispozițiilor Legii nr. 8/2006 cu alte categorii de pensionari decât cei aparținând sistemului public de pensii - care aveau toți drept factor comun dreptul la pensii bazate pe contributivitate -, introducerea ulterioară ca beneficiari ai indemnizației a titularilor unor pensii speciale pune în evidență o schimbare a concepției legislative și, prin urmare, impune verificarea conformității dispozițiilor legale cu principiul constituțional al egalității în drepturi în măsura în care alte categorii de pensionari rămân excluse.37. Astfel, Curtea reține că, în concepția actuală a Legii nr. 8/2006, obiectivul acestei reglementări poate fi circumscris ideii de recompensare a persoanelor care și-au încetat activitatea profesională și au dobândit calitatea de pensionari pentru aportul avut la activitatea de creație, ca semn al prețuirii contribuției lor la dezvoltarea și îmbogățirea patrimoniului cultural național. Plecând de la această premisă, legiuitorul a considerat că este necesară completarea Legii nr. 8/2006 cu categoria pensionarilor sistemului pensiilor militare de stat și alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale, întrucât, deși beneficiază de o pensie stabilită în temeiul unei reglementări diferite - Legea nr. 223/2015 - de cea aplicabilă sistemului public de pensii - Legea nr. 263/2010 -, aceștia să nu fie discriminați din perspectiva scopului reglementării. În mod implicit, prin această completare, legiuitorul a afirmat că nu există rațiuni care să excludă beneficiarii altor tipuri de pensii decât cele aparținând sistemului public de pensii de la beneficiul indemnizației prevăzute de Legea nr. 8/2006.38. Curtea amintește că, alături de pensiile militare de stat și pensiile de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, art. 1 din Legea nr. 119/2010 a prevăzut transformarea și a altor categorii de pensii speciale în pensii contributive, așa cum sunt pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, pensiile de serviciu ale personalului diplomatic și consular, pensiile de serviciu ale deputaților și senatorilor, pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă și pensiile de serviciu ale personalului Curții de Conturi. În anul 2015, legiuitorul a revenit asupra acestei decizii, stabilind din nou un sistem de calcul diferit pentru aceste tipuri de pensii, prin reglementări derogatorii de la dispozițiile Legii nr. 263/2010. În acest sens, pot fi amintite, spre exemplu, dispozițiile art. 73^1 din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 25 mai 2009, așa cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 215/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 22 iulie 2015, dispozițiile art. 68^5 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, așa cum a fost completată prin Legea nr. 130/2015 pentru completarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 10 iunie 2015, Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 22 iulie 2015, art. 42^2-42^8 din Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 18 iulie 2007, așa cum a fost completată prin Legea nr. 83/2015 pentru completarea Legii nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 270 din 22 aprilie 2015.39. Prin urmare, nu doar beneficiarii pensiilor militare de stat au avut pensiile calculate/recalculate potrivit principiului contributivității, ci și alte categorii socioprofesionale.40. Așa fiind, reamintind reperele jurisprudențiale mai sus reținute, referitoare la egalitatea în drepturi, Curtea apreciază că nu există nicio justificare care să sprijine în mod obiectiv și rezonabil diferența de tratament juridic dintre diferitele categorii socioprofesionale ale căror pensii au fost transformate în pensii contributive, ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 119/2010, și care apoi au beneficiat din nou de un mod de calcul al pensiilor diferit de cel reglementat de Legea nr. 263/2010.41. Mai mult, Curtea constată că art. 10 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 prevede că „Dispozițiile prezentei legi se aplică în mod corespunzător și pensionarilor sistemului pensiilor militare de stat și alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale, indiferent de data înscrierii la pensie, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege“. Întrucât dispozițiile de lege nu fac diferențieri în funcție de data înscrierii la pensie, sunt aplicabile inclusiv persoanelor care au obținut dreptul la pensie militară de stat ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, altfel spus celor ale căror pensii nu au fost calculate niciodată potrivit principiului contributivității prevăzut de Legea nr. 263/2010.42. Acest aspect pune în evidență nu doar discriminarea în raport cu categoriile socioprofesionale menționate în Legea nr. 119/2010, dar și cu persoanele care au beneficiat de pensie de serviciu care nu a fost supusă niciodată recalculării în temeiul acestei legi, așa cum este cazul magistraților. Nu poate fi identificat niciun criteriu rezonabil pentru a stabili existența unei diferențe obiective între titularii unor pensii speciale, atât timp cât, potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 8/2006, de acest drept pot beneficia persoane care sunt titulare ale unor pensii de serviciu, pensii cu caracter special în raport cu Legea nr. 263/2010.43. Faptul că, potrivit art. 125 alin. (3) din Constituție și art. 5 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, „Funcția de judecător este 44. Prin urmare, Curtea apreciază că sintagma „sistemului public de pensii“ din art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006, ce are drept efect excluderea de la beneficiul indemnizației prevăzute de acest act normativ a altor categorii de pensionari, cu excepția celor menționați în art. 10, este discriminatorie, în sensul reținut de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 62 din 21 octombrie 1993, respectiv cel de excludere de la un drept, remediul constituțional fiind acordarea beneficiului acestui drept tuturor persoanelor care, din perspectiva scopului reglementării, se găsesc în situații similare, respectiv celor care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică și care au calitatea de pensionari, indiferent de sistemul de pensii ori de temeiul juridic în baza căruia au obținut dreptul la pensie. Astfel, Curtea reține că sintagma „sistemului public de pensii“ din art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 este neconstituțională, contravenind prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție.45. Întrucât sintagma „sistemului public de pensii“ se regăsește și în titlul Legii nr. 8/2006, având același efect de circumscriere a obiectului reglementării cu excluderea unor categorii de pensionari, membri ai uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, Curtea apreciază că, în temeiul art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată, potrivit căruia „În caz de admitere a excepției, Curtea se va pronunța și asupra constituționalității altor prevederi din actul atacat, de care, în mod necesar și evident, nu pot fi disociate prevederile menționate în sesizare“, se impune constatarea neconstituționalității acestei sintagme cuprinse în titlul Legii nr. 8/2006.46. Cât privește aceeași sintagmă, care se regăsește în art. 9 și în art. 11 alin. (1) din Legea nr. 8/2006, Curtea apreciază că aceasta nu este neconstituțională, reglementările neavând drept scop stabilirea beneficiarilor indemnizației reglementate de Legea nr. 8/2006, ci doar precizarea normelor incidente în ceea ce privește stabilirea, suspendarea, încetarea și plata acestei indemnizații, răspunderea juridică și jurisdicția aplicabile în legătură cu acest drept, atunci când beneficiarii sunt pensionari din sistemul public de pensii, respectiv obligații ce revin conducătorilor uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, cu privire la evidența acelorași beneficiari.47. Cât privește critica de neconstituționalitate referitoare la art. 9 din Legea nr. 8/2006 și cea privind dispozițiile art. 113 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010, Curtea apreciază că pretinsa neclaritate și pretinsa lipsă de previzibilitate a reglementărilor provin dintr-un mod eronat de interpretare și aplicare a acestor prevederi de lege, aspecte a căror soluționare revine în mod exclusiv instanței de judecată și nu instanței de contencios constituțional.48. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi în ceea ce privește dispozițiile art. 9 din Legea nr. 8/2006 și ale art. 113 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 și cu majoritate de voturi în ceea ce privește sintagma „sistemului public de pensii“ din titlul Legii nr. 8/2006 și din cuprinsul art. 1 alin. (1) din această lege,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:    1. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Iancu Tănăsescu în Dosarul nr. 528/104/2018* al Tribunalului Olt - Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 9 din Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, și ale art. 113 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.2. Admite excepția de neconstituționalitate ridicată de Iancu Tănăsescu în Dosarul nr. 528/104/2018* al Tribunalului Olt - Secția I civilă și de Emilia-Puica Vasiliu și de Ion Segărceanu în dosarele nr. 23.822/3/2018 și nr. 1.008/93/2018 ale Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că sintagma „sistemului public de pensii“ din titlul Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, precum și din cuprinsul art. 1 alin. (1) din aceeași lege este neconstituțională.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Tribunalului Olt - Secția I civilă și Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 noiembrie 2022.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    MARIAN ENACHE
    Magistrat-asistent,
    Patricia-Marilena Ionea    -----