ORDIN nr. 73 din 11 mai 2022pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 35/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, precum și a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor
EMITENT
  • AUTORITATEA NAȚIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 24 mai 2022



    Văzând Referatul de aprobare nr. 1.542 din 25.03.2022, întocmit de Direcția generală sănătatea și bunăstarea animalelor din cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor,ținând cont de prevederile art. 6^3 și ale art. 10 lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare,în baza prevederilor art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 1.156/2013 pentru aprobarea acțiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, a acțiunilor prevăzute în Programul de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor, precum și a tarifelor aferente acestora, cu modificările și completările ulterioare,în temeiul art. 3 alin. (1) și (3), precum și al art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.415/2009 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și a unităților din subordinea acesteia, cu modificările și completările ulterioare,președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor emite următorul ordin:  +  Articolul IAnexa nr. 1 la Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 35/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, precum și a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 și 303 bis din 20 aprilie 2016, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:1. La capitolul I secțiunea 1, punctul 7 va avea următorul cuprins:7. INFECȚIA CU COMPLEXUL MYCOBACTERIUM TUBERCULOSISProgramul de eradicare a infecției cu complexul Mycobacterium tuberculosis, aprobat prin Regulamentul delegat (UE) 2022/214 se implementează conform prevederilor de mai jos, cu scopul obținerii de către România a statusului liber de infecția cu complexul Mycobacterium tuberculosis.Scop: menținerea statusului de exploatație oficial indemnă de infecția cu complexul Mycobacterium tuberculosis.
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale pentru menținerea statutului de indemn de infecția cu complexul Mycobacterium tuberculosis (Mycobacterium bovis, Mycobacterium tuberculosis, Mycobacterium caprae) (MTBC), în conformitate cu precizările din partea II a anexei IV la capitolul 1 secțiunea 2 pct. 1 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689 al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele privind supravegherea, programele de eradicare și statutul de indemn de boală pentru anumite boli listate și emergente.II. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a bovinelor de lapte, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A pentru menținerea statutului de indemn de infecția cu complexul Mycobacterium tuberculosis (Mycobacterium bovis, Mycobacterium tuberculosis, Mycobacterium caprae) (MTBC), în conformitate cu precizările din partea II a anexei IV la capitolul 1 secțiunea 2 pct. 1 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689
    A. În exploatațiile calificate oficial indemne de infecția cu MTBC, cu atestat de indemnitate, pentru menținerea statusului de exploatație oficial indemnă de boală, testarea bovinelor se face prin metode de diagnostic stabilite în secțiunea 2 din anexa III la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. Supraveghere activă 1. Tuberculinare intradermică prin TCS, o dată pe an, la toate bovinele în vârstă de peste 6 săptămâni 2. Controalele prin tuberculinare intradermică se planifică astfel încât să se execute înaintea acțiunilor imunoprofilactice, nu mai târziu de primele 6 luni ale anului în curs. 3. La execuție se respectă precizările tehnice ale producătorului testului de diagnostic utilizat. 4. Testarea se realizează conform procedurii de tuberculinare, respectiv protocolului de testare intradermică.*) 5. Animalele pozitive la TCS se elimină din efectiv prin abatorizare pentru tăiere de control în scop de diagnostic în maximum 30 de zile de la notificarea oficială către proprietar sau către persoana responsabilă a rezultatelor testelor, iar exploatației i se suspendă statusul de oficial indemnă de infecția cu MTBC. 6. Animalele neconcludente la TCS se retestează în prezența și responsabilitatea medicului veterinar oficial, iar exploatației i se suspendă statusul de oficial indemnă la infecția cu MTBC până la clarificarea statusului exploatației printr-un TCS efectuat la 42 de zile de la primul test de tuberculinare, conform procedurii de tuberculinare, respectiv protocolului de testare intradermică. 7. Animalele cu două rezultate neconcludente la TCS sunt considerate pozitive și se elimină, obligatoriu, din exploatație prin tăiere de control în scop de diagnostic în maximum 30 de zile de la notificarea oficială către proprietar sau către persoana responsabilă a rezultatelor testelor. 8. Se tuberculinează și caprinele, care sunt crescute în exploatațiile de bovine, de la care se livrează lapte crud către procesare, conform secțiunii IX din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, cu modificările și completările ulterioare. 9. Se interzice utilizarea, pentru tuberculinare intradermică, a tuberculinelor neînregistrate, netestate, alterate sau cu termen de valabilitate expirat, precum și a instrumentarului de lucru defect. 10. Nu sunt supuse testării prin tuberculinare intradermică:a) animalele tratate anterior cu medicamente imunosupresoare, cum ar fi glucocorticoizi; b) animalele aflate în ultimele 2 luni de gestație și cele aflate în primele 30 de zile după fătare; c) animalele bolnave, aflate în tratament, sau cele aflate în convalescență. 11. Animalele care nu au fost testate în campania de tuberculinare, din motivele enumerate la pct. 10, se testează ulterior îndeplinirii cerințelor de tuberculinare.A. În exploatațiile calificate oficial indemne de infecția cu MTBC, cu atestat de indemnitate, pentru menținerea statusului de exploatație oficial indemnă de boală, testarea bovinelor se face prin metode de diagnostic stabilite în secțiunea 2 din anexa III la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. Supraveghere activă 1. Tuberculinare intradermică prin TCS, o dată pe an, la toate bovinele în vârstă de peste 6 săptămâni 2. Controalele prin tuberculinare intradermică se planifică astfel încât să se execute înaintea acțiunilor imunoprofilactice, nu mai târziu de primele 6 luni ale anului în curs. 3. La execuție se respectă precizările tehnice ale producătorului testului de diagnostic utilizat. 4. Testarea se realizează conform procedurii de tuberculinare, respectiv protocolului de testare intradermică.*) 5. Animalele pozitive la TCS se elimină din efectiv prin abatorizare pentru tăiere de control în scop de diagnostic în maximum 30 de zile de la notificarea oficială către proprietar sau către persoana responsabilă a rezultatelor testelor, iar exploatației i se suspendă statusul de oficial indemnă de infecția cu MTBC. 6. Animalele neconcludente la TCS se retestează în prezența și responsabilitatea medicului veterinar oficial, iar exploatației i se suspendă statusul de oficial indemnă la infecția cu MTBC, până la clarificarea statusului exploatației printr-un TCS efectuat la 42 de zile de la primul test de tuberculinare, conform procedurii de tuberculinare, respectiv protocolului de testare intradermică. 7. Animalele cu două rezultate neconcludente la TCS sunt considerate pozitive și se elimină, obligatoriu, din exploatație prin tăiere de control în scop de diagnostic în maximum 30 de zile de la notificarea oficială către proprietar sau către persoana responsabilă a rezultatelor testelor. 8. Se tuberculinează și caprinele, care sunt crescute în exploatațiile de bovine, de la care se livrează lapte crud către procesare, conform secțiunii IX din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, cu modificările și completările ulterioare. 9. Se interzice utilizarea, pentru tuberculinare intradermică, a tuberculinelor neînregistrate, netestate, alterate sau cu termen de valabilitate expirat, precum și a instrumentarului de lucru defect. 10. Nu sunt supuse testării prin tuberculinare intradermică: a) animalele tratate anterior cu medicamente imunosupresoare, cum ar fi glucocorticoizi; b) animalele aflate în ultimele 2 luni de gestație și cele aflate în primele 30 de zile după fătare; c) animalele bolnave, aflate în tratament, sau cele aflate în convalescență. 11. Animalele care nu au fost testate în campania de tuberculinare, din motivele enumerate la pct. 10, se testează ulterior îndeplinirii cerințelor de tuberculinare.
    B. În exploatațiile de bovine cu status suspendat se aplică prevederile din partea II cap. 1 secțiunea 3 pct. 1 din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689 în exploatațiile calificate oficial indemne de infecția cu MTBC cu atestat de indemnitate. Restabilirea statusului se face conform prevederilor din partea II cap. 1 secțiunea 3 pct. 2 din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689 în exploatațiile calificate oficial indemne de infecția cu MTBC, cu atestat de indemnitate. B. În exploatațiile de bovine cu status suspendat se aplică prevederile din partea II cap. 1 secțiunea 3 pct. 1 din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689 în exploatațiile calificate oficial indemne de infecția cu MTBC cu atestat de indemnitate. Restabilirea statusului se face conform prevederilor din partea II cap. 1 secțiunea 3 pct. 2 din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689 în exploatațiile calificate oficial indemne de infecția cu MTBC, cu atestat de indemnitate.
    Testarea bovinelor în exploatațiile cu status suspendat, în urma declarării unei suspiciuni bazate pe rezultatele pozitive sau neconcludente la testele de tuberculinare, la examenul de abator sau în cazul neefectuării anuale a testului de tuberculinare, se face conform prevederilor din partea II cap. 1 secțiunea 1 pct. 1 lit. (b) din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689.1. În cazul unei suspiciuni bazate pe rezultatele pozitive sau neconcludente la testele menționate la lit. A pct. 1 sau pe baza leziunilor din abator, se suspendă statusul de exploatație oficial indemnă de infecția cu MTBC și se aplică prevederile Regulamentului (CE) nr. 853/2004, cu modificările și completările ulterioare, de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală. 2. Medicul veterinar oficial elaborează și controlează aplicarea planului de măsuri până la clarificarea situației. 3. Dacă prezența infecției cu MTBC nu este confirmată, suspendarea statusului de exploatație oficial indemnă de infecția cu MTBC poate fi ridicată numai în urma unei testări prin TCS a tuturor animalelor în vârstă de peste 6 săptămâni, cu rezultate negative, nu mai devreme de 42 de zile de la ultima tuberculinare intradermică. 4. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR-IDSA.Testarea bovinelor în exploatațiile cu status suspendat, în urma declarării unei suspiciuni bazate pe rezultatele pozitive sau neconcludente la testele de tuberculinare, la examenul de abator sau în cazul neefectuării anuale a testului de tuberculinare, se face conform prevederilor din partea II cap. 1 secțiunea 1 pct. 1 lit. (b) din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. 1. În cazul unei suspiciuni bazate pe rezultatele pozitive sau neconcludente la testele menționate la lit. A pct. 1 sau pe baza leziunilor din abator se suspendă statusul de exploatație oficial indemnă de infecția cu MTBC și se aplică prevederile Regulamentului (CE) nr. 853/2004, cu modificările și completările ulterioare, de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală. 2. Medicul veterinar oficial elaborează și controlează aplicarea planului de măsuri până la clarificarea situației. 3. Dacă prezența infecției cu MTBC nu este confirmată, suspendarea statusului de exploatație oficial indemnă de infecția cu MTBC poate fi ridicată numai în urma unei testări prin TCS a tuturor animalelor în vârstă de peste 6 săptămâni, cu rezultate negative, nu mai devreme de 42 de zile de la ultima tuberculinare intradermică. 4. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR-IDSA.
    C. Testarea bovinelor în exploatațiile cu status retras, respectiv acele exploatații oficial libere de infecția cu MTBC în care bovinele cu reacție pozitivă la testul alergic au fost eliminate, iar infecția cu MTBC a fost confirmată prin examene de laborator1. În cazul retragerii statusului de indemn de infecția cu MTBC a exploatațiilor cu bovine, acesta poate fi redobândit dacă sunt îndeplinite cerințele prevederilor pct. 2-4 din partea II cap. 1 secțiunea 4 la anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. 2. În cazuri excepționale, în focar, ANSVSA poate aproba utilizarea unor metode alternative, pentru a crește gradul de confidență al diagnosticului în relație cu animalele suspecte, cum ar fi testul ELISA-γ-IFN; pentru stingerea focarului de infecția cu MTBC, prin utilizarea testului ELISA-γ-IFN, este necesar ca acesta să fie efectuat ori de câte ori se impune, până la obținerea consecutivă a două rezultate negative pentru animalele rămase în exploatație, cu condiția ca măsura să nu contravină altor prevederi din legislația sanitar-veterinară. 3. Măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploatațiile contaminate sunt conform prevederilor menționate la art. 21-31 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689.4. Notificarea infecției cu MTBC se face în baza prevederilor din partea II cap. 1 a Regulamentului (UE) 2016/429, precum și a Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare. 5. Este interzisă mișcarea animalelor pozitive și a celor suspecte, cu excepția celor către abator. 6. După declararea bolii, medicul veterinar oficial în a cărui responsabilitate este exploatația, împreună cu medicul veterinar de liberă practică împuternicit, efectuează ancheta epidemiologică și întocmește programul de măsuri. 7. Bovinele cu rezultat pozitiv la TCS sau/și ELISA-γ-IFN se direcționează către abator pentru tăiere în vederea efectuării expertizei de abator, precum și a examenelor de laborator. 8. Aceste bovine se taie în partidă separată sub supraveghere sanitar-veterinară și cu aplicarea măsurilor de decontaminare și protecție a mediului.C. Testarea bovinelor în exploatațiile cu status retras, respectiv acele exploatații oficial libere de infecția cu MTBC în care bovinele cu reacție pozitivă la testul alergic au fost eliminate, iar infecția cu MTBC a fost confirmată prin examene de laborator 1. În cazul retragerii statusului de indemn de infecția cu MTBC a exploatațiilor cu bovine, acesta poate fi redobândit dacă sunt îndeplinite cerințele prevederilor pct. 2-4 din partea II cap. 1 secțiunea 4 la anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. 2. În cazuri excepționale, în focar, ANSVSA poate aproba utilizarea unor metode alternative pentru a crește gradul de confidență al diagnosticului în relație cu animalele suspecte, cum ar fi testul ELISA-γ-IFN; pentru stingerea focarului de infecția cu MTBC, prin utilizarea testului ELISA-γ-IFN, este necesar ca acesta să fie efectuat ori de câte ori se impune, până la obținerea consecutivă a două rezultate negative pentru animalele rămase în exploatație, cu condiția ca măsura să nu contravină altor prevederi din legislația sanitar-veterinară. 3. Măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploatațiile contaminate sunt conform prevederilor menționate la art. 21-31 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689. 4. Notificarea infecției cu MTBC se face în baza prevederilor din partea II cap. 1 a Regulamentului (UE) 2016/429, precum și a Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare. 5. Este interzisă mișcarea animalelor pozitive și a celor suspecte, cu excepția celei către abator. 6. După declararea bolii, medicul veterinar oficial în a cărui responsabilitate este exploatația, împreună cu medicul veterinar de liberă practică împuternicit, efectuează ancheta epidemiologică și întocmește programul de măsuri. 7. Bovinele cu rezultat pozitiv la TCS sau/și ELISA-γ-IFN se direcționează către abator pentru tăiere în vederea efectuării expertizei de abator, precum și a examenelor de laborator. 8. Aceste bovine se taie în partidă separată sub supraveghere sanitar-veterinară și cu aplicarea măsurilor de decontaminare și protecție a mediului.
    D. Tăierea de control a animalelor pozitive la testele tuberculinice sau imunologice ELISA-γ-IFN I.1. De la toate animalele reagente tăiate pentru precizarea diagnosticului de infecție cu MTBC se prelevă, obligatoriu, probe individuale pentru examene de laborator, astfel: a) limfonodurile capului - retrofaringian stâng și drept, mandibular stâng și drept, parotidian stâng și drept; b) limfonodurile traheobronhice stâng și drept, mediastinale anterior și posterior; c) limfonodurile hepatice, iliac intern și extern, retromamar superior și inferior și poplitei; d) porțiuni de țesuturi și organe cu leziuni macroscopice de infecție cu MTBC: pleură, pulmon, ficat, splină, organe genitale, glandă mamară. 2. Prin grija medicului veterinar oficial din abator grupele de limfonoduri și porțiunile de țesuturi și organe menționate la pct. 1 se ambalează separat, pe fiecare grup în parte. 3. Confirmarea diagnosticului de infecție cu MTBC se face în conformitate cu prevederile art. 8 și 9 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689. 4. Proprietarii animalelor reagente tăiate pentru stabilirea diagnosticului se despăgubesc potrivit legii, indiferent de rezultatele examenelor de laborator. 5. În cazul izolării speciilor din complexul Mycobacterium tuberculosis, tulpinile se trimit la LNR, pentru infecția cu MTBC și paratuberculoză, în vederea identificării fenotipice și genetice. 6. Toate animalele tăiate pentru precizarea diagnosticului de infecție cu MTBC care prezintă leziuni ale masei gastrointestinale se examinează, obligatoriu, și pentru paratuberculoză. II. De la animalele pozitive la testele tuberculinice sau/și imunologice care la inspecția post-mortem nu prezintă leziuni se recoltează următoarele grupe de limfonoduri: a) submaxilar, retrofaringian, bronhic, mediastinal; b) mezenterici, dacă sunt măriți în volum, cei portali și retromamari, precum și limofonodulii poplitei. III. În cazul suspiciunii de infecție cu MTBC în abator, la inspecția post-mortem se prelevează probe de organe cu leziuni și limfonoduri în vederea examinării morfopatologice și bacteriologice, conform normelor sanitar-veterinare; se recoltează porțiuni de organe cu leziuni și grupele de limfonoduri aferente; în cazul în care organele nu sunt afectate se prelevează numai limfonoduri cu leziuni.**)D. Tăierea de control a animalelor pozitive la testele tuberculinice sau imunologice ELISA-γ IFN I.1. De la toate animalele reagente, tăiate pentru precizarea diagnosticului de infecție cu MTBC, se prelevă, obligatoriu, probe individuale pentru examene de laborator, astfel: a) limfonodurile capului - retrofaringian stâng și drept, mandibular stâng și drept, parotidian stâng și drept; b) limfonodurile traheobronhice stâng și drept, mediastinale anterior și posterior; c) limfonodurile hepatice, iliac intern și extern, retromamar superior și inferior și poplitei; d) porțiuni de țesuturi și organe cu leziuni macroscopice de infecție cu MTBC: pleură, pulmon, ficat, splină, organe genitale, glandă mamară. 2. Prin grija medicului veterinar oficial din abator grupele de limfonoduri și porțiunile de țesuturi și organe menționate la pct. 1 se ambalează separat pe fiecare grup în parte. 3. Confirmarea diagnosticului de infecție cu MTBC se face în conformitate cu prevederile art. 8 și 9 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689. 4. Proprietarii animalelor reagente tăiate pentru stabilirea diagnosticului se despăgubesc potrivit legii, indiferent de rezultatele examenelor de laborator. 5. În cazul izolării speciilor din complexul Mycobacterium tuberculosis, tulpinile se trimit la LNR, pentru infecția cu MTBC și paratuberculoză, în vederea tipizării fenotipice și genetice. 6. Toate animalele tăiate pentru precizarea diagnosticului de infecție cu MTBC care prezintă leziuni ale masei gastrointestinale se examinează, obligatoriu, și pentru paratuberculoză. II. De la animalele pozitive la testele tuberculinice sau/și imunologice care la inspecția post-mortem nu prezintă leziuni se recoltează următoarele grupe de limfonoduri: a) submaxilar, retrofaringian, bronhic, mediastinal; b) mezenterici, dacă sunt măriți în volum, cei portali și retromamari, precum și limofonodulii poplitei. III. În cazul suspiciunii de infecție cu MTBC în abator, la inspecția post-mortem se prelevează probe de organe cu leziuni și limfonoduri în vederea examinării morfopatologice și bacteriologice, conform normelor sanitar-veterinare; se recoltează porțiuni de organe cu leziuni și grupele de limfonoduri aferente; în cazul în care organele nu sunt afectate se prelevează numai limfonoduri cu leziuni.**)
    III. Supravegherea în exploatațiile cu status suspendat pentru nerespectarea frecvenței de testare
    Supraveghere activă 1. În exploatațiile în care nu s-a respectat testarea anuală, dar calificate anterior ca oficial indemne, se suspendă statusul de exploatație oficial indemnă, exploatațiile redobândindu-și statutul de oficial indemnă de infecția cu MTBC numai după testarea printr-un singur TCS cu rezultat negativ a tuturor animalelor în vârstă de peste 6 săptămâni. 2. Toate bovinele în vârstă de peste 6 săptămâni din exploatațiile nou-înființate, atunci când efectivul a fost alcătuit exclusiv din animale originare din exploatații calificate oficial indemne de infecția cu MTBC, efectuează primul test nu mai târziu de 30 de zile de la constituire, iar cel de-al doilea test nu va mai fi solicitat.
    IV. Testarea bovinelor pentru export sau circulația animalelor în interiorul UE, în vederea asigurării cerințelor de certificare
    Supraveghere pasivă 1. Bovinele destinate circulației animalelor în interiorul UE sau în țări terțe sunt testate pentru infecția cu MTBC anterior mișcării, printr-un test de premișcare, în centrele de colectare sau în exploatația de origine autorizată pentru circulația animalelor în interiorul UE sau export în țări terțe, de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit care a încheiat contract de prestări servicii cu exploatația respectivă, sub controlul și responsabilitatea medicului veterinar oficial, în intervalul de 30 de zile, atunci când expedierea bovinelor se face din exploatația de origine sau în perioada șederii în centrul de colectare, atunci când expedierea se face din acesta. 2. În vederea asigurării cerințelor de certificare, testul de premișcare se realizează prin TU.
    V. Supravegherea speciilor susceptibile din grădinile zoologice
    Supraveghere pasivă 1. Testarea prin gamma interferon - ELISA-γ-IFN sau tuberculinarea intradermică prin TU a speciilor susceptibile din grădinile zoologice în caz de suspiciune a bolii 2. Animalele cu rezultate pozitive la testul de tuberculinare se retestează prin gamma interferon - ELISA-γ-IFN. 3. Animalele cu rezultat pozitiv și la testul prin gamma interferon - ELISA-γ-IFN se izolează și se scot din circuitul vizitatorilor. 4. Testarea tuturor animalelor din specii susceptibile care au coabitat cu animalul care a obținut rezultate pozitive la testele menționate la pct. 2
    VI. Supravegherea bacteriologică a speciilor susceptibile din fondul cinegetic
    Supraveghere pasivă Cu ocazia recoltării de trofee, pentru selecție și alte acțiuni care sunt prevăzute în Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen morfopatologic, examen microscopic și examen cultural. În cazul izolării speciilor din complexul Mycobacterium tuberculosis, tulpinile se trimit la LNR, pentru infecția cu MTBC și paratuberculoză, în vederea identificării fenotipice și genetice.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
    Proprietarii animalelor tăiate se despăgubesc conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.214/2009 privind metodologia pentru stabilirea și plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de rezultatele examenelor de laborator.
    *) Medicul veterinar de liberă practică împuternicit are responsabilitatea efectuării tuberculinărilor intradermice sub controlul și coordonarea medicului veterinar oficial. **) Examinarea carcaselor și organelor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medicii veterinari oficiali.
    2. La capitolul I secțiunea 1, punctul 9 va avea următorul cuprins:9. PESTA PORCINĂ AFRICANĂ
    Scop: controlul și eradicarea pestei porcine africane, denumită în continuare PPA
    I. Supravegherea la porcii domesticiII. Supravegherea la porcii mistreți
    1. PRECIZĂRI TEHNICE1. PRECIZĂRI TEHNICE
    Laboratorul nominalizat pentru testarea probelor recoltate este IDSA - LNR pentru PPA sau LSVSA acreditat să efectueze testele pentru PPA.Laboratorul nominalizat pentru testarea probelor recoltate este IDSA - LNR pentru PPA sau LSVSA acreditat să efectueze testele pentru PPA.
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    În exploatațiile nonprofesionale din toate cele 41 de județe și din municipiul București se testează toți porcii morți pentru care nu s-a putut stabili un diagnostic și toți porcii bolnavi sau sacrificați în gospodărie pentru care există semne ce pot fi atribuite pestei porcine clasice, denumită în continuare PPC, sau PPA. Probele care trebuie recoltate constau în organe sau sânge integral, după caz. Organele adecvate pentru prelevare sunt rinichii, splina, pulmonul (specific pentru PPA față de PPC), incluzând obligatoriu tonsilele și ganglionii limfatici hepatici, gastrici, renali, retrofaringieni etc. În cazul carcaselor autolizate se poate preleva sternul sau un os lung, nedeschis. Probele recoltate sunt supuse testelor virusologice atât pentru PPC, cât și pentru PPA, pe aceleași probe. În exploatațiile comerciale industriale și de tip A din toate cele 41 de județe și din municipiul București se testează: - porcii bolnavi sau găsiți morți pentru care există semne care pot fi atribuite PPC sau PPA sau pentru care nu s-a putut stabili un diagnostic. Probele care trebuie recoltate constau în organe sau sânge integral, după caz. Organele adecvate pentru prelevare sunt rinichii, splina, pulmonul, incluzând obligatoriu tonsilele și mai mulți ganglioni limfatici. Probele recoltate sunt supuse testelor virusologice atât pentru PPC, cât și pentru PPA, pe aceleași probe. - suplimentar, în fiecare săptămână sunt supuse testării virusologice probe de organe provenite de la cel puțin doi porci morți, cu vârsta de peste două luni, din fiecare categorie de producție (tineret, porc gras, reproducție) și obligatoriu din halele în care se constată o creștere anormală a mortalității, în conformitate cu instrucțiunile ANSVSA.Se testează toți porcii mistreți bolnavi sau găsiți morți, inclusiv cei morți în urma accidentelor rutiere, din toate cele 41 de județe și din municipiul București. Probele care trebuie recoltate constau în organe și sânge integral prelevat din cord sau sânge prelevat din cavitatea toracică, după caz. Organele adecvate pentru prelevare sunt rinichii, splina, pulmonul (specific pentru PPA față de PPC), incluzând obligatoriu tonsilele și ganglionii limfatici hepatici, gastrici, renali, retrofaringieni etc. În cazul carcaselor autolizate se poate preleva sternul sau un os lung, nedeschis. Probele sunt recoltate, după caz, de către personalul tehnic instruit al fondurilor cinegetice, medicii veterinari de liberă practică împuterniciți sau medicii veterinari oficiali și transmise la LSVSA acreditate sau IDSA - LNR pentru diagnostic. Testarea se face virusologic și serologic, atât pentru PPC, cât și pentru PPA, pe aceleași probe.
    Supravegherea activăSupravegherea activă
     Ținând cont de listarea zonelor de restricții din anexa nr. I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 al Comisiei din 7 aprilie 2021 de stabilire a măsurilor speciale de combatere a pestei porcine africane, cu modificările și completările ulterioare, și de faptul că întreg teritoriul României se încadrează în zonă infectată mai veche de un an, mistreții se recoltează prin metode de vânătoare admise, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare, cu obligativitatea respectării tuturor măsurilor de biosecuritate prevăzute în legislația în vigoare și Ghidul de bune practici privind biosecuritatea în timpul vânătorii în contextul evoluției pestei porcine africane, afișat pe site-ul ANSVSA. Acești mistreți vânați se testează atât virusologic, cât și serologic, în proporție de 100%. Probele sunt recoltate, în condiții de biosecuritate, de către personalul tehnic instruit al gestionarilor fondurilor cinegetice, medicii veterinari de liberă practică împuterniciți sau medicii veterinari oficiali, după caz. Pe baza rezultatelor analizelor de laborator se decide destinația carcaselor, după cum urmează: a) în cazul în care rezultatul examenului este negativ, carcasa poate fi valorificată pentru consumul propriu al vânătorului. Părțile nedestinate consumului uman se neutralizează sub supraveghere oficială; b) în cazul în care rezultatul examenului este pozitiv, acea carcasă, împreună cu toate carcasele cu care a intrat în contact, se confiscă și se neutralizează sub supraveghere oficială.
    Metode de diagnosticMetode de diagnostic
    Testele de elecție sunt examenul virusologic PCR pentru detectarea genomului viral al PPA și/sau testul serologic ELISA pentru detectarea anticorpilor împotriva virusului PPA. În cazul unui mistreț sau porc domestic pentru care rezultatul examenului PCR este negativ, dar, totodată, rezultatul testului ELISA este pozitiv, un al doilea test pentru detectarea anticorpilor este efectuat de către IDSA pentru confirmarea bolii. În cazul suspiciunii de PPA în fermele comerciale se poate efectua suplimentar testul IFD pentru detecția antigenului viral.
    2. PRECIZĂRI EXECUȚIE2. PRECIZĂRI EXECUȚIE
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    Supravegherea este făcută de persoanele care supraveghează animalele - proprietari sau îngrijitori - care au obligația să raporteze orice caz de îmbolnăvire sau moarte medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți sau medicilor veterinari oficiali. Responsabilitatea supravegherii pasive revine și structurilor din cadrul DSVSA responsabile pentru controlul la frontieră efectuat asupra importurilor de alimente de origine animală, a animalelor de companie susceptibile, a alimentelor din bagajele călătorilor și a oricăror altor eventuale puncte de risc sau, după caz, medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți sau oficiali.Supravegherea este făcută de vânătorii și paznicii fondurilor cinegetice sau, după caz, de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți sau medicii veterinari oficiali.
    Supravegherea activăSupravegherea activă
    Examenele clinice - inspecțiile - sunt efectuate de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciți sau medicii oficiali, după caz. La suspectarea bolii este notificată urgent DSVSA.Probele sunt recoltate de către vânătorii și paznicii fondurilor cinegetice instruiți în prealabil sau, după caz, de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți sau medicii veterinari oficiali. Este obligatorie respectarea prevederilor normei sanitare veterinare privind metodologia de prelevare, ambalare, identificare și transport al probelor destinate examenelor de laborator din domeniul sănătății și al bunăstării animalelor, precum și din domeniul organismelor modificate genetic, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 145/2018. Toți mistreții care sunt vânați și pe care se realizează supravegherea activă pentru pesta porcină africană sunt păstrați, în mod obligatoriu, în condiții igienice în spațiile destinate acestora, până la aflarea rezultatului buletinului de analiză.
    Notificarea suspiciunii, respectiv a confirmării focarelor de PPA se realizează în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare privind notificarea internă și declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare. Măsurile de control în cazul unei suspiciuni sau confirmări de PPA se vor aplica în conformitate cu: a) prevederile Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor și de modificare și de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătății animalelor („Legea privind sănătatea animală“); b) prevederile Regulamentului delegat (UE) 2020/687 al Comisiei din 17 decembrie 2019 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele de prevenire și control al anumitor boli listate; c) prevederile Regulamentului delegat (UE) 2020/689;d) instrucțiunile ANSVSA.
    Este obligatorie respectarea prevederilor Normei sanitare veterinare privind condițiile de biosecuritate în exploatațiile de suine, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 20/195/2018, precum și a prevederilor Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/605 de stabilire a măsurilor speciale de combatere a pestei porcine africane. Se interzice creșterea porcinelor domestice la nivelul cantoanelor silvice, cantoanelor de pe lângă diguri, stânelor, taberelor de vară, societăților agricole vegetale, precum și pe suprafața gropilor de gunoi și în raza acestora, în scopul evitării contactului cu porcii mistreți.
    3. La capitolul I secțiunea 9, punctul 3 va avea următorul cuprins: 3. RABIA
    Scop: aplicarea corectă a programului de vaccinare profilactică la animalele de companie, domestice și sălbatice în vederea eradicării rabiei pe teritoriul României
     +  Conduita de execuțieConform recomandărilor producătorului de vaccin. Vaccinurile recunoscute la nivel comunitar sunt acele vaccinuri care sunt fabricate în conformitate cu Farmacopeea Europeană, respectiv vaccinuri inactivate, recombinante, de uz veterinar.În conformitate cu prevederile:1. Deciziei 275/94/CE a Comisiei din 18 aprilie 1994 privind recunoașterea vaccinurilor antirabice;2. Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 29/2008, cu modificările și completările ulterioare.  +  Precizări tehnice1. Vaccinarea profilactică antirabică a câinilor, pisicilor, dihorilor domestici, câinilor de stână, animalelor din adăposturi speciale, precum și a animalelor sălbatice din grădini zoologice, circuri și alte spații în care acestea sunt adăpostite este obligația proprietarilor și a deținătorilor de animale, persoane fizice sau juridice, cu respectarea legislației sanitar-veterinare în vigoare.2. Vaccinarea antirabică a câinilor și pisicilor în vârstă de peste 3 luni se realizează în campanie, o dată pe an, în perioada octombrie-decembrie, dar nu mai târziu de un an de la ultima vaccinare, urmată de vaccinări de completare la animalele care nu au putut fi vaccinate în timpul campaniei.3. La solicitarea proprietarilor, vaccinarea antirabică a câinilor, pisicilor și dihorilor în vârstă de peste 3 luni se realizează o dată pe an, dar nu mai târziu de 12 luni de la ultima vaccinare.  +  Precizări execuție1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și autorizat conform Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 1/2014 pentru aprobarea Normelor privind identificarea și înregistrarea câinilor cu stăpân, cu modificările și completările ulterioare, realizează vaccinarea profilactică a câinilor și pisicilor conform pct. 2 de la Precizările tehnice. Costurile vaccinării antirabice a câinilor din timpul campaniei din octombrie-decembrie și din timpul vaccinărilor de completare sunt suportate integral de la bugetul de stat. Contravaloarea manoperei de vaccinare a pisicilor este suportată de către proprietarii acestora, iar contravaloarea vaccinului este suportată de la bugetul de stat.2. Orice medic veterinar de liberă practică și autorizat conform Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 1/2014, cu modificările și completările ulterioare, poate realiza vaccinarea profilactică antirabică la solicitarea și alegerea proprietarilor animalelor menționate la pct. 3 de la Precizările tehnice, iar costurile sunt suportate integral de către proprietari.3. Proprietarul animalului/animalelor de companie deține carnetul de sănătate cu vaccinările antirabice completat la zi.4. Gestionarea carnetelor de sănătate pentru vaccinările antirabice efectuate în campanie în cadrul Programului de către medicii veterinari împuterniciți este realizată de Colegiul Medicilor Veterinari, iar pentru animalele identificate la cerere se vor respecta prevederile Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 1/2014, cu modificările și completările ulterioare.5. Pentru circulația animalelor de companie între statele membre ale UE se eliberează și se completează pașaport, conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 577/2013 al Comisiei din 28 iunie 2013 privind modelele de documente de identificare pentru circulația necomercială a câinilor, pisicilor și dihorilor domestici, stabilirea de liste de teritorii și țări terțe și cerințele referitoare la format, punere în pagină și limbă ale declarațiilor care atestă respectarea anumitor condiții prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 576/2013 al Parlamentului European și al Consiliului.
     +  Articolul IIPrezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor,
    Alexandru Nicolae Bociu
    București, 11 mai 2022. Nr. 73.-----