DECIZIA nr. 217 din 28 aprilie 2022referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 724 din 19 iulie 2022



    Valer Dorneanu- președinte
    Cristian Deliorga- judecător
    Marian Enache- judecător
    Daniel Marius Morar- judecător
    Mona-Maria Pivniceru- judecător
    Gheorghe Stan- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Elena-Simina Tănăsescu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Bianca Drăghici- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Marin Duță și Societatea Agricolă Inotești în Dosarul nr. 2.827/1/2018/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 158D/2019.2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că dosarul se află la al doilea termen de judecată, fiind amânat din data de 17 martie 2022, la solicitarea autorilor excepției, pentru pregătirea apărării și pentru a avea acces la dosarul în care s-a ridicat excepția de neconstituționalitate. De asemenea, menționează că autorii excepției au depus la dosarul cauzei note scrise în cuprinsul cărora învederează aspecte ale situației de fapt din dosarele aflate pe rolul instanțelor judecătorești și solicită admiterea excepției de neconstituționalitate.3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, sens în care arată că există jurisprudență în materie și se impune menținerea acesteia.
    CURTEA,
    având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4. Prin Încheierea din 11 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.827/1/2018/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția a fost ridicată de petenții Marin Duță și Societatea Agricolă Inotești într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de strămutare a judecării cauzei.5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia afirmă că textul de lege criticat încalcă mai multe dispoziții de ordin constituțional.6. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă apreciază că dispozițiile criticate sunt constituționale. Condiția timbrării anticipate a cererii adresate unei instanțe judecătorești, atunci când aceasta este supusă timbrajului, constă în respectarea unor reguli esențiale pentru sesizarea instanței. Accesul la justiție nu presupune gratuitatea actului de justiție și, prin urmare, nici realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit. Dovada faptului că prin instituirea taxelor judiciare de timbru nu este îngrădit accesul liber la justiție al petenților o reprezintă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, care acordă dreptul justițiabilului de a formula cerere de ajutor public judiciar, în situația în care consideră că aceasta are un cuantum împovărător prin raportare la situația sa financiară. Or, în cauză, petenții nu au înțeles să uzeze de procedura ajutorului public judiciar, pus de legiuitor la îndemâna părții care nu poate face față costurilor unui proces. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 9 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, având următorul cuprins: „Următoarele cereri formulate în cursul procesului sau în legătură cu un proces se taxează astfel: [...] b) cereri de strămutare în materie civilă - 100 lei;“.11. În opinia autorilor excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul român, ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 31 privind dreptul la informație, ale art. 34 privind dreptul la ocrotirea sănătății, ale art. 40 privind dreptul la asociere, ale art. 41 privind munca și protecția socială a muncii, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată, ale art. 45 privind libertatea economică, ale art. 47 privind nivelul de trai, ale art. 124 privind înfăptuirea justiției și ale art. 131 privind rolul Ministerului Public.12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, deși autorii acesteia invocă în mod formal art. 1 alin. (3), art. 21, 31, 34, 40, 41, 44, 45, 47, 124 și 131 din Constituție, pretins a fi încălcate prin dispozițiile legale criticate, în realitate nu motivează pretinsa contrarietate dintre aceste norme și Legea fundamentală.13. În acest context, Curtea reține că în jurisprudența sa, de exemplu, în Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a conturat structura inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea, de către autorul excepției, a relației de contrarietate existente între cele două texte. Curtea a statuat că, în condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate, determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Ca atare, Curtea a constatat că, în situația în care textul de referință invocat este suficient de precis și clar, astfel încât instanța constituțională să poată reține, în mod rezonabil, existența unei minime critici de neconstituționalitate, ea este obligată să analizeze pe fond excepția de neconstituționalitate și să considere deci că autorul acesteia a respectat și a cuprins în excepția ridicată cele trei elemente menționate.14. Or, Curtea constată că, în prezenta cauză, indicarea unor temeiuri constituționale nu este suficientă pentru determinarea criticilor vizate de autori. În același sens a statuat Curtea și prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, prilej cu care a stabilit că „simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că «sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți»“. Așa fiind, Curtea apreciază că, dat fiind caracterul general al textelor constituționale invocate, precum și lipsa explicitării pretinsei relații de contrarietate a dispozițiilor legale criticate față de acestea, nu poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituționalitate.15. Ca atare, având în vedere dispozițiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă.16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Marin Duță și Societatea Agricolă Inotești în Dosarul nr. 2.827/1/2018/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 aprilie 2022.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Bianca Drăghici
    -----