DECIZIA nr. 557 din 14 septembrie 2021referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 116 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 612 din 22 iunie 2022



    Valer Dorneanu- președinte
    Cristian Deliorga- judecător
    Marian Enache- judecător
    Daniel Marius Morar- judecător
    Mona-Maria Pivniceru- judecător
    Gheorghe Stan- judecător
    Elena-Simina Tănăsescu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Ingrid Alina Tudora- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 116 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Mândra - S.A. din București în Dosarul nr. 5.828/62/2013/a5** al Curții de Apel Brașov - Secția civilă. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.059D/2018.2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că Societatea Mândra - S.A. a depus la dosar un înscris prin care formulează o serie de precizări cu privire la excepția de neconstituționalitate invocată, precum și o cerere prin care solicită judecarea cauzei în lipsă.4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
    CURTEA,
    având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5. Prin Încheierea din 21 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 5.828/62/2013/a5**, Curtea de Apel Brașov - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 116 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea Mândra - S.A. din București, cu prilejul soluționării unei cauze civile, ca urmare a casării parțiale a Deciziei civile nr. 459/Ap din 14 martie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Brașov - Secția civilă, prin care s-a respins apelul declarat de Societatea Mândra - S.A. împotriva Sentinței civile nr. 845/S/2016 pronunțată de judecătorul-sindic în Dosarul nr. 5.828/62/2013/a5* al Tribunalului Brașov - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile art. 116 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează în sensul că regulamentul de vânzare întocmit de lichidatorul judiciar nu se completează cu dispozițiile corespunzătoare ale Codului de procedură civilă din materia executării silite, referitoare la termenul în care se poate face vânzarea, în situația în care, prin regulament, nu s-a prevăzut data licitației, iar regulamentul nu conține niciun element obiectiv în raport cu care termenul/intervalul licitației să poată fi determinat cu precizie. Arată, astfel, că lipsa de previzibilitate a unei dispoziții legale, care pune partea în imposibilitatea de a-și regla în mod corespunzător conduita, aduce atingere dreptului constituțional la un proces echitabil prevăzut la art. 21 alin. (3) din Constituție.7. Curtea de Apel Brașov - Secția civilă și-a exprimat opinia în sensul că textul criticat din Legea nr. 85/2006 este constituțional și nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, iar interpretarea dată de către autoarea excepției este chiar de natură să conducă la prelungirea procesului de executare colectivă - falimentul, prin impunerea unor termene minimale.8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, înscrisurile depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 116 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, potrivit cărora „Lichidarea va începe îndată după finalizarea de către lichidator a inventarierii și depunerea raportului de evaluare. Bunurile vor putea fi vândute în bloc - ca ansamblu în stare de funcționare - sau individual. Metoda de vânzare a bunurilor, respectiv licitație publică, negociere directă sau o combinație a celor două, va fi aprobată de adunarea creditorilor, pe baza propunerii lichidatorului. Lichidatorul prezintă adunării generale a creditorilor și regulamentul de vânzare corespunzător modalității de vânzare pentru care optează.“12. Curtea precizează că Legea nr. 85/2006 a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, însă, având în vedere considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, instanța de contencios constituțional urmează să analizeze prevederile legale criticate cu care a fost sesizată, dat fiind faptul că acestea își produc efecte juridice în cauză. Curtea precizează, totodată, că soluția legislativă criticată în cauză se regăsește în prezent, într-o redactare similară, în cuprinsul art. 154 alin. (2) din Legea nr. 85/2014.13. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) în componenta referitoare la calitatea legii și ale art. 21 alin. (3) potrivit cărora „Părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil“.14. Examinând excepția de neconstituționalitate din perspectiva criticilor formulate, Curtea reține că potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, „în cazul în care dispune trecerea la faliment, judecătorul-sindic va desemna un lichidator, aplicându-se, în mod corespunzător, dispozițiile art. 19, 21, 22, 23 și ale art. 102 alin. (5)“. De asemenea, potrivit art. 25 lit. i) din Legea nr. 85/2006, una dintre atribuțiile lichidatorului o reprezintă vânzarea bunurilor din averea debitorului, în conformitate cu prevederile art. 116-120 ale acestei legi.15. Lichidarea este operațiunea de transformare în bani a bunurilor din activul patrimonial al debitorului insolvent în scopul stingerii creanțelor existente în pasivul patrimonial al acestuia. Procedura lichidării prevăzută de legea insolvenței este una specială, în raport cu cele stabilite prin intermediul dispozițiilor cuprinse în actele normative ce disciplinează constituirea, organizarea și funcționarea diferitelor persoane juridice, care pot fi considerate ca alcătuind dreptul comun în materie de lichidare (Legea societăților nr. 31/1990). Realizarea operațiunii de prefacere în bani a bunurilor debitorului revine lichidatorului desemnat pentru lichidarea averii debitorului insolvent, iar lichidarea bunurilor din averea debitorului va fi efectuată de lichidator sub controlul judecătorului-sindic. Pentru maximizarea valorii averii debitorului, lichidatorul va face toate demersurile de expunere pe piață, într-o formă adecvată a acestora, cheltuielile de publicitate fiind suportate din averea debitorului. În vederea evaluării bunurilor din averea debitorului, lichidatorul poate fie să angajeze în numele debitorului un evaluator, fie, cu acordul comitetului creditorilor, să utilizeze un evaluator propriu. Evaluatorii trebuie să fie membri ai Asociației Naționale a Evaluatorilor din România, iar evaluarea trebuie efectuată în conformitate cu standardele internaționale de evaluare. Lichidarea va începe îndată după finalizarea de către lichidator a inventarierii și depunerea raportului de evaluare. Bunurile vor putea fi vândute în bloc - ca ansamblu în stare de funcționare - sau individual, iar metoda de vânzare a bunurilor, respectiv licitație publică, negociere directă sau o combinație a celor două, va fi aprobată de adunarea creditorilor, pe baza propunerii lichidatorului, care va prezenta adunării generale a creditorilor și regulamentul de vânzare corespunzător modalității de vânzare pentru care optează.16. Astfel, potrivit art. 117 din Legea nr. 85/2006, lichidatorul va prezenta comitetului creditorilor un raport care va cuprinde evaluarea bunurilor și metoda de valorificare a acestora și în care se va preciza dacă vânzarea se va face în bloc sau individual ori o combinație a acestora, prin licitație publică sau negociere directă ori prin ambele metode. În cazul în care se propune vânzarea în bloc prin negociere directă, lichidatorul va putea propune, în baza ofertelor primite, începerea negocierii cu unul sau mai mulți cumpărători identificați, cu precizarea condițiilor de plată și a prețului minim de pornire a negocierii, care nu poate fi inferior prețului de evaluare. Lichidatorul va convoca adunarea generală a creditorilor în termen de maximum 20 de zile de la data ședinței comitetului creditorilor, înștiințându-i pe creditori despre posibilitatea studierii raportului și a procesului-verbal al ședinței comitetului creditorilor privind raportul.17. Astfel cum rezultă din economia prevederilor art. 116-120 din Legea nr. 85/2006, bunurile din averea debitorului pot fi vândute direct, prin licitație sau într-o combinație a celor două, alegerea aparținând adunării generale a creditorilor, după propunerea lichidatorului. Lichidatorul este acela care întocmește raportul cu propunerile de vânzare, convoacă adunarea creditorilor, iar aceasta decide dacă aprobă raportul, situație în care judecătorul-sindic va da dispoziție lichidatorului să efectueze actele necesare în condițiile propuse în raport.18. Curtea învederează faptul că prevederile criticate din Legea nr. 85/2006 trebuie interpretate și aplicate în coroborare cu celelalte norme în materia insolvenței, iar astfel cum prevede art. 24 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, „în cazul în care dispune trecerea la faliment, judecătorul-sindic va desemna un lichidator, aplicându-se, în mod corespunzător, dispozițiile art. 19, 21, 22, 23 și ale art. 102 alin. (5)“. Curtea subliniază că în conformitate cu art. 21 din Legea nr. 85/2006, administratorul judiciar va depune lunar un raport cuprinzând descrierea modului în care și-a îndeplinit atribuțiile, precum și o justificare a cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente în averea debitorului. Împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar pot face contestație debitorul persoană fizică, administratorul special al debitorului persoană juridică, oricare dintre creditori, precum și orice altă persoană interesată. Din coroborarea acestui text de lege cu prevederile art. 24 alin. (1) din același act normativ, rezultă că pot fi atacate cu contestație și măsurile luate de lichidatorul judiciar, iar în baza art. 21 alin. (3) din Legea nr. 85/2006, contestația trebuie să fie înregistrată în termen de 3 zile de la depunerea raportului. Prin urmare, Curtea apreciază că nu se poate reține încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) în componenta referitoare la calitatea legii și nici a celor ale art. 21 alin. (3) potrivit cărora „Părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil.“19. În fine, raportat la susținerile autoarei excepției potrivit cărora reglementarea criticată din Legea nr. 85/2006 este neconstituțională în măsura în care se interpretează că regulamentul de vânzare întocmit de lichidatorul judiciar nu se completează cu dispozițiile corespunzătoare ale Codului de procedură civilă din materia executării silite, referitoare la termenul în care se poate face vânzarea, în situația în care, prin regulament, nu s-a prevăzut data licitației, iar regulamentul nu conține niciun element obiectiv în raport cu care termenul/intervalul licitației să poată fi determinat cu precizie, Curtea precizează că, potrivit art. 149 din Legea nr. 85/2006, prevederile acestei legi se completau, în măsura compatibilității lor, cu cele ale Codului de procedură civilă și ale Codului civil. Însă aprecierea asupra aplicabilității în speță a vreunuia dintre aceste acte normative nu intră în sfera de competență a Curții Constituționale, ci a instanței de judecată învestite cu soluționarea litigiului.20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Mândra - S.A. din București în Dosarul nr. 5.828/62/2013/a5** al Curții de Apel Brașov - Secția civilă și constată că dispozițiile art. 116 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Brașov - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 14 septembrie 2021.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    PROF. UNIV. DR. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Ingrid Alina Tudora
    ----