STRATEGIE DE DEZVOLTARE din 14 octombrie 2020a infrastructurii turistice a Ministerului Tineretului și Sportului pentru perioada 2020-2025
EMITENT
  • GUVERNUL
  • Publicată în  MONITORUL OFICIAL nr. 972 bis din 21 octombrie 2020



    Notă
    Aprobată prin HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 872 din 14 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 972 din 21 octombrie 2020.
     +  Cuprins Glosar de termeni Tabele Figuri INTRODUCERE SITUAȚIA ACTUALĂ A CENTRELOR DE AGREMENT Contextul juridic Resurse umane Proiecte proprii Condițiile de cazare Dotările centrelor VIZIUNE, OBIECTIV GENERAL, OBIECTIVE SPECIFICE Misiunea Viziunea Obiectiv general Obiective specifice ANALIZA SITUAȚIEI DIN PERSPECTIVA PUNCTELOR FORTE ȘI A PUNCTELOR SLABE Contextul economic și turistic general Situația economică generală Situația demografică a tineretului - privire de ansamblu Performanța sectorului de turism pentru tineret Competitivitatea sectorului de turism pentru tineret ANALIZA SWOT REGIUNEA CENTRU REGIUNEA NORD-EST REGIUNEA NORD-VEST REGIUNEA SUD-MUNTENIA REGIUNEA SUD-EST REGIUNEA SUD-VEST REGIUNEA VEST REGIUNEA BUCUREȘTI-ILFOV ANALIZA SWOT LA NIVEL NAȚIONAL MĂSURI PROPUSE PENTRU ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR STRATEGIEI NECESARUL DE INVESTIȚII DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII EXISTENTE PENTRU ATINGEREA UNUI NIVEL MINIM DE CONFORT PRIN ÎNDEPLINIREA CERINȚELOR LEGALE EXTINDEREA ȘI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII EXISTENTE PENTRU ATINGEREA UNUI NIVEL RIDICAT DE CONFORT ASIGURAREA UNEI GAME VARIATE DE ACTIVITĂȚI DE AGREMENT METODOLOGIA ȘI PLANUL DE LUCRU PROPUS PENTRU ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR Situații particulare: PRIORITIZAREA ACȚIUNILOR PLAN DE ACȚIUNI PE TERMEN SCURT PLAN DE ACȚIUNI PE TERMEN MEDIU ȘI LUNG ACȚIUNI DE INFORMARE, MARKETING ȘI CONSULTARE PUBLICĂ Măsuri propuse pentru informarea potențialilor beneficiari și a organismelor interesate de punerea în aplicare a Strategiei Marketing și promovare turistică orientată spre tineri Procesul de consultare publică  +  Glosar de termeni
    Ministerul Tineretului și Sportului (MTS)Organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, având rol de sinteză și coordonare a aplicării strategiei și politicilor Guvernului în domeniile tineretului și sportului.Administrează bunurile proprietate publică și/sau privată a statului încredințate, potrivit prevederilor legale, pentru desfășurarea activității aferente domeniilor de tineret și sport, prin unitățile din subordine.
    Direcțiile Județene de Sport și Tineret (DJST) și Direcția pentru Sport și Tineret a Municipiului București (DSTMB)Servicii publice deconcentrate, la nivelul fiecărui județ din România și în Municipiul București, cu personalitate juridică proprie.Asigură implementarea la nivel județean și la nivelul municipiului București a strategiei și politicilor Guvernului în domeniile sportului și tineretului.Ele gestionează infrastructura turistică a Ministerului Tineretului și Sportului la nivelul județului, organizează și planifică activitățile centrelor de agrement și bazelor turistice și le promovează în scopul atragerii de vizitatori.
    Centre de agrement (CA) și Baze turistice (BT)Sunt structuri fără personalitate juridică care fac parte din patrimoniul destinat activității de tineret conform art. 30 alin. (1) al Legii Tinerilor nr. 350/2006, cu modificările și completările ulterioare.Ținând cort de apartenența lor la domeniul public, CA și BT sunt inalienabile, imprescriptibile și insesizabile, putând fi date în administrare, concesionate sau închiriate în conformitate cu art. 861 din Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil, republicată, cu modificările ulterioare.De asemenea, ținând cont de faptul că destinația lor este stabilită prin Legea Tinerilor nr. 350/2006, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de modul în care proprietatea asupra centrelor de agrement este administrată, ele trebuie să își păstreze destinația pentru organizarea proiectelor și activităților de și pentru tineret;
    CopilPersoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani și nici nu a dobândit capacitatea deplină de exercițiu, potrivit legii (Legea nr. 272 din 21 iunie 2004 republicată, privind protecția și promovarea drepturilor copilului, art. 4)
    TânărCetățean cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 de ani (Legea Tinerilor nr. 350/2006, art. 2 alin. (2) lit. a).
    Educația nonformalăÎnvățarea în contexte nonformale este considerată ca fiind învățarea integrată în cadrul unor activități planificate, cu obiective de învățare, care nu urmează în mod explicit un curriculum și poate diferi ca durată. Acest tip de învățare depinde de intenția celui care învață și nu conduce în mod automat la certificarea cunoștințelor și competențelor dobândite. (Legea educației naționale nr. 1/2011, art. 330 alin. 3)
    Centru de agrement pentru copii și tineriStructură fără personalitate juridică, aflată în administrarea Ministerului Tineretului și Sportului prin direcțiile județene pentru sport și tineret, respectiv Direcția pentru Sport și Tineret a municipiului București sau în administrarea autorităților administrativ-teritoriale ori a altor autorități sau instituții publice, care oferă servicii de cazare, masă și agrement pentru organizarea de tabere și alte activități pentru copii și tineri.
     +  Abrevieri
    ANTAutoritatea Națională pentru Tineret
    MTSMinisterul Tineretului și Sportului
    ANSTAutoritatea Națională pentru Sport și Tineret
    ANTTSAgenția Națională a Taberelor și Turismului Școlar
    DJSTDirecția Județeană de Sport și Tineret
    DSTMBDirecția de Sport și Tineret a Municipiului București
    MTSMinisterul Tineretului și Sportului
    PIBProdus Intern Brut
    POCUProgram Operațional Capital Uman
    PORProgram Operațional Regional
    CNICompania Națională de Investiții
    POEOProgram Operațional Educație și Ocupare
    POIDSProgram Operațional Incluziune și Demnitate Socială
    POTJProgram Operațional Tranziție Justă
    HGHotărâre de Guvern
    MECTSMinisterul educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
    MENMinistere! Educației Naționale
    OUGOrdonanță de Urgență a Guvernului
     +  Tabele Tabel 1 Produsul intern brut al României, evoluție 2014-2018 (milioane lei, prețuri curente) Tabel 2 Produsul intern brut pe locuitor 2014-2018 (lei) Tabel 3 Structura PIB, pe categorii de resurse în 2018 (milioane lei, prețuri curente) Tabel 4 Investiții nete pe sectoare de activitate (milioane lei, prețuri curente) Tabel 5 Evoluția populației totale rezidente din România (2003-2019) Tabel 6 Evoluția populației tinere (15-34 ani) a României (2003-2019) Tabel 7 Structura comparativă a populației totale și a populației tinere (15-34 ani)pe regiuni de dezvoltare (% din total), anul 2019 Tabel 8 Populația României, prognoze pentru perioada 2020-2045 Tabel 9 Prognoza populației din România cu vârste între 15-35 ani pentru perioada 2020-2045 Tabel 10 Capacități de cazare turistică în funcțiune (mii locuri-zile) Tabel 11 Capacitățile de cazare existente la nivel regional la 31 iulie 2018 (în număr de unități) Tabel 12 Capacități de cazare pe tipuri de structuri și forme de proprietate, 2018 Tabel 13 Cheltuieli ale turiștilor români în turismul intern (mii euro, 2014-2018) Tabel 14 Gradul de ocupare pe tipuri de structuri turistice 2013-2018 (%) Tabel 15 Indicatori de ocupare pe tip de proprietate Tabel 16 Indicatori generali privind capacitatea și utilizarea structurilor turistice, pe regiuni de dezvoltare (2018) Tabel 17 Situația centrelor de agrement/bazelor turistice funcționale și nefuncționale Tabel 18 Centre funcționale - situația juridică  +  Figuri Figura 1 Creșterea PIB (%) Figura 2 PIB/locuitor comparativ România și UE 28 în 2010-2019 (euro) Figura 3 Contribuția pe domenii de activitate la valoarea adăugată brută pentru anul 2018 (%) Figura 4 Evoluția populației României 2004-2019 (% față de anul de referință 2003) Figura 5 Structura populației pe regiuni de dezvoltare în anul 2019 (% din total) Figura 6 Evoluția populației tinere a României (între 15 și 34 ani) în perioada 2004-2019 (% față de anul de referință 2003) Figura 7 Evoluția populației totale rezidente și a populației tinere (15-34 ani) 2004-2016 (% față de anul de referință 2003) Figura 8 Prognoze ale populației totale și ale populației cu vârste între 15 și 34 de ani (% din valorile anului de referință 2019) Figura 9 Capacități disponibile în funcțiune pe tipuri de structuri, 2018 (% din total, mii locuri-zile) Figura 10 Evoluția în timp a capacităților de cazare în funcțiune (2014-2018), în mii locuri zile Figura 11 Capacități existente - tabere școlare, pe regiuni (număr unități) Figura 12 Capacități existente- hosteluri - pe regiuni (număr unități) Figura 13 Număr de înnoptări în anul 2018 (număr nopți) Figura 14 Centre de agrement/baze turistice funcționale și nefuncționale (nr. unități), pe regiuni  +  INTRODUCERE Deși există și se promovează din ce în ce mai mult din 2010 încoace, turismul pentru copii și tineret nu apare ca formă de turism în niciuna dintre publicațiile statistice, analizele economice și/sau sectoriale sau planificările strategice. Cu toate acestea, o căutare simplă pe internet scoate la iveală o ofertă foarte bogată de servicii de turism pentru copii, comparabilă cu ofertele pentru oricare dintre formele de turism cunoscute: turism cultural, turism religios, turism de agrement, turism de aventură, ecoturism etc. Aceasta este oferită aproape în exclusivitate de agențiile de turism pentru locații și operatori privați. Agențiile de turism, intuind potențialul uriaș al sectorului, dat de creșterea segmentului de populație cu venituri medii și peste medie, cumulat cu trendul global de educație a copiilor care promovează concepte precum autonomia și dezvoltarea experiențială și nu în cele din urmă cumulat cu trendul național de menținere a copiilor implicați în diverse activități pe fundalul timpului îndelungat petrecut de părinți la locul de muncă, au venit pe piață cu oferte de vacanțe și excursii dedicate copiilor, preșcolari și elevi. Turismul astfel practicat este o inițiativă personală a familiilor, iar pe alocuri este o inițiativă colectivă, asumată de unități de învățământ preuniversitar (grădinițe, școli, licee). Totuși, turismul pentru copii și tineri include și turismul școlar, ca inițiativă individuală sau colectivă a unităților de învățământ preuniversitar (grădinițe, școli, licee). Pentru această formă de turism se folosește infrastructura de centre de agrement/baze turistice aflată în patrimoniul MTS, programul de activități (tabere) fiind stabilit la nivel local de fiecare Direcție Județeană de Sport și Tineret. Acestea încheie protocoale de colaborare cu inspectorate școlare județene/unități de învățământ preuniversitar în funcție de specificul regiunii în vederea promovării ofertei interne, elevii constituind grupurile de vizitatori/utilizatori ai serviciilor centrelor de agrement. Din cauza deselor schimbări în legislația de organizare și funcționare a acestor două autorități publice centrale, turismul școlar, ca subramură a turismului pentru copii, nu a fost cuprins până acum în documentele statistice sau în cele strategice. Pe acest fundal au apărut alte două probleme importante și anume:1. Situația juridică neclară sau neactualizată, în cel mai bun caz, a centrelor de agrement și bazelor turistice aflate în patrimoniul MTS2. Degradarea fizică și morală a centrelor de agrement cauzată de subfinanțarea cronică a investițiilor și a cheltuielilor de mentenanță și întreținere. Necesitatea elaborării Strategiei pentru dezvoltarea infrastructurii existente se poate evidenția prin prisma a trei considerente:– prin criteriile de prioritizare a investițiilor, strategia reprezintă pe termen scurt o condiție necesară accesării fondurilor nerambursabile prin POR și alte programe operaționale;– asigură alinierea cu Strategia Națională în domeniul politicii de tineret, cu Structura programelor pentru tineret și pentru studenți elaborată de Ministerul Tineretului și Sportului,dar și cu Strategia educației și formării profesionale;– propune o viziune globală pe termen lung asupra dezvoltării/consolidării infrastructurii dedicate tineretului dincolo de perioada de finalizare a accesării fondurilor. Provocările multiple cu care se confruntă Ministerul Tineretului și Sportului necesită adoptarea unei strategii pentru modernizarea și dezvoltarea infrastructurii existente dedicate tineretului în cadrul centrelor de agrement, bazate pe o abordare holistică, ancorată în date concrete și răspunzând la cerințele privind utilizarea fondurilor europene.  +  SITUAȚIA ACTUALĂ A CENTRELOR DE AGREMENT  +  Contextul juridic Ministerul Tineretului și Sportului (MTS), prin instituțiile sale subordonate (Direcțiile Județene pentru Sport și Tineret și Direcția pentru Sport și Tineret a Municipiului București (DJST/DSTMB), deține în administrare o rețea vastă de centre de agrement (CA) și baze turistice (BT) aflate în domeniul public al statului, destinate furnizării de servicii pentru copii și tineri. Conform Legii nr. 350/2006, acestea constituie patrimoniul destinat activității de tineret. Conform Hotărârii Guvernului nr. 11/2013 privind organizarea și funcționarea Ministerului Tineretului și Sportului, cu modificările și completările ulterioare, Direcțiile Județene pentru Sport și Tineret, respectiv Direcția pentru Sport și Tineret a Municipiului București sunt structuri în subordinea MTS,finanțate din venituri proprii și de la bugetul de stat. Ele sunt organizate conform HG nr. 776/2010 privind organizarea și funcționarea direcțiilor județene pentru sport și tineret, respectiv a Direcției pentru Sport și Tineret a Municipiului București și funcționează ca structuri deconcentrate, cu personalitate juridică, iar centrele de agrement funcționează în subordinea lor. Centrele de agrement sunt structuri fără personalitate juridică care fac parte din patrimoniul destinat activității de tineret, conform art. 30 alin. (2) al Legii nr. 350/2006. Ținând cont de apartenența lor la domeniul public, centrele de agrement sunt inalienabile, imprescriptibile și insesizabile, putând fi date în administrare, concesionate sau închiriate. De asemenea, ținând cont de faptul destinația lor este stabilită prin Legea nr. 350/2006, indiferent de modul în care proprietatea asupra centrelor de agrement este administrată, ele trebuie să își păstreze destinația pentru organizarea activităților de tabere pentru copii și tineri (turism pentru tineret). De-a lungul timpului, infrastructura turistică compusă din centre de agrement și baze turistice, și entitățile care au administrat această infrastructură, au suferit numeroase modificări. Un scurt istoric al acestora este redat mai jos. Perioada 1990-19.07.1995 - Conform prevederilor art. 176 din Legea educației și învățământului nr. 28/1978, în subordinea Ministerului Educației și învățământului, pe lângă inspectoratele școlare, funcționau consiliile educației și învățământului județean și al municipiului București, care aveau ca atribuție "organizarea și desfășurarea activităților extrașcolare, a vacanțelor și a timpului liber al preșcolarilor și elevilor." Perioada 20.07.1995-17.02.1999 - Conform prevederilor H.G. nr. 491/1995 privind organizarea taberelor, excursiilor, expedițiilor școlare și a altor forme de petrecere a timpului liber pentru preșcolari și elevi, activitățile de vacanță și de petrecere a timpului liber pentru preșcolari și elevi erau organizate de Ministerul Învățământului împreună cu inspectoratele școlare, unitățile de învățământ, cluburile copiilor și elevilor și Palatul Național al Copiilor. Pentru organizarea acestor activități, la nivelul fiecărui inspectorat școlar județean și al municipiului București funcționau administrații permanente ale taberelor școlare, care aveau ca atribuție organizarea, în perioada vacanțelor școlare și în timpul liber, de tabere de odihnă pentru preșcolari, iar pentru elevi tabere de odihnă și tabere specializate pe discipline de învățământ sau în diferite domenii ale științei, tehnicii, artei și culturii, tabere de pregătire sportivă, cluburi de vacantă, excursii, expediții școlare, drumeții, precum și manifestări cultural-artistice, tehnico-științifice,sportiv-turistice și de educație civică. Perioada 18.02.1999-10.05.2005 - în temeiul H.G. nr. 86/1999 privind înființarea Agenției Naționale a Taberelor și Turismului Școlar din România s-a creat Agenția Națională a Taberelor și Turismului Școlar (ANTTS), organ de specialitate cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Educației Naționale (MEN). Totodată, în subordinea ANTTS, la nivelul fiecărui județ s-au înființat agenții teritoriale ale taberelor și turismului școlar, prin reorganizarea administrațiilor permanente ale taberelor școlare județene, respectiv Direcția pentru Sport și Tineret a Municipiului București. Conform prevederilor H.G. nr. 2137/2004 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale a Taberelor și Turismului Școlar și a agențiilor teritoriale ale taberelor și turismului școlar, începând cu data de 30.03.2004, ANTTS a trecut în subordinea Autorității Naționale pentru Tineret (ANT), organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, finanțat din bugetul Cancelariei Primului-Ministru. În conformitate cu prevederile art. 7, respectiv art. 16, alin. (2) din H.G. nr. 86/1999 privind înființarea Agenției Naționale a Taberelor și Turismului Școlar din România și în baza Deciziei nr. 39/1999 a ANTTS și a Ordinului nr. 4000/1999 al Ministrului Educației Naționale, privind predarea-primirea patrimoniului Agențiilor Teritoriale ale Taberelor și Turismului Școlar de la Inspectoratele Școlare Județene, s-a trecut la preluarea centrelor de agrement/bazelor turistice pe bază de protocoale de predare-preluare. Prin HG nr. 753/2005 privind organizarea și funcționarea direcțiilor pentru tineret județene, respectiv a municipiului București, Direcțiile Județene pentru Tineret, respectiv Direcția pentru Sport și Tineret a Municipiului București se organizează și funcționează ca instituții publice cu personalitate juridică în subordinea Autorității Naționale pentru Tinere (ANT), preluând personalul, activitatea, patrimoniul și bugetul agențiilor teritoriale ale taberelor și turismului școlar. Perioada 11.05.2005-12.01.2009 - Conform art. 1 alin. (5) din H.G. nr. 384/2005 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Tineret, ANTTS s-a desființat, iar personalul și atribuțiile acesteia au fost preluate de către ANT, organ de specialitate al administrației publice centrale. În temeiul aceluiași act normativ, prin reorganizarea și preluarea activității, a personalului și a bugetului agențiilor teritoriale ale taberelor și turismului școlar și a compartimentelor de tineret, care s-au desființat, s-au înființat direcțiile județene pentru tineret, ordonatori terțiari de credite în subordinea ANT. Perioada 13.01.2009-08.02.2010 - Conform prevederilor H.G. nr. 1721/2008 privind organizarea și funcționarea Ministerului Tineretului și Sportului, atribuțiile și personalul ANT au fost preluate de Ministerul Tineretului și Sportului(MTS). Direcțiile județene pentru tineret au îndeplinit la nivel teritorial atribuțiile în domeniul taberelor școlare. Conform HG nr. 776/2010 privind organizarea și funcționarea direcțiilor județene pentru sport și tineret, respectiv a Direcției pentru Sport și Tineret a Municipiului București (care abrogă HG nr. 753/2005 privind organizarea și funcționarea direcțiilor pentru tineret județene, respectiv a municipiului București), se înființează și se organizează DJST și DSTMB ca servicii publice deconcentrate ale Autorității Naționale pentru Sport și Tineret (ANST), având personalitate juridică. Ele au preluat activitatea și patrimoniul direcțiilor județene de sport și ale direcțiilor județene de tineret. Centrele de agrement funcționează în subordinea DJST. Perioada 09.02.2010-18.01.2013 - Conform prevederilor H.G. nr. 81/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului (MECTS), atribuțiile în domeniul taberelor școlare au fost preluate de MECTS, prin Autoritatea Națională pentru Sport și Tineret (ANST). Direcțiile județene pentru sport și tineret, organizate ca servicii publice deconcentrate ale ANST, prin preluarea activității și patrimoniului direcțiilor județene pentru tineret și a direcțiilor județene pentru sport, asigurau implementarea la nivel județean și la nivelul municipiului București a strategiei și politicilor Guvernului în domeniile sportului și tineretului. Perioada 19.01.2013-în prezent - Atribuțiile în domeniul taberelor școlare și patrimoniul aferent au fost preluate de Ministerul Tineretului și Sportului (MTS.), conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 11/2013 privind organizarea și funcționarea Ministerului Tineretului și Sportului Direcțiile județene pentru sport și tineret îndeplinesc la nivel teritorial atribuțiile în domeniul taberelor școlare.  +  Resurse umane Numărul mediu al angajaților din DJST-uri este de 2,9. Foarte puține centre (14) lucrează cu zilieri. În centrele de agrement numărul mediu de angajați este 3 și doar 3 centre lucrează cu zilieri pentru a compensa lipsa de personal.  +  Proiecte proprii În perioada 2011-2016, bugetul mediu pentru proiecte proprii a fost de puțin peste 27.000 lei/an. Nicio direcție județeană de sport și tineret nu a accesat fonduri nerambursabile din alte surse decât bugetul de stat.  +  Condițiile de cazare Numărul mediu de locuri de cazare în centrele de agrement funcționale este de 103, în camere de 2, 3, 4, 5 și 6 paturi. Într-un număr restrâns de centre, camerele au grupuri sanitare proprii. Doar 4 centre nu au spații destinate exclusiv activităților de tineret, tabere și agrement, incluzând fie spații de birouri ale DJST, fie funcționând ca internate în timpul anului școlar. Valoarea medie a subvențiilor primite de un centru de agrement în 2015 a fost de 150.000 lei, în timp ce valoarea medie a veniturilor proprii realizate de centrele de agrement funcționale a fost de 200.000 lei.  +  Dotările centrelor Starea dotărilor este bună și foarte bună în 45 de centre dintre cele funcționale, dar este nesatisfăcătoare în 8. În restul centrelor funcționale starea este satisfăcătoare. 17 dintre centrele de agrement funcționale nu au bucătării funcționale, infrastructura acoperind doar serviciile de cazare nu și pe cele de servire a mesei. 9 dintre centrele de agrement funcționale nu au sisteme de încălzire, iar 5 au sisteme care acoperă parțial spațiile de cazare din centre. 23 dintre centrele funcționale au rampe de acces pentru persoanele cu dizabilități. La nivelul anului 2015, centrele de agrement funcționale își puteau acoperi în medie aproximativ 60% din cheltuielile lor de funcționare prin veniturile proprii pe care le realizează. Principalele probleme sunt reprezentate de gradul scăzut de ocupare și utilizare a centrelor de agrement, cauzată atât de potențialul turistic și accesibilitatea redusă a centrelor, dar și de starea neadecvată a imobilelor și calitatea neadecvată a serviciilor de cazare și masă. În prezent, în administrarea Ministerului Tineretului și Sportului, prin direcțiile județene pentru sport și tineret, respectiv Direcția pentru Sport a Municipiului București, se află un număr de 156 de centre de agrement/baze turistice, dintre care:– 61 centre de agrement/baze turistice sunt funcționale;– 94 centre de agrement/baze turistice sunt nefuncționale;– 1 centru de agrement este parțial funcțional. În ultimii ani, mai puțin de 0,01% din PIB a fost direcționat către investiții în domeniul tineretului, fapt care a dus la subfinanțarea cronică a investițiilor în centrele de agrement și bazele turistice din administrarea Ministerului Tineretului și Sportului, prin direcțiile județene pentru sport și tineret. Un raport al Curții de Conturi din 2015 menționa un necesar de investiții de peste 8.128.535 lei pentru reparații urgente și de 60.642.168 lei pentru ca toate centrele de agrement să devină funcționale și să atingă standarde europene de calitate. Din 2015 și până în prezent aceste sume s-au dovedit a fi insuficiente atât din perspectiva uzurii fizice accelerate a clădirilor, odată cu trecerea timpului, cât și din perspectiva modificării costurilor dictate de condițiile economice (inflație, criză economică).  +  VIZIUNE, OBIECTIV GENERAL, OBIECTIVE SPECIFICE În contextul prezentat anterior s-au definit principalele elemente de planificare strategică a dezvoltării infrastructurii turistice a MTS.  +  Misiunea Asigurarea desfășurării în condiții optime a activităților de agrement, taberelor naționale, taberelor de odihnă, taberelor sociale, taberelor tematice pentru copii, studenți și tineri, tabere pentru persoane cu handicap și tabere pentru olimpici, a programelor și acțiunilor pentru tineret.  +  Viziunea MTS urmărește prin investițiile în centrele de agrement și bazele turistice:– asigurarea infrastructurii dedicate tinerilor, cu garantarea egalității accesului tinerilor indiferent de situația lor socială, economică, origine, gen sau religie;– acoperirea domeniilor de interes anuale și viitoare ale tinerilor;– adresabilitate către un număr cât mai mare de tineri cu preocupări diverse.  +  Obiectiv general OBIECTIVUL GENERAL al strategii este evaluarea opțiunilor de investiții într-un cadru general multidimensional și fundamentarea deciziilor privind investițiile din diferite surse de finanțare, în scopul creșterii calității infrastructurii și a serviciilor oferite în centrele de agrement.  +  Obiective specifice Obiectivele specifice sunt: O.S.1.1. Evaluarea situației juridice și a stării materiale a centrelor de agrement și planificarea investițiilor necesare îmbunătățirii infrastructurii existente.O.S.1.2. Derularea lucrărilor de reabilitare/modernizare/reamenajare în centrele de agrement și baze turistice. O.S.1.3. Clasificarea centrelor de agrement/bazelor turistice ca structuri de primire turistice în baza standardelor dezvoltate de (sau în parteneriat cu) Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de afaceri/Direcția Generală Turism pentru a certifica nivelul de calitate a serviciilor de cazare și masă oferite. O.S.1.4. Dezvoltarea capacității de a gestiona activitatea generală în centrele de agrement/bazele turistice prin asigurarea și/sau instruirea personalului de specialitate.  +  ANALIZA SITUAȚIEI DIN PERSPECTIVA PUNCTELOR FORTE ȘI A PUNCTELOR SLABE  +  Contextul economic și turistic general  +  Situația economică generală România a înregistrat în ultimii ani o tendință de creștere economică. Produsul intern brut a crescut atât în termeni nominali, cât și per capita, așa cum se vede în tabelele de mai jos: Tabel 1. Produsul intern brut al României, evoluție 2014-2019 (milioane lei, prețuri curente)
    An201420152016201720182019
    PIB668590,1712587,8765135,4857895,7952396,81059803,2
    Creșterea, reflectată de PIB/locuitor, a fost mai accentuată în intervalul 2016-2017, temperându-se în ultimii ani, așa cum se vede în graficul următor: Figura 1. Creșterea PIB (%) De asemenea, produsul intern brut și venitul disponibil brut pe locuitor au înregistrat o tendință ascendentă între 2014 și 2018. Tabel 2. Venitul disponibil brut pe locuitor 2014-2018 (lei)
    Anul 2014Anul 2015Anul 2016Anul 2017Anul 2018Anul 2019
    Produsul intern brut/locuitor33,57035,94938,82743,78948,8994,588
    (Sursa: Anuarul statistic al României, 2019)
    Nota: Datele anului 2018 sunt semidefinitive Datele anului 2019 sunt provizorii Este de așteptat, însă, o scădere economică pentru anul 2020 (de 6%)*1) ca urmare a pandemiei COVID-19. De asemenea, față de media Uniunii Europene, România înregistrează încă un decalaj foarte mare, așa cum se vede prin compararea acelorași indicatori (PIB/locuitor): *1) Previziunile Comisiei Europene din iulie 2020, http://ec.europa.eu/românia/news/20200707_previziuni_economice_vara_2020.ro Figura 2. PIB/locuitor comparativ România și UE 28 în 2010-2019 (euro) Decalajul între România și media UE aferentei acestui indicator s-a redus, totuși, în ultimii 10 ani, de la cca. 24% din media UE în 2010 la cca 36% media UE în 2019. Contribuția sectoarelor la economia națională se prezintă după cum urmează (calculat ca procent aferent contribuției la valoarea adăugată brută): Figura 3. Contribuția pe domenii de activitate la valoarea adăugată brută pentru anul 2018 (%) Figura 3. Contribuția pe domenii de activitate la valoarea adăugată brută pentru anul 2019 (%) Ca valori nominale, structura produsului intern brut pe categorii de resurse este următoarea: Tabel 3. Structura PIB pe categorii de resurse în 2018 -2019 (milioane lei, prețuri curente)
    Domeniu de activitate20182019
    Agricultură, silvicultură și pescuit41.494,243.479,7
    Industria extractivă; industria prelucrătoare; producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat; distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare216.955,9230.829,5
    Construcții52.254,867.641,7
    Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transport și depozitare; hoteluri și restaurante172.039,7192.359,8
    Informații și comunicații51.227,758.526,0
    Intermedieri financiare și asigurări23.664,325.699,7
    Tranzacții imobiliare71.259,676.818,8
    Activități profesionale, științifice și tehnice; activități de servicii administrative și activități de servicii suport73.245,183.135,5
    Administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public; învățământ; sănătate și asistență socială127.651,6144.163,8
    Activități de spectacole, culturale și recreative; reparații de produse de uz casnic și alte servicii30.974,335.722,5
    Valoare adăugată brută860.767,2958.377,0
    Impozite pe produs1*91.419,3101.525,5
    Drepturi asupra importurile3.084,92.312,9
    Subvenții pe produs-2.874,6-2.412,2
    Produs intern brut (PIB)952.396,81059.803,2
    (Sursa: Institutul Național de Statistică - INS, Anuarul statistic ol României 2019)
    Nota: Datele anului 2018 sunt semidefinitive Datele anului 2019 sunt provizorii Din datele de mai sus se poate constata o pondere majoritară a serviciilor în economia națională, (550.062,3 milioane lei), respectiv 57,8% din total în anul 2018, iar în anul 2019,616.426,1 milioane lei, respectiv 58,1%). Din acestea, cele mai importante sunt: activități: comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transport și depozitare; hoteluri și restaurante (20% din VAB, 18.1% din PIB în anul 2018, iar în anul 2019 20,1% din VAB respectiv 18,2 din PIB);– administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public; învățământ; sănătate și asistență socială (14,8% din VAB, 13,4% din PIB în anul 2018, iar în anul 2019, 15% din VAB respectiv 13,6% din PIB). Industria contribuie cu 25% la valoarea adăugată brută, respectiv 23% din PIB în anul 2018, iar în anul 2019, industria contribuie cu 24% la VAB, respectiv 22% din PIB. În ceea ce privește investițiile, la nivel național pe sectoare economice, situația se prezintă după cum urmează: Tabel 4. Investiții nete pe sectoare de activitate (milioane lei, prețuri curente)
    Activitatea (secțiuni CAEN Rev.2)2015201620172018 1}
    Total98888,096162,991045,5102354,0
    Agricultură, silvicultură și pescuit5333,54371,35878,25511,5
    Industrie37443,233395,428138,631102,6
    Industria extractivă5549,93278,02943,63271,5
    Industria prelucrătoare17104,316928,719749,722545,9
    Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat10751,310633,93987,24138,2
    Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare4037,72554,81458,11147,1
    Construcții7370,99921,49957,811612,5
    Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor8625,110005,910850,710419,1
    Transport și depozitare9212,88356,98708,58937,3
    Hoteluri și restaurante1222,31695,21445,21605,7
    Informații și comunicați.2934,33614,83443,53900,7
    Intermedieri financiare și asigurări787,0845,8985,71099,7
    Tranzacții imobiliare6351,68456,65461,88538,2
    Activități profesionale, științifice și tehnice2214,02232,32174,42480,9
    Activități de servicii administrative și activități de servicii suport2403,12372,02892,02570,9
    Administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public11385,57857,48373,711262,3
    Învățământ740,6560,7580,3508,7
    Sănătate și asistență socială1253,81173,11123,11478,7
    Activități de spectacole,culturale și recreative615,0493,8464,1534,7
    Alte activități de servicii995,4810,2568,0790,6
    (Sursa: Institutul Național de Statistică - INS, Anuarul statistic al României 2019)
    Pentru toate domeniile de activitate, nu numai pentru turism, se poate observa o scădere a investițiilor în ultimii ani, cu o singură excepție (2018). Aceasta indică o creștere economică în ultimii ani bazată mai mult pe consum decât pe investiții, iar situația centrelor de agrement și a bazelor turistice ale MTS se încadrează în acest trend general.
     +  Situația demografică a tineretului - privire de ansamblu  +  Populația României - situația actuală și evoluții recente În ultimii 30 de ani, scăderea demografică a României a fost o constantă a evoluției populației rezidente. Astfel, față de 2003, evoluția populației totale a României indică o scădere de la peste 21.600.000 locuitori în 2003 la sub 19.500.000 în 2019: Tabel 5 Evoluția populației totale rezidente din România (2003-2019)
    AnAnul 2003Anul 2004Anul 2005Anul 2006Anul 2007Anul 2008Anul 2009Anul 2010Anul 2011Anul 2012Anul 2013Anul 2014Anul 2015Anul 2016Anul 2017An 2018Anul 2019
    Nr. Locuitori (populație rezidentă)21,627,50921,521,14221,382,35421,257,01621,130,50320,635,46020,440,29020,294,68320,199,05920,095,99620,020,07419,953,08919,875,54219,760,58519,643,94919,53u,03119,414,458
    (Sursa: Institutul Național de Statistică - Baza de date Tempo online - www.insse.ro, accesat august 2020)
    Astfel, în ultimii 16 ani se înregistrează un declin demografic general la nivelul României, evidențiat în graficul de mai jos: Figura 4 Evoluția populației României 2004-2019 (% față de anul de referință 2003) Așa cum arată graficul de mai sus, evoluția populației României a înregistrat o scădere de aproape 12% față de anul de referință 2003, populația anului 2019 reprezentând 89,77% din populația anului 2003. Ritmul de scădere s-a menținut constant, de sub 1% anual, cu excepția notabilă a anului 2008. Pe regiuni de dezvoltare, structura populației este relativ omogen împărțită, procentul populației rezidente în fiecare regiune de dezvoltare din totalul populației fiind prezentat în continuare: Figura 5 Structura populației pe regiuni de dezvoltare în anul 2019 (% din total) Astfel, se poate constata că cea mai populată regiune este regiunea Nord-Est, iar regiunile cu cea mai puțină populație - Regiunea Sud-Vest Oltenia și Regiunea Vest
     +  Populația tânără a României - situația actuală și evoluții recente Conform Legii nr. 350/2006, populația tânără este definită ca fiind populația între 14 și 35 de ani. În cele ce urmează sunt prezentate datele conform INS. În anul 2019 se înregistrau în România 4.977.869 persoane rezidente între 14 și 35 de ani. Evoluția generală a populației tinere în ultimii 16 ani arată o evoluție descendentă mai accentuată decât scăderea totalului populației, evidențiind fenomenul de îmbătrânire a populației. Conform Institutului Național de Statistică, numărul populației rezidente între 14-35 ani din România a scăzut de la 6.928.487 în 2003 la 4.977.869 în 2019. Evoluția pe ani este prezentată în tabelul de mai jos: Tabel 6. Evoluția populației tinere (14-35 ani) a României (2003-2019)
    ANULgrupa 14-35 anipondere din totalul populației
    20037.546.09735%
    20047.492.46435%
    20057.424.36635%
    20067.001.84733%
    20076.955.39433%
    20086.408.14231%
    20095.951.57729%
    20105.898.64929%
    20115.851.63529%
    20125.808.18929%
    20135.705.34128%
    20145.595.34428%
    20155.484.82228%
    20165.332.72027%
    20175.192.82726%
    20185.066.81526%
    20194.977.86926%
    (Sursa: Institutul Național de Statistica - Baza de date Tempo online - www.insse.ro, accesat august 2020)
    Se poate constata că, dacă din totalul populației scăderea înregistrată în ultimii 16 ani este de 2.213.051 persoane, în ceea ce privește segmentul de populație între 14 și 35 de ani diferența este mai mare, de 2.568.228 persoane. Concluzia analizei acestor date arată fără echivoc faptul că scăderea populației tinere este mult mai accentuată decât scăderea populației totale a României în ultimii 16 ani. Procentual, raportat la anul 2003 ca an de referință, populația tânără a României a scăzut cu 34%,așa cum se vede în graficul de mai jos. Figura 6. Evoluția populației tinere României (între 14 și 35 ani) în perioada 2004-2019 (% fața de anul de referință 2003) (Sursa: Institutul Național de Statistică - Baza de date Tempo online - www.insse.ro, accesat august 2020, calcule proprii) Comparativ, scăderea populației totale a României în 2019 față de anul de referință 2003 este de doar 10%. Graficul de mai jos arată tendințele celor două serii de date: Figura 7. Evoluția populației totale rezidente și a populației tinere (14-35 ani) 2004-2019 (% față de anul de referință 2003) (Sursa: Institutul Național de Statistică - Baza de date Tempo online - www.insse.ro, accesat august 2020, calcule proprii) Structura populației tinere rezidente pe regiuni de dezvoltare este similară celei a populației totale, fiind înregistrate variații de sub 1%: Tabel 7. Structura comparativă a populației totale și a populației tinere (14-35 ani) pe regiuni de dezvoltare (% din total), anul 2019
    RegiuneNumăr persoanePopulație tânărăProcent regiune pop. totalăProcent regiune pop. tânărăDiferența
    Regiunea NORD-VEST2.552.112694.93313,15%13,96%-0,82%
    Regiunea CENTRU2.318.272593.61611,94%11,930,02%
    Regiunea NORD-EST3.198.564856.64316,48%17,21%-0,73%
    Regiunea SUD-EST2.396.171576.41712,34%11,58%0,76%
    Regiunea SUD-MUNTENIA2.929.832702.48715,09%14,11%0,98%
    RegiuneaBUCUREȘTI-ILFOV2.315.173620.34011,92%12,46%-0,54%
    Regiunea SUD-VESTOLTENIA1.926.860465.3749,92%9,35%0,58%
    Regiunea VEST1.777.474468.0599,16%9,40%-0,25%
    Total19.414.4584.977.869
    (Sursa: Institutul Național de Statistică - Baza de date Tempo online - www.insse.ro, accesat august 2020, calcule proprii)
     +  Prognoze privind populația României Atât prognozele pe termen scurt și mediu, cât și cele pe termen lung privind populația României*2) indică o tendință generală de scădere a populației din România, precum și o scădere mai accentuată a populației tinere (ceea ce indică o tendință de îmbătrânire a populației). *2) Surse: Eurostat, https://ec.europa.eu/eurostat/data/database7node code=proj INSSE, https://insse.ro/cms/ro/content/proiectarea-popula%C5%A3iei-rom%C3%A2niei-%C3%AEn-profil-teritorial-la-orizontul-anului-2060 Pentru analiza prezentă, au fost considerate relevante prognozele pentru anii orizontului strategiei (2020-2025), cât și prognozele pentru următorii douăzeci de ani, având în vedere un termen lung de exploatare a investițiilor realizate în perioada vizată de strategie. În ceea ce privește populația României, există o tendință de scădere a acesteia, datele prognozate fiind prezentate în tabelul de mai jos: Tabel 8. Populația României, prognoze pentru perioada 2020-2045
    Prognoza anPrognoza 2020Prognoza 2025Prognoza 2030Prognoza 2035Prognoza 2040Prognoza 2045
    Populația României (nr pers)19,281,11818,507,54717,808,00017,169,28816,576,18716,018,918
    (Sursa: Eurostat, accesat august 2020)
    Astfel, se poate constata o estimare de scădere a populației totale în următorii 25 de ani. Pentru finalul orizontului de timp al strategiei (2025), este prognozată o populație totală de 17.808.000 persoane, adică 92% din populația anului 2019. În baza datelor existente (ultimul an pentru care există date statistice complete este 2019), prognozele Eurostat arată următoarele cifre cu privire la populația între 15 și 35 de ani: Tabel 9. Prognoza populației din România cu vârste între 15-35 ani pentru perioada 2020-2045
    Prognoza anPrognoza 2020Prognoza 2025Prognoza 2030Prognoza 2035Prognoza 2040Prognoza 2045
    Populație 15-35 ani (nr. pers)4,697,7294,244,3653,979,9523,897,0223,690,7663,451,081
    (Sursa: Eurostat pentru date primare, accesat august 2020, calcule proprii)
    Prognoza Eurostat indică o scădere a numărului de persoane tinere într-un ritm accentuat, în 2025 estimându-se ca acest segment de populație să scadă cu 10% față de anul 2019, iar până în anul 2030 să scadă cu peste 15% față de același an de referință. Este de așteptat ca în 2045 populația tânără a României să scadă cu peste 25% față de anul 2020. Comparativ, populația tânără a României se va reduce într-un ritm mult mai accelerat decât populația totală, așa cum se poate vedea din graficul de mai jos, unde sunt comparate datele prognozate privind reducerea populației totale, respectiv a populației tinere, ca procent din anul de referință 2019: Figura 8. Prognoze ale populației totale și ale populari cu vârste între 15 și 35 de ani (% din valorile anului de referință 2019) Conform publicației INS din 2016, "PROIECTAREA POPULAȚIEI ȘCOLARE DIN ROMÂNIA LA ORIZONTUL ANULUI 2060", în ceea ce privește populația școlară a României, prognozele prevăd o scădere a acesteia de la 3.735.552 persoane (0-23 ani) în 2015 la 3.116.840 în 2030 și o scădere accentuată prognozată pentru anul 2060 (2.149.563). În concluzie, evoluția demografică din România indică o scădere a populației în următorii ani, mult mai accentuată în rândul tinerilor. Deși ritmul de scădere a populației tinere nu va avea intensitatea ultimilor 15 ani (prognozat 22% față de 35%). Este estimat ca grupul țintă al strategiei (populația tânără) să fie mai redusă decât în prezent, însumând cca. 4.244.000 persoane în 2025, respectiv mai puțin de 4.000.000 în 2030 și sub 3.500.000 în 2040.
     +  Performanța sectorului de turism pentru tineret  +  Competitivitatea sectorului de turism pentru tineret  +  Capacități de cazare În ceea ce privește capacitățile de cazare la nivel național, statistica structurilor de cazare în funcțiune din România arată un număr relativ redus de structuri specifice turismului de tineret (hosteluri, campinguri, tabere, sate de vacanță): La o analiză procentuală, se poate constata că structurile specifice de tineret reprezintă sub 7% din capacitățile efective disponibile. Figura 9. Capacități disponibile în funcțiune pe tipuri de structuri, 2019 (% din total, mii locuri-zile) Dacă se analizează evoluția în timp a capacităților existente, se constată o creștere a numărului de locuri în cadrul hostelurilor, în timp ce taberele au înregistrat o reducere a capacităților. Tabel 10 Capacități de cazare turistică în funcțiune (mii locuri-zile)
    Tipuri de structuri de primire turisticăAni
    Anul 2015Anul 2016Anul 2017Anul 2018Anul 2019
    Total81.872.53983.323.22087.655.76289.075.89188.789.656
    Hoteluri49.142.32149.480.91650.771.35350.967.16650.927.958
    Hosteluri2.880.3943.141.3783.511.2383.465.4823.365.230
    Hoteluri apartament438.486310.742344.227378.809424.090
    Moteluri2.750.4182.741.7842.633.7172.720.1002.679.202
    Hanuri20.38129.59036.83436.17328.580
    Vile turistice3.129.9393.151.0443.546.9183.738.1663.753.539
    Cabane turistice1.386.4481.434.2091.587.1031.508.1881.494.759
    Bungalouri365.313332.520404.070424.529401.346
    Sate de vacanta113.196130.516142.422109.663114.390
    Campinguri1.392.974863.218799.138753.037903.792
    Popasuri turistice251.225270.554373.383360.368315.469
    Căsuțe turistice161.215177.908175.966230.040230.114
    Tabere de elevi sipreșcolari1.338.4321.211.9281.111.8481.167.9901.020.800
    Pensiuni turistice9.416.9089.706.73910.413.48510.644.92710.454.735
    Pensiuni agroturistice9.079.90110.336.70211.787.89712.498.05012.615.982
    Spatii de cazare de penavele fluviale si maritime4.9883.47216.36373.20359.670
    (Sursa: Institutul Național de Statistică INS, TEMPO, accesat august 2020)
    Evoluția celor capacităților de cazare în timp arată următoarele: Figura 10. Evoluția în timp a capacităților de cazare în funcțiune (2015-2019), în mii locuri zile La nivel teritorial, capacitățile de cazare existente se prezintă în felul următor, cu precizarea că numărul de tabere de elevi și preșcolari reprezintă doar centrele de agrement și bazele turistice funcționale în 2018 (62 în prezent): Tabel 11 Capacitățile de cazare existente, la nivel regional la 1 ianuarie 2019 (în număr de unități)
    Regiunea NORD-VESTRegiunea CENTRURegiunea NORD-ESTRegiunea SUD-ESTRegiunea SUD-MUNTENIA Regiunea BUCUREȘTI-ILFOVRegiunea SUD-VEST OLTENIARegiunea VESTTOTAL
    Hoteluri1952821274251681381241491.608
    Hosteluri3355416929312738323
    Hoteluri apartament31534117
    Moteluri324529303452519219
    Hanuri123
    Vile turistice541414627168165459709
    Cabane turistice1772202271569222
    Bungalouri50973932416427557
    Sate de vacanță1411119
    Campinguri61351745858
    Popasuri turistice15101138947
    Căsuțe turistice423122086982
    Tabere de elevi și preșcolari 5197594655
    Pensiuni turistice18559923369182141492381.669
    Pensiuni agroturistice53889245823425622092112.800
    Spatii de cazare de pe navele fluviale și maritime121224
    1.1242.2491.0291.5048112106318448.402
    (Sursa: TEMPO, consultare August 2020)
    În ceea ce privește structurile turistice de tineret pe regiuni, capacitatea (în număr de unități) arată după cum urmează: Figura 11. Capacități existente - tabere școlare pe regiuni (număr unități) Figura 12. Capacități existente - hosteluri - pe regiuni (număr unități) Analizând datele de mai sus, regiunea Centru se remarcă cu un număr mare de structuri de tineret, atât tabere cât și hosteluri. Se înregistrează de asemenea un număr mare de hosteluri în regiunea de sud-est (explicabil prin zona litoralului, 59 fiind în județul Constanța). În schimb, în aceeași regiune numărul de tabere este foarte scăzut. De asemenea,față de medie, în Sud-Muntenia se înregistrează un număr relativ mare de structuri tip tabără, în timp ce este deficitară în ceea ce privește hostelurile. La polul opus, în București-Ilfov nu există nici o structură de tip tabără, în schimb are un număr relativ mare de structuri tip hostel. Pe tipuri de proprietate, capacitățile de cazare sunt organizate astfel: Tabel 12. Capacități de cazare pe tipuri de structuri și forme de proprietate, 2019
    Forme de proprietateAniAnul 2019UMNumărNumăr
    Total8.402
    Proprietate integrală de stat96
    Proprietate majoritar de stat60
    Proprietate majoritar privată81
    Proprietate integral privată7.817
    Proprietate cooperativă44
    Proprietate obștească29
    Proprietate integral străină161
    Proprietate publică de interes național și local114
    (Sursa: TEMPO, consultare August 2020)
    Este de remarcat dominarea pieței de către structurile majoritar și integral private, care reprezintă 94% din capacitatea de cazare în funcțiune.
     +  Activitatea de turism la nivel național În ceea ce privește activitatea de turism, România nu își utilizează potențialul turistic la maximum. Situația generală arată un număr mic de turiști și un număr relativ mic de cazări în raport cu alte țări europene*3). *3) Aceste date fac abstracție de situația creată de pandemia de COVID, care a creat o cădere generală a turismului, previziunile pentru 2020 și 2021 nefiind încurajatoare. Cu toate acestea, considerăm că aceasta este o situație conjucturală, competitivitatea pe termen mediu și lung, relevantă pentru definirea strategiei putând fi identificată în funcție de indicatorii existenți. În ceea ce privește numărul de înnoptări, situația comparativă la nivel european este următoarea: Figura 13. Număr de înnoptări în anul 2018 (număr nopți) În ceea ce privește contribuția la PIB a turismului (contribuție directă), acesta a contribuit, la nivelul anului 2018, cu aproximativ 2,8%, comparativ cu Slovenia, de exemplu, care înregistrează peste 5% din PIB din turism, dar similar cu Cehia (2,9%)*4). *4) Sursa: OECD https://data.occd.org/indiistry/tourism-gdp.htm  +  Activitatea de turism pentru tineret Conform datelor Eurostat, 16% din turismul intern din România este realizat de tinerii între 15-35 de ani (număr de cazări)*5). În schimb, analizând cheltuielile realizate de turiști pe categorii de vârstă, valoarea cheltuită de grupele de vârstă între 15-35 de ani, pentru anul 2018, reprezint 43% din totalul cheltuit de turiștii români de peste 15 ani în România. Această proporție este relativ constantă în ultimii 5 ani pentru care există date disponibile, conform Eurostat, așa cum se vede în tabelul de mai jos: *5) Date aferente anului 2018 (date primare www.eurostat.ru, accesat august 2020, calcule proprii) Tabel 13. Cheltuieli ale turiștilor români în turismul intern (mii euro, 2014-2018)
    Grupa de vârstă/An20142015201620172018
    Peste 15 ani1,495,085.611,582,134.341,767,687.011,918,578.612,160,667.85
    din care
    15-24 ani267,635.51266,159.44291,065.11307,576.79344,924.66
    25-34 ani422,741.07463,766.92505,150.67498,308.59584,552.78
    Procent grupa 15-35 de ani din total peste 15 ani46.18%46.14%45.04%42.00%43.02%
    (Sursa: Eurostat, calcule proprii pe baza datelor)
    Aceste date arată potențialul turismului de tineret. Astfel, în ciuda declinului demografic, aceste grupe de vârstă reprezintă grupul țintă cu cea mai mare capacitate de a genera venituri. În ceea ce privește performanța sectorului turistic, situația privind gradul de utilizare pe tipuri de structuri turistice este următoarea: Tabel 14. Gradul de ocupare pe tipuri de structuri turistice 2014-2019 (%)
    Tipuri de structuri de primire turisticăAni
    201420152016201720182019
    Total26,128,730,530,932,233,9
    Hoteluri32,936,238,939,441,142,8
    Hosteluri17,620,421,822,323,725,2
    Hoteluri apartament24,546,7403244,248,2
    Moteluri1416,415,915,515,916,4
    Hanuri10,713,815,617,411,112,7
    Vile turistice20,221,72425,72627,7
    Cabane turistice12,513/21514,816,817,8
    Bungalouri12,115,622,622,628,431,4
    Sate de vacanta10,513,69/611,112,714,3
    Campinguri8,71316,719,114,423,1
    Popasuri turistice14,317,919/122,621,619,7
    Căsuțe turistice19,22021,81817,219,3
    Tabere de elevi sipreșcolari14,617,41618,117,117,8
    Pensiuni turistice15,417,719,420,320,922,2
    Pensiuni agroturistice13,215,115,516,41820
    Spatii de cazare de penavele fluviale simaritime11,319,926,124,623,327,3
    (Sursa: TEMPO, accesat August 2020)
    În ceea ce privește structurile tipice pentru tineret, se remarcă o tendință crescătoare în ultimii ani a gradului de ocupare a hostelurilor și taberelor, deși valoarea nominală rămâne mică, de doar 18% în 2019 în cazul taberelor, respectiv 25% cea mai bună performanță a hostelurilor, în 2019. Totuși, este de remarcat că ambele tipuri de structuri au un grad de ocupare relativ scăzut față de media totală (33,9% în 2019), ceea ce indică un număr relativ mic de structuri neperformante. Indicii de ocupare pe tip de proprietate (majoritar privat, respectiv majoritar public) arată o performanță mai bună a structurilor majoritar publice (peste 58% în structurile majoritar de stat față de 31,8% în structurile majoritar private): Tabel 15. Indicatori de ocupare pe tip de proprietate
    IndicatoriU.M.2019
    Forme de proprietate
    Majoritar de statMajoritar privată
    SosiriMii192,06912.157,112
    înnoptăriMii1.064,23726.619,388
    Indicii de utilizare netă a capacității în funcțiune%46%38,75%
    (Sursa: TEMPO, accesat August 2020)
    În ceea ce privește activitatea turistică pe regiuni de dezvoltare, o perspectivă sintetică privind structurile de cazare și principalii indicatori de performanță ne arată următoarea situație: Tabel 16. Indicatori generali privind capacitatea și utilizarea structurilor turistice, pe regiuni de dezvoltare (2019)
    capacitate de cazareSosiri (mii)Înnoptări (mii)indice de utilizare netă (°/o)
    locuriîn funcțiune (mii locuri-zile)
    TOTAL356.56288.79013.37530.08633,88%
    Regiunea NORD-VEST40.15411.7661.7663.79232,23%
    Regiunea CENTRU69.11321.0913.1736.44430,55%
    Regiunea NORD-EST31.4699.1721.3532.67329,15%
    Regiunea SUD-EST107.90814.8071.8986.29742,53%
    Regiunea SUD-MUNTENIA30.2468.4631.0842.31927,40%
    Regiunea BUCUREȘTI - ILFOV24.2948.7102.2373.82443,90%
    Regiunea SUD-VEST OLTENIA22.9276.9197922.25032,52%
    Regiunea VEST30.4517.8621.0722.48831,65%
    O analiză a datelor privind capacitățile și performanța turismului la nivel regional relevă următoarele:– regiunea Centru are cea mai mare capacitate de cazare în funcțiune (mii locuri zile), însă cu un grad de utilizare sub media națională (de 33,88%);– regiunea București Ilfov are cel mai mare indicator de utilizare a capacității în funcțiune (de 43,9%), deși cu un număr de mii locuri zile relativ mic la nivel național;– regiunea Sud-Est are un grad de utilizare foarte mare (42,53%), însă trebuie ținut cont de caracterul sezonier al funcționării unei mari părți a unităților de cazare (ceea ce explică numărul mare de capacități de cazare existente raportat la numărul total de sosiri și înnoptări);– regiunile cu cele mai mici performanțe sunt regiunile Nord-Est și Sud-Muntenia (cu un număr relativ mare de capacități în funcțiune);– regiunea Nord-Vest are un număr relativ mare de capacități în funcțiune, cu un indicator de utilizare aproape de media națională;– regiunile Sud-Vest și Vest au capacități în funcțiune relativ modeste, cu indicatori de utilizare aproape de media națională.
     +  Activitatea turistică în centrele de agrement și bazele turistice din administrarea Ministerului Tineretului și Sportului Bazele turistice și centrele de agrement din administrarea Ministerului Tineretului și Sportului (prin structurile subordonate acestuia) sunt gestionate, la nivel operațional, de Direcțiile Județene de Sport și Tineret (DJST). În anul 1990, în România existau 207 tabere școlare, aflate în proprietatea statului și în administrarea inspectoratelor școlare județene*6). O parte dintre acestea au fost transferate de-a lungul timpului în administrarea actualului MTS, care le gestionează prin structurile sale teritoriale - Direcțiile Județene de Sport și Tineret. În prezent, există în patrimoniul MTS un număr de 156 de centre de agrement și baze turistice - din care 61 funcționale, 94 nefuncționale și 1 parțial funcțional. Printre cauzele nefuncționalității unui număr atât de mare de unități de cazare se numără subfinanțarea cronică a investițiilor în centrele de agrement, uzura fizică accelerată a clădirilor, situația juridică neclară a imobilelor, lipsa standardelor europene de calitate etc. *6) Curtea de Conturi Sinteza raport de audit al performanței cu privire la evoluția și situația patrimoniului taberelor școlare, 2014. În cazul infrastructurii turistice funcționale, numărul mediu de turiști (elevi/studenți)/centru de agrement este de aprox. 1000-1200 anual. Repartizarea lor pe județe și regiuni, cu identificarea statusului actual, este prezentată în tabelul de mai jos: Tabel 17. Situația centrelor de agrement/bazelor turistice funcționale și nefuncționalea) Centre funcționale și parțial funcționale
    Nr.Crt.JudețRegiuneDenumire CA/BTFuncționalitate
    sezonierpermanent
    1ALBACentruC.A. ArieșeniX
    2CentruC.A. RoicaX
    3ARGEȘSud-MunteniaC.A. CorbeniX
    4Sud-MunteniaC.A.NucșoaraX
    5Sud-MunteniaBT PiteștiX
    6BACĂUNord-EstC.A. Valea BuduluiX
    7Nord-EstCA SălătrucX
    8BIHORNord-VestUABS OradeaX
    9Nord-VestUABS ȘuncuiușX
    10Nord-VestCAT RemețiX
    11Nord-VestCAT Valea BrătcuțeiXX
    12BISTRIȚA-NĂSĂUDNord-VestC.A. Sângeorz-BăiX
    13BOTOȘANINord-Es*'C.A. Codrii de AramăX
    14BRAȘOVCentruC.A. PredealX
    15BRĂILASud-EstC.A. Lacu SăratX
    16BUZĂUSud-EstC.A.ArbănașiX
    17Sud-EstC.A. Poiana PinuluiXX
    18CARAȘ-SEVERINVestC.A. Râul-AlbX
    19CONSTANȚASud-EstC.A. 2 MaiX
    20Sud-EstC.A. New ParadiseX
    21Sud-EstC.A. LuminițaX
    22COVASNACentruC.A. PădureniX
    23DOLJSud-Vest OlteniaYouth Hostel Griffon și BT CraiovaX
    24GALAȚISud-EstBT TineretX
    25GORJSud-Vest OlteniaC.A. SăceluX
    26HUNEDOARAVestC.A. CăprioaraX
    27VestC.A. CosteștiXX
    28VestB.T. DevaX
    29IALOMIȚASud-MunteniaC.A. Amara Pavilioane*7)X
    30IAȘINord-EstC.A. Muncel IX
    31MARAMUREȘNord-VestC.A. MaraX
    32MEHEDINȚISud-Vest OlteniaC.A. DrobetaX
    33MUREȘCentruBT MureșulX
    34CentruC.A. Sovata 1X
    35CentruC.A. Sovata 2X
    36NEAMȚNord-EstC.A. OglinziX
    37Nord-EstC.A. CozlaX
    38PRAHOVASud-MunteniaC.A. Bușteni - Vilele Șoimul și CrișulX
    39Sud-MunteniaC.A. Sinaia- Vila Casa ElevilorX
    40Sud-MunteniaC.A. Cheia - Vila BrădetX
    41SATU-MARENord-VestC.A. ȘtrandX
    42SIBIUCentruC.A. PăltinișX
    43CentruC.A. ȘantaX
    44CentruC.A. Râu SaduluiX
    45CentruC.A. Ocna SibiuluiX
    46CentruC.A. CisnădioaraX
    47CentruC.A. SălișteX
    48TELEORMANSud-MunteniaC.A. DunăricaX
    49Sud-MunteniaBT ValahiaX
    50TIMIȘVestC.A. Chevereșu MareX
    51VestC.A. Poieni StrâmbuX
    52VestBaza Turistică TimișoaraX
    53TULCEASud-EstC.A. Sulina (Briza Mării)X
    54Sud-EstC.A. Babadag (Sinaia Dobrogei)X
    55VASLUINord-EstC.A. Poiana CăprioareiX
    56Nord-EstBT Podul ÎnaltX
    57VÂLCEASud-Vest OlteniaC.A. CoziaXX
    58Sud-Vest OlteniaC.A. CăciulataXX
    59Sud-Vest OlteniaC.A. BrădișorXX
    60Sud-Vest OlteniaBTX
    61VRANCEASud-EstC.A. GălăciucX
    62Sud-EstBT FocșaniX
    *7) Parțial funcțional.
    b) Centre nefuncționale
    Nr.crt.JudețRegiuneCentru de agrement
    1ALBACentruPoiana Vadului
    2CentruGarda
    3CentruAlbac
    4CentruAbrud
    5CentruTaut
    6CentruSagag
    7ARGEȘSud-MunteniaPauleasca
    8Sud-MunteniaValea Mare
    9Sud-MunteniaStoenesti
    10BACAUNord-EstPoiana Sărată
    11Nord-EstGeamăna
    12Nord-EstValea Uzului
    13BIHORNord-VestCAT Urvis
    14Nord-VestCAT Roșia
    15Nord-VestCAT Nucet
    16BISTRITA-N.Nord-VestTelciu
    17Nord-VestFiad
    18Nord-VestValea Mare
    19Nord-VestValea Blasnei
    20Nord-VestColibita
    21Nord-VestBaza Turistică
    22BOTOȘANINord-EstLuceafărul
    23BRAILASud-EstBlasova
    24BRAȘOVCentruZizin
    25CentruTimisu de Jos
    26CentruTimisu de Sus - transmis parțial CL Mun. Brașov prin HG 654/2011, ceea ce a rămas este nefuncțional
    27CentruBrădet
    28CentruSâmbăta de Sus
    29BUZĂUSud-EstFisici
    30CARAS-S.VestVila Klaus
    31VestBrebu Nou
    32VestCiresnaia
    33VestValea Minisului
    34VestBăile Herculane
    35VestPoiana Mărului
    36VestDelinești
    37VestMaciova
    38VestJervani
    39CONSTANȚASud-Est„Casa de Piatra"-Eforie Sud
    40DAMBOVIȚASud-MunteniaBucsani
    41Sud-MunteniaCobia
    42DOLJSud-Vest OlteniaCA Danubiu Calafat
    43GALAȚISud-EstGarboavele
    44Sud-EstBuciumeni
    45HARGHITACentruBăile Homorod - transmis parțial CJ Harghita prin HG 54/2012, ceea ce a rămas este nefuncțional
    46HUNEDOARAVestHotel Flora
    47VestBrădățel
    48VestLăpușnic
    49VestOhaba
    50VestBulzești de Sus
    51IAȘINord-EstMuncel II
    52Nord-EstCiric
    53Nord-EstValea Seacă
    54Nord-EstBucium
    55Nord-EstStrunga
    56MEHEDINȚISud-Vest OlteniaCA Orșova
    57Sud-Vest Oltenia CA Cazane
    58NEAMȚNord-Est Bicaz
    59Nord-EstTazlău
    60OLTSud-Vest OlteniaMoșteni
    61Sud-Vest OlteniaVitomiresti
    62PRAHOVASud-MunteniaSinaia Vila 1 și 3 (concesionată)
    63Sud-MunteniaBușteni Vila Fraga
    64Sud-MunteniaCheia Bloc alim + mansarda
    65Sud-MunteniaCheia Vila Cumpănă
    66Sud-MunteniaCheia Vila Scarisoara
    67Sud-MunteniaCheia Vila Brândușa
    68Sud-MunteniaTelega
    69Sud-MunteniaVoila
    70Sud-MunteniaPaulesti
    71Sud-MunteniaIzvoarele
    72Sud-MunteniaSuzana
    73Sud-MunteniaStefesti Vila nr. 2
    74Sud-MunteniaSlănic Corp A
    75SALAJNord-VestIzovoarele Barcaului Tusa
    76SATU MARENord-VestTarna
    77Nord-VestLivada
    78Nord-VestVrăticel
    79SIBIUCentruNou Săsesc
    80SUCEAVANord-EstRusca
    81Nord-EstBaza Turistica Bucovina
    82TIMIȘVestPoieni Sat
    83VestBogda
    84VestHerneacova
    85VASLUINord-EstTalasmani
    86VALCEASud-Vest OlteniaArutela
    87Sud-Vest OlteniâLotru
    88VRANCEASud-EstCotești
    89Sud-EstSoveja
    90BUCURESTI-IFBULJRESTI-IFStejarul
    91Mogosoaia
    92Cernica
    93Pustnicul I
    94Pustnicul II
    Conform datelor furnizate de MTS, doar 39,5% din bazele turistice și centrele de agrement existente sunt funcționale, restul fiind nefuncționale (în stare de degradare etc). În ceea ce privește capacitățile de cazare funcționale și nefuncționale ale MTS pe regiuni, situația este prezentată în graficul de mai jos: Figura 14. Centre de agrement/baze turistice funcționale și nefuncționale (nr. unități), pe regiuni Datele existente relevă:– Un număr foarte mare de structuri nefuncționale în regiunile Sud-Muntenia și Vest;– Un număr mare de structuri nefuncționale în Nord-Est, Nord-Vest și Centru– Numărul cel mai mare de structuri funcționale este în regiunea Centru– Regiunea București-Ilfov nu are nici o structură funcțională din cele existente. În ceea ce privește situația juridică a terenurilor și clădirilor aferente centrelor de agrement și bazelor turistice, o parte dintre acestea (funcționale sau nefuncționale) nu au o situație juridică clară, nefiind intabulate. Dintre centrele de agrement și bazele turistice funcționale, doar 41 sunt întabulate celelalte fiind în curs de întabulare, parțial întabulate sau neîntabulate. Tabel 18. Centre funcționale - situația juridică
    JudețRegiuneDenumire CA/BTIntabulat/Neintabulat
    ALBACentruC.A. ArieșeniNeintabulat
    CentruC.A. RoicaIntabulat
    ARGEȘSud-MunteniaC.A. CorbeniNeintabulat
    Sud-MunteniaC.A. NucșoaraNeintabulat
    Sud-MunteniaBT PiteștiNeintabulat
    BACĂUNord-EstC.A. Valea BuduluiIntabulat
    Nord-EstC.A. SălătrucIntabulat
    BIHORNord-VestUABS OradeaIntabulat
    Nord-VestUABS ȘuncuiușIntabulat
    Nord-VestCAT RemețiNeintabulat
    Nord-VestCAT Valea BrătcuțeiNeintabulat
    BISTRITA-NĂSĂUDNord-VestC.A. Sângeorz-BăiIntabulat
    BOTOȘANINord-EstC.A. Codrii de AramăNeintabulat
    BRAȘOVCentruC.A. PredealNeintabulat
    BRĂILASud-EstC.A. Lacu SăratIntabulat
    BUZĂUSud-EstC.A. ArbănașiIntabulat
    Sud-EstC.A. Poiana PinuluiIntabulat
    CARAȘ-SEVERINVestC.A. Râul-AlbIntabulat
    CONSTANȚASud-EstC.A. 2 MaiNeintabulat
    Sud-EstC.A. New ParadiseNeintabulat
    Sud-EstC.A. LuminițaNeintabulat
    COVASNACentruC.A. PădureniIntabulat
    DOLJSud-Vest OlteniaYouh Hostel Griffon și BT CraiovaIntabulat
    GALAȚISud-EstBT TineretNeintabulat
    GORJSud-Vest OlteniaC.A. SăceluNeintabulat
    HUNEDOARAVestC.A. CăprioaraIntabulat
    VestC.A. CosteștiParțial intabulat
    VestB.T. DevaIntabulat
    IALOMIȚASud-MurfeniaC.A. Amara PavilioaneIntabulat
    IAȘINord-EstC.A. Muncel IIntabulat
    MARAMUREȘNord-VestC.A. MaraIntabulat
    MEHEDINȚISud Vest OlteniaC.A. DrobetaIntabulat
    MUREȘCentruBT MureșulIntabulat
    CentruC.A. Sovata 1Intabulat
    CentruC.A. Sovata 2Intabulat
    NEAMȚNord-EstC.A. OglinziIntabulat
    Nord-EstC.A. CozlaIntabulat
    PRAHOVASud-MunteniaC.A. Bușteni - Vilele Șoimul și CrișulIntabulat
    Sud-MunteniaC.A. Sinaia - Vila Casa ElevilorIntabulat
    Sud-MunteniaC.A. Cheia - Vila BrădetNeintabulat
    SATU-MARENord-VestC.A. ȘtrandIntabulat
    SIBIUCentruC.A. PăltinișIntabulat
    CentruC.A. ȘantaIntabulat
    CentruC.A. Râu SaduluiIntabulat
    CentruC.A. Ocna SibiuluiIntabulat
    CentruC.A. CisnădioaraIntabulat
    CentruC.A. SălișteIntabulat
    TELEORMANSud-MunteniaC.A. DunăricaNeintabulat
    Sud-MunteniaBT ValahiaNeintabulat
    TIMIȘVestC.A. Chevereșu MareIntabulat
    VestC.A. Poieni StrâmbuIntabulat
    VestBaza Turistică TimișoaraIntabulat
    TULCEASud-EstC.A. Sulina (Briza Mării)Neintabulat
    Sud-EstC.A. Babadag (Sinaia Dobrogei)Intabulat
    VASLUINord-EstC.A. Poiana CăprioareiNeintabulat
    Nord-EstBT Podul înaltNeintabulat
    VÂLCEASud-Vest OlteniaC.A. CoziaIntabulat
    Sud-Vest OlteniaC.A. CăciulataIntabulat
    Sud-Vest OlteniaC.A. BrădișorIntabulat
    Sud-Vest OlteniaBTIntabulat
    VRANCEASud-EestC.A. GălăciucIntabulat
    Sud-estBT FocșaniNeintabulat
     +  ANALIZA SWOT În urma analizei efectuate, s-au conturat punctele tari și punctele slabe în ceea ce privește infrastructura turistică a Ministerului Tineretului și Sportului. Prin intermediul analizei SWOT, se urmărește alinierea acestora cu oportunitățile și amenințările mediului extern. În esență, analiza SWOT reprezintă o abordare a factorilor care influențează dezvoltarea infrastructurii turistice, pozitivi și negativi, din mediul intern și cel extern, conform tabelului de mai jos:
    FACTORI
    MEDIUPOZITIVINEGATIVI
    INTERNPUNCTE TARIResurse sau capacități care ar putea fi activate efectiv pentru a atinge obiectivele de dezvoltare a infrastructurii turisticePUNCTE SLABEInsuficiențe care limitează posibilitățile de atingere a obiectivelor de dezvoltare infrastructurii turisticeDeficit de personal.
    EXTERNOPORTUNITĂȚIOrice situație favorabilă care poate fi transformată într-o valoare ce poate concura la atingerea obiectivelor de dezvoltare a infrastructurii turisticeAMENINȚĂRIOrice situație defavorabilă din mediul extern care ar putea reprezenta o amenințare în atingerea obiectivelor propuse.
    Pentru efectuarea unei analize SWOT pertinente, aceasta va fi efectuată pentru fiecare regiune în parte, urmând ca la finalul capitolului să se sintetizeze o analiză la nivel național în ceea ce privește Strategia de dezvoltare a infrastructurii turistice*8) a Ministerului Tineretului și Sportului. *8) Datele despre infrastructura turistică au fost puse la dispoziție de către Ministerul Tineretului și Sportului
     +  REGIUNEA CENTRU Date generale ale Regiunii: Situată în Transilvania, Regiunea Centru are în componență următoarele județe: Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu. Populație: 2.318.272 locuitori Suprafață: 34.100 kmp Densitate: 68,0 locuitori/mp Regiuni vecine: Regiunea de dezvoltare Nord-Vest, Regiunea de dezvoltare Nord-Est, Regiunea de dezvoltare Sud-Est, Regiunea de dezvoltare Sud - Muntenia, Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia și Regiunea de dezvoltare Vest Cel mai mare oraș: Brașov Infrastructură turistică: 26 obiective din care funcționale 13 (jud. Alba -CA Arieșeni, CA Roica; jud. Brașov - CA Predeal; jud. Covasna - CA Pădureni; jud. Mureș - BT Mureșul, CA Sovata 1, CA Sovata 2; jud. Sibiu - CA Păltiniș, CA Șanta, CA Râul Sadului, CA Ocna Sibiului, CA Cisnădioara, CA Săliște) nefuncționale 13 (jud. Alba- CA Poiana Vadului CA Garda, CA Albac, CA Abrud, CA Taut, CA Sugag; jud. Brașov - CA Zizin, CA Timișul de Jos, CA Timișul de Sus, CA Brădet, CA Sâmbătă de Sus, jud. Harghita - CA Băile Homorod; jud. Sibiu - CA Nou Săsesc)
    FACTORI
    MEDIUPOZITIVINEGATIVI
    INTERNPUNCTE TARI- Majoritatea obiectivelor au situație juridică certă fiind clar stabilită proprietatea publică și dreptul de administrare.- Utilizarea infrastructurii CA pentru instruirea practică a tinerilor și elevilor din domeniul serviciilor ospitaliere.- Ministerul Tineretului și Sportului deține în Regiunea Centru un număr mare de unități de cazare (doar Sud-Muntenia numără mai multe).PUNCTE SLABE- Situație juridică neclară a unor obiective din patrimoniu.- Insuficientă finanțare a Ministerul Tineretului și Sportului a infrastructurii turistice.- 13 centre sunt nefuncționale.
    EXTERNOPORTUNITĂȚI- Regiunea Centru se caracterizează printr- un bogat potențial turistic natural și antropic. Cel mai important produs turistic al Regiunii Centru este DIVERSITATEA: peisagistică, etnică, culturală și religioasă.- Orașele Regiunii păstrează urmele unui înfloritor trecut istoric, cultural și economic, amintim în acest sens reședințele de județ, Alba lulia cu Cetatea bastionară (1715-1738) de tip "Vauban" și Catedrala romano-catolică de sec. XIII , Brașov cu Cetatea Brașovului (1395), Biserica Neagră, Piața Statului, Cartierul Schei, Sfântu Gheorghe cu Biserica reformată fortificată, Miercurea Ciuc cu Cetatea feudală Miko, Târgu Mureș cu cetatea medievală cu șapte bastioane (1602-1652), biserica reformată, Palatul Culturii, Biserica Romano-Catolică, Sibiul, declarat oraș cultural european în 2007 cu Catedrala Evanghelică.- Principalele atracții culturale: cetățile medievale Alba lulia, Brașov, Făgăraș, Mediaș, Sibiu, Târgu-Mureș; orașele târguri: Sighișoara aflat în patrimoniul UNESCO, Târgu Secuiesc, Sebeș; bisericile fortificate din Transilvania dintre care Biertan, Calnic, Dârjiu, Prejmer, Saschiz, Valea Viilor, Viscri se află în patrimoniul UNESCO. Localitățile unde se află aceste obiective culturale sunt reprezentative pentru localitățile locuite de sași, muzee de istorie și arheologie, muzee de etnografie în aer liber.- Oportunitate de valorificare durabilă o reprezintă ecoturismul, care promovează conservarea și protejarea capitalului natural, asigurând totodată beneficii culturale și financiare comunităților locale.- Fiind localizată în zona de centru a României, prezintă o bună/facilă conectivitate rutieră, feroviară și aeriană cu majoritatea celorlalte regiuni.- Regiunea se situează pe locul trei ca nivel de dezvoltare socio-economică în raport cu celelalte 8 regiuni de dezvoltare cu potențial de creștere în perioada 2020 - 2024.- Posibilități de dezvoltare a turismului tehnologic și științific în proximitatea polilor de creștere tehnologică și inovare din marile orașe: Brașov, Sibiu, Târgu Mureș (Centre și Institute de Cerecetare, Universități, Companii de Tehnologie etc.)- Acces la surse de finanțare prin Programul Operațional Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Centru 2021-2027AMENINȚĂRI- Modificări în organizarea și funcționarea autorității centrale tutelare (treceri dinsubordinea Ministerului Educației si Cercetării la Ministerul Tineretului și Sportului și invers);- Inițiativa privată în domeniul turismului pentru copii și tineri;- Rezoluțiile nefavorabile pentru Ministerul Tineretului și Sportului ale Instanțelor de Judecată în cazul litigiilor privind proprietate și/sau dreptul de administrare;- Trendul național descendent al natalității și implicit reducerea numărului de potențiali beneficiari ai infrastructurii turistice (copii de vârstă școlară);- Reducerea numărului de practicanți ai sportului la nivel național poate afecta infrastructura turistică prin diminuarea numărului de cantonamente și tabere cu profil sportiv;- Trendul ascendent în cazurile familiilor cu venituri medii de a efectua concediile împreună cu copii de vârstă școlară în destinații de vacanță din afara țării, fapt care generează o scădere a numărului de copii care participă la tabere de odihnă/recreere;- La nivel național, un număr mare de infrastructuri de turism nerentabile (indicat de un grad de utilizare scăzut);- Un număr total de turiști tineri relativ mic în raport cu alte țări europene.
     +  REGIUNEA NORD-EST Date Generale ale Regiunii: Cuprinde Bucovina și mare parte din Moldova, Regiunea Nord-Est are în componență următoarele județe: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui. Populație: 3.198.564 locuitori Suprafață: 36.850 kmp Densitate: 86,8 locuitori/kmp Regiuni vecine: Regiunea de dezvoltare Nord-Vest, Regiunea de dezvoltare Centru și Regiunea de dezvoltare Sud-Est Cel mai mare oraș: Iași Infrastructură turistică: 22 obiective din care funcționale 8(jud. Bacău - CA Valea Budului, CA Sălătruc; jud. Botoșani - CA Codrii de Aramă; jud. Iași - CA Muncel 1; jud. Neamț - CA Oglinzi, CA Cozla; jud. Vaslui - CA Poiana Căprioarei, BT Podul înalt), nefuncționale 14 (jud.Bacău - CA Poiana Sărată, CA Geamăna, CA Valea Uzului; jud. Botoșani - CA Luceafărul; jud. Iași - CA Muncel 2, CA Ciric, CA Valea Seacă, CA Bucium, CA Strunga; jud. Neamț - CA Bicaz, CA Tazlău; jud. Suceava - CA Rusca, BT Bucovina; jud. Vaslui - CA Talasmani)
    FACTORI
    MEDIUPOZITIVINEGATIVI
    INTERNPUNCTE TARI- Centrele funcționale au situație juridică certă, fiind clar stabilită proprietatea publică și dreptul de administrare;- Utilizarea infrastructurii pentru instruirea practică a tinerilor și elevilor din domeniul serviciilor ospitaliere;- Existența unei infrastructuri în zone turistice recunoscute, care au potențial ridicat de exploatare (Ciric, Bicaz);PUNCTE SLABE- Insuficientă finanțare a Ministerul Tineretului și Sportului și a DJST-urilor- Ministerul Tineretului și Sportului are în patrimoniu un număr are (14) de centre neutilizate (nefuncționale) , unele în zone cu mare potențial turistic (Bicaz)- Aproape 50% din centre nu sunt întabulate sau sunt în litigiu
    EXTERNOPORTUNITĂȚI- Regiunea Nord-Est are un mare potențial ca centru european de turism, având în vedere structura acestuia. Județele din această regiune sunt recunoscute pentru maiestuozitatea masivilor muntoși și farmecul aparte al celebrelor mănăstiri și locașe de cult, cât și al localităților rurale tradiționale.- Rezervații forestiere naturale, rezervații geologice, rezervații botanice, parcuri naturale. etc.(Runc-Racova și Pârâul Alb; Stânca Costești, Bicaz/Ceahlău, Vânători, Dealul Repedea, Valea Lungă, Rarău-Giumalău, Lunca Zamostea, Slătioara, Pojorâta și Zugreni, Bălteni, Bădeana, Seaca Movileni și Hârboanca- Brăhășoaia, etc.)- oportunitate de valorificare durabilă a acestuia o reprezintă ecoturismul, care promovează conservarea și protejarea capitalului natural, asigurând totodată beneficii culturale și financiare comunităților locale- Facilitățile de transport au fost îmbunătățite, atât în interiorul regiunii cât și în exterior, existând o rețea extinsă de transport feroviar și aeroporturi în trei dintre centrele urbane ale zonei - Bacău, Iași și Suceava.- Regiunea Nord Est are un potențial balnear bun, putând constitui o importantă destinație turistică.- Sunt remarcabile edificiile de cult din județele Iași, Neamț și Suceava, care formează principalul motor al atracțiilor turismului socio-cultural din Regiunea Nord-Est. În patrimoniul UNESCO sunt incluse opt biserici cu fresce exterioare: Biserica "Tăierea Capului Sfântului loan Botezătorul" din satul Arbore, Biserica "Adormirea Maicii Domnului și Sfântul Gheorghe" a Mănăstirii Humor, Biserica "Buna-Vestire" a Mănăstirii Moldovița, Biserica "Înalțarea Sfintei Cruci" din Pătrăuți, Biserica "Sfântul Gheorghe" a Mănăstirii "Sfântul Ioan cel Nou" din Suceava, Biserica "Sfântul Gheorghe" a Mănăstirii Voroneț, Biserica "Învierea Domnului" a Mănăstirii Sucevița, Biserica "Sfântul Nicolae" a Mănăstirii Probota.- Posibilități de dezvoltare a turismul tehnologic și științific în proximitatea polilor de creștere tehnologică și inovare din marile orașe (Centre și Institute de Cerecetare, Universități, Companii de Tehnologie etc.)- Acces la surse de finanțare prin Programul Operațional Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Nord-Est 2021- 2027 AMENINȚĂRI- Modificări în organizarea și funcționarea Autorității Centrale tutelare (treceri din subordinea Ministerului Educației și Cercetării la Ministerul Tineretului și Sportului și invers)- Dezvoltarea inițiativei private în domeniul turismului pentru copii și tineri - Rezoluțiile nefavorabile pentru Ministerul Tineretului și Sportului ale Instanțelor de Judecată în cazul litigiilor privind proprietatea și/sau dreptul de administrare.- Trendul național descendent al natalitătii și implicit reducerea numărului de potențiali beneficiari ai infrastructurii turistice (copii de vârstă școlară)- Reducerea numărului de practicanți ai sportului la nivel național poate afecta infrastructura turistică prin diminuarea numărului de cantonamente și tabere cu profil sportiv.- Trendul ascendent în cazurile familiilor cu venituri medii de a efectua concediile împreună cu copii de vârstă școlară în destinații de vacanță din afara țării, fapt care generează o scădere a numărului de copii de care participă la tabere de odihnă/recreere.- La nivel național, un număr mare de infrastructuri de turism nerentabile (indicat de un grad de utilizare scăzut)- Un număr total de turiști tineri relativ mic în raport cu alte țări europene.
     +  REGIUNEA NORD-VEST Date generale ale Regiunii: Cuprinde Maramureșul și părți importante din Crișana și Transilvania, Regiunea Nord-Vest are în componență următoarele județe: Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare și Sălaj. Populație: 2.552.112 locuitori Suprafață: 34.159 kmp Densitate: 74,71 locuitori/kmp Regiuni vecine: Regiunea de dezvoltare Nord-Est, Regiunea de dezvoltare Centru și Regiunea de dezvoltare Vest Cel mai mare oraș: Cluj-Napoca Infrastructură turistică: 20 obiective din care funcționale 7(jud. Bihor - UABS Oradea, UABS Șuncuiuș, CAT Remeți, CAT Valea Brătcuței; jud. Bistrița-Năsăud - CA Sângeorz-Băi; jud. Maramureș - CA Mara, jud. Satu-Mare - CA Ștrand,) nefuncționale 13(jud. Bihor - CAT Urvis, CAT Roșia, CAT Nucet; jud. Bistrița-Năsăud - CA Telciu, CA Fiad, CA Valea Mare, CA Valea Blasnei, CA Colibița, Baza turistică, jud. Satu-Mare - CA Tarna, CA Livada, CA Vrăticel jud Sălaj- Izvoarele Barcăului Tusa)
    FACTORI
    MEDIUPOZITIVINEGATIVI
    INTERNPUNCTE TARI- Cea mai mare parte obiectivelor funcționale au o situație juridică certăfiind clar stabilită proprietatea publică și dreptul de administrare- Utilizarea infrastructurii pentru instruirea practică a tinerilor si elevilor din domeniul serviciilor ospitaliere.- Centre de agrement /baze turistice- În zone turistice populare (ex. Colibița, Sângeorz Băi)PUNCTE SLABE- Situație juridică neclară a unor obiective din patrimoniu.- Insuficienta finanțare a Ministerul Tineretului și Sportului și a DJST-urilor- Număr mai mare de centre nefuncționale decât funcționale
    EXTERNOPORTUNITĂȚI- Regiunea Nord-Vest beneficiază de un complex de factori turistici morfologici cu valoare atractivă deosebită, mai ales legate de Munții Carpați. În morfologia majoră a carstului din Munții Apuseni, cheile se înscriu ca forme caracteristice, prin numărul apreciabil (52), dintre care, cele mai cunoscute sunt: Cheile Turzii, Cheile Tureniului, Masivul Gilău-Muntele Mare (cheile Runcului, Pociovaliștei, Poșăgii) sau Bihorului (cheile din bazinul văii Bogăi).- Existenta obiectivelor și atracțiilor turistice antropice cu potențial de exploatare turistică mare. Se remarcă o serie de grupe de obiective, fiecare cu ponderi diferite în cadrul diverselor zone turistice identificate în cadrul regiunii: vestigii istorice (castre romane, castele, cetăți antice și medievale); obiective religioase (biserici, catedrale, mănăstiri); monumente; baraje și lacuri de acumulare; obiective culturale (muzee, case memoriale); obiective și manifestări etnografice;- Regiunea Nord-Vest are foarte mult potențial pentru turismul cultural, datorită marilor orașe și numărului de monumente istorice. Cele mai importante atracții culturale din regiune sunt: castrele romane (Castrul Roman de la Porolissum, Castru și Vicus Militar, Castrul Bologa și Castrul Romita), cetățile medievale (Dăbâca, Bonțida și Ardud), castelele (Wesselenyi din Jibou, Karolyi din Carei și Csaky din Almașu), așezările fortificate din Șimleu Silvaniei și orașele - târguri istorice (Gherla și Crasna) etc.- Posibilități de valorificare a resurselor balneare ale regiunii: Băile Felix (Bihor), Sângeorz-Băi (Bistrița-Năsăud), 1 Mai (Bihor), Băile Turda (Cluj), Băile Băița (Cluj), Ocna Șugatag (Maramureș), Tășnad (Satu Mare) și Tinca (Bihor). Băile Felix, 1 Mai, Sângeorz-Băi, Turda și Ocna - Șugatag- În regiune existau, în anul 2019, 152 de arii protejate, constituite în parcuri naturale (3), parcuri naționale (Parcul Național Munții Rodnei, Parcul Național Apuseni și Parcul Național Munții Maramureșului), rezervații științifice (2), rezervații peisagistice (4), rezervații zoologice (4), rezervații speologice (20), rezervații geologice (19), rezervații paleontologice (14), rezervații mixte (36), rezervații forestiere (9) și rezervații botanice (39). Dintre acestea, majoritatea sunt în județele Bihor (56, reprezentând 36,84% din total), Maramureș (33, reprezentând 21,71% din total), Bistrița-Năsăud (26, reprezentând 17,10% din total) și Cluj (20, reprezentând 13,15% din totalul ariilor protejate din regiune).- O oportunitate de valorificare durabilă o reprezintă ecoturismul, care promovează conservarea și protejarea capitalului natural, asigurând totodată beneficii culturale și financiare comunităților locale.- Posibilități de dezvoltare a turismul tehnologic și științific în proximitatea polilor de creștere tehnologică și inovare din marile orașe ale regiunii (Centre și Institute de Cercetare, Universități, Companii de Tehnologie, etc.)- Acces la surse de finanțare prin Programul Operațional Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest 2021- 2027AMENINȚĂRI- Modificări în organizarea și funcționarea autorității centrale tutelare (treceri din subordinea Ministerului Educației și Cercetării la Ministerul Tineretului și Sportului și invers)- Inițiativa privată în domeniul turismului pentru copii și tineri- Rezoluțiile nefavorabile pentru Ministerul Tineretului și Sportului ale instanțelor de Judecată în cazul litigiilor privind proprietatea și/sau dreptul de administrare.- Trendul național descendent al natalității și implicit reducerea numărului de potențiali beneficiari ai infrastructurii turistice (copii de vârstă școlară)- Reducerea numărului de practicanți ai sportului la nivel național poate afecta infrastructura turistică prin diminuarea numărului de cantonamente și tabere cu profil sportiv.- Trendul ascendent în cazurile familiilor cu venituri medii de a efectua concediile împreună cu copii de vârstă școlară în destinații de vacanță din afara țării, fapt care generează o scădere a numărului de copii care participă la tabere de odinhnă/recreere.- La nivel național, un număr mare de infrastructuri de turism nerentabile (indicat de un grad de utilizare scăzut)- Un număr total de turiști tineri relativ mic în raport cu alte țări europene.
    REGIUNEA SUD-MUNTENIA Date generale ale Regiunii: Cuprinde aproape în totalitate Muntenia, Regiunea Sud este alcătuită din următoarele județe: Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman. Populație: 2.929.832 locuitori Suprafață: 34.489 kmp Densitate: 85,0 locuitori/kmp Regiuni vecine: Regiunea de dezvoltare Centru, Regiunea de dezvoltare Sud-Est, Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia și Regiunea de dezvoltare București - Ilfov Cel mai mare oraș: Ploiești Infrastructură turistică: 28 obiective din care funcționale 9(jud. Argeș - CA Corbeni, CA Nucșoara, BT Pitești; jud. Ialomița - CA Amara Pavilioane; jud. Prahova - CA Bușteni Vila Șoimul și Vila Crișul, CA Sinaia Casa Elevilor, CA Cheia Vila Brădet; jud. Teleorman - CA Dunărica, BT Valahia) nefuncționale 19 (jud. Argeș - CA Păuleasca, CA Valea Mare, CA Stoenești; jud. Dâmbovița - CA Bucșani, CA Cobia; jud. Ialomița - CA Căsuțe; jud. Prahova - Sinaia Vila 1 și Vila 3 / concesiuni, CA Bușteni Vila Fraga, CA Cheia Bloc Alimentar și Mansarda, CA Cheia Vila Cumpăna, CA Cheia Vila Scărișoara, CA Cheia Vila Brândușa, CA Teleaga, CA Voila, CA Păulești, CA Izvoarele, CA Suzana, CA Ștefești Vila 2, CA Slănic Corp A)
    FACTORI
    MEDIUPOZITIVINEGATIVI
    INTERNPUNCTE TARI- majoritatea obiectivelor funcționale au o situație juridică certă fiind clar stabilită proprietatea publică și dreptul de administrare- un număr mare de centre în zone turistice foarte populare (ex. Bușteni, Sinaia, Cheia) sau cu potențial turistic mare (ex. Amara), chiar dacă neexploatat suficient- utilizarea infrastructurii ca pentru instruirea practică a tinerilor si elevilor din domeniul serviciilor ospitaliere.PUNCTE SLABE- Situația juridică neclară pentru unele obiective din patrimoniu.- Insuficientă finanțare a Ministerul Tineretului și Sportului și a infrastructurii turistice- Număr foarte mare (19 din 27) de centre nefuncționale
    EXTERNOPORTUNITĂȚI- diversitatea reliefului, bogăția resurselor naturale, varietatea peisajelor fac ca regiunea Sud Muntenia să dispună de un important potențial turistic.- oportunitate de valorificare durabilă a acestuia o reprezintă ecoturismul, care promovează conservarea și protejarea capitalului natural, asigurând totodată beneficii culturale și financiare comunităților locale.- în regiunea Sud Muntenia există un număr de peste 70 arii protejate de interes național (Parcul Național Piatra Craiului, Parcul Natural Bucegi, Parcul Natural Comana, Rezervația Manafu, Rezervația Teșila, Pădurea Troianu, Rezervația Naturală Cama Dinu Păsărică, lacul Suhaia, APSA Iezer Călărași, etc.).- existența unui patrimoniu cultural - istoric bogat în tradiții și obiceiuri ale diferitelor naționalități, structuri sătești istorice bine păstrate, 4.768 de monumente istorice, de artă și urme vestigii: așezări, biserici, conace, muzee.- nivel ridicat al PIB regional - loc 2 la nivel național (aproximativ 13% din PIB României).- existența a 2 poli de dezvoltare bine reprezentanți (un pol de creștere - Ploiești și un pol de dezvoltare - Pitești) - prezența unui număr mare de localități cu importanță turistică, istorică și culturală- creșterea numărului de localități cu statut urban (de la 43 în 1999 la 48 în prezent)- manifestarea procesului de suburbanizare în zona periubană a principalelor centre urbane din partea de nord.- prezența unor zone cu specializare funcțională- existența unor formațiuni de tip conurbație (Valea Prahovei din județul Prahova, unde orașele Breaza, Comarnic, Sinaia, Bușteni. Azuga formează o zonă urbană compactă care se continuă în nord, în județul Brașov (cu orașele Predeal, Râșnov și Brașov), și spre sud, cu Municipiul Câmpina și Zona Metropolitană Ploiești)- prezența, în sudul regiunii, a Fluviului Dunărea, ce oferă posibilitatea de a avea conexiuni cu cele opt țări riverane, iar prin intermediul canalului Dunăre -Marea Neagră de a avea ieșire la Marea Neagră și acces la portul Constanța.- acces la surse de finanțare prin Programul Operațional Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia 2021-2027AMENINȚĂRI- Modificări în organizarea și funcționarea autorității centrale tutelare (treceri din subordinea Ministerului Educației și Cercetării la Ministerul Tineretului și Sportului și invers)- Inițiativa privată în domeniul turismului pentru copii și tineri- Rezoluțiile nefavorabile pentru Ministerul Tineretului și Sportului ale Instanțelor de Judecată în cazul litigiilor privind proprietate și/sau dreptul de administrare.- Trendul național descendent al natalității și implicit reducerea numărului de potențiali beneficiari ai infrastructurii turistice (copii de vârstă școlară)- Reducerea numărului de practicanți ai sportului la nivel național poate afecta infrastructura turistică prin diminuarea numărului de cantonamente și tabere cu profil sportiv.- Trendul ascendent în cazurile familiilor cu venituri medii de a efectua concediile împreună cu copii de vârstă școlară în destinații de vacanță din afara țării, fapt care generează o scădere a numărului de copii de care participă la tabere de odihnă/recreere. - La nivel național, un număr mare de infrastructuri de turism nerentabile (indicat de un grad de utilizare scăzut)- Un număr total de turist: tineri relativ mic în raport cu alte țări europene.
     +  REGIUNEA SUD-EST Date generale ale Regiunii: Cuprinde Dobrogea, precum și părți din Moldova și Muntenia, Regiunea Sud-Est are în componență următoarele județe: Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea. Populație: 2.396.171 locuitori Suprafață: 35.762 kmp Densitate: 67 locuitori/kmp Regiuni vecine: Regiunea de dezvoltare Nord-Est, Regiunea de dezvoltare Centru și Regiunea de dezvoltare Sud - Muntenia Cel mai mare oraș: Constanța Infrastructură turistică: 18 obiective din care funcționale 11 (jud. Brăila - CA Lacu Sărat; jud. Buzău - CA Arbănași, CA Poiana Pinului; jud. Constanța - CA 2 Mai, CA New Paradise, CA Luminița; jud. Galați -BT Tineret; jud. Tulcea - CA Sulina Briza Mării, CA Babadag Sinaia Dobrogei; jud. Vrancea - CA Gălăciuc, BT Focșani) nefuncționale 7 (jud. Brăila - CA Blasova; jud. Buzău - CA Fisici; jud. Constanța - CA Casa de Piatră Eforie Sud;, jud. Galați - CA Gârboavele, CA Puciumeni; jud. Vrancea - CA Cotești, CA Soveja)
    FACTORI
    MEDIUPOZITIVINEGATIVI
    INTERNPUNCTE TARI- o mare parte obiectivelor funcționale au o situație juridică certă fiind clar stabilită proprietatea publică dreptul de administrare- Cel mai mare număr de centre funcționale, într-o zonă turistică foarte căutată- Utilizarea infrastructurii ca pentru instruirea practică tinerilor și elevilor din domeniul serviciilor ospitaliere.PUNCTE SLABE- Situație juridică neclară a unor obiective din patrimoniu.- Insuficientă finanțare din surse proprii a Ministerul Tineretului și Sportului a infrastructurii turistice- Centre din zone cu potențial foarte mare (litoral/Delta Dunării) sunt neintabulate
    EXTERNOPORTUNITĂȚI-Turismul în regiune este caracterizat de existența unor resurse naturale specifice, cum ar fi litoralul Mării Negre și Delta Dunării. De asemenea, în Regiune se află stațiuni balneoclimaterice renumite în țară (Lacu Sărat, Techirghiol, Sărata Monteoru, Balta Albă, Soveja)-O caracteristică a regiunii este potențialul turistic ridicat, ce este asigurat de existența unor lacuri naturale cu proprietăți terapeutice, de vulcanii noroioși, de rezervația Biosferei din Delta Dunării și de litoralul Mării Negre.- Delta Dunării reprezintă o atracție deosebită de o mare valoare științifică și cu un potențial turistic ridicat- Litoralul Mării Negre împărțit în două mari sectoare: cel de nord, cu relief caracteristic de deltă, cordoane litorale și lagune (între Musura și capul Midia) și cel de sud, cu țărm ridicat, dominat de faleze, golfuri și promontorii (între capul Midia și localitatea Vama Veche) oferă oportunități certe pentru dezvoltarea acțivităților de turism.- Zona montană din Vrancea și Buzău prezintă interes turistic prin stațiunile Soveja și Lepșa, respectiv zone turistice unice în țară, cum ar fi: Vulcanii Noroioși de la Paclele-Berca, peșterile de la Bozioru, Focurile Vii - Lopătari și Salina de la Meledic.- Patrimoniul cultural-istoric al regiunii este o valoare componentă a patrimoniului cultural european, se întâlnesc în regiune cetăți getice, romane, grecești și bizantine, monumente ridicate în cinstea unor împărați romani, cât și locașuri mănăstirești și construcții cu valoare etnografică deosebită; majoritatea fiind concentrate în județele Tulcea și Constanța.- O oportunitate de valorificare durabilă a acestuia o reprezintă ecoturismul, care promovează conservarea și protejarea capitalului natural, asigurând totodată beneficii culturale și financiare comunităților locale.- Acces la surse de finanțare prin Programul Operațional Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Sud-Est 2021- 2027- Posibilități de dezvoltare a turismul tehnologic și științific în proximitatea polilor de creștere tehnologică și inovare din Constanța (Centre și Institute de Cerecetare, Universități, Companii de Tehnologie etc.) AMENINȚĂRI- Modificări în organizarea și funcționarea autorității centrale tutelare (treceri din subordinea Ministerului Educației și Cercetării la Ministerul Tineretului și Sportului și invers)- Inițiativa privată în domeniul turismului pentru copii și tineri- Rezoluțiile nefavorabile pentru Ministerul Tineretului și Sportului ale Instanțelor de Judecată în cazul litigiilor privind proprietate și/sau dreptul de administrare.- Trendul național descendent al natalității și implicit reducerea numărului de potențiali beneficiari ai infrastructurii turistice (copii de vârstă școlară) - Reducerea numărului de practicanți ai sportului la nivel național poate afecta infrastructura turistică prin diminuarea numărului de cantonamente și tabere cu profil sportiv.- Trendul ascendent în cazul familiilor cu venituri medii de a efectua concediile împreună cu copii de vârstă școlară în destinații de vacanță din afara țării, fapt care generează o scădere a numărului de copii de care participă la tabere de odinhnă/recrere.- La nivel național, un număr mare de infrastructuri de turism nerentabile (indicat de un grad de utilizare scăzut)- Un număr total de turiști relativ mic în raport cu alte țări europene.
     +  REGIUNEA SUD-VEST Date generale ale Regiunii: Cuprinde întreaga Oltenie și o mică parte din Muntenia, Regiunea Sud-Vest Oltenia este alcătuită din următoarele județe: Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea. Populație: 1.926.860 locuitori Suprafață: 29.212 kmp Densitate: 66,0 locuitori/kmp Regiuni vecine: Regiunea de dezvoltare Centru, Regiunea de dezvoltare Vest și Regiunea de dezvoltare Sud - Muntenia Cel mai mare oraș: Craiova Infrastructură turistică: 14 obiective din care funcționale 7 (jud. Dolj - Youth Hostel Griffon BT Craiova; jud. Gorj - CA Săcelu; jud. Mehedinți - CA Drobeta; jud. Vâlcea - CA Cozia, CA Căciulata, CA Brădișor, BT) nefuncționale 7 (jud. Dolj - CA Danubiu Calafat; jud. Mehedinți - CA Orșova, CA Cazane; jud. Olt - CA Moșteni, CA Vitomirești; jud. Vâlcea - CA Arutela, CA Lotru)
    FACTORI
    MEDIUPOZITIVINEGATIVI
    INTERNPUNCTE TARI- jumătate din centrele de agrement sunt funcționale- cu o singură excepție, toate centrale funcționale sunt intabulate- poziționarea unor centre în zone cu potențial turistic foarte ridicat, de ex. Cozia, Orșova, etc- utilizarea infrastructurii ca pentru instruirea practică a tinerilor și elevilor din domeniul serviciilor ospitaliere.PUNCTE SLABE- insuficientă finanțare a Ministerului Tineretului și Sportului a infrastructurii turistice
    EXTERNOPORTUNITĂȚI- Poziționarea geografică a favorizat crearea unei monede schimb cultural între două regiuni istorice ale României - Oltenia și Banat, zonă cu un potențial deosebit pentru turism, cu o concentrare de elemente culturale, vestigii istorice și confluențe multietnice.- Regiunea este una dintre zonele cu cele mai mari rezervații naturale, două dintre principalele puncte de atracție pentru iubitorii de natură fiind Parcul Național Domogled (de pe Valea Cernei, care include părți din județele Mehedinți, Gorj și Caraș-Severin) și Parcul Natural Porțile de Fier (cel mai mare din țară, incluzând părți din județele Mehedinți și Caraș-Severin), Parcul Național Cozia (17.100 ha), Parcul Național Buila - Vânturărița - Parcul natural Porțile de Fier este, ca mărime, a doua arie protejată din România, după Delta Dunării. Este rezervația biosferei și patrimoniu UNESCO.- O oportunitate de valorificare durabilă a acestuia o reprezintă ecoturismul, care promovează conservarea și protejarea capitalului natural, asigurând totodată beneficii culturale și financiare -comunităților locale. - Regiunea se distinge printr-o valoare deosebită a zestrei patrimoniale conferită și de componentele arheologice -situri, monumente și rezervații arheologice. - Patrimoniul cultural-istoric al regiunii: cetatea dacică de la Buridava și Castrul Roman de la Arutela, situat pe celebra "Cale a lui Traian", Castrul Roman "La Canton"- situat în comuna Dăești 31 Castrul de la Titești-Perișani, Castul Drobeta, Castrul roman Hinova, Cetatea Medievală a Severinului,- Acces la surse de finanțare prin Programul Operațional Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest 2021- 2027AMENINȚĂRI- Modificări în organizarea și funcționarea autorității centrale tutelare (treceri din subordinea Ministerului Educației și Cercetării la Ministerul Tineretului și Sportului și invers)- Inițiativa privată în domeniul turismului pentru copii și tineri- Rezoluțiile nefavorabile pentru Ministerul Tineretului și Sportului ale Instanțelor de Judecată în cazul litigiilor privind proprietate și/sau dreptul de administrare.- Trendul național descendent al natalității și implicit reducerea numărului de potențiali beneficiari ai infrastructurii turistice (copii de vârstă școlară)- Reducerea numărului de practicanți ai sportului la nivel național poate afecta infrastructura turistică prin diminuarea numărului de cantonamente și tabere cu profil sportiv.- Trendul ascendent în cazurile familiilor cu venituri medii de a efectua concediile împreună cu copii de vârsta școlară în destinații de vacanță din afara țării, fapt care generează o scădere a numărului de copii de care participă la tabere de odinhnă/recreere.- La nivel național un număr mare de infrastructuri de turism nerentabile (indicat de un grad de stilizare scăzut)- Un număr total de turiști relativ mic în raport cu alte țări europene.
     +  REGIUNEA VEST Date generale ale Regiunii: Cuprinde întregul Banat precum și părți din Crișana și Transilvania, Regiunea Vest are în componență următoarele județe: Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș. Populație: 1.777.474 locuitori Suprafață: 32.028 kmp Densitate: 55,5 locuitori/kmp Regiuni vecine: Regiunea de dezvoltare Nord-Vest, Regiunea de dezvoltare Centru și Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia Cel mai mare oraș: Timișoara Infrastructură turistică: 24 obiective din care funcționale 7 (jud. Caraș-Severin - CA Râul Alb; jud. Hunedoara - CA Căprioara, CA Costești BT Deva,; jud. Timiș - CA Chevereșu Mare, CA Poieni Strâmbu, BT Timișoara) nefuncționale 17 (jud. Caraș-Severin - CA Vila Klaus, CA Brebu Nou, CA Ciresnaia, CA Valea Minișului, CA Băile Herculane, CA Poiana Mărului, CA Delinești, CA Maciova, CA Jervani; jud. Hunedoara - Flora, CA Brădățel, CA Lăpușnic, CA Ohaba, CA Bulzești de Sus; jud. Timiș - CA Poieni Sat, CA Bogda, CA Herneacova)
    FACTORI
    MEDIUPOZITIVINEGATIVI
    INTERNPUNCTE TARI- Mare parte a obiectivelor funcționale au situație juridică certă fiind clar stabilită proprietatea publică și dreptul de administrare- Centre de agrement/baze turistice în zone cu mare potențial turistic (ex. Băile Herculane,)- Un număr relativ mare de centre sunt intabulate, au situație juridică clară- Utilizarea infrastructurii ca pentru instruirea practică a tinerilor și elevilor din domeniul serviciilor ospitaliere.PUNCTE SLABE- Insuficientă finanțare din surse proprii a Ministerului Tineretului și Sportului a infrastructurii turistice- Doar 29% din centre sunt funcționale, restul de 17 centre sunt nefuncționale.
    EXTERNOPORTUNITĂȚI- Regiunea Vest se caracterizează printr - un bogat potential turistic natural și antropic astfel: cinci parcuri naționale și patru parcuri naturale (Parcul Național Retezat, Parcul Național Domogled - Valea Cernei, Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița, Parcul Național Semenic Cheile Carașului, Parcul Național Defileul Jiului, Parcul Natural Lunca Mureșului, Parcul Natural Porțile de Fier, Parcul Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina, Geoparcul Dinozaurilor -Țara Hațegului).- Turismul cultural -istoric este dezvoltat datorită unei rețele bogate de situri istorice arheologice, monumente istorice și de arhitectură și muzee. - Obiectivele turistice de importanță istorică cuprind: Complexul dacic din Munții Orăștiei și colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa; cetățile medievale ale Aradului, Timișoarei, Devei, Șoimoș, Șiria, Dezna, Cetatea de Colț, Cetatea Jdioara; numeroasele castele medievale, dintre care se evidențiază castelul Corvinilor - Hunedoara, castelul Huniade - Timișoara, castelele de la Macea, Curtici, Sofronea, Mănăștur, Șiria, Pâncota, Conop, Săvîrșin, Birchiș, Mintia, Sântămăria Orlea, Banloc, Ciacova; mănăstirile și bisericile din piatră și/sau lemn cu o vechime impresionantă, atestând - chiar începuturile creștinismului în România.- O oportunitate de valorificare durabilă o reprezintă ecoturismul, care promovează conservarea și protejarea capitalului natural, asigurând totodată beneficii culturale și financiare comunităților locale.- Acces la surse de finanțare prin Programul Operațional Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Vest 2021-2027 - Posibilități de dezvoltare a turismului tehnologic și științific în proximitatea polilor de creștere tehnologică și inovare din Timișoara și Arad (Centre și Institute de Cercetare, Universități, Companii de Tehnologie etc.)AMENINȚĂRI- Modificări în organizarea și funcționarea autorității centrale tutelare (treceri din subordinea Ministerului Educației și Cercetării la Ministerul Tineretului și Sportului și invers)- Inițiativa privată în domeniul turismului pentru copii și tineri- Rezoluțiile nefavorabile pentru Ministerul Tineretului și Sportului ale Instanțelor de Judecată în cazul litigiilor privind proprietate și/sau dreptul de administrare.- Trendul național descendent al natalității și implicit reducerea numărului de potențiali beneficiari ai infrastructurii turistice (copii de vârstă școlară)- Reducerea numărului de practicanți ai sportului la nivel național poate afecta infrastructura turistică prin diminuarea numărului de cantonamente și tabere cu profil sportiv.- Trendul ascendent în cazurile familiilor cu venituri medii de a efectua concediile împreună cu copii de vârstă școlară în destinații de vacanță din afara țării, fapt care generează o scădere a numărului de copii de care participă la tabere de odinhă/recreere.- La nivel național, un număr mare de infrastructuri de turism nerentabile (indicat de un grad de utilizare scăzut)- Un număr total de turiști relativ mic în raport cu alte țări europene.
     +  REGIUNEA BUCUREȘTI-ILFOV Date generale ale Regiunii: Cuprinde municipiul București și județul Ilfov. Populație: 2.315.173 locuitori Suprafață: 1.811 kmp Densitate: 1.278,39 locuitori/kmp Regiuni vecine: Regiunea de dezvoltare Sud - Muntenia Cel mai mare oraș: București Infrastructură turistică: 5 obiective din care funcționale 0, nefuncționale 5 (CA Stejarul, CA Mogoșoaia, CA Cernica, CA Pustnicul 1 CA Pustnicul 2)
    FACTORI
    MEDIUPOZITIVINEGATIVI
    INTERNPUNCTE TARI- Există cinci centre care pot să devină funcționale, potențialul în zonă fiind foarte mare (regiunea cu cea mai mare rată de ocupare a structurilor de tineret).PUNCTE SLABE- Situație juridică neclară a patrimoniului a unor obiective /neintabulate- Insuficientă finanțare a Ministerului Tineretului și Sportului și a DJST-urilor, necesară investițiilor în infrastructura turistică- Niciun centru de agrement funcțional- Niciun centru de agrement nu este intabulat
    EXTERNOPORTUNITĂȚI- Oferta turistică a regiunii București-llfov în contextul național este unică prin faptul că se îmbină atracții caracteristice unei metropole, a șasea ca mărime la nivel european, cu atracții specifice unei arii marcate de un puternic caracter rural, situată în plină de câmpie, dar oferind totuși un peisaj natural relativ variat, cu numeroase văi, ape curgătoare permanente, lacuri naturale sau artificiale.- Pe teritoriul județului Ilfov se află un număr de patru rezervații naturale (Grădiștea - Căldărușani - Dridu, Lacul Căldărușani, Lacul și Pădurea Snagov). Totodată există posibilități de organizare de activități tematice și de agrement în zonele: pădurea și lacul Cernica, pădurea Pustnicul, pădurea și lacul Mogoșoaia.- O oportunitate de valorificare durabilă a acestuia o reprezintă ecoturismul, care promovează conservarea și protejarea capitalului natural, asigurând totodată beneficii culturale și finanțare comunităților locale.- Turismul cultural - istoric este dezvoltat datorită unei rețele bogate de monumente istorice și de arhitectură și muzee (Palatul Brâncovonesc de la Mogoșoaia, Mânăstirea Căldarușani, Mănăstirea Cernica, Manăstirea Snagov) - Acces la surse de finanțare prin Programul Operațional Regional pentru Regiunea de Dezvoltare București-llfov 2021-2027- Posibilități de dezvoltare a turismului tehnologic și științific în proximitatea polilor de creștere tehnologică și inovare din București si localitățile învecinate (Centre și Institute Naționale de Cerecetare, Universități, Companii de Tehnologie etc.)AMENINȚĂRI- Modificări în organizarea și funcționarea autorității centrale tutelare (treceri din subordinea Ministerului Educației și Cercetării la Ministerul Tineretului și Sportului și invers) - Inițiativa privată în domeniul turismului pentru copii și tineri- Rezoluțiile nefavorabile pentru Ministerul Tineretului și Sportului ale instanțelor de judecată în cazul litigiilor privind proprietate și/sau dreptul de administrare.- Trendul național descendent al natalității și implicit reducea numărului de potențiali beneficiari ai infrastructurii turistice (copii de vârstă școlară)- Reducerea numărului de practicanți ai sportului la nivel național poate afecta infrastructura turistică prin diminuarea numărului de cantonamente și tabere cu profil sportiv.- Trendul ascendent în cazurile familiilor cu venituri medii de a efectua concediile împreună cu copii de vârstă școlară în destinații de vacanță din afara țării, fapt care generează o scădere a numărului de copii de care participă la tabere de odihnă/recreere.- La nivel național, un număr mare de infrastructuri de turism nerentabile (indicat de un grad de utilizare scăzut)- Un număr total de turiști tineri relativ mic în raport cu alte țări europene - turismul în regiunea București-llfov este preponderent unul de afaceri
     +  ANALIZA SWOT LA NIVEL NAȚIONAL Infrastructură turistică: 156 obiective din care funcționale 61, nefuncționale 94, 1 parțial funcțional
    FACTORI
    MEDIUPOZITIVINEGATIVI
    INTERNPUNCTE TARI- O mare parte obiectivelor funcționale au o situație juridică certă fiind clar stabilită proprietatea publică și dreptul de administrare.- O pondere semnificativă a centrelor de agrement sunt amplasate în zone turistice foarte populare (Litoral, Valea Prahovei), sau zone cu mare potențial turistic (mai ales balneare);- Zonele turistice cu potențial au un număr mare de capacități de cazare (Sud-Est și Centru)PUNCTE SLABE- Insuficientă finanțare a Ministerului Tineretuluiși Sportului și a DJSTB pentru investiții în infrastructura turistică- O mare parte a centrelor de agrement din zone cu mare potențial turistic (ex.litoral) au o situație juridică neclară- Peste 50% din centrele de agrement sunt nefuncționale- Unele centre sunt în zone cu potențial turistic neexploatat sau acces dificil- Degradarea constantă a infrastructurii turistice a Ministerului Tineretului și Sportului- Diminuarea în unele cazuri a patrimoniului ca urmare a unor litigii sau acțiunii tardive a Ministerului Tineretului și Sportului- Neincluderea turismului pentru copii și tineri, și a turismului școlar, ca forme de turism în strategiile naționale / regionale
    EXTERNOPORTUNITĂȚI- Exploatarea resurselor oferite de potențialul turistic al zonelor în care sunt amplasate obiectivele de infrastructură prin dezvoltarea și diversificarea activităților aferente turismului de recreere și agrement, turismului cultural - științific- Organizare de tabere cu profil tematic diversificat având în vedere potențialul și contextul local- Posibilități de dezvoltare a activităților specifice în condițiile modernizării și extinderii patrimoniului de infrastructură existent, inclusiv repunerea în funcțiune a CA/BT nefuncționale în prezent- O oportunitate de valorificare durabilă o reprezintă ecoturismul, care promovează conservarea și protejarea capitalului natural, asigurând totodată beneficii culturale și financiare comunităților locale.- Posibilități de dezvoltare a turismului tehnologic și științific în proximitatea polilor de creștere tehnologică și inovare din marile orașe (Centre și Institute de Cerecetare, Universități, Companii de Tehnologie, etc.)- O mai bună valorificare diversificare a bazei materiale aflate în dotarea centrelor de agrement.- încheierea de parteneriate pentru creșterea gradului de ocupare a infrastructurii turistice cu autoritățile publice centrale și locale (Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Educației și Cercetării, operatori economici cu capital privat)- Introducerea sistemului de clasificare din turism și pentru infrastructura turistică a Ministerului Tineretului și Sportului, în vederea dezvoltării ofertei de servicii de cazare accesibile și altor categorii de beneficiari- Un segment important al turiștilor români preferă turismul intern- Potențial de creștere numeric având în vedere număr relativ mic la nivel național al altor capacități de cazare pentru tineri (tabere, hosteluri)- Tinerii reprezintă un aport foarte important în industria turismului- Acces la surse de finanțare prin Programul Operațional Regional 2021-2027- România a recuperat, de la aderarea la UE până în 2019, 21 de puncte din media de dezvoltare a Uniunii Europene (PIB/capita în PPS), de la 44% în 2007 la 65% în 2018 trendul menținându-se ascendent pentru perioada 2020-2024.- Procentul de persoane cu risc de sărăcie sau excluziune socială a scăzut în continuare, până la 32,5% în 2018, cu toate acestea, unul din trei români este încă în pericol de sărăcie sau excluziune socială, cel mai expuși fiind familiile cu copii, șomerii, inactivii, lucrătorii atipici, romii, femeile în vârstă și persoanele cu dizabilități- Dezvoltarea capacităților de management a structurilor existente.- Dezvoltarea de politici publice menite să susțină și să încurajeze turismului pentru copii și tineret. AMENINȚĂRI- Modificări în organizarea și funcționarea autorității centrale tutelare (treceri din subordinea Ministerului Educației și Cercetării la Ministerul Tineretului și Sportului și invers)- Inițiativa privată în domeniul turismului pentru copii- Rezoluțiile nefavorabile pentru Ministrrul Tineretului și Sportului ale Instanțelor de Judecată în cazul litigiilor privind proprietate și/sau dreptul de administrare.- Trendul național descendent al natalității și implicit reducerea numărului de potențiali beneficiari ai infrastructurii turistice (copii de vârstă școlară)- Reducerea numărului de practicanți ai sportului la nivel național poate afecta infrastructura turistică prin diminuarea numărului de cantonamente și tabere cu profil sportiv.- Trendul ascendent în cazurile familiilor cu venituri medii de a efectua concediile împreună cu copii de vârstă școlară în destinații de vacanță din afara țării, fapt care generează o scădere a numărului de copii care participă la tabere de odihnă/recreere.- La nivel național, un număr mare de infrastructuri de turism nerentabile (indicat de un grad de utilizare scăzut)- Un număr total de turiști tineri relativ mic în raport cu alte țări europene- Decalaje mari în dezvoltarea regională: regiunea București-llfov a ajuns la 144% din media UE a PIB pe cap de locuitor, la cealaltă extremă, regiunea Nord-Est (județele din Moldova de Nord) sunt la 39% din media UE.- Diferențele urban-rural creează inegalități de oportunități în rândul populației. Riscul sărăciei a scăzut în orașe, dar a rămas relativ constant în zonele rurale, de aproape cinci ori mai mare în comparație cu orașele. Venitul mediu disponibil pentru un membru al gospodăriei în zonele urbane este de 1,9 ori mai mare decât în cele rurale.- Existența riscului efectuării unor investiții neperformante din cauza lipsei unei strategii la nivel național de dezvoltare a patrimoniului de infrastructură turistică destinată turismului pentru copii și tineret (cu accent pe turismul școlar)
     +  MĂSURI PROPUSE PENTRU ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR STRATEGIEI Pornind de la situația actuală și luând în considerare elementele analizei SWOT, strategia de dezvoltare a infrastructurii turistice este cea în care:– punctele tari se vor consolida cantitativ (creșterea numărului de centre de agrement/baze turistice cu situație juridică certă, creșterea numărului de centre de agrement/baze turistice cu stare de funcționare bună care sunt situate în zonele cu potențial turistic și asigurarea regimului de funcționare permanentă);– punctele slabe se vor ameliora (clarificarea situației juridice a centrelor cu situație incertă, investiții în centrele nefuncționale și redarea lor circuitului turistic, consultări cu autoritățile locale pentru asigurarea accesului la locații, consultări cu Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri - Direcția Generală Turism - în vederea definirii turismului pentru copii și tineret și cuprinderii lui în documentele programatice și strategice);– oportunitățile vor fi valorificate (propunerea de proiecte cu investiții în cadrul POR 2021-2027, instruirea resurselor umane ale DJST, DSTMB și centrelor de agrement/bazelor turistice pentru operarea și exploatare eficientă a infrastructurii turistice);– amenințările vor fi monitorizate în vederea stabilirii de acțiuni care să reducă impactul pe care l-ar putea avea (plan de promovare și marketiri care să concureze oferta privată de turism pentru copii și tineri, planificarea atentă a taberelor și activităților de agrement în corelare cu structura anului școlar stabilită de Ministerul Educației și Cercetării). Din perspectiva necesității unei bune colaborări și la nivel local, Direcțiile județene de sport și tineret vor coopera cu Inspectoratele Școlare Județene și Inspectoratul Școlar al Municipiului București. În acest context, au fost definite măsurile concrete stabilite pentru fiecare dintre obiectivele specifice. O.S.1.1. Evaluarea situației juridice și a stării materiale a centrelor de agrement și planificarea investițiilor necesare îmbunătățirii infrastructurii existente– centralizarea datelor cu privire la intabulări, drept de proprietate, drept de administrare, litigii– stabilirea listelor cu centrele de agrement/bazele turistice1. cu situație juridică clară (întabulate și cu toate datele corect înscrise în Cartea Funciară, intabulate dar care necesită corecturi ale datelor înscrise în Cartea Funciară)2. cu situație juridică clară dar neîntabulate3. cu situație juridică neclară - respectiv cele cu litigii care pot fi soluționate în favoarea MTS/DJST și cele cu litigii care nu pot fi soluționate favorabil în favoarea MTS/DJST și vor ieși din patrimoniul public– realizarea evaluărilor financiare ale bunurilor imobile aflate în proprietatea/administrarea DJST-urilor– centralizarea datelor și actualizarea informațiilor în inventarul domeniului public– stabilirea necesarului de lucrări și dotări în 2 scenarii, unul pentru atingerea stării generale satisfăcătoare și al doilea pentru atingerea stării generale bune– realizarea expertizelor tehnice și ale notelor conceptuale în vederea stabilirii bugetelor pentru lucrări și dotări– identificarea surselor de finanțare și întocmirea dosarelor de aplicație O.S.1.2. Derularea de lucrări de reabilitare/modernizare/reamenajare în centrele de agrement și dotarea lor– realizarea documentațiilor tehnico-economice– obținerea avizelor și acordurilor necesare– contractarea lucrărilor execuția lucrărilor și dotarea– recepționarea lucrărilor– să solicite și să obțină avize/autorizații de securitate la incendiu și protecție civilă, după caz. O.S.1.3. Clasificarea centrelor de agrement ca structuri de primire turistice în baza standardelor dezvoltate de (sau în parteneriat cu) Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de afaceri/Direcția Generală Turism pentru a certifica nivelul de calitate a serviciilor de cazare și masă oferite– alcătuirea și transmiterea documentației de clasificare– completarea dotărilor și revizuirile spațiilor (după caz) O.S.1.4. Dezvoltarea capacității de a gestiona activitatea generală în centrele de agrement prin asigurarea și/sau instruirea personalului de specialitate– evaluarea necesarului de competențe profesionale necesare– revizuirea organigramelor după caz– recrutarea și angajarea de personal nou și voluntari– instruirea personalului existent și nou, inclusiv a voluntarilor– analiza opțiunilor de gestionare a activității centrelor de agrement/bazelor turistice și elaborarea procedurilor operaționale, în concordanță cu Strategia Națională în domeniul politicii de tineret Obiectivele referitoare la creșterea accesibilității și vizibilității activităților de tabără din centrele de agrement ale MTS, precum și toate acțiunile care se referă la exploatarea infrastructurii și asigurarea standardelor de calitate pentru activitățile de tineret vor fi cuprinse în Strategia Națională în domeniul politicii de tineret.  +  NECESARUL DE INVESTIȚII DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC  +  MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII EXISTENTE PENTRU ATINGEREA UNUI NIVEL MINIM DE CONFORT PRIN ÎNDEPLINIREA CERINȚELOR LEGALE Având în vedere situația precară în, care se află o parte însemnată din centrele de agrement și bazele turistice, neajunsurile din punct de vedere al condițiilor de igienă și sănătate, disfuncționalitățile din circuitele interne, nesatisfacerea cerințelor din punct de vedere IGSU sau stadiul avansat de degradare în care se prezintă, satisfacerea cerințelor legale este măsura minimă care poate fi adoptată în cazul construcțiilor existente pentru asigurarea unui grad minim de confort. În acest sens, se va realiza o analiză detaliată a fiecărui centru de agrement/bază turistică pentru a identifica lipsurile și neajunsurile și pentru a stabili soluțiile tehnice optime pentru asigurarea cerințelor privind rezistența mecanică și stabilitatea, siguranța în exploatare, securitatea la incendiu, igiena, sănătatea oamenilor, refacerea și protecția mediului, izolarea termică, hidrofugă și economia de energie și protecția împotriva zgomotului, după cum este detaliat mai jos: Cerința A. - Rezistență mecanică și stabilitate Se vor efectua lucrările necesare prevăzute în expertize tehnice, prin care se asigură în timp conformarea cu reglementările specifice funcțiunilor preconizate din punct de vedere al asigurării tuturor cerințelor fundamentale aplicabile construcțiilor pentru Cerința A - Rezistență și stabilitate a clădirilor prin consolidări și prin eliminarea insuficiențelor și a cauzelor insuficiențelor de mecanică, fizica și biologia construcției. La construcțiile existente se vor identifica și elimina următoarele tipuri de degradări, după caz:– degradările structurale– degradările de fizică a construcțiilor– degradările de biologia construcțiilor– degradările legate de îmbătrânirea generală a materialelor– degradările nestructurale Cerința B - Siguranța în exploatare Construcțiile și spatiile adiacente acestora se vor adapta astfel încât să respecte cerințele privind siguranța în exploatare, care se referă la:a. Siguranța la circulația pedestră: Se referă la protecția utilizatorilor împotriva riscului de accidentare în timpul deplasării pedestre în interiorul clădirilor și în spațiile publice din exterior, în vecinătatea și incinta clădirilor, după caz. Se va asigura prin montarea de pardoseli antiderapante în spațiile de circulație și cele exterioare. Se va acorda atenție deosebită siguranței cu privire la circulația exterioară, unde se vor diferenția circulațiile pietonale de cele auto sau destinate bicicliștilor, și vor fi libere de obstacole. Scările și/sau rampele exterioare se vor proteja cu balustrade de protecție conform normelor în vigoare. Se vor revizui circulațiile interioare pe orizontală și verticală astfel încât să se respecte normele în vigoare, se vor înlocui finisajele existente inadecvate cu finisaje antiderapante. Scările și rampele vor fi prevăzute cu balustradă de protecție conform normelor. Pardoselile interioare neadecvate se vor înlocui complet cu pardoseli de calitate superioară - piatră naturală antiderapantă, plăci ceramice, parchet din lemn triplustratificat etc. cu proprietăți antiderapante. Traseele pietonale vor fi continue și fără denivelări. Clădirile vor fi adaptate la necesitățile persoanelor cu dizabilități, atât ale persoanelor cu deficiențe locomotorii cât și ale celor cu deficiențe de văz sau auz, conform legislației în vigoare. Se vor amenaja trasee speciale pentru persoanele cu dizabilități, atât în interior cât și în exterior, se vor amplasa marcaje de atenționare în dreptul obstacolelor și se vor echipa clădirile corespunzător asigurării accesului oricărei persoane.b. Siguranța la circulația cu mijloace mecanice Se vor propune ascensoare de persoane pentru circulația pe verticală între nivele, acolo unde legislația prevede acest lucru. Cabina liftului va permite accesul persoanelor aflate în scaun cu rotile (ușă cu lățime de 90cm). În situații particulare, unde nu se impune amplasarea unui lift, clădirile vor fi dotate cu dispozitive mobile de transport cu șenile cu platforme elevatoare pentru persoanele cu deficiențe locomotorii.c. Siguranța la utilizarea instalațiilor Se vor realiza lucrările necesare în vederea satisfacerii cerințelor de siguranță la utilizarea instalațiilor, conform normelor în vigoare.d. Siguranța cu privire la lucrările de întreținere Acolo unde situația o impune, se vor prevedea balustrade/parapeți de protecție la terase exterioare/acoperișuri terasă, se vor monta plinte de protecție la toate pardoselile, se vor face dotări cu echipamente tehnice pentru lucrările de întreținere, se vor monta borduri perimetrale la spațiile de circulație pietonală și/sau carosabile.e. Siguranța cu privire la intruziuni si efracții Se vor monta sisteme de supraveghere video, sisteme de control acces și sisteme antiefracție. Cerința C - Securitate la incendiu și protecția civilă În cazul clădirilor existente, dacă situația o impune, se vor aduce modificări în vederea conformării la foc a clădirilor și se va obține autorizația de securitate la incendiu, conform legislației în vigoare. În toate cazurile, în funcție de specificul construcțiilor, se vor asigura numărul căilor și fluxurilor de evacuare, se va asigura stabilitatea la foc a construcțiilor, se va asigura limitarea propagării incendiului în interiorul compartimentului de incendiu și către vecinătăți, se va asigura evacuarea în condiții de siguranță a utilizatorilor, se vor echipa clădirile cu instalații specifice de semnalizare, limitare și stins incendiu, se va verifica dacă se încadrează în prevederile Hotărârii Nr. 862/2016 pentru aprobarea categoriilor de construcții la care este obligatorie realizarea adăposturilor de protecție civilă, precum și a acelor la care se amenajează puncte de comandă de protecție civilă, conform legislației în vigoare. Cerința D - Igiena, sănătatea oamenilor, refacerea și protecția mediului În cazul refuncționalizării infrastructurii existente, funcțiunile propuse nu vor genera noxe, emisii de gaze sau alți factori de poluare, peste limitele admise conform legislației în vigoare. Se va asigura ventilarea și iluminatul natural și/sau artificial a tuturor spațiilor în vederea desfășurării în condiții optime a activităților existente. Se vor asigura toate utilitățile necesare unui confort ridicat în spatiile existente. Deșeurile vor fi colectate selectiv atât în interior, cât și în exterior. Se vor amplasa pubele ecologice exterioare subterane pentru colectare selectivă. Propunerile care vizează construcțiile existente vor urmări să includă tehnologii nepoluante, materiale de construcție naturale, ecologice, minerale, cu impact scăzut asupra mediului înconjurător și produse cu emisii reduse de C0(2). Prin folosirea acestor materiale, respectiv eliminarea substanțelor chimice, poluante, se va urmări îmbunătățirea calității aerului interior. La construcțiile existente unde este prezentă igrasia, una din cele mai importante faze ale intervențiilor va fi de eliminarea acesteia, cât și de eliminare a degradărilor biologice, ajutând la îmbunătățirea mediului înconjurător și a aerului din interiorul clădirilor. La construcțiile existente se vor înlocui toate instalațiile interioare și exterioare defectuoase. În toate situațiile se vor propune soluții performante în vederea eficientizării clădirilor din punct de vedere energetic prin:– utilizarea materialelor/straturilor termo- și fonizolante;– folosirea sistemelor de iluminat cu LED, cu consum redus de energie; soluții eficiente pentru încălzirea și răcirea spațiilor pentru eficiență sezonieră mărită (ex: instalații de climatizare cu funcționare în detență directă);– pentru asigurarea aerului proaspăt în spațiile în care se impune acest lucru se vor prevede centrale de ventilare cu recuperator de căldură);– instalațiile interioare vor îndeplini cerințe esențiale de calitate și criterii de performanță, inclusiv Cerința D-igienă, sănătate și mediu, prin aceea că instalațiile vor avea posibilități de curățare și întreținere care să împiedice apariția și dezvoltarea substanțelor nocive sau insalubre în spațiile deservite. Instalațiile propuse vor asigura stabilitatea și uniformitatea temperaturii aerului interior;– nu se vor deversa în canalizare produse poluante. În toate situațiile, soluțiile propuse vor urmări: protecția calității apelor, protecția aerului, protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor, protecția împotriva radiațiilor, protecția solului și a subsolului, protecția ecosistemelor terestre și acvatice, gospodărirea deșeurilor generate pe amplasament, gospodărirea substanțelor și preparatelor chimice periculoase, după caz. Cerința E - Izolarea termică, hidrofugă și economia de energie Pentru construcțiile existente, în cazul în care anvelopa nu este izolată corespunzător se vor identifica soluțiile potrivite în vederea termoizolării anvelopei conform standardelor în vigoare: se vor izola construcțiile atât în plan vertical, cât și în plan orizontal, și se vor elimina toate punțile termice. În cazuri particulare în care termoizolarea la exterior periclitează componente arhitecturale valoroase ale construcțiilor existente, se vor propune soluții de termoizolare la interior, cu materiale speciale. În toate situațiile se vor propune tâmplării exterioare cu o bună izolare termică și geamuri cu sticlă termo-fonoizolantă. La construcțiile existente se vor propune soluții de hidroizolare în cazul în care nu există hidroizolații, sau hidroizolațiile existente sunt ineficiente. Construcțiile noi vor fi termoizolate și hidroizolate cu materiale performante, de calitate superioară. În toate cazurile, se vor realiza studii de performanță energetică prin care se vor detalia soluțiile de termoizolare ale construcțiilor. Cerința F - Protecția împotriva zgomotului În toate situațiile, se vor propune tâmplării exterioare care să asigure izolarea fonică corespunzătoare. La exterior se vor propune bariere vegetale pentru diminuarea zgomotului înspre și dinspre obiectivele de investiție, în funcție de particularitățile sitului, dacă situația o impune.  +  EXTINDEREA ȘI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII EXISTENTE PENTRU ATINGEREA UNUI NIVEL RIDICAT DE CONFORT Pentru asigurarea unui nivel ridicat de confort în cadrul infrastructurii de cazare existente, pe lângă asigurarea cerințelor esențele se vor realiza următoarele:– refuncționalizarea și recompartimentarea spațiilor existente în vederea asigurării unor funcțiuni noi, complementare celor existente, atât pentru serviciile de cazare și servire a mesei, cât și pentru desfășurarea activităților de educație nonformală, agrement și sport;– extinderea pe orizontală sau verticală a infrastructurii existente, prin etajări, mansardări, corpuri noi de clădire;– refațadizări cu materiale de calitate superioară, care să îmbunătățească aspectul exterior al clădirilor, cu acordarea unei atenții deosebite integrării în specificul local și compatibilizarea aspectului arhitectural cu funcțiunile existente sau propuse;– dotarea și echiparea construcțiilor cu echipamente și dotări moderne, performante, care să satisfacă standardele actuale, inclusiv nevoile persoanelor cu deficiențe;– reamenajarea spațiilor exterioare existente și/sau extinderea acestora cu spații exterioare noi; se va acorda o atenție deosebită funcționalității spațiilor exterioare, urmărindu-se amenajarea unor zone distincte dedicate, după cum urmează: ● spații verzi amenajate cu vegetație joasă, medie și înaltă; ● zone dedicate pentru joacă pentru toate categoriile de vârstă, în funcție de specificul centrului; ● zone dedicate activităților sportive: terenuri de sport multifuncționale/de tenis/de badmington/de fotbal/de volei/tenis de masă etc., piste pentru biciclete, trasee pentru cățărat/tiroliene, după caz; ● amfiteatre în aer liber; ● puncte/platforme de belvedere; ● zone special amenajate pentru focuri de tabără; ● amenajări specifice în zonele cu acces la cursuri de apă/lacuri/plaje ● trasee dedicate circulației auto și pietonale și platforme de parcare pentru vizitatori/utilizatori/personal administrativ; ● dotarea și ehiparea spațiilor exterioare cu mobilier urban (bănci, coșuri de gunoi pentru colectare selectivă etc.), echipamente de sport și joacă (inclusiv pentru persoanele cu deficiențe), echipamente de orientare și informare; ● iluminatul exterior al diferielor zone funcționale. * În toate cazurile, în amenajarea spațiilor exterioare se va acorda o atenție deosebită valorificării cadrului natural existent. Intervențiile vor fi non-invazive, se vor respecta principiile de protecția a mediului și se va pune accent pe specificul locului.  +  ASIGURAREA UNEI GAME VARIATE DE ACTIVITĂȚII DE AGREMENT Se va realiza o analiză detaliată a funcțiunilor existente în cadrul țcentrelor de agrement și, în funcție de nevoile identificate, de amplasamentul și specificul fiecărui centru, se vor analiza posibilitățile de extindere cu funcțiuni noi care să satisfacă nevoile utilizatorilor în ceea ce privește posibilitățile de a desfășura o gamă cât mai variată de activități de agrement. În toate situațiile se va analiza posibilitatea extinderii infrastructurii cu spații dedicate, interioare și exterioare, în care să se poată desfășura următoarele tipuri de activități:– activități sportive în săli de sport în aer liber pe terenuri de sport sau trasee special amenajate sau, la exterior pe timpul sezonului rece, în baloane gonflabile;– activități de creație/artistice/vocaționale (pictură, fotografie, olărit, grafică, sculptură, teatru etc.) desfășurate în spații interioare: în ateliere/studiouri/spații multifuncționale, săli de spectacole etc.;– activități de creație/artistice/vocaționale desfășurate în spații exterioare: amfiteatre în aer liber, foișoare, platforme special amenajate etc.;– activități de socializare desfășurate în interior: în cluburi sau discoteci, în săli multifuncționale, în săli de conferințe sau cluburi de lectură;– activități de socializare desfășurate în exterior: în spații de joacă, spații pentru sport și spații verzi special amenajate; activități recreative: ● jocuri de masă desfășurate în spații multifuncționale (șah, cărți, table, monopoly etc.); ● activități recreative: jocuri interactive în spații special amenajate-săli de joc (biliard, fotbal de masă, jocuri arcade); ● activități recreative: dansuri în spații special amenajate (sală de dans); ● activități științifice desfășurate în laboratoare, săli de lectură și săli de conferințe sau în exterior în zone special amenajate (amfiteatru în aer liber etc.); ● activități recreative desfășurate la exterior: picnic, foc de tabără; ● activități de cercetare a florei, faunei și mediului înconjurător desfășurate în exterior, acolo unde situația o permite, inclusiv activități de cercetare/recreative prin studiul bolții cerești, cu ajutorul echipamentelor specifice: telescoape astronomice etc.; ● activități de manufactură desfășurate în ateliere special amenajate în interior sau în aer liber; ● vizualizări de proiecții în spații special amenajate: săli media, săli de proiecții, cinema în aer liber etc.; ● cursuri recreative pe tematici diverse precum cursuri de gătit, cu utilizarea spațiilor și echipamentelor din dotarea centrelor, cursuri de dans etc.;  +  METODOLOGIA ȘI PLANUL DE LUCRU PROPUS PENTRU ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR În toate situațiile, în cazul construcțiilor existente asupra cărora este nevoie și să intervină, se vor realiza studii și expertize de specialitate în baza cărora se vor stabili direcțiile de intervenție. Studiile și documentațiile vor fi realizate de echipe multidisciplinare de specialiști, sub coordonarea unui șef de proiect care se va asigura de corelarea tuturor informațiilor pe specialități și includerea concluziilor și recomandărilor studiilor în documentațiile tehnico-economice elaborate. Pentru fiecare amplasament se vor elabora, după caz, următoarele studii/expertize/documentații:– documentație cadastrală;– studiu topografic;– studiu geotehnic;– studiu hidrologic;– releveul clădirilor existente;– expertiză tehnică la imobilele existente la care se prevăd intervenții;– alte studii necesare pentru realizarea unor documentații de intervenții: expertiză biologică, studiu de parament, studiu de componente artistice etc.;– studii pentru avize de mediu (inclusiv studiu de schimbări climatice, evaluarea impactului asupra mediului);– documentație de avizare a lucrărilor de intervenții (D.A.L.I.) pentru construcții existente, studiu de fezabilitate (S.F.) pentru construcții noi sau studiu de fezabilitate cu elemente de D.A.L.I. În cazul în care se propun investiții noi în completarea infrastructurii existente;– documente pentru obținerea avizelor și acordurilor solicitate în certificatul de urbanism;– documentație tehnică pentru autorizația de construire (D.T.A.C.) care este extras a proiectului tehnic și a detaliilor de execuție (P.Th.-D.E.);– documentație tehnică pentru organizarea execuției lucrărilor (D.T.O.E.) care se elaborează în paralel cu documentația D.T.A.C.;– proiect tehnic de execuție a lucrărilor, detalii de execuție, caiete de sarcini și documentație economică;– audit energetic;– proiect As Built;– studiu coexistență rețele existente;– alte documentații tehnice/studii, după caz. Situații particulare: Cu ocazia analizei situației existente a centrelor de agrement/bazelor turistice aflate în administrarea Ministerului Tineretului și Sportului, au fost identificate situații particulare pentru care strategia prevede soluții specifice suplimentare față de cele menționate la punctele anterioare, în vederea îndeplinirii obiectivelor: În funcție de problemele particulare identificate la aceste centre, ele se grupează în centre aflate în zone de protecție, centre fără utilități sau cu grupuri sanitare amplasate în exterior, conform listei de mai jos:1. Centre în care lipsesc utilitățile și în care grupurile sanitare sunt amplasate în exterior: Centre în care lipsesc utilitățile:– Centrul de agrement Timișul de Jos, Predeal, Brașov: Cabana tip L, Căsuțe lemn tip CAMPING C, Vila 4, Garaj Vila 8;– Centrul de agrement Brădet, Brașov: Atelier, Cabină poartă, Magazie Alimente, Grup sanitar - fosă septică;– Centrul de agrement Zizin, Tărlungeni, Brașov: Vila 1. Centre cu grupuri sanitare în exterior:– Centrul de agrement Roica - Cabana Covasna, Galda de Jos, Alba– Centrul de agrement Tamina, Predeal, Brașov Centrul de agrement Timișul de Jos, Predeal, Brașov– Centrul de agrement Căprioara Valea Seacă, Valea Seacă, Iași Centrul de agrement Muncel I, Mogoșești-Siret, Iași– Centrul de agrement Strunga, Strunga, Iași În cazul acestor centre, strategia prevede solicitarea certificatelor de urbanism, inclusiv pentru branșamente și utilități, respectiv obținerea tuturor avizelor și autorizațiilor de branșare și racordare, în paralel cu întocmirea documentațiilor tehnice.2. Centre aflate în zone de protecție Pentru centrele de agrement și bazele turistice aflate în zonele de protecție a monumentelor istorice se va coopta în echipa de proiectare personal de specialitate cu atestare de la Ministerul Culturii, în vederea întocmirii documentațiilor soicifice pentru autorizarea lucrărilor și pentru proiectele tehnice. Este cazul centrelor de agrement Luminița din Eforie Nord și 2 Mai, ambele în județul Constanța și al Complexului Lahovari din București. Centre aflate în zone de protecție a cursurilor de apă/sau în zona de protecție a liniilor de cale ferată:– Centrul de agrement Moșteni, Schitu, Olt - lac acumulare– Centrul de agrement Blasova, Frecăței, Brăila– Centrul de agrement Școlara Urvis, Țoimi, Bihor– Centrul de agrement Școlara Bratca, Bratca, Bihor– Centrul de agrement Școlara Ocna Sibiului, Ocna Sibiului, Sibiu– Sala Atletism, Tulcea, Tulcea În cazul centrelor aflate în zona de protecție față de cursuri sau ochiuri de apă, se vor elabora studii hidrologice de către specialiști atestați. Se impune analiza unor măsuri suplimentare de protecție față de zonele cu risc (ex: risc de inundabilitate), respectiv luarea măsurilor corespunzătoare de protecție fonică față de calea ferată.  +  PRIORITIZAREA ACȚIUNILOR În contextul socio-economic actual și ținând cont de toate elementele ce definesc starea actuală a infrastructurii turistice a MTS, s-au prioritizat acțiunile concrete ce înglobează măsurile necesare îndeplinirii obiectivelor specifice, în funcție de următoarele criterii:– Situația juridică a infrastructurii;– Potențialul turistic al zonei în care se află infrastructura;– Statusul actual al infrastructurii - centre funcționale sau nefuncționale;– Disponibilitatea surselor de finanțare;– Restricții/condiționalități impuse de sursele de finanțare;I. Având în vedere că pentru orice investiție, indiferent de sursa finanțării trebuie ca imobilul vizat să aibă o situație juridică clară, astfel încât să se asigure îndeplinirea criteriilor de eligibilitate ale finanțatorului (oricare ar fi acesta) referitoare la dreptul de a face investiții, din lista centrelor de agrement s-au selectat acele centre care nu au litigii care să vizeze imobilul/imobilele. Pentru cele care au litigii este necesară expertiza juridică la finele căreia se poate stabili dacă centrele rămân la MTS sau revin celor care au deschis litigiile.II. Din lista centrelor fără litigii s-au selectat centrele intabulate și cu titlu de excepție, cele care deși nu sunt intabulate încă nu au probleme juridice care să împiedice acest lucru, iar pentru acestea investiția va cuprinde și documentația de cadastrare (este cazul celor două centre din județul Constanța).III. Din lista centrelor astfel rezultate s-au selectat cele ce au potențial mare de a atrage vizitatori, fiind amplasate în zone turistice recunoscute.IV. Pentru aceste centre s-a analizat necesarul de investiții și încadrarea în cerințele specifice (valorice și ca tip de acțiuni) ale surselor de finanțare disponibile în prezent pe piață, programele operaționale din perioada de programare 2014-2020.V. O ultimă filtrare s-a făcut pentru proiecție finanțabile prin POAT pentru care una dintre condițiile de eligibilitate este să fie maxim 2 centre pe regiune. Astfel au rezultat:– un plan de acțiune pe termen scurt, care include proiecte ale centrelor cu situație juridică clară și în stare de funcționare, ce pot fi propuse spre finanțare în cadrul POAT 2014-2020 + POR 2021-2027, în contextul creat de OUG nr. 88/2020 privind instituirea unor măsuri, precum și acordarea unui sprijin financiar pentru pregătirea portofoliului de proiecte în domenii strategice considerate prioritare pentru perioada de programare 2021-2027, destinat finanțării prin Programul operațional Asistență tehnică 2014-2020 (POAT 2014-2020) și Programul operațional Infrastructură mare 2014-2020 (POIM) și proiecte ce pot fi propuse spre finanțare la Compania Națională de Investiții;– un plan de acțiune pe termen mediu ce include centrele cu situație juridică clară sau posibil de a fi clarificată, funcționale și nefuncționale, pentru care se estimează ca posibilă sursă de finanțare POR 2021 - 2027, în funcție de criteriile pe care aceste programe regionale le vor stabili în perioada care urmează;– un plan de acțiune pe termen lung, ce include centrele cu situație juridică incertă pentru care MTS trebuie să facă demersurile de clarificare (resurse financiare, juridice și tehnice sunt necesare);  +  PLAN DE ACȚIUNI PE TERMEN SCURT În urma aplicări filtrelor sus-menționate a rezultat lista de acțiuni pe termen scurt, concretizată în fișe de investiții / note conceptuale ce urmează să fie transmise spre analiză autorităților de management ale programelor de finanțare, respectiv către ADR-urile din cele 7 regiuni de dezvoltare și regiunea București-Ilfov și către Compania Națională de Investiții. Cu titlu de excepție față de strategia de prioritizare prezentată anterior, pe lista acțiunilor pe termen scurt se află:– 2 centre de agrement care nu sunt intabulate, dar au situația juridică clară, fără litigii, pentru care întabularea se poate face ca activitate în proiect;– 1 centru de agrement nefuncțional (Băile Herculane), cu situație juridică clară, întabulat, inclus în lista scurtă datorită amplasării sale într-o zonă cu potențial turistic și balnear deosebit de atractiv;– Complexul Lahovari, căruia i se va schimba destinația din sediu secundar al MTS în centru de agrement, inclus în lista scurtă datorită amplasării sale într-o zonă cu potențial turistic și cultural deosebit de atractiv. Planul de acțiuni pe termen scurt include elaborarea documentațiilor tehnico-economice, finanțate din POAT 2014 - 2020, pentru următoarele centre de agrement.
    Nr.Crt.Centrul de agrementLocalizarePerioada de implementareSursa de finanțare
    1Centrul de agrement “Luminița”Oraș Eforie(stațiunea Eforie Nord), Jud. Constanța2020-2021POAT 2014 – 2020
    2Centrul de agrement ”2 Mai”Com. Limanu, sat 2 Mai, jud. Constanța2020-2021POAT 2014 - 2020
    3Centrul de agrement "Brădișor"Com. Mălaia, jud. Vâlcea2020-2021POAT 2014 - 2020
    4Centrul de agrement "Cozia"Oraș Călimănești, jud. Vâlcea2020-2021POAT 2014 - 2020
    5Centrul de agrement "Băile Herculane"Oraș Băile Herculane jud. Caraș-Severin2020-2021POAT 2014 - 2020
    6Centrul de agrement "Costești"Com. Orăștioara de Sus, Sat Costești,jud. Hunedoara2020-2021POAT 2014 - 2020
    7Centrul de agrement "UABS Șuncuiuș"Com. Șuncuiuș, Sat Șuncuiuș, jud. Bihor2020-2021POAT 2014 - 2020
    8Centrul de agrement "Sângeorz-Băi"Oraș Sângeorz-Băi,jud. Bistrita-Năsăud2020-2021POAT 2014 - 2020
    9Centrul de agrement "Bușteni, Vila Șoimul"Oraș Bușteni, jud. Prahova2020-2021POAT 2014 - 2020
    10Centrul de agrement "Amara"Oraș Amara, jud. Ialomița2020-2021POAT 2014 - 2020
    11Centrul de agrement "Păltiniș"Mun. Sibiu, Păltiniș,jud. Sibiu2020-2021POAT 2014 - 2020
    12Centrul de agrement "Râu Sadului"Com. Râu Sadului,jud. Sibiu2020-2021POAT 2014 - 2020
    13Centrul de agrement "Sălătruc"Oraș Dărmănești, Sat Sălătruc, jud. Bacău2020-2021POAT 2014 - 2020
    14Centrul de agrement "Valea Budului"Com. Mărgineni, Sat Valea Budului,jud. Bacău2020-2021POAT 2014 - 2020
    15"Centrul de Agrement Arbănași - județul Buzău"Comuna Beceni, Sat Arbănași, jud. Buzău2020-2021POAT 2014 - 2020
    16"Centrul de Agrement Bucșoaia – județu Suceava"Orașul Frasin, jud. Suceava2020-2021POAT 2014 - 2020
    17"Centrul de Agrement Gălăciuc - județul Vrancea"Localitatea Tulnici,jud. Vrancea2020-2021POAT 2014 - 2020
    18"Centrul de Agrement Tazlău - județul Neamț"Comuna Tazlău,jud. Neamț2020-2021POAT 2014 - 2020
    19"Centrul de Agrement Vila Klaus - județul Caraș- Severin"Comuna Văliug,jud. Caraș-Severin2020-2021POAT 2014 - 2020
    20Centrul LahovariMun. București2020-2021POAT 2014 - 2020
    21Casa de Cultură a Studenților BucureștiMun. București2020-2021POAT 2014 - 2020
    22Reabilitare și modernizare CCSS TEIMun. București2020-2021POAT 2014 - 2020
    Pentru toate aceste proiecte se vor elabora studiile de fezabilitate și proiectele tehnice, care vor fundamenta necesarul de lucrări de reabilitare, modernizare, extindere a centrelor de agrement, în scopul asigurării serviciilor de cazare, servire a mesei și desfășurare adecvată a activităților de agrement. Pentru toate centrele se vor prevedea măsuri specifice de accesibilizare pentru persoanele cu deficiențe, măsuri de eficiență energetică și utilizare durabilă a resurselor regenerabile de energie, măsuri de conformare cu cerințele IGSU. Finanțarea investițiilor se va face din alocarea financiară aferentă perioadei de programare 2021 - 2027, identificarea precisă a surselor de finanțare se va face ulterior și se va aproba prin Ordin de ministru în condițiile legii.
     +  PLAN DE ACȚIUNI PE TERMEN MEDIU ȘI LUNG Mai jos se regăsesc listele cu centrele de agrement pentru care se vor urmări sursele de finanțare disponibile pe termen mediu și lung, respectiv programe operaționale și guvernamentale aferente perioadei de programare 2021 - 2027:
    nr.crt.județcentru de agrement/ bază turistică funcțional întabulatsursa de finanțare
    1ALBA C.A. Arieșeni da Neintabulaturmează să fie identificată
    2 ALBA C.A. Roica da Intabulat
    3 ARGEȘ C.A. Corbeni da Neintabulat
    4 ARGEȘ C.A. Nucșoara da Neintabulat
    5 ARGEȘ BT Piteștida Neintabulat
    6 BIHOR UABS Oradea da Intabulat
    7 BIHOR CAT Remeți da Neintabulat
    8 BIHOR CAT Valea Brătcuței da Neintabulat
    9 BRĂILA C.A. Lacu Sărat da Intabulat
    10 BRAȘOV C.A. Predeal da Neintabulat
    11 BUZĂU C.A. Arbănași da Intabulat
    12 BUZĂU C.A. Poiana Pinului da Intabulat
    13 CARAȘ-SEVERIN C.A. Râul-Alb da Intabulat
    14 CONSTANȚA C.A. New Paradise da Neintabulat
    15 COVASNA C.A. Pădureni da Intabulat
    16 DOLJ Youth Hostel Griffon și BT Craiova da Intabulat
    17 GALAȚI BT Tineret da Neintabulat
    18 GORJ C.A. Săcelu da Neintabulat
    19 HUNEDOARA C.A. Căprioara da Intabulat
    20 HUNEDOARA C.A. Costești da Neintabulat
    21 HUNEDOARA B.T. Deva da Intabulat
    22 IAȘI C.A. Muncel 1 da Intabulat
    23 MARAMUREȘ C.A. Mara da Intabulat
    24 MEHEDINȚI C.A. Drobeta da Intabulat
    25 MUREȘ BT Mureșul da Intabulat
    26 MUREȘ C.A. Sovata 1 da Intabulat
    27 MUREȘ C.A. Sovata 2 da Intabulat
    28 NEAMȚ C.A. Oglinzi da Intabulat
    29 NEAMȚ C.A. Cozla da Intabulat
    30 PRAHOVA C.A. Sinaia - Vila Casa Elevilor da Intabulat
    31 PRAHOVA C.A. Cheia - Vila Brădet da Neintabulat
    32 SATU-MARE C.A. Ștrand da Intabulat
    33 SIBIU C.A. Ocna Sibiului da Intabulat
    34 SIBIU C.A. Cisnădioara da Intabulat
    35 SIBIU C.A. – Săliște daIntabulat
    36 TELEORMAN CA Dunărica da Neintabulat
    37 TELEORMAN BT Valahia da Neintabulat
    38 TIMIȘ C.A. Chevereșu Mare da Intabulat
    39 TIMIȘ C.A. Poieni Strâmbu da Intabulat
    40 TIMIȘ Baza Turistică Timișoara da Intabulat
    41 TULCEA C.A. Sulina (Briza Mării) da Neintabulat
    42 TULCEA C.A. Babadag (Sinaia Dobrogei) da Intabulat
    43 VÂLCEA C.A. Căciulata da Intabulat
    44 VÂLCEA BT da Intabulat
    45 VASLUI C.A. Poiana Căprioarei da Neintabulat
    46 VASLUI BT Podul Înalt da Neintabulat
    47 VRANCEA C.A. Gălăciuc da Intabulat
    48 VRANCEA BT Focșani da Neintabulat
    nr.crt.județcentru de agrement/ bază turistică funcțional sursa de finanțare
    1 ALBA Poiana Vadului nuurmează să fie identificată
    2 ALBA Garda nu
    3 ALBA Albacnu
    4 ALBA Abrudnu
    5 ALBA Tautnu
    6 ALBA Sugag nu
    7 ARGEȘ Pauleascanu
    8 ARGEȘ Valea Marenu
    9 BACĂU Poiana Săratănu
    10 BACĂU Geamănanu
    11 BACĂU Valea Uzuluinu
    12 BIHOR CAT Urvisnu
    13 BIHOR CAT Nucet nu
    14 BISTRIȚA-NĂSĂUD Telciunu
    15 BISTRIȚA-NĂSĂUD Fiadnu
    16 BISTRIȚA-NĂSĂUD Valea Marenu
    17 BISTRIȚA-NĂSĂUD Valea Blasneinu
    18 BISTRIȚA-NĂSĂUD Colibițanu
    19 BISTRIȚA-NĂSĂUD Baza Turisticănu
    20 BRĂILA Blasova nu
    21 BRAȘOV Zizinnu
    22 BRAȘOV Timișu de Josnu
    23 BRAȘOV Timișu de Sus - transmis parțial CL Mun. Brașov prin HG 654/2010, ceea ce a rămas estenefuncționalnu
    24 BRAȘOV Brădetnu
    25 BRAȘOV Sâmbăta de Susnu
    26 BUCUREȘTI-IF Stejarulnu
    27 BUCUREȘTI-IF Mogoșoaianu
    28 BUCUREȘTI-IF Cernicanu
    29 BUZĂU Fisici nu
    30 CARAȘ-SEVERIN Vila Klausnu
    31 CARAȘ-SEVERIN Brebu Nounu
    32 CARAȘ-SEVERIN Ciresnaianu
    33 CARAȘ-SEVERIN Valea Minișuluinu
    34 CARAȘ-SEVERIN Delineștinu
    35 CARAȘ-SEVERIN Maciovanu
    36 CARAȘ-SEVERIN Jervaninu
    37 CONSTANȚA "Casa de Piatră" - Eforie Sudnu
    38 DÂMBOVIȚA Bucșaninu
    39 DÂMBOVIȚA Cobianu
    40 DOLJ CA Danubiu Calafatnu
    41 HARGHITA Băile Homorod - transmis parțial CJ Harghita prin HG 54/2012, ceea ce a rămas este nefuncționalnu
    42 HUNEDOARA Brădățelnu
    43 HUNEDOARA Ohabanu
    44 HUNEDOARA Bulzești de Susnu
    45 IALOMIȚA C.A. Amara - căsuțenu
    46 IAȘI Muncel II nu
    47 IAȘI Ciricnu
    48 IAȘI Strunganu
    49 MEHEDINȚI CA Orșovanu
    50 MEHEDINȚI CA Cazanenu
    51 NEAMȚ Bicaznu
    52 OLT Moșteninu
    53 OLT Vitomireștinu
    54 PRAHOVA Sinaia Vila 1 și 3 concesionatănu
    55 PRAHOVA Bușteni Vila Fraganu
    56 PRAHOVA Cheia Bloc alim + mansardănu
    57 PRAHOVA Cheia Vila Cumpănanu
    58 PRAHOVA Cheia Vila Scărișoaranu
    59 PRAHOVA Teleganu
    60 PRAHOVA Voilanu
    61 PRAHOVA Păuleștinu
    62 PRAHOVA Izvoarelenu
    63 PRAHOVA Suzananu
    64 PRAHOVA Ștefești Vila nr. 2nu
    65 PRAHOVA Slănic Corp Anu
    66 SĂLAJ Izovoarele Barcăului Tușanu
    67 SATU MARE Tarnanu
    68 SATU MARE Livadanu
    69 SATU MARE Vrăticelnu
    70 SUCEAVA Ruscanu
    71 SUCEAVA Baza Turistică Bucovinanu
    72 TIMIȘ Poieni Satnu
    73 TIMIȘ Bogdanu
    74 TIMIȘ Herneacovanu
    75 VÂLCEA Arutelanu
    76 VÂLCEA Lotrunu
    77 VASLUI Talasmaninu
    78 VRANCEA Coteștinu
    79 VRANCEA Sovejanu
    80 ARGEȘ Stoeneștinu
    81 BIHOR CAT Roșianu
    82 BOTOȘANI Luceafărulnu
    83 BUCUREȘTI-IF Pustnicul Inu
    84 BUCUREȘTI-IF Pustnicul IInu
    85 CARAȘ-SEVERIN Poiana Măruluinu
    86 GALAȚI Gârboavelenu
    87 GALAȚI Buciumeninu
    88 HUNEDOARA Hotel Floranu
    89 HUNEDOARA Lăpușnicnu
    90 IAȘI Valea Seacănu
    91 IAȘI Buciumnu
    92 NEAMȚ Tazlăunu
    93 PRAHOVA Cheia Vila Brândușanu
    94 SIBIU Nou Săsescnu
     +  ACȚIUNI DE INFORMARE, MARKETING ȘI CONSULTARE PUBLICĂ Succesul unei strategii naționale și a proiectelor generate prin adoptarea acestui tip de demers administrativ, la nivel guvernamental, depinde în mare măsură de participarea grupurilor țintă la implementarea acestuia. În contextul elaborării Strategiei de dezvoltare a infrastructurii turistice a Ministerului Tineretului și Sportului din România pentru perioada 2020 -2025, informarea generală, pe înțelesul tuturor, prin canale adecvate de comunicare, este o condiție esențială pentru succesul implementării. Dialogul social, inclusiv prin mijloacele dialogului structurat cu tinerii și organizațiile acestora, cu cercetătorii în domeniul tineretului și cu decidenții politici de la nivel central, regional și local, la care Consiliul Uniunii Europene a convenit împreună cu Statele Membre, prin Rezoluția Consiliului Uniunii Europene și a reprezentaților guvernelor statelor membre reuniți în cadrul Consiliului, privind un cadru pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului prin Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027 (2018/C 456/01*9))/este esențial pentru implicarea tuturor entităților interesate în implementarea Strategiei. *9) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:42018Y1218(01) from=EN În conformitate cu principiile directoare ale Politicii europene de tineret, precum și cu acțiunile întreprinse în cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru tineret pentru perioada 2019-2027, toate politicile și activitățile privind tinerii ar trebui să fie ferm ancorate în sistemul internațional al drepturilor omului, respectând următoarele principii:A. Egalitatea și nediscriminarea: combaterea tuturor formelor de discriminare și promovarea egalității de gen, recunoașterea faptului că tinerii sunt expuși riscului unor forme multiple de discriminare, inclusiv discriminării bazate pe vârstă, și respectarea principiilor recunoscute, printre altele, la articolele 21 și 23 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.B. Incluziunea: recunoscând că tinerii nu reprezintă un grup omogen și, prin urmare, au nevoi, situații de viață și interese diferite și provin din medii diferite, Strategia UE pentru tineret ar trebui să promoveze activități și politici care să îi includă pe toți tinerii, în special pe cei care au mai puține oportunități și/sau cei ale căror voci ar putea să nu fie auzite.C. Participarea: recunoscând că toți tinerii reprezintă o resursă pentru societate, toate politicile și activitățile privind tinerii ar trebui să respecte dreptul tinerilor de a participa la dezvoltarea, punerea în aplicare și acțiunile ulterioare ale politicilor care îi afectează prin mijloace de participare semnificativă a tinerilor și a organizațiilor de tineret în acest context, politicile ar trebui elaborate pe baza recunoașterii schimbărilor cauzate de impactul comunicării digitale asupra participării democratice și civice.D. Dimensiunea globală, europeană, națională, regională și locală: pentru a asigura un impact durabil asupra tinerilor, este important ca politica de tineret a Uniunii Europene să fie pusă în aplicare ținând cont de interconexiunile cu nivelul regional și local și să fie desfășurate activități pentru a sprijini politicile de tineret la nivel local. În același timp, ideile tinerilor ar trebui să fie luate în considerare de fiecare dată când se abordează chestiuni globale.E. Abordarea duală: Politicile care urmăresc îmbunătățirea vieții tinerilor nu pot fi niciodată limitate la domeniul tineretului în sine. Părțile interesate la nivelul României sunt reprezentate de autorități la nivel central, de autorități locale și regionale, consilii ale tinerilor, organizații tematice de tineret, cercetători din domeniul tineretului și actori din societatea civilă, precum și de structuri ale programelor Erasmus+, SEE, Discover EU*10) și Corpul European de solidaritate și proiectele generate. *10) Programul "Discover EU" este o inițiativă propusă de Parlamentul European în 2016 și aprobată de Comisia Europeană. Scopul acestuia este de a oferi tinerilor care au împlinit 18 ani posibilitatea de a descoperi diversitatea Europei prin intermediul unor experiențe inedite, să dobândească mai multe informații despre patrimoniul cultural și istoria acesteia și să intre în contact cu oameni de pe tot continentul. În plus, Discover EU permite tinerilor dezvoltarea de competențe utile pentru viitor, cum ar fi: independența, încrederea și deschiderea către alte culturi. Mai multe informații sunt disponibile la adresa: https://europa.eu/youth/discovereu en În consecință, recunoscând că toți tinerii reprezintă o resursă pentru societate, toate politicile și activitățile referitoare la aceștia (populația cu vârsta cuprinsă între 14-35 de ani*11)) trebuie să respecte dreptul tinerilor de a participa la dezvoltarea, punerea în aplicare și acțiunile ulterioare generate de politicile adoptate. *11) Conform Legii nr. 350/2006 a tinerilor; la această categorie de cetățeni, se adaugă populația școlară și stundenții, indiferent de formele de învățământ practicate - public sau privat. Ministerul Tineretului și Sportului, în parteneriat cu autoritățile administrației publice centrale și locale, va elabora și va pune în aplicare, încă de la adoptarea Strategiei, un program de informare publică și dialog social, prin care să asigure cunoașterea și înțelegerea de către tineri, de către autoritățile publice și de către structurile societății civile implicațiile și beneficiile implementării Strategiei. Dialogul continuu cu tinerii (copii, elevi, studenți și tineri până la vârsta de 35 de ani) și cu entitățile implicate este de natură să asigure și să mențină sentimentul de parte implicată, cu efecte pozitive asupra mobilizării acestora în etapa de utilizare a serviciilor și a infrastructurii reabilitate prin investițiile previzionate (baze turistice/centre de agrement). Tinerii și copiii reprezintă categorii sociale vulnerabile, iar serviciile pe care Ministerul Tineretului și Sportului le va oferi, în baza proiectelor generate de prezenta Strategie, atât cele de turism în centrele de agrement/baza turistice (organizare de tabere), cât și cele care promovează educația non-formală, prezintă avantajele unei accesibilități financiare evidente. Categoriile de stakeholderi identificați în tot procesul de elaborare a prezentei Strategii se conturează pe direcțiile:– Autorități centrale: ● Ministerul Educației și Cercetării ● Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale ● Ministerul Turismului (Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri) ● Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor ● Ministerul Culturii ● Ministerul Afacerilor Interne ● Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară).– Autorități locale și regionale: ● Consilii județene ● Consilii locale ale unităților administrativ-teritoriale din România ● Agenții pentru Dezvoltare Regională din regiunile de dezvoltare din România, responsabile pentru politica de dezvoltare regională– Organizații de și pentru tineret și cluburi sportive;– Furnizori de formare din domeniul turismului. Toate aceste entități au roluri diferite în procesul de modernizare a infrastructurii Ministerului Tineretului și Sportului.  +  Măsuri propuse pentru informarea potențialilor beneficiari și a organismelor interesate de punerea în aplicare a Strategiei Beneficiarii prezentei strategii pot fi clasificați, pentru o justă implicare în procesul participativ, în:– Beneficiari direcți: copii (preșcolari, elevi) studenți și tineri cu vârsta între 14 - 35 ani– Beneficiari indirecți ● Ministerul Tineretului și Sportului, cu toate entitățile subordonate (direcții județene de sport și tineret și a municipiului București, cluburi și complexe sportive, case de cultură ale studenților, muzee); ● Instituțiile și structurile instituționale conexe - inspectorate școlare, universități, unități de învățământ preuniversitar, instituții de cultură; ● ONG-urile de tineret și cele studențești, locale și naționale, precum și structurile asociative conexe (federații, asociații etc.), care au activitate de tineret și care pot iniția parteneriate în domeniu; ● Structurile sportive, de drept public sau privat, locale și naționale, inclusiv federații sportive naționale și internaționale. Creșterea accesibilității și a vizibilității activității Ministerului Tineretului și Sportului cu privire la bazele turistice și la centrele de agrement sunt esențiale în relația cu grupul țintă al prezentei Strategii, care este reprezentat de: ● tineri ● tineri cu oportunități reduse și aparținând grupurilor vulnerabile, ● studenți și organizații studențești, ● organizații de și pentru tineret, ● angajați ai serviciilor publice cu atribuții în domeniul tineretului: 41 direcții pentru sport și tineret și direcția pentru sport și tinere a municipiului București, ● personalul MTS din instituțiile subordonate: case de cultură ale studenților, muzee, cluburi sportive etc. Având în vedere investițiile propuse, Ministerul Tineretului și Sportului va actualiza infrastructura comunicațională prietenoasă cu grupul țintă în secțiunea TABERE din website-ul: http://mts.ro la subsecțiunea Tabere de odihnă. Facem mențiunea că informațiile despre facilitățile existente se regăsesc în secțiunile specifice din paginile de internet ale Ministerului și ale direcțiilor județene din subordine, respectiv cea a municipiului București, pentru fiecare tip de serviciu existent în centrele agrement/bazele turistice, la nivel național:– Tabere naționale,– Tabere tematice,– Tabere sociale,– Tabere destinate tinerilor cu dizabilități,– Tabere pentru elevi olimpici, sportivi cu rezultate la concursuri naționale și internaționale, formații sau ansambluri laureate la festivaluri de profil,– Tabere stagii sportive,– Tabere destinate tinerilor din afara țării,– Tabere de odihnă pentru copii și tineri,– Proiecte de și pentru tineret, finanțate de Ministerul Tineretului și Sportului,– Proiecte pentru studenți. Un instrument de comunicare agregator, website-ul, cu o secțiune specializată, care să trimită concret la facilitățile din fiecare județ, va conduce la o transparență a informațiilor și un acces direct al grupului țintă la facilitățile reabilitate prin proiectele de investiții propuse prin prezenta Strategie. O informație agregată, unitară și cu șanse de aplicabilitate imediată va aduce beneficii atât grupului țintă, care va ajunge facil la informație și va consuma serviciile turistice oferite, cât și furnizorilor acestor servicii. Informația cu privire la existența unor proiecte de dezvoltare a infrastructurii turistice a Ministerului Tineretului și Sportului va regăsi și pe platformele de socializare (Facebook) ale direcțiilor subordonate pentru sport și tineret.  +  Marketing și promovare turistică orientată spre tineri Publicul țintă, pentru a deveni consumator de servicii turistice, trebuie în primul rând, să cunoască ceea ce are de oferit Ministerul Tineretului și Sportului și să considere oferta ca fiind una atractivă. Consumatorul trebuie să ajungă rapid la informație, în special cel care poate asigura venituri pentru bazele turistice, în perioadele în care nu există, de obicei, un grad de ocupare semnificativ. Având în vedere costurile ridicate ale serviciilor de publicitate, investițiile în reclame nu sunt cele mai indicate, dar un plan de marketing pentru promovarea noilor servicii ar putea fi o combinație între dezvoltarea paginii de internet a Ministerului la secțiunea Tabere/Tabere de odihnă/Centre de agrement și actualizarea informațiilor din paginile de internet ale direcțiilor subordonate. De asemenea, identificarea unor parteneri de informare cu privire la noile atracții și facilități turistice care să asigure diseminarea informației spre toate categoriile de tineret (preșcolari, elevi, studenți) este o condiție esențială în procesul de promovare: inspectorate școlare județene, școli, licee, universități, târguri de ocupare a forței de muncă etc. Investițiile realizate de Ministerul Tineretului și Sportului vor pune accent pe baza turistică destinată tineretului, o componentă inexistentă în comunicarea publică a Ministerului, respectiv a direcțiilor pentru sport și tineret subordonate. Proiectele cu potențial de finanțare prin programe operaționale și fonduri structurale și de investiții europene sau prin fonduri guvernamentale vor avea obligatoriu o componentă de informare și promovare, ceea ce va duce la o mai bună promovare a bazei turistice și a serviciilor oferite în centrele de agrement. Printr-o analiză a oportunităților oferite de bazele turistice/centrele de agrement aflate în patrimoniul Ministerului Tineretului și Sportului, o pondere semnificativă se situează în zone turistice foarte populare (litoralul Mării Negre, zona turistică Valea Prahovei) sau în zone cu mare potențial turistic balnear, ceea ce reprezintă o prioritate de exploatare din perspectiva marketingului și a promovării. O promovare corectă a resurselor oferite de potențialul turistic al zonelor în care sunt amplasate bazele turistice/centrele de agrement ar putea duce la reducerea sezonalității, iar implicarea unor stakeholderi importanți la nivel central prin parteneriate de colaborare pentru gestionarea gradului de ocupare (Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de afaceri - Direcția Generală Turism) poate reprezenta un pas important în deschiderea serviciilor pe o piață mai largă, dar cu respectarea grupului țintă: tinerii. O oportunitate extrem de actuală pentru consumul serviciilor de turism intern, inclusiv în bazele turistice ale Ministerului Tineretului și Sportului, o reprezintă limitările de călătorie, inclusiv a tinerilor, cauzate de pandemia COVID-19. Introducerea sistemului de clasificare în turism pentru infrastructura turistică a Ministerului Tineretului și Sportului în vederea creșterii calității ofertei de servicii hoteliere pentru tinerii până la vârsta de 35 de ani, poate reprezenta un element vital în promovarea serviciilor. O viziune globală a promovării serviciilor turistice pentru tineret depinde de deciziile de prioritizare a investițiilor care vor fi derulate, cu identificarea corectă a surselor de finanțare, în vederea consolidării infrastructurii existente pe termen mediu și lung. Un grad sporit de igienă și de confort la infrastructura existentă, care se va realiza prin investițiile propuse de prezenta Strategie, reprezintă în sine o condiție esențială în conturarea unor servicii turistice pentru tineret competitive și mai ușor de promovat.  +  Procesul de consultare publică Conform prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și celelalte instituții publice care utilizează resurse financiare publice au obligația de a face publice proiectele de reglementări înainte ca acestea să fie adoptate. Prin urmare, Ministerul Tineretului și Sportului este responsabil de derularea întregului proces de consultare și de adoptarea propunerilor, sugestiilor și a opiniilor factorilor interesați. -----