ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 163 din 29 noiembrie 2022pentru completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 1165 din 6 decembrie 2022
Având în vedere angajamentele și termenele asumate de România în raport cu instituțiile Uniunii Europene, precum și riscul de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza 2021/0333 - procedură de infringement având ca obiect netranspunerea în termen a Directivei (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 (reformare) privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, înaintată autorităților române,faptul că, potrivit art. 288 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, directiva, ca act juridic al Uniunii Europene, este obligatorie pentru fiecare stat membru cu privire la rezultatul care trebuie atins,faptul că, prin Directiva (UE) 2018/2001, au fost impuse obligații statelor membre, care trebuie să ia în considerare nivelul de ambiție prevăzut în Acordul de la Paris, precum și progresele tehnologice, inclusiv reducerea costurilor investițiilor în energia din surse regenerabile,faptul că, potrivit Directivei (UE) 2018/2001, s-a instituit un obiectiv obligatoriu la nivelul Uniunii Europene care să urmărească o pondere de cel puțin 32% a energiei din surse regenerabile în consumul final brut, obiectiv pentru a cărui îndeplinire este necesară încurajarea în continuare a dezvoltării de tehnologii de producere a energiei din surse regenerabile și implicit conferirea de stabilitate și predictibilitate investitorilor în domeniu,faptul că adoptarea prezentei ordonanțe de urgență a Guvernului contribuie la îndeplinirea obiectivelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în modul cel mai rentabil și în conformitate cu specificitățile României, cu mixul energetic și cu potențialul de producere a energiei din surse regenerabile,faptul că prin Planul național de redresare și reziliență al României, denumit în continuare PNRR, se are în vedere implementarea măsurii de investiții I.1 - Noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile, măsură pentru care a fost deja lansat apelul de proiecte pentru producerea de energie din surse regenerabile, cu termen de finalizare a investițiilor, respectiv conectare la rețea luna iunie 2024,întrucât este avută în vedere realizarea de capacități de producere a energiei electrice cu o putere instalată de 950 MW din surse regenerabile - energie eoliană și solară sau volumul maxim compatibil cu licitația organizată în condiții concurențiale, date în funcțiune și conectate la rețea, conform jalonului 124, componenta C6. Energie, derularea unor asemenea proceduri de licitații publice și finalizarea realizării acestor investiții până în anul 2024 presupun asigurarea unui cadru legal adecvat,având în vedere faptul că sectorul energetic este unul strategic și de interes național, existând oportunitatea implementării investițiilor finanțate din PNRR și din Fondul pentru modernizare, astfel încât se impune ca autoritățile cu atribuții în emiterea de autorizații și avize să trateze cu prioritate toate aceste investiții, ce trebuie realizate în cadrul unor calendare bine delimitate. În lipsa aprobării prezentei ordonanțe de urgență a Guvernului, aceste termene nu vor putea fi respectate, cu o posibilă consecință directă nerealizarea jaloanelor/țintelor asumate.Întrucât creșterea producției de energie prin dezvoltarea și implementarea de instalații de energie din surse regenerabile este vitală pentru ca Uniunea Europeană să își poată atinge obiectivul pentru 2030 privind energia din surse regenerabile și pentru a facilita atingerea obiectivului Uniunii Europene pentru 2030 privind reducerea cu cel puțin 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/1.119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999,faptul că, potrivit Recomandării Comisiei Europene din 18 mai 2022, creșterea rapidă a ponderii energiei din surse regenerabile este crucială pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie,deoarece implementarea accelerată a energiei din surse regenerabile va reduce dependența Uniunii Europene de combustibilii fosili, care sunt în cea mai mare parte importați la nivelul Uniunii Europene,faptul că aprobarea completării cadrului legal necesar pentru promovarea utilizării energiei din surse regenerabile pentru perioada 2021-2030 capătă un caracter de urgență excepțional în condițiile în care termenul-limită în vederea transpunerii în legislația națională a prevederilor Directivei (UE) 2018/2001 a fost depășit și elementele enumerate vizează interesul economic în sectorul energetic și constituie o situație extraordinară care impune modificarea și completarea de urgență a legislației naționale,faptul că neadoptarea în regim de urgență a actului normativ are un impact major asupra îndeplinirii obiectivelor naționale privind energia regenerabilă prevăzute în Planul național integrat pentru energie și schimbări climatice, a căror îndeplinire trebuie raportată în cadrul rapoartelor intermediare privind energia și clima, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2018/1.999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, cu implicații în toate sectoarele de producere și utilizare a energiei din surse regenerabile,având în vedere că neadoptarea în regim de urgență a actului normativ conduce la afectarea stabilității mediului de afaceri, cu impact major asupra dezvoltării investițiilor în domeniul producerii de energie din surse regenerabile în România,având în vedere complexitatea actului normativ și faptul că, după aprobarea acestuia, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei va trebui să modifice și să completeze legislația secundară, în conformitate cu prevederile acestui act normativ, iar întârzierea adoptării acestor modificări va avea un impact major asupra implementării componentei 6 - Energie prevăzute în PNRR,faptul că, printre aspectele care necesită reglementări imediate, atât de natură primară, cât și secundară, sunt: schemele de sprijin și calculul ponderii energiei din surse regenerabile, comunitățile de energie din surse regenerabile, garanțiile de origine pentru energia produsă din surse regenerabile de energie, stabilirea punctului unic de contact în vederea simplificării procedurilor administrative, metodologia privind calculul emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din producția și utilizarea de combustibili pentru transporturi, biocombustibili și biolichide, mecanisme de cooperare,impactul Directivei (UE) 2018/2001, respectiv transpunerea acesteia într-un act normativ național, este multisectorial cu implicații asupra țintei și obiectivelor din Planul național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice 2021-2030 (PNIESC) și PNRR prin asigurarea cadrului legal, pentru reformele 1, 3, 4 și 6, precum și a investițiilor ce vizează aceste aspecte,ținând cont de contextul geopolitic actual care a generat necesitatea reorientării politicii energetice europene exprimate prin Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - „Planul REPowerEU“ (COM (2022) 230 final) din data de 18 mai 2022, există necesitatea identificării de către statele membre a tuturor opțiunilor alternative pentru gazul rusesc, care să conducă pe termen lung la independența energetică a Europei, la rezolvarea crizei economice generate și la protecția mediului, printre aceste opțiuni, creșterea și înlocuirea capacităților jucând un rol deosebit de important.ținând cont de contextul discuțiilor actuale derulate la nivelul Comisiei Europene, privind revizuirea Directivei (UE) 2018/2001 și creșterea ambițioasă a țintei pentru energia din surse regenerabile la 45%, în lipsa reglementării unitare a cadrului necesar realizării investițiilor în energie sigură, curată, sustenabilă, competitivă și la prețuri accesibile, consecințele negative ale contextului existent în domeniul energetic pentru România se vor agrava, cu impact asupra tuturor sectoarelor de activitate socioeconomică, dintre care enumerăm câteva care necesită atenție imediată:– Reglementarea criteriilor de durabilitate conform noilor reglementări europene pentru combustibili proveniți din biomasă:a) stabilirea procedurii de notificare simplă pentru racordările la rețea ale instalațiilor;b) prosumatorii și comunitățile de energie din surse regenerabile;c) adoptarea pe scară largă a utilizării energiei din surse regenerabile în sectorul transporturilor;d) utilizarea pe scară largă a energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii etc.Prezenta ordonanță de urgență, prin amendamentele propuse, se circumscrie elementelor de obiectivitate a condițiilor extrinseci de constituționalitate și nu afectează regimul instituțiilor fundamentale ale statului. Scopul principal al actului normativ este de a reglementa nevoile atât ale cetățenilor, cât și ale mediului privat prin alinierea politicilor naționale cu cele europene și accesarea de fonduri europene pentru viitoarele investiții în sectorul producerii de energie din surse regenerabile.Luând în considerare faptul că, în conformitate cu dispozițiile art. 148 alin. (4) din Constituția României, republicată, autoritățile statului român s-au angajat să garanteze aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării, este necesar să se modifice și completeze dispozițiile Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, conform prezentei ordonanțe de urgență a Guvernului, precum și asigurarea transpunerii corecte și complete a prevederilor directivei anterior menționate,având în vedere faptul că toate aceste elemente vizează interesul public și constituie o situație extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată,în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență. + Capitolul I Completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile + Articolul 1Prezenta ordonanță de urgență completează cadrul legal stabilit prin Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările și completările ulterioare, necesar promovării energiei din surse regenerabile prin stabilirea normelor referitoare la:a) sprijinul financiar pentru energia electrică din surse regenerabile;b) autoconsumul acestui tip de energie electrică;c) utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii și în cel al transporturilor;d) cooperarea regională între România și statele membre și țări terțe;e) garanțiile de origine pentru energia din surse regenerabile;f) procedurile administrative aplicabile, reglementări și coduri;g) informarea și instruirea atât a factorilor relevanți, cât și a consumatorilor cu privire la aspectele practice, inclusiv tehnice și financiare, ale dezvoltării și utilizării energiei din surse regenerabile;h) criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocombustibili, biolichide și combustibilii din biomasă. + Articolul 2În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:1. „energie din surse regenerabile“ sau „energie regenerabilă“ definită în conformitate cu art. 3 pct. 43 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare;1^1. «eficiență energetică înainte de toate» înseamnă eficiența energetică înainte de toate, astfel cum este definită la art. 2 pct. 18 din Regulamentul (UE) 2018/1.999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, cu modificările și completările ulterioare; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 1. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 2. „energie ambientală“ înseamnă energie termică prezentă în mod natural și energie acumulată în mediu în zone determinate, care poate fi stocată în aerul înconjurător, cu excepția aerului evacuat, sau în apele de suprafață ori reziduale;3. „energie geotermală“ definită în conformitate cu art. 2 lit. o) din Legea nr. 220/2008, republicată, cu modificările și completările ulterioare;4. „consum final brut de energie“ definit în conformitate cu art. 2 lit. i^1) din Legea nr. 220/2008, republicată, cu modificările și completările ulterioare;5. „schemă de sprijin“ înseamnă orice instrument, schemă sau mecanism aplicat, care promovează utilizarea energiei din surse regenerabile prin reducerea costurilor acestei energii, prin creșterea prețului la care aceasta poate fi vândută sau prin mărirea, prin intermediul unor obligații referitoare la energia din surse regenerabile sau în alt mod, a volumului achiziționat de acest tip de energie, inclusiv, dar fără a se limita la: ajutoare pentru investiții, scutiri sau reduceri de impozite, rambursări de impozite, scheme de sprijin privind obligații referitoare la energia din surse regenerabile, inclusiv cele care utilizează certificate verzi, și scheme de sprijinire directă a prețurilor, inclusiv tarife fixe și prime variabile sau fixe;6. „obligație referitoare la energia din surse regenerabile“ înseamnă o schemă de sprijin care impune producătorilor de energie să includă în producția lor o anumită proporție de energie din surse regenerabile, care impune furnizorilor de energie să includă în furnizarea de energie o anumită proporție de energie din surse regenerabile sau care impune consumatorilor de energie să includă în consumul lor o anumită proporție de energie din surse regenerabile, inclusiv scheme în cadrul cărora astfel de cerințe pot fi îndeplinite prin utilizarea certificatelor verzi;7. „instrument financiar“ înseamnă un instrument financiar astfel cum este definit la art. 2 pct. 29 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1.046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1.296/2013, (UE) nr. 1.301/2013, (UE) nr. 1.303/2013, (UE) nr. 1.304/2013, (UE) nr. 1.309/2013, (UE) nr. 1.316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012;8. „IMM“ definit în conformitate cu art. 4 pct. 23) din Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică, cu modificările și completările ulterioare;9. „căldură și răcoare reziduală“ înseamnă căldura sau răcoarea generată, în mod inevitabil, ca produs secundar în instalații industriale, instalații de producere a energiei electrice ori în sectorul terțiar, care, în lipsa accesului la un sistem de încălzire sau de răcire centralizată în care s-a utilizat sau va fi utilizat un proces de cogenerare sau în care cogenerarea nu este fezabilă, s-ar disipa în aer sau în apă fără a fi utilizată;10. „retehnologizarea centralelor electrice ce produc energie din surse regenerabile“ înseamnă înlocuirea, integrală sau parțială, a unor instalații sau a unor sisteme de operare și echipamente existente, uzate moral și/sau fizic, cu tehnologii noi, în scopul înlocuirii capacității sau creșterii capacității sau creșterii eficienței instalației;11. „operator de distribuție“ definit în conformitate cu art. 3 pct. 70 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare;12. „garanție de origine“ înseamnă un document electronic care are rolul unic de a furniza unui client final dovada că o pondere sau o cantitate de energie furnizată acestuia a fost produsă din surse regenerabile;13. „mix energetic rezidual“ înseamnă mixul energetic anual total al României, exceptând ponderea acoperită de garanțiile de origine anulate;14. „prosumator“ definit în conformitate cu art. 3 pct. 95 din Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare;15. „client final“ definit în conformitate cu art. 3 pct. 20 din Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare;16. „autoconsum de energie din surse regenerabile“ înseamnă consumul propriu al clientului final din energie produsă de acesta la propriul loc de consum;17. „prosumatori care acționează în mod colectiv“ înseamnă un grup de cel puțin doi prosumatori, care acționează în mod colectiv, inclusiv prin agregare, și care locuiesc în aceeași clădire sau în același bloc de apartamente;18. «comunitate de energie din surse regenerabile» înseamnă o entitate juridică care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:a) care, în conformitate cu dreptul intern aplicabil, are la bază o participare deschisă și voluntară, este autonomă și este controlată efectiv de acționari sau membri situați în apropierea proiectelor privind sursele regenerabile de energie deținute și dezvoltate de respectiva entitate juridică;b) are un număr de minimum 5 membri sau acționari persoane fizice, IMM-uri, asociații și fundații sau ai administrației publice locale;c) al cărei obiectiv principal este să ofere avantaje comunitare economice, sociale sau de mediu acționarilor ori membrilor săi sau zonelor locale în care își desfășoară activitatea;d) locurile de consum, precum și unitățile de producere a energiei electrice ale membrilor sau acționarilor sunt racordate la rețeaua aceluiași operator de distribuție; (la 07-11-2025, Punctul 18. , Articolul 2 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 2. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 19. «contract de achiziție de energie din surse regenerabile» înseamnă un contract bilateral negociat direct în temeiul căruia o persoană fizică sau juridică achiziționează energie din surse regenerabile direct de la un producător, care cuprinde contracte de achiziționare de energie electrică din surse regenerabile și contracte de achiziție de energie din surse regenerabile pentru încălzire și răcire; (la 07-11-2025, Punctul 19. , Articolul 2 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 2. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 20. „tranzacție inter pares“ cu energie din surse regenerabile înseamnă vânzarea de energie din surse regenerabile între participanții la piață, pe baza unui contract cu condiții prestabilite care reglementează executarea și decontarea automate ale tranzacției fie direct, între participanții la piață, fie indirect, prin intermediul unui participant la piață terț autorizat, cum ar fi un intermediar, fără a aduce atingere drepturilor și obligațiilor părților implicate în calitate de clienți finali, producători, furnizori sau intermediari;21. „încălzire centralizată“ sau „răcire centralizată“ definită în conformitate cu art. 2 lit. t) din Legea nr. 220/2008 republicată, cu modificările și completările ulterioare;22. „sistem eficient de încălzire și răcire centralizată“ înseamnă sistem eficient de termoficare centralizat și de răcire în sensul definiției de la art. 4 pct. 36 din Legea nr. 121/2014, cu modificările și completările ulterioare;23. „cogenerare de eficiență înaltă“ definită în conformitate cu art. 3 lit. g) din Hotărârea Guvernului nr. 219/2007 privind promovarea cogenerării bazate pe cererea de energie termică utilă, cu modificările și completările ulterioare;24. „certificat de performanță energetică a clădirii“ definit în conformitate cu art. 3 pct. 3) din Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;25. „deșeuri“ definit în conformitate cu anexa nr. 1 pct. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare, excluzând substanțele care au fost modificate sau contaminate intenționat pentru a corespunde acestei definiții;26. „biomasă“ definită în conformitate cu art. 2 lit. b) din Legea nr. 220/2008, republicată, cu modificările și completările ulterioare;27. «biomasă agricolă» înseamnă biomasă obținută din agricultură și din industriile conexe; (la 07-11-2025, Punctul 27. , Articolul 2 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 2. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 28. „biomasă forestieră“ înseamnă biomasă obținută din silvicultură;28^1. «biomasă forestieră disponibilă în scopuri energetice» înseamnă:a) fracțiunea biodegradabilă a produselor rezultate din prelucrarea primară și secundară pe teritoriul României a lemnului recoltat de pe teritoriul național sau provenit din import/schimburi intracomunitare - coajă, rumeguș, lemnul sub formă de așchii sau particule, tocătura provenită din liniile de profilare, capetele și flancurile buștenilor, resturi de lemn, rezultate în urma prelucrării sau reciclării materialelor lemnoase, precum și materialele lemnoase declasate în incinta proprie ca urmare a procesului tehnologic de prelucrare a materialelor lemnoase;b) tocătură de lemn, provenită numai din categoriile cuprinse la lit. a); (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 3. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 29. „combustibili din biomasă“ înseamnă combustibili gazoși și solizi produși din biomasă;30. „biogaz“ înseamnă combustibili gazoși produși din biomasă;31. „biodeșeuri“ definite în conformitate cu anexa nr. 1 pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021, cu modificările și completările ulterioare;32. „zonă de aprovizionare“ înseamnă zona geografică determinată din care provin materiile prime de biomasă forestieră, din care sunt disponibile informații fiabile și independente și în care condițiile sunt suficient de omogene pentru a se realiza o evaluare a riscului în materie de durabilitate și de legalitate aferent biomasei forestiere;33. „regenerare forestieră“ înseamnă restabilirea unui arboret prin mijloace naturale sau artificiale în urma îndepărtării arboretului anterior prin tăiere sau din cauze naturale, inclusiv incendiu sau furtună;34. „biolichide“ definite în conformitate cu art. 2 lit. c) din Legea nr. 220/2008, republicată, cu modificările și completările ulterioare;35. „biocombustibil“ înseamnă combustibil lichid pentru transporturi, produs din biomasă;36. „biocombustibili avansați“ înseamnă biocombustibili care sunt produși din materiile prime enumerate în anexa nr. 10 partea A din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018 pentru stabilirea condițiilor de introducere pe piață a benzinei și motorinei, de introducere a unui mecanism de monitorizare și reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de stabilire a metodelor de calcul și de raportare a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 311/2018 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2018 pentru stabilirea condițiilor de introducere pe piață a benzinei și motorinei, de introducere a unui mecanism de monitorizare și reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de stabilire a metodelor de calcul și de raportare a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie;37. „combustibili pe bază de carbon reciclat“ înseamnă combustibili lichizi și gazoși care sunt produși din fluxuri de deșeuri lichide sau solide de origine neregenerabilă care nu pot face obiectul unor operațiuni de valorificare materială în conformitate cu ierarhia deșeurilor, prevăzută la art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021, cu modificările și completările ulterioare, sau din gazul de proces și gazul de evacuare combustibile reziduale de origine neregenerabilă produse ca o consecință inevitabilă și neintenționată a proceselor de producție din instalațiile industriale;38. «combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică» înseamnă combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică, astfel cum sunt definiți la art. 2 pct. 1 din Legea nr. 237/2023 privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile și cu emisii reduse de carbon în sectoarele industriei și transporturilor; (la 07-11-2025, Punctul 38. , Articolul 2 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 4. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 39. „biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor“ înseamnă biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă ale căror materii prime au fost produse în cadrul unor sisteme care evită efectele de dislocare ale biocombustibililor, biolichidelor și combustibililor din biomasă produși din culturi alimentare și furajere, datorită unor practici agricole îmbunătățite, precum și datorită cultivării unor culturi în zone care nu se utilizau anterior în acest scop, și care au fost produse în conformitate cu criteriile de durabilitate pentru biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă stabilite la art. 27 al prezentei ordonanțe de urgență;40. „furnizor de combustibil“ înseamnă o entitate care furnizează combustibil pe piață și care este responsabilă pentru trecerea combustibilului printr-un punct de control al produselor supuse accizelor sau, în cazul energiei electrice sau dacă nu trebuie plătite accize ori dacă este justificat în mod corespunzător, orice altă entitate relevantă;41. „culturi bogate în amidon“ definite în conformitate cu art. 2 alin. (1) lit. j) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările și completările ulterioare;42. „culturi alimentare și furajere“ înseamnă culturi de plante bogate în amidon, de plante zaharoase sau de plante oleaginoase produse pe terenuri agricole drept cultură principală, cu excepția reziduurilor, a deșeurilor sau a materialelor ligno-celulozice și a culturilor intermediare, precum culturile intercalate și culturile de protecție, cu condiția ca utilizarea unor astfel de culturi intermediare să nu genereze o creștere a cererii de terenuri suplimentare;43. „materiale ligno-celulozice“ definite în conformitate cu art. 2 alin. (1) lit. x) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 311/2018;44. „materiale celulozice de origine nealimentară“ definite în conformitate cu art. 2 alin. (1) lit. y) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 311/2018;45. „reziduu“ definit în conformitate cu art. 2 alin. (1) lit. t) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 311/2018;46. „reziduuri agricole, din acvacultură, pescuit și silvicultură“ definite în conformitate cu art. 2 alin. (1) lit. ș) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 311/2018;47. „valoarea efectivă“ definită în conformitate cu art. 2 alin. (1) lit. z) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 311/2018;48. „valoare tipică“ definită în conformitate cu art. 2 alin. (1) lit. aa) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 311/2018;49. „valoare implicită“ definită în conformitate cu art. 2 alin. (1) lit. bb) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 311/2018;50. „agregator independent“ definit în conformitate cu art. 3 pct. 7 din Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare;51. „minister de resort“ - Ministerul Energiei;52. „ANRE“ - Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, autoritate competentă în sectorul energiei electrice, termice și al gazelor naturale în conformitate cu prevederile Legii nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 160/2012, cu modificările și completările ulterioare, privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei.53. «lemn rotund industrial» înseamnă bușteni de gater, bușteni de furnir, lemn pentru celuloză rotund sau despicat, precum și orice alt lemn rotund adecvat pentru scopuri industriale, cu excepția lemnului rotund ale cărui caracteristici, cum ar fi specia, dimensiunile, verticalitatea și densitatea nodurilor, îl fac inadecvat pentru utilizarea industrială după cum este definit și justificat în mod corespunzător în conformitate cu condițiile forestiere relevante; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 54. «zonă pretabilă accelerării proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile» înseamnă o locație sau zonă specifică, terestră sau maritimă sau de ape continentale, care a fost desemnată ca fiind în mod special adecvată pentru instalarea de centrale producătoare de energie din surse regenerabile; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 55. «echipamente de energie solară» înseamnă echipamente care convertesc energia solară în energie termică sau electrică, în special echipamente termice solare și echipamente fotovoltaice solare; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 56. «zonă de ofertare» înseamnă o zonă de ofertare în sensul definiției de la art. 2 pct. 65 din Regulamentul (UE) 2019/943 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019 privind piața internă de energie electrică (reformare); (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 57. «tehnologie inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile» înseamnă tehnologie de producere a energiei din surse regenerabile care îmbunătățește, cel puțin într-un mod, tehnologia comparabilă de ultimă generație în materie de energie din surse regenerabile sau face ca o tehnologie de energie regenerabilă care nu este pe deplin comercializată sau care implică un grad clar de risc să devină exploatabilă; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 58. «sistem de contorizare inteligentă» - definit în conformitate cu art. 3 pct. 117 din Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 59. «punct de reîncărcare» înseamnă o interfață fixă sau mobilă, conectată sau neconectată la rețea, pentru transferul de energie electrică către un vehicul electric, care, deși poate avea unul sau mai mulți conectori adaptați diferitelor tipuri de conectori, este capabilă să reîncarce un singur vehicul electric o dată și care exclude dispozitivele cu o putere de ieșire mai mică sau egală cu 3,7 kW al căror scop principal nu este reîncărcarea vehiculelor electrice; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 60. «participant la piață» - potrivit definiției prevăzute la art. 3 pct. 79 din Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 61. «piață de energie electrică» - potrivit definiției prevăzute la art. 3 pct. 81 din Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 62. «baterie de uz casnic» înseamnă o baterie reîncărcabilă de sine stătătoare cu o capacitate nominală mai mare de 2 kWh, care este adecvată pentru instalare și utilizare într-un mediu casnic; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 63. «baterie pentru vehicule electrice» - potrivit definiției prevăzute la art. 3 alin. (1) pct. 14 din Regulamentul (UE) 2023/1.542 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iulie 2023 privind bateriile și deșeurile de baterii, de modificare a Directivei 2008/98/CE și a Regulamentului (UE) 2019/1.020 și de abrogare a Directivei 2006/66/CE; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 64. «baterie industrială» - potrivit definiției prevăzute la art. 3 alin. (1) pct. 13 din Regulamentul (UE) 2023/1.542; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 65. «starea de sănătate» - potrivit definiției prevăzute la art. 3 alin. (1) pct. 28 din Regulamentul (UE) 2023/1.542; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 66. «nivelul de încărcare» - potrivit definiției prevăzute la art. 3 alin. (1) pct. 27 din Regulamentul (UE) 2023/1.542; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 67. «valoare de referință a puterii» înseamnă informațiile dinamice deținute în sistemul de gestionare al unei baterii care prescriu setările de energie electrică la care bateria ar trebui să funcționeze în mod optim în timpul unei operațiuni de reîncărcare sau de descărcare, pentru a se optimiza starea de sănătate a bateriei și utilizarea sa operațională; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 68. «reîncărcare inteligentă» înseamnă o operațiune de reîncărcare în cazul căreia intensitatea energiei electrice furnizate bateriei este ajustată în mod dinamic, pe baza informațiilor primite prin intermediul comunicațiilor electronice; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 69. «reîncărcare bidirecțională» - potrivit definiției prevăzute la art. 2 pct. 11 din Regulamentul (UE) 2023/1.804 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 septembrie 2023 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi și de abrogare a Directivei 2014/94/UE, cu modificările și completările ulterioare; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 70. «punct de reîncărcare de putere normală» înseamnă un punct de reîncărcare de putere normală, în sensul definiției de la art. 2 pct. 37 din Regulamentul (UE) 2023/1.804, cu modificările și completările ulterioare; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 71. «industrie» înseamnă întreprinderile și produsele care intră sub incidența secțiunilor B, C și F, precum și a secțiunii J diviziunea 63 din Nomenclatorul statistic al activităților economice (NACE Rev. 2), astfel cum este stabilit în Regulamentul (CE) nr. 1.893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităților economice NACE a doua revizuire și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3.037/90 al Consiliului, precum și a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice, cu modificările și completările ulterioare; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 72. «scop neenergetic» înseamnă utilizarea combustibililor ca materii prime într-un proces industrial, în loc de a fi utilizați pentru a produce energie; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 73. «combustibili din surse regenerabile» înseamnă biocombustibili, biolichide, combustibili din biomasă și combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 74. «plantație forestieră» - potrivit definiției prevăzute la art. 2 pct. 11 din Regulamentul (UE) 2023/1.115 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 mai 2023 privind punerea la dispoziție pe piața Uniunii Europene și exportul din Uniune a anumitor produse de bază și produse asociate cu defrișările și degradarea pădurilor și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010, cu modificările și completările ulterioare; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 75. «energie osmotică» înseamnă energia creată din diferența concentrațiilor de sare ale două fluide, cum ar fi apă dulce și apă sărată; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 76. «eficiență a sistemului» înseamnă selectarea de soluții eficiente din punct de vedere energetic, în cazul în care acestea permit, de asemenea, o cale de decarbonare rentabilă, o flexibilitate suplimentară și utilizarea eficientă a resurselor; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 77. «stocarea energiei în același amplasament» înseamnă o instalație de stocare a energiei, combinată cu o instalație care produce energie din surse regenerabile și care este racordată la același punct de acces la rețea; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 78. «vehicul electric solar» înseamnă un autovehicul dotat cu un grup motopropulsor care conține doar dispozitive electrice nonperiferice cu funcția de convertizoare de energie cu un sistem electric reîncărcabil de stocare a energiei, care poate fi reîncărcat extern și care este echipat și cu panouri fotovoltaice integrate în vehicul; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 79. «gaze din surse regenerabile» înseamnă biogazul în sensul definiției de la pct. 30, inclusiv biogazul care a fost transformat în biometan, și combustibilii de origine nebiologică din surse regenerabile astfel cum sunt definiți la art. 2 pct. 1 din Legea nr. 237/2023 privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile și cu emisii reduse de carbon în sectoarele industriei și transporturilor; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 80. «proiecte de importanță națională în domeniul energiei electrice» înseamnă proiecte definite în conformitate cu art. 3 pct. 94^1 din Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 3(1) România împreună cu celelalte state membre ale Uniunii Europene (UE):a) asigură în mod colectiv faptul că ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie al Uniunii Europene în anul 2030 este de cel puțin 42,5%;b) depun eforturi colective pentru a mări ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie al Uniunii Europene în anul 2030 la 45%. (la 07-11-2025, Alineatul (1) , Articolul 3 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 6. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (1^1) Până în anul 2030, cel puțin 5% din noua capacitate instalată de producere a energiei din surse regenerabile este reprezentată de tehnologii inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile. (la 07-11-2025, Articolul 3 , Capitolul I a fost completat de Punctul 7. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (1^2) În condițiile prevederilor art. 5 din Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, ministerul de resort poate solicita Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor derogarea de la principiul utilizării în cascadă a biomasei. (la 07-11-2025, Articolul 3 , Capitolul I a fost completat de Punctul 7. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (1^3) Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor poate deroga de la principiul utilizării în cascadă a biomasei atunci când industria locală nu este în măsură, din punct de vedere cantitativ sau tehnic, să utilizeze biomasa forestieră pentru o valoare adăugată economică și de mediu superioară producerii energiei, pentru materiile prime provenite din:a) activitățile necesare de gestionare a pădurilor, menite să asigure operațiunile de rărire înainte de comercializare sau cele desfășurate în conformitate cu dreptul intern privind prevenirea incendiilor de pădure în zonele cu grad de risc ridicat;b) activități de exploatare forestieră de recuperare derulate în urma unor perturbări naturale documentate; sauc) activități de recoltare a anumitor produse lemnoase ale căror caracteristici nu sunt adecvate pentru instalații de prelucrare locale. (la 07-11-2025, Articolul 3 , Capitolul I a fost completat de Punctul 7. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (2) Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor împreună cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale:a) iau măsuri pentru a reduce la minimum distorsiunile nedorite pe piața materiilor prime de biomasă și impactul negativ asupra biodiversității, a mediului și a climei, atunci când biomasa este utilizată pentru producerea de energie;b) în elaborarea măsurilor prevăzute la lit. a), țin seama de ierarhia deșeurilor în conformitate cu prevederile art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 17/2023, cu modificările și completările ulterioare, și asigură aplicarea principiului utilizării în cascadă a biomasei, punând accentul pe scheme de sprijin și ținând seama în mod corespunzător de particularitățile naționale. (la 07-11-2025, Alineatul (2) , Articolul 3 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 8. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (2^1) Schemele de sprijin elaborate pentru energia obținută din biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă evită promovarea unor practici nesustenabile și nu determină denaturarea concurenței cu sectoarele materialelor, pentru a se garanta că biomasa lemnoasă este utilizată în corelare cu valoarea sa adăugată economică și de mediu maximală, în următoarea ordine a priorităților:a) produsele lemnoase;b) prelungirea duratei de viață a produselor lemnoase;c) reutilizarea;d) reciclarea;e) bioenergia;f) eliminarea. (la 07-11-2025, Articolul 3 , Capitolul I a fost completat de Punctul 9. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (2^2) Cel mult o dată pe an, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor prezintă Comisiei Europene o sinteză a derogărilor de la principiul utilizării în cascadă a biomasei în temeiul prevederilor alin. (1^2), însoțită de motivele acestor derogări și de scara geografică la care se aplică acestea. (la 07-11-2025, Articolul 3 , Capitolul I a fost completat de Punctul 9. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (2^3) Nu se acordă, prin oricare autoritate competentă, sprijin financiar direct pentru: a) utilizarea buștenilor de gater, a buștenilor de furnir, a lemnului rotund industrial, a buturugilor și a rădăcinilor pentru producerea de energie;b) producția de energie regenerabilă prin incinerarea deșeurilor dacă nu au fost respectate obligațiile privind colectarea separată. (la 07-11-2025, Articolul 3 , Capitolul I a fost completat de Punctul 9. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (2^4) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (2) și (2^1), autoritățile competente nu acordă niciun sprijin nou și nu reînnoiesc sprijinul pentru producția de energie electrică din biomasă forestieră în instalațiile care generează exclusiv energie electrică, cu excepția cazului în care energia electrică de acest tip îndeplinește cel puțin una dintre următoarele condiții: a) este produsă într-o regiune identificată într-un plan teritorial pentru o tranziție justă, stabilit în conformitate cu art. 11 din Regulamentul (UE) 2021/1.056 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de instituire a Fondului pentru o tranziție justă, cu modificările și completările ulterioare, în considerarea dependenței acesteia de combustibilii fosili solizi, și îndeplinește cerințele relevante prevăzute la art. 29 alin. (16); b) este produsă aplicând captarea și stocarea de dioxid de carbon (CO_2) provenit din biomasă și îndeplinește cerințele prevăzute la art. 29 alin. (16). (la 07-11-2025, Articolul 3 , Capitolul I a fost completat de Punctul 9. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (2^5) În funcție de evaluarea inclusă în PNIESC cu privire la necesitatea de a construi o nouă infrastructură pentru încălzirea și răcirea centralizată din surse regenerabile în vederea realizării obiectivului general al Uniunii Europene stabilit la alin. (1), ministerul de resort, în colaborare cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, adoptă, după caz, măsurile necesare în vederea dezvoltării unei infrastructuri eficiente de încălzire și răcire centralizată pentru a promova încălzirea și răcirea din surse regenerabile, precum energia termică solară, energia fotovoltaică solară, pompele de căldură acționate de energie electrică din surse regenerabile care utilizează energia ambientală și energia geotermală, alte tehnologii de energie geotermală, biomasa, biogazul, biolichide și căldura și răcoarea reziduală, unde este posibil în combinație cu stocarea energiei termice, consumul dispecerizabil și instalații care transformă energia electrică în căldură prin Strategia națională privind serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat, în conformitate cu Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare. (la 07-11-2025, Articolul 3 , Capitolul I a fost completat de Punctul 9. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (3) Ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie al României nu trebuie să se situeze sub ponderea de referință egală cu obiectivul național obligatoriu pentru ponderea energiei din surse regenerabile pentru perioada de referință 2020, stabilit la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 220/2008, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(4) Dacă ponderea de energie din surse regenerabile, măsurată pe orice perioadă de un an, nu se menține la nivelul de referință, ministerul de resort aplică primul și al doilea paragraf de la art. 32 alin. (4) din Regulamentul (UE) 2018/1.999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului [în continuare denumit Regulamentul (UE) 2018/1.999)]. + Articolul 4(1) Pentru atingerea sau depășirea obiectivului stabilit la art. 3 alin. (1) privind ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut, pe lângă schemele de sprijin în vigoare, se pot aplica noi scheme de sprijin.(2) Schemele de sprijin pentru energia electrică din surse regenerabile oferă stimulente pentru integrarea energiei electrice din surse regenerabile pe piața energiei electrice întrun mod bazat pe piață și receptiv la semnalele pieței, evitând în același timp denaturarea inutilă a piețelor energiei electrice și luând totodată în considerare posibilele costuri de integrare în sistem și stabilitatea rețelelor.(3) Schemele de sprijin pentru energia electrică din surse regenerabile sunt concepute astfel încât să sporească integrarea energiei electrice din surse regenerabile pe piața energiei electrice și să asigure faptul că producătorii de energie din surse regenerabile răspund la semnalele de preț ale pieței și își optimizează veniturile de pe piață, în conformitate cu prevederile Legii nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare.(4) Schemele de sprijinire directă a prețurilor pentru energia electrică din surse regenerabile se acordă sub forma unei prime de piață, care poate fi variabilă sau fixă.(5) Fără a se aduce atingere dreptului aplicabil al Uniunii Europene privind piața internă a energiei electrice, instalațiile de mici dimensiuni și proiectele demonstrative pot fi exceptate de la aplicarea prevederilor alin. (3).(6) Schemele de sprijin pentru energia electrică din surse regenerabile se acordă într-un mod deschis, transparent, competitiv, nediscriminatoriu și rentabil.(7) La implementarea schemelor de sprijin, instalațiile de mici dimensiuni și proiectele demonstrative sunt exceptate de la procedurile de licitație.(8) Schemele de sprijin pot stabili mecanisme care să asigure diversificarea regională a utilizării energiei electrice din surse regenerabile, în special pentru a asigura integrarea sistemelor într-un mod rentabil.(9) Procedurile de licitație se pot limita la anumite tehnologii, atunci când deschiderea schemelor de sprijin tuturor producătorilor de energie electrică din surse regenerabile ar conduce la un rezultat nesatisfăcător, având în vedere:a) potențialul pe termen lung al unei anumite tehnologii;b) necesitatea de a se asigura diversificarea;c) costurile de integrare în rețea;d) constrângerile de rețea și stabilitatea rețelei;e) în cazul biomasei, necesitatea de a se evita denaturările piețelor materiilor prime.(10) Atunci când se acordă sprijin pentru energia electrică din surse regenerabile printr-o procedură de licitație, pentru a asigura o rată ridicată de realizare a proiectelor:a) se stabilesc și se publică criterii nediscriminatorii și transparente pentru calificarea la procedura de licitație și se stabilesc termene și norme clare pentru livrarea proiectului;b) se publică informații despre procedurile de licitație anterioare, inclusiv despre ratele de realizare a proiectelor.(11) Informările privind noile scheme de sprijin se efectuează prin afișarea pe pagina de internet a administratorului schemei, respectiv a ministerului de resort.(12) Ministerul de resort stabilește cadrul de reglementare, care poate include scheme de sprijin și măsuri de facilitare a contractelor de achiziție de energie electrică din surse regenerabile și care permite implementarea energiei electrice din surse regenerabile la un nivel care să fie în concordanță cu contribuția la nivel național și într-un ritm corelat cu traiectoria orientativă a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul final brut, stabilită în PNIESC. (la 07-11-2025, Articolul 4 , Capitolul I a fost completat de Punctul 10. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) Notă
Conform articolului VI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025, finanțarea necesară schemelor de sprijin prevăzute la art. 4 alin. (12) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 163/2022 pentru completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta ordonanță de urgență, se realizează cu încadrare în bugetele aprobate anual, potrivit legii, cu această destinație autorităților/instituțiilor publice implicate.(13) În aplicarea prevederilor alin. (12), ministerul de resort, în colaborare cu Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica - S.A., denumită în continuare CNTEE Transelectrica - S.A., și operatorii de distribuție concesionari, analizează și elimină barierele identificate în vederea asigurării unui nivel ridicat de aprovizionare cu energie din surse regenerabile, inclusiv pe cele legate de procedurile de acordare a autorizațiilor și dezvoltarea infrastructurii de transport, de distribuție și de stocare necesare, inclusiv stocarea energiei în același amplasament. (la 07-11-2025, Articolul 4 , Capitolul I a fost completat de Punctul 10. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (14) În vederea elaborării cadrului prevăzut la alin. (12), ministerul de resort colaborează cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, ANRE și ține cont de cantitatea suplimentară de energie electrică din surse regenerabile necesară pentru a răspunde cererii în sectorul transporturilor, al industriei, al încălzirii și răcirii clădirilor, precum și pentru producția de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică. (la 07-11-2025, Articolul 4 , Capitolul I a fost completat de Punctul 10. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (15) În cuprinsul PNIESC și în rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima autoritățile prevăzute la art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2023 privind stabilirea cadrului instituțional și a unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2018/1.999 al Parlamentului European și al Consiliului privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, precum și a Regulamentului (UE) 2022/2.299 al Comisiei din 15 noiembrie 2022 de stabilire a normelor de punere în aplicare în ceea ce privește structura, formatul, detaliile tehnice și procedurile pentru rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima, pot include un rezumat al politicilor și măsurilor adoptate în temeiul cadrului prevăzut la alin. (12) și, respectiv, o evaluare a punerii lor în aplicare. (la 07-11-2025, Articolul 4 , Capitolul I a fost completat de Punctul 10. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 5(1) În conformitate cu art. 7-13, în vederea deschiderii schemelor de sprijin pentru energia electrică din surse regenerabile, ministerul de resort poate propune Guvernului:a) până la ce nivel sprijină energia electrică din surse regenerabile care este produsă într-un alt stat membru;b) deschiderea accesului la schemele de sprijin pentru energia electrică din surse regenerabile pentru producătorii situați în alte state membre, cu aplicarea condițiilor stabilite în prezentul articol;c) nivelul sprijinului anual pentru o cotă orientativă din capacitatea nou-sprijinită sau din bugetul alocat schemei, pentru producătorii situați în alte state membre, aceste cote putând reprezenta cel puțin 5% în perioada 2023-2026 și cel puțin 10% în perioada 2027-2030, sau dacă acestea au un nivel inferior, se pot situa la nivelul interconectivității statului membru în cauză.(2) În aplicarea prevederilor alin. (1), România, prin ministerul de resort:a) poate solicita dovezi ale importului efectiv de energie electrică din surse regenerabile;b) poate limita accesul la schemele de sprijin în favoarea producătorilor situați în statele membre cu care există o conexiune directă prin interconexiuni;c) nu modifică și nu afectează în niciun fel programele interzonale sau alocarea capacităților din cauza producătorilor care participă la scheme de sprijin transfrontaliere;d) se asigură că transferurile transfrontaliere de energie electrică sunt determinate exclusiv de rezultatul alocării capacităților în temeiul dreptului Uniunii Europene privind piața internă a energiei electrice.(3) În cazul deschiderii accesului la schemele de sprijin pentru producători situați în alte state membre, România încheie acorduri asupra principiilor unei astfel de participări. Aceste acorduri cuprind cel puțin principiile alocării energiei electrice din surse regenerabile care face obiectul sprijinului transfrontalier. + Articolul 6(1) Fără a aduce atingere adaptărilor necesare pentru respectarea dispozițiilor de la art. 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, nivelul și condițiile aferente sprijinului acordat proiectelor privind energia din surse regenerabile nu sunt revizuite într-un mod care să aibă un impact negativ asupra drepturilor acordate prin acest sprijin și să submineze viabilitatea economică a proiectelor care au beneficiat deja de sprijin.(2) Nivelul sprijinului se poate ajusta în conformitate cu criterii obiective, cu condiția ca aceste criterii să fie stabilite în proiectul original al schemei de sprijin.(3) Ministerul de resort publică pe pagina sa de internet un calendar care anticipează alocarea estimată a sprijinului financiar.(4) Calendarul va include:a) calendarul orientativ;b) frecvența procedurilor de licitație, dacă este cazul;c) capacitatea și bugetul preconizate sau sprijinul unitar maxim care se preconizează a fi alocat;d) tehnologiile eligibile preconizate, dacă este cazul.(5) Calendarul se actualizează anual sau atunci când este necesar, pentru a reflecta evoluțiile recente ale pieței sau alocarea preconizată a sprijinului financiar.(6) Evaluarea eficacității schemelor de sprijin pentru energia electrică din surse regenerabile și efectele distributive majore ale acestora asupra diferitelor grupuri de consumatori și asupra investițiilor se realizează cel puțin o dată la cinci ani și se include în actualizările relevante ale planului național integrat privind energia și clima și în rapoartele intermediare, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1.999. + Articolul 7(1) Consumul final brut de energie din surse regenerabile se calculează ca suma următoarelor:a) consumul final brut de energie electrică din surse regenerabile;b) consumul final brut de energie din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii; șic) consumul final de energie din surse regenerabile în sectorul transporturilor.(2) În ceea ce privește alin. (1) lit. a), b) sau c), gazul și energia electrică din surse regenerabile se iau în considerare doar o dată la calcularea ponderii consumului final brut de energie din surse regenerabile. (la 07-11-2025, Alineatul (2) , Articolul 7 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 11. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (2^1) Energia produsă din combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică se contabilizează în sectorul în care este consumată: al energiei electrice, al încălzirii și răcirii sau al transporturilor. (la 07-11-2025, Articolul 7 , Capitolul I a fost completat de Punctul 12. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (2^2) Ministerul de resort împreună cu autoritățile competente din alte state membre UE pot conveni, prin intermediul unui acord de cooperare, să contabilizeze toți sau o parte din combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică consumați într-un stat membru în ponderea consumului final brut de energie din surse regenerabile în statul membru în care sunt produși combustibilii respectivi. (la 07-11-2025, Articolul 7 , Capitolul I a fost completat de Punctul 12. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (2^3) Pentru a verifica faptul că aceiași combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică nu sunt contabilizați atât în statul membru în care sunt produși, cât și în statul membru în care sunt consumați și pentru a înregistra cantitatea contabilizată, ministerul de resort notifică Comisiei acordul prevăzut la alin. (2^2). (la 07-11-2025, Articolul 7 , Capitolul I a fost completat de Punctul 12. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (2^4) Acordul de cooperare încheiat în temeiul prevederilor alin. (2^2) va include cantitatea totală de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică care urmează să fie luată în calcul pentru fiecare stat membru și data la care acordul de cooperare intră în vigoare. (la 07-11-2025, Articolul 7 , Capitolul I a fost completat de Punctul 12. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (3) În conformitate cu prevederile art. 29 alin. (3), biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă care nu respectă criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la art. 29 alin (6)-(13) nu se iau în considerare.(4) În sensul alin. (1) lit. a):a) consumul final brut de energie electrică din surse regenerabile se calculează ca fiind cantitatea de energie electrică produsă din surse regenerabile, incluzând producția de energie electrică de la prosumatorii de energie din surse regenerabile și de la comunitățile de energie din surse regenerabile, precum și energia electrică din combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică, și excluzând producția de energie electrică în centralele cu acumulare prin pompare din apă pompată anterior în sens ascendent, precum și energia electrică utilizată pentru producerea de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică; (la 07-11-2025, Litera a) , Alineatul (4) , Articolul 7 , Capitolul I a fost modificată de Punctul 13. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) b) în cazul centralelor multicombustibil care utilizează surse regenerabile și neregenerabile se ia în considerare numai acea parte din energia electrică care este produsă din surse regenerabile. În scopul acestor calcule, contribuția fiecărei surse de energie se calculează pe baza conținutului său energetic;c) energia electrică generată de energia hidroelectrică și eoliană se ia în considerare în conformitate cu formulele de normalizare prevăzute în anexa nr. 1.(5) În sensul alin. (1) lit. b):a) consumul final brut de energie din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii se calculează ca fiind cantitatea de energie destinată încălzirii și răcirii centralizate produsă în România din surse regenerabile, la care se adaugă consumul de alte tipuri de energie din surse regenerabile al industriei, gospodăriilor, serviciilor, agriculturii, silviculturii și pescuitului, în scopul încălzirii, răcirii și prelucrării;b) în cazul centralelor multicombustibil care utilizează surse regenerabile și neregenerabile se ia în considerare numai acea parte destinată încălzirii și răcirii care este produsă din surse regenerabile. În scopul acestor calcule, contribuția fiecărei surse de energie se calculează pe baza conținutului său energetic;c) energia ambientală și geotermală utilizată pentru încălzire și răcire prin intermediul pompelor de căldură și al sistemelor de răcire centralizată se ia în considerare, cu condiția ca energia finală generată să depășească semnificativ intrarea de energie primară necesară funcționării pompelor de căldură. Cantitatea de căldură sau răcoare considerată drept energie din surse regenerabile în sensul prezentei ordonanțe de urgență a Guvernului se calculează în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa nr. 3 și ia în considerare consumul de energie în toate sectoarele de utilizare finală;d) energia termică generată de sistemele energetice pasive, în care consumul scăzut de energie se realizează în mod pasiv prin modul de proiectare a clădirilor sau prin căldura produsă prin utilizarea energiei din surse neregenerabile, nu se ia în considerare.(6) În sensul alin. (1) lit. c) se aplică următoarele cerințe:a) consumul final de energie din surse regenerabile în sectorul transporturilor se calculează ca fiind suma tuturor biocombustibililor, biogazului și combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică consumați în sectorul transporturilor. Acesta include combustibilii din surse regenerabile furnizați buncherajului maritim internațional; (la 07-11-2025, Litera a) , Alineatul (6) , Articolul 7 , Capitolul I a fost modificată de Punctul 14. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) b) combustibilii lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile care sunt produși din energie electrică din surse regenerabile sunt luați în considerare în cadrul calculului conform alin. (1) lit. a) doar atunci când se calculează cantitatea de energie electrică produsă din surse regenerabile;c) pentru calcularea consumului final de energie se utilizează valorile privind conținutul energetic al combustibililor utilizați în transporturi stabilite în anexa nr. 2;d) pentru stabilirea conținutului energetic al combustibililor utilizați în transporturi care nu sunt incluși în anexa nr. 2 se utilizează standardele relevante ale Organizației de Standardizare Europeană (ESO) pentru a determina puterea calorică a combustibililor;e) în cazul în care ESO nu a adoptat niciun standard se utilizează standardele Organizației Internaționale de Standardizare (ISO) relevante.(7) Ponderea energiei din surse regenerabile se calculează ca fiind consumul final brut de energie din surse regenerabile împărțit la consumul final brut de energie provenită din toate sursele de energie, exprimat ca procent.(8) În calculul prevăzut la alin. (7), suma prevăzută la alin. (1) se ajustează în conformitate cu art. 8, 10, 12 și 13.(9) La calcularea consumului final brut de energie, în scopul măsurării respectării de către acesta a obiectivelor și a traiectoriei orientative stabilite în prezenta ordonanță de urgență, cantitatea de energie consumată în sectorul aviației, ca proporție din consumul final brut de energie, se consideră a nu fi mai mare de 6,18%.(10) Metodologia și definițiile utilizate la calcularea ponderii energiei din surse regenerabile sunt cele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1.099/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2008 privind statisticile în domeniul energiei.(11) Institutul Național de Statistică asigură coerența informațiilor statistice utilizate în calculul ponderii energiei din surse regenerabile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1.099/2008 și a informațiilor statistice raportate Comisiei Europene în temeiul acestui regulament. + Articolul 8(1) În conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2021/2.003 al Comisiei din 6 august 2021 de completare a Directivei (UE) 2018/2.001 a Parlamentului European și a Consiliului prin instituirea platformei Uniunii de dezvoltare a energiei din surse regenerabile, ministerul de resort poate conveni și stabili transferul statistic al unei cantități specificate de energie din surse regenerabile din România către un alt stat membru sau din alt stat membru către România. Cantitatea transferată:a) se scade din cantitatea de energie din surse regenerabile care este luată în considerare pentru calcularea ponderii de energie din surse regenerabile a statului membru care efectuează transferul în sensul prezentei ordonanțe de urgență; șib) se adaugă la cantitatea de energie din surse regenerabile care este luată în considerare pentru calcularea ponderii de energie din surse regenerabile a statului membru care acceptă transferul în sensul prezentei ordonanțe de urgență.(2) Pentru a facilita transferurile statistice în conformitate cu alin. (1), ministerul de resort poate transmite, pe bază voluntară, pe Platforma Uniunii de dezvoltare a surselor regenerabile, date anuale cu privire la contribuția națională la obiectivul Uniunii Europene sau orice valoare de referință stabilită pentru monitorizarea progreselor înregistrate în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1.999, inclusiv cantitatea care se preconizează că nu va fi îndeplinită sau cantitatea cu care se preconizează că va depăși contribuția, precum și o indicare a prețului la care poate fi acceptat să se transfere eventuala producție excedentară de energie din surse regenerabile de la sau către alt stat membru.(3) Acordurile prevăzute la alin. (1) și (2) pot avea o durată de un an calendaristic sau mai mulți. Astfel de înțelegeri:a) se notifică Comisiei Europene sau;b) se finalizează pe URDP în termen de cel mult 12 luni de la încheierea fiecărui an în care sunt în vigoare. Informațiile transmise Comisiei Europene includ cantitatea și prețul energiei respective. În cazul transferurilor finalizate pe URDP, părțile implicate și informațiile privind transferul respectiv sunt puse la dispoziția publicului.(4) Transferurile intră în vigoare după ce toate statele membre implicate în transfer au notificat transferul Comisiei Europene sau după ce au fost îndeplinite toate condițiile de compensare pe platforma Uniunii Europene de dezvoltare a surselor regenerabile. + Articolul 9(1) Ministerul de resort aduce la cunoștința Guvernului posibilitatea cooperării cu alte state membre în cadrul tuturor tipurilor de proiecte comune cu privire la producerea de energie electrică, de încălzire sau de răcire din surse regenerabile. O astfel de cooperare poate implica operatori privați.(1^1) Până la data de 31 decembrie 2025, ministerul de resort inițiază un cadru de cooperare destinat dezvoltării proiectelor comune pentru producerea de energie din surse regenerabile, care prevede unul sau mai multe acorduri cu unul sau mai multe state membre, sub rezerva următoarelor:a) stabilirea, până la data de 31 decembrie 2030, a cel puțin două proiecte comune;b) în situația în care consumul anual de energie electrică este de peste 100 TWh, până la data de 31 decembrie 2033 se va stabili un al treilea proiect comun. (la 07-11-2025, Articolul 9 , Capitolul I a fost completat de Punctul 15. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (1^2) Identificarea proiectelor comune privind energia din surse regenerabile offshore este corelată cu nevoile identificate în planurile strategice la nivel înalt de dezvoltare a rețelei offshore integrate pentru fiecare bazin maritim menționat la art. 14 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2022/869 al Parlamentului European și al Consiliului și în planul pe zece ani de dezvoltare a rețelei la nivelul Uniunii Europene menționat la art. 30 alin. (1) lit. b) din Regulamentul (UE) 2019/943 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019. (la 07-11-2025, Articolul 9 , Capitolul I a fost completat de Punctul 15. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (1^3) În realizarea proiectelor comune, ministerul de resort: a) distribuie în mod echitabil costurile și beneficiile acestora între participanții la proiectele respective;b) ține cont în acordurile de cooperare relevante de toate costurile și beneficiile relevante, aferente proiectelor comune. (la 07-11-2025, Articolul 9 , Capitolul I a fost completat de Punctul 15. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (1^4) La data intrării în vigoare a acordurilor de cooperare prevăzute la alin. (1^1), ministerul de resort, pe baza datelor furnizate de autoritățile competente, notifică Comisia cu privire la acordurile de cooperare încheiate în temeiul prevederilor alin. (1^1), inclusiv cu privire la data la care se preconizează că proiectele vor deveni operaționale; se consideră că proiectele finanțate prin contribuții naționale în cadrul mecanismului Uniunii Europene de finanțare a energiei din surse regenerabile instituit prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1.294 al Comisiei îndeplinesc obligațiile menționate la alin. (1^1) pentru statele membre implicate. (la 07-11-2025, Articolul 9 , Capitolul I a fost completat de Punctul 15. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (2) Ministerul de resort, pe baza datelor furnizate de autoritățile competente, informează Comisia Europeană cu privire la proporția sau cantitatea de energie electrică, de încălzire sau de răcire din surse regenerabile de energie, produsă în cadrul oricărui proiect comun de pe teritoriul României, care a fost pus în funcțiune după data de 25 iunie 2009, sau de capacitatea crescută a unei instalații care a fost modernizată după data respectivă, care trebuie considerată ca fiind inclusă în ponderea de energie din surse regenerabile a unui alt stat membru cu care s-a încheiat proiectul comun.(3) Notificarea prevăzută la alin. (2):a) descrie instalația propusă sau identifică instalația modernizată;b) specifică proporția sau cantitatea de energie electrică sau de încălzire sau răcire produsă de instalația respectivă care trebuie considerată ca fiind inclusă în ponderea de energie din surse regenerabile a celuilalt stat membru;c) identifică statul membru în favoarea căruia se realizează notificarea; șid) specifică perioada, în ani calendaristici întregi, în care energia electrică, încălzirea sau răcirea produsă de instalație din surse regenerabile trebuie să fie considerată ca fiind inclusă în ponderea de energie din surse regenerabile a celuilalt stat membru.(4) Durata unui proiect comun astfel cum se prevede la prezentul articol se poate prelungi dincolo de anul 2030.(5) O notificare efectuată în temeiul acestui articol nu este modificată sau retrasă fără acordul comun al statului membru care efectuează notificarea și al statului membru identificat în conformitate cu alin. (3) lit. c). + Articolul 9^1(1) Pe baza obiectivelor orientative privind producerea de energie din surse regenerabile offshore care urmează să fie utilizată în bazinul maritim, identificate în conformitate cu art. 14 din Regulamentul (UE) 2022/869 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2022, ministerul de resort publică informații cu privire la volumele de energie din surse regenerabile offshore pe care intenționează să le realizeze prin licitații, ținând seama de fezabilitatea tehnică și economică a infrastructurii rețelei și de activitățile care au deja loc.(2) Autoritățile competente alocă spațiu pentru proiectele privind energia din surse regenerabile offshore în planurile lor de amenajare a spațiului maritim, ținând cont de activitățile care au deja loc în zonele afectate și de regimul de protecție al ariilor respective. (3) Autoritățile competente asigură reducerea complexității și creșterea eficienței și transparenței procedurii de acordare a autorizațiilor pentru proiectele comune privind energia din surse regenerabile offshore.(4) În vederea îndeplinirii obligațiilor prevăzute la alin. (3), autoritățile competente:a) simplifică și eficientizează procesul de autorizare prin adoptarea de măsuri care să asigure reducerea termenelor pentru emiterea de autorizații, avize, acorduri și altele asemenea;b) consolidează cooperarea interinstituțională prin încheierea de protocoale de colaborare cu acest scop;c) instituie un punct unic de contact pentru gestionarea procedurilor administrative în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.251/2023 privind organizare și funcționarea Oficiului pentru Licență Industrială, precum și pentru completarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 832/2022 privind stabilirea atribuțiilor, organizarea și funcționarea Cancelariei Prim-Ministrului, cu modificările ulterioare. (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 16. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 10(1) În cazul realizării de proiecte comune, în conformitate cu art. 9, în termen de trei luni de la sfârșitul fiecărui an din cadrul perioadei prevăzute la art. 9 alin. (3) lit. d), ministerul de resort transmite o scrisoare de notificare Comisiei Europene în care precizează:a) cantitatea totală de energie electrică sau de încălzire sau răcire produsă în timpul anului respectiv din surse regenerabile de către instalația care a făcut obiectul notificării în temeiul art. 9; șib) cantitatea de energie electrică sau de încălzire sau răcire produsă în timpul anului respectiv din surse regenerabile de către instalația respectivă, care trebuie să fie considerată ca fiind inclusă în ponderea de energie din surse regenerabile a altui stat membru, în conformitate cu termenii notificării.(2) Scrisoarea de notificare este transmisă atât statului membru în favoarea căruia a fost făcută notificarea, cât și Comisiei Europene.(3) Cantitatea de energie electrică sau de încălzire sau răcire din surse regenerabile notificată în conformitate cu alin. (1) lit. b):a) se scade din cantitatea de energie electrică sau de încălzire sau răcire din surse regenerabile care este luată în considerare pentru calcularea ponderii de energie din surse regenerabile a statului membru care transmite scrisoarea de notificare în temeiul alin. (1); șib) se adaugă la cantitatea de energie electrică sau de încălzire sau răcire din surse regenerabile care este luată în considerare pentru calcularea ponderii de energie din surse regenerabile a statului membru care primește scrisoarea de notificare în temeiul alin. (2). + Articolul 11(1) Ministerul de resort poate propune Guvernului posibilitatea ca individual sau împreună cu alte state membre, prin acorduri comune cu terțe țări, să coopereze în realizarea unor proiecte referitoare la producerea de energie electrică din surse regenerabile de energie. O astfel de cooperare poate implica operatori privați și se desfășoară cu respectarea deplină a dreptului internațional.(2) Energia electrică din surse regenerabile produsă într-o țară terță este luată în considerare în scopul calculării ponderilor de energie din surse regenerabile numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții cumulative:a) energia electrică este consumată în interiorul Uniunii Europene;b) energia electrică este produsă de o instalație care a fost pusă în funcțiune după 25 iunie 2009 sau de o instalație retehnologizată, a cărei capacitate a fost crescută după respectiva dată, în cadrul unui proiect comun, așa cum se prevede la alin. (1);c) cantitatea de energie electrică produsă și exportată nu a primit alt sprijin din partea unei scheme de sprijin dintr-o țară terță în afară de ajutorul pentru investiție acordat instalației; șid) energia electrică a fost produsă în conformitate cu dreptul internațional, într-o țară terță care este parte semnatară la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale a Consiliului Europei sau la alte convenții internaționale sau tratate privind drepturile omului.(3) Cerința prevăzută la lit. a) se consideră a fi îndeplinită dacă sunt îndeplinite următoarele condiții cumulative:a) cantitate de energie electrică echivalentă cu cantitatea de energie electrică luată în considerare a fost stabilită clar în cadrul procesului de alocare de capacitate pe interconexiuni de către toți operatorii de transport și de sistem responsabili, din țara de origine, din țara de destinație și, dacă este relevant, din fiecare țară terță de tranzit;b) cantitate de energie electrică echivalentă cu cantitatea de energie electrică luată în considerare a fost stabilită clar în balanța de energie programată de către operatorul de transport și de sistem responsabil din partea comunitară a liniei de interconexiune; șic) capacitatea stabilită și producția de energie electrică din surse regenerabile de către instalația prevăzută la lit. b) se referă la aceeași perioadă de timp.(4) În sensul alin. (4), România poate depune la Comisia Europeană, prin ministerul de resort, o cerere, în vederea luării în considerare a energiei electrice din surse regenerabile produse și consumate într-o țară terță, în contextul construcției unei linii de interconexiune, cu termen de execuție ce poate depăși 31 decembrie 2030, între România și o țară terță, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:a) construcția liniei de interconexiune a început înainte de 31 decembrie 2026;b) nu este posibil ca linia de interconexiune să fie pusă în funcțiune până la 31 decembrie 2030;c) este posibil ca linia de interconexiune să fie pusă în funcțiune până la 31 decembrie 2032;d) după ce intră în funcțiune, linia de interconexiune va fi utilizată pentru exportul către Uniunea Europeană, în conformitate cu alin. (2), de energie electrică din surse regenerabile;e) cererea se referă la un proiect comun care îndeplinește criteriile prevăzute la alin. (2) lit. b) și c) și care va utiliza linia de interconexiune după ce aceasta intră în funcțiune, la o cantitate de energie electrică care nu depășește cantitatea ce va fi exportată către Uniunea Europeană după intrarea în funcțiune a liniei de interconexiune.(5) Ministerul de resort notifică Comisiei Europene proporția sau cantitatea de energie electrică produsă de orice instalație pe teritoriul unei țări terțe, care trebuie considerată ca fiind inclusă în ponderea de energie din surse regenerabile a României în sensul prezentei ordonanțe de urgență. Această proporție sau cantitate nu depășește proporția sau cantitatea exportată efectiv către Uniunea Europeană și consumată în Uniunea Europeană, corespunde cantității prevăzute la alin. (3) lit. a) și b) și întrunește condițiile prevăzute la lit. a) de la alineatul respectiv. Notificarea se transmite dacă obiectivul național global ia în considerare respectiva proporție sau cantitate de energie electrică.(6) Notificarea prevăzută la alin. (4):a) descrie instalația propusă sau identifică instalația modernizată;b) specifică proporția sau cantitatea de energie electrică produsă de instalație care trebuie să fie considerată ca fiind inclusă în ponderea de energie din surse regenerabile, precum și, sub rezerva cerințelor de confidențialitate, dispozițiile financiare corespunzătoare;c) specifică perioada, în ani calendaristici întregi, în care energia electrică trebuie să fie considerată ca fiind inclusă în ponderea de energie din surse regenerabile; șid) cuprinde o confirmare scrisă a lit. b) și c) de către țara terță pe teritoriul căreia urmează să fie pusă în funcțiune instalația, precum și o indicare a proporției sau a cantității de energie electrică produsă de instalație care va fi folosită la nivel intern de către țara terță respectivă.(7) Durata unui proiect comun, astfel cum se prevede la prezentul articol, se poate prelungi și după 31 decembrie 2030.(8) O notificare efectuată în temeiul prezentului articol poate fi modificată sau retrasă dacă există un acord comun între România, care efectuează notificarea, și țara terță care a confirmat proiectul comun în conformitate cu alin. (5) lit. d). + Articolul 12(1) În termen de 12 luni de la sfârșitul fiecărui an din cadrul perioadei specificate la art. 11 alin. (5) lit. c), România, prin ministerul de resort, transmite o scrisoare de notificare în care precizează:a) cantitatea totală de energie electrică produsă în timpul anului respectiv din surse regenerabile de către instalația care a făcut obiectul notificării în temeiul art. 11;b) cantitatea de energie electrică produsă în timpul anului respectiv din surse regenerabile de către instalația respectivă, care trebuie să fie considerată ca fiind inclusă în ponderea sa de energie din surse regenerabile în conformitate cu termenii notificării în temeiul art. 11; șic) dovada respectării condițiilor stabilite la art. 11 alin. (2).(2) În temeiul alin. (1), România transmite scrisoarea de notificare Comisiei Europene și țării terțe care a confirmat proiectul în conformitate cu art. 11 alin. (6) lit. d).(3) În scopul calculării ponderilor de energie din surse regenerabile în temeiul prezentei ordonanțe de urgență, cantitatea de energie electrică din surse regenerabile notificată în conformitate cu alin. (1) lit. b) se adaugă la cantitatea de energie din surse regenerabile care este luată în considerare pentru calcularea ponderilor de energie din surse regenerabile. + Articolul 13(1) Fără a aduce atingere obligațiilor care revin în temeiul art. 5, ministerul de resort poate propune Guvernului să instituie în comun sau să își coordoneze parțial schemele naționale de sprijin cu privire la energia din surse regenerabile, cu unul sau mai multe state membre.(2) În cazul aplicării prevederilor alin. (1), o anumită cantitate de energie din surse regenerabile produsă pe teritoriul unuia din statele membre participante poate fi considerată ca fiind inclusă în ponderea de energie din surse regenerabile a altui stat membru participant, cu condiția ca statele membre în cauză:a) să efectueze un transfer statistic al cantităților specificate de energie din surse regenerabile de la un stat membru către alt stat membru în conformitate cu art. 8; saub) să stabilească o regulă de distribuție convenită de statele membre participante prin care sunt alocate cantitățile de energie din surse regenerabile între statele membre participante.(3) Ministerul de resort notifică Comisiei Europene regula de distribuție prevăzută la alin. (2), lit. b), cel târziu la trei luni de la sfârșitul primului an în care aceasta intră în vigoare.(4) În termen de trei luni de la sfârșitul fiecărui an, în cazul în care s-a făcut o notificare în temeiul alin. (3), ministerul de resort transmite o scrisoare de notificare în care precizează cantitatea totală de energie electrică sau de încălzire sau răcire din surse regenerabile produsă în timpul anului care urmează să fie supus regulii de distribuție.(5) În scopul calculării ponderilor de energie din surse regenerabile, cantitatea de energie electrică sau de încălzire sau răcire din surse regenerabile notificată în conformitate cu alin. (4) este realocată între statele membre în cauză în conformitate cu regula de distribuție notificată. + Articolul 14(1) În sensul art. 9 alin. (2) și al art. 11 alin. (2) lit. b), unitățile de energie din surse regenerabile rezultate în urma creșterii puterii unei instalații se consideră ca fiind produse de o instalație separată care a fost pusă în funcțiune la data la care a avut loc creșterea puterii.(2) În cazul centralelor electrice acreditate pentru aplicarea sistemului de promovare prin certificate verzi instituit prin Legea nr. 220/2008, republicată, cu modificările și completările ulterioare, orice creștere de putere electrică instalată față de puterea electrică acreditată se consideră ca fiind o instalație separată care a fost pusă în funcțiune la data la care a avut loc creșterea puterii și nu beneficiază de certificate verzi.(3) Data realizării creșterii de putere prevăzută la alin. (2) se stabilește pe bază de documente justificative, iar în lipsa acestora se consideră ziua următoare datei deciziei de acreditare emise de ANRE.(4) Pentru situația prevăzută la alin. (2), energia electrică care beneficiază de certificate verzi se stabilește în baza înregistrărilor grupurilor de măsurare a energiei electrice produse de fiecare etapă/grup din centrala electrică acreditată, citite de către operatorul de rețea la rețeaua căruia este racordată centrala electrică respectivă.(5) Prin excepție de la prevederile alin. (4), în situația unei retehnologizări/înlocuiri a unor echipamente principale componente ale unui grup/etapă din centrală/centrală electrică acreditată, energia electrică care beneficiază de certificate verzi se stabilește proporțional cu raportul dintre puterea electrică acreditată și puterea electrică total instalată a grupului/etapei din centrala electrică/centrala electrică respectivă, conform reglementărilor ANRE. + Articolul 15(1) Autoritățile publice și entitățile emitente, abilitate să emită avize, autorizații, acorduri, certificate și licențe care se aplică centralelor și rețelelor conexe de transport și de distribuție pentru producția de energie electrică, încălzire sau răcire din surse regenerabile, pentru procesul de transformare a biomasei în biocombustibili, biolichide, combustibili din biomasă sau în alte produse energetice, precum și combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică utilizați în transporturi se asigură că emiterea acestora respectă principiul proporționalități și principiul «eficiența energetică înainte de toate». (la 07-11-2025, Alineatul (1) , Articolul 15 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 17. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (2) Procedurile administrative referitoare la autorizare, certificare și acordare de licențe prevăzute la alin. (1) sunt obiective, transparente și proporționale, nu fac discriminare între solicitanți și țin pe deplin seama de particularitățile fiecăreia dintre tehnologiile din domeniul energiei din surse regenerabile.(3) Taxele administrative plătite de consumatori, de urbaniști, de arhitecți, de constructori și de instalatorii și furnizorii de echipamente și de sisteme sunt transparente și stabilite în funcție de costuri.(4) Pentru instalațiile descentralizate și pentru producerea și stocarea energiei din surse regenerabile se stabilesc proceduri de autorizare simplificate, inclusiv printr-o procedură de notificare simplă.(5) Prin personalul propriu sau consultant de specialitate, autoritățile publice și entitățile emitente abilitate să emită avize, autorizații și acorduri definesc toate specificațiile tehnice care trebuie respectate de echipamentele și de sistemele din domeniul energiei din surse regenerabile pentru a putea beneficia de schemele de sprijin și pentru a fi eligibile în cadrul achizițiilor publice. (la 07-11-2025, Alineatul (5) , Articolul 15 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 17. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (6) În cazul în care există oricare dintre următoarele specificații tehnice: standarde armonizate, alte standarde europene, documente de standardizare europeană, stabilite de organismele de standardizare europene, specificațiile tehnice naționale se exprimă în raport cu acestea; se acordă prioritate standardelor armonizate ale căror referințe au fost publicate. (la 07-11-2025, Alineatul (6) , Articolul 15 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 17. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (6^1) În absența acestora, se utilizează alte standarde armonizate și standarde europene, în această ordine. (la 07-11-2025, Articolul 15 , Capitolul I a fost completat de Punctul 18. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (7) Specificațiile tehnice în cauză nu prevăd în ce caz este necesară certificarea echipamentelor și a sistemelor și nu constituie o barieră în calea bunei funcționări a pieței interne.(7^1) Ministerul de resort, în colaborare cu Ministerul Educației și Cercetării, prin programe dedicate la nivel național și parteneriate între instituții aparținând diferitelor state membre, promovează testarea de tehnologii inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile pentru a produce, a partaja și a stoca energie din surse regenerabile prin proiecte-pilot. Aceste proiecte se desfășoară într-un mediu real, pentru o perioadă limitată de timp și includ garanții adecvate pentru a asigura funcționarea în condiții de siguranță a sistemului de energie electrică și pentru a evita impactul disproporționat asupra funcționării pieței interne. (la 07-11-2025, Articolul 15 , Capitolul I a fost completat de Punctul 19. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (7^2) Ministerul de resort asigură, prin programe dedicate la nivel național și parteneriate între instituții aparținând diferitelor state membre, promovarea testării tehnologiilor inovatoare în domeniul gazelor din surse regenerabile, inclusiv hidrogen pentru a produce, a partaja, a stoca gaze din surse regenerabile și hidrogen prin proiecte-pilot într-un mediu real, pentru o perioadă limitată în timp, în conformitate cu dreptul Uniunii Europene aplicabil și însoțite de garanții adecvate, respectiv standarde, norme de siguranță și norme tehnice, pentru a garanta funcționarea în condiții de siguranță a sistemului de hidrogen și pentru a evita impactul disproporționat asupra funcționării pieței interne a gazelor naturale, gazelor din surse regenerabile și a hidrogenului. (la 07-11-2025, Articolul 15 , Capitolul I a fost completat de Punctul 19. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (7^3) Pentru activitățile prevăzute la alin. (7^2), ministerul de resort colaborează cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minieră și Protecție Antiexplozivă - INSEMEX Petroșani, Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat - ISCIR, Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Protecția Mediului, INCDPM, operatori economici și alte instituții de profil, inclusiv universitățile cu activitate specifică în domeniul hidrogenului, prin programe dedicate la nivel național și parteneriate între instituții aparținând diferitelor state membre. (la 07-11-2025, Articolul 15 , Capitolul I a fost completat de Punctul 19. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (7^4) Operatorul de transport și de sistem, operatorii de distribuție și operatorii de rețele de hidrogen elaborează și publică normele tehnice prevăzute la alin. (7^2). În vederea publicării acestor norme, operatorii solicită un aviz prealabil obligatoriu din partea ANRE. (la 07-11-2025, Articolul 15 , Capitolul I a fost completat de Punctul 19. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (8) Autoritățile publice responsabile de proiectarea, construirea și renovarea infrastructurii urbane, a zonelor industriale, comerciale sau rezidențiale și a infrastructurii energetice, inclusiv rețele electrice, de termoficare centralizată și răcire, de gaze naturale și de combustibili alternativi, emit dispoziții care:a) vizează integrarea și utilizarea energiei din surse regenerabile;b) vizează autoconsumul de energie din surse regenerabile și comunitățile de energie din surse regenerabile, precum și utilizarea căldurii și a răcorii reziduale inevitabile.(9) Autoritățile administrației publice locale includ în planurile lor de infrastructură urbană, în special, încălzirea și răcirea din surse regenerabile, acolo unde este cazul, și se consultă cu operatorii de rețea pentru a se ține cont de impactul pe care îl au asupra planurilor operatorilor de dezvoltare a infrastructurii, programele vizând eficiența energetică și participarea activă a cererii, precum și dispozițiile specifice legate de autoconsumul de surse regenerabile și comunitățile de energie din surse regenerabile.(10) Abrogat. (la 07-11-2025, Alineatul (10) , Articolul 15 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 20. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (11) Abrogat. (la 07-11-2025, Alineatul (11) , Articolul 15 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 20. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (12) Abrogat. (la 07-11-2025, Alineatul (12) , Articolul 15 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 20. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (13) Abrogat. (la 07-11-2025, Alineatul (13) , Articolul 15 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 20. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (14) Până la data de 31 decembrie 2026, ministerul de resort, în colaborare cu ANRE, evaluează barierele normative și administrative, adoptă, dacă este cazul, reglementări specifice pentru a îndepărta obstacolele nejustificate privind contractele de achiziție a energiei din surse regenerabile încheiate pe termen lung și promovează utilizarea acestora. În cadrul evaluării se au în vedere și modalitățile de reducere a riscurilor financiare asociate acestora, precum utilizarea garanțiilor pentru credite. (la 07-11-2025, Alineatul (14) , Articolul 15 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 21. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (15) Contractele de achiziție de energie din surse regenerabile nu fac obiectul unor proceduri sau taxe discriminatorii sau disproporționate, iar garanțiile de origine asociate pot fi transferate cumpărătorului de energie din surse regenerabile în conformitate cu prevederile art. 19. (la 07-11-2025, Articolul 15 , Capitolul I a fost completat de Punctul 22. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (16) Ministerul de resort, în colaborare cu ANRE, se asigură că nu există bariere nejustificate pe piețele interne ale hidrogenului în ceea ce privește intrarea pe piață, ieșirea de pe piață, accesul la sistem, comercializarea hidrogenului și operarea sistemului de hidrogen. (la 07-11-2025, Articolul 15 , Capitolul I a fost completat de Punctul 22. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (17) Ministerul de resort descrie politicile și măsurile care promovează optarea pentru contracte de achiziție de energie din surse regenerabile în actualizarea PNIESC și în rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima transmise. În rapoartele intermediare respective ministerul de resort indică, de asemenea, cantitatea de energie din surse regenerabile tranzacționată prin contracte de achiziție de energie din surse regenerabile. (la 07-11-2025, Articolul 15 , Capitolul I a fost completat de Punctul 22. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (18) ANRE monitorizează cantitatea de energie din surse regenerabile tranzacționată prin contracte de achiziție de energie din surse regenerabile și, la solicitarea ministerului de resort, ANRE pune la dispoziție informațiile solicitate relevante în vederea respectării prevederilor alin. (17). (la 07-11-2025, Articolul 15 , Capitolul I a fost completat de Punctul 22. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 15^1(1) Ponderea națională orientativă de energie din surse regenerabile produsă la fața locului sau în apropiere se stabilește în conformitate cu prevederile Legii nr. 372/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare, astfel încât în anul 2030, ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul clădirilor să contribuie la obiectivul Uniunii Europene care reprezintă cel puțin 49% din consumul final de energie din clădiri în anul 2030. (2) Ponderea națională orientativă prevăzută la alin. (1) și ponderea de energie din surse regenerabile preluată din rețea în consumul final de energie în sectorul clădirilor la nivelul anului 2030, precum și informații referitoare la modul în care se intenționează să se realizeze obiectivul menționat la alin. (1) sunt incluse în actualizarea PNIESC, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2023.(3) Ministerul de resort și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației pot contabiliza căldura și răcoarea reziduală în vederea atingerii ponderii naționale orientative stabilite până la o limită de 20%; în cazul în care decid să facă acest lucru, ponderea națională estimată crește cu jumătate din procentajul de căldură și răcoare reziduală luat în calcul în respectiva pondere.(4) Legislația națională specifică din domeniul construcțiilor, precum și schemele de sprijin conțin măsuri care să sprijine creșterea ponderii de utilizare în parcul imobiliar a energiei electrice și a încălzirii și răcirii din surse regenerabile, produsă la fața locului sau în apropiere, precum și a energiei din surse regenerabile preluate din rețea.(5) Măsurile menționate la alin. (4) pot include măsuri naționale referitoare la creșteri substanțiale ale autoconsumului de energie din surse regenerabile, ale comunităților de energie din surse regenerabile, ale stocării locale a energiei, ale reîncărcării inteligente și reîncărcării bidirecționale, ale altor servicii de flexibilitate, cum ar fi consumul dispecerizabil, și în combinație cu îmbunătățiri ale eficienței energetice legate de cogenerare și renovări majore care măresc numărul de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero și de clădiri care depășesc cerințele minime de performanță energetică prevăzute în Legea nr. 372/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(6) Pentru a atinge ponderea orientativă de energie din surse regenerabile prevăzută la alin. (1), prin legislația națională specifică din domeniul construcțiilor și prin reglementările tehnice elaborate în aplicarea acesteia de către autoritatea de reglementare competentă, și, după caz, prin schemele de sprijin, sunt stabilite nivelurile minime de utilizare a energiei din surse regenerabile, produsă la fața locului sau în apropiere, precum și preluată din rețea, utilizată în clădirile noi și în cele existente ce fac obiectul unei renovări majore sau al unei intervenții la sistemele tehnice ale clădirii, dacă acest lucru este fezabil din punct de vedere economic, tehnic și funcțional; nivelurile minime pot fi realizate, printre altele, și prin intermediul încălzirii și răcirii centralizate eficiente. (7) În cazul în care prevederile alin. (6) sunt incompatibile cu natura și obiectivul principal al activităților sistemului de apărare național sau cu materialele utilizate exclusiv în scopuri militare, clădirile existente ale acestuia sunt exceptate de la prevederile alin. (6).(8) Clădirile din proprietatea/administrarea autorităților administrației publice, încălzite și/sau răcite, deținute și ocupate de acestea, respectă prevederile art. 6 din Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 17 din Legea nr. 372/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în ceea ce privește ponderea de utilizare a energiei din surse regenerabile.(9) Obiectivul menționat la alin. (1) poate fi îndeplinit inclusiv prin utilizarea acoperișurilor clădirilor publice sau cu caracter mixt public-privat de către părți terțe pentru instalații care produc energie din surse regenerabile.(10) Autoritățile locale cooperează cu comunitățile de energie din surse regenerabile în sectorul clădirilor, inclusiv în cadrul procesului de achiziții publice.(11) Pentru a atinge ponderea orientativă de energie din surse regenerabile, ministerul de resort și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației promovează utilizarea sistemelor și echipamentelor de încălzire și răcire din surse regenerabile și tehnologiilor inovatoare, respectiv sistemele și echipamentele de încălzire și răcire inteligente bazate pe surse regenerabile care sunt electrificate, completate, după caz, cu gestionarea inteligentă a consumului de energie în clădiri. (12) În sensul alin. (11), se utilizează toate măsurile, instrumentele și stimulentele adecvate, inclusiv etichetele energetice dezvoltate în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1.369 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2017 de stabilire a unui cadru pentru etichetarea energetică și de abrogare a Directivei 2010/30/UE, cu modificările și completările ulterioare, certificatele de performanță energetică stabilite și alte certificate sau standarde relevante elaborate la nivelul Uniunii Europene sau la nivel național; se asigură furnizarea de informații privind soluțiile alternative din surse regenerabile, cu un grad de eficiență ridicat din punct de vedere energetic, precum și privind instrumentele financiare și stimulentele disponibile pentru a promova creșterea ratei de înlocuire a sistemelor vechi de încălzire și trecerea într-o proporție mai mare la soluții bazate pe energie din surse regenerabile. Notă
Conform articolului VI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025, finanțarea necesară schemelor de sprijin prevăzute la art. 15^1 alin. (12) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 163/2022 pentru completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta ordonanță de urgență, se realizează cu încadrare în bugetele aprobate anual, potrivit legii, cu această destinație autorităților/instituțiilor publice implicate. (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 23. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 15^2(1) Până la data de 31 decembrie 2025, ministerul de resort, împreună cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, ANRE, Autoritatea Navală Română, CNTEE Transelectrica - S.A., Ministerul Apărării Naționale și operatorii de distribuție concesionari și autoritățile publice locale efectuează o cartografiere coordonată pentru implementarea energiei din surse regenerabile pe teritoriul României, cu scopul de a identifica potențialul intern și zonele de pe suprafața terestră, subterană, marină sau apele interioare disponibile necesare pentru crearea de centrale producătoare de energie din surse regenerabile, precum și a infrastructurii aferente, cum ar fi rețelele și instalațiile de stocare, inclusiv stocarea termică, care sunt necesare pentru a acoperi cel puțin contribuțiile naționale la obiectivul privind energia din surse regenerabile pentru anul 2030. (2) În acest scop autoritățile competente pot utiliza sau se pot baza pe documente sau planuri existente de amenajare a teritoriului, planurile urbanistice generale, inclusiv pe planurile de amenajare a spațiului maritim, studii și cercetări existente.(3) Autoritatea Aeronautică Civilă Română, administratorii aerodromurilor civile certificate și ROMATSA pun la dispoziția ministerului de resort informațiile aeronautice care să faciliteze identificarea zonelor de suprafață terestră, subterană, marină sau apele interioare disponibile necesare pentru crearea de centrale producătoare de energie din surse regenerabile, precum și a infrastructurii aferente, cu respectarea obiectivului de a asigura siguranța și securitatea aviației și fără a aduce atingere suveranității depline și exclusive asupra spațiului aerian național, precum și reglementărilor specifice referitoare la apărare, ordine și securitate națională.(4) Secretariatul General al Guvernului asigură coordonarea între toate autoritățile și entitățile naționale și locale relevante, în ceea ce privește cartografierea zonelor necesare. (5) Zonele prevăzute la alin. (1) sunt stabilite proporțional cu traiectoriile estimate și cu capacitatea instalată totală planificată pentru fiecare tehnologie în domeniul energiei din surse regenerabile, stabilite în actualizarea PNIESC luând în considerare centralele existente producătoare de energie din surse regenerabile și mecanismele de cooperare aferente zonelor respective.(6) În scopul identificării zonelor menționate la alin. (1) se iau în considerare, în special: a) disponibilitatea energiei din surse regenerabile și potențialul de producere a energiei din surse regenerabile al diferitelor tipuri de tehnologii în zonele de pe suprafața terestră, subterană, marină sau apele interioare;b) cererea de energie preconizată, ținând seama de flexibilitatea potențială a consumului dispecerizabil și de câștigurile preconizate în materie de eficiență energetică și de integrarea sistemului energetic;c) disponibilitatea infrastructurilor energetice, inclusiv a rețelelor, a capacității de stocare și a altor instrumente de flexibilitate relevante, sau potențialul de a crea sau de a moderniza o astfel de infrastructură de rețea și capacitate de stocare.(7) Autoritățile administrației publice locale favorizează utilizările multiple ale zonelor menționate la alin. (1), proiectele privind energia din surse regenerabile trebuind să fie compatibile cu utilizările preexistente ale zonelor respective.(8) Autoritățile prevăzute la alin. (1) revizuiesc periodic și, atunci când este necesar, actualizează zonele menționate la același alineat, în special în contextul actualizării PNIESC. (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 23. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 15^3(1) Până la data de 31 decembrie 2026, planul sau planurile prin care se desemnează ca subcategorie a zonelor menționate la art. 15^2 alin. (1) zone pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile pentru unul sau mai multe tipuri de surse regenerabile de energie se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului de resort. (2) În elaborarea planurilor prevăzute la alin. (1) instalațiile de ardere pe bază de biomasă și hidrocentralele pot fi excluse. (3) În planurile prevăzute la alin. (1): a) se desemnează zone terestre, de ape continentale și maritime suficient de omogene, în care nu se preconizează că implementarea unui anumit tip sau a unor anumite tipuri de surse regenerabile de energie va avea un impact semnificativ asupra mediului, în considerarea particularităților zonei selectate, și se acordă prioritate suprafețelor artificiale și construite, cum ar fi acoperișurile și părțile din fațadele clădirilor, acolo unde reglementările urbanistice o permit și unde este fezabil tehnic, infrastructura de transport și împrejurimile sale directe, zonele de parcare, fermele, depozitele de deșeuri, siturile industriale, minele, corpurile de apă interioare artificiale, lacurile sau rezervoarele artificiale și, după caz, stațiile de tratare a apelor urbane reziduale, precum și a fostelor situri industriale decontaminate, terenurilor degradate care nu pot fi utilizate pentru agricultură și care nu sunt deservite de infrastructura de îmbunătățiri funciare, identificate conform prevederilor legale aplicabile acestor terenuri; b) se exclud siturile Natura 2000 și zonele desemnate în cadrul sistemelor naționale de protecție pentru conservarea naturii și a biodiversității, principalele rute de migrație a speciilor, precum și alte zone identificate pe baza hărților de sensibilitate și a instrumentelor prevăzute la lit. c), monumentele istorice, zonele de protecție a monumentelor istorice și zonele construite protejate, cu excepția suprafețelor artificiale și construite situate în zonele respective, cum ar fi acoperișurile care nu se află în imobile monument istoric, zone de protecție ale monumentelor istorice și zonele construite protejate, zonele de parcare sau infrastructura de transport; c) se utilizează toate instrumentele și seturile de date adecvate și proporționale pentru identificarea zonelor în care centralele producătoare de energie din surse regenerabile nu ar avea niciun impact semnificativ asupra mediului și asupra patrimoniului construit, inclusiv cartografierea zonelor sensibile de floră și faună sălbatică, ținând cont de datele disponibile în contextul dezvoltării unei rețele Natura 2000 coerente în ceea ce privește tipurile de habitate naturale și speciile de interes comunitar reglementate prin legislația în vigoare.(4) Autoritățile cu competențe în acordarea de autorizații stabilesc norme adecvate pentru zonele pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile în ceea ce privește măsurile de atenuare efective care trebuie adoptate pentru instalarea centralelor producătoare de energie din surse regenerabile și a stocării energiei în același amplasament, precum și pentru activele necesare pentru racordarea unor astfel de centrale și stocări la rețea, cu scopul de a evita sau, dacă nu este posibil, de a reduce în mod semnificativ impactul negativ asupra mediului care poate apărea, asigurându-se, după caz, că măsurile de atenuare adecvate sunt aplicate în mod proporțional și în timp util pentru a asigura respectarea obligațiilor prevăzute la art. 28 alin. (1)-(11), art. 31, art. 33 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 21 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, pentru a evita deteriorarea și a obține o stare ecologică bună sau un potențial ecologic bun.(5) Normele prevăzute la alin. (4) sunt orientate către particularitățile fiecărei zone pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile identificate, către tipul sau tipurile de tehnologie din domeniul energiei din surse regenerabile care urmează să fie implementate în fiecare zonă și către impactul identificat asupra mediului. (6) Respectarea normelor menționate la alin. (4) și punerea în aplicare a măsurilor de atenuare adecvate de către proiectele individuale conduc la prezumția că proiectele nu încalcă dispozițiile respective, fără a aduce atingere art. 16^1 alin. (9)-(21).(7) În cazul în care noile măsuri de atenuare menite să prevină pe cât posibil uciderea sau perturbarea speciilor protejate, în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, sau orice alt impact asupra mediului nu au fost testate pe scară largă în ceea ce privește eficacitatea lor, autoritățile competente pot permite utilizarea lor pentru unul sau mai multe proiecte-pilot pentru o perioadă determinată, cu condiția ca eficacitatea acestor măsuri să fie monitorizată îndeaproape și să fie luate imediat măsuri adecvate, în cazul în care respectivele măsuri de atenuare nu se dovedesc a fi eficace. (8) În cadrul planurilor de desemnare a zonelor pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile menționate la alin. (1) sunt prezentate rezultatele evaluărilor efectuate pentru identificarea fiecărei zone pretabile accelerării proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile desemnate pe baza criteriilor stabilite și pentru identificarea măsurilor de atenuare adecvate. (9) Înainte de adoptare, planurile de desemnare a zonelor de accelerare a proiectelor privind energia din surse regenerabile sunt supuse unei evaluări de mediu în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, cu modificările ulterioare, și, dacă sunt susceptibile de a avea un impact semnificativ asupra siturilor Natura 2000, sunt supuse evaluării adecvate în temeiul prevederilor art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.(10) Zonele pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile stabilite în planurile menționate la alin. (1) sunt dimensionate luând în considerare particularitățile și cerințele tipului sau tipurilor de tehnologie pentru care se instituie zone pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile, iar dimensiunea combinată a respectivelor zone să fie semnificativă și să contribuie la realizarea obiectivelor stabilite. (11) Planurile care desemnează zone pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile se publică și se revizuiesc periodic, după caz, în special în contextul actualizării PNIESC.(12) Autoritățile prevăzute la art. 15^2 alin. (1) stabilesc drept zone pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile zone specifice care au fost deja desemnate drept zone adecvate pentru o implementare accelerată a uneia sau mai multor tipuri de tehnologie din domeniul energiei din surse regenerabile, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoare condiții: a) astfel de zone se află în afara siturilor Natura 2000, a zonelor desemnate prin legislația în vigoare pentru conservarea naturii și a biodiversității și a rutelor identificate de migrație a păsărilor, a monumentelor istorice, zonelor de protecție a monumentelor istorice și a zonelor construite protejate; b) planurile de identificare a unor astfel de zone au fost supuse unei evaluări strategice de mediu în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, cu modificările ulterioare, și, după caz, unei evaluări în baza art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare; c) proiectele situate în astfel de zone pun în aplicare norme și măsuri adecvate și proporționale pentru a remedia impactul negativ asupra mediului care ar putea apărea.(13) Autoritățile publice și entitățile emitente, abilitate să emită avize, autorizații, acorduri, certificate și licențe pe întreg lanțul de autorizare a proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile aplică procedurile de acordare a autorizațiilor, cu respectarea termenelor menționate la art. 16^1, proiectelor individuale din zonele pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile. (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 23. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 15^4(1) În procesul de elaborare a planului/planurilor de desemnare a zonelor pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile menționate la art. 15^3 alin. (1) se asigură participarea publicului, în special a publicului afectat sau care ar putea fi afectat de desemnarea acestor tipuri de zone, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.076/2004, cu modificările ulterioare.(2) Autoritățile administrației publice locale promovează acceptarea publică a proiectelor privind energia din surse regenerabile prin participarea directă și indirectă a comunităților locale la proiectele respective. (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 23. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 15^5(1) Desemnarea unor zone de infrastructură dedicate pentru dezvoltarea proiectelor de rețea și de stocare care sunt necesare pentru integrarea energiei din surse regenerabile în sistemul de energie electrică, luând în considerare și planul/planurile prevăzut/prevăzute la art. 15^3 alin. (1), se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului de resort, în colaborare cu CNTEE Transelectrica - S.A. și cu operatorii de distribuție concesionari; zonele desemnate respectă prevederile avizului de mediu aferent planului/planurilor, astfel încât dezvoltarea proiectelor are impact redus asupra mediului sau un astfel de impact poate fi atenuat în mod corespunzător sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil, compensat. (2) Scopul desemnării unor astfel de zone este de a sprijini și completa zonele pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile. Aceste planuri trebuie: a) pentru proiectele de rețea, să evite siturile Natura 2000 și celelalte categorii de arii naturale protejate desemnate prin legislația în vigoare, precum și monumente istorice și zone construite protejate, cu excepția cazului în care nu există alternative proporționale pentru implementarea lor, ținând cont de obiectivele de conservare ale sitului; b) pentru proiectele de stocare, să excludă siturile Natura 2000 și celelalte categorii de arii naturale protejate desemnate prin legislația în vigoare;c) să asigure sinergii cu desemnarea zonelor pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile; d) să facă obiectul unei evaluări de mediu în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004, cu modificările ulterioare, și, după caz, al unei evaluări în temeiul prevederilor art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare; și e) să stabilească norme adecvate și proporționale, inclusiv cu privire la măsurile proporționale de atenuare care urmează să fie adoptate pentru dezvoltarea proiectelor de rețea și de stocare, cu scopul de a evita efectele negative asupra mediului care pot apărea sau, dacă nu este posibil ca asemenea efecte să fie evitate, de a le reduce în mod semnificativ.(3) Prin derogare de la art. 7 alin. (1), art. 9 alin. (2), pct. 20 din anexa nr. 1 și pct. 3 lit. b) din anexa nr. 2 a Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, și prin derogare de la art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, în cazul proiectelor de importanță națională în domeniul energiei electrice, inclusiv în cazul în care acest lucru este necesar pentru accelerarea implementării energiei din surse regenerabile în vederea realizării obiectivelor privind clima și energia din surse regenerabile, proiectele de rețea și de stocare necesare pentru integrarea energiei din surse regenerabile în sistemul de energie electrică pot fi exceptate de la evaluarea impactului asupra mediului, în temeiul prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 292/2018, de la o evaluare a implicațiilor acestora pentru siturile Natura 2000, în temeiul prevederilor art. 28 și 33 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, cu condiția ca proiectul respectiv să fie situat într-o zonă de infrastructură dedicată desemnată în conformitate cu alin. (1) și să respecte normele stabilite, inclusiv măsurile proporționale de atenuare care urmează să fie adoptate, în conformitate cu alin. (2).(4) Derogarea prevăzută la alin. (3) poate fi acordată și în cazul zonelor de infrastructură desemnate după data de 20 noiembrie 2025, dar nu mai târziu de 20 noiembrie 2026, în cazul în care acestea au făcut obiectul unei evaluări de mediu în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004, cu modificările ulterioare. (5) Derogarea de la alin. (3) nu se aplică proiectelor care ar putea avea efecte semnificative asupra mediului într-un alt stat membru sau în cazul în care un stat membru care ar putea fi afectat în mod semnificativ solicită acest lucru, astfel cum se prevede în Legea nr. 292/2018.(6) În aplicarea prevederilor alin. (4), Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor elaborează și aprobă, prin ordin al ministrului mediului, apelor și pădurilor, o procedură de examinare a proiectelor care sunt situate în zone de infrastructură dedicate. O astfel de procedură de examinare se bazează pe datele existente obținute în cadrul evaluării de mediu, efectuată în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004, cu modificările ulterioare. (7) În cadrul procedurii de examinare Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor poate cere solicitantului să furnizeze informații suplimentare disponibile.(8) Procedura de examinare menționată la alin. (6) trebuie finalizată în termen de 30 de zile de la aprobarea planului/planurilor de desemnare a unor zone de infrastructură dedicate pentru dezvoltarea proiectelor de rețea și de stocare care sunt necesare pentru integrarea energiei din surse regenerabile în sistemul de energie electrică. (9) Autoritățile competente prevăzute la alin. (1) pot excepta proiectele de rețea și de stocare, în temeiul prevederilor alin. (3)-(5), de la evaluările menționate la alin. (3), ca urmare a efectuării procedurii de examinare menționate la alin. (6) de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.(10) Scopul procedurii de examinare menționate la alin. (6) este de a identifica dacă este foarte probabil ca vreunul dintre proiecte să genereze efecte negative neprevăzute semnificative, având în vedere sensibilitatea ecologică a zonei geografice în care sunt situate, care nu au fost identificate în timpul evaluării de mediu a planurilor de desemnare a zonelor de infrastructură dedicate, efectuate în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004, cu modificările ulterioare, și, după caz, al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.(11) În cazul în care procedura de examinare concluzionează că este foarte probabil ca un proiect să genereze efecte negative neprevăzute semnificative, astfel cum se menționează la alin. (10), Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, pe baza datelor existente, aplică măsuri de atenuare adecvate și proporționale pentru a aborda respectivele efecte.(12) În cazul în care nu este posibil să fie aplicate astfel de măsuri de atenuare, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor aplică entității care dezvoltă proiectul măsuri compensatorii adecvate pentru a contracara efectele respective, care, dacă nu sunt disponibile alte măsuri compensatorii proporționale, pot lua forma unei compensații financiare pentru programele de protecție a speciilor, cu scopul de a asigura sau a îmbunătăți starea de conservare a celor afectate.(13) În cazul în care integrarea energiei din surse regenerabile în sistemul de energie electrică necesită un proiect pentru a consolida infrastructura de rețea în zonele de infrastructură dedicate sau în afara acestora, iar un astfel de proiect face obiectul unei proceduri de examinare desfășurate în temeiul prevederilor alin. (6)-(10), al unei analize a necesității de a supune proiectul unei evaluări a impactului asupra mediului sau al unei evaluări a impactului asupra mediului în temeiul prevederilor art. 9 din Legea nr. 292/2018, o astfel de procedură de examinare, de analiză sau de evaluare a impactului asupra mediului se limitează la efectele potențiale care rezultă din modificare sau din extindere în comparație cu infrastructura de rețea originală. (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 23. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 16(1) Procedurile de acordare a autorizațiilor vizează toate autorizațiile administrative relevante pentru construirea, retehnologizarea și exploatarea centralelor producătoare de energie din surse regenerabile, inclusiv cele care combină diferite surse regenerabile de energie, pompele de căldură și stocarea energiei în același amplasament, inclusiv instalațiile de producere a energiei electrice și termice, precum și activele necesare pentru conectarea unor astfel de centrale, pompe de căldură și stocări la rețea și pentru integrarea energiei din surse regenerabile în rețelele de încălzire și de răcire, inclusiv autorizațiile de racordare la rețea și, atunci când sunt necesare, evaluările de impact asupra mediului. (2) Procedura de acordare a autorizațiilor cuprinde toate etapele administrative, de la confirmarea caracterului complet al cererii de acordare a autorizației în conformitate cu alin. (3) și (4), până la notificarea deciziei finale privind rezultatul procedurii de acordare a autorizației de către autoritatea competentă relevantă.(3) În termen de 30 de zile de la primirea unei cereri de acordare a unei autorizații, în cazul centralelor producătoare de energie din surse regenerabile amplasate în zone pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile, și de 45 de zile, în cazul centralelor producătoare de energie din surse regenerabile amplasate în afara zonelor pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile, autoritățile administrației publice locale implicate în procesul de autorizare confirmă caracterul complet al cererii sau, în cazul în care un solicitant nu a transmis toate informațiile necesare pentru prelucrarea cererii, acestea cer solicitantului să depună o cerere completă, fără întârzieri nejustificate. În sensul prezentei ordonanțe de urgență, data confirmării caracterului complet al cererii de către autoritățile administrației publice locale implicate în procesul de autorizare reprezintă începutul procedurii de acordare a autorizațiilor.(4) Oficiul pentru Licență Industrială - Punctul de contact unic electronic - asistă solicitantul pe întreg parcursul procedurii administrative de solicitare și de acordare a autorizațiilor. Solicitantul nu este nevoit să contacteze decât un singur punct de contact pe durata întregii proceduri. Punctul de contact unic electronic asistă solicitantul pe tot parcursul procedurii administrative de depunere a cererilor de acordare a autorizației, inclusiv în etapele privind protecția mediului, în mod transparent, până în momentul emiterii uneia sau mai multor decizii la finalul procedurii de acordare a autorizației, furnizează solicitantului toate informațiile necesare și implică, atunci când este cazul, și alte autorități. (5) În vederea îndeplinirii atribuțiilor prevăzute la art. 10 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 140/2022 privind licența industrială unică, aprobată cu modificări prin Legea nr. 98/2023, cu modificările și completările ulterioare, Oficiul pentru Licență Industrială prin Punctul de contact unic electronic se asigură că autoritățile competente pun în aplicare termenele pentru procedurile de acordare a autorizațiilor stabilite prin prezenta ordonanță de urgență. (6) Solicitanții pot depune documentele relevante și în format digital. (7) În vederea aplicării alin. (6), până la data de 21 noiembrie 2025, autoritățile competente se asigură că toate procedurile de acordare a autorizațiilor pot fi efectuate în format electronic.(8) Prin Punctul de contact unic electronic este pus la dispoziție un serviciu public de informare, consiliere tehnică și sprijin pentru dezvoltatorii de centrale producătoare de energie din surse regenerabile și informațiile respective sunt publicate online, abordând, de asemenea, în mod distinct, proiectele privind energia regenerabilă de mici dimensiuni, proiectele prosumatorilor de energie din surse regenerabile și comunitățile de energie din surse regenerabile.(9) Informațiile disponibile online indică punctul de contact relevant pentru cererea în cauză.(10) Autoritățile competente asigură accesul solicitanților și publicului larg la proceduri simple pentru soluționarea litigiilor privind procedura de acordare a autorizațiilor, precum și a autorizațiilor de construire și de exploatare a centralelor producătoare de energie din surse regenerabile, inclusiv, atunci când este cazul, la mecanisme alternative de soluționare a litigiilor.(11) În contextul unui proiect de dezvoltare a unei centrale producătoare de energie din surse regenerabile, al racordării centralei respective la rețea și al activelor necesare pentru a dezvolta rețelele de infrastructură energetică necesare pentru a integra energia din surse regenerabile în sistem, modalitățile de atac administrative și judiciare, inclusiv cele legate de aspectele de mediu, fac obiectul celei mai rapide proceduri administrative și judiciare disponibile la nivelul național, regional și local relevant.(12) Autoritățile publice responsabile prevăzute la art. 24^3 din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările și completările ulterioare, asigură în bugetele proprii resursele necesare pentru a facilita procedura de obținere a autorizațiilor, pentru a asigura personal calificat, pentru perfecționarea și recalificarea acestuia în conformitate cu capacitatea instalată planificată de producere a căldurii și răcorii din surse regenerabile prevăzută în actualizarea PNIESC.(13) Cu excepția cazului în care coincide cu alte etape administrative ale procedurii de acordare a autorizațiilor, durata procedurii de acordare a autorizațiilor nu include: a) perioada în care centralele producătoare de energie din surse regenerabile sunt în curs de construcție sau în proces de retehnologizare; b) perioada în care infrastructura de rețea necesară aferentă centralelor producătoare de energie din surse regenerabile este în construcție sau în retehnologizare;c) perioada de racordare la rețea a centralelor producătoare de energie din surse regenerabile;d) perioada corespunzătoare etapelor administrative necesare pentru modernizările semnificative ale rețelei de care este nevoie pentru a asigura stabilitatea, fiabilitatea și siguranța rețelei; e) termenele aferente oricăror căi de atac judiciare, măsuri reparatorii și alte proceduri în fața unei instanțe judecătorești; f) termenele aferente mecanismelor alternative de soluționare a litigiilor, inclusiv procedurilor de formulare a plângerilor și căilor de atac și măsurilor reparatorii extrajudiciare.(14) Deciziile rezultate din procedurile de acordare a autorizațiilor sunt puse la dispoziția publicului în conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată, cu modificările ulterioare. (la 07-11-2025, Articolul 16 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 24. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 16^1(1) În zonele pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile, procedura de acordare a autorizațiilor menționată la art. 16 alin. (1) și (2):a) nu depășește 12 luni pentru proiectele privind energia din surse regenerabile;b) nu depășește doi ani pentru proiectele privind energia din surse regenerabile offshore;c) nu depășește 6 luni pentru proiectele privind energia din surse regenerabile, localizate pe terenurile aflate în proprietatea statului care sunt administrate de Agenția Domeniilor Statului (ADS).(2) În cazul unor circumstanțe excepționale termenele prevăzute la alin. (1) pot fi prelungite o singură dată, cu cel mult șase luni, printr-o decizie motivată emisă de autoritatea competentă. Decizia de prelungire trebuie să specifice în mod clar circumstanțele excepționale care justifică prelungirea, să fie susținută prin documente oficiale și să includă motivele obiective care au condus la această măsură, precum și impactul asupra termenului inițial. (3) În zonele pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile, procedura de acordare a autorizațiilor, inclusiv racordarea la rețea:a) nu depășește șase luni pentru retehnologizarea centralelor producătoare de energie din surse regenerabile care duce la o creștere a capacității centralei producătoare de energie din surse regenerabile cu peste 15%; b) nu depășește șase luni pentru instalațiile noi cu o capacitate electrică mai mică de 150 kW;c) nu depășește șase luni pentru instalațiile de stocare a energiei în același amplasament, inclusiv instalațiile de energie electrică și termică;d) nu depășește 12 luni pentru proiectele privind energia din surse regenerabile offshore. (4) Atunci când se justifică în mod corespunzător din motive legate de circumstanțe excepționale, din motive imperative de siguranță, când proiectul de retehnologizare are un impact substanțial asupra rețelei sau asupra puterii dimensiunii sau performanței inițiale a instalației, termenele de șase luni prevăzute la alin. (3) lit. a)-c) pot fi prelungite cu cel mult trei luni, iar termenul de 12 luni prevăzut la alin. (3) lit. d) poate fi prelungit cu cel mult șase luni. (5) Autoritățile publice și entitățile emitente, abilitate să emită avize, autorizații, acorduri, certificate și licențe, informează dezvoltatorul de proiect în mod clar cu privire la circumstanțele extraordinare care justifică o prelungire în sensul prevăzut la alin. (2) sau în sensul prevăzut la alin. (4).(6) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (9)-(21), prin derogare de la dispozițiile art. 9 alin. (2) și de la anexa nr. 2, pct. 3 lit. a), b), d), h), i) și pct. 6 lit. c) din Legea nr. 292/2018, individual sau în corelare cu pct. 13 lit. a) din aceeași anexă la respectiva lege, în ceea ce privește proiectele privind energia din surse regenerabile, noile cereri de acordare a autorizației pentru centrale producătoare de energie din surse regenerabile, inclusiv centrale care combină diferite tipuri de tehnologie în domeniul energiei din surse regenerabile și retehnologizarea centralelor producătoare de energie din surse regenerabile, în zonele desemnate ca zone pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile pentru tehnologia relevantă și stocarea în același amplasament, precum și racordarea unor astfel de centrale și instalații de stocare la rețea pot fi exceptate de la obligația de a efectua o evaluare specifică a impactului asupra mediului în temeiul prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 292/2018, cu condiția ca respectivele proiecte să respecte art. 15^3 alin. (4).(7) Derogarea prevăzută la alin. (6) nu se aplică proiectelor care ar putea avea efecte semnificative asupra mediului într-un alt stat membru sau în cazul în care un stat membru care ar putea fi afectat în mod semnificativ solicită acest lucru, astfel cum se prevede la art. 17 din Legea nr. 292/2018. (8) Prin derogare de la art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, proiectele privind energia din surse regenerabile menționate la alin. (1) nu fac obiectul unei evaluări a efectelor lor asupra siturilor Natura 2000, cu condiția ca respectivele proiecte privind energia din surse regenerabile să respecte normele și măsurile stabilite în conformitate cu art. 15^3 alin. (4).(9) Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor efectuează o procedură de examinare a cererilor menționate la alin. (6). (10) Procedura de examinare prevăzută la alin. (9):a) are scopul de a identifica dacă este foarte probabil ca vreunul dintre proiectele privind energia din surse regenerabile să genereze efecte negative neprevăzute semnificative, având în vedere sensibilitatea ecologică a zonei geografice în care sunt situate, care nu au fost identificate în timpul evaluării de mediu a planurilor de desemnare a zonelor pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile menționate la art. 15^3 alin. (1), efectuate în temeiul Legii nr. 292/2018, și, după caz, al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare;b) urmărește să identifice dacă vreunul dintre aceste proiecte privind energia din surse regenerabile intră în domeniul de aplicare a art. 17 din Legea nr. 292/2018, din cauza probabilității ca acesta să genereze efecte semnificative asupra mediului într-un alt stat membru sau ca urmare a solicitării unui stat membru care ar putea fi afectat în mod semnificativ.(11) În scopul procedurii de examinare menționată la alin. (9):a) dezvoltatorul de proiect furnizează Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor informații cu privire la caracteristicile proiectului de energie din surse regenerabile, la conformitatea acestuia cu normele și măsurile identificate în temeiul prevederilor art. 15^3 alin. (4), pentru zona pretabilă accelerării proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile specifică, la eventualele măsuri suplimentare adoptate de către dezvoltatorul de proiect și la modul în care măsurile respective abordează impactul asupra mediului; b) Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor poate solicita dezvoltatorului de proiect să furnizeze informații suplimentare disponibile. (12) Procedura de examinare referitoare la cereri de acordare a autorizațiilor pentru centrale noi producătoare de energie din surse regenerabile se finalizează în termen de 45 de zile de la data depunerii informațiilor suficiente necesare în acest scop. (13) Prin excepție de la prevederile alin. (12), în cazul cererilor pentru instalații cu o capacitate electrică mai mică de 150 kW și al cererilor noi de retehnologizare a centralelor producătoare de energie din surse regenerabile, procedura de examinare se finalizează în termen de 30 de zile.(14) În urma procedurii de examinare, autoritățile competente de mediu autorizează cererile menționate alin. (6) fără obținerea unui nou act de reglementare de la autoritatea competentă pentru protecția mediului. (15) Prin excepție de la prevederile alin. (14), autoritatea competentă pentru protecția mediului poate adopta o decizie administrativă, invocând motive corespunzătoare pe baza unor dovezi clare, prin care decide că proiectul este foarte probabil să aibă efecte negative neprevăzute semnificative, având în vedere sensibilitatea ecologică a zonei geografice în care este situat, care nu pot fi atenuate prin măsurile identificate în planurile de desemnare a zonelor pretabile accelerării proiectelor sau propuse de dezvoltatorul de proiect. (16) Autoritatea competentă pentru protecția mediului pune la dispoziția publicului deciziile administrative, inclusiv cea menționată la alin. (15). (17) În sensul alin. (15), astfel de proiecte privind energia din surse regenerabile fac obiectul unei evaluări a impactului asupra mediului în temeiul Legii nr. 292/2018 și, dacă este cazul, al unei evaluări în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, care se efectuează în termen de șase luni de la decizia administrativă care identifică probabilitatea ridicată a unor efecte negative neprevăzute semnificative. (18) Termenul prevăzut la alin. (17) poate fi prelungit cu cel mult șase luni, dacă acest lucru este justificat în mod corespunzător din motive legate de circumstanțe excepționale. (19) În cazul unor circumstanțe justificate, inclusiv în cazul în care este necesar pentru a accelera implementarea energiei din surse regenerabile în vederea realizării obiectivelor în materie de climă și energie din surse regenerabile, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor poate excepta proiectele eoliene și solare fotovoltaice de la astfel de evaluări. (20) În cazul în care Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor exceptează proiectele eoliene și solare fotovoltaice de la evaluările respective, operatorul trebuie să adopte măsuri proporționale de atenuare sau, dacă astfel de măsuri de atenuare nu sunt disponibile, măsuri compensatorii, care, în cazul în care alte măsuri compensatorii proporționale nu sunt disponibile, pot lua forma unei compensații monetare, pentru a aborda orice efecte negative. (21) În cazul în care aceste efecte negative au un impact asupra protecției speciilor, în temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, operatorul plătește o compensație financiară pentru programele de protecție a speciilor pe durata de funcționare a centralei producătoare de energie din surse regenerabile, pentru a asigura sau a îmbunătăți starea de conservare a speciilor afectate.(22) În procedura de acordare a autorizațiilor menționată la alin. (1)-(4), lipsa unui răspuns din partea autorităților competente relevante în termenul stabilit de legislație, etapele administrative privind obținerea de avize, acorduri și altele asemenea, etapele intermediare specifice sunt considerate a fi aprobate tacit în condițiile prevăzute la art. 6-8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 486/2003, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția cazului în care proiectul privind energia din surse regenerabile specific face obiectul unei evaluări a impactului asupra mediului în temeiul prevederilor alin. (14)-(21).(23) Prevederile alin. (22) nu se aplică deciziilor finale privind rezultatul procedurii de acordare a autorizației, care trebuie să fie explicite. (24) Autoritățile publice cu competențe în procedurile de autorizare pun la dispoziția publicului toate deciziile în sensul alin. (22) și (23). (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 25. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 16^2(1) Procedura de acordare a autorizațiilor menționate la art. 16 alin. (1) și (2): a) nu depășește doi ani pentru proiectele privind energia din surse regenerabile situate în afara zonelor pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile onshore;b) nu depășește trei ani pentru proiectele privind energia din surse regenerabile situate în afara zonelor pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile offshore.(2) Termenele prevăzute la alin. (1) pot fi prelungite cu cel mult șase luni, dacă acest lucru este justificat în mod corespunzător din motive legate de circumstanțe excepționale, inclusiv atunci când acestea necesită perioade prelungite în scopul unei evaluări în temeiul Legii nr. 292/2018 sau al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare. (3) Autoritățile publice și entitățile emitente, abilitate să emită avize, autorizații, acorduri, certificate și licențe, informează dezvoltatorul de proiect cu privire la circumstanțele extraordinare care justifică o prelungire în sensul alin. (2).(4) În cazul în care este necesară o evaluare a impactului asupra mediului în temeiul Legii nr. 292/2018 sau al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, după caz, aceasta se efectuează în cadrul unei proceduri unice care combină toate evaluările relevante pentru un anumit proiect privind energia din surse regenerabile. În cazul în care este necesară o astfel de evaluare a impactului asupra mediului, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, ținând seama de informațiile furnizate de dezvoltatorul de proiect, emite un îndrumar privind domeniul de aplicare și nivelul de detaliu al informațiilor care trebuie incluse de dezvoltatorul de proiect în raportul de evaluare a impactului asupra mediului, al cărui domeniu de aplicare nu se extinde ulterior. (5) În cazul în care un proiect privind energia din surse regenerabile a adoptat măsuri necesare de atenuare, eventuala ucidere sau perturbare a speciilor protejate în temeiul prevederilor art. 31 și 33 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, nu este considerată a fi deliberată.(6) În cazul în care noile măsuri de atenuare menite să prevină pe cât posibil uciderea sau perturbarea speciilor protejate în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, sau orice alt impact asupra mediului nu au fost testate pe scară largă în ceea ce privește eficacitatea lor, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor poate permite utilizarea lor pentru unul sau mai multe proiecte-pilot pentru o perioadă determinată, cu condiția ca eficacitatea acestor măsuri de atenuare să fie monitorizată îndeaproape și să fie luate imediat măsuri adecvate, în cazul în care respectivele măsuri de atenuare nu se dovedesc a fi eficace. (7) Procedura de acordare a autorizațiilor pentru retehnologizarea centralelor producătoare de energie din surse regenerabile care duce la o creștere a capacității centralei producătoare de energie din surse regenerabile cu peste 15% situate în afara zonelor pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile:a) nu depășește 12 luni, inclusiv în privința evaluărilor de mediu, în cazul instalațiilor noi cu o capacitate electrică mai mică de 150 kW și pentru stocarea energiei în același amplasament, precum și pentru racordarea unor astfel de centrale, instalații și stocări la rețea;b) nu depășește doi ani, inclusiv în privința evaluărilor de mediu, în cazul proiectelor privind energia din surse regenerabile offshore.(8) Termenele menționate la alin. (7) pot fi prelungite cu cel mult trei luni, dacă acest lucru este justificat în mod corespunzător din motive legate de circumstanțe excepționale. (9) Autoritățile publice și entitățile emitente, abilitate să emită avize, autorizații, acorduri, certificate și licențe, informează dezvoltatorul de proiect cu privire la circumstanțele extraordinare care justifică o prelungire în sensul alin. (8). (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 25. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 16^3(1) În cazul în care înlocuirea echipamentelor din cadrul unei centrale producătoare de energie din surse regenerabile nu duce la o creștere a capacității centralei producătoare de energie din surse regenerabile cu peste 15% și fără a aduce atingere oricărei evaluări a impactului potențial asupra mediului impusă în temeiul prevederilor alin. (2), procedurile de acordare/modificare a autorizațiilor pentru racordarea la rețeaua de transport sau de distribuție nu depășesc o durată de trei luni de la introducerea cererii adresate operatorului de rețea relevant, cu excepția cazului în care există preocupări justificate în materie de siguranță sau există o incompatibilitate tehnică a componentelor sistemului.(2) În cazul în care retehnologizarea unei centrale producătoare de energie din surse regenerabile face obiectul procedurii de examinare prevăzută la art. 16^1 alin. (9)-(13), al unei analize a necesității de a supune proiectul unei proceduri de evaluare a impactului asupra mediului sau unei evaluări a impactului asupra mediului în temeiul prevederilor art. 9 din Legea nr. 292/2018, o astfel de procedură de examinare, de analiză sau de evaluare a impactului asupra mediului se limitează la efectele potențiale care rezultă din modificare sau din extindere în comparație cu proiectul inițial.(3) În cazul în care retehnologizarea instalațiilor solare nu implică utilizarea unui spațiu suplimentar și respectă măsurile aplicabile de atenuare a impactului asupra mediului stabilite pentru instalația inițială, proiectul este exceptat de la realizarea procedurii de examinare prevăzută la art. 16^1 alin. (9)-(13), de la realizarea unei analize a necesității de a supune proiectul unei proceduri de evaluare a impactului asupra mediului sau de la realizarea unei evaluări a impactului asupra mediului în temeiul prevederilor art. 9 din Legea nr. 292/2018. (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 25. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 16^4(1) Procedura de acordare a autorizațiilor menționată la art. 16 alin. (1) și (2) pentru instalarea de echipamente de energie solară și stocarea energiei în același amplasament, inclusiv instalații solare integrate în clădiri, în structuri artificiale existente sau viitoare, cu excepția suprafețelor artificiale de apă, nu depășește trei luni, cu condiția ca scopul principal al unor astfel de structuri artificiale să nu fie producerea de energie solară sau stocarea de energie.(2) Prin derogare de la prevederile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 292/2018, precum și de la anexa nr. 2, pct. 3 lit. a) și b), individual sau coroborat cu pct. 13 lit. a), din respectiva lege, o astfel de instalare de echipamente solare poate fi exceptată, dacă este cazul, de la cerința de a fi supusă unei evaluări specifice a impactului asupra mediului în temeiul prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 292/2018.(3) Ministerul Apărării Naționale poate exclude, printr-un aviz, anumite zone sau structuri de la aplicarea primului alineat din motive legate de interese de apărare națională sau de siguranță.(4) Proiectele de producție a energiei solare și de stocare a energiei în același amplasament, inclusiv instalații solare integrate în clădiri, realizate în clădiri cu regim juridic de monument istoric se supun avizării de către Ministerul Culturii în conformitate cu prevederile și procedurile Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(5) Procedura de acordare a autorizațiilor pentru instalarea de echipamente de energie solară cu o capacitate mai mică sau egală cu 100 kW, inclusiv pentru prosumatorii de energie din surse regenerabile și comunitățile de energie din surse regenerabile, nu depășește o lună.(6) În absența unui răspuns din partea operatorului de distribuție în termenul stabilit la alin. (5) după depunerea unei cereri complete, operatorul de distribuție emite în termen de cinci zile autorizația respectivă, cu condiția ca capacitatea echipamentelor de energie solară să nu depășească capacitatea existentă a racordării la rețeaua de distribuție. (7) În cazul în care aplicarea pragului privind capacitatea menționată la alin. (5) generează o sarcină administrativă semnificativă sau afectează exploatarea rețelei de energie electrică, în baza unei analize detaliate, operatorul de distribuție poate aplica un prag privind capacitatea mai scăzut, cu condiția ca acesta să rămână superior valorii de 10,8 kW. Analiza este publicată pe site-ul propriu al operatorului respectiv. (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 25. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 16^5(1) Instalatorii certificați de pompe de căldură au obligația de a raporta către autoritățile publice locale numărul de pompe de căldură instalate, precum și caracteristicile tehnice ale acestora.(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), instalatorii de pompe de căldură care montează astfel de echipamente în clădiri publice au obligația de a raporta către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației numărul și capacitatea pompelor de căldură instalate.(3) Raportarea prevăzută la alin. (1) și (2) se efectuează anual, în luna iunie a fiecărui an, pentru toate instalațiile efectuate în anul anterior în conformitate cu macheta publicată pe site-ul Ministerului Energiei.(4) Până la data de 31 decembrie 2025, ministerul de resort publică macheta menționată la alin. (3).(5) Ministerul de resort va colecta periodic datele înregistrate de către autoritățile publice locale și de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației pentru a le pune la dispoziția publicului.(6) Pentru instalarea pompelor de căldură cu o putere mai mică de 50 MW, procedura de acordare a autorizațiilor specifice nu depășește o lună.(7) Pentru instalarea pompelor de căldură cu sursă sol, procedura de acordare a autorizațiilor nu depășește trei luni.(8) Prin excepție de la cazurile în care există preocupări justificate în materie de siguranță, în care sunt necesare lucrări suplimentare pentru racordările la rețea sau în care există o incompatibilitate tehnică între componentele sistemului, racordările la rețeaua de transport sau de distribuție se vor autoriza de operatorii de rețea în termen de două săptămâni de la notificarea acestora pentru:a) pompele de căldură cu o capacitate electrică de până la 12 kW; șib) pompele de căldură cu o capacitate electrică de până la 50 kW instalate de un prosumator de energie din surse regenerabile, cu condiția ca capacitatea electrică a instalației de producere a energiei electrice din surse regenerabile a prosumatorului de energie din surse regenerabile să reprezinte cel puțin 60% din capacitatea electrică a pompei de căldură.(9) Ministerul Apărării Naționale poate exclude, printr-un aviz, anumite zone sau structuri de la aplicarea dispozițiilor alin. (6)-(8) din motive legate de interese de apărare națională sau de siguranță.(10) Proiectele de instalare a pompelor de căldură realizate în clădiri cu regim juridic de monument istoric se supun avizării de către Ministerul Culturii în conformitate cu prevederile și procedurile Legii nr. 422/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare. (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 25. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 16^6(1) Începând cu data de 1 ianuarie 2026 până la atingerea neutralității climatice, în sensul prevederilor art. 28 alin. (7) și art. 38 alin. (1) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, și Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, autoritățile competente cu atribuții în autorizarea proiectelor de producere a energiei, în cadrul procedurii de acordare a autorizațiilor, planificarea, construcția și exploatarea centralelor producătoare de energie din surse regenerabile, racordarea unor astfel de structuri la rețea, rețeaua aferentă în sine și unitățile de stocare consideră că astfel de proiecte, în cazuri individuale, au statut de importanță națională în domeniul energiei electrice și că sunt în scopul realizării securității naționale, a sănătății și siguranței publice, atunci când se pun în balanță interesele juridice.(2) În conformitate cu prioritățile prevăzute în PNIESC, pe baza unei analize privind caracteristicile tehnice ale proiectului și a eventualelor constrângeri de mediu, autoritățile competente pot limita, pentru rațiuni de securitate națională, aplicarea prevederilor alin. (1).(3) Ministerul de resort informează Comisia cu privire la astfel de restricții aplicate și cu privire la justificarea acestora. (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 25. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 17(1) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, ANRE stabilește o procedură de notificare simplă pentru racordările la rețea, prin care instalațiile sau unitățile generatoare ale prosumatorilor de energie din surse regenerabile și proiectele demonstrative cu o putere electrică aprobată inferioară sau egală cu 10,8 KW ori echivalentă pentru conexiunile diferite de conexiunile trifazice se racordează la rețea în urma transmiterii unei notificări operatorului de distribuție și realizării, dacă este necesar, a modificărilor instalațiilor de racordare la rețea a respectivului loc de consum.(2) În termen de 15 zile de la notificarea prevăzută la alin. (1), operatorul de distribuție poate refuza racordarea la rețea solicitată în conformitate cu prevederile art. 25 alin. (2) din Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, sau poate propune un punct alternativ de racordare la rețea din rațiuni justificate corespunzător, de siguranță sau de incompatibilitate tehnică a componentelor sistemului; în cazul unei decizii de aprobare a racordării a operatorului de distribuție sau în absența unei decizii din partea acestuia, în termen de o lună de la notificare, instalația sau unitatea de producție agregată poate fi conectată. + Articolul 18(1) Autoritățile administrației publice centrale și locale cu responsabilități în domeniul promovării energiei din surse regenerabile organizează programe adecvate de informare cu privire la măsurile de sprijin, pe care le pun la dispoziția tuturor factorilor relevanți, precum și a consumatorilor, inclusiv a consumatorilor vulnerabili cu venituri mici, a prosumatorilor de energie din surse regenerabile, a comunităților de energie din surse regenerabile, a constructorilor, instalatorilor, arhitecților, furnizorilor de echipamente și de sisteme de încălzire, răcire și energie electrică, precum și a furnizorilor de vehicule compatibile cu utilizarea energiei din surse regenerabile și de sisteme de transport inteligente.(2) Informații despre programele prevăzute la alin. (1) sunt publicate pe paginile de internet ale autorităților administrației publice centrale și locale.(3) Furnizorii de echipamente și sisteme de încălzire, răcire și producere de energie electrică din surse regenerabile informează în mod corect cu privire la beneficiile nete și la rentabilitatea financiară și eficiența energetică a acestora.(4) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației asigură îndrumarea factorilor relevanți, în special a urbaniștilor și arhitecților, astfel încât aceștia să poată lua în considerare combinația optimă de energie din surse regenerabile, de tehnologii cu eficiență ridicată și de termoficare centralizată și răcire la planificarea, proiectarea, construirea și renovarea zonelor industriale, comerciale sau rezidențiale.(5) ANRE organizează, din bugetul propriu, cu participarea autorităților administrațiilor publice locale, programe de informare, de orientare sau de formare adecvate, în scopul informării cetățenilor cu privire la modul în care își pot exercita drepturile de clienți activi și la avantajele și la aspectele practice, incluzând aspecte tehnice și financiare ale dezvoltării și utilizării energiei din surse regenerabile, inclusiv prin autoconsum de energie din surse regenerabile sau în cadrul comunităților de energie din surse regenerabile. Informații despre aceste programe sunt publicate pe pagina de internet a ANRE și pe cele ale autorităților administrației publice locale.(6) În vederea aducerii la îndeplinire a prevederilor alin. (5), autoritățile administrației publice locale au posibilitatea de a include în bugetul propriu sume cu această destinație. + Articolul 19(1) Garanția de origine se emite ca răspuns la cererea unui producător de energie din surse regenerabile, inclusiv gaze din surse regenerabile/hidrogen și de energie electrică din sursă nucleară, precum și pentru energie termică.(2) În conformitate cu prevederile prezentului articol, până la data de 31 martie 2026, ANRE elaborează studiile necesare pentru elaborarea reglementărilor pentru emiterea și urmărirea garanțiilor de origine pentru:a) energie electrică produsă din surse regenerabile de energie și sursă nucleară;b) gaze din surse regenerabile și hidrogen; c) energie termică produsă din surse regenerabile.(3) Până la data de 30 septembrie 2026, ANRE elaborează și aprobă prin ordin al președintelui ANRE următoarele:a) Regulamentul de emitere și urmărire a garanțiilor de origine pentru energia electrică produsă din surse regenerabile de energie și sursă nucleară, ce include și stabilește condițiile privind emiterea, valabilitatea, transferul, anularea și expirarea garanțiilor de origine energia electrică din surse regenerabile de energie și sursă nucleară;b) Regulamentul de emitere și urmărire a garanțiilor de origine pentru gaze din surse regenerabile, ce include și stabilește condițiile privind emiterea, valabilitatea, transferul, anularea și expirarea garanțiilor de origine pentru gaze din surse regenerabile și hidrogen;c) Regulamentul de emitere și urmărire a garanțiilor de origine pentru energia termică produsă din surse regenerabile, ce include și stabilește condițiile privind emiterea, valabilitatea, transferul, anularea și expirarea garanțiilor de origine pentru energia termică produsă din surse regenerabile;(4) Regulamentele prevăzute la alin. (3) lit. a)-c) includ și stabilesc:a) regulile privind obligativitatea furnizorilor de a proba eticheta de energie doar cu garanția de origine;b) metodologia de calcul al mixului energetic rezidual;c) condițiile privind emiterea, valabilitatea, transferul, anularea și expirarea garanțiilor de origine, pentru energie și gaze din surse regenerabile în conformitate cu prevederile art. 19 și art. 30 alin. (6);d) deschiderea unui cont în registrul ANRE, denumit în continuare RUGO, pentru operatorul ce urmează a fi selectat de către ministerul de resort pentru fiecare Regulament;e) colectarea datelor privind cantitățile de energie regenerabilă produsă și livrată de către capacitățile care beneficiază sau au beneficiat de scheme de sprijin, pe perioada de referință;f) emiterea garanțiilor de origine în contul producătorilor prevăzuți la alin. (7) și transferul garanțiilor de origine din contul producătorilor în contul operatorului prevăzut la lit. d).(5) La elaborarea regulamentelor prevăzute la alin. (3), dimensiunea standard a unei garanții de origine este de 1 MWh. Prin excepție, dimensiunea standard poate fi împărțită în fracțiuni, cu condiția ca fracțiunea să fie un multiplu de 1 Wh, dacă studiile prevăzute la alin. (2) relevă oportunitatea. (6) Prin excepție de la prevederile alin. (1), garanțiile de origine emise producătorilor susținuți prin Legea nr. 220/2008, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se anulează și se atribuie pro-rata furnizorilor de energie electrică care au obligația de a achiziționa certificate verzi în funcție de cota obligatorie anuală de achiziție a acestora, evidențiindu-se în eticheta energiei electrice la consumatori.(7) Prin excepție de la prevederile alin. (1), pentru garanțiile de origine aferente energiei produse în capacități de producere a energiei din surse regenerabile și în capacități de producere a gazelor din surse regenerabile, exceptând garanțiile de origine aferente producției de hidrogen din surse regenerabile, care au beneficiat sau beneficiază de scheme de sprijin, altele decât Legea nr. 220/2008, republicată, cu modificările și completările ulterioare, emiterea și transferul de garanții de origine se realizează de către ANRE, în baza regulamentelor prevăzute la alin. (3).(8) Garanțiile de origine aferente cantităților de energie electrică regenerabilă prevăzute în contractele de achiziție de energie din surse regenerabile și în actele adiționale ale acestora, încheiate până la data de 30 noiembrie 2025 inclusiv, destinate consumului de energie electrică, se transferă conform prevederilor contractuale.(9) În cadrul contractelor de achiziție de energie din surse regenerabile încheiate începând cu data de 1 decembrie 2025, producătorii de energie electrică din surse regenerabile prevăzuți la alin. (6) și (7) pot prevedea transferul garanțiilor de origine până la data de 31 decembrie 2026.(10) Pentru fiecare unitate de energie produsă nu se emite mai mult de o garanție de origine.(11) Garanțiile de origine sunt valabile pe o perioadă de un an de la data producerii unității de energie la care se referă.(12) Toate garanțiile de origine care nu au fost anulate expiră la împlinirea a 18 luni de la producerea unității de energie în cauză.(13) Garanțiile de origine expirate se includ în calculul mixului energetic rezidual și până la data de 21 mai 2026 și, ulterior, anual, ANRE publică pe site-ul propriu date privind mixul energetic rezidual.(14) Producătorii și furnizorii care dețin garanții de origine le anulează cel mai târziu după șase luni de la sfârșitul perioadei lor de valabilitate.(15) O garanție de origine specifică cel puțin:a) sursa de energie din care a fost produsă energia și data inițială și finală a producerii pentru care se poate preciza:(i) în cazul gazelor din surse regenerabile și hidrogenului, inclusiv al combustibililor gazoși de origine nebiologică din surse regenerabile, și al încălzirii și răcirii din surse regenerabile, la un interval orar sau suborar;(ii) pentru energie electrică din surse regenerabile, conform intervalului de decontare a dezechilibrelor, astfel cum este definit la art. 2 pct. 15 din Regulamentul (UE) 2019/943 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019;b) dacă garanția de origine se referă la:(i) energie electrică;(ii) gaz, inclusiv hidrogen; sau(iii) încălzire sau răcire;c) identitatea, amplasarea, tipul și puterea instalației unde a fost produsă energia;d) dacă instalația a beneficiat de un sprijin pentru investiții și dacă unitatea de energie a beneficiat în orice alt mod de o schemă de sprijin națională și, dacă da, care este tipul schemei de sprijin;e) data la care instalația a fost pusă în funcțiune; șif) data și țara emiterii și un număr de identificare unic.(16) Pentru garanțiile de origine aferente instalațiilor mai mici de 50 kW și pentru comunitățile de energie din surse regenerabile ANRE poate introduce proceduri simplificate de înregistrare și taxe de înregistrare reduse.(17) ANRE nu recunoaște garanțiile de origine emise de o țară terță, cu excepția cazului în care Uniunea Europeană a încheiat un acord cu țara terță respectivă privind recunoașterea reciprocă a garanțiilor de origine emise în Uniunea Europeană și a sistemelor de garanții de origine compatibile instituite în țara terță respectivă și numai în cazurile în care există importuri sau exporturi directe de energie electrică asociată garanțiilor de origine.(18) Utilizarea garanțiilor de origine se face pe bază de criterii obiective, transparente și nediscriminatorii, cu respectarea prevederilor art. 57 alin. (3) din Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare.(19) ANRE recunoaște garanțiile de origine emise de autoritățile altor state membre ale UE, exclusiv în ceea ce privește informațiile prevăzute la alin. (15) și numai în scopul declarat la alin. (1).(20) ANRE poate refuza recunoașterea unor garanții de origine emise de autoritățile altor state membre ale UE numai pentru motive temeinice referitoare la exactitatea, fiabilitatea sau veridicitatea emiterii acestora.(21) În cazul prevăzut la alin. (20), ANRE notifică Comisiei Europene și deținătorului garanțiilor de origine refuzul recunoașterii acestora împreună cu motivația deciziei luate.(22) Pentru emiterea unei garanții de origine de către ANRE, aceeași unitate de energie este luată în considerare o singură dată.(23) Începând cu data de 1 decembrie 2025, ANRE publică anual, pe site-ul propriu, date privind mixul energetic rezidual. (la 07-11-2025, Articolul 19 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 26. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 19^1(1) Emiterea de garanții de origine poate fi condiționată de existența unei puteri minime instalate, care se stabilește prin regulamentele prevăzute la art. 19 alin. (3) în baza studiilor prevăzute la art. 19 alin. (2).(2) ANRE supraveghează emiterea, transferul și anularea garanțiilor de origine în conformitate cu regulamentele de emitere și urmărire a garanțiilor de origine pentru: energia produsă din surse regenerabile și sursă nucleară, pentru gaze din surse regenerabile și hidrogen și pentru energie termică, după intrarea în vigoare a regulamentelor de la art. 19 alin. (3).(3) ANRE instituie mecanisme corespunzătoare pentru a asigura faptul că garanțiile de origine sunt emise, transferate și anulate electronic și că sunt exacte, fiabile și greu de fraudat și se asigură că cerințele pe care le impun respectă standardul CEN - EN 16325, cu modificările și completările ulterioare, la data intrării în vigoare a regulamentelor prevăzute la art. 19 alin. (3).(4) ANRE, în calitate de entitate emitentă a garanțiilor de origine, poate încheia acorduri cu alte organisme emitente sau asociații reprezentative ale organismelor emitente, inclusiv cu Asociația Organismelor Emitente pentru Garanțiile de Origine - Association of Issuing Bodies AIB în vederea armonizării sistemelor de garanții de origine și a efectuării de transferuri transfrontaliere în format electronic.(5) Până la data de 30 noiembrie 2025, ANRE întreprinde demersurile necesare pentru înscrierea în Asociația Organismelor Emitente pentru Garanțiile de Origine, denumită în continuare AIB, ca membru observator.(6) Ulterior intrării ANRE în AIB, până la data de 1 iunie 2026, ANRE stabilește, ca urmare a consultării prealabile cu ministerul de resort, prin ordin al președintelui ANRE, un calendar privind deschiderea graduală a unei piețe de tranzacționare a garanțiilor de origine într-un sistem standardizat uniform, recunoscut reciproc la nivelul Uniunii Europene până la data de 1 ianuarie 2027. (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 27. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 19^2(1) Dacă gazele sunt furnizate dintr-o rețea de hidrogen sau gaze naturale, inclusiv de combustibili gazoși nebiologici din surse regenerabile sau biometan, furnizorul este obligat să demonstreze consumatorilor finali care este ponderea sau cantitatea de energie din surse regenerabile în mixul său energetic în sensul art. 145 alin. (4) din Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare. Furnizorul face acest lucru utilizând garanții de origine, cu excepția următoarelor cazuri:a) pentru cantitățile aferente ofertelor comerciale fără urmărire încheiate pentru care furnizorul poate utiliza mixul rezidual; saub) pentru cantitățile achiziționate de la producători care beneficiază sau au beneficiat de scheme de sprijin pentru care garanțiile de origine nu sunt emise.(2) Atunci când un client consumă gaze dintr-o rețea de hidrogen sau de gaze naturale, inclusiv combustibili gazoși de origine nebiologică din surse regenerabile și biometan, astfel cum se demonstrează în oferta comercială a furnizorului, garanțiile de origine anulate corespund caracteristicilor relevante ale rețelei. (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 27. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 19^3Regulamentul de emitere și urmărire a garanțiilor de origine pentru energia electrică produsă din surse regenerabile de energie, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.232/2011, se abrogă la data intrării în vigoare a Ordinului ANRE de aprobare a Regulamentului menționat la art. 19 alin. (3) lit. a). (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 27. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 19^4(1) În termen de maximum 60 de zile de la finalizarea studiilor prevăzute la art. 19 alin. (2), ministerul de resort va elabora și publica pe site-ul propriu o evaluare a impactului deschiderii pieței destinate tranzacționării garanțiilor de origine, realizată într-un sistem standardizat uniform, recunoscut reciproc la nivelul Uniunii Europene.(2) Atribuțiile operatorului desemnat de către ministerul de resort, prevăzut la art. 19 alin. (4) lit. d), sunt următoarele:a) administrează, organizează și desfășoară sesiuni de licitație trimestriale pentru tranzacționarea garanțiilor de origine prevăzute la art. 19 alin. (6);b) înregistrează solicitanții ca participanți la licitațiile pentru tranzacționarea garanțiilor de origine prevăzute la art. 19 alin. (6);c) evaluează documentele justificative ale cererii de participare la licitații de la lit. a), respectiv ale participanților înregistrați care pot acționa exclusiv în calitate de cumpărători prin transmiterea de oferte de cumpărare de garanții de origine;d) evaluează eligibilitatea solicitantului care depune o cerere de participare la licitațiile de la lit. a);e) notifică solicitantul cu privire la selecția acestuia în cadrul unei licitații;f) publică anunțul privind rezultatul licitațiilor de la lit. a);g) elaborează procedura de organizare a sesiunilor de licitații trimestriale de la lit. a);h) elaborează procedura privind constituirea, verificarea și utilizarea garanțiilor financiare pentru participarea la sesiunile de licitație trimestriale de la lit. a).(3) Operatorul prevăzut la art. 19 alin. (4) lit. d) are dreptul să perceapă tarife solicitanților care doresc înregistrarea ca participanți la licitații și pentru tranzacționarea garanțiilor de origine prevăzute la art. 19 alin. (6).(4) Până la data de 1 ianuarie 2027, operatorul prevăzut la art. 19 alin. (4) lit. d) deschide și operează o piață internă pentru tranzacționarea de garanții de origine emise în temeiul prevederilor art. 19 alin. (6).(5) Licitațiile desfășurate pe piața internă prevăzute la alin. (4) se organizează trimestrial astfel:a) Sesiunea nr. 1 organizată cu operatori economici, în calitate de cumpărători, care au obligația de aplicare de la data de 1 ianuarie 2024 a reglementărilor Uniunii Europene privind raportarea de sustenabilitate corporativă - reglementări CSRD, conform prevederilor legale în vigoare, europene sau naționale, în limitele consumului realizat;b) Sesiunea 2 organizată pentru numărul de garanții de origine neachiziționate la punctul a), rămase în contul operatorului de la art. 19 alin. (4) lit. d), organizată cu:(i) furnizorii de energie electrică, în calitate de cumpărători, ce pot achiziționa garanții de origine în limita cantității de energie electrică furnizată la nivel național în trimestrul anterior;(ii) operatorii sistemelor de stocare, în calitate de cumpărători, ce pot achiziționa garanții de origine în limita cantității de energie electrică stocată în trimestrul anterior; și(iii) producătorii de hidrogen din surse regenerabile, în calitate de cumpărători, ce pot achiziționa garanții de origine în limita cantității de energie electrică achiziționată și utilizată pentru producția de hidrogen din surse regenerabile în trimestrul anterior.(6) În termen de 3 zile lucrătoare de la încheierea fiecărei sesiuni de licitație, operatorul prevăzut la art. 19 alin. (4) lit. d) comunică datele rezultate către ANRE și publică pe site-ul propriu, în vedere efectuării transferurilor/utilizărilor/anulărilor de garanții de origine, după caz.(7) Prețul minim de licitație [lei/garanție de origine] este stabilit prin ordin al ministrului energiei.(8) Numărul garanțiilor de origine care urmează să fie scoase la fiecare licitație trimestrială este calculat de către ANRE pe baza datelor din RUGO și comunicat ministerului de resort și operatorului prevăzut la art. 19 alin. (4) lit. d) înainte de desfășurarea licitației.(9) Prețul fiecărei oferte de cumpărare transmise în cadrul licitațiilor prevăzute la alin. (5), exprimat în [RON/garanție de origine], nu include TVA și trebuie să fie mai mare sau egal cu prețul minim de licitație cu două zecimale.(10) Prețul de pornire al licitației corespunde prețului de vânzare stabilit de către ministerul de resort, în calitate de vânzător unic al garanțiilor de origine care fac obiectul alin. (4^1), prin intermediul operatorului prevăzut la art. 19 alin. (4) lit. d).(11) Sumele rezultate din tranzacționarea garanțiilor prevăzute la art. 19 alin. (6) pe piața prevăzută la alin. (4) sunt transferate către ministerul de resort conform acordului stabilit între operatorul platformei de tranzacționare prevăzut la art. 19 alin. (4) lit. d) și ministerul de resort.(12) Sumele prevăzute la alin. (11) sunt utilizate în scopul realizării de investiții în sectorul energetic prevăzute în PNIESC.(13) Începând cu data de 1 ianuarie 2027, operatorii piețelor de energie pot începe deschiderea piețelor de tranzacționare a garanțiilor de origine. (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 27. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 19^5Informațiile conținute în cuprinsul etichetelor de energie, contractelor bilaterale de energie, de vânzare-cumpărare, de furnizare energie electrică, de agregare sau alte documente specifice cu referire la energie din surse regenerabilă și sursă nucleară trebuie dovedite prin deținerea și/sau anularea, transferul de garanții de origine specifice și aferente cantității de energie, după caz, cu excepția cazului în care furnizorul de energie electrică trebuie să demonstreze ponderea mixului său energetic care corespunde eventualelor oferte comerciale fără urmărire pentru care furnizorul de energie electrică poate utiliza mixul rezidual. (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 27. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 20(1) Operatorul de transport și de sistem și operatorii de distribuție de gaze naturale evaluează periodic necesitatea extinderii infrastructurii existente a rețelei de gaze pentru a facilita integrarea gazelor din surse regenerabile, conform reglementărilor ANRE.(2) Producătorii de gaze din surse regenerabile au acces la rețelele de gaze în măsura în care nu afectează siguranța funcționării acestora.(3) ANRE, în colaborare cu operatorii de transport și de sistem și operatorii de distribuție de gaze naturale de pe teritoriul României:a) publică norme tehnice în conformitate cu Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, precum și norme privind racordarea la rețea, care cuprind cerințe legate de calitatea, de odorizarea și de presiunea gazelor;b) face public modul de stabilire a tarifelor de racordare a instalațiilor de gaz din surse regenerabile, pe baza unor criterii obiective, transparente și nediscriminatorii. + Articolul 20^1(1) CNTEE Transelectrica - S.A. și operatorii de distribuție concesionari pun la dispoziția ANRE date privind ponderea energiei electrice din surse regenerabile și conținutul de emisii de gaze cu efect de seră din energia electrică furnizată pentru fiecare interval de decontantare, conform reglementărilor ANRE. (2) Reglementările ANRE prevăzute la alin. (1) sunt elaborate și aprobate de președintele ANRE până la data de 31 decembrie 2025.(3) CNTEE Transelectrica și operatorii de distribuție concesionari pun la dispoziția ANRE previziuni cu privire la datele prevăzute la alin. (1), dacă acestea sunt disponibile. (4) În cazul în care operatorii de distribuție concesionari nu au acces la datele necesare în temeiul prevederilor alin. (1), aceștia aplică sistemul existent de raportare a datelor în cadrul Rețelei europene a operatorilor de sisteme de transport de energie electrică, în conformitate cu Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare.(5) Ministerul de resort promovează acordarea de măsuri de sprijin financiar sub formă de grant prin scheme de sprijin pentru modernizarea rețelelor inteligente în scopul îmbunătățirii monitorizării echilibrului rețelei și al punerii la dispoziție de informații în timp real, cu respectarea prevederilor naționale și europene în materia ajutorului de stat. Notă
Conform articolului VI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025, finanțarea necesară schemelor de sprijin prevăzute la art. 20^1 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 163/2022 pentru completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta ordonanță de urgență, se realizează cu încadrare în bugetele aprobate anual, potrivit legii, cu această destinație autorităților/instituțiilor publice implicate.(6) Acolo unde există disponibilitatea tehnică, operatorii de distribuție concesionari pun la dispoziția ANRE date anonimizate și agregate privind potențialul de răspuns la variațiile cererii și energia electrică din surse regenerabile produsă și injectată în rețea de prosumatori și de comunitățile de energie din surse regenerabile.(7) În vederea aplicării prevederilor alin. (1)-(3):a) datele menționate se pun la dispoziția ANRE în format digital, într-un mod care să asigure interoperabilitatea pe baza unor formate armonizate pentru date și a unor seturi de date standardizate;b) ANRE publică datele menționate astfel încât să poată fi utilizate în mod nediscriminatoriu de participanții la piața de energie electrică, de agregatori, de consumatori și de utilizatorii finali;c) datele pot fi citite prin intermediul dispozitivelor de comunicații electronice, cum ar fi sistemele de contorizare inteligentă, punctele de reîncărcare a vehiculelor electrice, sistemele de încălzire și răcire și sistemele de gestionare a energiei în clădiri.(8) Producătorii de baterii de uz casnic și industrial respectă, în mod cumulativ, următoarele:a) prevederile Regulamentului (UE) 2023/1.542 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iulie 2023 privind bateriile și deșeurile de baterii, de modificare a Directivei 2008/98/CE și a Regulamentului (UE) 2019/1.020 și de abrogare a Directivei 2006/66/CE; b) permit accesul în timp real la informațiile de bază privind sistemul de gestionare a bateriilor, inclusiv privind capacitatea, starea de sănătate a bateriei, nivelul de încărcare și valoarea de referință a puterii bateriilor;c) în conformitate cu normele de protecție a datelor, permit accesul la informațiile prevăzute la lit. b), în mod nediscriminatoriu și fără costuri, proprietarilor și utilizatorilor bateriilor, precum și terților care acționează în numele acestora, cu consimțământul explicit al deținătorilor, cum ar fi întreprinderile de gestionare a energiei din clădiri și participanții la piața de energie electrică.(9) Producătorii de vehicule sunt obligați să respecte cerințele de omologare de tip și supraveghere a pieței stabilite prin Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului și pun la dispoziția proprietarilor și utilizatorilor de vehicule electrice, precum și părților terțe care acționează în numele acestora, inclusiv participanți la piața de energie electrică și furnizori de servicii de electromobilitate, în timp real, în condiții nediscriminatorii și fără costuri, următoarele date de la bordul vehiculului cu respectarea normele privind protecția datelor:a) starea de sănătate a bateriei;b) nivelul de încărcare a bateriei;c) puterea setată a bateriei;d) capacitatea bateriei;e) locația vehiculului electric, dacă este cazul.(10) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii este autoritatea competentă pentru îndeplinirea obligației prevăzute la alin. (9), scop în care poate emite ordine, instrucțiuni sau norme tehnice/standarde.(11) Punctele de reîncărcare de putere normală, noi sau înlocuite, care nu sunt accesibile publicului și sunt instalate pot accepta funcționalități de reîncărcare inteligentă și, după caz, interfața cu sistemele de contorizare inteligentă, atunci când sunt instalate, precum și funcționalități de reîncărcare bidirecțională, în conformitate cu cerințele de la art. 15 alin. (3) și (4) din Regulamentul (UE) 2023/1.804.(12) Ministerul de resort este autoritatea competentă pentru îndeplinirea obligației prevăzute la alin. (11), scop în care poate emite ordine, instrucțiuni sau norme tehnice/standarde. (13) Având în vedere prevederile Regulamentului (UE) 2019/943 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 septembrie 2023 și prevederile Legii nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, sistemele mici sau mobile, cum ar fi bateriile de uz casnic și vehiculele electrice, precum și alte resurse de energie mici și descentralizate, pot participa la piețele de energie electrică, inclusiv la gestionarea congestiilor și furnizarea de servicii de flexibilitate și de echilibrare, inclusiv prin agregare.(14) În vederea aplicării prevederilor alin. (1) autoritățile competente, în strânsă cooperare cu toți participanții la piață și cu ANRE, stabilesc cerințele tehnice pentru participarea la piețele de energie electrică, pe baza caracteristicilor tehnice ale sistemelor în cauză. (15) ANRE, CNTEE Transelectrica - S.A., în colaborare cu operatorii desemnați ai piețelor de energie electrică asigură condiții de concurență echitabile și o participare nediscriminatorie la piața de energie electrică pentru activele energetice descentralizate mici sau sistemele mobile. (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 28. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 21(1) Consumatorii au dreptul de a deveni prosumatori de energie din surse regenerabile.(2) Prosumatorii, în mod individual sau prin agregatori, au dreptul:a) să producă energie din surse regenerabile, pentru consumul propriu, să stocheze și să vândă producția lor excedentară de energie electrică din surse regenerabile consumatorilor racordați la barele centralei electrice, inclusiv prin contracte de achiziție de energie electrică din surse regenerabile, atât prin intermediul furnizorilor de energie electrică și al acordurilor privind tranzacțiile inter pares, cât și prin decontarea energiei electrice produse și livrate cu energia electrică consumată din rețea pentru mai multe locuri de producere și consum ale prosumatorilor, dacă pentru locurile de consum respective este același furnizor de energie electrică și dacă sunt racordate la rețeaua electrică a distribuitorului la care este racordat prosumatorul, fără a face obiectul:(i) cu energia electrică pe care o consumă din rețea sau pe care o introduc în rețea, unor proceduri și taxe discriminatorii sau disproporționate și unor tarife de rețea care nu reflectă costurile;(ii) cu energia electrică din surse regenerabile autoprodusă de aceștia, care rămâne în spațiile lor, unor proceduri discriminatorii sau disproporționate și oricărei taxe sau oricărui tarif;b) să instaleze și să exploateze sisteme de stocare a energiei electrice combinate cu instalații de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum fără a trebui să plătească vreo taxă dublă, inclusiv taxe de rețea pentru energia electrică stocată care rămâne în spațiile lor;c) să își mențină drepturile și obligațiile de consumatori finali;d) să primească, inclusiv, după caz, prin intermediul schemelor de sprijin, pentru energia electrică din surse regenerabile autoprodusă pe care o introduc în rețea, o remunerație care reflectă valoarea de piață a energiei electrice respective și care poate lua în considerare valoarea pe termen lung a energiei electrice introduse pentru rețea, mediu și societate.(3) Abrogat. (la 29-03-2024, Alineatul (3) , Articolul 21 , Capitolul I a fost abrogat de Articolul IV din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 32 din 28 martie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 273 din 29 martie 2024 ) (4) Ministerul de resort, ANRE, autoritățile administrației publice centrale competente și autoritățile administrației publice locale au obligația de a asigura, în conformitate cu domeniul specific de activitate, punerea în aplicare a dispozițiilor prevăzute la alin. (6) și (6^1). (la 07-11-2025, Alineatul (4) , Articolul 21 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 29. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (5) Instalația prosumatorului de energie din surse regenerabile poate fi deținută de o parte terță sau gestionată de o terță parte în ceea ce privește instalarea, exploatarea, inclusiv contorizarea și întreținerea, cu condiția ca partea terță să fie supusă instrucțiunilor de instalare, exploatare și contorizare ale prosumatorului de energie din surse regenerabile. Partea terță nu este considerată ea însăși un prosumator de energie din surse regenerabile, iar prosumatorul și partea terță întreprind toate demersurile necesare astfel încât din punct de vedere legal producerea, utilizarea pentru consum propriu, stocarea și vânzarea/cumpărarea energiei electrice în punctul de delimitare dintre instalația electrică a prosumatorului și rețeaua electrică deținută de operatorul de rețea la care este racordată instalația prosumatorului să se realizeze numai de către prosumator.(6) Prezenta ordonanță de urgență instituie cadrul juridic pentru promovarea și facilitarea dezvoltării autoconsumului de energie din surse regenerabile. (la 07-11-2025, Alineatul (6) , Articolul 21 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 29. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (6^1) În acest scop:a) clienții finali, inclusiv cei din gospodării vulnerabile sau cei cu venituri mici, au acces la autoconsumul de energie din surse regenerabile;b) sunt interzise barierele nejustificate din calea finanțării proiectelor pe piață și din calea măsurilor pentru facilitatea accesului la finanțare;c) sunt interzise barierele de reglementare nejustificate din calea autoconsumului de energie din surse regenerabile, inclusiv pentru chiriași;d) proprietarii de clădiri, inclusiv pentru chiriași, au acces la scheme de sprijin pentru producția de energie electrică pentru autoconsum;e) prosumatorii de energie din surse regenerabile, pentru energia electrică din surse regenerabile autoprodusă pe care o introduc în rețea, au acces nediscriminatoriu la scheme de sprijin, precum și la toate segmentele pieței energiei electrice;f) prosumatorii de energie din surse regenerabile contribuie într-un mod adecvat și echilibrat la partajarea costurilor totale de racordare la rețeaua electrică de interes public, atunci când energia electrică este introdusă în rețea. (la 07-11-2025, Articolul 21 , Capitolul I a fost completat de Punctul 30. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) Notă
Conform articolului VI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025, finanțarea necesară schemelor de sprijin prevăzute la art. 21 alin. (6^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 163/2022 pentru completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta ordonanță de urgență, se realizează cu încadrare în bugetele aprobate anual, potrivit legii, cu această destinație autorităților/instituțiilor publice implicate.(6^2) În aplicarea dispozițiilor de la alin. (6) și (6^1) ale prezentului articol, ministerul de resort, ANRE, autoritățile administrației publice centrale competente și autoritățile administrației publice locale evaluează barierele nejustificate existente în calea autoconsumului de energie din surse regenerabile și potențialul acestui autoconsum pe teritoriile lor și în cadrul rețelelor lor energetice. (la 07-11-2025, Articolul 21 , Capitolul I a fost completat de Punctul 30. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (7) În conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018, în planul național integrat privind energia și clima și în rapoartele intermediare se include un rezumat al politicilor și măsurilor adoptate în temeiul cadrului favorabil prevăzut la alin. (6), precum și o evaluare a punerii în aplicare a politicilor și măsurilor adoptate în temeiul cadrului favorabil prevăzut la alin. (6). (la 07-11-2025, Alineatul (7) , Articolul 21 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 31. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 22(1) Clienții finali, în special clienții casnici, au dreptul să participe la o comunitate de energie din surse regenerabile, menținându-și în același timp drepturile și obligațiile de clienți finali și fără a fi supuși unor condiții sau proceduri nejustificate sau discriminatorii care ar putea să îi împiedice să participe la o comunitate de energie din surse regenerabile, cu condiția ca, în ceea ce privește întreprinderile private, activitatea de producere a energiei electrice să nu constituie principala lor activitate comercială sau profesională.(2) Comunitățile de energie din surse regenerabile au dreptul:a) să producă, să consume, să stocheze și să vândă energie din surse regenerabile, inclusiv prin contracte de achiziție de energie electrică din surse regenerabile;b) să folosească în comun, în interiorul comunității de energie din surse regenerabile, energia din surse regenerabile produsă de unitățile de producție deținute de comunitatea respectivă de energie din surse regenerabile, cu respectarea cerințelor stabilite în prezentul articol și cu menținerea drepturilor și obligațiilor membrilor comunității de energie din surse regenerabile în calitate de clienți;c) să aibă acces la toate piețele adecvate de energie, atât direct, cât și prin intermediari, în mod nediscriminatoriu.(3) Ministerul de resort coordonează realizarea evaluării obstacolelor existente și a potențialului de dezvoltare la nivel național a comunităților de energie din surse regenerabile.(4) Autoritățile administrației publice centrale competente, autoritățile administrației publice locale în condițiile art. 8 și 9 din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, cu modificările și completările ulterioare, precum și ANRE au obligația de a participa, în conformitate cu domeniul specific de activitate, la asigurarea unui cadru favorabil pentru promovarea și facilitarea dezvoltării de comunități de energie din surse regenerabile.(5) Cadrul juridic prevăzut la alin. (4) este alcătuit din următoarele drepturi și obligații:a) obligația de eliminare a barierelor administrative și de reglementare nejustificate;b) obligația comunităților de energie din surse regenerabile care furnizează energie sau servicii de agregare sau alte servicii energetice comerciale de a aplica reglementările incidente pentru aceste activități;c) obligația operatorilor de distribuție de a coopera cu comunitățile de energie din surse regenerabile, în scopul facilitării transferurilor de energie din cadrul acestor comunități;d) dreptul comunităților de energie din surse regenerabile de a beneficia de proceduri echitabile, transparente, inclusiv pentru înregistrare și acordarea licențelor, de taxe de rețea care reflectă costurile, precum și de unele taxe, tarife și impozite aplicabile, asigurându-se că acestea contribuie în mod adecvat, echitabil și echilibrat la partajarea costurilor totale ale sistemului în conformitate cu o analiză transparentă a costurilor și beneficiilor surselor de energie distribuite, elaborată de autoritățile naționale competente;e) dreptul comunităților de energie din surse regenerabile de a beneficia de un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește activitățile, drepturile și obligațiile lor în calitate de clienți finali, de producători, de furnizori, de operatori de distribuție sau în calitate de alt tip de participanți pe piață;f) dreptul clienților finali, inclusiv al celor din gospodării vulnerabile sau al celor cu venituri mici, de a participa la comunități de energie din surse regenerabile;g) obligația autorităților competente de a pune la dispoziția comunităților de energie din surse regenerabile informații și instrumente pentru facilitarea accesului la mecanisme de sprijin financiar;h) dreptul autorităților publice locale de a primi sprijin din partea ministerului de resort pentru dezvoltarea cadrului de reglementare și pentru consolidarea capacității administrative pentru înființarea și favorizarea comunităților de energie din surse regenerabile și pentru încurajarea autorităților să participe în mod direct;i) dreptul la un tratament egal și nediscriminatoriu pentru consumatorii care participă la comunitatea de energie din surse regenerabile. (la 07-11-2025, Alineatul (5) , Articolul 22 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 32. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (6) Elementele principale ale cadrului favorabil prevăzut la alin. (5) și ale punerii în aplicare a acestuia fac parte din actualizările planului național integrat privind energia și clima și din rapoartele intermediare, în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1.999.(7) La conceperea schemelor de sprijin se ține seama de particularitățile comunităților de energie din surse regenerabile, pentru a le permite acestora să concureze pentru sprijin în mod egal cu alți participanți pe piață. + Articolul 22^1Prevederile art. 73^1 din Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, nu se aplică membrilor comunității de energie din surse regenerabile/a cetățenilor. (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 33. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 22^2(1) Până la data de 31 decembrie 2025, ANRE elaborează și aprobă prin ordin al președintelui Procedura de constituire a Registrului de comunități de energie, în vederea înregistrării comunităților legal constituite. (2) Registrul prevăzut la alin. (1) include comunitățile de energie din surse regenerabile și comunitățile de energie a cetățenilor.(3) În cel mult 30 de zile de la data constituirii legale a unei comunități de energie din surse regenerabile sau a unei comunități de energie a cetățenilor, reprezentantul legal al acesteia are obligația de a înregistra comunitatea în Registrul de comunități de energie.(4) În termen de 180 de zile de la înregistrarea unei comunități de energie din surse regenerabile sau unei comunități de energie a cetățenilor în Registrul de comunități de energie, reprezentantul legal al comunității de energie are obligația de a face dovada amplasării în cadrul comunității de energie respective a sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice, astfel încât toți membrii comunității, respectiv consumatori/producători/prosumatori de energie electrică, au instalate sisteme de măsurare inteligentă a energiei electrice, precum și dovada îndeplinirii prevederilor art. 3 pct. 24 din Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, sau prevederilor art. 2 pct. 18, după caz.(5) O comunitate de energie din surse regenerabile sau o comunitate de energie a cetățenilor devine operațională după înregistrarea acesteia în registrul prevăzut la alin. (1). (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 33. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 22^3Prin excepție de la prevederile art. 22^2 alin. (3), în vederea înregistrării unei comunități de energie din surse regenerabile sau unei comunități de energie a cetățenilor în Registrul de comunități de energie prevăzut la art. 22^2 alin. (1), reprezentantul legal al comunităților constituite anterior datei de 15 noiembrie 2025 întreprinde demersurile necesare pentru a se conforma la prevederile art. 22-22^2, 22^5, precum și la prevederile art. 3 pct. 24 din Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, sau ale art. 2 pct. 18, după caz, în termen de 180 de zile de la constituirea registrului. (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 33. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 22^4Operatorii de distribuție au obligația să prioritizeze instalarea sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice pentru membrii comunităților de energie din surse regenerabile și pentru membrii comunităților de energie a cetățenilor în baza planurilor de investiții aprobate de ANRE pe baza Procedurii privind fundamentarea și aprobarea planurilor de dezvoltare și de investiții ale operatorului de transport și de sistem și ale operatorilor de distribuție a energiei electrice, precum și în cadrul actualizărilor ulterioare ale respectivelor planuri. (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 33. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 22^5(1) Consumul de energie în cadrul unei comunități de energie din surse regenerabile sau în cadrul unei comunități de energie a cetățenilor se realizează cu prioritate din producția realizată de unitățile de producție ale acesteia și/sau ale membrilor comunității.(2) În situația în care o comunitate de energie din surse regenerabile sau o comunitate de energie a cetățenilor și/sau membrii acestora dețin unități de stocare a energiei electrice, acestea sunt încărcate cu prioritate din unitatea/unitățile de producere a energiei electrice deținute, într-un regim optim de utilizare a energiei produse în comunitate.(3) Descărcarea unităților de stocare a energiei electrice deținute de către comunitățile energetice și/sau membrii acestora se realizează cu prioritate către membrii comunității de energie din surse regenerabile sau către membrii comunității de energie a cetățenilor, după caz, într-un regim care să optimizeze utilizarea energiei produse în comunitatea de energie respectivă.(4) Capacitățile de stocare care aparțin unei comunități de energie din surse regenerabile sau unei comunități de energie a cetățenilor și/sau cele care aparțin membrilor acestora pot participa la programe de flexibilitate sau pot fi utilizate pentru furnizare de servicii către operatorii de distribuție în conformitate cu condițiile utilizării capacităților de stocare aparținând unei comunități de energie din surse regenerabile sau unei comunități de energie a cetățenilor și/sau cele aparținând membrilor acestora stabilite de către ANRE în temeiul prevederilor art. 22^6 alin. (1).(5) În cadrul unei comunități de energie din surse regenerabile sau în cadrul unei comunități de energie a cetățenilor, partajarea energiei produse de către unitățile de producere a energiei deținute de aceasta și prețul energiei active produse și consumate în cadrul comunității energetice se determină în cadrul regulamentului de funcționare stabilit de membrii comunității de energie respective într-un mod echitabil și nediscriminatoriu pentru toți membrii comunității de energie respective.(6) Partajarea energiei produse între membrii din cadrul unei comunități de energie din surse regenerabile sau în cadrul unei comunități de energie a cetățenilor de către unitățile de producere ale acestora respectă următoarele principii de prioritate:a) autoconsumul realizat la locul de producere, inclusiv cel al membrilor comunității de energie conectați prin linii electrice directe;b) consumul membrilor comunității de energie;c) încărcarea unității/unităților de stocare a energiei electrice.(7) Surplusul de energie electrică în cadrul unei comunități de energie din surse regenerabile sau în cadrul unei comunități de energie a cetățenilor este definit ca fiind excedentul de energie electrică produsă și livrată în rețeaua electrică de interes public, după satisfacerea necesarului de consum al tuturor membrilor comunității, conform prevederilor stabilite la alin. (5) și (6), și se poate tranzacționa pe piața angro sau pe piața cu amănuntul conform reglementărilor ANRE.(8) Facturarea energiei partajate se realizează în conformitate cu prevederile Regulamentului de furnizare a energiei electrice la clienții finali, aprobat de către ANRE, și cu prevederile stabilite la alin. (5) și (10).(9) Sumele rezultate în urma tranzacționării cantității de energie electrică în cadrul unei comunități de energie din surse regenerabile sau în cadrul unei comunități de energie a cetățenilor în luna anterioară și sumele rezultate în urma tranzacționării surplusului realizat în luna anterioară de unitățile de producție din cadrul unei comunități de energie din surse regenerabile sau al unei comunități de energie a cetățenilor se repartizează în funcție de regulile stabilite prin regulamentul de funcționare.(10) În vederea alocărilor stabilite la alin. (9), fiecare membru al unei comunități de energie din surse regenerabile sau al unei comunități de energie a cetățenilor pune la dispoziție un cont bancar în care sunt virate sumele de bani aferente acestuia.(11) Prin regulamentul de funcționare, o comunitate de energie din surse regenerabile sau o comunitate de energie a cetățenilor poate stabili un preț preferențial pentru consumatorii vulnerabili sau cei afectați de sărăcie energetică, astfel încât aceștia să își poată acoperi nevoile energetice minimale.(12) În vederea tranzacționării de energie electrică în cadrul și în afara acesteia, o comunitate de energie din surse regenerabile sau o comunitate de energie a cetățenilor poate:a) deține o licență de furnizare a energiei electrice;b) deține o licență pentru activitatea de agregare a energiei electrice;c) deleagă activitatea de furnizare unui furnizor sau agregator terț, cu acordul acestuia și al membrilor comunității.(13) În vederea tranzacționării sunt exceptate de la obligația deținerii licenței de furnizare sau de agregare:a) comunitățile de energie și membrii acestora în care consumatorii sunt alimentați prin linii directe la unitățile de producție ale comunității energetice și nu sunt racordați la Sistemul energetic național (SEN) sau la rețele de distribuție ale operatorilor concesionari;b) condominiile, astfel cum sunt definite la art. 2 lit. h) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor, cu modificările ulterioare, care dețin unități de producție a căror energie electrică produsă de aceste unități proprii este destinată 100% autoconsumului;c) comunitățile de energie și membrii acestora constituite sub forma de ONG, asociații și fundații fără scop patrimonial, precum și asociațiile și fundațiile care au dobândit statutul de utilitate publică în conformitate cu prevederile art. 38 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare.(14) Încheierea contractelor de furnizare și agregare se realizează astfel:a) fiecare membru al unei comunități de energie din surse regenerabile sau al unei comunități de energie a cetățenilor are dreptul, în calitate de client activ, să încheie un contract de furnizare a energiei electrice și cu un alt furnizor licențiat pentru cantitatea de energie electrică consumată suplimentar cantității alocate din comunitatea de energie;b) o comunitate de energie din surse regenerabile sau o comunitate de energie a cetățenilor încheie contracte de furnizare sau contracte de agregare a energiei electrice cu fiecare membru al său pentru cantitatea de energie electrică alocată acestora conform principiilor stabilite în cadrul regulamentului de funcționare al comunității de energie respective; c) o comunitate de energie din surse regenerabile sau o comunitate de energie a cetățenilor, membrii acesteia, furnizorii membrilor comunității energetice și operatorii de distribuție întocmesc o convenție multipartită privind regulile referitoare la măsurarea/determinarea cantităților de energie electrică furnizate de către fiecare furnizor și comunitatea de energie din surse regenerabile sau comunitatea de energie a cetățenilor, după caz, către membrii acesteia, care constituie anexă la contractele de furnizare, a celor de distribuție și, după caz, a contractelor de transport și de sistem.(15) Prin excepție de la alin. (14) lit. b), comunitatea de energie poate delega activitatea de furnizare unui furnizor sau agregator terț și încheia contract cu acesta. (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 33. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 22^6(1) Până la data de 31 martie 2026, ANRE elaborează și aprobă prin ordin al președintelui condițiile utilizării capacităților de stocare aparținând unei comunități de energie din surse regenerabile sau unei comunități de energie a cetățenilor și/sau cele aparținând membrilor acestora în vederea furnizării de servicii către operatorii de distribuție.(2) Până la data de 28 februarie 2026, ANRE elaborează și aprobă prin ordin al președintelui metodologia de realizare a unei analize transparente a costurilor și beneficiilor surselor de energie distribuite în vederea determinării costurilor totale ale sistemului de distribuție aplicabile partajării energiei regenerabile în cadrul unei comunități de energie din surse regenerabile.(3) După intrarea în vigoare a metodologiei prevăzute la alin. (2), la solicitarea unei comunități de energie din surse regenerabile sau în cadrul unei comunități de energie a cetățenilor, în termen de maximum 60 de zile de la data transmiterii solicitării, ANRE elaborează analiza prevăzută la alin. (2) pentru specificațiile comunității de energie din surse regenerabile. (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 33. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 22^7(1) Pentru promovarea utilizării surselor regenerabile în cantitatea de surse de energie utilizată în scopuri energetice și neenergetice finale în sectorul industrial se are în vedere o creștere orientativă de cel puțin 1,6 puncte procentuale ca medie anuală calculată pentru perioadele 2021-2025 și 2026-2030.(2) Se pot include căldura și răcoarea reziduale în calculul creșterilor medii anuale prevăzută la alin. (1) până la o limită de 0,4 puncte procentuale, cu condiția ca răcoarea și căldura reziduale să fie furnizate din sisteme eficiente de încălzire și răcire centralizată, cu excepția rețelelor care furnizează căldură doar unei singure clădiri sau în cazul în care întreaga energie termică este consumată doar in situ și dacă energia termică nu este vândută.(3) În vederea aplicării dispozițiilor alin. (2), creșterea orientativă prevăzută la alin. (1) se majorează cu jumătate din punctele procentuale utilizate pentru căldura și răcoarea reziduale. (4) La actualizarea PNIESC și în rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima sunt incluse măsurile și politicile planificate și adoptate pentru realizarea creșterii orientative prevăzute la alin. (1).(5) Atunci când electrificarea este luată în considerare ca o opțiune eficientă din punctul de vedere al costurilor, politicile și măsurile respective promovează electrificarea bazată pe surse regenerabile a proceselor industriale. (6) Politicile și măsurile respective creează condiții de piață favorabile pentru disponibilitatea unor alternative de energie din surse regenerabile viabile din punct de vedere economic și fezabile din punct de vedere tehnic pentru a înlocui combustibilii fosili utilizați pentru încălzirea industrială, cu scopul de a reduce utilizarea combustibililor fosili utilizați pentru încălzire la o temperatură mai mică de 200 °C.(7) La adoptarea politicilor și măsurilor prevăzute la alin. (4) se iau în considerare principiul «eficiența energetică înainte de toate», eficacitatea și competitivitatea internațională și nevoia de a lua măsuri în legătură cu barierele de reglementare, administrative și economice. (8) Până în anul 2030, contribuția combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică utilizați în scopuri energetice și neenergetice finale este de cel puțin 42% din hidrogenul utilizat în industrie în scopuri energetice și neenergetice finale și de cel puțin 60% până în anul 2035. (9) Pentru calcularea contribuției combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică utilizați în industrie în scopuri energetice și neenergetice finale se aplică următoarele reguli: a) pentru calcularea numitorului, se ia în considerare conținutul energetic al hidrogenului pentru scopuri energetice și neenergetice finale, cu excepția hidrogenului utilizat drept produs intermediar pentru producția de combustibili convenționali pentru transport și de biocombustibili, al hidrogenului care este produs prin decarbonarea gazelor industriale reziduale și este utilizat pentru a înlocui gazele specifice din care este produs și al hidrogenului produs ca subprodus sau derivat din subproduse în instalații industriale; b) pentru calcularea numărătorului se ia în considerare conținutul energetic al combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică consumați în sectorul industrial în scopuri energetice și neenergetice finale, cu excepția combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică utilizați drept produs intermediar pentru producția de combustibili convenționali pentru transport și de biocombustibili;c) pentru calcularea numărătorului și a numitorului se utilizează valorile privind conținutul energetic al combustibililor stabilite în anexa nr. 2. (10) În sensul alin. (9) lit. c), pentru stabilirea conținutului energetic al combustibililor care nu sunt incluși în anexa nr. 2, se utilizează standardele europene relevante pentru determinarea puterii calorifice a combustibililor sau, în cazul în care nu a fost adoptat în acest sens niciun standard european, standardele ISO relevante.(11) Autoritățile competente promovează mecanisme voluntare de etichetare pentru produsele industriale despre care se pretinde că sunt produse cu energie din surse regenerabile și combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică. (12) Astfel de mecanisme voluntare de etichetare indică procentul de energie regenerabilă utilizată sau de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică utilizați în etapa de achiziție și operațiuni anterioare prelucrării aferente materiilor prime, de fabricație și de distribuție, calculat pe baza metodologiilor prevăzute fie în Recomandarea (UE) 2021/2.279 a Comisiei din 15 decembrie 2021 privind utilizarea unor metode referitoare la amprenta de mediu pentru măsurarea și comunicarea performanței de mediu pe durata ciclului de viață a produselor și organizațiilor, fie în ISO 14067:2018.(13) Ministerul de resort include cantitatea de combustibili de origine nebiologică din surse regenerabile, pe care estimează că o va importa și exporta în actualizarea PNIESC, precum și în rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima. (14) Ministerul de resort indică în actualizarea PNIESC și în rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima modul în care intenționează să contribuie la prevederile documentului UE O strategie europeană pentru hidrogen. (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 33. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 22^8(1) Contribuția combustibililor de origine nebiologică din surse regenerabile, prevăzută la art. 22^7 alin. (8), utilizați în scopuri finale energetice și neenergetice poate fi redusă cu 20% în anul 2030 dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele:a) contribuția națională la obiectivul general obligatoriu al Uniunii Europene este cel puțin echivalentă cu contribuția națională preconizată, în conformitate cu formula menționată în anexa II la Regulamentul (UE) 2018/1.999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018; și b) ponderea hidrogenului sau a derivaților săi, produși din combustibili fosili, care sunt consumați în România nu depășește 23% în anul 2030 și 20% în anul 2035. (2) În cazul în care oricare dintre condițiile prevăzute la alin. (1) nu sunt îndeplinite, reducerea prevăzută la același alineat încetează să se aplice.(3) În cazul în care se aplică reducerea menționată la alin. (1), ministerul de resort transmite către Comisie o notificare împreună cu actualizarea PNIESC și introduce reducerea menționată ca parte a rapoartelor naționale intermediare integrate privind energia și clima.(4) Notificarea include informații cu privire la ponderea actualizată a combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică și toate datele relevante pentru a demonstra că sunt îndeplinite ambele condiții prevăzute la alin. (1). (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 33. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 23(1) Pentru promovarea utilizării energiei din surse regenerabile se are în vedere creșterea ponderii energiei din surse regenerabile în sectorul încălzire și răcire cu o valoare orientativă de 0,8 puncte procentuale ca medie anuală calculată pentru perioadele de referință 2021-2025 și cu cel puțin 1,1 puncte procentuale ca medie anuală calculată pentru perioada 2026-2030, pornind de la ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii în 2020, exprimată ca pondere națională din consumul final brut de energie și calculată în conformitate cu metodologia stabilită prin anexa nr. 3. (la 07-11-2025, Alineatul (1) , Articolul 23 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 34. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (1^1) Pentru calcularea ponderii energiei electrice din surse regenerabile utilizate în sistemele de încălzire și răcire în sensul alin. (1) se utilizează ponderea medie a energiei electrice din surse regenerabile furnizate în cei doi ani precedenți. (la 07-11-2025, Alineatul (1) , Articolul 23 , Capitolul I a fost completat de Punctul 35. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (1^2) Autoritățile publice locale efectuează o evaluare a potențialului lor în materie de energie din surse regenerabile și a utilizării căldurii și răcorii reziduale în sectorul încălzirii și răcirii, inclusiv, după caz, o analiză a zonelor adecvate pentru implementarea acestora cu un risc ecologic redus și a potențialului proiectelor la scară mică aplicabile în gospodării. (la 07-11-2025, Alineatul (1) , Articolul 23 , Capitolul I a fost completat de Punctul 35. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (1^3) Evaluarea prevăzută la alin. (1^2): a) ține cont de tehnologiile disponibile și fezabile economic pentru utilizările industriale și casnice, cu scopul de a stabili etape fundamentale și măsuri pentru creșterea gradului de utilizare a energiei regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii și, după caz, pentru utilizarea căldurii și răcorii reziduale prin încălzire și răcire centralizată, în vederea stabilirii unei strategii naționale pe termen lung pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și poluarea aerului provenită din încălzire și răcire;b) respectă principiul «eficiența energetică pe primul loc»;c) face parte din PNIESC și însoțește evaluarea cuprinzătoare a încălzirii și răcirii prevăzută în Legea nr. 121/2014, cu modificările și completările ulterioare. (la 07-11-2025, Alineatul (1) , Articolul 23 , Capitolul I a fost completat de Punctul 35. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (2) Abrogat. (la 07-11-2025, Alineatul (2) , Articolul 23 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 36. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (2^1) În determinarea valorilor orientative prevăzute la alin. (1) poate fi luată în considerare căldura și răcoarea reziduală până la o limită de 0,4 puncte procentuale. (la 07-11-2025, Articolul 23 , Capitolul I a fost completat de Punctul 37. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (2^2) În aplicarea alin. (2^1), mediile anuale prevăzute la alin. (1) cresc cu jumătate din punctele procentuale aferente căldurii și răcorii reziduale incluse până la o limită superioară de 1,0 puncte procentuale pentru perioada 2021-2025 și de 1,3 puncte procentuale pentru perioada 2026-2030. (la 07-11-2025, Articolul 23 , Capitolul I a fost completat de Punctul 37. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (2^3) Ministerul de resort informează Comisia Europeană cu privire la intenția de a contabiliza căldura și răcoarea reziduală și cantitatea estimată în actualizarea PNIESC. (la 07-11-2025, Articolul 23 , Capitolul I a fost completat de Punctul 37. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (2^4) În sensul alin. (1), autoritățile competente depun eforturi pentru a crește ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul de încălzire și răcire cu punctele procentuale orientative suplimentare prevăzute în anexa nr. 1A. (la 07-11-2025, Articolul 23 , Capitolul I a fost completat de Punctul 37. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (2^5) În determinarea valorilor orientative prevăzute la alin. (1) poate fi luată în considerare energia electrică din surse regenerabile utilizate pentru încălzire și răcire până la o limită de 0,4 puncte procentuale, cu condiția ca randamentul generatorului de încălzire și răcire să fie mai mare de 100%. (la 07-11-2025, Articolul 23 , Capitolul I a fost completat de Punctul 37. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (2^6) În aplicarea alin. (2^5), mediile anuale prevăzute la alin. (1) cresc cu jumătate din punctele procentuale aferente energiei electrice din surse regenerabile, respectiv până la o limită superioară de 1,0 puncte procentuale pentru perioada 2021-2025 și de 1,3 puncte procentuale pentru perioada 2026-2030. (la 07-11-2025, Articolul 23 , Capitolul I a fost completat de Punctul 37. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (2^7) Ministerul de resort include în actualizarea PNIESC și în rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima cu privire la intenția de a contabiliza energia electrică din surse regenerabile utilizată în sistemele de încălzire și răcire centralizată de la generatoarele de căldură și frig al căror randament este mai mare de 100%, precum și capacitățile estimate de energie electrică în calculul creșterilor prevăzute la alin. (1). (la 07-11-2025, Articolul 23 , Capitolul I a fost completat de Punctul 37. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (2^8) Ministerul de resort informează Comisia Europeană cu privire la intenția de a contabiliza energia electrică din surse regenerabile utilizată în sistemele de încălzire și răcire centralizată de la generatoarele de căldură și frig al căror randament este mai mare de 100% în calculul creșterilor prevăzute la alin. (1) în actualizarea PNIESC. (la 07-11-2025, Articolul 23 , Capitolul I a fost completat de Punctul 37. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (3) În sensul alin. (1), la calculul ponderii energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii și creșterii medii anuale în conformitate cu alineatul menționat, inclusiv creșterea orientativă suplimentară stabilită în anexa 1A: (la 07-11-2025, Partea introductivă a alineatului (3) , Articolul 23 , Capitolul I a fost modificată de Punctul 38. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) a) abrogată; (la 07-11-2025, Litera a) , Alineatul (3) , Articolul 23 , Capitolul I a fost abrogată de Punctul 39. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) b) se poate considera că o astfel de pondere acoperă creșterea medie anuală în cazul în care ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii este de peste 60%; șic) se poate considera că o astfel de pondere acoperă jumătate din creșterea medie anuală în cazul în care ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii este de peste 50% și până la 60%.(3^1) Ministerul de resort, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației furnizează prin Punctul unic de informare online, organizat conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2024 privind înființarea rețelei naționale de ghișee unice de eficiență energetică, informații, într-un mod accesibil și transparent, în special proprietarilor sau locatarilor clădirilor și IMM-urilor despre măsurile și instrumentele financiare disponibile pentru a folosi mai multă energie din surse regenerabile în sistemele de încălzire și răcire. (la 07-11-2025, Articolul 23 , Capitolul I a fost completat de Punctul 40. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (4) Ministerul de resort poate stabili și publica, pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii, o listă a măsurilor ce trebuie adoptate în vederea utilizării energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii și poate desemna și face publice denumirile entităților de implementare care contribuie la creșterea medie anuală prevăzută la alin. (1).(5) Pentru a obține creșterea medie anuală menționată la alin. (1) se iau în considerare cel puțin două dintre următoarele măsuri:a) încorporarea fizică a energiei din surse regenerabile sau a căldurii și răcorii reziduale în sursele de energie și în combustibilii furnizați pentru încălzire și răcire;b) instalarea de sisteme de încălzire și răcire din surse regenerabile de înaltă eficiență în clădiri, racordarea clădirilor la sisteme eficiente de încălzire și răcire centralizată sau utilizarea energiei din surse regenerabile ori a căldurii și răcorii reziduale pentru procesele industriale de încălzire și de răcire;c) măsuri acoperite de certificate comercializabile care dovedesc respectarea obligației prevăzute la alin. (1) prin sprijin acordat măsurilor de instalare prevăzute la lit. b) de la prezentul alineat, realizate de alt operator economic, precum un instalator independent de tehnologie în domeniul energiei din surse regenerabile sau o societate de servicii energetice care furnizează servicii de instalare în domeniul energiei din surse regenerabile;d) consolidarea capacităților pentru ca autoritățile naționale și locale să identifice potențialul local de încălzire și răcire din surse regenerabile, să planifice și să pună în aplicare proiecte și infrastructuri privind energia din surse regenerabile, oferind consultanța aferentă;e) crearea unor cadre de atenuare a riscurilor pentru a reduce costul de capital pentru proiectele de încălzire și răcire din surse regenerabile și din încălzire și răcoare reziduală, permițând, printre altele, gruparea proiectelor mai mici, precum și corelarea lor mai strânsă și mai completă cu alte măsuri de eficiență energetică și de renovare a clădirilor;f) promovarea contractelor de achiziție de căldură și răcire din surse regenerabile pentru întreprinderile cu calitate de consumator și pentru colectivele mici de consumatori;g) scheme planificate de înlocuire a surselor de încălzire pe bază de combustibili fosili, a sistemelor de încălzire incompatibile cu sursele de energie regenerabile sau scheme planificate de eliminare treptată a combustibililor fosili, cu ținte de etapă;h) cerințe la nivel local și regional în ceea ce privește planificarea energiei termice din surse regenerabile, care include răcirea;i) promovarea producției de biogaz și a injectării biometanului în rețeaua de gaze, în loc să fie folosit pentru producerea de energie electrică;j) măsuri de promovare a integrării tehnologiilor de stocare a energiei termice în sistemele de încălzire și răcire;k) promovarea rețelelor de încălzire și răcire centralizată pe bază de energie din surse regenerabile, în special de comunitățile de energie din surse regenerabile, inclusiv prin măsuri de reglementare, mecanisme de finanțare și sprijin; Notă
Conform articolului VI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025, finanțarea necesară schemelor de sprijin prevăzute la art. 23 alin. (5) lit. k) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 163/2022 pentru completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta ordonanță de urgență, se realizează cu încadrare în bugetele aprobate anual, potrivit legii, cu această destinație autorităților/instituțiilor publice implicate.l) scheme de sprijin sau alte stimulente financiare care să contribuie la instalarea de echipamente de încălzire și răcire utilizând energie din surse regenerabile și la dezvoltarea de rețele energetice care furnizează energie din surse regenerabile pentru încălzire și răcire în clădiri și industrie. Notă
Conform articolului VI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025, finanțarea necesară schemelor de sprijin prevăzute la art. 23 alin. (5) lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 163/2022 pentru completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta ordonanță de urgență, se realizează cu încadrare în bugetele aprobate anual, potrivit legii, cu această destinație autorităților/instituțiilor publice implicate. (la 07-11-2025, Alineatul (5) , Articolul 23 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 41. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (6) În aplicarea prevederilor alin. (5), autoritățile administrației publice centrale și locale cu responsabilități în domeniul promovării energiei din surse regenerabile asigură accesibilitatea măsurilor pentru toți consumatorii, în special pentru cei din gospodării vulnerabile sau cu venituri mici, care altfel nu ar dispune de suficient capital inițial pentru a beneficia de ele.(7) Entitățile desemnate în temeiul alin. (4) transmit autorităților competente datele măsurabile și verificabile referitoare la cantitatea de energie din surse regenerabile utilizată. De asemenea, entitățile desemnate vor prezenta un raport anual, cuprinzând:a) cantitatea totală de energie furnizată pentru încălzire și răcire;b) cantitatea totală de energie din surse regenerabile furnizată pentru încălzire și răcire;c) cantitatea de căldură și răcoare reziduală furnizată pentru încălzire și răcire;d) ponderea energiei din surse regenerabile și a căldurii și răcorii reziduale în cantitatea totală de energie furnizată pentru încălzire și răcire; șie) tipul de sursă regenerabilă de energie. + Articolul 24(1) Operatorii de servicii de alimentare cu energie termică în sistem centralizat pun la dispoziția consumatorilor finali informații cu privire la performanța energetică și la ponderea energiei, exprimată cel puțin ca procent din consumul final brut de energie pentru încălzire și răcire alocat clientului, precum și cantitatea de energie utilizată pentru a furniza o unitate de încălzire din surse regenerabile în sistemele de încălzire și răcire centralizată, într-un mod ușor accesibil, respectiv în facturi sau pe site-urile acestora și la cerere. (la 07-11-2025, Alineatul (1) , Articolul 24 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 42. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (2) Pe baza unui plan de debranșare avizat de autoritățile publice locale, clienții sistemelor de încălzire sau de răcire centralizată care nu se califică drept sistem eficient de încălzire sau de răcire centralizată sau care nu devin astfel de sisteme până la 31 decembrie 2025 se pot debranșa prin rezilierea sau modificarea contractului lor, pentru a produce ei înșiși încălzire sau răcire din surse regenerabile. Planul de debranșare este realizat și aprobat de operatorul local al sistemului, pe baza cererilor primite de la consumatorii finali.(3) Debranșarea prin rezilierea sau modificarea unui contract în conformitate cu alin. (2) se acordă numai clienților care pot demonstra că soluția alternativă planificată de alimentare pentru încălzire și răcire duce la o performanță energetică semnificativ mai mare. Evaluarea performanței energetice a soluției alternative de alimentare poate fi bazată pe certificatul de performanță energetică.(4) Pentru creșterea ponderii energiei din surse regenerabile și din căldură și răcoare reziduală în încălzirea și răcirea centralizată cu o valoare orientativă de 2,2 puncte procentuale ca medie anuală calculată pentru perioada 2021-2025 și cu cel puțin 1,1 puncte procentuale ca medie anuală calculată pentru perioada 2026-2030, pornind de la ponderea energiei din surse regenerabile și din căldura și răcoarea reziduală în încălzirea și răcirea centralizată în anul 2020, autoritățile competente stabilesc măsurile necesare în acest scop, în actualizarea PNIESC. (la 07-11-2025, Alineatul (4) , Articolul 24 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 42. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (4^1) Energia electrică din surse regenerabile utilizată în sistemele de încălzire și răcire centralizată poate fi inclusă în calculul creșterii medii anuale prevăzute la alin. (4). (la 07-11-2025, Articolul 24 , Capitolul I a fost completat de Punctul 43. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (5) Ministerul de resort informează Comisia cu privire la intenția de a contabiliza energia electrică din surse regenerabile utilizată în sistemele de încălzire și răcire centralizată în calculul creșterii anuale prevăzute la alin. (4) și autoritățile competente includ capacitățile estimate de energie electrică din surse regenerabile pentru sistemele de încălzire și răcire centralizate în actualizarea PNIESC, precum și cantitatea de energie electrică din surse regenerabile utilizată în sistemele de încălzire și răcire centralizată în rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima. (la 07-11-2025, Alineatul (5) , Articolul 24 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 44. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (5^1) Pentru calcularea ponderii energiei electrice din surse regenerabile utilizate în sistemele de încălzire și răcire centralizată în sensul alin. (4), autoritățile competente pot utiliza ponderea medie a energiei electrice din surse regenerabile furnizate în cei doi ani precedenți. (la 07-11-2025, Articolul 24 , Capitolul I a fost completat de Punctul 45. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (5^2) În sensul alin. (4), atunci când se calculează ponderea energiei din surse regenerabile și din căldură și răcoare reziduală în încălzirea și răcirea centralizată:a) se poate considera că o astfel de pondere acoperă creșterea medie anuală menționată la alin. (4), dacă aceasta este de peste 60%;b) se poate considera că o astfel de pondere acoperă jumătate din creșterea medie anuală menționată la alin. (4), dacă aceasta este de peste 50% și de până la 60%. (la 07-11-2025, Articolul 24 , Capitolul I a fost completat de Punctul 45. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (5^3) Ministerul de resort împreună cu autoritățile competente stabilesc măsurile necesare pentru a introduce creșterea medie anuală menționată în alin. (4) în actualizarea PNIESC. (la 07-11-2025, Articolul 24 , Capitolul I a fost completat de Punctul 45. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (5^4) Operatorii de sisteme de încălzire sau răcire centralizată au obligația de a racorda furnizori părți terțe de energie din surse regenerabile și din căldură și răcoare reziduală sau pot voluntar să racordeze și să cumpere de la furnizori părți terțe căldură și răcoare din surse regenerabile și din căldură sau răcoare reziduală, pe baza unor criterii nediscriminatorii stabilite prin ordin al președintelui autorității competente, atunci când operatorii respectivi trebuie să realizeze una sau mai multe dintre următoarele:a) să satisfacă cererea unor clienți noi;b) să înlocuiască capacitățile existente de producere de căldură sau răcoare;c) să extindă capacitățile existente de producere de căldură sau răcoare. (la 07-11-2025, Articolul 24 , Capitolul I a fost completat de Punctul 45. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (6) Operatorii de sistem de încălzire sau răcire centralizată pot să refuze să racordeze și să cumpere căldură sau răcoare de la un furnizor parte terță în oricare dintre următoarele situații:a) sistemul nu dispune de puterea necesară din cauza altor furnizări de căldură sau răcoare din surse regenerabile sau de căldură și răcoare reziduală;b) căldura sau răcoarea de la furnizorul parte terță nu respectă parametrii tehnici necesari pentru racordare și pentru asigurarea funcționării fiabile și sigure a sistemului de încălzire și răcire centralizată;c) operatorul poate demonstra că furnizarea accesului ar duce la o creștere excesivă a costului căldurii sau răcirii pentru clienții finali în comparație cu costul aferent utilizării principalului furnizor local de căldură sau răcoare cu care ar concura furnizorul de energie din surse regenerabile și din căldură sau răcoare reziduală;d) sistemul operatorului este un sistem eficient de încălzire și răcire centralizată. (la 07-11-2025, Alineatul (6) , Articolul 24 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 46. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (7) În cazul în care un operator al sistemului de încălzire sau răcire centralizată refuză să racordeze un furnizor de încălzire sau de răcire în temeiul prevederilor alin. (6), operatorul respectiv pune la dispoziția autorității competente informații cu privire la motivele refuzului, precum și cu privire la condițiile care trebuie îndeplinite și la măsurile care trebuie luate în sistem pentru a face posibilă racordarea. Refuzul operatorului se va face în conformitate cu procedura de remediere a refuzurilor nejustificate, elaborată și aprobată prin ordin al președintelui ANRE până la data de 31 decembrie 2025. (la 07-11-2025, Alineatul (7) , Articolul 24 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 46. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (8) După caz, autoritățile publice și locale instituie un cadru de coordonare între operatorii de sisteme de încălzire și răcire centralizată și sursele potențiale de căldură și răcoare reziduală în sectoarele industriale și terțiare pentru a facilita utilizarea căldurii și răcorii reziduale. Cadrul de coordonare asigură dialogul în ceea ce privește utilizarea căldurii și răcorii reziduale, care implică în special:a) operatorii de sisteme de încălzire și răcire centralizată;b) întreprinderile din sectoarele industriale și terțiare care generează căldură și răcoare reziduală care pot fi recuperate din punct de vedere economic prin sisteme de încălzire și răcire centralizată, cum ar fi centrele de date, fabricile industriale, clădirile comerciale mari, instalațiile de stocare a energiei și transportul public;c) autoritățile locale responsabile cu planificarea și aprobarea infrastructurilor energetice; d) experți științifici care lucrează la sisteme de încălzire și răcire centralizată de ultimă generație; șie) comunitățile de energie din surse regenerabile implicate în încălzire și răcire. (la 07-11-2025, Alineatul (8) , Articolul 24 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 46. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (9) Dreptul de debranșare prin rezilierea sau modificarea contractului în conformitate cu alin. (2) poate fi exercitat de clienții persoane fizice, de diverse forme de asociere a clienților sau de părțile care acționează în numele clienților, iar în cazul blocurilor de apartamente, o astfel de debranșare poate fi exercitată numai la nivelul întregii clădiri, cu respectarea prevederilor art. 30, art. 32 și art. 45 din Legea nr. 196/2021 pentru modificarea și completarea Legii serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006 și a prevederilor Ordinului nr. 91/2007 pentru aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului public de alimentare cu energie termică.(10) Operatorii de distribuție de energie electrică vor evalua, cel puțin la fiecare patru ani, în cooperare cu operatorii sistemelor de încălzire și răcire centralizată din zonele respective, potențialul sistemelor de încălzire și răcire centralizată de a furniza servicii de echilibrare și alte servicii de sistem, inclusiv participarea activă a cererii și stocarea termică a energiei electrice excedentare din surse regenerabile, și vor evalua, de asemenea, dacă utilizarea potențialului identificat ar fi mai eficientă din punctul de vedere al costurilor și al utilizării resurselor decât soluțiile alternative. (la 07-11-2025, Alineatul (10) , Articolul 24 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 47. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (10^1) CNTEE Transelectrica - S.A. și operatorii de distribuție a energiei electrice utilizează rezultatele evaluării solicitate în planificarea rețelelor, investițiile în rețele și dezvoltarea infrastructurii pe teritoriul României. (la 07-11-2025, Articolul 24 , Capitolul I a fost completat de Punctul 48. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (10^2) Operatorii sistemelor de încălzire și răcire centralizată pot participa la piețele de energie electrică, în vederea furnizării de servicii de echilibrare, de stocare și alte servicii de flexibilitate, precum consumul dispecerizabil. (la 07-11-2025, Articolul 24 , Capitolul I a fost completat de Punctul 48. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (10^3) În aplicarea prevederilor alin. (10^2), ANRE facilitează coordonarea dintre CNTEE Transelectrica - S.A., operatorii de sisteme de încălzire și răcire centralizată și operatorii sistemelor de distribuție a energiei electrice. (la 07-11-2025, Articolul 24 , Capitolul I a fost completat de Punctul 48. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (10^4) ANRE poate extinde cerințele de evaluare și de coordonare prevăzute la alin. (10), respectiv (10^2) la operatorii de sisteme de transport și de distribuție de gaze, incluzând rețelele de hidrogen și alte rețele energetice. (la 07-11-2025, Articolul 24 , Capitolul I a fost completat de Punctul 48. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (10^5) Până la data de 31 decembrie 2025, ANRE întocmește și aprobă prin ordin al președintelui procedura privind metodologia de realizare a evaluării prevăzute la alin. (10). (la 07-11-2025, Articolul 24 , Capitolul I a fost completat de Punctul 48. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (11) Autoritatea competentă are obligația de a se asigura că drepturile consumatorilor și normele de exploatare a sistemelor de încălzire sau răcire centralizată în conformitate cu prezentul articol sunt clar definite și respectate.(12) Obligațiile prevăzute la alin. (2)-(11) nu se aplică în cazul în care este îndeplinită cel puțin una dintre următoarele condiții:a) ponderea încălzirii și răcirii centralizate era mai mică sau egală cu 2% din consumul final brut de energie pentru încălzire și răcire la data de 24 decembrie 2018;b) ponderea încălzirii și răcirii centralizate crește peste pragul de 2% din consumul final brut de energie pentru încălzire și răcire de la data de 24 decembrie 2018, prin dezvoltarea unor sisteme noi eficiente de încălzire și răcire centralizată pe baza PNIESC, prezentat în temeiul prevederilor art. 3 și 14 din Regulamentul (UE) 2018/1.999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 și pe baza evaluării menționate la art. 23 alin. (1^2) și (1^3);c) 90% din consumul final brut de energie în sistemele de încălzire și răcire centralizată are loc în sisteme eficiente de încălzire și răcire centralizată. (la 07-11-2025, Alineatul (12) , Articolul 24 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 49. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 25(1) Furnizorii de combustibili au obligația de a se asigura că:a) cantitatea de combustibili din surse regenerabile și de energie electrică din surse regenerabile furnizată sectorului transporturilor conduce la:(i) o pondere a energiei din surse regenerabile în cadrul consumului final de energie în sectorul transporturilor de cel puțin 29% până în anul 2030; sau(ii) o reducere a intensității gazelor cu efect de seră de cel puțin 14,5% până în anul 2030, în comparație cu nivelul de referință calculat în conformitate cu art. 27 alin. (1) lit. b) și în conformitate cu traiectoria orientativă stabilită în PNIESC;b) ponderea combinată a biocombustibililor avansați și a biogazului produși din materiile prime enumerate în anexa nr. 10 partea A din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018 pentru stabilirea condițiilor de introducere pe piață a combustibililor lichizi și gazoși, de introducere a unui mecanism de monitorizare și reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de stabilire a metodelor de calcul și de raportare a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările și completările ulterioare, și a combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică în consumul final de energie în sectorul transporturilor este de cel puțin 1% în anul 2025 și 5,5% în anul 2030, din care o pondere de cel puțin 1% este din combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică.(2) Ministerul de resort stabilește ponderea energiei din surse regenerabile în cadrul consumului final de energie în sectorul transporturilor, inclusiv în sectorul transportului maritim, precum și reducerea intensității gazelor cu efect de seră în vederea includerii acestora în rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima. (3) Pentru calcularea obiectivelor și a ponderilor menționate la alin. (1) se va ține seama de: a) combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică și atunci când aceștia sunt utilizați drept produs intermediar pentru producția de:(i) combustibili convenționali pentru transport;sau(ii) biocombustibili, cu condiția ca reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră obținută prin utilizarea de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică să nu fie contabilizată la calcularea reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră realizate prin utilizarea biocombustibililor;b) biometanul injectat în infrastructura națională de transport și distribuție a gazelor.(4) Pentru calcularea obiectivelor stabilite la alin. (1) lit. a) se pot lua în considerare combustibilii pe bază de carbon reciclat. (5) În vederea stabilirii obligațiilor prevăzute la alin. (1), ministerul de resort poate:a) excepta furnizorii de combustibili care furnizează energie electrică sau combustibili de origine nebiologică produși din surse regenerabile de la cerința de a respecta, în legătură cu acești combustibili, ponderea minimă a biocombustibililor avansați și a biogazului produși din materiile prime enumerate în anexa nr. 10 partea A din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările și completările ulterioare; b) stabili obligația prin măsuri care vizează volumele, conținutul energetic sau emisiile de gaze cu efect de seră; c) face distincția între diferiții vectori energetici;d) face distincția între sectorul transportului maritim și alte sectoare.(6) Prevederile prezentei ordonanțe de urgență se aplică fără a aduce atingere obligațiilor specifice ale furnizorilor de combustibil de aviație impuse în temeiul Regulamentului (UE) 2023/2405 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 octombrie 2023 privind asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru un transport aerian durabil (ReFuelEU în domeniul aviației).(7) Până la data de 1 ianuarie 2027 ministerul de resort împreună cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii instituie, prin ordin comun, un mecanism care să permită furnizorilor de combustibili să facă schimb de credite pentru furnizarea de energie din surse regenerabile în sectorul transporturilor. (8) În sensul prevederilor alin. (7) mecanismul se referă la posibilitatea ca operatorii economici care furnizează energie electrică din surse regenerabile vehiculelor electrice prin puncte publice de reîncărcare să primească credite, indiferent dacă operatorii economici fac obiectul prevăzut la alin. (1) și pot vinde creditele respective furnizorilor de combustibili, cărora li se permite să utilizeze creditele pentru a îndeplini obligația prevăzută la alin. (1).(9) Mecanismul prevăzut la alin. (7) include puncte de reîncărcare private, cu condiția să demonstreze că energia electrică din surse regenerabile livrată acestor puncte de reîncărcare private este furnizată exclusiv vehiculelor electrice. (la 07-11-2025, Articolul 25 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 50. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 26(1) Pentru calcularea consumului final brut de energie din surse regenerabile menționat la art. 7 și a ponderii minime a energiei din surse regenerabile și a obiectivului de reducere a intensității gazelor cu efect de seră menționat la art. 25 alin. (1) lit. a), ponderea biocombustibililor și a biolichidelor, precum și a combustibililor din biomasă consumați în transporturi, dacă sunt produși din culturi alimentare și furajere, nu depășește cu mai mult de 1% ponderea acestor combustibili în consumul final de energie în sectorul transporturilor în 2020, până la maximum 7% din consumul final de energie în sectorul transporturilor. (la 07-11-2025, Alineatul (1) , Articolul 26 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 51. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (2) Pentru calcularea consumului final brut de energie din surse regenerabile prevăzut la art. (7), a ponderii minime a energiei din surse regenerabile și a obiectivului de reducere a intensității gazelor cu efect de seră prevăzuți la art. 25 alin. (1) lit. a), ponderea biocombustibililor, a biolichidelor sau și a combustibililor din biomasă produși din culturi alimentare și furajere care prezintă riscuri ridicate din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor, pentru care se observă o expansiune semnificativă a suprafeței de producție în detrimentul terenurilor care stochează cantități ridicate de carbon nu depășește nivelul de consum al acestor tipuri de combustibili la nivelul anului 2019, cu excepția cazului în care sunt certificați drept biocombustibili, biolichide sau combustibili din biomasă care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor. (la 07-11-2025, Alineatul (2) , Articolul 26 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 52. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (3) De la data de 31 decembrie 2023 și cel târziu până în 2030, limita respectivă scade treptat până la 0%.(4) În cazul în care ponderea biocombustibililor, biolichidelor și combustibililor din biomasă consumați în transporturi, produși din culturi alimentare și furajere este limitată la o valoare mai mică de 7% sau dacă ministerul de resort decide să stabilească o limită inferioară acestei valori, în contextul actualizării PNIESC, ministerul de resort modifică corespunzător ponderea minimă a energiei din surse regenerabile sau obiectivul de reducere a intensității gazelor cu efect de seră menționat la art. 25 alin. (1) lit. a), luând în considerare contribuția pe care respectivii combustibili ar fi adus-o la aceste obiective. În vederea reducerii intensității gazelor cu efect de seră, la calculul consumului final brut de energie din surse regenerabile se ia în considerare faptul că acești combustibili contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 50%. (la 07-11-2025, Articolul 26 , Capitolul I a fost completat de Punctul 53. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 27(1) În aplicarea art. 25 alin. (1) lit. a) pct. (ii) pentru calcularea reducerii intensității gazelor cu efect de seră se calculează după cum urmează:a) reducerile de emisii de gaze cu efect de seră se calculează după cum urmează: (i) pentru biocombustibili și biogaz, prin înmulțirea cantității de astfel de combustibili furnizată tuturor modurilor de transport cu reducerile lor de emisii de gaze cu efect de seră determinate în conformitate cu art. 31;(ii) pentru combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică și combustibilii pe bază de carbon reciclat, prin înmulțirea cantității combustibililor respectivi care este furnizată tuturor modurilor de transport cu reducerile lor de emisii de gaze cu efect de seră determinate în conformitate cu actele delegate adoptate de către Comisie în temeiul prevederilor art. 29a alin. (3) din Directiva (UE) 2023/2413 de modificare a Directivei (UE) 2018/2001, a Regulamentului (UE) 2018/1999 și a Directivei 98/70/CE în ceea ce privește promovarea energiei din surse regenerabile și de abrogare a Directivei (UE) 2015/652 a Consiliului;(iii) pentru energia electrică din surse regenerabile, prin înmulțirea cantității de energie electrică din surse regenerabile furnizată tuturor modurilor de transport cu omologul combustibil fosil ECF(e) prevăzut în anexa nr. 6 a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările și completările ulterioare;b) nivelul de referință menționat la art. 25 alin. (1) lit. a) pct. (i) se calculează până la data de 31 decembrie 2030 înmulțind cantitatea de energie furnizată sectorului transporturilor cu omologul combustibil fosil EF(t) prevăzut în anexa nr. 6 a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările și completările ulterioare; de la data de 1 ianuarie 2031, nivelul de referință menționat la art. 25 alin. (1) lit. b) este suma dintre:(i) cantitatea de combustibili furnizată tuturor modurilor de transport înmulțită cu omologul combustibil fosil EF(t) prevăzut în anexa nr. 6 a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările și completările ulterioare; (ii) cantitatea de energie electrică furnizată tuturor modurilor de transport înmulțită cu omologul combustibil fosil EF(t) prevăzut în anexa nr. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările și completările ulterioare;c) pentru calcularea cantităților relevante de energie, se aplică următoarele reguli:(i) pentru a determina cantitatea de energie furnizată sectorului transporturilor, se utilizează valorile privind conținutul energetic al combustibililor utilizați în transporturi stabilite în anexa nr. 1, tabelul 3^2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările și completările ulterioare;(ii) pentru stabilirea conținutului energetic al combustibililor utilizați în transporturi care nu sunt incluși în anexa nr. 1, tabelul 3^2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările și completările ulterioare, se utilizează standardele europene relevante pentru determinarea puterii calorifice a combustibililor, sau, în cazul în care nu a fost adoptat în acest sens niciun standard european, standardele Organizației Internaționale de Standardizare (ISO) relevante;(iii) cantitatea de energie electrică din surse regenerabile furnizată sectorului transporturilor se determină prin înmulțirea cantității de energie electrică furnizată sectorului respectiv cu ponderea medie a energiei electrice din surse regenerabile în cei doi ani precedenți, cu excepția cazului în care energia electrică este obținută prin racordarea directă la o instalație care produce energie electrică din surse regenerabile și este furnizată sectorului transporturilor, caz în care energia electrică respectivă se consideră a fi în totalitate din surse regenerabile, iar energia electrică produsă de un vehicul electric solar și utilizată pentru consumul vehiculului în sine poate fi considerată a fi în totalitate din surse regenerabile;(iv) ponderea biocombustibililor și a biogazului produși din materiile prime enumerate în anexa nr. 10, partea B din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările și completările ulterioare, în conținutul energetic al combustibililor și al energiei electrice furnizate sectorului transporturilor este limitată la 1,7%;d) reducerea intensității gazelor cu efect de seră prin utilizarea energiei din surse regenerabile se determină prin împărțirea cantității de emisii de gaze cu efect de seră reduse prin utilizarea biocombustibililor, a biogazului, a combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică și a energiei electrice din surse regenerabile furnizate tuturor modurilor de transport la nivelul de referință; se pot lua în considerare combustibilii pe bază de carbon reciclat. (2) Pentru calculul prevăzut la alin. (1) lit. c) ponderea biocarburanților și a biogazului produse din materiale prime enumerate în anexa nr. 10 partea B din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările și completările ulterioare, este limitată la 1,7% din conținutul energetic al combustibililor utilizați în transporturi furnizați pentru consum sau pentru utilizare pe piață. La solicitarea justificată a furnizorilor de combustibil și ținând cont de disponibilitatea materiilor prime, ministerul de resort poate modifica limita respectivă cu aprobarea Comisiei Europene.(3) În aplicarea art. 25 alin. (1) lit. a) pct. (i) și lit. b), pentru calcularea ponderilor minime se va ține cont de următoarele:a) pentru calcularea numitorului, și anume cantitatea de energie consumată în sectorul transporturilor, se iau în considerare toți combustibilii și energia electrică furnizate sectorului transporturilor; b) pentru calcularea numărătorului, care este cantitatea de energie din surse regenerabile consumată în sectorul transporturilor, se ia în considerare conținutul energetic al tuturor tipurilor de energie din surse regenerabile furnizate tuturor modurilor de transport, inclusiv buncherajului maritim internațional; se pot lua în considerare combustibilii pe bază de carbon reciclat; c) ponderea biocombustibililor și a biogazului produși din materiile prime enumerate în anexa nr. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările și completările ulterioare, și a combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică se consideră a fi egală cu de două ori conținutul lor energetic;d) ponderea energiei electrice din surse regenerabile este considerată a fi egală cu de patru ori conținutul său energetic atunci când este furnizată vehiculelor rutiere și poate fi considerată a fi de 1,5 ori conținutul său energetic atunci când este furnizată transportului feroviar; e) ponderea biocombustibililor avansați și a biogazului produși din materiile prime enumerate în anexa nr. 10, partea A din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările și completările ulterioare, furnizați în modurile de transport aerian și maritim se consideră a fi de 1,2 ori conținutul lor energetic și ponderea combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică furnizați în modurile de transport aerian și maritim se consideră a fi de 1,5 ori conținutul lor energetic;f) ponderea biocombustibililor și a biogazului produși din materiile prime enumerate în anexa nr. 10, partea B din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările și completările ulterioare, în conținutul energetic al combustibililor și al energiei electrice furnizate sectorului transporturilor este limitată la 1,7%;g) pentru a determina cantitatea de energie furnizată sectorului transporturilor, se utilizează valorile privind conținutul energetic al combustibililor utilizați în transporturi stabilite în anexa nr. 1, tabelul 3^2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările și completările ulterioare;h) pentru stabilirea conținutului energetic al combustibililor utilizați în transporturi care nu sunt incluși în anexa nr. 1, tabelul 3^2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările și completările ulterioare, se utilizează standardele europene relevante pentru determinarea puterii calorifice a combustibililor, sau, în cazul în care nu a fost adoptat în acest sens niciun standard european, standardele ISO relevante;i) cantitatea de energie electrică din surse regenerabile furnizată sectorului transporturilor se determină prin înmulțirea cantității de energie electrică furnizată sectorului respectiv cu ponderea medie a energiei electrice din surse regenerabile, furnizată în cei doi ani precedenți, cu excepția cazului în care energia electrică este obținută prin racordarea directă la o instalație care produce energie electrică din surse regenerabile și este furnizată sectorului transporturilor, caz în care energia electrică respectivă se consideră a fi în totalitate din surse regenerabile, iar energia electrică produsă de un vehicul electric solar și utilizată pentru consumul vehiculului în sine poate fi considerată a fi în totalitate din surse regenerabile. (4) Pentru calculul prevăzut la alin. (3) lit. f) ponderea biocarburanților și a biogazului produse din materiale prime enumerate în anexa nr. 10 partea B din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările și completările ulterioare, este limitată la 1,7% din conținutul energetic al combustibililor utilizați în transporturi furnizați pentru consum sau pentru utilizare pe piață. La solicitarea justificată a furnizorilor de combustibil și ținând cont de disponibilitatea materiilor prime, ministerul de resort poate modifica limita respectivă cu aprobarea Comisiei Europene.(5) Până la data de 31 decembrie 2030, în scopul efectuării calculelor menționate la alin. (1) lit. b) și la alin. (3) lit. a), cantitatea de energie furnizată sectorului transportului maritim se consideră a nu fi mai mare de 13% din consumul final brut de energie.(6) Atunci când energia electrică este folosită la producția de combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi, fie direct, fie pentru producția de produse intermediare, pentru a stabili ponderea energiei din surse regenerabile se utilizează ponderea medie a energiei electrice din surse regenerabile din țara de producție, măsurată cu doi ani înainte de anul vizat.(7) Energia electrică obținută prin racordarea directă la o instalație care produce energie electrică din surse regenerabile poate fi considerată a fi în totalitate din surse regenerabile, atunci când este utilizată pentru producția de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică, cu condiția ca instalația:a) să intre în funcțiune după sau în același timp cu instalația care produce combustibilul de origine nebiologică produs din surse regenerabile și utilizat în transporturi; șib) să nu fie racordată la rețea sau, dacă este racordată la rețea, să se poată furniza dovezi că energia electrică în cauză a fost furnizată fără a prelua energie electrică din rețea.(8) Energia electrică care a fost preluată din rețea poate fi considerată a fi în totalitate din surse regenerabile cu condiția ca aceasta să fie produsă exclusiv din surse regenerabile și caracteristicile regenerabile și alte criterii corespunzătoare să fi fost demonstrate, asigurându-se faptul că în ceea ce privește energia electrică în cauză caracteristicile regenerabile sunt contabilizate o singură dată și într-un singur sector de utilizare finală. (la 07-11-2025, Articolul 27 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 54. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 28(1) Organismele de verificare și furnizorii de biocombustibili asigură reducerea la minimum a riscului ca loturile unice să nu fie revendicate mai mult de o singură dată în cadrul Uniunii Europene, prin consolidarea cooperării dintre sistemele naționale și dintre sistemele naționale și sistemele și factorii voluntari de verificare stabiliți în temeiul art. 30, inclusiv, dacă este cazul, prin schimbul de date. În cazul în care o autoritate competentă suspectează că s-a comis o fraudă sau depistează o astfel de fraudă, ea informează, după caz, organismele competente ale statului membru în cauză. Pentru a permite urmărirea combustibililor lichizi și gazoși utilizați în transporturi, ce sunt eligibili pentru a fi luați în considerare la calculul numărătorului prevăzut la art. 27 alin. (1) lit. b) sau ce sunt luați în considerare în scopurile prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. a), b) și c), și pentru verificarea respectării cerințelor stabilite în art. 25 alin. (1) și (3), furnizorii de combustibil raportează ministerului de resort informațiile privind tranzacțiile realizate și caracteristicile de durabilitate ale combustibililor respectivi, inclusiv emisiile lor de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață, începând de la punctul lor de producție și până la furnizorul de combustibil care introduce combustibilul pe piață. Ministerul de resort introduce aceste informații în baza de date a Uniunii Europene.(2) Ministerul de resort împreună cu autoritățile administrației publice centrale cu atribuții în domeniul transporturilor, infrastructurii, mediului și agriculturii iau măsuri pentru a asigura disponibilitatea combustibililor din surse regenerabile utilizați în transporturi inclusiv în ceea ce privește punctele de reîncărcare cu putere înaltă accesibile publicului și a altor infrastructuri de realimentare, după cum se prevede în Legea nr. 34/2017 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi. + Articolul 29(1) Energia produsă din biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă este luată în considerare în scopurile prevăzute la lit. a), b) și c) de la prezentul alineat numai în cazul în care sunt îndeplinite criteriile de durabilitate și criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la alin. (6)-(13):a) contribuția la ponderile de energie din surse regenerabile și la obiectivele menționate la art. 3 alin. (1) și (1^1), art. (15^1) alin. (1) și (2), art. 22^7 alin. (1), art. 23 alin. (1) și alin. (2^1)-(2^8), art. 24 alin. (4), (4^1) și (5^1) și art. 25 alin. (1)-(5). (la 07-11-2025, Litera a) , Alineatul (1) , Articolul 29 , Capitolul I a fost modificată de Punctul 55. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) b) măsurarea respectării obligațiilor referitoare la energia din surse regenerabile, inclusiv a obligației stabilite la art. 23;c) eligibilitatea privind sprijinul financiar pentru consumul de biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă.(2) Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din deșeuri și din reziduuri, altele decât reziduurile din agricultură, acvacultură, pescuit și silvicultură, trebuie să îndeplinească numai criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru a fi luate în considerare în scopurile menționate la literele a), b) și c). (la 07-11-2025, Alineatul (2) , Articolul 29 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 56. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (2^1) Prevederile alin. (2) se aplică și deșeurilor și reziduurilor care sunt prelucrate mai întâi într-un produs înainte de a fi prelucrate ulterior în biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă. (la 07-11-2025, Articolul 29 , Capitolul I a fost completat de Punctul 57. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (3) Energia electrică, încălzirea și răcirea produse din deșeuri municipale solide nu fac obiectul criteriilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la alin. (13).(4) Combustibilii din biomasă trebuie să îndeplinească criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la alin. (2)-(15) dacă sunt folosiți: a) în cazul combustibililor din biomasă solizi, în instalații care produc energie electrică, încălzire și răcire cu o putere termică instalată totală mai mare sau egală cu 7,5 MW; b) în cazul combustibililor din biomasă gazoși, în instalații care produc energie electrică, încălzire și răcire cu o putere termică instalată totală mai mare sau egală cu 2 MW;c) în cazul instalațiilor care produc combustibili din biomasă gazoși cu următorul debit mediu al biometanului: (i) peste 200 mc echivalent metan/h, măsurat în condiții standard de temperatură și presiune, adică 0 °C și o presiune atmosferică de 1 bar;(ii) dacă biogazul este compus dintr-un amestec de metan și alte gaze incombustibile, pentru debitul metanului, pragul stabilit la pct. (i), recalculat proporțional cu ponderea volumetrică a metanului în amestec. (la 07-11-2025, Alineatul (4) , Articolul 29 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 58. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (4^1) Autoritățile competente pot aplica criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la alin. (2)-(15) și în cazul instalațiilor cu o putere termică instalată totală mai mică decât cele prevăzute la alin. 4 lit. a) și b) sau și pentru instalațiile cu un debit al biometanului mai mic față de cel prevăzut la alin. 4 lit. c). (la 07-11-2025, Articolul 29 , Capitolul I a fost completat de Punctul 59. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (5) Criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la alin. (6)-(13) se aplică indiferent de originea geografică a biomasei.(6) Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din deșeuri și din reziduuri neforestiere provenind de pe terenurile agricole sunt luați în considerare în scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și c) numai în cazul în care operatorii sau autoritățile naționale dispun de planuri de monitorizare sau de gestionare pentru a aborda impacturile asupra calității solului și carbonului conținut în sol. Informațiile referitoare la modul în care impacturile sunt monitorizate și gestionate se raportează în temeiul art. 30 alin. (3).(7) Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă agricolă care sunt luați în considerare în scopurile menționate la alineatul (1) literele a), b) și c) nu se obțin din materii prime ce provin de pe terenuri bogate în biodiversitate, și anume de pe terenuri care până la data de 31 ianuarie 2008 sau după această dată dețineau unul din următoarele statute, indiferent dacă terenul mai deține acest statut: a) păduri primare și alte terenuri împădurite, și anume pădurile și alte terenuri împădurite cu specii indigene, în care nu există indicii vizibile clare ale activității umane, iar procesele ecologice nu sunt afectate în mod semnificativ, încadrate în tipul I funcțional potrivit amenajamentelor silvice; și păduri seculare;b) păduri foarte bogate în biodiversitate și alte terenuri împădurite care conțin o mare diversitate de specii, sunt nedegradate și au fost identificate ca fiind bogate în biodiversitate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor potrivit planurilor de management ale siturilor Natura 2000 și amenajamentelor silvice, exceptând cazul în care se furnizează dovezi conform cărora producția respectivei materii prime nu a adus atingere scopurilor de ocrotire a naturii; c) zone desemnate: (i) prin lege sau de autoritățile competente relevante ca zone de protecție a naturii, exceptând cazul în care se furnizează dovezi conform cărora producția respectivei materii prime nu a adus atingere scopurilor de ocrotire a naturii;(ii) ca zone protejate în scopuri de protecție a ecosistemelor sau a speciilor rare, amenințate sau pe cale de dispariție, care sunt recunoscute prin acorduri internaționale sau incluse pe listele elaborate de organizații interguvernamentale sau de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii, sub rezerva recunoașterii lor în conformitate exceptând cazul în care se furnizează dovezi conform cărora producția respectivei materii prime nu a adus atingere scopurilor de ocrotire a naturii;d) pășuni foarte bogate în biodiversitate cu suprafața mai mare de un hectar care sunt:(i) pășuni naturale, și anume pășuni care ar continua să fie pășuni fără intervenția omului și care mențin configurația naturală de specii, precum și caracteristicile și procesele ecologice;(ii) pășuni care nu sunt naturale, și anume pășuni care ar înceta să fie pășuni fără intervenția omului și care conțin o mare diversitate de specii și sunt nedegradate și pe care Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor le-a identificat ca fiind foarte bogate în biodiversitate, exceptând cazul în care se furnizează dovezi conform cărora recoltarea materiei prime este necesară pentru a-și menține statutul de pășuni foarte bogate în biodiversitate. (la 07-11-2025, Alineatul (7) , Articolul 29 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 60. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (7^1) Dacă nu sunt îndeplinite condițiile stabilite la alin. (11) lit. a) pct. (vi) și (vii), prevederile alin. (7) cu excepția literei c) se aplică și biocombustibililor, biolichidelor și combustibililor din biomasă produși din biomasă forestieră. (la 07-11-2025, Articolul 29 , Capitolul I a fost completat de Punctul 61. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (8) Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă agricolă care sunt luați în considerare în scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și c) nu se obțin din materii prime ce provin de pe terenuri cu stocuri mari de carbon, și anume de pe terenuri care în ianuarie 2008 aveau unul din următoarele statute și care nu mai dețin acest statut:a) zone umede, și anume terenuri acoperite sau saturate cu apă în mod permanent sau pe o perioadă semnificativă din an;b) suprafețe dens împădurite, și anume terenuri care acoperă mai mult de un hectar, cu copaci mai înalți de cinci metri și un coronament de peste 30% sau cu copaci care pot atinge aceste praguri in situ;c) terenuri care acoperă mai mult de un hectar, cu copaci mai înalți de cinci metri și un coronament între 10% și 30% sau cu copaci care pot atinge aceste praguri in situ, cu excepția cazului în care se furnizează dovezi că stocul de carbon al zonei, înainte și după transformare, ar permite îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (13), la aplicarea metodologiei prevăzute în anexa nr. 6 partea C la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 311/2018.(8^1) Dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (11) lit. a) pct. (vi) și (vii), prevederile alin. 8 cu excepția literelor b) și c) și prevederile alin. (9) se aplică, de asemenea, biocombustibililor, biolichidelor și combustibililor din biomasă produși din biomasă forestieră. (la 07-11-2025, Articolul 29 , Capitolul I a fost completat de Punctul 62. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (9) Prevederile alin. (8) nu se aplică în cazul în care, la data la care a fost obținută materia primă, terenul deținea același statut ca în ianuarie 2008.(10) Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă agricolă care sunt luați în considerare în scopurile menționate la alin. (1) lit. a), b) și c) nu sunt obținuți din materii prime ce provin de pe terenuri care până la data de 31 ianuarie 2008 erau turbării, exceptând cazul în care se furnizează dovezi conform cărora cultivarea și recoltarea materiilor prime în cauză nu implică asanarea unor porțiuni de sol care nu erau asanate anterior; dacă nu sunt îndeplinite condițiile stabilite la alin. (11) lit. a) pct. (vi) și (vii), se aplică și biocombustibililor, biolichidelor și combustibililor din biomasă produși din biomasă forestieră. (la 07-11-2025, Alineatul (10) , Articolul 29 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 63. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (11) Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă forestieră care sunt luați în considerare în scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și c) îndeplinesc următoarele criterii pentru a reduce la minimum riscul de a utiliza biomasă forestieră obținută printr-un proces de producție nedurabil:a) țara în care a fost recoltată biomasa forestieră dispune de legislație națională primară sau secundară aplicabilă în domeniul recoltării, precum și de sisteme de monitorizare și de asigurare a respectării legislației, care asigură:(i) legalitatea operațiunilor de recoltare;(ii) regenerarea forestieră a suprafețelor recoltate;(iii) că zonele desemnate prin dreptul internațional sau intern sau de către autoritatea competentă relevantă în scopuri de protecție a naturii, inclusiv în zone umede, pajiști și turbării, sunt ocrotite cu scopul de a păstra biodiversitatea și a împiedica distrugerea habitatelor; (la 07-11-2025, Punctul (iii) , Litera a) , Alineatul (11) , Articolul 29 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 64. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (iv) că recoltarea se desfășoară potrivit amenajamentelor silvice ținându-se seama de menținerea calității solului și a biodiversității în conformitate cu principiile gospodăririi sustenabile a pădurilor, în scopul prevenirii oricăror efecte negative, astfel încât să se evite recoltarea buturugilor și a rădăcinilor, degradarea pădurilor primare și seculare, conform definiției în legislația națională unde este situată pădurea sau transformarea acestora în plantații forestiere, precum și recoltarea pe soluri vulnerabile, că recoltarea se desfășoară cu respectarea pragurilor maxime pentru tăieri la ras pe suprafețe mari definite în țara în care este situată pădurea și cu pragurile de retenție potrivite cu situația ecologică locală pentru extracția lemnului mort și că exploatarea se desfășoară cu respectarea cerințelor de utilizare a unor sisteme de exploatare forestieră care să reducă la minimum orice impact negativ asupra calității solului, inclusiv tasarea solului, precum și asupra caracteristicilor biodiversității și a habitatelor; și (la 07-11-2025, Punctul (iv) , Litera a) , Alineatul (11) , Articolul 29 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 64. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (v) că recoltarea menține sau îmbunătățește capacitatea de producție pe termen lung a pădurii;(vi) că pădurile din care se recoltează biomasa forestieră nu provin de pe terenurile care au statutele menționate la alin. (7) lit. a), b), c) și d), la alin. (8) lit. (a) și, respectiv, la alin. (10), în aceleași condiții de stabilire a statutului terenurilor menționate la alineatele respective; și (la 07-11-2025, Litera a) , Alineatul (11) , Articolul 29 , Capitolul I a fost completată de Punctul 65. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (vii) că instalațiile care produc biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă forestieră publică o declarație de asigurare, susținută de procese interne la nivel de întreprindere, în scopul auditurilor efectuate în temeiul prevederilor art. 30 alin. (4)-(9), că biomasa forestieră nu provine de pe terenurile menționate la pct. (vi). (la 07-11-2025, Litera a) , Alineatul (11) , Articolul 29 , Capitolul I a fost completată de Punctul 65. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) b) atunci când dovezile prevăzute la lit. a) nu sunt disponibile, biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă forestieră sunt luați în considerare în scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și c) dacă la nivel de zonă de aprovizionare forestieră sunt instituite sisteme de management care asigură:(i) legalitatea operațiunilor de recoltare;(ii) regenerarea forestieră a suprafețelor recoltate;(iii) protejarea zonelor desemnate prin dreptul internațional sau intern sau de către autoritatea competentă relevantă ca zone protejate în scopuri de protecție a naturii, inclusiv în zone umede, pășuni și turbării, cu scopul de a păstra biodiversitatea și a împiedica distrugerea habitatelor, exceptând cazul în care se furnizează dovezi conform cărora recoltarea materiilor prime în cauză nu aduc atingere scopurilor de protecție a naturii; (la 07-11-2025, Punctul (iii) , Litera b) , Alineatul (11) , Articolul 29 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 66. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (iv) că recoltarea se desfășoară ținându-se seama de menținerea calității solului și de biodiversitate, în concordanță cu principiile gospodăririi sustenabile a pădurilor, cu scopul prevenirii oricărui impact negativ, astfel încât să se evite recoltarea buturugilor și a rădăcinilor, degradarea pădurilor primare și seculare, potrivit definiției din țara unde este situată pădurea sau transformarea acestora în plantații forestiere, precum și recoltarea pe soluri vulnerabile; că recoltarea se desfășoară cu respectarea pragurilor maxime pentru tăieri la ras pe suprafețe definită în conformitate cu legislația națională în care este situată pădurea și cu pragurile de retenție potrivite cu situația ecologică locală pentru extracția lemnului mort și că recoltarea se desfășoară cu respectarea cerințelor de utilizare a unor sisteme de exploatare forestieră care să reducă la minimum orice impact negativ asupra calității solului, inclusiv tasarea solului, precum și asupra caracteristicilor biodiversității și a habitatelor; (la 07-11-2025, Punctul (iv) , Litera b) , Alineatul (11) , Articolul 29 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 66. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (v) că recoltarea menține sau îmbunătățește capacitatea de producție pe termen lung a pădurii.(11^1) Producția de biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă forestieră internă respectă prevederile stabilite la art. 4 din Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului, și este în concordanță cu politicile și măsurile stabilite în actualizarea PNIESC. (la 07-11-2025, Articolul 29 , Capitolul I a fost completat de Punctul 67. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (11^2) În actualizarea PNIESC se includ elementele următoare: a) o evaluare a aprovizionării cu biomasă forestieră disponibilă în scopuri energetice în perioada 2021-2030, în conformitate cu criteriile prevăzute la prezentul articol; b) o evaluare a compatibilității utilizării preconizate a biomasei forestiere pentru producerea de energie cu țintele și bugetele aferente acestora pentru perioada 2026-2030;c) o descriere a măsurilor și politicilor care asigură compatibilitatea cu țintele și bugetele aferente acestora. (la 07-11-2025, Articolul 29 , Capitolul I a fost completat de Punctul 67. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (11^3) În cadrul rapoartelor naționale intermediare integrate privind energia și clima se includ măsurile și politicile prevăzute la alin. (11^2) lit. c). (la 07-11-2025, Articolul 29 , Capitolul I a fost completat de Punctul 67. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (12) Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă forestieră luați în considerare în scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și c) îndeplinesc următoarele criterii referitoare la exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (LULUCF):a) țara sau organizația regională de integrare economică din care provine biomasa forestieră este parte la Acordul de la Paris și:(i) a transmis o contribuție stabilită la nivel național (CSN) către Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice (UNFCCC), care acoperă emisiile și absorbțiile din agricultură, din silvicultură și din exploatarea terenurilor și asigură faptul că modificările stocului de carbon asociate recoltării biomasei sunt contabilizate pentru angajamentul țării de a reduce sau de a limita emisiile de gaze cu efect de seră specificat în CSN; sau(ii) este adoptată legislație primară sau secundară în conformitate cu art. 5 din Acordul de la Paris, care este aplicabilă în domeniul recoltării, pentru a conserva și a consolida stocurile și absorbanții de carbon, și se furnizează dovezi ale faptului că emisiile raportate ale sectorului LULUCF nu depășesc absorbțiile;b) atunci când dovezile prevăzute la lit. a) nu sunt disponibile, biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă forestieră sunt luați în considerare în scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și c) dacă la nivel de zonă de aprovizionare forestieră sunt instituite sisteme de management care să asigure faptul că nivelurile stocurilor și absorbanților de carbon din pădure sunt menținute sau consolidate pe termen lung.(13) Reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră rezultând din utilizarea biocombustibililor, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă care sunt luate în considerare în scopurile prevăzute la alin. (1) sunt:a) de cel puțin 50% pentru biocombustibilii, biogazul consumat în sectorul transporturilor și biolichidele produse în instalații care erau operaționale în perioada de referință 5 octombrie 2015 sau înainte de această dată;b) de cel puțin 60% pentru biocombustibilii, biogazul consumat în sectorul transporturilor și biolichidele produse în instalații care erau operaționale în perioada de referință 6 octombrie 2015-31 decembrie 2020;c) de cel puțin 65% pentru biocombustibilii, biogazul consumat în sectorul transporturilor și biolichidele produse în instalații care au fost puse în funcțiune ulterior datei de 1 ianuarie 2021;d) de cel puțin 80% pentru producția de energie electrică, încălzire și răcire pe bază de combustibili din biomasă utilizați în instalații care au intrat în funcțiune după data de 20 noiembrie 2023; (la 07-11-2025, Litera d) , Alineatul (13) , Articolul 29 , Capitolul I a fost modificată de Punctul 68. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) e) de 80% în cazul instalațiilor care intră în funcțiune începând cu 1 ianuarie 2026.f) de cel puțin 70% până la data de 31 decembrie 2029, pentru producția de energie electrică, încălzire și răcire pe bază de combustibili din biomasă utilizați în instalații cu o putere termică instalată totală mai mare sau egală cu 10 MW care au intrat în funcțiune între 1 ianuarie 2021 și 20 noiembrie 2023; (la 07-11-2025, Alineatul (13) , Articolul 29 , Capitolul I a fost completat de Punctul 69. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) g) de cel puțin 80% începând cu data de 1 ianuarie 2030, pentru producția de energie electrică, încălzire și răcire pe bază de combustibili din biomasă utilizați în instalații cu o putere termică instalată totală mai mare sau egală cu 10 MW care au intrat în funcțiune între 1 ianuarie 2021 și 20 noiembrie 2023; (la 07-11-2025, Alineatul (13) , Articolul 29 , Capitolul I a fost completat de Punctul 69. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) h) de cel puțin 70% pentru producția de energie electrică, încălzire și răcire pe bază de combustibili gazoși din biomasă utilizați în instalații cu o putere termică instalată totală mai mică sau egală cu 10 MW care au intrat în funcțiune între 1 ianuarie 2021 și 20 noiembrie 2023, până când au funcționat pe o perioadă de 15 ani și cel puțin 80% după 15 ani de funcționare; (la 07-11-2025, Alineatul (13) , Articolul 29 , Capitolul I a fost completat de Punctul 69. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) i) de cel puțin 80% după 15 ani de funcționare pentru producția de energie electrică, încălzire și răcire pe bază de combustibili din biomasă utilizați în instalații cu o putere termică instalată totală mai mare sau egală cu 10 MW care au intrat în funcțiune înainte de 1 ianuarie 2021, cel mai devreme de la 1 ianuarie 2026 și cel mai târziu de la data de 31 decembrie 2029; (la 07-11-2025, Alineatul (13) , Articolul 29 , Capitolul I a fost completat de Punctul 69. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) j) de cel puțin 80% după 15 ani de funcționare pentru producția de energie electrică, încălzire și răcire pe bază de combustibili gazoși din biomasă utilizați în instalații cu o putere termică instalată totală mai mică sau egală cu 10 MW care au intrat în funcțiune înainte de data de 1 ianuarie 2021 și cel mai devreme de la data de 1 ianuarie 2026. (la 07-11-2025, Alineatul (13) , Articolul 29 , Capitolul I a fost completat de Punctul 69. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (14) Instalațiile prevăzute la alin. (13) se consideră a fi puse în funcțiune odată ce au fost demarate producția fizică de biocombustibili, de biogaz consumat în sectorul transporturilor și de biolichide și producția fizică de încălzire și răcire și energie electrică pe bază de combustibili din biomasă.(15) Reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră rezultând din utilizarea biocombustibililor, a biogazului consumat în sectorul transporturilor și a biolichidelor și a combustibililor din biomasă utilizați în instalații de producere a încălzirii, a răcirii și a energiei electrice se calculează în conformitate cu art. 29 alin. (1).(16) Energia electrică pe bază de combustibili din biomasă se ia în considerare în scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și c) numai dacă îndeplinește una sau mai multe dintre următoarele cerințe:a) este produsă în instalații cu o putere termică instalată totală mai mică de 50 MW;b) pentru instalațiile cu o putere termică instalată totală între 50 MW și 100 MW, este produsă aplicând tehnologie de cogenerare de înaltă eficiență sau, pentru instalațiile care generează exclusiv energie electrică, respectând nivelurile de eficiență electrică asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEEL), astfel cum sunt definite în Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1.442 a Comisiei din 31 iulie 2017 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari, în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului;c) pentru instalațiile cu o putere termică instalată totală peste 100 MW este produsă aplicând tehnologie de cogenerare de înaltă eficiență sau pentru instalațiile care generează exclusiv energie electrică, obținând un randament electric net de cel puțin 36%;d) este produsă aplicând captarea și stocarea CO_2 provenit din biomasă.(17) În scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și c), instalațiile care generează exclusiv energie electrică se iau în considerare numai dacă nu utilizează combustibili fosili ca principal combustibil și numai dacă nu există un potențial de rentabilitate pentru aplicarea tehnologiei de cogenerare de înaltă eficiență potrivit evaluării realizate în conformitate cu art. 14 din Legea nr. 121/2014, cu modificările și completările ulterioare.(18) În scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a) și b), prevederile alin. (16) și (17) se aplică doar instalațiilor care intră în funcțiune sau care sunt transformate pentru a utiliza combustibili din biomasă după 25 decembrie 2021.(19) În scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și c) și fără a aduce atingere art. 22 și art. 23, nu se evită să se ia în considerare, din alte motive de durabilitate, biocombustibilii și biolichidele obținute cu respectarea prezentului articol. Prezentul alineat nu aduce atingere sprijinului public acordat în temeiul schemelor aprobate înainte de data de 24 decembrie 2018.(20) În cazul în care se furnizează dovezi conform cărora producția respectivei materii prime nu a adus atingere acestor scopuri de protecție a naturii, prin excepție de la prevederile alin. (7) lit. b) și c), biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă agricolă care sunt luați în considerare în scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și c) pot fi obținuți din materii prime ce provin de pe terenuri bogate în biodiversitate, și anume de pe terenuri care, în ianuarie 2008 sau după această dată, dețineau statutul de păduri foarte bogate în biodiversitate și alte terenuri împădurite care conțin o mare diversitate de specii și sunt nedegradate sau care au fost identificate de autoritatea competentă relevantă ca fiind bogate în biodiversitate, sau statutul de zone desemnate, indiferent dacă terenul mai deține acest statut sau nu.(21) Până la data de 31 decembrie 2030, energia produsă din biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă poate fi luată în considerare în scopurile menționate la alin. (1) în conformitate cu prevederile art. 29 din Directiva (UE) 2018/2001 în cazul în care:a) au fost acordate ajutoare înainte de 20 noiembrie 2023 în conformitate cu criteriile de sustenabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră; șib) ajutoarele au fost acordate sub forma unui sprijin pe termen lung pentru care s-a stabilit o sumă fixă la începutul perioadei de sprijin și cu condiția să existe un mecanism de corecție care să înlăture posibilitatea supracompensării. (la 07-11-2025, Articolul 29 , Capitolul I a fost completat de Punctul 70. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 29^1(1) Energia obținută din combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică se ia în calcul în vederea atingerii ponderii energiei din surse regenerabile și a obiectivelor prevăzute la art. 3 alin. (1) și (1^1), art. (15^1) alin. (1) și (2), art. 22^7 alin. (1), art. 23 alin. (1) și (2^1)-(2^8), art. 24 alin. (4), (4^1) și (5^1) și art. 25 alin. (1)-(5), numai în cazul în care reducerile de emisii de gaze cu efect de seră obținute prin utilizarea combustibililor respectivi sunt de cel puțin 70%.(2) Energia obținută din combustibili pe bază de carbon reciclat poate fi luată în calcul în vederea atingerii obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute la art. 25 alin. (1)-(5) numai în cazul în care reducerile de emisii de gaze cu efect de seră obținute prin utilizarea combustibililor respectivi sunt de cel puțin 70%. (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 71. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 30(1) În cazul în care combustibilii din surse regenerabile și combustibilii pe bază de carbon reciclat sunt luați în calcul în vederea atingerii obiectivelor prevăzute la art. 3 alin. (1) și (1^1), art. (15^1) alin. (1) și (2), art. 22^7 alin. (1), art. 23 alin. (1) și (2^1)-(2^8), art. 24 alin. (4), (4^1) și (5^1) și art. 25 alin. (1)-(5), autoritățile competente impun operatorilor economici, prin intermediul unor audituri obligatorii, independente și transparente, în conformitate cu actul de punere în aplicare adoptat de către Comisie în temeiul prevederilor art. 30 alin. (8) din Directiva (UE) 2018/2001, să demonstreze că au fost îndeplinite criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute la art. 29 alin. (6)-(15) și la art. (29^1) pentru combustibili din surse regenerabile și combustibili pe bază de carbon reciclat. În acest scop, autoritățile competente impun operatorilor economici să utilizeze un sistem de bilanț masic care:a) permite ca loturile de materii prime sau de combustibili cu caracteristici diferite de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră să fie amestecate, de exemplu într-un recipient, într-o instalație de prelucrare sau logistică, într-o infrastructură de transport și de distribuție sau într-un amplasament de acest gen;b) permite ca loturile de materii prime cu conținut energetic diferit să fie amestecate în scopul prelucrării ulterioare cu condiția ca dimensiunea loturilor să fie ajustată în funcție de conținutul lor energetic;c) impune ca informațiile cu privire la caracteristicile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și la dimensiunea loturilor prevăzute la lit. a) să rămână asociate amestecului; șid) prevede ca suma tuturor loturilor retrase din amestec să fie descrisă ca având aceleași caracteristici de durabilitate, în aceleași cantități ca suma tuturor loturilor adăugate la amestec și impune ca acest echilibru să fie atins pe o perioadă adecvată. (la 07-11-2025, Alineatul (1) , Articolul 30 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 72. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (2) Sistemul de echilibrare a masei prevăzut la alin. (1) asigură faptul că fiecare lot este luat în considerare o singură dată la art. 7 alin. (1) primul paragraf lit. a), b) sau c) în scopul calculării consumului final brut de energie din surse regenerabile și include informații din care să reiasă dacă producerea lotului respectiv a beneficiat de sprijin și, în caz afirmativ, care este tipul schemei de sprijin.(3) Atunci când un lot este prelucrat, informațiile referitoare la caracteristicile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ale lotului se ajustează și se alocă rezultatelor producției în conformitate cu următoarele reguli:a) atunci când prelucrarea unui lot de materii prime duce la obținerea unui singur rezultat al producției care este destinat producerii de biocombustibili, de biolichide sau de combustibili din biomasă, de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică sau de combustibili pe bază de carbon reciclat, dimensiunea lotului și cantitățile aferente ale caracteristicilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră sunt ajustate prin aplicarea unui factor de conversie care reprezintă raportul dintre masa rezultatului producției care este destinat unei astfel de produceri și masa de materii prime care intră în proces;b) atunci când prelucrarea unui lot de materii prime duce la obținerea mai multor rezultate ale producției care sunt destinate producerii de biocombustibili, de biolichide sau de combustibili din biomasă, de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică sau de combustibili pe bază de carbon reciclat, pentru fiecare rezultat al producției în parte se aplică un factor de conversie separat și se folosește un bilanț masic separat. (la 07-11-2025, Alineatul (3) , Articolul 30 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 72. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (4) Ministerul de resort solicită operatorilor economici să prezinte informații precise privind respectarea criteriilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la art. 29 alin. (6)-(15) și la art. 29^1 și ministerul de resort solicită datele utilizate pentru elaborarea informațiilor respective. (la 07-11-2025, Alineatul (4) , Articolul 30 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 72. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (5) Operatorii economici sunt obligați să elaboreze un audit independent al informațiilor prezentate și să prezinte ministerului de resort rezultatele raportului de audit. Pentru conformitatea cu art. 29 alin. (7) lit. a), b), și d), alin. (8) lit. a), alin. (10), alin. (11) lit. a) și alin. (12) lit. a), se poate recurge la audituri interne sau externe până la primul punct de colectare a biomasei forestiere. (la 07-11-2025, Alineatul (5) , Articolul 30 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 72. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (6) Auditul verifică dacă sistemele utilizate de operatorii economici sunt precise, fiabile și protejate împotriva fraudelor, incluzând verificarea în scopul garantării faptului că materialele nu sunt modificate sau eliminate în mod intenționat astfel încât lotul sau o parte a acestuia să poată deveni deșeu sau reziduu. Auditul evaluează frecvența și metodologia prelevării de probe și soliditatea datelor.(7) Obligațiile prevăzute la alin. (4)-(6) se aplică indiferent dacă combustibilii din surse regenerabile și combustibilii pe bază de carbon reciclat sunt produși sau importați în interiorul Uniunii Europene. (la 07-11-2025, Alineatul (7) , Articolul 30 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 72. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (7^1) Informațiile privind originea geografică și tipul de materii prime ale biocombustibililor, ale biolichidelor și ale combustibililor din biomasă pentru fiecare furnizor de combustibil se pun la dispoziția consumatorilor într-o versiune actualizată, ușor de accesat și de utilizat, pe site-urile internet ale operatorilor, ale furnizorilor și ale autorităților competente relevante, precum și la stațiile de realimentare și se actualizează anual. (la 07-11-2025, Articolul 30 , Capitolul I a fost completat de Punctul 73. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (8) Informațiile privind originea geografică și tipul de materii prime ale biocombustibililor, ale biolichidelor și ale combustibililor din biomasă pentru fiecare furnizor de combustibil se pun la dispoziția consumatorilor pe site-urile internet ale operatorilor, ale furnizorilor sau ale autorităților competente relevante și se actualizează anual.(9) Ministerul de resort prezintă Comisiei Europene informațiile prevăzute la alin. (1), în formă agregată.(10) Până la data de 30 aprilie 2026, ministerul de resort în colaborare cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerul Agriculturii Dezvoltării Rurale elaborează și supun aprobării Guvernului, prin hotărâre, cadrul legal pentru organizarea și funcționarea unui sistem național în cadrul căruia se respectă criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la art. 29 alin. (6)-(15) și la art. (29^1) alin. (1) și (2), în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa la Regulamentul delegat nr. 1.185/2023 de completare a Directivei (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului. (la 07-11-2025, Alineatul (10) , Articolul 30 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 74. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (10^1) În vederea aplicării prevederilor art. (10), Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale emit certificate de origine pentru biomasa utilizată în scopuri energetice. (la 07-11-2025, Articolul 30 , Capitolul I a fost completat de Punctul 75. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (10^2) Până la data de 30 aprilie 2026, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale întocmesc și aprobă prin ordin al ministrului mediului și pădurilor și, respectiv, al ministrului agriculturii și dezvoltării procedurile în baza cărora se vor emite certificatele de origine menționate la alin. (10^1). (la 07-11-2025, Articolul 30 , Capitolul I a fost completat de Punctul 75. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (10^3) Sistemul prevăzut la alin. (10) poate fi utilizat, de asemenea, pentru a verifica exactitatea și caracterul complet al informațiilor incluse de operatorii economici în baza de date a Uniunii Europene, pentru a demonstra respectarea prevederilor art. 27 alin. (6) și pentru certificarea biocombustibililor, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor. (la 07-11-2025, Articolul 30 , Capitolul I a fost completat de Punctul 75. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (11) Ministerul de resort notifică Comisiei sistemul național prevăzut la alin. (10). (la 07-11-2025, Alineatul (11) , Articolul 30 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 76. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (11^1) Pentru instalațiile care produc energie electrică pentru încălzire și răcire cu o putere termică instalată totală cuprinsă între 7,5 și 20 MW, autoritățile competente pot stabili sisteme naționale de verificare simplificate pentru a asigura îndeplinirea criteriilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute la art. 29 alin. (6)-(15). Pentru aceleași instalații, actele de punere în aplicare prevăzute la art. 30 alin. (8) din Directiva (UE) 2018/2001 stabilesc condiții uniforme pentru sistemele simplificate de verificare voluntară menite să asigure îndeplinirea criteriilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute la art. 29 alin. (6)-(15). (la 07-11-2025, Articolul 30 , Capitolul I a fost completat de Punctul 77. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (12) Autoritățile competente supraveghează funcționarea organismelor de certificare care realizează audituri independente în cadrul unui sistem voluntar. Organismele de certificare furnizează, la cererea autorităților competente, toate informațiile relevante necesare pentru a supraveghea funcționarea acestora, inclusiv data exactă, ora și locul de desfășurare a auditurilor. În cazul în care se constată probleme de neconformitate, ele informează sistemul voluntar fără întârziere. + Articolul 30^1(1) Operatorii economici relevanți au obligația să introducă în baza de date a Uniunii Europene date exacte privind tranzacțiile realizate și caracteristicile de durabilitate ale combustibililor care fac obiectul tranzacțiilor respective, inclusiv emisiile lor de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață, începând de la punctul lor de producție și până la momentul în care sunt introduși pe piață în Uniune.(2) În vederea aplicării alin. (1): a) infrastructura interconectată de gaze este considerată a fi un sistem unic de bilanț masic;b) operatorii economici relevanți introduc date despre injectarea și retragerea de combustibili gazoși din surse regenerabile;c) operatorii economici relevanți introduc date din care să reiasă dacă producerea unui anumit lot de combustibil a beneficiat de sprijin și, în caz afirmativ, care este tipul schemei de sprijin;d) respectivele date pot fi introduse în baza de date a Uniunii Europene prin intermediul sistemului național.(3) Furnizorii de combustibili au obligația să introducă în baza de date a Uniunii Europene datele necesare pentru verificarea respectării cerințelor stabilite la art. 25 alin. (1)-(5).(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1)-(3), în cazul în care se instituie un sistem de bilanț masic cu un sistem de garanții de origine, pentru combustibilii gazoși injectați în infrastructura interconectată de gaze a Uniunii Europene, operatorii economici introduc informații privind tranzacțiile efectuate, privind caracteristicile de durabilitate și alte date relevante, precum emisiile de GES ale combustibililor până la punctul de injecție în infrastructura de gaze interconectată.(5) Ministerul de resort monitorizează și verifică datele introduse de către furnizorii de combustibili în baza de date a Uniunii Europene.(6) În cazul în care au fost emise garanții de origine pentru producerea unui lot de gaze din surse regenerabile, garanțiile de origine sunt transferate în baza de date a Uniunii Europene în momentul în care o livrare de gaze din surse regenerabile este înregistrată în baza de date a Uniunii Europene și sunt anulate după ce lotul de gaze regenerabile este retras din infrastructura de gaze interconectată a Uniunii Europene. Aceste garanții de origine, odată transferate, nu pot fi comercializate în afara bazei de date a Uniunii Europene.(7) Corectitudinea și caracterul complet al datelor introduse de operatorii economici în baza de date a Uniunii Europene sunt verificate prin intermediul organismelor de certificare în cadrul sistemului național prevăzut la art. 30 alin. (10) în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2022/996 al Comisiei din 14 iunie 2022 privind normele de verificare a criteriilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și a criteriilor privind riscurile reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor.(8) Sistemul național prevăzut la art. 30 alin. (10) poate fi completat de un sistem de garanții de origine.(9) În cazul în care sistemul național prevăzut la art. 30 alin. (10) utilizează sistemele de informații ale terților ca intermediari pentru colectarea datelor, ministerul de resort notifică Comisiei Europene.(10) Sistemul național prevăzut la art. 30 alin. (10) îndeplinește cumulativ următoarele condiții: a) este compatibil cu baza de date a Uniunii Europene, inclusiv în ceea ce privește rapiditatea transmiterii datelor, tipologia seturilor de date transferate și protocoalele privind calitatea datelor și verificarea datelor;b) datele introduse în sistemul național vor fi transferate instantaneu în baza de date a Uniunii Europene.(11) Verificarea calității datelor introduse în baza de date a Uniunii Europene prin intermediul sistemului național, precum și a caracteristicilor de sustenabilitate ale combustibililor în raport cu datele respective se realizează în conformitate cu prevederile alin. (7) și aprobarea finală a tranzacțiilor, au loc exclusiv prin intermediul bazei de date a Uniunii Europene. (12) Ministerul de resort transmite Comisiei caracteristicile detaliate ale sistemului național în vederea stabilirii îndeplinirii condițiilor prevăzute la alin. (10). (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 78. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 31(1) În scopurile art. 29 alin. (13), reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră datorată utilizării biocombustibililor, biolichidelor și combustibililor din biomasă se calculează după cum urmează:a) atunci când este stabilită o valoare implicită pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru filiera de producție, în anexa nr. 6, partea A sau partea B, a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 311/2018, pentru biocombustibili și biolichide și în anexa nr. 11 partea A a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 311/2018 pentru combustibilii din biomasă, atunci când valoarea ei pentru biocombustibilii sau biolichidele în cauză, calculată în conformitate cu anexa nr. 6 partea C pct. 7 a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 311/2018, și pentru combustibilii din biomasă în cauză, calculată în conformitate cu anexa nr. 11 partea B pct. 7 a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 311/2018, este egală cu sau mai mică decât zero, prin utilizarea acestei valori implicite;b) prin utilizarea valorii efective, calculate în conformitate cu metodologia stabilită în anexa nr. 6 partea C a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 311/2018, pentru biocombustibili și biolichide și în anexa nr. 11 partea B a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 311/2018, pentru combustibilii din biomasă;c) prin utilizarea unei valori calculate ca suma factorilor formulelor prevăzute în anexa nr. 6 partea C pct. 1 a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 311/2018, caz în care valorile implicite detaliate din anexa nr. 6 partea D sau partea E a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 311/2018, pot fi folosite pentru unii factori, iar valorile efective, calculate în conformitate cu metodologia stabilită în anexa nr. 6 partea C a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 311/2018, se folosesc pentru toți ceilalți factori;d) prin utilizarea unei valori calculate ca suma factorilor formulelor prevăzute în anexa nr. 11 partea B pct. 1 a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 311/2018, caz în care valorile implicite detaliate din Anexa nr. 11 partea C pot fi folosite pentru unii factori, iar valorile efective, calculate în conformitate cu metodologia stabilită în anexa nr. 11 partea B, se folosesc pentru toți ceilalți factori. + Capitolul II Modificarea și completarea unor acte normative + Articolul 32Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 13 august 2010, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 1. La articolul 2, literele n) și s) se abrogă.2. La articolul 2, literele t) și ac) se modifică și vor avea următorul cuprins:t) «încălzire centralizată» sau «răcire centralizată» înseamnă distribuția de energie termică sub formă de abur, apă fierbinte sau lichide răcite, de la surse centralizate sau descentralizate de producție, printr-o rețea, către mai multe clădiri sau amplasamente, în scopul utilizării pentru încălzirea sau răcirea spațiilor sau în procese de încălzire sau de răcire;...............................................................................................ac) «energie din surse regenerabile» sau «energie regenerabilă» definitǎ în conformitate cu art. 3 pct. 43 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare;3. La articolul 5, alineatele (2) și (6) se abrogă.4. Articolele 15-19 se abrogă.5. La articolul 24, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:(1) Pentru a dovedi clienților finali ponderea sau cantitatea de energie din surse regenerabile din cadrul mixului energetic al unui furnizor și din cadrul energiei furnizate consumatorilor în temeiul unor contracte oferite cu referire la consumul de energie din surse regenerabile, se asigură că originea energiei din surse regenerabile poate fi garantată ca atare, în conformitate cu criterii obiective, transparente și nediscriminatorii.6. Articolul 24^1 se abrogă.7. Articolul 24^4 se abrogă.8. Mențiunea privind transpunerea directivelor Uniunii Europene din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:Prezenta lege transpune art. 2 pct. 1, pct. 3, pct. 4, pct. 19, pct. 24, pct. 26 și pct. 32, art. 18 alin. (3)-(4) și art. 19 alin. (1) din Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (reformare), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 328 din 21.12.2018. + Articolul 33Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 13 august 2010, cu modificările și completările ulterioare, și cu cele aduse prin prezenta ordonanță de urgență, va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea acesteia prin lege, dându-se textelor o nouă numerotare. + Articolul 34Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 16 iulie 2012, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1. La articolul 1 alineatul (2), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:a) grupurile electrogene mobile, instalațiile electrice amplasate pe vehicule de orice fel.2. La articolul 3, pct. 95 se modifică și va avea următorul cuprins:95. prosumator - clientul final care își desfășoară activitățile în spațiul propriu deținut cu orice titlu, aferent unui punct de delimitare cu rețeaua electrică, precizat prin certificatul de racordare și care produce energie electrică din surse regenerabile pentru propriul consum, a cărui activitate specifică nu este producerea energiei electrice, care consumă și care poate stoca și vinde energie electrică produsă sau stocată furnizorului de energie electrică cu care acesta are încheiat contract de furnizare a energiei electrice și/sau consumatorilor racordați la barele centralei electrice, inclusiv care poate deconta energia electrică produsă și livrată cu energia electrică consumată din rețea pentru mai multe locuri de producere și consum ale acestora, dacă pentru locurile de consum respective este același furnizor de energie electrică și dacă sunt racordate la rețeaua electrică a distribuitorului la care este racordat prosumatorul, cu condiția ca, în cazul consumatorilor autonomi necasnici de energie, aceste activități să nu constituie activitatea lor comercială sau profesională primară;3. La articolul 66 alineatul (3), după litera b) se introduce o nouă literă, litera c), cu următorul cuprins:c) clienții finali prevăzuți la lit. a) și b) au obligația să contribuie, în mod transparent și nediscriminatoriu, la costurile asociate introducerii sistemelor de măsurare inteligentă.4. La articolul 73^1, alineatul (9^1) se abrogă. + Articolul 35Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018 pentru stabilirea condițiilor de introducere pe piață a benzinei și motorinei, de introducere a unui mecanism de monitorizare și reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de stabilire a metodelor de calcul și de raportare a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 19 septembrie 2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, se modifică și se completează după cum urmează:1. La articolul 2 alineatul (1), literele y), z) și aa) se modifică și vor avea următorul cuprins:y) «materiale celulozice de origine nealimentară» înseamnă materii prime compuse mai ales din celuloză și hemiceluloză și care au un conținut de lignină mai scăzut decât materialele lignocelulozice; inclusiv reziduurile de culturi alimentare și furajere, precum paiele, tulpinile de porumb, pleava și cojile; culturile ierboase energetice cu conținut scăzut de amidon, precum raigras, Panicum virgatum, Miscanthus, trestia de zahăr gigant; culturi alternative și culturi de protecție anterioare și ulterioare culturilor principale, precum pășuni temporare, însămânțate pentru perioade de scurtă durată și pe care crește un amestec de ierburi și leguminoase cu conținut scăzut de amidon, în scopul obținerii de furaje pentru animale și al îmbunătățirii fertilității solului, astfel încât să crească productivitatea principalelor culturi arabile; reziduuri industriale, inclusiv cele provenite din culturi alimentare și furajere după ce s-au extras uleiuri vegetale, zaharuri, amidonuri și proteine, și materiale provenite din biodeșeuri;z) «valoarea efectivă» înseamnă reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră pentru unele sau pentru toate etapele unui proces specific de producție a biocombustibililor, a biolichidelor sau a combustibililor din biomasă, calculate în conformitate cu metodologia stabilită în partea C din anexa nr. 6 sau în partea B din anexa nr. 11;aa) «valoare tipică» înseamnă o estimare a emisiilor și a reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră pentru o anumită filieră de producție a biocombustibililor, a biolichidelor sau a combustibililor din biomasă, care este reprezentativă pentru consumul Uniunii Europene;2. Mențiunea privind transpunerea directivelor Uniunii Europene din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018 pentru stabilirea condițiilor de introducere pe piață a benzinei și motorinei, de introducere a unui mecanism de monitorizare și reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de stabilire a metodelor de calcul și de raportare a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie se modifică după cum urmează:– prevederile art. 2 pct. 39 și pct. 41-47 și anexele VIII și IX din Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 328 din 21 decembrie 20183. Anexa nr. 6 se modifică și va avea următorul cuprins: + Anexa nr. 6*)*) Anexa nr. 6 este reprodusă în facsimil.
NORME PENTRU CALCULAREA IMPACTULUI BIOCOMBUSTIBILILOR, AL BIOLICHIDELOR
ȘI AL OMOLOGILOR LOR COMBUSTIBILI FOSILI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE GAZELE CU EFECT DE SERĂA. VALORI TIPICE Șl IMPLICITE PENTRU BIOCOMBUSTIBILII PRODUȘI FĂRĂ EMISII NETE DE CARBON REZULTATE ÎN URMA SCHIMBĂRII DESTINAȚIEI TERENULUI
B. ESTIMĂRI ALE VALORILOR TIPICE ȘI IMPLICITE AFERENTE VIITORILOR BIOCOMBUSTIBILI INEXISTENȚI SAU CARE SE AFLAU DOAR ÎN CANTITĂȚI NEGLIJABILE PE PIAȚĂ ÎN 2016, DACĂ ACEȘTIA SUNT PRODUȘI FĂRĂ EMISII NETE DE CARBON REZULTATE ÎN URMA SCHIMBĂRII DESTINAȚIEI TERENULUI
C. METODOLOGIE1. Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producția și utilizarea de combustibili pentru transporturi, biocombustibili și biolichide se calculează prin formula următoare:(a) emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producția și utilizarea de biocombustibili se calculează prin formula următoare:E = e(ec) + el + ep +e(td) + e(u) – e(sca) – e(ccs) -e(ccr),unde
Emisiile rezultate din producția de mașini și echipamente nu se iau în considerare;(b) emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producția și utilizarea de biolichide se calculează prin formula pentru biocombustibili (E), dar cu extensia necesară pentru a include conversia energiei în energie electrică și/sau încălzire și răcire produsă, după cum urmează:(i) pentru instalațiile energetice care produc numai energie termică:EC(h) = E/eta(h)(ii) pentru instalațiile energetice care produc numai energie electrică:EC(el) = E/eta(el)undeEC(h,el) = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din produsul energetic final.E = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale biolichidului înainte de conversia finală.eta(el) = randamentul electric, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie electrică la contribuția anuală a biolichidului pe baza conținutului său energetic.eta(h) = randamentul termic, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie termică utilă la contribuția anuală a biolichidului pe baza conținutului său energetic.(iii) pentru energia electrică sau mecanică produsă de instalațiile energetice care produc energie termică utilă pe lângă energie electrică și/sau energie mecanică:
(iv) pentru energia termică utilă produsă de instalațiile energetice care produc energie termică pe lângă energie electrică și/sau energie mecanică:
unde:EC(h,el) = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din produsul energetic final.E = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale biolichidului înainte de conversia finală.eta(el) = randamentul electric, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie electrică la intrarea anuală de combustibil pe baza conținutului său energetic.eta(h) = randamentul termic, definit ca rezultat a! împărțirii producției anuale de energie termică utilă la intrarea anuală de combustibil pe baza conținutului său energetic.C(el) = fracțiunea exergetică din energia electrică și/sau energia mecanică, stabilită la 100 % (C(el) = 1).C(h) = randamentul ciclului Carnot (fracțiunea exergetică din cadrul energiei termice utile).Randamentul ciclului Carnot, C(h) pentru energia termică utilă la diferite temperaturi, este definit după cum urmează:C(h) = (T(h) - T(0))/T(h)undeT(h) = temperatura, măsurată ca temperatură absolută (în grade Kelvin), a energiei termice utile la pct. de furnizare.T(0) = temperatura mediului ambiant, stabilită la 273,15 grade Kelvin (echivalent cu 0 °C)Alternativ, în cazul în care surplusul de căldură se exportă pentru încălzirea clădirilor, la o temperatură mai mică de 150°C (423,15 grade Kelvin), Ci, poate fi definit după cum urmează:C(h) = randamentul ciclului Carnot pentru energia termică la 150 °C (423,15 grade Kelvin), ceea ce înseamnă: 0,3546În scopul acestui calcul, se aplică următoarele definiții:(a) „cogenerare” înseamnă producerea simultană, prin același proces, a energiei termice și a energiei electrice și/sau a energiei mecanice;(b) „energie termică utilă" înseamnă energia termică produsă în vederea satisfacerii unei cereri justificate din punct de vedere economic de energie termică pentru încălzire și răcire;(c) „cerere justificată din punct de vedere economic” înseamnă cererea care nu depășește necesarul de încălzire sau răcire și care altfel ar putea fi satisfăcută în condițiile pieței.2. Emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la biocombustibili și biolichide se exprimă după cum urmează:(a) emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la biocombustibili, E, se exprimă în grame de echivalent CO2 per MJ de combustibil, g CO2eq/MJ.(b) (emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la biolichide, EC, se exprimă în grame de echivalent CO2 per MJ de produs energetic final (energie termică sau electrică), g CO2eq/MJ.În cazul în care încălzirea și răcirea sunt cogenerate cu energie electrică, emisiile se alocă între energia electrică și cea termică [astfel cum este prevăzut la pct. 1 lit. (b)], indiferent dacă energia termică este utilizată pentru încălzire sau pentru răcire (^2).În cazul în care emisiile de gaze cu efect de seră provenite din extracția sau cultivarea de materii prime e(ec) sunt exprimate în g CO2eq/tonă de substanță uscată de materii prime, conversia în grame de echivalent CO2 per MJ de combustibil, g CO2eq/MJ, se calculează după cum urmează (^3):
unde
Emisiile pe tonă de substanță uscată de materii prime se calculează după cum urmează:
3. Reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră de la biocombustibili și biolichide se calculează prin formula următoare:(a) reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră datorată utilizării biocombustibililor:REDUCERE = (EF(t) - EB)/EF(t)unde
(b) reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră datorate încălzirii, răcirii și energiei electrice produse din biolichide:REDUCERE = (ECF(h c,el) - ECB(h c,l))/ECF(h c,el),undeECB(h c,el) = emisiile totale rezultate din energia termică sau electrică; șiECF(h c,el) = emisiile totale provenite de la omologul combustibil fosil pentru energie termică utilă sau energie electrică.4. Gazele cu efect de seră luate în considerare în sensul pct. 1 sunt CO2, N2O și CH4. Pentru calcularea echivalenței în CO2, aceste gaze se evaluează după cum urmează:
5. Emisiile provenite din extracția sau cultivarea de materii prime, e(ec), includ emisii provenite din însuși procesul de extracție sau cultivare; din colectarea, uscarea și depozitarea de materii prime; din deșeuri și scurgeri; precum și din producerea de substanțe chimice sau produse utilizate în procesul de extracție sau de cultivare. Se exclude captarea de CO2 în cadrul cultivării de materii prime. Se pot obține estimări ale emisiilor rezultate din cultivarea biomasei agricole folosindu-se mediile regionale pentru emisiile provenite din cultivare incluse în rapoartele prevăzute la art. 31 alin. (4) sau din informații cu privire la valorile implicite detaliate privind emisiile provenite din cultivare incluse în prezenta anexă, ca alternativă la utilizarea valorilor efective. În absența unor informații relevante în rapoartele respective, este permis să se calculeze valori medii bazate pe practici agricole locale, de exemplu pe baza unor date provenite de la un grup de exploatații, ca alternativă la utilizarea valorilor efective.6. Pentru scopurile calculului prevăzut la pct. 1 lit. (a), reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din îmbunătățirea gestionării în agricultură, cum ar fi trecerea la aratul de conservare sau la semănarea direct în miriște, îmbunătățirea sistemului de rotație, utilizarea culturilor de protecție, inclusiv gestionarea reziduurilor de culturi, precum și utilizarea unui ameliorator organic de soluri (de exemplu compost, digestat fermentat din gunoi de grajd), se ia în considerare doar în cazul în care sunt furnizate dovezi solide și verificabile cu privire la creșterea cantității de carbon din sol sau dacă se poate presupune în mod rezonabil că aceasta a crescut în perioada în care au fost cultivate materiile prime respective, ținând seama, în același timp, de emisiile existente acolo unde astfel de practici presupun utilizarea la scară crescută de îngrășăminte și erbicide (^4).7. Emisiile anuale rezultate din variațiile stocurilor de carbon provocate de schimbarea destinației terenurilor, ei, se calculează prin distribuirea în mod egal a emisiilor totale pe o perioadă de 20 de ani. La calcularea emisiilor respective se aplică formula următoare:e(l) = (CSR - CSA) x 3,664 x 1/20 x 1/P -e(B) (^5)unde
8. Bonusul de 29 g CO2eq/MJ se atribuie dacă se furnizează dovezi care să ateste că terenul în chestiune:(a) nu era folosit pentru activități agricole sau de orice altă natură în ianuarie 2008; și(b) este teren sever degradat, inclusiv terenurile exploatate în trecut în scopuri agricole.Bonusul de 29 g CO2eq/MJ se aplică pentru o perioadă de până la 20 de ani, începând cu data transformării terenurilor în exploatații agricole, cu condiția asigurării unei creșteri regulate a stocului de carbon, precum și a unei reduceri semnificative a eroziunii, în cazul terenurilor din categoria (b).9. „Teren sever degradat” înseamnă un teren care, pe o perioadă importantă de timp, fie a fost salinizat într-o proporție importantă, fie a prezentat un conținut în materii organice deosebit de scăzut și a fost grav erodat.10. Decizia 2010/335/UE a Comisiei (^13), care prevede orientări pentru calcularea stocurilor de carbon din sol în legătură cu prezenta directivă, pe baza Orientărilor 1PCC din 2006 pentru inventarele naționale privind gazele cu efect de seră — volumul 4 și în conformitate cu Regulamentele (UE) nr. 525/2013 și (UE) 2018/841 servește drept bază de calcul pentru stocurile de carbon din sol.11. Emisiile rezultate în urma prelucrării, ep, includ emisii provenite din însuși procesul de prelucrare; din deșeuri și scurgeri; precum și din producerea de substanțe sau produse chimice utilizate în procesul de prelucrare, inclusiv emisiile de CO2 care corespund conținutului de carbon al materiilor prime fosile, indiferent dacă au fost sau nu arse efectiv în acest proces.La calculul consumului de energie electrică care nu se produce în instalația de producție a combustibilului, se consideră că intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră care caracterizează producerea și distribuția energiei electrice respective este egală cu intensitatea medie a emisiilor la producerea și distribuția de energie electrică într-o regiune definită. Prin derogare de ta această regulă, producătorii pot utiliza o valoare medie pentru a calcula energia electrică produsă de o instalație individuală de producere a energiei electrice, în cazul în care instalația nu este conectată la rețeaua electrică.Emisiile rezultate în urma prelucrării includ emisii provenite din uscarea produselor și materialelor intermediare, atunci când este relevant.12. Emisiile provenite din transport și distribuție, e(td), includ emisii rezultate din transportul de materii prime și materiale semifinite și din stocarea și distribuția de materiale finite. Emisiile provenite din transport și distribuție care sunt luate în considerare în temeiul pct. 5 nu sunt acoperite de prezentul punct.13. Emisiile combustibilului utilizat, e(u), se consideră ca având valoarea zero pentru biocombustibili și biolichide.Emisiile de alte gaze cu efect de seră decât CO2 (N2O și CH4) ale combustibilului utilizat se includ în factorul e(u) pentru biolichide.14. Reducerile emisiilor prin captarea și stocarea geologică a CO2, e(ccs), care nu au fost deja luate în calcul pentru ep, se limitează la emisiile evitate prin captarea și stocarea de CO2 emis în legătură directă cu extracția, transportul, prelucrarea și distribuția combustibilului din biomasă dacă este stocat în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2011 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon, cu modificările și completările ulterioare.15. Reducerea emisiilor prin captarea și înlocuirea CO2, e(ccr), este direct legată de producția de biocombustibili sau de biolichide cărora li se datorează și se limitează la emisiile evitate prin captarea de CO2 al cărui carbon provine din biomasă și care se utilizează pentru înlocuirea CO2 de origine fosilă în producția de produse și servicii comerciale.16. În cazul în care o unitate de cogenerare - care furnizează energie termică și/sau energie electrică unui proces de producție a combustibililor pentru care se calculează emisiile - produce un surplus de energie electrică și/sau de energie termică utilă, emisiile de gaze cu efect de seră se împart între energia electrică și energia termică utilă conform temperaturii agentului termic (care reflectă utilitatea energiei termice). Partea utilă a energiei termice se calculează prin înmulțirea conținutului său energetic cu randamentul ciclului Carnot, C(h) calculat după cum urmează:C(h) = (T(h) - T(0))/T(h)undeT(h) = temperatura, măsurată ca temperatură absolută (în grade Kelvin), a energiei termice utile la pct. de furnizare.T(0) = temperatura mediului ambiant, stabilită la 273,15 grade Kelvin (echivalent cu 0°C)Alternativ, în cazul în care surplusul de căldură se exportă pentru încălzirea clădirilor, la o temperatură mai mică de 150 °C (423,15 grade Kelvin), C(h), poate fi definit după cum urmează:C(h) = randamentul ciclului Carnot pentru energia termică la 150 °C (423,15 grade Kelvin), ceea ce înseamnă: 0,3546În scopul acestui calcul, se utilizează randamentele efective, definite ca producția anuală de energie mecanică, energie electrică și energie termică, fiecare împărțită Ia intrarea anuală de energie.În scopul acestui calcul, se aplică următoarele definiții:(a) „cogenerare” înseamnă producerea simultană, prin același proces, a energiei termice și a energiei electrice și/sau a energiei mecanice;(b) „energie termică utilă” înseamnă energia termică produsă în vederea satisfacerii unei cereri justificate din punct de vedere economic de energie termică, pentru încălzire sau răcire;(c) „cerere justificată din punct de vedere economic” înseamnă cererea care nu depășește necesarul de încălzire sau răcire și care altfel ar putea fi satisfăcută în condițiile pieței.17. În cazul în care, printr-un proces de producție a combustibilului, se obține, în combinație, combustibilul pentru care se calculează emisiile și unul sau mai multe alte produse (coproduse), emisiile de gaze cu efect de seră se împart între combustibil sau produsul său intermediar și coproduse, proporțional cu conținutul lor energetic (determinat de puterea de încălzire inferioară în cazul unor coproduse altele decât energia electrică și termică). Intensitatea gazelor cu efect de seră generate de surplusul de energie electrică sau de energie termică utilă este aceeași cu intensitatea gazelor cu efect de seră generate de energia electrică sau termică livrată procesului de producție a combustibilului și se determină prin calcularea intensității gazelor cu efect de seră la toate intrările și emisiile, inclusiv emisiile provenite de la materiile prime și emisiile de CH4 și N2O, către și dinspre unitatea de cogenerare, cazane sau alte aparate care furnizează energie termică sau electrică pentru procesul de producție a combustibililor. În cazul cogenerării de energie electrică și termică, calculul se efectuează în conformitate cu pct. 16.18. Pentru calculul prevăzut la pct. 17, emisiile care trebuie împărțite sunt e(ec) + el + e(sca) + acele fracții ale ep, e(td), e(ccs) și e(ccr) care au loc până la faza în care se produce un coprodus, inclusiv faza respectivă. În cazul în care s-a alocat vreo valoare coproduselor într-o etapă de prelucrare anterioară din ciclul de viață, fracțiunea din emisiile atribuite produsului combustibil intermediar în ultima etapă a prelucrării respective se utilizează în acest scop în locul valorii totale a emisiilor.În cazul biocombustibUilor și al biolichidelor, toate coprodusele se iau în considerare în sensul acestui calcul. Nu se alocă emisii pentru deșeuri și reziduuri. În scopul calculului respectiv, se atribuie un conținut energetic egal cu zero coproduselor cu un conținut energetic negativ.Deșeurile și reziduurile, inclusiv coroanele și crengile arborilor, paiele, pielițele, știuleții, cojile de nuci, precum și reziduurile provenite din prelucrare, inclusiv glicerina brută (glicerină care nu este rafinată) și reziduuri rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr, au o valoare a emisiilor de gaze cu efect de seră egală cu zero în decursul ciclului lor de viață până în momentul procesului de colectare a acestora, indiferent dacă acestea sunt prelucrate în produse intermediare înainte de a fi transformate în produsul final.În cazul combustibililor produși în rafinării, altele decât combinațiile de instalații de prelucrare cu cazane sau unități de cogenerare care furnizează energie termică și/sau energie electrică instalației de prelucrare, unitatea de analiză în scopurile calculului prevăzut la pct. 16 este rafinăria.19. În cazul biocombustibililor, pentru calculul prevăzut la pct. 3, omologul combustibil fosil EF(t) este 94g CO2eq/MJ.În cazul biolichidelor utilizate în producerea de energie electrică, pentru calculul prevăzut la pct. 3, omologul combustibil fosil ECF(e) este 183 g COieq/MJ.În cazul biolichidelor utilizate în producerea de energie termică utilă, precum și pentru producerea de încălzire și/sau răcire, pentru calculul prevăzut la pct. 3, omologul combustibil fosil ECF(h c) este 80 g CO2eq/MJ.D. VALORI IMPLICITE DETALIATE PENTRU BIOCOMBUSTIBILI ȘI BIOLICHIDE
+
Valori implicite detaliate pentru cultivare: „e(ec)” conform definiției din partea C din prezenta anexă, inclusiv emisiile de N2O din sol
+
Valori implicite detaliate pentru cultivare: „e(ec)” - numai pentru emisiile de N2O din sol (acestea sunt deja incluse în valorile detaliate pentru emisiile provenite din cultivare în tabelul „e(ec) ”)
+
Valori implicite detaliate pentru prelucrare: „ep” conform definiției din partea C din prezenta anexă
+
Valori implicite detaliate doar pentru extracția de ulei (acestea sunt deja incluse în valorile detaliate pentru emisiile de prelucrare în tabelul „ep”)
+
Valori implicite detaliate pentru transport și distribuție: „e(td)” conform definiției din partea C dinprezenta anexă
+
Valori implicite detaliate doar pentru transportul și distribuția combustibilului final. Acestea sunt deja induse în tabelul „emisii din transport și distribuție e(td)", conform definiției din partea C din prezenta anexă, însă valorile următoare sunt utile în cazul în care un operator economic dorește să declare emisiile reale din transport doar pentru transportul recoltei sau al uleiului.
+
Total pentru cultivare, prelucrare, transport și distribuție
E. ESTIMĂRI ALE VALORILOR IMPLICITE DETALIATE AFERENTE VIITORILOR BIOCOMBUSTIBILI ȘI BIOLICHIDE, INEXISTENȚI SAU CARE SE AFLAU DOAR ÎN CANTITĂȚI NEGLIJABILE PE PIAȚĂ ÎN 2016
+
Valori implicite detaliate pentru cultivare: „e(ec)” conform definiției din partea C din prezenta anexă, inclusiv emisiile de N2O din sol (inclusiv stocarea deșeurilor lemnoase sau a deșeurilor lemnoase din păduri cultivate)
+
Valori implicite detaliate pentru emisiile de N2O din sol (incluse în valorile implicite detaliate pentru emisiile provenite din cultivare din tabelul „e(ec)”)
+
Valori implicite detaliate pentru prelucrare: „ep” conform definiției din partea C din prezenta anexă
+
Valori implicite detaliate pentru transport și distribuție: „e(td)” conform definiției din partea C din prezenta anexă
+
Valori implicite detaliate doar pentru transportul și distribuția combustibilului final. Acestea sunt deja induse în tabelul „emisii din transport și distribuție e(td)”, conform definiției din partea C din prezenta anexă, însă valorile următoare sunt utile în cazul în care un operator economic dorește să declare emisiile reale din transport doar pentru transportul materiilor prime.
+
Total pentru cultivare, prelucrare, transport și distribuție
(^1) Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală) (JO L 300. ¡4.11.2009. p. 1).(^2) Căldura sau căldura reziduală este utilizată pentru producerea de răcire (aer răcit sau apă răcităj prin intermediul unor răcitoare cu absorbție. Prin urmare, este necesar să se calculeze numai emisiile asociate cu energia termică produsă per MJ de energie termică, indiferent dacă utilizarea finală a căldurii este încălzirea sau răcirea prin intermediul unor răcitoare cu absorbție.(^3) Formula pentru calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din extracția sau cultivarea de materii prime eet descrie cazurile în care materiile prime sunt transformate în biocombustibili într-o singură etapă. Pentru lanțuri de aprovizionare mai complexe, sunt necesare ajustări pentru calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din extracția sau cultivarea de materii prime eec pentru produse intermediare.(^4) Măsurarea carbonului din sol poate constitui o astfel de dovadă, de exemplu printr-o primă măsurătoare premergătoare cultivării și prin măsurători ulterioare la intervale regulate de câțiva ani. In acest caz, înainte ca cea de-a doua măsurătoare să fie disponibilă, creșterea carbonului din sol ar urma să fie estimată pe baza unor experimente sau a unor modele ale solului reprezentative. După cea de-a doua măsurătoare, măsurătorile ar urma să constituie baza pentru determinarea existenței unei creșteri a cantității carbonului din sol și a amplorii acestei creșteri.(^5) Coeficientul obținut prin împărțirea masei moleculare a CO2 (44,010g/mol) la masa moleculară a carbonului (12,011 g/mol) este de 3,664.(^6) „Terenuri cultivate ” astfel cum sunt definite de IPCC.(^7) Culturile perene înseamnă culturi multianuale a căror tulpină nu este, în general, recoltată anual, cum este cazul crângurilor cu rotație rapidă și al palmierilor de ulei.(^8) Decizia 2010/335/UE a Comisiei din 10 iunie 2010 privind orientările pentru calcularea stocurilor de carbon din sol în sensul anexei V la Directiva 2009/28/CE (JO L 151. 17.6.2010. p. 19).(^9) Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE (JOI. 156. 19.6.2018. p. 1).(^10) Directiva 2009/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon și de modificare a Directivei 85/337/CEE a Consiliului, precum și a Directivelor 2000/60/CE, 2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE, 2008/1/CE și a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului (JO L 140. 5.6.2009. p. 114).(**) Se aplică numai biocombustibililor produși din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 1 și 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare.(**) Notă: se aplică numai biocombustibililor produși din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 1 și 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare.(*1) Valorile implicite pentru procesele care utilizează cogenerare sunt valabile numai în cazul în care toată căldura de proces este furnizată de cogenerare.(*2) Notă: se aplică numai biocombustibililor produși din subproduse de origine animată clasificate ca material de categoria 1 și 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare.(**) Notă: se aplică numai biocombustibililor produși din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria I și 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare.(*3) Valorile implicite pentru procesele care utilizează cogenerare sunt valabile numai în cazul în care toată căldura de proces este furnizată de cogenerare.(*4) Notă: se aplică numai biocombustibililor produși din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 1 și 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare.(*5) Valorile implicite pentru procesele care utilizează cogenerare sunt valabile numai în cazul în care toată căldura de proces este furnizată de cogenerare.(*6) Notă: se aplică numai biocombustibililor produși din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 1 și 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare.(*7) Valorile implicite pentru procesele care utilizează cogenerare sunt valabile numai în cazul în care toată căldura de proces este furnizată de cogenerare.(*8) Notă: se aplică numai biocombustibililor produși din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 1 și 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare.4. Anexa nr. 9 se modifică și va avea următorul cuprins:
+
Anexa nr. 9
+
PARTEA A
Emisii estimate provizorii în legătură cu schimbarea indirectă a destinației terenurilor,
generate de materiile prime pentru biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă (g CO_2eq/MJ) (^1)
(^1) Valorile medii prevăzute aici reprezintă o medie ponderată a valorilor materiilor prime modelate individual. Cuantumul valorilor din anexă depinde de gama de ipoteze (precum tratarea coproduselor, evoluțiile producției, stocurile de carbon și dislocarea altor produse) folosite în cadrul modelelor economice dezvoltate pentru estimarea lor. Prin urmare, deși nu este posibil să se caracterizeze pe deplin intervalul de incertitudine asociat cu astfel de estimări, a fost efectuată o analiză a sensibilității cu privire la aceste rezultate pe baza variației aleatorii a parametrilor-cheie, așa-numita „analiză Monte Carlo“.(^2) Valorile medii prevăzute aici reprezintă o medie ponderată a valorilor materiilor prime modelate individual.(^3) Intervalul prevăzut aici reflectă 90% dintre rezultate, utilizând valorile celei de a cincea și a nouăzeci și cincea percentile care rezultă din analiză. Cea de a cincea percentilă sugerează o valoare sub care au fost identificate 5 % dintre observații (și anume 5% din datele totale utilizate au arătat rezultate sub 8, 4 și 33 g CO_2eq/MJ). Cea de a nouăzeci și cincea percentilă sugerează o valoare sub care au fost identificate 95 % dintre observații (și anume 5 % din datele totale utilizate au arătat rezultate peste 16, 17 și 66 g CO_2eq/MJ).
+
PARTEA B
Biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă pentru care emisiile estimate în legătură cu
schimbarea indirectă a destinației terenurilor sunt considerate a fi egale cu zeroBiocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produse din următoarele categorii de materii prime sunt considerate ca având emisii estimate în legătură cu schimbarea indirectă a destinației terenurilor egale cu zero:1. materii prime care nu sunt enumerate în partea A din prezenta anexă;2. materii prime a căror producție a condus la schimbarea directă a destinației terenurilor, și anume o schimbare de la una dintre următoarele categorii utilizate de IPCC: terenuri forestiere, pășuni, zone umede, așezări sau alte tipuri de terenuri, la terenuri cultivate sau terenuri cu culturi perene (^4). În acest caz, o valoare a emisiilor în legătură cu schimbarea directă a destinației terenurilor (e_l) ar fi trebuit calculată în conformitate cu anexa 6 partea C pct. 7.(^4) Culturile perene înseamnă culturi multianuale a căror tulpină nu este, în general, recoltată anual, cum este cazul crângurilor cu rotație rapidă și al palmierilor de ulei.5. Anexa nr. 10 se modifică și va avea următorul cuprins: + Anexa nr. 10 + PARTEA AMaterii prime pentru producția de biogaz pentru transporturi și de biocombustibili avansați, a căror contribuție la realizarea ponderilor minime prevăzute la articolul 23 alineatul (1) poate fi considerată a fi egală cu dublul conținutului lor energetic:a) alge, dacă sunt cultivate pe pământ în heleșteie sau fotobioreactoare;b) fracțiunea de biomasă din deșeurile municipale mixte, însă nu din deșeurile menajere triate vizate de obiectivele în materie de reciclare prevăzute la art. 17 alin. (5) lit. (a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021, cu modificările și completările ulterioare;c) biodeșeuri, astfel cum sunt definite la pct. 3 din Anexa 1 - „Definirea unor termeni în sensul prezentei Ordonanțe de urgență a Guvernului“ - la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021, cu modificările și completările ulterioare, provenite din gospodării private care fac obiectul colectării separate, astfel cum este definită la pct. 7 din Anexa 1 - „Definirea unor termeni în sensul prezentei Ordonanțe de urgență a Guvernului“ - la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021, cu modificările și completările ulterioare;d) fracțiunea de biomasă din deșeurile industriale care nu poate fi folosită în lanțul alimentar sau furajer, inclusiv materiale provenite din industria cu amănuntul și cu ridicata și din industria agroalimentară, precum și din industria pescuitului și acvaculturii și excluzând materiile prime enumerate în partea B din prezenta anexă;e) paie;f) gunoi de grajd și nămol de epurare;g) efluenți proveniți de la fabricile de ulei de palmier și grămezile de fructe de palmier goale;h) smoală de ulei de tal;i) glicerină brută;j) deșeuri rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr (bagasă);k) tescovină de struguri și drojdie de vin;l) coji de fructe cu coajă lemnoasă;m) pleavă;n) știuleți curățați de boabe de porumb;o) fracțiunea de biomasă din deșeurile și reziduurile din silvicultură și din industriile forestiere, și anume scoarța, ramurile, reziduurile anterioare comercializării, frunzele, acele, coroanele arborilor, rumegușul, așchiile, leșia neagră, leșia cu sulfit, fibra de nămol, lignina și uleiul de tal;p) alte materiale celulozice de origine nealimentară, astfel cum sunt definite la art. 2 lit. (y) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018;q) alte materiale ligno-celulozice, astfel cum sunt definite la art. 2 lit. (x) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu excepția buștenilor de gater și a buștenilor de furnir. + PARTEA BMaterii prime pentru producția de biocombustibili și de biogaz pentru transporturi a căror contribuție la realizarea ponderii minime stabilite la articolul 23 alineatul (1) este limitată și poate fi considerată a fi egală cu dublul conținutului lor energetic:a) ulei de gătit uzat;b) grăsimi animale clasificate în categoriile 1 și 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.069/2009^(1).^(1) Regulamentul (CE) nr. 1.069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.774/2002 (Regulamentul privind subprodusele de origine animală) (JO L 300, 14.11.2009, p. 1).6. După anexa nr. 10 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 11, cu următorul cuprins: + Anexa nr. 11*)*) Anexa nr. 11 este reprodusă în facsimil.
REGULI PENTRU CALCULAREA IMPACTULUI ASUPRA FORMĂRII GAZELOR CU EFECT DE SERĂ
PENTRU COMBUSTIBILII DIN BIOMASĂ Șl OMOLOGII LOR COMBUSTIBILI FOSILIA. VALORI TIPICE ȘI IMPLICITE PENTRU REDUCERILE EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERĂ PROVENITE DIN COMBUSTIBILI DIN BIOMASĂ ÎN CAZUL ÎN CARE ACEȘTIA SUNT PRODUȘI FĂRĂ EMISII NETE DE CARBON GENERATE DE SCHIMBAREA DESTINAȚIEI TERENURILOR
B. METODOLOGIE1. Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producția și utilizarea de combustibili din biomasă se calculcază prin formula următoare:(a) Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producția și utilizarea de combustibili din biomasă înainte de conversia în energie electrică, încălzire și răcire se calculează prin formula următoare:E= e(ec) + el + ep + e(td) + e(u) – e(sca) – e(ccs) – e(ccr),unde:E = volumul total al emisiilor rezultate din producția de combustibil înainte de conversia energetică;e(ec) = emisiile provenite din extracția sau cultivarea materiilor prime;el = emisiile anuale provenite din variația cantității de carbon provocată de schimbarea destinației terenului;ep = emisii provenite din prelucrare;e(td) = emisii provenite din transport și distribuție;e(u) = emisii provenite de la combustibilul utilizat;e(sca) = reduceri de emisii datorate acumulării CO2 în sol prin intermediul unui mai bun management agricol;e(ccs) = reduceri de emisii prin captarea și stocarea geologică a CO2; șie(ccr) = reduceri de emisii prin captarea și înlocuirea CO2.Emisiile rezultate din producția de mașini și echipamente nu se iau în considerare.(b) în cazul codigestiei diferitelor substraturi într-o instalație de biogaz, pentru producția de biogaz sau biometan, valorile tipice și implicite ale emisiilor de gaze cu efect de seră se calculează după cum urmează:
unde:E = emisiile de gaze cu efect de seră per MJ de biogaz sau biometan produs prin codigestia amestecului stabilit de substraturiS(n) = ponderea materiilor prime n în conținutul energeticE(n) = emisiile în g CO2/MJ pentru filiera n astfel cum se prevede în partea D din prezenta anexă (*)
unde:Pn = randamentul energetic [MJ] per kilogram de materie primă folosită umedă n (**) Wn = factorul de ponderare a substratului n definit după cum urmează:
unde:In = contribuția anuală la fierbătorul de substrat n [tone de substanță proaspătă]AMn = umiditatea medie anuală a substratului n [kg de apă/kg de substanță proaspătă]SMn = umiditatea standard a substratului n (***).(*) Pentru gunoiul de grajd utilizat ca substrat, se adaugă un bonus de 45 g CO2eq/MJ de gunoi de grajd (-54 kg CO2eq/t substanță proaspătă) pentru o mai bună gestionare agricolă și a gunoiului de grajd.(**) Următoarele valori ale lui Pn se folosesc pentru calculul valorilor tipice și implicite:P(porumb): 4,16 [MJbiogaz/kg porumb umed @ 65 % umezeală]P(gunoi de grajd): 0,50 [MJbiogaz/kg gunoi de grajd umed @ 90 % umezeală]P(deșeuri biologice) 3,41 [MJbiogaz/kg deșeuri biologice umede @ 76 % umezeală](***) Se utilizează următoarele valori ale umidității standard pentru substratul SMn:SM(porumb): 0,65 [kg de apă/kg de substanță proaspătă]SM(gunoi de grajd): 0,90 [kg de apă/kg de substanță proaspătă]SM(deșeuri biologice): 0,76 [kg de apă/kg de substanță proaspătă](c) în cazul codigestiei substraturilor n într-o instalație de biogaz, pentru producția de biogaz sau biometan, valorile efective ale emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la biogaz și biometan se calculează după cum urmează:
unde:E = volumul total al emisiilor rezultate din producția de biogaz sau biometan înainte de conversia energiei; Sn = ponderea materiilor prime n, în fracțiune a intrării în digestor; e(ec,n) = emisiile provenite din extracția sau cultivarea materiilor prime n;e(td,materiiprime,n) = emisiile provenite din transportul materiilor prime n către digestor;e(l,n) = emisiile anualizate provenite din variațiile stocului de carbon provocate de schimbarea destinației terenurilor, pentru materiile prime n;e(sca) = reducerile de emisii datorate unei gestionări agricole mai bune a materiilor prime n (*);ep = emisii provenite din prelucrare;e(td,produs) = emisii provenite din transportul și distribuția de biogaz și/sau biometan;e(u) = emisiile produse de combustibilul folosit, și anume gaze cu efect de seră emise pe parcursul procesului de ardere;e(ccs) = reduceri de emisii prin captarea și stocarea geologică a CO2; șie(ccr) = reduceri de emisii prin captarea și înlocuirea CO2.(*) Pentru e(sca) se atribuie un bonus de 45 g CO2eq/MJ de gunoi de grajd pentru o mai bună gestionare agricolă și a gunoiului de grajd în cazul în care gunoiul de grajd este utilizat ca substrat pentru producția de biogaz și biometan.(d) Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din utilizarea de combustibili din biomasă pentru producerea energiei electrice, a încălzirii și a răcirii, inclusiv conversia energiei în energie electrică și/sau încălzire sau răcire, se calculează după cum urmează:(i) Pentru instalațiile energetice care produc numai energie termică:EC(h) = E/eta(h)(ii) Pentru instalațiile energetice carc produc numai energie electrică:EC(el) = E/eta(el)unde:EC(h,el) = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din produsul energetic final.E = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale combustibilului înainte de conversia finală.eta(el) = randamentul electric, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie electrică la intrarea anuală de combustibil pe baza conținutului său energetic.eta(h) = randamentul termic, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie termică utilă la intrarea anuală de combustibil pe baza conținutului său energetic.(iii) pentru energia electrică sau mecanică produsă de instalațiile energetice care produc energie termică utilă pe lângă energie electrică și/sau energie mecanică:
(iv) pentru energia termică utilă produsă de instalațiile energetice care produc energie termică pe lângă energie electrică și/sau energie mecanică:
unde:EC(h,el) = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din produsul energetic final.E = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale combustibilului înainte de conversia finală.eta(el) = randamentul electric, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie electrică la intrarea anuală de energie pe baza conținutului său energetic.eta(h) = randamentul termic, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie termică utilă la intrarea anuală de energie pe baza conținutului său energetic.C(el) = fracțiunea exergetică din energia electrică și/sau energia mecanică, stabilită la 100 % (C(el) = 1).C(h) = randamentul ciclului Camot (fracțiunea exergetică din cadrul energiei termice utile).Randamentul ciclului Camot, Ch, pentru energia termică utilă la diferite temperaturi, este definit după cum urmează:C(h) = (T(h) - T(0))/T(h)unde:T(h) = temperatura, măsurată ca temperatură absolută (în grade Kelvin), a energiei termice utile la punctul de furnizare.T(0) = temperatura mediului ambiant, stabilită la 273,15 grade Kelvin (echivalent cu 0 °C)Alternativ, în cazul în care surplusul de căldură se exportă pentru încălzirea clădirilor, la o temperatură mai mică de 150 °C (423,15 grade Kelvin), C(h) poate fi definit după cum urmează:C(h) = randamentul ciclului Camot pentru energia termică la 150 °C (423,15 grade Kelvin), ceea ce înseamnă: 0,3546În scopul acestui calcul, se aplică următoarele definiții:(i) „cogenerare” înseamnă producerea simultană, prin același proces, a energiei termice și a energiei electrice și/sau a energiei mecanice;(ii) „energie termică utilă” înseamnă energia termică produsă în vederea satisfacerii unei cereri justificate din punct de vedere economic de energie termică, pentru încălzire sau răcire;(iii) „cerere justificată din punct de vedere economic” înseamnă cererea care nu depășește necesarul de încălzire sau răcire și care altfel ar putea fi satisfăcută în condițiile pieței.2. Emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la combustibilii din biomasă se exprimă după cum urmează:(a) emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la combustibilii din biomasă, E, se exprimă în grame de echivalent CO2 per MJ de combustibil, g CO2eq/MJ.(b) emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la încălzire sau energie electrică produsă pe bază de combustibili din biomasă, EC, se exprimă în grame de echivalent CO2 per MJ de produs energetic final (energie termică sau energie electrică), g CO2eq/MJ.În cazul în care încălzirea și răcirea sunt cogenerate cu energie electrică, emisiile se alocă între energia electrică și cea termică [astfel cum sunt prevăzute la pct. 1 lit. (d)], indiferent dacă energia termică este utilizată pentru încălzire sau pentru răcire (^7).În cazul în care emisiile de gaze cu efect de seră provenite din extracția sau cultivarea de materii prime ecc sunt exprimate în g CO2eq/tonă de substanță uscată de materii prime, conversia în grame de echivalent CO2 per MJ de combustibil, g CO2eq/MJ, se calculează după cum urmează (^8):
unde:
Factor combustibil materii prime(a) = [Raport MJ materii prime necesare pentru producerea a 1MJ combustibil]Emisiile pe tonă de substanță uscată de materii prime se calculează după cum urmează:
3. Reducerile de emisii de gaze cu efect de seră provenite de la combustibilii din biomasă se calculează după cum urmează:(a) reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la combustibilii din biomasă utilizați în transporturi:REDUCERE = (EF(t) - EB))/EF(t)undeEB = emisiile totale provenite de la combustibili din biomasă utilizați în transporturi; șiEF(t) = emisiile totale provenite de la omologul combustibil fosil pentru transport(b) reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră datorate producerii de încălzire și răcire și de energie electrică pe bază de combustibili din biomasă:REDUCERE = (ECF(h c,el) - ECB(h c,el))/ECF(h c,el),undeECB(h c,el) = emisiile totale rezultate din energia termică sau electrică,ECF(h c,el) = emisiile totale provenite de la omologul combustibil fosil pentru energie termică utilă sau energie electrică.4. Gazele cu efect de seră luate în considerare în sensul punctului 1 sunt CO2, N2O și CH4. Pentru calcularea echivalenței în CO2, aceste gaze se evaluează după cum urmează:CO2: 1N2O: 298CH4: 255. Emisiile provenite din extracția, recoltarea sau cultivarea de materii prime, eec, includ emisii provenite din însuși procesul de extracție, recoltare sau cultivare; din colectarea, uscarea și depozitarea de materii prime; din deșeuri și scurgeri; precum și din producerea de substanțe chimice sau produse utilizate în procesul de extracție sau de cultivare. Se exclude captarea de CO2 în cadrul cultivării de materii prime. Se pot obține estimări ale emisiilor rezultate din cultivarea biomasei agricole pe baza mediilor regionale pentru emisiile provenite din cultivare incluse în rapoartele prevăzute la art. 31 alin. (4) din Directiva (UE) 2018/2001 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile sau din informații cu privire la valorile implicite detaliate privind emisiile provenite din cultivare incluse în prezenta anexă, ca alternativă la utilizarea valorilor efective. în absența unor informații relevante în rapoartele respective, este permis să se calculeze valori medii bazate pe practici agricole locale, de exemplu pe baza unor date provenite de la un grup de exploatații, ca alternativă la utilizarea valorilor efective.Se pot obține estimări ale emisiilor provenite din activitatea de cultivare și de recoltare a biomasei forestiere prin utilizarea valorilor medii pentru emisiile provenite din cultivare și recoltare calculate pentru zone geografice la nivel național, ca alternativă la utilizarea valorilor efective.6. Pentru scopurile calculului prevăzut la pct. 1 lit. (a), reducerile emisiilor provenite din îmbunătățirea gestionării în agricultură, e(sca), cum ar fi trecerea la aratul de conservare sau la semănarea direct în miriște, îmbunătățirea sistemului de rotație, utilizarea culturilor de protecție, inclusiv gestionarea reziduurilor de culturi, precum și utilizarea unui ameliorator organic de soluri (de exemplu compost, digestat fermentat din gunoi de grajd), se ia în considerare doar în cazul în care sunt furnizate dovezi solide și verificabile cu privire la creșterea cantității de carbon din sol sau dacă se poate presupune în mod rezonabil că aceasta a crescut în perioada în care au fost cultivate materiile prime respective, ținând seama, în același timp, de emisiile existente acolo unde astfel de practici presupun utilizarea la scară crescută de îngrășăminte și erbicide (^9).7. Emisiile anuale rezultate din variațiile stocurilor de carbon provocate de schimbarea destinației terenurilor, ei, se calculează prin distribuirea în mod egal a emisiilor totale pe o perioadă de 20 de ani. La calcularea emisiilor respective se aplică formula următoare:el = (CSR - CSA) x 3,664 * 1 /20 x 1 /p - eB (^10)unde:el = emisiile anuale de gaze cu efect de seră rezultate din variația stocului de carbon provocată de schimbarea destinației terenurilor [măsurată ca masă de echivalent CO2 per unitate energetică produsă pe bază de combustibil din biomasă]. „Terenuri cultivate” (n) și „terenuri cu cultură perenă” sunt considerate ca reprezentând o singură categorie de destinație a terenurilor;CSR = stocul de carbon per unitate de suprafață asociat destinației de referință a terenului [măsurat ca masă (tone) de carbon per unitate de suprafață, cuprinzând atât solul, cât și vegetația]. Destinația de referință a terenului reprezintă destinația terenului în ianuarie 2008 sau cu 20 de ani înainte de obținerea materiei prime, luându-se în considerare data cea mai recentă;CSA = stocul de carbon per unitate de suprafață asociat destinației de referință efective a terenului [măsurat ca masă (tone) de carbon per unitate de suprafață, cuprinzând atât solul, cât și vegetația]. în cazurile în care stocul de carbon se acumulează pe o perioadă mai mare de un an, valoarea atribuită CSA este stocul estimat per unitate de suprafață după 20 de ani sau atunci când cultura ajunge la maturitate, în funcție de care dintre momente survine primul;P = productivitatea culturii (măsurată ca energie produsă de combustibilii din biomasă per unitate de suprafață per an); șieB = bonus de 29 g CO2eq/MJ de combustibil din biomasă, dacă biomasa este obținută din teren degradat reabilitat, în condițiile stabilite la pct. 8.8. Bonusul de 29 g CO2eq/MJ se atribuie dacă se furnizează dovezi care să ateste că terenul în chestiune:(a) nu era folosit pentru activități agricole în ianuarie 2008 sau pentru oricare altă activitate; și(b) este teren sever degradat, inclusiv terenurile exploatate în trecut în scopuri agricole.Bonusul de 29 g CO2 eq/MJ se aplică pentru o perioadă de până la 20 ani, începând cu data transformării terenurilor în exploatații agricole, cu condiția asigurării unei creșteri regulate a stocului de carbon, precum și a unei reduceri semnificative a eroziunii, în cazul terenurilor din categoria (b).9. „Teren sever degradat” înseamnă un teren care, pe o perioadă importantă de timp, a fost fie salinizat într-o proporție importantă, fie a prezentat un conținut în materii organice deosebit de scăzut și care a fost grav erodat.10. Decizia 2010/335/UE a Comisiei (^13), care prevede orientări pentru calcularea stocurilor de carbon din sol în legătură cu prezenta directivă, pe baza Orientărilor IPCC din 2006 pentru inventarele naționale privind gazele cu efect de seră - volumul 4 și în conformitate cu Regulamentele (UE) nr. 525/2013 și (UE) 2018/841 servește drept bază pentru calcularea stocurilor de carbon din sol.11. Emisiile rezultate în urma prelucrării, ep, includ emisii provenite din însuși procesul de prelucrare; din deșeuri și scurgeri; precum și din producerea de substanțe sau produse chimice utilizate în procesul de prelucrare, inclusiv emisiile de CO2 care corespund conținutului de carbon al materiilor prime fosile, indiferent dacă au fost sau nu arse efectiv în acest proces.La calculul consumului de energie electrică ce nu se produce în instalația de producție a combustibilului din biomasă solidă sau gazoasă, se consideră că intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră care caracterizează producerea și distribuția energiei electrice respective este egală cu intensitatea medie a emisiilor la producerea și distribuția de energie electrică într-o regiune definită. Ca o excepție de la această regulă, producătorii pot utiliza o valoare medie pentru a calcula energia electrică produsă de o instalație individuală de producere a energiei electrice, în cazul în care instalația nu este conectată la rețeaua electrică.Emisiile rezultate în urma prelucrării includ emisii provenite din uscarea produselor și materialelor intermediare, atunci când este relevant.12. Emisiile provenite din transport și distribuție, eu, includ emisii rezultate din transportul de materii prime și materiale semifinite și din stocarea și distribuția de materiale finite. Emisiile provenite din transport și distribuție care sunt luate în considerare în temeiul pct. 5 nu sunt acoperite de prezentul punct.13. Emisiile de CO2 provenite de la combustibilul utilizat, e(u), se consideră ca având valoarea zero pentru combustibilii din biomasă. Emisiile de alte gaze cu efect de seră decât CO2 (CH4 și N2O) provenite de la combustibilul utilizat se includ în factorul e(u).14. Reducerile emisiilor prin captarea și stocarea geologică a CO2, e(ccs), care nu au fost deja luate în calcul pentru ep, se limitează la emisiile evitate prin captarea și stocarea de CO2 emis în legătură directă cu extracția, transportul, prelucrarea și distribuția combustibilului din biomasă dacă este stocat în conformitate cu Directiva 2009/31/CE.15. Reducerile emisiilor prin captarea și înlocuirea CO2, e(ccr), este direct legată de producția de combustibili din biomasă cărora li se datorează și se limitează la emisiile evitate prin captarea de CO2 al cărui carbon provine din biomasă și care se utilizează pentru înlocuirea CO2 de origine fosilă în producția de produse și servicii comerciale.16. În cazul în care o unitate de cogenerare - care furnizează energie termică și/sau energie electrică unui proces de producție a combustibililor din biomasă pentru care se calculează emisiile - produce un surplus de energie electrică și/sau de energie termică utilă, emisiile de gaze cu efect de seră se împart între energia electrică și energia termică utilă conform temperaturii agentului termic (care reflectă utilitatea energiei termice). Partea utilă a energiei termice se calculează prin înmulțirea conținutului său energetic cu randamentul ciclului Carnot, C(h), calculat după cum urmează:C(h) = (T(h) -T(0))/T(h)unde:T(h) = temperatura, măsurată ca temperatură absolută (în grade Kelvin), a energiei termice utile la punctul de furnizare.T(0) = temperatura mediului ambiant, stabilită la 273,15 grade Kelvin (echivalent cu 0°C).Alternativ, în cazul în care surplusul de căldură se exportă pentru încălzirea clădirilor, la o temperatură mai mică de 150 °C (423,15 grade Kelvin), Ch poate fi definit după cum urmează:Ch = randamentul ciclului Carnot pentru energia termică la 150°C (423,15 grade Kelvin), ceea ce înseamnă: 0,3546În scopul calcului respectiv, se utilizează randamentele efective, definite ca producția anuală de energie mecanică, energie electrică și energie termică, fiecare împărțită la intrarea anuală de energie.În scopul acestui calcul, se aplică următoarele definiții:(a) „cogenerare” înseamnă producerea simultană, prin același proces, a energiei termice și a energiei electrice și/sau a energiei mecanice;(b) „energie termică utilă” înseamnă energia termică produsă în vederea satisfacerii unei cereri justificate din punct de vedere economic de energie termică, pentru încălzire sau răcire;(c) „cerere justificată din punct de vedere economic” înseamnă cererea care nu depășește necesarul de încălzire sau răcire și care altfel ar putea fi satisfăcută în condițiile pieței.17. În cazul în care, printr-un proces de producție a combustibilului din biomasă, se obține, în combinație, combustibilul pentru care se calculează emisiile și unul sau mai multe alte produse („coproduse”), emisiile de gaze cu efect de seră se împart între combustibil sau produsul său intermediar și coproduse, proporțional cu conținutul lor energetic (determinat de puterea calorifică inferioară în cazul unor coproduse altele decât energia electrică și termică). Intensitatea gazelor cu efect de seră generate de surplusul de energie electrică sau de energie termică utilă este aceeași cu intensitatea gazelor cu efect de seră generate de energia electrică sau termică livrată procesului de producție a combustibilului din biomasă și se determină prin calcularea intensității gazelor cu efect de seră la toate intrările și emisiile, inclusiv emisiile provenite de la materiile prime și emisiile de CH4 și N2O, către și dinspre unitatea de cogenerare, cazane sau alte aparate care furnizează energie termică sau electrică pentru procesul de producție a combustibililor din biomasă. În cazul cogenerării de energie electrică și termică, calculul se efectuează în conformitate cu pct. 16.18. Pentru calculele prevăzute la pct. 17, emisiile care trebuie împărțite sunt e(ec) + e(l) + e(sca)+ acele fracții ale ep, e(td), e(ccs) și e(ccr) care au loc până la faza în care se produce un coprodus, inclusiv faza respectivă. în cazul în care s-a alocat vreo valoare coproduselor într-o etapă de prelucrare anterioară din ciclul de viață, fracția din emisiile atribuite produsului combustibil intermediar în ultima etapă a prelucrării respective se utilizează în acest scop în locul valorii totale a emisiilor.În cazul biogazului și al biometanului, toate coprodusele care nu se încadrează în domeniul de aplicare a pct. 7 se iau în considerare în scopul acestui calcul. Nu se alocă emisii pentru deșeuri și reziduuri. În scopul calculului respectiv, se atribuie un conținut energetic egal cu zero coproduselor cu conținut energetic negativ.Deșeurile și reziduurile, inclusiv coroanele și crengile arborilor, paiele, pielițele, știuleții, cojile de nuci, precum și reziduurile provenite din prelucrare, inclusiv glicerina brută (glicerină care nu este rafinată) și reziduuri rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr se consideră a avea o valoare a emisiilor de gaze cu efect de seră egală cu zero în decursul ciclului lor de viață până în momentul procesului de colectare a materialelor respective, indiferent dacă acestea sunt prelucrate în produse intermediare înainte de a fi transformate în produsul final.În cazul combustibililor din biomasă produși în rafinării, altele decât combinațiile de instalații de prelucrare cu cazane sau unități de cogenerare care furnizează energie termică și/sau energie electrică instalației de prelucrare, unitatea de analiză în scopurile calculului prevăzut la pct. 17 este rafinăria.19. În cazul combustibililor din biomasă utilizați la producerea de energie electrică, pentru calculul prevăzut la pct. 3, omologul combustibil fosil ECF(el) este 183 g CO2eq/MJ de energie electrică sau 212 g CO2eq/MJ de energie electrică pentru regiunile ultraperiferice.În cazul combustibililor din biomasă utilizați la producerea de energie termică utilă, precum și la producerea de încălzire și/sau de răcire, pentru calculul prevăzut la pct. 3, omologul combustibil fosil ECF(h) este 80 g CO2eq/MJ de energie termică.În cazul combustibililor din biomasă utilizați la producerea de energie termică utilă, în cazul căreia se poate demonstra o înlocuire fizică directă a cărbunelui, pentru calculul prevăzut la pct. 3, omologul combustibil fosil ECF(h) este 124 g CO2eq/MJ de energie termică.În cazul combustibililor din biomasă utilizați pe post de combustibili pentru transport, pentru calculul prevăzut la pct. 3, omologul combustibil fosil EF(t) este 94 g CO2eq/MJ.C. VALORI IMPLICITE DETALIATE PENTRU COMBUSTIBILII DIN BIOMASĂ
+
Brichete sau pelete de lemn
+
Brichete sau pelete de lemn
+
Filiere agricole
+
Valori implicite detaliate legate de biogazul pentru producerea de energie electrică
+
Valori implicite detaliate pentru biometan
D. VALORI TIPICE ȘI IMPLICITE TOTALE PENTRU FILIERELE DE COMBUSTIBILI DIN BIOMASĂ
Cazul 1 se referă la procesele în care este utilizat un cazan cu gaz natural pentru a furniza căldură de proces morii de pelete. Energia electrică de proces este achiziționată din rețea.Cazul 2a se referă la procesele în care este utilizat un cazan alimentat cu așchii de lemn pentru a furniza căldură de proces morii de pelete. Energia electrică de proces este achiziționată din rețea.Cazul 3a se referă la procesele în care este utilizată o instalație de cogenerare alimentată cu așchii de lemn pentru a furniza căldură și energie electrică morii de pelete.
+
Valori tipice și implicite - biogaz pentru energie electrică
+
Valori tipice și implicite pentru biometan
+
Valori tipice și implicite - biogaz pentru energie electrică - amestecuri de gunoi de grajd și porumb: emisii de gaze cu efect de seră cu ponderi atribuite pe baza masei proaspete
ObservațiiCazul 1 se referă la filiere în care energia electrică și căldura necesare în acest proces sunt furnizate chiar de către motorul instalației de cogenerare.Cazul 2 se referă la filiere în care energia electrică necesară în acest proces este preluată din rețea și căldura de proces este furnizată chiar de către motorul instalației de cogenerare. în unele state membre, operatorii nu au dreptul să solicite subvenții pentru producția brută și cazul 1 reprezintă configurația cea mai probabilă.Cazul 3 se referă la filiere în care energia electrică necesară în acest proces este preluată din rețea și căldura de proces este furnizată de un cazan cu biogaz. Această procedură se aplică pentru anumite instalații de cogenerare în care motorul nu se află la fața locului și biogazul este vândut (dar nu transformat în biometan).
+
Valori tipice și implicite - biometan - amestecuri de gunoi de grajd și porumb: emisii de gaze cu efect de seră cu ponderi atribuite pe baza masei proaspete
În cazul biometanului care este utilizat ca biometan comprimat drept combustibil pentru transport, trebuie adăugată o valoare de 3,3 g CO2eq/MJ biometan la valorile tipice și o valoare de 4,6 g CO2eq/MJ biometan la valorile implicite.(*1) Cazul 1 se referă la procesele în care este utilizat un cazan cu gaz natural pentru a furniza căldură de proces morii de pelete. Energia electrică a morii de pelete este furnizată de la rețea;Cazul 2a se referă la procesele în care este utilizat un cazan cu așchii de lemn, alimentat cu așchii uscate în prealabil, pentru a furniza căldura de proces. Energia electrică a morii de pelete este furnizată de la rețea;Cazul 3a se referă la procesele în care este utilizată o instalație de cogenerare, alimentată cu așchii uscate în prealabil, pentru a furniza energie electrică și căldură morii de pelete.(*2) Acest grup de materiale include reziduurile agricole cu o densitate în vrac scăzută și materiale precum baloturi de paie, pleavă de ovăz, coji de orez și baloturi de resturi rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr (listă neexhaustivă).(*3) Grupul de reziduuri agricole cu densitate în vrac mai mare include materiale precum știuleți de porumb, coji de nuci, coji de semințe de soia, coji de sâmburi de palmier (listă neexhaustivă).(*4) Cazul 1 se referă la filiere în care energia electrică și căldura necesare în acest proces sunt furnizate chiar de către motorul instalației de cogenerare.Cazul 2 se referă la filiere în care energia electrică necesară în acest proces este preluată din rețea și căldura de proces este furnizată chiar de către motorul instalației de cogenerare. In unele state membre, operatorii nu au dreptul să solicite subvenții pentru producția brută și cazul 1 reprezintă configurația cea mai probabilă.Cazul 3 se referă la filiere în care energia electrică necesară în acest proces este preluată din rețea și căldura de proces este furnizată de un cazan cu biogaz. Această procedură se aplică pentru anumite instalații de cogenerare în care motorul nu se află la fața locului și biogazul este vândut (dar nu transformat în biometan).(^1) Valorile pentru producția de biogaz din gunoi de grajd includ emisii negative pentru emisiile reduse ca urmare a gestionării gunoiului de grajd. Valoarea e(sca) luată în considerare este egală cu - 45 g CO2eq/MJ gunoi de grajd, folosit în digestia anaerobă.(^2) Depozitarea în mediu deschis a digestatului duce la emisii suplimentare de CH4 și N2O. Amploarea acestor emisii variază în funcție de condițiile ambientale, de tipurile de substraturi și de eficiența digestiei.(^3) Depozitarea în mediu închis înseamnă că digestatul care rezultă din procesul de digestie este stocat într-un rezervor etanș la gaz și că biogazul suplimentar eliberat în timpul depozitării se poate recupera pentru producția de energie electrică suplimentară sau biometan. Emisiile de gaze cu efect de seră nu sunt incluse în respectivul proces.(^4) Planta de porumb întreagă înseamnă porumb recoltat ca furaj și însilozat pentru păstrare.(*5) Reducerile de emisii de gaze cu efect de seră legate de biometan de referă doar la biometan comprimat în raport cu omologul combustibil fosil pentru transport de 94 g CO2eq/MJ.(*6) Reducerile de emisii de gaze cu efect de seră legate de biometan se referă doar la biometan comprimat în raport cu omologul combustibil fosil pentru transport de 94 g CO2eq/MJ.(^5) Această categorie include următoarele categorii de tehnologii pentru transformarea biogazului în biometan: Adsorbție cu inversiune de presiune (Pressure Swing Adsorption) (PSA), curățare cu apă sub presiune (Pressure Waier Scrubbing) (PWS), membrane, curățare criogenică și curățare fizică organică (Organic Physical Scrubbing) (OPS). Aceasta include emisii de 0,03 MJ CH4/MJ biometan pentru emisiile de metan în efluenții gazoși.(^6) Această categorie includc următoarele categorii dc tehnologii pentru transformarea biogazului în biometan: Curățare cu apă sub presiune (Pressure Waier Scrubbing) (PWS) atunci când apa este reciclată, adsorbție cu inversiune de presiune (Pressure Swing Adsorption) (PSA), curățare chimică (Chemical Scrubbing), curățare fizică organică (Organic Physical Scrubbing) (OPS), membrane și îmbunătățire criogenică. Nu sunt luate în considerare emisiile de metan pentru această categorie (metanul din efluenții gazoși este ars, dacă este cazul).(^7) Căldura sau căldura reziduală este utilizată pentru producerea de răcire (aer răcit sau apă răcită) prin intermediul unor răcitoare cu absorbție. Prin urmare, este necesar să se calculeze numai emisiile asociate cu energia termică produsă, per MJ de energie termică, indiferent dacă utilizarea finală a energiei termice este încălzirea sau răcirca prin intermediul unor răcitoare cu absorbție.(^8) Formula pentru calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din extracția sau cultivarea de materii prime e(ec) descrie cazurile în care materiile prime sunt transformate în biocombustibili într-o singură etapă. Pentru lanțuri de aprovizionare mai complexe, sunt necesare ajustări pentru calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din extracția sau cultivarea de materii prime e(ec) pentru produse intermediare.(^9) Măsurarea carbonului din sol poate constitui o astfel de dovadă, de exemplu printr-o primă măsurătoare premergătoare cultivării și prin măsurători ulterioare la intervale regulate de câțiva ani. în acest caz, înainte ca cea dc-a doua măsurătoare să fie disponibilă, creșterea carbonului din sol ar urma să fie estimată pe baza unor experimente sau a unor modele ale solului reprezentative. După cea de-a doua măsurătoare, măsurătorile ar urma să constituie baza pentru determinarea existenței unei creșteri a cantității carbonului din sol și a amplorii acestei creșteri.(^10) Coeficientul obținut prin împărțirea masei moleculare a CO2 (44,010 g/mol) la masa moleculară a carbonului (12,011 g/mol) este de 3,664.(^11) „Terenuri cultivate” astfel cum sunt definite de IPCC.(^12) Culturile perene înseamnă culturi multianuale a căror tulpină nu este, în general, recoltată anual, cum este cazul crângurilor cu rotație rapidă și al palmierilor de ulei.(^13) Decizia 2010/335/UE a Comisiei din 10 iunie 2010 privind orientările pentru calcularea stocurilor de carbon din sol în sensul anexei V la Directiva 2009/28/CE (JO L 151. 17.6.2010. p. 19).(^14) Valorile pentru producția de biogaz din gunoi de grajd includ emisii negative pentru emisiile reduse ca urmare a gestionării gunoiului de grajd. Valoarea e(sca) luată în considerare este egală cu — 45 g CO2eq/MJ gunoi de grajd, folosit în digestia anaerobă.(^15) Planta de porumb întreagă înseamnă porumb recoltat ca furaj și însilozat pentru păstrare.(^16) Conform metodologiei prevăzute în raportul Comisiei din 25 februarie 2010 privind cerințele de durabilitate pentru utilizarea surselor de biomasă solidă și gazoasă pentru producerea energiei electrice, încălzire și răcire, transportul de materii prime agricole către unitatea de transformare este inclus în valoarea din rubrica „cultivare”. Valoarea pentru transportul de porumb însilozat reprezintă 0,4 g CO2eq/MJ biogaz.(^17) Acest grup de materiale include reziduurile agricole cu o densitate în vrac scăzută și materiale precum baloturi de paie, pleavă de ovăz, coji de orez și baloturi de resturi rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr (listă neexhaustivă).(^18) Grupul de reziduuri agricole cu densitate în vrac mai mare include materiale precum știuleți de porumb, coji de nuci, coji de semințe de soia, coji de sâmburi de palmier (listă neexhaustivă).(^19) Depozitarea deschisă a digestatului presupune emisii suplimentare de metan, care variază în funcție de condițiile meteorologice, substratul și eficiența digestiei. în aceste calcule, valorile se consideră a fi egale cu 0,05 MJ CH4/MJ biogaz pentru gunoiul de grajd, 0,035 MJ CH4/MJ biogaz pentru porumb și 0,01 MJ CH4/MJ biogaz pentru deșeurile biologice.(^20) Depozitarea în mediu închis înseamnă că digestatul care rezultă din procesul de digestie este stocat într-un rezervor etanș la gaz și că biogazul suplimentar eliberat în timpul depozitării este considerat a fi recuperat pentru producția de energie electrică suplimentară sau biometan.(^21) Această categorie include următoarele categorii de tehnologii pentru transformarea biogazului în biometan: Adsorbție cu inversiune de presiune (Pressure Swing Adsorption) (PSA), curățare cu apă sub presiune (Pressure Water Scrubbing) (PWS), membrane, curățare criogenică și curățare fizică organică (Organic Physical Scrubbing) (OPS). Aceasta include emisii de 0,03 MJ CH4/MJ biometan pentru emisiile de metan în efluenții gazoși.(^22) Această categorie include următoarele categorii de tehnologii pentru transformarea biogazului în biometan: Curățare cu apă sub presiune (Pressure Water Scrubbing) (PWS) atunci când apa este reciclată, adsorbție cu inversiune de presiune (Pressure Swing Adsorption) (PSA), curățare chimică (Chemical Scrubbing), curățare fizică organică (Organic Physical Scrubbing) (OPS), membrane și îmbunătățire criogenică. Nu sunt luate în considerare emisiile de metan pentru această categorie (metanul din efluenții gazoși este ars, dacă este cazul).”
+
Articolul 36La Legea nr. 248/2022 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 143/2021 pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, precum și pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 737 din 22 iulie 2022, punctul 25 al art. I se abrogă.
+
Articolul 37Anexele nr. 1, 1A, 2 și 3 fac parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență.
(la 07-11-2025,
Articolul 37 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 79. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025
)
Prezenta ordonanță de urgență transpune prevederile art. 2-31, art. 37 și anexa II, anexa III și anexele V-IX la Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 328 din 21 decembrie 2018.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Viceprim-ministru, ministrul transporturilor și infrastructurii,
Sorin Mihai Grindeanu
Ministrul energiei,
Virgil-Daniel Popescu
Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației,
Cseke Attila-Zoltán
p. Ministrul mediului, apelor și pădurilor,
Dan-Ștefan Chiru,
secretar de stat
p. Ministrul afacerilor externe,
Janina-Mirela Sitaru,
secretar de stat
Ministrul cercetării, inovării și digitalizării,
Sebastian-Ioan Burduja
p. Secretarul general al Guvernului,
Adrian ȚuțuianuBucurești, 29 noiembrie 2022.Nr. 163. + Anexa nr. 1*)*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.
Formulele de normalizare pentru calculul energiei electrice produse de energia hidroelectrică și eolianăPentru calculul energiei electrice produse de energia hidroelectrică se aplică următoarea formulă:
unde:
Pentru calculul energiei electrice produse de energia eoliană se aplică următoarea formulă:
unde:
+
Anexa nr. 1A
PONDERILE NAȚIONALE
ale energiei pentru încălzire și răcire din surse regenerabile în consumul final brut
de energie pentru perioada 2020-2030 - pentru România
(*) Măsurile de flexibilitate prevăzute la art. 23 alin. (3) lit. a) în care au fost luate în considerare la calcularea suplimentărilor și a ponderilor obținute.(**) Măsurile de flexibilitate prevăzute la art. 23 alin. (3) lit. a) în care au fost luate în considerare la calcularea suplimentărilor și a ponderilor obținute.
(la 07-11-2025,
Actul a fost completat de Punctul 80. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025
)
+
Anexa nr. 2
CONȚINUTUL DE ENERGIE PENTRU COMBUSTIBILI
(la 07-11-2025,
Anexa nr. 2*) a fost modificată de Punctul 81. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025
)
+
Anexa nr. 3*)*) Anexa nr. 3 este reprodusă în facsimil.
Contabilizarea energiei din surse regenerabile utilizate pentru încălzire și răcire + PARTEA A: CONTABILIZAREA ENERGIEI DIN SURSE REGENERABILE DIN POMPELE DE CĂLDURĂ UTILIZATE PENTRU ÎNCĂLZIRECantitatea de energie aerotermală, geotermală sau hidrotermală capturată de pompele de căldură care trebuie considerată drept energie din surse regenerabile în sensul prezentei directive, ERES, se calculează în conformitate cu următoarea formulă:E(RES) = Q(utilizabil) * (1 - 1/FPS)unde– Q_utilizabil = totalul estimat al căldurii utilizabile generate de pompele de căldură care îndeplinesc criteriile menționate la art. 7 alin. (5), pus în aplicare după cum urmează: doar pompele de căldură pentru care SPF > 1,15 * 1/η sunt luate în considerare, (la 07-11-2025, Termenul „Q_utilizabil“ din Partea A a Anexei nr. 3 a fost modificat de Punctul 82. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) – FPS = media estimată a factorului de performanță sezonieră pentru aceste pompe de căldură,– eta = proporția între producția totală brută de energie electrică și consumul de energie primară pentru producerea de energie electrică și se calculează ca medie la nivelul UE pe baza datelor Eurostat. + PARTEA B: CONTABILIZAREA ENERGIEI DIN SURSE REGENERABILE UTILIZATE PENTRU RĂCIRE1. DEFINIȚIILa calcularea energiei din surse regenerabile utilizate pentru răcire se aplică următoarele definiții:(1) „răcire” înseamnă extragerea căldurii dintr-un spațiu închis sau interior (cu scop de confort termic) sau dintr-un proces, pentru a reduce temperatura spațiului sau a procesului sau pentru a o menține la un numit nivel (punct de setare); pentru sistemele de răcire, căldura extrasă este evacuată în și absorbită de aerul înconjurător, de apa ambiantă sau de sol, unde mediul (aerul, solul și apa) acționează ca un disipator termic pentru căldura extrasă și, prin urmare, funcționează ca sursă de frig;(2) „sistem de răcire” înseamnă un ansamblu de componente constând într-un sistem de extragere a căldurii, unul sau mai multe dispozitive de răcire și un sistem de evacuare a căldurii, la care se adaugă, în cazul răcirii active, un mediu de răcire sub formă de fluid, care acționează împreună pentru a genera un anumit transfer de căldură și, prin urmare, asigură temperatura necesară;(a) pentru răcirea incintelor, sistemul de răcire poate fi un sistem de răcire naturală sau un sistem de răcire care include un generator de răcire și pentru care răcirea este una dintre funcțiile principale;(b) pentru răcirea proceselor, sistemul de răcire include un generator de răcire pentru care răcirea este una dintre funcțiile principale;(3) „răcire naturală (de tip free cooling)” înseamnă un sistem de răcire care utilizează o sursă naturală de frig pentru a extrage căldura din spațiul sau procesul care trebuie răcit, prin intermediul fluidului (fluidelor) transportat(e) cu pompă (pompe) și/sau ventilator (ventilatoare) și care nu necesită utilizarea unui generator de răcire;(4) „generator de răcire” înseamnă partea unui sistem de răcire care generează o diferență de temperatură ce permite extracția căldurii din spațiul sau procesul care trebuie răcit, utilizând un ciclu de compresie a vaporilor, un ciclu de adsorbție sau fiind determinat de un alt ciclu termodinamic, utilizat atunci când sursa de frig este indisponibilă sau insuficientă;(5) „răcire activă” înseamnă îndepărtarea căldurii dintr-un spațiu sau proces, pentru care este necesară o energie de intrare pentru a satisface cererea de răcire, utilizată atunci când fluxul natural de energie este indisponibil sau insuficient, și se poate produce cu sau iară un generator de răcire;(6) „răcire pasivă” înseamnă îndepărtarea căldurii cu ajutorul fluxului natural de energie prin conducție, convecție, radiații sau transfer de masă fară a fi necesară deplasarea unui fluid de răcire pentru a extrage și a evacua căldura sau pentru a genera o temperatură mai scăzută cu un generator de răcire, inclusiv reducând nevoia de răcire prin elemente de proiectare a clădirilor, cum ar fi izolarea clădirilor, acoperișul verde, peretele vegetal, umbrirea sau creșterea masei clădirii, prin ventilare sau prin utilizarea ventilatoarelor de confort;(7) „ventilație” înseamnă deplasarea naturală sau forțată a aerului pentru a introduce aerul înconjurător în interiorul unui spațiu, cu scopul de a asigura o calitate adecvată a aerului din interior, inclusiv în ceea ce privește temperatura;(8) „ventilator de confort” înseamnă un produs care include un ventilator și un grup motor electric pentru a deplasa aerul și a asigura confortul pe timpul verii prin creșterea vitezei aerului în jurul corpului uman, conferind un sentiment termic de răcoare;(9) „cantitate de energie din surse regenerabile pentru răcire” înseamnă alimentarea cu răcire care a fost generată cu o eficiență energetică specificată exprimată ca factor de performanță sezonieră calculat în energie primară;(10) „disipator termic” sau „sursă de frig” înseamnă un mediu absorbant natural extern în care este transferată căldura extrasă din spațiu sau proces; acesta poate fi aerul înconjurător, apa ambiantă sub formă de corpuri de apă naturale sau artificiale și formațiunile geotermale situate sub suprafața pământului solid;(11) „sistem de extragere a căldurii” înseamnă un dispozitiv care extrage căldura din spațiul sau procesul care trebuie răcit, cum ar fi un evaporator într-un ciclu de compresie a vaporilor;(12) „dispozitiv de răcire” înseamnă un dispozitiv conceput pentru a efectua o răcire activă;(13) „sistem de evacuare a căldurii” înseamnă dispozitivul în care are loc transferul final de căldură de la mediul de răcire la disipatorul termic, cum ar fi condensatorul aer-agent frigorific în cadrul unui ciclu de compresie a vaporilor răciți cu aer;(14) „energie de intrare” înseamnă energia necesară pentru transportul fluidului (răcire naturală) sau energia necesară pentru transportul fluidului și pentru acționarea generatorului de răcire (răcire activă cu un generator de răcire);(15) „răcire centralizată” înseamnă distribuția de energie termică sub formă dc lichide răcite, de la surse de producție centrale sau decentralizate, printr-o rețea, către mai multe clădiri sau situri, în scopul utilizării acestora pentru răcirea spațiilor sau a proceselor;(16) „factor de performanță sezonieră exprimat în energie primară” înseamnă un indicator al eficienței de conversie a energiei primare a sistemului de răcire;(17) „număr echivalent de ore de funcționare la sarcină totală” înseamnă numărul de ore în care un sistem de răcire funcționează cu sarcină maximă pentru a produce cantitatea dc răcire pe care o produce efectiv pe parcursul unui an, dar la sarcini variabile;(18) „grade-zile de răcire” înseamnă valorile climatice calculate cu o bază dc 18 °C utilizate ca date de intrare pentru a determina numărul echivalent de ore de funcționare la sarcină totală.2. DOMENIUL DE APUCARE1. La calcularea cantității de energie din surse regenerabile utilizată pentru răcire, statele membre iau în calcul răcirea activă, inclusiv răcirea centralizată, indiferent dacă este vorba dc răcire naturală sau dacă se utilizează un generator de răcire.2. Statele membre nu iau în considerare:(a) răcirea pasivă, deși în cazul în care aerul de ventilație este utilizat ca agent de transport termic pentru răcire, alimentarea corespunzătoare cu răcire, care poate fi furnizată fie de un generator de răcire, fie prin răcire naturală, face parte din calculul răcirii din surse regenerabile;(b) următoarele tehnologii sau procese de răcire:(i) răcirea în mijloacele de transport(^1)(ii) sistemele de răcire a căror funcție principală este producerea sau depozitarea materialelor perisabile la temperaturi specificate (refrigerare și congelare);(iii) sistemele de răcire cu puncte de setare a temperaturii de răcire a incintelor sau a proceselor mai mici de 2 °C;(iv) sistemele de răcire cu puncte de setare a temperaturii de răcire a incintelor sau a proceselor de peste 30 °C;(v) răcirea căldurii reziduale rezultate din generarea de energie, din procesele industriale și din sectorul terțiar (căldură reziduală) (^2)(c) energia utilizată pentru răcire în centralele de producere a energiei electrice, fabricarea cimentului, fierului și oțelului, stații de epurare a apelor uzate, centre de tehnologie a informației (cum ar fi centrele de date), instalații de transport și distribuție a energiei electrice și infrastructuri de transport.Pot fi excluse mai multe categorii de sisteme de răcire din calculul energiei din surse regenerabile utilizate pentru răcire, în scopul de a conserva sursele naturale de frig din anumite zone geografice din motive de protecție a mediului. Exemple în acest sens sunt protejarea râurilor sau lacurilor împotriva riscului de supraîncălzire.3. METODOLOGIA DE CONTABILIZARE A ENERGIEI DIN SURSE REGENERABILE PENTRU RĂCIREA INDIVIDUALĂ ȘI CENTRALIZATĂNumai sistemele de răcire care funcționează peste cerința minimă de eficiență exprimată ca factor de performanță sezonieră exprimat în energie primară (FPSp) din secțiunea 3.2 al doilea paragraf sunt considerate ca producând energie din surse regenerabile.3.1. Cantitatea de energie din surse regenerabile pentru răcireCantitatea de energie din surse regenerabile pentru răcire (ERES-C) se calculează cu următoarea formulă:E(RES-C) = [Q(cSource) - E(input)] x S(FPSp) = Q(cSupply) x S(FPSp) unde:Q(csource) - este cantitatea de căldură eliberată de sistemul de răcire în aerul înconjurător, în apa ambiantă sau în sol (^3);E(INPUT) - este consumul de energie al sistemului de răcire, inclusiv consumul de energie al sistemelor auxiliare pentru sistemele măsurate, cum ar fi răcirea centralizată;Q(csupply) - este energia de răcire furnizată de sistemul de răcire (^4);S(FPSp) - este definită la nivelul sistemului de răcire ca ponderea din alimentarea cu răcire care poate fi considerată ca fiind energie din surse regenerabile în conformitate cu cerințele privind FPS, exprimată ca procent. FPS este stabilit fară a se ține seama de pierderile din distribuție. Pentru răcirea centralizată, aceasta înseamnă că FPS este stabilit per generator de răcire sau la nivel de sistem de răcire naturală. Pentru sistemele de răcire pentru care se poate aplica FPS standard, coeficienții F(1) și F(2) în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/2281 al Comisiei (^5) și cu comunicarea aferentă a Comisiei (^6) nu sunt utilizați ca factori de corecție.În cazul răcirii generate de căldură care provine în proporție de 100 %din surse regenerabile (absorbție și adsorbție), răcirea furnizată trebuie considerată ca fiind în totalitate din surse regenerabile.Etapele de calcul necesare pentru Q(csupply) și S(FPSp) sunt explicate în secțiunile 3.2-3.4.3.2. Calculul ponderii factorului de performanță sezonieră care se califică drept energie din surse regenerabile - S(FPSp)S FPS - este ponderea aprovizionării cu răcire care poate fi considerată drept energie din surse regenerabile. S(FPSp) crește odată cu creșterea valorilor FPSp. FPSp (^7) este definit așa cum este descris în Regulamentul (UE) 2016/2281 al Comisiei și în Regulamentul (UE) nr. 206/2012 al Comisiei (^8) cu excepția faptului că factorul implicit de energie primară pentru energia electrică a fost actualizat la 2,1 în Directiva 2012/27/UE [astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/2002 (^9) a Parlamentului European și a Consiliului. Se utilizează condițiile-limită din standardul EN14511.Cerința privind eficiența minimă a sistemului de răcire, exprimată prin factorul de performanță sezonieră exprimat în energie primară, trebuie să fie de cel puțin 1,4 (FPSp_LOW). Pentru ca S(FPSp) să fie 100 %, cerința privind eficiența minimă a sistemului de răcire trebuie să fie cel puțin 6 (FPSp_HIGH). Pentru toate celelalte sisteme de răcire se aplică următorul calcul:
FPSp - este eficiența sistemului de răcire exprimată ca factor de performanță sezonieră exprimat în energie primară;FPSp_LOW - este factorul minim de performanță sezonieră exprimat în energie primară și se bazează pe eficiența sistemelor standard de răcire (cerințe minime de proiectare ecologică);FPSp_HIGH - este valoarea limită superioară a factorului de performanță sezonieră exprimat în energie primară și se bazează pe cele mai bune practici pentru soluțiile de răcire naturală utilizate în răcirea centralizată (^10)3.3 Calculul cantității de energie din surse regenerabile pentru răcire folosind FPSp standard și măsurat
+
FPS standard și măsuratPentru generatoarele electrice de răcire cu compresie a vaporilor și pentru generatorul de răcire cu compresie a vaporilor motorului cu ardere internă sunt disponibile valori FPS standardizate, datorită cerințelor dc proiectare ecologică prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 206/2012 și în Regulamentul (UE) 2016/2281. Pentru aceste generatoare de răcire sunt disponibile valori de până la 2 MW pentru răcirea în vederea confortului termic și până la 1,5 MW pentru răcirea proceselor. Nu sunt disponibile valori standard pentru alte tehnologii și bareme de capacitate, în ccea cc privește răcirca centralizată, nu sunt disponibile valori standard, dar există măsurători care sunt utilizate; acestea permit calcularea valorilor FPS cel puțin o dată pe an.Pentru a calcula cantitatea dc răcire din surse regenerabile, se pot utiliza valorile standard ale FPS, în cazul în care acestea sunt disponibile. În cazul în care nu sunt disponibile valori standard sau măsurarea este o practică standard, se utilizează valorile FPS măsurate, separate prin valorile limită ale capacității de răcire. Pentru generatoarele de răcire cu o capacitate de răcire mai mică dc 1,5 MW, se poate utiliza FPS standard, în timp ce FPS măsurat se utilizează pentru răcirea centralizată, pentru generatoarele de răcire cu o capacitate de răcire mai mare sau egală cu 1,5 MW și pentru generatoarele de răcire pentru care nu sunt disponibile valori standard.În plus, pentru toate sistemele de răcire fară FPS standard, care includ toate soluțiile de răcire naturală și generatoarele de răcire activate termic, se stabilește un FPS măsurat pentru a se profita de metodologia de calcul pentru răcirea din surse regenerabile.
+
Definirea valorilor standard ale FPSValorile FPS sunt exprimate în termeni de eficiență energetică primară calculată utilizând factori de energie primară în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/2281 pentru a determina eficiența de răcire a incintelor pentru diferitele tipuri de generatoare de răcire (^11).Factorul de energie primară din Regulamentul (UE) 2016/2281 se calculează ca fiind 1/eta, unde eta este raportul mediu dintre producția brută totală de energie electrică și consumul de energie primară pentru producția de energie electrică în întreaga UE. Odată cu modificarea factorului implicit de energie primară pentru energie electrică, denumit coeficient în nota de subsol 3 din Anexa Nr. 2 la Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică, cu modificările și completările ulterioare, factorul de energie primară de 2,5 din Regulamentul (UE) 2016/2281 se înlocuiește cu 2,1 atunci când se calculează valorile FPS.Atunci când purtătorii de energie primară, cum ar fi energia termică sau gazul, sunt utilizați ca energie de intrare pentru acționarea generatorului de răcire, factorul standard de energie primară (1/eta) este 1, reflectând lipsa transformării energetice eta = 1.Condițiile standard de funcționare și ceilalți parametri necesari pentru determinarea FPS sunt definiți în Regulamentul (UE) 2016/2281 și în Regulamentul (UE) nr. 206/2012, în funcție de categoria generatorului de răcire. Condițiile-limită sunt cele definite în standardul EN14511.Pentru generatoarele de răcire reversibile (pompe de căldură reversibile), care sunt excluse din domeniul dc aplicare al Regulamentului (UE) 2016/2281 deoarece funcția lor de încălzire este reglementată de Regulamentul (UE) nr. 813/2013 al Comisiei (^12) în ceea ce privește cerințele de proiectare ecologică pentru instalațiile pentru încălzirea incintelor și instalațiile de încălzire cu funcție dublă, se utilizează același calcul al FPS care este definit pentru generatoarele de răcire nereversibile similare în Regulamentul (UE) 2016/2281.De exemplu, pentru generatoarele de răcire electrice cu compresia vaporilor, FPSP se definește după cum urmează (indexul p este folosit pentru a clarifica faptul că FPS este definit în termeni de energie primară):– pentru răcirea incintelor:
– pentru răcirea proceselor:
unde:– REES și SEPR sunt factori de performanță sezonieri (^13)(REES înseamnă „rata de eficiență energetică sezonieră”, iar SEPR înseamnă „rata de performanță energetică sezonieră” - Seasonal Energy Performance Ratio) în energia finală definită în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/2281 și cu Regulamentul (UE) nr. 206/2012;– eta este raportul mediu dintre producția brută totală de energie electrică și consumul de energie primară pentru producția de energie electrică în UE (eta = 0,475 și 1/eta = 2,1).F(1) și F(2) sunt factori de corecție în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/2281 și cu comunicarea aferentă a Comisiei. Acești coeficienți nu se aplică răcirii proceselor în Regulamentul (UE) 2016/2281, deoarece indicatorii de energie finală SEPR sunt utilizați direct. În absența unor valori adaptate, pentru conversia SEPR se utilizează aceleași valori utilizate pentru conversia SEER.
+
Condiții-limită FPSPentru definirea FPS al generatorului de răcire, se utilizează condițiile-limită pentru FPS definite în Regulamentul (UE) 2016/2281 și în Regulamentul (UE) nr. 206/2012. În cazul generatoarelor de răcire apă-aer și apă-apă, energia de intrare necesară pentru punerea la dispoziție a sursei de frig este inclusă prin intermediul factorului de corecție F(2). Condițiile-limită pentru FPS sunt prezentate în figura 1. Aceste condiții-cadru se aplică tuturor sistemelor de răcire, fíe sistemelor de răcire naturală, fie sistemelor care conțin generatoare de răcire.Aceste condiții-cadru sunt similare cu cele pentru pompele de căldură (utilizate în modul de încălzire) din Decizia 2013/114/UE a Comisiei (^14). Diferența este aceea că, în cazul pompelor de căldură, consumul de energie electrică corespunzător consumului auxiliar de energie electrică (modul oprit prin termostat, modul standby, modul oprit, modul de funcționare a încălzitorului uleiului din carter) nu este luat în considerare pentru evaluarea FPS. Cu toate acestea, deoarece în cazul răcirii se vor utiliza atât valorile standard ale FPS, cât și valorile FPS măsurate și având în vedere faptul că, în cadrul FPS măsurat, se ia în considerare consumul auxiliar, este necesar să se includă consumul auxiliar de energie în ambele situații.Pentru răcirea centralizată, pierderile de frig datorate distribuției și consumul de energie electrică al pompei de distribuție între instalația dc răcire și substația clicntului nu se includ în estimarea FPS.În cazul sistemelor de răcire pe bază de aer care asigură și funcția de ventilație, alimentarea cu răcire datorată debitului de aer de ventilație nu trebuie luată în considerare. Puterea ventilatorului care este necesară pentru ventilație trebuie, de asemenea, să fie redusă proporțional cu raportul dintre debitul aerului pentru ventilație și debitul aerului de răcire.
Figura 1 Ilustrarea condițiilor-limită ale FPS pentru generatorul de răcire care utilizează FPS standard și răcirea centralizată (și alte sisteme de răcire de dimensiuni mari care utilizează FPS măsurat), unde EINPUT_AUX este energia de intrare pentru ventilator și/sau pompă și EINPUT_CG energia de intrare pentru generatorul de răcire.În cazul sistemelor de răcire cu aer cu recuperare internă a frigului, alimentarea cu răcire datorată recuperării frigului nu se contabilizează. Puterea ventilatorului care este necesară pentru recuperarea frigului de către schimbătorul de căldură se actualizează proporțional cu raportul dintre pierderile de presiune cauzate de schimbătorul de căldură cu recuperare de frig și pierderile totale de presiune ale sistemului de răcire cu aer.3.4. Calcul folosind valori standardSe poate utiliza o metodă simplificată pentru sistemele individuale de răcire cu o capacitate mai mică de 1,5 MW, pentru care este disponibilă o valoare standard a FPS, pentru a estima energia totală furnizată pentru răcire.În cadrul metodei simplificate, energia de răcire furnizată de sistemul de răcire (Qcsupply) este capacitatea nominală de răcire (Pc) înmulțită cu numărul echivalent de ore de funcționare la sarcină totală (EFLH). O singură valoare a gradelor-zile de răcire (CDD - Cooling Degree Days) poate fi utilizată pentru o țară întreagă sau se pot utiliza valori distincte pentru diferite zone climatice, cu condiția ca pentru aceste zone climatice să fie disponibile capacități nominale și FPS.Pentru calculul EFLH se pot utiliza următoarele metode implicite:– pentru răcirea incintelor în sectorul rezidențial: EFLH = 96 + 0,85 * CDD– pentru răcirea incintelor în sectorul terțiar: EFLH = 475 + 0,49 * CDD– pentru răcirea proceselor: EFLH = tau(s) * (7300 + 0,32 * CDD) unde:tau(s) este un factor de activitate utilizat pentru a contabiliza timpul de funcționare al unor procese specifice (de exemplu, pe tot parcursul anului tau(s) = 1, nu doar în la sfârșit de săptămână tau(s) = 5/7). Nu există nicio valoare implicită.3.4.1. Calcul folosind valori măsurateSistemele pentru care nu există valori standard, precum și sistemele de răcire cu o capacitate mai mare de 1,5 MW și sistemele de răcire centralizată își calculează răcirea din surse regenerabile pe baza următoarelor măsurători:Energia de intrare măsurată: Energia de intrare măsurată include toate sursele de energie pentru sistemul de răcire, inclusiv eventualele generatoare de răcire, și anume electricitate, gaz, căldură etc. Aceasta include, de asemenea, pompele și ventilatoarele auxiliare utilizate în sistemul de răcire, dar nu și pe cele utilizate pentru distribuția răcirii către o clădire sau un proces. În cazul răcirii cu aer cu funcție de ventilație, numai energia suplimentară de intrare datorată răcirii trebuie să fie inclusă în energia de intrare a sistemului de răcire.Alimentarea cu energie pentru răcire măsurată: Alimentarea cu energie pentru răcire se măsoară ca rezultat al sistemului de răcire și se scad orice pierderi de frig pentru a se estima alimentarea netă cu energie pentru răcire a clădirii sau a procesului care este utilizatorul final al răcirii. Pierderile de frig includ pierderile dintr-un sistem de răcire centralizată și din sistemul de distribuție a răcirii dintr-o clădire sau un amplasament industrial. În cazul răcirii pe bază de aer cu funcție de ventilație, alimentarea cu energie pentru răcire trebuie să excludă efectul introducerii de aer proaspăt în scopuri de ventilație.Măsurătorile trebuie efectuate pentru anul respectiv care trebuie raportat, și anume toată energia de intrare și toată energia furnizată pentru răcire pentru întregul an.3.4.2. Răcirea centralizată: cerințe suplimentarePentru sistemele de răcire centralizată, alimentarea netă cu răcire la nivelul clientului se ia în considerare atunci când se definește capacitatea netă de răcire, indicată drept QC_Supply_net. Pierderile termice produse în rețeaua de distribuție Qc_loss) se deduc din alimentarea brută cu răcire (Qc_Supply_gross după cum urmează:Qc_Supply_net = Qc_Suppl_gross - Qc_LOSS3.4.2.1. Divizarea subsistemelorSistemele de răcire centralizată pot fi împărțite în subsisteme care cuprind cel puțin un generator de răcire sau un sistem de răcire naturală. Acest lucru necesită măsurarea energiei furnizate pentru răcire și a energiei de intrare pentru fiecare subsistem, precum și alocarea pierderilor de frig pe subsistem, după cum urmează:
3.4.2.2. AuxiliariAtunci când un sistem de răcire se împarte în subsisteme, dispozitivele auxiliare (de exemplu, comenzile, pompele și ventilatoarele) ale generatorului (generatoarelor) de răcire și/sau ale sistemului (sistemelor) de răcire naturală trebuie să fie incluse în același (aceleași) subsistem(e). Energia auxiliară corespunzătoare distribuției răcirii în interiorul clădirii, cum ar fi pompele secundare și unitățile terminale (de exemplu ventiloconvectoarele, ventilatoarele unităților de tratare a acrului) nu se contabilizează.În cazul dispozitivelor auxiliare care nu pot fi alocate unui subsistem specific, de exemplu pompele din rețeaua de răcire centralizată care livrează energia de răcire furnizată de toate generatoarele de răcire, consumul lor de energie primară se alocă fiecărui subsistem de răcire proporțional cu energia de răcire furnizată de generatoarele de răcire și/sau de sistemele de răcire naturală ale fiecărui subsistem, în același mod ca în cazul pierderilor de frig din rețea, după cum urmează:
unde:E_INPUT_AUX1_i este consumul auxiliar de energie al subsistemului „i”;E_INPUT_AUX2 este consumul auxiliar de energie al întregului sistem de răcire, care nu poate fi alocat unui subsistem specific pentru răcire.3.5. Calcularea cantității de energie din surse regenerabile pentru răcire pentru ponderile totale de energie din surse regenerabile și pentru ponderile de energie din surse regenerabile pentru încălzire și răcirePentru calcularea ponderilor globale de energie din surse regenerabile, cantitatea de energie din surse regenerabile pentru răcire se adaugă atât la numărătorul „consumul final brut de energie din surse regenerabile”, cât și la numitorul „consumul final brut de energie”.Pentru calcularea ponderilor energiei din surse regenerabile pentru încălzire și răcire, cantitatea de energie din surse regenerabile pentru răcire se adaugă atât la numărătorul „consumul final brut de energie din surse regenerabile pentru încălzire și răcire”, cât și la numitorul „consumul final brut de energie pentru încălzire și răcire”.3.6. Orientări privind elaborarea unor metodologii și calcule mai preciseSe prevede și se încurajează ca statele membre să își efectueze propriile estimări atât pentru FPS, cât și pentru EFLH. Orice astfel de abordări naționale/regionale trebuie să se bazeze pe ipoteze precise, pe eșantioane reprezentative de mărime suficientă, care să ducă la o estimare semnificativ îmbunătățită a energiei din surse regenerabile, comparativ cu estimarea obținută prin utilizarea metodologiei stabilite în prezentul act delegat. Aceste metodologii îmbunătățite se pot baza pe un calcul detaliat bazat pe date tehnice, luând în considerare, printre alți factori, anul și calitatea instalației, tipul compresorului și dimensiunea dispozitivului, modul de funcționare, sistemul de distribuție, cuplarea în cascadă a generatoarelor și clima regională. Statele membre care utilizează metode și/sau valori alternative trebuie să le prezinte Comisiei, împreună cu un raport care să descrie metoda și datele utilizate. Dacă este necesar, Comisia va traduce documentele și le va publica pe platforma sa de transparență.(^1) Definiția răcirii din surse regenerabile se referă numai la răcirea staționară.(^2) Căldura reziduală este definită la art. 2 pct. 9 din prezenta Ordonanță de urgență a Guvernului. Căldura reziduală poate fi contabilizată în sensul art. 23 și 24 din Ordonanță de urgență a Guvernului.(^3) Cantitatea de sursă de frig corespunde cantității de căldură absorbite de aerul înconjurător, de apa ambiantă și de sol, acționând ca disipatori termici. Aerul înconjurător și apa ambiantă corespund energiei ambiante, astfel cum este definită la art. 2 pct. 2 din prezenta Ordonanță de urgență a Guvernului. Solul corespunde energiei geotermale, astfel cum este definită la art. 2 pct. 3 din prezenta Ordonanță de urgență a Guvernului.(^4) Din punct de vedere termodinamic, alimentarea cu răcire corespunde unei părți a căldurii eliberate de un sistem de răcire în aerul înconjurător, în apa ambiantă sau în sol, care funcționează ca disipator termic sau sursă de frig. Aerul înconjurător și apa ambiantă corespund energiei ambiante, astfel cum este definită la art. 2 pct. 2 din prezenta Ordonanță de urgență a Guvernului. Funcția de disipator termic sau de sursă de frig a solului corespunde energiei geotermale, astfel cum este definită la art. 2 pct. 3 din prezenta Ordonanță de urgență a Guvernului.(^5) Regulamentul (UE) 2016/2281 al Comisiei din 30 noiembrie 2016 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic, în ceea ce privește cerințele de proiectare ecologică aplicabile produselor pentru încălzirea aerului, produselor pentru răcire, răcitoarelor industriale cu temperaturi înalte și ventiloconvectoarelor (JO L 346,20.12.2016, p. 1).(^6) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=uriserv%3AOJ.C .2017.229.01.0001.01.ENG toc=OJ%3AC%3A2Q17%3A229 %3ATOC(^7) În cazul în care condițiile reale de funcționare a generatoarelor de răcire conduc la valori ale FPS semnificativ mai reduse decât cele planificate în condiții standard, din cauza unor dispoziții diferite privind instalarea, statele membre pot exclude aceste sisteme din domeniul de aplicare al definiției răcirii din surse regenerabile (de exemplu, un generator de răcire cu apă care utilizează un răcitor uscat în locul unui turn de răcire pentru a elibera căldură în aerul înconjurător).(^8) Regulamentul (UE) nr. 206/2012 al Comisiei din 6 martie 2012 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele în materie de proiectare ecologică pentru aparatele de climatizare și ventilatoarele de confort (JO L 72, 10.3.2012, p. 7).(^9) Directiva (UE) 2018/2002 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 de modificare a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică (JO L 328, 21.12.2018, p. 210).(^10) ENER/C1/2018-493, Renewable cooling under the revised Renewable Energy Directive, TU-Wien, 2021.(^11) FPSp este identic cu eta s,c definit în Regulamentul (UE) 2016/2281.(^12) Regulamentul (UE) nr. 813/2013 al Comisiei din 2 august 2013 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele în materie de proiectare ecologică pentru instalațiile pentru încălzirea incintelor și instalațiile de încălzire cu funcție dublă (JO L 239, 6.9.2013, p. 136).(^13) Partea 1 a studiului ENER/C 1/2018-493 privind „Prezentarea generală a tehnologiilor de răcire și cota lor de piață” (Cooling Technologies Overview and Market Share) oferă definiții și ecuații mai detaliate pentru acești indicatori în capitolul 1.5 „Indicatori de eficiență energetică ai sistemelor de răcire de ultimă generație”.(^14) Decizia Comisiei din 1 martie 2013 de stabilire a orientărilor pentru statele membre privind calcularea energiei regenerabile furnizate de pompele de căldură în cazul diferitelor tehnologii de pompe de căldură în temeiul art. 5 din Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 62, 6.3.2013, p. 27).-----
| EMITENT |
Având în vedere angajamentele și termenele asumate de România în raport cu instituțiile Uniunii Europene, precum și riscul de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza 2021/0333 - procedură de infringement având ca obiect netranspunerea în termen a Directivei (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 (reformare) privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, înaintată autorităților române,faptul că, potrivit art. 288 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, directiva, ca act juridic al Uniunii Europene, este obligatorie pentru fiecare stat membru cu privire la rezultatul care trebuie atins,faptul că, prin Directiva (UE) 2018/2001, au fost impuse obligații statelor membre, care trebuie să ia în considerare nivelul de ambiție prevăzut în Acordul de la Paris, precum și progresele tehnologice, inclusiv reducerea costurilor investițiilor în energia din surse regenerabile,faptul că, potrivit Directivei (UE) 2018/2001, s-a instituit un obiectiv obligatoriu la nivelul Uniunii Europene care să urmărească o pondere de cel puțin 32% a energiei din surse regenerabile în consumul final brut, obiectiv pentru a cărui îndeplinire este necesară încurajarea în continuare a dezvoltării de tehnologii de producere a energiei din surse regenerabile și implicit conferirea de stabilitate și predictibilitate investitorilor în domeniu,faptul că adoptarea prezentei ordonanțe de urgență a Guvernului contribuie la îndeplinirea obiectivelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în modul cel mai rentabil și în conformitate cu specificitățile României, cu mixul energetic și cu potențialul de producere a energiei din surse regenerabile,faptul că prin Planul național de redresare și reziliență al României, denumit în continuare PNRR, se are în vedere implementarea măsurii de investiții I.1 - Noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile, măsură pentru care a fost deja lansat apelul de proiecte pentru producerea de energie din surse regenerabile, cu termen de finalizare a investițiilor, respectiv conectare la rețea luna iunie 2024,întrucât este avută în vedere realizarea de capacități de producere a energiei electrice cu o putere instalată de 950 MW din surse regenerabile - energie eoliană și solară sau volumul maxim compatibil cu licitația organizată în condiții concurențiale, date în funcțiune și conectate la rețea, conform jalonului 124, componenta C6. Energie, derularea unor asemenea proceduri de licitații publice și finalizarea realizării acestor investiții până în anul 2024 presupun asigurarea unui cadru legal adecvat,având în vedere faptul că sectorul energetic este unul strategic și de interes național, existând oportunitatea implementării investițiilor finanțate din PNRR și din Fondul pentru modernizare, astfel încât se impune ca autoritățile cu atribuții în emiterea de autorizații și avize să trateze cu prioritate toate aceste investiții, ce trebuie realizate în cadrul unor calendare bine delimitate. În lipsa aprobării prezentei ordonanțe de urgență a Guvernului, aceste termene nu vor putea fi respectate, cu o posibilă consecință directă nerealizarea jaloanelor/țintelor asumate.Întrucât creșterea producției de energie prin dezvoltarea și implementarea de instalații de energie din surse regenerabile este vitală pentru ca Uniunea Europeană să își poată atinge obiectivul pentru 2030 privind energia din surse regenerabile și pentru a facilita atingerea obiectivului Uniunii Europene pentru 2030 privind reducerea cu cel puțin 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/1.119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999,faptul că, potrivit Recomandării Comisiei Europene din 18 mai 2022, creșterea rapidă a ponderii energiei din surse regenerabile este crucială pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie,deoarece implementarea accelerată a energiei din surse regenerabile va reduce dependența Uniunii Europene de combustibilii fosili, care sunt în cea mai mare parte importați la nivelul Uniunii Europene,faptul că aprobarea completării cadrului legal necesar pentru promovarea utilizării energiei din surse regenerabile pentru perioada 2021-2030 capătă un caracter de urgență excepțional în condițiile în care termenul-limită în vederea transpunerii în legislația națională a prevederilor Directivei (UE) 2018/2001 a fost depășit și elementele enumerate vizează interesul economic în sectorul energetic și constituie o situație extraordinară care impune modificarea și completarea de urgență a legislației naționale,faptul că neadoptarea în regim de urgență a actului normativ are un impact major asupra îndeplinirii obiectivelor naționale privind energia regenerabilă prevăzute în Planul național integrat pentru energie și schimbări climatice, a căror îndeplinire trebuie raportată în cadrul rapoartelor intermediare privind energia și clima, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2018/1.999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, cu implicații în toate sectoarele de producere și utilizare a energiei din surse regenerabile,având în vedere că neadoptarea în regim de urgență a actului normativ conduce la afectarea stabilității mediului de afaceri, cu impact major asupra dezvoltării investițiilor în domeniul producerii de energie din surse regenerabile în România,având în vedere complexitatea actului normativ și faptul că, după aprobarea acestuia, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei va trebui să modifice și să completeze legislația secundară, în conformitate cu prevederile acestui act normativ, iar întârzierea adoptării acestor modificări va avea un impact major asupra implementării componentei 6 - Energie prevăzute în PNRR,faptul că, printre aspectele care necesită reglementări imediate, atât de natură primară, cât și secundară, sunt: schemele de sprijin și calculul ponderii energiei din surse regenerabile, comunitățile de energie din surse regenerabile, garanțiile de origine pentru energia produsă din surse regenerabile de energie, stabilirea punctului unic de contact în vederea simplificării procedurilor administrative, metodologia privind calculul emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din producția și utilizarea de combustibili pentru transporturi, biocombustibili și biolichide, mecanisme de cooperare,impactul Directivei (UE) 2018/2001, respectiv transpunerea acesteia într-un act normativ național, este multisectorial cu implicații asupra țintei și obiectivelor din Planul național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice 2021-2030 (PNIESC) și PNRR prin asigurarea cadrului legal, pentru reformele 1, 3, 4 și 6, precum și a investițiilor ce vizează aceste aspecte,ținând cont de contextul geopolitic actual care a generat necesitatea reorientării politicii energetice europene exprimate prin Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - „Planul REPowerEU“ (COM (2022) 230 final) din data de 18 mai 2022, există necesitatea identificării de către statele membre a tuturor opțiunilor alternative pentru gazul rusesc, care să conducă pe termen lung la independența energetică a Europei, la rezolvarea crizei economice generate și la protecția mediului, printre aceste opțiuni, creșterea și înlocuirea capacităților jucând un rol deosebit de important.ținând cont de contextul discuțiilor actuale derulate la nivelul Comisiei Europene, privind revizuirea Directivei (UE) 2018/2001 și creșterea ambițioasă a țintei pentru energia din surse regenerabile la 45%, în lipsa reglementării unitare a cadrului necesar realizării investițiilor în energie sigură, curată, sustenabilă, competitivă și la prețuri accesibile, consecințele negative ale contextului existent în domeniul energetic pentru România se vor agrava, cu impact asupra tuturor sectoarelor de activitate socioeconomică, dintre care enumerăm câteva care necesită atenție imediată:– Reglementarea criteriilor de durabilitate conform noilor reglementări europene pentru combustibili proveniți din biomasă:a) stabilirea procedurii de notificare simplă pentru racordările la rețea ale instalațiilor;b) prosumatorii și comunitățile de energie din surse regenerabile;c) adoptarea pe scară largă a utilizării energiei din surse regenerabile în sectorul transporturilor;d) utilizarea pe scară largă a energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii etc.Prezenta ordonanță de urgență, prin amendamentele propuse, se circumscrie elementelor de obiectivitate a condițiilor extrinseci de constituționalitate și nu afectează regimul instituțiilor fundamentale ale statului. Scopul principal al actului normativ este de a reglementa nevoile atât ale cetățenilor, cât și ale mediului privat prin alinierea politicilor naționale cu cele europene și accesarea de fonduri europene pentru viitoarele investiții în sectorul producerii de energie din surse regenerabile.Luând în considerare faptul că, în conformitate cu dispozițiile art. 148 alin. (4) din Constituția României, republicată, autoritățile statului român s-au angajat să garanteze aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării, este necesar să se modifice și completeze dispozițiile Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, conform prezentei ordonanțe de urgență a Guvernului, precum și asigurarea transpunerii corecte și complete a prevederilor directivei anterior menționate,având în vedere faptul că toate aceste elemente vizează interesul public și constituie o situație extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată,în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență. + Capitolul I Completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile + Articolul 1Prezenta ordonanță de urgență completează cadrul legal stabilit prin Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările și completările ulterioare, necesar promovării energiei din surse regenerabile prin stabilirea normelor referitoare la:a) sprijinul financiar pentru energia electrică din surse regenerabile;b) autoconsumul acestui tip de energie electrică;c) utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii și în cel al transporturilor;d) cooperarea regională între România și statele membre și țări terțe;e) garanțiile de origine pentru energia din surse regenerabile;f) procedurile administrative aplicabile, reglementări și coduri;g) informarea și instruirea atât a factorilor relevanți, cât și a consumatorilor cu privire la aspectele practice, inclusiv tehnice și financiare, ale dezvoltării și utilizării energiei din surse regenerabile;h) criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocombustibili, biolichide și combustibilii din biomasă. + Articolul 2În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:1. „energie din surse regenerabile“ sau „energie regenerabilă“ definită în conformitate cu art. 3 pct. 43 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare;1^1. «eficiență energetică înainte de toate» înseamnă eficiența energetică înainte de toate, astfel cum este definită la art. 2 pct. 18 din Regulamentul (UE) 2018/1.999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, cu modificările și completările ulterioare; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 1. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 2. „energie ambientală“ înseamnă energie termică prezentă în mod natural și energie acumulată în mediu în zone determinate, care poate fi stocată în aerul înconjurător, cu excepția aerului evacuat, sau în apele de suprafață ori reziduale;3. „energie geotermală“ definită în conformitate cu art. 2 lit. o) din Legea nr. 220/2008, republicată, cu modificările și completările ulterioare;4. „consum final brut de energie“ definit în conformitate cu art. 2 lit. i^1) din Legea nr. 220/2008, republicată, cu modificările și completările ulterioare;5. „schemă de sprijin“ înseamnă orice instrument, schemă sau mecanism aplicat, care promovează utilizarea energiei din surse regenerabile prin reducerea costurilor acestei energii, prin creșterea prețului la care aceasta poate fi vândută sau prin mărirea, prin intermediul unor obligații referitoare la energia din surse regenerabile sau în alt mod, a volumului achiziționat de acest tip de energie, inclusiv, dar fără a se limita la: ajutoare pentru investiții, scutiri sau reduceri de impozite, rambursări de impozite, scheme de sprijin privind obligații referitoare la energia din surse regenerabile, inclusiv cele care utilizează certificate verzi, și scheme de sprijinire directă a prețurilor, inclusiv tarife fixe și prime variabile sau fixe;6. „obligație referitoare la energia din surse regenerabile“ înseamnă o schemă de sprijin care impune producătorilor de energie să includă în producția lor o anumită proporție de energie din surse regenerabile, care impune furnizorilor de energie să includă în furnizarea de energie o anumită proporție de energie din surse regenerabile sau care impune consumatorilor de energie să includă în consumul lor o anumită proporție de energie din surse regenerabile, inclusiv scheme în cadrul cărora astfel de cerințe pot fi îndeplinite prin utilizarea certificatelor verzi;7. „instrument financiar“ înseamnă un instrument financiar astfel cum este definit la art. 2 pct. 29 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1.046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1.296/2013, (UE) nr. 1.301/2013, (UE) nr. 1.303/2013, (UE) nr. 1.304/2013, (UE) nr. 1.309/2013, (UE) nr. 1.316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012;8. „IMM“ definit în conformitate cu art. 4 pct. 23) din Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică, cu modificările și completările ulterioare;9. „căldură și răcoare reziduală“ înseamnă căldura sau răcoarea generată, în mod inevitabil, ca produs secundar în instalații industriale, instalații de producere a energiei electrice ori în sectorul terțiar, care, în lipsa accesului la un sistem de încălzire sau de răcire centralizată în care s-a utilizat sau va fi utilizat un proces de cogenerare sau în care cogenerarea nu este fezabilă, s-ar disipa în aer sau în apă fără a fi utilizată;10. „retehnologizarea centralelor electrice ce produc energie din surse regenerabile“ înseamnă înlocuirea, integrală sau parțială, a unor instalații sau a unor sisteme de operare și echipamente existente, uzate moral și/sau fizic, cu tehnologii noi, în scopul înlocuirii capacității sau creșterii capacității sau creșterii eficienței instalației;11. „operator de distribuție“ definit în conformitate cu art. 3 pct. 70 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare;12. „garanție de origine“ înseamnă un document electronic care are rolul unic de a furniza unui client final dovada că o pondere sau o cantitate de energie furnizată acestuia a fost produsă din surse regenerabile;13. „mix energetic rezidual“ înseamnă mixul energetic anual total al României, exceptând ponderea acoperită de garanțiile de origine anulate;14. „prosumator“ definit în conformitate cu art. 3 pct. 95 din Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare;15. „client final“ definit în conformitate cu art. 3 pct. 20 din Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare;16. „autoconsum de energie din surse regenerabile“ înseamnă consumul propriu al clientului final din energie produsă de acesta la propriul loc de consum;17. „prosumatori care acționează în mod colectiv“ înseamnă un grup de cel puțin doi prosumatori, care acționează în mod colectiv, inclusiv prin agregare, și care locuiesc în aceeași clădire sau în același bloc de apartamente;18. «comunitate de energie din surse regenerabile» înseamnă o entitate juridică care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:a) care, în conformitate cu dreptul intern aplicabil, are la bază o participare deschisă și voluntară, este autonomă și este controlată efectiv de acționari sau membri situați în apropierea proiectelor privind sursele regenerabile de energie deținute și dezvoltate de respectiva entitate juridică;b) are un număr de minimum 5 membri sau acționari persoane fizice, IMM-uri, asociații și fundații sau ai administrației publice locale;c) al cărei obiectiv principal este să ofere avantaje comunitare economice, sociale sau de mediu acționarilor ori membrilor săi sau zonelor locale în care își desfășoară activitatea;d) locurile de consum, precum și unitățile de producere a energiei electrice ale membrilor sau acționarilor sunt racordate la rețeaua aceluiași operator de distribuție; (la 07-11-2025, Punctul 18. , Articolul 2 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 2. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 19. «contract de achiziție de energie din surse regenerabile» înseamnă un contract bilateral negociat direct în temeiul căruia o persoană fizică sau juridică achiziționează energie din surse regenerabile direct de la un producător, care cuprinde contracte de achiziționare de energie electrică din surse regenerabile și contracte de achiziție de energie din surse regenerabile pentru încălzire și răcire; (la 07-11-2025, Punctul 19. , Articolul 2 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 2. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 20. „tranzacție inter pares“ cu energie din surse regenerabile înseamnă vânzarea de energie din surse regenerabile între participanții la piață, pe baza unui contract cu condiții prestabilite care reglementează executarea și decontarea automate ale tranzacției fie direct, între participanții la piață, fie indirect, prin intermediul unui participant la piață terț autorizat, cum ar fi un intermediar, fără a aduce atingere drepturilor și obligațiilor părților implicate în calitate de clienți finali, producători, furnizori sau intermediari;21. „încălzire centralizată“ sau „răcire centralizată“ definită în conformitate cu art. 2 lit. t) din Legea nr. 220/2008 republicată, cu modificările și completările ulterioare;22. „sistem eficient de încălzire și răcire centralizată“ înseamnă sistem eficient de termoficare centralizat și de răcire în sensul definiției de la art. 4 pct. 36 din Legea nr. 121/2014, cu modificările și completările ulterioare;23. „cogenerare de eficiență înaltă“ definită în conformitate cu art. 3 lit. g) din Hotărârea Guvernului nr. 219/2007 privind promovarea cogenerării bazate pe cererea de energie termică utilă, cu modificările și completările ulterioare;24. „certificat de performanță energetică a clădirii“ definit în conformitate cu art. 3 pct. 3) din Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;25. „deșeuri“ definit în conformitate cu anexa nr. 1 pct. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare, excluzând substanțele care au fost modificate sau contaminate intenționat pentru a corespunde acestei definiții;26. „biomasă“ definită în conformitate cu art. 2 lit. b) din Legea nr. 220/2008, republicată, cu modificările și completările ulterioare;27. «biomasă agricolă» înseamnă biomasă obținută din agricultură și din industriile conexe; (la 07-11-2025, Punctul 27. , Articolul 2 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 2. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 28. „biomasă forestieră“ înseamnă biomasă obținută din silvicultură;28^1. «biomasă forestieră disponibilă în scopuri energetice» înseamnă:a) fracțiunea biodegradabilă a produselor rezultate din prelucrarea primară și secundară pe teritoriul României a lemnului recoltat de pe teritoriul național sau provenit din import/schimburi intracomunitare - coajă, rumeguș, lemnul sub formă de așchii sau particule, tocătura provenită din liniile de profilare, capetele și flancurile buștenilor, resturi de lemn, rezultate în urma prelucrării sau reciclării materialelor lemnoase, precum și materialele lemnoase declasate în incinta proprie ca urmare a procesului tehnologic de prelucrare a materialelor lemnoase;b) tocătură de lemn, provenită numai din categoriile cuprinse la lit. a); (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 3. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 29. „combustibili din biomasă“ înseamnă combustibili gazoși și solizi produși din biomasă;30. „biogaz“ înseamnă combustibili gazoși produși din biomasă;31. „biodeșeuri“ definite în conformitate cu anexa nr. 1 pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021, cu modificările și completările ulterioare;32. „zonă de aprovizionare“ înseamnă zona geografică determinată din care provin materiile prime de biomasă forestieră, din care sunt disponibile informații fiabile și independente și în care condițiile sunt suficient de omogene pentru a se realiza o evaluare a riscului în materie de durabilitate și de legalitate aferent biomasei forestiere;33. „regenerare forestieră“ înseamnă restabilirea unui arboret prin mijloace naturale sau artificiale în urma îndepărtării arboretului anterior prin tăiere sau din cauze naturale, inclusiv incendiu sau furtună;34. „biolichide“ definite în conformitate cu art. 2 lit. c) din Legea nr. 220/2008, republicată, cu modificările și completările ulterioare;35. „biocombustibil“ înseamnă combustibil lichid pentru transporturi, produs din biomasă;36. „biocombustibili avansați“ înseamnă biocombustibili care sunt produși din materiile prime enumerate în anexa nr. 10 partea A din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018 pentru stabilirea condițiilor de introducere pe piață a benzinei și motorinei, de introducere a unui mecanism de monitorizare și reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de stabilire a metodelor de calcul și de raportare a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 311/2018 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2018 pentru stabilirea condițiilor de introducere pe piață a benzinei și motorinei, de introducere a unui mecanism de monitorizare și reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de stabilire a metodelor de calcul și de raportare a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie;37. „combustibili pe bază de carbon reciclat“ înseamnă combustibili lichizi și gazoși care sunt produși din fluxuri de deșeuri lichide sau solide de origine neregenerabilă care nu pot face obiectul unor operațiuni de valorificare materială în conformitate cu ierarhia deșeurilor, prevăzută la art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021, cu modificările și completările ulterioare, sau din gazul de proces și gazul de evacuare combustibile reziduale de origine neregenerabilă produse ca o consecință inevitabilă și neintenționată a proceselor de producție din instalațiile industriale;38. «combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică» înseamnă combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică, astfel cum sunt definiți la art. 2 pct. 1 din Legea nr. 237/2023 privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile și cu emisii reduse de carbon în sectoarele industriei și transporturilor; (la 07-11-2025, Punctul 38. , Articolul 2 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 4. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 39. „biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor“ înseamnă biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă ale căror materii prime au fost produse în cadrul unor sisteme care evită efectele de dislocare ale biocombustibililor, biolichidelor și combustibililor din biomasă produși din culturi alimentare și furajere, datorită unor practici agricole îmbunătățite, precum și datorită cultivării unor culturi în zone care nu se utilizau anterior în acest scop, și care au fost produse în conformitate cu criteriile de durabilitate pentru biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă stabilite la art. 27 al prezentei ordonanțe de urgență;40. „furnizor de combustibil“ înseamnă o entitate care furnizează combustibil pe piață și care este responsabilă pentru trecerea combustibilului printr-un punct de control al produselor supuse accizelor sau, în cazul energiei electrice sau dacă nu trebuie plătite accize ori dacă este justificat în mod corespunzător, orice altă entitate relevantă;41. „culturi bogate în amidon“ definite în conformitate cu art. 2 alin. (1) lit. j) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările și completările ulterioare;42. „culturi alimentare și furajere“ înseamnă culturi de plante bogate în amidon, de plante zaharoase sau de plante oleaginoase produse pe terenuri agricole drept cultură principală, cu excepția reziduurilor, a deșeurilor sau a materialelor ligno-celulozice și a culturilor intermediare, precum culturile intercalate și culturile de protecție, cu condiția ca utilizarea unor astfel de culturi intermediare să nu genereze o creștere a cererii de terenuri suplimentare;43. „materiale ligno-celulozice“ definite în conformitate cu art. 2 alin. (1) lit. x) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 311/2018;44. „materiale celulozice de origine nealimentară“ definite în conformitate cu art. 2 alin. (1) lit. y) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 311/2018;45. „reziduu“ definit în conformitate cu art. 2 alin. (1) lit. t) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 311/2018;46. „reziduuri agricole, din acvacultură, pescuit și silvicultură“ definite în conformitate cu art. 2 alin. (1) lit. ș) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 311/2018;47. „valoarea efectivă“ definită în conformitate cu art. 2 alin. (1) lit. z) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 311/2018;48. „valoare tipică“ definită în conformitate cu art. 2 alin. (1) lit. aa) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 311/2018;49. „valoare implicită“ definită în conformitate cu art. 2 alin. (1) lit. bb) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 311/2018;50. „agregator independent“ definit în conformitate cu art. 3 pct. 7 din Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare;51. „minister de resort“ - Ministerul Energiei;52. „ANRE“ - Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, autoritate competentă în sectorul energiei electrice, termice și al gazelor naturale în conformitate cu prevederile Legii nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 160/2012, cu modificările și completările ulterioare, privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei.53. «lemn rotund industrial» înseamnă bușteni de gater, bușteni de furnir, lemn pentru celuloză rotund sau despicat, precum și orice alt lemn rotund adecvat pentru scopuri industriale, cu excepția lemnului rotund ale cărui caracteristici, cum ar fi specia, dimensiunile, verticalitatea și densitatea nodurilor, îl fac inadecvat pentru utilizarea industrială după cum este definit și justificat în mod corespunzător în conformitate cu condițiile forestiere relevante; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 54. «zonă pretabilă accelerării proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile» înseamnă o locație sau zonă specifică, terestră sau maritimă sau de ape continentale, care a fost desemnată ca fiind în mod special adecvată pentru instalarea de centrale producătoare de energie din surse regenerabile; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 55. «echipamente de energie solară» înseamnă echipamente care convertesc energia solară în energie termică sau electrică, în special echipamente termice solare și echipamente fotovoltaice solare; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 56. «zonă de ofertare» înseamnă o zonă de ofertare în sensul definiției de la art. 2 pct. 65 din Regulamentul (UE) 2019/943 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019 privind piața internă de energie electrică (reformare); (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 57. «tehnologie inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile» înseamnă tehnologie de producere a energiei din surse regenerabile care îmbunătățește, cel puțin într-un mod, tehnologia comparabilă de ultimă generație în materie de energie din surse regenerabile sau face ca o tehnologie de energie regenerabilă care nu este pe deplin comercializată sau care implică un grad clar de risc să devină exploatabilă; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 58. «sistem de contorizare inteligentă» - definit în conformitate cu art. 3 pct. 117 din Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 59. «punct de reîncărcare» înseamnă o interfață fixă sau mobilă, conectată sau neconectată la rețea, pentru transferul de energie electrică către un vehicul electric, care, deși poate avea unul sau mai mulți conectori adaptați diferitelor tipuri de conectori, este capabilă să reîncarce un singur vehicul electric o dată și care exclude dispozitivele cu o putere de ieșire mai mică sau egală cu 3,7 kW al căror scop principal nu este reîncărcarea vehiculelor electrice; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 60. «participant la piață» - potrivit definiției prevăzute la art. 3 pct. 79 din Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 61. «piață de energie electrică» - potrivit definiției prevăzute la art. 3 pct. 81 din Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 62. «baterie de uz casnic» înseamnă o baterie reîncărcabilă de sine stătătoare cu o capacitate nominală mai mare de 2 kWh, care este adecvată pentru instalare și utilizare într-un mediu casnic; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 63. «baterie pentru vehicule electrice» - potrivit definiției prevăzute la art. 3 alin. (1) pct. 14 din Regulamentul (UE) 2023/1.542 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iulie 2023 privind bateriile și deșeurile de baterii, de modificare a Directivei 2008/98/CE și a Regulamentului (UE) 2019/1.020 și de abrogare a Directivei 2006/66/CE; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 64. «baterie industrială» - potrivit definiției prevăzute la art. 3 alin. (1) pct. 13 din Regulamentul (UE) 2023/1.542; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 65. «starea de sănătate» - potrivit definiției prevăzute la art. 3 alin. (1) pct. 28 din Regulamentul (UE) 2023/1.542; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 66. «nivelul de încărcare» - potrivit definiției prevăzute la art. 3 alin. (1) pct. 27 din Regulamentul (UE) 2023/1.542; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 67. «valoare de referință a puterii» înseamnă informațiile dinamice deținute în sistemul de gestionare al unei baterii care prescriu setările de energie electrică la care bateria ar trebui să funcționeze în mod optim în timpul unei operațiuni de reîncărcare sau de descărcare, pentru a se optimiza starea de sănătate a bateriei și utilizarea sa operațională; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 68. «reîncărcare inteligentă» înseamnă o operațiune de reîncărcare în cazul căreia intensitatea energiei electrice furnizate bateriei este ajustată în mod dinamic, pe baza informațiilor primite prin intermediul comunicațiilor electronice; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 69. «reîncărcare bidirecțională» - potrivit definiției prevăzute la art. 2 pct. 11 din Regulamentul (UE) 2023/1.804 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 septembrie 2023 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi și de abrogare a Directivei 2014/94/UE, cu modificările și completările ulterioare; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 70. «punct de reîncărcare de putere normală» înseamnă un punct de reîncărcare de putere normală, în sensul definiției de la art. 2 pct. 37 din Regulamentul (UE) 2023/1.804, cu modificările și completările ulterioare; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 71. «industrie» înseamnă întreprinderile și produsele care intră sub incidența secțiunilor B, C și F, precum și a secțiunii J diviziunea 63 din Nomenclatorul statistic al activităților economice (NACE Rev. 2), astfel cum este stabilit în Regulamentul (CE) nr. 1.893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităților economice NACE a doua revizuire și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3.037/90 al Consiliului, precum și a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice, cu modificările și completările ulterioare; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 72. «scop neenergetic» înseamnă utilizarea combustibililor ca materii prime într-un proces industrial, în loc de a fi utilizați pentru a produce energie; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 73. «combustibili din surse regenerabile» înseamnă biocombustibili, biolichide, combustibili din biomasă și combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 74. «plantație forestieră» - potrivit definiției prevăzute la art. 2 pct. 11 din Regulamentul (UE) 2023/1.115 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 mai 2023 privind punerea la dispoziție pe piața Uniunii Europene și exportul din Uniune a anumitor produse de bază și produse asociate cu defrișările și degradarea pădurilor și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010, cu modificările și completările ulterioare; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 75. «energie osmotică» înseamnă energia creată din diferența concentrațiilor de sare ale două fluide, cum ar fi apă dulce și apă sărată; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 76. «eficiență a sistemului» înseamnă selectarea de soluții eficiente din punct de vedere energetic, în cazul în care acestea permit, de asemenea, o cale de decarbonare rentabilă, o flexibilitate suplimentară și utilizarea eficientă a resurselor; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 77. «stocarea energiei în același amplasament» înseamnă o instalație de stocare a energiei, combinată cu o instalație care produce energie din surse regenerabile și care este racordată la același punct de acces la rețea; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 78. «vehicul electric solar» înseamnă un autovehicul dotat cu un grup motopropulsor care conține doar dispozitive electrice nonperiferice cu funcția de convertizoare de energie cu un sistem electric reîncărcabil de stocare a energiei, care poate fi reîncărcat extern și care este echipat și cu panouri fotovoltaice integrate în vehicul; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 79. «gaze din surse regenerabile» înseamnă biogazul în sensul definiției de la pct. 30, inclusiv biogazul care a fost transformat în biometan, și combustibilii de origine nebiologică din surse regenerabile astfel cum sunt definiți la art. 2 pct. 1 din Legea nr. 237/2023 privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile și cu emisii reduse de carbon în sectoarele industriei și transporturilor; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) 80. «proiecte de importanță națională în domeniul energiei electrice» înseamnă proiecte definite în conformitate cu art. 3 pct. 94^1 din Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare; (la 07-11-2025, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 3(1) România împreună cu celelalte state membre ale Uniunii Europene (UE):a) asigură în mod colectiv faptul că ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie al Uniunii Europene în anul 2030 este de cel puțin 42,5%;b) depun eforturi colective pentru a mări ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie al Uniunii Europene în anul 2030 la 45%. (la 07-11-2025, Alineatul (1) , Articolul 3 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 6. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (1^1) Până în anul 2030, cel puțin 5% din noua capacitate instalată de producere a energiei din surse regenerabile este reprezentată de tehnologii inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile. (la 07-11-2025, Articolul 3 , Capitolul I a fost completat de Punctul 7. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (1^2) În condițiile prevederilor art. 5 din Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, ministerul de resort poate solicita Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor derogarea de la principiul utilizării în cascadă a biomasei. (la 07-11-2025, Articolul 3 , Capitolul I a fost completat de Punctul 7. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (1^3) Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor poate deroga de la principiul utilizării în cascadă a biomasei atunci când industria locală nu este în măsură, din punct de vedere cantitativ sau tehnic, să utilizeze biomasa forestieră pentru o valoare adăugată economică și de mediu superioară producerii energiei, pentru materiile prime provenite din:a) activitățile necesare de gestionare a pădurilor, menite să asigure operațiunile de rărire înainte de comercializare sau cele desfășurate în conformitate cu dreptul intern privind prevenirea incendiilor de pădure în zonele cu grad de risc ridicat;b) activități de exploatare forestieră de recuperare derulate în urma unor perturbări naturale documentate; sauc) activități de recoltare a anumitor produse lemnoase ale căror caracteristici nu sunt adecvate pentru instalații de prelucrare locale. (la 07-11-2025, Articolul 3 , Capitolul I a fost completat de Punctul 7. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (2) Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor împreună cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale:a) iau măsuri pentru a reduce la minimum distorsiunile nedorite pe piața materiilor prime de biomasă și impactul negativ asupra biodiversității, a mediului și a climei, atunci când biomasa este utilizată pentru producerea de energie;b) în elaborarea măsurilor prevăzute la lit. a), țin seama de ierarhia deșeurilor în conformitate cu prevederile art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 17/2023, cu modificările și completările ulterioare, și asigură aplicarea principiului utilizării în cascadă a biomasei, punând accentul pe scheme de sprijin și ținând seama în mod corespunzător de particularitățile naționale. (la 07-11-2025, Alineatul (2) , Articolul 3 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 8. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (2^1) Schemele de sprijin elaborate pentru energia obținută din biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă evită promovarea unor practici nesustenabile și nu determină denaturarea concurenței cu sectoarele materialelor, pentru a se garanta că biomasa lemnoasă este utilizată în corelare cu valoarea sa adăugată economică și de mediu maximală, în următoarea ordine a priorităților:a) produsele lemnoase;b) prelungirea duratei de viață a produselor lemnoase;c) reutilizarea;d) reciclarea;e) bioenergia;f) eliminarea. (la 07-11-2025, Articolul 3 , Capitolul I a fost completat de Punctul 9. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (2^2) Cel mult o dată pe an, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor prezintă Comisiei Europene o sinteză a derogărilor de la principiul utilizării în cascadă a biomasei în temeiul prevederilor alin. (1^2), însoțită de motivele acestor derogări și de scara geografică la care se aplică acestea. (la 07-11-2025, Articolul 3 , Capitolul I a fost completat de Punctul 9. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (2^3) Nu se acordă, prin oricare autoritate competentă, sprijin financiar direct pentru: a) utilizarea buștenilor de gater, a buștenilor de furnir, a lemnului rotund industrial, a buturugilor și a rădăcinilor pentru producerea de energie;b) producția de energie regenerabilă prin incinerarea deșeurilor dacă nu au fost respectate obligațiile privind colectarea separată. (la 07-11-2025, Articolul 3 , Capitolul I a fost completat de Punctul 9. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (2^4) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (2) și (2^1), autoritățile competente nu acordă niciun sprijin nou și nu reînnoiesc sprijinul pentru producția de energie electrică din biomasă forestieră în instalațiile care generează exclusiv energie electrică, cu excepția cazului în care energia electrică de acest tip îndeplinește cel puțin una dintre următoarele condiții: a) este produsă într-o regiune identificată într-un plan teritorial pentru o tranziție justă, stabilit în conformitate cu art. 11 din Regulamentul (UE) 2021/1.056 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de instituire a Fondului pentru o tranziție justă, cu modificările și completările ulterioare, în considerarea dependenței acesteia de combustibilii fosili solizi, și îndeplinește cerințele relevante prevăzute la art. 29 alin. (16); b) este produsă aplicând captarea și stocarea de dioxid de carbon (CO_2) provenit din biomasă și îndeplinește cerințele prevăzute la art. 29 alin. (16). (la 07-11-2025, Articolul 3 , Capitolul I a fost completat de Punctul 9. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (2^5) În funcție de evaluarea inclusă în PNIESC cu privire la necesitatea de a construi o nouă infrastructură pentru încălzirea și răcirea centralizată din surse regenerabile în vederea realizării obiectivului general al Uniunii Europene stabilit la alin. (1), ministerul de resort, în colaborare cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, adoptă, după caz, măsurile necesare în vederea dezvoltării unei infrastructuri eficiente de încălzire și răcire centralizată pentru a promova încălzirea și răcirea din surse regenerabile, precum energia termică solară, energia fotovoltaică solară, pompele de căldură acționate de energie electrică din surse regenerabile care utilizează energia ambientală și energia geotermală, alte tehnologii de energie geotermală, biomasa, biogazul, biolichide și căldura și răcoarea reziduală, unde este posibil în combinație cu stocarea energiei termice, consumul dispecerizabil și instalații care transformă energia electrică în căldură prin Strategia națională privind serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat, în conformitate cu Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare. (la 07-11-2025, Articolul 3 , Capitolul I a fost completat de Punctul 9. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (3) Ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie al României nu trebuie să se situeze sub ponderea de referință egală cu obiectivul național obligatoriu pentru ponderea energiei din surse regenerabile pentru perioada de referință 2020, stabilit la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 220/2008, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(4) Dacă ponderea de energie din surse regenerabile, măsurată pe orice perioadă de un an, nu se menține la nivelul de referință, ministerul de resort aplică primul și al doilea paragraf de la art. 32 alin. (4) din Regulamentul (UE) 2018/1.999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului [în continuare denumit Regulamentul (UE) 2018/1.999)]. + Articolul 4(1) Pentru atingerea sau depășirea obiectivului stabilit la art. 3 alin. (1) privind ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut, pe lângă schemele de sprijin în vigoare, se pot aplica noi scheme de sprijin.(2) Schemele de sprijin pentru energia electrică din surse regenerabile oferă stimulente pentru integrarea energiei electrice din surse regenerabile pe piața energiei electrice întrun mod bazat pe piață și receptiv la semnalele pieței, evitând în același timp denaturarea inutilă a piețelor energiei electrice și luând totodată în considerare posibilele costuri de integrare în sistem și stabilitatea rețelelor.(3) Schemele de sprijin pentru energia electrică din surse regenerabile sunt concepute astfel încât să sporească integrarea energiei electrice din surse regenerabile pe piața energiei electrice și să asigure faptul că producătorii de energie din surse regenerabile răspund la semnalele de preț ale pieței și își optimizează veniturile de pe piață, în conformitate cu prevederile Legii nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare.(4) Schemele de sprijinire directă a prețurilor pentru energia electrică din surse regenerabile se acordă sub forma unei prime de piață, care poate fi variabilă sau fixă.(5) Fără a se aduce atingere dreptului aplicabil al Uniunii Europene privind piața internă a energiei electrice, instalațiile de mici dimensiuni și proiectele demonstrative pot fi exceptate de la aplicarea prevederilor alin. (3).(6) Schemele de sprijin pentru energia electrică din surse regenerabile se acordă într-un mod deschis, transparent, competitiv, nediscriminatoriu și rentabil.(7) La implementarea schemelor de sprijin, instalațiile de mici dimensiuni și proiectele demonstrative sunt exceptate de la procedurile de licitație.(8) Schemele de sprijin pot stabili mecanisme care să asigure diversificarea regională a utilizării energiei electrice din surse regenerabile, în special pentru a asigura integrarea sistemelor într-un mod rentabil.(9) Procedurile de licitație se pot limita la anumite tehnologii, atunci când deschiderea schemelor de sprijin tuturor producătorilor de energie electrică din surse regenerabile ar conduce la un rezultat nesatisfăcător, având în vedere:a) potențialul pe termen lung al unei anumite tehnologii;b) necesitatea de a se asigura diversificarea;c) costurile de integrare în rețea;d) constrângerile de rețea și stabilitatea rețelei;e) în cazul biomasei, necesitatea de a se evita denaturările piețelor materiilor prime.(10) Atunci când se acordă sprijin pentru energia electrică din surse regenerabile printr-o procedură de licitație, pentru a asigura o rată ridicată de realizare a proiectelor:a) se stabilesc și se publică criterii nediscriminatorii și transparente pentru calificarea la procedura de licitație și se stabilesc termene și norme clare pentru livrarea proiectului;b) se publică informații despre procedurile de licitație anterioare, inclusiv despre ratele de realizare a proiectelor.(11) Informările privind noile scheme de sprijin se efectuează prin afișarea pe pagina de internet a administratorului schemei, respectiv a ministerului de resort.(12) Ministerul de resort stabilește cadrul de reglementare, care poate include scheme de sprijin și măsuri de facilitare a contractelor de achiziție de energie electrică din surse regenerabile și care permite implementarea energiei electrice din surse regenerabile la un nivel care să fie în concordanță cu contribuția la nivel național și într-un ritm corelat cu traiectoria orientativă a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul final brut, stabilită în PNIESC. (la 07-11-2025, Articolul 4 , Capitolul I a fost completat de Punctul 10. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) Notă
Conform articolului VI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025, finanțarea necesară schemelor de sprijin prevăzute la art. 4 alin. (12) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 163/2022 pentru completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta ordonanță de urgență, se realizează cu încadrare în bugetele aprobate anual, potrivit legii, cu această destinație autorităților/instituțiilor publice implicate.(13) În aplicarea prevederilor alin. (12), ministerul de resort, în colaborare cu Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica - S.A., denumită în continuare CNTEE Transelectrica - S.A., și operatorii de distribuție concesionari, analizează și elimină barierele identificate în vederea asigurării unui nivel ridicat de aprovizionare cu energie din surse regenerabile, inclusiv pe cele legate de procedurile de acordare a autorizațiilor și dezvoltarea infrastructurii de transport, de distribuție și de stocare necesare, inclusiv stocarea energiei în același amplasament. (la 07-11-2025, Articolul 4 , Capitolul I a fost completat de Punctul 10. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (14) În vederea elaborării cadrului prevăzut la alin. (12), ministerul de resort colaborează cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, ANRE și ține cont de cantitatea suplimentară de energie electrică din surse regenerabile necesară pentru a răspunde cererii în sectorul transporturilor, al industriei, al încălzirii și răcirii clădirilor, precum și pentru producția de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică. (la 07-11-2025, Articolul 4 , Capitolul I a fost completat de Punctul 10. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (15) În cuprinsul PNIESC și în rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima autoritățile prevăzute la art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2023 privind stabilirea cadrului instituțional și a unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2018/1.999 al Parlamentului European și al Consiliului privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, precum și a Regulamentului (UE) 2022/2.299 al Comisiei din 15 noiembrie 2022 de stabilire a normelor de punere în aplicare în ceea ce privește structura, formatul, detaliile tehnice și procedurile pentru rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima, pot include un rezumat al politicilor și măsurilor adoptate în temeiul cadrului prevăzut la alin. (12) și, respectiv, o evaluare a punerii lor în aplicare. (la 07-11-2025, Articolul 4 , Capitolul I a fost completat de Punctul 10. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 5(1) În conformitate cu art. 7-13, în vederea deschiderii schemelor de sprijin pentru energia electrică din surse regenerabile, ministerul de resort poate propune Guvernului:a) până la ce nivel sprijină energia electrică din surse regenerabile care este produsă într-un alt stat membru;b) deschiderea accesului la schemele de sprijin pentru energia electrică din surse regenerabile pentru producătorii situați în alte state membre, cu aplicarea condițiilor stabilite în prezentul articol;c) nivelul sprijinului anual pentru o cotă orientativă din capacitatea nou-sprijinită sau din bugetul alocat schemei, pentru producătorii situați în alte state membre, aceste cote putând reprezenta cel puțin 5% în perioada 2023-2026 și cel puțin 10% în perioada 2027-2030, sau dacă acestea au un nivel inferior, se pot situa la nivelul interconectivității statului membru în cauză.(2) În aplicarea prevederilor alin. (1), România, prin ministerul de resort:a) poate solicita dovezi ale importului efectiv de energie electrică din surse regenerabile;b) poate limita accesul la schemele de sprijin în favoarea producătorilor situați în statele membre cu care există o conexiune directă prin interconexiuni;c) nu modifică și nu afectează în niciun fel programele interzonale sau alocarea capacităților din cauza producătorilor care participă la scheme de sprijin transfrontaliere;d) se asigură că transferurile transfrontaliere de energie electrică sunt determinate exclusiv de rezultatul alocării capacităților în temeiul dreptului Uniunii Europene privind piața internă a energiei electrice.(3) În cazul deschiderii accesului la schemele de sprijin pentru producători situați în alte state membre, România încheie acorduri asupra principiilor unei astfel de participări. Aceste acorduri cuprind cel puțin principiile alocării energiei electrice din surse regenerabile care face obiectul sprijinului transfrontalier. + Articolul 6(1) Fără a aduce atingere adaptărilor necesare pentru respectarea dispozițiilor de la art. 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, nivelul și condițiile aferente sprijinului acordat proiectelor privind energia din surse regenerabile nu sunt revizuite într-un mod care să aibă un impact negativ asupra drepturilor acordate prin acest sprijin și să submineze viabilitatea economică a proiectelor care au beneficiat deja de sprijin.(2) Nivelul sprijinului se poate ajusta în conformitate cu criterii obiective, cu condiția ca aceste criterii să fie stabilite în proiectul original al schemei de sprijin.(3) Ministerul de resort publică pe pagina sa de internet un calendar care anticipează alocarea estimată a sprijinului financiar.(4) Calendarul va include:a) calendarul orientativ;b) frecvența procedurilor de licitație, dacă este cazul;c) capacitatea și bugetul preconizate sau sprijinul unitar maxim care se preconizează a fi alocat;d) tehnologiile eligibile preconizate, dacă este cazul.(5) Calendarul se actualizează anual sau atunci când este necesar, pentru a reflecta evoluțiile recente ale pieței sau alocarea preconizată a sprijinului financiar.(6) Evaluarea eficacității schemelor de sprijin pentru energia electrică din surse regenerabile și efectele distributive majore ale acestora asupra diferitelor grupuri de consumatori și asupra investițiilor se realizează cel puțin o dată la cinci ani și se include în actualizările relevante ale planului național integrat privind energia și clima și în rapoartele intermediare, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1.999. + Articolul 7(1) Consumul final brut de energie din surse regenerabile se calculează ca suma următoarelor:a) consumul final brut de energie electrică din surse regenerabile;b) consumul final brut de energie din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii; șic) consumul final de energie din surse regenerabile în sectorul transporturilor.(2) În ceea ce privește alin. (1) lit. a), b) sau c), gazul și energia electrică din surse regenerabile se iau în considerare doar o dată la calcularea ponderii consumului final brut de energie din surse regenerabile. (la 07-11-2025, Alineatul (2) , Articolul 7 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 11. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (2^1) Energia produsă din combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică se contabilizează în sectorul în care este consumată: al energiei electrice, al încălzirii și răcirii sau al transporturilor. (la 07-11-2025, Articolul 7 , Capitolul I a fost completat de Punctul 12. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (2^2) Ministerul de resort împreună cu autoritățile competente din alte state membre UE pot conveni, prin intermediul unui acord de cooperare, să contabilizeze toți sau o parte din combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică consumați într-un stat membru în ponderea consumului final brut de energie din surse regenerabile în statul membru în care sunt produși combustibilii respectivi. (la 07-11-2025, Articolul 7 , Capitolul I a fost completat de Punctul 12. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (2^3) Pentru a verifica faptul că aceiași combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică nu sunt contabilizați atât în statul membru în care sunt produși, cât și în statul membru în care sunt consumați și pentru a înregistra cantitatea contabilizată, ministerul de resort notifică Comisiei acordul prevăzut la alin. (2^2). (la 07-11-2025, Articolul 7 , Capitolul I a fost completat de Punctul 12. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (2^4) Acordul de cooperare încheiat în temeiul prevederilor alin. (2^2) va include cantitatea totală de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică care urmează să fie luată în calcul pentru fiecare stat membru și data la care acordul de cooperare intră în vigoare. (la 07-11-2025, Articolul 7 , Capitolul I a fost completat de Punctul 12. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (3) În conformitate cu prevederile art. 29 alin. (3), biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă care nu respectă criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la art. 29 alin (6)-(13) nu se iau în considerare.(4) În sensul alin. (1) lit. a):a) consumul final brut de energie electrică din surse regenerabile se calculează ca fiind cantitatea de energie electrică produsă din surse regenerabile, incluzând producția de energie electrică de la prosumatorii de energie din surse regenerabile și de la comunitățile de energie din surse regenerabile, precum și energia electrică din combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică, și excluzând producția de energie electrică în centralele cu acumulare prin pompare din apă pompată anterior în sens ascendent, precum și energia electrică utilizată pentru producerea de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică; (la 07-11-2025, Litera a) , Alineatul (4) , Articolul 7 , Capitolul I a fost modificată de Punctul 13. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) b) în cazul centralelor multicombustibil care utilizează surse regenerabile și neregenerabile se ia în considerare numai acea parte din energia electrică care este produsă din surse regenerabile. În scopul acestor calcule, contribuția fiecărei surse de energie se calculează pe baza conținutului său energetic;c) energia electrică generată de energia hidroelectrică și eoliană se ia în considerare în conformitate cu formulele de normalizare prevăzute în anexa nr. 1.(5) În sensul alin. (1) lit. b):a) consumul final brut de energie din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii se calculează ca fiind cantitatea de energie destinată încălzirii și răcirii centralizate produsă în România din surse regenerabile, la care se adaugă consumul de alte tipuri de energie din surse regenerabile al industriei, gospodăriilor, serviciilor, agriculturii, silviculturii și pescuitului, în scopul încălzirii, răcirii și prelucrării;b) în cazul centralelor multicombustibil care utilizează surse regenerabile și neregenerabile se ia în considerare numai acea parte destinată încălzirii și răcirii care este produsă din surse regenerabile. În scopul acestor calcule, contribuția fiecărei surse de energie se calculează pe baza conținutului său energetic;c) energia ambientală și geotermală utilizată pentru încălzire și răcire prin intermediul pompelor de căldură și al sistemelor de răcire centralizată se ia în considerare, cu condiția ca energia finală generată să depășească semnificativ intrarea de energie primară necesară funcționării pompelor de căldură. Cantitatea de căldură sau răcoare considerată drept energie din surse regenerabile în sensul prezentei ordonanțe de urgență a Guvernului se calculează în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa nr. 3 și ia în considerare consumul de energie în toate sectoarele de utilizare finală;d) energia termică generată de sistemele energetice pasive, în care consumul scăzut de energie se realizează în mod pasiv prin modul de proiectare a clădirilor sau prin căldura produsă prin utilizarea energiei din surse neregenerabile, nu se ia în considerare.(6) În sensul alin. (1) lit. c) se aplică următoarele cerințe:a) consumul final de energie din surse regenerabile în sectorul transporturilor se calculează ca fiind suma tuturor biocombustibililor, biogazului și combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică consumați în sectorul transporturilor. Acesta include combustibilii din surse regenerabile furnizați buncherajului maritim internațional; (la 07-11-2025, Litera a) , Alineatul (6) , Articolul 7 , Capitolul I a fost modificată de Punctul 14. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) b) combustibilii lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile care sunt produși din energie electrică din surse regenerabile sunt luați în considerare în cadrul calculului conform alin. (1) lit. a) doar atunci când se calculează cantitatea de energie electrică produsă din surse regenerabile;c) pentru calcularea consumului final de energie se utilizează valorile privind conținutul energetic al combustibililor utilizați în transporturi stabilite în anexa nr. 2;d) pentru stabilirea conținutului energetic al combustibililor utilizați în transporturi care nu sunt incluși în anexa nr. 2 se utilizează standardele relevante ale Organizației de Standardizare Europeană (ESO) pentru a determina puterea calorică a combustibililor;e) în cazul în care ESO nu a adoptat niciun standard se utilizează standardele Organizației Internaționale de Standardizare (ISO) relevante.(7) Ponderea energiei din surse regenerabile se calculează ca fiind consumul final brut de energie din surse regenerabile împărțit la consumul final brut de energie provenită din toate sursele de energie, exprimat ca procent.(8) În calculul prevăzut la alin. (7), suma prevăzută la alin. (1) se ajustează în conformitate cu art. 8, 10, 12 și 13.(9) La calcularea consumului final brut de energie, în scopul măsurării respectării de către acesta a obiectivelor și a traiectoriei orientative stabilite în prezenta ordonanță de urgență, cantitatea de energie consumată în sectorul aviației, ca proporție din consumul final brut de energie, se consideră a nu fi mai mare de 6,18%.(10) Metodologia și definițiile utilizate la calcularea ponderii energiei din surse regenerabile sunt cele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1.099/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2008 privind statisticile în domeniul energiei.(11) Institutul Național de Statistică asigură coerența informațiilor statistice utilizate în calculul ponderii energiei din surse regenerabile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1.099/2008 și a informațiilor statistice raportate Comisiei Europene în temeiul acestui regulament. + Articolul 8(1) În conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2021/2.003 al Comisiei din 6 august 2021 de completare a Directivei (UE) 2018/2.001 a Parlamentului European și a Consiliului prin instituirea platformei Uniunii de dezvoltare a energiei din surse regenerabile, ministerul de resort poate conveni și stabili transferul statistic al unei cantități specificate de energie din surse regenerabile din România către un alt stat membru sau din alt stat membru către România. Cantitatea transferată:a) se scade din cantitatea de energie din surse regenerabile care este luată în considerare pentru calcularea ponderii de energie din surse regenerabile a statului membru care efectuează transferul în sensul prezentei ordonanțe de urgență; șib) se adaugă la cantitatea de energie din surse regenerabile care este luată în considerare pentru calcularea ponderii de energie din surse regenerabile a statului membru care acceptă transferul în sensul prezentei ordonanțe de urgență.(2) Pentru a facilita transferurile statistice în conformitate cu alin. (1), ministerul de resort poate transmite, pe bază voluntară, pe Platforma Uniunii de dezvoltare a surselor regenerabile, date anuale cu privire la contribuția națională la obiectivul Uniunii Europene sau orice valoare de referință stabilită pentru monitorizarea progreselor înregistrate în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1.999, inclusiv cantitatea care se preconizează că nu va fi îndeplinită sau cantitatea cu care se preconizează că va depăși contribuția, precum și o indicare a prețului la care poate fi acceptat să se transfere eventuala producție excedentară de energie din surse regenerabile de la sau către alt stat membru.(3) Acordurile prevăzute la alin. (1) și (2) pot avea o durată de un an calendaristic sau mai mulți. Astfel de înțelegeri:a) se notifică Comisiei Europene sau;b) se finalizează pe URDP în termen de cel mult 12 luni de la încheierea fiecărui an în care sunt în vigoare. Informațiile transmise Comisiei Europene includ cantitatea și prețul energiei respective. În cazul transferurilor finalizate pe URDP, părțile implicate și informațiile privind transferul respectiv sunt puse la dispoziția publicului.(4) Transferurile intră în vigoare după ce toate statele membre implicate în transfer au notificat transferul Comisiei Europene sau după ce au fost îndeplinite toate condițiile de compensare pe platforma Uniunii Europene de dezvoltare a surselor regenerabile. + Articolul 9(1) Ministerul de resort aduce la cunoștința Guvernului posibilitatea cooperării cu alte state membre în cadrul tuturor tipurilor de proiecte comune cu privire la producerea de energie electrică, de încălzire sau de răcire din surse regenerabile. O astfel de cooperare poate implica operatori privați.(1^1) Până la data de 31 decembrie 2025, ministerul de resort inițiază un cadru de cooperare destinat dezvoltării proiectelor comune pentru producerea de energie din surse regenerabile, care prevede unul sau mai multe acorduri cu unul sau mai multe state membre, sub rezerva următoarelor:a) stabilirea, până la data de 31 decembrie 2030, a cel puțin două proiecte comune;b) în situația în care consumul anual de energie electrică este de peste 100 TWh, până la data de 31 decembrie 2033 se va stabili un al treilea proiect comun. (la 07-11-2025, Articolul 9 , Capitolul I a fost completat de Punctul 15. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (1^2) Identificarea proiectelor comune privind energia din surse regenerabile offshore este corelată cu nevoile identificate în planurile strategice la nivel înalt de dezvoltare a rețelei offshore integrate pentru fiecare bazin maritim menționat la art. 14 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2022/869 al Parlamentului European și al Consiliului și în planul pe zece ani de dezvoltare a rețelei la nivelul Uniunii Europene menționat la art. 30 alin. (1) lit. b) din Regulamentul (UE) 2019/943 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019. (la 07-11-2025, Articolul 9 , Capitolul I a fost completat de Punctul 15. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (1^3) În realizarea proiectelor comune, ministerul de resort: a) distribuie în mod echitabil costurile și beneficiile acestora între participanții la proiectele respective;b) ține cont în acordurile de cooperare relevante de toate costurile și beneficiile relevante, aferente proiectelor comune. (la 07-11-2025, Articolul 9 , Capitolul I a fost completat de Punctul 15. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (1^4) La data intrării în vigoare a acordurilor de cooperare prevăzute la alin. (1^1), ministerul de resort, pe baza datelor furnizate de autoritățile competente, notifică Comisia cu privire la acordurile de cooperare încheiate în temeiul prevederilor alin. (1^1), inclusiv cu privire la data la care se preconizează că proiectele vor deveni operaționale; se consideră că proiectele finanțate prin contribuții naționale în cadrul mecanismului Uniunii Europene de finanțare a energiei din surse regenerabile instituit prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1.294 al Comisiei îndeplinesc obligațiile menționate la alin. (1^1) pentru statele membre implicate. (la 07-11-2025, Articolul 9 , Capitolul I a fost completat de Punctul 15. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (2) Ministerul de resort, pe baza datelor furnizate de autoritățile competente, informează Comisia Europeană cu privire la proporția sau cantitatea de energie electrică, de încălzire sau de răcire din surse regenerabile de energie, produsă în cadrul oricărui proiect comun de pe teritoriul României, care a fost pus în funcțiune după data de 25 iunie 2009, sau de capacitatea crescută a unei instalații care a fost modernizată după data respectivă, care trebuie considerată ca fiind inclusă în ponderea de energie din surse regenerabile a unui alt stat membru cu care s-a încheiat proiectul comun.(3) Notificarea prevăzută la alin. (2):a) descrie instalația propusă sau identifică instalația modernizată;b) specifică proporția sau cantitatea de energie electrică sau de încălzire sau răcire produsă de instalația respectivă care trebuie considerată ca fiind inclusă în ponderea de energie din surse regenerabile a celuilalt stat membru;c) identifică statul membru în favoarea căruia se realizează notificarea; șid) specifică perioada, în ani calendaristici întregi, în care energia electrică, încălzirea sau răcirea produsă de instalație din surse regenerabile trebuie să fie considerată ca fiind inclusă în ponderea de energie din surse regenerabile a celuilalt stat membru.(4) Durata unui proiect comun astfel cum se prevede la prezentul articol se poate prelungi dincolo de anul 2030.(5) O notificare efectuată în temeiul acestui articol nu este modificată sau retrasă fără acordul comun al statului membru care efectuează notificarea și al statului membru identificat în conformitate cu alin. (3) lit. c). + Articolul 9^1(1) Pe baza obiectivelor orientative privind producerea de energie din surse regenerabile offshore care urmează să fie utilizată în bazinul maritim, identificate în conformitate cu art. 14 din Regulamentul (UE) 2022/869 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2022, ministerul de resort publică informații cu privire la volumele de energie din surse regenerabile offshore pe care intenționează să le realizeze prin licitații, ținând seama de fezabilitatea tehnică și economică a infrastructurii rețelei și de activitățile care au deja loc.(2) Autoritățile competente alocă spațiu pentru proiectele privind energia din surse regenerabile offshore în planurile lor de amenajare a spațiului maritim, ținând cont de activitățile care au deja loc în zonele afectate și de regimul de protecție al ariilor respective. (3) Autoritățile competente asigură reducerea complexității și creșterea eficienței și transparenței procedurii de acordare a autorizațiilor pentru proiectele comune privind energia din surse regenerabile offshore.(4) În vederea îndeplinirii obligațiilor prevăzute la alin. (3), autoritățile competente:a) simplifică și eficientizează procesul de autorizare prin adoptarea de măsuri care să asigure reducerea termenelor pentru emiterea de autorizații, avize, acorduri și altele asemenea;b) consolidează cooperarea interinstituțională prin încheierea de protocoale de colaborare cu acest scop;c) instituie un punct unic de contact pentru gestionarea procedurilor administrative în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.251/2023 privind organizare și funcționarea Oficiului pentru Licență Industrială, precum și pentru completarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 832/2022 privind stabilirea atribuțiilor, organizarea și funcționarea Cancelariei Prim-Ministrului, cu modificările ulterioare. (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 16. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 10(1) În cazul realizării de proiecte comune, în conformitate cu art. 9, în termen de trei luni de la sfârșitul fiecărui an din cadrul perioadei prevăzute la art. 9 alin. (3) lit. d), ministerul de resort transmite o scrisoare de notificare Comisiei Europene în care precizează:a) cantitatea totală de energie electrică sau de încălzire sau răcire produsă în timpul anului respectiv din surse regenerabile de către instalația care a făcut obiectul notificării în temeiul art. 9; șib) cantitatea de energie electrică sau de încălzire sau răcire produsă în timpul anului respectiv din surse regenerabile de către instalația respectivă, care trebuie să fie considerată ca fiind inclusă în ponderea de energie din surse regenerabile a altui stat membru, în conformitate cu termenii notificării.(2) Scrisoarea de notificare este transmisă atât statului membru în favoarea căruia a fost făcută notificarea, cât și Comisiei Europene.(3) Cantitatea de energie electrică sau de încălzire sau răcire din surse regenerabile notificată în conformitate cu alin. (1) lit. b):a) se scade din cantitatea de energie electrică sau de încălzire sau răcire din surse regenerabile care este luată în considerare pentru calcularea ponderii de energie din surse regenerabile a statului membru care transmite scrisoarea de notificare în temeiul alin. (1); șib) se adaugă la cantitatea de energie electrică sau de încălzire sau răcire din surse regenerabile care este luată în considerare pentru calcularea ponderii de energie din surse regenerabile a statului membru care primește scrisoarea de notificare în temeiul alin. (2). + Articolul 11(1) Ministerul de resort poate propune Guvernului posibilitatea ca individual sau împreună cu alte state membre, prin acorduri comune cu terțe țări, să coopereze în realizarea unor proiecte referitoare la producerea de energie electrică din surse regenerabile de energie. O astfel de cooperare poate implica operatori privați și se desfășoară cu respectarea deplină a dreptului internațional.(2) Energia electrică din surse regenerabile produsă într-o țară terță este luată în considerare în scopul calculării ponderilor de energie din surse regenerabile numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții cumulative:a) energia electrică este consumată în interiorul Uniunii Europene;b) energia electrică este produsă de o instalație care a fost pusă în funcțiune după 25 iunie 2009 sau de o instalație retehnologizată, a cărei capacitate a fost crescută după respectiva dată, în cadrul unui proiect comun, așa cum se prevede la alin. (1);c) cantitatea de energie electrică produsă și exportată nu a primit alt sprijin din partea unei scheme de sprijin dintr-o țară terță în afară de ajutorul pentru investiție acordat instalației; șid) energia electrică a fost produsă în conformitate cu dreptul internațional, într-o țară terță care este parte semnatară la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale a Consiliului Europei sau la alte convenții internaționale sau tratate privind drepturile omului.(3) Cerința prevăzută la lit. a) se consideră a fi îndeplinită dacă sunt îndeplinite următoarele condiții cumulative:a) cantitate de energie electrică echivalentă cu cantitatea de energie electrică luată în considerare a fost stabilită clar în cadrul procesului de alocare de capacitate pe interconexiuni de către toți operatorii de transport și de sistem responsabili, din țara de origine, din țara de destinație și, dacă este relevant, din fiecare țară terță de tranzit;b) cantitate de energie electrică echivalentă cu cantitatea de energie electrică luată în considerare a fost stabilită clar în balanța de energie programată de către operatorul de transport și de sistem responsabil din partea comunitară a liniei de interconexiune; șic) capacitatea stabilită și producția de energie electrică din surse regenerabile de către instalația prevăzută la lit. b) se referă la aceeași perioadă de timp.(4) În sensul alin. (4), România poate depune la Comisia Europeană, prin ministerul de resort, o cerere, în vederea luării în considerare a energiei electrice din surse regenerabile produse și consumate într-o țară terță, în contextul construcției unei linii de interconexiune, cu termen de execuție ce poate depăși 31 decembrie 2030, între România și o țară terță, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:a) construcția liniei de interconexiune a început înainte de 31 decembrie 2026;b) nu este posibil ca linia de interconexiune să fie pusă în funcțiune până la 31 decembrie 2030;c) este posibil ca linia de interconexiune să fie pusă în funcțiune până la 31 decembrie 2032;d) după ce intră în funcțiune, linia de interconexiune va fi utilizată pentru exportul către Uniunea Europeană, în conformitate cu alin. (2), de energie electrică din surse regenerabile;e) cererea se referă la un proiect comun care îndeplinește criteriile prevăzute la alin. (2) lit. b) și c) și care va utiliza linia de interconexiune după ce aceasta intră în funcțiune, la o cantitate de energie electrică care nu depășește cantitatea ce va fi exportată către Uniunea Europeană după intrarea în funcțiune a liniei de interconexiune.(5) Ministerul de resort notifică Comisiei Europene proporția sau cantitatea de energie electrică produsă de orice instalație pe teritoriul unei țări terțe, care trebuie considerată ca fiind inclusă în ponderea de energie din surse regenerabile a României în sensul prezentei ordonanțe de urgență. Această proporție sau cantitate nu depășește proporția sau cantitatea exportată efectiv către Uniunea Europeană și consumată în Uniunea Europeană, corespunde cantității prevăzute la alin. (3) lit. a) și b) și întrunește condițiile prevăzute la lit. a) de la alineatul respectiv. Notificarea se transmite dacă obiectivul național global ia în considerare respectiva proporție sau cantitate de energie electrică.(6) Notificarea prevăzută la alin. (4):a) descrie instalația propusă sau identifică instalația modernizată;b) specifică proporția sau cantitatea de energie electrică produsă de instalație care trebuie să fie considerată ca fiind inclusă în ponderea de energie din surse regenerabile, precum și, sub rezerva cerințelor de confidențialitate, dispozițiile financiare corespunzătoare;c) specifică perioada, în ani calendaristici întregi, în care energia electrică trebuie să fie considerată ca fiind inclusă în ponderea de energie din surse regenerabile; șid) cuprinde o confirmare scrisă a lit. b) și c) de către țara terță pe teritoriul căreia urmează să fie pusă în funcțiune instalația, precum și o indicare a proporției sau a cantității de energie electrică produsă de instalație care va fi folosită la nivel intern de către țara terță respectivă.(7) Durata unui proiect comun, astfel cum se prevede la prezentul articol, se poate prelungi și după 31 decembrie 2030.(8) O notificare efectuată în temeiul prezentului articol poate fi modificată sau retrasă dacă există un acord comun între România, care efectuează notificarea, și țara terță care a confirmat proiectul comun în conformitate cu alin. (5) lit. d). + Articolul 12(1) În termen de 12 luni de la sfârșitul fiecărui an din cadrul perioadei specificate la art. 11 alin. (5) lit. c), România, prin ministerul de resort, transmite o scrisoare de notificare în care precizează:a) cantitatea totală de energie electrică produsă în timpul anului respectiv din surse regenerabile de către instalația care a făcut obiectul notificării în temeiul art. 11;b) cantitatea de energie electrică produsă în timpul anului respectiv din surse regenerabile de către instalația respectivă, care trebuie să fie considerată ca fiind inclusă în ponderea sa de energie din surse regenerabile în conformitate cu termenii notificării în temeiul art. 11; șic) dovada respectării condițiilor stabilite la art. 11 alin. (2).(2) În temeiul alin. (1), România transmite scrisoarea de notificare Comisiei Europene și țării terțe care a confirmat proiectul în conformitate cu art. 11 alin. (6) lit. d).(3) În scopul calculării ponderilor de energie din surse regenerabile în temeiul prezentei ordonanțe de urgență, cantitatea de energie electrică din surse regenerabile notificată în conformitate cu alin. (1) lit. b) se adaugă la cantitatea de energie din surse regenerabile care este luată în considerare pentru calcularea ponderilor de energie din surse regenerabile. + Articolul 13(1) Fără a aduce atingere obligațiilor care revin în temeiul art. 5, ministerul de resort poate propune Guvernului să instituie în comun sau să își coordoneze parțial schemele naționale de sprijin cu privire la energia din surse regenerabile, cu unul sau mai multe state membre.(2) În cazul aplicării prevederilor alin. (1), o anumită cantitate de energie din surse regenerabile produsă pe teritoriul unuia din statele membre participante poate fi considerată ca fiind inclusă în ponderea de energie din surse regenerabile a altui stat membru participant, cu condiția ca statele membre în cauză:a) să efectueze un transfer statistic al cantităților specificate de energie din surse regenerabile de la un stat membru către alt stat membru în conformitate cu art. 8; saub) să stabilească o regulă de distribuție convenită de statele membre participante prin care sunt alocate cantitățile de energie din surse regenerabile între statele membre participante.(3) Ministerul de resort notifică Comisiei Europene regula de distribuție prevăzută la alin. (2), lit. b), cel târziu la trei luni de la sfârșitul primului an în care aceasta intră în vigoare.(4) În termen de trei luni de la sfârșitul fiecărui an, în cazul în care s-a făcut o notificare în temeiul alin. (3), ministerul de resort transmite o scrisoare de notificare în care precizează cantitatea totală de energie electrică sau de încălzire sau răcire din surse regenerabile produsă în timpul anului care urmează să fie supus regulii de distribuție.(5) În scopul calculării ponderilor de energie din surse regenerabile, cantitatea de energie electrică sau de încălzire sau răcire din surse regenerabile notificată în conformitate cu alin. (4) este realocată între statele membre în cauză în conformitate cu regula de distribuție notificată. + Articolul 14(1) În sensul art. 9 alin. (2) și al art. 11 alin. (2) lit. b), unitățile de energie din surse regenerabile rezultate în urma creșterii puterii unei instalații se consideră ca fiind produse de o instalație separată care a fost pusă în funcțiune la data la care a avut loc creșterea puterii.(2) În cazul centralelor electrice acreditate pentru aplicarea sistemului de promovare prin certificate verzi instituit prin Legea nr. 220/2008, republicată, cu modificările și completările ulterioare, orice creștere de putere electrică instalată față de puterea electrică acreditată se consideră ca fiind o instalație separată care a fost pusă în funcțiune la data la care a avut loc creșterea puterii și nu beneficiază de certificate verzi.(3) Data realizării creșterii de putere prevăzută la alin. (2) se stabilește pe bază de documente justificative, iar în lipsa acestora se consideră ziua următoare datei deciziei de acreditare emise de ANRE.(4) Pentru situația prevăzută la alin. (2), energia electrică care beneficiază de certificate verzi se stabilește în baza înregistrărilor grupurilor de măsurare a energiei electrice produse de fiecare etapă/grup din centrala electrică acreditată, citite de către operatorul de rețea la rețeaua căruia este racordată centrala electrică respectivă.(5) Prin excepție de la prevederile alin. (4), în situația unei retehnologizări/înlocuiri a unor echipamente principale componente ale unui grup/etapă din centrală/centrală electrică acreditată, energia electrică care beneficiază de certificate verzi se stabilește proporțional cu raportul dintre puterea electrică acreditată și puterea electrică total instalată a grupului/etapei din centrala electrică/centrala electrică respectivă, conform reglementărilor ANRE. + Articolul 15(1) Autoritățile publice și entitățile emitente, abilitate să emită avize, autorizații, acorduri, certificate și licențe care se aplică centralelor și rețelelor conexe de transport și de distribuție pentru producția de energie electrică, încălzire sau răcire din surse regenerabile, pentru procesul de transformare a biomasei în biocombustibili, biolichide, combustibili din biomasă sau în alte produse energetice, precum și combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică utilizați în transporturi se asigură că emiterea acestora respectă principiul proporționalități și principiul «eficiența energetică înainte de toate». (la 07-11-2025, Alineatul (1) , Articolul 15 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 17. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (2) Procedurile administrative referitoare la autorizare, certificare și acordare de licențe prevăzute la alin. (1) sunt obiective, transparente și proporționale, nu fac discriminare între solicitanți și țin pe deplin seama de particularitățile fiecăreia dintre tehnologiile din domeniul energiei din surse regenerabile.(3) Taxele administrative plătite de consumatori, de urbaniști, de arhitecți, de constructori și de instalatorii și furnizorii de echipamente și de sisteme sunt transparente și stabilite în funcție de costuri.(4) Pentru instalațiile descentralizate și pentru producerea și stocarea energiei din surse regenerabile se stabilesc proceduri de autorizare simplificate, inclusiv printr-o procedură de notificare simplă.(5) Prin personalul propriu sau consultant de specialitate, autoritățile publice și entitățile emitente abilitate să emită avize, autorizații și acorduri definesc toate specificațiile tehnice care trebuie respectate de echipamentele și de sistemele din domeniul energiei din surse regenerabile pentru a putea beneficia de schemele de sprijin și pentru a fi eligibile în cadrul achizițiilor publice. (la 07-11-2025, Alineatul (5) , Articolul 15 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 17. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (6) În cazul în care există oricare dintre următoarele specificații tehnice: standarde armonizate, alte standarde europene, documente de standardizare europeană, stabilite de organismele de standardizare europene, specificațiile tehnice naționale se exprimă în raport cu acestea; se acordă prioritate standardelor armonizate ale căror referințe au fost publicate. (la 07-11-2025, Alineatul (6) , Articolul 15 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 17. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (6^1) În absența acestora, se utilizează alte standarde armonizate și standarde europene, în această ordine. (la 07-11-2025, Articolul 15 , Capitolul I a fost completat de Punctul 18. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (7) Specificațiile tehnice în cauză nu prevăd în ce caz este necesară certificarea echipamentelor și a sistemelor și nu constituie o barieră în calea bunei funcționări a pieței interne.(7^1) Ministerul de resort, în colaborare cu Ministerul Educației și Cercetării, prin programe dedicate la nivel național și parteneriate între instituții aparținând diferitelor state membre, promovează testarea de tehnologii inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile pentru a produce, a partaja și a stoca energie din surse regenerabile prin proiecte-pilot. Aceste proiecte se desfășoară într-un mediu real, pentru o perioadă limitată de timp și includ garanții adecvate pentru a asigura funcționarea în condiții de siguranță a sistemului de energie electrică și pentru a evita impactul disproporționat asupra funcționării pieței interne. (la 07-11-2025, Articolul 15 , Capitolul I a fost completat de Punctul 19. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (7^2) Ministerul de resort asigură, prin programe dedicate la nivel național și parteneriate între instituții aparținând diferitelor state membre, promovarea testării tehnologiilor inovatoare în domeniul gazelor din surse regenerabile, inclusiv hidrogen pentru a produce, a partaja, a stoca gaze din surse regenerabile și hidrogen prin proiecte-pilot într-un mediu real, pentru o perioadă limitată în timp, în conformitate cu dreptul Uniunii Europene aplicabil și însoțite de garanții adecvate, respectiv standarde, norme de siguranță și norme tehnice, pentru a garanta funcționarea în condiții de siguranță a sistemului de hidrogen și pentru a evita impactul disproporționat asupra funcționării pieței interne a gazelor naturale, gazelor din surse regenerabile și a hidrogenului. (la 07-11-2025, Articolul 15 , Capitolul I a fost completat de Punctul 19. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (7^3) Pentru activitățile prevăzute la alin. (7^2), ministerul de resort colaborează cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minieră și Protecție Antiexplozivă - INSEMEX Petroșani, Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat - ISCIR, Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Protecția Mediului, INCDPM, operatori economici și alte instituții de profil, inclusiv universitățile cu activitate specifică în domeniul hidrogenului, prin programe dedicate la nivel național și parteneriate între instituții aparținând diferitelor state membre. (la 07-11-2025, Articolul 15 , Capitolul I a fost completat de Punctul 19. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (7^4) Operatorul de transport și de sistem, operatorii de distribuție și operatorii de rețele de hidrogen elaborează și publică normele tehnice prevăzute la alin. (7^2). În vederea publicării acestor norme, operatorii solicită un aviz prealabil obligatoriu din partea ANRE. (la 07-11-2025, Articolul 15 , Capitolul I a fost completat de Punctul 19. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (8) Autoritățile publice responsabile de proiectarea, construirea și renovarea infrastructurii urbane, a zonelor industriale, comerciale sau rezidențiale și a infrastructurii energetice, inclusiv rețele electrice, de termoficare centralizată și răcire, de gaze naturale și de combustibili alternativi, emit dispoziții care:a) vizează integrarea și utilizarea energiei din surse regenerabile;b) vizează autoconsumul de energie din surse regenerabile și comunitățile de energie din surse regenerabile, precum și utilizarea căldurii și a răcorii reziduale inevitabile.(9) Autoritățile administrației publice locale includ în planurile lor de infrastructură urbană, în special, încălzirea și răcirea din surse regenerabile, acolo unde este cazul, și se consultă cu operatorii de rețea pentru a se ține cont de impactul pe care îl au asupra planurilor operatorilor de dezvoltare a infrastructurii, programele vizând eficiența energetică și participarea activă a cererii, precum și dispozițiile specifice legate de autoconsumul de surse regenerabile și comunitățile de energie din surse regenerabile.(10) Abrogat. (la 07-11-2025, Alineatul (10) , Articolul 15 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 20. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (11) Abrogat. (la 07-11-2025, Alineatul (11) , Articolul 15 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 20. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (12) Abrogat. (la 07-11-2025, Alineatul (12) , Articolul 15 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 20. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (13) Abrogat. (la 07-11-2025, Alineatul (13) , Articolul 15 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 20. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (14) Până la data de 31 decembrie 2026, ministerul de resort, în colaborare cu ANRE, evaluează barierele normative și administrative, adoptă, dacă este cazul, reglementări specifice pentru a îndepărta obstacolele nejustificate privind contractele de achiziție a energiei din surse regenerabile încheiate pe termen lung și promovează utilizarea acestora. În cadrul evaluării se au în vedere și modalitățile de reducere a riscurilor financiare asociate acestora, precum utilizarea garanțiilor pentru credite. (la 07-11-2025, Alineatul (14) , Articolul 15 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 21. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (15) Contractele de achiziție de energie din surse regenerabile nu fac obiectul unor proceduri sau taxe discriminatorii sau disproporționate, iar garanțiile de origine asociate pot fi transferate cumpărătorului de energie din surse regenerabile în conformitate cu prevederile art. 19. (la 07-11-2025, Articolul 15 , Capitolul I a fost completat de Punctul 22. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (16) Ministerul de resort, în colaborare cu ANRE, se asigură că nu există bariere nejustificate pe piețele interne ale hidrogenului în ceea ce privește intrarea pe piață, ieșirea de pe piață, accesul la sistem, comercializarea hidrogenului și operarea sistemului de hidrogen. (la 07-11-2025, Articolul 15 , Capitolul I a fost completat de Punctul 22. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (17) Ministerul de resort descrie politicile și măsurile care promovează optarea pentru contracte de achiziție de energie din surse regenerabile în actualizarea PNIESC și în rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima transmise. În rapoartele intermediare respective ministerul de resort indică, de asemenea, cantitatea de energie din surse regenerabile tranzacționată prin contracte de achiziție de energie din surse regenerabile. (la 07-11-2025, Articolul 15 , Capitolul I a fost completat de Punctul 22. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (18) ANRE monitorizează cantitatea de energie din surse regenerabile tranzacționată prin contracte de achiziție de energie din surse regenerabile și, la solicitarea ministerului de resort, ANRE pune la dispoziție informațiile solicitate relevante în vederea respectării prevederilor alin. (17). (la 07-11-2025, Articolul 15 , Capitolul I a fost completat de Punctul 22. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 15^1(1) Ponderea națională orientativă de energie din surse regenerabile produsă la fața locului sau în apropiere se stabilește în conformitate cu prevederile Legii nr. 372/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare, astfel încât în anul 2030, ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul clădirilor să contribuie la obiectivul Uniunii Europene care reprezintă cel puțin 49% din consumul final de energie din clădiri în anul 2030. (2) Ponderea națională orientativă prevăzută la alin. (1) și ponderea de energie din surse regenerabile preluată din rețea în consumul final de energie în sectorul clădirilor la nivelul anului 2030, precum și informații referitoare la modul în care se intenționează să se realizeze obiectivul menționat la alin. (1) sunt incluse în actualizarea PNIESC, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2023.(3) Ministerul de resort și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației pot contabiliza căldura și răcoarea reziduală în vederea atingerii ponderii naționale orientative stabilite până la o limită de 20%; în cazul în care decid să facă acest lucru, ponderea națională estimată crește cu jumătate din procentajul de căldură și răcoare reziduală luat în calcul în respectiva pondere.(4) Legislația națională specifică din domeniul construcțiilor, precum și schemele de sprijin conțin măsuri care să sprijine creșterea ponderii de utilizare în parcul imobiliar a energiei electrice și a încălzirii și răcirii din surse regenerabile, produsă la fața locului sau în apropiere, precum și a energiei din surse regenerabile preluate din rețea.(5) Măsurile menționate la alin. (4) pot include măsuri naționale referitoare la creșteri substanțiale ale autoconsumului de energie din surse regenerabile, ale comunităților de energie din surse regenerabile, ale stocării locale a energiei, ale reîncărcării inteligente și reîncărcării bidirecționale, ale altor servicii de flexibilitate, cum ar fi consumul dispecerizabil, și în combinație cu îmbunătățiri ale eficienței energetice legate de cogenerare și renovări majore care măresc numărul de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero și de clădiri care depășesc cerințele minime de performanță energetică prevăzute în Legea nr. 372/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(6) Pentru a atinge ponderea orientativă de energie din surse regenerabile prevăzută la alin. (1), prin legislația națională specifică din domeniul construcțiilor și prin reglementările tehnice elaborate în aplicarea acesteia de către autoritatea de reglementare competentă, și, după caz, prin schemele de sprijin, sunt stabilite nivelurile minime de utilizare a energiei din surse regenerabile, produsă la fața locului sau în apropiere, precum și preluată din rețea, utilizată în clădirile noi și în cele existente ce fac obiectul unei renovări majore sau al unei intervenții la sistemele tehnice ale clădirii, dacă acest lucru este fezabil din punct de vedere economic, tehnic și funcțional; nivelurile minime pot fi realizate, printre altele, și prin intermediul încălzirii și răcirii centralizate eficiente. (7) În cazul în care prevederile alin. (6) sunt incompatibile cu natura și obiectivul principal al activităților sistemului de apărare național sau cu materialele utilizate exclusiv în scopuri militare, clădirile existente ale acestuia sunt exceptate de la prevederile alin. (6).(8) Clădirile din proprietatea/administrarea autorităților administrației publice, încălzite și/sau răcite, deținute și ocupate de acestea, respectă prevederile art. 6 din Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 17 din Legea nr. 372/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în ceea ce privește ponderea de utilizare a energiei din surse regenerabile.(9) Obiectivul menționat la alin. (1) poate fi îndeplinit inclusiv prin utilizarea acoperișurilor clădirilor publice sau cu caracter mixt public-privat de către părți terțe pentru instalații care produc energie din surse regenerabile.(10) Autoritățile locale cooperează cu comunitățile de energie din surse regenerabile în sectorul clădirilor, inclusiv în cadrul procesului de achiziții publice.(11) Pentru a atinge ponderea orientativă de energie din surse regenerabile, ministerul de resort și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației promovează utilizarea sistemelor și echipamentelor de încălzire și răcire din surse regenerabile și tehnologiilor inovatoare, respectiv sistemele și echipamentele de încălzire și răcire inteligente bazate pe surse regenerabile care sunt electrificate, completate, după caz, cu gestionarea inteligentă a consumului de energie în clădiri. (12) În sensul alin. (11), se utilizează toate măsurile, instrumentele și stimulentele adecvate, inclusiv etichetele energetice dezvoltate în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1.369 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2017 de stabilire a unui cadru pentru etichetarea energetică și de abrogare a Directivei 2010/30/UE, cu modificările și completările ulterioare, certificatele de performanță energetică stabilite și alte certificate sau standarde relevante elaborate la nivelul Uniunii Europene sau la nivel național; se asigură furnizarea de informații privind soluțiile alternative din surse regenerabile, cu un grad de eficiență ridicat din punct de vedere energetic, precum și privind instrumentele financiare și stimulentele disponibile pentru a promova creșterea ratei de înlocuire a sistemelor vechi de încălzire și trecerea într-o proporție mai mare la soluții bazate pe energie din surse regenerabile. Notă
Conform articolului VI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025, finanțarea necesară schemelor de sprijin prevăzute la art. 15^1 alin. (12) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 163/2022 pentru completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta ordonanță de urgență, se realizează cu încadrare în bugetele aprobate anual, potrivit legii, cu această destinație autorităților/instituțiilor publice implicate. (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 23. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 15^2(1) Până la data de 31 decembrie 2025, ministerul de resort, împreună cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, ANRE, Autoritatea Navală Română, CNTEE Transelectrica - S.A., Ministerul Apărării Naționale și operatorii de distribuție concesionari și autoritățile publice locale efectuează o cartografiere coordonată pentru implementarea energiei din surse regenerabile pe teritoriul României, cu scopul de a identifica potențialul intern și zonele de pe suprafața terestră, subterană, marină sau apele interioare disponibile necesare pentru crearea de centrale producătoare de energie din surse regenerabile, precum și a infrastructurii aferente, cum ar fi rețelele și instalațiile de stocare, inclusiv stocarea termică, care sunt necesare pentru a acoperi cel puțin contribuțiile naționale la obiectivul privind energia din surse regenerabile pentru anul 2030. (2) În acest scop autoritățile competente pot utiliza sau se pot baza pe documente sau planuri existente de amenajare a teritoriului, planurile urbanistice generale, inclusiv pe planurile de amenajare a spațiului maritim, studii și cercetări existente.(3) Autoritatea Aeronautică Civilă Română, administratorii aerodromurilor civile certificate și ROMATSA pun la dispoziția ministerului de resort informațiile aeronautice care să faciliteze identificarea zonelor de suprafață terestră, subterană, marină sau apele interioare disponibile necesare pentru crearea de centrale producătoare de energie din surse regenerabile, precum și a infrastructurii aferente, cu respectarea obiectivului de a asigura siguranța și securitatea aviației și fără a aduce atingere suveranității depline și exclusive asupra spațiului aerian național, precum și reglementărilor specifice referitoare la apărare, ordine și securitate națională.(4) Secretariatul General al Guvernului asigură coordonarea între toate autoritățile și entitățile naționale și locale relevante, în ceea ce privește cartografierea zonelor necesare. (5) Zonele prevăzute la alin. (1) sunt stabilite proporțional cu traiectoriile estimate și cu capacitatea instalată totală planificată pentru fiecare tehnologie în domeniul energiei din surse regenerabile, stabilite în actualizarea PNIESC luând în considerare centralele existente producătoare de energie din surse regenerabile și mecanismele de cooperare aferente zonelor respective.(6) În scopul identificării zonelor menționate la alin. (1) se iau în considerare, în special: a) disponibilitatea energiei din surse regenerabile și potențialul de producere a energiei din surse regenerabile al diferitelor tipuri de tehnologii în zonele de pe suprafața terestră, subterană, marină sau apele interioare;b) cererea de energie preconizată, ținând seama de flexibilitatea potențială a consumului dispecerizabil și de câștigurile preconizate în materie de eficiență energetică și de integrarea sistemului energetic;c) disponibilitatea infrastructurilor energetice, inclusiv a rețelelor, a capacității de stocare și a altor instrumente de flexibilitate relevante, sau potențialul de a crea sau de a moderniza o astfel de infrastructură de rețea și capacitate de stocare.(7) Autoritățile administrației publice locale favorizează utilizările multiple ale zonelor menționate la alin. (1), proiectele privind energia din surse regenerabile trebuind să fie compatibile cu utilizările preexistente ale zonelor respective.(8) Autoritățile prevăzute la alin. (1) revizuiesc periodic și, atunci când este necesar, actualizează zonele menționate la același alineat, în special în contextul actualizării PNIESC. (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 23. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 15^3(1) Până la data de 31 decembrie 2026, planul sau planurile prin care se desemnează ca subcategorie a zonelor menționate la art. 15^2 alin. (1) zone pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile pentru unul sau mai multe tipuri de surse regenerabile de energie se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului de resort. (2) În elaborarea planurilor prevăzute la alin. (1) instalațiile de ardere pe bază de biomasă și hidrocentralele pot fi excluse. (3) În planurile prevăzute la alin. (1): a) se desemnează zone terestre, de ape continentale și maritime suficient de omogene, în care nu se preconizează că implementarea unui anumit tip sau a unor anumite tipuri de surse regenerabile de energie va avea un impact semnificativ asupra mediului, în considerarea particularităților zonei selectate, și se acordă prioritate suprafețelor artificiale și construite, cum ar fi acoperișurile și părțile din fațadele clădirilor, acolo unde reglementările urbanistice o permit și unde este fezabil tehnic, infrastructura de transport și împrejurimile sale directe, zonele de parcare, fermele, depozitele de deșeuri, siturile industriale, minele, corpurile de apă interioare artificiale, lacurile sau rezervoarele artificiale și, după caz, stațiile de tratare a apelor urbane reziduale, precum și a fostelor situri industriale decontaminate, terenurilor degradate care nu pot fi utilizate pentru agricultură și care nu sunt deservite de infrastructura de îmbunătățiri funciare, identificate conform prevederilor legale aplicabile acestor terenuri; b) se exclud siturile Natura 2000 și zonele desemnate în cadrul sistemelor naționale de protecție pentru conservarea naturii și a biodiversității, principalele rute de migrație a speciilor, precum și alte zone identificate pe baza hărților de sensibilitate și a instrumentelor prevăzute la lit. c), monumentele istorice, zonele de protecție a monumentelor istorice și zonele construite protejate, cu excepția suprafețelor artificiale și construite situate în zonele respective, cum ar fi acoperișurile care nu se află în imobile monument istoric, zone de protecție ale monumentelor istorice și zonele construite protejate, zonele de parcare sau infrastructura de transport; c) se utilizează toate instrumentele și seturile de date adecvate și proporționale pentru identificarea zonelor în care centralele producătoare de energie din surse regenerabile nu ar avea niciun impact semnificativ asupra mediului și asupra patrimoniului construit, inclusiv cartografierea zonelor sensibile de floră și faună sălbatică, ținând cont de datele disponibile în contextul dezvoltării unei rețele Natura 2000 coerente în ceea ce privește tipurile de habitate naturale și speciile de interes comunitar reglementate prin legislația în vigoare.(4) Autoritățile cu competențe în acordarea de autorizații stabilesc norme adecvate pentru zonele pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile în ceea ce privește măsurile de atenuare efective care trebuie adoptate pentru instalarea centralelor producătoare de energie din surse regenerabile și a stocării energiei în același amplasament, precum și pentru activele necesare pentru racordarea unor astfel de centrale și stocări la rețea, cu scopul de a evita sau, dacă nu este posibil, de a reduce în mod semnificativ impactul negativ asupra mediului care poate apărea, asigurându-se, după caz, că măsurile de atenuare adecvate sunt aplicate în mod proporțional și în timp util pentru a asigura respectarea obligațiilor prevăzute la art. 28 alin. (1)-(11), art. 31, art. 33 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 21 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, pentru a evita deteriorarea și a obține o stare ecologică bună sau un potențial ecologic bun.(5) Normele prevăzute la alin. (4) sunt orientate către particularitățile fiecărei zone pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile identificate, către tipul sau tipurile de tehnologie din domeniul energiei din surse regenerabile care urmează să fie implementate în fiecare zonă și către impactul identificat asupra mediului. (6) Respectarea normelor menționate la alin. (4) și punerea în aplicare a măsurilor de atenuare adecvate de către proiectele individuale conduc la prezumția că proiectele nu încalcă dispozițiile respective, fără a aduce atingere art. 16^1 alin. (9)-(21).(7) În cazul în care noile măsuri de atenuare menite să prevină pe cât posibil uciderea sau perturbarea speciilor protejate, în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, sau orice alt impact asupra mediului nu au fost testate pe scară largă în ceea ce privește eficacitatea lor, autoritățile competente pot permite utilizarea lor pentru unul sau mai multe proiecte-pilot pentru o perioadă determinată, cu condiția ca eficacitatea acestor măsuri să fie monitorizată îndeaproape și să fie luate imediat măsuri adecvate, în cazul în care respectivele măsuri de atenuare nu se dovedesc a fi eficace. (8) În cadrul planurilor de desemnare a zonelor pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile menționate la alin. (1) sunt prezentate rezultatele evaluărilor efectuate pentru identificarea fiecărei zone pretabile accelerării proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile desemnate pe baza criteriilor stabilite și pentru identificarea măsurilor de atenuare adecvate. (9) Înainte de adoptare, planurile de desemnare a zonelor de accelerare a proiectelor privind energia din surse regenerabile sunt supuse unei evaluări de mediu în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, cu modificările ulterioare, și, dacă sunt susceptibile de a avea un impact semnificativ asupra siturilor Natura 2000, sunt supuse evaluării adecvate în temeiul prevederilor art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.(10) Zonele pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile stabilite în planurile menționate la alin. (1) sunt dimensionate luând în considerare particularitățile și cerințele tipului sau tipurilor de tehnologie pentru care se instituie zone pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile, iar dimensiunea combinată a respectivelor zone să fie semnificativă și să contribuie la realizarea obiectivelor stabilite. (11) Planurile care desemnează zone pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile se publică și se revizuiesc periodic, după caz, în special în contextul actualizării PNIESC.(12) Autoritățile prevăzute la art. 15^2 alin. (1) stabilesc drept zone pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile zone specifice care au fost deja desemnate drept zone adecvate pentru o implementare accelerată a uneia sau mai multor tipuri de tehnologie din domeniul energiei din surse regenerabile, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoare condiții: a) astfel de zone se află în afara siturilor Natura 2000, a zonelor desemnate prin legislația în vigoare pentru conservarea naturii și a biodiversității și a rutelor identificate de migrație a păsărilor, a monumentelor istorice, zonelor de protecție a monumentelor istorice și a zonelor construite protejate; b) planurile de identificare a unor astfel de zone au fost supuse unei evaluări strategice de mediu în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, cu modificările ulterioare, și, după caz, unei evaluări în baza art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare; c) proiectele situate în astfel de zone pun în aplicare norme și măsuri adecvate și proporționale pentru a remedia impactul negativ asupra mediului care ar putea apărea.(13) Autoritățile publice și entitățile emitente, abilitate să emită avize, autorizații, acorduri, certificate și licențe pe întreg lanțul de autorizare a proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile aplică procedurile de acordare a autorizațiilor, cu respectarea termenelor menționate la art. 16^1, proiectelor individuale din zonele pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile. (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 23. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 15^4(1) În procesul de elaborare a planului/planurilor de desemnare a zonelor pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile menționate la art. 15^3 alin. (1) se asigură participarea publicului, în special a publicului afectat sau care ar putea fi afectat de desemnarea acestor tipuri de zone, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.076/2004, cu modificările ulterioare.(2) Autoritățile administrației publice locale promovează acceptarea publică a proiectelor privind energia din surse regenerabile prin participarea directă și indirectă a comunităților locale la proiectele respective. (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 23. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 15^5(1) Desemnarea unor zone de infrastructură dedicate pentru dezvoltarea proiectelor de rețea și de stocare care sunt necesare pentru integrarea energiei din surse regenerabile în sistemul de energie electrică, luând în considerare și planul/planurile prevăzut/prevăzute la art. 15^3 alin. (1), se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului de resort, în colaborare cu CNTEE Transelectrica - S.A. și cu operatorii de distribuție concesionari; zonele desemnate respectă prevederile avizului de mediu aferent planului/planurilor, astfel încât dezvoltarea proiectelor are impact redus asupra mediului sau un astfel de impact poate fi atenuat în mod corespunzător sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil, compensat. (2) Scopul desemnării unor astfel de zone este de a sprijini și completa zonele pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile. Aceste planuri trebuie: a) pentru proiectele de rețea, să evite siturile Natura 2000 și celelalte categorii de arii naturale protejate desemnate prin legislația în vigoare, precum și monumente istorice și zone construite protejate, cu excepția cazului în care nu există alternative proporționale pentru implementarea lor, ținând cont de obiectivele de conservare ale sitului; b) pentru proiectele de stocare, să excludă siturile Natura 2000 și celelalte categorii de arii naturale protejate desemnate prin legislația în vigoare;c) să asigure sinergii cu desemnarea zonelor pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile; d) să facă obiectul unei evaluări de mediu în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004, cu modificările ulterioare, și, după caz, al unei evaluări în temeiul prevederilor art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare; și e) să stabilească norme adecvate și proporționale, inclusiv cu privire la măsurile proporționale de atenuare care urmează să fie adoptate pentru dezvoltarea proiectelor de rețea și de stocare, cu scopul de a evita efectele negative asupra mediului care pot apărea sau, dacă nu este posibil ca asemenea efecte să fie evitate, de a le reduce în mod semnificativ.(3) Prin derogare de la art. 7 alin. (1), art. 9 alin. (2), pct. 20 din anexa nr. 1 și pct. 3 lit. b) din anexa nr. 2 a Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, și prin derogare de la art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, în cazul proiectelor de importanță națională în domeniul energiei electrice, inclusiv în cazul în care acest lucru este necesar pentru accelerarea implementării energiei din surse regenerabile în vederea realizării obiectivelor privind clima și energia din surse regenerabile, proiectele de rețea și de stocare necesare pentru integrarea energiei din surse regenerabile în sistemul de energie electrică pot fi exceptate de la evaluarea impactului asupra mediului, în temeiul prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 292/2018, de la o evaluare a implicațiilor acestora pentru siturile Natura 2000, în temeiul prevederilor art. 28 și 33 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, cu condiția ca proiectul respectiv să fie situat într-o zonă de infrastructură dedicată desemnată în conformitate cu alin. (1) și să respecte normele stabilite, inclusiv măsurile proporționale de atenuare care urmează să fie adoptate, în conformitate cu alin. (2).(4) Derogarea prevăzută la alin. (3) poate fi acordată și în cazul zonelor de infrastructură desemnate după data de 20 noiembrie 2025, dar nu mai târziu de 20 noiembrie 2026, în cazul în care acestea au făcut obiectul unei evaluări de mediu în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004, cu modificările ulterioare. (5) Derogarea de la alin. (3) nu se aplică proiectelor care ar putea avea efecte semnificative asupra mediului într-un alt stat membru sau în cazul în care un stat membru care ar putea fi afectat în mod semnificativ solicită acest lucru, astfel cum se prevede în Legea nr. 292/2018.(6) În aplicarea prevederilor alin. (4), Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor elaborează și aprobă, prin ordin al ministrului mediului, apelor și pădurilor, o procedură de examinare a proiectelor care sunt situate în zone de infrastructură dedicate. O astfel de procedură de examinare se bazează pe datele existente obținute în cadrul evaluării de mediu, efectuată în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004, cu modificările ulterioare. (7) În cadrul procedurii de examinare Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor poate cere solicitantului să furnizeze informații suplimentare disponibile.(8) Procedura de examinare menționată la alin. (6) trebuie finalizată în termen de 30 de zile de la aprobarea planului/planurilor de desemnare a unor zone de infrastructură dedicate pentru dezvoltarea proiectelor de rețea și de stocare care sunt necesare pentru integrarea energiei din surse regenerabile în sistemul de energie electrică. (9) Autoritățile competente prevăzute la alin. (1) pot excepta proiectele de rețea și de stocare, în temeiul prevederilor alin. (3)-(5), de la evaluările menționate la alin. (3), ca urmare a efectuării procedurii de examinare menționate la alin. (6) de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.(10) Scopul procedurii de examinare menționate la alin. (6) este de a identifica dacă este foarte probabil ca vreunul dintre proiecte să genereze efecte negative neprevăzute semnificative, având în vedere sensibilitatea ecologică a zonei geografice în care sunt situate, care nu au fost identificate în timpul evaluării de mediu a planurilor de desemnare a zonelor de infrastructură dedicate, efectuate în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004, cu modificările ulterioare, și, după caz, al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.(11) În cazul în care procedura de examinare concluzionează că este foarte probabil ca un proiect să genereze efecte negative neprevăzute semnificative, astfel cum se menționează la alin. (10), Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, pe baza datelor existente, aplică măsuri de atenuare adecvate și proporționale pentru a aborda respectivele efecte.(12) În cazul în care nu este posibil să fie aplicate astfel de măsuri de atenuare, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor aplică entității care dezvoltă proiectul măsuri compensatorii adecvate pentru a contracara efectele respective, care, dacă nu sunt disponibile alte măsuri compensatorii proporționale, pot lua forma unei compensații financiare pentru programele de protecție a speciilor, cu scopul de a asigura sau a îmbunătăți starea de conservare a celor afectate.(13) În cazul în care integrarea energiei din surse regenerabile în sistemul de energie electrică necesită un proiect pentru a consolida infrastructura de rețea în zonele de infrastructură dedicate sau în afara acestora, iar un astfel de proiect face obiectul unei proceduri de examinare desfășurate în temeiul prevederilor alin. (6)-(10), al unei analize a necesității de a supune proiectul unei evaluări a impactului asupra mediului sau al unei evaluări a impactului asupra mediului în temeiul prevederilor art. 9 din Legea nr. 292/2018, o astfel de procedură de examinare, de analiză sau de evaluare a impactului asupra mediului se limitează la efectele potențiale care rezultă din modificare sau din extindere în comparație cu infrastructura de rețea originală. (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 23. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 16(1) Procedurile de acordare a autorizațiilor vizează toate autorizațiile administrative relevante pentru construirea, retehnologizarea și exploatarea centralelor producătoare de energie din surse regenerabile, inclusiv cele care combină diferite surse regenerabile de energie, pompele de căldură și stocarea energiei în același amplasament, inclusiv instalațiile de producere a energiei electrice și termice, precum și activele necesare pentru conectarea unor astfel de centrale, pompe de căldură și stocări la rețea și pentru integrarea energiei din surse regenerabile în rețelele de încălzire și de răcire, inclusiv autorizațiile de racordare la rețea și, atunci când sunt necesare, evaluările de impact asupra mediului. (2) Procedura de acordare a autorizațiilor cuprinde toate etapele administrative, de la confirmarea caracterului complet al cererii de acordare a autorizației în conformitate cu alin. (3) și (4), până la notificarea deciziei finale privind rezultatul procedurii de acordare a autorizației de către autoritatea competentă relevantă.(3) În termen de 30 de zile de la primirea unei cereri de acordare a unei autorizații, în cazul centralelor producătoare de energie din surse regenerabile amplasate în zone pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile, și de 45 de zile, în cazul centralelor producătoare de energie din surse regenerabile amplasate în afara zonelor pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile, autoritățile administrației publice locale implicate în procesul de autorizare confirmă caracterul complet al cererii sau, în cazul în care un solicitant nu a transmis toate informațiile necesare pentru prelucrarea cererii, acestea cer solicitantului să depună o cerere completă, fără întârzieri nejustificate. În sensul prezentei ordonanțe de urgență, data confirmării caracterului complet al cererii de către autoritățile administrației publice locale implicate în procesul de autorizare reprezintă începutul procedurii de acordare a autorizațiilor.(4) Oficiul pentru Licență Industrială - Punctul de contact unic electronic - asistă solicitantul pe întreg parcursul procedurii administrative de solicitare și de acordare a autorizațiilor. Solicitantul nu este nevoit să contacteze decât un singur punct de contact pe durata întregii proceduri. Punctul de contact unic electronic asistă solicitantul pe tot parcursul procedurii administrative de depunere a cererilor de acordare a autorizației, inclusiv în etapele privind protecția mediului, în mod transparent, până în momentul emiterii uneia sau mai multor decizii la finalul procedurii de acordare a autorizației, furnizează solicitantului toate informațiile necesare și implică, atunci când este cazul, și alte autorități. (5) În vederea îndeplinirii atribuțiilor prevăzute la art. 10 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 140/2022 privind licența industrială unică, aprobată cu modificări prin Legea nr. 98/2023, cu modificările și completările ulterioare, Oficiul pentru Licență Industrială prin Punctul de contact unic electronic se asigură că autoritățile competente pun în aplicare termenele pentru procedurile de acordare a autorizațiilor stabilite prin prezenta ordonanță de urgență. (6) Solicitanții pot depune documentele relevante și în format digital. (7) În vederea aplicării alin. (6), până la data de 21 noiembrie 2025, autoritățile competente se asigură că toate procedurile de acordare a autorizațiilor pot fi efectuate în format electronic.(8) Prin Punctul de contact unic electronic este pus la dispoziție un serviciu public de informare, consiliere tehnică și sprijin pentru dezvoltatorii de centrale producătoare de energie din surse regenerabile și informațiile respective sunt publicate online, abordând, de asemenea, în mod distinct, proiectele privind energia regenerabilă de mici dimensiuni, proiectele prosumatorilor de energie din surse regenerabile și comunitățile de energie din surse regenerabile.(9) Informațiile disponibile online indică punctul de contact relevant pentru cererea în cauză.(10) Autoritățile competente asigură accesul solicitanților și publicului larg la proceduri simple pentru soluționarea litigiilor privind procedura de acordare a autorizațiilor, precum și a autorizațiilor de construire și de exploatare a centralelor producătoare de energie din surse regenerabile, inclusiv, atunci când este cazul, la mecanisme alternative de soluționare a litigiilor.(11) În contextul unui proiect de dezvoltare a unei centrale producătoare de energie din surse regenerabile, al racordării centralei respective la rețea și al activelor necesare pentru a dezvolta rețelele de infrastructură energetică necesare pentru a integra energia din surse regenerabile în sistem, modalitățile de atac administrative și judiciare, inclusiv cele legate de aspectele de mediu, fac obiectul celei mai rapide proceduri administrative și judiciare disponibile la nivelul național, regional și local relevant.(12) Autoritățile publice responsabile prevăzute la art. 24^3 din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările și completările ulterioare, asigură în bugetele proprii resursele necesare pentru a facilita procedura de obținere a autorizațiilor, pentru a asigura personal calificat, pentru perfecționarea și recalificarea acestuia în conformitate cu capacitatea instalată planificată de producere a căldurii și răcorii din surse regenerabile prevăzută în actualizarea PNIESC.(13) Cu excepția cazului în care coincide cu alte etape administrative ale procedurii de acordare a autorizațiilor, durata procedurii de acordare a autorizațiilor nu include: a) perioada în care centralele producătoare de energie din surse regenerabile sunt în curs de construcție sau în proces de retehnologizare; b) perioada în care infrastructura de rețea necesară aferentă centralelor producătoare de energie din surse regenerabile este în construcție sau în retehnologizare;c) perioada de racordare la rețea a centralelor producătoare de energie din surse regenerabile;d) perioada corespunzătoare etapelor administrative necesare pentru modernizările semnificative ale rețelei de care este nevoie pentru a asigura stabilitatea, fiabilitatea și siguranța rețelei; e) termenele aferente oricăror căi de atac judiciare, măsuri reparatorii și alte proceduri în fața unei instanțe judecătorești; f) termenele aferente mecanismelor alternative de soluționare a litigiilor, inclusiv procedurilor de formulare a plângerilor și căilor de atac și măsurilor reparatorii extrajudiciare.(14) Deciziile rezultate din procedurile de acordare a autorizațiilor sunt puse la dispoziția publicului în conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată, cu modificările ulterioare. (la 07-11-2025, Articolul 16 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 24. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 16^1(1) În zonele pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile, procedura de acordare a autorizațiilor menționată la art. 16 alin. (1) și (2):a) nu depășește 12 luni pentru proiectele privind energia din surse regenerabile;b) nu depășește doi ani pentru proiectele privind energia din surse regenerabile offshore;c) nu depășește 6 luni pentru proiectele privind energia din surse regenerabile, localizate pe terenurile aflate în proprietatea statului care sunt administrate de Agenția Domeniilor Statului (ADS).(2) În cazul unor circumstanțe excepționale termenele prevăzute la alin. (1) pot fi prelungite o singură dată, cu cel mult șase luni, printr-o decizie motivată emisă de autoritatea competentă. Decizia de prelungire trebuie să specifice în mod clar circumstanțele excepționale care justifică prelungirea, să fie susținută prin documente oficiale și să includă motivele obiective care au condus la această măsură, precum și impactul asupra termenului inițial. (3) În zonele pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile, procedura de acordare a autorizațiilor, inclusiv racordarea la rețea:a) nu depășește șase luni pentru retehnologizarea centralelor producătoare de energie din surse regenerabile care duce la o creștere a capacității centralei producătoare de energie din surse regenerabile cu peste 15%; b) nu depășește șase luni pentru instalațiile noi cu o capacitate electrică mai mică de 150 kW;c) nu depășește șase luni pentru instalațiile de stocare a energiei în același amplasament, inclusiv instalațiile de energie electrică și termică;d) nu depășește 12 luni pentru proiectele privind energia din surse regenerabile offshore. (4) Atunci când se justifică în mod corespunzător din motive legate de circumstanțe excepționale, din motive imperative de siguranță, când proiectul de retehnologizare are un impact substanțial asupra rețelei sau asupra puterii dimensiunii sau performanței inițiale a instalației, termenele de șase luni prevăzute la alin. (3) lit. a)-c) pot fi prelungite cu cel mult trei luni, iar termenul de 12 luni prevăzut la alin. (3) lit. d) poate fi prelungit cu cel mult șase luni. (5) Autoritățile publice și entitățile emitente, abilitate să emită avize, autorizații, acorduri, certificate și licențe, informează dezvoltatorul de proiect în mod clar cu privire la circumstanțele extraordinare care justifică o prelungire în sensul prevăzut la alin. (2) sau în sensul prevăzut la alin. (4).(6) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (9)-(21), prin derogare de la dispozițiile art. 9 alin. (2) și de la anexa nr. 2, pct. 3 lit. a), b), d), h), i) și pct. 6 lit. c) din Legea nr. 292/2018, individual sau în corelare cu pct. 13 lit. a) din aceeași anexă la respectiva lege, în ceea ce privește proiectele privind energia din surse regenerabile, noile cereri de acordare a autorizației pentru centrale producătoare de energie din surse regenerabile, inclusiv centrale care combină diferite tipuri de tehnologie în domeniul energiei din surse regenerabile și retehnologizarea centralelor producătoare de energie din surse regenerabile, în zonele desemnate ca zone pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile pentru tehnologia relevantă și stocarea în același amplasament, precum și racordarea unor astfel de centrale și instalații de stocare la rețea pot fi exceptate de la obligația de a efectua o evaluare specifică a impactului asupra mediului în temeiul prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 292/2018, cu condiția ca respectivele proiecte să respecte art. 15^3 alin. (4).(7) Derogarea prevăzută la alin. (6) nu se aplică proiectelor care ar putea avea efecte semnificative asupra mediului într-un alt stat membru sau în cazul în care un stat membru care ar putea fi afectat în mod semnificativ solicită acest lucru, astfel cum se prevede la art. 17 din Legea nr. 292/2018. (8) Prin derogare de la art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, proiectele privind energia din surse regenerabile menționate la alin. (1) nu fac obiectul unei evaluări a efectelor lor asupra siturilor Natura 2000, cu condiția ca respectivele proiecte privind energia din surse regenerabile să respecte normele și măsurile stabilite în conformitate cu art. 15^3 alin. (4).(9) Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor efectuează o procedură de examinare a cererilor menționate la alin. (6). (10) Procedura de examinare prevăzută la alin. (9):a) are scopul de a identifica dacă este foarte probabil ca vreunul dintre proiectele privind energia din surse regenerabile să genereze efecte negative neprevăzute semnificative, având în vedere sensibilitatea ecologică a zonei geografice în care sunt situate, care nu au fost identificate în timpul evaluării de mediu a planurilor de desemnare a zonelor pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile menționate la art. 15^3 alin. (1), efectuate în temeiul Legii nr. 292/2018, și, după caz, al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare;b) urmărește să identifice dacă vreunul dintre aceste proiecte privind energia din surse regenerabile intră în domeniul de aplicare a art. 17 din Legea nr. 292/2018, din cauza probabilității ca acesta să genereze efecte semnificative asupra mediului într-un alt stat membru sau ca urmare a solicitării unui stat membru care ar putea fi afectat în mod semnificativ.(11) În scopul procedurii de examinare menționată la alin. (9):a) dezvoltatorul de proiect furnizează Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor informații cu privire la caracteristicile proiectului de energie din surse regenerabile, la conformitatea acestuia cu normele și măsurile identificate în temeiul prevederilor art. 15^3 alin. (4), pentru zona pretabilă accelerării proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile specifică, la eventualele măsuri suplimentare adoptate de către dezvoltatorul de proiect și la modul în care măsurile respective abordează impactul asupra mediului; b) Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor poate solicita dezvoltatorului de proiect să furnizeze informații suplimentare disponibile. (12) Procedura de examinare referitoare la cereri de acordare a autorizațiilor pentru centrale noi producătoare de energie din surse regenerabile se finalizează în termen de 45 de zile de la data depunerii informațiilor suficiente necesare în acest scop. (13) Prin excepție de la prevederile alin. (12), în cazul cererilor pentru instalații cu o capacitate electrică mai mică de 150 kW și al cererilor noi de retehnologizare a centralelor producătoare de energie din surse regenerabile, procedura de examinare se finalizează în termen de 30 de zile.(14) În urma procedurii de examinare, autoritățile competente de mediu autorizează cererile menționate alin. (6) fără obținerea unui nou act de reglementare de la autoritatea competentă pentru protecția mediului. (15) Prin excepție de la prevederile alin. (14), autoritatea competentă pentru protecția mediului poate adopta o decizie administrativă, invocând motive corespunzătoare pe baza unor dovezi clare, prin care decide că proiectul este foarte probabil să aibă efecte negative neprevăzute semnificative, având în vedere sensibilitatea ecologică a zonei geografice în care este situat, care nu pot fi atenuate prin măsurile identificate în planurile de desemnare a zonelor pretabile accelerării proiectelor sau propuse de dezvoltatorul de proiect. (16) Autoritatea competentă pentru protecția mediului pune la dispoziția publicului deciziile administrative, inclusiv cea menționată la alin. (15). (17) În sensul alin. (15), astfel de proiecte privind energia din surse regenerabile fac obiectul unei evaluări a impactului asupra mediului în temeiul Legii nr. 292/2018 și, dacă este cazul, al unei evaluări în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, care se efectuează în termen de șase luni de la decizia administrativă care identifică probabilitatea ridicată a unor efecte negative neprevăzute semnificative. (18) Termenul prevăzut la alin. (17) poate fi prelungit cu cel mult șase luni, dacă acest lucru este justificat în mod corespunzător din motive legate de circumstanțe excepționale. (19) În cazul unor circumstanțe justificate, inclusiv în cazul în care este necesar pentru a accelera implementarea energiei din surse regenerabile în vederea realizării obiectivelor în materie de climă și energie din surse regenerabile, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor poate excepta proiectele eoliene și solare fotovoltaice de la astfel de evaluări. (20) În cazul în care Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor exceptează proiectele eoliene și solare fotovoltaice de la evaluările respective, operatorul trebuie să adopte măsuri proporționale de atenuare sau, dacă astfel de măsuri de atenuare nu sunt disponibile, măsuri compensatorii, care, în cazul în care alte măsuri compensatorii proporționale nu sunt disponibile, pot lua forma unei compensații monetare, pentru a aborda orice efecte negative. (21) În cazul în care aceste efecte negative au un impact asupra protecției speciilor, în temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, operatorul plătește o compensație financiară pentru programele de protecție a speciilor pe durata de funcționare a centralei producătoare de energie din surse regenerabile, pentru a asigura sau a îmbunătăți starea de conservare a speciilor afectate.(22) În procedura de acordare a autorizațiilor menționată la alin. (1)-(4), lipsa unui răspuns din partea autorităților competente relevante în termenul stabilit de legislație, etapele administrative privind obținerea de avize, acorduri și altele asemenea, etapele intermediare specifice sunt considerate a fi aprobate tacit în condițiile prevăzute la art. 6-8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 486/2003, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția cazului în care proiectul privind energia din surse regenerabile specific face obiectul unei evaluări a impactului asupra mediului în temeiul prevederilor alin. (14)-(21).(23) Prevederile alin. (22) nu se aplică deciziilor finale privind rezultatul procedurii de acordare a autorizației, care trebuie să fie explicite. (24) Autoritățile publice cu competențe în procedurile de autorizare pun la dispoziția publicului toate deciziile în sensul alin. (22) și (23). (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 25. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 16^2(1) Procedura de acordare a autorizațiilor menționate la art. 16 alin. (1) și (2): a) nu depășește doi ani pentru proiectele privind energia din surse regenerabile situate în afara zonelor pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile onshore;b) nu depășește trei ani pentru proiectele privind energia din surse regenerabile situate în afara zonelor pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile offshore.(2) Termenele prevăzute la alin. (1) pot fi prelungite cu cel mult șase luni, dacă acest lucru este justificat în mod corespunzător din motive legate de circumstanțe excepționale, inclusiv atunci când acestea necesită perioade prelungite în scopul unei evaluări în temeiul Legii nr. 292/2018 sau al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare. (3) Autoritățile publice și entitățile emitente, abilitate să emită avize, autorizații, acorduri, certificate și licențe, informează dezvoltatorul de proiect cu privire la circumstanțele extraordinare care justifică o prelungire în sensul alin. (2).(4) În cazul în care este necesară o evaluare a impactului asupra mediului în temeiul Legii nr. 292/2018 sau al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, după caz, aceasta se efectuează în cadrul unei proceduri unice care combină toate evaluările relevante pentru un anumit proiect privind energia din surse regenerabile. În cazul în care este necesară o astfel de evaluare a impactului asupra mediului, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, ținând seama de informațiile furnizate de dezvoltatorul de proiect, emite un îndrumar privind domeniul de aplicare și nivelul de detaliu al informațiilor care trebuie incluse de dezvoltatorul de proiect în raportul de evaluare a impactului asupra mediului, al cărui domeniu de aplicare nu se extinde ulterior. (5) În cazul în care un proiect privind energia din surse regenerabile a adoptat măsuri necesare de atenuare, eventuala ucidere sau perturbare a speciilor protejate în temeiul prevederilor art. 31 și 33 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, nu este considerată a fi deliberată.(6) În cazul în care noile măsuri de atenuare menite să prevină pe cât posibil uciderea sau perturbarea speciilor protejate în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, sau orice alt impact asupra mediului nu au fost testate pe scară largă în ceea ce privește eficacitatea lor, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor poate permite utilizarea lor pentru unul sau mai multe proiecte-pilot pentru o perioadă determinată, cu condiția ca eficacitatea acestor măsuri de atenuare să fie monitorizată îndeaproape și să fie luate imediat măsuri adecvate, în cazul în care respectivele măsuri de atenuare nu se dovedesc a fi eficace. (7) Procedura de acordare a autorizațiilor pentru retehnologizarea centralelor producătoare de energie din surse regenerabile care duce la o creștere a capacității centralei producătoare de energie din surse regenerabile cu peste 15% situate în afara zonelor pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile:a) nu depășește 12 luni, inclusiv în privința evaluărilor de mediu, în cazul instalațiilor noi cu o capacitate electrică mai mică de 150 kW și pentru stocarea energiei în același amplasament, precum și pentru racordarea unor astfel de centrale, instalații și stocări la rețea;b) nu depășește doi ani, inclusiv în privința evaluărilor de mediu, în cazul proiectelor privind energia din surse regenerabile offshore.(8) Termenele menționate la alin. (7) pot fi prelungite cu cel mult trei luni, dacă acest lucru este justificat în mod corespunzător din motive legate de circumstanțe excepționale. (9) Autoritățile publice și entitățile emitente, abilitate să emită avize, autorizații, acorduri, certificate și licențe, informează dezvoltatorul de proiect cu privire la circumstanțele extraordinare care justifică o prelungire în sensul alin. (8). (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 25. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 16^3(1) În cazul în care înlocuirea echipamentelor din cadrul unei centrale producătoare de energie din surse regenerabile nu duce la o creștere a capacității centralei producătoare de energie din surse regenerabile cu peste 15% și fără a aduce atingere oricărei evaluări a impactului potențial asupra mediului impusă în temeiul prevederilor alin. (2), procedurile de acordare/modificare a autorizațiilor pentru racordarea la rețeaua de transport sau de distribuție nu depășesc o durată de trei luni de la introducerea cererii adresate operatorului de rețea relevant, cu excepția cazului în care există preocupări justificate în materie de siguranță sau există o incompatibilitate tehnică a componentelor sistemului.(2) În cazul în care retehnologizarea unei centrale producătoare de energie din surse regenerabile face obiectul procedurii de examinare prevăzută la art. 16^1 alin. (9)-(13), al unei analize a necesității de a supune proiectul unei proceduri de evaluare a impactului asupra mediului sau unei evaluări a impactului asupra mediului în temeiul prevederilor art. 9 din Legea nr. 292/2018, o astfel de procedură de examinare, de analiză sau de evaluare a impactului asupra mediului se limitează la efectele potențiale care rezultă din modificare sau din extindere în comparație cu proiectul inițial.(3) În cazul în care retehnologizarea instalațiilor solare nu implică utilizarea unui spațiu suplimentar și respectă măsurile aplicabile de atenuare a impactului asupra mediului stabilite pentru instalația inițială, proiectul este exceptat de la realizarea procedurii de examinare prevăzută la art. 16^1 alin. (9)-(13), de la realizarea unei analize a necesității de a supune proiectul unei proceduri de evaluare a impactului asupra mediului sau de la realizarea unei evaluări a impactului asupra mediului în temeiul prevederilor art. 9 din Legea nr. 292/2018. (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 25. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 16^4(1) Procedura de acordare a autorizațiilor menționată la art. 16 alin. (1) și (2) pentru instalarea de echipamente de energie solară și stocarea energiei în același amplasament, inclusiv instalații solare integrate în clădiri, în structuri artificiale existente sau viitoare, cu excepția suprafețelor artificiale de apă, nu depășește trei luni, cu condiția ca scopul principal al unor astfel de structuri artificiale să nu fie producerea de energie solară sau stocarea de energie.(2) Prin derogare de la prevederile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 292/2018, precum și de la anexa nr. 2, pct. 3 lit. a) și b), individual sau coroborat cu pct. 13 lit. a), din respectiva lege, o astfel de instalare de echipamente solare poate fi exceptată, dacă este cazul, de la cerința de a fi supusă unei evaluări specifice a impactului asupra mediului în temeiul prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 292/2018.(3) Ministerul Apărării Naționale poate exclude, printr-un aviz, anumite zone sau structuri de la aplicarea primului alineat din motive legate de interese de apărare națională sau de siguranță.(4) Proiectele de producție a energiei solare și de stocare a energiei în același amplasament, inclusiv instalații solare integrate în clădiri, realizate în clădiri cu regim juridic de monument istoric se supun avizării de către Ministerul Culturii în conformitate cu prevederile și procedurile Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(5) Procedura de acordare a autorizațiilor pentru instalarea de echipamente de energie solară cu o capacitate mai mică sau egală cu 100 kW, inclusiv pentru prosumatorii de energie din surse regenerabile și comunitățile de energie din surse regenerabile, nu depășește o lună.(6) În absența unui răspuns din partea operatorului de distribuție în termenul stabilit la alin. (5) după depunerea unei cereri complete, operatorul de distribuție emite în termen de cinci zile autorizația respectivă, cu condiția ca capacitatea echipamentelor de energie solară să nu depășească capacitatea existentă a racordării la rețeaua de distribuție. (7) În cazul în care aplicarea pragului privind capacitatea menționată la alin. (5) generează o sarcină administrativă semnificativă sau afectează exploatarea rețelei de energie electrică, în baza unei analize detaliate, operatorul de distribuție poate aplica un prag privind capacitatea mai scăzut, cu condiția ca acesta să rămână superior valorii de 10,8 kW. Analiza este publicată pe site-ul propriu al operatorului respectiv. (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 25. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 16^5(1) Instalatorii certificați de pompe de căldură au obligația de a raporta către autoritățile publice locale numărul de pompe de căldură instalate, precum și caracteristicile tehnice ale acestora.(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), instalatorii de pompe de căldură care montează astfel de echipamente în clădiri publice au obligația de a raporta către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației numărul și capacitatea pompelor de căldură instalate.(3) Raportarea prevăzută la alin. (1) și (2) se efectuează anual, în luna iunie a fiecărui an, pentru toate instalațiile efectuate în anul anterior în conformitate cu macheta publicată pe site-ul Ministerului Energiei.(4) Până la data de 31 decembrie 2025, ministerul de resort publică macheta menționată la alin. (3).(5) Ministerul de resort va colecta periodic datele înregistrate de către autoritățile publice locale și de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației pentru a le pune la dispoziția publicului.(6) Pentru instalarea pompelor de căldură cu o putere mai mică de 50 MW, procedura de acordare a autorizațiilor specifice nu depășește o lună.(7) Pentru instalarea pompelor de căldură cu sursă sol, procedura de acordare a autorizațiilor nu depășește trei luni.(8) Prin excepție de la cazurile în care există preocupări justificate în materie de siguranță, în care sunt necesare lucrări suplimentare pentru racordările la rețea sau în care există o incompatibilitate tehnică între componentele sistemului, racordările la rețeaua de transport sau de distribuție se vor autoriza de operatorii de rețea în termen de două săptămâni de la notificarea acestora pentru:a) pompele de căldură cu o capacitate electrică de până la 12 kW; șib) pompele de căldură cu o capacitate electrică de până la 50 kW instalate de un prosumator de energie din surse regenerabile, cu condiția ca capacitatea electrică a instalației de producere a energiei electrice din surse regenerabile a prosumatorului de energie din surse regenerabile să reprezinte cel puțin 60% din capacitatea electrică a pompei de căldură.(9) Ministerul Apărării Naționale poate exclude, printr-un aviz, anumite zone sau structuri de la aplicarea dispozițiilor alin. (6)-(8) din motive legate de interese de apărare națională sau de siguranță.(10) Proiectele de instalare a pompelor de căldură realizate în clădiri cu regim juridic de monument istoric se supun avizării de către Ministerul Culturii în conformitate cu prevederile și procedurile Legii nr. 422/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare. (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 25. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 16^6(1) Începând cu data de 1 ianuarie 2026 până la atingerea neutralității climatice, în sensul prevederilor art. 28 alin. (7) și art. 38 alin. (1) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, și Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, autoritățile competente cu atribuții în autorizarea proiectelor de producere a energiei, în cadrul procedurii de acordare a autorizațiilor, planificarea, construcția și exploatarea centralelor producătoare de energie din surse regenerabile, racordarea unor astfel de structuri la rețea, rețeaua aferentă în sine și unitățile de stocare consideră că astfel de proiecte, în cazuri individuale, au statut de importanță națională în domeniul energiei electrice și că sunt în scopul realizării securității naționale, a sănătății și siguranței publice, atunci când se pun în balanță interesele juridice.(2) În conformitate cu prioritățile prevăzute în PNIESC, pe baza unei analize privind caracteristicile tehnice ale proiectului și a eventualelor constrângeri de mediu, autoritățile competente pot limita, pentru rațiuni de securitate națională, aplicarea prevederilor alin. (1).(3) Ministerul de resort informează Comisia cu privire la astfel de restricții aplicate și cu privire la justificarea acestora. (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 25. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 17(1) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, ANRE stabilește o procedură de notificare simplă pentru racordările la rețea, prin care instalațiile sau unitățile generatoare ale prosumatorilor de energie din surse regenerabile și proiectele demonstrative cu o putere electrică aprobată inferioară sau egală cu 10,8 KW ori echivalentă pentru conexiunile diferite de conexiunile trifazice se racordează la rețea în urma transmiterii unei notificări operatorului de distribuție și realizării, dacă este necesar, a modificărilor instalațiilor de racordare la rețea a respectivului loc de consum.(2) În termen de 15 zile de la notificarea prevăzută la alin. (1), operatorul de distribuție poate refuza racordarea la rețea solicitată în conformitate cu prevederile art. 25 alin. (2) din Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, sau poate propune un punct alternativ de racordare la rețea din rațiuni justificate corespunzător, de siguranță sau de incompatibilitate tehnică a componentelor sistemului; în cazul unei decizii de aprobare a racordării a operatorului de distribuție sau în absența unei decizii din partea acestuia, în termen de o lună de la notificare, instalația sau unitatea de producție agregată poate fi conectată. + Articolul 18(1) Autoritățile administrației publice centrale și locale cu responsabilități în domeniul promovării energiei din surse regenerabile organizează programe adecvate de informare cu privire la măsurile de sprijin, pe care le pun la dispoziția tuturor factorilor relevanți, precum și a consumatorilor, inclusiv a consumatorilor vulnerabili cu venituri mici, a prosumatorilor de energie din surse regenerabile, a comunităților de energie din surse regenerabile, a constructorilor, instalatorilor, arhitecților, furnizorilor de echipamente și de sisteme de încălzire, răcire și energie electrică, precum și a furnizorilor de vehicule compatibile cu utilizarea energiei din surse regenerabile și de sisteme de transport inteligente.(2) Informații despre programele prevăzute la alin. (1) sunt publicate pe paginile de internet ale autorităților administrației publice centrale și locale.(3) Furnizorii de echipamente și sisteme de încălzire, răcire și producere de energie electrică din surse regenerabile informează în mod corect cu privire la beneficiile nete și la rentabilitatea financiară și eficiența energetică a acestora.(4) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației asigură îndrumarea factorilor relevanți, în special a urbaniștilor și arhitecților, astfel încât aceștia să poată lua în considerare combinația optimă de energie din surse regenerabile, de tehnologii cu eficiență ridicată și de termoficare centralizată și răcire la planificarea, proiectarea, construirea și renovarea zonelor industriale, comerciale sau rezidențiale.(5) ANRE organizează, din bugetul propriu, cu participarea autorităților administrațiilor publice locale, programe de informare, de orientare sau de formare adecvate, în scopul informării cetățenilor cu privire la modul în care își pot exercita drepturile de clienți activi și la avantajele și la aspectele practice, incluzând aspecte tehnice și financiare ale dezvoltării și utilizării energiei din surse regenerabile, inclusiv prin autoconsum de energie din surse regenerabile sau în cadrul comunităților de energie din surse regenerabile. Informații despre aceste programe sunt publicate pe pagina de internet a ANRE și pe cele ale autorităților administrației publice locale.(6) În vederea aducerii la îndeplinire a prevederilor alin. (5), autoritățile administrației publice locale au posibilitatea de a include în bugetul propriu sume cu această destinație. + Articolul 19(1) Garanția de origine se emite ca răspuns la cererea unui producător de energie din surse regenerabile, inclusiv gaze din surse regenerabile/hidrogen și de energie electrică din sursă nucleară, precum și pentru energie termică.(2) În conformitate cu prevederile prezentului articol, până la data de 31 martie 2026, ANRE elaborează studiile necesare pentru elaborarea reglementărilor pentru emiterea și urmărirea garanțiilor de origine pentru:a) energie electrică produsă din surse regenerabile de energie și sursă nucleară;b) gaze din surse regenerabile și hidrogen; c) energie termică produsă din surse regenerabile.(3) Până la data de 30 septembrie 2026, ANRE elaborează și aprobă prin ordin al președintelui ANRE următoarele:a) Regulamentul de emitere și urmărire a garanțiilor de origine pentru energia electrică produsă din surse regenerabile de energie și sursă nucleară, ce include și stabilește condițiile privind emiterea, valabilitatea, transferul, anularea și expirarea garanțiilor de origine energia electrică din surse regenerabile de energie și sursă nucleară;b) Regulamentul de emitere și urmărire a garanțiilor de origine pentru gaze din surse regenerabile, ce include și stabilește condițiile privind emiterea, valabilitatea, transferul, anularea și expirarea garanțiilor de origine pentru gaze din surse regenerabile și hidrogen;c) Regulamentul de emitere și urmărire a garanțiilor de origine pentru energia termică produsă din surse regenerabile, ce include și stabilește condițiile privind emiterea, valabilitatea, transferul, anularea și expirarea garanțiilor de origine pentru energia termică produsă din surse regenerabile;(4) Regulamentele prevăzute la alin. (3) lit. a)-c) includ și stabilesc:a) regulile privind obligativitatea furnizorilor de a proba eticheta de energie doar cu garanția de origine;b) metodologia de calcul al mixului energetic rezidual;c) condițiile privind emiterea, valabilitatea, transferul, anularea și expirarea garanțiilor de origine, pentru energie și gaze din surse regenerabile în conformitate cu prevederile art. 19 și art. 30 alin. (6);d) deschiderea unui cont în registrul ANRE, denumit în continuare RUGO, pentru operatorul ce urmează a fi selectat de către ministerul de resort pentru fiecare Regulament;e) colectarea datelor privind cantitățile de energie regenerabilă produsă și livrată de către capacitățile care beneficiază sau au beneficiat de scheme de sprijin, pe perioada de referință;f) emiterea garanțiilor de origine în contul producătorilor prevăzuți la alin. (7) și transferul garanțiilor de origine din contul producătorilor în contul operatorului prevăzut la lit. d).(5) La elaborarea regulamentelor prevăzute la alin. (3), dimensiunea standard a unei garanții de origine este de 1 MWh. Prin excepție, dimensiunea standard poate fi împărțită în fracțiuni, cu condiția ca fracțiunea să fie un multiplu de 1 Wh, dacă studiile prevăzute la alin. (2) relevă oportunitatea. (6) Prin excepție de la prevederile alin. (1), garanțiile de origine emise producătorilor susținuți prin Legea nr. 220/2008, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se anulează și se atribuie pro-rata furnizorilor de energie electrică care au obligația de a achiziționa certificate verzi în funcție de cota obligatorie anuală de achiziție a acestora, evidențiindu-se în eticheta energiei electrice la consumatori.(7) Prin excepție de la prevederile alin. (1), pentru garanțiile de origine aferente energiei produse în capacități de producere a energiei din surse regenerabile și în capacități de producere a gazelor din surse regenerabile, exceptând garanțiile de origine aferente producției de hidrogen din surse regenerabile, care au beneficiat sau beneficiază de scheme de sprijin, altele decât Legea nr. 220/2008, republicată, cu modificările și completările ulterioare, emiterea și transferul de garanții de origine se realizează de către ANRE, în baza regulamentelor prevăzute la alin. (3).(8) Garanțiile de origine aferente cantităților de energie electrică regenerabilă prevăzute în contractele de achiziție de energie din surse regenerabile și în actele adiționale ale acestora, încheiate până la data de 30 noiembrie 2025 inclusiv, destinate consumului de energie electrică, se transferă conform prevederilor contractuale.(9) În cadrul contractelor de achiziție de energie din surse regenerabile încheiate începând cu data de 1 decembrie 2025, producătorii de energie electrică din surse regenerabile prevăzuți la alin. (6) și (7) pot prevedea transferul garanțiilor de origine până la data de 31 decembrie 2026.(10) Pentru fiecare unitate de energie produsă nu se emite mai mult de o garanție de origine.(11) Garanțiile de origine sunt valabile pe o perioadă de un an de la data producerii unității de energie la care se referă.(12) Toate garanțiile de origine care nu au fost anulate expiră la împlinirea a 18 luni de la producerea unității de energie în cauză.(13) Garanțiile de origine expirate se includ în calculul mixului energetic rezidual și până la data de 21 mai 2026 și, ulterior, anual, ANRE publică pe site-ul propriu date privind mixul energetic rezidual.(14) Producătorii și furnizorii care dețin garanții de origine le anulează cel mai târziu după șase luni de la sfârșitul perioadei lor de valabilitate.(15) O garanție de origine specifică cel puțin:a) sursa de energie din care a fost produsă energia și data inițială și finală a producerii pentru care se poate preciza:(i) în cazul gazelor din surse regenerabile și hidrogenului, inclusiv al combustibililor gazoși de origine nebiologică din surse regenerabile, și al încălzirii și răcirii din surse regenerabile, la un interval orar sau suborar;(ii) pentru energie electrică din surse regenerabile, conform intervalului de decontare a dezechilibrelor, astfel cum este definit la art. 2 pct. 15 din Regulamentul (UE) 2019/943 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019;b) dacă garanția de origine se referă la:(i) energie electrică;(ii) gaz, inclusiv hidrogen; sau(iii) încălzire sau răcire;c) identitatea, amplasarea, tipul și puterea instalației unde a fost produsă energia;d) dacă instalația a beneficiat de un sprijin pentru investiții și dacă unitatea de energie a beneficiat în orice alt mod de o schemă de sprijin națională și, dacă da, care este tipul schemei de sprijin;e) data la care instalația a fost pusă în funcțiune; șif) data și țara emiterii și un număr de identificare unic.(16) Pentru garanțiile de origine aferente instalațiilor mai mici de 50 kW și pentru comunitățile de energie din surse regenerabile ANRE poate introduce proceduri simplificate de înregistrare și taxe de înregistrare reduse.(17) ANRE nu recunoaște garanțiile de origine emise de o țară terță, cu excepția cazului în care Uniunea Europeană a încheiat un acord cu țara terță respectivă privind recunoașterea reciprocă a garanțiilor de origine emise în Uniunea Europeană și a sistemelor de garanții de origine compatibile instituite în țara terță respectivă și numai în cazurile în care există importuri sau exporturi directe de energie electrică asociată garanțiilor de origine.(18) Utilizarea garanțiilor de origine se face pe bază de criterii obiective, transparente și nediscriminatorii, cu respectarea prevederilor art. 57 alin. (3) din Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare.(19) ANRE recunoaște garanțiile de origine emise de autoritățile altor state membre ale UE, exclusiv în ceea ce privește informațiile prevăzute la alin. (15) și numai în scopul declarat la alin. (1).(20) ANRE poate refuza recunoașterea unor garanții de origine emise de autoritățile altor state membre ale UE numai pentru motive temeinice referitoare la exactitatea, fiabilitatea sau veridicitatea emiterii acestora.(21) În cazul prevăzut la alin. (20), ANRE notifică Comisiei Europene și deținătorului garanțiilor de origine refuzul recunoașterii acestora împreună cu motivația deciziei luate.(22) Pentru emiterea unei garanții de origine de către ANRE, aceeași unitate de energie este luată în considerare o singură dată.(23) Începând cu data de 1 decembrie 2025, ANRE publică anual, pe site-ul propriu, date privind mixul energetic rezidual. (la 07-11-2025, Articolul 19 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 26. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 19^1(1) Emiterea de garanții de origine poate fi condiționată de existența unei puteri minime instalate, care se stabilește prin regulamentele prevăzute la art. 19 alin. (3) în baza studiilor prevăzute la art. 19 alin. (2).(2) ANRE supraveghează emiterea, transferul și anularea garanțiilor de origine în conformitate cu regulamentele de emitere și urmărire a garanțiilor de origine pentru: energia produsă din surse regenerabile și sursă nucleară, pentru gaze din surse regenerabile și hidrogen și pentru energie termică, după intrarea în vigoare a regulamentelor de la art. 19 alin. (3).(3) ANRE instituie mecanisme corespunzătoare pentru a asigura faptul că garanțiile de origine sunt emise, transferate și anulate electronic și că sunt exacte, fiabile și greu de fraudat și se asigură că cerințele pe care le impun respectă standardul CEN - EN 16325, cu modificările și completările ulterioare, la data intrării în vigoare a regulamentelor prevăzute la art. 19 alin. (3).(4) ANRE, în calitate de entitate emitentă a garanțiilor de origine, poate încheia acorduri cu alte organisme emitente sau asociații reprezentative ale organismelor emitente, inclusiv cu Asociația Organismelor Emitente pentru Garanțiile de Origine - Association of Issuing Bodies AIB în vederea armonizării sistemelor de garanții de origine și a efectuării de transferuri transfrontaliere în format electronic.(5) Până la data de 30 noiembrie 2025, ANRE întreprinde demersurile necesare pentru înscrierea în Asociația Organismelor Emitente pentru Garanțiile de Origine, denumită în continuare AIB, ca membru observator.(6) Ulterior intrării ANRE în AIB, până la data de 1 iunie 2026, ANRE stabilește, ca urmare a consultării prealabile cu ministerul de resort, prin ordin al președintelui ANRE, un calendar privind deschiderea graduală a unei piețe de tranzacționare a garanțiilor de origine într-un sistem standardizat uniform, recunoscut reciproc la nivelul Uniunii Europene până la data de 1 ianuarie 2027. (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 27. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 19^2(1) Dacă gazele sunt furnizate dintr-o rețea de hidrogen sau gaze naturale, inclusiv de combustibili gazoși nebiologici din surse regenerabile sau biometan, furnizorul este obligat să demonstreze consumatorilor finali care este ponderea sau cantitatea de energie din surse regenerabile în mixul său energetic în sensul art. 145 alin. (4) din Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare. Furnizorul face acest lucru utilizând garanții de origine, cu excepția următoarelor cazuri:a) pentru cantitățile aferente ofertelor comerciale fără urmărire încheiate pentru care furnizorul poate utiliza mixul rezidual; saub) pentru cantitățile achiziționate de la producători care beneficiază sau au beneficiat de scheme de sprijin pentru care garanțiile de origine nu sunt emise.(2) Atunci când un client consumă gaze dintr-o rețea de hidrogen sau de gaze naturale, inclusiv combustibili gazoși de origine nebiologică din surse regenerabile și biometan, astfel cum se demonstrează în oferta comercială a furnizorului, garanțiile de origine anulate corespund caracteristicilor relevante ale rețelei. (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 27. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 19^3Regulamentul de emitere și urmărire a garanțiilor de origine pentru energia electrică produsă din surse regenerabile de energie, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.232/2011, se abrogă la data intrării în vigoare a Ordinului ANRE de aprobare a Regulamentului menționat la art. 19 alin. (3) lit. a). (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 27. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 19^4(1) În termen de maximum 60 de zile de la finalizarea studiilor prevăzute la art. 19 alin. (2), ministerul de resort va elabora și publica pe site-ul propriu o evaluare a impactului deschiderii pieței destinate tranzacționării garanțiilor de origine, realizată într-un sistem standardizat uniform, recunoscut reciproc la nivelul Uniunii Europene.(2) Atribuțiile operatorului desemnat de către ministerul de resort, prevăzut la art. 19 alin. (4) lit. d), sunt următoarele:a) administrează, organizează și desfășoară sesiuni de licitație trimestriale pentru tranzacționarea garanțiilor de origine prevăzute la art. 19 alin. (6);b) înregistrează solicitanții ca participanți la licitațiile pentru tranzacționarea garanțiilor de origine prevăzute la art. 19 alin. (6);c) evaluează documentele justificative ale cererii de participare la licitații de la lit. a), respectiv ale participanților înregistrați care pot acționa exclusiv în calitate de cumpărători prin transmiterea de oferte de cumpărare de garanții de origine;d) evaluează eligibilitatea solicitantului care depune o cerere de participare la licitațiile de la lit. a);e) notifică solicitantul cu privire la selecția acestuia în cadrul unei licitații;f) publică anunțul privind rezultatul licitațiilor de la lit. a);g) elaborează procedura de organizare a sesiunilor de licitații trimestriale de la lit. a);h) elaborează procedura privind constituirea, verificarea și utilizarea garanțiilor financiare pentru participarea la sesiunile de licitație trimestriale de la lit. a).(3) Operatorul prevăzut la art. 19 alin. (4) lit. d) are dreptul să perceapă tarife solicitanților care doresc înregistrarea ca participanți la licitații și pentru tranzacționarea garanțiilor de origine prevăzute la art. 19 alin. (6).(4) Până la data de 1 ianuarie 2027, operatorul prevăzut la art. 19 alin. (4) lit. d) deschide și operează o piață internă pentru tranzacționarea de garanții de origine emise în temeiul prevederilor art. 19 alin. (6).(5) Licitațiile desfășurate pe piața internă prevăzute la alin. (4) se organizează trimestrial astfel:a) Sesiunea nr. 1 organizată cu operatori economici, în calitate de cumpărători, care au obligația de aplicare de la data de 1 ianuarie 2024 a reglementărilor Uniunii Europene privind raportarea de sustenabilitate corporativă - reglementări CSRD, conform prevederilor legale în vigoare, europene sau naționale, în limitele consumului realizat;b) Sesiunea 2 organizată pentru numărul de garanții de origine neachiziționate la punctul a), rămase în contul operatorului de la art. 19 alin. (4) lit. d), organizată cu:(i) furnizorii de energie electrică, în calitate de cumpărători, ce pot achiziționa garanții de origine în limita cantității de energie electrică furnizată la nivel național în trimestrul anterior;(ii) operatorii sistemelor de stocare, în calitate de cumpărători, ce pot achiziționa garanții de origine în limita cantității de energie electrică stocată în trimestrul anterior; și(iii) producătorii de hidrogen din surse regenerabile, în calitate de cumpărători, ce pot achiziționa garanții de origine în limita cantității de energie electrică achiziționată și utilizată pentru producția de hidrogen din surse regenerabile în trimestrul anterior.(6) În termen de 3 zile lucrătoare de la încheierea fiecărei sesiuni de licitație, operatorul prevăzut la art. 19 alin. (4) lit. d) comunică datele rezultate către ANRE și publică pe site-ul propriu, în vedere efectuării transferurilor/utilizărilor/anulărilor de garanții de origine, după caz.(7) Prețul minim de licitație [lei/garanție de origine] este stabilit prin ordin al ministrului energiei.(8) Numărul garanțiilor de origine care urmează să fie scoase la fiecare licitație trimestrială este calculat de către ANRE pe baza datelor din RUGO și comunicat ministerului de resort și operatorului prevăzut la art. 19 alin. (4) lit. d) înainte de desfășurarea licitației.(9) Prețul fiecărei oferte de cumpărare transmise în cadrul licitațiilor prevăzute la alin. (5), exprimat în [RON/garanție de origine], nu include TVA și trebuie să fie mai mare sau egal cu prețul minim de licitație cu două zecimale.(10) Prețul de pornire al licitației corespunde prețului de vânzare stabilit de către ministerul de resort, în calitate de vânzător unic al garanțiilor de origine care fac obiectul alin. (4^1), prin intermediul operatorului prevăzut la art. 19 alin. (4) lit. d).(11) Sumele rezultate din tranzacționarea garanțiilor prevăzute la art. 19 alin. (6) pe piața prevăzută la alin. (4) sunt transferate către ministerul de resort conform acordului stabilit între operatorul platformei de tranzacționare prevăzut la art. 19 alin. (4) lit. d) și ministerul de resort.(12) Sumele prevăzute la alin. (11) sunt utilizate în scopul realizării de investiții în sectorul energetic prevăzute în PNIESC.(13) Începând cu data de 1 ianuarie 2027, operatorii piețelor de energie pot începe deschiderea piețelor de tranzacționare a garanțiilor de origine. (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 27. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 19^5Informațiile conținute în cuprinsul etichetelor de energie, contractelor bilaterale de energie, de vânzare-cumpărare, de furnizare energie electrică, de agregare sau alte documente specifice cu referire la energie din surse regenerabilă și sursă nucleară trebuie dovedite prin deținerea și/sau anularea, transferul de garanții de origine specifice și aferente cantității de energie, după caz, cu excepția cazului în care furnizorul de energie electrică trebuie să demonstreze ponderea mixului său energetic care corespunde eventualelor oferte comerciale fără urmărire pentru care furnizorul de energie electrică poate utiliza mixul rezidual. (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 27. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 20(1) Operatorul de transport și de sistem și operatorii de distribuție de gaze naturale evaluează periodic necesitatea extinderii infrastructurii existente a rețelei de gaze pentru a facilita integrarea gazelor din surse regenerabile, conform reglementărilor ANRE.(2) Producătorii de gaze din surse regenerabile au acces la rețelele de gaze în măsura în care nu afectează siguranța funcționării acestora.(3) ANRE, în colaborare cu operatorii de transport și de sistem și operatorii de distribuție de gaze naturale de pe teritoriul României:a) publică norme tehnice în conformitate cu Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, precum și norme privind racordarea la rețea, care cuprind cerințe legate de calitatea, de odorizarea și de presiunea gazelor;b) face public modul de stabilire a tarifelor de racordare a instalațiilor de gaz din surse regenerabile, pe baza unor criterii obiective, transparente și nediscriminatorii. + Articolul 20^1(1) CNTEE Transelectrica - S.A. și operatorii de distribuție concesionari pun la dispoziția ANRE date privind ponderea energiei electrice din surse regenerabile și conținutul de emisii de gaze cu efect de seră din energia electrică furnizată pentru fiecare interval de decontantare, conform reglementărilor ANRE. (2) Reglementările ANRE prevăzute la alin. (1) sunt elaborate și aprobate de președintele ANRE până la data de 31 decembrie 2025.(3) CNTEE Transelectrica și operatorii de distribuție concesionari pun la dispoziția ANRE previziuni cu privire la datele prevăzute la alin. (1), dacă acestea sunt disponibile. (4) În cazul în care operatorii de distribuție concesionari nu au acces la datele necesare în temeiul prevederilor alin. (1), aceștia aplică sistemul existent de raportare a datelor în cadrul Rețelei europene a operatorilor de sisteme de transport de energie electrică, în conformitate cu Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare.(5) Ministerul de resort promovează acordarea de măsuri de sprijin financiar sub formă de grant prin scheme de sprijin pentru modernizarea rețelelor inteligente în scopul îmbunătățirii monitorizării echilibrului rețelei și al punerii la dispoziție de informații în timp real, cu respectarea prevederilor naționale și europene în materia ajutorului de stat. Notă
Conform articolului VI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025, finanțarea necesară schemelor de sprijin prevăzute la art. 20^1 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 163/2022 pentru completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta ordonanță de urgență, se realizează cu încadrare în bugetele aprobate anual, potrivit legii, cu această destinație autorităților/instituțiilor publice implicate.(6) Acolo unde există disponibilitatea tehnică, operatorii de distribuție concesionari pun la dispoziția ANRE date anonimizate și agregate privind potențialul de răspuns la variațiile cererii și energia electrică din surse regenerabile produsă și injectată în rețea de prosumatori și de comunitățile de energie din surse regenerabile.(7) În vederea aplicării prevederilor alin. (1)-(3):a) datele menționate se pun la dispoziția ANRE în format digital, într-un mod care să asigure interoperabilitatea pe baza unor formate armonizate pentru date și a unor seturi de date standardizate;b) ANRE publică datele menționate astfel încât să poată fi utilizate în mod nediscriminatoriu de participanții la piața de energie electrică, de agregatori, de consumatori și de utilizatorii finali;c) datele pot fi citite prin intermediul dispozitivelor de comunicații electronice, cum ar fi sistemele de contorizare inteligentă, punctele de reîncărcare a vehiculelor electrice, sistemele de încălzire și răcire și sistemele de gestionare a energiei în clădiri.(8) Producătorii de baterii de uz casnic și industrial respectă, în mod cumulativ, următoarele:a) prevederile Regulamentului (UE) 2023/1.542 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iulie 2023 privind bateriile și deșeurile de baterii, de modificare a Directivei 2008/98/CE și a Regulamentului (UE) 2019/1.020 și de abrogare a Directivei 2006/66/CE; b) permit accesul în timp real la informațiile de bază privind sistemul de gestionare a bateriilor, inclusiv privind capacitatea, starea de sănătate a bateriei, nivelul de încărcare și valoarea de referință a puterii bateriilor;c) în conformitate cu normele de protecție a datelor, permit accesul la informațiile prevăzute la lit. b), în mod nediscriminatoriu și fără costuri, proprietarilor și utilizatorilor bateriilor, precum și terților care acționează în numele acestora, cu consimțământul explicit al deținătorilor, cum ar fi întreprinderile de gestionare a energiei din clădiri și participanții la piața de energie electrică.(9) Producătorii de vehicule sunt obligați să respecte cerințele de omologare de tip și supraveghere a pieței stabilite prin Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului și pun la dispoziția proprietarilor și utilizatorilor de vehicule electrice, precum și părților terțe care acționează în numele acestora, inclusiv participanți la piața de energie electrică și furnizori de servicii de electromobilitate, în timp real, în condiții nediscriminatorii și fără costuri, următoarele date de la bordul vehiculului cu respectarea normele privind protecția datelor:a) starea de sănătate a bateriei;b) nivelul de încărcare a bateriei;c) puterea setată a bateriei;d) capacitatea bateriei;e) locația vehiculului electric, dacă este cazul.(10) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii este autoritatea competentă pentru îndeplinirea obligației prevăzute la alin. (9), scop în care poate emite ordine, instrucțiuni sau norme tehnice/standarde.(11) Punctele de reîncărcare de putere normală, noi sau înlocuite, care nu sunt accesibile publicului și sunt instalate pot accepta funcționalități de reîncărcare inteligentă și, după caz, interfața cu sistemele de contorizare inteligentă, atunci când sunt instalate, precum și funcționalități de reîncărcare bidirecțională, în conformitate cu cerințele de la art. 15 alin. (3) și (4) din Regulamentul (UE) 2023/1.804.(12) Ministerul de resort este autoritatea competentă pentru îndeplinirea obligației prevăzute la alin. (11), scop în care poate emite ordine, instrucțiuni sau norme tehnice/standarde. (13) Având în vedere prevederile Regulamentului (UE) 2019/943 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 septembrie 2023 și prevederile Legii nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, sistemele mici sau mobile, cum ar fi bateriile de uz casnic și vehiculele electrice, precum și alte resurse de energie mici și descentralizate, pot participa la piețele de energie electrică, inclusiv la gestionarea congestiilor și furnizarea de servicii de flexibilitate și de echilibrare, inclusiv prin agregare.(14) În vederea aplicării prevederilor alin. (1) autoritățile competente, în strânsă cooperare cu toți participanții la piață și cu ANRE, stabilesc cerințele tehnice pentru participarea la piețele de energie electrică, pe baza caracteristicilor tehnice ale sistemelor în cauză. (15) ANRE, CNTEE Transelectrica - S.A., în colaborare cu operatorii desemnați ai piețelor de energie electrică asigură condiții de concurență echitabile și o participare nediscriminatorie la piața de energie electrică pentru activele energetice descentralizate mici sau sistemele mobile. (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 28. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 21(1) Consumatorii au dreptul de a deveni prosumatori de energie din surse regenerabile.(2) Prosumatorii, în mod individual sau prin agregatori, au dreptul:a) să producă energie din surse regenerabile, pentru consumul propriu, să stocheze și să vândă producția lor excedentară de energie electrică din surse regenerabile consumatorilor racordați la barele centralei electrice, inclusiv prin contracte de achiziție de energie electrică din surse regenerabile, atât prin intermediul furnizorilor de energie electrică și al acordurilor privind tranzacțiile inter pares, cât și prin decontarea energiei electrice produse și livrate cu energia electrică consumată din rețea pentru mai multe locuri de producere și consum ale prosumatorilor, dacă pentru locurile de consum respective este același furnizor de energie electrică și dacă sunt racordate la rețeaua electrică a distribuitorului la care este racordat prosumatorul, fără a face obiectul:(i) cu energia electrică pe care o consumă din rețea sau pe care o introduc în rețea, unor proceduri și taxe discriminatorii sau disproporționate și unor tarife de rețea care nu reflectă costurile;(ii) cu energia electrică din surse regenerabile autoprodusă de aceștia, care rămâne în spațiile lor, unor proceduri discriminatorii sau disproporționate și oricărei taxe sau oricărui tarif;b) să instaleze și să exploateze sisteme de stocare a energiei electrice combinate cu instalații de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum fără a trebui să plătească vreo taxă dublă, inclusiv taxe de rețea pentru energia electrică stocată care rămâne în spațiile lor;c) să își mențină drepturile și obligațiile de consumatori finali;d) să primească, inclusiv, după caz, prin intermediul schemelor de sprijin, pentru energia electrică din surse regenerabile autoprodusă pe care o introduc în rețea, o remunerație care reflectă valoarea de piață a energiei electrice respective și care poate lua în considerare valoarea pe termen lung a energiei electrice introduse pentru rețea, mediu și societate.(3) Abrogat. (la 29-03-2024, Alineatul (3) , Articolul 21 , Capitolul I a fost abrogat de Articolul IV din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 32 din 28 martie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 273 din 29 martie 2024 ) (4) Ministerul de resort, ANRE, autoritățile administrației publice centrale competente și autoritățile administrației publice locale au obligația de a asigura, în conformitate cu domeniul specific de activitate, punerea în aplicare a dispozițiilor prevăzute la alin. (6) și (6^1). (la 07-11-2025, Alineatul (4) , Articolul 21 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 29. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (5) Instalația prosumatorului de energie din surse regenerabile poate fi deținută de o parte terță sau gestionată de o terță parte în ceea ce privește instalarea, exploatarea, inclusiv contorizarea și întreținerea, cu condiția ca partea terță să fie supusă instrucțiunilor de instalare, exploatare și contorizare ale prosumatorului de energie din surse regenerabile. Partea terță nu este considerată ea însăși un prosumator de energie din surse regenerabile, iar prosumatorul și partea terță întreprind toate demersurile necesare astfel încât din punct de vedere legal producerea, utilizarea pentru consum propriu, stocarea și vânzarea/cumpărarea energiei electrice în punctul de delimitare dintre instalația electrică a prosumatorului și rețeaua electrică deținută de operatorul de rețea la care este racordată instalația prosumatorului să se realizeze numai de către prosumator.(6) Prezenta ordonanță de urgență instituie cadrul juridic pentru promovarea și facilitarea dezvoltării autoconsumului de energie din surse regenerabile. (la 07-11-2025, Alineatul (6) , Articolul 21 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 29. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (6^1) În acest scop:a) clienții finali, inclusiv cei din gospodării vulnerabile sau cei cu venituri mici, au acces la autoconsumul de energie din surse regenerabile;b) sunt interzise barierele nejustificate din calea finanțării proiectelor pe piață și din calea măsurilor pentru facilitatea accesului la finanțare;c) sunt interzise barierele de reglementare nejustificate din calea autoconsumului de energie din surse regenerabile, inclusiv pentru chiriași;d) proprietarii de clădiri, inclusiv pentru chiriași, au acces la scheme de sprijin pentru producția de energie electrică pentru autoconsum;e) prosumatorii de energie din surse regenerabile, pentru energia electrică din surse regenerabile autoprodusă pe care o introduc în rețea, au acces nediscriminatoriu la scheme de sprijin, precum și la toate segmentele pieței energiei electrice;f) prosumatorii de energie din surse regenerabile contribuie într-un mod adecvat și echilibrat la partajarea costurilor totale de racordare la rețeaua electrică de interes public, atunci când energia electrică este introdusă în rețea. (la 07-11-2025, Articolul 21 , Capitolul I a fost completat de Punctul 30. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) Notă
Conform articolului VI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025, finanțarea necesară schemelor de sprijin prevăzute la art. 21 alin. (6^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 163/2022 pentru completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta ordonanță de urgență, se realizează cu încadrare în bugetele aprobate anual, potrivit legii, cu această destinație autorităților/instituțiilor publice implicate.(6^2) În aplicarea dispozițiilor de la alin. (6) și (6^1) ale prezentului articol, ministerul de resort, ANRE, autoritățile administrației publice centrale competente și autoritățile administrației publice locale evaluează barierele nejustificate existente în calea autoconsumului de energie din surse regenerabile și potențialul acestui autoconsum pe teritoriile lor și în cadrul rețelelor lor energetice. (la 07-11-2025, Articolul 21 , Capitolul I a fost completat de Punctul 30. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (7) În conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018, în planul național integrat privind energia și clima și în rapoartele intermediare se include un rezumat al politicilor și măsurilor adoptate în temeiul cadrului favorabil prevăzut la alin. (6), precum și o evaluare a punerii în aplicare a politicilor și măsurilor adoptate în temeiul cadrului favorabil prevăzut la alin. (6). (la 07-11-2025, Alineatul (7) , Articolul 21 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 31. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 22(1) Clienții finali, în special clienții casnici, au dreptul să participe la o comunitate de energie din surse regenerabile, menținându-și în același timp drepturile și obligațiile de clienți finali și fără a fi supuși unor condiții sau proceduri nejustificate sau discriminatorii care ar putea să îi împiedice să participe la o comunitate de energie din surse regenerabile, cu condiția ca, în ceea ce privește întreprinderile private, activitatea de producere a energiei electrice să nu constituie principala lor activitate comercială sau profesională.(2) Comunitățile de energie din surse regenerabile au dreptul:a) să producă, să consume, să stocheze și să vândă energie din surse regenerabile, inclusiv prin contracte de achiziție de energie electrică din surse regenerabile;b) să folosească în comun, în interiorul comunității de energie din surse regenerabile, energia din surse regenerabile produsă de unitățile de producție deținute de comunitatea respectivă de energie din surse regenerabile, cu respectarea cerințelor stabilite în prezentul articol și cu menținerea drepturilor și obligațiilor membrilor comunității de energie din surse regenerabile în calitate de clienți;c) să aibă acces la toate piețele adecvate de energie, atât direct, cât și prin intermediari, în mod nediscriminatoriu.(3) Ministerul de resort coordonează realizarea evaluării obstacolelor existente și a potențialului de dezvoltare la nivel național a comunităților de energie din surse regenerabile.(4) Autoritățile administrației publice centrale competente, autoritățile administrației publice locale în condițiile art. 8 și 9 din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, cu modificările și completările ulterioare, precum și ANRE au obligația de a participa, în conformitate cu domeniul specific de activitate, la asigurarea unui cadru favorabil pentru promovarea și facilitarea dezvoltării de comunități de energie din surse regenerabile.(5) Cadrul juridic prevăzut la alin. (4) este alcătuit din următoarele drepturi și obligații:a) obligația de eliminare a barierelor administrative și de reglementare nejustificate;b) obligația comunităților de energie din surse regenerabile care furnizează energie sau servicii de agregare sau alte servicii energetice comerciale de a aplica reglementările incidente pentru aceste activități;c) obligația operatorilor de distribuție de a coopera cu comunitățile de energie din surse regenerabile, în scopul facilitării transferurilor de energie din cadrul acestor comunități;d) dreptul comunităților de energie din surse regenerabile de a beneficia de proceduri echitabile, transparente, inclusiv pentru înregistrare și acordarea licențelor, de taxe de rețea care reflectă costurile, precum și de unele taxe, tarife și impozite aplicabile, asigurându-se că acestea contribuie în mod adecvat, echitabil și echilibrat la partajarea costurilor totale ale sistemului în conformitate cu o analiză transparentă a costurilor și beneficiilor surselor de energie distribuite, elaborată de autoritățile naționale competente;e) dreptul comunităților de energie din surse regenerabile de a beneficia de un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește activitățile, drepturile și obligațiile lor în calitate de clienți finali, de producători, de furnizori, de operatori de distribuție sau în calitate de alt tip de participanți pe piață;f) dreptul clienților finali, inclusiv al celor din gospodării vulnerabile sau al celor cu venituri mici, de a participa la comunități de energie din surse regenerabile;g) obligația autorităților competente de a pune la dispoziția comunităților de energie din surse regenerabile informații și instrumente pentru facilitarea accesului la mecanisme de sprijin financiar;h) dreptul autorităților publice locale de a primi sprijin din partea ministerului de resort pentru dezvoltarea cadrului de reglementare și pentru consolidarea capacității administrative pentru înființarea și favorizarea comunităților de energie din surse regenerabile și pentru încurajarea autorităților să participe în mod direct;i) dreptul la un tratament egal și nediscriminatoriu pentru consumatorii care participă la comunitatea de energie din surse regenerabile. (la 07-11-2025, Alineatul (5) , Articolul 22 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 32. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (6) Elementele principale ale cadrului favorabil prevăzut la alin. (5) și ale punerii în aplicare a acestuia fac parte din actualizările planului național integrat privind energia și clima și din rapoartele intermediare, în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1.999.(7) La conceperea schemelor de sprijin se ține seama de particularitățile comunităților de energie din surse regenerabile, pentru a le permite acestora să concureze pentru sprijin în mod egal cu alți participanți pe piață. + Articolul 22^1Prevederile art. 73^1 din Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, nu se aplică membrilor comunității de energie din surse regenerabile/a cetățenilor. (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 33. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 22^2(1) Până la data de 31 decembrie 2025, ANRE elaborează și aprobă prin ordin al președintelui Procedura de constituire a Registrului de comunități de energie, în vederea înregistrării comunităților legal constituite. (2) Registrul prevăzut la alin. (1) include comunitățile de energie din surse regenerabile și comunitățile de energie a cetățenilor.(3) În cel mult 30 de zile de la data constituirii legale a unei comunități de energie din surse regenerabile sau a unei comunități de energie a cetățenilor, reprezentantul legal al acesteia are obligația de a înregistra comunitatea în Registrul de comunități de energie.(4) În termen de 180 de zile de la înregistrarea unei comunități de energie din surse regenerabile sau unei comunități de energie a cetățenilor în Registrul de comunități de energie, reprezentantul legal al comunității de energie are obligația de a face dovada amplasării în cadrul comunității de energie respective a sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice, astfel încât toți membrii comunității, respectiv consumatori/producători/prosumatori de energie electrică, au instalate sisteme de măsurare inteligentă a energiei electrice, precum și dovada îndeplinirii prevederilor art. 3 pct. 24 din Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, sau prevederilor art. 2 pct. 18, după caz.(5) O comunitate de energie din surse regenerabile sau o comunitate de energie a cetățenilor devine operațională după înregistrarea acesteia în registrul prevăzut la alin. (1). (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 33. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 22^3Prin excepție de la prevederile art. 22^2 alin. (3), în vederea înregistrării unei comunități de energie din surse regenerabile sau unei comunități de energie a cetățenilor în Registrul de comunități de energie prevăzut la art. 22^2 alin. (1), reprezentantul legal al comunităților constituite anterior datei de 15 noiembrie 2025 întreprinde demersurile necesare pentru a se conforma la prevederile art. 22-22^2, 22^5, precum și la prevederile art. 3 pct. 24 din Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, sau ale art. 2 pct. 18, după caz, în termen de 180 de zile de la constituirea registrului. (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 33. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 22^4Operatorii de distribuție au obligația să prioritizeze instalarea sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice pentru membrii comunităților de energie din surse regenerabile și pentru membrii comunităților de energie a cetățenilor în baza planurilor de investiții aprobate de ANRE pe baza Procedurii privind fundamentarea și aprobarea planurilor de dezvoltare și de investiții ale operatorului de transport și de sistem și ale operatorilor de distribuție a energiei electrice, precum și în cadrul actualizărilor ulterioare ale respectivelor planuri. (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 33. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 22^5(1) Consumul de energie în cadrul unei comunități de energie din surse regenerabile sau în cadrul unei comunități de energie a cetățenilor se realizează cu prioritate din producția realizată de unitățile de producție ale acesteia și/sau ale membrilor comunității.(2) În situația în care o comunitate de energie din surse regenerabile sau o comunitate de energie a cetățenilor și/sau membrii acestora dețin unități de stocare a energiei electrice, acestea sunt încărcate cu prioritate din unitatea/unitățile de producere a energiei electrice deținute, într-un regim optim de utilizare a energiei produse în comunitate.(3) Descărcarea unităților de stocare a energiei electrice deținute de către comunitățile energetice și/sau membrii acestora se realizează cu prioritate către membrii comunității de energie din surse regenerabile sau către membrii comunității de energie a cetățenilor, după caz, într-un regim care să optimizeze utilizarea energiei produse în comunitatea de energie respectivă.(4) Capacitățile de stocare care aparțin unei comunități de energie din surse regenerabile sau unei comunități de energie a cetățenilor și/sau cele care aparțin membrilor acestora pot participa la programe de flexibilitate sau pot fi utilizate pentru furnizare de servicii către operatorii de distribuție în conformitate cu condițiile utilizării capacităților de stocare aparținând unei comunități de energie din surse regenerabile sau unei comunități de energie a cetățenilor și/sau cele aparținând membrilor acestora stabilite de către ANRE în temeiul prevederilor art. 22^6 alin. (1).(5) În cadrul unei comunități de energie din surse regenerabile sau în cadrul unei comunități de energie a cetățenilor, partajarea energiei produse de către unitățile de producere a energiei deținute de aceasta și prețul energiei active produse și consumate în cadrul comunității energetice se determină în cadrul regulamentului de funcționare stabilit de membrii comunității de energie respective într-un mod echitabil și nediscriminatoriu pentru toți membrii comunității de energie respective.(6) Partajarea energiei produse între membrii din cadrul unei comunități de energie din surse regenerabile sau în cadrul unei comunități de energie a cetățenilor de către unitățile de producere ale acestora respectă următoarele principii de prioritate:a) autoconsumul realizat la locul de producere, inclusiv cel al membrilor comunității de energie conectați prin linii electrice directe;b) consumul membrilor comunității de energie;c) încărcarea unității/unităților de stocare a energiei electrice.(7) Surplusul de energie electrică în cadrul unei comunități de energie din surse regenerabile sau în cadrul unei comunități de energie a cetățenilor este definit ca fiind excedentul de energie electrică produsă și livrată în rețeaua electrică de interes public, după satisfacerea necesarului de consum al tuturor membrilor comunității, conform prevederilor stabilite la alin. (5) și (6), și se poate tranzacționa pe piața angro sau pe piața cu amănuntul conform reglementărilor ANRE.(8) Facturarea energiei partajate se realizează în conformitate cu prevederile Regulamentului de furnizare a energiei electrice la clienții finali, aprobat de către ANRE, și cu prevederile stabilite la alin. (5) și (10).(9) Sumele rezultate în urma tranzacționării cantității de energie electrică în cadrul unei comunități de energie din surse regenerabile sau în cadrul unei comunități de energie a cetățenilor în luna anterioară și sumele rezultate în urma tranzacționării surplusului realizat în luna anterioară de unitățile de producție din cadrul unei comunități de energie din surse regenerabile sau al unei comunități de energie a cetățenilor se repartizează în funcție de regulile stabilite prin regulamentul de funcționare.(10) În vederea alocărilor stabilite la alin. (9), fiecare membru al unei comunități de energie din surse regenerabile sau al unei comunități de energie a cetățenilor pune la dispoziție un cont bancar în care sunt virate sumele de bani aferente acestuia.(11) Prin regulamentul de funcționare, o comunitate de energie din surse regenerabile sau o comunitate de energie a cetățenilor poate stabili un preț preferențial pentru consumatorii vulnerabili sau cei afectați de sărăcie energetică, astfel încât aceștia să își poată acoperi nevoile energetice minimale.(12) În vederea tranzacționării de energie electrică în cadrul și în afara acesteia, o comunitate de energie din surse regenerabile sau o comunitate de energie a cetățenilor poate:a) deține o licență de furnizare a energiei electrice;b) deține o licență pentru activitatea de agregare a energiei electrice;c) deleagă activitatea de furnizare unui furnizor sau agregator terț, cu acordul acestuia și al membrilor comunității.(13) În vederea tranzacționării sunt exceptate de la obligația deținerii licenței de furnizare sau de agregare:a) comunitățile de energie și membrii acestora în care consumatorii sunt alimentați prin linii directe la unitățile de producție ale comunității energetice și nu sunt racordați la Sistemul energetic național (SEN) sau la rețele de distribuție ale operatorilor concesionari;b) condominiile, astfel cum sunt definite la art. 2 lit. h) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor, cu modificările ulterioare, care dețin unități de producție a căror energie electrică produsă de aceste unități proprii este destinată 100% autoconsumului;c) comunitățile de energie și membrii acestora constituite sub forma de ONG, asociații și fundații fără scop patrimonial, precum și asociațiile și fundațiile care au dobândit statutul de utilitate publică în conformitate cu prevederile art. 38 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare.(14) Încheierea contractelor de furnizare și agregare se realizează astfel:a) fiecare membru al unei comunități de energie din surse regenerabile sau al unei comunități de energie a cetățenilor are dreptul, în calitate de client activ, să încheie un contract de furnizare a energiei electrice și cu un alt furnizor licențiat pentru cantitatea de energie electrică consumată suplimentar cantității alocate din comunitatea de energie;b) o comunitate de energie din surse regenerabile sau o comunitate de energie a cetățenilor încheie contracte de furnizare sau contracte de agregare a energiei electrice cu fiecare membru al său pentru cantitatea de energie electrică alocată acestora conform principiilor stabilite în cadrul regulamentului de funcționare al comunității de energie respective; c) o comunitate de energie din surse regenerabile sau o comunitate de energie a cetățenilor, membrii acesteia, furnizorii membrilor comunității energetice și operatorii de distribuție întocmesc o convenție multipartită privind regulile referitoare la măsurarea/determinarea cantităților de energie electrică furnizate de către fiecare furnizor și comunitatea de energie din surse regenerabile sau comunitatea de energie a cetățenilor, după caz, către membrii acesteia, care constituie anexă la contractele de furnizare, a celor de distribuție și, după caz, a contractelor de transport și de sistem.(15) Prin excepție de la alin. (14) lit. b), comunitatea de energie poate delega activitatea de furnizare unui furnizor sau agregator terț și încheia contract cu acesta. (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 33. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 22^6(1) Până la data de 31 martie 2026, ANRE elaborează și aprobă prin ordin al președintelui condițiile utilizării capacităților de stocare aparținând unei comunități de energie din surse regenerabile sau unei comunități de energie a cetățenilor și/sau cele aparținând membrilor acestora în vederea furnizării de servicii către operatorii de distribuție.(2) Până la data de 28 februarie 2026, ANRE elaborează și aprobă prin ordin al președintelui metodologia de realizare a unei analize transparente a costurilor și beneficiilor surselor de energie distribuite în vederea determinării costurilor totale ale sistemului de distribuție aplicabile partajării energiei regenerabile în cadrul unei comunități de energie din surse regenerabile.(3) După intrarea în vigoare a metodologiei prevăzute la alin. (2), la solicitarea unei comunități de energie din surse regenerabile sau în cadrul unei comunități de energie a cetățenilor, în termen de maximum 60 de zile de la data transmiterii solicitării, ANRE elaborează analiza prevăzută la alin. (2) pentru specificațiile comunității de energie din surse regenerabile. (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 33. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 22^7(1) Pentru promovarea utilizării surselor regenerabile în cantitatea de surse de energie utilizată în scopuri energetice și neenergetice finale în sectorul industrial se are în vedere o creștere orientativă de cel puțin 1,6 puncte procentuale ca medie anuală calculată pentru perioadele 2021-2025 și 2026-2030.(2) Se pot include căldura și răcoarea reziduale în calculul creșterilor medii anuale prevăzută la alin. (1) până la o limită de 0,4 puncte procentuale, cu condiția ca răcoarea și căldura reziduale să fie furnizate din sisteme eficiente de încălzire și răcire centralizată, cu excepția rețelelor care furnizează căldură doar unei singure clădiri sau în cazul în care întreaga energie termică este consumată doar in situ și dacă energia termică nu este vândută.(3) În vederea aplicării dispozițiilor alin. (2), creșterea orientativă prevăzută la alin. (1) se majorează cu jumătate din punctele procentuale utilizate pentru căldura și răcoarea reziduale. (4) La actualizarea PNIESC și în rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima sunt incluse măsurile și politicile planificate și adoptate pentru realizarea creșterii orientative prevăzute la alin. (1).(5) Atunci când electrificarea este luată în considerare ca o opțiune eficientă din punctul de vedere al costurilor, politicile și măsurile respective promovează electrificarea bazată pe surse regenerabile a proceselor industriale. (6) Politicile și măsurile respective creează condiții de piață favorabile pentru disponibilitatea unor alternative de energie din surse regenerabile viabile din punct de vedere economic și fezabile din punct de vedere tehnic pentru a înlocui combustibilii fosili utilizați pentru încălzirea industrială, cu scopul de a reduce utilizarea combustibililor fosili utilizați pentru încălzire la o temperatură mai mică de 200 °C.(7) La adoptarea politicilor și măsurilor prevăzute la alin. (4) se iau în considerare principiul «eficiența energetică înainte de toate», eficacitatea și competitivitatea internațională și nevoia de a lua măsuri în legătură cu barierele de reglementare, administrative și economice. (8) Până în anul 2030, contribuția combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică utilizați în scopuri energetice și neenergetice finale este de cel puțin 42% din hidrogenul utilizat în industrie în scopuri energetice și neenergetice finale și de cel puțin 60% până în anul 2035. (9) Pentru calcularea contribuției combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică utilizați în industrie în scopuri energetice și neenergetice finale se aplică următoarele reguli: a) pentru calcularea numitorului, se ia în considerare conținutul energetic al hidrogenului pentru scopuri energetice și neenergetice finale, cu excepția hidrogenului utilizat drept produs intermediar pentru producția de combustibili convenționali pentru transport și de biocombustibili, al hidrogenului care este produs prin decarbonarea gazelor industriale reziduale și este utilizat pentru a înlocui gazele specifice din care este produs și al hidrogenului produs ca subprodus sau derivat din subproduse în instalații industriale; b) pentru calcularea numărătorului se ia în considerare conținutul energetic al combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică consumați în sectorul industrial în scopuri energetice și neenergetice finale, cu excepția combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică utilizați drept produs intermediar pentru producția de combustibili convenționali pentru transport și de biocombustibili;c) pentru calcularea numărătorului și a numitorului se utilizează valorile privind conținutul energetic al combustibililor stabilite în anexa nr. 2. (10) În sensul alin. (9) lit. c), pentru stabilirea conținutului energetic al combustibililor care nu sunt incluși în anexa nr. 2, se utilizează standardele europene relevante pentru determinarea puterii calorifice a combustibililor sau, în cazul în care nu a fost adoptat în acest sens niciun standard european, standardele ISO relevante.(11) Autoritățile competente promovează mecanisme voluntare de etichetare pentru produsele industriale despre care se pretinde că sunt produse cu energie din surse regenerabile și combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică. (12) Astfel de mecanisme voluntare de etichetare indică procentul de energie regenerabilă utilizată sau de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică utilizați în etapa de achiziție și operațiuni anterioare prelucrării aferente materiilor prime, de fabricație și de distribuție, calculat pe baza metodologiilor prevăzute fie în Recomandarea (UE) 2021/2.279 a Comisiei din 15 decembrie 2021 privind utilizarea unor metode referitoare la amprenta de mediu pentru măsurarea și comunicarea performanței de mediu pe durata ciclului de viață a produselor și organizațiilor, fie în ISO 14067:2018.(13) Ministerul de resort include cantitatea de combustibili de origine nebiologică din surse regenerabile, pe care estimează că o va importa și exporta în actualizarea PNIESC, precum și în rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima. (14) Ministerul de resort indică în actualizarea PNIESC și în rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima modul în care intenționează să contribuie la prevederile documentului UE O strategie europeană pentru hidrogen. (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 33. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 22^8(1) Contribuția combustibililor de origine nebiologică din surse regenerabile, prevăzută la art. 22^7 alin. (8), utilizați în scopuri finale energetice și neenergetice poate fi redusă cu 20% în anul 2030 dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele:a) contribuția națională la obiectivul general obligatoriu al Uniunii Europene este cel puțin echivalentă cu contribuția națională preconizată, în conformitate cu formula menționată în anexa II la Regulamentul (UE) 2018/1.999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018; și b) ponderea hidrogenului sau a derivaților săi, produși din combustibili fosili, care sunt consumați în România nu depășește 23% în anul 2030 și 20% în anul 2035. (2) În cazul în care oricare dintre condițiile prevăzute la alin. (1) nu sunt îndeplinite, reducerea prevăzută la același alineat încetează să se aplice.(3) În cazul în care se aplică reducerea menționată la alin. (1), ministerul de resort transmite către Comisie o notificare împreună cu actualizarea PNIESC și introduce reducerea menționată ca parte a rapoartelor naționale intermediare integrate privind energia și clima.(4) Notificarea include informații cu privire la ponderea actualizată a combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică și toate datele relevante pentru a demonstra că sunt îndeplinite ambele condiții prevăzute la alin. (1). (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 33. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 23(1) Pentru promovarea utilizării energiei din surse regenerabile se are în vedere creșterea ponderii energiei din surse regenerabile în sectorul încălzire și răcire cu o valoare orientativă de 0,8 puncte procentuale ca medie anuală calculată pentru perioadele de referință 2021-2025 și cu cel puțin 1,1 puncte procentuale ca medie anuală calculată pentru perioada 2026-2030, pornind de la ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii în 2020, exprimată ca pondere națională din consumul final brut de energie și calculată în conformitate cu metodologia stabilită prin anexa nr. 3. (la 07-11-2025, Alineatul (1) , Articolul 23 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 34. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (1^1) Pentru calcularea ponderii energiei electrice din surse regenerabile utilizate în sistemele de încălzire și răcire în sensul alin. (1) se utilizează ponderea medie a energiei electrice din surse regenerabile furnizate în cei doi ani precedenți. (la 07-11-2025, Alineatul (1) , Articolul 23 , Capitolul I a fost completat de Punctul 35. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (1^2) Autoritățile publice locale efectuează o evaluare a potențialului lor în materie de energie din surse regenerabile și a utilizării căldurii și răcorii reziduale în sectorul încălzirii și răcirii, inclusiv, după caz, o analiză a zonelor adecvate pentru implementarea acestora cu un risc ecologic redus și a potențialului proiectelor la scară mică aplicabile în gospodării. (la 07-11-2025, Alineatul (1) , Articolul 23 , Capitolul I a fost completat de Punctul 35. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (1^3) Evaluarea prevăzută la alin. (1^2): a) ține cont de tehnologiile disponibile și fezabile economic pentru utilizările industriale și casnice, cu scopul de a stabili etape fundamentale și măsuri pentru creșterea gradului de utilizare a energiei regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii și, după caz, pentru utilizarea căldurii și răcorii reziduale prin încălzire și răcire centralizată, în vederea stabilirii unei strategii naționale pe termen lung pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și poluarea aerului provenită din încălzire și răcire;b) respectă principiul «eficiența energetică pe primul loc»;c) face parte din PNIESC și însoțește evaluarea cuprinzătoare a încălzirii și răcirii prevăzută în Legea nr. 121/2014, cu modificările și completările ulterioare. (la 07-11-2025, Alineatul (1) , Articolul 23 , Capitolul I a fost completat de Punctul 35. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (2) Abrogat. (la 07-11-2025, Alineatul (2) , Articolul 23 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 36. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (2^1) În determinarea valorilor orientative prevăzute la alin. (1) poate fi luată în considerare căldura și răcoarea reziduală până la o limită de 0,4 puncte procentuale. (la 07-11-2025, Articolul 23 , Capitolul I a fost completat de Punctul 37. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (2^2) În aplicarea alin. (2^1), mediile anuale prevăzute la alin. (1) cresc cu jumătate din punctele procentuale aferente căldurii și răcorii reziduale incluse până la o limită superioară de 1,0 puncte procentuale pentru perioada 2021-2025 și de 1,3 puncte procentuale pentru perioada 2026-2030. (la 07-11-2025, Articolul 23 , Capitolul I a fost completat de Punctul 37. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (2^3) Ministerul de resort informează Comisia Europeană cu privire la intenția de a contabiliza căldura și răcoarea reziduală și cantitatea estimată în actualizarea PNIESC. (la 07-11-2025, Articolul 23 , Capitolul I a fost completat de Punctul 37. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (2^4) În sensul alin. (1), autoritățile competente depun eforturi pentru a crește ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul de încălzire și răcire cu punctele procentuale orientative suplimentare prevăzute în anexa nr. 1A. (la 07-11-2025, Articolul 23 , Capitolul I a fost completat de Punctul 37. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (2^5) În determinarea valorilor orientative prevăzute la alin. (1) poate fi luată în considerare energia electrică din surse regenerabile utilizate pentru încălzire și răcire până la o limită de 0,4 puncte procentuale, cu condiția ca randamentul generatorului de încălzire și răcire să fie mai mare de 100%. (la 07-11-2025, Articolul 23 , Capitolul I a fost completat de Punctul 37. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (2^6) În aplicarea alin. (2^5), mediile anuale prevăzute la alin. (1) cresc cu jumătate din punctele procentuale aferente energiei electrice din surse regenerabile, respectiv până la o limită superioară de 1,0 puncte procentuale pentru perioada 2021-2025 și de 1,3 puncte procentuale pentru perioada 2026-2030. (la 07-11-2025, Articolul 23 , Capitolul I a fost completat de Punctul 37. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (2^7) Ministerul de resort include în actualizarea PNIESC și în rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima cu privire la intenția de a contabiliza energia electrică din surse regenerabile utilizată în sistemele de încălzire și răcire centralizată de la generatoarele de căldură și frig al căror randament este mai mare de 100%, precum și capacitățile estimate de energie electrică în calculul creșterilor prevăzute la alin. (1). (la 07-11-2025, Articolul 23 , Capitolul I a fost completat de Punctul 37. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (2^8) Ministerul de resort informează Comisia Europeană cu privire la intenția de a contabiliza energia electrică din surse regenerabile utilizată în sistemele de încălzire și răcire centralizată de la generatoarele de căldură și frig al căror randament este mai mare de 100% în calculul creșterilor prevăzute la alin. (1) în actualizarea PNIESC. (la 07-11-2025, Articolul 23 , Capitolul I a fost completat de Punctul 37. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (3) În sensul alin. (1), la calculul ponderii energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii și creșterii medii anuale în conformitate cu alineatul menționat, inclusiv creșterea orientativă suplimentară stabilită în anexa 1A: (la 07-11-2025, Partea introductivă a alineatului (3) , Articolul 23 , Capitolul I a fost modificată de Punctul 38. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) a) abrogată; (la 07-11-2025, Litera a) , Alineatul (3) , Articolul 23 , Capitolul I a fost abrogată de Punctul 39. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) b) se poate considera că o astfel de pondere acoperă creșterea medie anuală în cazul în care ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii este de peste 60%; șic) se poate considera că o astfel de pondere acoperă jumătate din creșterea medie anuală în cazul în care ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii este de peste 50% și până la 60%.(3^1) Ministerul de resort, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației furnizează prin Punctul unic de informare online, organizat conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2024 privind înființarea rețelei naționale de ghișee unice de eficiență energetică, informații, într-un mod accesibil și transparent, în special proprietarilor sau locatarilor clădirilor și IMM-urilor despre măsurile și instrumentele financiare disponibile pentru a folosi mai multă energie din surse regenerabile în sistemele de încălzire și răcire. (la 07-11-2025, Articolul 23 , Capitolul I a fost completat de Punctul 40. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (4) Ministerul de resort poate stabili și publica, pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii, o listă a măsurilor ce trebuie adoptate în vederea utilizării energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii și poate desemna și face publice denumirile entităților de implementare care contribuie la creșterea medie anuală prevăzută la alin. (1).(5) Pentru a obține creșterea medie anuală menționată la alin. (1) se iau în considerare cel puțin două dintre următoarele măsuri:a) încorporarea fizică a energiei din surse regenerabile sau a căldurii și răcorii reziduale în sursele de energie și în combustibilii furnizați pentru încălzire și răcire;b) instalarea de sisteme de încălzire și răcire din surse regenerabile de înaltă eficiență în clădiri, racordarea clădirilor la sisteme eficiente de încălzire și răcire centralizată sau utilizarea energiei din surse regenerabile ori a căldurii și răcorii reziduale pentru procesele industriale de încălzire și de răcire;c) măsuri acoperite de certificate comercializabile care dovedesc respectarea obligației prevăzute la alin. (1) prin sprijin acordat măsurilor de instalare prevăzute la lit. b) de la prezentul alineat, realizate de alt operator economic, precum un instalator independent de tehnologie în domeniul energiei din surse regenerabile sau o societate de servicii energetice care furnizează servicii de instalare în domeniul energiei din surse regenerabile;d) consolidarea capacităților pentru ca autoritățile naționale și locale să identifice potențialul local de încălzire și răcire din surse regenerabile, să planifice și să pună în aplicare proiecte și infrastructuri privind energia din surse regenerabile, oferind consultanța aferentă;e) crearea unor cadre de atenuare a riscurilor pentru a reduce costul de capital pentru proiectele de încălzire și răcire din surse regenerabile și din încălzire și răcoare reziduală, permițând, printre altele, gruparea proiectelor mai mici, precum și corelarea lor mai strânsă și mai completă cu alte măsuri de eficiență energetică și de renovare a clădirilor;f) promovarea contractelor de achiziție de căldură și răcire din surse regenerabile pentru întreprinderile cu calitate de consumator și pentru colectivele mici de consumatori;g) scheme planificate de înlocuire a surselor de încălzire pe bază de combustibili fosili, a sistemelor de încălzire incompatibile cu sursele de energie regenerabile sau scheme planificate de eliminare treptată a combustibililor fosili, cu ținte de etapă;h) cerințe la nivel local și regional în ceea ce privește planificarea energiei termice din surse regenerabile, care include răcirea;i) promovarea producției de biogaz și a injectării biometanului în rețeaua de gaze, în loc să fie folosit pentru producerea de energie electrică;j) măsuri de promovare a integrării tehnologiilor de stocare a energiei termice în sistemele de încălzire și răcire;k) promovarea rețelelor de încălzire și răcire centralizată pe bază de energie din surse regenerabile, în special de comunitățile de energie din surse regenerabile, inclusiv prin măsuri de reglementare, mecanisme de finanțare și sprijin; Notă
Conform articolului VI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025, finanțarea necesară schemelor de sprijin prevăzute la art. 23 alin. (5) lit. k) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 163/2022 pentru completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta ordonanță de urgență, se realizează cu încadrare în bugetele aprobate anual, potrivit legii, cu această destinație autorităților/instituțiilor publice implicate.l) scheme de sprijin sau alte stimulente financiare care să contribuie la instalarea de echipamente de încălzire și răcire utilizând energie din surse regenerabile și la dezvoltarea de rețele energetice care furnizează energie din surse regenerabile pentru încălzire și răcire în clădiri și industrie. Notă
Conform articolului VI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025, finanțarea necesară schemelor de sprijin prevăzute la art. 23 alin. (5) lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 163/2022 pentru completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta ordonanță de urgență, se realizează cu încadrare în bugetele aprobate anual, potrivit legii, cu această destinație autorităților/instituțiilor publice implicate. (la 07-11-2025, Alineatul (5) , Articolul 23 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 41. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (6) În aplicarea prevederilor alin. (5), autoritățile administrației publice centrale și locale cu responsabilități în domeniul promovării energiei din surse regenerabile asigură accesibilitatea măsurilor pentru toți consumatorii, în special pentru cei din gospodării vulnerabile sau cu venituri mici, care altfel nu ar dispune de suficient capital inițial pentru a beneficia de ele.(7) Entitățile desemnate în temeiul alin. (4) transmit autorităților competente datele măsurabile și verificabile referitoare la cantitatea de energie din surse regenerabile utilizată. De asemenea, entitățile desemnate vor prezenta un raport anual, cuprinzând:a) cantitatea totală de energie furnizată pentru încălzire și răcire;b) cantitatea totală de energie din surse regenerabile furnizată pentru încălzire și răcire;c) cantitatea de căldură și răcoare reziduală furnizată pentru încălzire și răcire;d) ponderea energiei din surse regenerabile și a căldurii și răcorii reziduale în cantitatea totală de energie furnizată pentru încălzire și răcire; șie) tipul de sursă regenerabilă de energie. + Articolul 24(1) Operatorii de servicii de alimentare cu energie termică în sistem centralizat pun la dispoziția consumatorilor finali informații cu privire la performanța energetică și la ponderea energiei, exprimată cel puțin ca procent din consumul final brut de energie pentru încălzire și răcire alocat clientului, precum și cantitatea de energie utilizată pentru a furniza o unitate de încălzire din surse regenerabile în sistemele de încălzire și răcire centralizată, într-un mod ușor accesibil, respectiv în facturi sau pe site-urile acestora și la cerere. (la 07-11-2025, Alineatul (1) , Articolul 24 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 42. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (2) Pe baza unui plan de debranșare avizat de autoritățile publice locale, clienții sistemelor de încălzire sau de răcire centralizată care nu se califică drept sistem eficient de încălzire sau de răcire centralizată sau care nu devin astfel de sisteme până la 31 decembrie 2025 se pot debranșa prin rezilierea sau modificarea contractului lor, pentru a produce ei înșiși încălzire sau răcire din surse regenerabile. Planul de debranșare este realizat și aprobat de operatorul local al sistemului, pe baza cererilor primite de la consumatorii finali.(3) Debranșarea prin rezilierea sau modificarea unui contract în conformitate cu alin. (2) se acordă numai clienților care pot demonstra că soluția alternativă planificată de alimentare pentru încălzire și răcire duce la o performanță energetică semnificativ mai mare. Evaluarea performanței energetice a soluției alternative de alimentare poate fi bazată pe certificatul de performanță energetică.(4) Pentru creșterea ponderii energiei din surse regenerabile și din căldură și răcoare reziduală în încălzirea și răcirea centralizată cu o valoare orientativă de 2,2 puncte procentuale ca medie anuală calculată pentru perioada 2021-2025 și cu cel puțin 1,1 puncte procentuale ca medie anuală calculată pentru perioada 2026-2030, pornind de la ponderea energiei din surse regenerabile și din căldura și răcoarea reziduală în încălzirea și răcirea centralizată în anul 2020, autoritățile competente stabilesc măsurile necesare în acest scop, în actualizarea PNIESC. (la 07-11-2025, Alineatul (4) , Articolul 24 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 42. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (4^1) Energia electrică din surse regenerabile utilizată în sistemele de încălzire și răcire centralizată poate fi inclusă în calculul creșterii medii anuale prevăzute la alin. (4). (la 07-11-2025, Articolul 24 , Capitolul I a fost completat de Punctul 43. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (5) Ministerul de resort informează Comisia cu privire la intenția de a contabiliza energia electrică din surse regenerabile utilizată în sistemele de încălzire și răcire centralizată în calculul creșterii anuale prevăzute la alin. (4) și autoritățile competente includ capacitățile estimate de energie electrică din surse regenerabile pentru sistemele de încălzire și răcire centralizate în actualizarea PNIESC, precum și cantitatea de energie electrică din surse regenerabile utilizată în sistemele de încălzire și răcire centralizată în rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima. (la 07-11-2025, Alineatul (5) , Articolul 24 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 44. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (5^1) Pentru calcularea ponderii energiei electrice din surse regenerabile utilizate în sistemele de încălzire și răcire centralizată în sensul alin. (4), autoritățile competente pot utiliza ponderea medie a energiei electrice din surse regenerabile furnizate în cei doi ani precedenți. (la 07-11-2025, Articolul 24 , Capitolul I a fost completat de Punctul 45. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (5^2) În sensul alin. (4), atunci când se calculează ponderea energiei din surse regenerabile și din căldură și răcoare reziduală în încălzirea și răcirea centralizată:a) se poate considera că o astfel de pondere acoperă creșterea medie anuală menționată la alin. (4), dacă aceasta este de peste 60%;b) se poate considera că o astfel de pondere acoperă jumătate din creșterea medie anuală menționată la alin. (4), dacă aceasta este de peste 50% și de până la 60%. (la 07-11-2025, Articolul 24 , Capitolul I a fost completat de Punctul 45. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (5^3) Ministerul de resort împreună cu autoritățile competente stabilesc măsurile necesare pentru a introduce creșterea medie anuală menționată în alin. (4) în actualizarea PNIESC. (la 07-11-2025, Articolul 24 , Capitolul I a fost completat de Punctul 45. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (5^4) Operatorii de sisteme de încălzire sau răcire centralizată au obligația de a racorda furnizori părți terțe de energie din surse regenerabile și din căldură și răcoare reziduală sau pot voluntar să racordeze și să cumpere de la furnizori părți terțe căldură și răcoare din surse regenerabile și din căldură sau răcoare reziduală, pe baza unor criterii nediscriminatorii stabilite prin ordin al președintelui autorității competente, atunci când operatorii respectivi trebuie să realizeze una sau mai multe dintre următoarele:a) să satisfacă cererea unor clienți noi;b) să înlocuiască capacitățile existente de producere de căldură sau răcoare;c) să extindă capacitățile existente de producere de căldură sau răcoare. (la 07-11-2025, Articolul 24 , Capitolul I a fost completat de Punctul 45. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (6) Operatorii de sistem de încălzire sau răcire centralizată pot să refuze să racordeze și să cumpere căldură sau răcoare de la un furnizor parte terță în oricare dintre următoarele situații:a) sistemul nu dispune de puterea necesară din cauza altor furnizări de căldură sau răcoare din surse regenerabile sau de căldură și răcoare reziduală;b) căldura sau răcoarea de la furnizorul parte terță nu respectă parametrii tehnici necesari pentru racordare și pentru asigurarea funcționării fiabile și sigure a sistemului de încălzire și răcire centralizată;c) operatorul poate demonstra că furnizarea accesului ar duce la o creștere excesivă a costului căldurii sau răcirii pentru clienții finali în comparație cu costul aferent utilizării principalului furnizor local de căldură sau răcoare cu care ar concura furnizorul de energie din surse regenerabile și din căldură sau răcoare reziduală;d) sistemul operatorului este un sistem eficient de încălzire și răcire centralizată. (la 07-11-2025, Alineatul (6) , Articolul 24 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 46. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (7) În cazul în care un operator al sistemului de încălzire sau răcire centralizată refuză să racordeze un furnizor de încălzire sau de răcire în temeiul prevederilor alin. (6), operatorul respectiv pune la dispoziția autorității competente informații cu privire la motivele refuzului, precum și cu privire la condițiile care trebuie îndeplinite și la măsurile care trebuie luate în sistem pentru a face posibilă racordarea. Refuzul operatorului se va face în conformitate cu procedura de remediere a refuzurilor nejustificate, elaborată și aprobată prin ordin al președintelui ANRE până la data de 31 decembrie 2025. (la 07-11-2025, Alineatul (7) , Articolul 24 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 46. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (8) După caz, autoritățile publice și locale instituie un cadru de coordonare între operatorii de sisteme de încălzire și răcire centralizată și sursele potențiale de căldură și răcoare reziduală în sectoarele industriale și terțiare pentru a facilita utilizarea căldurii și răcorii reziduale. Cadrul de coordonare asigură dialogul în ceea ce privește utilizarea căldurii și răcorii reziduale, care implică în special:a) operatorii de sisteme de încălzire și răcire centralizată;b) întreprinderile din sectoarele industriale și terțiare care generează căldură și răcoare reziduală care pot fi recuperate din punct de vedere economic prin sisteme de încălzire și răcire centralizată, cum ar fi centrele de date, fabricile industriale, clădirile comerciale mari, instalațiile de stocare a energiei și transportul public;c) autoritățile locale responsabile cu planificarea și aprobarea infrastructurilor energetice; d) experți științifici care lucrează la sisteme de încălzire și răcire centralizată de ultimă generație; șie) comunitățile de energie din surse regenerabile implicate în încălzire și răcire. (la 07-11-2025, Alineatul (8) , Articolul 24 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 46. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (9) Dreptul de debranșare prin rezilierea sau modificarea contractului în conformitate cu alin. (2) poate fi exercitat de clienții persoane fizice, de diverse forme de asociere a clienților sau de părțile care acționează în numele clienților, iar în cazul blocurilor de apartamente, o astfel de debranșare poate fi exercitată numai la nivelul întregii clădiri, cu respectarea prevederilor art. 30, art. 32 și art. 45 din Legea nr. 196/2021 pentru modificarea și completarea Legii serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006 și a prevederilor Ordinului nr. 91/2007 pentru aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului public de alimentare cu energie termică.(10) Operatorii de distribuție de energie electrică vor evalua, cel puțin la fiecare patru ani, în cooperare cu operatorii sistemelor de încălzire și răcire centralizată din zonele respective, potențialul sistemelor de încălzire și răcire centralizată de a furniza servicii de echilibrare și alte servicii de sistem, inclusiv participarea activă a cererii și stocarea termică a energiei electrice excedentare din surse regenerabile, și vor evalua, de asemenea, dacă utilizarea potențialului identificat ar fi mai eficientă din punctul de vedere al costurilor și al utilizării resurselor decât soluțiile alternative. (la 07-11-2025, Alineatul (10) , Articolul 24 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 47. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (10^1) CNTEE Transelectrica - S.A. și operatorii de distribuție a energiei electrice utilizează rezultatele evaluării solicitate în planificarea rețelelor, investițiile în rețele și dezvoltarea infrastructurii pe teritoriul României. (la 07-11-2025, Articolul 24 , Capitolul I a fost completat de Punctul 48. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (10^2) Operatorii sistemelor de încălzire și răcire centralizată pot participa la piețele de energie electrică, în vederea furnizării de servicii de echilibrare, de stocare și alte servicii de flexibilitate, precum consumul dispecerizabil. (la 07-11-2025, Articolul 24 , Capitolul I a fost completat de Punctul 48. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (10^3) În aplicarea prevederilor alin. (10^2), ANRE facilitează coordonarea dintre CNTEE Transelectrica - S.A., operatorii de sisteme de încălzire și răcire centralizată și operatorii sistemelor de distribuție a energiei electrice. (la 07-11-2025, Articolul 24 , Capitolul I a fost completat de Punctul 48. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (10^4) ANRE poate extinde cerințele de evaluare și de coordonare prevăzute la alin. (10), respectiv (10^2) la operatorii de sisteme de transport și de distribuție de gaze, incluzând rețelele de hidrogen și alte rețele energetice. (la 07-11-2025, Articolul 24 , Capitolul I a fost completat de Punctul 48. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (10^5) Până la data de 31 decembrie 2025, ANRE întocmește și aprobă prin ordin al președintelui procedura privind metodologia de realizare a evaluării prevăzute la alin. (10). (la 07-11-2025, Articolul 24 , Capitolul I a fost completat de Punctul 48. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (11) Autoritatea competentă are obligația de a se asigura că drepturile consumatorilor și normele de exploatare a sistemelor de încălzire sau răcire centralizată în conformitate cu prezentul articol sunt clar definite și respectate.(12) Obligațiile prevăzute la alin. (2)-(11) nu se aplică în cazul în care este îndeplinită cel puțin una dintre următoarele condiții:a) ponderea încălzirii și răcirii centralizate era mai mică sau egală cu 2% din consumul final brut de energie pentru încălzire și răcire la data de 24 decembrie 2018;b) ponderea încălzirii și răcirii centralizate crește peste pragul de 2% din consumul final brut de energie pentru încălzire și răcire de la data de 24 decembrie 2018, prin dezvoltarea unor sisteme noi eficiente de încălzire și răcire centralizată pe baza PNIESC, prezentat în temeiul prevederilor art. 3 și 14 din Regulamentul (UE) 2018/1.999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 și pe baza evaluării menționate la art. 23 alin. (1^2) și (1^3);c) 90% din consumul final brut de energie în sistemele de încălzire și răcire centralizată are loc în sisteme eficiente de încălzire și răcire centralizată. (la 07-11-2025, Alineatul (12) , Articolul 24 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 49. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 25(1) Furnizorii de combustibili au obligația de a se asigura că:a) cantitatea de combustibili din surse regenerabile și de energie electrică din surse regenerabile furnizată sectorului transporturilor conduce la:(i) o pondere a energiei din surse regenerabile în cadrul consumului final de energie în sectorul transporturilor de cel puțin 29% până în anul 2030; sau(ii) o reducere a intensității gazelor cu efect de seră de cel puțin 14,5% până în anul 2030, în comparație cu nivelul de referință calculat în conformitate cu art. 27 alin. (1) lit. b) și în conformitate cu traiectoria orientativă stabilită în PNIESC;b) ponderea combinată a biocombustibililor avansați și a biogazului produși din materiile prime enumerate în anexa nr. 10 partea A din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018 pentru stabilirea condițiilor de introducere pe piață a combustibililor lichizi și gazoși, de introducere a unui mecanism de monitorizare și reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de stabilire a metodelor de calcul și de raportare a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările și completările ulterioare, și a combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică în consumul final de energie în sectorul transporturilor este de cel puțin 1% în anul 2025 și 5,5% în anul 2030, din care o pondere de cel puțin 1% este din combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică.(2) Ministerul de resort stabilește ponderea energiei din surse regenerabile în cadrul consumului final de energie în sectorul transporturilor, inclusiv în sectorul transportului maritim, precum și reducerea intensității gazelor cu efect de seră în vederea includerii acestora în rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima. (3) Pentru calcularea obiectivelor și a ponderilor menționate la alin. (1) se va ține seama de: a) combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică și atunci când aceștia sunt utilizați drept produs intermediar pentru producția de:(i) combustibili convenționali pentru transport;sau(ii) biocombustibili, cu condiția ca reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră obținută prin utilizarea de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică să nu fie contabilizată la calcularea reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră realizate prin utilizarea biocombustibililor;b) biometanul injectat în infrastructura națională de transport și distribuție a gazelor.(4) Pentru calcularea obiectivelor stabilite la alin. (1) lit. a) se pot lua în considerare combustibilii pe bază de carbon reciclat. (5) În vederea stabilirii obligațiilor prevăzute la alin. (1), ministerul de resort poate:a) excepta furnizorii de combustibili care furnizează energie electrică sau combustibili de origine nebiologică produși din surse regenerabile de la cerința de a respecta, în legătură cu acești combustibili, ponderea minimă a biocombustibililor avansați și a biogazului produși din materiile prime enumerate în anexa nr. 10 partea A din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările și completările ulterioare; b) stabili obligația prin măsuri care vizează volumele, conținutul energetic sau emisiile de gaze cu efect de seră; c) face distincția între diferiții vectori energetici;d) face distincția între sectorul transportului maritim și alte sectoare.(6) Prevederile prezentei ordonanțe de urgență se aplică fără a aduce atingere obligațiilor specifice ale furnizorilor de combustibil de aviație impuse în temeiul Regulamentului (UE) 2023/2405 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 octombrie 2023 privind asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru un transport aerian durabil (ReFuelEU în domeniul aviației).(7) Până la data de 1 ianuarie 2027 ministerul de resort împreună cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii instituie, prin ordin comun, un mecanism care să permită furnizorilor de combustibili să facă schimb de credite pentru furnizarea de energie din surse regenerabile în sectorul transporturilor. (8) În sensul prevederilor alin. (7) mecanismul se referă la posibilitatea ca operatorii economici care furnizează energie electrică din surse regenerabile vehiculelor electrice prin puncte publice de reîncărcare să primească credite, indiferent dacă operatorii economici fac obiectul prevăzut la alin. (1) și pot vinde creditele respective furnizorilor de combustibili, cărora li se permite să utilizeze creditele pentru a îndeplini obligația prevăzută la alin. (1).(9) Mecanismul prevăzut la alin. (7) include puncte de reîncărcare private, cu condiția să demonstreze că energia electrică din surse regenerabile livrată acestor puncte de reîncărcare private este furnizată exclusiv vehiculelor electrice. (la 07-11-2025, Articolul 25 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 50. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 26(1) Pentru calcularea consumului final brut de energie din surse regenerabile menționat la art. 7 și a ponderii minime a energiei din surse regenerabile și a obiectivului de reducere a intensității gazelor cu efect de seră menționat la art. 25 alin. (1) lit. a), ponderea biocombustibililor și a biolichidelor, precum și a combustibililor din biomasă consumați în transporturi, dacă sunt produși din culturi alimentare și furajere, nu depășește cu mai mult de 1% ponderea acestor combustibili în consumul final de energie în sectorul transporturilor în 2020, până la maximum 7% din consumul final de energie în sectorul transporturilor. (la 07-11-2025, Alineatul (1) , Articolul 26 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 51. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (2) Pentru calcularea consumului final brut de energie din surse regenerabile prevăzut la art. (7), a ponderii minime a energiei din surse regenerabile și a obiectivului de reducere a intensității gazelor cu efect de seră prevăzuți la art. 25 alin. (1) lit. a), ponderea biocombustibililor, a biolichidelor sau și a combustibililor din biomasă produși din culturi alimentare și furajere care prezintă riscuri ridicate din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor, pentru care se observă o expansiune semnificativă a suprafeței de producție în detrimentul terenurilor care stochează cantități ridicate de carbon nu depășește nivelul de consum al acestor tipuri de combustibili la nivelul anului 2019, cu excepția cazului în care sunt certificați drept biocombustibili, biolichide sau combustibili din biomasă care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor. (la 07-11-2025, Alineatul (2) , Articolul 26 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 52. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (3) De la data de 31 decembrie 2023 și cel târziu până în 2030, limita respectivă scade treptat până la 0%.(4) În cazul în care ponderea biocombustibililor, biolichidelor și combustibililor din biomasă consumați în transporturi, produși din culturi alimentare și furajere este limitată la o valoare mai mică de 7% sau dacă ministerul de resort decide să stabilească o limită inferioară acestei valori, în contextul actualizării PNIESC, ministerul de resort modifică corespunzător ponderea minimă a energiei din surse regenerabile sau obiectivul de reducere a intensității gazelor cu efect de seră menționat la art. 25 alin. (1) lit. a), luând în considerare contribuția pe care respectivii combustibili ar fi adus-o la aceste obiective. În vederea reducerii intensității gazelor cu efect de seră, la calculul consumului final brut de energie din surse regenerabile se ia în considerare faptul că acești combustibili contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 50%. (la 07-11-2025, Articolul 26 , Capitolul I a fost completat de Punctul 53. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 27(1) În aplicarea art. 25 alin. (1) lit. a) pct. (ii) pentru calcularea reducerii intensității gazelor cu efect de seră se calculează după cum urmează:a) reducerile de emisii de gaze cu efect de seră se calculează după cum urmează: (i) pentru biocombustibili și biogaz, prin înmulțirea cantității de astfel de combustibili furnizată tuturor modurilor de transport cu reducerile lor de emisii de gaze cu efect de seră determinate în conformitate cu art. 31;(ii) pentru combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică și combustibilii pe bază de carbon reciclat, prin înmulțirea cantității combustibililor respectivi care este furnizată tuturor modurilor de transport cu reducerile lor de emisii de gaze cu efect de seră determinate în conformitate cu actele delegate adoptate de către Comisie în temeiul prevederilor art. 29a alin. (3) din Directiva (UE) 2023/2413 de modificare a Directivei (UE) 2018/2001, a Regulamentului (UE) 2018/1999 și a Directivei 98/70/CE în ceea ce privește promovarea energiei din surse regenerabile și de abrogare a Directivei (UE) 2015/652 a Consiliului;(iii) pentru energia electrică din surse regenerabile, prin înmulțirea cantității de energie electrică din surse regenerabile furnizată tuturor modurilor de transport cu omologul combustibil fosil ECF(e) prevăzut în anexa nr. 6 a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările și completările ulterioare;b) nivelul de referință menționat la art. 25 alin. (1) lit. a) pct. (i) se calculează până la data de 31 decembrie 2030 înmulțind cantitatea de energie furnizată sectorului transporturilor cu omologul combustibil fosil EF(t) prevăzut în anexa nr. 6 a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările și completările ulterioare; de la data de 1 ianuarie 2031, nivelul de referință menționat la art. 25 alin. (1) lit. b) este suma dintre:(i) cantitatea de combustibili furnizată tuturor modurilor de transport înmulțită cu omologul combustibil fosil EF(t) prevăzut în anexa nr. 6 a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările și completările ulterioare; (ii) cantitatea de energie electrică furnizată tuturor modurilor de transport înmulțită cu omologul combustibil fosil EF(t) prevăzut în anexa nr. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările și completările ulterioare;c) pentru calcularea cantităților relevante de energie, se aplică următoarele reguli:(i) pentru a determina cantitatea de energie furnizată sectorului transporturilor, se utilizează valorile privind conținutul energetic al combustibililor utilizați în transporturi stabilite în anexa nr. 1, tabelul 3^2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările și completările ulterioare;(ii) pentru stabilirea conținutului energetic al combustibililor utilizați în transporturi care nu sunt incluși în anexa nr. 1, tabelul 3^2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările și completările ulterioare, se utilizează standardele europene relevante pentru determinarea puterii calorifice a combustibililor, sau, în cazul în care nu a fost adoptat în acest sens niciun standard european, standardele Organizației Internaționale de Standardizare (ISO) relevante;(iii) cantitatea de energie electrică din surse regenerabile furnizată sectorului transporturilor se determină prin înmulțirea cantității de energie electrică furnizată sectorului respectiv cu ponderea medie a energiei electrice din surse regenerabile în cei doi ani precedenți, cu excepția cazului în care energia electrică este obținută prin racordarea directă la o instalație care produce energie electrică din surse regenerabile și este furnizată sectorului transporturilor, caz în care energia electrică respectivă se consideră a fi în totalitate din surse regenerabile, iar energia electrică produsă de un vehicul electric solar și utilizată pentru consumul vehiculului în sine poate fi considerată a fi în totalitate din surse regenerabile;(iv) ponderea biocombustibililor și a biogazului produși din materiile prime enumerate în anexa nr. 10, partea B din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările și completările ulterioare, în conținutul energetic al combustibililor și al energiei electrice furnizate sectorului transporturilor este limitată la 1,7%;d) reducerea intensității gazelor cu efect de seră prin utilizarea energiei din surse regenerabile se determină prin împărțirea cantității de emisii de gaze cu efect de seră reduse prin utilizarea biocombustibililor, a biogazului, a combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică și a energiei electrice din surse regenerabile furnizate tuturor modurilor de transport la nivelul de referință; se pot lua în considerare combustibilii pe bază de carbon reciclat. (2) Pentru calculul prevăzut la alin. (1) lit. c) ponderea biocarburanților și a biogazului produse din materiale prime enumerate în anexa nr. 10 partea B din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările și completările ulterioare, este limitată la 1,7% din conținutul energetic al combustibililor utilizați în transporturi furnizați pentru consum sau pentru utilizare pe piață. La solicitarea justificată a furnizorilor de combustibil și ținând cont de disponibilitatea materiilor prime, ministerul de resort poate modifica limita respectivă cu aprobarea Comisiei Europene.(3) În aplicarea art. 25 alin. (1) lit. a) pct. (i) și lit. b), pentru calcularea ponderilor minime se va ține cont de următoarele:a) pentru calcularea numitorului, și anume cantitatea de energie consumată în sectorul transporturilor, se iau în considerare toți combustibilii și energia electrică furnizate sectorului transporturilor; b) pentru calcularea numărătorului, care este cantitatea de energie din surse regenerabile consumată în sectorul transporturilor, se ia în considerare conținutul energetic al tuturor tipurilor de energie din surse regenerabile furnizate tuturor modurilor de transport, inclusiv buncherajului maritim internațional; se pot lua în considerare combustibilii pe bază de carbon reciclat; c) ponderea biocombustibililor și a biogazului produși din materiile prime enumerate în anexa nr. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările și completările ulterioare, și a combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică se consideră a fi egală cu de două ori conținutul lor energetic;d) ponderea energiei electrice din surse regenerabile este considerată a fi egală cu de patru ori conținutul său energetic atunci când este furnizată vehiculelor rutiere și poate fi considerată a fi de 1,5 ori conținutul său energetic atunci când este furnizată transportului feroviar; e) ponderea biocombustibililor avansați și a biogazului produși din materiile prime enumerate în anexa nr. 10, partea A din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările și completările ulterioare, furnizați în modurile de transport aerian și maritim se consideră a fi de 1,2 ori conținutul lor energetic și ponderea combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică furnizați în modurile de transport aerian și maritim se consideră a fi de 1,5 ori conținutul lor energetic;f) ponderea biocombustibililor și a biogazului produși din materiile prime enumerate în anexa nr. 10, partea B din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările și completările ulterioare, în conținutul energetic al combustibililor și al energiei electrice furnizate sectorului transporturilor este limitată la 1,7%;g) pentru a determina cantitatea de energie furnizată sectorului transporturilor, se utilizează valorile privind conținutul energetic al combustibililor utilizați în transporturi stabilite în anexa nr. 1, tabelul 3^2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările și completările ulterioare;h) pentru stabilirea conținutului energetic al combustibililor utilizați în transporturi care nu sunt incluși în anexa nr. 1, tabelul 3^2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările și completările ulterioare, se utilizează standardele europene relevante pentru determinarea puterii calorifice a combustibililor, sau, în cazul în care nu a fost adoptat în acest sens niciun standard european, standardele ISO relevante;i) cantitatea de energie electrică din surse regenerabile furnizată sectorului transporturilor se determină prin înmulțirea cantității de energie electrică furnizată sectorului respectiv cu ponderea medie a energiei electrice din surse regenerabile, furnizată în cei doi ani precedenți, cu excepția cazului în care energia electrică este obținută prin racordarea directă la o instalație care produce energie electrică din surse regenerabile și este furnizată sectorului transporturilor, caz în care energia electrică respectivă se consideră a fi în totalitate din surse regenerabile, iar energia electrică produsă de un vehicul electric solar și utilizată pentru consumul vehiculului în sine poate fi considerată a fi în totalitate din surse regenerabile. (4) Pentru calculul prevăzut la alin. (3) lit. f) ponderea biocarburanților și a biogazului produse din materiale prime enumerate în anexa nr. 10 partea B din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările și completările ulterioare, este limitată la 1,7% din conținutul energetic al combustibililor utilizați în transporturi furnizați pentru consum sau pentru utilizare pe piață. La solicitarea justificată a furnizorilor de combustibil și ținând cont de disponibilitatea materiilor prime, ministerul de resort poate modifica limita respectivă cu aprobarea Comisiei Europene.(5) Până la data de 31 decembrie 2030, în scopul efectuării calculelor menționate la alin. (1) lit. b) și la alin. (3) lit. a), cantitatea de energie furnizată sectorului transportului maritim se consideră a nu fi mai mare de 13% din consumul final brut de energie.(6) Atunci când energia electrică este folosită la producția de combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi, fie direct, fie pentru producția de produse intermediare, pentru a stabili ponderea energiei din surse regenerabile se utilizează ponderea medie a energiei electrice din surse regenerabile din țara de producție, măsurată cu doi ani înainte de anul vizat.(7) Energia electrică obținută prin racordarea directă la o instalație care produce energie electrică din surse regenerabile poate fi considerată a fi în totalitate din surse regenerabile, atunci când este utilizată pentru producția de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică, cu condiția ca instalația:a) să intre în funcțiune după sau în același timp cu instalația care produce combustibilul de origine nebiologică produs din surse regenerabile și utilizat în transporturi; șib) să nu fie racordată la rețea sau, dacă este racordată la rețea, să se poată furniza dovezi că energia electrică în cauză a fost furnizată fără a prelua energie electrică din rețea.(8) Energia electrică care a fost preluată din rețea poate fi considerată a fi în totalitate din surse regenerabile cu condiția ca aceasta să fie produsă exclusiv din surse regenerabile și caracteristicile regenerabile și alte criterii corespunzătoare să fi fost demonstrate, asigurându-se faptul că în ceea ce privește energia electrică în cauză caracteristicile regenerabile sunt contabilizate o singură dată și într-un singur sector de utilizare finală. (la 07-11-2025, Articolul 27 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 54. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 28(1) Organismele de verificare și furnizorii de biocombustibili asigură reducerea la minimum a riscului ca loturile unice să nu fie revendicate mai mult de o singură dată în cadrul Uniunii Europene, prin consolidarea cooperării dintre sistemele naționale și dintre sistemele naționale și sistemele și factorii voluntari de verificare stabiliți în temeiul art. 30, inclusiv, dacă este cazul, prin schimbul de date. În cazul în care o autoritate competentă suspectează că s-a comis o fraudă sau depistează o astfel de fraudă, ea informează, după caz, organismele competente ale statului membru în cauză. Pentru a permite urmărirea combustibililor lichizi și gazoși utilizați în transporturi, ce sunt eligibili pentru a fi luați în considerare la calculul numărătorului prevăzut la art. 27 alin. (1) lit. b) sau ce sunt luați în considerare în scopurile prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. a), b) și c), și pentru verificarea respectării cerințelor stabilite în art. 25 alin. (1) și (3), furnizorii de combustibil raportează ministerului de resort informațiile privind tranzacțiile realizate și caracteristicile de durabilitate ale combustibililor respectivi, inclusiv emisiile lor de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață, începând de la punctul lor de producție și până la furnizorul de combustibil care introduce combustibilul pe piață. Ministerul de resort introduce aceste informații în baza de date a Uniunii Europene.(2) Ministerul de resort împreună cu autoritățile administrației publice centrale cu atribuții în domeniul transporturilor, infrastructurii, mediului și agriculturii iau măsuri pentru a asigura disponibilitatea combustibililor din surse regenerabile utilizați în transporturi inclusiv în ceea ce privește punctele de reîncărcare cu putere înaltă accesibile publicului și a altor infrastructuri de realimentare, după cum se prevede în Legea nr. 34/2017 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi. + Articolul 29(1) Energia produsă din biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă este luată în considerare în scopurile prevăzute la lit. a), b) și c) de la prezentul alineat numai în cazul în care sunt îndeplinite criteriile de durabilitate și criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la alin. (6)-(13):a) contribuția la ponderile de energie din surse regenerabile și la obiectivele menționate la art. 3 alin. (1) și (1^1), art. (15^1) alin. (1) și (2), art. 22^7 alin. (1), art. 23 alin. (1) și alin. (2^1)-(2^8), art. 24 alin. (4), (4^1) și (5^1) și art. 25 alin. (1)-(5). (la 07-11-2025, Litera a) , Alineatul (1) , Articolul 29 , Capitolul I a fost modificată de Punctul 55. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) b) măsurarea respectării obligațiilor referitoare la energia din surse regenerabile, inclusiv a obligației stabilite la art. 23;c) eligibilitatea privind sprijinul financiar pentru consumul de biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă.(2) Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din deșeuri și din reziduuri, altele decât reziduurile din agricultură, acvacultură, pescuit și silvicultură, trebuie să îndeplinească numai criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru a fi luate în considerare în scopurile menționate la literele a), b) și c). (la 07-11-2025, Alineatul (2) , Articolul 29 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 56. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (2^1) Prevederile alin. (2) se aplică și deșeurilor și reziduurilor care sunt prelucrate mai întâi într-un produs înainte de a fi prelucrate ulterior în biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă. (la 07-11-2025, Articolul 29 , Capitolul I a fost completat de Punctul 57. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (3) Energia electrică, încălzirea și răcirea produse din deșeuri municipale solide nu fac obiectul criteriilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la alin. (13).(4) Combustibilii din biomasă trebuie să îndeplinească criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la alin. (2)-(15) dacă sunt folosiți: a) în cazul combustibililor din biomasă solizi, în instalații care produc energie electrică, încălzire și răcire cu o putere termică instalată totală mai mare sau egală cu 7,5 MW; b) în cazul combustibililor din biomasă gazoși, în instalații care produc energie electrică, încălzire și răcire cu o putere termică instalată totală mai mare sau egală cu 2 MW;c) în cazul instalațiilor care produc combustibili din biomasă gazoși cu următorul debit mediu al biometanului: (i) peste 200 mc echivalent metan/h, măsurat în condiții standard de temperatură și presiune, adică 0 °C și o presiune atmosferică de 1 bar;(ii) dacă biogazul este compus dintr-un amestec de metan și alte gaze incombustibile, pentru debitul metanului, pragul stabilit la pct. (i), recalculat proporțional cu ponderea volumetrică a metanului în amestec. (la 07-11-2025, Alineatul (4) , Articolul 29 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 58. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (4^1) Autoritățile competente pot aplica criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la alin. (2)-(15) și în cazul instalațiilor cu o putere termică instalată totală mai mică decât cele prevăzute la alin. 4 lit. a) și b) sau și pentru instalațiile cu un debit al biometanului mai mic față de cel prevăzut la alin. 4 lit. c). (la 07-11-2025, Articolul 29 , Capitolul I a fost completat de Punctul 59. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (5) Criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la alin. (6)-(13) se aplică indiferent de originea geografică a biomasei.(6) Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din deșeuri și din reziduuri neforestiere provenind de pe terenurile agricole sunt luați în considerare în scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și c) numai în cazul în care operatorii sau autoritățile naționale dispun de planuri de monitorizare sau de gestionare pentru a aborda impacturile asupra calității solului și carbonului conținut în sol. Informațiile referitoare la modul în care impacturile sunt monitorizate și gestionate se raportează în temeiul art. 30 alin. (3).(7) Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă agricolă care sunt luați în considerare în scopurile menționate la alineatul (1) literele a), b) și c) nu se obțin din materii prime ce provin de pe terenuri bogate în biodiversitate, și anume de pe terenuri care până la data de 31 ianuarie 2008 sau după această dată dețineau unul din următoarele statute, indiferent dacă terenul mai deține acest statut: a) păduri primare și alte terenuri împădurite, și anume pădurile și alte terenuri împădurite cu specii indigene, în care nu există indicii vizibile clare ale activității umane, iar procesele ecologice nu sunt afectate în mod semnificativ, încadrate în tipul I funcțional potrivit amenajamentelor silvice; și păduri seculare;b) păduri foarte bogate în biodiversitate și alte terenuri împădurite care conțin o mare diversitate de specii, sunt nedegradate și au fost identificate ca fiind bogate în biodiversitate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor potrivit planurilor de management ale siturilor Natura 2000 și amenajamentelor silvice, exceptând cazul în care se furnizează dovezi conform cărora producția respectivei materii prime nu a adus atingere scopurilor de ocrotire a naturii; c) zone desemnate: (i) prin lege sau de autoritățile competente relevante ca zone de protecție a naturii, exceptând cazul în care se furnizează dovezi conform cărora producția respectivei materii prime nu a adus atingere scopurilor de ocrotire a naturii;(ii) ca zone protejate în scopuri de protecție a ecosistemelor sau a speciilor rare, amenințate sau pe cale de dispariție, care sunt recunoscute prin acorduri internaționale sau incluse pe listele elaborate de organizații interguvernamentale sau de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii, sub rezerva recunoașterii lor în conformitate exceptând cazul în care se furnizează dovezi conform cărora producția respectivei materii prime nu a adus atingere scopurilor de ocrotire a naturii;d) pășuni foarte bogate în biodiversitate cu suprafața mai mare de un hectar care sunt:(i) pășuni naturale, și anume pășuni care ar continua să fie pășuni fără intervenția omului și care mențin configurația naturală de specii, precum și caracteristicile și procesele ecologice;(ii) pășuni care nu sunt naturale, și anume pășuni care ar înceta să fie pășuni fără intervenția omului și care conțin o mare diversitate de specii și sunt nedegradate și pe care Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor le-a identificat ca fiind foarte bogate în biodiversitate, exceptând cazul în care se furnizează dovezi conform cărora recoltarea materiei prime este necesară pentru a-și menține statutul de pășuni foarte bogate în biodiversitate. (la 07-11-2025, Alineatul (7) , Articolul 29 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 60. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (7^1) Dacă nu sunt îndeplinite condițiile stabilite la alin. (11) lit. a) pct. (vi) și (vii), prevederile alin. (7) cu excepția literei c) se aplică și biocombustibililor, biolichidelor și combustibililor din biomasă produși din biomasă forestieră. (la 07-11-2025, Articolul 29 , Capitolul I a fost completat de Punctul 61. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (8) Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă agricolă care sunt luați în considerare în scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și c) nu se obțin din materii prime ce provin de pe terenuri cu stocuri mari de carbon, și anume de pe terenuri care în ianuarie 2008 aveau unul din următoarele statute și care nu mai dețin acest statut:a) zone umede, și anume terenuri acoperite sau saturate cu apă în mod permanent sau pe o perioadă semnificativă din an;b) suprafețe dens împădurite, și anume terenuri care acoperă mai mult de un hectar, cu copaci mai înalți de cinci metri și un coronament de peste 30% sau cu copaci care pot atinge aceste praguri in situ;c) terenuri care acoperă mai mult de un hectar, cu copaci mai înalți de cinci metri și un coronament între 10% și 30% sau cu copaci care pot atinge aceste praguri in situ, cu excepția cazului în care se furnizează dovezi că stocul de carbon al zonei, înainte și după transformare, ar permite îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (13), la aplicarea metodologiei prevăzute în anexa nr. 6 partea C la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 311/2018.(8^1) Dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (11) lit. a) pct. (vi) și (vii), prevederile alin. 8 cu excepția literelor b) și c) și prevederile alin. (9) se aplică, de asemenea, biocombustibililor, biolichidelor și combustibililor din biomasă produși din biomasă forestieră. (la 07-11-2025, Articolul 29 , Capitolul I a fost completat de Punctul 62. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (9) Prevederile alin. (8) nu se aplică în cazul în care, la data la care a fost obținută materia primă, terenul deținea același statut ca în ianuarie 2008.(10) Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă agricolă care sunt luați în considerare în scopurile menționate la alin. (1) lit. a), b) și c) nu sunt obținuți din materii prime ce provin de pe terenuri care până la data de 31 ianuarie 2008 erau turbării, exceptând cazul în care se furnizează dovezi conform cărora cultivarea și recoltarea materiilor prime în cauză nu implică asanarea unor porțiuni de sol care nu erau asanate anterior; dacă nu sunt îndeplinite condițiile stabilite la alin. (11) lit. a) pct. (vi) și (vii), se aplică și biocombustibililor, biolichidelor și combustibililor din biomasă produși din biomasă forestieră. (la 07-11-2025, Alineatul (10) , Articolul 29 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 63. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (11) Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă forestieră care sunt luați în considerare în scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și c) îndeplinesc următoarele criterii pentru a reduce la minimum riscul de a utiliza biomasă forestieră obținută printr-un proces de producție nedurabil:a) țara în care a fost recoltată biomasa forestieră dispune de legislație națională primară sau secundară aplicabilă în domeniul recoltării, precum și de sisteme de monitorizare și de asigurare a respectării legislației, care asigură:(i) legalitatea operațiunilor de recoltare;(ii) regenerarea forestieră a suprafețelor recoltate;(iii) că zonele desemnate prin dreptul internațional sau intern sau de către autoritatea competentă relevantă în scopuri de protecție a naturii, inclusiv în zone umede, pajiști și turbării, sunt ocrotite cu scopul de a păstra biodiversitatea și a împiedica distrugerea habitatelor; (la 07-11-2025, Punctul (iii) , Litera a) , Alineatul (11) , Articolul 29 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 64. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (iv) că recoltarea se desfășoară potrivit amenajamentelor silvice ținându-se seama de menținerea calității solului și a biodiversității în conformitate cu principiile gospodăririi sustenabile a pădurilor, în scopul prevenirii oricăror efecte negative, astfel încât să se evite recoltarea buturugilor și a rădăcinilor, degradarea pădurilor primare și seculare, conform definiției în legislația națională unde este situată pădurea sau transformarea acestora în plantații forestiere, precum și recoltarea pe soluri vulnerabile, că recoltarea se desfășoară cu respectarea pragurilor maxime pentru tăieri la ras pe suprafețe mari definite în țara în care este situată pădurea și cu pragurile de retenție potrivite cu situația ecologică locală pentru extracția lemnului mort și că exploatarea se desfășoară cu respectarea cerințelor de utilizare a unor sisteme de exploatare forestieră care să reducă la minimum orice impact negativ asupra calității solului, inclusiv tasarea solului, precum și asupra caracteristicilor biodiversității și a habitatelor; și (la 07-11-2025, Punctul (iv) , Litera a) , Alineatul (11) , Articolul 29 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 64. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (v) că recoltarea menține sau îmbunătățește capacitatea de producție pe termen lung a pădurii;(vi) că pădurile din care se recoltează biomasa forestieră nu provin de pe terenurile care au statutele menționate la alin. (7) lit. a), b), c) și d), la alin. (8) lit. (a) și, respectiv, la alin. (10), în aceleași condiții de stabilire a statutului terenurilor menționate la alineatele respective; și (la 07-11-2025, Litera a) , Alineatul (11) , Articolul 29 , Capitolul I a fost completată de Punctul 65. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (vii) că instalațiile care produc biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă forestieră publică o declarație de asigurare, susținută de procese interne la nivel de întreprindere, în scopul auditurilor efectuate în temeiul prevederilor art. 30 alin. (4)-(9), că biomasa forestieră nu provine de pe terenurile menționate la pct. (vi). (la 07-11-2025, Litera a) , Alineatul (11) , Articolul 29 , Capitolul I a fost completată de Punctul 65. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) b) atunci când dovezile prevăzute la lit. a) nu sunt disponibile, biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă forestieră sunt luați în considerare în scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și c) dacă la nivel de zonă de aprovizionare forestieră sunt instituite sisteme de management care asigură:(i) legalitatea operațiunilor de recoltare;(ii) regenerarea forestieră a suprafețelor recoltate;(iii) protejarea zonelor desemnate prin dreptul internațional sau intern sau de către autoritatea competentă relevantă ca zone protejate în scopuri de protecție a naturii, inclusiv în zone umede, pășuni și turbării, cu scopul de a păstra biodiversitatea și a împiedica distrugerea habitatelor, exceptând cazul în care se furnizează dovezi conform cărora recoltarea materiilor prime în cauză nu aduc atingere scopurilor de protecție a naturii; (la 07-11-2025, Punctul (iii) , Litera b) , Alineatul (11) , Articolul 29 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 66. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (iv) că recoltarea se desfășoară ținându-se seama de menținerea calității solului și de biodiversitate, în concordanță cu principiile gospodăririi sustenabile a pădurilor, cu scopul prevenirii oricărui impact negativ, astfel încât să se evite recoltarea buturugilor și a rădăcinilor, degradarea pădurilor primare și seculare, potrivit definiției din țara unde este situată pădurea sau transformarea acestora în plantații forestiere, precum și recoltarea pe soluri vulnerabile; că recoltarea se desfășoară cu respectarea pragurilor maxime pentru tăieri la ras pe suprafețe definită în conformitate cu legislația națională în care este situată pădurea și cu pragurile de retenție potrivite cu situația ecologică locală pentru extracția lemnului mort și că recoltarea se desfășoară cu respectarea cerințelor de utilizare a unor sisteme de exploatare forestieră care să reducă la minimum orice impact negativ asupra calității solului, inclusiv tasarea solului, precum și asupra caracteristicilor biodiversității și a habitatelor; (la 07-11-2025, Punctul (iv) , Litera b) , Alineatul (11) , Articolul 29 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 66. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (v) că recoltarea menține sau îmbunătățește capacitatea de producție pe termen lung a pădurii.(11^1) Producția de biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă forestieră internă respectă prevederile stabilite la art. 4 din Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului, și este în concordanță cu politicile și măsurile stabilite în actualizarea PNIESC. (la 07-11-2025, Articolul 29 , Capitolul I a fost completat de Punctul 67. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (11^2) În actualizarea PNIESC se includ elementele următoare: a) o evaluare a aprovizionării cu biomasă forestieră disponibilă în scopuri energetice în perioada 2021-2030, în conformitate cu criteriile prevăzute la prezentul articol; b) o evaluare a compatibilității utilizării preconizate a biomasei forestiere pentru producerea de energie cu țintele și bugetele aferente acestora pentru perioada 2026-2030;c) o descriere a măsurilor și politicilor care asigură compatibilitatea cu țintele și bugetele aferente acestora. (la 07-11-2025, Articolul 29 , Capitolul I a fost completat de Punctul 67. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (11^3) În cadrul rapoartelor naționale intermediare integrate privind energia și clima se includ măsurile și politicile prevăzute la alin. (11^2) lit. c). (la 07-11-2025, Articolul 29 , Capitolul I a fost completat de Punctul 67. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (12) Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă forestieră luați în considerare în scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și c) îndeplinesc următoarele criterii referitoare la exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (LULUCF):a) țara sau organizația regională de integrare economică din care provine biomasa forestieră este parte la Acordul de la Paris și:(i) a transmis o contribuție stabilită la nivel național (CSN) către Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice (UNFCCC), care acoperă emisiile și absorbțiile din agricultură, din silvicultură și din exploatarea terenurilor și asigură faptul că modificările stocului de carbon asociate recoltării biomasei sunt contabilizate pentru angajamentul țării de a reduce sau de a limita emisiile de gaze cu efect de seră specificat în CSN; sau(ii) este adoptată legislație primară sau secundară în conformitate cu art. 5 din Acordul de la Paris, care este aplicabilă în domeniul recoltării, pentru a conserva și a consolida stocurile și absorbanții de carbon, și se furnizează dovezi ale faptului că emisiile raportate ale sectorului LULUCF nu depășesc absorbțiile;b) atunci când dovezile prevăzute la lit. a) nu sunt disponibile, biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă forestieră sunt luați în considerare în scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și c) dacă la nivel de zonă de aprovizionare forestieră sunt instituite sisteme de management care să asigure faptul că nivelurile stocurilor și absorbanților de carbon din pădure sunt menținute sau consolidate pe termen lung.(13) Reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră rezultând din utilizarea biocombustibililor, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă care sunt luate în considerare în scopurile prevăzute la alin. (1) sunt:a) de cel puțin 50% pentru biocombustibilii, biogazul consumat în sectorul transporturilor și biolichidele produse în instalații care erau operaționale în perioada de referință 5 octombrie 2015 sau înainte de această dată;b) de cel puțin 60% pentru biocombustibilii, biogazul consumat în sectorul transporturilor și biolichidele produse în instalații care erau operaționale în perioada de referință 6 octombrie 2015-31 decembrie 2020;c) de cel puțin 65% pentru biocombustibilii, biogazul consumat în sectorul transporturilor și biolichidele produse în instalații care au fost puse în funcțiune ulterior datei de 1 ianuarie 2021;d) de cel puțin 80% pentru producția de energie electrică, încălzire și răcire pe bază de combustibili din biomasă utilizați în instalații care au intrat în funcțiune după data de 20 noiembrie 2023; (la 07-11-2025, Litera d) , Alineatul (13) , Articolul 29 , Capitolul I a fost modificată de Punctul 68. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) e) de 80% în cazul instalațiilor care intră în funcțiune începând cu 1 ianuarie 2026.f) de cel puțin 70% până la data de 31 decembrie 2029, pentru producția de energie electrică, încălzire și răcire pe bază de combustibili din biomasă utilizați în instalații cu o putere termică instalată totală mai mare sau egală cu 10 MW care au intrat în funcțiune între 1 ianuarie 2021 și 20 noiembrie 2023; (la 07-11-2025, Alineatul (13) , Articolul 29 , Capitolul I a fost completat de Punctul 69. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) g) de cel puțin 80% începând cu data de 1 ianuarie 2030, pentru producția de energie electrică, încălzire și răcire pe bază de combustibili din biomasă utilizați în instalații cu o putere termică instalată totală mai mare sau egală cu 10 MW care au intrat în funcțiune între 1 ianuarie 2021 și 20 noiembrie 2023; (la 07-11-2025, Alineatul (13) , Articolul 29 , Capitolul I a fost completat de Punctul 69. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) h) de cel puțin 70% pentru producția de energie electrică, încălzire și răcire pe bază de combustibili gazoși din biomasă utilizați în instalații cu o putere termică instalată totală mai mică sau egală cu 10 MW care au intrat în funcțiune între 1 ianuarie 2021 și 20 noiembrie 2023, până când au funcționat pe o perioadă de 15 ani și cel puțin 80% după 15 ani de funcționare; (la 07-11-2025, Alineatul (13) , Articolul 29 , Capitolul I a fost completat de Punctul 69. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) i) de cel puțin 80% după 15 ani de funcționare pentru producția de energie electrică, încălzire și răcire pe bază de combustibili din biomasă utilizați în instalații cu o putere termică instalată totală mai mare sau egală cu 10 MW care au intrat în funcțiune înainte de 1 ianuarie 2021, cel mai devreme de la 1 ianuarie 2026 și cel mai târziu de la data de 31 decembrie 2029; (la 07-11-2025, Alineatul (13) , Articolul 29 , Capitolul I a fost completat de Punctul 69. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) j) de cel puțin 80% după 15 ani de funcționare pentru producția de energie electrică, încălzire și răcire pe bază de combustibili gazoși din biomasă utilizați în instalații cu o putere termică instalată totală mai mică sau egală cu 10 MW care au intrat în funcțiune înainte de data de 1 ianuarie 2021 și cel mai devreme de la data de 1 ianuarie 2026. (la 07-11-2025, Alineatul (13) , Articolul 29 , Capitolul I a fost completat de Punctul 69. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (14) Instalațiile prevăzute la alin. (13) se consideră a fi puse în funcțiune odată ce au fost demarate producția fizică de biocombustibili, de biogaz consumat în sectorul transporturilor și de biolichide și producția fizică de încălzire și răcire și energie electrică pe bază de combustibili din biomasă.(15) Reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră rezultând din utilizarea biocombustibililor, a biogazului consumat în sectorul transporturilor și a biolichidelor și a combustibililor din biomasă utilizați în instalații de producere a încălzirii, a răcirii și a energiei electrice se calculează în conformitate cu art. 29 alin. (1).(16) Energia electrică pe bază de combustibili din biomasă se ia în considerare în scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și c) numai dacă îndeplinește una sau mai multe dintre următoarele cerințe:a) este produsă în instalații cu o putere termică instalată totală mai mică de 50 MW;b) pentru instalațiile cu o putere termică instalată totală între 50 MW și 100 MW, este produsă aplicând tehnologie de cogenerare de înaltă eficiență sau, pentru instalațiile care generează exclusiv energie electrică, respectând nivelurile de eficiență electrică asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEEL), astfel cum sunt definite în Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1.442 a Comisiei din 31 iulie 2017 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari, în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului;c) pentru instalațiile cu o putere termică instalată totală peste 100 MW este produsă aplicând tehnologie de cogenerare de înaltă eficiență sau pentru instalațiile care generează exclusiv energie electrică, obținând un randament electric net de cel puțin 36%;d) este produsă aplicând captarea și stocarea CO_2 provenit din biomasă.(17) În scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și c), instalațiile care generează exclusiv energie electrică se iau în considerare numai dacă nu utilizează combustibili fosili ca principal combustibil și numai dacă nu există un potențial de rentabilitate pentru aplicarea tehnologiei de cogenerare de înaltă eficiență potrivit evaluării realizate în conformitate cu art. 14 din Legea nr. 121/2014, cu modificările și completările ulterioare.(18) În scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a) și b), prevederile alin. (16) și (17) se aplică doar instalațiilor care intră în funcțiune sau care sunt transformate pentru a utiliza combustibili din biomasă după 25 decembrie 2021.(19) În scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și c) și fără a aduce atingere art. 22 și art. 23, nu se evită să se ia în considerare, din alte motive de durabilitate, biocombustibilii și biolichidele obținute cu respectarea prezentului articol. Prezentul alineat nu aduce atingere sprijinului public acordat în temeiul schemelor aprobate înainte de data de 24 decembrie 2018.(20) În cazul în care se furnizează dovezi conform cărora producția respectivei materii prime nu a adus atingere acestor scopuri de protecție a naturii, prin excepție de la prevederile alin. (7) lit. b) și c), biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă agricolă care sunt luați în considerare în scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și c) pot fi obținuți din materii prime ce provin de pe terenuri bogate în biodiversitate, și anume de pe terenuri care, în ianuarie 2008 sau după această dată, dețineau statutul de păduri foarte bogate în biodiversitate și alte terenuri împădurite care conțin o mare diversitate de specii și sunt nedegradate sau care au fost identificate de autoritatea competentă relevantă ca fiind bogate în biodiversitate, sau statutul de zone desemnate, indiferent dacă terenul mai deține acest statut sau nu.(21) Până la data de 31 decembrie 2030, energia produsă din biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă poate fi luată în considerare în scopurile menționate la alin. (1) în conformitate cu prevederile art. 29 din Directiva (UE) 2018/2001 în cazul în care:a) au fost acordate ajutoare înainte de 20 noiembrie 2023 în conformitate cu criteriile de sustenabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră; șib) ajutoarele au fost acordate sub forma unui sprijin pe termen lung pentru care s-a stabilit o sumă fixă la începutul perioadei de sprijin și cu condiția să existe un mecanism de corecție care să înlăture posibilitatea supracompensării. (la 07-11-2025, Articolul 29 , Capitolul I a fost completat de Punctul 70. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 29^1(1) Energia obținută din combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică se ia în calcul în vederea atingerii ponderii energiei din surse regenerabile și a obiectivelor prevăzute la art. 3 alin. (1) și (1^1), art. (15^1) alin. (1) și (2), art. 22^7 alin. (1), art. 23 alin. (1) și (2^1)-(2^8), art. 24 alin. (4), (4^1) și (5^1) și art. 25 alin. (1)-(5), numai în cazul în care reducerile de emisii de gaze cu efect de seră obținute prin utilizarea combustibililor respectivi sunt de cel puțin 70%.(2) Energia obținută din combustibili pe bază de carbon reciclat poate fi luată în calcul în vederea atingerii obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute la art. 25 alin. (1)-(5) numai în cazul în care reducerile de emisii de gaze cu efect de seră obținute prin utilizarea combustibililor respectivi sunt de cel puțin 70%. (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 71. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 30(1) În cazul în care combustibilii din surse regenerabile și combustibilii pe bază de carbon reciclat sunt luați în calcul în vederea atingerii obiectivelor prevăzute la art. 3 alin. (1) și (1^1), art. (15^1) alin. (1) și (2), art. 22^7 alin. (1), art. 23 alin. (1) și (2^1)-(2^8), art. 24 alin. (4), (4^1) și (5^1) și art. 25 alin. (1)-(5), autoritățile competente impun operatorilor economici, prin intermediul unor audituri obligatorii, independente și transparente, în conformitate cu actul de punere în aplicare adoptat de către Comisie în temeiul prevederilor art. 30 alin. (8) din Directiva (UE) 2018/2001, să demonstreze că au fost îndeplinite criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute la art. 29 alin. (6)-(15) și la art. (29^1) pentru combustibili din surse regenerabile și combustibili pe bază de carbon reciclat. În acest scop, autoritățile competente impun operatorilor economici să utilizeze un sistem de bilanț masic care:a) permite ca loturile de materii prime sau de combustibili cu caracteristici diferite de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră să fie amestecate, de exemplu într-un recipient, într-o instalație de prelucrare sau logistică, într-o infrastructură de transport și de distribuție sau într-un amplasament de acest gen;b) permite ca loturile de materii prime cu conținut energetic diferit să fie amestecate în scopul prelucrării ulterioare cu condiția ca dimensiunea loturilor să fie ajustată în funcție de conținutul lor energetic;c) impune ca informațiile cu privire la caracteristicile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și la dimensiunea loturilor prevăzute la lit. a) să rămână asociate amestecului; șid) prevede ca suma tuturor loturilor retrase din amestec să fie descrisă ca având aceleași caracteristici de durabilitate, în aceleași cantități ca suma tuturor loturilor adăugate la amestec și impune ca acest echilibru să fie atins pe o perioadă adecvată. (la 07-11-2025, Alineatul (1) , Articolul 30 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 72. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (2) Sistemul de echilibrare a masei prevăzut la alin. (1) asigură faptul că fiecare lot este luat în considerare o singură dată la art. 7 alin. (1) primul paragraf lit. a), b) sau c) în scopul calculării consumului final brut de energie din surse regenerabile și include informații din care să reiasă dacă producerea lotului respectiv a beneficiat de sprijin și, în caz afirmativ, care este tipul schemei de sprijin.(3) Atunci când un lot este prelucrat, informațiile referitoare la caracteristicile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ale lotului se ajustează și se alocă rezultatelor producției în conformitate cu următoarele reguli:a) atunci când prelucrarea unui lot de materii prime duce la obținerea unui singur rezultat al producției care este destinat producerii de biocombustibili, de biolichide sau de combustibili din biomasă, de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică sau de combustibili pe bază de carbon reciclat, dimensiunea lotului și cantitățile aferente ale caracteristicilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră sunt ajustate prin aplicarea unui factor de conversie care reprezintă raportul dintre masa rezultatului producției care este destinat unei astfel de produceri și masa de materii prime care intră în proces;b) atunci când prelucrarea unui lot de materii prime duce la obținerea mai multor rezultate ale producției care sunt destinate producerii de biocombustibili, de biolichide sau de combustibili din biomasă, de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică sau de combustibili pe bază de carbon reciclat, pentru fiecare rezultat al producției în parte se aplică un factor de conversie separat și se folosește un bilanț masic separat. (la 07-11-2025, Alineatul (3) , Articolul 30 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 72. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (4) Ministerul de resort solicită operatorilor economici să prezinte informații precise privind respectarea criteriilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la art. 29 alin. (6)-(15) și la art. 29^1 și ministerul de resort solicită datele utilizate pentru elaborarea informațiilor respective. (la 07-11-2025, Alineatul (4) , Articolul 30 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 72. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (5) Operatorii economici sunt obligați să elaboreze un audit independent al informațiilor prezentate și să prezinte ministerului de resort rezultatele raportului de audit. Pentru conformitatea cu art. 29 alin. (7) lit. a), b), și d), alin. (8) lit. a), alin. (10), alin. (11) lit. a) și alin. (12) lit. a), se poate recurge la audituri interne sau externe până la primul punct de colectare a biomasei forestiere. (la 07-11-2025, Alineatul (5) , Articolul 30 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 72. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (6) Auditul verifică dacă sistemele utilizate de operatorii economici sunt precise, fiabile și protejate împotriva fraudelor, incluzând verificarea în scopul garantării faptului că materialele nu sunt modificate sau eliminate în mod intenționat astfel încât lotul sau o parte a acestuia să poată deveni deșeu sau reziduu. Auditul evaluează frecvența și metodologia prelevării de probe și soliditatea datelor.(7) Obligațiile prevăzute la alin. (4)-(6) se aplică indiferent dacă combustibilii din surse regenerabile și combustibilii pe bază de carbon reciclat sunt produși sau importați în interiorul Uniunii Europene. (la 07-11-2025, Alineatul (7) , Articolul 30 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 72. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (7^1) Informațiile privind originea geografică și tipul de materii prime ale biocombustibililor, ale biolichidelor și ale combustibililor din biomasă pentru fiecare furnizor de combustibil se pun la dispoziția consumatorilor într-o versiune actualizată, ușor de accesat și de utilizat, pe site-urile internet ale operatorilor, ale furnizorilor și ale autorităților competente relevante, precum și la stațiile de realimentare și se actualizează anual. (la 07-11-2025, Articolul 30 , Capitolul I a fost completat de Punctul 73. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (8) Informațiile privind originea geografică și tipul de materii prime ale biocombustibililor, ale biolichidelor și ale combustibililor din biomasă pentru fiecare furnizor de combustibil se pun la dispoziția consumatorilor pe site-urile internet ale operatorilor, ale furnizorilor sau ale autorităților competente relevante și se actualizează anual.(9) Ministerul de resort prezintă Comisiei Europene informațiile prevăzute la alin. (1), în formă agregată.(10) Până la data de 30 aprilie 2026, ministerul de resort în colaborare cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerul Agriculturii Dezvoltării Rurale elaborează și supun aprobării Guvernului, prin hotărâre, cadrul legal pentru organizarea și funcționarea unui sistem național în cadrul căruia se respectă criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la art. 29 alin. (6)-(15) și la art. (29^1) alin. (1) și (2), în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa la Regulamentul delegat nr. 1.185/2023 de completare a Directivei (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului. (la 07-11-2025, Alineatul (10) , Articolul 30 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 74. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (10^1) În vederea aplicării prevederilor art. (10), Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale emit certificate de origine pentru biomasa utilizată în scopuri energetice. (la 07-11-2025, Articolul 30 , Capitolul I a fost completat de Punctul 75. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (10^2) Până la data de 30 aprilie 2026, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale întocmesc și aprobă prin ordin al ministrului mediului și pădurilor și, respectiv, al ministrului agriculturii și dezvoltării procedurile în baza cărora se vor emite certificatele de origine menționate la alin. (10^1). (la 07-11-2025, Articolul 30 , Capitolul I a fost completat de Punctul 75. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (10^3) Sistemul prevăzut la alin. (10) poate fi utilizat, de asemenea, pentru a verifica exactitatea și caracterul complet al informațiilor incluse de operatorii economici în baza de date a Uniunii Europene, pentru a demonstra respectarea prevederilor art. 27 alin. (6) și pentru certificarea biocombustibililor, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor. (la 07-11-2025, Articolul 30 , Capitolul I a fost completat de Punctul 75. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (11) Ministerul de resort notifică Comisiei sistemul național prevăzut la alin. (10). (la 07-11-2025, Alineatul (11) , Articolul 30 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 76. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (11^1) Pentru instalațiile care produc energie electrică pentru încălzire și răcire cu o putere termică instalată totală cuprinsă între 7,5 și 20 MW, autoritățile competente pot stabili sisteme naționale de verificare simplificate pentru a asigura îndeplinirea criteriilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute la art. 29 alin. (6)-(15). Pentru aceleași instalații, actele de punere în aplicare prevăzute la art. 30 alin. (8) din Directiva (UE) 2018/2001 stabilesc condiții uniforme pentru sistemele simplificate de verificare voluntară menite să asigure îndeplinirea criteriilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute la art. 29 alin. (6)-(15). (la 07-11-2025, Articolul 30 , Capitolul I a fost completat de Punctul 77. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) (12) Autoritățile competente supraveghează funcționarea organismelor de certificare care realizează audituri independente în cadrul unui sistem voluntar. Organismele de certificare furnizează, la cererea autorităților competente, toate informațiile relevante necesare pentru a supraveghea funcționarea acestora, inclusiv data exactă, ora și locul de desfășurare a auditurilor. În cazul în care se constată probleme de neconformitate, ele informează sistemul voluntar fără întârziere. + Articolul 30^1(1) Operatorii economici relevanți au obligația să introducă în baza de date a Uniunii Europene date exacte privind tranzacțiile realizate și caracteristicile de durabilitate ale combustibililor care fac obiectul tranzacțiilor respective, inclusiv emisiile lor de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață, începând de la punctul lor de producție și până la momentul în care sunt introduși pe piață în Uniune.(2) În vederea aplicării alin. (1): a) infrastructura interconectată de gaze este considerată a fi un sistem unic de bilanț masic;b) operatorii economici relevanți introduc date despre injectarea și retragerea de combustibili gazoși din surse regenerabile;c) operatorii economici relevanți introduc date din care să reiasă dacă producerea unui anumit lot de combustibil a beneficiat de sprijin și, în caz afirmativ, care este tipul schemei de sprijin;d) respectivele date pot fi introduse în baza de date a Uniunii Europene prin intermediul sistemului național.(3) Furnizorii de combustibili au obligația să introducă în baza de date a Uniunii Europene datele necesare pentru verificarea respectării cerințelor stabilite la art. 25 alin. (1)-(5).(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1)-(3), în cazul în care se instituie un sistem de bilanț masic cu un sistem de garanții de origine, pentru combustibilii gazoși injectați în infrastructura interconectată de gaze a Uniunii Europene, operatorii economici introduc informații privind tranzacțiile efectuate, privind caracteristicile de durabilitate și alte date relevante, precum emisiile de GES ale combustibililor până la punctul de injecție în infrastructura de gaze interconectată.(5) Ministerul de resort monitorizează și verifică datele introduse de către furnizorii de combustibili în baza de date a Uniunii Europene.(6) În cazul în care au fost emise garanții de origine pentru producerea unui lot de gaze din surse regenerabile, garanțiile de origine sunt transferate în baza de date a Uniunii Europene în momentul în care o livrare de gaze din surse regenerabile este înregistrată în baza de date a Uniunii Europene și sunt anulate după ce lotul de gaze regenerabile este retras din infrastructura de gaze interconectată a Uniunii Europene. Aceste garanții de origine, odată transferate, nu pot fi comercializate în afara bazei de date a Uniunii Europene.(7) Corectitudinea și caracterul complet al datelor introduse de operatorii economici în baza de date a Uniunii Europene sunt verificate prin intermediul organismelor de certificare în cadrul sistemului național prevăzut la art. 30 alin. (10) în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2022/996 al Comisiei din 14 iunie 2022 privind normele de verificare a criteriilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și a criteriilor privind riscurile reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor.(8) Sistemul național prevăzut la art. 30 alin. (10) poate fi completat de un sistem de garanții de origine.(9) În cazul în care sistemul național prevăzut la art. 30 alin. (10) utilizează sistemele de informații ale terților ca intermediari pentru colectarea datelor, ministerul de resort notifică Comisiei Europene.(10) Sistemul național prevăzut la art. 30 alin. (10) îndeplinește cumulativ următoarele condiții: a) este compatibil cu baza de date a Uniunii Europene, inclusiv în ceea ce privește rapiditatea transmiterii datelor, tipologia seturilor de date transferate și protocoalele privind calitatea datelor și verificarea datelor;b) datele introduse în sistemul național vor fi transferate instantaneu în baza de date a Uniunii Europene.(11) Verificarea calității datelor introduse în baza de date a Uniunii Europene prin intermediul sistemului național, precum și a caracteristicilor de sustenabilitate ale combustibililor în raport cu datele respective se realizează în conformitate cu prevederile alin. (7) și aprobarea finală a tranzacțiilor, au loc exclusiv prin intermediul bazei de date a Uniunii Europene. (12) Ministerul de resort transmite Comisiei caracteristicile detaliate ale sistemului național în vederea stabilirii îndeplinirii condițiilor prevăzute la alin. (10). (la 07-11-2025, Capitolul I a fost completat de Punctul 78. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) + Articolul 31(1) În scopurile art. 29 alin. (13), reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră datorată utilizării biocombustibililor, biolichidelor și combustibililor din biomasă se calculează după cum urmează:a) atunci când este stabilită o valoare implicită pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru filiera de producție, în anexa nr. 6, partea A sau partea B, a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 311/2018, pentru biocombustibili și biolichide și în anexa nr. 11 partea A a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 311/2018 pentru combustibilii din biomasă, atunci când valoarea ei pentru biocombustibilii sau biolichidele în cauză, calculată în conformitate cu anexa nr. 6 partea C pct. 7 a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 311/2018, și pentru combustibilii din biomasă în cauză, calculată în conformitate cu anexa nr. 11 partea B pct. 7 a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 311/2018, este egală cu sau mai mică decât zero, prin utilizarea acestei valori implicite;b) prin utilizarea valorii efective, calculate în conformitate cu metodologia stabilită în anexa nr. 6 partea C a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 311/2018, pentru biocombustibili și biolichide și în anexa nr. 11 partea B a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 311/2018, pentru combustibilii din biomasă;c) prin utilizarea unei valori calculate ca suma factorilor formulelor prevăzute în anexa nr. 6 partea C pct. 1 a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 311/2018, caz în care valorile implicite detaliate din anexa nr. 6 partea D sau partea E a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 311/2018, pot fi folosite pentru unii factori, iar valorile efective, calculate în conformitate cu metodologia stabilită în anexa nr. 6 partea C a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 311/2018, se folosesc pentru toți ceilalți factori;d) prin utilizarea unei valori calculate ca suma factorilor formulelor prevăzute în anexa nr. 11 partea B pct. 1 a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 311/2018, caz în care valorile implicite detaliate din Anexa nr. 11 partea C pot fi folosite pentru unii factori, iar valorile efective, calculate în conformitate cu metodologia stabilită în anexa nr. 11 partea B, se folosesc pentru toți ceilalți factori. + Capitolul II Modificarea și completarea unor acte normative + Articolul 32Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 13 august 2010, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 1. La articolul 2, literele n) și s) se abrogă.2. La articolul 2, literele t) și ac) se modifică și vor avea următorul cuprins:t) «încălzire centralizată» sau «răcire centralizată» înseamnă distribuția de energie termică sub formă de abur, apă fierbinte sau lichide răcite, de la surse centralizate sau descentralizate de producție, printr-o rețea, către mai multe clădiri sau amplasamente, în scopul utilizării pentru încălzirea sau răcirea spațiilor sau în procese de încălzire sau de răcire;...............................................................................................ac) «energie din surse regenerabile» sau «energie regenerabilă» definitǎ în conformitate cu art. 3 pct. 43 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare;3. La articolul 5, alineatele (2) și (6) se abrogă.4. Articolele 15-19 se abrogă.5. La articolul 24, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:(1) Pentru a dovedi clienților finali ponderea sau cantitatea de energie din surse regenerabile din cadrul mixului energetic al unui furnizor și din cadrul energiei furnizate consumatorilor în temeiul unor contracte oferite cu referire la consumul de energie din surse regenerabile, se asigură că originea energiei din surse regenerabile poate fi garantată ca atare, în conformitate cu criterii obiective, transparente și nediscriminatorii.6. Articolul 24^1 se abrogă.7. Articolul 24^4 se abrogă.8. Mențiunea privind transpunerea directivelor Uniunii Europene din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:Prezenta lege transpune art. 2 pct. 1, pct. 3, pct. 4, pct. 19, pct. 24, pct. 26 și pct. 32, art. 18 alin. (3)-(4) și art. 19 alin. (1) din Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (reformare), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 328 din 21.12.2018. + Articolul 33Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 13 august 2010, cu modificările și completările ulterioare, și cu cele aduse prin prezenta ordonanță de urgență, va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea acesteia prin lege, dându-se textelor o nouă numerotare. + Articolul 34Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 16 iulie 2012, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1. La articolul 1 alineatul (2), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:a) grupurile electrogene mobile, instalațiile electrice amplasate pe vehicule de orice fel.2. La articolul 3, pct. 95 se modifică și va avea următorul cuprins:95. prosumator - clientul final care își desfășoară activitățile în spațiul propriu deținut cu orice titlu, aferent unui punct de delimitare cu rețeaua electrică, precizat prin certificatul de racordare și care produce energie electrică din surse regenerabile pentru propriul consum, a cărui activitate specifică nu este producerea energiei electrice, care consumă și care poate stoca și vinde energie electrică produsă sau stocată furnizorului de energie electrică cu care acesta are încheiat contract de furnizare a energiei electrice și/sau consumatorilor racordați la barele centralei electrice, inclusiv care poate deconta energia electrică produsă și livrată cu energia electrică consumată din rețea pentru mai multe locuri de producere și consum ale acestora, dacă pentru locurile de consum respective este același furnizor de energie electrică și dacă sunt racordate la rețeaua electrică a distribuitorului la care este racordat prosumatorul, cu condiția ca, în cazul consumatorilor autonomi necasnici de energie, aceste activități să nu constituie activitatea lor comercială sau profesională primară;3. La articolul 66 alineatul (3), după litera b) se introduce o nouă literă, litera c), cu următorul cuprins:c) clienții finali prevăzuți la lit. a) și b) au obligația să contribuie, în mod transparent și nediscriminatoriu, la costurile asociate introducerii sistemelor de măsurare inteligentă.4. La articolul 73^1, alineatul (9^1) se abrogă. + Articolul 35Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018 pentru stabilirea condițiilor de introducere pe piață a benzinei și motorinei, de introducere a unui mecanism de monitorizare și reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de stabilire a metodelor de calcul și de raportare a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 19 septembrie 2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, se modifică și se completează după cum urmează:1. La articolul 2 alineatul (1), literele y), z) și aa) se modifică și vor avea următorul cuprins:y) «materiale celulozice de origine nealimentară» înseamnă materii prime compuse mai ales din celuloză și hemiceluloză și care au un conținut de lignină mai scăzut decât materialele lignocelulozice; inclusiv reziduurile de culturi alimentare și furajere, precum paiele, tulpinile de porumb, pleava și cojile; culturile ierboase energetice cu conținut scăzut de amidon, precum raigras, Panicum virgatum, Miscanthus, trestia de zahăr gigant; culturi alternative și culturi de protecție anterioare și ulterioare culturilor principale, precum pășuni temporare, însămânțate pentru perioade de scurtă durată și pe care crește un amestec de ierburi și leguminoase cu conținut scăzut de amidon, în scopul obținerii de furaje pentru animale și al îmbunătățirii fertilității solului, astfel încât să crească productivitatea principalelor culturi arabile; reziduuri industriale, inclusiv cele provenite din culturi alimentare și furajere după ce s-au extras uleiuri vegetale, zaharuri, amidonuri și proteine, și materiale provenite din biodeșeuri;z) «valoarea efectivă» înseamnă reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră pentru unele sau pentru toate etapele unui proces specific de producție a biocombustibililor, a biolichidelor sau a combustibililor din biomasă, calculate în conformitate cu metodologia stabilită în partea C din anexa nr. 6 sau în partea B din anexa nr. 11;aa) «valoare tipică» înseamnă o estimare a emisiilor și a reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră pentru o anumită filieră de producție a biocombustibililor, a biolichidelor sau a combustibililor din biomasă, care este reprezentativă pentru consumul Uniunii Europene;2. Mențiunea privind transpunerea directivelor Uniunii Europene din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018 pentru stabilirea condițiilor de introducere pe piață a benzinei și motorinei, de introducere a unui mecanism de monitorizare și reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de stabilire a metodelor de calcul și de raportare a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie se modifică după cum urmează:– prevederile art. 2 pct. 39 și pct. 41-47 și anexele VIII și IX din Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 328 din 21 decembrie 20183. Anexa nr. 6 se modifică și va avea următorul cuprins: + Anexa nr. 6*)*) Anexa nr. 6 este reprodusă în facsimil.
NORME PENTRU CALCULAREA IMPACTULUI BIOCOMBUSTIBILILOR, AL BIOLICHIDELOR
ȘI AL OMOLOGILOR LOR COMBUSTIBILI FOSILI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE GAZELE CU EFECT DE SERĂA. VALORI TIPICE Șl IMPLICITE PENTRU BIOCOMBUSTIBILII PRODUȘI FĂRĂ EMISII NETE DE CARBON REZULTATE ÎN URMA SCHIMBĂRII DESTINAȚIEI TERENULUI
| Filieră de producție a biocombustibililor | Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră — valoare tipică | Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită |
| etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) | 67% | 59% |
| etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) | 77% | 73% |
| etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*)) | 73% | 68% |
| etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natura! utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*)) | 79% | 76% |
| etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*)) | 58% | 47% |
| etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept | 71 % | 64% |
| combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*)) | ||
| etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) | 48% | 40% |
| etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*)) | 55% | 48% |
| etanol din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*)) | 40% | 28% |
| etanol din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*)) | 69% | 68% |
| etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (gaz natura! utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) | 47% | 38% |
| etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*)) | 53% | 46% |
| etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*)) | 37% | 24% |
| etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*)) | 67% | 67% |
| etanol din trestie de zahăr | 70% | 70% |
| partea de etil-terț-butil-eter (ETBE) din surse regenerabile | egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului | |
| partea de terțiar-amil-etil-eter (TAEE) din surse regenerabile | egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului | |
| biomotorină din semințe de rapiță | 52% | 47% |
| biomotorină din floarea soarelui | 57% | 52% |
| biomotorină din semințe de soia | 55% | 50% |
| biomotorină din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis) | 32% | 19% |
| biomotorină din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) | 51 % | 45% |
| biomotorină din ulei de gătit uzat | 88% | 84% |
| biomotorină din grăsime animală topită (**) | 84% | 78% |
| ulei vegetal din semințe de rapiță, hidrotratat | 51 % | 47% |
| ulei vegetal din floarea soarelui, hidrotratat | 58% | 54% |
| ulei vegetal din semințe de soia, hidrotratat | 55% | 51 % |
| ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (bazin de efluenți deschis) | 34% | 22% |
| ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) | 53% | 49% |
| ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat | 87% | 83% |
| ulei din grăsime animală topită, hidrotratat (**) | 83% | 77% |
| ulei vegetal pur din semințe de rapiță | 59% | 57% |
| ulei vegetal pur din floarea soarelui | 65% | 64% |
| ulei vegetal pur din semințe de soia | 63% | 61 % |
| ulei vegetal pur din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis) | 40% | 30% |
| ulei vegetal pur din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) | 59% | 57% |
| ulei pur din ulei de gătit uzat | 98% | 98% |
| (*) Valorile implicite pentru procesele care utilizează cogenerare sunt valabile numai în cazul în care toată căldura de proces este furnizată de cogenerare. | ||
| (**) Se aplică mimai biocombustibililor produși din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 1 și 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (^1), în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare. | ||
| Filieră de producție a biocombustibililor | Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică | Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită |
| etanol din paie de grâu | 85% | 83% |
| motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare | 85% | 85% |
| motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare | 82% | 82% |
| benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare | 85% | 85% |
| benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare | 82% | 82% |
| dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare | 86% | 86% |
| dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare | 83% | 83% |
| metanol din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare | 86% | 86% |
| metanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare | 83% | 83% |
| motorină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză | 89% | 89% |
| benzină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză | 89% | 89% |
| dimetileter (DME) din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză | 89% | 89% |
| metanol din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză | 89% | 89% |
| partea de metil-terț-butil-eter (MTBE) din surse regenerabile | egală cu cea din filiera utilizată pentru producția metanolului | |
| E | = | emisiile totale provenite din utilizarea combustibilului; |
| e(ec) | = | emisiile provenite din extracția sau cultivarea materiilor prime; |
| el | = | emisiile anuale provenite din variația cantității de carbon provocată de schimbarea destinației terenului; |
| ep | = | emisii provenite din prelucrare; |
| e(td) | = | emisii provenite din transport și distribuție; |
| e(u) | = | emisii provenite de la combustibilul utilizat; |
| e(sca) | = | reduceri de emisii datorate acumulării carbonului în sol prin intermediul unui mai bun management agricol; |
| e(ccs) | = | reduceri de emisii prin captarea și stocarea geologică a CO2; și |
| e(ccr) | = | reduceri de emisii prin captarea și înlocuirea CO2. |
(iv) pentru energia termică utilă produsă de instalațiile energetice care produc energie termică pe lângă energie electrică și/sau energie mecanică:unde:EC(h,el) = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din produsul energetic final.E = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale biolichidului înainte de conversia finală.eta(el) = randamentul electric, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie electrică la intrarea anuală de combustibil pe baza conținutului său energetic.eta(h) = randamentul termic, definit ca rezultat a! împărțirii producției anuale de energie termică utilă la intrarea anuală de combustibil pe baza conținutului său energetic.C(el) = fracțiunea exergetică din energia electrică și/sau energia mecanică, stabilită la 100 % (C(el) = 1).C(h) = randamentul ciclului Carnot (fracțiunea exergetică din cadrul energiei termice utile).Randamentul ciclului Carnot, C(h) pentru energia termică utilă la diferite temperaturi, este definit după cum urmează:C(h) = (T(h) - T(0))/T(h)undeT(h) = temperatura, măsurată ca temperatură absolută (în grade Kelvin), a energiei termice utile la pct. de furnizare.T(0) = temperatura mediului ambiant, stabilită la 273,15 grade Kelvin (echivalent cu 0 °C)Alternativ, în cazul în care surplusul de căldură se exportă pentru încălzirea clădirilor, la o temperatură mai mică de 150°C (423,15 grade Kelvin), Ci, poate fi definit după cum urmează:C(h) = randamentul ciclului Carnot pentru energia termică la 150 °C (423,15 grade Kelvin), ceea ce înseamnă: 0,3546În scopul acestui calcul, se aplică următoarele definiții:(a) „cogenerare” înseamnă producerea simultană, prin același proces, a energiei termice și a energiei electrice și/sau a energiei mecanice;(b) „energie termică utilă" înseamnă energia termică produsă în vederea satisfacerii unei cereri justificate din punct de vedere economic de energie termică pentru încălzire și răcire;(c) „cerere justificată din punct de vedere economic” înseamnă cererea care nu depășește necesarul de încălzire sau răcire și care altfel ar putea fi satisfăcută în condițiile pieței.2. Emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la biocombustibili și biolichide se exprimă după cum urmează:(a) emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la biocombustibili, E, se exprimă în grame de echivalent CO2 per MJ de combustibil, g CO2eq/MJ.(b) (emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la biolichide, EC, se exprimă în grame de echivalent CO2 per MJ de produs energetic final (energie termică sau electrică), g CO2eq/MJ.În cazul în care încălzirea și răcirea sunt cogenerate cu energie electrică, emisiile se alocă între energia electrică și cea termică [astfel cum este prevăzut la pct. 1 lit. (b)], indiferent dacă energia termică este utilizată pentru încălzire sau pentru răcire (^2).În cazul în care emisiile de gaze cu efect de seră provenite din extracția sau cultivarea de materii prime e(ec) sunt exprimate în g CO2eq/tonă de substanță uscată de materii prime, conversia în grame de echivalent CO2 per MJ de combustibil, g CO2eq/MJ, se calculează după cum urmează (^3):undeEmisiile pe tonă de substanță uscată de materii prime se calculează după cum urmează:3. Reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră de la biocombustibili și biolichide se calculează prin formula următoare:(a) reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră datorată utilizării biocombustibililor:REDUCERE = (EF(t) - EB)/EF(t)unde| EB | = | emisiile totale provenite de la biocombustibil; și |
| EF(t) | = | emisiile totale provenite de la omologul combustibil fosil pentru transport |
| CO2 | : | 1 |
| N2O | : | 298 |
| CH4 | : | 25 |
| e(l) | = | emisiile anuale de gaze cu efect de seră rezultate din variația stocului de carbon provocată de schimbarea destinației terenurilor [măsurată ca masă (grame) de echivalent CO2 per unitate energetică produsă de biocombustibili sau de biolichide (megajouli)]. „Terenuri cultivate” (^6) și „terenuri cu cultură perenă” (^7) sunt considerate ca reprezentând o singură categorie de destinație a terenurilor; |
| CSR | = | stocul de carbon per unitate de suprafață asociat destinației de referință a terenului [măsurat ca masă (tone) de carbon per unitate de suprafață, cuprinzând atât solul, cât și vegetația]. Destinația de referință a terenului reprezintă destinația terenului în ianuarie 2008 sau cu 20 de ani înainte de obținerea materiei prime, în funcție de care dată este mai recentă; |
| CSA | = | stocul de carbon per unitate de suprafață asociat destinației efective a terenului [măsurat ca masă (tone) de carbon per unitate de suprafață, cuprinzând atât solul, cât și vegetația]. În cazurile în care stocul de carbon se acumulează pe 0 perioadă mai mare de un an, valoarea atribuită CSA este stocul estimat per unitate de suprafață după 20 de ani sau atunci când cultura ajunge la maturitate, în funcție de care dintre momente survine primul; |
| P | = | productivitatea culturii (măsurată ca energie produsă de biocombustibili sau biolichide per unitate de suprafață per an); și |
| e(B) | = | bonus de biolichid sau de biocombustibil de 29 g CO2eq/MJ, dacă biomasa este obținută din teren degradat reabilitat, în condițiile stabilite la pct. 8. |
| Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor | Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică(g CO2eq/MJ) | Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită(g CO2eq/MJ) |
| etanol din sfeclă de zahăr | 9,6 | 9,6 |
| etanol din porumb | 25,5 | 25,5 |
| etanol din alte cereale, exceptând etanolul din porumb | 27,0 | 27,0 |
| etanol din trestie de zahăr | 17,1 | 17,1 |
| partea de ETBE din surse regenerabile | egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului | |
| partea de TAEE din surse regenerabile | egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului | |
| biomotorină din semințe de rapiță | 32,0 | 32,0 |
| biomotorină din floarea soarelui | 26,1 | 26,1 |
| biomotorină din semințe de soia | 21,2 | 21,2 |
| biomotorină din ulei de palmier | 26,2 | 26,2 |
| biomotorină din ulei de gătit uzat | 0 | 0 |
| biomotorină din grăsime animală topită (**) | 0 | 0 |
| ulei vegetal din semințe de rapiță, hidrotratat | 33,4 | 33,4 |
| ulei vegetal din floarea soarelui, hidrotratat | 26,9 | 26,9 |
| ulei vegetal din semințe de soia, hidrotratat | 22,1 | 22,1 |
| ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat | 27,4 | 27,4 |
| ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat | 0 | 0 |
| ulei din grăsime animală topită, hidrotratat (**) | 0 | 0 |
| ulei vegetal pur din semințe de rapiță | 33,4 | 33,4 |
| ulei vegetal pur din floarea soarelui | 27,2 | 27,2 |
| ulei vegetal pur din semințe de soia | 22,2 | 22,2 |
| ulei vegetal pur din ulei de palmier | 27,1 | 27,1 |
| ulei pur din ulei de gătit uzat | 0 | 0 |
| Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor | Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ) | Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ) |
| etanol din sfeclă de zahăr | 4,9 | 4,9 |
| etanol din porumb | 13,7 | 13,7 |
| etanol din alte cereale, exceptând etanolul din porumb | 14,1 | 14,1 |
| etanol din trestie de zahăr | 2,1 | 2,1 |
| partea de ETBE din surse regenerabile | egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului | |
| partea de TAEE din surse regenerabile | egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului | |
| biomotorină din semințe de rapiță | 17,6 | 17,6 |
| biomotorină din floarea soarelui | 12,2 | 12,2 |
| biomotorină din semințe de soia | 13,4 | 13,4 |
| biomotorină din ulei de palmier | 16,5 | 16,5 |
| biomotorină din ulei de gătit uzat | 0 | 0 |
| biomotorină din grăsime animală topită (**) | 0 | 0 |
| ulei vegetal din semințe de rapiță, hidrotratat | 18,0 | 18,0 |
| ulei vegetal din floarea soarelui, hidrotratat | 12,5 | 12,5 |
| ulei vegetal din semințe de soia, hidrotratat | 13,7 | 13,7 |
| ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat | 16,9 | 16,9 |
| ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat | 0 | 0 |
| ulei din grăsime animală topită, hidrotratat (**) | 0 | 0 |
| ulei vegetal pur din semințe de rapiță | 17,6 | 17,6 |
| ulei vegetal pur din floarea soarelui | 12,2 | 12,2 |
| ulei vegetal pur din semințe de soia | 13,4 | 13,4 |
| ulei vegetal pur din ulei de palmier | 16,5 | 16,5 |
| ulei pur din ulei de gătit uzat | 0 | 0 |
| Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor | Emisii de gaze cu efect de seră — valoare tipică (g CO2eq/MJ) | Emisii de gaze cu efect de seră — valoare implicită (g CO2eq/MJ) |
| etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) | 18,8 | 26,3 |
| etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) | 9,7 | 13,6 |
| etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) | 13,2 | 18,5 |
| etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) | 7,6 | 10,6 |
| etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) | 27,4 | 38,3 |
| etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) | 15,7 | 22,0 |
| etanol din ponimb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) | 20,8 | 29,1 |
| etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) | 14,8 | 20,8 |
| etanol din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) | 28,6 | 40,1 |
| etanol din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) | 1,8 | 2,6 |
| etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) | 21,0 | 29,3 |
| etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) | 15,1 | 21,1 |
| etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) | 30,3 | 42,5 |
| etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) | 1,5 | 2,2 |
| etanol din trestie de zahăr | 1,3 | 1,8 |
| partea de ETBE din surse regenerabile | egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului | |
| partea de TAEE din surse regenerabile | egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului | |
| biomotorină din semințe de rapiță | 11,7 | 16,3 |
| biomotorină din floarea soarelui | 11,8 | 16,5 |
| biomotorină din semințe de soia | 12,1 | 16,9 |
| biomotorină din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis) | 30,4 | 42,6 |
| biomotorină din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) | 13,2 | 18,5 |
| biomotorină din ulei de gătit uzat | 9,3 | 13,0 |
| biomotorină din grăsime animală topită (*2) | 13,6 | 19,1 |
| ulei vegetal din semințe de rapiță, hidrotratat | 10,7 | 15,0 |
| ulei vegetal din floarea soarelui, hidrotratat | 10,5 | 14,7 |
| ulei vegetal din semințe de soia, hidrotratat | 10,9 | 15,2 |
| ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (bazin de efluenți deschis) | 27,8 | 38,9 |
| ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) | 9,7 | 13,6 |
| ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat | 10,2 | 14,3 |
| idei din grăsime animală topită, hidrotratat (*2) | 14,5 | 20,3 |
| ulei vegetal pur din semințe de rapiță | 3,7 | 5,2 |
| ulei vegetal pur din floarea soarelui | 3,8 | 5,4 |
| ulei vegetal pur din semințe de soia | 4,2 | 5,9 |
| ulei vegetal pur din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis) | 22,6 | 31,7 |
| ulei vegetal pur din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) | 4,7 | 6,5 |
| ulei pur din ulei de gătit uzat | 0,6 | 0,8 |
| Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor | Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ) | Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ) |
| biomotorină din semințe de rapiță | 3,0 | 4,2 |
| biomotorină din floarea soarelui | 2,9 | 4,0 |
| biomotorină din semințe de soia | 3,2 | 4,4 |
| biomotorină din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis) | 20,9 | 29,2 |
| biomotorină din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) | 3,7 | 5,1 |
| biomotorină din ulei de gătit uzat | 0 | 0 |
| biomotorină din grăsime animală topită (**) | 4,3 | 6,1 |
| ulei vegetal din semințe de rapiță, hidrotratat | 3,1 | 4,4 |
| ulei vegetal din floarea soarelui, hidrotratat | 3,0 | 4,1 |
| ulei vegetal din semințe de soia, hidrotratat | 3,3 | 4,6 |
| ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (bazin de efluenți deschis) | 21,9 | 30,7 |
| ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) | 3,8 | 5,4 |
| ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat | 0 | 0 |
| ulei din grăsime animală topită, hidrotratat (**) | 4,3 | 6,0 |
| ulei vegetal pur din semințe de rapiță | 3,1 | 4,4 |
| ulei vegetal pur din floarea soarelui | 3,0 | 4,2 |
| ulei vegetal pur din semințe de soia | 3,4 | 4,7 |
| ulei vegetal pur din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis) | 21,8 | 30,5 |
| ulei vegetal pur din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) | 3,8 | 5,3 |
| ulei pur din ulei de gătit uzat | 0 | 0 |
| Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor | Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ) | Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ) |
| etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) | 2,3 | 2,3 |
| etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) | 2,3 | 2,3 |
| etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*3)) | 2,3 | 2,3 |
| etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*3)) | 2,3 | 2,3 |
| etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*3)) | 2,3 | 2,3 |
| etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*3)) | 2,3 | 2,3 |
| etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*3)) | 2,2 | 2,2 |
| etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) | 2,2 | 2,2 |
| etanol din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*3)) | 2,2 | 2,2 |
| etanol din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*3)) | 2,2 | 2,2 |
| etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) | 2,2 | 2,2 |
| etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*3)) | 2,2 | 2,2 |
| etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*3)) | 2,2 | 2,2 |
| etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*3)) | 2,2 | 2,2 |
| etanol din trestie de zahăr | 9,7 | 9,7 |
| partea de ETBE din surse regenerabile | egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului | |
| partea de TAEE din surse regenerabile | egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului | |
| biomotorină din semințe de rapiță | 1,8 | 1,8 |
| biomotorină din floarea soarelui | 2,1 | 2,1 |
| biomotorină din semințe de soia | 8,9 | 8,9 |
| biomotorină din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis) | 6,9 | 6,9 |
| biomotorină din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) | 6,9 | 6,9 |
| biomotorină din ulei de gătit uzat | 1,9 | 1,9 |
| biomotorină din grăsime animală topită (*4) | 1,7 | 1,7 |
| ulei vegeta! din semințe de rapiță, hidrotratat | 1,7 | 1,7 |
| ulei vegeta! din floarea soarelui, hidrotratat | 2,0 | 2,0 |
| ulei vegeta! din semințe de soia, hidrotratat | 9,2 | 9,2 |
| ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (bazin de efluenți deschis) | 7,0 | 7,0 |
| ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) | 7,0 | 7,0 |
| ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat | 1,7 | 1,7 |
| ulei din grăsime animală topită, hidrotratat (*4) | 1,5 | 1,5 |
| ulei vegetal pur din semințe de rapiță | 1,4 | 1,4 |
| ulei vegeta! pur din floarea soarelui | 1,7 | 1,7 |
| ulei vegetal pur din semințe de soia | 8,8 | 8,8 |
| ulei vegeta! pur din ulei de palmier (bazin de efiuenți deschis) | 6,7 | 6,7 |
| ulei vegetal pur din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) | 6,7 | 6,7 |
| ulei pur din ulei de gătit uzat | 1,4 | 1,4 |
| Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor | Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ) | Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ) |
| etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) | 1,6 | 1,6 |
| etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) | 1,6 | 1,6 |
| etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*5)) | 1,6 | 1,6 |
| etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natura! utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*5)) | 1,6 | 1,6 |
| etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*5)) | 1,6 | 1,6 |
| etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*5)) | 1,6 | 1,6 |
| etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) | 1,6 | 1,6 |
| etanol din porumb (gaz natura! utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*5)) | 1,6 | 1,6 |
| etanol din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*5)) | 1,6 | 1,6 |
| etanol din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*5)) | 1,6 | 1,6 |
| etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) | 1,6 | 1,6 |
| etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*5)) | 1,6 | 1,6 |
| etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*5)) | 1,6 | 1.6 |
| etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*5)) | 1,6 | 1,6 |
| etanol din trestie de zahăr | 6,0 | 6,0 |
| partea de etil-terț-butil-eter (ETBE) din surse regenerabile de etanol | Se consideră egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului | |
| partea de terțiar-amil-etil-eter (TAEE) din surse regenerabile de etanol | Se consideră egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului | |
| biomotorină din semințe de rapiță | 1,3 | 1,3 |
| biomotorină din floarea soarelui | 1,3 | 1,3 |
| biomotorină din semințe de soia | 1,3 | 1,3 |
| biomotorină din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis) | 1,3 | 1,3 |
| biomotorină din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) | 1,3 | 1,3 |
| biomotorină din ulei de gătit uzat | 1,3 | 1,3 |
| biomotorină din grăsime animală topită (*6) | 1,3 | 1,3 |
| ulei vegeta! din semințe de răpită, hidrotratat | 1,2 | 1,2 |
| ulei vegeta! din floarea soarelui, hidrotratat | 1,2 | 1,2 |
| ulei vegetal din semințe de soia, hidrotratat | 1,2 | 1,2 |
| ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (bazin de efluenți deschis) | 1,2 | 1,2 |
| ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) | 1,2 | 1,2 |
| ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat | 1,2 | 1,2 |
| ulei din grăsime animală topită, hidrotratat (*6) | 1,2 | 1,2 |
| ulei vegetal pur din semințe de rapiță | 0,8 | 0,8 |
| ulei vegetal pur din floarea soarelui | 0,8 | 0,8 |
| ulei vegetal pur din semințe de soia | 0,8 | 0,8 |
| ulei vegetal pur din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis) | 0,8 | 0,8 |
| ulei vegetal pur din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) | 0,8 | 0,8 |
| ulei pur din ulei de gătit uzat | 0,8 | 0,8 |
| Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor | Emisii tipice de gaze cu efect de seră - valoare tipică(g CO2eq/MJ) | Emisii implicite de gaze cu efect de seră - valoare implicită(g CO2eq/MJ) |
| etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) | 30,7 | 38,2 |
| etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) | 21,6 | 25,5 |
| etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*7)) | 25,1 | 30,4 |
| etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*7)) | 19,5 | 22,5 |
| etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*7)) | 39,3 | 50,2 |
| etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*7)) | 27,6 | 33,9 |
| etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) | 48,5 | 56,8 |
| etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*7)) | 42,5 | 48,5 |
| etanol din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*7)) | 56,3 | 67,8 |
| etanol din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*7)) | 29,5 | 30,3 |
| etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) | 50,2 | 58,5 |
| etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*7)) | 44,3 | 50,3 |
| etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*7)) | 59,5 | 71,7 |
| etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*7)) | 30,7 | 31,4 |
| etanol din trestie de zahăr | 28,1 | 28,6 |
| partea de ETBE din surse regenerabile | Egală cu cea din Jiliera utilizată pentru producția etanolului | |
| partea de TAEE din surse regenerabile | Egală cu cea din fdiera utilizată pentru producția etanolului | |
| biomotorină din semințe de rapiță | 45,5 | 50,1 |
| biomotorină din floarea soarelui | 40,0 | 44,7 |
| biomotorină din semințe de soia | 42,2 | 47,0 |
| biomotorină din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis) | 63,5 | 75,7 |
| biomotorină din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) | 46,3 | 51,6 |
| biomotorină din ulei de gătit uzat | 11,2 | 14,9 |
| biomotorină din grăsime animală topită (*8) | 15,3 | 20,8 |
| ulei vegeta! din semințe de rapiță, hidrotratat | 45,8 | 50,1 |
| ulei vegetal din floarea soarelui, h idrotratat | 39,4 | 43,6 |
| ulei vegetal din semințe de soia, hidrotratat | 42,2 | 46,5 |
| ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (bazin de efluenți deschis) | 62,2 | 73,3 |
| ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) | 44,1 | 48,0 |
| ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat | 11,9 | 16,0 |
| ulei din grăsime animală topită, hidrotratat (*8) | 16,0 | 21,8 |
| ulei vegetal pur din semințe de rapiță | 38,5 | 40,0 |
| ulei vegetal pur din floarea soarelui | 32,7 | 34,3 |
| ulei vegetal pur din semințe de soia | 35,2 | 36,9 |
| ulei vegetal pur din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis) | 56,3 | 65,4 |
| ulei vegetal pur din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) | 38,4 | 57,2 |
| ulei pur din ulei de gătit uzat | 2,0 | 2,2 |
| Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor | Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ) | Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ) |
| etanol din paie de grâu | 1,8 | 1,8 |
| motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare | 3,3 | 3,3 |
| motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare | 8,2 | 8,2 |
| benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare | 8,2 | 8,2 |
| benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare | 12,4 | 12,4 |
| dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare | 3,1 | 3,1 |
| dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare | 7,6 | 7,6 |
| metanol din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare | 3,1 | 3,1 |
| metanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare | 7,6 | 7,6 |
| motorină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză | 2,5 | 2,5 |
| benzină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză | 2,5 | 2,5 |
| dimetileter (DME) din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză | 2,5 | 2,5 |
| metanol din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză | 2,5 | 2,5 |
| partea de MTBE din surse regenerabile | Egală cu cea din filiera utilizată pentru producția metanolului | |
| Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor | Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ) | Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită(g CO2eq/MJ) |
| etanol din paie de grâu | 0 | 0 |
| motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare | 0 | 0 |
| motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare | 4,4 | 4,4 |
| benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare | 0 | 0 |
| benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare | 4,4 | 4,4 |
| dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare | 0 | 0 |
| dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare | 4,1 | 4,1 |
| metanol din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare | 0 | 0 |
| metanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare | 4,1 | 4,1 |
| motorină Fischer-Tropsch din gazificarea leș iei negre integrată în fabrici de celuloză | 0 | 0 |
| benzină Fischer-Tropsch din gazificarea leș iei negre integrată în fabrici de celuloză | 0 | 0 |
| dimetileter (DME) din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză | 0 | 0 |
| metanol din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză | 0 | 0 |
| partea de MTBE din surse regenerabile | Egală cu cea din filiera utilizată pentru producția metanolului | |
| Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor | Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică(g CO2eq/MJ) | Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită(g CO2eq/MJ) |
| etanol din paie de grâu | 4,8 | 6,8 |
| motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare | 0,1 | 0,1 |
| motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare | 0,1 | 0,1 |
| benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare | 0,1 | 0,1 |
| benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare | 0,1 | 0,1 |
| dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare | 0 | 0 |
| dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare | 0 | 0 |
| metanol din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare | 0 | 0 |
| metanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare | 0 | 0 |
| motorină Fischer-Tropsch din gazijicarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză | 0 | 0 |
| benzină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză | 0 | 0 |
| dimetileter (DME) din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză | 0 | 0 |
| metanol din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză | 0 | 0 |
| partea de MTBE din surse regenerabile | Egală cu cea din filiera utilizată pentru producția metanolului | |
| Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor | Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică(g CO2eq/MJ) | Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ) |
| etanol din paie de grâu | 7,1 | 7,1 |
| motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare | 10,3 | 10,3 |
| motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare | 8,4 | 8,4 |
| benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare | 10,3 | 10,3 |
| benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare | 8,4 | 8,4 |
| dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare | 10,4 | 10,4 |
| dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare | 8,6 | 8,6 |
| metanol din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare | 10,4 | 10,4 |
| metanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare | 8,6 | 8,6 |
| motorină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză | 7,7 | 7,7 |
| benzină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză | 7,9 | 7,9 |
| dimetileter (DME) din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză | 7,7 | 7,7 |
| metanol din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză | 7,9 | 7,9 |
| partea de MTBE din surse regenerabile | Egală cu cea din filiera utilizată pentru producția metanolului | |
| Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor | Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ) | Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ) |
| etanol din paie de grâu | 1,6 | 1,6 |
| motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare | 1,2 | 1,2 |
| motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare | 1,2 | 1,2 |
| benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare | 1,2 | 1,2 |
| benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare | 1,2 | 1,2 |
| dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare | 2,0 | 2,0 |
| dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare | 2,0 | 2,0 |
| metanol din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare | 2,0 | 2,0 |
| metanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare | 2,0 | 2,0 |
| motorină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză | 2,0 | 2,0 |
| benzină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză | 2,0 | 2,0 |
| dimetileter (DME) din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză | 2,0 | 2,0 |
| metanol din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză | 2,0 | 2,0 |
| partea de MTBE din surse regenerabile | Egală cu cea din filiera utilizată pentru producția metanolului | |
| Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor | Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică(g CO2eq/MJ) | Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ) |
| etanol din paie de grâu | 13,7 | 15,7 |
| motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare | 13,7 | 13,7 |
| motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare | 16,7 | 16,7 |
| benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare | 13,7 | 13,7 |
| benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare | 16,7 | 16,7 |
| dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare | 13,5 | 13,5 |
| dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare | 16,2 | 16,2 |
| metanol din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare | 13,5 | 13,5 |
| metanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare | 16,2 | 16,2 |
| motorină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză | 10,2 | 10,2 |
| benzină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză | 10,4 | 10,4 |
| dimetileter (DME) din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză | 10,2 | 10,2 |
| metanol din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză | 10,4 | 10,4 |
| partea de MTBE din surse regenerabile | Egală cu cea din filiera utilizată pentru producția metanolului | |
Emisii estimate provizorii în legătură cu schimbarea indirectă a destinației terenurilor,
generate de materiile prime pentru biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă (g CO_2eq/MJ) (^1)
| Grup de materii prime | Media (^2) | Intervalul dintre percentile derivat din analiza sensibilității (^3) |
| Culturi de cereale și alte culturi bogate în amidon | 12 | 8-16 |
| Culturi de plante zaharoase | 13 | 4-17 |
| Culturi de plante oleaginoase | 55 | 33-66 |
Biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă pentru care emisiile estimate în legătură cu
schimbarea indirectă a destinației terenurilor sunt considerate a fi egale cu zeroBiocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produse din următoarele categorii de materii prime sunt considerate ca având emisii estimate în legătură cu schimbarea indirectă a destinației terenurilor egale cu zero:1. materii prime care nu sunt enumerate în partea A din prezenta anexă;2. materii prime a căror producție a condus la schimbarea directă a destinației terenurilor, și anume o schimbare de la una dintre următoarele categorii utilizate de IPCC: terenuri forestiere, pășuni, zone umede, așezări sau alte tipuri de terenuri, la terenuri cultivate sau terenuri cu culturi perene (^4). În acest caz, o valoare a emisiilor în legătură cu schimbarea directă a destinației terenurilor (e_l) ar fi trebuit calculată în conformitate cu anexa 6 partea C pct. 7.(^4) Culturile perene înseamnă culturi multianuale a căror tulpină nu este, în general, recoltată anual, cum este cazul crângurilor cu rotație rapidă și al palmierilor de ulei.5. Anexa nr. 10 se modifică și va avea următorul cuprins: + Anexa nr. 10 + PARTEA AMaterii prime pentru producția de biogaz pentru transporturi și de biocombustibili avansați, a căror contribuție la realizarea ponderilor minime prevăzute la articolul 23 alineatul (1) poate fi considerată a fi egală cu dublul conținutului lor energetic:a) alge, dacă sunt cultivate pe pământ în heleșteie sau fotobioreactoare;b) fracțiunea de biomasă din deșeurile municipale mixte, însă nu din deșeurile menajere triate vizate de obiectivele în materie de reciclare prevăzute la art. 17 alin. (5) lit. (a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021, cu modificările și completările ulterioare;c) biodeșeuri, astfel cum sunt definite la pct. 3 din Anexa 1 - „Definirea unor termeni în sensul prezentei Ordonanțe de urgență a Guvernului“ - la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021, cu modificările și completările ulterioare, provenite din gospodării private care fac obiectul colectării separate, astfel cum este definită la pct. 7 din Anexa 1 - „Definirea unor termeni în sensul prezentei Ordonanțe de urgență a Guvernului“ - la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021, cu modificările și completările ulterioare;d) fracțiunea de biomasă din deșeurile industriale care nu poate fi folosită în lanțul alimentar sau furajer, inclusiv materiale provenite din industria cu amănuntul și cu ridicata și din industria agroalimentară, precum și din industria pescuitului și acvaculturii și excluzând materiile prime enumerate în partea B din prezenta anexă;e) paie;f) gunoi de grajd și nămol de epurare;g) efluenți proveniți de la fabricile de ulei de palmier și grămezile de fructe de palmier goale;h) smoală de ulei de tal;i) glicerină brută;j) deșeuri rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr (bagasă);k) tescovină de struguri și drojdie de vin;l) coji de fructe cu coajă lemnoasă;m) pleavă;n) știuleți curățați de boabe de porumb;o) fracțiunea de biomasă din deșeurile și reziduurile din silvicultură și din industriile forestiere, și anume scoarța, ramurile, reziduurile anterioare comercializării, frunzele, acele, coroanele arborilor, rumegușul, așchiile, leșia neagră, leșia cu sulfit, fibra de nămol, lignina și uleiul de tal;p) alte materiale celulozice de origine nealimentară, astfel cum sunt definite la art. 2 lit. (y) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018;q) alte materiale ligno-celulozice, astfel cum sunt definite la art. 2 lit. (x) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu excepția buștenilor de gater și a buștenilor de furnir. + PARTEA BMaterii prime pentru producția de biocombustibili și de biogaz pentru transporturi a căror contribuție la realizarea ponderii minime stabilite la articolul 23 alineatul (1) este limitată și poate fi considerată a fi egală cu dublul conținutului lor energetic:a) ulei de gătit uzat;b) grăsimi animale clasificate în categoriile 1 și 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.069/2009^(1).^(1) Regulamentul (CE) nr. 1.069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.774/2002 (Regulamentul privind subprodusele de origine animală) (JO L 300, 14.11.2009, p. 1).6. După anexa nr. 10 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 11, cu următorul cuprins: + Anexa nr. 11*)*) Anexa nr. 11 este reprodusă în facsimil.
REGULI PENTRU CALCULAREA IMPACTULUI ASUPRA FORMĂRII GAZELOR CU EFECT DE SERĂ
PENTRU COMBUSTIBILII DIN BIOMASĂ Șl OMOLOGII LOR COMBUSTIBILI FOSILIA. VALORI TIPICE ȘI IMPLICITE PENTRU REDUCERILE EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERĂ PROVENITE DIN COMBUSTIBILI DIN BIOMASĂ ÎN CAZUL ÎN CARE ACEȘTIA SUNT PRODUȘI FĂRĂ EMISII NETE DE CARBON GENERATE DE SCHIMBAREA DESTINAȚIEI TERENURILOR
| AȘCHII DE LEMN | |||||
| Sistemul de producție a combustibililor din biomasă | Distanța de transport | Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică | Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită | ||
| Căldură | Energieelectrică | Căldură | Energieelectrică | ||
| Așchii de lemn din reziduuri forestiere | 1-500 km | 93% | 89% | 91 % | 87% |
| 500-2 500 km | 89% | 84% | 87% | 81 % | |
| 2500-10000 km | 82% | 73% | 78% | 67% | |
| Peste 10 000 km | 67% | 51 % | 60% | 41 % | |
| Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (eucalipt) | 2 500-10 000 km | 11% | 65% | 73% | 60% |
| Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - fertilizat) | 1-500 km | 89% | 83% | 87% | 81 % |
| 500-2 500 km | 85 % | 78% | 84% | 76% | |
| 2 500-10000 km | 78% | 67% | 74% | 62% | |
| Peste 10 000 km | 63% | 45% | 57% | 35% | |
| Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - fără fertilizare) | 1-500 km | 91 % | 87% | 90% | 85% |
| 500-2 500 km | 88% | 82% | 86% | 79% | |
| 2500-10000 km | 80% | 70% | 77% | 65% | |
| Peste 10 000 km | 65% | 48% | 59% | 39% | |
| Așchii de lemn din lemn comercializabil | 1-500 km | 93% | 89% | 92% | 88% |
| 500-2 500 km | 90% | 85% | 88% | 82% | |
| 2 500-10 000 km | 82% | 73% | 79% | 68% | |
| Peste 10 000 km | 67% | 51 % | 61 % | 42% | |
| Așchii de lemn din reziduuri industriale | 1-500 km | 94% | 92% | 93% | 90% |
| 500-2 500 km | 91 % | 87% | 90% | 85% | |
| 2500-10000 km | 83% | 75% | 80% | 71 % | |
| Peste 10 000 km | 69% | 54% | 63 % | 44% | |
| PELETE DE LEMN (*1) | ||||||
| Sistemul de producție a combustibililor din biomasă | Distanța de transport | Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică | Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită | |||
| Căldură | Energieelectrică | Căldură | Energieelectrică | |||
| Brichete sau pelete de lemn din reziduuri forestiere | Cazul 1 | 1-500 km | 58% | 37% | 49% | 24% |
| 500-2 500 km | 58% | 37% | 49% | 25% | ||
| 2 500-10 000 km | 55% | 34% | 47% | 21 % | ||
| Peste 10 000 km | 50% | 26% | 40% | 11 % | ||
| Cazul 2a | 1-500 km | 77% | 66% | 72% | 59% | |
| 500-2 500 km | 77% | 66% | 72% | 59% | ||
| 2 500-10 000 km | 75% | 62% | 70% | 55% | ||
| Peste 10 000 km | 69% | 54% | 63% | 45% | ||
| Cazul 3a | 1-500 km | 92% | 88% | 90% | 85% | |
| 500-2 500 km | 92% | 88% | 90% | 86% | ||
| 2 500-10 000 km | 90% | 85% | 88% | 81 % | ||
| Peste 10 000 km | 84% | 76% | 81 % | 72% | ||
| Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (eucalipt) | Cazul 1 | 2 500-10 000 km | 52% | 28% | 43% | 15% |
| Cazul 2a | 2 500-10 000 km | 70% | 56% | 66% | 49% | |
| Cazul 3a | 2 500-10 000 km | 85% | 78% | 83% | 75% | |
| Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - fertilizat) | Cazul 1 | 1-500 km | 54% | 32% | 46% | 20% |
| 500-10 000 km | 52% | 29% | 44% | 16% | ||
| Peste 10 000 km | 47% | 21 % | 37% | 7% | ||
| Cazul 2a | 1-500 km | 73% | 60% | 69% | 54% | |
| 500-10 000 km | 71 % | 57% | 67% | 50% | ||
| Peste 10 000 km | 66% | 49% | 60% | 41 % | ||
| Cazul 3a | 1-500 km | 88% | 82% | 87% | 81 % | |
| 500-10 000 km | 86% | 79% | 84% | 77% | ||
| Peste 10 000 km | 80% | 71 % | 78% | 67% | ||
| Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - fară fertilizare) | Cazul 1 | 1-500 km | 56% | 35% | 48% | 23% |
| 500-10 000 km | 54% | 32% | 46% | 20% | ||
| Peste 10 000 km | 49% | 24% | 40% | 10% | ||
| Cazul 2a | 1-500 km | 76% | 64% | 72% | 58% | |
| 500-10 000 km | 74% | 61 % | 69% | 54% | ||
| Peste 10 000 km | 68% | 53 % | 63% | 45 % | ||
| Cazul 3a | 1-500 km | 91 % | 86% | 90% | 85% | |
| 500-10 000 km | 89% | 83% | 87% | 81 % | ||
| Peste 10 000 km | 83% | 75% | 81 % | 71 % | ||
| Lemncomercializabil | Cazul 1 | 1-500 km | 57% | 37% | 49% | 24% |
| 500-2 500 km | 58% | 37% | 49% | 25% | ||
| 2 500-10 000 km | 55% | 34% | 47% | 21 % | ||
| Peste 10 000 km | 50% | 26% | 40% | 11 % | ||
| Cazul 2a | 1-500 km | 77% | 66% | 73% | 60% | |
| 500-2 500 km | 77% | 66% | 73% | 60% | ||
| 2 500-10 000 km | 75% | 63% | 70% | 56% | ||
| Peste 10 000 km | 70% | 55 % | 64% | 46% | ||
| Cazul 3a | 1-500 km | 92% | 88% | 91 % | 86% | |
| 500-2 500 km | 92% | 88% | 91 % | 87% | ||
| 2 500-10 000 km | 90% | 85% | 88% | 83% | ||
| Peste 10 000 km | 84% | 77% | 82% | 73% | ||
| Brichete sau pelete de lemn din reziduuri din industria lemnului | Cazul 1 | 1-500 km | 75% | 62% | 69% | 55% |
| 500-2 500 km | 75% | 62% | 70% | 55% | ||
| 2 500-10 000 km | 72% | 59% | 67% | 51 % | ||
| Peste 10 000 km | 67% | 51 % | 61 % | 42% | ||
| Cazul 2a | 1-500 km | 87% | 80% | 84% | 76% | |
| 500-2 500 km | 87% | 80% | 84% | 77% | ||
| 2 500-10 000 km | 85% | 77% | 82% | 73% | ||
| Peste 10 000 km | 79% | 69% | 75% | 63% | ||
| Cazul 3a | 1-500 km | 95% | 93% | 94% | 91 % | |
| 500-2 500 km | 95% | 93% | 94% | 92% | ||
| 2 500-10 000 km | 93% | 90% | 92% | 88% | ||
| Peste 10 000 km | 88% | 82% | 85% | 78% | ||
| FILIERE AGRICOLE | |||||
| Sistemul de producție a combustibililor din biomasă | Distanța de transport | Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică | Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită | ||
| Căldură | Energieelectrică | Căldură | Energicelectrică | ||
| Reziduuri agricole cu o densitate < 0,2 t/mc (*2) | 1- 500 km | 95% | 92% | 93% | 90% |
| 500-2 500 km | 89% | 83% | 86% | 80% | |
| 2 500-10 000 km | 77% | 66% | 73% | 60% | |
| Peste 10 000 km | 57% | 36% | 48% | 23% | |
| Reziduuri agricole cu o densitate > 0,2 t/mc (*3) | 1-500 km | 95% | 92% | 93% | 90% |
| 500-2 500 km | 93% | 89% | 92% | 87% | |
| 2 500-10 000 km | 88% | 82% | 85% | 78% | |
| Peste 10 000 km | 78% | 68% | 74% | 61 % | |
| Pelete din paie | 1-500 km | 88% | 82% | 85% | 78% |
| 500-10 000 km | 86% | 79% | 83% | 74% | |
| Peste 10 000 km | 80% | 70% | 76% | 64% | |
| Brichete rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr | 500-10 000 km | 93% | 89% | 91 % | 87% |
| Peste 10 000 km | 87% | 81 % | 85% | 77% | |
| Făină de sâmburi de palmier | Peste 10 000 km | 20% | -18% | 11 % | -33 % |
| Făină de sâmburi de palmier (fară emisii de CH4 de la presa de ulei) | Peste 10 000 km | 46% | 20% | 42% | 14% |
| BIOGAZ PENTRU ENERGIE ELECTRICĂ (*4) | ||||
| Sistemul de producție a biogazului | Opțiunea tehnologică | Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică | Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită | |
| Gunoi de grajd umed (^1) | Cazul 1 | Digestat în mediu deschis (^2) | 146% | 94% |
| Digestat în mediu închis (^3) | 246 % | 240 % | ||
| Cazul 2 | Digestat în mediu deschis | 136% | 85% | |
| Digestat în mediu închis | 227 % | 219% | ||
| Cazul 3 | Digestat în mediu deschis | 142% | 86% | |
| Digestat în mediu închis | 243 % | 235 % | ||
| Plantă de porumb întreagă (^4) | Cazul 1 | Digestat în mediu deschis | 36% | 21 % |
| Digestat în mediu închis | 59% | 53% | ||
| Cazul 2 | Digestat în mediu deschis | 34% | 18% | |
| Digestat în mediu închis | 55% | 47% | ||
| Cazul 3 | Digestat în mediu deschis | 28% | 10% | |
| Digestat în mediu închis | 52% | 43% | ||
| Deșeuribiologice | Cazul 1 | Digestat în mediu deschis | 47% | 26% |
| Digestat în mediu închis | 84% | 78% | ||
| Cazul 2 | Digestat în mediu deschis | 43% | 21 % | |
| Digestat în mediu închis | 77% | 68% | ||
| Cazul 3 | Digestat în mediu deschis | 38% | 14% | |
| Digestat în mediu închis | 76% | 66% | ||
| BIOGAZ PENTRU ENERGIE ELECTRICĂ - AMESTECURI DE GUNOI DE GRAJD ȘI PORUMB | ||||
| Sistemul de producție a biogazului | Opțiuneatehnologică | Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică | Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită | |
| Gunoi de grajd - Porumb80 %-20 % | Cazul 1 | Digestat în mediu deschis | 72% | 45% |
| Digestat în mediu închis | 120% | 114% | ||
| Cazul 2 | Digestat în mediu deschis | 67% | 40% | |
| Digestat în mediu închis | 111 % | 103 % | ||
| Cazul 3 | Digestat în mediu deschis | 65% | 35% | |
| Digestat în mediu închis | 114% | 106% | ||
| Gunoi de grajd - Porumb70 %-30 % | Cazul 1 | Digestat în mediu deschis | 60% | 37% |
| Digestat în mediu închis | 100% | 94% | ||
| Cazul 2 | Digestat în mediu deschis | 57% | 32% | |
| Digestat în mediu închis | 93% | 85% | ||
| Cazul 3 | Digestat în mediu deschis | 53% | 27% | |
| Digestat în mediu închis | 94% | 85% | ||
| Gunoi de grajd - Porumb60 % - 40 % | Cazul 1 | Digestat în mediu deschis | 53% | 32% |
| Digestat în mediu închis | 88% | 82% | ||
| Cazul 2 | Digestat în mediu deschis | 50% | 28% | |
| Digestat în mediu închis | 82% | 73% | ||
| Cazul 3 | Digestat în mediu deschis | 46% | 22% | |
| Digestat în mediu închis | 81 % | 72% | ||
| BIOMETAN PENTRU TRANSPORT (*5) | |||
| Sistemul de producție a biometanului | Opțiuni tehnologice | Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică | Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită |
| Gunoi de grajd umed | Digestat în mediu deschis, fără ardere a efluenților gazoși | 117% | 72% |
| Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși | 133% | 94% | |
| Digestat în mediu închis, fără ardere a efluenților gazoși | 190% | 179% | |
| Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși | 206 % | 202 % | |
| Plantă de porumb întreagă | Digestat în mediu deschis, fără ardere a efluenților gazoși | 35% | 17% |
| Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși | 51 % | 39% | |
| Digestat în mediu închis, fără ardere a efluenților gazoși | 52% | 41 % | |
| Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși | 68% | 63% | |
| Deșeuri biologice | Digestat în mediu deschis, fără ardere a efluenților gazoși | 43% | 20% |
| Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși | 59% | 42% | |
| Digestat în mediu închis, fără ardere a efluenților gazoși | 70% | 58% | |
| Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși | 86% | 80% | |
| BIOMETAN - AMESTECURI DE GUNOI DE GRAJD ȘI PORUMB (*6) | |||
| Sistemul de producție a biometanului | Opțiuni tehnologice | Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică | Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită |
| Gunoi de grajd - Porumb 80 %-20 % | Digestat în mediu deschis, fară ardere a efluenților gazosi (^5) | 62% | 35% |
| Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși (^6) | 78% | 57% | |
| Digestat în mediu închis, fară ardere a efluenților gazoși | 97% | 86% | |
| Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși | 113% | 108% | |
| Gunoi de grajd - Porumb70 %-30 % | Digestat în mediu deschis, fară ardere a efluenților gazoși | 53% | 29% |
| Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși | 69% | 51 % | |
| Digestat în mediu închis, fară ardere a efluenților gazoși | 83% | 71 % | |
| Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși | 99% | 94% | |
| Gunoi de grajd - Porumb60 %-40 % | Digestat în mediu deschis, fară ardere a efluenților gazoși | 48% | 25% |
| Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși | 64% | 48% | |
| Digestat în mediu închis, fară ardere a efluenților gazoși | 74% | 62% | |
| Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși | 90% | 84% | |
unde:E = emisiile de gaze cu efect de seră per MJ de biogaz sau biometan produs prin codigestia amestecului stabilit de substraturiS(n) = ponderea materiilor prime n în conținutul energeticE(n) = emisiile în g CO2/MJ pentru filiera n astfel cum se prevede în partea D din prezenta anexă (*)unde:Pn = randamentul energetic [MJ] per kilogram de materie primă folosită umedă n (**) Wn = factorul de ponderare a substratului n definit după cum urmează:unde:In = contribuția anuală la fierbătorul de substrat n [tone de substanță proaspătă]AMn = umiditatea medie anuală a substratului n [kg de apă/kg de substanță proaspătă]SMn = umiditatea standard a substratului n (***).(*) Pentru gunoiul de grajd utilizat ca substrat, se adaugă un bonus de 45 g CO2eq/MJ de gunoi de grajd (-54 kg CO2eq/t substanță proaspătă) pentru o mai bună gestionare agricolă și a gunoiului de grajd.(**) Următoarele valori ale lui Pn se folosesc pentru calculul valorilor tipice și implicite:P(porumb): 4,16 [MJbiogaz/kg porumb umed @ 65 % umezeală]P(gunoi de grajd): 0,50 [MJbiogaz/kg gunoi de grajd umed @ 90 % umezeală]P(deșeuri biologice) 3,41 [MJbiogaz/kg deșeuri biologice umede @ 76 % umezeală](***) Se utilizează următoarele valori ale umidității standard pentru substratul SMn:SM(porumb): 0,65 [kg de apă/kg de substanță proaspătă]SM(gunoi de grajd): 0,90 [kg de apă/kg de substanță proaspătă]SM(deșeuri biologice): 0,76 [kg de apă/kg de substanță proaspătă](c) în cazul codigestiei substraturilor n într-o instalație de biogaz, pentru producția de biogaz sau biometan, valorile efective ale emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la biogaz și biometan se calculează după cum urmează:unde:E = volumul total al emisiilor rezultate din producția de biogaz sau biometan înainte de conversia energiei; Sn = ponderea materiilor prime n, în fracțiune a intrării în digestor; e(ec,n) = emisiile provenite din extracția sau cultivarea materiilor prime n;e(td,materiiprime,n) = emisiile provenite din transportul materiilor prime n către digestor;e(l,n) = emisiile anualizate provenite din variațiile stocului de carbon provocate de schimbarea destinației terenurilor, pentru materiile prime n;e(sca) = reducerile de emisii datorate unei gestionări agricole mai bune a materiilor prime n (*);ep = emisii provenite din prelucrare;e(td,produs) = emisii provenite din transportul și distribuția de biogaz și/sau biometan;e(u) = emisiile produse de combustibilul folosit, și anume gaze cu efect de seră emise pe parcursul procesului de ardere;e(ccs) = reduceri de emisii prin captarea și stocarea geologică a CO2; șie(ccr) = reduceri de emisii prin captarea și înlocuirea CO2.(*) Pentru e(sca) se atribuie un bonus de 45 g CO2eq/MJ de gunoi de grajd pentru o mai bună gestionare agricolă și a gunoiului de grajd în cazul în care gunoiul de grajd este utilizat ca substrat pentru producția de biogaz și biometan.(d) Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din utilizarea de combustibili din biomasă pentru producerea energiei electrice, a încălzirii și a răcirii, inclusiv conversia energiei în energie electrică și/sau încălzire sau răcire, se calculează după cum urmează:(i) Pentru instalațiile energetice care produc numai energie termică:EC(h) = E/eta(h)(ii) Pentru instalațiile energetice carc produc numai energie electrică:EC(el) = E/eta(el)unde:EC(h,el) = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din produsul energetic final.E = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale combustibilului înainte de conversia finală.eta(el) = randamentul electric, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie electrică la intrarea anuală de combustibil pe baza conținutului său energetic.eta(h) = randamentul termic, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie termică utilă la intrarea anuală de combustibil pe baza conținutului său energetic.(iii) pentru energia electrică sau mecanică produsă de instalațiile energetice care produc energie termică utilă pe lângă energie electrică și/sau energie mecanică:(iv) pentru energia termică utilă produsă de instalațiile energetice care produc energie termică pe lângă energie electrică și/sau energie mecanică:unde:EC(h,el) = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din produsul energetic final.E = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale combustibilului înainte de conversia finală.eta(el) = randamentul electric, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie electrică la intrarea anuală de energie pe baza conținutului său energetic.eta(h) = randamentul termic, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie termică utilă la intrarea anuală de energie pe baza conținutului său energetic.C(el) = fracțiunea exergetică din energia electrică și/sau energia mecanică, stabilită la 100 % (C(el) = 1).C(h) = randamentul ciclului Camot (fracțiunea exergetică din cadrul energiei termice utile).Randamentul ciclului Camot, Ch, pentru energia termică utilă la diferite temperaturi, este definit după cum urmează:C(h) = (T(h) - T(0))/T(h)unde:T(h) = temperatura, măsurată ca temperatură absolută (în grade Kelvin), a energiei termice utile la punctul de furnizare.T(0) = temperatura mediului ambiant, stabilită la 273,15 grade Kelvin (echivalent cu 0 °C)Alternativ, în cazul în care surplusul de căldură se exportă pentru încălzirea clădirilor, la o temperatură mai mică de 150 °C (423,15 grade Kelvin), C(h) poate fi definit după cum urmează:C(h) = randamentul ciclului Camot pentru energia termică la 150 °C (423,15 grade Kelvin), ceea ce înseamnă: 0,3546În scopul acestui calcul, se aplică următoarele definiții:(i) „cogenerare” înseamnă producerea simultană, prin același proces, a energiei termice și a energiei electrice și/sau a energiei mecanice;(ii) „energie termică utilă” înseamnă energia termică produsă în vederea satisfacerii unei cereri justificate din punct de vedere economic de energie termică, pentru încălzire sau răcire;(iii) „cerere justificată din punct de vedere economic” înseamnă cererea care nu depășește necesarul de încălzire sau răcire și care altfel ar putea fi satisfăcută în condițiile pieței.2. Emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la combustibilii din biomasă se exprimă după cum urmează:(a) emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la combustibilii din biomasă, E, se exprimă în grame de echivalent CO2 per MJ de combustibil, g CO2eq/MJ.(b) emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la încălzire sau energie electrică produsă pe bază de combustibili din biomasă, EC, se exprimă în grame de echivalent CO2 per MJ de produs energetic final (energie termică sau energie electrică), g CO2eq/MJ.În cazul în care încălzirea și răcirea sunt cogenerate cu energie electrică, emisiile se alocă între energia electrică și cea termică [astfel cum sunt prevăzute la pct. 1 lit. (d)], indiferent dacă energia termică este utilizată pentru încălzire sau pentru răcire (^7).În cazul în care emisiile de gaze cu efect de seră provenite din extracția sau cultivarea de materii prime ecc sunt exprimate în g CO2eq/tonă de substanță uscată de materii prime, conversia în grame de echivalent CO2 per MJ de combustibil, g CO2eq/MJ, se calculează după cum urmează (^8):unde:Factor combustibil materii prime(a) = [Raport MJ materii prime necesare pentru producerea a 1MJ combustibil]Emisiile pe tonă de substanță uscată de materii prime se calculează după cum urmează:3. Reducerile de emisii de gaze cu efect de seră provenite de la combustibilii din biomasă se calculează după cum urmează:(a) reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la combustibilii din biomasă utilizați în transporturi:REDUCERE = (EF(t) - EB))/EF(t)undeEB = emisiile totale provenite de la combustibili din biomasă utilizați în transporturi; șiEF(t) = emisiile totale provenite de la omologul combustibil fosil pentru transport(b) reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră datorate producerii de încălzire și răcire și de energie electrică pe bază de combustibili din biomasă:REDUCERE = (ECF(h c,el) - ECB(h c,el))/ECF(h c,el),undeECB(h c,el) = emisiile totale rezultate din energia termică sau electrică,ECF(h c,el) = emisiile totale provenite de la omologul combustibil fosil pentru energie termică utilă sau energie electrică.4. Gazele cu efect de seră luate în considerare în sensul punctului 1 sunt CO2, N2O și CH4. Pentru calcularea echivalenței în CO2, aceste gaze se evaluează după cum urmează:CO2: 1N2O: 298CH4: 255. Emisiile provenite din extracția, recoltarea sau cultivarea de materii prime, eec, includ emisii provenite din însuși procesul de extracție, recoltare sau cultivare; din colectarea, uscarea și depozitarea de materii prime; din deșeuri și scurgeri; precum și din producerea de substanțe chimice sau produse utilizate în procesul de extracție sau de cultivare. Se exclude captarea de CO2 în cadrul cultivării de materii prime. Se pot obține estimări ale emisiilor rezultate din cultivarea biomasei agricole pe baza mediilor regionale pentru emisiile provenite din cultivare incluse în rapoartele prevăzute la art. 31 alin. (4) din Directiva (UE) 2018/2001 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile sau din informații cu privire la valorile implicite detaliate privind emisiile provenite din cultivare incluse în prezenta anexă, ca alternativă la utilizarea valorilor efective. în absența unor informații relevante în rapoartele respective, este permis să se calculeze valori medii bazate pe practici agricole locale, de exemplu pe baza unor date provenite de la un grup de exploatații, ca alternativă la utilizarea valorilor efective.Se pot obține estimări ale emisiilor provenite din activitatea de cultivare și de recoltare a biomasei forestiere prin utilizarea valorilor medii pentru emisiile provenite din cultivare și recoltare calculate pentru zone geografice la nivel național, ca alternativă la utilizarea valorilor efective.6. Pentru scopurile calculului prevăzut la pct. 1 lit. (a), reducerile emisiilor provenite din îmbunătățirea gestionării în agricultură, e(sca), cum ar fi trecerea la aratul de conservare sau la semănarea direct în miriște, îmbunătățirea sistemului de rotație, utilizarea culturilor de protecție, inclusiv gestionarea reziduurilor de culturi, precum și utilizarea unui ameliorator organic de soluri (de exemplu compost, digestat fermentat din gunoi de grajd), se ia în considerare doar în cazul în care sunt furnizate dovezi solide și verificabile cu privire la creșterea cantității de carbon din sol sau dacă se poate presupune în mod rezonabil că aceasta a crescut în perioada în care au fost cultivate materiile prime respective, ținând seama, în același timp, de emisiile existente acolo unde astfel de practici presupun utilizarea la scară crescută de îngrășăminte și erbicide (^9).7. Emisiile anuale rezultate din variațiile stocurilor de carbon provocate de schimbarea destinației terenurilor, ei, se calculează prin distribuirea în mod egal a emisiilor totale pe o perioadă de 20 de ani. La calcularea emisiilor respective se aplică formula următoare:el = (CSR - CSA) x 3,664 * 1 /20 x 1 /p - eB (^10)unde:el = emisiile anuale de gaze cu efect de seră rezultate din variația stocului de carbon provocată de schimbarea destinației terenurilor [măsurată ca masă de echivalent CO2 per unitate energetică produsă pe bază de combustibil din biomasă]. „Terenuri cultivate” (n) și „terenuri cu cultură perenă” sunt considerate ca reprezentând o singură categorie de destinație a terenurilor;CSR = stocul de carbon per unitate de suprafață asociat destinației de referință a terenului [măsurat ca masă (tone) de carbon per unitate de suprafață, cuprinzând atât solul, cât și vegetația]. Destinația de referință a terenului reprezintă destinația terenului în ianuarie 2008 sau cu 20 de ani înainte de obținerea materiei prime, luându-se în considerare data cea mai recentă;CSA = stocul de carbon per unitate de suprafață asociat destinației de referință efective a terenului [măsurat ca masă (tone) de carbon per unitate de suprafață, cuprinzând atât solul, cât și vegetația]. în cazurile în care stocul de carbon se acumulează pe o perioadă mai mare de un an, valoarea atribuită CSA este stocul estimat per unitate de suprafață după 20 de ani sau atunci când cultura ajunge la maturitate, în funcție de care dintre momente survine primul;P = productivitatea culturii (măsurată ca energie produsă de combustibilii din biomasă per unitate de suprafață per an); șieB = bonus de 29 g CO2eq/MJ de combustibil din biomasă, dacă biomasa este obținută din teren degradat reabilitat, în condițiile stabilite la pct. 8.8. Bonusul de 29 g CO2eq/MJ se atribuie dacă se furnizează dovezi care să ateste că terenul în chestiune:(a) nu era folosit pentru activități agricole în ianuarie 2008 sau pentru oricare altă activitate; și(b) este teren sever degradat, inclusiv terenurile exploatate în trecut în scopuri agricole.Bonusul de 29 g CO2 eq/MJ se aplică pentru o perioadă de până la 20 ani, începând cu data transformării terenurilor în exploatații agricole, cu condiția asigurării unei creșteri regulate a stocului de carbon, precum și a unei reduceri semnificative a eroziunii, în cazul terenurilor din categoria (b).9. „Teren sever degradat” înseamnă un teren care, pe o perioadă importantă de timp, a fost fie salinizat într-o proporție importantă, fie a prezentat un conținut în materii organice deosebit de scăzut și care a fost grav erodat.10. Decizia 2010/335/UE a Comisiei (^13), care prevede orientări pentru calcularea stocurilor de carbon din sol în legătură cu prezenta directivă, pe baza Orientărilor IPCC din 2006 pentru inventarele naționale privind gazele cu efect de seră - volumul 4 și în conformitate cu Regulamentele (UE) nr. 525/2013 și (UE) 2018/841 servește drept bază pentru calcularea stocurilor de carbon din sol.11. Emisiile rezultate în urma prelucrării, ep, includ emisii provenite din însuși procesul de prelucrare; din deșeuri și scurgeri; precum și din producerea de substanțe sau produse chimice utilizate în procesul de prelucrare, inclusiv emisiile de CO2 care corespund conținutului de carbon al materiilor prime fosile, indiferent dacă au fost sau nu arse efectiv în acest proces.La calculul consumului de energie electrică ce nu se produce în instalația de producție a combustibilului din biomasă solidă sau gazoasă, se consideră că intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră care caracterizează producerea și distribuția energiei electrice respective este egală cu intensitatea medie a emisiilor la producerea și distribuția de energie electrică într-o regiune definită. Ca o excepție de la această regulă, producătorii pot utiliza o valoare medie pentru a calcula energia electrică produsă de o instalație individuală de producere a energiei electrice, în cazul în care instalația nu este conectată la rețeaua electrică.Emisiile rezultate în urma prelucrării includ emisii provenite din uscarea produselor și materialelor intermediare, atunci când este relevant.12. Emisiile provenite din transport și distribuție, eu, includ emisii rezultate din transportul de materii prime și materiale semifinite și din stocarea și distribuția de materiale finite. Emisiile provenite din transport și distribuție care sunt luate în considerare în temeiul pct. 5 nu sunt acoperite de prezentul punct.13. Emisiile de CO2 provenite de la combustibilul utilizat, e(u), se consideră ca având valoarea zero pentru combustibilii din biomasă. Emisiile de alte gaze cu efect de seră decât CO2 (CH4 și N2O) provenite de la combustibilul utilizat se includ în factorul e(u).14. Reducerile emisiilor prin captarea și stocarea geologică a CO2, e(ccs), care nu au fost deja luate în calcul pentru ep, se limitează la emisiile evitate prin captarea și stocarea de CO2 emis în legătură directă cu extracția, transportul, prelucrarea și distribuția combustibilului din biomasă dacă este stocat în conformitate cu Directiva 2009/31/CE.15. Reducerile emisiilor prin captarea și înlocuirea CO2, e(ccr), este direct legată de producția de combustibili din biomasă cărora li se datorează și se limitează la emisiile evitate prin captarea de CO2 al cărui carbon provine din biomasă și care se utilizează pentru înlocuirea CO2 de origine fosilă în producția de produse și servicii comerciale.16. În cazul în care o unitate de cogenerare - care furnizează energie termică și/sau energie electrică unui proces de producție a combustibililor din biomasă pentru care se calculează emisiile - produce un surplus de energie electrică și/sau de energie termică utilă, emisiile de gaze cu efect de seră se împart între energia electrică și energia termică utilă conform temperaturii agentului termic (care reflectă utilitatea energiei termice). Partea utilă a energiei termice se calculează prin înmulțirea conținutului său energetic cu randamentul ciclului Carnot, C(h), calculat după cum urmează:C(h) = (T(h) -T(0))/T(h)unde:T(h) = temperatura, măsurată ca temperatură absolută (în grade Kelvin), a energiei termice utile la punctul de furnizare.T(0) = temperatura mediului ambiant, stabilită la 273,15 grade Kelvin (echivalent cu 0°C).Alternativ, în cazul în care surplusul de căldură se exportă pentru încălzirea clădirilor, la o temperatură mai mică de 150 °C (423,15 grade Kelvin), Ch poate fi definit după cum urmează:Ch = randamentul ciclului Carnot pentru energia termică la 150°C (423,15 grade Kelvin), ceea ce înseamnă: 0,3546În scopul calcului respectiv, se utilizează randamentele efective, definite ca producția anuală de energie mecanică, energie electrică și energie termică, fiecare împărțită la intrarea anuală de energie.În scopul acestui calcul, se aplică următoarele definiții:(a) „cogenerare” înseamnă producerea simultană, prin același proces, a energiei termice și a energiei electrice și/sau a energiei mecanice;(b) „energie termică utilă” înseamnă energia termică produsă în vederea satisfacerii unei cereri justificate din punct de vedere economic de energie termică, pentru încălzire sau răcire;(c) „cerere justificată din punct de vedere economic” înseamnă cererea care nu depășește necesarul de încălzire sau răcire și care altfel ar putea fi satisfăcută în condițiile pieței.17. În cazul în care, printr-un proces de producție a combustibilului din biomasă, se obține, în combinație, combustibilul pentru care se calculează emisiile și unul sau mai multe alte produse („coproduse”), emisiile de gaze cu efect de seră se împart între combustibil sau produsul său intermediar și coproduse, proporțional cu conținutul lor energetic (determinat de puterea calorifică inferioară în cazul unor coproduse altele decât energia electrică și termică). Intensitatea gazelor cu efect de seră generate de surplusul de energie electrică sau de energie termică utilă este aceeași cu intensitatea gazelor cu efect de seră generate de energia electrică sau termică livrată procesului de producție a combustibilului din biomasă și se determină prin calcularea intensității gazelor cu efect de seră la toate intrările și emisiile, inclusiv emisiile provenite de la materiile prime și emisiile de CH4 și N2O, către și dinspre unitatea de cogenerare, cazane sau alte aparate care furnizează energie termică sau electrică pentru procesul de producție a combustibililor din biomasă. În cazul cogenerării de energie electrică și termică, calculul se efectuează în conformitate cu pct. 16.18. Pentru calculele prevăzute la pct. 17, emisiile care trebuie împărțite sunt e(ec) + e(l) + e(sca)+ acele fracții ale ep, e(td), e(ccs) și e(ccr) care au loc până la faza în care se produce un coprodus, inclusiv faza respectivă. în cazul în care s-a alocat vreo valoare coproduselor într-o etapă de prelucrare anterioară din ciclul de viață, fracția din emisiile atribuite produsului combustibil intermediar în ultima etapă a prelucrării respective se utilizează în acest scop în locul valorii totale a emisiilor.În cazul biogazului și al biometanului, toate coprodusele care nu se încadrează în domeniul de aplicare a pct. 7 se iau în considerare în scopul acestui calcul. Nu se alocă emisii pentru deșeuri și reziduuri. În scopul calculului respectiv, se atribuie un conținut energetic egal cu zero coproduselor cu conținut energetic negativ.Deșeurile și reziduurile, inclusiv coroanele și crengile arborilor, paiele, pielițele, știuleții, cojile de nuci, precum și reziduurile provenite din prelucrare, inclusiv glicerina brută (glicerină care nu este rafinată) și reziduuri rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr se consideră a avea o valoare a emisiilor de gaze cu efect de seră egală cu zero în decursul ciclului lor de viață până în momentul procesului de colectare a materialelor respective, indiferent dacă acestea sunt prelucrate în produse intermediare înainte de a fi transformate în produsul final.În cazul combustibililor din biomasă produși în rafinării, altele decât combinațiile de instalații de prelucrare cu cazane sau unități de cogenerare care furnizează energie termică și/sau energie electrică instalației de prelucrare, unitatea de analiză în scopurile calculului prevăzut la pct. 17 este rafinăria.19. În cazul combustibililor din biomasă utilizați la producerea de energie electrică, pentru calculul prevăzut la pct. 3, omologul combustibil fosil ECF(el) este 183 g CO2eq/MJ de energie electrică sau 212 g CO2eq/MJ de energie electrică pentru regiunile ultraperiferice.În cazul combustibililor din biomasă utilizați la producerea de energie termică utilă, precum și la producerea de încălzire și/sau de răcire, pentru calculul prevăzut la pct. 3, omologul combustibil fosil ECF(h) este 80 g CO2eq/MJ de energie termică.În cazul combustibililor din biomasă utilizați la producerea de energie termică utilă, în cazul căreia se poate demonstra o înlocuire fizică directă a cărbunelui, pentru calculul prevăzut la pct. 3, omologul combustibil fosil ECF(h) este 124 g CO2eq/MJ de energie termică.În cazul combustibililor din biomasă utilizați pe post de combustibili pentru transport, pentru calculul prevăzut la pct. 3, omologul combustibil fosil EF(t) este 94 g CO2eq/MJ.C. VALORI IMPLICITE DETALIATE PENTRU COMBUSTIBILII DIN BIOMASĂ
+
Brichete sau pelete de lemn| Sistemul de producție a combustibiIilor din biomasă | Distanța de transport | Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică(g CO2eq/MJ) | Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ) | ||||||
| Cultivare | Prelucrare | Transport | Alte emisii decât cele de CO2 provenite de la combustibilul utilizat | Cultivare | Prelucrare | Transport | Alte emisii decât cele de CO2 provenite de la combustibilul utilizat | ||
| Așchii delemn dinreziduuriforestiere | 1-500 km | 0,0 | 1,6 | 3,0 | 0,4 | 0,0 | 1,9 | 3,6 | 0,5 |
| 500-2 500 km | 0,0 | 1,6 | 5,2 | 0,4 | 0,0 | 1,9 | 6,2 | 0,5 | |
| 2 500-10 000km | 0,0 | 1,6 | 10,5 | 0,4 | 0,0 | 1,9 | 12,6 | 0,5 | |
| Peste 10 000km | 0,0 | 1,6 | 20,5 | 0,4 | 0,0 | 1,9 | 24,6 | 0,5 | |
| Așchii delemn dinspeciiforestiere cuciclu deproducție scurt(eucalipt) | 2 500-10 000 km | 4,4 | 0,0 | 11,0 | 0,4 | 4,4 | 0,0 | 13,2 | 0,5 |
| Așchii de lemn din speciiforestiere cu ciclu de producție scurt (plop - fertilizat) | 1-500 km | 3,9 | 0,0 | 3,5 | 0,4 | 3,9 | 0,0 | 4,2 | 0,5 |
| 500-2 500 km | 3,9 | 0,0 | 5,6 | 0,4 | 3,9 | 0,0 | 6,8 | 0,5 | |
| 2 50010 000 km | 3,9 | 0,0 | 11,0 | 0,4 | 3,9 | 0,0 | 13,2 | 0,5 | |
| Peste 10 000 km | 3,9 | 0,0 | 21,0 | 0,4 | 3,9 | 0,0 | 25,2 | 0,5 | |
| Așchii de lemn din speciiforestiere cu ciclu de producție scurt (plop - fară fertilizare) | 1-500 km | 2,2 | 0,0 | 3,5 | 0,4 | 2,2 | 0,0 | 4,2 | 0,5 |
| 500-2 500 km | 2,2 | 0,0 | 5,6 | 0,4 | 2,2 | 0,0 | 6,8 | 0,5 | |
| 2 50010 000 km | 2,2 | 0,0 | 11,0 | 0,4 | 2,2 | 0,0 | 13,2 | 0,5 | |
| Peste 10 000 km | 2,2 | 0,0 | 21,0 | 0,4 | 2,2 | 0,0 | 25,2 | 0,5 | |
| Așchii de lemn din lemncomercializabil | 1-500 km | 1,1 | 0,3 | 3,0 | 0,4 | 1,1 | 0,4 | 3,6 | 0,5 |
| 500-2 500 km | 1,1 | 0,3 | 5,2 | 0,4 | 1,1 | 0,4 | 6,2 | 0,5 | |
| 2 500 10 000 km | 1,1 | 0,3 | 10,5 | 0,4 | 1,1 | 0,4 | 12,6 | 0,5 | |
| Peste 10 000 km | 1,1 | 0,3 | 20,5 | 0,4 | 1,1 | 0,4 | 24,6 | 0,5 | |
| Așchii de lemn din reziduuri dinindustrialemnului | 1-500 km | 0,0 | 0,3 | 3,0 | 0,4 | 0,0 | 0,4 | 3,6 | 0,5 |
| 500-2 500 km | 0,0 | 0,3 | 5,2 | 0,4 | 0,0 | 0,4 | 6,2 | 0,5 | |
| 2 50010 000 km | 0,0 | 0,3 | 10,5 | 0,4 | 0,0 | 0,4 | 12,6 | 0,5 | |
| Peste 10 000 km | 0,0 | 0,3 | 20,5 | 0,4 | 0,0 | 0,4 | 24,6 | 0,5 | |
| Sistemul de producție a combustibililor din biomasă | Distanța de transport | Emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică (g CO2eq/MJ) | Emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită (g CO2eq/MJ) | ||||||
| Cultivare | Prelucrare | Transport și distribuție | Alte emisii decât cele de CO2 provenite de la combustibilul utilizat | Cultivare | Prelucrare | Transport și distribuție | Alte emisii decât cele de CO2 provenite de la combustibilul utilizat | ||
| Brichete sau pelete de lemn din reziduuri forestiere (cazul 1) | 1-500 km | 0,0 | 25,8 | 2,9 | 0,3 | 0,0 | 30,9 | 3,5 | 0,3 |
| 500-2500 km | 0,0 | 25,8 | 2,8 | 0,3 | 0,0 | 30,9 | 3,3 | 0,3 | |
| 2500-10000 km | 0,0 | 25,8 | 4,3 | 0,3 | 0,0 | 30,9 | 5,2 | 0,3 | |
| Peste 10000 km | 0,0 | 25,8 | 7,9 | 0,3 | 0,0 | 30,9 | 9,5 | 0,3 | |
| Brichete sau pelete de lemn din reziduuri forestiere (cazul 2a) | 1-500 km | 0,0 | 12,5 | 3,0 | 0,3 | 0,0 | 15,0 | 3,6 | 0,3 |
| 500-2500 km | 0,0 | 12,5 | 2,9 | 0,3 | 0,0 | 15,0 | 3,5 | 0,3 | |
| 2500-10000 km | 0,0 | 12,5 | 4,4 | 0,3 | 0,0 | 15,0 | 5,3 | 0,3 | |
| Peste 10000 km | 0,0 | 12,5 | 8,1 | 0,3 | 0,0 | 15,0 | 9,8 | 0,3 | |
| Brichete sau pelete de lemn din reziduuri forestiere (cazul 3a) | 1-500 km | 0,0 | 2,4 | 3,0 | 0,3 | 0,0 | 2,8 | 3,6 | 0,3 |
| 500-2500 km | 0,0 | 2,4 | 2,9 | 0,3 | 0,0 | 2,8 | 3,5 | 0,3 | |
| 2500-10000 km | 0,0 | 2,4 | 4,4 | 0,3 | 0,0 | 2,8 | 5,3 | 0,3 | |
| Peste 10000 km | 0,0 | 2,4 | 8,2 | 0,3 | 0,0 | 2,8 | 9,8 | 0,3 | |
| Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (eucalipt – cazul 1) | 2500-10000 km | 3,9 | 24,5 | 4,3 | 0,3 | 3,9 | 29,4 | 5,2 | 0,3 |
| Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (eucalipt – cazul 2a) | 2500-10000 km | 5,0 | 10,6 | 4,4 | 0,3 | 5,0 | 12,7 | 5,3 | 0,3 |
| Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (eucalipt – cazul 3a) | 2500-10000 km | 5,3 | 0,3 | 4,4 | 0,3 | 5,3 | 0,4 | 5,3 | 0,3 |
| Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop – fertilizat – cazul 1) | 1-500 km | 3,4 | 24,5 | 2,9 | 0,3 | 3,4 | 29,4 | 3,5 | 0,3 |
| 500-10000 km | 3,4 | 24,5 | 4,3 | 0,3 | 3,4 | 29,4 | 5,2 | 0,3 | |
| Peste 10000 km | 3,4 | 24,5 | 7,9 | 0,3 | 3,4 | 29,4 | 9,5 | 0,3 | |
| Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop – fertilizat – cazul 2a) | 1-500 km | 4,4 | 10,6 | 3,0 | 0,3 | 4,4 | 12,7 | 3,6 | 0,3 |
| 500-10000 km | 4,4 | 10,6 | 4,4 | 0,3 | 4,4 | 12,7 | 5,3 | 0,3 | |
| Peste 10000 km | 4,4 | 10,6 | 8,1 | 0,3 | 4,4 | 12,7 | 9,8 | 0,3 | |
| Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop – fertilizat – cazul 3a) | 1-500 km | 4,6 | 0,3 | 3,0 | 0,3 | 4,6 | 0,4 | 3,6 | 0,3 |
| 500-10000 km | 4,6 | 0,3 | 4,4 | 0,3 | 4,6 | 0,4 | 5,3 | 0,3 | |
| Peste 10000 km | 4,6 | 0,3 | 8,2 | 0,3 | 4,6 | 0,4 | 9,8 | 0,3 | |
| Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop – fără fertilizare – cazul 1) | 1-500 km | 2,0 | 24,5 | 2,9 | 0,3 | 2,0 | 29,4 | 3,5 | 0,3 |
| 500-2500 km | 2,0 | 24,5 | 4,3 | 0,3 | 2,0 | 29,4 | 5,2 | 0,3 | |
| 2500-10000 km | 2,0 | 24,5 | 7,9 | 0,3 | 2,0 | 29,4 | 9,5 | 0,3 | |
| Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop – fără fertilizare – cazul 2a) | 1-500 km | 2,5 | 10,6 | 3,0 | 0,3 | 2,5 | 12,7 | 3,6 | 0,3 |
| 500-10000 km | 2,5 | 10,6 | 4,4 | 0,3 | 2,5 | 12,7 | 5,3 | 0,3 | |
| Peste 10000 km | 2,5 | 10,6 | 8,1 | 0,3 | 2,5 | 12,7 | 9,8 | 0,3 | |
| Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop – fără fertilizare – cazul 3a) | 1-500 km | 2,6 | 0,3 | 3,0 | 0,3 | 2,6 | 0,4 | 3,6 | 0,3 |
| 500-10000 km | 2,6 | 0,3 | 4,4 | 0,3 | 2,6 | 0,4 | 5,3 | 0,3 | |
| Peste 10000 km | 2,6 | 0,3 | 8,2 | 0,3 | 2,6 | 0,4 | 9,8 | 0,3 | |
| Brichete sau pelete din lemn comercializabil (cazul 1) | 1-500 km | 1,1 | 24,8 | 2,9 | 0,3 | 1,1 | 29,8 | 3,5 | 0,3 |
| 500-2500 km | 1,1 | 24,8 | 2,8 | 0,3 | 1,1 | 29,8 | 3,3 | 0,3 | |
| 2500-10000 km | 1,1 | 24,8 | 4,3 | 0,3 | 1,1 | 29,8 | 5,2 | 0,3 | |
| Peste 10000 km | 1,1 | 24,8 | 7,9 | 0,3 | 1,1 | 29,8 | 9,5 | 0,3 | |
| Brichete sau pelete din lemn comercializabil (cazul 2a) | 1-500 km | 1,4 | 11,0 | 3,0 | 0,3 | 1,4 | 13,2 | 3,6 | 0,3 |
| 500-2500 km | 1,4 | 11,0 | 2,9 | 0,3 | 1,4 | 13,2 | 3,5 | 0,3 | |
| 2500-10000 km | 1,4 | 11,0 | 4,4 | 0,3 | 1,4 | 13,2 | 5,3 | 0,3 | |
| Peste 10000 km | 1,4 | 11,0 | 8,1 | 0,3 | 1,4 | 13,2 | 9,8 | 0,3 | |
| Brichete sau pelete din lemn comercializabil (cazul 3a) | 1-500 km | 1,4 | 0,8 | 3,0 | 0,3 | 1,4 | 0,9 | 3,6 | 0,3 |
| 500-2500 km | 1,4 | 0,8 | 2,9 | 0,3 | 1,4 | 0,9 | 3,5 | 0,3 | |
| 2500-10000 km | 1,4 | 0,8 | 4,4 | 0,3 | 1,4 | 0,9 | 5,3 | 0,3 | |
| Peste 10000 km | 1,4 | 0,8 | 8,2 | 0,3 | 1,4 | 0,9 | 9,8 | 0,3 | |
| Brichete sau pelete de lemn din reziduuri din industria lemnului (cazul 1) | 1-500 km | 0,0 | 14,3 | 2,8 | 0,3 | 0,0 | 17,2 | 3,3 | 0,3 |
| 500-2500 km | 0,0 | 14,3 | 2,7 | 0,3 | 0,0 | 17,2 | 3,2 | 0,3 | |
| 2500-10000 km | 0,0 | 14,3 | 4,2 | 0,3 | 0,0 | 17,2 | 5,0 | 0,3 | |
| Peste 10000 km | 0,0 | 14,3 | 7,7 | 0,3 | 0,0 | 17,2 | 9,2 | 0,3 | |
| Brichete sau pelete de lemn din reziduuri din industria lemnului (cazul 2a) | 1-500 km | 0,0 | 6,0 | 2,8 | 0,3 | 0,0 | 7,2 | 3,4 | 0,3 |
| 500-2500 km | 0,0 | 6,0 | 2,7 | 0,3 | 0,0 | 7,2 | 3,3 | 0,3 | |
| 2500-10000 km | 0,0 | 6,0 | 4,2 | 0,3 | 0,0 | 7,2 | 5,1 | 0,3 | |
| Peste 10000 km | 0,0 | 6,0 | 7,8 | 0,3 | 0,0 | 7,2 | 9,3 | 0,3 | |
| Brichete sau pelete de lemn din reziduuri din industria lemnului (cazul 3a) | 1-500 km | 0,0 | 0,2 | 2,8 | 0,3 | 0,0 | 0,3 | 3,4 | 0,3 |
| 500-2500 km | 0,0 | 0,2 | 2,7 | 0,3 | 0,0 | 0,3 | 3,3 | 0,3 | |
| 2500-10000 km | 0,0 | 0,2 | 4,2 | 0,3 | 0,0 | 0,3 | 5,1 | 0,3 | |
| Peste 10000 km | 0,0 | 0,2 | 7,8 | 0,3 | 0,0 | 0,3 | 9,3 | 0,3 | |
| Sistemul de producție a combustibililor din biomasă | Distanțadetransport | Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ) | Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eqq/MJ) | ||||||
| Cultivare | Prelucrare | Transport și distribuție | Alte emisii decât cele de CO2 provenite de la combustibilul utilizat | Cultivare | Prelucrare | Transport și distribuție | Alte emisii decât cele de CO2 provenite de la combustibilul utilizat | ||
| Reziduuriagricole cu o densitate <0,2 t/mc | 1-500 km | 0,0 | 0,9 | 2,6 | 0,2 | 0,0 | 1,1 | 3,1 | 0,3 |
| 500-2 500 km | 0,0 | 0,9 | 6,5 | 0,2 | 0,0 | 1,1 | 7,8 | 0,3 | |
| 2 50010 000 km | 0,0 | 0,9 | 14,2 | 0,2 | 0,0 | 1,1 | 17,0 | 0,3 | |
| Peste 10 000 km | 0,0 | 0,9 | 28,3 | 0,2 | 0,0 | 1,1 | 34,0 | 0,3 | |
| Reziduuriagricole cu o densitate > 0,2 t/mc | 1-500 km | 0,0 | 0,9 | 2,6 | 0,2 | 0,0 | 1,1 | 3,1 | 0,3 |
| 500-2 500 km | 0,0 | 0,9 | 3,6 | 0,2 | 0,0 | 1,1 | 4.4 | 0,3 | |
| 2 50010 000 km | 0,0 | 0,9 | 7,1 | 0,2 | 0,0 | 1,1 | 8,5 | 0,3 | |
| Peste 10 000 km | 0,0 | 0,9 | 13,6 | 0,2 | 0,0 | 1,1 | 16,3 | 0,3 | |
| Pelete din paie | 1-500 km | 0,0 | 5,0 | 3,0 | 0,2 | 0,0 | 6,0 | 3,6 | 0,3 |
| 500-10 000 km | 0,0 | 5,0 | 4,6 | 0,2 | 0,0 | 6,0 | 5,5 | 0,3 | |
| Peste 10 000 km | 0,0 | 5,0 | 8,3 | 0,2 | 0,0 | 6,0 | 10,0 | 0,3 | |
| Brichete rezultate dinprelucrarea trestiei de zahăr | 500-10 000 km | 0,0 | 0,3 | 4,3 | 0,4 | 0,0 | 0,4 | 5,2 | 0,5 |
| Peste 10 000 km | 0,0 | 0,3 | 8,0 | 0,4 | 0,0 | 0,4 | 9,5 | 0,5 | |
| Făină de sâmburi de palmier | Peste 10 000 km | 21,6 | 21,1 | 11,2 | 0,2 | 21,6 | 25,4 | 13,5 | 0,3 |
| Făină de sâmburi de palmier (fără emisii de CH4 de la presa de ulei) | Peste 10 000 km | 21,6 | 3,5 | 11,2 | 0,2 | 21,6 | 4,2 | 13,5 | 0,3 |
| Sistemul de producție a combustibililor din biomasă | Tehnologie | VALOARE TIPICĂ [g CO2eq/MJ] | VALOARE IMPLICITĂ [g CO2eq/MJ] | ||||||||||
| Cultivare | Prelucrare | Alte emisii dccât cele de CO2 provenite de la combustibilul utilizat | Transport | Credite legate de utilizarea gunoiului de grajd | Cultivare | Prelucrare | Alte emisii decât cele de CO2 provenite de la combustibilul utilizat | Transport | Credite legate de utilizarea gunoiului de grajd | ||||
| Gunoi degrajdumed(^14) | Cazul 1 | Digestatînmediudeschis | 0,0 | 69,6 | 8,9 | 0,8 | -107,3 | 0,0 | 97,4 | 12,5 | 0,8 | -107,3 | |
| Digestat în mediu închis | 0,0 | 0,0 | 8,9 | 0,8 | -97,6 | 0,0 | 0,0 | 12,5 | 0,8 | -97,6 | |||
| Cazul 2 | Digestatînmediudeschis | 0,0 | 74,1 | 8,9 | 0,8 | -107,3 | 0,0 | 103,7 | 12,5 | 0,8 | -107,3 | ||
| Digestatînmediuînchis | 0,0 | 4,2 | 8,9 | 0,8 | -97,6 | 0,0 | 5,9 | 12,5 | 0,8 | -97,6 | |||
| Cazul 3 | Digestatînmediudeschis | 0,0 | 83,2 | 8,9 | 0,9 | -120,7 | 0,0 | 116,4 | 12,5 | 0,9 | -120,7 | ||
| Digestatîn mediuînchis | 0,0 | 4,6 | 8,9 | 0,8 | -108,5 | 0,0 | 6,4 | 12,5 | 0,8 | -108,5 | |||
| Plantă de porumb întreagă (^15) | Cazul 1 | Digestatînmediudeschis | 15,6 | 13,5 | 8,9 | 0,0(^16) | — | 15,6 | 18,9 | 12,5 | 0,0 | — | |
| Digestatînmediuînchis | 15,2 | 0,0 | 8,9 | 0,0 | — | 15,2 | 0,0 | 12,5 | 0,0 | — | |||
| Cazul 2 | Digestatînmediudeschis | 15,6 | 18,8 | 8,9 | 0,0 | — | 15,6 | 26,3 | 12,5 | 0,0 | — | ||
| Digestatînmediuînchis | 15,2 | 5,2 | 8,9 | 0,0 | — | 15,2 | 7,2 | 12,5 | 0,0 | — | |||
| Cazul 3 | Digestatînmediudeschis | 17,5 | 21,0 | 8,9 | 0,0 | — | 17,5 | 29,3 | 12,5 | 0,0 | — | ||
| Digestatînmediuînchis | 17,1 | 5,7 | 8,9 | 0,0 | — | 17,1 | 7,9 | 12,5 | 0,0 | — | |||
| Deșeuribiologice | Cazul 1 | Digestatînmediudeschis | 0,0 | 21,8 | 8,9 | 0,5 | — | 0,0 | 30,6 | 12,5 | 0,5 | — | |
| Digestatînmediuînchis | 0,0 | 0,0 | 8,9 | 0,5 | — | 0,0 | 0,0 | 12,5 | 0,5 | — | |||
| Cazul 2 | Digestatînmediudeschis | 0,0 | 27,9 | 8,9 | 0,5 | — | 0,0 | 39,0 | 12,5 | 0,5 | — | ||
| Digestatînmediuînchis | 0,0 | 5,9 | 8,9 | 0,5 | — | 0,0 | 8,3 | 12,5 | 0,5 | — | |||
| Cazul 3 | Digestatînmediudeschis | 0,0 | 31,2 | 8,9 | 0,5 | 0,0 | 43,7 | 12,5 | 0,5 | — | |||
| Digestatînmediuînchis | 0,0 | 6,5 | 8,9 | 0,5 | 0,0 | 9,1 | 12,5 | 0,5 | — | ||||
| Sistemul de producfie a biometanului | Opțiuneatehnologică | VALOARE TIPICĂ [g CO2eq/MJ] | VALOARE IMPLICITĂ [g CO2eq/MJ] | |||||||||||
| Cultivare | Prelucrare | Îmbunătățire | Transport | Comprimare la stațiile de alimentare | Credite legate de utilizarea gunoiului de grajd | Cultivare | Prelucrare | Îmbunătățire | Transport | Comprimare la stațiile de alimentare | Credite legate de utilizarea gunoiului de grajd | |||
| Gunoi de grajd umed | Digestatînmediudeschis | fărăardereaefluențilorgazoși | 0,0 | 84,2 | 19,5 | 1,0 | 3,3 | -124,4 | 0,0 | 117,9 | 27,3 | 1,0 | 4,6 | - 124,4 |
| cu ardereaefluențilorgazoși | 0,0 | 84,2 | 4,5 | 1,0 | 33 | -124,4 | 0,0 | 117,9 | 6,3 | 1,0 | 4,6 | - 124,4 | ||
| Digestatînmediuînchis | fărăardereaefluențilorgazoși | 0,0 | 3,2 | 19,5 | 0,9 | 3,3 | -111,9 | 0,0 | 4,4 | 27.3 | 0,9 | 4,6 | - 111,9 | |
| cu ardereaefluențilorgazoși | 0,0 | 3,2 | 4,5 | 0,9 | 3,3 | -111,9 | 0,0 | 4,4 | 6,3 | 0,9 | 4,6 | - 111,9 | ||
| Plantă deporumbîntreagă | Digestatînmediudeschis | fărăardereaefluențilorgazoși | 18,1 | 20,1 | 19,5 | 0,0 | 33 | — | 18,1 | 28,1 | 27,3 | 0,0 | 4,6 | — |
| cu arderea efluenților gazoși | 18,1 | 20,1 | 4,5 | 0,0 | 33 | — | 18,1 | 28,1 | 6,3 | 0,0 | 4,6 | — | ||
| Digestatînmediuînchis | fărăardereaefluențilorgazoși | 17,6 | 4,3 | 19,5 | 0,0 | 33 | — | 17,6 | 6,0 | 27,3 | 0,0 | 4,6 | — | |
| cu ardereaefluențilorgazoși | 17,6 | 4,3 | 4,5 | 0,0 | 3,3 | — | 17,6 | 6,0 | 6,3 | 0,0 | 4,6 | — | ||
| Deșeuribiologice | Digestatînmediudeschis | fărăardereaefluențilorgazoși | 0,0 | 30,6 | 19,5 | 0,6 | 33 | — | 0,0 | 42,8 | 27,3 | 0,6 | 4,6 | — |
| cuardereaefluențilorgazoși | 0,0 | 30,6 | 4,5 | 0,6 | 3,3 | _ | 0.0 | 42,8 | 6,3 | 0,6 | 4.6 | — | ||
| Digestatînmediuînchis | fărăardereaefluențilorgazoși | 0,0 | 5,1 | 19,5 | 0,5 | 3,3 | — | 0,0 | 7,2 | 27,3 | 0,5 | 4,6 | — | |
| cuardereaefluențilorgazoși | 0,0 | 5,1 | 4,5 | 0,5 | 3,3 | 0,0 | 7,2 | 6,3 | 0,5 | 4,6 | — | |||
| Sistemul de producție a combustibililor din biomasă | Distanța de transport | Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ) | Emisii implicite de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ) | |
| Așchii de lemn din reziduuri forestiere | 1-500 km | 5 | 6 | |
| 500-2500 km | 7 | 9 | ||
| 2500-10000 km | 12 | 15 | ||
| Peste 10000 km | 22 | 27 | ||
| Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (eucalipt) | 2500-10000 km | 16 | 18 | |
| Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - fertilizat) | 1-500 km | 8 | 9 | |
| 500-2500 km | 10 | 11 | ||
| 2500-10000 km | 15 | 18 | ||
| Peste 10 000 km | 25 | 30 | ||
| Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - fară fertilizare) | 1-500 km | 6 | 7 | |
| 500-2500 km | 8 | 10 | ||
| 2500-10000 km | 14 | 16 | ||
| Peste 10000 km | 24 | 28 | ||
| Așchii de lemn din lemn comercializabil | 1-500 km | 5 | 6 | |
| 500-2500 km | 7 | 8 | ||
| 2500-10000 km | 12 | 15 | ||
| Peste 10000 km | 22 | 27 | ||
| Așchii de lemn din reziduuri industriale | 1-500 km | 4 | 5 | |
| 500-2500 km | 6 | 7 | ||
| 2500-10000 km | 11 | 13 | ||
| Peste 10000 km | 21 | 25 | ||
| Brichete sau pelete de lemn din reziduuri forestiere (cazul 1) | 1-500 km | 29 | 35 | |
| 500-2500 km | 29 | 35 | ||
| 2500-10000 km | 30 | 36 | ||
| Peste 10000 km | 34 | 41 | ||
| Brichete sau pelete de lemn din reziduuri forestiere (cazul 2a) | 1-500 km | 16 | 19 | |
| 500-2500 km | 16 | 19 | ||
| 2500-10000 km | 17 | 21 | ||
| Peste 10000 km | 21 | 25 | ||
| Brichete sau pelete de lemn din reziduuri forestiere (cazul 3a) | 1-500 km | 6 | 7 | |
| 500-2500 km | 6 | 7 | ||
| 2500-10000 km | 7 | 8 | ||
| Peste 10000 km | 11 | 13 | ||
| Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (eucalipt - cazul 1) | 2500-10000 km | 33 | 39 | |
| Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (eucalipt - cazul 2a) | 2500-10000 km | 20 | 23 | |
| Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (eucalipt - cazul 3a) | 2500-10000 km | 10 | 11 | |
| Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - cu fertilizare — cazul 1) | 1-500 km | 31 | 37 | |
| 500-10000 km | 32 | 38 | ||
| Peste 10000 km | 36 | 43 | ||
| Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclude producție scurt (plop - cu fertilizare — cazul 2a) | 1-500 km | 18 | 21 | |
| 500-10000 km | 20 | 23 | ||
| Peste 10000 km | 23 | 27 | ||
| Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - cu fertilizare - cazul 3a) | 1-500 km | 8 | 9 | |
| 500-10000 km | 10 | 11 | ||
| Peste 10000 km | 13 | 15 | ||
| Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - tară fertilizare - cazul 1) | 1-500 km | 30 | 35 | |
| 500-10000 km | 31 | 37 | ||
| Peste 10000 km | 35 | 41 | ||
| Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - fară fertilizare — cazul 2a) | 1-500 km | 16 | 19 | |
| 500-10000 km | 18 | 21 | ||
| Peste 10000 km | 21 | 25 | ||
| Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - fară fertilizare - cazul 3a) | 1-500 km | 6 | 7 | |
| 500-10000 km | 8 | 9 | ||
| Peste 10000 km | 11 | 13 | ||
| Brichete sau pelete de lemn din lemn comercializabil (cazul 1) | 1-500 km | 29 | 35 | |
| 500-2500 km | 29 | 34 | ||
| 2500-10000 km | 30 | 36 | ||
| Peste 10000 km | 34 | 41 | ||
| Brichete sau pelete de lemn din lemn comercializabil (cazul 2a) | 1-500 km | 16 | 18 | |
| 500-2500 km | 15 | 18 | ||
| 2500-10000 km | 17 | 20 | ||
| Peste 10000 km | 21 | 25 | ||
| Brichete sau pelete de lemn din lemn comercializabil (cazul 3a) | 1-500 km | 5 | 6 | |
| 500-2500 km | 5 | 6 | ||
| 2500 - 10000 km | 7 | 8 | ||
| Peste 10000 km | 11 | 12 | ||
| Brichete sau pelete de lemn din reziduuri din industria lemnului (cazul 1) | 1-500 km | 17 | 21 | |
| 500-2500 km | 17 | 21 | ||
| 2500-10000 km | 19 | 23 | ||
| Peste 10000 km | 22 | 27 | ||
| Brichete sau pelete de lemn din reziduuri din industria lemnului (cazul 2a) | 1-500 km | 9 | 11 | |
| 500-2500 km | 9 | 11 | ||
| 2500-10000 km | 10 | 13 | ||
| Peste 10000 km | 14 | 17 | ||
| Brichete sau pelete de lemn din reziduuri din industria lemnului (cazul 3a) | 1-500 km | 3 | 4 | |
| 500-2500 km | 3 | 4 | ||
| 2500-10000 km | 5 | 6 | ||
| Peste 10000 km | 8 | 10 | ||
| Sistemul de producție a combustibililor din biomasă | Distanța de transport | Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ) | Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/1MJ) |
| Reziduuri agricole cu o densitate <0,2 t/mc (^17) | 1-500 km | 4 | 4 |
| 500-2500 km | 8 | 9 | |
| 2500-10000 km | 15 | 18 | |
| Peste 10000 km | 29 | 35 | |
| Reziduuri agricole cu o densitate > 0,2 t/mc (^18) | 1-500 km | 4 | 4 |
| 500-2500 km | 5 | 6 | |
| 2500-10000 km | 8 | 10 | |
| Peste 10000 km | 15 | 18 | |
| Pelete din paie | 1-500 km | 8 | 10 |
| 500-10000 km | 10 | 12 | |
| Peste 10000 km | 14 | 16 | |
| 500-10000 km | 5 | 6 | |
| Brichete rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr | Peste 10000 km | 9 | 10 |
| Făină de sâmburi de palmier | Peste 10000 km | 54 | 61 |
| Făină de sâmburi de palmier (fără emisii de CH4 de la presa de ulei) | Peste 10000 km | 37 | 40 |
| Sistemul de producție a biogazului | Opțiunea tehnologică | Valoare tipică | Valoare implicită | |
| Emisii de gaze cu efect de seră(g CO2eq/MJ) | Emisii de gaze cu efect de seră(g CO2eq/IMJ) | |||
| Biogaz pentru energie electrică din gunoi de grajd umed | Cazul 1 | Digestat în mediu deschis (^19) | -28 | 3 |
| Digestat în mediu închis (^20) | -88 | -84 | ||
| Cazul 2 | Digestat în mediu deschis | -23 | 10 | |
| Digestat în mediu închis | -84 | -78 | ||
| Cazul 3 | Digestat în mediu deschis | -28 | 9 | |
| Digestat în mediu închis | -94 | -89 | ||
| Biogaz pentru energie electrică din plantă de porumb întreagă | Cazul 1 | Digestat în mediu deschis | 38 | 47 |
| Digestat în mediu închis | 24 | 28 | ||
| Cazul 2 | Digestat în mediu deschis | 43 | 54 | |
| Digestat în mediu închis | 29 | 35 | ||
| Cazul 3 | Digestat în mediu deschis | 47 | 59 | |
| Digestat în mediu închis | 32 | 38 | ||
| Biogaz pentru energie electrică din deșeuri biologice | Cazul 1 | Digestat în mediu deschis | 31 | 44 |
| Digestat în mediu închis | 9 | 13 | ||
| Cazul 2 | Digestat în mediu deschis | 37 | 52 | |
| Digestat în mediu închis | 15 | 21 | ||
| Cazul 3 | Digestat în mediu deschis | 41 | 57 | |
| Digestat în mediu închis | 16 | 22 | ||
| Sistemul de producție a biometanului | Opțiunea tehnologică | Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică(g CO2eq/MJ) | Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită(g CO2eq/MJ) |
| Biometan din gunoi de grajd umed | Digestat în mediu deschis, fară ardere a efluenților gazosi (^21) | -20 | 22 |
| Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazosi (^22) | -35 | 1 | |
| Digestat în mediu închis, fară ardere a efluenților gazoși | -88 | -79 | |
| Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși | - 103 | - 100 | |
| Biometan din plantă de porumb întreagă | Digestat în mediu deschis, fară ardere a efluenților gazoși | 58 | 73 |
| Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși | 43 | 52 | |
| Digestat în mediu închis, fară ardere a efluenților gazoși | 41 | 51 | |
| Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși | 26 | 30 | |
| Biometan din deșeuri biologice | Digestat în mediu deschis, fară ardere a efluenților gazoși | 51 | 71 |
| Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși | 36 | 50 | |
| Digestat în mediu închis, iară ardere a efluenților gazoși | 25 | 35 | |
| Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși | 10 | 14 |
| Sistemul de producție a biogazului | Opțiuni tehnologice | Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică(g CO2eq/MJ) | Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită(g CO2eq/MJ) | |
| Gunoi de grajd - Porumb80 %-20 % | Cazul 1 | Digestat în mediu deschis | 17 | 33 |
| Digestat în mediu închis | - 12 | -9 | ||
| Cazul 2 | Digestat în mediu deschis | 22 | 40 | |
| Digestat în mediu închis | -7 | -2 | ||
| Cazul 3 | Digestat în mediu deschis | 23 | 43 | |
| Digestat în mediu închis | -9 | -4 | ||
| Gunoi de grajd - Porumb70 %-30 % | Cazul 1 | Digestat în mediu deschis | 24 | 37 |
| Digestat în mediu închis | 0 | 3 | ||
| Cazul 2 | Digestat în mediu deschis | 29 | 45 | |
| Digestat în mediu închis | 4 | 10 | ||
| Cazul 3 | Digestat în mediu deschis | 31 | 48 | |
| Digestat în mediu închis | 4 | 10 | ||
| Gunoi de grajd - Porumb60 %-40 % | Cazul 1 | Digestat în mediu deschis | 28 | 40 |
| Digestat în mediu închis | 7 | 11 | ||
| Cazul 2 | Digestat în mediu deschis | 33 | 47 | |
| Digestat în mediu închis | 12 | 18 | ||
| Cazul 3 | Digestat în mediu deschis | 36 | 52 | |
| Digestat în mediu închis | 12 | 18 | ||
| Sistemul de producție a biometanului | Opțiuni tehnologice | Valoare tipică | Valoareimplicită |
| (g CO2eq/MJ) | (g CO2eq/MJ) | ||
| Gunoi de grajd - Porumb80 %-20 % | Digestat în mediu deschis, fară ardere a efluenților gazoși | 32 | 57 |
| Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși | 17 | 36 | |
| Digestat în mediu închis, fară ardere a efluenților gazoși | - 1 | 9 | |
| Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși | - 16 | - 12 | |
| Gunoi de grajd - Porumb70 %-30 % | Digestat în mediu deschis, fară ardere a efluenților gazoși | 41 | 62 |
| Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși | 26 | 41 | |
| Digestat în mediu închis, tară ardere a efluenților gazoși | 13 | 22 | |
| Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși | -2 | 1 | |
| Gunoi de grajd - Porumb60 %-40 % | Digestat în mediu deschis, iară ardere a efluenților gazoși | 46 | 66 |
| Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși | 31 | 45 | |
| Digestat în mediu închis, fară ardere a efluenților gazoși | 22 | 31 | |
| Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși | 7 | 10 |
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Viceprim-ministru, ministrul transporturilor și infrastructurii,
Sorin Mihai Grindeanu
Ministrul energiei,
Virgil-Daniel Popescu
Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației,
Cseke Attila-Zoltán
p. Ministrul mediului, apelor și pădurilor,
Dan-Ștefan Chiru,
secretar de stat
p. Ministrul afacerilor externe,
Janina-Mirela Sitaru,
secretar de stat
Ministrul cercetării, inovării și digitalizării,
Sebastian-Ioan Burduja
p. Secretarul general al Guvernului,
Adrian ȚuțuianuBucurești, 29 noiembrie 2022.Nr. 163. + Anexa nr. 1*)*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.
Formulele de normalizare pentru calculul energiei electrice produse de energia hidroelectrică și eolianăPentru calculul energiei electrice produse de energia hidroelectrică se aplică următoarea formulă:
unde:| N | = | anul de referință; |
| EN(norm) | = | cantitatea standardizată de energie electrică produsă de toate centralele hidroelectrice în anul N, în scopul efectuării de calcule; |
| Ei | = | cantitatea de energie electrică produsă efectiv în anul i de către toate centralele hidroelectrice măsurată în GWh, excluzând producția de energie electrică din centralele de acumulare prin pompare pe bază de apă pompată anterior în bazinul superior; |
| Ci | = | puterea totală instalată, fară acumularea prin pompare, a tuturor centralelor hidroelectrice înregistrată la sfârșitul anului i, măsurată în MW. |
unde:| N | = | anul de referință; |
| EN(norm) | = | cantitatea standardizată de energie electrică produsă de toate centralele eoliene în anul N, în scopul efectuării de calcule; |
| Ei | = | cantitatea de energie electrică produsă efectiv în anul i de către toate centralele eoliene, măsurată în GWh; |
| Ci | = | puterea totală instalată a tuturor centralelor eoliene înregistrată la sfârșitul anului i, măsurată în MW; |
| n | = | 4 sau numărul de ani care precedă anul N, pentru care sunt disponibile date privind capacitatea și producția centralelor eoliene, luându-se în considerare cea mai mică dintre cele două valori. |
PONDERILE NAȚIONALE
ale energiei pentru încălzire și răcire din surse regenerabile în consumul final brut
de energie pentru perioada 2020-2030 - pentru România
| Suplimentări la art. 23 alin. (1) (în puncte procentuale) pentru perioada 2021-2025 (*) | Suplimentări la art. 23 alin. (1) (în puncte procentuale) pentru perioada 2026-2030 (**) | Ponderile obținute în urma suplimentărilor, fără căldura și răcoarea reziduală (în puncte procentuale) | |
| România | 0,8 | 0,5 | 1,6 |
CONȚINUTUL DE ENERGIE PENTRU COMBUSTIBILI
| Combustibil | Conținut masic de energie (putere calorifică inferioară, MJ/kg) | Conținut volumic de energie (putere calorifică inferioară, MJ/l) |
| COMBUSTIBILI PROVENIȚI DIN BIOMASĂ ȘI/SAU DIN OPERAȚIUNI DE PRELUCRARE A BIOMASEI | ||
| Biopropan | 46 | 24 |
| Ulei vegetal pur (ulei produs din plante oleaginoase prin presare, extracție sau procedee comparabile, brut sau rafinat, dar nemodificat chimic) | 37 | 34 |
| Biomotorină - ester metilic al acizilor grași (ester metilic produs din ulei produs din biomasă) | 37 | 33 |
| Biomotorină - ester etilic al acizilor grași (ester etilic produs din ulei produs din biomasă) | 38 | 34 |
| Biogaz care se poate purifica pentru a obține calitatea gazelor naturale | 50 | - |
| Ulei hidrotratat (tratat termochimic cu hidrogen) produs din biomasă, destinat a fi folosit la înlocuirea motorinei | 44 | 34 |
| Ulei hidrotratat (tratat termochimic cu hidrogen) produs din biomasă, destinat a fi folosit la înlocuirea benzinei | 45 | 30 |
| Ulei hidrotratat (tratat termochimic cu hidrogen) produs din biomasă, destinat a fi folosit la înlocuirea combustibilului pentru avioane | 44 | 34 |
| Ulei hidrotratat (tratat termochimic cu hidrogen) produs din biomasă, destinat a fi folosit la înlocuirea gazului petrolier lichefiat | 46 | 24 |
| Ulei coprelucrat (prelucrat într-o rafinărie simultan cu combustibili fosili) produs din biomasă sau biomasă supusă pirolizei, destinat a fi folosit la înlocuirea motorinei | 43 | 36 |
| Ulei coprelucrat (prelucrat într-o rafinărie simultan cu combustibili fosili) produs din biomasă sau biomasă supusă pirolizei, destinat a fi folosit la înlocuirea benzinei | 44 | 32 |
| Ulei coprelucrat (prelucrat într-o rafinărie simultan cu combustibili fosili) produs din biomasă sau biomasă supusă pirolizei, destinat a fi folosit la înlocuirea combustibilului pentru avioane | 43 | 33 |
| Ulei coprelucrat (prelucrat într-o rafinărie simultan cu combustibili fosili) produs din biomasă sau biomasă supusă pirolizei, destinat a fi folosit la înlocuirea gazului petrolier lichefiat | 46 | 23 |
| COMBUSTIBILI DIN SURSE REGENERABILE CARE POT FI PRODUȘI DIN DIFERITE SURSE REGENERABILE, INCLUSIV BIOMASĂ | ||
| Metanol din surse regenerabile | 20 | 16 |
| Etanol din surse regenerabile | 27 | 21 |
| Propanol din surse regenerabile | 31 | 25 |
| Butanol din surse regenerabile | 33 | 27 |
| Motorină Fischer-Tropsch (hidrocarbură sintetică sau amestec de hidrocarburi sintetice destinat a fi folosit la înlocuirea motorinei) | 44 | 34 |
| Benzină Fischer-Tropsch (hidrocarbură sintetică sau amestec de hidrocarburi sintetice produs din biomasă, destinat a fi folosit la înlocuirea benzinei) | 44 | 33 |
| Combustibil pentru avioane Fischer-Tropsch (hidrocarbură sintetică sau amestec de hidrocarburi sintetice produs din biomasă, destinat a fi folosit la înlocuirea combustibilului pentru avioane) | 44 | 33 |
| Gaz petrolier lichefiat Fischer-Tropsch (hidrocarbură sintetică sau amestec de hidrocarburi sintetice destinat a fi folosit la înlocuirea gazului petrolier lichefiat) | 46 | 24 |
| DME (dimetileter) | 28 | 19 |
| Hidrogen din surse regenerabile | 120 | - |
| ETBE (etil-terț-butil-eter produs pe bază de etanol) | 36 (din care 33% din surse regenerabile) | 27 (din care 33% din surse regenerabile) |
| MTBE (metil-terț-butil-eter produs pe bază de metanol) | 35 (din care 22% din surse regenerabile) | 26 (din care 22% din surse regenerabile) |
| TAEE (terțiar-amil-etil-eter produs pe bază de etanol) | 38 (din care 29% din surse regenerabile) | 29 (din care 29% din surse regenerabile) |
| TAME (terțiar-amil-metil-eter produs pe bază de metanol) | 36 (din care 18% din surse regenerabile) | 28 (din care 18% din surse regenerabile) |
| THxEE (terțiar-hexil-etil-eter produs pe bază de etanol) | 38 (din care 25% din surse regenerabile) | 30 (din care 25% din surse regenerabile) |
| THxME (terțiar-hexil-metil-eter produs pe bază de metanol) | 38 (din care 14% din surse regenerabile) | 30 (din care 14% din surse regenerabile) |
| COMBUSTIBILI DIN SURSE NEREGENERABILE | ||
| Benzină | 43 | 32 |
| Motorină | 43 | 36 |
| Combustibil pentru avioane | 43 | 34 |
| Hidrogen din surse neregenerabile | 120 | - |
Contabilizarea energiei din surse regenerabile utilizate pentru încălzire și răcire + PARTEA A: CONTABILIZAREA ENERGIEI DIN SURSE REGENERABILE DIN POMPELE DE CĂLDURĂ UTILIZATE PENTRU ÎNCĂLZIRECantitatea de energie aerotermală, geotermală sau hidrotermală capturată de pompele de căldură care trebuie considerată drept energie din surse regenerabile în sensul prezentei directive, ERES, se calculează în conformitate cu următoarea formulă:E(RES) = Q(utilizabil) * (1 - 1/FPS)unde– Q_utilizabil = totalul estimat al căldurii utilizabile generate de pompele de căldură care îndeplinesc criteriile menționate la art. 7 alin. (5), pus în aplicare după cum urmează: doar pompele de căldură pentru care SPF > 1,15 * 1/η sunt luate în considerare, (la 07-11-2025, Termenul „Q_utilizabil“ din Partea A a Anexei nr. 3 a fost modificat de Punctul 82. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025 ) – FPS = media estimată a factorului de performanță sezonieră pentru aceste pompe de căldură,– eta = proporția între producția totală brută de energie electrică și consumul de energie primară pentru producerea de energie electrică și se calculează ca medie la nivelul UE pe baza datelor Eurostat. + PARTEA B: CONTABILIZAREA ENERGIEI DIN SURSE REGENERABILE UTILIZATE PENTRU RĂCIRE1. DEFINIȚIILa calcularea energiei din surse regenerabile utilizate pentru răcire se aplică următoarele definiții:(1) „răcire” înseamnă extragerea căldurii dintr-un spațiu închis sau interior (cu scop de confort termic) sau dintr-un proces, pentru a reduce temperatura spațiului sau a procesului sau pentru a o menține la un numit nivel (punct de setare); pentru sistemele de răcire, căldura extrasă este evacuată în și absorbită de aerul înconjurător, de apa ambiantă sau de sol, unde mediul (aerul, solul și apa) acționează ca un disipator termic pentru căldura extrasă și, prin urmare, funcționează ca sursă de frig;(2) „sistem de răcire” înseamnă un ansamblu de componente constând într-un sistem de extragere a căldurii, unul sau mai multe dispozitive de răcire și un sistem de evacuare a căldurii, la care se adaugă, în cazul răcirii active, un mediu de răcire sub formă de fluid, care acționează împreună pentru a genera un anumit transfer de căldură și, prin urmare, asigură temperatura necesară;(a) pentru răcirea incintelor, sistemul de răcire poate fi un sistem de răcire naturală sau un sistem de răcire care include un generator de răcire și pentru care răcirea este una dintre funcțiile principale;(b) pentru răcirea proceselor, sistemul de răcire include un generator de răcire pentru care răcirea este una dintre funcțiile principale;(3) „răcire naturală (de tip free cooling)” înseamnă un sistem de răcire care utilizează o sursă naturală de frig pentru a extrage căldura din spațiul sau procesul care trebuie răcit, prin intermediul fluidului (fluidelor) transportat(e) cu pompă (pompe) și/sau ventilator (ventilatoare) și care nu necesită utilizarea unui generator de răcire;(4) „generator de răcire” înseamnă partea unui sistem de răcire care generează o diferență de temperatură ce permite extracția căldurii din spațiul sau procesul care trebuie răcit, utilizând un ciclu de compresie a vaporilor, un ciclu de adsorbție sau fiind determinat de un alt ciclu termodinamic, utilizat atunci când sursa de frig este indisponibilă sau insuficientă;(5) „răcire activă” înseamnă îndepărtarea căldurii dintr-un spațiu sau proces, pentru care este necesară o energie de intrare pentru a satisface cererea de răcire, utilizată atunci când fluxul natural de energie este indisponibil sau insuficient, și se poate produce cu sau iară un generator de răcire;(6) „răcire pasivă” înseamnă îndepărtarea căldurii cu ajutorul fluxului natural de energie prin conducție, convecție, radiații sau transfer de masă fară a fi necesară deplasarea unui fluid de răcire pentru a extrage și a evacua căldura sau pentru a genera o temperatură mai scăzută cu un generator de răcire, inclusiv reducând nevoia de răcire prin elemente de proiectare a clădirilor, cum ar fi izolarea clădirilor, acoperișul verde, peretele vegetal, umbrirea sau creșterea masei clădirii, prin ventilare sau prin utilizarea ventilatoarelor de confort;(7) „ventilație” înseamnă deplasarea naturală sau forțată a aerului pentru a introduce aerul înconjurător în interiorul unui spațiu, cu scopul de a asigura o calitate adecvată a aerului din interior, inclusiv în ceea ce privește temperatura;(8) „ventilator de confort” înseamnă un produs care include un ventilator și un grup motor electric pentru a deplasa aerul și a asigura confortul pe timpul verii prin creșterea vitezei aerului în jurul corpului uman, conferind un sentiment termic de răcoare;(9) „cantitate de energie din surse regenerabile pentru răcire” înseamnă alimentarea cu răcire care a fost generată cu o eficiență energetică specificată exprimată ca factor de performanță sezonieră calculat în energie primară;(10) „disipator termic” sau „sursă de frig” înseamnă un mediu absorbant natural extern în care este transferată căldura extrasă din spațiu sau proces; acesta poate fi aerul înconjurător, apa ambiantă sub formă de corpuri de apă naturale sau artificiale și formațiunile geotermale situate sub suprafața pământului solid;(11) „sistem de extragere a căldurii” înseamnă un dispozitiv care extrage căldura din spațiul sau procesul care trebuie răcit, cum ar fi un evaporator într-un ciclu de compresie a vaporilor;(12) „dispozitiv de răcire” înseamnă un dispozitiv conceput pentru a efectua o răcire activă;(13) „sistem de evacuare a căldurii” înseamnă dispozitivul în care are loc transferul final de căldură de la mediul de răcire la disipatorul termic, cum ar fi condensatorul aer-agent frigorific în cadrul unui ciclu de compresie a vaporilor răciți cu aer;(14) „energie de intrare” înseamnă energia necesară pentru transportul fluidului (răcire naturală) sau energia necesară pentru transportul fluidului și pentru acționarea generatorului de răcire (răcire activă cu un generator de răcire);(15) „răcire centralizată” înseamnă distribuția de energie termică sub formă dc lichide răcite, de la surse de producție centrale sau decentralizate, printr-o rețea, către mai multe clădiri sau situri, în scopul utilizării acestora pentru răcirea spațiilor sau a proceselor;(16) „factor de performanță sezonieră exprimat în energie primară” înseamnă un indicator al eficienței de conversie a energiei primare a sistemului de răcire;(17) „număr echivalent de ore de funcționare la sarcină totală” înseamnă numărul de ore în care un sistem de răcire funcționează cu sarcină maximă pentru a produce cantitatea dc răcire pe care o produce efectiv pe parcursul unui an, dar la sarcini variabile;(18) „grade-zile de răcire” înseamnă valorile climatice calculate cu o bază dc 18 °C utilizate ca date de intrare pentru a determina numărul echivalent de ore de funcționare la sarcină totală.2. DOMENIUL DE APUCARE1. La calcularea cantității de energie din surse regenerabile utilizată pentru răcire, statele membre iau în calcul răcirea activă, inclusiv răcirea centralizată, indiferent dacă este vorba dc răcire naturală sau dacă se utilizează un generator de răcire.2. Statele membre nu iau în considerare:(a) răcirea pasivă, deși în cazul în care aerul de ventilație este utilizat ca agent de transport termic pentru răcire, alimentarea corespunzătoare cu răcire, care poate fi furnizată fie de un generator de răcire, fie prin răcire naturală, face parte din calculul răcirii din surse regenerabile;(b) următoarele tehnologii sau procese de răcire:(i) răcirea în mijloacele de transport(^1)(ii) sistemele de răcire a căror funcție principală este producerea sau depozitarea materialelor perisabile la temperaturi specificate (refrigerare și congelare);(iii) sistemele de răcire cu puncte de setare a temperaturii de răcire a incintelor sau a proceselor mai mici de 2 °C;(iv) sistemele de răcire cu puncte de setare a temperaturii de răcire a incintelor sau a proceselor de peste 30 °C;(v) răcirea căldurii reziduale rezultate din generarea de energie, din procesele industriale și din sectorul terțiar (căldură reziduală) (^2)(c) energia utilizată pentru răcire în centralele de producere a energiei electrice, fabricarea cimentului, fierului și oțelului, stații de epurare a apelor uzate, centre de tehnologie a informației (cum ar fi centrele de date), instalații de transport și distribuție a energiei electrice și infrastructuri de transport.Pot fi excluse mai multe categorii de sisteme de răcire din calculul energiei din surse regenerabile utilizate pentru răcire, în scopul de a conserva sursele naturale de frig din anumite zone geografice din motive de protecție a mediului. Exemple în acest sens sunt protejarea râurilor sau lacurilor împotriva riscului de supraîncălzire.3. METODOLOGIA DE CONTABILIZARE A ENERGIEI DIN SURSE REGENERABILE PENTRU RĂCIREA INDIVIDUALĂ ȘI CENTRALIZATĂNumai sistemele de răcire care funcționează peste cerința minimă de eficiență exprimată ca factor de performanță sezonieră exprimat în energie primară (FPSp) din secțiunea 3.2 al doilea paragraf sunt considerate ca producând energie din surse regenerabile.3.1. Cantitatea de energie din surse regenerabile pentru răcireCantitatea de energie din surse regenerabile pentru răcire (ERES-C) se calculează cu următoarea formulă:E(RES-C) = [Q(cSource) - E(input)] x S(FPSp) = Q(cSupply) x S(FPSp) unde:Q(csource) - este cantitatea de căldură eliberată de sistemul de răcire în aerul înconjurător, în apa ambiantă sau în sol (^3);E(INPUT) - este consumul de energie al sistemului de răcire, inclusiv consumul de energie al sistemelor auxiliare pentru sistemele măsurate, cum ar fi răcirea centralizată;Q(csupply) - este energia de răcire furnizată de sistemul de răcire (^4);S(FPSp) - este definită la nivelul sistemului de răcire ca ponderea din alimentarea cu răcire care poate fi considerată ca fiind energie din surse regenerabile în conformitate cu cerințele privind FPS, exprimată ca procent. FPS este stabilit fară a se ține seama de pierderile din distribuție. Pentru răcirea centralizată, aceasta înseamnă că FPS este stabilit per generator de răcire sau la nivel de sistem de răcire naturală. Pentru sistemele de răcire pentru care se poate aplica FPS standard, coeficienții F(1) și F(2) în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/2281 al Comisiei (^5) și cu comunicarea aferentă a Comisiei (^6) nu sunt utilizați ca factori de corecție.În cazul răcirii generate de căldură care provine în proporție de 100 %din surse regenerabile (absorbție și adsorbție), răcirea furnizată trebuie considerată ca fiind în totalitate din surse regenerabile.Etapele de calcul necesare pentru Q(csupply) și S(FPSp) sunt explicate în secțiunile 3.2-3.4.3.2. Calculul ponderii factorului de performanță sezonieră care se califică drept energie din surse regenerabile - S(FPSp)S FPS - este ponderea aprovizionării cu răcire care poate fi considerată drept energie din surse regenerabile. S(FPSp) crește odată cu creșterea valorilor FPSp. FPSp (^7) este definit așa cum este descris în Regulamentul (UE) 2016/2281 al Comisiei și în Regulamentul (UE) nr. 206/2012 al Comisiei (^8) cu excepția faptului că factorul implicit de energie primară pentru energia electrică a fost actualizat la 2,1 în Directiva 2012/27/UE [astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/2002 (^9) a Parlamentului European și a Consiliului. Se utilizează condițiile-limită din standardul EN14511.Cerința privind eficiența minimă a sistemului de răcire, exprimată prin factorul de performanță sezonieră exprimat în energie primară, trebuie să fie de cel puțin 1,4 (FPSp_LOW). Pentru ca S(FPSp) să fie 100 %, cerința privind eficiența minimă a sistemului de răcire trebuie să fie cel puțin 6 (FPSp_HIGH). Pentru toate celelalte sisteme de răcire se aplică următorul calcul:
FPSp - este eficiența sistemului de răcire exprimată ca factor de performanță sezonieră exprimat în energie primară;FPSp_LOW - este factorul minim de performanță sezonieră exprimat în energie primară și se bazează pe eficiența sistemelor standard de răcire (cerințe minime de proiectare ecologică);FPSp_HIGH - este valoarea limită superioară a factorului de performanță sezonieră exprimat în energie primară și se bazează pe cele mai bune practici pentru soluțiile de răcire naturală utilizate în răcirea centralizată (^10)3.3 Calculul cantității de energie din surse regenerabile pentru răcire folosind FPSp standard și măsurat
+
FPS standard și măsuratPentru generatoarele electrice de răcire cu compresie a vaporilor și pentru generatorul de răcire cu compresie a vaporilor motorului cu ardere internă sunt disponibile valori FPS standardizate, datorită cerințelor dc proiectare ecologică prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 206/2012 și în Regulamentul (UE) 2016/2281. Pentru aceste generatoare de răcire sunt disponibile valori de până la 2 MW pentru răcirea în vederea confortului termic și până la 1,5 MW pentru răcirea proceselor. Nu sunt disponibile valori standard pentru alte tehnologii și bareme de capacitate, în ccea cc privește răcirca centralizată, nu sunt disponibile valori standard, dar există măsurători care sunt utilizate; acestea permit calcularea valorilor FPS cel puțin o dată pe an.Pentru a calcula cantitatea dc răcire din surse regenerabile, se pot utiliza valorile standard ale FPS, în cazul în care acestea sunt disponibile. În cazul în care nu sunt disponibile valori standard sau măsurarea este o practică standard, se utilizează valorile FPS măsurate, separate prin valorile limită ale capacității de răcire. Pentru generatoarele de răcire cu o capacitate de răcire mai mică dc 1,5 MW, se poate utiliza FPS standard, în timp ce FPS măsurat se utilizează pentru răcirea centralizată, pentru generatoarele de răcire cu o capacitate de răcire mai mare sau egală cu 1,5 MW și pentru generatoarele de răcire pentru care nu sunt disponibile valori standard.În plus, pentru toate sistemele de răcire fară FPS standard, care includ toate soluțiile de răcire naturală și generatoarele de răcire activate termic, se stabilește un FPS măsurat pentru a se profita de metodologia de calcul pentru răcirea din surse regenerabile.
+
Definirea valorilor standard ale FPSValorile FPS sunt exprimate în termeni de eficiență energetică primară calculată utilizând factori de energie primară în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/2281 pentru a determina eficiența de răcire a incintelor pentru diferitele tipuri de generatoare de răcire (^11).Factorul de energie primară din Regulamentul (UE) 2016/2281 se calculează ca fiind 1/eta, unde eta este raportul mediu dintre producția brută totală de energie electrică și consumul de energie primară pentru producția de energie electrică în întreaga UE. Odată cu modificarea factorului implicit de energie primară pentru energie electrică, denumit coeficient în nota de subsol 3 din Anexa Nr. 2 la Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică, cu modificările și completările ulterioare, factorul de energie primară de 2,5 din Regulamentul (UE) 2016/2281 se înlocuiește cu 2,1 atunci când se calculează valorile FPS.Atunci când purtătorii de energie primară, cum ar fi energia termică sau gazul, sunt utilizați ca energie de intrare pentru acționarea generatorului de răcire, factorul standard de energie primară (1/eta) este 1, reflectând lipsa transformării energetice eta = 1.Condițiile standard de funcționare și ceilalți parametri necesari pentru determinarea FPS sunt definiți în Regulamentul (UE) 2016/2281 și în Regulamentul (UE) nr. 206/2012, în funcție de categoria generatorului de răcire. Condițiile-limită sunt cele definite în standardul EN14511.Pentru generatoarele de răcire reversibile (pompe de căldură reversibile), care sunt excluse din domeniul dc aplicare al Regulamentului (UE) 2016/2281 deoarece funcția lor de încălzire este reglementată de Regulamentul (UE) nr. 813/2013 al Comisiei (^12) în ceea ce privește cerințele de proiectare ecologică pentru instalațiile pentru încălzirea incintelor și instalațiile de încălzire cu funcție dublă, se utilizează același calcul al FPS care este definit pentru generatoarele de răcire nereversibile similare în Regulamentul (UE) 2016/2281.De exemplu, pentru generatoarele de răcire electrice cu compresia vaporilor, FPSP se definește după cum urmează (indexul p este folosit pentru a clarifica faptul că FPS este definit în termeni de energie primară):– pentru răcirea incintelor:– pentru răcirea proceselor:unde:– REES și SEPR sunt factori de performanță sezonieri (^13)(REES înseamnă „rata de eficiență energetică sezonieră”, iar SEPR înseamnă „rata de performanță energetică sezonieră” - Seasonal Energy Performance Ratio) în energia finală definită în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/2281 și cu Regulamentul (UE) nr. 206/2012;– eta este raportul mediu dintre producția brută totală de energie electrică și consumul de energie primară pentru producția de energie electrică în UE (eta = 0,475 și 1/eta = 2,1).F(1) și F(2) sunt factori de corecție în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/2281 și cu comunicarea aferentă a Comisiei. Acești coeficienți nu se aplică răcirii proceselor în Regulamentul (UE) 2016/2281, deoarece indicatorii de energie finală SEPR sunt utilizați direct. În absența unor valori adaptate, pentru conversia SEPR se utilizează aceleași valori utilizate pentru conversia SEER.
+
Condiții-limită FPSPentru definirea FPS al generatorului de răcire, se utilizează condițiile-limită pentru FPS definite în Regulamentul (UE) 2016/2281 și în Regulamentul (UE) nr. 206/2012. În cazul generatoarelor de răcire apă-aer și apă-apă, energia de intrare necesară pentru punerea la dispoziție a sursei de frig este inclusă prin intermediul factorului de corecție F(2). Condițiile-limită pentru FPS sunt prezentate în figura 1. Aceste condiții-cadru se aplică tuturor sistemelor de răcire, fíe sistemelor de răcire naturală, fie sistemelor care conțin generatoare de răcire.Aceste condiții-cadru sunt similare cu cele pentru pompele de căldură (utilizate în modul de încălzire) din Decizia 2013/114/UE a Comisiei (^14). Diferența este aceea că, în cazul pompelor de căldură, consumul de energie electrică corespunzător consumului auxiliar de energie electrică (modul oprit prin termostat, modul standby, modul oprit, modul de funcționare a încălzitorului uleiului din carter) nu este luat în considerare pentru evaluarea FPS. Cu toate acestea, deoarece în cazul răcirii se vor utiliza atât valorile standard ale FPS, cât și valorile FPS măsurate și având în vedere faptul că, în cadrul FPS măsurat, se ia în considerare consumul auxiliar, este necesar să se includă consumul auxiliar de energie în ambele situații.Pentru răcirea centralizată, pierderile de frig datorate distribuției și consumul de energie electrică al pompei de distribuție între instalația dc răcire și substația clicntului nu se includ în estimarea FPS.În cazul sistemelor de răcire pe bază de aer care asigură și funcția de ventilație, alimentarea cu răcire datorată debitului de aer de ventilație nu trebuie luată în considerare. Puterea ventilatorului care este necesară pentru ventilație trebuie, de asemenea, să fie redusă proporțional cu raportul dintre debitul aerului pentru ventilație și debitul aerului de răcire.Figura 1 Ilustrarea condițiilor-limită ale FPS pentru generatorul de răcire care utilizează FPS standard și răcirea centralizată (și alte sisteme de răcire de dimensiuni mari care utilizează FPS măsurat), unde EINPUT_AUX este energia de intrare pentru ventilator și/sau pompă și EINPUT_CG energia de intrare pentru generatorul de răcire.În cazul sistemelor de răcire cu aer cu recuperare internă a frigului, alimentarea cu răcire datorată recuperării frigului nu se contabilizează. Puterea ventilatorului care este necesară pentru recuperarea frigului de către schimbătorul de căldură se actualizează proporțional cu raportul dintre pierderile de presiune cauzate de schimbătorul de căldură cu recuperare de frig și pierderile totale de presiune ale sistemului de răcire cu aer.3.4. Calcul folosind valori standardSe poate utiliza o metodă simplificată pentru sistemele individuale de răcire cu o capacitate mai mică de 1,5 MW, pentru care este disponibilă o valoare standard a FPS, pentru a estima energia totală furnizată pentru răcire.În cadrul metodei simplificate, energia de răcire furnizată de sistemul de răcire (Qcsupply) este capacitatea nominală de răcire (Pc) înmulțită cu numărul echivalent de ore de funcționare la sarcină totală (EFLH). O singură valoare a gradelor-zile de răcire (CDD - Cooling Degree Days) poate fi utilizată pentru o țară întreagă sau se pot utiliza valori distincte pentru diferite zone climatice, cu condiția ca pentru aceste zone climatice să fie disponibile capacități nominale și FPS.Pentru calculul EFLH se pot utiliza următoarele metode implicite:– pentru răcirea incintelor în sectorul rezidențial: EFLH = 96 + 0,85 * CDD– pentru răcirea incintelor în sectorul terțiar: EFLH = 475 + 0,49 * CDD– pentru răcirea proceselor: EFLH = tau(s) * (7300 + 0,32 * CDD) unde:tau(s) este un factor de activitate utilizat pentru a contabiliza timpul de funcționare al unor procese specifice (de exemplu, pe tot parcursul anului tau(s) = 1, nu doar în la sfârșit de săptămână tau(s) = 5/7). Nu există nicio valoare implicită.3.4.1. Calcul folosind valori măsurateSistemele pentru care nu există valori standard, precum și sistemele de răcire cu o capacitate mai mare de 1,5 MW și sistemele de răcire centralizată își calculează răcirea din surse regenerabile pe baza următoarelor măsurători:Energia de intrare măsurată: Energia de intrare măsurată include toate sursele de energie pentru sistemul de răcire, inclusiv eventualele generatoare de răcire, și anume electricitate, gaz, căldură etc. Aceasta include, de asemenea, pompele și ventilatoarele auxiliare utilizate în sistemul de răcire, dar nu și pe cele utilizate pentru distribuția răcirii către o clădire sau un proces. În cazul răcirii cu aer cu funcție de ventilație, numai energia suplimentară de intrare datorată răcirii trebuie să fie inclusă în energia de intrare a sistemului de răcire.Alimentarea cu energie pentru răcire măsurată: Alimentarea cu energie pentru răcire se măsoară ca rezultat al sistemului de răcire și se scad orice pierderi de frig pentru a se estima alimentarea netă cu energie pentru răcire a clădirii sau a procesului care este utilizatorul final al răcirii. Pierderile de frig includ pierderile dintr-un sistem de răcire centralizată și din sistemul de distribuție a răcirii dintr-o clădire sau un amplasament industrial. În cazul răcirii pe bază de aer cu funcție de ventilație, alimentarea cu energie pentru răcire trebuie să excludă efectul introducerii de aer proaspăt în scopuri de ventilație.Măsurătorile trebuie efectuate pentru anul respectiv care trebuie raportat, și anume toată energia de intrare și toată energia furnizată pentru răcire pentru întregul an.3.4.2. Răcirea centralizată: cerințe suplimentarePentru sistemele de răcire centralizată, alimentarea netă cu răcire la nivelul clientului se ia în considerare atunci când se definește capacitatea netă de răcire, indicată drept QC_Supply_net. Pierderile termice produse în rețeaua de distribuție Qc_loss) se deduc din alimentarea brută cu răcire (Qc_Supply_gross după cum urmează:Qc_Supply_net = Qc_Suppl_gross - Qc_LOSS3.4.2.1. Divizarea subsistemelorSistemele de răcire centralizată pot fi împărțite în subsisteme care cuprind cel puțin un generator de răcire sau un sistem de răcire naturală. Acest lucru necesită măsurarea energiei furnizate pentru răcire și a energiei de intrare pentru fiecare subsistem, precum și alocarea pierderilor de frig pe subsistem, după cum urmează:3.4.2.2. AuxiliariAtunci când un sistem de răcire se împarte în subsisteme, dispozitivele auxiliare (de exemplu, comenzile, pompele și ventilatoarele) ale generatorului (generatoarelor) de răcire și/sau ale sistemului (sistemelor) de răcire naturală trebuie să fie incluse în același (aceleași) subsistem(e). Energia auxiliară corespunzătoare distribuției răcirii în interiorul clădirii, cum ar fi pompele secundare și unitățile terminale (de exemplu ventiloconvectoarele, ventilatoarele unităților de tratare a acrului) nu se contabilizează.În cazul dispozitivelor auxiliare care nu pot fi alocate unui subsistem specific, de exemplu pompele din rețeaua de răcire centralizată care livrează energia de răcire furnizată de toate generatoarele de răcire, consumul lor de energie primară se alocă fiecărui subsistem de răcire proporțional cu energia de răcire furnizată de generatoarele de răcire și/sau de sistemele de răcire naturală ale fiecărui subsistem, în același mod ca în cazul pierderilor de frig din rețea, după cum urmează:unde:E_INPUT_AUX1_i este consumul auxiliar de energie al subsistemului „i”;E_INPUT_AUX2 este consumul auxiliar de energie al întregului sistem de răcire, care nu poate fi alocat unui subsistem specific pentru răcire.3.5. Calcularea cantității de energie din surse regenerabile pentru răcire pentru ponderile totale de energie din surse regenerabile și pentru ponderile de energie din surse regenerabile pentru încălzire și răcirePentru calcularea ponderilor globale de energie din surse regenerabile, cantitatea de energie din surse regenerabile pentru răcire se adaugă atât la numărătorul „consumul final brut de energie din surse regenerabile”, cât și la numitorul „consumul final brut de energie”.Pentru calcularea ponderilor energiei din surse regenerabile pentru încălzire și răcire, cantitatea de energie din surse regenerabile pentru răcire se adaugă atât la numărătorul „consumul final brut de energie din surse regenerabile pentru încălzire și răcire”, cât și la numitorul „consumul final brut de energie pentru încălzire și răcire”.3.6. Orientări privind elaborarea unor metodologii și calcule mai preciseSe prevede și se încurajează ca statele membre să își efectueze propriile estimări atât pentru FPS, cât și pentru EFLH. Orice astfel de abordări naționale/regionale trebuie să se bazeze pe ipoteze precise, pe eșantioane reprezentative de mărime suficientă, care să ducă la o estimare semnificativ îmbunătățită a energiei din surse regenerabile, comparativ cu estimarea obținută prin utilizarea metodologiei stabilite în prezentul act delegat. Aceste metodologii îmbunătățite se pot baza pe un calcul detaliat bazat pe date tehnice, luând în considerare, printre alți factori, anul și calitatea instalației, tipul compresorului și dimensiunea dispozitivului, modul de funcționare, sistemul de distribuție, cuplarea în cascadă a generatoarelor și clima regională. Statele membre care utilizează metode și/sau valori alternative trebuie să le prezinte Comisiei, împreună cu un raport care să descrie metoda și datele utilizate. Dacă este necesar, Comisia va traduce documentele și le va publica pe platforma sa de transparență.(^1) Definiția răcirii din surse regenerabile se referă numai la răcirea staționară.(^2) Căldura reziduală este definită la art. 2 pct. 9 din prezenta Ordonanță de urgență a Guvernului. Căldura reziduală poate fi contabilizată în sensul art. 23 și 24 din Ordonanță de urgență a Guvernului.(^3) Cantitatea de sursă de frig corespunde cantității de căldură absorbite de aerul înconjurător, de apa ambiantă și de sol, acționând ca disipatori termici. Aerul înconjurător și apa ambiantă corespund energiei ambiante, astfel cum este definită la art. 2 pct. 2 din prezenta Ordonanță de urgență a Guvernului. Solul corespunde energiei geotermale, astfel cum este definită la art. 2 pct. 3 din prezenta Ordonanță de urgență a Guvernului.(^4) Din punct de vedere termodinamic, alimentarea cu răcire corespunde unei părți a căldurii eliberate de un sistem de răcire în aerul înconjurător, în apa ambiantă sau în sol, care funcționează ca disipator termic sau sursă de frig. Aerul înconjurător și apa ambiantă corespund energiei ambiante, astfel cum este definită la art. 2 pct. 2 din prezenta Ordonanță de urgență a Guvernului. Funcția de disipator termic sau de sursă de frig a solului corespunde energiei geotermale, astfel cum este definită la art. 2 pct. 3 din prezenta Ordonanță de urgență a Guvernului.(^5) Regulamentul (UE) 2016/2281 al Comisiei din 30 noiembrie 2016 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic, în ceea ce privește cerințele de proiectare ecologică aplicabile produselor pentru încălzirea aerului, produselor pentru răcire, răcitoarelor industriale cu temperaturi înalte și ventiloconvectoarelor (JO L 346,20.12.2016, p. 1).(^6) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=uriserv%3AOJ.C .2017.229.01.0001.01.ENG toc=OJ%3AC%3A2Q17%3A229 %3ATOC(^7) În cazul în care condițiile reale de funcționare a generatoarelor de răcire conduc la valori ale FPS semnificativ mai reduse decât cele planificate în condiții standard, din cauza unor dispoziții diferite privind instalarea, statele membre pot exclude aceste sisteme din domeniul de aplicare al definiției răcirii din surse regenerabile (de exemplu, un generator de răcire cu apă care utilizează un răcitor uscat în locul unui turn de răcire pentru a elibera căldură în aerul înconjurător).(^8) Regulamentul (UE) nr. 206/2012 al Comisiei din 6 martie 2012 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele în materie de proiectare ecologică pentru aparatele de climatizare și ventilatoarele de confort (JO L 72, 10.3.2012, p. 7).(^9) Directiva (UE) 2018/2002 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 de modificare a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică (JO L 328, 21.12.2018, p. 210).(^10) ENER/C1/2018-493, Renewable cooling under the revised Renewable Energy Directive, TU-Wien, 2021.(^11) FPSp este identic cu eta s,c definit în Regulamentul (UE) 2016/2281.(^12) Regulamentul (UE) nr. 813/2013 al Comisiei din 2 august 2013 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele în materie de proiectare ecologică pentru instalațiile pentru încălzirea incintelor și instalațiile de încălzire cu funcție dublă (JO L 239, 6.9.2013, p. 136).(^13) Partea 1 a studiului ENER/C 1/2018-493 privind „Prezentarea generală a tehnologiilor de răcire și cota lor de piață” (Cooling Technologies Overview and Market Share) oferă definiții și ecuații mai detaliate pentru acești indicatori în capitolul 1.5 „Indicatori de eficiență energetică ai sistemelor de răcire de ultimă generație”.(^14) Decizia Comisiei din 1 martie 2013 de stabilire a orientărilor pentru statele membre privind calcularea energiei regenerabile furnizate de pompele de căldură în cazul diferitelor tehnologii de pompe de căldură în temeiul art. 5 din Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 62, 6.3.2013, p. 27).-----
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari