DECIZIA nr. 341 din 23 mai 2019referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 69 din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 956 din 28 noiembrie 2019
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 69 din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, excepție ridicată de Societatea Spiri Com - S.R.L. din București în Dosarul nr. 4.702/109/2016/a1 al Curții de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.154D/2017.2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Acesta arată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra prevederilor legale criticate, de exemplu, prin Decizia nr. 588 din 27 septembrie 2018. Se mai arată că, în privința prevederilor art. 69 alin. (4) din Legea nr. 101/2016, autoarea excepției de neconstituționalitate reliefează aspecte care țin de interpretarea și aplicarea legii de către instanța de judecată.
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Decizia nr. 774/R-CONT din 15 iunie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 4.702/109/2016/a1, Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 69 din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, excepție invocată de Societatea Spiri Com - S.R.L. din București într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 101/2016.5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia arată, în esență, că prevederile criticate sunt neconstituționale, deoarece, prin modificările operate asupra remediilor și căilor de atac în cursul desfășurării procedurilor de achiziție publică, se încalcă principiul european al protecției așteptării legitime. Astfel, dispozițiile art. 69 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 nu pot avea efecte asupra procedurilor de achiziție publică începute sub imperiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii. Interpretând în sens contrar, s-ar încălca flagrant principiul securității raporturilor juridice și principiul neretroactivității legi civile, întrucât o lege nu se poate aplica situațiilor intervenite înainte de intrarea sa în vigoare.6. A modifica posibilitățile de remediere sau căile de atac în timpul procedurii de achiziție, inițiate sub imperiul unei legi, este o conduită neconstituțională, deoarece încalcă principiul securității juridice care trebuie privit în întreaga sa dimensiune, cuprinzând, în principal, următoarele exigențe: neretroactivitatea legii, accesibilitatea și previzibilitatea acesteia.7. În concret, se pune întrebarea dacă în situația în care un termen procedural început pentru depunerea unei contestații la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor poate fi modificat, în urma intrării în vigoare a legii noi, într-un termen pentru depunerea unei notificări de remediere la autoritatea contractantă.8. Din practică, se pot enumera deja multe probleme de aplicabilitate din cauza neclarității menționate. Spre exemplu, în această perioadă intermediară, se ia cunoștință de atacarea unor caiete de sarcini/fișe de date ale achiziției sau ale unor comunicări/decizii ce conțin rezultate ale unor proceduri, acte ce au fost publicate sau comunicate în 20 sau 21 ale lunii și pentru care a început să curgă un termen de contestație de 10 zile. În practică, contestatarii au interpretat neomogen prevederile legii, ceea ce a declanșat un nedorit paralelism, în sensul că au depus, după intrarea în vigoare a noii legi, fie contestații la care au atașat și garanția de participare, fie notificări de remediere sau și una și alta.9. Se mai pune problema de interpretare și a alin. (4) al art. 69 din Legea nr. 101/2016. Prevederea este ambiguă, pentru că, deși ar trebui să se refere la termen prin prisma naturii sale juridice, acesta pare să fie circumstanțiat doar prin raportare la durata sa. Or, conform doctrinei, în mod unitar, se consideră că termenul procedural este perioada de timp înăuntrul căreia trebuie îndeplinit sau, după caz, este oprit să se săvârșească un anumit act de procedură.10. Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că, din punct de vedere procedural, dispozițiile Legii nr. 101/2006 nu pot retroactiva, raportat la art. 15 din Constituție, care reglementează principiul neretroactivității legii civile.11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.12. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Acesta menționează jurisprudența relevantă a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 628 din 3 octombrie 2006 și Decizia nr. 186 din 29 martie 2016.13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.15. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 69 din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016, care au următorul cuprins:(1) Contestațiile/Cererile/Plângerile aflate în curs de soluționare la Consiliu/instanța de judecată la data intrării în vigoare a prezentei legi continuă să fie soluționate în condițiile și cu procedura prevăzute de legea în vigoare la data la care au fost depuse.(2) Dispozițiile prezentei legi se aplică numai contestațiilor/ cererilor/plângerilor formulate după intrarea ei în vigoare.(3) Contestațiile depuse, în condițiile legii, la poștă, înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi, rămân supuse soluționării conform legii în vigoare la data la care au fost depuse, chiar dacă sunt înregistrate la Consiliu/instanța de judecată după această dată.(4) Termenele procedurale aflate în curs la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii în vigoare la data la care au început să curgă.16. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii și ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii civile.17. Examinând excepția de neconstituționalitate, se constată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra unora dintre dispozițiile legale atacate, prin prisma unor critici similare.18. Astfel, prin Decizia nr. 620 din 4 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 16 aprilie 2019, Curtea a observat că în materia achizițiilor publice la nivel european s-au adoptat trei acte normative, îmbrăcând forma juridică a directivelor, al căror obiect de reglementare a fost stabilit după cum urmează: Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune, Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE și Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ.19. Prin prisma art. 148 din Constituție, ca urmare a obligațiilor ce decurg din calitatea României de membru al Uniunii Europene și având în vedere că, începând cu 18 aprilie 2016, toate statele membre ale Uniunii Europene aveau obligația să transpună noul cadru legal în materia achizițiilor publice, sectoriale sau concesiunilor de lucrări și a concesiunilor de servicii, legiuitorul național a implementat aceste acte normative europene prin intermediul a patru acte normative distincte, emise la nivel de lege, respectiv: Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390 din 23 mai 2016; Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 din 23 mai 2016; Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 23 mai 2016; Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016. Ca atare, în acord cu legislația europeană în materie, legiuitorul național a reglementat distinct procedura de urmat cu privire la remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, cu scopul de a asigura la nivel național mecanisme și proceduri efective, rapide și eficiente de sesizare și remediere a neregulilor.20. În situația adoptării unor noi acte normative, potrivit art. 54 - Dispozițiile tranzitorii - din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, legea trebuie să conțină și dispoziții tranzitorii, care să cuprindă măsurile ce se instituie cu privire la derularea raporturilor juridice născute în temeiul vechii reglementări care urmează să fie înlocuită de noul act normativ. Dispozițiile tranzitorii trebuie să asigure, pe o perioadă determinată, corelarea celor două reglementări, astfel încât punerea în aplicare a noului act normativ să decurgă firesc și să evite retroactivitatea acestuia sau conflictul între norme succesive.21. În acord cu prevederile legale în materia redactării actelor normative, Legea nr. 101/2016 prevede în capitolul VIII - Dispoziții tranzitorii și finale, la art. 68, faptul că dispozițiile acestei legi se completează cu prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și cu cele ale Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, în măsura în care prevederile acestora din urmă nu sunt contrare.22. În completarea acestor dispoziții, în virtutea art. 69 din Legea nr. 101/2016, contestațiile/cererile/plângerile aflate în curs de soluționare la Consiliu/instanța de judecată la data intrării în vigoare a acestei legi continuă să fie soluționate în condițiile și cu procedura prevăzute de legea în vigoare la data la care au fost depuse. Contestațiile depuse, în condițiile legii, la poștă înainte de data intrării în vigoare a Legii nr. 101/2016 rămân supuse soluționării conform legii în vigoare la data la care au fost depuse, chiar dacă sunt înregistrate la Consiliu/instanța de judecată după această dată [alin. (1) și alin. (3)]. Termenele procedurale aflate în curs la data intrării în vigoare a Legii nr. 101/2016 rămân supuse legii în vigoare la data la care au început să curgă [alin. (1) și alin. (3)].23. Dispozițiile art. 69 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, criticate în prezenta cauză, statuează că dispozițiile acestei legi se aplică numai contestațiilor/cererilor/plângerilor formulate după intrarea ei în vigoare.24. Ca atare, din evaluarea prevederilor art. 69 din Legea nr. 101/2016, Curtea a observat că aceste norme, în ansamblu, clarifică tocmai aspecte importante privind aplicarea în timp a prevederilor legale în materia achizițiilor publice, prevederile criticate în prezenta cauză stabilind în concret faptul că acestea se aplică pentru viitor, după intrarea legii în vigoare, contestațiilor/cererilor/plângerilor formulate, fiind așadar previzibile și în concordanță cu principiul securității raporturilor juridice și principiul neretroactivității legii civile, reglementând în domeniul propriu de activitate a legii.25. De asemenea, prin Decizia nr. 588 din 27 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 5 martie 2019, Curtea a constatat, din evaluarea prevederilor art. 69 din Legea nr. 101/2016, că aceste norme, în ansamblu, clarifică tocmai aspecte importante privind aplicarea în timp a prevederilor în materia achizițiilor publice, prevederile criticate în prezenta cauză stabilind în concret faptul că acestea se aplică pentru viitor, după intrarea legii în vigoare, contestațiilor/ cererilor/plângerilor formulate, astfel că nu a putut reține pretinsa încălcare a principiului securității raporturilor juridice și principiul neretroactivității legi civile, textul criticat fiind în acord și cu jurisprudența Curții Constituționale referitoare la principiul neretroactivității.26. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția pronunțată de Curte prin decizia precitată își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. În ceea ce privește celelalte probleme reliefate la paragraful 8 al prezentei decizii, acestea reprezintă chestiuni ce țin de interpretarea și aplicarea legii, situația în care există o practică neunitară a instanțelor judecătorești putând fi soluționată pe calea promovării unui recurs în interesul legii, potrivit cadrului legal în vigoare. Așadar, Curtea constată că nu sunt încălcate art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii și art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii civile.27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Spiri Com - S.R.L. din București în Dosarul nr. 4.702/109/2016/a1 al Curții de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 69 din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 23 mai 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae-----
| EMITENT |
| Valer Dorneanu | - președinte |
| Petre Lăzăroiu | - judecător |
| Mircea Ștefan Minea | - judecător |
| Daniel Marius Morar | - judecător |
| Mona-Maria Pivniceru | - judecător |
| Livia Doina Stanciu | - judecător |
| Simona-Maya Teodoroiu | - judecător |
| Varga Attila | - judecător |
| Fabian Niculae | - magistrat-asistent |
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Decizia nr. 774/R-CONT din 15 iunie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 4.702/109/2016/a1, Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 69 din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, excepție invocată de Societatea Spiri Com - S.R.L. din București într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 101/2016.5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia arată, în esență, că prevederile criticate sunt neconstituționale, deoarece, prin modificările operate asupra remediilor și căilor de atac în cursul desfășurării procedurilor de achiziție publică, se încalcă principiul european al protecției așteptării legitime. Astfel, dispozițiile art. 69 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 nu pot avea efecte asupra procedurilor de achiziție publică începute sub imperiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii. Interpretând în sens contrar, s-ar încălca flagrant principiul securității raporturilor juridice și principiul neretroactivității legi civile, întrucât o lege nu se poate aplica situațiilor intervenite înainte de intrarea sa în vigoare.6. A modifica posibilitățile de remediere sau căile de atac în timpul procedurii de achiziție, inițiate sub imperiul unei legi, este o conduită neconstituțională, deoarece încalcă principiul securității juridice care trebuie privit în întreaga sa dimensiune, cuprinzând, în principal, următoarele exigențe: neretroactivitatea legii, accesibilitatea și previzibilitatea acesteia.7. În concret, se pune întrebarea dacă în situația în care un termen procedural început pentru depunerea unei contestații la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor poate fi modificat, în urma intrării în vigoare a legii noi, într-un termen pentru depunerea unei notificări de remediere la autoritatea contractantă.8. Din practică, se pot enumera deja multe probleme de aplicabilitate din cauza neclarității menționate. Spre exemplu, în această perioadă intermediară, se ia cunoștință de atacarea unor caiete de sarcini/fișe de date ale achiziției sau ale unor comunicări/decizii ce conțin rezultate ale unor proceduri, acte ce au fost publicate sau comunicate în 20 sau 21 ale lunii și pentru care a început să curgă un termen de contestație de 10 zile. În practică, contestatarii au interpretat neomogen prevederile legii, ceea ce a declanșat un nedorit paralelism, în sensul că au depus, după intrarea în vigoare a noii legi, fie contestații la care au atașat și garanția de participare, fie notificări de remediere sau și una și alta.9. Se mai pune problema de interpretare și a alin. (4) al art. 69 din Legea nr. 101/2016. Prevederea este ambiguă, pentru că, deși ar trebui să se refere la termen prin prisma naturii sale juridice, acesta pare să fie circumstanțiat doar prin raportare la durata sa. Or, conform doctrinei, în mod unitar, se consideră că termenul procedural este perioada de timp înăuntrul căreia trebuie îndeplinit sau, după caz, este oprit să se săvârșească un anumit act de procedură.10. Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că, din punct de vedere procedural, dispozițiile Legii nr. 101/2006 nu pot retroactiva, raportat la art. 15 din Constituție, care reglementează principiul neretroactivității legii civile.11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.12. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Acesta menționează jurisprudența relevantă a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 628 din 3 octombrie 2006 și Decizia nr. 186 din 29 martie 2016.13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.15. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 69 din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016, care au următorul cuprins:(1) Contestațiile/Cererile/Plângerile aflate în curs de soluționare la Consiliu/instanța de judecată la data intrării în vigoare a prezentei legi continuă să fie soluționate în condițiile și cu procedura prevăzute de legea în vigoare la data la care au fost depuse.(2) Dispozițiile prezentei legi se aplică numai contestațiilor/ cererilor/plângerilor formulate după intrarea ei în vigoare.(3) Contestațiile depuse, în condițiile legii, la poștă, înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi, rămân supuse soluționării conform legii în vigoare la data la care au fost depuse, chiar dacă sunt înregistrate la Consiliu/instanța de judecată după această dată.(4) Termenele procedurale aflate în curs la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii în vigoare la data la care au început să curgă.16. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii și ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii civile.17. Examinând excepția de neconstituționalitate, se constată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra unora dintre dispozițiile legale atacate, prin prisma unor critici similare.18. Astfel, prin Decizia nr. 620 din 4 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 16 aprilie 2019, Curtea a observat că în materia achizițiilor publice la nivel european s-au adoptat trei acte normative, îmbrăcând forma juridică a directivelor, al căror obiect de reglementare a fost stabilit după cum urmează: Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune, Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE și Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ.19. Prin prisma art. 148 din Constituție, ca urmare a obligațiilor ce decurg din calitatea României de membru al Uniunii Europene și având în vedere că, începând cu 18 aprilie 2016, toate statele membre ale Uniunii Europene aveau obligația să transpună noul cadru legal în materia achizițiilor publice, sectoriale sau concesiunilor de lucrări și a concesiunilor de servicii, legiuitorul național a implementat aceste acte normative europene prin intermediul a patru acte normative distincte, emise la nivel de lege, respectiv: Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390 din 23 mai 2016; Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 din 23 mai 2016; Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 23 mai 2016; Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016. Ca atare, în acord cu legislația europeană în materie, legiuitorul național a reglementat distinct procedura de urmat cu privire la remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, cu scopul de a asigura la nivel național mecanisme și proceduri efective, rapide și eficiente de sesizare și remediere a neregulilor.20. În situația adoptării unor noi acte normative, potrivit art. 54 - Dispozițiile tranzitorii - din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, legea trebuie să conțină și dispoziții tranzitorii, care să cuprindă măsurile ce se instituie cu privire la derularea raporturilor juridice născute în temeiul vechii reglementări care urmează să fie înlocuită de noul act normativ. Dispozițiile tranzitorii trebuie să asigure, pe o perioadă determinată, corelarea celor două reglementări, astfel încât punerea în aplicare a noului act normativ să decurgă firesc și să evite retroactivitatea acestuia sau conflictul între norme succesive.21. În acord cu prevederile legale în materia redactării actelor normative, Legea nr. 101/2016 prevede în capitolul VIII - Dispoziții tranzitorii și finale, la art. 68, faptul că dispozițiile acestei legi se completează cu prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și cu cele ale Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, în măsura în care prevederile acestora din urmă nu sunt contrare.22. În completarea acestor dispoziții, în virtutea art. 69 din Legea nr. 101/2016, contestațiile/cererile/plângerile aflate în curs de soluționare la Consiliu/instanța de judecată la data intrării în vigoare a acestei legi continuă să fie soluționate în condițiile și cu procedura prevăzute de legea în vigoare la data la care au fost depuse. Contestațiile depuse, în condițiile legii, la poștă înainte de data intrării în vigoare a Legii nr. 101/2016 rămân supuse soluționării conform legii în vigoare la data la care au fost depuse, chiar dacă sunt înregistrate la Consiliu/instanța de judecată după această dată [alin. (1) și alin. (3)]. Termenele procedurale aflate în curs la data intrării în vigoare a Legii nr. 101/2016 rămân supuse legii în vigoare la data la care au început să curgă [alin. (1) și alin. (3)].23. Dispozițiile art. 69 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, criticate în prezenta cauză, statuează că dispozițiile acestei legi se aplică numai contestațiilor/cererilor/plângerilor formulate după intrarea ei în vigoare.24. Ca atare, din evaluarea prevederilor art. 69 din Legea nr. 101/2016, Curtea a observat că aceste norme, în ansamblu, clarifică tocmai aspecte importante privind aplicarea în timp a prevederilor legale în materia achizițiilor publice, prevederile criticate în prezenta cauză stabilind în concret faptul că acestea se aplică pentru viitor, după intrarea legii în vigoare, contestațiilor/cererilor/plângerilor formulate, fiind așadar previzibile și în concordanță cu principiul securității raporturilor juridice și principiul neretroactivității legii civile, reglementând în domeniul propriu de activitate a legii.25. De asemenea, prin Decizia nr. 588 din 27 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 5 martie 2019, Curtea a constatat, din evaluarea prevederilor art. 69 din Legea nr. 101/2016, că aceste norme, în ansamblu, clarifică tocmai aspecte importante privind aplicarea în timp a prevederilor în materia achizițiilor publice, prevederile criticate în prezenta cauză stabilind în concret faptul că acestea se aplică pentru viitor, după intrarea legii în vigoare, contestațiilor/ cererilor/plângerilor formulate, astfel că nu a putut reține pretinsa încălcare a principiului securității raporturilor juridice și principiul neretroactivității legi civile, textul criticat fiind în acord și cu jurisprudența Curții Constituționale referitoare la principiul neretroactivității.26. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția pronunțată de Curte prin decizia precitată își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. În ceea ce privește celelalte probleme reliefate la paragraful 8 al prezentei decizii, acestea reprezintă chestiuni ce țin de interpretarea și aplicarea legii, situația în care există o practică neunitară a instanțelor judecătorești putând fi soluționată pe calea promovării unui recurs în interesul legii, potrivit cadrului legal în vigoare. Așadar, Curtea constată că nu sunt încălcate art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii și art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii civile.27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Spiri Com - S.R.L. din București în Dosarul nr. 4.702/109/2016/a1 al Curții de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 69 din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 23 mai 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae-----
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari