REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ din 16 iulie 2019privind măsurarea punctelor de interes aeronautic în Sistemul Geodezic Global - 1984 (WGS-84), RACR - WGS-84
Publicate în
MONITORUL OFICIAL nr. 627 bis din 29 iulie 2019
Notă
Aprobată prin ORDINUL nr. 1.042/2019, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 29 iulie 2019. + Capitolul 1 INTRODUCERE1.1. Scop și aplicabilitate1.1.1. Prin structură și conținut, prezenta reglementare:(1) stabilește cerințele generale pentru determinarea/măsurarea punctelor de interes aeronautic în Sistemul Geodezic Global - 1984 (WGS-84);(2) armonizează prevederile actelor normative naționale ca cerințele europene și internaționale actuale aplicabile, pentru implementarea uniformă a sistemului de referință WGS-84 în aviația civilă din România.1.1.2. (1) Operatorii de aerodromuri/heliporturi certificate în temeiul regulamentelor europene aplicabile sau autorizate la nivel național, furnizorii de servicii de navigație aeriană, serviciile de informare aeronautică (AIS), persoanele fizice sau juridice din domeniul geodeziei și organizațiile din domeniul proiectării care desfășoară activități aeronautice civile (pentru sau în legătură cu infrastructura și mijloacele de aerodrom, mijloacele CNS și meteorologice, procedurile de zbor, hărțile/documentațiile tehnice aeronautice etc.), alte entități competente, după caz, precum și personalul AACR de specialitate implicat, utilizează/aplică prevederile prezentei reglementări în funcție de domeniul și de obligațiile/sarcinile lor specifice, precum și de particularitățile fiecărei activități.(2) În condițiile de la alin. (1), organizațiile implicate utilizează/aplică prevederile prezentei reglementări direct sau în colaborare cu entități publice sau private competente pe bază de aranjamente oficiale (scrisori de înțelegere, proceduri comune, protocoale, contracte etc.), situație în care își asumă responsabilitatea pentru serviciile prestate și/sau pentru rezultatele generate de entitățile respective.(3) În particular, operatorii de aerodrom încheie, după caz:a) aranjamente oficiale, cu entități publice sau private care furnizează:(i) servicii de navigație aeriană;(ii) servicii de generare și furnizare de date aeronautice;(iii) servicii de proiectare proceduri de zbor;(iv) date electronice de teren; și(v) date electronice de obstacolare.b) aranjamente oficiale cu organizațiile cu care schimbă date aeronautice și/sau informații aeronautice, inclusiv cu entitățile menționate la alin. (3) lit. a).1.1.3. Organizațiile/părțile implicate menționate la pct. 1.1.2. alin. (1) au obligație să aplice/utilizeze prevederile prezentei reglementări în cazul determinărilor/măsurătorilor geodezice (poziții geografice, puncte de referință, obstacole etc.) efectuate pentru:a) aerodromuri/heliporturi certificate în temeiul regulamentelor europene aplicabile, autorizate la nivel național sau aflate în proces de certificare/autorizare;b) mijloace de comunicații, navigație, supraveghere (CNS) și meteorologice din regiunea terminală și pe rută;c) proiectarea și publicarea procedurilor instrumentale de sosire (aterizare) și/sau de plecare (decolare);d) elaborarea documentațiilor tehnice pentru obiectivele din zone cu servituți aeronautice civile sau din alte zone în care pot constitui obstacole pentru navigația aeriană și/sau pot afecta siguranța zborului, în particular proiectele de dezvoltare-modernizare a aerodromurilor/heliporturilor și a mijloacelor CNS și meteorologice;e) elaborarea și publicarea altor documentații tehnice aeronautice (hărți, planuri etc.);f) evaluarea, analizarea și avizarea documentațiilor tehnice aeronautice, după caz.1.1.4. Prezenta reglementare nu se substituie actelor normative care stabilesc organizarea și funcționarea organizațiilor/părților implicate menționate la pct. 1.1.2. alin. (1).1.1.5. Față de prevederile prezentei reglementări, AACR poate solicita părților implicate elemente suplimentare (date/informații, descrieri, înregistrări, planuri etc.) pe care le consideră necesare în condiții și/sau circumstanțe particulare, cu respectarea prevederilor actelor normative aplicabile.1.1.6. Stabilirea cerințelor și a zonelor de siguranță (pentru aerodromuri/heliporturi), de protecție (pentru echipamente CNS și meteorologice), precum și a celor corespondente suprafețelor PANS-OPS considerate la proiectarea procedurilor de zbor instrumental și suprafețelor de colectare a datelor de teren și obstacolare în format electronic, face obiectul unor acte normative specifice.1.2. Documente de referință Prevederile prezentei reglementări se corelează și se completează, de la caz la caz, cu specificațiile de profil aplicabile prevăzute în edițiile în vigoare, inclusiv amendamentele la zi, ale următoarelor documente:(1) Regulamentul (UE) nr. 139/2014 al Comisiei din 12 februarie 2014 de stabilire a cerințelor tehnice și a procedurilor administrative referitoare la aerodromuri în temeiul Regulamentului (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului;(2) Decizia nr. 2014/012/R a Directorului Executiv al EASA de adoptare a mijloacelor acceptabile de conformitate (AMC) și a materialelor de îndrumare (GM) la Regulamentul (UE) nr. 139/2014, cu modificările și completările ulterioare;(3) Decizia nr. 2014/013/R a Directorului Executiv al EASA de adoptare a specificațiilor de certificare (CS) și a materialelor de îndrumare (GM) pentru proiectarea aerodromurilor (CS-ADR-DSN), cu modificările și completările ulterioare;(4) Regulamentul (UE) nr. 73/2010 al Comisiei din 26 ianuarie 2010 de stabilire a cerințelor de calitate a datelor aeronautice și informațiilor aeronautice pentru Cerul unic european;(5) Legea nr. 7/1996 privind cadastrul și publicitatea imobiliară, cu modificările și completările ulterioare;(6) Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, cu modificările și completările ulterioare;(7) Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare;(8) Reglementarea aeronautică civilă română privind stabilirea zonelor cu servituți aeronautice civile și a condițiilor de avizare a documentațiilor tehnice aferente obiectivelor din aceste zone sau din alte zone în care pot constitui obstacole pentru navigația aeriană și/sau pot afecta siguranța zborului pe teritoriul și în spațiul aerian al României RACR-ZSAC, ediția 1/2015 (aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 735/2015), cu modificările și completările ulterioare;(9) Reglementarea aeronautică civilă română privind emiterea avizelor la documentațiile tehnice aferente obiectivelor din zone cu servituți aeronautice civile sau din alte zone în care pot constitui obstacole pentru navigația aeriană sau pot afecta siguranța zborului pe teritoriul și în spațiul aerian al României RACR-AVZ, ediția 1/2015 (aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 731/2015);(10) Reglementarea aeronautică civilă română RACR-HA: Hărți aeronautice, ediția 3/2015, (aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 767/2015);(11) Reglementarea aeronautică civilă română RACR-AIS: Serviciul de informare aeronautică, ediția 3/2015 (aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 768/2015);(12) Reglementarea aeronautică civilă română RACR-AD-PETA: Proiectarea și exploatarea tehnică a aerodromurilor, ediția 2/2015 (aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 640/11.05.2015);(13) Reglementarea aeronautică civilă română RACR-AD-PETH: Proiectarea și exploatarea tehnică a heliporturilor, ediția 3/2014 (aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.312/2014);(14) Reglementarea aeronautică civilă română RACR-CPPZI: Cerințe privind proiectarea și aprobarea procedurilor de zbor instrumental, ediția 2/2018 (aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.307/2018);(15) Reglementarea aeronautică civilă română RACR-ATS: Serviciile de trafic aerian, ediția 3.0/2014 (aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.723/30.12.2014), cu modificările și completările ulterioare;(16) Anexa 4 ICAO: Hărți aeronautice;(17) Anexa 5 ICAO: Unități de măsură utilizate în operațiuni aeriene și la sol;(18) Anexa 11 ICAO: Servicii de trafic aerian;(19) Anexa 14 ICAO: Aerodromuri - Vol. I: Proiectare și operațiuni de aerodrom; Vol. II: Heliporturi;(20) Anexa 15 ICAO: Serviciul de informare aeronautică;(21) Doc ICAO 9674: Manualul sistemului geodezic global - 1984 (WGS-84), ediția 2/2002;(22) Doc ICAO 8168: PANS OPS - Vol. I: Proceduri de zbor; Vol. II: Construirea procedurilor de zbor instrumental și la vedere.1.3. Noțiuni, termeni și acronime1.3.1. Noțiuni și termeni În sensul prezentei reglementări, noțiunile și termenii relevanți au semnificațiile prezentate mai jos. Acuratețe - grad de concordanță între valoarea estimată sau măsurată și valoarea reală. Asigurarea calității - parte a managementului calității concentrată pe furnizarea încrederii că cerințele referitoare la calitate vor fi îndeplinite (ISO 9000). Calitatea datelor - grad sau nivel de încredere în capacitatea datelor furnizate de a îndeplini cerințele utilizatorului de date în ceea ce privește acuratețea, rezoluția și integritatea. Colocație - poziție/plasament al unui obiect în raport cu altul/altele. Controlul calității - parte a managementului calității concentrată pe îndeplinirea cerințelor referitoare la calitate (ISO 9000). Corp de apă de suprafață - parte distinctă și semnificativă a unei ape de suprafață, cum ar fi: lac, lac de acumulare, iaz, curs de apă, râu sau canal, ori un segment al unui curs de apă, râu sau canal, o apă de tranziție. Date aeronautice - reprezentare a faptelor, conceptelor sau instrucțiunilor aeronautice într-un mod reglementat și adecvat comunicării, interpretării sau procesării. Date privind obstacolele - date privind obiectele fixe (indiferent dacă au caracter temporar sau permanent) și mobile sau părți ale acestora, care sunt amplasate într-o zonă destinată deplasării terestre a aeronavelor sau care se extind deasupra unei suprafețe definite destinate să protejeze aeronavele în zbor. Date privind terenul - date despre suprafața terestră care cuprinde elemente naturale precum munți, dealuri, culmi, văi, corpuri de apă, ghețuri și zăpezi permanente, excluzând obstacolele. Element de date - un singur atribut al unui set de date complet, căruia îi este alocată o valoare ce îi definește statutul curent. Generare de date - crearea unui nou element de date cu valoarea aferentă, modificarea valorii unui element de date existent sau ștergerea unui element de date existent. Generator de date - o entitate responsabilă cu generarea datelor. Geoid - suprafața echipotențială a câmpului gravitațional al Pământului, care coincide cu nivelul mediu al mării neperturbat (MSL) extins în mod continuu sub continente. Notă. Forma geoidului este neregulată, din cauza perturbațiilor gravitaționale locale (valuri, salinitate, curenți, etc.), iar direcția forței gravitaționale este perpendiculară pe geoid în fiecare punct al său. Informații aeronautice - informații rezultate din colectarea, analizarea și formatarea datelor aeronautice. Integritate - un grad de asigurare a faptului că un element de date și valoarea acestuia nu au fost pierdute sau alterate de când datele au fost generate sau modificate cu aprobare. Obstacol - orice obiect fix (temporar sau permanent) și mobil sau părți ale acestuia care:(1) este amplasat pe suprafața de mișcare a aeronavelor; sau(2) se extinde deasupra unei suprafețe definite, destinate să protejeze aeronavele în zbor; sau(3) se află în afara acestor suprafețe și este evaluat ca reprezentând un pericol pentru navigația aeriană. Ondulația geoidului - distanța geoidului (pozitivă sau negativă) față de suprafața elipsoidului de referință matematic. Notă. Referitor la elipsoidul definit în sistemul geodezic global - 1984 (WGS-84), ondulația geoidică WGS-84 într-un punct dat reprezintă diferența dintre înălțimea elipsoidică WGS-84 și înălțimea ortometrică în punctul respectiv. Poziție geografică - un set de coordonate (latitudine și longitudine) stabilite față de elipsoidul matematic de referință, care definesc poziția unui punct pe suprafața Pământului. Prag - începutul acelei porțiuni a pistei utilizabile pentru aterizare. Prag decalat - prag nelocalizat la marginea pistei. Precizie - cea mai mică diferență care poate fi stabilită cu încredere printr-un proces de măsurare. Notă. În cazul măsurătorilor geodezice, precizia se referă la finețea de executare a unei operațiuni sau la gradul de perfecțiune al instrumentelor și metodelor utilizate pentru efectuarea măsurătorilor. Punct de referință al aerodromului (ARP) - localizarea geografică a unui aerodrom. Rețea de sprijin pe aerodrom - orice aranjament de puncte pe un aerodrom, materializate în general prin borne amplasate pe sol, pentru care au fost determinate coordonatele geografice și care sunt folosite pentru măsurarea punctelor de interes aeronautic de pe acel aerodrom și din vecinătatea acestuia. Rezoluție - un număr de unități sau caractere în care se exprimă și se utilizează o valoare măsurată sau calculată.1.3.2. Acronime
+
Capitolul 2 ACURATEȚEA, REZOLUȚIA ȘI INTEGRITATEA DATELOR AERONAUTICE2.1. Date de poziție2.1.1. (1) Punctele de navigație aeriană se structurează în două grupe de bază:a) puncte RNAV pe rută; șib) puncte de aerodrom/heliport.(2) Corespunzător, principalele elemente/puncte de navigație aeriană pentru care sunt necesare coordonate geografice sunt:
2.1.2. Punctele de navigație aeriană se clasifică după tipul datelor de poziție astfel: puncte măsurate, puncte calculate și puncte declarate.2.1.2.1. (1) Punct măsurat. Un punct măsurat este un punct fizic definit clar, specificat prin latitudine și longitudine, determinat prin măsurare în conformitate cu prevederile prezentei reglementări.(2) Facilitățile pentru comunicații, porțile de îmbarcare, amplasamentele mijloacelor de navigație aeriană, punctele de verificare de navigație, pozițiile obstacolelor și pragurile de pistă sunt puncte măsurate.2.1.2.2. (1) Punct calculat. Un punct calculat este un punct în spațiu care nu trebuie specificat prin latitudine și longitudine, dar care a fost obținut, prin metode matematice, pornind de la un punct măsurat cunoscut.(2) Un punct calculat poate fi, de exemplu, determinat printr-un radial/relevment și printr-o distanță de la un punct măsurat, cum ar fi un mijloc de radionavigație aeriană, sau prin intersecția unui număr de radiale/relevmente de la un număr de mijloace de radionavigație aeriană. Punctele de intersecție, calculate la intersecția rutelor sau la intersecția radialelor, sunt, de asemenea, puncte calculate, deși sunt exprimate prin latitudine și longitudine.2.1.2.3. (1) Punct declarat. Un punct declarat este un punct în spațiu definit prin latitudine și longitudine, care nu este nici dependent de un punct măsurat, nici raportat oficial la un asemenea punct.(2) Punctele de graniță ale FIR și punctele din zonele restricționate, periculoase sau interzise care sunt în afara regiunilor de control sunt adesea puncte declarate.2.1.2.4. Datele aeronautice se determină și se raportează în conformitate cu cerințele de acuratețe și integritate din tabelele 2-1 la 2-6, inclusiv:
2.1.2.5. (1) Zonele de acoperire pentru seturile de date de teren și obstacolare în format electronic (Zonele 1, 2, 3 și 4), respectiv structura, conținutul, ilustrarea grafică și specificațiile datelor de teren și obstacolare sunt prezentate în reglementarea RACR-AIS, cap. 10 și anexa 8 (tabelele A8-1 și A8-2).(2) Specificațiile numerice pentru datele de teren și obstacolare sunt prezentate în tabelele 2-7 și 2-8.
2.2. Cerințe pentru acuratețe2.2.1. Pentru a fi utilizabile, datele aeronautice trebuie să aibă acuratețe și, în acest context, se subclasifică în două categorii distincte:(1) date aeronautice evaluate; și(2) date aeronautice de referință.2.2.2. (1) Datele aeronautice evaluate includ informații precum date de poziție, cote, lungimea pistei, distanțe declarate, caracteristicile de portanță ale platformelor și declinația magnetică.(2) Datele aeronautice de referință includ indicativele și frecvențele mijloacelor de radionavigație aeriană, numele punctelor de pe rută, facilitățile de salvare și de stingere incendii, orele de operare, numere de telefon etc.2.2.3. (1) Cerința de acuratețe pentru datele aeronautice de referință este absolută: informația este fie adevărată, fie falsă.(2) Gradul de acuratețe cerut datelor aeronautice evaluate variază în funcție de utilizarea datelor în cauză.2.3. Cerințe pentru rezoluție2.3.1. Rezoluția datelor de poziție este separarea minimă care poate fi reprezentată prin metoda utilizată pentru a face declararea poziției.2.3.2. Orice proces care manevrează date după măsurarea sau definirea inițiale nu poate crește precizia inițială a datelor care au fost măsurate sau definite, indiferent de rezoluția internă a sistemului.2.3.3. Clasificarea integrității și rezoluția de publicare a coordonatelor geografice (latitudine și longitudine) și a cotelor/altitudinilor/înălțimilor sunt stabilite în RACR-AIS, cap. 1 și anexa 7 (tabelele A7-1 și A7-2).2.3.4. (1) Rezoluția elementelor de date conținute în baza de date trebuie să fie în concordanță cu cerințele de acuratețe a datelor.(2) Rezoluția elementelor de date conținute în baza de date poate fi aceeași sau mai precisă decât rezoluția de publicare.2.4. Cerințe pentru integritate2.4.1. Utilizarea unei date formează baza pentru determinarea cerințelor sale de integritate. Cerințele pentru integritatea datelor aeronautice trebuie să se bazeze pe riscul potențial rezultat din alterarea datelor și din utilizarea particulară a datelor respective.2.4.2. Din punct de vedere al integrității, datele aeronautice se clasifică după cum urmează:(1) date aeronautice critice, date care, dacă sunt utilizate în formă alterată, prezintă o probabilitate ridicată ca siguranța continuării zborului și a aterizării unei aeronave să fie serios compromisă, cu risc de catastrofă (ex.: date referitoare la pragurile pistei);(2) date aeronautice esențiale, date care, dacă sunt utilizate în formă alterată, prezintă o probabilitate scăzută ca siguranța continuării zborului și a aterizării unei aeronave să fie serios compromisă, cu risc de catastrofă (ex.: date referitoare la obstacole și la mijloace de radionavigație de rută);(3) date aeronautice de rutină, date care, dacă sunt utilizate în formă alterată, prezintă o probabilitate foarte scăzută ca siguranța continuării zborului și a aterizării unei aeronave să fie serios compromisă, cu risc de catastrofă (ex.: date referitoare la punctele de graniță ale FIR).2.4.3. Integritatea datelor aeronautice trebuie păstrată pe parcursul întregului proces de prelucrare a acestora, de la măsurare/generare până la distribuirea către utilizatorul următor/final. Corespunzător, este necesar să se asigure:(1) pentru datele de rutină: evitarea coruperii datelor pe timpul procesării lor.(2) pentru datele esențiale: că nu se produce coruperea datelor în nici una din etapele procesului și că acesta poate include procese suplimentare necesare pentru abordarea riscurilor potențiale din arhitectura întregului sistem în vederea asigurării integrității datelor la acest nivel.(3) pentru datele critice: că nu se produce coruperea datelor în nici una din etapele procesului și că acesta include proceduri suplimentare de asigurare a integrității, pentru reducerea totală a efectelor erorilor identificate, printr-o analiză detaliată a arhitecturii întregului sistem, ca riscuri potențiale asupra integrității datelor.2.5. Rețeaua de sprijin pe aerodrom2.5.1. Generalități2.5.1.1. Pentru determinarea punctelor de interes aeronautic pe și în vecinătatea unui aerodrom, operatorul aerodromului realizează o rețea geodezică de sprijin pe aerodromul respectiv.2.5.1.2. (1) Rețeaua de sprijin se formează din minimum două stații inter-vizibile, având o separare laterală minimă:a) de 500 metri, pentru aerodromuri și heliporturi amplasate pe aerodromuri;b) stabilită adecvat, pentru alte heliporturi decât cele amplasate pe aerodromuri.(2) Din considerente de redundanță, rețeaua de sprijin poate fi constituită din minimum patru stații.2.5.2. Cerințe de acuratețe pentru rețeaua de sprijin2.5.2.1. Poziția fiecărei stații a rețelei geodezice de sprijin se determină cu o acuratețe de 1 metru față de o referință geodezică adecvată.2.5.2.2. Rețeaua de sprijin trebuie să aibă o acuratețe internă care să asigure baza pentru determinarea cu acuratețea necesară a punctelor de interes aeronautic de pe și din vecinătatea aerodromului.2.5.3. Marcarea stațiilor din rețeaua de sprijin2.5.3.1. (1) Pozițiile stațiilor rețelei de sprijin de pe aerodrom/heliport se materializează prin borne.(2) Bornele trebuie să fie adecvate tipului de teren și de suprafață pe care sunt amplasate.(3) Modele de borne sunt prezentate în figurile 2-1 la 2-3, inclusiv, dar, în condițiile alin. (2), pot fi considerate și alte tipuri de borne.2.5.3.2. (1) Fiecare bornă a rețelei de sprijin de pe aerodrom/heliport se numerotează în mod unic.(2) Corespunzător, pe discul bornei (vezi figura 2-1) se inscripționează cel puțin următoarele elemente:a) indicativul ICAO al aerodromului/heliportului;b) indicativul stației (alfabetic sau numeric);c) anul stabilirii;d) sistemul geodezic/WGS-84.2.5.3.3. Marcaje-martor se instalează și în alte puncte relevante măsurate pe aerodrom/heliport (ex.: pragurile pistei), astfel încât să fie posibilă restabilirea punctelor respective după efectuarea unor lucruri de mentenanță (ex.: reabilitarea suprafeței pistei, refacerea marcajelor pistei) sau pentru verificarea măsurătorilor.
Figura 2-1. Bornă geodezică
Figura 2-2. Bornă geodezică
Figura 2-3. Bornă geodezică2.5.4. Planul amplasării stațiilor2.5.4.1. Operatorul de aerodrom:(1) elaborează planul rețelei de sprijin pe aerodrom la scara 1/2000 sau altă scară cartografică standard adecvată, indicând amplasamentul tuturor stațiilor geodezice și al principalelor elemente topografice, precum și direcția nordului geografic;(2) transmite la AACR planul rețelei de sprijin și proiectele bornelor de pe aerodrom, pentru avizare prealabilă.2.5.4.2. Planul rețelei de sprijin și bornele avizate de AACR stau la baza măsurării în sistemul WGS-84 a coordonatelor geografice ale punctelor de interes aeronautic (elemente semnificative de infrastructură, mijloace CNS și meteorologice, obstacole de pe aerodrom și din vecinătate etc.), necesare la elaborarea diferitelor documentații tehnice aeronautice (studii, proiecte, planuri, proceduri de zbor instrumental, hărți, publicații etc.).2.5.5. Descrierea stațiilor2.5.5.1. Este necesar ca planul rețelei de sprijin să includă o descriere succintă a stațiilor din rețeaua de sprijin, constând într-o parte scrisă și o diagramă indicând clar poziția relativă a fiecărei stații față de detaliile din teren și de celelalte stații din rețea.2.5.5.2. În scopul identificării și înregistrării eventualelor degradări ale bornelor și refacerii acestora, operatorul de aerodrom/heliport efectuează inspecții periodice de verificare a stării rețelei de sprijin.2.5.6. Determinarea coordonatelor punctelor din rețeaua de sprijin Pentru determinarea coordonatelor punctelor din rețeaua de sprijin se folosește una din următoarele metode:2.5.6.1. Conexiunea geodezică directă(1) Măsurătorile se efectuează astfel încât erorile care apar în procesul de conectare a rețelei de sprijin de aerodrom/heliport cu o rețea geodezică națională sau internațională (ex.: cadrul internațional de referință terestră/ITRF), să nu contribuie în mod semnificativ la eroarea coordonatelor stațiilor rețelei de aerodrom/heliport.(2) Conexiuni GPS diferențial static pot fi făcute cu trei puncte ale unei rețele geodezice adecvate dar, în toate cazurile, trebuie făcute cu minimum două puncte.2.5.6.2. Conexiunea geodezică derivată(1) În cazul în care se cunosc relațiile locale de transformare între rețeaua geodezică existentă și sistemul WGS-84 cu o acuratețe suficientă pentru a îndeplini cerințele specificate în această reglementare, se pot aplica metode de transformare standard, aprobate la nivel național sau regional, pentru determinarea coordonatelor stațiilor rețelei de sprijin existente (înainte de implementarea sistemului WGS-84) pe aerodromul/heliportul în cauză.(2) Raportul măsurătorilor conține:a) descrierea completă a metodei de transformare;b) valorile parametrilor de transformare; șic) toate detaliile conexiunilor stabilite în condițiile de la alin. (1).2.5.6.3. Observare directă în sistemul WGS-84(1) Pentru acele regiuni în care nu sunt disponibile coordonatele naționale sau internaționale, coordonatele stațiilor din rețeaua de sprijin de pe aerodrom/heliport se determină prin observare directă în sistemul WGS-84, utilizând un receptor geodezic GPS adecvat.(2) Toate observațiile de acest tip se controlează prin observații simultane în puncte de coordonate WGS-84 cunoscute.(3) Metodele de măsurare și de calcul trebuie să fie astfel încât coordonatele absolute ale rețelelor de sprijin de pe aerodrom/heliport să respecte cerințele de acuratețe specificate în această reglementare.2.5.6.4. Determinarea relației locale între sistemul de referință existent cunoscut și sistemul WGS-84(1) În cazul în care este necesar să se folosească coordonatele unor puncte cunoscute într-un sistem de coordonate local (coordonatele obstacolelor de exemplu), se deduce relația locală de transformare între sistemul local respectiv și sistemul WGS-84.(2) Relațiile de transformare locale trebuie să aibă o acuratețe comparabilă cu acuratețea coordonatelor care sunt transformate.(3) Relațiile de transformare și acuratețea lor se specifică în raportul măsurătorilor elaborat de organizația care a realizat determinările (executantul lucrării).
+
Capitolul 3 ELEMENTE DE TOPOGRAFIE3.1. Specificații generale3.1.1. (1) Elementele de navigație aeriană relevante se stabilesc pe criterii/cerințe operaționale.(2) Sistemul geodezic de referință la care se raportează coordonatele elementelor de navigație pe rută și pe aerodrom/heliport este WGS-84.3.1.2. Coordonatele geografice se determină în format sexagesimal (grade, minute, secunde și sutimi de secundă).3.1.3. Dimensiunile și distanțele se determină prin următoarele unități de măsură:a) metru (m);b) picior (1 ft = 0,3048 m); sauc) mile nautice (1 NM = 1852 m).3.2. Cerințe de măsurare pentru elementele de navigație pe aerodrom/heliport3.2.1. Praguri și linii axiale pe pistă3.2.1.1. (1) Pentru măsurare, linia axială se consideră a fi centrul geometric al lățimii suprafeței portante a pistei.(2) Acolo unde marginea pistei este neregulată sau racordată la o cale de rulare, se stabilește o linie teoretică adecvată care să identifice cât mai bine marginea probabilă a pistei.3.2.1.2. (1) Pentru măsurare, pozițiile pragului se consideră în centrul geometric al pistei și la începutul zonei pavate (începutul porțiunii pistei utilizabile pentru aterizare).(2) În cazul în care pragul pistei este evidențiat cu marcaje adecvate (ex.: prag decalat), aceste repere se consideră puncte de prag.(3) În cazul în care există măsurători pentru luminile de prag, amplasamentul acestora se descrie într-o diagramă atașată raportului măsurătorilor.(4) În cazul în care nu există lumini de prag, se stabilește un punct adecvat pentru măsurare, potrivit diagramelor din figurile 3-1 la 3-5. inclusiv.3.2.1.3. (1) Dacă pista are un singur prag certificat pentru aterizare, se măsoară poziția marginii pistei.(2) Pentru măsurare, poziția marginii pistei se consideră în centrul geometric al pistei și la marginea suprafeței pavate (sfârșitul porțiunii pistei utilizabile pentru aterizare).3.2.1.4. (1) Suplimentar, se măsoară alte două puncte pe axul pistei, separate la o distanță mai mare de 10% din lungimea pistei.(2) Executantul lucrării determină și înscrie în raportul măsurătorilor gradul de coliniaritate al punctelor de prag și al punctelor menționate la alin. (1).3.2.2. Determinarea coordonatelor pragului pistei3.2.2.1. În cazul în care un punct axial selectat pentru măsurare nu coincide cu pragul pistei dar este decalat în lungul axului pistei, coordonatele pragului pot fi determinate prin calcul.3.2.2.2. Noile coordonatele ale pragului pistei se supun verificării de coliniaritate potrivit pct. 3.2.1.4.
Figura 3-1. Poziția planimetrică a pragului care se determină prin măsurare
Figura 3-2. Poziția planimetrică a pragului care se determină prin măsurare
Figura 3-3. Poziția planimetrică a pragului care se determină prin măsurare
Figura 3-4. Poziții planimetrice ale pragurilor TLOF și FATO care se determină prin măsurare
Figura 3-5. Poziția planimetrică a pragului FATO care se determină prin măsurare3.2.3. Căi de rulare și poziții de parcare/puncte de verificare3.2.3.1. Căi de rulare(1) Pentru ghidarea aeronavelor care intră pe pistă pentru decolare sau părăsesc pista după aterizare, se măsoară următoarele elemente:a) punctul în care raza de viraj a căii de rulare este tangentă la axul pistei și punctul de tangență între raza de viraj și marcajul axial al căii de rulare;b) punctul care determină centrul arcului de cerc; șic) raza arcului de cerc. Dacă aceste măsurători nu pot fi realizate pe teren, se măsoară o serie de puncte succesive pe secțiunea curbă a axului căilor de rulare.(2) Acolo unde marcajul axului căii de rulare este aplicat pe o pistă care face parte dintr-o rută standard de rulare sau unde axul unei căi de rulare nu coincide cu axul pistei - vezi figurile 3-6 și 3-7, se măsoară următoarele puncte:a) punctul de pe marcajul căii de rulare unde calea de rulare intră pe pistă;b) punctele unde calea de rulare deviază de la linia dreaptă;c) intersecția marcajului axial al căii de rulare cu limita fiecărui "bloc" publicat ca parte a sistemului de ghidare și control al circulației la sol; șid) punctul de pe marcajul căii de rulare unde calea de rulare iese de pe pistă.
Figura 3-6. Intersecții piste - căi de rulare care se determină prin măsurare
Figura 3-7. Intersecții piste - căi de rulare care se determină prin măsurare(3) Puncte care se măsoară în centrul marcajului axial al căilor de rulare, după caz:a) puncte de așteptare intermediare și puncte de așteptare la pistă - vezi figura 3-8 (inclusiv cele asociate cu intersecția unei piste cu altă pistă în condițiile în care prima pistă face parte din ruta standard pentru rulare și pentru pozițiile de protecție stabilite în zonele sensibile ale echipamentelor de navigație aeriană);b) puncte pe marcajele de la intersecția căilor de rulare - vezi figura 3-9;c) puncte la intersecția altor căi de rulare, inclusiv cele descrise la pct. 3.2.3.1 alin. (2);d) puncte la intersecția "blocurilor" definite pentru sistemele de ghidare și control ale circulației la sol;e) puncte la începutul și la sfârșitul sistemului de balizaj luminos comutabil al căilor de rulare asigurat în cadrul sistemelor de ghidare și control ale circulației la sol, acolo unde diferă de cele de la alin. d); șif) puncte la baretele stop.3.2.3.2. Puncte de verificare INS(1) Acolo unde se măsoară punctele de verificare folosite pentru validarea sistemelor de navigație, coordonatele punctelor respective se determină cu acuratețea indicată în tabelul 3-1.(2) Acolo unde aceste puncte coincid cu pozițiile de parcare pentru aeronave, se măsoară poziția de oprire a roții din față, conform pct. 3.2.3.6.3.2.3.3. Poziții de așteptare pe căile de rulare Adaptat la cerințele locale, se determină coordonatele punctelor semnificative pentru sistemul de ghidare și control al circulației vehiculelor pe suprafața de mișcare a aerodromului.3.2.3.4. Alte elementele de navigație pe aerodrom/heliport Pentru celelalte elemente de navigație de aerodrom/heliport se măsoară centrul geometric al elementului, cu excepția situației în care un alt punct specific de măsurare este standardizat pentru elementul în cauză.3.2.3.5. Cerințe pentru rapoartele măsurătorilor pe aerodrom/heliport Executantul lucrării sistematizează activitățile și măsurătorile efectuate pentru determinarea coordonatelor geografice ale elementelor de navigație pe aeroporturi/heliporturi și le transmite părții(lor) implicate/interesate în conformitate cu structura de bază prezentată în capitolului 5.
Figura 3-8. Poziții de așteptare la pistă care se determină prin măsurare
Figura 3-9. Intersecții de căi de rulare care se determină prin măsurare3.2.3.6. Poziții de parcare pentru aeronave Pentru definirea pozițiilor de parcare a aeronavelor, se măsoară în centrul marcajului liniilor de ghidare punctele de referință (vezi figurile 3-10 la 3-18, inclusiv) ale următoarelor elemente, după caz:(1) axul căilor de acces la poziția de parcare;(2) linia (liniile) de ghidare la intrare;(3) linia de viraj;(4) secțiunea rectilinie a liniei de viraj;(5) poziția de oprire a roții din față;(6) cap adevărat al baretei de aliniere;(7) linia (liniile) de ghidare la ieșire.
Figura 3-10. Linie simplă de ghidare la intrare
Figura 3-11. Linie decalată de ghidare la intrare
Figura 3-12. Linie simplă de ghidare la ieșire
Figura 3-13. Linie simplă de ghidare la ieșire
Figura 3-14. Linie simplă de ghidare la ieșire
Figura 3-15. Linie decalată de ghidare la ieșire
Figura 3-16. Linie decalată de ghidare la ieșire
Figura 3-17. Linie decalată de ghidare la ieșire
Figura 3-18. Linii de viraj3.3. Cerințe de măsurare pentru mijloacele de navigația aeriană pe rută3.3.1. Generalități3.3.1.1. Măsurarea mijloacelor folosite la navigația pe rută se face cu acuratețea indicată în tabelul 3-1.3.3.1.2. în cazul mijloacelor de navigație ale căror coordonate existente satisfac cerințele de acuratețe și integritate și care sunt convertite matematic în sistemul WGS-84, trebuie să se demonstreze că procesul de conversie menține acuratețea coordonatelor.3.3.1.3. (1) Dacă acuratețea și integritatea coordonatelor existente nu pot fi determinate, acestea se măsoară cu acuratețea indicată în tabelul 3-1.(2) La publicare, coordonatele determinate prin măsurare sunt preferate coordonatelor determinate prin metode grafice.3.3.2. Descrierea mijloacelor de navigație pe rută și pe aerodrom/heliport3.3.2.1. (1) Pentru mijloacele de navigație pe rută și pe aerodrom/heliport care nu sunt descrise în prezenta reglementare, se determină prin măsurare poziția centrului geometric al antenei - vezi figurile 3-20 la 3-27, inclusiv.(2) În cazurile în care nu este posibilă măsurarea directă a poziției centrului geometric al antenei sau a altui element de navigație, se utilizează metode de măsurare alternative (ex.: măsurare laterală/off-set).3.3.2.2. În cazul sistemelor VOR/DME colocate, se consideră și se măsoară poziția elementului DME ca poziție pentru ambele sisteme.3.3.3. Cerințe pentru rapoartele măsurătorilor pe rută Executantul lucrării sistematizează activitățile și măsurătorile efectuate pentru determinarea coordonatelor geometrice ale elementelor de navigație pe rută și le transmite părții(lor) implicate/interesate în conformitate cu structura de bază prezentată în capitolul 5.
Figura 3-20. Antena ILS de direcție
Figura 3-21. MLS
Figura 3-22. MLS
Figura 3-23. VOR/DME
Figura 3-24. DVOR/DME
Figura 3-25. VOR
Figura 3-26. NDB
Figura 3-27. TACAN
+
Capitolul 4 ASPECTE PRIVIND ASIGURAREA CALITĂȚII4.1. Generalități4.1.1. (1) Prevenirea erorilor la aplicarea sistemului WGS-84, respectiv la obținerea coordonatelor/datelor de poziție relevante, cu un înalt nivel de încredere privind precizia și integritatea datelor respective, se realizează prin intermediul unui sistem de management al calității.(2) Elemente de bază ale unui astfel de sistem:a) Organizarea/Structura managementului. Stabilirea responsabilităților operaționale/funcționale, cunoașterea și înțelegerea acestora de către personalul implicat.b) Planificarea și procedurile. Identificarea sarcinilor de îndeplinit și elaborarea procedurilor necesare procesului de obținere a datelor.c) Documentația/Documentele. Proceduri scrise astfel încât să permită aplicarea uniformă de către diferiți membri ai personalului. Sunt necesare înregistrări scrise privind calitatea, pentru asigurarea trasabilității dacă trebuie stabilită/localizată cauza unei probleme.d) Evaluarea. Procesul care permite cunoașterea dacă procedurile sunt utilizate corect și dacă reușesc să atingă rezultatele preconizate. Scopul evaluării este de a furniza recomandări constructive pentru îmbunătățire în cazurile de neconformitate și pentru stabilirea încrederii în metode acolo unde există conformitate.e) Revizuirea. Procesul de analizare a rezultatului evaluării și de implementare a tuturor schimbărilor necesare prin intermediul unei proceduri de acțiune corectivă.4.1.2. Pentru toate coordonatele determinate, trebuie demonstrată îndeplinirea cerințelor de acuratețe.4.1.3. Aranjamentele oficiale menționate la pct. 1.1.2. alin. (2) și (3) includ cel puțin următoarele elemente:(1) scopul furnizării datelor aeronautice sau informațiilor aeronautice;(2) cerințele de acuratețe, rezoluție și integritate pentru fiecare categorie de date;(3) metodele necesare pentru demonstrarea conformității datelor furnizate cu cerințele specificate;(4) acțiunile preconizate pentru eventualitatea identificării de erori sau inconsecvențe în datele furnizate;(5) criterii pentru notificarea modificărilor de date;(6) partea responsabilă pentru documentarea modificărilor de date;(7) modalitățile de rezolvare a potențialelor ambiguități cauzate de utilizarea unor formate diferite în schimbul de date aeronautice sau de informații aeronautice;(8) limitări în utilizarea datelor;(9) cerințe privind elaborarea de către furnizorul datelor a unor rapoarte de calitate care să faciliteze verificarea de către utilizatorii datelor a calității datelor respective;(10) cerințe pentru metadate;(11) cerințe privind structura/conținutul raportului măsurătorilor (vezi cap. 5); și(12) cerințe pentru situații neprevăzute referitoare la continuitatea furnizării datelor.4.1.4. Pentru asigurarea integrității datelor sunt necesare proceduri bine definite pentru toate stadiile de tratare a datelor aeronautice, în particular a datelor de obstacolare, de la generare până la utilizare.4.1.5. Îndrumări referitoare la cerinței privind calitatea datelor aeronautice (acuratețe, rezoluție, integritate, trasabilitate și cerințe de protecție) și la determinarea/măsurarea coordonatelor geografice ale elementelor de interes aeronautic sunt conținute în Doc 9674 ICAO: Manualul Sistemului Geodezic Global - 1984 (WGS-84).4.2. Calibrarea echipamentelor4.2.1. Pentru toate echipamentele folosite la determinarea coordonatelor geografice în sistemul WGS-84 sunt necesare dovezi că au fost calibrate și generează rezultate cu acuratețea specificată.4.2.2. Calibrarea echipamentelor trebuie să fie valabilă la data efectuării determinărilor.4.2.3. Raportul măsurătorilor conține detalii privind calibrarea echipamentelor.4.3. înregistrările calității4.3.1. Istoricul tuturor coordonatelor geografice determinate trebuie documentat în întregime, începând cu generatorul de date.4.3.2. Informațiile privind generatorul de date cuprind:(1) organizația care a executat lucrarea geodezică, dacă este cazul;(2) numele și prenumele persoanelor de specialitate implicate (măsurat, desenat, verificat);(3) data efectuării măsurătorilor;(4) metoda folosită;(5) echipamentul utilizat.4.3.3. Este necesar să se păstreze înregistrări complete pentru toate coordonatele geografice publicate în AIP-România.4.4. Evaluare4.4.1. Toate determinările se înregistrează și se includ în raportul măsurătorilor astfel încât calitatea coordonatelor geografice să poată fi verificată.4.4.2. În cazul identificării unor coordonate geografice neconforme, AACR notifică organizația care a executat lucrarea, precizând neconformitățile respective.4.5. Acțiuni corective În situația de la pct. 4.4.2. organizația în cauză are obligația:(1) să aplice acțiuni corective adecvate pentru remedierea neconformităților semnalate; și(2) să redacteze un raport suplimentar către AACR referitor la acțiunile corective adoptate.
+
Capitolul 5 RAPORTUL MĂSURĂTORILOR5.1. Măsurători pe aerodrom/heliport5.1.1. Raportul măsurătorilor pe aerodrom/heliport conține:(1) confirmarea de primire a raportului, semnată de reprezentantul organizației care a solicitat lucrarea, indicând data primirii raportului și lista de distribuție a exemplarelor acestuia;(2) metadate (obiectivul general al măsurătorilor, numele geodezului și a organizației care a executat lucrarea etc.);(3) descrierea metodei de măsurare;(4) detalii ale observațiilor efectuate;(5) planul de măsurare a elementelor de navigație și a diagramelor martor (unde este necesar);(6) cronologia de observare a punctelor măsurate, indicând coordonatele și data măsurării, inclusiv diagramele necesare;(7) raportul de control a calității, indicând informații referitoare la calibrarea echipamentelor, metoda de verificare a măsurării și dovezi demonstrabile că cerințele de acuratețe au fost respectate.5.1.2. Înregistrările observațiilor făcute se furnizează într-un volum indexat separat. Raportul măsurătorilor trebuie să conțină referiri/trimiteri la observații.5.2. Măsurători pe rută5.2.1. Raportul măsurătorilor pe rută conține următoarele elemente:(1) confirmarea de primire a raportului, semnată de reprezentantul organizației care a solicitat lucrarea, indicând data primirii raportului și lista de distribuție a exemplarelor acestuia;(2) metadate (obiectivul general al măsurătorilor, numele geodezului și a organizației care a executat lucrarea etc.);(3) descrierea metodei de măsurare;(4) detalii privind coordonarea diferitelor mijloace de navigație;(5) diagrama de măsurare indicând conexiunea cu măsurătorile locale, prin care au fost obținute coordonatele centrului echipamentului/mijlocului de navigație;(6) cronologia de observare a punctelor măsurate, indicând coordonatele și data măsurării;(7) raportul de control a calității, indicând informații referitoare la calibrarea echipamentelor, metoda de verificare a măsurării și dovezi demonstrabile că cerințele de acuratețe au fost respectate.5.2.2. Înregistrările observațiilor făcute se furnizează într-un volum indexat separat. Raportul măsurătorilor trebuie să conțină referiri/trimiteri la observații.5.3. Elemente suplimentare Corelat cu cerințele de la pct. 5.1. și 5.2., precum și cu obiectivul și particularitățile determinărilor, raportul măsurătorilor include, după caz:5.3.1. Tabel cu obstacole, cuprinzând următoarele informații:(1) Coordonatele geografice în sistem WGS-84 ale pragurilor pistei și cotele acestora raportate la sistemul de referință Marea Neagră 1975;(2) Tabelul propriu-zis, structurat după cum urmează:a) număr curent;b) denumire obstacol;c) sursa informației: P123 sau NNNN/YY sau M (tabel obstacolare precedent/nr. crt. sau nr. și anul emiterii avizului AACR sau măsurători noi);d) situație balizare: F/V/L/V+L/NA (fără/balizare prin vopsire/lumini de balizare/vopsire + lumini/informație indisponibilă);e) coordonate pe elipsoidul VVGS-84:(i) latitudine;(ii) longitudine;(iii) cota la sol;f) cote raportate la planul de referință Marea Neagră 1975:(i) cotă la sol;(ii) înălțime obstacol;(iii) cotă la vârf;g) poziția relativă față de axul pistei sau de prelungirea acestuia (ex.: nord, nord-est);h) distanța la axul pistei;j) distanța pe axul pistei (raportată la cele două praguri);k) poziția relativă și distanța față de mijloace CNS și meteorologice.5.3.2. (1) Suprafețe de limitare a obstacolelor (OLS), în particular suprafețele corespondente zonelor I și II de siguranță asociate aerodromurilor și zonelor specifice de protecție asociate mijloacelor CNS și meteorologice (stabilite și declarate conform reglementării RACR-ZSAC).(2) Suprafețe PANS-OPS.(3) Suprafețele de colectare a datelor de teren și obstacolare în format electronic.5.3.3. Planșe desenate/Hărți de obstacolare, îndeplinind următoarele cerințe:(1) menționează numele și prenumele persoanelor de specialitate care au măsurat, desenat, verificat;(2) precizează data elaborării și scara;(3) cuprind integral zonele în care sunt evaluate obstacolele;(4) prezintă proiecția obstacolelor în secțiune longitudinală și transversală;(5) realizează corespondența cu tabelul obstacolelor (vezi 5.3.1.), prin etichetarea fiecărui obstacol cu numărul de identificare (numărul curent) din tabel.5.3.4. Declinația magnetică, rezultată din măsurători și variația medie anuală.5.3.5. Pentru piste la care se preconizează operarea la CAT II/III, elementele necesare întocmirii hărților de teren pentru apropiere de precizie (PATC) conform reglementării RACR-HA.5.3.6. Pentru dezvoltarea/modificarea infrastructurii de aerodrom:(1) distanțele declarate ale pistei, inclusiv pentru decolare de la intersecție, unde este cazul;(2) configurația luminilor de apropiere și a balizajului luminos (reprezentare grafică);(3) coordonatele geografice și cotele terenului punctelor INS;(4) reprezentarea grafică a marcajelor pistelor, căilor de rulare și platformelor.5.3.7. Pentru dezvoltarea/modificarea infrastructurii de radionavigație:(1) tipul mijlocului de radionavigație;(2) performanțele tehnice și operaționale ale mijlocului de radionavigație;(3) coordonatele geografice și cota terenului măsurate conform prezentei reglementări;(4) cota la vârf a mijlocului de radionavigație. ------
| EMITENT |
Notă
Aprobată prin ORDINUL nr. 1.042/2019, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 29 iulie 2019. + Capitolul 1 INTRODUCERE1.1. Scop și aplicabilitate1.1.1. Prin structură și conținut, prezenta reglementare:(1) stabilește cerințele generale pentru determinarea/măsurarea punctelor de interes aeronautic în Sistemul Geodezic Global - 1984 (WGS-84);(2) armonizează prevederile actelor normative naționale ca cerințele europene și internaționale actuale aplicabile, pentru implementarea uniformă a sistemului de referință WGS-84 în aviația civilă din România.1.1.2. (1) Operatorii de aerodromuri/heliporturi certificate în temeiul regulamentelor europene aplicabile sau autorizate la nivel național, furnizorii de servicii de navigație aeriană, serviciile de informare aeronautică (AIS), persoanele fizice sau juridice din domeniul geodeziei și organizațiile din domeniul proiectării care desfășoară activități aeronautice civile (pentru sau în legătură cu infrastructura și mijloacele de aerodrom, mijloacele CNS și meteorologice, procedurile de zbor, hărțile/documentațiile tehnice aeronautice etc.), alte entități competente, după caz, precum și personalul AACR de specialitate implicat, utilizează/aplică prevederile prezentei reglementări în funcție de domeniul și de obligațiile/sarcinile lor specifice, precum și de particularitățile fiecărei activități.(2) În condițiile de la alin. (1), organizațiile implicate utilizează/aplică prevederile prezentei reglementări direct sau în colaborare cu entități publice sau private competente pe bază de aranjamente oficiale (scrisori de înțelegere, proceduri comune, protocoale, contracte etc.), situație în care își asumă responsabilitatea pentru serviciile prestate și/sau pentru rezultatele generate de entitățile respective.(3) În particular, operatorii de aerodrom încheie, după caz:a) aranjamente oficiale, cu entități publice sau private care furnizează:(i) servicii de navigație aeriană;(ii) servicii de generare și furnizare de date aeronautice;(iii) servicii de proiectare proceduri de zbor;(iv) date electronice de teren; și(v) date electronice de obstacolare.b) aranjamente oficiale cu organizațiile cu care schimbă date aeronautice și/sau informații aeronautice, inclusiv cu entitățile menționate la alin. (3) lit. a).1.1.3. Organizațiile/părțile implicate menționate la pct. 1.1.2. alin. (1) au obligație să aplice/utilizeze prevederile prezentei reglementări în cazul determinărilor/măsurătorilor geodezice (poziții geografice, puncte de referință, obstacole etc.) efectuate pentru:a) aerodromuri/heliporturi certificate în temeiul regulamentelor europene aplicabile, autorizate la nivel național sau aflate în proces de certificare/autorizare;b) mijloace de comunicații, navigație, supraveghere (CNS) și meteorologice din regiunea terminală și pe rută;c) proiectarea și publicarea procedurilor instrumentale de sosire (aterizare) și/sau de plecare (decolare);d) elaborarea documentațiilor tehnice pentru obiectivele din zone cu servituți aeronautice civile sau din alte zone în care pot constitui obstacole pentru navigația aeriană și/sau pot afecta siguranța zborului, în particular proiectele de dezvoltare-modernizare a aerodromurilor/heliporturilor și a mijloacelor CNS și meteorologice;e) elaborarea și publicarea altor documentații tehnice aeronautice (hărți, planuri etc.);f) evaluarea, analizarea și avizarea documentațiilor tehnice aeronautice, după caz.1.1.4. Prezenta reglementare nu se substituie actelor normative care stabilesc organizarea și funcționarea organizațiilor/părților implicate menționate la pct. 1.1.2. alin. (1).1.1.5. Față de prevederile prezentei reglementări, AACR poate solicita părților implicate elemente suplimentare (date/informații, descrieri, înregistrări, planuri etc.) pe care le consideră necesare în condiții și/sau circumstanțe particulare, cu respectarea prevederilor actelor normative aplicabile.1.1.6. Stabilirea cerințelor și a zonelor de siguranță (pentru aerodromuri/heliporturi), de protecție (pentru echipamente CNS și meteorologice), precum și a celor corespondente suprafețelor PANS-OPS considerate la proiectarea procedurilor de zbor instrumental și suprafețelor de colectare a datelor de teren și obstacolare în format electronic, face obiectul unor acte normative specifice.1.2. Documente de referință Prevederile prezentei reglementări se corelează și se completează, de la caz la caz, cu specificațiile de profil aplicabile prevăzute în edițiile în vigoare, inclusiv amendamentele la zi, ale următoarelor documente:(1) Regulamentul (UE) nr. 139/2014 al Comisiei din 12 februarie 2014 de stabilire a cerințelor tehnice și a procedurilor administrative referitoare la aerodromuri în temeiul Regulamentului (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului;(2) Decizia nr. 2014/012/R a Directorului Executiv al EASA de adoptare a mijloacelor acceptabile de conformitate (AMC) și a materialelor de îndrumare (GM) la Regulamentul (UE) nr. 139/2014, cu modificările și completările ulterioare;(3) Decizia nr. 2014/013/R a Directorului Executiv al EASA de adoptare a specificațiilor de certificare (CS) și a materialelor de îndrumare (GM) pentru proiectarea aerodromurilor (CS-ADR-DSN), cu modificările și completările ulterioare;(4) Regulamentul (UE) nr. 73/2010 al Comisiei din 26 ianuarie 2010 de stabilire a cerințelor de calitate a datelor aeronautice și informațiilor aeronautice pentru Cerul unic european;(5) Legea nr. 7/1996 privind cadastrul și publicitatea imobiliară, cu modificările și completările ulterioare;(6) Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, cu modificările și completările ulterioare;(7) Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare;(8) Reglementarea aeronautică civilă română privind stabilirea zonelor cu servituți aeronautice civile și a condițiilor de avizare a documentațiilor tehnice aferente obiectivelor din aceste zone sau din alte zone în care pot constitui obstacole pentru navigația aeriană și/sau pot afecta siguranța zborului pe teritoriul și în spațiul aerian al României RACR-ZSAC, ediția 1/2015 (aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 735/2015), cu modificările și completările ulterioare;(9) Reglementarea aeronautică civilă română privind emiterea avizelor la documentațiile tehnice aferente obiectivelor din zone cu servituți aeronautice civile sau din alte zone în care pot constitui obstacole pentru navigația aeriană sau pot afecta siguranța zborului pe teritoriul și în spațiul aerian al României RACR-AVZ, ediția 1/2015 (aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 731/2015);(10) Reglementarea aeronautică civilă română RACR-HA: Hărți aeronautice, ediția 3/2015, (aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 767/2015);(11) Reglementarea aeronautică civilă română RACR-AIS: Serviciul de informare aeronautică, ediția 3/2015 (aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 768/2015);(12) Reglementarea aeronautică civilă română RACR-AD-PETA: Proiectarea și exploatarea tehnică a aerodromurilor, ediția 2/2015 (aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 640/11.05.2015);(13) Reglementarea aeronautică civilă română RACR-AD-PETH: Proiectarea și exploatarea tehnică a heliporturilor, ediția 3/2014 (aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.312/2014);(14) Reglementarea aeronautică civilă română RACR-CPPZI: Cerințe privind proiectarea și aprobarea procedurilor de zbor instrumental, ediția 2/2018 (aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.307/2018);(15) Reglementarea aeronautică civilă română RACR-ATS: Serviciile de trafic aerian, ediția 3.0/2014 (aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.723/30.12.2014), cu modificările și completările ulterioare;(16) Anexa 4 ICAO: Hărți aeronautice;(17) Anexa 5 ICAO: Unități de măsură utilizate în operațiuni aeriene și la sol;(18) Anexa 11 ICAO: Servicii de trafic aerian;(19) Anexa 14 ICAO: Aerodromuri - Vol. I: Proiectare și operațiuni de aerodrom; Vol. II: Heliporturi;(20) Anexa 15 ICAO: Serviciul de informare aeronautică;(21) Doc ICAO 9674: Manualul sistemului geodezic global - 1984 (WGS-84), ediția 2/2002;(22) Doc ICAO 8168: PANS OPS - Vol. I: Proceduri de zbor; Vol. II: Construirea procedurilor de zbor instrumental și la vedere.1.3. Noțiuni, termeni și acronime1.3.1. Noțiuni și termeni În sensul prezentei reglementări, noțiunile și termenii relevanți au semnificațiile prezentate mai jos. Acuratețe - grad de concordanță între valoarea estimată sau măsurată și valoarea reală. Asigurarea calității - parte a managementului calității concentrată pe furnizarea încrederii că cerințele referitoare la calitate vor fi îndeplinite (ISO 9000). Calitatea datelor - grad sau nivel de încredere în capacitatea datelor furnizate de a îndeplini cerințele utilizatorului de date în ceea ce privește acuratețea, rezoluția și integritatea. Colocație - poziție/plasament al unui obiect în raport cu altul/altele. Controlul calității - parte a managementului calității concentrată pe îndeplinirea cerințelor referitoare la calitate (ISO 9000). Corp de apă de suprafață - parte distinctă și semnificativă a unei ape de suprafață, cum ar fi: lac, lac de acumulare, iaz, curs de apă, râu sau canal, ori un segment al unui curs de apă, râu sau canal, o apă de tranziție. Date aeronautice - reprezentare a faptelor, conceptelor sau instrucțiunilor aeronautice într-un mod reglementat și adecvat comunicării, interpretării sau procesării. Date privind obstacolele - date privind obiectele fixe (indiferent dacă au caracter temporar sau permanent) și mobile sau părți ale acestora, care sunt amplasate într-o zonă destinată deplasării terestre a aeronavelor sau care se extind deasupra unei suprafețe definite destinate să protejeze aeronavele în zbor. Date privind terenul - date despre suprafața terestră care cuprinde elemente naturale precum munți, dealuri, culmi, văi, corpuri de apă, ghețuri și zăpezi permanente, excluzând obstacolele. Element de date - un singur atribut al unui set de date complet, căruia îi este alocată o valoare ce îi definește statutul curent. Generare de date - crearea unui nou element de date cu valoarea aferentă, modificarea valorii unui element de date existent sau ștergerea unui element de date existent. Generator de date - o entitate responsabilă cu generarea datelor. Geoid - suprafața echipotențială a câmpului gravitațional al Pământului, care coincide cu nivelul mediu al mării neperturbat (MSL) extins în mod continuu sub continente. Notă. Forma geoidului este neregulată, din cauza perturbațiilor gravitaționale locale (valuri, salinitate, curenți, etc.), iar direcția forței gravitaționale este perpendiculară pe geoid în fiecare punct al său. Informații aeronautice - informații rezultate din colectarea, analizarea și formatarea datelor aeronautice. Integritate - un grad de asigurare a faptului că un element de date și valoarea acestuia nu au fost pierdute sau alterate de când datele au fost generate sau modificate cu aprobare. Obstacol - orice obiect fix (temporar sau permanent) și mobil sau părți ale acestuia care:(1) este amplasat pe suprafața de mișcare a aeronavelor; sau(2) se extinde deasupra unei suprafețe definite, destinate să protejeze aeronavele în zbor; sau(3) se află în afara acestor suprafețe și este evaluat ca reprezentând un pericol pentru navigația aeriană. Ondulația geoidului - distanța geoidului (pozitivă sau negativă) față de suprafața elipsoidului de referință matematic. Notă. Referitor la elipsoidul definit în sistemul geodezic global - 1984 (WGS-84), ondulația geoidică WGS-84 într-un punct dat reprezintă diferența dintre înălțimea elipsoidică WGS-84 și înălțimea ortometrică în punctul respectiv. Poziție geografică - un set de coordonate (latitudine și longitudine) stabilite față de elipsoidul matematic de referință, care definesc poziția unui punct pe suprafața Pământului. Prag - începutul acelei porțiuni a pistei utilizabile pentru aterizare. Prag decalat - prag nelocalizat la marginea pistei. Precizie - cea mai mică diferență care poate fi stabilită cu încredere printr-un proces de măsurare. Notă. În cazul măsurătorilor geodezice, precizia se referă la finețea de executare a unei operațiuni sau la gradul de perfecțiune al instrumentelor și metodelor utilizate pentru efectuarea măsurătorilor. Punct de referință al aerodromului (ARP) - localizarea geografică a unui aerodrom. Rețea de sprijin pe aerodrom - orice aranjament de puncte pe un aerodrom, materializate în general prin borne amplasate pe sol, pentru care au fost determinate coordonatele geografice și care sunt folosite pentru măsurarea punctelor de interes aeronautic de pe acel aerodrom și din vecinătatea acestuia. Rezoluție - un număr de unități sau caractere în care se exprimă și se utilizează o valoare măsurată sau calculată.1.3.2. Acronime
| AIP | publicație de informare aeronautică |
| AIS | serviciul de informare aeronautică |
| ARP | punct de referință al aerodromului |
| ATS | serviciile de trafic aerian |
| CNS | comunicații, navigație, supraveghere |
| DME | echipament de măsurare a distanței |
| DVOR | VOR Doppler |
| FATO | zonă de apropiere finală și de decolare |
| FAF | reper de apropiere finală |
| FAP | punct de apropiere finală |
| FIR | regiune de informare a zborului |
| OACI/ICAO | Organizația Aviației Civile Internaționale |
| IAP | punct de apropiere inițială |
| ILS | sistem de aterizare instrumentală |
| INS | sistem de navigație inerțială |
| Lat | latitudine |
| Long | longitudine |
| MLS | sistem de aterizare pe bază de microunde |
| MSL | nivel mediu al mării |
| NDB | radiofar nedirecțional |
| NM | mile nautice |
| OLS | suprafață de limitare a obstacolelor |
| OPS | operațiuni |
| PANS | procedură pentru serviciile de navigație aeriană |
| PAR | radar de apropiere de precizie |
| RNAV | navigație de suprafață |
| SID | procedură standard de plecare instrumentală |
| STAR | procedură standard de sosire instrumentală |
| TACAN | (sistem de) navigație aeriană tactică |
| TLOF | aria prizei de contact și de zbor |
| VHF | frecvență foarte înaltă |
| VOR | radiofar omnidirecțional VHF |
| WGS | sistem geodezic global |
| Coordonate RNAV/pe rută | Coordonate de aerodrom/heliport |
| Puncte pe rută ATS/RNAV | Punct de referință de aerodrom/heliport (ARP) |
| Puncte de așteptare | Piste, praguri FATO |
| Mijloace de radionavigație pe rută | Mijloace de radionavigație din regiunea terminală |
| Zone restricționate/interzise/periculoase | Puncte FAF, FAP și alte puncte esențiale IAP |
| Obstacole - pe rută | Puncte axiale ale pistei |
| Limite FIR | Puncte de staționare aeronave |
| Regiuni, zone de control | Obstacole pe aerodrom/heliport |
| Alte puncte semnificative | Obstacole în vecinătatea aerodromului/heliportului |
| Tabelul 2-1. Cerințele pentru calitatea datelor aeronautice asociate aerodromurilor (latitudine/longitudine) | ||
| Latitudinea și longitudinea | AcuratețeaTipul datelor | ClasificareIntegritate |
| Punctul de referință al aerodromului/heliportului (ARP) | 30 mmăsurat/calculat | de rutină |
| Mijloace de radionavigație localizate pe aerodrom/heliport | 3 mmăsurat | esențială |
| Obstacole în Zona 3 (*) | 0,5 mmăsurat | esențială |
| Obstacole în Zona 2 (*) - partea din interiorul limitelor aerodromului | 5 mmăsurat | esențială |
| Pragurile pistei | 0,3 mmăsurat | critică |
| Sfârșitul pistei (punctul de aliniere la traiectoria de zbor) | 1 mmăsurat | critică |
| Puncte pe axul pistei | 1 m măsurat | critică |
| Poziții de așteptare la pistă | 0,5 m măsurat | critică |
| Puncte pe axul căii de rulare/liniei de ghidare pentru parcare | 0,5 mmăsurat | esențială |
| Intersecția căilor de rulare | 0,5 m măsurat | esențială |
| Ghidare spre ieșire | 0,5 m măsurat | esențială |
| Limitele platformei (poligon) | 1 m măsurat | de rutină |
| Platforma pentru degivrare/antigivrare (poligon) | 1 mmăsurat | de rutină |
| Poziții de staționare aeronave/elicoptere/ puncte de verificare INS | 0,5 mmăsurat | de rutină |
| unde (*) - zone corespondente suprafețelor de culegere a datelor de teren | ||
| Tabelul 2.2. Cerințele pentru calitatea datelor aeronautice asociate elementelor de navigație aeriană (latitudine/longitudine) | ||
| Latitudinea și longitudinea | AcuratețeaTipul datelor | ClasificareIntegritate |
| Puncte mijloace de radionavigație repere pe rută, puncte de așteptare, puncte STAR/SID | 100 mmăsurat/calculat | esențială |
| Obstacole în zona de apropiere indirectă și pe aerodrom/heliport | 3 mmăsurat | esențială |
| Obstacole semnificative în zona de apropiere și de decolare | 3 mmăsurat | esențială |
| Puncte/repere pentru apropierea finală și alte puncte/repere esențiale utilizate în procedurile de apropiere instrumentală | 3 mmăsurat | esențială |
| Puncte pe axul căilor de rulaj aerian și al rutelor de tranzit în zbor | 0,5 mmăsurat | esențială |
| Centrul geometric al TLOF sau al pragului FATO la heliporturi | 1 mmăsurat/calculat | critică |
| Rețeaua geodezică de sprijin pe aerodrom/heliport (transfer de date) | 1 mmăsurat | critică |
| Tabelul 2-3. Cerințele pentru calitatea datelor aeronautice (elevație/altitudine/înălțime) | ||
| Cota/altitudinea/înălțimea | Acuratețea Tipul datelor | ClasificareIntegritate |
| Cota aerodromului/heliportului | 0,5 mmăsurat | esențială |
| Ondulația geoidului față de elipsoidul WGS-84 la punctul de cotă al aerodromului/heliportului | 0,5 m sau 1 ftmăsurat | esențială |
| Pragul pistei sau al FATO, apropieri de neprecizie | 0,5 mmăsurat | esențială |
| Ondulația geoidului față de elipsoidul WGS-84 la pragul pistei sau al FATO, centrul geometric al TLOF, apropieri de neprecizie | 0,5 m sau 1 ftmăsurat | esențială |
| Pragul pistei sau al FATO, apropieri de precizie | 0,25 m măsurat | critică |
| Ondulația geoidului față de elipsoidul WGS-84 la fragul pistei sau al FATO, centrul geometric al TLOF, apropieri de precizie | 0,25 m sau 1 ft măsurat | critică |
| Puncte pe axul pistei | 0,25 mmăsurat | critică |
| Puncte pe axul căii de rulare/liniei de ghidare pentru parcare | 1 mmăsurat | esențială |
| Obstacole în Zona 2 (*) - partea din interiorul limitelor aerodromului | 3 mmăsurat | esențială |
| Obstacole în Zona 3 (*) | 0,5 mmăsurat | esențială |
| Echipament de măsurare a distanței de precizie (DME/P) | 3 mmăsurat | esențială |
| unde (*) - zone corespondente suprafețelor de culegere a datelor de teren | ||
| Tabelul 2-4. Cerințele pentru calitatea datelor aeronautice (declinație magnetică) | ||
| Declinația magnetică | AcuratețeaTipul datelor | ClasificareIntegritate |
| Declinația stațiilor mijloacelor VHF folosite la calibrare | 1 gradmăsurat | esențială |
| Declinația magnetică în zona de aerodrom/heliport | 1 gradmăsurat | esențială |
| Declinația magnetică la antena ILS direcție | 1 gradmăsurat | esențială |
| Declinația magnetică la antena MLS azimut | 1 gradmăsurat | esențială |
| Tabelul 2-5. Cerințele pentru calitatea datelor aeronautice (relevment) | ||
| Relevmentul | AcuratețeaTipul datelor | ClasificareIntegritate |
| Aliniere antenă ILS direcție (LOC) | 1/100 grad măsurat | esențială |
| Aliniere antenă MLS raportată la azimut zero | 1/100 gradmăsurat | esențială |
| Direcția pistei și a FATO | 1/100 gradmăsurat | de rutină |
| Tabelul 2-6. Cerințele pentru calitatea datelor aeronautice (lungime/distanță/dimensiuni) | ||
| Lungimea/distanța/alte dimensiuni | AcuratețeaTipul datelor | ClasificareIntegritate |
| Lungimea pistei | 1 mmăsurat | critică |
| Lățimea pistei | 1 mmăsurat | esențială |
| Distanța de la marginea pistei la pragul decalat | 1 mmăsurat | de rutină |
| Lungimea și lățimea prelungirii de oprire | 1 mmăsurat | critică |
| Lungimea si lățimea prelungirii degajate | 1 mmăsurat | esențială |
| Distanța disponibilă pentru aterizare | 1 mmăsurat | critică |
| Distanța disponibilă pentru rularea la decolare (TORA) | 1 mmăsurat | critică |
| Distanța disponibilă la decolare (TODA) | 1 mmăsurat | critică |
| Distanța disponibilă pentru accelerare-oprire (ASDA) | 1 mmăsurat | critică |
| Lățimea acostamentelor pistei | 1 mmăsurat | esențială |
| Lățimea căii de rulare | 1 mmăsurat | esențială |
| Lățimea acostamentelor căii de rulare | 1 mmăsurat | esențială |
| Distanța antenă ILS direcție - margine pistă | 3 mcalculat | de rutină |
| Distanța antenă ILS pantă - prag, în lungul axului pistei și distanța antenă ILS pantă - ax pistă | 3 mcalculat | de rutină |
| Distanța markere asociate ILS - prag | 3 mcalculat | de rutină |
| Distanța antenă ILS DME - prag, în lungul axului pistei și distanța antenă DME (DME/P) - ax pistă | 3 mcalculat | esențială |
| Distanța antenă MLS azimut - margine pistă | 3 mcalculat | esențială |
| Distanța antenă MLS elevație - prag, în lungul axului pistei și distanța antenă MLS elevație - ax pistă | 3 mcalculat | de rutină |
| Distanța antenă MLS DME/P - prag, în lungul axului pistei | 3 mcalculat | esențială |
| Tabelul 2-7. Specificațiile numerice pentru datele de teren | ||||
| Zona 1 | Zona 2 | Zona 3 | Zona 4 | |
| Pasul (între 2 puncte succesive măsurate) | 3 sec. de arc (aprox. 90 m) | 1 sec. de arc (aprox. 30 m) | 0,6 sec. de arc (aprox. 20 m) | 0,3 sec. de arc (aprox. 9 m) |
| Acuratețea verticală | 30 m | 3 m | 0,5 m | 1 m |
| Rezoluția verticală | 1 m | 0,1 m | 0,01 m | 0,1 m |
| Acuratețea orizontală | 50 m | 5 m | 0,5 m | 2,5 m |
| Gradul de încredere | 90% | 90% | 90% | 90% |
| Clasificarea integrității | de rutină | esențiale | esențiale | esențiale |
| Perioada de actualizare | după cum este necesar | după cum este necesar | după cum este necesar | după cum este necesar |
| Tabelul 2-8. Specificațiile numerice pentru datele de obstacolare | ||||
| Zona 1 | Zona 2 | Zona 3 | Zona 4 | |
| Acuratețea verticală | 30 m | 3 m | 0,5 m | 1 m |
| Rezoluția verticală | 1 m | 0,1 m | 0,01 m | 0,1 m |
| Acuratețea orizontală | 50 m | 5 m | 0,5 m | 2,5 m |
| Gradul de încredere | 90% | 90% | 90% | 90% |
| Clasificarea integrității | de rutină | esențiale | esențiale | esențiale |
| Perioada de actualizare | după cum este necesar | după cum este necesar | după cum este necesar | după cum este necesar |
Figura 2-1. Bornă geodezicăFigura 2-2. Bornă geodezicăFigura 2-3. Bornă geodezică2.5.4. Planul amplasării stațiilor2.5.4.1. Operatorul de aerodrom:(1) elaborează planul rețelei de sprijin pe aerodrom la scara 1/2000 sau altă scară cartografică standard adecvată, indicând amplasamentul tuturor stațiilor geodezice și al principalelor elemente topografice, precum și direcția nordului geografic;(2) transmite la AACR planul rețelei de sprijin și proiectele bornelor de pe aerodrom, pentru avizare prealabilă.2.5.4.2. Planul rețelei de sprijin și bornele avizate de AACR stau la baza măsurării în sistemul WGS-84 a coordonatelor geografice ale punctelor de interes aeronautic (elemente semnificative de infrastructură, mijloace CNS și meteorologice, obstacole de pe aerodrom și din vecinătate etc.), necesare la elaborarea diferitelor documentații tehnice aeronautice (studii, proiecte, planuri, proceduri de zbor instrumental, hărți, publicații etc.).2.5.5. Descrierea stațiilor2.5.5.1. Este necesar ca planul rețelei de sprijin să includă o descriere succintă a stațiilor din rețeaua de sprijin, constând într-o parte scrisă și o diagramă indicând clar poziția relativă a fiecărei stații față de detaliile din teren și de celelalte stații din rețea.2.5.5.2. În scopul identificării și înregistrării eventualelor degradări ale bornelor și refacerii acestora, operatorul de aerodrom/heliport efectuează inspecții periodice de verificare a stării rețelei de sprijin.2.5.6. Determinarea coordonatelor punctelor din rețeaua de sprijin Pentru determinarea coordonatelor punctelor din rețeaua de sprijin se folosește una din următoarele metode:2.5.6.1. Conexiunea geodezică directă(1) Măsurătorile se efectuează astfel încât erorile care apar în procesul de conectare a rețelei de sprijin de aerodrom/heliport cu o rețea geodezică națională sau internațională (ex.: cadrul internațional de referință terestră/ITRF), să nu contribuie în mod semnificativ la eroarea coordonatelor stațiilor rețelei de aerodrom/heliport.(2) Conexiuni GPS diferențial static pot fi făcute cu trei puncte ale unei rețele geodezice adecvate dar, în toate cazurile, trebuie făcute cu minimum două puncte.2.5.6.2. Conexiunea geodezică derivată(1) În cazul în care se cunosc relațiile locale de transformare între rețeaua geodezică existentă și sistemul WGS-84 cu o acuratețe suficientă pentru a îndeplini cerințele specificate în această reglementare, se pot aplica metode de transformare standard, aprobate la nivel național sau regional, pentru determinarea coordonatelor stațiilor rețelei de sprijin existente (înainte de implementarea sistemului WGS-84) pe aerodromul/heliportul în cauză.(2) Raportul măsurătorilor conține:a) descrierea completă a metodei de transformare;b) valorile parametrilor de transformare; șic) toate detaliile conexiunilor stabilite în condițiile de la alin. (1).2.5.6.3. Observare directă în sistemul WGS-84(1) Pentru acele regiuni în care nu sunt disponibile coordonatele naționale sau internaționale, coordonatele stațiilor din rețeaua de sprijin de pe aerodrom/heliport se determină prin observare directă în sistemul WGS-84, utilizând un receptor geodezic GPS adecvat.(2) Toate observațiile de acest tip se controlează prin observații simultane în puncte de coordonate WGS-84 cunoscute.(3) Metodele de măsurare și de calcul trebuie să fie astfel încât coordonatele absolute ale rețelelor de sprijin de pe aerodrom/heliport să respecte cerințele de acuratețe specificate în această reglementare.2.5.6.4. Determinarea relației locale între sistemul de referință existent cunoscut și sistemul WGS-84(1) În cazul în care este necesar să se folosească coordonatele unor puncte cunoscute într-un sistem de coordonate local (coordonatele obstacolelor de exemplu), se deduce relația locală de transformare între sistemul local respectiv și sistemul WGS-84.(2) Relațiile de transformare locale trebuie să aibă o acuratețe comparabilă cu acuratețea coordonatelor care sunt transformate.(3) Relațiile de transformare și acuratețea lor se specifică în raportul măsurătorilor elaborat de organizația care a realizat determinările (executantul lucrării).
+
Capitolul 3 ELEMENTE DE TOPOGRAFIE3.1. Specificații generale3.1.1. (1) Elementele de navigație aeriană relevante se stabilesc pe criterii/cerințe operaționale.(2) Sistemul geodezic de referință la care se raportează coordonatele elementelor de navigație pe rută și pe aerodrom/heliport este WGS-84.3.1.2. Coordonatele geografice se determină în format sexagesimal (grade, minute, secunde și sutimi de secundă).3.1.3. Dimensiunile și distanțele se determină prin următoarele unități de măsură:a) metru (m);b) picior (1 ft = 0,3048 m); sauc) mile nautice (1 NM = 1852 m).3.2. Cerințe de măsurare pentru elementele de navigație pe aerodrom/heliport3.2.1. Praguri și linii axiale pe pistă3.2.1.1. (1) Pentru măsurare, linia axială se consideră a fi centrul geometric al lățimii suprafeței portante a pistei.(2) Acolo unde marginea pistei este neregulată sau racordată la o cale de rulare, se stabilește o linie teoretică adecvată care să identifice cât mai bine marginea probabilă a pistei.3.2.1.2. (1) Pentru măsurare, pozițiile pragului se consideră în centrul geometric al pistei și la începutul zonei pavate (începutul porțiunii pistei utilizabile pentru aterizare).(2) În cazul în care pragul pistei este evidențiat cu marcaje adecvate (ex.: prag decalat), aceste repere se consideră puncte de prag.(3) În cazul în care există măsurători pentru luminile de prag, amplasamentul acestora se descrie într-o diagramă atașată raportului măsurătorilor.(4) În cazul în care nu există lumini de prag, se stabilește un punct adecvat pentru măsurare, potrivit diagramelor din figurile 3-1 la 3-5. inclusiv.3.2.1.3. (1) Dacă pista are un singur prag certificat pentru aterizare, se măsoară poziția marginii pistei.(2) Pentru măsurare, poziția marginii pistei se consideră în centrul geometric al pistei și la marginea suprafeței pavate (sfârșitul porțiunii pistei utilizabile pentru aterizare).3.2.1.4. (1) Suplimentar, se măsoară alte două puncte pe axul pistei, separate la o distanță mai mare de 10% din lungimea pistei.(2) Executantul lucrării determină și înscrie în raportul măsurătorilor gradul de coliniaritate al punctelor de prag și al punctelor menționate la alin. (1).3.2.2. Determinarea coordonatelor pragului pistei3.2.2.1. În cazul în care un punct axial selectat pentru măsurare nu coincide cu pragul pistei dar este decalat în lungul axului pistei, coordonatele pragului pot fi determinate prin calcul.3.2.2.2. Noile coordonatele ale pragului pistei se supun verificării de coliniaritate potrivit pct. 3.2.1.4.Figura 3-1. Poziția planimetrică a pragului care se determină prin măsurareFigura 3-2. Poziția planimetrică a pragului care se determină prin măsurareFigura 3-3. Poziția planimetrică a pragului care se determină prin măsurareFigura 3-4. Poziții planimetrice ale pragurilor TLOF și FATO care se determină prin măsurareFigura 3-5. Poziția planimetrică a pragului FATO care se determină prin măsurare3.2.3. Căi de rulare și poziții de parcare/puncte de verificare3.2.3.1. Căi de rulare(1) Pentru ghidarea aeronavelor care intră pe pistă pentru decolare sau părăsesc pista după aterizare, se măsoară următoarele elemente:a) punctul în care raza de viraj a căii de rulare este tangentă la axul pistei și punctul de tangență între raza de viraj și marcajul axial al căii de rulare;b) punctul care determină centrul arcului de cerc; șic) raza arcului de cerc. Dacă aceste măsurători nu pot fi realizate pe teren, se măsoară o serie de puncte succesive pe secțiunea curbă a axului căilor de rulare.(2) Acolo unde marcajul axului căii de rulare este aplicat pe o pistă care face parte dintr-o rută standard de rulare sau unde axul unei căi de rulare nu coincide cu axul pistei - vezi figurile 3-6 și 3-7, se măsoară următoarele puncte:a) punctul de pe marcajul căii de rulare unde calea de rulare intră pe pistă;b) punctele unde calea de rulare deviază de la linia dreaptă;c) intersecția marcajului axial al căii de rulare cu limita fiecărui "bloc" publicat ca parte a sistemului de ghidare și control al circulației la sol; șid) punctul de pe marcajul căii de rulare unde calea de rulare iese de pe pistă.Figura 3-6. Intersecții piste - căi de rulare care se determină prin măsurareFigura 3-7. Intersecții piste - căi de rulare care se determină prin măsurare(3) Puncte care se măsoară în centrul marcajului axial al căilor de rulare, după caz:a) puncte de așteptare intermediare și puncte de așteptare la pistă - vezi figura 3-8 (inclusiv cele asociate cu intersecția unei piste cu altă pistă în condițiile în care prima pistă face parte din ruta standard pentru rulare și pentru pozițiile de protecție stabilite în zonele sensibile ale echipamentelor de navigație aeriană);b) puncte pe marcajele de la intersecția căilor de rulare - vezi figura 3-9;c) puncte la intersecția altor căi de rulare, inclusiv cele descrise la pct. 3.2.3.1 alin. (2);d) puncte la intersecția "blocurilor" definite pentru sistemele de ghidare și control ale circulației la sol;e) puncte la începutul și la sfârșitul sistemului de balizaj luminos comutabil al căilor de rulare asigurat în cadrul sistemelor de ghidare și control ale circulației la sol, acolo unde diferă de cele de la alin. d); șif) puncte la baretele stop.3.2.3.2. Puncte de verificare INS(1) Acolo unde se măsoară punctele de verificare folosite pentru validarea sistemelor de navigație, coordonatele punctelor respective se determină cu acuratețea indicată în tabelul 3-1.(2) Acolo unde aceste puncte coincid cu pozițiile de parcare pentru aeronave, se măsoară poziția de oprire a roții din față, conform pct. 3.2.3.6.3.2.3.3. Poziții de așteptare pe căile de rulare Adaptat la cerințele locale, se determină coordonatele punctelor semnificative pentru sistemul de ghidare și control al circulației vehiculelor pe suprafața de mișcare a aerodromului.3.2.3.4. Alte elementele de navigație pe aerodrom/heliport Pentru celelalte elemente de navigație de aerodrom/heliport se măsoară centrul geometric al elementului, cu excepția situației în care un alt punct specific de măsurare este standardizat pentru elementul în cauză.3.2.3.5. Cerințe pentru rapoartele măsurătorilor pe aerodrom/heliport Executantul lucrării sistematizează activitățile și măsurătorile efectuate pentru determinarea coordonatelor geografice ale elementelor de navigație pe aeroporturi/heliporturi și le transmite părții(lor) implicate/interesate în conformitate cu structura de bază prezentată în capitolului 5.Figura 3-8. Poziții de așteptare la pistă care se determină prin măsurareFigura 3-9. Intersecții de căi de rulare care se determină prin măsurare3.2.3.6. Poziții de parcare pentru aeronave Pentru definirea pozițiilor de parcare a aeronavelor, se măsoară în centrul marcajului liniilor de ghidare punctele de referință (vezi figurile 3-10 la 3-18, inclusiv) ale următoarelor elemente, după caz:(1) axul căilor de acces la poziția de parcare;(2) linia (liniile) de ghidare la intrare;(3) linia de viraj;(4) secțiunea rectilinie a liniei de viraj;(5) poziția de oprire a roții din față;(6) cap adevărat al baretei de aliniere;(7) linia (liniile) de ghidare la ieșire.| Poziție | Descrierea punctelor de măsurare |
| A | Punct de tangență al axului marcajului liniei de ghidare la intrare cu axul marcajului căii de rulare |
| B | Centrul arcului liniei de ghidare la intrare și al razei |
| C | Punct de tangență cu axul marcajului liniei de ghidare la intrare |
| D | Centrul arcului liniei de ghidare la intrare și al razei |
| E | Punct de tangență al axului marcajului liniei de ghidare la intrare cu axul marcajului căii de rulare |
| F | Poziția roții din față a aeronavei parcate |
| G | Sfârșitul marcajului liniei de ghidare la intrare |
Figura 3-10. Linie simplă de ghidare la intrare
| Poziție | Descrierea punctelor de măsurare |
| H | Intersecția dintre axul marcajului liniei de ghidare la intrare și axul marcajului căii de rulare |
| I | Centrul arcului liniei de ghidare la intrare și al razei |
| J | Începutul secțiunii rectilinii a liniei de ghidare la intrare |
| K | Intersecția dintre axul marcajului liniei de ghidare la intrare și axul marcajului căii de rulare |
| L | Centrul arcului liniei de ghidare la intrare și al razei |
| M | Poziția roții din față a aeronavei parcate |
| N | Sfârșitul marcajului liniei de ghidare la intrare |
Figura 3-11. Linie decalată de ghidare la intrare
Figura 3-12. Linie simplă de ghidare la ieșireFigura 3-13. Linie simplă de ghidare la ieșireFigura 3-14. Linie simplă de ghidare la ieșire| Poziție | Descrierea punctelor de măsurare (Fig. 3-12 la 3-14, inclusiv) |
| A | Începutul marcajului liniei viraj |
| B | Centrul arcului liniei de viraj și al razei |
| C | Intersecția dintre marcajul liniei de viraj și marcajul liniei de ghidare la ieșire |
| D | Centrul arcului liniei de ghidare la ieșire și al razei |
| E | Punctul de tangență al axului marcajului liniei de ghidare la ieșire și al marcajului căii de rulare |
| F | Centrul arcului liniei de ghidare la ieșire și al razei |
| G | Punctul de tangență al axului marcajului liniei de ghidare la ieșire și al marcajului căii de rulare |
| H | Începutul liniei de ghidare la ieșire |
| I | Începutul secțiunii curbe a liniei de ghidare la ieșire |
| J | Centrul arcului liniei de ghidare la ieșire și al razei |
| K | Punctul de tangență al axului marcajului liniei de ghidare la ieșire și al marcajului căii de rulare |
| L | Centrul arcului liniei de ghidare la ieșire și al razei |
| M | Punctul de tangență al axului marcajului liniei de ghidare la ieșire și al marcajului căii de rulare |
| N | Punctul de tangență al axului marcajului liniei de ghidare la ieșire și al marcajului căii de rulare |
| O | Începutul secțiunii curbe a liniei de ghidare la ieșire |
| P | Centrul arcului liniei de ghidare la ieșire și al razei |
| Q | Punctul de tangență al axului marcajului liniei de ghidare la ieșire și al marcajului căii de rulare |
| R | Intersecția dintre axul marcajului liniei de ghidare la ieșire și al marcajului căii de rulare |
Figura 3-15. Linie decalată de ghidare la ieșireFigura 3-16. Linie decalată de ghidare la ieșireFigura 3-17. Linie decalată de ghidare la ieșire| Poziție | Descrierea punctelor de măsurare (Fig. 3-15 la 3-17, inclusiv) |
| A | Începutul marcajului liniei de viraj |
| B | Centrul arcului liniei de viraj și al razei |
| C | Intersecția marcajului liniei de viraj cu marcajul liniei de ghidare la ieșire |
| D | Sfârșitul secțiunii drepte a liniei de ghidare la ieșire |
| E | Centrul arcului liniei de ghidare la ieșire și al razei |
| F | Intersecția axului marcajului liniei de ghidare la ieșire și al marcajului căii de rulare |
| G | Centrul arcului liniei de ghidare la ieșire și al razei |
| H | Intersecția axului marcajului liniei de ghidare la ieșire și al marcajului căii de rulare |
| I | Începutul liniei de ghidare la ieșire |
| J | Începutul secțiunii curbe a liniei de ghidare la ieșire |
| K | Centrul arcului liniei de ghidare la ieșire și al razei |
| L | Intersecția axului marcajului liniei de ghidare la ieșire și al marcajului căii de rulare |
| M | Centrul arcului liniei de ghidare la ieșire și al razei |
| N | Intersecția axului marcajului liniei de ghidare la ieșire și al marcajului căii de rulare |
| O | Începutul liniei de ghidare la ieșire |
| P | Începutul secțiunii curbe a liniei de ghidare la ieșire |
| Q | Centrul arcului liniei de ghidare la ieșire și al razei |
| R | Intersecția axului marcajului liniei de ghidare la ieșire și al marcajului căii de rulare |
| Poziție | Descrierea punctelor de măsurare |
| A | Intersecția axului marcajului liniei de ghidare la intrare și al marcajului căii de rulare |
| B | Centrul arcului liniei de ghidare la intrare și al razei |
| C | Începutul secțiunii drepte a liniei de ghidare la intrare |
| D | Intersecția axului marcajului liniei de ghidare la intrare și al marcajului căii de rulare |
| E | Centrul arcului liniei de ghidare la intrare și al razei |
| F | Sfârșitul secțiuni: drepte a marcajului liniei de ghidare la intrare/începutul marcajului liniei de viraj |
| G | Centrul arcului liniei de viraj și al razei |
| H | Începutul secțiunii drepte a marcajului liniei de viraj |
| I | Poziția roții din față a aeronavei parcate |
| J | Sfârșitul secțiunii drepte a marcajului liniei de viraj |
| K | Relevment magnetic al baretei de aliniere |
| L | Începutul marcajului liniei de ghidare la ieșire |
| M | Începutul secțiunii curbe a liniei de ghidare la ieșire |
| N | Centrul arcului liniei de ghidare la ieșire și al razei |
| O | Punctul de tangență al axului marcajului liniei de ghidare la ieșire și al marcajului căii de rulare |
| P | Centrul arcului liniei de ghidare la ieșire și al razei |
| Q | Punctul de tangență al axului marcajului liniei de ghidare la ieșire și al marcajului căii de rulare |
Figura 3-18. Linii de viraj3.3. Cerințe de măsurare pentru mijloacele de navigația aeriană pe rută3.3.1. Generalități3.3.1.1. Măsurarea mijloacelor folosite la navigația pe rută se face cu acuratețea indicată în tabelul 3-1.3.3.1.2. în cazul mijloacelor de navigație ale căror coordonate existente satisfac cerințele de acuratețe și integritate și care sunt convertite matematic în sistemul WGS-84, trebuie să se demonstreze că procesul de conversie menține acuratețea coordonatelor.3.3.1.3. (1) Dacă acuratețea și integritatea coordonatelor existente nu pot fi determinate, acestea se măsoară cu acuratețea indicată în tabelul 3-1.(2) La publicare, coordonatele determinate prin măsurare sunt preferate coordonatelor determinate prin metode grafice.3.3.2. Descrierea mijloacelor de navigație pe rută și pe aerodrom/heliport3.3.2.1. (1) Pentru mijloacele de navigație pe rută și pe aerodrom/heliport care nu sunt descrise în prezenta reglementare, se determină prin măsurare poziția centrului geometric al antenei - vezi figurile 3-20 la 3-27, inclusiv.(2) În cazurile în care nu este posibilă măsurarea directă a poziției centrului geometric al antenei sau a altui element de navigație, se utilizează metode de măsurare alternative (ex.: măsurare laterală/off-set).3.3.2.2. În cazul sistemelor VOR/DME colocate, se consideră și se măsoară poziția elementului DME ca poziție pentru ambele sisteme.3.3.3. Cerințe pentru rapoartele măsurătorilor pe rută Executantul lucrării sistematizează activitățile și măsurătorile efectuate pentru determinarea coordonatelor geometrice ale elementelor de navigație pe rută și le transmite părții(lor) implicate/interesate în conformitate cu structura de bază prezentată în capitolul 5.
Figura 3-20. Antena ILS de direcțieFigura 3-21. MLSFigura 3-22. MLSFigura 3-23. VOR/DMEFigura 3-24. DVOR/DMEFigura 3-25. VORFigura 3-26. NDBFigura 3-27. TACAN
+
Capitolul 4 ASPECTE PRIVIND ASIGURAREA CALITĂȚII4.1. Generalități4.1.1. (1) Prevenirea erorilor la aplicarea sistemului WGS-84, respectiv la obținerea coordonatelor/datelor de poziție relevante, cu un înalt nivel de încredere privind precizia și integritatea datelor respective, se realizează prin intermediul unui sistem de management al calității.(2) Elemente de bază ale unui astfel de sistem:a) Organizarea/Structura managementului. Stabilirea responsabilităților operaționale/funcționale, cunoașterea și înțelegerea acestora de către personalul implicat.b) Planificarea și procedurile. Identificarea sarcinilor de îndeplinit și elaborarea procedurilor necesare procesului de obținere a datelor.c) Documentația/Documentele. Proceduri scrise astfel încât să permită aplicarea uniformă de către diferiți membri ai personalului. Sunt necesare înregistrări scrise privind calitatea, pentru asigurarea trasabilității dacă trebuie stabilită/localizată cauza unei probleme.d) Evaluarea. Procesul care permite cunoașterea dacă procedurile sunt utilizate corect și dacă reușesc să atingă rezultatele preconizate. Scopul evaluării este de a furniza recomandări constructive pentru îmbunătățire în cazurile de neconformitate și pentru stabilirea încrederii în metode acolo unde există conformitate.e) Revizuirea. Procesul de analizare a rezultatului evaluării și de implementare a tuturor schimbărilor necesare prin intermediul unei proceduri de acțiune corectivă.4.1.2. Pentru toate coordonatele determinate, trebuie demonstrată îndeplinirea cerințelor de acuratețe.4.1.3. Aranjamentele oficiale menționate la pct. 1.1.2. alin. (2) și (3) includ cel puțin următoarele elemente:(1) scopul furnizării datelor aeronautice sau informațiilor aeronautice;(2) cerințele de acuratețe, rezoluție și integritate pentru fiecare categorie de date;(3) metodele necesare pentru demonstrarea conformității datelor furnizate cu cerințele specificate;(4) acțiunile preconizate pentru eventualitatea identificării de erori sau inconsecvențe în datele furnizate;(5) criterii pentru notificarea modificărilor de date;(6) partea responsabilă pentru documentarea modificărilor de date;(7) modalitățile de rezolvare a potențialelor ambiguități cauzate de utilizarea unor formate diferite în schimbul de date aeronautice sau de informații aeronautice;(8) limitări în utilizarea datelor;(9) cerințe privind elaborarea de către furnizorul datelor a unor rapoarte de calitate care să faciliteze verificarea de către utilizatorii datelor a calității datelor respective;(10) cerințe pentru metadate;(11) cerințe privind structura/conținutul raportului măsurătorilor (vezi cap. 5); și(12) cerințe pentru situații neprevăzute referitoare la continuitatea furnizării datelor.4.1.4. Pentru asigurarea integrității datelor sunt necesare proceduri bine definite pentru toate stadiile de tratare a datelor aeronautice, în particular a datelor de obstacolare, de la generare până la utilizare.4.1.5. Îndrumări referitoare la cerinței privind calitatea datelor aeronautice (acuratețe, rezoluție, integritate, trasabilitate și cerințe de protecție) și la determinarea/măsurarea coordonatelor geografice ale elementelor de interes aeronautic sunt conținute în Doc 9674 ICAO: Manualul Sistemului Geodezic Global - 1984 (WGS-84).4.2. Calibrarea echipamentelor4.2.1. Pentru toate echipamentele folosite la determinarea coordonatelor geografice în sistemul WGS-84 sunt necesare dovezi că au fost calibrate și generează rezultate cu acuratețea specificată.4.2.2. Calibrarea echipamentelor trebuie să fie valabilă la data efectuării determinărilor.4.2.3. Raportul măsurătorilor conține detalii privind calibrarea echipamentelor.4.3. înregistrările calității4.3.1. Istoricul tuturor coordonatelor geografice determinate trebuie documentat în întregime, începând cu generatorul de date.4.3.2. Informațiile privind generatorul de date cuprind:(1) organizația care a executat lucrarea geodezică, dacă este cazul;(2) numele și prenumele persoanelor de specialitate implicate (măsurat, desenat, verificat);(3) data efectuării măsurătorilor;(4) metoda folosită;(5) echipamentul utilizat.4.3.3. Este necesar să se păstreze înregistrări complete pentru toate coordonatele geografice publicate în AIP-România.4.4. Evaluare4.4.1. Toate determinările se înregistrează și se includ în raportul măsurătorilor astfel încât calitatea coordonatelor geografice să poată fi verificată.4.4.2. În cazul identificării unor coordonate geografice neconforme, AACR notifică organizația care a executat lucrarea, precizând neconformitățile respective.4.5. Acțiuni corective În situația de la pct. 4.4.2. organizația în cauză are obligația:(1) să aplice acțiuni corective adecvate pentru remedierea neconformităților semnalate; și(2) să redacteze un raport suplimentar către AACR referitor la acțiunile corective adoptate.
+
Capitolul 5 RAPORTUL MĂSURĂTORILOR5.1. Măsurători pe aerodrom/heliport5.1.1. Raportul măsurătorilor pe aerodrom/heliport conține:(1) confirmarea de primire a raportului, semnată de reprezentantul organizației care a solicitat lucrarea, indicând data primirii raportului și lista de distribuție a exemplarelor acestuia;(2) metadate (obiectivul general al măsurătorilor, numele geodezului și a organizației care a executat lucrarea etc.);(3) descrierea metodei de măsurare;(4) detalii ale observațiilor efectuate;(5) planul de măsurare a elementelor de navigație și a diagramelor martor (unde este necesar);(6) cronologia de observare a punctelor măsurate, indicând coordonatele și data măsurării, inclusiv diagramele necesare;(7) raportul de control a calității, indicând informații referitoare la calibrarea echipamentelor, metoda de verificare a măsurării și dovezi demonstrabile că cerințele de acuratețe au fost respectate.5.1.2. Înregistrările observațiilor făcute se furnizează într-un volum indexat separat. Raportul măsurătorilor trebuie să conțină referiri/trimiteri la observații.5.2. Măsurători pe rută5.2.1. Raportul măsurătorilor pe rută conține următoarele elemente:(1) confirmarea de primire a raportului, semnată de reprezentantul organizației care a solicitat lucrarea, indicând data primirii raportului și lista de distribuție a exemplarelor acestuia;(2) metadate (obiectivul general al măsurătorilor, numele geodezului și a organizației care a executat lucrarea etc.);(3) descrierea metodei de măsurare;(4) detalii privind coordonarea diferitelor mijloace de navigație;(5) diagrama de măsurare indicând conexiunea cu măsurătorile locale, prin care au fost obținute coordonatele centrului echipamentului/mijlocului de navigație;(6) cronologia de observare a punctelor măsurate, indicând coordonatele și data măsurării;(7) raportul de control a calității, indicând informații referitoare la calibrarea echipamentelor, metoda de verificare a măsurării și dovezi demonstrabile că cerințele de acuratețe au fost respectate.5.2.2. Înregistrările observațiilor făcute se furnizează într-un volum indexat separat. Raportul măsurătorilor trebuie să conțină referiri/trimiteri la observații.5.3. Elemente suplimentare Corelat cu cerințele de la pct. 5.1. și 5.2., precum și cu obiectivul și particularitățile determinărilor, raportul măsurătorilor include, după caz:5.3.1. Tabel cu obstacole, cuprinzând următoarele informații:(1) Coordonatele geografice în sistem WGS-84 ale pragurilor pistei și cotele acestora raportate la sistemul de referință Marea Neagră 1975;(2) Tabelul propriu-zis, structurat după cum urmează:a) număr curent;b) denumire obstacol;c) sursa informației: P123 sau NNNN/YY sau M (tabel obstacolare precedent/nr. crt. sau nr. și anul emiterii avizului AACR sau măsurători noi);d) situație balizare: F/V/L/V+L/NA (fără/balizare prin vopsire/lumini de balizare/vopsire + lumini/informație indisponibilă);e) coordonate pe elipsoidul VVGS-84:(i) latitudine;(ii) longitudine;(iii) cota la sol;f) cote raportate la planul de referință Marea Neagră 1975:(i) cotă la sol;(ii) înălțime obstacol;(iii) cotă la vârf;g) poziția relativă față de axul pistei sau de prelungirea acestuia (ex.: nord, nord-est);h) distanța la axul pistei;j) distanța pe axul pistei (raportată la cele două praguri);k) poziția relativă și distanța față de mijloace CNS și meteorologice.5.3.2. (1) Suprafețe de limitare a obstacolelor (OLS), în particular suprafețele corespondente zonelor I și II de siguranță asociate aerodromurilor și zonelor specifice de protecție asociate mijloacelor CNS și meteorologice (stabilite și declarate conform reglementării RACR-ZSAC).(2) Suprafețe PANS-OPS.(3) Suprafețele de colectare a datelor de teren și obstacolare în format electronic.5.3.3. Planșe desenate/Hărți de obstacolare, îndeplinind următoarele cerințe:(1) menționează numele și prenumele persoanelor de specialitate care au măsurat, desenat, verificat;(2) precizează data elaborării și scara;(3) cuprind integral zonele în care sunt evaluate obstacolele;(4) prezintă proiecția obstacolelor în secțiune longitudinală și transversală;(5) realizează corespondența cu tabelul obstacolelor (vezi 5.3.1.), prin etichetarea fiecărui obstacol cu numărul de identificare (numărul curent) din tabel.5.3.4. Declinația magnetică, rezultată din măsurători și variația medie anuală.5.3.5. Pentru piste la care se preconizează operarea la CAT II/III, elementele necesare întocmirii hărților de teren pentru apropiere de precizie (PATC) conform reglementării RACR-HA.5.3.6. Pentru dezvoltarea/modificarea infrastructurii de aerodrom:(1) distanțele declarate ale pistei, inclusiv pentru decolare de la intersecție, unde este cazul;(2) configurația luminilor de apropiere și a balizajului luminos (reprezentare grafică);(3) coordonatele geografice și cotele terenului punctelor INS;(4) reprezentarea grafică a marcajelor pistelor, căilor de rulare și platformelor.5.3.7. Pentru dezvoltarea/modificarea infrastructurii de radionavigație:(1) tipul mijlocului de radionavigație;(2) performanțele tehnice și operaționale ale mijlocului de radionavigație;(3) coordonatele geografice și cota terenului măsurate conform prezentei reglementări;(4) cota la vârf a mijlocului de radionavigație. ------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari