DECIZIA nr. 583 din 23 septembrie 2021referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 1245 din 30 decembrie 2021
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepția a fost ridicată de Cristian Roșoga în Dosarul nr. 4.395/63/2018 al Tribunalului Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 12D/2019.2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 87D/2019, nr. 305D/2019, nr. 345D/2019, nr. 347D/2019, nr. 368D/2019, nr. 386D/2019, nr. 548D/2019, nr. 1.090D/2019, nr. 1.492D/2019, nr. 1.499D/2019, nr. 1.538D/2019, nr. 1.754D/2019, nr. 1.755D/2019, nr. 1.784D/2019, nr. 1.790D/2019, nr. 1.791D/2019, nr. 2.112D/2019, nr. 2.967D/2019, nr. 2.968D/2019, nr. 3.207D/2019, nr. 3.223D/2019 și nr. 3.311D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții de lege, excepție ridicată de Alexandru Tîrziu în Dosarul nr. 4.013/30/2018 al Tribunalului Timiș - Secția I civilă, de Marin Buțiu în Dosarul nr. 1.918/115/2018 al Tribunalului Caraș-Severin - Secția I civilă, de Daniel-Marian Demeter în Dosarul nr. 2.245/100/2018 al Tribunalului Maramureș - Secția I civilă, de Vasile Marius Costin în Dosarul nr. 2.002/100/2018 al Tribunalului Maramureș - Secția I civilă, de Marinel Teodorescu în Dosarul nr. 3.392/109/2018 al Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, de Iuliu Bute în Dosarul nr. 1.189/83/2018 al Tribunalului Satu Mare - Secția I civilă, de Marinel Fănel Țuțeanu în Dosarul nr. 1.188/83/2018 al Tribunalului Satu Mare - Secția I civilă, de Valerică Brânzilă în Dosarul nr. 2.039/40/2018 al Tribunalului Botoșani - Secția I civilă, de Monica Hanciuța în Dosarul nr. 120/108/2019 al Tribunalului Arad - Secția a III-a de contencios administrativ fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, de Nicolae Burnar în Dosarul nr. 1.665/83/2018 al Tribunalului Satu Mare - Secția I civilă, de Ionel Jianu în Dosarul nr. 780/3/2019 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Mihai Nechita în Dosarul nr. 1.138/96/2018 al Tribunalului Harghita - Secția civilă, de Iulian Constantinescu în Dosarul nr. 1.188/96/2018 al Tribunalului Harghita - Secția civilă, de Ilie Dorohoi în Dosarul nr. 3.242/117/2018 al Curții de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale - Complet A1-3, de Daniel Zagor în Dosarul nr. 4.234/117/2018 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, de Cristian Nicolae Moroșanu în Dosarul nr. 3.285/95/2018 al Tribunalului Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Mihai Sîrbu în Dosarul nr. 104/96/2019 al Tribunalului Harghita - Secția civilă, de Remus Radu Mihășan în Dosarul nr. 3.713/117/2018 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, de Valentin Vilt în Dosarul nr. 3.745/117/2018 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, de Ioana Stanca în Dosarul nr. 2.837/63/2019 al Tribunalului Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Daniel-Robert G. Constantin în Dosarul nr. 2.855/120/2019 al Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă și de Kopornyai Toth Zoltan în Dosarul nr. 1.287/30/2019 al Tribunalului Timiș - Secția de contencios administrativ și fiscal.4. La apelul nominal răspunde Ionel Jianu. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.5. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Partea prezentă și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 87D/2019, nr. 305D/2019, nr. 345D/2019, nr. 347D/2019, nr. 368D/2019, nr. 386D/2019, nr. 548D/2019, nr. 1.090D/2019, nr. 1.492D/2019, nr. 1.499D/2019, nr. 1.538D/2019, nr. 1.754D/2019, nr. 1.755D/2019, nr. 1.784D/2019, nr. 1.790D/2019, nr. 1.791D/2019, nr. 2.112D/2019, nr. 2.967D/2019, nr. 2.968D/2019, nr. 3.207D/2019, nr. 3.223D/2019 și nr. 3.311D/2019 la Dosarul nr. 12D/2019, care a fost primul înregistrat.6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul lui Ionel Jianu, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că prin dispozițiile de lege criticate a fost plafonată pensia de serviciu, modificându-se prevederile unei legi organice, respectiv Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 nu a fost aprobată prin lege de către Parlament. Or, potrivit art. 53 din Constituție, exercițiul drepturilor și al libertăților nu poate fi dispus decât prin lege, și nu printr-o ordonanță de urgență care nu a fost aprobată prin lege. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 i-a fost anulat și sporul prevăzut de art. 11 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, în calitate de deținător al ordinului militar „În Serviciul Patriei“. Ca atare, în cuantumul pensiei brute, casa sectorială de pensii a luat în calcul și acest spor, dar, în fapt, autorul excepției nu beneficiază de niciun procent din acest spor și, prin urmare, se consideră nedreptățit.7. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens, arată că, potrivit Constituției, Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în materia legilor organice și că, în contextul în care o modificare legislativă are impact bugetar, este prezumată situația extraordinară care reclamă o astfel de modalitate de reglementare. Mai arată că în Constituție nu se face referire la garanții privind creșterea pensiei sau garanții privind cuantumul acesteia. De asemenea, învederează că situația celor care beneficiază de pensii de serviciu nu poate fi asimilată cu situația celor care beneficiază de pensii contributive.
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:8. Prin Încheierea din 11 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.395/63/2018, Tribunalul Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepția a fost ridicată de Cristian Roșoga.9. Prin Încheierea din 14 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.013/30/2018, Tribunalul Timiș - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Alexandru Tîrziu.10. Prin Încheierea din 14 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.918/115/2018, Tribunalul Caraș-Severin - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Marin Buțiu.11. Prin încheierile din 6 februarie 2019, pronunțate în dosarele nr. 2.245/100/2018 și nr. 2.002/100/2018, Tribunalul Maramureș - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Daniel-Marian Demeter și Vasile Marius Costin.12. Prin Încheierea din 5 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.392/109/2018, Tribunalul Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 1, 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Marinel Teodorescu.13. Prin Încheierea din 31 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.189/83/2018, Încheierea din 27 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.188/83/2018, și Încheierea din 25 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.665/83/2018, Tribunalul Satu Mare - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Iuliu Bute, Marinel Fănel Țuțeanu și Nicolae Burnar.14. Prin Încheierea din 12 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.039/40/2018, Tribunalul Botoșani - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Valerică Brânzilă.15. Prin Încheierea din 15 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 120/108/2019, Tribunalul Arad - Secția a III-a de contencios administrativ fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Monica Hanciuța.16. Prin Încheierea din 14 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 780/3/2019, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Ionel Jianu.17. Prin încheierile din 30 mai 2019, pronunțate în dosarele nr. 1.138/96/2018 și nr. 1.188/96/2018, și Încheierea din 26 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 104/96/2019, Tribunalul Harghita - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Mihai Nechita, Iulian Constantinescu și Mihai Sîrbu.18. Prin Încheierea din 8 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.242/117/2018, Curtea de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale - Complet A1-3 a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Ilie Dorohoi.19. Prin încheierile din 5 iunie 2019, pronunțate în dosarele nr. 3.713/117/2018 și nr. 3.745/117/2018, și Încheierea din 12 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 4.234/117/2018, Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Remus Radu Mihășan, Valentin Vilt și Daniel Zagor.20. Prin Încheierea din 30 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.285/95/2018, Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Cristian Nicolae Moroșanu. 21. Prin Încheierea din 14 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.837/63/2019, Tribunalul Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Ioana Stanca. 22. Prin Încheierea din 22 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.855/120/2019, Tribunalul Dâmbovița - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Daniel-Robert G. Constantin.23. Prin Încheierea din 20 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.287/30/2019, Tribunalul Timiș - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Kopornyai Toth Zoltan.24. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 au un impact profund negativ asupra pensiilor cadrelor militare în rezervă și în retragere și încalcă principiile predictibilității, stabilității și speranței legitime în actul de legiferare. De asemenea, încalcă principiul dreptului câștigat și pe cel al neretroactivității legii, întrucât actualizarea pensiei militare de stat raportată la soldele militarilor activi este un drept câștigat, ce a operat dintotdeauna în legislația privind pensiile militare de stat.25. Întrucât dispozițiile criticate ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 vizează protecția socială - în speță, pensiile -, autorii excepției consideră că, potrivit prevederilor art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție, această materie nu putea fi reglementată decât prin lege organică, și nu prin ordonanță de urgență. Prin urmare, dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 încalcă principiul separației puterilor în stat și prevederile art. 61 alin. (1) din Constituție. Totodată, autorii excepției arată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 a fost emisă fără a fi existat o situație extraordinară și afectează drepturi fundamentale, aducându-se astfel atingere prevederilor constituționale ale art. 115 alin. (4) și (6).26. În același timp, autorii consideră că dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate nu respectă cerințele care țin de statutul României de țară membră a NATO și a Uniunii Europene. În acest sens, arată că legislația privind pensiile militarilor se încadrează în Pilonul al doilea privind schemele ocupaționale, guvernate de Directiva europeană 86/378/EEC, modificată prin Directiva 97/96/EEC, recunoscută și acceptată de România în cadrul Reuniunii bilaterale de la Bruxelles din ianuarie 2007, iar în acest temei, pensiile militarilor din țările membre se actualizează imediat după majorarea soldelor militarilor activi și periodic, în raport cu rata inflației.27. Totodată, autorii excepției consideră că militarii sunt discriminați în raport cu magistrații, fiind încălcate cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 20 din 2 februarie 2020. Militarii sunt discriminați și față de civili, prin faptul că lor nu li se mai actualizează pensiile. Termenul „actualizare“ din conținutul inițial al Legii nr. 223/2015 a fost schimbat, înlocuit, dar menținut în conținutul art. 59, unde, de fapt, înlocuiește termenul „indexare“, deși sunt termeni diferiți, iar Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, ca și Legea nr. 223/2015, face distincție clară între aceste noțiuni. Practic, militarii nu mai au nici actualizare, nici indexare. În sfârșit, autorii excepției susțin că persoanele care se încadrează în ipoteza textului de lege criticat sunt discriminate și în raport cu polițiștii pensionați anterior intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017.28. În critica pe care o formulează, autorii excepției de neconstituționalitate arată și că adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 s-a făcut fără a se ține cont de atenționările din avizul Consiliului Legislativ cu privire la nerespectarea prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituția României referitoare la nemotivarea urgenței și neînsoțirea proiectului de ordonanță de avizul de oportunitate al Ministerului pentru Relația cu Parlamentul și de adresele de avizare ale ministerelor și ale altor structuri implicate. De asemenea, nu s-a ținut seama de avizul nefavorabil al Consiliului Economic și Social, în care s-a arătat că: proiectul de act normativ instituie discriminare; nu se justifică urgența; nu există un studiu de impact în conformitate cu prevederile art. 15 din Legea responsabilității bugetar-fiscale nr. 69/2010 și ale art. 33 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, nu se respectă principiile și normele din legislația muncii (internă și internațională) referitoare la diferența dintre indexarea cu rata inflației și actualizarea pensiei în plată. 29. Autorii excepției arată că actualizarea are rolul important de a înlătura și preveni pe viitor discriminările între generațiile de militari care dețin același grad, au îndeplinit aceeași funcție și au aceeași vechime în serviciu. Or, adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 s-a făcut fără a se ține cont de prejudiciul material viitor și previzibil care este calculabil prin diferența dintre soldele de funcție ale militarilor/polițiștilor în activitate, majorate etapizat până în anul 2022 prin Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, anexa nr. VI capitolul I, și solda de funcție prezentă, înghețată încă din octombrie 2008, care a stat și la baza recalculării pensiilor militare, potrivit Legii nr. 223/2015, soldă calculată după formula CIF (coeficient de funcție) x 197,33 lei (valoarea de referință sectorială), potrivit Legii nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, cu modificările și completările ulterioare.30. Autorii excepției mai arată că dispozițiile de lege criticate încalcă însuși principiul sacru al „recunoștinței față de loialitatea, sacrificiile și privațiunile suferite de militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și familiile acestora pe timpul carierei“. 31. Tribunalul Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalul Caraș-Severin - Secția I civilă, Tribunalul Maramureș - Secția I civilă, Tribunalul Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalul Satu Mare - Secția I civilă, Tribunalul Botoșani - Secția I civilă, Tribunalul Arad - Secția a III-a de contencios administrativ fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, Tribunalul Harghita - Secția civilă, Curtea de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale - Complet A1-3, Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și Tribunalul Dâmbovița - Secția I civilă apreciază că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate de autorii excepției.32. Tribunalul Timiș - Secția I civilă consideră că nu se poate pronunța asupra fondului excepției, dar apreciază că prin dispozițiile art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 nu sunt încălcate prevederile art. 115 alin. (4) din Constituție.33. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că exprimarea opiniei asupra excepției de neconstituționalitate ar echivala cu o antepronunțare.34. Tribunalul Timiș - Secția de contencios administrativ și fiscal nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate, reținând doar că aceasta îndeplinește condițiile de admisibilitate. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.35. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:36. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.37. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, dispoziții care au următorul conținut: „Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1. La articolul 3, după litera k) se introduc două noi litere, literele l) și m), cu următorul cuprins:l) solda/salariu lunar net - solda/salariul lunar brut prevăzută/prevăzut la art. 28 alin. (1) din care se deduce contribuția individuală la bugetul de stat, contribuția individuală la bugetul asigurărilor sociale de sănătate și impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare;m) pensia netă - pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare.2. Articolul 59 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 59Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.3. Articolul 60 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 60La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.38. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că dispozițiile de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție: art. 1 alin. (4) și (5) referitoare la principul separației puterilor în stat și la obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 41 alin. (2) referitor la protecția socială a muncii, art. 44 alin. (1)-(4) referitoare la dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți, art. 61 privind rolul și structura Parlamentului, art. 73 alin. (3) lit. p) referitor la reglementarea prin lege organică a regimului general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială, art. 118 referitor la forțele armate, art. 108 privind actele Guvernului, art. 115 alin. (4) și (6) privind delegarea legislativă. De asemenea, susțin că sunt încălcate prevederile art. 20 din Constituție referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului prin raportare la dispozițiile art. 1, 7 și 25 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și ale art. 1, 14, 17 și 18 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. 39. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin prisma unor critici similare celor invocate în prezenta cauză. 40. Astfel, analizând criticile de neconstituționalitate extrinsecă formulate în raport cu prevederile art. 1 alin. (4) și ale art. 73 alin. (1) lit. p) din Constituție, Curtea a reținut că Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015 și modificată prin dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate, a fost adoptată de Parlament cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituție, respectiv ca lege organică. Dispozițiile art. 115 alin. (5) teza a treia din Constituție, potrivit cărora „Ordonanța de urgență cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1)“, stabilesc însă, în mod neechivoc, că Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în materii care fac obiectul legilor organice, astfel că susținerile autorilor excepției sunt lipsite de temei (Decizia nr. 544 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1038 din 6 noiembrie 2020, paragraful 23).41. De asemenea, Curtea a reținut că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 a fost adoptată cu respectarea prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituție. În acest sens, a arătat că „în contextul în care o modificare legislativă de amploare, așa cum este cea determinată de adoptarea unei noi legi-cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, este susceptibilă să determine un impact bugetar semnificativ, ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente menite să prevină apariția unor consecințe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi privită ca o situație ce are caracter extraordinar, în sensul reținut în jurisprudența Curții Constituționale“ (Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 26 februarie 2020, paragraful 35).42. Răspunzând criticilor de neconstituționalitate intrinsecă privind încălcarea principiilor predictibilității și stabilității normei juridice, ce decurg din prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, precum și susținerilor referitoare la existența unui drept câștigat și a unei speranțe legitime în ceea ce privește actualizarea pensiei, Curtea a reținut că art. 47 alin. (2) din Constituție, deși consacră dreptul la pensie, nu oferă garanții și cu privire la algoritmul de creștere a cuantumului acesteia în viitor. Din contră, așa cum s-a statuat prin Decizia nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, „valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condițiile de recalculare și de recorelare a pensiilor anterior stabilite, ca și indexarea acestora, nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile“ (Decizia nr. 543 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 989 din 27 octombrie 2020, paragraful 28). Curtea a amintit că, astfel cum se precizează în nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, măsura eliminării actualizării anuale a pensiilor de serviciu în raport cu majorarea salariilor personalului aflat în activitate a fost instituită în vederea evitării unei grave atingeri aduse principiilor echității și egalității de tratament între asigurații sistemului de pensii, dar și pentru evitarea unor cheltuieli semnificative din bugetul de stat (Decizia nr. 541 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1033 din 5 noiembrie 2020, paragraful 25).43. În jurisprudența sa, Curtea a precizat și că deschiderea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, neputându-se considera că reglementările anterioare acestui moment, referitoare la condițiile acordării dreptului la pensie, generează o așteptare legitimă. Astfel, până la momentul pensionării, se pot succeda mai multe reglementări, care stabilesc condiții de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept (Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 2 martie 2020, paragraful 50).44. În ceea ce privește susținerile referitoare la caracterul pretins discriminatoriu al dispozițiilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, Curtea a apreciat că acestea sunt neîntemeiate, reținând că militarii, polițiștii sau funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor nu au un statut constituțional și legal similar magistraților, aceștia nebeneficiind de garanțiile de independență specifice magistraților (Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019, precitată, paragraful 31).45. Cât privește critica referitoare la existența unui tratament diferit între beneficiarii pensiilor militare de stat și pensionarii din sistemul public de pensii, supuși reglementării Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, Curtea a reținut, în esență, că cele două categorii de persoane comparate se află în situații obiectiv diferite, fapt relevat, de altfel, și prin reglementarea separată, în acte normative distincte, a dreptului la pensie acordat militarilor și a pensiilor din sistemul public. Curtea a arătat că, deși după intrarea în vigoare a Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, pensiile militarilor au devenit pensii în sistemul public și au constituit ulterior obiectul de reglementare al Legii nr. 263/2010, legiuitorul, adoptând Legea nr. 223/2015, a înțeles să reinstituie un regim juridic diferit pentru militari și să acorde beneficiul pensiei de serviciu, și nu dreptul la pensie calculată în raport cu principiul contributivității. Prin urmare, existența unui mod diferit de calcul al pensiei, inclusiv sub aspectul actualizării cuantumului acesteia, nu este contrară principiului egalității în drepturi (Decizia nr. 543 din 2 iulie 2020, precitată, paragraful 30).46. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate potrivit căreia dispozițiile de lege criticate au drept rezultat acordarea unui cuantum diferit al pensiei pentru persoane care au ocupat aceeași funcție, dar au ieșit la pensie în perioade diferite, în temeiul unor acte normative distincte, Curtea, constatând că este neîntemeiată, a amintit jurisprudența sa în care a statuat că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări (Decizia nr. 543 din 2 iulie 2020, precitată, paragraful 31).47. Pronunțându-se cu privire la constituționalitatea dispozițiilor de lege potrivit cărora pensia militară de stat netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, Curtea a reținut că acestea sunt în acord cu dispozițiile art. 47 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora cetățenii au dreptul la pensie și la alte drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii. Astfel, legiuitorul este autorizat/îndrituit să stabilească conținutul dreptului la pensie și condițiile acordării acestuia, precum și să le modifice în funcție de resursele financiare existente la un anumit moment (Decizia nr. 849 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 206 din 13 martie 2020, paragraful 23).48. Referitor la critica privind încălcarea dispozițiilor art. 44 din Constituție, Curtea a reținut, în esență, că nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabilește prin legislația națională. În aceste condiții, legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maximal al acesteia (Decizia nr. 8 din 14 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 20 aprilie 2021, paragraful 25). 49. În ceea ce privește susținerea potrivit căreia dispozițiile de lege criticate ar aduce atingere prevederilor Directivei 86/378/CEE din 24 iulie 1986 privind punerea în aplicare a principiului egalității de tratament între bărbați și femei în cadrul regimurilor profesionale de securitate socială, Curtea a constatat că acest act normativ a fost abrogat prin art. 34 alin. (1) din Directiva 2006/54/CE din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă, nefiind aplicabil la data adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 (Decizia nr. 543 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 989 din 27 octombrie 2020, paragraful 32).50. Curtea apreciază că cele statuate prin deciziile mai sus amintite răspund criticilor de neconstituționalitate formulate în prezenta cauză, neintervenind elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie. 51. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cristian Roșoga în Dosarul nr. 4.395/63/2018 al Tribunalului Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Alexandru Tîrziu în Dosarul nr. 4.013/30/2018 al Tribunalului Timiș - Secția I civilă, de Marin Buțiu în Dosarul nr. 1.918/115/2018 al Tribunalului Caraș-Severin - Secția I civilă, de Daniel-Marian Demeter în Dosarul nr. 2.245/100/2018 al Tribunalului Maramureș - Secția I civilă, de Vasile Marius Costin în Dosarul nr. 2.002/100/2018 al Tribunalului Maramureș - Secția I civilă, de Marinel Teodorescu în Dosarul nr. 3.392/109/2018 al Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, de Iuliu Bute în Dosarul nr. 1.189/83/2018 al Tribunalului Satu Mare - Secția I civilă, de Marinel Fănel Țuțeanu în Dosarul nr. 1.188/83/2018 al Tribunalului Satu Mare - Secția I civilă, de Valerică Brânzilă în Dosarul nr. 2.039/40/2018 al Tribunalului Botoșani - Secția I civilă, de Monica Hanciuța în Dosarul nr. 120/108/2019 al Tribunalului Arad - Secția a III-a de contencios administrativ fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, de Nicolae Burnar în Dosarul nr. 1.665/83/2018 al Tribunalului Satu Mare - Secția I civilă, de Ionel Jianu în Dosarul nr. 780/3/2019 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Mihai Nechita în Dosarul nr. 1.138/96/2018 al Tribunalului Harghita - Secția civilă, de Iulian Constantinescu în Dosarul nr. 1.188/96/2018 al Tribunalului Harghita - Secția civilă, de Ilie Dorohoi în Dosarul nr. 3.242/117/2018 al Curții de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale - Complet A1-3, de Daniel Zagor în Dosarul nr. 4.234/117/2018 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, de Cristian Nicolae Moroșanu în Dosarul nr. 3.285/95/2018 al Tribunalului Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Mihai Sîrbu în Dosarul nr. 104/96/2019 al Tribunalului Harghita - Secția civilă, de Remus Radu Mihășan în Dosarul nr. 3.713/117/2018 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, de Valentin Vilt în Dosarul nr. 3.745/117/2018 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, de Ioana Stanca în Dosarul nr. 2.837/63/2019 al Tribunalului Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Daniel-Robert G. Constantin în Dosarul nr. 2.855/120/2019 al Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă și de Kopornyai Toth Zoltan în Dosarul nr. 1.287/30/2019 al Tribunalului Timiș - Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Timiș - Secția I civilă, Tribunalului Caraș-Severin - Secția I civilă, Tribunalului Maramureș - Secția I civilă, Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Satu Mare - Secția I civilă, Tribunalului Botoșani - Secția I civilă, Tribunalului Arad - Secția a III-a de contencios administrativ fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Harghita - Secția civilă, Curții de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale - Complet A1-3, Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă și Tribunalului Timiș - Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 23 septembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea----
| EMITENT |
| Valer Dorneanu | - președinte |
| Cristian Deliorga | - judecător |
| Marian Enache | - judecător |
| Mona-Maria Pivniceru | - judecător |
| Gheorghe Stan | - judecător |
| Elena-Simina Tănăsescu | - judecător |
| Varga Attila | - judecător |
| Patricia Marilena Ionea | - magistrat-asistent |
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:8. Prin Încheierea din 11 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.395/63/2018, Tribunalul Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepția a fost ridicată de Cristian Roșoga.9. Prin Încheierea din 14 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.013/30/2018, Tribunalul Timiș - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Alexandru Tîrziu.10. Prin Încheierea din 14 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.918/115/2018, Tribunalul Caraș-Severin - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Marin Buțiu.11. Prin încheierile din 6 februarie 2019, pronunțate în dosarele nr. 2.245/100/2018 și nr. 2.002/100/2018, Tribunalul Maramureș - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Daniel-Marian Demeter și Vasile Marius Costin.12. Prin Încheierea din 5 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.392/109/2018, Tribunalul Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 1, 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Marinel Teodorescu.13. Prin Încheierea din 31 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.189/83/2018, Încheierea din 27 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.188/83/2018, și Încheierea din 25 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.665/83/2018, Tribunalul Satu Mare - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Iuliu Bute, Marinel Fănel Țuțeanu și Nicolae Burnar.14. Prin Încheierea din 12 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.039/40/2018, Tribunalul Botoșani - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Valerică Brânzilă.15. Prin Încheierea din 15 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 120/108/2019, Tribunalul Arad - Secția a III-a de contencios administrativ fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Monica Hanciuța.16. Prin Încheierea din 14 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 780/3/2019, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Ionel Jianu.17. Prin încheierile din 30 mai 2019, pronunțate în dosarele nr. 1.138/96/2018 și nr. 1.188/96/2018, și Încheierea din 26 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 104/96/2019, Tribunalul Harghita - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Mihai Nechita, Iulian Constantinescu și Mihai Sîrbu.18. Prin Încheierea din 8 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.242/117/2018, Curtea de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale - Complet A1-3 a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Ilie Dorohoi.19. Prin încheierile din 5 iunie 2019, pronunțate în dosarele nr. 3.713/117/2018 și nr. 3.745/117/2018, și Încheierea din 12 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 4.234/117/2018, Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Remus Radu Mihășan, Valentin Vilt și Daniel Zagor.20. Prin Încheierea din 30 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.285/95/2018, Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Cristian Nicolae Moroșanu. 21. Prin Încheierea din 14 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.837/63/2019, Tribunalul Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Ioana Stanca. 22. Prin Încheierea din 22 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.855/120/2019, Tribunalul Dâmbovița - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Daniel-Robert G. Constantin.23. Prin Încheierea din 20 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.287/30/2019, Tribunalul Timiș - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Kopornyai Toth Zoltan.24. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 au un impact profund negativ asupra pensiilor cadrelor militare în rezervă și în retragere și încalcă principiile predictibilității, stabilității și speranței legitime în actul de legiferare. De asemenea, încalcă principiul dreptului câștigat și pe cel al neretroactivității legii, întrucât actualizarea pensiei militare de stat raportată la soldele militarilor activi este un drept câștigat, ce a operat dintotdeauna în legislația privind pensiile militare de stat.25. Întrucât dispozițiile criticate ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 vizează protecția socială - în speță, pensiile -, autorii excepției consideră că, potrivit prevederilor art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție, această materie nu putea fi reglementată decât prin lege organică, și nu prin ordonanță de urgență. Prin urmare, dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 încalcă principiul separației puterilor în stat și prevederile art. 61 alin. (1) din Constituție. Totodată, autorii excepției arată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 a fost emisă fără a fi existat o situație extraordinară și afectează drepturi fundamentale, aducându-se astfel atingere prevederilor constituționale ale art. 115 alin. (4) și (6).26. În același timp, autorii consideră că dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate nu respectă cerințele care țin de statutul României de țară membră a NATO și a Uniunii Europene. În acest sens, arată că legislația privind pensiile militarilor se încadrează în Pilonul al doilea privind schemele ocupaționale, guvernate de Directiva europeană 86/378/EEC, modificată prin Directiva 97/96/EEC, recunoscută și acceptată de România în cadrul Reuniunii bilaterale de la Bruxelles din ianuarie 2007, iar în acest temei, pensiile militarilor din țările membre se actualizează imediat după majorarea soldelor militarilor activi și periodic, în raport cu rata inflației.27. Totodată, autorii excepției consideră că militarii sunt discriminați în raport cu magistrații, fiind încălcate cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 20 din 2 februarie 2020. Militarii sunt discriminați și față de civili, prin faptul că lor nu li se mai actualizează pensiile. Termenul „actualizare“ din conținutul inițial al Legii nr. 223/2015 a fost schimbat, înlocuit, dar menținut în conținutul art. 59, unde, de fapt, înlocuiește termenul „indexare“, deși sunt termeni diferiți, iar Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, ca și Legea nr. 223/2015, face distincție clară între aceste noțiuni. Practic, militarii nu mai au nici actualizare, nici indexare. În sfârșit, autorii excepției susțin că persoanele care se încadrează în ipoteza textului de lege criticat sunt discriminate și în raport cu polițiștii pensionați anterior intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017.28. În critica pe care o formulează, autorii excepției de neconstituționalitate arată și că adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 s-a făcut fără a se ține cont de atenționările din avizul Consiliului Legislativ cu privire la nerespectarea prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituția României referitoare la nemotivarea urgenței și neînsoțirea proiectului de ordonanță de avizul de oportunitate al Ministerului pentru Relația cu Parlamentul și de adresele de avizare ale ministerelor și ale altor structuri implicate. De asemenea, nu s-a ținut seama de avizul nefavorabil al Consiliului Economic și Social, în care s-a arătat că: proiectul de act normativ instituie discriminare; nu se justifică urgența; nu există un studiu de impact în conformitate cu prevederile art. 15 din Legea responsabilității bugetar-fiscale nr. 69/2010 și ale art. 33 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, nu se respectă principiile și normele din legislația muncii (internă și internațională) referitoare la diferența dintre indexarea cu rata inflației și actualizarea pensiei în plată. 29. Autorii excepției arată că actualizarea are rolul important de a înlătura și preveni pe viitor discriminările între generațiile de militari care dețin același grad, au îndeplinit aceeași funcție și au aceeași vechime în serviciu. Or, adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 s-a făcut fără a se ține cont de prejudiciul material viitor și previzibil care este calculabil prin diferența dintre soldele de funcție ale militarilor/polițiștilor în activitate, majorate etapizat până în anul 2022 prin Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, anexa nr. VI capitolul I, și solda de funcție prezentă, înghețată încă din octombrie 2008, care a stat și la baza recalculării pensiilor militare, potrivit Legii nr. 223/2015, soldă calculată după formula CIF (coeficient de funcție) x 197,33 lei (valoarea de referință sectorială), potrivit Legii nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, cu modificările și completările ulterioare.30. Autorii excepției mai arată că dispozițiile de lege criticate încalcă însuși principiul sacru al „recunoștinței față de loialitatea, sacrificiile și privațiunile suferite de militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și familiile acestora pe timpul carierei“. 31. Tribunalul Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalul Caraș-Severin - Secția I civilă, Tribunalul Maramureș - Secția I civilă, Tribunalul Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalul Satu Mare - Secția I civilă, Tribunalul Botoșani - Secția I civilă, Tribunalul Arad - Secția a III-a de contencios administrativ fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, Tribunalul Harghita - Secția civilă, Curtea de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale - Complet A1-3, Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și Tribunalul Dâmbovița - Secția I civilă apreciază că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate de autorii excepției.32. Tribunalul Timiș - Secția I civilă consideră că nu se poate pronunța asupra fondului excepției, dar apreciază că prin dispozițiile art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 nu sunt încălcate prevederile art. 115 alin. (4) din Constituție.33. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că exprimarea opiniei asupra excepției de neconstituționalitate ar echivala cu o antepronunțare.34. Tribunalul Timiș - Secția de contencios administrativ și fiscal nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate, reținând doar că aceasta îndeplinește condițiile de admisibilitate. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.35. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:36. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.37. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, dispoziții care au următorul conținut: „Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1. La articolul 3, după litera k) se introduc două noi litere, literele l) și m), cu următorul cuprins:l) solda/salariu lunar net - solda/salariul lunar brut prevăzută/prevăzut la art. 28 alin. (1) din care se deduce contribuția individuală la bugetul de stat, contribuția individuală la bugetul asigurărilor sociale de sănătate și impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare;m) pensia netă - pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare.2. Articolul 59 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 59Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.3. Articolul 60 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 60La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.38. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că dispozițiile de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție: art. 1 alin. (4) și (5) referitoare la principul separației puterilor în stat și la obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 41 alin. (2) referitor la protecția socială a muncii, art. 44 alin. (1)-(4) referitoare la dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți, art. 61 privind rolul și structura Parlamentului, art. 73 alin. (3) lit. p) referitor la reglementarea prin lege organică a regimului general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială, art. 118 referitor la forțele armate, art. 108 privind actele Guvernului, art. 115 alin. (4) și (6) privind delegarea legislativă. De asemenea, susțin că sunt încălcate prevederile art. 20 din Constituție referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului prin raportare la dispozițiile art. 1, 7 și 25 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și ale art. 1, 14, 17 și 18 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. 39. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin prisma unor critici similare celor invocate în prezenta cauză. 40. Astfel, analizând criticile de neconstituționalitate extrinsecă formulate în raport cu prevederile art. 1 alin. (4) și ale art. 73 alin. (1) lit. p) din Constituție, Curtea a reținut că Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015 și modificată prin dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate, a fost adoptată de Parlament cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituție, respectiv ca lege organică. Dispozițiile art. 115 alin. (5) teza a treia din Constituție, potrivit cărora „Ordonanța de urgență cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1)“, stabilesc însă, în mod neechivoc, că Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în materii care fac obiectul legilor organice, astfel că susținerile autorilor excepției sunt lipsite de temei (Decizia nr. 544 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1038 din 6 noiembrie 2020, paragraful 23).41. De asemenea, Curtea a reținut că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 a fost adoptată cu respectarea prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituție. În acest sens, a arătat că „în contextul în care o modificare legislativă de amploare, așa cum este cea determinată de adoptarea unei noi legi-cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, este susceptibilă să determine un impact bugetar semnificativ, ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente menite să prevină apariția unor consecințe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi privită ca o situație ce are caracter extraordinar, în sensul reținut în jurisprudența Curții Constituționale“ (Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 26 februarie 2020, paragraful 35).42. Răspunzând criticilor de neconstituționalitate intrinsecă privind încălcarea principiilor predictibilității și stabilității normei juridice, ce decurg din prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, precum și susținerilor referitoare la existența unui drept câștigat și a unei speranțe legitime în ceea ce privește actualizarea pensiei, Curtea a reținut că art. 47 alin. (2) din Constituție, deși consacră dreptul la pensie, nu oferă garanții și cu privire la algoritmul de creștere a cuantumului acesteia în viitor. Din contră, așa cum s-a statuat prin Decizia nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, „valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condițiile de recalculare și de recorelare a pensiilor anterior stabilite, ca și indexarea acestora, nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile“ (Decizia nr. 543 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 989 din 27 octombrie 2020, paragraful 28). Curtea a amintit că, astfel cum se precizează în nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, măsura eliminării actualizării anuale a pensiilor de serviciu în raport cu majorarea salariilor personalului aflat în activitate a fost instituită în vederea evitării unei grave atingeri aduse principiilor echității și egalității de tratament între asigurații sistemului de pensii, dar și pentru evitarea unor cheltuieli semnificative din bugetul de stat (Decizia nr. 541 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1033 din 5 noiembrie 2020, paragraful 25).43. În jurisprudența sa, Curtea a precizat și că deschiderea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, neputându-se considera că reglementările anterioare acestui moment, referitoare la condițiile acordării dreptului la pensie, generează o așteptare legitimă. Astfel, până la momentul pensionării, se pot succeda mai multe reglementări, care stabilesc condiții de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept (Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 2 martie 2020, paragraful 50).44. În ceea ce privește susținerile referitoare la caracterul pretins discriminatoriu al dispozițiilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, Curtea a apreciat că acestea sunt neîntemeiate, reținând că militarii, polițiștii sau funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor nu au un statut constituțional și legal similar magistraților, aceștia nebeneficiind de garanțiile de independență specifice magistraților (Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019, precitată, paragraful 31).45. Cât privește critica referitoare la existența unui tratament diferit între beneficiarii pensiilor militare de stat și pensionarii din sistemul public de pensii, supuși reglementării Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, Curtea a reținut, în esență, că cele două categorii de persoane comparate se află în situații obiectiv diferite, fapt relevat, de altfel, și prin reglementarea separată, în acte normative distincte, a dreptului la pensie acordat militarilor și a pensiilor din sistemul public. Curtea a arătat că, deși după intrarea în vigoare a Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, pensiile militarilor au devenit pensii în sistemul public și au constituit ulterior obiectul de reglementare al Legii nr. 263/2010, legiuitorul, adoptând Legea nr. 223/2015, a înțeles să reinstituie un regim juridic diferit pentru militari și să acorde beneficiul pensiei de serviciu, și nu dreptul la pensie calculată în raport cu principiul contributivității. Prin urmare, existența unui mod diferit de calcul al pensiei, inclusiv sub aspectul actualizării cuantumului acesteia, nu este contrară principiului egalității în drepturi (Decizia nr. 543 din 2 iulie 2020, precitată, paragraful 30).46. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate potrivit căreia dispozițiile de lege criticate au drept rezultat acordarea unui cuantum diferit al pensiei pentru persoane care au ocupat aceeași funcție, dar au ieșit la pensie în perioade diferite, în temeiul unor acte normative distincte, Curtea, constatând că este neîntemeiată, a amintit jurisprudența sa în care a statuat că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări (Decizia nr. 543 din 2 iulie 2020, precitată, paragraful 31).47. Pronunțându-se cu privire la constituționalitatea dispozițiilor de lege potrivit cărora pensia militară de stat netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, Curtea a reținut că acestea sunt în acord cu dispozițiile art. 47 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora cetățenii au dreptul la pensie și la alte drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii. Astfel, legiuitorul este autorizat/îndrituit să stabilească conținutul dreptului la pensie și condițiile acordării acestuia, precum și să le modifice în funcție de resursele financiare existente la un anumit moment (Decizia nr. 849 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 206 din 13 martie 2020, paragraful 23).48. Referitor la critica privind încălcarea dispozițiilor art. 44 din Constituție, Curtea a reținut, în esență, că nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabilește prin legislația națională. În aceste condiții, legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maximal al acesteia (Decizia nr. 8 din 14 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 20 aprilie 2021, paragraful 25). 49. În ceea ce privește susținerea potrivit căreia dispozițiile de lege criticate ar aduce atingere prevederilor Directivei 86/378/CEE din 24 iulie 1986 privind punerea în aplicare a principiului egalității de tratament între bărbați și femei în cadrul regimurilor profesionale de securitate socială, Curtea a constatat că acest act normativ a fost abrogat prin art. 34 alin. (1) din Directiva 2006/54/CE din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă, nefiind aplicabil la data adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 (Decizia nr. 543 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 989 din 27 octombrie 2020, paragraful 32).50. Curtea apreciază că cele statuate prin deciziile mai sus amintite răspund criticilor de neconstituționalitate formulate în prezenta cauză, neintervenind elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie. 51. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cristian Roșoga în Dosarul nr. 4.395/63/2018 al Tribunalului Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Alexandru Tîrziu în Dosarul nr. 4.013/30/2018 al Tribunalului Timiș - Secția I civilă, de Marin Buțiu în Dosarul nr. 1.918/115/2018 al Tribunalului Caraș-Severin - Secția I civilă, de Daniel-Marian Demeter în Dosarul nr. 2.245/100/2018 al Tribunalului Maramureș - Secția I civilă, de Vasile Marius Costin în Dosarul nr. 2.002/100/2018 al Tribunalului Maramureș - Secția I civilă, de Marinel Teodorescu în Dosarul nr. 3.392/109/2018 al Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, de Iuliu Bute în Dosarul nr. 1.189/83/2018 al Tribunalului Satu Mare - Secția I civilă, de Marinel Fănel Țuțeanu în Dosarul nr. 1.188/83/2018 al Tribunalului Satu Mare - Secția I civilă, de Valerică Brânzilă în Dosarul nr. 2.039/40/2018 al Tribunalului Botoșani - Secția I civilă, de Monica Hanciuța în Dosarul nr. 120/108/2019 al Tribunalului Arad - Secția a III-a de contencios administrativ fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, de Nicolae Burnar în Dosarul nr. 1.665/83/2018 al Tribunalului Satu Mare - Secția I civilă, de Ionel Jianu în Dosarul nr. 780/3/2019 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Mihai Nechita în Dosarul nr. 1.138/96/2018 al Tribunalului Harghita - Secția civilă, de Iulian Constantinescu în Dosarul nr. 1.188/96/2018 al Tribunalului Harghita - Secția civilă, de Ilie Dorohoi în Dosarul nr. 3.242/117/2018 al Curții de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale - Complet A1-3, de Daniel Zagor în Dosarul nr. 4.234/117/2018 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, de Cristian Nicolae Moroșanu în Dosarul nr. 3.285/95/2018 al Tribunalului Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Mihai Sîrbu în Dosarul nr. 104/96/2019 al Tribunalului Harghita - Secția civilă, de Remus Radu Mihășan în Dosarul nr. 3.713/117/2018 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, de Valentin Vilt în Dosarul nr. 3.745/117/2018 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, de Ioana Stanca în Dosarul nr. 2.837/63/2019 al Tribunalului Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Daniel-Robert G. Constantin în Dosarul nr. 2.855/120/2019 al Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă și de Kopornyai Toth Zoltan în Dosarul nr. 1.287/30/2019 al Tribunalului Timiș - Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Timiș - Secția I civilă, Tribunalului Caraș-Severin - Secția I civilă, Tribunalului Maramureș - Secția I civilă, Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Satu Mare - Secția I civilă, Tribunalului Botoșani - Secția I civilă, Tribunalului Arad - Secția a III-a de contencios administrativ fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Harghita - Secția civilă, Curții de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale - Complet A1-3, Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă și Tribunalului Timiș - Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 23 septembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea----
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari