LEGE nr. 94 din 8 septembrie 1992 (*republicată*)privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi
EMITENT
  • PARLAMENTUL
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 116 din 16 martie 2000



     Notă *) Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 204 din 28 decembrie 1999 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 30 decembrie 1999, dându-se articolelor o noua numerotare.Legea nr. 94/1992 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 9 septembrie 1992 şi a mai fost modificată prin Legea nr. 59/1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 26 iulie 1993, prin Legea nr. 50/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 107 din 31 mai 1995, şi prin Legea nr. 99/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 27 mai 1999.  +  Capitolul 1 Dispoziţii generale  +  Articolul 1 (1) Curtea de Conturi este instituţia suprema de control financiar asupra modului de formare, administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public. Curtea de Conturi exercita şi atribuţii jurisdicţionale în condiţiile prezentei legi. (2) Curtea de Conturi funcţionează pe lângă Parlamentul României şi îşi desfăşoară activitatea în mod independent, în conformitate cu dispoziţiile prevăzute în Constituţie şi în legile tarii. (3) În unităţile administrativ-teritoriale, funcţiile Curţii se exercită prin camerele de conturi judeţene. (4) Sediul Curţii este în capitala tarii, iar sediile camerelor de conturi sunt în oraşele reşedinţa de judeţ şi în municipiul Bucureşti.  +  Articolul 2 (1) Curtea de Conturi decide în mod autonom asupra programului sau de control. (2) Controalele Curţii de Conturi se iniţiază din oficiu şi nu pot fi oprite decât de Parlament şi numai în cazul depăşirii competentelor stabilite prin lege. (3) Hotărârile Camerei Deputaţilor sau ale Senatului, prin care se cere Curţii de Conturi efectuarea unor controale, în limitele competentelor sale, sunt obligatorii. Nici o alta autoritate publică nu o mai poate obliga.  +  Articolul 3 (1) Curtea de Conturi înaintează Parlamentului şi, prin camerele de conturi judeţene, consiliilor locale rapoarte în domeniile în care este competenţa. (2) Raportul anual al Curţii de Conturi se publică în Monitorul Oficial al României.  +  Articolul 4 (1) Curtea de Conturi are acces neingradit la acte, documente şi informaţii necesare exercitării funcţiilor sale de control şi jurisdicţionale, oricare ar fi persoanele juridice sau fizice deţinătoare. (2) Toate persoanele juridice şi fizice supuse controlului sau jurisdicţiei Curţii de Conturi sunt obligate să-i transmită actele, documentele şi informaţiile solicitate la termenele stabilite de Curte şi să-i asigure accesul în sediile lor, dacă aceasta hotărăşte efectuarea controlului sau cercetarea la faţa locului. (3) Dacă în exercitarea funcţiilor sale, Curtea de Conturi ia cunoştinţa de informaţii care constituie secrete de stat, de serviciu, comerciale sau individuale, aceasta este obligată să respecte caracterul lor şi să le facă cunoscute numai autorităţilor îndreptăţite.  +  Articolul 5Curtea de Conturi îşi întocmeşte buget propriu, care se prevede distinct în bugetul de stat.  +  Articolul 6Salarizarea personalului Curţii de Conturi se stabileşte prin lege*).--------- Notă *) A se vedea Legea nr. 50/1995 cu privire la salarizarea membrilor şi personalului Curţii de Conturi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 107 din 31 mai 1995.  +  Articolul 7 (1) Curtea de Conturi poate să participe la activitatea organismelor internaţionale de specialitate şi sa devină membru al acestora. (2) Curtea de Conturi poate colabora cu organismele internaţionale de profil şi poate exercita, în numele lor, controlul asupra gestionării fondurilor puse la dispoziţia României, dacă prin tratate, convenţii sau alte înţelegeri internaţionale se stabileşte această competenţă.  +  Capitolul 2 Organizarea şi conducerea Curţii de Conturi  +  Articolul 8 (1) Curtea de Conturi se compune din: doua secţii de control ulterior, Secţia jurisdicţională, Colegiul jurisdicţional al Curţii de Conturi şi camerele de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti. Curtea de Conturi are un Secretariat general. (2) Pe lângă Curtea de Conturi funcţionează procurori financiari.  +  Articolul 9Membrii Curţii de Conturi sunt consilieri de conturi, în număr de 25. Aceştia alcătuiesc plenul Curţii de Conturi.  +  Articolul 10 (1) Conducerea Curţii de Conturi se exercită de către plen, de comitetul de conducere, de preşedintele şi vicepreşedinţii Curţii, care sunt consilieri de conturi. (2) Comitetul de conducere se compune din preşedintele Curţii, vicepreşedinţii acesteia, preşedinţii de secţii şi 5 consilieri de conturi, aleşi de plenul Curţii. (3) La şedinţele plenului participa procurorul general financiar şi secretarul general. (4) La şedinţele plenului Curţii de Conturi şi ale comitetului de conducere pot participa, în calitate de invitaţi, specialişti cu înaltă pregătire în diferite domenii de activitate ce intră în competenţa Curţii.  +  Articolul 11 (1) Secţiile sunt conduse de câte un consilier de conturi, care îndeplineşte funcţia de preşedinte al secţiei. (2) Secţiile de control ulterior sunt formate din 13 consilieri de conturi şi din controlori financiari. Ele se organizează în divizii sectoriale şi direcţii teritoriale. Diviziile sunt conduse de consilieri de conturi. În cadrul diviziilor pot fi organizate direcţii de specialitate. (3) Secţia jurisdicţională este instanţa de fond şi de recurs şi se compune din 9 consilieri de conturi.  +  Articolul 12Colegiul jurisdicţional al Curţii este instanţa de fond, se compune din judecători financiari şi este condus de un preşedinte de colegiu.  +  Articolul 13 (1) Camera de conturi judeteana se compune din compartimentul de control financiar şi colegiul jurisdicţional. (2) Compartimentul de control financiar este format din controlori financiari şi este condus de un şef de compartiment. (3) Colegiul jurisdicţional este format din judecători financiari şi este condus de un preşedinte.  +  Articolul 14 (1) Pe lângă Curtea de Conturi funcţionează procurorul general financiar şi procurorii financiari. (2) Procurorii financiari îşi exercită atribuţiile pe lângă secţiile Curţii, Colegiul jurisdicţional al Curţii şi camerele de conturi judeţene.  +  Articolul 15 (1) Secretariatul general este condus de un secretar general. (2) În cadrul Secretariatului general funcţionează compartimente de studii-sinteze-legislaţie, norme metodologice-documentare, de informatica, de relaţii interne şi externe, de finanţe-contabilitate şi de personal-secretariat-administrativ.  +  Capitolul 3 Atribuţii de control  +  Secţiunea 1 Dispoziţii generale  +  Articolul 16 (1) Curtea de Conturi îşi exercită funcţiunea de control asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, precum şi asupra modului de gestionare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale. (2) Prin controlul sau Curtea de Conturi urmăreşte respectarea legii în gestionarea mijloacelor materiale şi băneşti.  +  Articolul 17Pentru exercitarea funcţiei prevăzute la art. 16, Curtea de Conturi controlează: a) formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor sociale de stat şi ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi miscarea fondurilor între aceste bugete; b) constituirea, utilizarea şi gestionarea fondurilor speciale şi a fondurilor de tezaur; c) formarea şi gestionarea datoriei publice şi situaţia garanţiilor guvernamentale pentru credite interne şi externe; d) utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi transferurilor şi a altor forme de sprijin financiar din partea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale; e) constituirea, administrarea şi utilizarea fondurilor publice de către autorităţile administrative autonome şi de către instituţiile publice înfiinţate prin lege, precum şi de organismele autonome de asigurări sociale ale statului; f) situaţia, evoluţia şi modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale de către instituţiile publice, regiile autonome, companiile şi societăţile naţionale, precum şi concesionarea sau închirierea de bunuri care fac parte din proprietatea publică; g) constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor financiare privind protecţia mediului, îmbunătăţirea calităţii condiţiilor de viaţa şi de muncă; h) alte domenii în care, prin lege, s-a stabilit competenţa Curţii.  +  Articolul 18Sunt supuse controlului prevăzut la art. 17: a) statul şi unităţile administrativ-teritoriale, în calitate de persoane juridice de drept public, cu serviciile şi instituţiile lor publice, autonome sau neautonome; b) Banca Naţionala a României; c) regiile autonome; d) societăţile comerciale la care statul, unităţile administrativ-teritoriale, instituţiile publice sau regiile autonome deţin, singure sau împreună, integral sau mai mult de jumătate din capitalul social; e) organismele autonome de asigurări sociale sau de alta natura, care gestionează bunuri, valori sau fonduri, într-un regim legal obligatoriu, în condiţiile în care prin lege sau prin statutele lor se prevede acest lucru.  +  Articolul 19Curtea de Conturi poate hotărî efectuarea de controale şi la alte persoane juridice decât cele menţionate la art. 18, care: a) beneficiază de garanţii guvernamentale pentru credite, de subvenţii sau de alte forme de sprijin financiar din partea statului, a unităţilor administrativ-teritoriale sau a instituţiilor publice; b) administrează, în baza unui contract de concesiune sau închiriere, bunuri aparţinând domeniului public sau privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale.  +  Articolul 20 (1) Controlul execuţiei bugetelor Presedintiei, Guvernului, Curţii Supreme de Justiţie şi Curţii Constituţionale se exercită exclusiv de Curtea de Conturi. (2) Curtea de Conturi controlează execuţia bugetelor Camerei Deputaţilor şi Senatului numai la cererea Biroului permanent al fiecărei Camere. Rezultatul controlului se prezintă Biroului permanent pentru a decide. (3) Controlul bugetului Curţii de Conturi se exercită de către o comisie instituită în acest scop de cele două Camere ale Parlamentului. (4) Curtea de Conturi supune Parlamentului, spre aprobare, execuţia bugetului propus în prima sesiune a fiecărui an, cu avizul comisiei prevăzute la alin. (3).  +  Articolul 21Controlul exercitat de Curtea de Conturi este ulterior şi priveşte respectarea dispoziţiilor legale privind gestionarea şi folosirea fondurilor publice.  +  Secţiunea a 2-a Controlul ulterior  +  Articolul 22Curtea de Conturi are ca principala atribuţie verificarea: a) contului general anual de execuţie a bugetului de stat; b) contului anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat; c) conturilor anuale de execuţie a bugetelor locale; d) conturilor anuale de execuţie a bugetelor fondurilor speciale; e) conturilor fondurilor de tezaur; f) contului anual al datoriei publice a statului şi situaţiei garanţiilor guvernamentale pentru credite interne şi externe primite de către alte persoane juridice.  +  Articolul 23În exercitarea atributiei prevăzute la art. 22, Curtea de Conturi, în baza programului propriu de control, verifica, pe parcursul exerciţiului bugetar şi la finele acestuia: a) conturile gestiunilor publice de bani, alte valori şi de bunuri materiale publice; b) conturile execuţiei de casa a bugetelor publice; c) conturile de execuţie ale subvenţiilor şi alocaţiilor bugetare pentru investiţii acordate altor beneficiari decât instituţiile publice; d) bilanţurile şi conturile de execuţie ale ordonatorilor de credite bugetare şi ale administratorilor care gestionează fonduri ce se supun regimului bugetului public; e) conturile operaţiunilor referitoare la datoria publică.  +  Articolul 24Este de competenţa Curţii de Conturi sa stabilească limitele valorice minime de la care conturile prevăzute în articolul precedent sunt supuse controlului sau în fiecare exerciţiu bugetar.  +  Articolul 25Prin verificarea conturilor Curtea constata dacă: a) conturile supuse controlului sau sunt exacte şi conforme cu realitatea şi dacă inventarierea patrimoniului public a fost facuta la termenele şi în condiţiile stabilite de lege; b) veniturile statului, unităţilor administrativ-teritoriale, asigurărilor sociale de stat şi ale instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din mijloacele extrabugetare au fost legal stabilite şi încasate la termenele prevăzute de lege; c) cheltuielile au fost angajate, lichidate, ordonanţate, plătite şi înregistrate conform reglementărilor legale şi în concordanta cu prevederile legii bugetare; d) modificările aduse prevederilor iniţiale ale bugetelor sunt autorizate şi dacă s-au făcut în condiţiile legii; e) subvenţiile şi alocaţiile pentru investiţii s-au acordat de la buget sau din fonduri speciale, în condiţiile legii, şi s-au utilizat conform destinaţiilor stabilite; f) contractarea împrumuturilor de stat, rambursarea ratelor scadente ale acestora şi plata dobânzilor aferente s-au făcut în condiţiile legii; g) creanţele şi obligaţiile statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale sunt îndreptăţite sau garantate, iar activele sunt protejate potrivit legii.  +  Articolul 26De asemenea, Curtea analizează: a) legalitatea concesionarii sau închirierii de bunuri proprietate publică; b) calitatea gestiunii financiare din punct de vedere al economicitatii, eficacitatii şi eficientei.  +  Articolul 27 (1) Prin controalele sale la persoanele juridice prevăzute la art. 18 Curtea de Conturi urmăreşte, în principal: a) exactitatea şi realitatea bilanţurilor contabile şi a conturilor de profit şi pierderi; b) îndeplinirea obligaţiilor financiare către buget sau către alte fonduri stabilite prin lege; c) utilizarea fondurilor alocate de la buget sau din alte fonduri speciale, conform destinaţiei stabilite; d) calitatea gestiunii economico-financiare, dacă prin aceasta se afectează drepturile statului, unităţilor administrativ-teritoriale sau instituţiilor publice ori se creează obligaţii în sarcina acestora. (2) De asemenea, Curtea de Conturi mai verifica modul de formare, administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare ale Fondului Proprietăţii de Stat şi modul în care acesta îşi îndeplineşte obligaţiile prevăzute de lege în raport cu societăţile comerciale.  +  Articolul 28Obiectivele controalelor Curţii de Conturi dispuse de Camera Deputaţilor sau de Senat ori dispuse de Curte la persoanele juridice menţionate la art. 19 se stabilesc de acestea prin hotărâre şi se aduc la cunoştinţa celor interesaţi.  +  Secţiunea a 3-a Proceduri de control  +  Articolul 29 (1) Curtea de Conturi este singura competenţa ca în urma verificării conturilor sa hotărască asupra descărcării de gestiune. (2) Orice decizie a autorităţii executive privind descărcarea de gestiune nu este decât provizorie.  +  Articolul 30 (1) Curtea de Conturi exercita controlul conturilor la sediul sau sau la faţa locului. (2) Controlorii financiari desemnaţi sa verifice conturile întocmesc rapoarte în care prezintă constatările şi concluziile lor şi formulează propuneri cu privire la măsurile ce urmează a fi luate în legătură cu situaţia conturilor. (3) În cazul în care conturile prezentate nu întrunesc condiţiile care să facă posibila verificarea lor, controlorii le restituie titularilor acestora, fixând termen pentru completarea sau refacerea lor, după caz. Dacă titularii conturilor nu se conformează acestei măsuri, completarea sau refacerea conturilor se face, pe cheltuiala acestora, de către un expert contabil numit de Curtea de Conturi.  +  Articolul 31 (1) Rapoartele asupra conturilor sunt examinate de un complet format după cum urmează: a) 3 consilieri de conturi din Secţia de control ulterior; b) şeful compartimentului de control financiar al camerei de conturi judeţene şi 2 controlori financiari. (2) Asupra rapoartelor, completul, astfel format, pronunţa încheieri prin care dispune fie descărcarea de gestiune, fie sesizarea Colegiului jurisdicţional al Curţii sau, după caz, a colegiului jurisdicţional al camerei de conturi, pentru stabilirea răspunderii juridice potrivit legii. (3) Completul poate, de asemenea, dispune restituirea raportului pentru completare sau refacere, după caz. (4) Dacă în urma examinării raportului, a actelor şi a documentelor pe care se sprijină acesta se constata săvârşirea unor fapte care, potrivit legii penale, constituie infracţiuni, completul dispune sesizarea organelor de urmărire penală competente, suspendand examinarea cazului. (5) În cursul examinării raportului completul poate cere lămuriri titularilor de conturi sau altor persoane care sunt în măsura să facă aceasta. (6) Dacă exista pericolul înstrăinării bunurilor ce aparţin persoanei răspunzătoare, completul prevăzut la alin. (1) poate solicita colegiului jurisdicţional ce urmează a fi investit cu judecarea cauzei încuviinţarea pentru luarea măsurilor asiguratorii, în limita valorii prejudiciului constatat. (7) La şedinţele în care sunt examinate rapoartele asupra conturilor poate participa şi procurorul financiar.  +  Articolul 32Descărcarea de gestiune nu constituie temei pentru exonerarea de răspundere juridică.  +  Articolul 33Încheierea prin care s-a dispus sesizarea colegiului jurisdicţional sau descărcarea de gestiune se comunică părţilor interesate şi procurorului financiar.  +  Articolul 34Împotriva încheierii prin care s-a dispus descărcarea de gestiune poate fi introdusă plângere la colegiul jurisdicţional, în termen de 30 de zile de la comunicare.  +  Articolul 35Pentru motive întemeiate, în termen de 1 an de la pronunţarea încheierii prin care s-a dispus descărcarea de gestiune, procedura examinării contului poate fi redeschisă.  +  Articolul 36 (1) În situaţia în care, în urma verificărilor efectuate pe parcursul execuţiei bugetului la persoanele juridice prevăzute la art. 18 şi 19, organele de control ale Curţii de Conturi constata fapte prin care au fost cauzate prejudicii sau abateri cu caracter financiar încheie proces-verbal de constatare, în condiţiile prevăzute de lege. (2) Actele de constatare astfel întocmite se trimit, în termen de 5 zile, procurorului financiar de către consilierii de conturi din secţiile de control sau, după caz, de şefii compartimentelor de control financiar ale camerelor de conturi judeţene, însoţite de propunerile lor.  +  Articolul 37 (1) În toate cazurile procurorul financiar se pronunţa, în termen de 10 zile de la primire, asupra procesului-verbal de constatare, întocmind, după caz, actul de sesizare a colegiului jurisdicţional competent, actul de sesizare a organelor de urmărire penală ori actul de clasare. (2) Procurorul financiar poate dispune, motivat, restituirea procesului-verbal de constatare pentru completarea ori refacerea controlului. (3) Actul de sesizare a colegiului jurisdicţional şi actul de clasare se comunică părţilor interesate. (4) Atunci când exista pericolul înstrăinării bunurilor ce aparţin persoanei răspunzătoare, procurorul financiar sesizat conform art. 36 alin. (2) poate solicita colegiului jurisdicţional ce urmează a fi investit cu judecarea cauzei încuviinţarea pentru luarea măsurilor asiguratorii, în limita valorii prejudiciului constatat.  +  Articolul 38 (1) Împotriva actului de clasare, cei interesaţi pot face plângere în termen de 30 de zile de la comunicare. Plângerea se soluţionează de procurorul general financiar. (2) În cazul admiterii plângerii, procurorul general financiar poate dispune, după caz, sesizarea colegiului jurisdicţional ori a organului de urmărire penală competent sau restituirea dosarului pentru completarea ori refacerea controlului.  +  Articolul 39 (1) Împotriva soluţiei procurorului general financiar, partea interesată poate face cerere de reexaminare, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Curtea de Conturi, în compunerea prevăzută la art. 56. (2) În cazul în care admite cererea de reexaminare, Curtea de Conturi dispune sesizarea colegiului jurisdicţional competent sa judece cauza în prima instanţa sau, după caz, a organului de urmărire penală competent.  +  Capitolul 4 Atribuţii jurisdicţionale  +  Secţiunea 1 Competenţa materială şi teritorială a instanţelor Curţii de Conturi  +  Articolul 40 (1) Colegiul jurisdicţional judeca şi hotărăşte, în prima instanţa, cu privire la plata despăgubirilor civile pentru pagube cauzate şi plata de amenzi pentru abateri cu caracter financiar comise de administratorii, gestionării şi contabilii, precum şi de celelalte persoane supuse jurisdicţiei Curţii de Conturi, potrivit legii, cu care este sesizat conform art. 31 alin. (2) şi art. 37 alin. (1). (2) Colegiul jurisdicţional judeca şi hotărăşte cu privire la plata de despăgubiri civile şi pe alte persoane, în cazul în care au participat, împreună cu cei prevăzuţi la alin. (1), la producerea daunei.  +  Articolul 41Colegiul jurisdicţional judeca, în prima instanţa, contestaţiile introduse împotriva actelor de imputaţie de către administratorii, gestionării, contabilii, precum şi de către ceilalţi salariaţi care au participat, împreună cu aceştia, la producerea pagubelor cauzate persoanelor juridice prevăzute la art. 18, în legătură cu formarea, administrarea şi întrebuinţarea resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, precum şi cu gestionarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale.  +  Articolul 42Colegiul jurisdicţional judeca, în prima instanţa, intampinarile introduse împotriva deciziilor emise, potrivit art. 95 alin. (1), de şefii compartimentelor de control ale camerelor de conturi judeţene.  +  Articolul 43Colegiul jurisdicţional judeca, în prima instanţa, plângerile introduse împotriva încheierilor prin care completele constituite potrivit art. 31 alin. (1) au dispus descărcarea de gestiune.  +  Articolul 44Colegiul jurisdicţional al camerei de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti judeca cauzele care fac obiectul art. 40-43 privind unităţile administrativ-teritoriale şi instituţiile publice, regiile autonome de interes local, sucursalele sau filialele regiilor autonome de interes naţional, precum şi companiile, societăţile naţionale şi societăţile comerciale la care statul sau autoritatea administraţiei publice locale este acţionar majoritar, care îşi au sediul pe teritoriul judeţului sau al municipiului Bucureşti în care funcţionează camera de conturi judeteana sau a municipiului Bucureşti. De asemenea, Colegiul jurisdicţional judeca cauzele privind respectarea dispoziţiilor art. 19.  +  Articolul 45Cauzele care nu intră în competenţa colegiilor jurisdicţionale ale camerelor de conturi judeţene se soluţionează de Colegiul jurisdicţional al Curţii de Conturi.  +  Articolul 46Secţia jurisdicţională judeca, în prima instanţa, intampinarile introduse împotriva deciziilor emise, potrivit art. 95 alin. (1), de preşedinţii secţiilor de control ale Curţii.  +  Articolul 47Secţia jurisdicţională judeca, în prima şi ultima instanţa: a) conflictele de competenţa dintre colegiile jurisdicţionale; b) cererile de strămutare a cauzelor de la un colegiu la alt colegiu jurisdicţional.  +  Articolul 48 (1) Secţia jurisdicţională judeca, în ultima instanţa, cererile de recurs jurisdicţional îndreptate împotriva încheierilor şi sentinţelor pronunţate de colegiile jurisdicţionale, precum şi pe cele îndreptate împotriva sentinţelor pronunţate de Secţia jurisdicţională, ca instanţa de fond, în cazurile prevăzute la art. 46. (2) De asemenea, Secţia jurisdicţională judeca, în ultima instanţa, recursurile în anulare jurisdicţionale, declarate împotriva hotărârilor definitive ale colegiilor jurisdicţionale, date în cauzele prevăzute la art. 43.  +  Articolul 49Curtea de Conturi judeca, în ultima instanţa: a) recursurile în anulare jurisdicţionale declarate de procurorul general financiar împotriva hotărârilor definitive ale colegiilor şi Secţiei jurisdicţionale, cu excepţia celor prevăzute la art. 48 alin. (2); b) conflictele de competenţa ivite între Secţia jurisdicţională şi colegiile jurisdicţionale; c) cererile de reexaminare introduse, potrivit art. 39 alin. (2), împotriva soluţiilor procurorului general financiar date asupra actelor de clasare.  +  Articolul 50Conflictele de competenţa ivite între instanţele Curţii de Conturi şi instanţele judecătoreşti se soluţionează de Curtea Suprema de Justiţie.  +  Secţiunea a 2-a Investirea instanţelor Curţii de Conturi  +  Articolul 51 (1) Colegiul jurisdicţional se investeste prin încheierea de sesizare a completului constituit potrivit art. 31 alin. (1), prin actul de sesizare al procurorului financiar, prin contestaţia introdusă de persoana obligată la plata împotriva actului de imputaţie şi prin întâmpinarea introdusă împotriva deciziei emise, potrivit art. 95 alin. (1), de şefii compartimentelor de control ale camerelor de conturi judeţene. (2) Colegiul jurisdicţional se considera, de asemenea, legal investit şi în cazul în care a admis plângerea facuta împotriva încheierii completelor, constituite potrivit art. 31 alin. (1), prin care acestea au dispus descărcarea de gestiune, precum şi în cazul în care sesizarea sa a fost dispusă de Curtea de Conturi, în condiţiile prevăzute la art. 39 alin. (2).  +  Articolul 52Secţia jurisdicţională se investeste prin cererea de recurs jurisdicţional, de recurs în anulare jurisdicţional în cazurile prevăzute la art. 48 alin. (2), cererea de soluţionare a conflictului de competenţa în cazurile prevăzute la art. 47 lit. a), cererea de strămutare, precum şi prin întâmpinarea introdusă împotriva deciziei emise, potrivit art. 95 alin. (1), de preşedinţii secţiilor de control ale Curţii.  +  Articolul 53Curtea de Conturi, în compunerea prevăzută la art. 56, se investeste prin cererea de recurs în anulare jurisdicţional, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 48 alin. (2), prin cererea pentru soluţionarea conflictului de competenţa, în cazurile prevăzute la art. 49 lit. b), şi prin cererea de reexaminare introdusă, potrivit art. 39 alin. (2), împotriva soluţiei procurorului general financiar date asupra actului de clasare.  +  Secţiunea a 3-a Compunerea instanţelor Curţii de Conturi  +  Articolul 54Cauzele date în competenţa colegiilor jurisdicţionale se judeca de către un singur judecător.  +  Articolul 55Cauzele date în competenţa Secţiei jurisdicţionale se judeca de un complet format din 3 consilieri de conturi, cu excepţia celor prevăzute la art. 46, care se judeca de un singur consilier de conturi.  +  Articolul 56Cauzele la care se referă art. 49 se judeca de un complet constituit din 5 consilieri de conturi, care fac parte din Secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi.  +  Articolul 57Participarea procurorului financiar la şedinţele de judecată ale colegiilor jurisdicţionale, ale Secţiei jurisdicţionale şi ale Curţii de Conturi în compunerea prevăzută la art. 56 este obligatorie.  +  Secţiunea a 4-a Reguli speciale privind judecarea cauzelor în faţa instanţelor Curţii de Conturi  +  Articolul 58 (1) În cazul când considera că nu este competent material sau, după caz, teritorial, colegiul jurisdicţional sesizat îşi declina competenţa în favoarea colegiului competent. (2) Împotriva hotărârii de declinare a competentei se poate declara recurs jurisdicţional, în termen legal de la comunicare.  +  Articolul 59 (1) Partea interesată şi procurorul financiar pot cere Secţiei jurisdicţionale strămutarea judecării cauzei aflate pe rolul unui colegiu jurisdicţional la un alt colegiu jurisdicţional. (2) Dezbaterile asupra cererii de strămutare au loc în camera de consiliu, iar hotărârea pronunţată este definitivă. (3) Strămutarea cauzei poate fi dispusă şi din oficiu de către Secţia jurisdicţională în cazul când, judecand recursul jurisdicţional, a casat sentinta colegiului jurisdicţional şi considera ca judecarea în fond a cauzei nu mai poate fi facuta de către acelaşi colegiu.  +  Articolul 60 (1) Contestaţia împotriva actului de imputaţie se depune la colegiul jurisdicţional competent cu soluţionarea acesteia şi se motiveaza, în scris, în acelaşi termen prevăzut de lege pentru introducerea ei. (2) Contestaţiei i se anexează atâtea exemplare câte părţi sunt în proces, precum şi un exemplar pentru procurorul financiar.  +  Articolul 61 (1) La cererea instanţelor Curţii de Conturi, conducătorii ministerelor, ai celorlalte instituţii publice centrale sau locale şi ai altor persoane juridice interesate sunt obligaţi sa înainteze instanţei actele, documentele şi informaţiile necesare judecării cauzelor cu care acestea sunt investite. (2) Dacă din cauza neîndeplinirii acestei obligaţii judecarea cauzei a fost intarziata, instanţa poate aplica persoanei fizice sau juridice răspunzătoare, după caz, o amenda de 10.000 lei pentru fiecare zi de întârziere. (3) Împotriva încheierii de amendare se poate face plângere în termen de 15 zile de la comunicare, care se soluţionează de completul de judecată care a aplicat amenda. Încheierea prin care s-a soluţionat plângerea este definitivă şi executorie.  +  Articolul 62 (1) Şedinţele de judecată ale instanţelor Curţii de Conturi sunt publice. (2) Când exista temeiuri ca datorită publicităţii şedinţei de judecată s-ar pune în pericol siguranţa naţionala ori interesele statului, instanţa poate dispune ca aceasta să fie secreta. Şi în acest caz, părţile pot fi asistate de apărător.  +  Articolul 63În cazul când în cursul judecării a intervenit decesul ori punerea sub interdicţie a persoanei cu judecarea căreia au fost investite, colegiile sau Secţia jurisdicţională introduc din oficiu în cauza pe succesorii acesteia, ori, după caz, pe curatorul ei, în condiţiile stabilite de lege.  +  Articolul 64 (1) În faţa colegiilor şi a Secţiei jurisdicţionale, audierea în calitate de martor a unei persoane se face după depunerea jurământului, potrivit legii. (2) Depune, de asemenea, jurământ şi expertul numit în cauza.  +  Articolul 65În cazul în care la cauzarea prejudiciului care face obiectul judecării au participat mai multe persoane a căror răspundere are, potrivit legii, caracter solidar, din care numai una sau unele au introdus contestaţie împotriva actului de imputaţie, colegiul jurisdicţional poate extinde, din oficiu, efectele contestaţiei sau ale contestaţiilor şi asupra celorlalte persoane, pe care le introduce în cauza, pronunţând o singura hotărâre cu privire la toate acestea.  +  Articolul 66Colegiile şi, respectiv, Secţia jurisdicţională pot proceda la administrarea unor probe, precum şi la efectuarea cercetării locale şi prin intermediul altor colegii jurisdicţionale, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.  +  Articolul 67 (1) În cazurile prevăzute la art. 40 alin. (1) şi (2), colegiul jurisdicţional este obligat sa dispună luarea măsurilor prevăzute de lege în scopul asigurării repararii prejudiciului rezultat din actul de investire, al plăţii dobânzilor, amenzilor şi cheltuielilor de judecată. (2) Măsurile asiguratorii dispuse de colegiul jurisdicţional se executa prin organul competent teritorial al Ministerului Finanţelor*), care este obligat sa procedeze de îndată la identificarea bunurilor mobile şi imobile, precum şi a oricăror venituri ale pârâtului şi să le indisponibilizeze în limita valorii prejudiciului rezultat din actul de investire, înaintând instanţei actele încheiate. (3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică şi în cazurile când colegiul jurisdicţional a încuviinţat luarea măsurilor asiguratorii potrivit art. 31 alin. (6) sau, după caz, art. 37 alin. (4), mai înainte de a fi investit cu judecarea cauzei. (4) Împotriva încheierilor colegiului jurisdicţional, prin care au fost dispuse ori încuviinţate măsurile asiguratorii, se poate face recurs jurisdicţional, care nu suspenda executarea acestora.--------- Notă *) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 447/1997 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 18 august 1997, cu modificările şi completările ulterioare.  +  Articolul 68 (1) În tot cursul judecării contestaţiei, la cererea contestatorului sau din oficiu, în cazul când a extins efectele contestaţiei şi asupra altor persoane răspunzătoare, potrivit art. 65, colegiul jurisdicţional poate dispune, motivat, suspendarea executării actului de imputaţie, până la pronunţarea sentinţei. (2) Încheierea prin care s-a dispus suspendarea executării actului de imputaţie poate fi atacată cu recurs jurisdicţional. (3) Recursul jurisdicţional suspenda executarea încheierii. (4) Colegiul jurisdicţional, chiar şi din oficiu, revoca măsura suspendării executării actului de imputaţie, atunci când constata ca motivul care a justificat această măsură a încetat.  +  Articolul 69 (1) Colegiul jurisdicţional poate suspenda judecarea actului de sesizare ori a contestaţiei atunci când exista o cauza legală de împiedicare ori o împrejurare de care depinde judecarea acestora sau o cauza de forta majoră. (2) Suspendarea este obligatorie în cazul când, în legătură cu aceleaşi fapte deduse judecaţii, au fost sesizate şi organele de urmărire penală ori când, pentru repararea aceluiaşi prejudiciu dedus judecaţii, persoana juridică interesată a acţionat pe o alta cale prevăzută de lege, până la soluţionarea definitivă a acelei cauze. (3) Lipsa părţilor, legal citate, nu constituie motiv pentru suspendarea judecării cauzei, cu excepţia judecării contestaţiei. (4) Prin încheierea de suspendare a judecării cauzei, colegiul jurisdicţional se pronunţa şi cu privire la măsurile asiguratorii dispuse sau încuviinţate anterior, pe care le poate menţine pe durata suspendării. (5) Încheierea prin care s-a dispus suspendarea judecării cauzei poate fi atacată cu recurs jurisdicţional. (6) Colegiul jurisdicţional dispune, chiar şi din oficiu, reluarea judecării cauzei, atunci când constata ca motivul sau motivele suspendării acesteia au încetat.  +  Articolul 70În cazul când, fiind investit conform art. 31 alin. (2) sau art. 37 alin. (1), colegiul jurisdicţional constata existenta unor acte materiale noi ori a unor fapte noi în sarcina aceleiaşi persoane răspunzătoare sau ca la producerea aceluiaşi prejudiciu dedus judecaţii au mai participat şi alte persoane, pune în discuţia părţilor extinderea obiectului judecaţii sau, după caz, introducerea în cauza a acestor persoane.  +  Articolul 71 (1) Hotărârile colegiului jurisdicţional se numesc sentinţe. (2) Judecand cauza, colegiul jurisdicţional se pronunţa cu privire la actul de sesizare cu care a fost investit conform art. 31 alin. (2) sau art. 37 alin. (1), dispunând, după caz: admiterea acestuia şi obligarea persoanei sau persoanelor răspunzătoare la plata despăgubirilor civile şi a dobânzii practicate de Banca Naţionala a României la data pronunţării hotărârii, obligarea acestora la plata amenzii pentru abateri cu caracter financiar reţinute în sarcina lor ori respingerea actului de sesizare. (3) În cazul în care abaterea cu caracter financiar consta în neîndeplinirea de către o persoană juridică din cele prevăzute la art. 18 şi 19 a obligaţiilor financiare către stat, unităţile administrativ-teritoriale sau instituţiile publice, colegiul jurisdicţional dispune şi virarea sumelor datorate de aceasta, inclusiv a dobânzilor şi majorărilor de întârziere datorate. (4) În cazul contestaţiei persoanei obligate la plata, colegiul jurisdicţional se pronunţa atât cu privire la aceasta, cat şi cu privire la actul de imputaţie, pe care îl poate menţine total sau parţial, reducand corespunzător suma de plată, ori îl poate anula. (5) În toate cazurile, colegiul jurisdicţional se pronunţa şi cu privire la măsurile asiguratorii luate în cursul judecării cauzei sau încuviinţate anterior investirii sale şi la plata cheltuielilor de judecată avansate de stat sau efectuate de părţi.  +  Articolul 72Hotărârile pronunţate de instanţele Curţii de Conturi nu sunt supuse apelului.  +  Articolul 73Împotriva hotărârilor pronunţate în prima instanţa se poate declara recurs jurisdicţional, care nu este limitat la motivele de casare prevăzute la art. 304 din Codul de procedură civilă, instanţa putând sa examineze cauza sub toate aspectele.  +  Articolul 74 (1) Pentru toate părţile şi pentru procurorul financiar, termenul de recurs jurisdicţional este de 15 zile de la comunicarea sentinţei. (2) În cazul încheierilor prevăzute la art. 67 alin. (4), art. 68 alin. (2) şi art. 69 alin. (5), termenul de recurs jurisdicţional curge de la pronunţare.  +  Articolul 75 (1) Instanţa de recurs jurisdicţional poate dispune, la cerere sau din oficiu, suspendarea, până la pronunţarea deciziei, a executării hotărârilor date de prima instanţa în cauzele privind contestaţiile introduse împotriva actelor de imputaţie. (2) Aceasta măsura poate fi revocată, chiar şi din oficiu, atunci când motivele care au justificat-o au încetat.  +  Articolul 76În cazul când prin sentinta recurată au fost obligate, în solidar, la plata despăgubirilor civile mai multe persoane răspunzătoare, dar împotriva acesteia au declarat recurs jurisdicţional numai una sau numai unele din ele, Secţia jurisdicţională poate extinde, la cerere sau din oficiu, efectele recursului jurisdicţional sau ale recursurilor jurisdicţionale şi asupra celorlalte persoane obligate la plata, pe care le introduce în cauza, pronunţând o singura decizie faţă de toate acestea.  +  Articolul 77Dispoziţiile art. 67 alin. (1) şi (2) cu privire la măsurile asiguratorii, ale art. 69 alin. (1), (2) şi (3) referitoare la suspendarea judecării cauzelor, precum şi ale art. 71 privind cuprinsul hotărârii se aplică şi în cazul când Secţia jurisdicţională, judecand recursul jurisdicţional, a casat hotărârea colegiului jurisdicţional şi rejudeca în fond cauza.  +  Secţiunea a 5-a Reguli speciale cu privire la exercitarea căilor extraordinare de atac în faţa instanţelor Curţii de Conturi  +  Articolul 78Cererea de revizuire poate fi introdusă, pe lângă cazurile de revizuire prevăzute de art. 322 din Codul de procedură civilă, şi atunci când, ulterior judecării definitive a cauzei: a) a fost descoperit un înscris nou care conţine o operaţiune de natura sa modifice situaţia răspunderii stabilite prin hotărâre, despre care instanţa nu a avut cunoştinţa la pronunţarea acesteia; b) s-a constatat ca una sau mai multe înregistrări în evidenţa contabilă au fost omise ori sunt eronate, ceea ce a determinat să se retina o situaţie neconforma realităţii; c) s-a constatat ca prejudiciul a fost cauzat de o altă persoană fizica, prin fapta sa proprie.  +  Articolul 79 (1) Termenul în care poate fi introdusă cererea de revizuire este de 30 de zile de la data când s-a descoperit ori s-a constatat una din împrejurările prevăzute la art. 78, dar nu mai târziu de 1 an de la data rămânerii definitive a hotărârii a carei revizuire se cere. (2) Până la judecarea cererii de revizuire, instanţa sesizată poate dispune suspendarea executării hotărârii.  +  Articolul 80 (1) În cazul când, ulterior rămânerii definitive a hotărârii, s-a constatat ca prin aceasta s-a adus o încălcare esenţială a legii sau ca este vadit netemeinica, procurorul general financiar al Curţii de Conturi poate declara împotriva ei recurs în anulare jurisdicţional, în termen de 1 an de la data rămânerii definitive. (2) La cererea procurorului general financiar, a părţilor sau din oficiu, instanţa constituită potrivit art. 56 poate dispune suspendarea executării hotărârii atacate. (3) În cazul admiterii recursului în anulare jurisdicţional, instanţa poate modifica sentinta sau o poate casa cu reţinere şi rejudeca în fond cauza. Cu toate acestea, în cazul casării pentru lipsa de competenţa, cauza se trimite spre rejudecare instanţei competente sau altui organ cu activitate jurisdicţională, competent, potrivit legii.  +  Secţiunea a 6-a Cai de atac la instanţele judecătoreşti  +  Articolul 81 (1) Împotriva hotărârilor pronunţate în prima şi ultima instanţa de colegiile de jurisdicţie ale camerelor de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi a încheierilor prevăzute la art. 61 alin. (3), se poate face recurs la secţia de contencios administrativ a curţii de apel în a carei circumscripţie îşi au sediul camerele de conturi şi a municipiului Bucureşti. (2) Împotriva hotărârilor pronunţate în prima şi ultima instanţa de Colegiul jurisdicţional al Curţii de Conturi se poate face recurs la Secţia de contencios administrativ a Curţii de Apel Bucureşti.  +  Articolul 82 (1) Împotriva hotărârilor pronunţate în ultima instanţa de Secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se poate face recurs la Secţia de contencios administrativ a Curţii Supreme de Justiţie. La aceeaşi secţie a Curţii Supreme de Justiţie se poate face recurs şi împotriva hotărârilor pronunţate de Curtea de Conturi, în completul de 5 consilieri de conturi. (2) Recursul prevăzut la alin. (1) se poate face de către părţi şi de către procurorul general financiar.  +  Articolul 83Recursurile prevăzute la art. 81 şi 82 se formulează în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii pronunţate de instanţele de jurisdicţie sus-menţionate.  +  Articolul 84 (1) Solutionand recursurile formulate, secţiile de contencios administrativ competente le pot admite sau respinge. (2) În cazul admiterii recursului, secţiile de contencios administrativ competente pot retine cauzele pentru judecarea în fond sau le pot trimite pentru soluţionare, din nou, instanţei de jurisdicţie din sistemul Curţii de Conturi care a pronunţat hotărârile împotriva cărora s-au formulat recursurile la instanţele de contencios administrativ.  +  Articolul 85Hotărârile irevocabile ale instanţelor de contencios administrativ se transmit instanţelor jurisdicţionale de executare din sistemul Curţii de Conturi.  +  Secţiunea a 7-a Reguli speciale privind executarea hotărârilor instanţelor Curţii de Conturi  +  Articolul 86Instanţa de executare este colegiul jurisdicţional care a soluţionat cauza în prima instanţa.  +  Articolul 87 (1) În cazul când împotriva hotărârii date în prima instanţa s-a declarat recurs jurisdicţional, Secţia jurisdicţională trimite instanţei de executare un extras al deciziei pronunţate de ea, pentru a o pune în executare. (2) Pe baza hotărârilor definitive ale organelor de jurisdicţie din sistemul Curţii de Conturi sau, după caz, pe baza hotărârilor irevocabile pronunţate de instanţele de contencios administrativ instanţa de executare comunică de îndată organelor competente teritorial ale Ministerului Finanţelor sau, după caz, persoanei juridice creditoare un ordin de executare a despăgubirilor civile şi a dobânzilor sau a altor sume datorate statului, unităţilor administrativ-teritoriale sau instituţiilor publice şi a cheltuielilor de judecată, acest ordin constituind titlu executoriu. (3) În baza acestui ordin, organele prevăzute la alin. (2) procedează la înscrierea sumelor datorate în evidenta debitorilor şi la executarea silită, în condiţiile prevăzute de lege.  +  Articolul 88Pe toată durata executării silite, în baza titlului executoriu prevăzut la art. 87 persoanele interesate pot face contestaţie la executare potrivit dispoziţiilor Codului de procedura civilă.  +  Capitolul 5 Atribuţii de raportare, avizare şi alte competente  +  Articolul 89 (1) În termen de 6 luni de la primirea conturilor prevăzute la art. 22 de la organele competente să le întocmească şi obligate sa i le transmită, Curtea de Conturi elaborează Raportul public anual pe care îl înaintează Parlamentului. (2) Rapoartele anuale referitoare la finanţele publice locale sunt înaintate de către camerele de conturi judeţene autorităţilor publice deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale.  +  Articolul 90Raportul public anual cuprinde: observaţiile Curţii de Conturi asupra conturilor de execuţie a bugetelor supuse controlului sau; concluziile degajate din controalele dispuse de Camera Deputaţilor sau de Senat sau efectuate la regii autonome, societăţi comerciale cu capital integral sau majoritar de stat şi la celelalte persoane juridice supuse controlului Curţii; încălcările de lege constatate şi măsurile de tragere la răspundere luate; alte aspecte pe care Curtea le considera necesare.  +  Articolul 91Curtea de Conturi poate inainta Parlamentului sau, prin camerele de conturi judeţene, autorităţilor publice deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale rapoarte pe domeniile în care este competenţa, ori de câte ori considera necesar.  +  Articolul 92Curtea de Conturi avizează: a) la cererea Senatului sau a Camerei Deputaţilor, proiectul bugetului de stat şi proiectele de lege în domeniul finanţelor şi al contabilităţii publice sau prin aplicarea cărora ar rezultă o diminuare a veniturilor sau o majorare a cheltuielilor aprobate prin legea bugetară; b) înfiinţarea de către Guvern sau ministere a unor organe de specialitate în subordinea lor.  +  Articolul 93Curtea de Conturi, ca organ de control financiar, în îndeplinirea atribuţiilor pe care i le conferă legea, mai are competenţa: a) sa evalueze activitatea de control financiar propriu a persoanelor juridice controlate, prevăzute la art. 18; b) să solicite organelor de control financiar şi ale Băncii Naţionale a României verificarea, cu prioritate, a unor obiective, în cadrul atribuţiilor lor legale; c) sa ceara şi sa utilizeze, pentru exercitarea funcţiilor sale de control şi jurisdicţionale, rapoartele celorlalte organisme cu atribuţii de control financiar.  +  Articolul 94În baza constatărilor rezultate din controlul efectuat, Curtea de Conturi are dreptul sa decidă: a) suspendarea aplicării măsurilor care contravin reglementărilor legale din domeniul financiar, contabil şi fiscal; b) blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci când se constata utilizarea nelegală sau ineficienta a acestora; c) înlăturarea neregulilor constatate în activitatea financiar-contabila controlată, corectarea bilanţurilor contabile, a conturilor de profit şi pierderi şi a conturilor de execuţie.  +  Articolul 95 (1) Măsurile prevăzute la art. 94 se iau prin decizie emisă de preşedintele Secţiei de control competente sau, după caz, de şeful compartimentului de control al camerei de conturi judeţene. (2) Împotriva deciziei partea interesată poate face întâmpinare, în termen de 5 zile de la comunicare, la Secţia jurisdicţională sau, după caz, la colegiul jurisdicţional competent teritorial. (3) Întâmpinarea nu suspenda executarea deciziei. (4) Întâmpinarea se judeca de urgenta, instanţa putând amana, motivat, executarea măsurii decise, până la pronunţarea hotărârii. (5) Împotriva hotărârii se poate declara recurs jurisdicţional în termen de 5 zile de la comunicare. (6) Hotărârea definitivă se comunică de îndată unităţii interesate şi, după caz, instituţiei în drept să aplice măsura decisa.  +  Articolul 96Curtea de Conturi poate cere celor în drept suspendarea din funcţie, în condiţiile prevăzute de lege, a persoanelor răspunzătoare de săvârşirea faptelor cauzatoare de pagube importante sau a abaterilor grave cu caracter financiar, constatate de organele de control ale Curţii şi pentru care sunt judecate conform dispoziţiilor art. 40 alin. (1) şi (2), până la pronunţarea hotărârii definitive în cauza.  +  Capitolul 6 Atribuţiile procurorilor financiari  +  Articolul 97 (1) Procurorul financiar investeste cu act de sesizare colegiul jurisdicţional cu privire la faptele şi persoanele asupra cărora este sesizat de organele de control proprii ale Curţii de Conturi. (2) În cazul în care procurorul financiar constata inexistenta prejudiciului ori a răspunderii claseaza, motivat, actul de control. (3) Când constata ca pe baza datelor rezultate din actele de control nu poate adopta una din soluţiile prevăzute de alin. (1) sau (2), procurorul financiar procedează, motivat, la restituirea acestora pentru completarea sau refacerea lor.  +  Articolul 98Procurorul financiar sesizează organele de urmărire penală competente asupra faptelor cu caracter infractional rezultate în urma examinării actelor de control cu care a fost sesizat.  +  Articolul 99 (1) Procurorul financiar participa la şedinţele colegiului jurisdicţional ca instanţa de fond şi de executare, la şedinţele Secţiei jurisdicţionale, precum şi la şedinţele Curţii de Conturi, în compunerea prevăzută la art. 56. (2) Procurorul financiar poate participa şi la şedinţele completelor constituite potrivit art. 31 alin. (1) în care sunt examinate rapoartele întocmite în urma examinării conturilor.  +  Articolul 100 (1) Procurorul financiar exercita, în condiţiile legii, căile ordinare şi extraordinare de atac împotriva hotărârilor colegiilor şi Secţiei jurisdicţionale, precum şi calea ordinară a recursului jurisdicţional împotriva încheierilor colegiilor jurisdicţionale. (2) Procurorul financiar exercita, de asemenea, calea de atac a plângerii împotriva încheierilor pronunţate conform art. 31 alin. (2). (3) Procurorul general financiar exercita calea extraordinară de atac a recursului în anulare jurisdicţional împotriva hotărârilor definitive ale colegiilor şi Secţiei jurisdicţionale.  +  Articolul 101În vederea exercitării atribuţiilor prevăzute la art. 97-100, procurorul financiar poate dispune efectuarea de verificări suplimentare, poate cere acte, documente şi informaţii de la orice persoană juridică sau fizica şi poate lua explicaţii, în scris, de la orice persoană fizica.  +  Articolul 102Procurorul financiar supraveghează modul în care sunt puse în executare hotărârile definitive pronunţate de instanţele Curţii de Conturi, precum şi încheierile prin care acestea au dispus ori au încuviinţat aplicarea măsurilor asiguratorii, putând efectua în acest scop verificări la organele financiare investite cu aceasta, potrivit prezentei legi, precum şi la persoanele juridice creditoare. În cazul când constata ca hotărârile sau încheierile nu au fost puse în executare, procurorul financiar sesizează organele competente pentru a lua măsuri de tragere la răspundere a celor vinovaţi, în condiţiile prevăzute de lege.  +  Articolul 103Procurorul general financiar participa la şedinţele plenului Curţii de Conturi.  +  Capitolul 7 Numirea şi statutul personalului Curţii de Conturi  +  Articolul 104 (1) Membrii Curţii de Conturi sunt numiţi de Parlament, la propunerea comisiilor pentru buget, finanţe, bănci ale celor două Camere, pentru un mandat de 6 ani. Mandatul poate fi reînnoit. (2) Pentru membrii Curţii de Conturi care vor compune Secţia jurisdicţională a acesteia, propunerea prevăzută la alin. (1) se face cu acordul comisiilor juridice, de disciplina şi imunităţi ale celor două Camere ale Parlamentului. (3) Înainte de a începe să-şi exercite mandatul, membrii Curţii de Conturi depun următorul jurământ în faţa preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului României:"Jur sa respect Constituţia şi celelalte legi ale tarii, sa apar interesele României, ordinea de drept, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, constiinta şi fără partinire atribuţiile ce-mi revin ca membru al Curţii de Conturi. Asa să-mi ajute Dumnezeu!". (4) Depun jurământ, potrivit alin. (3), judecătorii şi procurorii financiari, în faţa plenului Curţii de Conturi.  +  Articolul 105 (1) Dintre consilierii de conturi Parlamentul numeşte în funcţii pe preşedintele Curţii de Conturi, pe vicepreşedinţii acesteia şi pe preşedinţii secţiilor. (2) Funcţiile de preşedinte şi de vicepreşedinţi vor fi ocupate de doi economişti şi un jurist. (3) Pentru a fi numiţi consilieri de conturi, se cer: vechime în activităţi din domeniile economico-financiar sau juridic de minimum 15 ani, studii superioare economice sau juridice şi înaltă competenţa profesională.  +  Articolul 106 (1) Judecătorii financiari sunt numiţi pe 6 ani de Preşedintele României, la propunerea plenului Curţii de Conturi. (2) Pentru a fi numiţi judecători financiari se cer: studii superioare juridice, înaltă competenţa profesională, vechime în funcţii juridice de minimum 14, 11 şi, respectiv, 8 ani, în raport cu gradele de încadrare.  +  Articolul 107 (1) Membrii Curţii de Conturi şi judecătorii financiari sunt independenţi şi inamovibili pe durata mandatului lor. (2) Se interzice membrilor Curţii de Conturi şi judecătorilor financiari să facă parte din partidele politice sau sa desfăşoare activităţi publice cu caracter politic. (3) Funcţiile de consilier de conturi şi de judecător financiar sunt incompatibile cu orice alta funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior. (4) Membrilor Curţii de Conturi şi judecătorilor financiari le este interzisă exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a activităţilor de comerţ, participarea la administrarea sau conducerea unor societăţi comerciale sau civile. Ei nu pot fi experţi sau arbitri desemnaţi de părţi într-un arbitraj.  +  Articolul 108 (1) Membrii Curţii de Conturi şi judecătorii financiari sunt obligaţi: a) să-şi îndeplinească funcţia încredinţată cu imparţialitate şi în respectul Constituţiei; b) sa păstreze secretul deliberărilor şi al voturilor şi sa nu ia poziţie publică sau sa dea consultaţii în probleme de competenţa Curţii de Conturi; c) să-şi exprime votul afirmativ sau negativ în adoptarea actelor Curţii de Conturi, abţinerea de la vot nefiind permisă; d) sa comunice în scris preşedintelui Curţii orice situaţie care ar putea atrage incompatibilitatea cu mandatul pe care îl exercita; e) sa nu permită folosirea funcţiilor pe care le îndeplinesc în scop de reclama comercială sau propaganda de orice fel; f) să se abţină de la orice activitate sau manifestare contrare independentei şi demnităţii funcţiei lor. (2) Încălcarea grava a vreuneia din obligaţiile prevăzute la alin. (1) atrage revocarea din funcţie a celor care au săvârşit-o. (3) Revocarea membrilor Curţii de Conturi se face de către Parlament, la propunerea comisiilor de specialitate prevăzute la art. 104 alin. (1) şi (2). (4) Revocarea judecătorilor financiari se face de Preşedintele României, la propunerea plenului Curţii de Conturi.  +  Articolul 109Membrii Curţii de Conturi nu pot fi cercetati, reţinuţi, arestaţi sau trimişi în judecata penală sau contravenţională decât la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, cu aprobarea Birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, la propunerea comisiilor de specialitate prevăzute la art. 104 alin. (1) şi (2).  +  Articolul 110 (1) Procurorul general financiar şi procurorii financiari sunt numiţi pe termen de 6 ani prin decret al Preşedintelui României, la propunerea plenului Curţii de Conturi. (2) Funcţia de procuror financiar este incompatibilă cu oricare din activităţile prevăzute la art. 107 alin. (2), (3) şi (4). (3) Încălcarea grava de către procurorii financiari a vreuneia din obligaţiile prevăzute la art. 108 alin. (1), lit. a), d), e) sau f) atrage revocarea din funcţie a acestora. (4) Revocarea din funcţie a procurorilor financiari se face de Preşedintele României, la propunerea plenului Curţii de Conturi.  +  Articolul 111Controlorii financiari sunt numiţi de preşedintele Curţii de Conturi şi sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute la art. 107 alin. (2), (3) şi (4).  +  Articolul 112Procurorii şi controlorii financiari se bucura de stabilitate.  +  Articolul 113Judecătorii, procurorii şi controlorii financiari nu pot fi cercetati, reţinuţi, arestaţi sau trimişi în judecata contravenţională sau penală decât la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, cu aprobarea plenului Curţii de Conturi.  +  Articolul 114 (1) Competenţa de judecată, pentru infracţiunile săvârşite de membrii Curţii de Conturi, judecătorii, procurorii şi controlorii financiari ai acesteia, aparţine Curţii Supreme de Justiţie, Secţia penală. (2) Competenţa de judecată, pentru infracţiunile săvârşite de judecătorii şi controlorii financiari ai camerelor de conturi judeţene, aparţine Curţilor de apel. (3) De la data trimiterii în judecata penală, membrii Curţii de Conturi, judecătorii, procurorii şi controlorii financiari sunt suspendaţi de drept din funcţiile lor. În caz de condamnare definitivă, ei sunt excluşi de drept, iar în caz de achitare, suspendarea încetează.  +  Articolul 115 (1) Personalul cu funcţii de conducere este numit de comitetul de conducere, cu excepţia celui numit de plenul Curţii de Conturi, iar personalul de specialitate este numit de preşedintele Curţii. (2) Incompatibilităţile la care este supus personalul de conducere şi de specialitate prevăzut la alin. (1) sunt cele prevăzute în Statutul funcţionarilor publici*) şi în Codul etic al profesiei.--------- Notă *) A se vedea Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 8 decembrie 1999.  +  Articolul 116Mandatul de membru al Curţii de Conturi, de judecător şi de procuror financiar încetează: a) la expirarea termenului pentru care a fost numit sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de excludere de drept ori de deces; b) în situaţiile de incompatibilitate sau de imposibilitate a exercitării funcţiei mai mult de 6 luni; c) în caz de încălcare a prevederilor art. 16 alin. (3) sau ale art. 37 alin. (3) din Constituţie; d) în cazul revocării din funcţie.  +  Articolul 117Judecătorii şi procurorii financiari răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru comportarile care dauneaza interesului serviciului sau prestigiului Curţii de Conturi.  +  Articolul 118Sunt abateri disciplinare: a) întârzierea sistematica sau neglijenţa repetată în efectuarea lucrărilor; b) absentele nemotivate de la serviciu; c) exercitarea în afară cadrului legal sau omisiunea de a îndeplini atribuţiile prevăzute de lege; d) nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter; e) manifestările care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale.  +  Articolul 119 (1) Sancţiunile disciplinare ce se pot aplica judecătorilor şi procurorilor financiari în raport cu gravitatea abaterilor sunt: a) observatie; b) mustrare; c) diminuarea salariului cu până la 15% pe o perioadă de 1-3 luni; d) suspendarea dreptului de avansare pe o perioadă de 1-3 ani; e) suspendarea din funcţie pe timp de maximum 6 luni. (2) În timpul suspendării din funcţie, judecătorului sau procurorului financiar nu i se plăteşte salariul.  +  Articolul 120 (1) Acţiunea disciplinară, în cazul abaterilor de la art. 118, se exercită de către preşedintele Curţii de Conturi. (2) Acţiunea disciplinară se exercită în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării actului de constatare, dar nu mai târziu de 1 an de la data săvârşirii abaterii disciplinare. (3) Acţiunea disciplinară se soluţionează şi sancţiunea se aplică de către o comisie de disciplina formată din 3 consilieri de conturi din cadrul Secţiei jurisdicţionale a Curţii de Conturi, aleşi de plenul Curţii. (4) Împotriva hotărârii comisiei de disciplina cel în cauza poate face contestaţie în termen de 15 zile de la comunicare. (5) Contestaţia se soluţionează de un complet constituit din 5 consilieri de conturi din cadrul Secţiei jurisdicţionale a Curţii de Conturi, aleşi de plenul Curţii.  +  Articolul 121Răspunderea disciplinară a controlorilor financiari, a personalului de alta specialitate şi a celui auxiliar, condiţiile şi procedura de aplicare a acesteia se stabilesc prin Codul etic al profesiei, aprobat de plenul Curţii de Conturi.  +  Capitolul 8 Atribuţiile organelor de conducere  +  Articolul 122Atribuţiile plenului Curţii de Conturi sunt: a) sa supună Preşedintelui României propunerile de numire şi de revocare din funcţie a judecătorilor financiari şi sa numească dintre aceştia pe preşedinţii colegiilor jurisdicţionale; b) sa supună Preşedintelui României propunerile de numire şi de revocare din funcţie a procurorului general financiar şi a procurorilor financiari; c) sa aprobe Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi, Codul etic al profesiei şi statul de funcţii; d) sa aprobe programul de control financiar anual al Curţii de Conturi; e) sa emita avize potrivit art. 92 lit. a), precum şi asupra Raportului public anual al Curţii de Conturi; f) sa hotărască asupra modificării organizării interne a Curţii de Conturi, în limitele legii, fără a se afecta competentele sale legale şi prevederile bugetului propriu; g) sa emita instrucţiuni cu caracter obligatoriu pentru organele de control financiar ale Curţii de Conturi, necesare pentru exercitarea în bune condiţii a competentei acesteia; h) sa dezbata şi sa promoveze proiectul bugetului Curţii de Conturi în vederea integrării acestuia în bugetul de stat; i) sa ceara periodic şi sa examineze rapoartele asupra activităţii secţiilor Curţii şi camerelor de conturi judeţene; j) sa aleagă pe cei 5 consilieri de conturi care sunt membri ai comitetului de conducere; k) sa aleagă pe consilierii de conturi la care se referă art. 120 alin. (3) şi (5); l) sa examineze şi sa aprobe propunerea de ordine de zi a şedinţei plenului, formulată de preşedintele Curţii; m) sa examineze şi sa aprobe cercetarea, reţinerea, arestarea sau trimiterea în judecata penală sau contravenţională a judecătorilor, procurorilor şi controlorilor financiari.  +  Articolul 123Plenul îşi exercită atribuţiile cu cel puţin 2/3 din numărul membrilor săi, iar hotărârile se adoptă cu o majoritate de 3/4 din numărul celor prezenţi.  +  Articolul 124Atribuţiile comitetului de conducere al Curţii de Conturi sunt: a) sa emita avize potrivit art. 92 lit. b); b) sa organizeze efectuarea controalelor solicitate prin hotărârile Camerei Deputaţilor sau ale Senatului, precum şi a altor controale care nu sunt prevăzute în programul de control anual al Curţii de Conturi; c) sa initieze procedurile de cercetare a cazurilor de incapacitate şi incompatibilitate în îndeplinirea funcţiilor de către membrii Curţii şi judecătorii financiari; d) sa aprobe lista cuprinzând posturile vacante care urmează să fie scoase la concurs în vederea ocupării lor; e) sa aprobe tematicile şi sa organizeze concursurile şi probele de selecţie pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul compartimentelor Curţii de Conturi, potrivit listei aprobate; f) sa numească secretarul general al Curţii de Conturi, directorii şi şefii compartimentelor de control; g) sa aprobe autorizaţiile pentru contractarea de lucrări, bunuri, servicii sau alte prestaţii necesare funcţionarii Curţii de Conturi; h) sa examineze şi sa aprobe propunerea de ordine de zi a şedinţei comitetului de conducere, formulată de preşedintele Curţii; i) sa exercite, în ceea ce priveşte activitatea Curţii de Conturi, personalul şi regimul de lucru, prerogativele care nu sunt atribuite, conform prezentei legi, plenului sau preşedintelui Curţii.  +  Articolul 125Comitetul de conducere îşi exercită atribuţiile cu cel puţin 2/3 din numărul membrilor săi, iar hotărârile se adoptă cu o majoritate de 3/4 din numărul celor prezenţi.  +  Articolul 126 (1) Atribuţiile preşedintelui Curţii de Conturi sunt: a) sa reprezinte Curtea de Conturi şi să asigure relaţiile acesteia cu instituţiile şi autorităţile publice şi cu organismele naţionale şi internaţionale de profil; b) sa coordoneze activitatea Curţii de Conturi; c) sa convoace şi sa prezideze dezbaterile plenului şi ale comitetului de conducere şi să asigure executarea hotărârilor acestora; d) sa propună ordinea de zi a şedinţelor plenului şi ale comitetului de conducere şi să le supună aprobării acestora; e) sa urmărească transmiterea către Parlament a rapoartelor Curţii de Conturi; f) sa numească personalul Curţii de Conturi, cu excepţia celui numit de plen sau de comitetul de conducere, şi sa dispună, dacă este cazul, revocarea din funcţie a acestuia, în condiţiile legii; g) sa exercite acţiunea disciplinară, potrivit art. 120 alin. (1), şi să aplice sancţiuni disciplinare în cazurile prevăzute de Codul etic al profesiei; h) sa comunice posturile vacante de membri ai Curţii de Conturi către Parlament, pentru luarea de măsuri în vederea ocupării acestora; i) sa hotărască constituirea de grupe de control interdivizii, care vor funcţiona numai pe durata realizării sarcinii de control atribuite. (2) Atribuţiile prevăzute la alin. (1) se exercită, în lipsa preşedintelui Curţii de Conturi, de unul dintre vicepreşedinţii acesteia, desemnat de el, iar în cazul în care desemnarea nu este posibila, se exercită de cel mai în vârsta dintre vicepreşedinţi.  +  Capitolul 9 Abateri şi sancţiuni  +  Articolul 127Constituie abateri şi se sancţionează: a) nerespectarea obligaţiei de a prezenta Curţii de Conturi, în termenele stabilite, conturile ce urmează a fi verificate - cu amendă civilă egala cu salariul pe 1-3 luni al persoanei din vina căreia s-a produs întârzierea; b) neaducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii în baza art. 95, rămase definitive - cu amendă civilă egala cu salariul pe 2-5 luni al persoanei din vina căreia nu au fost aduse la îndeplinire măsurile stabilite.  +  Articolul 128Încălcarea obligaţiilor prevăzute la art. 4 alin. (2) din prezenta lege se sancţionează cu amendă civilă de 10.000 lei pentru fiecare zi de întârziere.  +  Articolul 129 (1) Abaterile prevăzute la art. 127 şi 128 se constata de către controlorii Curţii de Conturi, iar amenda se stabileşte de colegiul jurisdicţional potrivit art. 40. (2) Sumele reprezentând amenzi civile stabilite prin hotărâri definitive ale organelor de jurisdicţie ale Curţii de Conturi se fac venit la bugetul de stat.  +  Capitolul 10 Dispoziţii tranzitorii şi finale  +  Articolul 130Dispoziţiile referitoare la activitatea de jurisdicţie se completează cu prevederile Codului de procedura civilă, precum şi cu orice alte dispoziţii legale, în măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel.  +  Articolul 131 (1) Cauzele la care se referă art. 40 şi 41 aflate în curs de judecată se vor soluţiona de organele competente la data când au fost sesizate. (2) Până la data de 1 decembrie 1992 contestaţiile împotriva deciziilor de imputare şi angajamentelor de plată, a căror judecare intră în competenţa Curţii de Conturi, se depun la tribunalele judeţene şi, respectiv, la Tribunalul Bucureşti, care le vor inregistra într-o evidenta separată. După constituirea colegiilor jurisdicţionale ale Curţii de Conturi, contestaţiile înregistrate vor fi remise acestora, potrivit competentei prevăzute de prezenta lege.  +  Articolul 132Prin acte de imputaţie, în sensul prezentei legi, se înţelege deciziile de imputare şi, după caz, angajamentele de plată luate în scris, potrivit Codului muncii.  +  Articolul 133Membrii Curţii de Conturi sunt numiţi de Parlament în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.  +  Articolul 134În termen de 30 de zile de la numirea membrilor Curţii de Conturi, preşedintele acesteia va asigura numirea personalului cu funcţii de conducere, a personalului de specialitate şi a celuilalt personal necesar funcţionarii Curţii.  +  Articolul 135Fondurile necesare pentru funcţionarea în anul 1992 a Curţii de Conturi se aloca de Guvern din rezerva bugetară la dispoziţia acestuia.  +  Articolul 136În înţelesul prezentei legi Camera de Conturi a Municipiului Bucureşti se asimilează cu camerele de conturi judeţene.--------