DECIZIA nr. 596 din 15 iulie 2020referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 16 alin. (6^4) din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 1058 din 11 noiembrie 2020



    Valer Dorneanu- președinte
    Cristian Deliorga- judecător
    Marian Enache- judecător
    Daniel Marius Morar- judecător
    Mona-Maria Pivniceru- judecător
    Gheorghe Stan- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Elena-Simina Tănăsescu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Valentina Bărbățeanu- magistrat-asistent
    1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 16 alin. (6^4) din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, excepție ridicată de Theodor Cătălin Nicolescu în Dosarul nr. 24.247/302/2016 al Judecătoriei Sectorului 5 București, care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.131D/2017, și de Mihnea Remus Iuoraș în Dosarul nr. 14.554/211/2017 al Judecătoriei Cluj-Napoca, care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.808D/2017.2. Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 23 iunie 2020, în prezența reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, a dispus, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, conexarea dosarelor. La aceeași dată, în temeiul prevederilor art. 57 și art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, pentru o mai bună studiere a problemelor ce au format obiectul dezbaterii, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 15 iulie 2020, când a pronunțat prezenta decizie.
    CURTEA,
    având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:3. Prin Decizia civilă nr. 222R din 23 mai 2017 și prin Decizia civilă nr. 208/R/2017 din 30 octombrie 2017, pronunțată în dosarele nr. 24.247/302/2016 și nr. 14.554/211/2017/a1, Tribunalul București - Secția a IV-a civilă și, respectiv, Tribunalul Cluj - Secția civilă au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 16 alin. (6^4) din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, excepție ridicată de Theodor Cătălin Nicolescu și, respectiv, Mihnea Remus Iuoraș, în cauze având ca obiect obligarea statului român la plata de daune morale pentru prejudiciul cauzat prin încălcarea drepturilor nepatrimoniale la onoare, demnitate și reputație ale autorilor excepției, în condițiile în care aceștia, în calitate de fost vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, respectiv de fost membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, au fost arestați și trimiși în judecată pentru infracțiuni de abuz în serviciu. Curtea Constituțională a fost sesizată prin deciziile prin care Tribunalul București - Secția a IV-a civilă și Tribunalul Cluj - Secția civilă au admis recursurile introduse împotriva încheierilor prin care Judecătoria Sectorului 5 București, respectiv Judecătoria Cluj-Napoca respinseseră ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate.4. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că dreptul la viață intimă, familială și privată și cel la libertate individuală și la siguranța persoanei sunt drepturi fundamentale, a căror restrângere trebuie să fie prevăzută prin lege, iar nu prin ordonanță de urgență. Or, comunicarea datelor cu caracter personal către alte persoane decât cele care le dețin este în mod evident o restrângere a dreptului la viață privată, iar posibilitatea statului de a-și exercita forța coercitivă asupra individului fără o minimă garanție procedurală constituie o limitare a libertății individuale și a siguranței personale. Textul de lege criticat afectează aceste drepturi. Autorii excepției susțin că, în consecință, este încălcat și art. 115 alin. (6) din Constituție, întrucât art. 16 alin. (6^4) a fost introdus în titlul VII al Legii nr. 247/2005 prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 209/2005 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul proprietății, aprobată prin Legea nr. 263/2006.5. Tribunalul București - Secția a IV-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. 6. Tribunalul Cluj - Secția civilă consideră că textul de lege criticat este constituțional de vreme ce prevede că obținerea datelor și informațiilor necesare evaluării se face în condițiile în care evaluatorii au obligația de a păstra secretul informațiilor obținute, pe de o parte, iar, pe de altă parte, transmiterea acestor informații de către instituțiile solicitate se poate face cu anonimizarea părților contractante.7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.8. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textul de lege criticat fiind în concordanță cu prevederile constituționale invocate.9. Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate nu sunt lipsite de claritate, ci îndeplinesc cerințele instituite de Constituție în acest sens, și nici nu contravin prevederilor din Legea fundamentală la care autorii excepției își raportează critica.10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 16 alin. (6^4) din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, potrivit cărora „La cererea evaluatorilor sau a reprezentanților societății de evaluare, băncile, notarii publici, agențiile imobiliare, birourile de carte funciară, precum și orice alți deținători de informații privind tranzacțiile cu proprietăți imobiliare sunt obligați să le comunice de îndată, în scris, datele și informațiile necesare efectuării evaluării, chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel. Evaluatorii au obligația de a asigura secretul datelor și informațiilor astfel primite“.13. Prevederile legale criticate au fost abrogate prin art. 50 lit. c) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, dar vor fi examinate de Curtea Constituțională, întrucât au fost invocate de autorii excepției ca temei legal în susținerea acțiunii în răspundere civilă delictuală introdusă împotriva statului român. Or, potrivit Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare.14. În opinia autorilor excepției, textul de lege criticat contravine prevederilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, în componenta sa referitoare la calitatea legii, art. 16 alin. (2) potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege, art. 23 alin. (1) referitor la inviolabilitatea libertății individuale și a siguranței persoanei, art. 26 care consacră dreptul la viață familială, intimă și privată, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 115 alin. (6) referitor la condițiile emiterii ordonanțelor de urgență.15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că textul de lege criticat face parte din capitolul V al titlului VII din Legea nr. 247/2005, referitor la procedurile administrative necesar a fi urmate în vederea obținerii de către persoanele îndreptățite a despăgubirilor cuvenite pentru imobilele preluate în mod abuziv de statul român în perioada regimului comunist. În cadrul acestora, în cazul în care Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor constata legalitatea și temeinicia respingerii cererii de restituire în natură, desemna un expert evaluator sau o societate de evaluatori în vederea întocmirii unui raport de evaluare a bunului cu privire la care a fost formulată notificare în baza Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 sau a Legii fondului funciar nr. 18/1991. 16. Prevederile ce constituie obiectul excepției consacră, pe de o parte, posibilitatea evaluatorilor sau a reprezentanților societăților de evaluare de a obține informațiile necesare efectuării evaluării, prin adresarea de solicitări în acest scop băncilor, notarilor publici, agențiilor imobiliare, birourilor de carte funciară, precum și oricăror altor deținători de informații privind tranzacțiile cu proprietăți imobiliare și, pe de altă parte, instituie obligația acestora din urmă de a comunica evaluatorilor informațiile cerute, chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel, textul precizând, totodată, că evaluatorii au obligația de a asigura secretul datelor și informațiilor astfel primite.17. Curtea observă că obiectul celor două cauze în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate îl constituie angajarea răspunderii civile delictuale a statului, prin Ministerul Finanțelor Publice, pentru faptul că autorii excepției au fost deținuți în arest preventiv în cursul procesului prin care au fost judecați pentru infracțiuni de abuz în serviciu săvârșite în calitate de vice-președinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, respectiv de membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, al căror element material a constat în aprobarea acordării de despăgubiri stabilite prin expertiză imobiliară realizată în mod incorect de un anumit expert evaluator, pe baza unor oferte de vânzare, iar nu a unor tranzacții reale, ceea ce a condus la supraestimarea valorii imobilului notificat și acordarea de despăgubiri corespunzătoare acestei valori. În procese distincte, autorii excepției au solicitat obligarea statului român la repararea prejudiciului moral rezultat din încălcarea drepturilor nepatrimoniale constând în onoare, demnitate și reputație, ca urmare a faptul că au fost formulate suspiciuni de natură penală cu privire la aceștia, întemeiate pe faptele ilicite imputate. 18. Curtea constată însă că textul de lege supus controlului de constituționalitate nu vizează conduita persoanelor care dețin funcțiile de vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, respectiv membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor. Prevederile de lege criticate consacră obligația anumitor entități care dețin informații legate de tranzacțiile cu proprietăți imobiliare de a le comunica, la cerere, experților evaluatori, precum și obligația acestora din urmă de a asigura secretul datelor și informațiilor primite. Este vorba despre bănci, notari publici, agenții imobiliare, birouri de carte funciară și orice alți deținători de asemenea informații, care, la cererea evaluatorilor sau a reprezentanților societăților de evaluare, sunt obligate să comunice acestora de îndată, în scris, datele și informațiile necesare efectuării evaluării. Aplicabilitatea prevederilor legale menționate se circumscrie etapei întocmirii raportului de evaluare a imobilelor, acestea fiind incidente în activitatea experților evaluatori, iar nu a autorităților în cadrul cărora își desfășurau activitatea autorii excepției. 19. Așadar, în cadrul acțiunii în stabilirea răspunderii delictuale a statului pentru prejudiciul cauzat ca urmare a atingerii aduse demnității și onoarei prin luarea măsurii arestului preventiv, textul de lege ce formează obiectul excepției de neconstituționalitate nu prezintă relevanță, autorii săi neavând interes procesual în contestarea constituționalității acestuia, în condițiile în care ipoteza normativă pe care o cuprinde nu are legătură cu activitatea lor, în calitatea avută la data săvârșirii infracțiunilor pentru care au fost judecați, ci a entităților cărora experții evaluatori le pot solicita informații. 20. În consecință, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, prevederile de lege ce formează obiectul acesteia neavând legătură cu cauza, contrar art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 16 alin. (6^4) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, excepție ridicată de Theodor Cătălin Nicolescu în Dosarul nr. 24.247/302/2016 al Judecătoriei Sectorului 5 București și de Mihnea Remus Iuoraș în Dosarul nr. 14.554/211/2017 al Judecătoriei Cluj-Napoca.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică instanțelor de recurs și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 15 iulie 2020.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Valentina Bărbățeanu
    -----