LEGE nr. 56 din 4 iunie 1992 (*republicată*)privind frontiera de stat a României*)
EMITENT
  • PARLAMENTUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 396 din 24 august 2000



    Notă *) Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 98/2000 privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 80/1999 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 56/1992 privind frontiera de stat a României.Legea nr. 56/1992 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 din 9 iunie 1992, şi a mai fost modificată prin Ordonanţa Guvernului nr. 55 din 19 august 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 29 august 1994 (aprobată prin Legea nr. 129 din 20 decembrie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 21 decembrie 1994) şi prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 80 din 4 iunie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 275 din 16 iunie 1999 (aprobată şi modificată prin Legea nr. 98 din 2 iunie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 8 iunie 2000).  +  Capitolul 1 Dispoziţii generale  +  Articolul 1Frontiera de stat a României desparte teritoriul statului român de teritoriile statelor vecine şi marea teritorială a României de zona contigua. Totodată, frontiera de stat delimiteaza în plan vertical spaţiul aerian şi subsolul statului român de spaţiul aerian şi subsolul statelor vecine.  +  Articolul 2 (1) Frontiera de stat a României se stabileşte prin lege, în conformitate cu prevederile tratatelor internaţionale şi ale înţelegerilor încheiate între statul român şi statele vecine şi nu poate fi modificată decât prin lege. (2) Frontiera de stat a României este inviolabilă.  +  Articolul 3 (1) Frontiera de stat a României este marcată, de regula, în teren, prin semne de frontieră, ale căror date topogeodezice sunt prevăzute în documentele de demarcare încheiate între statul român şi statele vecine. (2) În scopul menţinerii vizibilitatii şi asigurării protecţiei semnelor de frontieră se constituie culoarul de frontieră, a cărui latime se convine de către statul român cu fiecare dintre statele vecine. Activităţile de curatare şi întreţinere a culoarelor de frontieră se efectuează sub supravegherea nemijlocită a politistilor de frontieră.  +  Articolul 4 (1) Pentru executarea pazei, supravegherii şi controlul trecerii frontierei de stat se constituie: a) Fasia de protecţie a frontierei de stat, cu o latime de 20 m începând de la linia frontierei de stat, pentru frontiera de uscat, şi de la limita terenului inundabil, pentru frontiera de apa, către interior. Se exceptează litoralul Marii Negre, sectorul lagunar, porturile de la Dunăre, căile de comunicaţie şi lucrările hidrotehnice situate la frontiera.În locurile din imediata apropiere a frontierei de stat, în care terenurile sunt mlastinoase, supuse erodarilor sau avalanselor, fasia de protecţie a frontierei de stat se constituie mai în adancime.Suprafeţele de teren cuprinse între fasia de protecţie a frontierei de stat şi culoarul de frontieră sau malul apelor se administrează de către persoanele fizice sau juridice cărora le aparţin, cu respectarea normelor prezentei legi.Fasia de protecţie a frontierei de stat face parte din domeniul public de interes naţional şi se administrează de către Poliţia de Frontiera Română. Limitele interioare ale fasiei de protecţie a frontierei de stat vor fi marcate prin grija Poliţiei de Frontiera Române. b) Zona de frontieră, alcătuită din teritoriul comunelor, oraşelor, municipiilor, care, potrivit organizării administrative a teritoriului României, sunt situate în apropierea frontierei de stat, litoralului Marii Negre, sectorului lagunar pe o adancime de 20 km faţă de acestea către interior.Localităţile incluse în zona de frontieră, cu excepţia staţiunilor turistice de pe litoralul Marii Negre, vor avea înscrisă, pe panourile cu denumirea acestora, menţiunea în limba română "Localitate de frontieră" şi vor fi aduse la cunoştinţa populaţiei prin grija prefecţilor. (2) În fasia de protecţie a frontierei de stat şi în zona de frontieră poliţia de frontieră are dreptul sa circule, sa instaleze posturi de paza şi mijloace pentru asigurarea pazei, a supravegherii şi controlului trecerii frontierei de stat, cu excepţia terenurilor cu regim de drept privat. În situaţii deosebite poliţia de frontieră îşi poate extinde atribuţiile în zonele exceptate, cu înştiinţarea prealabilă a celor care le au în proprietate sau în administrare.  +  Capitolul 2 Regimul juridic al frontierei de stat a României  +  Articolul 5 (1) Regimul juridic al frontierei de stat a României cuprinde totalitatea normelor prevăzute în legislaţia interna, care privesc frontiera de stat, desfăşurarea diferitelor activităţi în zona de frontieră, apele de frontieră, apele maritime interioare şi în marea teritorială. (2) Asigurarea respectării regimului juridic al frontierei de stat a României, a drepturilor suverane ale statului român în zona contigua şi în zona economică exclusiva revine Ministerului de Interne prin Poliţia de Frontiera Română şi altor instituţii abilitate prin lege, în conformitate cu prevederile legislaţiei în materie. (3) Poliţia de Frontiera Română are în structura Inspectoratul General al Poliţiei de Frontiera, ca unitate centrala, cuprinzând Garda de coasta şi structuri teritoriale subordonate.  +  Articolul 6 (1) Trecerea frontierei de stat a României de către persoane, mijloace de transport, mărfuri şi alte bunuri se face prin punctele de control pentru trecerea frontierei, deschise traficului internaţional, denumite în continuare puncte de control. (2) Trecerea frontierei de stat române se poate face şi prin alte locuri, în condiţiile stabilite prin acorduri şi înţelegeri între România şi statele vecine. (3) Deschiderea de noi puncte de control sau închiderea temporară ori definitivă a celor existente se aproba prin hotărâre a Guvernului. (4) Guvernul României va da publicităţii lista cuprinzând punctele de control pentru trecerea frontierei, deschise traficului internaţional, punctele de mic trafic şi treceri simplificate. (5) Deschiderea ocazionala a unor puncte de control, în vederea desfăşurării unor activităţi cu caracter festiv sau religios, precum şi închiderea acestora sunt de competenţa Poliţiei de Frontiera Române.  +  Articolul 7 (1) În punctele de control se organizează şi se efectuează controlul de frontieră al persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor şi al altor bunuri care intra sau ies din ţara. (2) Trecerea frontierei de stat prin punctele de control se realizează în condiţiile prevăzute în prezenta lege.  +  Articolul 8 (1) Controlul efectuat la trecerea frontierei de stat române are ca scop verificarea şi constatarea îndeplinirii condiţiilor stabilite de lege pentru intrarea şi ieşirea din ţara a persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor şi altor bunuri. (2) Organele de control la trecerea frontierei de stat române poarta întreaga răspundere pentru aplicarea şi respectarea stricta a prevederilor referitoare la intrarea şi ieşirea din ţara a persoanelor, mijloacelor de transport, a mărfurilor şi altor bunuri, precum şi pentru buna desfăşurare a traficului internaţional şi servirea călătorilor, în conformitate cu dispoziţiile legale.  +  Articolul 9Regulile de exploatare şi întreţinere privind podurile, căile ferate şi rutiere, liniile de comunicaţii şi apele de frontieră care intersectează linia frontierei de stat ori au ax comun cu aceasta sunt stabilite prin înţelegeri încheiate de statul român cu statele vecine.  +  Articolul 10Pentru soluţionarea problemelor rezultate din înţelegerile bilaterale de frontieră se numesc, prin hotărâre a Guvernului, reprezentanţii/împuterniciţii de frontieră, loctiitorii şi ajutorii acestora, precum şi delegaţii români în comisiile mixte interguvernamentale din rândul ofiţerilor Poliţiei de Frontiera Române şi al funcţionarilor altor instituţii interesate.  +  Capitolul 3 Atribuţiile Poliţiei de Frontiera Române  +  Articolul 11Paza, supravegherea, controlul trecerii frontierei de stat, precum şi supravegherea, controlul şi jurisdicţia în apele interioare ale Dunării, Delta Dunării cuprinsă în zona de frontieră, apele maritime interioare, marea teritorială, zona contigua şi în zona economică exclusiva a României se exercită de către Poliţia de Frontiera Română.  +  Articolul 12Poliţia de Frontiera Română are următoarele atribuţii principale: a) executa paza, supravegherea şi controlul trecerii frontierei de stat a României, previne şi combate trecerile ilegale peste granita, contrabanda şi orice încălcare a regimului juridic al frontierei de stat; b) supraveghează apele de frontieră, apele interioare ale Dunării, Delta Dunării cuprinsă în zona de frontieră, apele maritime interioare, marea teritorială, asigura drepturile şi jurisdicţia statului român în zona contigua şi în zona economică exclusiva; c) supraveghează spaţiul aerian adiacent frontierei de stat şi marii teritoriale; d) asigura aplicarea prevederilor tratatelor, acordurilor, convenţiilor şi protocoalelor de frontieră, încheiate de România cu statele vecine; e) asigura supravegherea, controlul şi întreţinerea semnelor de frontieră; f) organizează şi realizează cooperarea pentru paza, supravegherea şi controlul trecerii frontierei de stat cu organele similare ale statelor vecine, conform înţelegerilor bilaterale; g) face propuneri cu privire la numirea reprezentanţilor/ imputernicitilor de frontieră şi a loctiitorilor acestora, precum şi a delegaţilor români, în comisiile mixte interguvernamentale de frontieră; h) acţionează pentru descoperirea, reţinerea şi cercetarea, în condiţiile legii, a persoanelor care savarsesc infracţiuni ori contravenţii la regimul juridic al frontierei de stat; i) ia măsuri pentru aplicarea şi respectarea legislaţiei de frontieră; j) coordonează activităţile personalului celorlalte instituţii care, potrivit legii, îşi desfăşoară activitatea în legătură cu trecerea frontierei de stat şi asigura îndeplinirea corecta a îndatoririlor de serviciu de către întregul personal din punctul de control pentru trecerea frontierei; k) realizează controlul documentelor de călătorie pentru trecerea frontierei de stat prin punctele de control, punctele de mic trafic şi treceri simplificate, eliberate de autorităţile române, precum şi al celor eliberate de autorităţile străine, recunoscute sau acceptate de statul român, concomitent cu derularea fluenta, corecta şi civilizata a traficului de călători şi de mărfuri; l) asigura controlul trecerii peste frontiera de stat, în condiţiile legii, a armelor, muniţiilor, armelor de panoplie şi de autoaparare, muniţiilor aferente acestora, substanţelor explozive şi a dispozitivelor încărcate cu substanţe toxice ori radioactive; m) interzice trecerea peste frontiera de stat a persoanelor date în urmărire generală sau internationala, în baza informaţiilor şi solicitărilor transmise de organele în drept, inclusiv a celor de colaborare în plan extern; n) acorda, cu titlu de excepţie, viza de intrare şi de tranzit, în funcţie de scopul călătoriei persoanelor, cu sau fără scutire de taxa ori cu reducerea acesteia, conform reglementărilor în materie; o) previne şi combate faptele specifice infractionalitatii transfrontaliere; p) asigura controlul şi supravegherea mijloacelor de transport şi apara ordinea publică în punctele de control; r) executa orice alte atribuţii stabilite prin lege.  +  Articolul 13 (1) Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin Poliţia de Frontiera Română cooperează cu celelalte unităţi şi formaţiuni ale Ministerului de Interne, cu unităţile Ministerului Apărării Naţionale şi cu alte instituţii cu competente în domeniul ordinii publice şi siguranţei naţionale. De asemenea, realizează cooperarea cu celelalte ministere şi autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale cu atribuţii în domeniul asigurării respectării regimului juridic al frontierei de stat, regimului juridic al apelor maritime interioare, marii teritoriale, zonei contigue şi al zonei economice exclusive, precum şi cu autorităţile vamale, pentru efectuarea unor acţiuni specifice în zona vamală specială. Totodată poate colabora, pe baza acordului prealabil, cu orice persoană juridică sau fizica. (2) În cazul unor acţiuni maritime sau fluviale comune ale navelor Gărzii de coasta cu cele ale Marinei militare din Ministerul Apărării Naţionale, acestea din urma vor avea la bord un ofiţer al Gărzii de coasta şi vor arbora pavilionul distinctiv al acesteia. În aceste condiţii, navei Marinei militare i se conferă autoritatea şi drepturile Gărzii de coasta. (3) Capitaniile portuare şi autorităţile vamale vor informa structurile teritoriale ale Inspectoratului General al Poliţiei de Frontiera despre navele care au aprobările legale de ieşire/intrare în porturile în care acestea îşi desfăşoară activitatea.  +  Articolul 14În zona de frontieră, poliţiştii de frontieră aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu, potrivit legii, au dreptul: a) sa controleze actele de identitate ale persoanelor şi sa procedeze, la nevoie, la identificarea acestora; b) sa oprească şi sa controleze mijloacele de transport; c) sa cerceteze suprafeţele de teren, căile de comunicaţie şi construcţiile izolate; d) sa oprească, sa conducă la sediul structurilor teritoriale ale Poliţiei de Frontiera Române şi sa cerceteze, în condiţiile legii, persoanele despre care exista informaţii sau probe ca au săvârşit fapte penale sau contravenţionale în legătură cu frontiera de stat şi sa controleze îmbrăcămintea şi bagajele acestora; e) sa stabilească, împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, măsuri specifice obligatorii, cu caracter temporar, referitoare la paza, supravegherea şi controlul trecerii frontierei de stat, care nu contravin legii şi care vor fi aduse la cunoştinţa cetăţenilor prin grija prefecţilor şi a primarilor; f) sa folosească orice mijloc de transport şi de telecomunicaţie, indiferent de proprietar sau deţinător - persoana fizica sau juridică -, cu excepţia celor aparţinând Corpului diplomatic sau consular, pentru luarea unor măsuri legale ce nu suferă amânare şi care nu pot fi aduse la îndeplinire altfel. Cheltuielile ocazionate de folosirea acestor mijloace vor fi achitate, ulterior, la cererea proprietarilor şi vor fi suportate din fondurile Poliţiei de Frontiera Române, urmând să fie recuperate, potrivit legii, de la persoanele care au determinat intervenţia.  +  Articolul 15Pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, în apele de frontieră, apele interioare ale Dunării, Delta Dunării cuprinsă în zona de frontieră, apele maritime interioare, marea teritorială, zona contigua şi în zona economică exclusiva, personalul Poliţiei de Frontiera Române are dreptul: a) sa verifice respectarea regimului juridic al frontierei de stat a României; b) sa supravegheze activităţile ce se desfăşoară în apele de frontieră, apele interioare ale Dunării, Delta Dunării cuprinsă în zona de frontieră, apele maritime interioare, marea teritorială, zona contigua, zona economică exclusiva şi în spaţiul aerian adiacent acestora; c) sa prevină şi sa combata încercările de trecere ilegala şi contrabanda peste frontiera de stat în apele de frontieră, apele maritime interioare şi în marea teritorială; d) sa descopere şi sa împiedice acţiunile de piraterie; e) sa controleze periodic poziţia şi integritatea semnelor de frontieră; f) sa oprească, sa retina, sa controleze şi sa conducă pentru cercetări, în porturile României, navele, ambarcatiunile şi persoanele care au încălcat regimul juridic al frontierei de stat, drepturile suverane ale României în zona contigua sau în zona economică exclusiva; g) sa acţioneze pentru oprirea şi controlul oricărei nave suspecte, la solicitare sau din proprie iniţiativă, în situaţia în care se deţin informaţii privind implicarea navei în activităţi ilegale desfăşurate în apele de frontieră, apele interioare ale Dunării, Delta Dunării cuprinsă în zona de frontieră, apele maritime interioare, marea teritorială, zona contigua şi în zona economică exclusiva a României, informand de îndată celelalte instituţii cu competente în domeniu. Întreaga răspundere privind consecinţele ce decurg din oprirea nejustificată a navei revine solicitantului; h) sa prevină şi sa combata orice activitate ilegala desfăşurată în apele de frontieră, apele interioare ale Dunării, Delta Denarii cuprinsă în zona de frontieră, apele maritime interioare, marea teritorială, zona contigua şi în zona economică exclusiva, care ar afecta interesele şi suveranitatea statului român, informand de îndată autorităţile române competente.  +  Articolul 16Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, personalul Poliţiei de Frontiera Române poate folosi nave, ambarcatiuni, elicoptere, autovehicule şi alte mijloace de transport. Acestea vor purta semnul şi inscripţia armei pe bordurile navelor şi pe lateralele autovehiculelor, care vor fi prevăzute şi cu girofaruri. Motocicletele de orice tip vor avea asemenea inscripţii pe rezervorul de benzina şi vor fi prevăzute cu girofaruri.  +  Articolul 17 (1) Pentru combaterea fenomenului infractional personalul specializat al Poliţiei de Frontiera Române are dreptul, în condiţiile legii, sa culeagă, sa stocheze, sa prelucreze, sa folosească şi să facă schimb de date şi informaţii necesare în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu cu celelalte autorităţi de stat cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale. (2) De asemenea, organizează şi realizează schimbul de date, de informaţii şi colaborează cu autorităţile de frontieră ale altor state sau cu organizaţii internaţionale, pe baza înţelegerilor bi-sau multilaterale încheiate în acest sens. (3) Pentru îndeplinirea misiunilor de paza, supraveghere şi control al trecerii frontierei de stat, personalul Poliţiei de Frontiera Române poate retine şi cerceta, în condiţiile legii, persoanele care au săvârşit infracţiuni sau despre care exista indicii temeinice ca au săvârşit astfel de fapte şi în afară zonei de frontieră.  +  Articolul 18Personalul Poliţiei de Frontiera Române, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, poate să retina, în condiţiile legii - în zona de frontieră, apele de frontieră, apele interioare ale Dunării, Delta Dunării cuprinsă în zona de frontieră, apele maritime interioare, marea teritorială, zona contigua şi zona economică exclusiva - persoanele care au săvârşit alte fapte penale sau contravenţionale decât cele prevăzute la art. 14 lit. d) şi la art. 15 lit. c) şi d), predandu-le de îndată organelor competente, împreună cu obiectele reţinute, mijloacele materiale de proba şi lucrările efectuate.  +  Articolul 19 (1) Pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, personalul Poliţiei de Frontiera Române, în raport cu natura şi cu gradul de împotrivire a persoanei care a săvârşit o faptă ilegala, poate utiliza, după caz, forta fizica, mijloacele specifice din dotare, inclusiv cainii de serviciu, şi ia măsurile prevăzute de lege împotriva acesteia, în legătură cu stabilirea identităţii, reţinerea, descoperirea şi conservarea mijloacelor de proba. (2) Atunci când utilizarea altor mijloace de împiedicare sau de constrângere nu este posibila, personalul Poliţiei de Frontiera Române poate folosi armamentul din dotare, în condiţiile prevăzute de lege.  +  Articolul 20Pentru oprirea şi reţinerea navelor şi a ambarcatiunilor care au încălcat legislaţia interna a României în apele naţionale navigabile, în zona contigua şi în zona economică exclusiva, precum şi a celor care incearca sa fuga de sub escorta, navele şi ambarcatiunile Gărzii de coasta pot folosi armamentul de bord sau individual din dotare, în următoarele situaţii: a) pentru somarea de oprire şi reţinere a navelor şi a ambarcatiunilor; b) direct, fără somaţie, împotriva navelor şi ambarcatiunilor în anumite situaţii prevăzute în prezenta lege.  +  Articolul 21 (1) Executarea focului cu armamentul de bord, cu somaţie, se efectuează astfel: a) după ce au fost epuizate somatiile legale transmise prin toate mijloacele de comunicare radio, optico-vizuale şi acustice, iar nava sau ambarcatiunea urmărită continua să le ignore, comandantul navei Gărzii de coasta procedează la executarea focului de avertisment, în condiţiile stabilite prin prezenta lege; b) în cazul în care, după executarea somaţiei legale şi a focului de avertisment, nava în cauza nu se supune, se va folosi armamentul de bord, după ce în prealabil a fost avertizat echipajul acesteia să se deplaseze spre partea din faţa a navei, prin somaţia: "Parasiti pupa, vom deschide foc în plin!". După ce s-a convins ca avertismentul a fost înţeles, nava Gărzii de coasta va deschide foc în plin de la distanta mica asupra părţii din spate a navei urmărite, cautandu-se pe cat posibil lovirea aparatului propulsor. (2) Întreaga răspundere pentru nesupunerea la somaţie şi pentru consecinţele ce decurg din ignorarea avertismentelor navelor Gărzii de coasta revine comandantului sau înlocuitorului legal al comandantului navei urmărite.  +  Articolul 22Navele Gărzii de coasta pot executa foc cu armamentul de bord, fără somaţie, în următoarele situaţii: a) împotriva navelor străine care ataca nave româneşti; b) împotriva navelor urmărite care riposteaza cu foc de arma sau manevreaza astfel încât securitatea navei Gărzii de coasta este pusă în pericol; c) împotriva submarinelor sau altor vehicule submersibile străine care navighează în marea teritorială în imersiune sau la cota periscopica; d) împotriva navelor străine care ataca alte nave în apele naţionale navigabile; e) împotriva navelor străine care desfăşoară acţiuni ce pun în pericol securitatea insulelor artificiale, a conductelor şi cablurilor submarine, a instalaţiilor portuare, a localităţilor şi obiectivelor economice de pe litoral şi a celor situate pe malurile apelor de frontieră; f) împotriva grupurilor inarmate care patrund în apele naţionale navigabile ale României şi riposteaza sau incearca sa riposteze cu arme de foc.  +  Articolul 23 (1) Navele Gărzii de coasta executa focul de avertisment şi focul în plin, astfel încât sa evite încălcarea prin foc de arma a teritoriului unui stat vecin. (2) După executarea focului în plin sau în caz de abordaj, comandantul navei Gărzii de coasta se va conformă întocmai reglementărilor internaţionale privind salvarea vieţii omeneşti pe mare sau pe fluviu.  +  Articolul 24În cazul ambarcatiunilor sau al altor mijloace plutitoare de dimensiuni reduse, executarea focului cu sau fără somaţie va fi efectuată cu respectarea reglementărilor privind regimul armelor de foc şi al muniţiilor şi a dispoziţiilor prezentei legi.  +  Capitolul 4 Organizarea şi funcţionarea punctelor de control pentru trecerea frontierei  +  Articolul 25Punctele de control pentru trecerea frontierei de stat române, punctele de mic trafic şi treceri simplificate se organizează şi funcţionează în subordinea Inspectoratului General al Poliţiei de Frontiera.  +  Articolul 26 (1) În punctele de control îşi desfăşoară activitatea şi personal aparţinând Ministerului Finanţelor, Ministerului Transporturilor, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerului Industriei şi Comerţului, Autorităţii Naţionale pentru Turism şi altor organe centrale cărora le revin sarcini, potrivit legii, în aceste locuri. (2) Atribuţiile personalului din subordinea ministerelor şi organelor prevăzute la alin. (1) se stabilesc de conducerile acestora, în conformitate cu legea.  +  Articolul 27Ministerele şi organele centrale cărora le revin sarcini, potrivit legii, în punctele de control colaborează şi răspund, în limitele competentelor legale, de desfăşurarea în bune condiţii a traficului de călători, mijloacelor de transport, mărfurilor, altor bunuri, precum şi de asigurarea pazei frontierei de stat în aceste locuri.  +  Articolul 28 (1) Şeful punctului de control pentru trecerea frontierei este desemnat, prin ordin, de Inspectoratul General al Poliţiei de Frontiera Române. Acesta conduce, coordonează şi răspunde de întreaga activitate din punctul de control, potrivit legii. (2) Şeful punctului de control verifica şi ia măsurile legale pentru îndeplinirea corecta a îndatoririlor de serviciu de către personalul din punctul de control. (3) Accesul în zona de responsabilitate destinată efectuării controlului de frontieră este stabilit de şeful punctului de control. (4) Personalul cu atribuţii de control din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontiera Române şi şeful punctului de control pentru trecerea frontierei pot dispune efectuarea supracontrolului, după încheierea controlului de frontieră, atât la ieşirea, cat şi la intrarea în ţara. (5) Personalul Poliţiei de Frontiera Române este obligat să se sesizeze din oficiu asupra încălcării atribuţiilor legale în domeniul controlului la trecerea frontierei de stat de către persoanele aparţinând instituţiilor prevăzute la art. 26 alin. (1).  +  Articolul 29Pentru controlul şi supravegherea mijloacelor de transport la trecerea frontierei de stat se pot folosi şi militari în termen sau angajaţi pe bază de contract.  +  Capitolul 5 Efectuarea controlului pentru trecerea frontierei  +  Articolul 30 (1) Controlul pentru trecerea frontierei de stat române se efectuează în echipe formate din personal al punctelor de control. Şeful echipei de control este ofiţer sau subofiţer din poliţia de frontieră. (2) În punctele de control portuare, din echipa de control face parte şi reprezentantul căpităniei portului. O dată cu echipa de control au acces pe navele de mărfuri şi reprezentanţii agenţiei de navlosire, precum şi alte persoane autorizate. (3) În punctele de control aeroportuare, din echipa de control face parte şi un reprezentant al companiilor aeriene române de transport.  +  Articolul 31 (1) Controlul paşapoartelor şi al celorlalte documente pentru trecerea frontierei de stat române, eliberate de autorităţile române, precum şi al celor eliberate de autorităţile străine, recunoscute sau acceptate de statul român, potrivit legii, se face de către ofiţerii şi subofiterii desemnaţi de şeful punctului de control. (2) În cazurile în care se constată că documentele de călătorie nu întrunesc condiţiile prevăzute de lege pentru a da dreptul titularilor acestora să între ori sa iasa din ţara sau exista suspiciuni cu privire la autenticitatea documentelor, şeful punctului de control va dispune de îndată măsuri de clarificare cu maximum de urgenta a situaţiei persoanelor în cauza. (3) Şeful punctului de control poate întrerupe călătoria persoanelor cu privire la care s-a făcut constatarea că nu sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de lege pentru trecerea frontierei de stat române.  +  Articolul 32Controlul vamal al mărfurilor, bagajelor, coletelor şi al altor bunuri aflate asupra persoanelor se face, după efectuarea controlului documentelor pentru trecerea frontierei de stat, de către personalul vamal din echipele de control, potrivit reglementărilor legale referitoare la regimul vamal.  +  Articolul 33 (1) Controlul sanitar-uman, sanitar-veterinar şi fitosanitar se efectuează, potrivit reglementărilor legale, de personalul desemnat de Ministerul Sănătăţii şi, respectiv, de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei. (2) Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei împreună cu Ministerul Transporturilor pot stabili, pentru traficul de animale, produse animale şi vegetale, trecerea numai prin unele puncte de control, în funcţie de volumul traficului, de situaţia epizootiilor, epifitiilor, de convenţiile sanitar-veterinare şi fitosanitare încheiate cu alte state. (3) În funcţie de situaţia epizootiilor şi epifitiilor, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei poate interzice traficul de animale, precum şi de produse animale şi vegetale peste frontiera de stat, informand despre aceasta celelalte organe centrale interesate. (4) Măsurile pentru protecţia sanitară la frontiera de stat se aplică, potrivit reglementărilor legale, tuturor persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor şi altor bunuri, indiferent de provenienţă şi destinaţia lor. Persoanelor care nu se supun acestor măsuri nu li se permite trecerea frontierei de stat române. (5) În cazul bolilor care impun instituirea carantinei, în situaţii care nu suferă amânare, Ministerul Sănătăţii ia primele măsuri de prevenire şi combatere, pe care le comunică de îndată Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerului Industriei şi Comerţului, Autorităţii Naţionale pentru Turism, Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Externe şi Ministerului Transporturilor. (6) Controlul sanitar-uman al navelor şi aeronavelor trebuie să preceada controlul documentelor de trecere a frontierei de stat şi controlul vamal.  +  Articolul 34 (1) Trecerea frontierei de stat de către persoane fizice a armelor de vânătoare, de tir şi a muniţiilor pentru acestea, precum şi a armelor de panoplie este permisă numai dacă aceste arme şi muniţii sunt înscrise în documentele de trecere a frontierei de stat de către organele care le-au eliberat sau au acordat viza română ori de organele din punctele de control. (2) Călătorii care vin în România şi au asupra lor arme şi muniţii, altele decât cele prevăzute la alin. (1), au obligaţia să le depună la poliţia de frontieră. (3) Insotitorii delegatiilor străine la nivelul sefilor de stat ori la nivel guvernamental, precum şi militarii pot avea asupra lor şi pot introduce în ţara arme de autoaparare şi munitiile aferente, pe bază de reciprocitate, dacă acestea sunt notificate prin Ministerul Afacerilor Externe şi, respectiv, Ministerul Apărării Naţionale sau Ministerul de Interne.  +  Articolul 35 (1) Armele de vânătoare, de tir, munitiile pentru acestea, precum şi armele de panoplie aflate asupra călătorilor în tranzit prin România, pe care le-au declarat, se sigileaza la intrarea în ţara de către personalul vamal. (2) Pe timpul tranzitarii, călătorilor le este interzis sa înstrăineze armele şi munitiile sau sa rupa sigiliile aplicate. La ieşirea din ţara se verifica integritatea şi autenticitatea sigiliilor şi dacă datele de identificare a armelor şi muniţiilor corespund cu cele înscrise în documentul de trecere a frontierei de stat. Dacă sigiliile nu sunt intacte ori datele nu corespund cu cele înscrise în documentul de trecere a frontierei de stat sau armele şi munitiile au fost înstrăinate integral ori în parte, călătorilor în cauza li se permite trecerea frontierei numai cu aprobarea prealabilă a Inspectoratului General al Poliţiei de Frontiera. (3) Tranzitarea prin România a armelor de vânătoare sau de tir şi a muniţiilor corespunzătoare, aparţinând unor persoane juridice străine, se face cu aprobarea prealabilă a Inspectoratului General al Poliţiei de Frontiera.  +  Articolul 36 (1) Armele şi munitiile prevăzute la art. 34 alin. (1) şi (2), care nu au fost declarate, precum şi alte arme sau muniţii descoperite cu ocazia controlului pentru trecerea frontierei de stat se reţin în vederea confiscării şi se predau, pe bază de proces-verbal, inspectoratului de poliţie al judeţului pe a cărui raza se afla punctul de control. (2) Continuarea călătoriei persoanei asupra căreia s-au descoperit armele şi munitiile supuse confiscării se poate face cu aprobarea Inspectoratului General al Poliţiei de Frontiera, în condiţiile legii.  +  Articolul 37Dispoziţiile art. 34-36 se aplică în mod corespunzător şi în cazul altor substanţe explozive, al materialelor biologice cu potenţial de contaminare în masa, al substanţelor stupefiante şi psihotrope, precum şi al dispozitivelor încărcate cu substanţe toxice ori radioactive aflate asupra persoanelor sau, după caz, în mijloacele de transport rutiere, feroviare, navale sau aeriene, care trec frontiera de stat română.  +  Articolul 38Controlul autoturismelor, autobuzelor, autocarelor, automarfarelor şi al celorlalte mijloace de transport rutier, care intra sau ies din ţara, se efectuează la punctele de control rutiere.  +  Articolul 39Controlul pentru trecerea frontierei al trenurilor se efectuează în statia de frontieră sau pe parcurs între statia de frontieră şi o statie interioară.  +  Articolul 40 (1) Controlul pentru trecerea frontierei al navelor care intra sau ies din porturile româneşti în curse externe se efectuează în punctele de control portuare. Fac excepţie de la control navele militare româneşti şi străine, precum şi echipajele acestora, comunicate de Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul de Interne. (2) Controlul pentru trecerea frontierei al navelor care urmează sa oprească în porturile situate pe Dunăre, în care nu funcţionează puncte de control, se efectuează în primul port situat în amonte sau în aval de acest port, în care funcţionează un punct de control. La ieşire controlul se efectuează în portul de unde pleacă nava în cursa externa, în situaţia când în acesta exista un punct de control; în caz contrar, navele respective sunt obligate sa oprească pentru control în unul dintre porturile Galaţi, Sulina sau Moldova Veche. (3) Controlul pentru trecerea frontierei al navelor sub pavilion străin, care navighează în sectorul Dunării de Jos, între porturile Sulina şi Brăila, se efectuează, la intrare, în portul Sulina, iar la ieşire, în unul dintre porturile Brăila, Galaţi, Tulcea sau Sulina, dacă din aceste porturi navele pleacă direct în curse externe. Controlul navelor care navighează prin Canalul Dunăre-Marea Neagra se efectuează la intrarea în Portul Constanta-Sud, iar la ieşire, în ultimul port românesc din care navele pleacă direct în cursa. (4) În portul Cernavoda se controlează numai acele nave care sosesc sau pleacă în cursa externa din porturile Basarabi, Poarta Alba, Medgidia, Midia sau Cernavoda. (5) Controlul pentru trecerea frontierei se efectuează asupra tuturor navelor care navighează prin portul Sulina spre porturile Reni sau Ismail. Nu sunt supuse controlului navele româneşti şi străine care vin din aceste porturi şi nu se opresc într-un port românesc, precum şi navele de mărfuri şi pasageri sub pavilion românesc care navighează între porturile Constanta-Sulina-Galaţi şi Brăila la intrarea şi ieşirea din sectorul Dunării de Jos. (6) Navele sub pavilion străin care navighează în aval pe Dunarea interioară vor opri pentru control la intrarea în ţara în portul Giurgiu, cele care navighează în amonte vor opri în portul Galaţi, iar pentru ieşire vor opri pentru control în ultimul port din care pleacă. (7) Navele sub pavilion străin care navighează în tranzit fără oprire pe Dunarea interioară sau pe Canalul Dunăre-Marea Neagra nu sunt supuse controlului, cu excepţia cazurilor de încălcare a regimului de frontieră.  +  Articolul 41 (1) În cazul în care în rada portului a eşuat o nava sau la bordul unei nave a izbucnit un incendiu, navele de salvare pot sa iasa în rada pentru acordarea de ajutor, fără a li se efectua controlul pentru trecerea frontierei. Aceste situaţii se aduc la cunoştinţa şefului punctului de control de către căpitănia portului. (2) Când în port a izbucnit un incendiu care pune în pericol siguranţa navelor, acestora li se permite ieşirea din port în rada, fără a li se efectua control la trecerea frontierei.  +  Articolul 421) Controlul marinarilor pentru trecerea frontierei se efectuează prin confruntarea carnetelor de marinar cu rolul şi lista de echipaj prezentate de comandantul navei. (2) Marinarii străini au acces la uscat pe baza permiselor eliberate în acest scop de şeful punctului de control. (3) Controlul şi identificarea marinarilor pe locul de muncă se fac de ofiţeri şi subofiteri ai punctului de control. (4) În cazul navelor româneşti de transport de mărfuri care, din motive justificate, sunt obligate sa staţioneze în rada portului, accesul la uscat al echipajului este permis cu aprobarea şefului punctului de control. În acest caz controlul navelor se executa după intrarea lor în port, iar controlul carnetelor de marinar se efectuează la coborârea pe uscat.  +  Articolul 43 (1) Echipajelor navale aflate în rada portului, asupra cărora la sosire nu s-a efectuat controlul pentru trecerea frontierei, li se poate acorda asistenţa medicală cu accesul medicului la bord, la cererea comandantilor de nava şi cu aprobarea şefului punctului de control. (2) În baza avizului organelor sanitare competente, debarcarea marinarilor străini, în vederea internării în unul din spitalele oraşului portuar, se aproba de şeful punctului de control, la cererea căpităniei portului.  +  Articolul 44 (1) Marinarilor străini aflaţi pe nave în unul dintre porturile româneşti, care urmează a se deplasa în interes de serviciu într-un alt port sau într-o alta localitate de pe teritoriul României, pentru a lua legătură cu misiunea diplomatică sau cu oficiul consular al statului căruia îi aparţine, li se acordă, la cerere, viza de intrare-ieşire. Cererea de viza se rezolva prin agenţia de navlosire sau prin agenţia de navigaţie a statului de care aparţine nava ori de şefii punctelor de control. În cazul deplasarii marinarilor spre alte state se acordă viza de tranzit. (2) Vizele prevăzute la alin. (1) nu sunt necesare în cazul marinarilor cetăţeni ai statelor cu care România a încheiat acorduri privind desfiinţarea vizelor sau de recunoaştere a carnetelor de marinar ca documente de călătorie internationala.  +  Articolul 45 (1) Marinarii rămaşi pe teritoriul României după plecarea navei se vor prezenta la agenţia de navigaţie a statului respectiv, pentru a li se rezolva situaţia. Dacă în localitatea portuara nu exista agenţie de navigaţie, şeful punctului de control permite marinarilor plecarea din ţara cu alte nave. (2) Trecerea marinarilor din echipajul unei nave în a carei lista sunt înscrişi în echipajul altei nave străine, aflată în unul dintre porturile româneşti, se face de căpitănia portului sau de agenţia de navigaţie a statului de care aparţine nava care solicită transferul, cu înştiinţarea şefului punctului de control.  +  Articolul 46 (1) La navele de pasageri sub pavilion românesc sau sub pavilion străin, precum şi la pasagerii aflaţi pe navele de mărfuri care vin sau pleacă din România, controlul documentelor la trecerea frontierei se efectuează asupra persoanelor şi bunurilor la debarcarea şi, respectiv, imbarcarea pe nave. (2) Accesul pasagerilor străini la uscat este permis după obţinerea vizei pe documentul de trecere a frontierei de stat, cu excepţia cetăţenilor aparţinând statelor cu care România a încheiat acorduri privind desfiinţarea vizelor.  +  Articolul 47Şefii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, precum şi şefii reprezentantelor organizaţiilor internaţionale aflate pe teritoriul României, în limitele convenţiilor la care statul român este parte, au acces la bordul navelor de comerţ străine aflate în porturile sau apele teritoriale româneşti în baza carnetului de identitate eliberat de Ministerul Afacerilor Externe.  +  Articolul 48Accesul la bord al membrilor de familie ai marinarilor străini imbarcati pe navele aflate în porturile româneşti, care navighează între porturile Constanta, Sulina şi Moldova Veche, se poate face pe baza paşapoartelor ori a altor documente de trecere a frontierei, la cererea comandantului navei şi cu avizul şefului punctului de control, în aceleaşi condiţii ca şi marinarilor de pe nava.  +  Articolul 49 (1) În aeroporturi controlul pentru trecerea frontierei se face la plecarea şi sosirea aeronavelor în şi din curse internaţionale. Când din cauza de forta majoră o aeronava de transport internaţional nu îşi poate continua cursa şi călătorii în tranzit nu au alte legături imediate, acestora li se permite, la cerere, accesul în oraş până la plecarea primei aeronave sau sa tranziteze teritoriul României cu alte mijloace de transport, pe baza vizei de tranzit acordate de punctul de control ori, după caz, de formaţiunile teritoriale de paşapoarte. (2) Dacă aeronavele care efectuează curse internaţionale aterizeaza din cauza de forta majoră pe aeroporturi care nu sunt destinate traficului internaţional, controlul pentru trecerea frontierei se asigura de formaţiunile teritoriale de paşapoarte. (3) Călătorilor în tranzit cu escala în România nu li se efectuează controlul paşapoartelor dacă nu părăsesc aerogara. Acestora li se înmânează, de către organele competente ale companiilor aeriene româneşti, cărţi de îmbarcare pentru cursa cu care continua călătoria.  +  Articolul 50 (1) Avioanele militare româneşti şi străine şi echipajele lor, când aterizeaza sau decoleaza de pe aeroporturi internaţionale, se supun aceloraşi reguli de control. (2) Vor fi exceptate de la control persoanele şi avioanele militare comunicate de Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul de Interne.  +  Capitolul 6 Accesul, circulaţia şi alte activităţi în zona de frontieră  +  Articolul 51 (1) Accesul în zona de frontieră al cetăţenilor români şi al străinilor este permis în baza actelor de identitate. (2) Accesul persoanelor în fasia de protecţie a frontierei de stat până la linia de frontieră este permis în baza actelor de identitate, cu aprobarea prealabilă a şefului/comandantului formatiunii locale a Poliţiei de Frontiera Române. (3) Accesul persoanelor pentru efectuarea unor activităţi dincolo de fasia de protecţie a frontierei de stat, în situaţiile în care aceasta se constituie mai în adancime, precum şi în insulele şi în ostroavele aparţinând statului român, situate în apele de frontieră, este permis numai prin locurile şi în condiţiile stabilite de şeful/comandantul formatiunii locale a Poliţiei de Frontiera Române. (4) Accesul persoanelor în insulele şi ostroavele de formaţiune noua din apele de frontieră nu este permis până la determinarea apartenentei acestora pe baza înţelegerilor încheiate bilateral între statul român şi statele vecine.  +  Articolul 52Accesul persoanelor la bordul navelor, precum şi cel al marinarilor străini la uscat sunt permise conform normelor stabilite pentru punctele de control.  +  Articolul 53În porturile României în care nu exista formaţiuni ale Poliţiei de Frontiera Române accesul persoanelor la bordul navelor şi accesul marinarilor străini la uscat sunt permise de către organele de poliţie şi de capitaniile de port.  +  Articolul 54 (1) Circulaţia persoanelor în zona de frontieră este permisă ziua până la fasia de protecţie a frontierei de stat, iar pe timpul nopţii, în afară vetrei satelor sau a perimetrului oraşelor şi municipiilor, cu sau fără mijloace de transport, numai de la distanta de 500 m de la fasia de protecţie a frontierei de stat către interior, cu excepţia circulaţiei pe drumurile publice şi în condiţiile stabilite de autorităţile administraţiei publice locale, cu acordul prealabil al şefului/comandantului formatiunii locale a Poliţiei de Frontiera Române. (2) Rămânerea persoanelor, parcarea mijloacelor de transport şi a utilajelor pe timpul nopţii în zona de frontieră, pe adâncimea de 500 m de la fasia de protecţie a frontierei de stat către interior, în afară vetrei satelor sau a perimetrului oraşelor şi municipiilor, sunt permise în condiţiile stabilite de autorităţile administraţiei publice locale, cu acordul prealabil al şefului/comandantului formatiunii locale a Poliţiei de Frontiera Române.  +  Articolul 55Zborurile planificate şi aprobate ale aeronavelor ce executa activităţi utilitare, de agrement sau sportive în spaţiul aerian aferent zonei de frontieră vor fi comunicate Inspectoratului General al Poliţiei de Frontiera, după caz, de către Statul Major al Aviaţiei şi Apărării Antiaeriene sau de Autoritatea Aeronautica Civilă, în termenele prevăzute de regimul de zbor în spaţiul aerian al României.  +  Articolul 56 (1) Plantarea pomilor şi a arbustilor în fasia de protecţie a frontierei de stat este interzisă. (2) Pentru consolidarea terenului este permisă plantarea de arbori în fasia de protecţie a frontierei de stat, atunci când aceasta se constituie la malul apei, cu avizul formatiunilor locale ale Poliţiei de Frontiera Române.  +  Articolul 57Orice lucrări de construcţii în extravilanul comunelor, oraşelor şi municipiilor pe o adancime de 500 m de la linia de frontieră, pentru frontiera de uscat, şi de la malul apei, pentru frontiera de apa, către interior, cu excepţia litoralului Marii Negre, se vor efectua după obţinerea tuturor aprobărilor legale, inclusiv a Inspectoratului General al Poliţiei de Frontiera.  +  Articolul 58Cu acordul prealabil al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontiera, pe adâncimea de 500 m de la linia de frontieră către interior, se pot executa activităţi cum sunt: mineritul, exploatările de ţiţei, de gaze, de ape minerale, de ape termale, exploatările forestiere, balastiere sau de cariere, lucrările de îmbunătăţiri funciare şi irigaţii, indiguirile, lucrările sau construcţiile pe cursurile de apa, construcţiile şi amenajările turistice sau de agrement, cercetările şi prospectarile geologice.  +  Articolul 59Modul de folosire a apelor de frontieră pentru activităţi economice, agrement, pescuit sportiv, scaldat, plaja, aprovizionare şi pentru adapatul animalelor se stabileşte de autorităţile administraţiei publice locale, cu acordul prealabil al formatiunilor teritoriale ale Poliţiei de Frontiera Române.  +  Articolul 60Pescuitul industrial şi sportiv în apele de frontieră şi în marea teritorială se efectuează, în condiţiile legii, în locurile şi în sectoarele stabilite de autorităţile administraţiei publice locale, cu aprobarea prealabilă a formatiunilor teritoriale ale Poliţiei de Frontiera Române.  +  Articolul 61 (1) Barcile, precum şi orice alte ambarcatiune, cu sau fără propulsie, de agrement, sportive, pescaresti şi "Salvamar" vor fi înregistrate la căpitănia portului sau la autorităţile administraţiei publice locale, acolo unde nu exista capitanii de port. (2) Barcile şi ambarcatiunile se păstrează în locurile stabilite de către autorităţile administraţiei publice locale, cu acordul sefilor/comandantilor formatiunilor teritoriale ale Poliţiei de Frontiera Române, luându-se măsuri de către cei care le deţin, pentru a se preveni folosirea acestora la trecerea ilegala a frontierei de stat sau la practicarea contrabandei.  +  Articolul 62Excursiile pentru vizitarea unor obiective economice, istorice sau turistice, situate în fasia de protecţie a frontierei de stat, cele de agrement şi concursurile nautice în apele de frontieră se pot efectua cu aprobarea prealabilă a formatiunilor teritoriale ale Poliţiei de Frontiera Române.  +  Articolul 63În apele de frontieră şi în marea teritorială navele cu excursionisti, precum şi orice alta nava sau ambarcatiune nu au voie sa acosteze decât în porturi sau în alte locuri special amenajate în acest scop. În caz de forta majoră, acostarea se va putea face în orice punct de pe malul românesc, anunţându-se cea mai apropiată formaţiune teritorială a Poliţiei de Frontiera Române sau de poliţie. Dispoziţiile acestui articol nu se aplică cetăţenilor români posesori de barci.  +  Articolul 64 (1) Vânătoarea de-a lungul frontierei de stat pe adâncimea de 500 m de la fasia de protecţie a frontierei de stat către interior, pentru frontiera de uscat, şi de la limita terenului inundabil, pentru frontiera de apa, este interzisă. (2) Vânătoarea organizată a animalelor de prada, pe adâncimea prevăzută la alin. (1), este admisă numai ziua, de la fasia de protecţie a frontierei de stat către interior, pe baza hotărârilor consiliilor locale şi cu acordul prealabil al şefului/comandantului formatiunii teritoriale a Poliţiei de Frontiera Române.  +  Articolul 65Pasunatul animalelor este permis în timpul zilei până la fasia de protecţie a frontierei de stat, iar noaptea până la 500 m faţă de aceasta, către interior, în locurile stabilite de autorităţile administraţiei publice locale, împreună cu formaţiunile teritoriale ale Poliţiei de Frontiera Române.  +  Articolul 66Persoanelor care se deplaseaza sau desfăşoară diferite activităţi în apropierea frontierei de stat le este interzis: a) sa treacă frontiera de stat fără documente legale sau cu documente legale prin alte puncte în afară celor stabilite; b) sa traga cu arma peste frontiera de stat; c) sa deterioreze ori sa distruga semnele de frontieră, instalaţiile sau mijloacele tehnice de paza ale politistilor de frontieră; d) sa ilumineze teritoriul statului vecin; e) sa producă sau sa extindă incendii în limita fasiei de protecţie a frontierei de stat; f) sa fotografieze, sa filmeze sau să execute lucrări de pictura în limita fasiei de protecţie a frontierei de stat, care să redea porţiuni din teritoriul statelor vecine; g) să facă schimb de obiecte şi de corespondenta peste frontiera de stat, în afară punctelor de control, de mic trafic sau a altor locuri stabilite prin lege; h) sa desfăşoare activităţi prin care pot fi infestate sau poluate apele de frontieră şi marea teritorială; i) sa poarte convorbiri neautorizate, prin viu grai, peste linia de frontieră, sa comita fapte, gesturi sau sa profereze expresii jignitoare la adresa statului vecin sau a cetăţenilor acestuia.  +  Articolul 67În situaţii deosebite, pe timpul unor acţiuni ale Poliţiei de Frontiera Române şi ale formatiunilor teritoriale subordonate, se pot opri temporar accesul şi desfăşurarea unor activităţi în apropierea frontierei de stat, în afară localităţilor. Aceste măsuri vor fi aduse la cunoştinţa autorităţilor administraţiei publice locale, populaţiei şi unităţilor economice şi sociale interesate, în timp util.  +  Capitolul 7 Raspunderi şi sancţiuni  +  Articolul 68Încălcarea dispoziţiilor prevăzute în prezenta lege atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală a persoanei vinovate.  +  Articolul 69Intrarea sau ieşirea din ţara prin trecerea frauduloasă a frontierei de stat constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani.  +  Articolul 70Dacă trecerea frauduloasă a frontierei de stat a fost săvârşită în scopul sustragerii de la executarea unei pedepse, fapta se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.  +  Articolul 71 (1) Fapta persoanei care racoleaza, îndrumă sau calauzeste o altă persoană în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat, precum şi a celei care organizează aceasta activitate constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani. (2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) priveşte doua sau mai multe persoane ori a urmărit obţinerea de bani sau alte foloase, pedeapsa este închisoarea de la 2 ani la 7 ani. (3) Tentativa se pedepseşte. (4) Valorile sau bunurile materiale obţinute ca urmare a săvârşirii acestei infracţiuni se confisca.  +  Articolul 72 (1) Se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai grava, trecerea frauduloasă a frontierei de stat săvârşită: a) prin forta sau prin atacarea politistilor de frontieră, politistilor sau a lucrătorilor vamali; b) de către doua sau mai multe persoane împreună sau de către persoane inarmate; c) în scopul scoaterii din ţara a unor bunuri din patrimoniul cultural naţional sau de valoare deosebită, al traficarii de arme, muniţii, materiale explozive sau radioactive, a produselor şi substanţelor stupefiante, psihotrope ori toxice. (2) Tentativa se pedepseşte.  +  Articolul 73Sunt contravenţii, dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracţiuni, următoarele fapte: a) încercarea de ieşire din ţara prin trecerea frauduloasă a frontierei de stat; b) tragerea cu arma peste frontiera de stat, deteriorarea ori distrugerea semnelor de frontieră, a instalaţiilor sau mijloacelor tehnice de paza, supraveghere şi control ale Poliţiei de Frontiera Române, producerea sau extinderea de incendii în limita fasiei de protecţie a frontierei de stat; c) aducerea în România de către transportorii aerieni, navali sau rutieri a cetăţenilor străini fără documente de călătorie, cu documente sau vize false ori ascunsi în mijloacele de transport; d) refuzul sub orice formă de a permite autorităţilor de frontieră vizitarea aeronavelor, navelor române sau străine, a magaziilor, hambarelor şi altor locuri ce prezintă interes pentru controlul de frontieră; e) refuzul unei persoane de a da relaţii pentru stabilirea identităţii sale, de a se legitima cu actele de identitate ori de a prezenta la control bagajele sau mijloacele de transport, la cererea organelor Poliţiei de Frontiera Române; f) încălcarea dispoziţiilor art. 42 alin. (2) şi (4), ale art. 45 şi 48; g) încălcarea dispoziţiilor art. 51, 54, 56-58, 60-65 şi ale art. 66 lit. d), f) şi i).  +  Articolul 74 (1) Contravenţiile prevăzute la art. 73 se sancţionează după cum urmează: a) cu închisoare contravenţională de la 15 zile la 3 luni sau cu amendă de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei, cele de la lit. a) şi b); b) cu amendă de la 3.000.000 lei la 15.000.000 lei, cele de la lit. c); c) cu amendă de la 2.000.000 lei la 6.000.000 lei, cele de la lit. f); d) cu amendă de la 1.000.000 lei la 3.000.000 lei, cele de la lit. d) şi e); e) cu amendă de la 100.000 lei la 500.000 lei, cele de la lit. g). (2) Prevederile prezentei legi se completează cu dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu completările şi modificările ulterioare. Fac excepţie contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c), cărora nu li se aplică dispoziţiile art. 25-27.  +  Articolul 75 (1) Contravenţiile prevăzute la art. 73 se constata şi sancţiunile se aplică, potrivit legii, de către cadrele Poliţiei de Frontiera Române. (2) În cazul sancţiunilor cu amendă, contravenientul poate face plângere, în termen de 15 zile de la comunicarea procesului-verbal de constatare a contravenţiei, la instanţa de judecată, potrivit legii. (3) În cazul contravenţiilor prevăzute la art. 73 lit. a) şi b), dacă agentul constatator apreciază ca sancţiunea amenzii este îndestulătoare, aplica amenda. (4) În caz contrar, procesul-verbal de constatare a contravenţiei se trimite de îndată judecătoriei în a carei raza teritorială a fost săvârşită contravenţia; împotriva hotărârii pronunţate de instanţa se poate face cerere de reexaminare în termen de 24 de ore de la pronunţare, dacă contravenientul a fost prezent la dezbateri, sau de la comunicare, dacă a fost lipsa.  +  Articolul 76Din sumele rezultate din amenzile aplicate potrivit art. 74, precum şi din valorificarea bunurilor de contrabanda supuse confiscării, o cota de 50% va reveni formatiunii teritoriale a Poliţiei de Frontiera Române din care face parte agentul constatator. Aceasta suma se retine integral ca venituri extrabugetare, cu titlu permanent, şi va fi repartizata astfel: 20% pentru premierea persoanelor care au descoperit săvârşirea faptei, iar 80% pentru finanţarea cheltuielilor materiale şi de capital.  +  Articolul 77Amenzile aplicate persoanelor fizice străine pot fi plătite şi în valută convertibilă, prin transformarea amenzilor din lei în valută convertibilă, la cursul valutar oficial în vigoare la data săvârşirii contravenţiei.  +  Articolul 78 (1) Transportorii aerieni, navali sau rutieri, care aduc în România persoane fizice în condiţiile prevăzute la art. 73 lit. b), vor suporta cheltuielile efectuate de statul român pentru întreţinerea şi returnarea acestora din urma în ţările de origine ori de unde au fost imbarcati spre statul român. (2) Returnarea sau imbarcarea persoanelor fizice prevăzute la alin. (1) se va face, după caz, pe cheltuiala statului de pe al cărui teritoriu aceste persoane au patruns ilegal pe teritoriul României sau pe cheltuiala companiilor de transport care au acceptat imbarcarea acestora pe mijloacele de transport ce le aparţin, fără a avea forme legale, dacă reglementările bilaterale nu prevăd altfel.  +  Capitolul 8 Dispoziţii finale  +  Articolul 79 (1) Imobilele în care funcţionează punctele de control şi terenurile aferente acestora, care constituie domeniul public al statului ori domeniu privat şi se administrează de către Ministerul de Interne sau, după caz, de alte instituţii centrale ori de persoane juridice cu capital de stat, mixt sau privat, se pun, în mod gratuit, la dispoziţia celorlalte organe şi autorităţi cu competente în punctele de control. (2) În situaţia în care trecerea frontierei se efectuează temporar prin alte puncte care nu sunt deschise traficului internaţional de persoane şi de mărfuri, solicitantul asigura condiţii corespunzătoare de efectuare a controlului pentru trecerea frontierei, respectiv: transport, spaţii de cazare şi indemnizaţie de deplasare.  +  Articolul 80Normele privind modul de efectuare a controlului şi de comportare a personalului cu atribuţii în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat se stabilesc, prin regulament, de către Ministerul de Interne împreună cu organele centrale interesate, ţinându-se seama de standardele internaţionale practicate în acest domeniu.  +  Articolul 81Prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor se aplică în mod corespunzător, în măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel.  +  Articolul 82 (1) În scopul realizării funcţionarii sistemului profesionalizat al pazei, supravegherii şi controlului trecerii frontierei de stat, Poliţia de Frontiera Română îşi asigura personalul necesar din absolvenţii instituţiilor de învăţământ ale Ministerului de Interne, personal selecţionat şi transferat de la alte instituţii, precum şi din specialişti chemaţi în cadrele active. (2) Pe lângă Inspectoratul General al Poliţiei de Frontiera şi formaţiunile teritoriale subordonate pot funcţiona, potrivit legii, unităţi sanitare, societăţi comerciale, cluburi, case de odihnă, cămine şi asociaţii cu caracter cultural-sportiv.  +  Articolul 83 (1) În exercitarea atribuţiilor de serviciu personalul Poliţiei de Frontiera Române este investit cu exerciţiul autorităţii publice şi se bucura de protecţie deosebită potrivit prevederilor legii penale. (2) În cazul infracţiunilor săvârşite împotriva soţului/sotiei ori copiilor personalului prevăzut la alin. (1), în scop de intimidare sau de răzbunare pentru măsurile luate în exercitarea atribuţiilor de serviciu, limitele maxime ale pedepselor prevăzute de Codul penal se majorează cu 2 ani.  +  Articolul 84 (1) Soţului/sotiei şi copiilor personalului Poliţiei de Frontiera Române decedat în timpul sau în legătură cu serviciul li se acordă o pensie egala cu solda integrală pe care a avut-o la data decesului, precum şi, o singură dată, o compensaţie bănească de 15 ori solda de baza neta avută la data decesului. (2) În cazul în care personalul Poliţiei de Frontiera Române nu a avut copii şi nici soţ/sotie supravieţuitor/ supravietuitoare şi a fost singurul sustinator al părinţilor săi lipsiţi de mijloace suficiente de existenta, aceştia vor beneficia de jumătate din pensia de urmaş stabilită potrivit prevederilor alin. (1) şi, o singură dată, de un ajutor în cuantum de şase solde lunare impozabile. (3) Personalul Poliţiei de Frontiera Române care şi-a pierdut total capacitatea de muncă în timpul şi în legătură cu serviciul va primi, în afară drepturilor ce decurg din pensionare, o singură dată, un ajutor banesc egal cu de 12 ori solda integrală avută în ultima luna de activitate. (4) Personalul Poliţiei de Frontiera Române care şi-a pierdut parţial capacitatea de muncă în timpul sau în legătură cu serviciul şi nu mai poate exercita atribuţiile profesionale va beneficia de o pensie egala cu solda integrală avută în ultima luna de activitate, de un ajutor banesc egal cu de 12 ori solda integrală avută în ultima luna de activitate, precum şi de dreptul de a cumula pensia cu salariul pentru o alta activitate desfăşurată. (5) În cazul militarilor în termen baza de calcul al pensiei o constituie solda de baza a militarului angajat pe bază de contract.  +  Articolul 85Prevederile art. 84 se aplică şi în cazul personalului care a participat la acţiuni de cooperare, în vederea îndeplinirii unor misiuni.  +  Articolul 86În cazul persoanelor prevăzute la art. 84, supuse unor ameninţări sau rele tratamente, ca mijloc de intimidare sau de răzbunare, Ministerul de Interne are obligaţia de a le acorda operativ tot sprijinul în vederea inlaturarii pericolului, prinderii şi tragerii la răspundere a vinovatilor.  +  Articolul 87Ministerul de Interne va avansa sumele necesare pentru acoperirea daunelor suferite de personalul Poliţiei de Frontiera Române şi de membrii de familie ai acestuia, în condiţiile art. 84, urmând să le recupereze de la persoanele vinovate, potrivit legii.  +  Articolul 88Componentele forţelor armate care cooperează cu Poliţia de Frontiera Română şi care vor avea cazuri ce intra sub incidenţa art. 84 asigura sumele necesare pentru acoperirea daunelor materiale suferite de militari şi de membrii familiilor lor.  +  Articolul 89Personalul Poliţiei de Frontiera Române, care îşi desfăşoară activitatea în legătură cu paza, supravegherea şi controlul trecerii frontierei de stat, beneficiază de o indemnizaţie de frontieră de până la 20% din solda sau din salariul de baza.  +  Articolul 90Personalul Poliţiei de Frontiera Române, ambarcat pe nave sau pe aeronave în scopul îndeplinirii unor misiuni de paza, supraveghere şi control al trecerii frontierei de stat, beneficiază de sporurile prevăzute de lege pentru personalul navigant.  +  Articolul 91Personalul Poliţiei de Frontiera Române, mutat în interesul serviciului într-o alta garnizoana decât cea în care îşi are domiciliul, în situaţia în care nu i se poate asigura spaţiu de locuit corespunzător, are dreptul la o compensaţie lunară pentru chirie. Valoarea acesteia se stabileşte de către ministrul de interne.  +  Articolul 92Ministerul Finanţelor va lua măsuri pentru introducerea modificărilor corespunzătoare în indicatorii economico-financiari ai Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne, pe baza propunerilor acestor ministere.  +  Articolul 93 (1) Prezenta lege intră în vigoare la 15 zile de la publicare*). (2) Pe aceeaşi dată se abroga art. 3 din Decretul-lege nr. 12/1990 privind abrogarea şi modificarea unor dispoziţii din Codul penal şi din Codul de procedură penală, Decretul-lege nr. 45/1990 privind regimul juridic al frontierei de stat a României, precum şi orice alte dispoziţii contrare. Notă

    Potrivit art. II - VI din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 80/1999:  +  Articolul IIO dată cu intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă suprafeţele de uscat şi de apa, cheiurile, danele, construcţiile şi instalaţiile aferente, aparţinând domeniului public al statului, aflate în folosinţă formatiunilor teritoriale ale Poliţiei de Frontiera Române, trec în administrarea Ministerului de Interne. În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se vor încheia protocoalele de predare-primire.  +  Articolul IIILa data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se înfiinţează Poliţia de Frontiera Română, condusă de Inspectoratul General al Poliţiei de Frontiera, prin preluarea structurilor şi efectivelor Comandamentului Naţional al Granicerilor şi ale Direcţiei poliţiei de frontieră, din cadrul Direcţiei generale a poliţiei de frontieră, străini, probleme de migrari şi paşapoarte, care îşi exercită atribuţiile conform dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă.La aceeaşi dată se înfiinţează Garda de coasta în structura Inspectoratului General al Poliţiei de Frontiera, prin preluarea unităţilor de marina granicereasca maritime şi fluviale din cadrul Comandamentului Naţional al Granicerilor şi a posturilor Poliţiei transporturi navale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei, stabilite prin ordin al ministrului de interne.  +  Articolul IVStructura organizatorică a Poliţiei de Frontiera Române se stabileşte prin ordin al ministrului de interne, în termen de 15 zile de la publicarea prezentei ordonanţe de urgenţă în Monitorul Oficial al României, cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 39/1990 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Tarii.  +  Articolul VLa data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abroga dispoziţiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 1 august 1997.  +  Articolul VILa data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă termenul granicer din conţinutul actelor normative în vigoare se va înlocui cu sintagma poliţist de frontieră, iar sintagma Direcţia generală a poliţiei de frontieră, străini, probleme de migrari şi paşapoarte se va înlocui cu sintagma Direcţia generală de pasapoarte, străini şi probleme de migrari.────────── Notă *) A se vedea şi datele de intrare în vigoare a actelor modificatoare.─────────────────