DECIZIA nr. 199 din 7 aprilie 2022referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 809 din 17 august 2022



    Valer Dorneanu- președinte
    Cristian Deliorga- judecător
    Marian Enache- judecător
    Daniel Marius Morar- judecător
    Mona-Maria Pivniceru- judecător
    Gheorghe Stan- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Elena-Simina Tănăsescu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Simina Popescu-Marin- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de George Stoica în Dosarul nr. 3.681/2/2019 al Tribunalului București - Secția a VIIIa conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 849D/2020.2. La apelul nominal răspunde personal autorul excepției. Lipsește partea Ministerul Justiției. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției care susține, în esență, admiterea criticilor de neconstituționalitate, deoarece prevederile de lege criticate nesocotesc vechimea neîntreruptă în specialitatea juridică și creează o situație nefirească, constând într-un tratament juridic inegal. Astfel, o persoană care lucrează 25 de ani în magistratură beneficiază de pensie de serviciu, în timp ce autorul excepției, după 42 de ani de vechime în specialitatea juridică (în funcții sau profesii precum: jurisconsult, consilier juridic, consilier la Ministerul Justiției, inspector general notarial, notar public), nu se bucură de acest beneficiu.4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 253 din 4 iunie 2020.
    CURTEA,
    având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5. Prin Sentința civilă nr. 1.885 din 16 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 3.681/2/2019, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Excepția a fost ridicată de George Stoica într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de anulare a unei adrese emise de Ministerul Justiției - Direcția resurse umane cu privire la cererea sa de eliberare a unei adeverințe pentru stabilirea pensiei de serviciu, în temeiul art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004.6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că prevederile de lege criticate încalcă dispozițiile art. 16 din Constituție, deoarece creează un tratament inegal în situații comparabile. Se arată că dispozițiile art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 reglementează ipoteza persoanelor care se pensionează la împlinirea vârstei legale, însă care, la momentul pensionării, ocupă o altă funcție decât cea care le conferă dreptul la pensia de serviciu. Potrivit aceluiași text de lege, acest drept ar fi conferit de ocuparea, anterior pensionării, a funcțiilor de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi. Este exclusă din această enumerare categoria consilierilor juridici sau a jurisconsulților, care nu se ia în considerare la acordarea pensiei de serviciu pentru persoanele care la momentul pensionării au o altă ocupație decât cele enumerate mai sus.7. Autorul consideră că persoane care au ocupat funcții cu relevanță echivalentă din perspectiva calității ce conferă dreptul la pensie de serviciu, echivalență reflectată în înalta calificare și prestigiul adus prin ocuparea unei astfel de funcții, indiferent de momentul la care ea a fost exercitată, sunt supuse unui tratament diferențiat, în sensul de a beneficia sau nu de dreptul la pensie de serviciu, după cum la momentul pensionării ocupă sau nu funcția a cărei exercitare conferă acest drept. Împrejurarea că doar în cazul celor care ies la pensie din funcția de magistrat sau din funcțiile asimilate acestora se ia în calcul la stabilirea vechimii în muncă și perioada în care aceștia au ocupat funcția de consilier juridic sau jurisconsult, spre deosebire de cei care, deși au ocupat astfel de funcții, au o altă ocupație la momentul ieșirii la pensie, nu este justificată și creează un tratament diferențiat, discriminatoriu, între persoane care au exercitat același tip de funcție și deci trebuie să se bucure de același tratament juridic.8. În susținerea criticii, autorul arată că în măsura în care art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 reglementează posibilitatea de pensionare din funcție la vârsta de 60 de ani și acordă drepturile specifice inclusiv consilierilor juridici și jurisconsulților, într-o situație similară, reglementată de art. 82 alin. (5) din aceeași lege, care diferă prin faptul că la momentul pensionării persoana nu se mai află în funcția care permite drepturile respective, nu se mai au în vedere funcțiile de consilier juridic și jurisconsult. Astfel, sunt încălcate prevederile art. 16 din Constituție, nefiind permis un tratament egal pentru persoane care se află în situații similare care ar permite acordarea acelorași drepturi.9. Așa fiind, cele două alineate ale aceluiași articol instituie un tratament diferențiat pentru persoane aflate în situații comparabile. Persoanele aflate în situații comparabile sunt cele care au ocupat funcția de magistrat sau funcții de specialitate juridică asimilate magistraților (cum este cazul funcției de inspector ocupată de autorul excepției în Ministerul Justiției), elementul de diferențiere fiind data la care se iese la pensie, respectiv dacă se iese la pensie chiar din funcția care conferă dreptul la pensia de serviciu sau din altă funcție (ocupație). Este nerelevant din acest punct de vedere faptul că la alin. (2) se reglementează pensionarea înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, iar la alin. (5), pensionarea pentru limită de vârstă. În concluzie, autorul susține neconstituționalitatea prevederilor art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004, care, prin omisiunea de a enumera printre categoriile de funcții ce dau dreptul la pensia specială și pe cele de consilier juridic sau jurisconsult, creează un tratament discriminatoriu pentru persoanele vizate de acest text legal.10. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția este neîntemeiată. Invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale (Decizia nr. 684 din 15 decembrie 2005, Decizia nr. 119 din 15 februarie 2007 și Decizia nr. 501 din 30 iunie 2015) și arată că nu se reține intervenirea unor situații noi care să justifice reconsiderarea practicii Curții Constituționale, care a apreciat deja în sensul inexistenței unei discriminări între persoanele din categoriile menționate, de vreme ce se află în situații diferite, care necesită aplicarea unui regim juridic diferit.11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.12. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorulraportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.14. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din actul de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, astfel cum au fost modificate prin art. 13 pct. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, stagiul și examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiari, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 137 din 20 februarie 2019, având următorul cuprins: „Persoanele care îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la alin. (1) și (3) în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupație. În acest caz, pensia se stabilește dintr-o bază de calcul egală cu indemnizația de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, și sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcție ori, după caz, cu salariul de bază brut lunar și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcție din motive neimputabile.“15. În opinia autorului excepției, prevederile de lege ce formează obiectul excepției contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi.16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a mai analizat critici similare celor formulate în prezenta cauză. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 501 din 30 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 14 august 2015, paragraful 16, Curtea a statuat, cu privire la pensia de serviciu a magistraților, că aceasta a fost instituită în vederea stimulării stabilității în serviciu și a formării unei cariere în magistratură. Curtea a mai reținut că legiuitorul a reglementat la art. 82 din Legea nr. 303/2004 condițiile în care judecătorii, procurorii, magistrațiiasistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi pot beneficia de pensia de serviciu. La acordarea acestui beneficiu, legiuitorul a avut în vedere importanța pentru societate a activității desfășurate de această categorie socioprofesională, activitate caracterizată printr-un înalt grad de complexitate și răspundere, precum și de incompatibilități și interdicții specifice. Condiția de a exercita profesia de magistrat o perioadă determinată este legitimată de necesitatea reglementării unei perioade de timp relevante și suficiente în vederea atingerii scopului legitim urmărit de legiuitor. Prin determinarea acestei perioade, legiuitorul a intenționat, pe de o parte, să recompenseze stabilitatea persoanelor în munca desfășurată în acest domeniu, dar și, pe de altă parte, să încurajeze și să obțină, în cadrul sistemului judiciar, stabilitatea personalului angajat, pentru ca, în final, actul de justiție să se realizeze în condiții cât mai bune. Sub acest aspect, pensia de serviciu reprezintă un beneficiu, o recompensă acordată persoanelor care și-au dedicat integral sau cea mai mare parte din viața lor profesională justiției (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 253 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 664 din 27 iulie 2020).17. Prevederile art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 menționează condiția de vârstă (la împlinirea vârstei de 60 de ani) și funcțiile considerate utile pentru calculul pensiei de serviciu, respectiv: judecător, procuror, magistrat-asistent, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, judecător ori procuror financiar, consilier de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi. În contextul normativ al art. 82 din Legea nr. 303/2004, alin. (5) al art. 82 din lege are o individualitate proprie, constituind sediul materiei pentru acordarea pensiei de serviciu persoanelor care la momentul solicitării acestui drept nu mai sunt în funcție (a se vedea paragraful nr. 133 din Decizia nr. 10 din 11 martie 2019 în vederea pronunțării unei hotărârii prealabile cu privire la acordarea pensiei de serviciu în baza dispozițiilor art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 10 iunie 2019).18. De asemenea, Curtea a analizat critica raportată la dispozițiile art. 16 din Constituție potrivit căreia stabilirea unui tratament juridic privilegiat pentru persoanele care se pensionează din funcția de judecător sau procuror, în timp ce pentru persoanele care au deținut o asemenea funcție, dar la data pensionării au o altă ocupație, se prevede un tratament discriminatoriu (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 684 din 15 decembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 23 februarie 2006). Curtea a reținut că persoanele care se pensionează din funcția de judecător sau de procuror, rămânând în această funcție până la îndeplinirea tuturor condițiilor de pensionare, și cele care, deși au trecut întro altă activitate, au în funcția de judecător sau de procuror o vechime de 20 de ani sau chiar de 25 de ani se află, în mod evident, într-o situație diferită față de persoanele care la data îndeplinirii condițiilor de pensionare sunt încadrate în alte funcții, iar în funcția de judecător sau de procuror nu au realizat o vechime de cel puțin 25 sau 20 de ani. Conform jurisprudenței Curții Constituționale, concordantă cu cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, situația obiectiv diferită în care se află anumite categorii de persoane justifică sau chiar impune instituirea prin lege a unui tratament juridic rezonabil diferențiat, fără ca aceasta să reprezinte privilegii ori discriminări.19. Curtea a mai reținut, în esență, că reglementarea condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească persoanele beneficiare ale dreptului la pensie de serviciu constituie o opțiune a legiuitorului, încadrată în marja proprie de apreciere.20. Astfel, Curtea a precizat că, în considerarea situației specifice deosebite a unor categorii socioprofesionale, legiuitorul poate institui tratamente juridice diferențiate, atât prin condiții și criterii de acordare derogatorii, cât și printr-un mod de calcul și cuantum diferite ale pensiilor (a se vedea Decizia nr. 253 din 4 iunie 2020, precitată, paragraful 16).21. Curtea a mai subliniat că, pentru a nu lăsa loc arbitrarului, calificarea unei situații ca fiind diferită de o alta aparent identică trebuie să respecte criteriul obiectivității, iar tratamentul juridic diferit trebuie, la rândul său, să îndeplinească criteriul rezonabilității. Caracterul rezonabil al diferenței de tratament juridic, impus de art. 16 alin. (1) din Constituție, constă în respectarea principiului proporționalității. Acest principiu presupune, din partea legiuitorului, menținerea în cadrul marjei sale de apreciere a justului echilibru între mijloacele folosite și scopul vizat, respectiv asigurarea stabilității, specializării și profesionalismului celor încadrați în sistemul judiciar. Or, de vreme ce legiuitorul a stabilit, uzând de marja sa de apreciere, o perioadă minimă necesară pentru obținerea beneficiului constând în pensia de serviciu și anumite profesii expres determinate pe care persoana să le fi exercitat, rezultă că este rezonabil ca situațiile care nu corespund acestui standard să nu beneficieze de același regim juridic, deoarece nu se pot încadra în norma juridică de referință (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 480 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 949 din 27 noiembrie 2019, paragraful 24).22. Faptul că profesiile de consilier juridic sau jurisconsult, la care autorul excepției face referire, nu sunt incluse în enumerarea cuprinsă în art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004, care stabilește sfera profesiilor exercitate anterior de persoanele care pot beneficia de pensie de serviciu, în condițiile acestei dispoziții legale, reprezintă o opțiune a legiuitorului, care se încadrează în marja sa de apreciere (a se vedea, în sens similar, Decizia nr. 253 din 4 iunie 2020, precitată, paragraful 18).23. În consecință, având în vedere considerentele reținute în jurisprudența sa în materie, Curtea constată că, în raport cu criticile formulate, dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție nu sunt încălcate.24. În plus, referitor la critica rezultată din compararea soluțiilor legislative consacrate prin art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004, pe de o parte, și art. 82 alin. (2) din același act normativ, pe de altă parte, în privința categoriilor de profesii reglementate, Curtea precizează că aceasta nu poate fi reținută, deoarece examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispozițiile constituționale pretins a fi încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției.25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de George Stoica în Dosarul nr. 3.681/2/2019 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 7 aprilie 2022.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,
    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
    Marian Enache
    Magistrat-asistent,
    Simina Popescu-Marin
    ----