NORMA (A) 30/03/2016 - Portal Legislativ

NORME METODOLOGICE din 30 martie 2016de aplicare a Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor

EMITENT

AUTORITATEA NAȚIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR

Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 303 bis din 20 aprilie 2016

Notă
*) Aprobate prin ORDINUL nr. 35 din 30 martie 2016, publicat în Monitorul Oficial nr. 303 din 20 aprilie 2016. Notă1. În sensul prezentelor norme metodologice, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:a) carantina profilactică - complexul de măsuri sanitar-veterinare ce se aplică de către proprietarul sau deținătorul de animale asupra animalelor nou introduse, în scopul depistării și prevenirii introducerii bolilor transmisibile în efectivul de animale din exploatație;b) confidență - intervalul în care trebuie să se găsească, pentru un anumit risc de eroare atribuit, variația valorilor obținute pe un eșantion dintr-o populație variabilă;c) controlul bolilor - totalitatea măsurilor individuale sau de grup care se dispun în cazul unor boli care evoluează în populațiile de animale;d) controale oficiale - orice formă de control pe care autoritatea competentă o efectuează pentru verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare, produsele medicinale veterinare, precum și cu regulile de sănătate și bunăstare animală;e) controale oficiale cu frecvență redusă - controalele oficiale efectuate pe principii veterinare non-discriminatorii, la fața locului, la destinație și/sau în timpul transportului ce pot implica și prelevarea de probe. Prelevarea de probe se efectuează în acest caz în scopul verificării conformității cu cerințele de certificare asumate la origine;f) controale oficiale cu frecvență întărită - controalele oficiale efectuate ca urmare a rezultatelor nefavorabile obținute în cadrul controalelor cu frecvență redusă asupra lotului controlat; controalele oficiale cu frecvență întărită se vor aplica următoarelor transporturi la aceeași destinație, până la obținerea de rezultate favorabile ce vor readuce exploatația/abatorul de destinație la principiul controlului oficial cu frecvență redusă;g) data prelevării - data la care a fost recoltată proba;h) deținător de animale - persoană responsabilă pentru sănătatea animalelor pe care le are în grijă cu obligația de a proteja atât animalele, cât și oamenii de boli transmisibile. Deținătorul de animale are animalele în posesie permanentă în calitate de proprietar de animale și/sau proprietar de exploatație, sau are animalele în posesie temporară în calitate de îngrijitor al acestora, sau de persoană căreia i s-a încredințat îngrijirea acestora; această categorie include, fără a se limita la conducătorii grupurilor de animale, conducătorii mijloacelor de transport în care se găsesc animale, precum și administratorii exploatațiilor comerciale, de tip târguri sau expoziții de animale, tabere de vară, ferme de animale, centre de colectare a animalelor și abatoare;i) expunere - gradul de distribuție a produsului medicinal veterinar și reflectă numărul potențial de animale expuse unui produs cu defect;j) efectele secundare adverse (nocive) - anticiparea severității consecințelor la utilizarea unui produs medicinal veterinar cu defecte de calitate;k) expertiza suplimentară - analiza contraprobei/contraprobelor prelevată/prelevate de către medicul veterinar oficial odată cu proba/probele, la solicitarea proprietarului, la orice laborator acreditat, atunci când acesta nu este convins de rezultatul analizei/analizelor efectuate în cadrul laboratoarelor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv al municipiului București sau în cadrul laboratoarelor naționale de referință; contraproba sigilată rămâne la dispoziția proprietarului care trebuie să o păstreze în condiții corespunzătoare și o poate trimite pentru analiză la orice laborator acreditat din România sau din Uniunea Europeană pentru a efectua examenul de laborator respectiv; acest drept al proprietarului nu va aduce atingere obligației direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București, de a impune, în termenele prevăzute de legislație, măsurile necesare asupra animalului și exploatației în care se găsește acesta, în cazul diagnosticării bolilor transmisibile animalelor sau omului, ca urmare a acțiunilor sanitar-veterinare publice cuprinse în Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor;l) incidență - reprezintă numărul de cazuri sau focare noi de boală apărute în interiorul unei populații de animale, expusă riscului, într-o arie geografică determinată, pe parcursul unui interval de timp determinat;m) localitate/sat - organizare teritorială cu cod siruta;n) perioada de așteptare/interzicere a mișcării - perioadă în care animalele nu pot ieși în afara exploatațiilor;o) prevalență - numărul total de cazuri sau focare a unei boli prezentă într-o populație de animale, expusă riscului, într-o zonă geografică determinată, la un moment dat sau într-o perioadă determinatăp) prevenirea bolilor - activități destinate protejării animalelor sau a oamenilor, în cazul zoonozelor, de riscuri prezente sau potențiale, precum și de consecințele negative ale acestora;q) Program - programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor și caprinelor și ecvideelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1156/2013 pentru aprobarea acțiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, a acțiunilor prevăzute în Programul de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor, precum și a tarifelor aferente acestora;r) proprietar de animale - persoană care are drept de proprietate asupra unor animale;s) supraveghere - colectarea, analiza, interpretarea și raportarea sistematică a datelor referitoare la sănătatea animalelor;t) supravegherea activă - orice activitate cu o frecvență și intensitate prestabilite care are ca scop stabilirea prezenței sau absenței unei anumite boli; de asemenea, supravegherea activă reprezintă prelevarea de probe dintr-o populație normală morfoclinic și examinarea acestora, precum și examenele necropsice; supravegherea activă a animalelor acvatice cuprinde: inspecția de rutină de către autoritatea competentă sau alt serviciu calificat și agreat, în numele autorității, examinarea populației animalelor de acvacultura din fermele sau din zonele de creștere a moluștelor pentru depistarea unei boli, prelevarea probelor în scop de diagnostic în cazul suspiciunii bolilor listate sau observarea creșterii mortalității în timpul inspecției și notificarea imediată, obligatorie, în cazul apariției ori al suspiciunii de boli specifice sau a oricărei creșteri a mortalității;u) supraveghere pasivă - supravegherea de rutină, obișnuită, de obicei legată de vizualizarea animalelor din exploatație, de informațiile și notificările făcute de fermier, având ca scop de bază urmărirea unei populații de animale și înregistrarea datelor și documentelor cu posibilă semnificație epidemiologică, în scopul depistării precoce a bolilor, a menținerii sau schimbării statusului de sănătate al exploatației sau în vederea certificării mișcărilor de animale sau a produselor obținute de la acestea; de asemenea, supravegherea pasivă reprezintă examinarea clinică a cazurilor de animale bolnave dintr-o populație considerată până atunci liberă de boli, prelevarea de probe, analize și examene de laborator pentru precizarea diagnosticului;v) supraveghere specifică - supravegherea unei anumite boli sau infecții, în cadrul aplicării masurilor de control specificate de lege.w) testarea probelor în cadrul programelor cofinanțate de monitorizare, control și eradicare a bolilor reprezintă examinarea probelor recoltate pentru supravegherea, monitorizarea și eradicarea bolilor, utilizând toate componentele din fișele de calcul, stabilite ca fiind eligibile de LNR și comunicate anual de ANSVSA prin note de serviciu, pentru determinarea costului unitar al unei probe. (la 02-03-2018, Punctul 1 din Notă a fost completat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 17 din 13 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 193 din 02 martie 2018 ) 2. Animalele vii importate din țări terțe se supun prelevărilor de probe în posturile de inspecție la frontieră cu scopul verificării îndeplinirii normelor de sănătate din certificatul însoțitor conform prevederilor Decizia nr. 97/794/CE a Comisiei din 12 noiembrie 1997 de stabilire a anumitor modalități de aplicare a Directivei nr. 91/496/CEE a Consiliului privind controalele veterinare ale animalelor vii importate din țări terțe.3. Animalele vii importate din țări terțe se supun regulilor de carantină profilactică timp de minim 30 de zile; pentru efectuarea carantinei profilactice, proprietarul exploatației de animale este obligat să dețină locuri special amenajate în acest scop.4. Animalele vii provenite din comerțul intracomunitar pentru creștere și reproducție se supun izolării într-un spațiu separat de alte animale aflate în exploatație, aplicându-se o perioadă de așteptare/interzicere a mișcării de 30 zile în cazul porcilor și de 21 zile în cazul celorlalte specii.5. Proprietarii și deținătorii de animale sunt obligați să notifice direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București intenția de a introduce animale din comerțul intracomunitar și import în exploatație, anterior sosirii animalelor, precum și posibila dată a intrării în exploatație.6. Examenul clinic acceptat și decontat de către direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, respectiv a municipiului București se poate face în baza unei decizii scrise a directorului executiv, care stabilește zona în care se face examenul clinic, frecvența și documentele necesare pentru decont în următoarele situații:a) în caz de suspiciune la animalele suspecte de contaminare;b) în caz de confirmare a bolii la animalele din focar, din zona de supraveghere și protecție specifică fiecărei boli. Decizia directorului executiv este emisă la propunerea fundamentată a structurilor de specialitate din cadrul direcției sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București, formulată anterior acțiunii de examinare clinică.7. La propunerea direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor poate dispune, prin ordin al președintelui acesteia, în funcție de evoluția situației epidemiologice, acțiuni imunoprofilactice de necesitate; orice vaccinare este permisă numai cu vaccinurile înregistrate în România cu notificarea prealabilă către direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București; notificarea trebuie însoțită de motivație, tipul de vaccin și schema de vaccinare.8. Medicul veterinar oficial poate dispune, în urma rezultatelor controalelor oficiale documentare, de identitate și fizice efectuate în timpul transportului sau la destinație, teste și prelevări de probe pentru examene de laborator; rezultatele testărilor trebuie comunicate proprietarului sau deținătorului în perioada de carantină, așteptare/interzicere a mișcării.9. Probele prelevate și testele efectuate în vederea evaluării statusului de sănătate în cadrul controalelor oficiale cu frecvență redusă, prin sondaj, efectuate în perioada de carantină sau în perioada de așteptare/interzicere a mișcării, în cazul animalelor provenite din import sau comerț intracomunitar sunt suportate de stat, cu condiția precizării exprese a bolilor supuse supravegherii active pentru care se solicită testarea. În situația rezultatelor nefavorabile, exploatația trebuie supusă controalelor oficiale cu frecvență întărită.10. Supravegherea statusului imun postvaccinal în cazul bolilor pentru care profilaxia specifică este obligatorie în cazul exploatațiilor nonprofesionale se realizează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit sub controlul și responsabilitatea medicului veterinar oficial, iar în cazul exploatațiilor comerciale, inclusiv a celor de tip A se realizează de medicul veterinar de liberă practică organizat în condițiile legii.11. La bovine, ovine, caprine, suine și ecvidee, acțiunile sanitare-veterinare publice din cadrul Programului suportate de la bugetul de stat se efectuează numai pe animale ce au fost identificate și înregistrate conform legislației în vigoare.11^1. Prin excepție de la pct. 11, în situații de risc epidemiologic de apariție a unor boli majore sau de răspândire a lor, se pot primi în vederea testării în laborator, în scop de diagnostic, probe prelevate de la animale neidentificate, vii sau moarte, cu proprietar necunoscut sau cu proprietar cunoscut a cărui exploatație nu este înregistrată. Probele sunt trimise la laborator însoțite de toate informațiile disponibile pentru asigurarea trasabilității acestora, respectiv coordonatele GPS ale locului în care se afla animalul ce face obiectul testării sau alte date de identificare ale acestuia. (la 21-11-2017, Nota a fost completată de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 112 din 27 octombrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 910 din 21 noiembrie 2017 ) 12. La carnasierele domestice, acțiunile sanitar-veterinare publice din Program se efectuează în campanie și sub forma vaccinărilor de completare, conform precizărilor tehnice din capitolul I secțiunea 9 pct. 3, numai la animalele care dețin carnete de sănătate, fie livrate de către furnizorii aprobați de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, fie furnizate și gestionate de Colegiul Medicilor Veterinari, înseriate și numerotate potrivit alocării marjelor de serii și de numere de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, în care sunt completate în mod obligatoriu: numele și prenumele proprietarului/deținătorului, domiciliul acestuia (localitatea, strada, numărul și județul), specia (câine/pisică), adresa acestuia, cod de identificare/numărul microcipului, după caz în conformitate cu respectarea prevederilor legislative în vigoare, rasa, sexul, vârsta, culoarea și semnele particulare ale animalului; seria și numărul carnetelor de sănătate/codul de identificare/numărul microcipului, după caz, sunt trecute în mod obligatoriu în documentul justificativ privind efectuarea acțiunilor sanitar-veterinare, pentru acceptarea plății acestora; fiecare consiliu județean, respectiv al municipiului București al Colegiului Medicilor Veterinari trebuie să dețină evidența carnetelor de sănătate furnizate și să o furnizeze direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București. Vaccinarea antirabică este obligatorie la toate carnasierele domestice, identificate prin microcipare sau prin alte mijloace în conformitate cu legislația în vigoare, aflate în zona de control a unui focar de rabie, după cum este definit în legislație.13. Costurile manoperei de prelevare a probelor, de vaccinare și tuberculinare, analiza și examenele de laborator necesare realizării în exploatațiile nonprofesionale a acțiunilor sanitar-veterinare publice din Program se asigură din bugetul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.14. Prin excepție de la prevederile pct. 13, proprietarii animalelor suportă costurile aferente:a) manoperei de prelevare a probelor, analizele și examenele de laborator efectuate la solicitarea proprietarilor dacă probele nu au fost prelevate în cadrul supravegherii pasive dispuse de ANSVSA/DSVSA și a cazurilor de animale bolnave dintr-o populație considerată până atunci liberă de boli declarabile;b) manoperei pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate, analizele și examenele de laborator aferente acestora, în cazul controalelor oficiale întărite, inițiate în urma rezultatelor nefavorabile obținute în cadrul controalelor cu frecvență redusă, efectuate în perioada de carantină sau în perioada de așteptare/interzicere a mișcării, în cazul animalelor provenite din import sau comerț intracomunitar; în această situație, perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării este prelungită până la clarificarea statusului de sănătate a animalelor și a exploatației și a situației epidemiologice;c) manoperei pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate, precum și analizelor și examenelor de laborator aferente acestora, alte acțiuni de supraveghere, imunoprofilaxie și control, realizate în centrele de colectare sau exploatațiile de origine, pentru certificarea loturilor destinate exportului sau comerțului intracomunitar;d) manoperei pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate, analizele și examenele de laborator aferente acestora, pentru animalele care fac obiectul importului, exportului, comerțului intracomunitar sau în cazul animalelor de sport, pentru participarea la expoziții, târguri, concursuri, circuri, grădini zoologice, rezervații, adopții internaționale, evenimente culturale, mișcări noncomerciale și comerciale ale animalelor de companie;e) manoperei pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate, precum și analizelor și examenelor de laborator aferente acestora, în cadrul programelor de autocontrol;f) prelevării contraprobei, analizei și examenului de laborator efectuate în vederea expertizei suplimentare;g) contravalorii vaccinului și manoperei de vaccinare împotriva bolii de Newcastle și contra agalaxiei contagioase;h) contravalorii manoperei de vaccinare antirabică a pisicilor domestice în cazul vaccinării în campanie conform Programului, contravalorii vaccinului și manoperei de vaccinare antirabică a carnasierelor domestice în situația executării acesteia de către orice medic veterinar de liberă practică organizat în condițiile legii, la solicitarea și alegerea proprietarului și în afara campaniei prevăzute în Program;i) deparazitării animalelor;j) operațiunilor de tuberculinare efectuate în centrul de colectare și/sau exploatația de origine în vederea certificării mișcărilor de animale pentru export sau comerț intracomunitar;k) supravegherii sanitar-veterinare a materialului seminal congelat din import și supravegherii tulburărilor inflamatorii ale glandei mamare (mamitele subclinice);l) manoperei pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate și testele aferente acestora pentru:i) ecvideele provenite din import, comerț intracomunitar și caii de sport reîntorși în țară;ii) costurile determinate de procedurile administrative suplimentare, inclusiv orice teste de laborator sau investigații ulterioare necesare privind circulația ecvideelor, materialului seminal, ovulelor, embrionilor și serului provenite de la ecvidee, în conformitate cu prevederile art. 9 din Decizia 2010/346/UE a Comisiei din 18 iunie 2010 referitoare la măsurile de protecție cu privire la anemia infecțioasă ecvină în România;iii) testul efectuat în cele 10 zile premergătoare datei mișcării pe teritoriul României, la ecvideele care părăsesc exploatația și au trecut 90 zile de la testare.m) manoperei de prelevare a probelor aferente realizării acțiunilor de supraveghere, imunoprofilactice și de control pentru:i) avortul salmonelic al iepelor;ii) rinopneumonia ecvină;iii) fascioloza;iv) trichomonoza bovină;v) diareea virală a bovinelor, respectiv boala mucoaselor BVD - MD;vi) paratuberculoza;vii) supravegherea tulburărilor inflamatorii ale glandei mamare;viii) boala bacteriană a rinichiului la salmonide;ix) analiza apei din bazine piscicole, lacuri și iazuri amenajate pentru piscicultura, precum și din ape curgătoare;x) moluște gasteropode-Cryptobia helicis, Klossia helicina, cestode, metacercari, nematode la moluștele gasteropode;xi) Batracieni - trematode, acantocefali, pseudomonoze, aeromonoze și micobacterioze la batracieni;xii) bruceloza la canide;xiii) toxoplasmoza;xiv) oncopatii la mamiferele de producție și carnasiere;xv) oncopatii de animalele de producție în libertate și exotice;xvi) bruceloza la iepuri;xvii) micoplasmoza respiratorie aviară.n) programului de control al epididimitei contagioase (Brucella ovis) în vederea evaluării statusului de sănătate al animalelor care fac obiectul verificării înainte și după campania de montă, importului, exportului, comerțului intracomunitar.o) programului de control pentru artrita/encefalita caprină în vederea evaluării statusului de sănătate a animalelor care fac obiectul importului, exportului și comerțului intracomunitar.p) programului de control pentru Maedi-Visna în vederea evaluării statusului de sănătate a animalelor care fac obiectul importului, exportului și comerțului intracomunitar.15. Contravaloarea tuberculinei aviare și mamifere, a vaccinului contra rabiei și a vaccinului contra antraxului, a vacutainerelor și a acelor necesare prelevării probelor de sânge, precum și a formularelor tipizate utilizate pentru înregistrarea și raportarea acțiunilor sanitar-veterinare publice din Program se suportă din bugetul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, conform art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1156/2013.16. Costurile pentru realizarea acțiunilor sanitar-veterinare publice din Program în cadrul exploatațiilor comerciale, inclusiv a celor de tip A, și anume costurile aferente manoperei de prelevare a probelor, de vaccinare și de tuberculinare, se suportă de către proprietarii acestora.17. Costurile analizelor și examenelor de laborator pentru realizarea acțiunilor sanitar-veterinare publice din Program în cadrul exploatațiilor comerciale, inclusiv al celor de tip A, se suportă din bugetul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.18. Manopera de identificare și înregistrare a animalelor neidentificate, care au depășit vârsta maximă prevăzută de legislația în vigoare pentru identificarea și înregistrarea acestora, se efectuează numai în cazul în care se poate face dovada originii acestora, costurile fiind suportate de proprietar. În cazul bovinelor neidentificate, dacă nu se poate face dovada originii animalelor, se aplică prevederile art. 1 alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 494/98 al Comisiei din 27 februarie 1998 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 820/97 al Consiliului în ceea ce privește aplicarea sancțiunilor administrative minime în cadrul sistemului de identificare și înregistrare a bovinelor, cu amendamentele ulterioare.19. În cazul în care operatorul economic pune la dispoziția laboratorului materialele necesare, acesta va achita doar contravaloarea manoperei și a altor cheltuieli incluse în tarif.20. Analizele și examenele de laborator efectuate în controlul oficial în cadrul Programului se efectuează doar cu metode acreditate conform prevederilor art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor, cu amendamentele ulterioare.21. Conduita de diagnostic de laborator se stabilește și se comunică de către LNR/institutele de profil, după caz.22. Costurile probelor recoltate și ale analizelor efectuate în cazurile în care se înregistrează reacții adverse postvaccinale/postterapeutice ale produsului medicinal veterinar, se suspicionează lipsa de eficacitate a produsului medicinal veterinar, se constată defecte de calitate a produsului medicinal veterinar sau se constată deficiențe privind condițiile de depozitare a produsului medicinal veterinar sunt suportate de persoana juridică responsabilă, respectiv, după caz, de către deținătorul autorizației de comercializare, producători, importatori, distribuitori, farmacii veterinare sau puncte farmaceutice veterinare.23. Contravaloarea analizelor pentru produsele medicinale veterinare incluse în Planul anual de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România elaborat de către Institutul pentru Controlul Produselor Biologice și Medicamentelor de Uz Veterinar se achită de către deținătorul autorizației de comercializare a produsului medicinal veterinar, în contul institutului respectiv, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.24. Examenele și testele de laborator necesare exportului de animale în țările terțe se vor face ținând cont de condițiile impuse în certificatele transmise de către administrațiile veterinare ale țării respective.25. În cazul în care, conform prevederilor prezentelor norme metodologice, este necesară prelevarea unei probe pentru efectuarea mai multor teste de laborator, se decontează numai costul unei singure prelevări.26. Vaccinul contra antraxului și vaccinul contra rabiei trebuie să asigure imunitate postvaccinală pentru o perioadă de minimum 12 luni.27. Laboratoarele sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv al municipiului București din cadrul direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București au obligația de a păstra minim 60 de zile probele testate cu rezultate pozitive. Se exceptează probele pentru examene toxicologice care se păstrează 30 de zile, dacă nu au fost identificați compuși volatili sau cu descompunere rapidă.28. În perioada testării animalelor este interzisă vânzarea acestora, până la primirea buletinului de analiză cu rezultat negativ, cu excepția ecvideelor destinate abatorizării pe teritoriul României, care trebuie transportate direct către abatorul de destinație fără a trece printr-un târg de animale sau o altă exploatație.29. Ecvideele crescute în libertate în zona Deltei Dunării, care se scot din această zonă în scopul abatorizării pe teritoriul României pot fi transportate direct la abator fără a fi supuse testării pentru depistarea anemiei infecțioase ecvine.30. Direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București au obligația de a lua măsuri ca, la data primirii buletinelor de analiză cu rezultate pozitive, copii ale acestora să fie distribuite inclusiv structurilor responsabile de monitorizarea bolilor, control oficial, precum și medicului veterinar oficial responsabil din cadrul circumscripției sanitar-veterinare zonale.31. Planul cifric anual se elaborează la nivelul direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București, luându-se în considerare o medie anuală din ultimii 3 ani, calculată la data de 31 martie a fiecărui an, a efectivelor pe specii și categorii de animale și nu a efectivelor existente în stoc la un moment dat.32. Având la bază prevederile prezentelor norme metodologice, precum și prevederile planului cifric anual, direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București trebuie să elaboreze programe lunare de afluire detaliate privind prelevarea probelor și a transmiterii acestora la laborator, pe boli, pe circumscripții sanitar-veterinare de asistență, și pe exploatații comerciale autorizate sanitar-veterinar; pentru realizarea și finalizarea la timp a acțiunilor cuprinse în planul cifric, graficele sunt asumate prin semnătură de directorul executiv, directorul executiv adjunct, șeful serviciu/birou economic și administrativ, șeful laboratorului sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv al municipiului București, medicii veterinari oficiali din cadrul circumscripțiilor sanitar-veterinare zonale, precum și de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți.33. Direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București transmite planul cifric, graficul de afluire și probele pentru analize la laboratorul propriu pentru metodele pentru care este acreditat, la alt laborator sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor județean, respectiv al municipiului București acreditat sau la Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală, pentru fiecare caz în parte. Desemnarea laboratoarelor sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv al municipiului București cu metode spre care se afluiesc probele pentru diagnostic este făcută de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor.34. Dacă planul cifric estimat este diferit de numărul real al animalelor țintă existente la data efectuării acțiunii se va avea în vedere ca toate animalele țintă să fie supuse testării chiar dacă numărul probelor este mai mic sau mai mare decât cel planificat. Planul cifric se consideră realizat atunci când 100% din animalele țintă, existente efectiv în teren la data testării, au fost supuse testării.35. Pentru evaluarea în timp util a riscurilor epidemiologice și pentru aplicarea măsurilor prevăzute de legislația în vigoare, medicii veterinari de liberă practică împuterniciți notifică în scris direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța lanțului alimentar județeană, respectiv a municipiului București cazurile în care proprietarii refuză efectuarea acțiunilor sanitar-veterinare obligatorii.36. Refuzul efectuării acțiunilor sanitar-veterinare obligatorii de către proprietarii sau deținătorii de animale se sancționează conform prevederilor legale în vigoare, iar întreaga responsabilitate a consecințelor refuzului cade în sarcina acestora.37. Tipurile de analize specifice diagnosticului de laborator pentru bolile cuprinse în prezentele norme metodologice trebuie să respecte precizările de diagnostic în conformitate cu reglementările europene specifice, respectiv cu Standardele Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animală, în cazul în care reglementările europene specifice nu cuprind astfel de precizări.38. În situația supravegherii prin teste de laborator, în cazul declarării unui focar de boală, direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București au obligația să realizeze analize cost - beneficiu, prin care să identifice și să utilizeze cele mai sigure și mai eficiente metode pentru controlul bolii.39. Direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București au obligația să îndeplinească în cel mai scurt timp posibil condițiile de testare necesare pentru finalizarea calificării statusului de sănătate al exploatațiilor nonprofesionale de bovine și al exploatațiilor comerciale de bovine înregistrate/autorizate sanitar-veterinar și să întocmească dosarele de calificare pentru exploatațiile care îndeplinesc condițiile de calificare pentru tuberculoza bovină și leucoza enzootică bovină conform prevederilor Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Animalelor nr. 49/2010 privind calificarea exploatațiilor de bovine în raport cu tuberculoza bovină și leucoza enzootică bovină.40. Direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București au obligația să monitorizeze statusul exploatațiilor privind bruceloza bovină, conform prevederilor Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Animalelor nr. 41/2010 privind calificarea exploatațiilor de bovine în raport cu bruceloza bovină, luând în considerare faptul că România a fost declarată oficial liberă de bruceloză bovină din anul 2013.41. Medicii veterinari oficiali prelevează probe ori de câte ori se impune, cu scopul stabilirii eficacității și eficienței unor acțiuni sanitar-veterinare obligatorii efectuate de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciți, în cazul unor suspiciuni de îmbolnăvire sau în scopul confirmării unor boli, pentru precizări de diagnostic sau în oricare altă situație în care se dispune de autoritatea sanitar-veterinară competentă.42. În cazul acțiunilor imunoprofilactice pentru stabilirea frecvenței de execuție se va tine cont, în mod obligatoriu, de precizările cuprinse în prospectul produselor biologice utilizate în ceea ce privește perioada de timp cuprinsă între două acțiuni succesive de vaccinare.43. Produsele de diagnostic utilizate pentru realizarea examenelor de laborator prevăzute în prezentele norme metodologice trebuie să fie însoțite de buletine de analiză pentru fiecare lot în parte, în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Animalelor nr. 81/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de introducere pe piață și de utilizare a reagenților și a seturilor de diagnostic de uz veterinar, cu modificările ulterioare.44. Toate seriile de produse medicinale veterinare imunologice utilizate pentru acțiunile de imunoprofilaxie și diagnostic in vivo obligatorii trebuie controlate oficial de Institutul pentru Controlul Produselor Biologice și Medicamentelor de Uz Veterinar sau de către autoritatea competentă dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene, în conformitate cu prevederile art. 85 și 86 din Norma sanitară veterinară privind Codul produselor medicinale veterinare, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Animalelor nr. 187/2007, cu modificările și completările ulterioare. Contravaloarea analizelor pentru toate seriile de produsele medicinale veterinare imunologice utilizate pentru acțiunile de imunoprofilaxie și diagnostic in vivo obligatorii se achită de către deținătorul autorizației de comercializare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.45. În cazul în care medicii veterinari oficiali din cadrul direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București și cei ai posturilor de inspecție la frontieră suspicionează introducerea pe piață, importul în Uniunea Europeană sau exportul din Uniunea Europeană ale blănurilor de pisică (felis silvestris) și/sau de câine (canis lupus familiaris), precum și ale produselor care conțin asemenea blănuri, aceștia vor utiliza serviciile unui laborator comunitar acreditat.46. Direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București au obligația de a-și menține actualizate stocuri minime de materiale și echipamente de intervenție pentru controlul bolilor majore la animale în exploatațiile nonprofesionale, în conformitate cu planurile de contingență și cu manualele operaționale pentru fiecare maladie. Necesarul de materiale și echipamente va fi stabilit la nivelul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și transmis, anual, prin notă de serviciu, direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București. În cazul confirmării unei boli majore prin procedurile de achiziție în vigoare se vor achiziționa materialele necesare combaterii întregului focar.47. Costurile materialelor și echipamentelor de intervenție utilizate în exploatațiile nonprofesionale pentru controlul bolilor majore la animale sunt suportate de la bugetul de stat.48. Operatorii economici deținători de animale de producție crescute în scop comercial sau de agrement - persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, persoane juridice organizate în condițiile legii - deținători de exploatații comerciale, abatoare, centre de colectare, baze de achiziții, precum și primăriile orașelor care au în subordine grădini zoologice, au obligația să-și reactualizeze periodic stocul echipamentelor de protecție, materiale de intervenție și dezinfectanți care să servească intervenției în cazul confirmării unor focare de boli majore.49. Costurile materialelor și echipamentelor de intervenție utilizate în exploatațiile comerciale, abatoare, centre de colectare, baze de achiziții, grădini zoologice sunt suportate de către operatorii economici deținători sau care au în subordine unitățile sus amintite.50. Pentru implementarea programelor de monitorizare, control și eradicare a anumitor boli și zoonoze, programe ce sunt aprobate și cofinanțate de către Uniunea Europeană anual prin decizie a Comisiei Europene, în scopul efectuării unitare a achiziției materialelor și a consumabilelor necesare realizării analizelor de laborator pentru toate probele recoltate în cadrul acestor programe, prin ordin al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Animalelor sunt stabilite detaliile privind constituirea comisiilor, organizarea și derularea procedurilor de achiziție publică.51. În perioada martie-iulie, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Animalelor analizează în detaliu modalitatea de realizare a inspecțiilor oficiale în exploatațiile nonprofesionale înregistrate în Registrul specific al exploatațiilor și rezultatele obținute în anii precedenți. Inspecțiile în exploatațiile nonprofesionale se desfășoară în perioada septembrie-octombrie. Plata pentru realizarea inspecțiilor în exploatațiile nonprofesionale se efectuează numai în cazul în care au fost operate în baza națională de date toate modificările identificate în teritoriu în momentul efectuării acestor inspecții. (la 02-03-2018, Punctul 51 din Notă a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 17 din 13 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 193 din 02 martie 2018 ) 52. Acțiunile sanitar-veterinare obligatorii prevăzute în Program și ale căror costuri nu sunt suportate integral de la bugetul de stat pot fi efectuate de orice medic veterinar de liberă practică organizat în condițiile legii, cu respectarea legislației specifice în vigoare.53. Toate costurile suportate de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Animalelor în vederea realizării Programului trebuie să se încadreze în bugetul aprobat cu această destinație.54. Costul testelor cofinanțate de Comisia Europeană efectuate pentru supravegherea bolilor trebuie să se încadreze în costul eligibil al fiecărui test stabilit la plafonul menționat în decizia grant a Comisiei Europene prin care sunt aprobate anual programele de supraveghere, control și eradicare a bolilor care beneficiază de cofinanțare. (la 02-03-2018, Nota a fost completată de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 17 din 13 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 193 din 02 martie 2018 ) 55. Fiecare DSVSA are obligația, încă din perioadele de liniște epidemiologică, să asigure obținerea certificatelor de competențe privind uciderea, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.099/2009 al Consiliului din 24 septembrie 2009 privind protecția animalelor în momentul uciderii, de către cel puțin 5 medici veterinari oficiali, pe care să îi folosească în componența echipelor de ucidere. (la 02-03-2018, Nota a fost completată de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 17 din 13 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 193 din 02 martie 2018 ) 56. Prelevarea, transportul și examinarea probelor provenite din exploatațiile comerciale situate în zona de protecție sau supraveghere a unui focar, în scopul acordării de derogări ori al ridicării restricțiilor, indiferent de boală, sunt suportate de la bugetul de stat. (la 02-03-2018, Nota a fost completată de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 17 din 13 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 193 din 02 martie 2018 ) + ABREVIERI

──────────────AA-PAS ──────────────ADNS ──────────────AIE ──────────────ANSVSA  ──────────────BCCC ──────────────BND ──────────────CSVSA  ──────────────CMV ──────────────DDD ──────────────DSVSA  ──────────────EDTA ──────────────ElAs-gammaIFN ──────────────GPS ──────────────HACCP  ──────────────HE ──────────────HEA ──────────────HEV ──────────────Hb ──────────────IA ──────────────IDSA ──────────────IFD ──────────────IISPV ──────────────ICPBMV  ──────────────LEB ──────────────LM ──────────────LNR ──────────────LNR EST  ──────────────LNR IA ──────────────LSVSA  ──────────────NTG ──────────────OMSA/OIE ──────────────OMS ──────────────PAS ──────────────PCR ──────────────PIF ──────────────PPD ──────────────PPD-J ──────────────RFC ──────────────RSAR ──────────────RMA ──────────────SRAAF ──────────────TB ──────────────TCS ──────────────TIA ──────────────TU ──────────────UCPR ──────────────UE ──────────────

──────────────────────────────────────────────────────────────albastru alsacian ──────────────────────────────────────────────────────────────sistemul de notificare a bolilor la animale ──────────────────────────────────────────────────────────────anemie infecțioasă ecvină ──────────────────────────────────────────────────────────────Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor ──────────────────────────────────────────────────────────────Boala cronică cahectizantă a cervideelor ──────────────────────────────────────────────────────────────Baza Națională de Date ──────────────────────────────────────────────────────────────Circumscripția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor ──────────────────────────────────────────────────────────────Colegiul Medicilor Veterinari ──────────────────────────────────────────────────────────────Dezinfecție, Dezinsecție, Deratizare ──────────────────────────────────────────────────────────────Direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, respectiv a municipiului București ──────────────────────────────────────────────────────────────Etilen diamino tetraacetat de sodiu ──────────────────────────────────────────────────────────────test imunoenzimatic pentru gamainterferon ──────────────────────────────────────────────────────────────sistem de poziționare globală ──────────────────────────────────────────────────────────────Principiile privind analiza riscurilor și punctele critice de control (Hazard Analysis and Critical Control Point) ──────────────────────────────────────────────────────────────hematoxilină-eozină, metodă de colorare histologică ──────────────────────────────────────────────────────────────hematoxilină - eozină - albastru de metil ──────────────────────────────────────────────────────────────hematoxilină - eozină - verde lumină ──────────────────────────────────────────────────────────────hemoglobina ──────────────────────────────────────────────────────────────influența aviară ──────────────────────────────────────────────────────────────Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală ──────────────────────────────────────────────────────────────Imunofluorescență directă ──────────────────────────────────────────────────────────────Institutul de Igienă și Sănătate Publică Veterinară ──────────────────────────────────────────────────────────────Institutul pentru Controlul Produselor Biologice și Medicamentelor de Uz Veterinar ──────────────────────────────────────────────────────────────Leucoza enzootică bovină ──────────────────────────────────────────────────────────────Rețeaua națională a laboratoarelor de morfopatologie ──────────────────────────────────────────────────────────────Laboratorul național de referință ──────────────────────────────────────────────────────────────Laboratorul Național de Referință pentru Encefalopatii Spongiforme Transmisibile ──────────────────────────────────────────────────────────────Laboratorul Național de Referință pentru Influența Aviară ──────────────────────────────────────────────────────────────Laboratorul sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor județean, respectiv al municipiului București ──────────────────────────────────────────────────────────────Numărul total de germeni ──────────────────────────────────────────────────────────────Organizația Mondială pentru Sănătatea Animală ──────────────────────────────────────────────────────────────Organizația Mondială a Sănătății ──────────────────────────────────────────────────────────────Periodic acid schiff ──────────────────────────────────────────────────────────────Reacția de polimerizare în lanț ──────────────────────────────────────────────────────────────Post de inspecție la frontieră ──────────────────────────────────────────────────────────────Extract proteic purificat ──────────────────────────────────────────────────────────────Derivat proteic purificat - Johnină - paratuberculină ──────────────────────────────────────────────────────────────Reacția de fixare a complementului ──────────────────────────────────────────────────────────────Reacția de seroglutinare rapidă ──────────────────────────────────────────────────────────────Reacția de microaglutinare ──────────────────────────────────────────────────────────────Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente și Furaje ──────────────────────────────────────────────────────────────Tuberculoză bovină ──────────────────────────────────────────────────────────────Test comparativ simultan ──────────────────────────────────────────────────────────────Toxiinfecție alimentară ──────────────────────────────────────────────────────────────Test unic ──────────────────────────────────────────────────────────────Uniunea Crescătorilor de Păsări din România ──────────────────────────────────────────────────────────────Uniunea Europeană ──────────────────────────────────────────────────────────────

+ Capitolul I SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ȘI CONTROLUL BOLILOR LA ANIMALE + Secţiunea 1 PROGRAME NAȚIONALE DE SUPRAVEGHERE, CONTROL ȘI ERADICARE A BOLILOR LA ANIMALE1. PROGRAMUL PENTRU MONITORIZAREA, CONTROLUL ȘI ERADICAREA PESTEI PORCINE CLASICE ÎN ROMÂNIAA. Supravegherea în exploatațiile comerciale

Exploatații comerciale autorizate sanitar-veterinar	Exploatații comerciale de tip A
1	2
I. Supravegherea clinică	I. Supravegherea clinică
1. Medicul de liberă practică împuternicit - când este solicitat de proprietar și în vederea certificării mișcării porcinelor 2. Medicul veterinar oficial - o dată pe an. În mod obligatoriu se completează o fișă de inspecție clinică în exploatație, conform Deciziei 2002/106/CE a Comisiei din 1 februarie 2002 de aprobare a unui manual de diagnostic care stabilește proceduri de diagnosticare, metode de prelevare de probe și criterii de evaluare a testelor de laborator pentru confirmarea pestei porcine clasice.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit când este solicitat de proprietar și în vederea certificării mișcării porcinelor 2. Medicul veterinar de liberă practică - semestrialÎn mod obligatoriu se completează o fișă de inspecție clinică în exploatație, conform Deciziei 2002/106/CE a Comisiei.

3. Exploatațiile comerciale care fac comerț intracomunitar cu porci vii sunt supuse în mod regulat și, cel puțin o dată la patru luni, inspecțiilor efectuate de către autoritatea competentă. În mod obligatoriu se completează o fișă de inspecție clinică în exploatație, conform Deciziei 2002/106/CE a Comisiei din 1 februarie 2002. Exploatațiile comerciale care fac comerț intracomunitar cu porci vii sau livrează la abator porci pentru schimb intracomunitar cu carne de porc și produse din carne de porc vor respecta condițiile conform Deciziei de punere în aplicare (UE) 2016/1.898 a Comisiei din 26 octombrie 2016 de modificare a Deciziei de punere în aplicare 2013/764/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine clasice în anumite state membre, cu modificările și completările ulterioare.
II. Supravegherea serologică	II. Supravegherea serologică
1. pasivă - pentru detecția anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA se prelevează probe de sânge de la scroafele ce au avortat peste rata de avort medie a fiecărei exploatații. Rata de avorturi se calculează de fiecare deținător de animale odată cu întocmirea programului de biosecuritate.	1. pasivă - în vederea detecției anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA se prelevează probe de sânge de la toate scroafele ce au avortat.
2. activă٭ Se efectuează prin prelevarea de probe de sânge pentru detecția anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA, astfel: - în exploatațiile de reproducție, de creștere și îngrășare, de la toate categoriile de porci, exceptând sugarii, se prelevează probe cu asigurarea prevalenței de 5% și confidenței de 95%, raportată la tot efectivul de animale.	2. activă*** Se efectuează prin prelevarea de probe de sânge în vederea detecției anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA, astfel: a) de la toți vierii și scroafele; b) de la toate categoriile de porci, cu excepția celor de la lit. a), se vor preleva probe cu asigurarea prevalenței de 5% și confidenței de 95%.
III. Supravegherea virusologică	III. Supravegherea virusologică
Supraveghere pasivă: a) atunci când numărul de porci morți depășește rata mortalității zilnice** se recoltează probe de organe pentru efectuarea de teste PCR; b) se prelevează de la porcii bolnavi cu semne clinice ce pot fi atribuite și pestei porcine clasice și de la scroafele ce au avortat atunci când numărul lor crește peste rata de îmbolnăviri medii a fiecărei ferme: - sânge pe EDTA pentru efectuarea de teste PCR; c) de la porcii morți care au prezentat semne clinice sau prezintă leziuni ce pot fi atribuite pestei porcine clasice, indiferent de rata mortalității, se prelevează probe de organe pentru efectuarea de teste PCR; d) avortoni - pentru efectuarea de teste PCR.	Supraveghere pasivă Pentru efectuarea de teste PCR: a) se prelevează probe de organe, dar nu de la mai mult de 10 porci din fiecare categorie afectată; b) se prelevează de la porcii bolnavi cu semne clinice ce pot fi atribuite și pestei porcine clasice și de la scroafele ce au avortat: sânge pe EDTA; c) de la porcii morți care au prezentat semne clinice sau prezintă leziuni ce pot fi atribuite pestei porcine clasice, indiferent de rata mortalității, se prelevează probe de organe; d) se recoltează de la toți avortonii.

Notă
* Prelevarea și testarea probelor pentru detecția anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA în cadrul supravegherii active a exploatațiilor comerciale se vor realiza în perioada iunie-iulie, de către medicul veterinar oficial. Pentru efectuarea schimbului intracomunitar cu porci vii din exploatațiile comerciale care fac obiectul unui plan de supraveghere a pestei porcine clasice, implementat de autoritatea competentă în conformitate cu procedurile de prelevare de probe prevăzute în cap. IV lit. F pct. 2 din anexa la Decizia 2002/106/CE, este necesară efectuarea de teste de laborator, cu rezultate negative, în decursul unei perioade de o lună înainte de mișcarea loturilor de porci din exploatație. Plata prelevării și testării se face de către proprietar.
** Rata mortalității zilnice se calculează astfel: numărul de porci care au murit într-un adăpost în aceeași zi, împărțit la numărul de porci prezenți în adăpost în acea zi și înmulțit cu 100. Fiecare exploatație își calculează și o rată a mortalității lunare și pe ciclu de producție.
*** Prelevarea probelor pentru detecția anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA în cadrul supravegherii active a exploatațiilor comerciale de tip A se realizează în perioada iunie-iulie, de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în conformitate cu prevederile legale, sub stricta supraveghere a medicului veterinar oficial. Plata manoperei de prelevare a probelor, a analizelor și a examenelor de laborator este suportată de către proprietarul de animale.B. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale

I. Supravegherea clinică esteefectuată de către: 1. Medicul de liberă practică atuncicând este solicitat de proprietar săinvestigheze cazurile de porci bolnavisau morți și cu ocazia certificăriimișcării porcinelor٭	II. Supravegherea serologică 1. pasivă - pentru detecția anticorpilor virusului pesteiporcine clasice prin teste ELISA se preleveazăprobe de sânge de la toate scroafele ce auavortat.	III. Supravegherea virusologicăPasivă, respectiv pe porcinebolnave, moarte sau sacrificate denecesitate și scroafele ce au avortat:
2. Medicul de liberă practică prininspecția clinică obligatorie efectuatăîn perioada februarie - mai șiseptembrie-octombrie	2. activă** Supravegherea activă se efectuează în lunileiunie-iulie, după cum urmează: - din exploatații nonprofesionale cu porcine din județele situate de-a lungul graniței terestre aRomâniei cu Ucraina, Moldova și Serbia (Satu Mare, Maramureș, Suceava, Botoșani,Iași, Vaslui, Galați, Tulcea, Arad, Timiș, Caraș-Severin) se vor preleva probe de sângeintegral pentru detecția anticorpilor virusuluipestei porcine clasice, în cadrul supravegheriiactive a exploatațiilor, astfel: a) din localități situate într-o zonă de 3 km în jurulexploatațiilor comerciale industriale;b) din localități situate pe un cordon de 3 km de-alungul graniței terestre a României cu Ucraina șiSerbia; c) din localități situate în jurul punctelor detrecere a frontierei de stat la granița României cuMoldova.	a) pentru efectuarea de teste PCR seprelevează probe de organe de laporcii morți și cei sacrificați denecesitate cu semne ce pot fiatribuite pestei porcine clasice; b) pentru efectuarea de teste PCR seprelevează sânge pe EDTA de laporcii bolnavi cu semne clinice ce potfi atribuite și pestei porcine clasice șide la scroafele ce au avortat; c) pentru efectuarea de teste PCR:avortoni.

Se interzice creșterea liberă a porcinelor domestice în vecinătatea fondurilor de vânătoare în scopul evitării contactului cupopulația de mistreți.Se interzice accesul porcilor domestici din exploatațiile nonprofesionale pe fondurile de vânătoare.

Notă
٭ În oricare din situațiile menționate, medicul veterinar de liberă practică împuternicit completează o fișă de inspecție, urmărește identificarea posibilelor animale bolnave sau moarte și solicită informații referitoare la posibile modificări ale stării de sănătate sau la posibila evoluție a unor boli la porci. Fișele de inspecție se completează la verificarea oricărui tip de exploatații comerciale și în cele nonprofesionale. Dacă medicul veterinar de liberă practică împuternicit identifică animale moarte sau cu semne clinice ce pot fi atribuite și pestei porcine clasice, prelevează probe pentru teste specifice de laborator, notifică imediat DSVSA și ia pe loc măsurile prevăzute de legislația sanitar-veterinară. DSVSA se asigură de faptul că notificarea medicului veterinar de liberă practică împuternicit, împreună cu primele informații epidemiologice transmise de acesta și rezultatele testelor de laborator, justifică luarea de măsuri oficiale, astfel încât medicul veterinar oficial să finalizeze ancheta epidemiologică și să recolteze probe oficiale în scopul clarificării situației.
٭٭ Prelevarea și testarea probelor pentru detecția anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA în cadrul supravegherii active a exploatațiilor nonprofesionale. Pentru anul 2017, prelevarea de probe în cadrul supravegherii active trebuie implementată după efectuarea analizei de risc în fiecare județ, luând în considerare gradul scăzut de realizare al supravegherii pasive în ultimii ani, precum și vecinătatea cu trei state, respectiv Republica Serbia, Ucraina și Republica Moldova.C. Supravegherea la mistreți*

I. Supravegherea serologică    Prelevarea de probe de ser sau/și sânge recoltat intracardiac sau din cavitățile corporale de la toți mistreții, indiferent de vârstă, vânați. Probele prelevate pentru examene serologice sunt însoțite de probe pereche, prelevate de la aceleași animale, pentru examene virusologice. Se folosesc următoarele teste serologice:    1. Testul ELISA pentru detecția anticorpilor pe probe de ser sanguin sau/și sânge recoltat intracardiac sau din cavitățile corporale.    2. Testul de virusneutralizare în cazul probelor pozitive la ELISA provenite din fondurile de vânătoare unde nu se vaccinează.    Interpretarea rezultatelor serologice a eventualelor probe pozitive se face ținând cont de istoricul vaccinării contra pestei porcine în fondurile de vânătoare respective și de vârsta animalelor în raport cu ultima vaccinare sau posibila detectare a anticorpilor maternali.

II. Supravegherea virusologică    1. Se efectuează testul RT-PCR pentru detecția genomului viral, pe probe prelevate de la:    a) toți mistreții găsiți morți;     b) toți mistreții vânați indiferent de vârstă.    2. Testul de imunofluorescență pe probe de la toate animalele prevăzute la pct. 1.    3. Testul de izolare a virusului pe culturi celulare se efectuează în toate cazurile IFD sau RT-PCR pozitive.    Pentru testarea virusologică se prelevează următoarele probe:    a) organe: splină, tonsile, limfonoduri;    b) stern.

Notă
* Probele provenite de la porcii mistreți se recoltează de către medicii veterinari oficiali, de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți sau de alte persoane abilitate și instruite în prealabil în acest sens, conform legislației în vigoare. (la 21-11-2017, Punctul 1. din Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 112 din 27 octombrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 910 din 21 noiembrie 2017 ) 2. PROGRAMUL DE SUPRAVEGHERE A INFLUENȚEI AVIARE LA PĂSĂRILE DOMESTICE ȘI SĂLBATICE ÎN ROMÂNIA

Supraveghere și control - exploatații nonprofesionale             

Supraveghere și control - exploatații comerciale și păsări sălbatice 

Supraveghere activă                                               Păsări domestice - galinacee și palmipede din exploatațiile       nonprofesionale, situate în zone cu risc crescut - "localități    țintă".                                                           Criteriile și factorii de risc sunt:                              a) Prezența mai multor specii de păsări de curte în aceeași       exploatație, în special prezența rațelor și gâștelor domestice    împreună cu alte specii de păsări domestice.                      b) Situarea gospodăriilor populației deținătoare de păsări în     zone avicole cu densitate mare de exploatații avicole comerciale. c) Prezența categoriilor de păsări de curte cu durată de viață    mai îndelungată și a grupurilor de păsări de curte de diferite    vârste în exploatație (cum ar fi găinile ouătoare).               d) Situarea gospodăriilor populației în apropierea zonelor umede, a iazurilor, mlaștinilor, lacurilor, râurilor sau țărmurilor măriiunde s-ar putea aduna păsările migratoare de apă.                 e) Situarea gospodăriilor populației în apropierea locurilor de   odihnă și reproducție a păsărilor de apă sălbatice migratoare,    îndeosebi a celor de apă. Supravegherea păsărilor domestice sub   raportul gripei aviare se realizează prin teste serologice RIHA   pentru subtipurile H5/H7.                                         Supravegherea serologică prin RIHA pentru subtipul H5N8 numai la  rațe și gâște, în plus față de supravegherea serologică curentă,  conform recomandării CE (Directorate General for Health and Food  Safety), pe baza evaluării realizate de către EU Reference        Laboratory Weybridge, UK.                                         Probele la care rezultatele testelor serologice RIHA H5/H7 sunt   pozitive se supun investigațiilor virusologice și testelor de     biologie moleculară: izolare de virus, tipizare, secvențiere,     analize filogenetice.                                              Prelevarea de probe și procedurile de testare se efectuează în    conformitate cu capitolele II-VIII din manualul de diagnostic     pentru influența aviară aprobat prin Decizia 2006/437/CE.          Prelevarea de probe pentru testele serologice de depistare a      gripei aviare se realizează în toate județele, astfel încât       probele să fie considerate reprezentative pentru întreaga țară.    Responsabilitatea recoltării probelor de la păsările domestice    din exploatațiile nonprofesionale/gospodăriile populației, a      ambalării, etichetării și expedierii acestora la DSVSA aparține   medicului veterinar de liberă practică împuternicit, sub controlulși responsabilitatea medicului veterinar oficial.                 Timpul execuției: pe toată durata unui an calendaristic, cu       transmiterea semestrială, în sistem on-line, a datelor la Comisia Europeană.                                                                                          

Supraveghere activă                                                  Grupa de animale țintă: păsări domestice cu excepția puilor de carne,din exploatațiile comerciale, îndeosebi cele care sunt situate în    zone cu risc crescut sau nu dețin condiții severe de biosecuritate.  Criteriile și factorii de risc sunt:                                 a) Situarea exploatației avicole în apropierea zonelor umede, a      iazurilor, mlaștinilor, lacurilor, râurilor sau țărmurilor mării undes-ar putea aduna păsările migratoare de apă.                         b) Situarea exploatațiilor avicole în zonele cu o densitate ridicată a păsărilor migratoare sălbatice, în special a acelor păsări care    sunt caracterizate drept specii-țintă menționate în partea 2 din     anexa II la Decizia 2010/367/UE a Comisiei din 25 iunie 2010 privind punerea în aplicare de către statele membre a unor programe de       supraveghere a gripei aviare la păsările de curte și la păsările     sălbatice.                                                           c) Exploatațiile avicole cu păsări crescute în aer liber sau         exploatațiile în care păsările domestice sau alte păsări captive suntcrescute în aer liber.                                               d) Nivel scăzut de biosecuritate în exploatația avicolă, inclusiv    metoda de depozitare a hranei pentru animale și utilizarea apei de   suprafață.                                                           e) Activități comerciale intense, inclusiv importurile și mișcările  de păsări. Supravegherea păsărilor domestice sub raportul gripei     aviare se  realizează prin teste serologice RIHA pentru subtipurile  H5/H7.                                                               Supravegherea serologică prin RIHA pentru subtipul H5N8 numai la rațeși gâște, în plus față de supravegherea serologică curentă, conform  recomandării CE (Directorate General for Health and Food Safety), pe baza evaluării realizate de către EU Reference Laboratory Weybridge, UK.                                                                   Probele la care rezultatele testelor serologice RIHA H5/H7 sunt      pozitive se supun investigațiilor virusologice și testelor de        biologie moleculară: izolare de virus, tipizare, secvențiere, analizefilogenetice.                                                        Prelevarea de probe și procedurile de testare se efectuează în       conformitate cu capitolele II-VIII din manualul de diagnostic pentru influența aviară aprobat prin Decizia 2006/437/CE.                   Responsabilitatea recoltării probelor de la păsările domestice din   exploatațiile comerciale, aparține medicului veterinar oficial.      Timpul execuției: pe toată durata unui an calendaristic, cu          transmiterea semestrială, în sistem on-line, a datelor la Comisia    Europeană.                                                           Supraveghere pasivă                                                  Grupa de animale țintă: păsările sălbatice de apă, migratoare din    speciile ținta, specificate în anexa II la Decizia 2010/367/UE.      În interesul coerenței legislației Uniunii Europene, la punerea în   aplicare a programelor de supraveghere privind păsările sălbatice,   trebuie să se ia în considerare cerințele Directivei 2009/147/CE a   Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privindconservarea păsărilor sălbatice, în special în ceea ce privește      concepția supravegherii și procedurile de prelevare de probe.        Supravegherea păsărilor sălbatice constă în:                         1. Inspectarea periodică a habitatelor păsărilor sălbatice.          2. Prelevarea de probe de la păsări sălbatice bolnave și moarte -    speciile "țintă" menționate în Anexa II la Decizia 2010/367/UE - și  testarea virusologică a acestora.                                    Responsabilitatea recoltării probelor de la păsările sălbatice,      aparține medicului veterinar oficial.                                Supravegherea păsărilor sălbatice se realizează prin teste de        biologie moleculară. Probele la care rezultatele testelor de biologiemoleculară sunt pozitive se expediază la LNR din cadrul IDSA unde se supun investigațiilor virusologice:                                  a) izolare de virus;                                                 b) tipizare;                                                         c) secvențiere;                                                      d) analize filogenetice.                                             Supravegherea păsărilor sălbatice din speciile "țintă" cu risc mare  de contaminare cu subtipurile H5 și H7 HPAI din zonele apropriate de mare, lacuri și alte cursuri de apa unde au fost descoperite păsări  bolnave sau moarte, conform anexei II la Decizia 2010/367/UE.        Colaborarea cu inspectoratele teritoriale de regim silvic și         vânătoare, asociațiile vânătorilor și pescarilor sportivi din        România, ornitologi în scopul culegerii de date referitoare la       speciile de păsări sălbatice existente pe teritoriul României și la  starea de sănătate a acestora                                        Cooperarea dintre epidemiologi, ornitologi și autoritățile veterinarecompetente teritorial.                                               Timpul execuției: pe toată durata unui an calendaristic, cu          transmiterea semestrială, în sistem on-line, a datelor la Comisia    Europeană.                                                           

3. PROGRAME NAȚIONALE DE CONTROL AL SALMONELOZELOR ZOONOTICE ÎN ROMÂNIA3.1. Programul național de control al salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducție din România Scop: Apărarea sănătății publice prin reducerea și/sau menținerea procentului maxim la cel mult 1% al efectivelor de găini de reproducție adulte din specia Gallus gallus pozitive pentru Salmonella Enteritidis, Salmonella Infantis, Salmonella Hadar, Salmonella Typhimurium și Salmonella Virchow. +

Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a găinilor de reproducție, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A 

SUPRAVEGHERE ȘI CONTROL 

1. Toate exploatațiile ce cuprind cel puțin 250 de găini de reproducție sunt incluse în Program. 2. Un efectiv de găini de reproducție este reprezentat de un grup sau mai multe grupuri de găini de reproducție ce împart aceeași unitate de producție, sunt adăpostite în același spațiu-aer sau în aceeași zonă de creștere și sunt exploatate în același scop. În cazul în care adăposturile unde sunt crescute găinile de reproducție sunt compartimentate, păsările crescute în acele adăposturi au aceeași vârstă, origine, condiții de creștere și bunăstare, acestea pot fi considerate un singur efectiv. 3. Serotipuri relevante: S. Enteritidis, S. Typhimurium (inclusiv tulpinile monofazice de S. typhimurium cu formula antigenică 1,4,[5],12:i:-), S. Infantis și S. Hadar, S. Virchow. 4. Lista actualizată a exploatațiilor și a efectivelor incluse în program este disponibilă la nivelul fiecărei DSVSA. 5. Fiecărui efectiv de găini de reproducție i se va atribui un cod de identificare al efectivului alcătuit din următoarele elemente: codul de identificare al exploatației/numărul de identificare al adăpostului unde sunt cazate păsările/data populării halei cu păsări. 6. Programarea calendaristică, pe săptămâni, a recoltării de probe din cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploatație și pentru fiecare efectiv din exploatație se trimite DSVSA și este supus aprobării acesteia. 

A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) DSVSA se asigură că probele recoltate în cadrul Programului național de control al salmonelzelor zoonotice la găinile de reproducție din România sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop. Instruirea personalului ce prelevează probe se realizează cel puțin o dată pe an și ori de câte ori este nevoie. 

B. Programul de control oficial DSVSA se asigură că probele recoltate în cadrul Programului național de control al salmonelzelor zoonotice la găinile de reproducție din România sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop 

Vaccinarea antisalmonelică a efectivelor de găini de reproducție incluse în cadrul Programului național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de găini de reproducție din România este opțională și se efectuează în conformitate cu prevederile art. 3 din Regulamentul (CE) nr. 1177/2006 al Comisiei din 1 august 2006 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind cerințele în vederea utilizării de metode de control specifice în cadrul programelor naționale de control al salmonelei la păsările de curte. Schema de vaccinare este prezentată de către reprezentantul exploatației pentru avizare la DSVSA înainte de populare împreună cu prospectele vaccinurilor utilizate. 

PRECIZĂRI TEHNICE 

Cadrul legal: 1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind controlul salmonellei și al altor agenți zoonotici specifici, prezenți în rețeaua alimentară; 2. Regulamentul (UE) nr. 200/2010 al Comisiei din 10 martie 2010 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește obiectivul UE de reducere a prevalenței anumitor serotipuri de Salmonella laefectivele reproducătoare adulte din specia Gallus gallus; 3. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006; 4. Regulamentul (CE) nr. 213/2009 al Comisiei din 18 martie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1003/2005 în ceea ce privește controlul și testarea Salmonellei în efectivele de reproducție din specia Gallus gallus și de curcani; 5. Ordinul președintelui ANSVSA nr. 34/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor și agenților zoonotici, cu modificările și completările ulterioare; 6. Prevederile Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducție din România, aprobat anual prin decizie grant a Comisiei Europene. Notificarea suspiciunii/confirmării se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea internă și declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificările și completările ulterioare. 

A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) 

Categorii de testat și frecvența: a) pui de o zi-maximum 10 probe meconiu și maxim 60 cadavre, potrivit prevederilor lit. B din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003; b) tineret - fiecare efectiv din exploatație (hală populată): 1. la 4 săptămâni; 2. cu aproximativ 2 săptămâni înainte ca păsările să intre în faza de ouat sau să fie mutate în unitatea de ouat. Se prelevează minimum 2 perechi de "tampoane șosete" ce reprezintă două probe sau 2 probe compuse de materii fecale din fiecare efectiv (hală populată). c) adulte - din două în două săptămâni în fiecare efectiv (hală populată): 1. În baterii-cel puțin 2 probe de materii fecale de cel puțin 150 g fiecare din fiecare efectiv (hală populată); 2. la sol: i) 5 perechi de încălțăminte de unică folosință (tampoane "șosete") din fiecare efectiv (hală populată) ce vor fi grupate în minim două probe compuse, sau ii) cel puțin o pereche de încălțăminte de unică folosință și o probă de praf din fiecare efectiv (hală populată) sau iii) cel puțin 2 probe compuse de materii fecale proaspete prelevate aleatoriu din mai multe puncte ale adăpostului din fiecare efectiv (hală populată) - 150 gr/probă compusă. 

B. Programul de control oficial 

a) Control oficial de rutină în toate efectivele (hale populate) din exploatație: 1. o prelevare oficială de rutină în termen de 4 săptămâni de la începutul perioadei de ouat sau de la mutarea păsărilor în unitatea de ouat; 2. o prelevare oficială de rutină spre sfârșitul perioadei de ouat, cel mai devreme cu 8 săptămâni înainte de terminarea ciclului de producție; 3. o prelevare oficială de rutină în cursul producției, într-un moment suficient de îndepărtat de cele 2 prelevări anterioare. 

b) Prelevarea oficială pentru confirmare: 1. În situația în care există incertitudini cu privire la obținerea unor rezultate pozitive la autocontrolul realizat de către operatoruleconomic, în cel mai scurt timp de la primirea buletinului de analiză cu rezultatul serotipizării efectuată la nivelul LNR-IDSA, DSVSA   recoltează probe în cadrul controlului oficial de confirmare.                                                                            2. Odată cu prelevarea oficială de probe pentru confirmare se prelevează, suplimentar, cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele  in exploatație pentru testarea prezenței agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene.                  

Categorii de probe ce se prelevează: 

a) Control oficial de rutină în toate efectivele (hale populate) din exploatație: i) în baterii - cel puțin 2 probe de materii fecale de cel puțin 150 g fiecare din fiecare efectiv (hală populată); ii) la sol - 5 perechi de încălțăminte de unică folosință (tampoane "șosete"), din fiecare efectiv de păsări (hală populată) ce vor fi ce vor fi grupate în cel puțin două probe compuse, sau cel puțin o pereche de încălțăminte de unică folosință (tampon "șosetă") și o probă de praf din fiecare efectiv (hală populată), sau cel puțin 2 probe compuse de materii fecale proaspete prelevate aleatoriu din mai multe puncte ale adăpostului din fiecare efectiv a cel puțin 150 gr/probă compusă (hală populată). b) Prelevarea oficială pentru confirmare: 1. Prelevarea probelor se face în conformitate cu precizările lit. a); toate probele recoltate sunt analizate la LNR din cadrul IDSA.    2. Odată cu prelevarea oficială de probe pentru confirmare se prelevează, suplimentar, cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele  din exploatație pentru testarea prezenței agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene.                 3. Un efectiv de găini de reproducție este considerat pozitiv:                                                                           (i) în cazul în care se depistează prezența serotipurilor de Salmonella relevante, cu excepția tulpinilor vaccinale, în una sau mai multeprobe prelevate de la efectiv, în cadrul Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la găini de reproducție; sau        (ii) în cazul în care au fost depistați în efectiv agenți antimicrobieni sau cu acțiune bacteriostatică.                                 Această regulă nu se aplică situațiilor excepționale prevăzute la Precizări tehnice, lit. B Programul de control oficial, lit. b),       atunci când rezultatul pozitiv inițial pentru Salmonella la autocontrol nu a fost confirmat în urma prelevării oficiale a probelor în    conformitate cu protocolul menționat la Precizări tehnice, lit. B - Categorii de probe ce se prelevează lit. a).                         4. În caz de confirmare a prezenței serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile lit. C din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2.160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind controlul salmonellei și al altor agenți        zoonotici specifici, prezenți în rețeaua alimentară, precum și prevederile Programului național de control al salmonelozelor zoonotice   5. După depopularea unui efectiv confirmat pozitiv este obligatorie prelevarea oficială de probe pentru verificarea eficienței           decontaminării; în cazul în care rezultatele testelor oficiale de verificare a eficienței decontaminării sunt necorespunzătoare, se      repetă acțiunile de decontaminare, după care se repetă prelevarea oficială de probe până la obținerea de rezultate corespunzătoare;      costul analizelor de laborator pentru probele de verificare a eficienței decontaminării prelevate a doua oară, precum și pentru          eventualele prelevări ulterioare este suportat de operatorul economic; repopularea unei hale/a unui adăpost în care anterior a fost      crescut un efectiv pozitiv la serotipurile relevante de Salmonella se efectuează numai după ce probele oficiale de verificare a          eficienței dezinfecției au avut rezultate corespunzătoare.                                                                               

PRECIZĂRI EXECUȚIE 

1. Detecția Salmonella spp. se efectuează în conformitate cu standardul SR EN ISO 6579:2003/Amd 1: 2007 - anexa D - Microbiologia produselor alimentare și furajere - Metodă orizontală pentru detecția bacteriilor din genul Salmonella; Amendamentul 1: anexa D - Detecția Salmonella spp. din materii fecale de la animale și probe de mediu din etapa de producție primară. 2. Probele de materii fecale prelevate direct sau pe tampoane șosete și probele de praf recoltate în cadrul PNC salmoneloze, se examinează numai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR Salmoneloze Animale și desemnate de către ANSVSA și la LNR Salmoneloze Animaledin cadrul IDSA. 3. Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate în cadrul PNC salmoneloze vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale - IDSA pentru tipizare serologică. Monitorizarea antibiorezistenței Salmonella spp. se va realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea Rezistenței Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale - IDSA și la LSVSA dotate cu sistemul automat BioMic V3. 4. Probele oficiale pentru testarea prezentei agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate încadrul Programului Național de Control a salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducție din România se testează în cadrul LSVSA în care se realizează controlul substanțelor antimicrobiene - antibiotice și sulfamide. 5. Utilizarea produselor antimicrobiene în exploatațiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. 2 din Regulamentului (CE) nr. 1177/2006. 6. Discriminarea fenotipică și genetică între tulpinile Salmonella Enteritidis vaccinale și sălbatice se face în cadrul LNR - SalmonelozeAnimale din IDSA. 

(la 21-11-2017, Subpunctul 3.1 din Punctul 3, Secțiunea 1, Capitolul I a fost modificat de Punctele 3 și 4, Articolul I din ORDINUL nr. 112 din 27 octombrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 910 din 21 noiembrie 2017 ) 3.2. Programul național de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România Scop: Apărarea sănătății publice prin reducerea și/sau menținerea procentului maxim la cel mult 2% al efectivelor pozitive de găini ouătoare adulte +

Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a găinilor ouătoare, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A 

SUPRAVEGHERE ȘI CONTROL 

1. Toate exploatațiile ce cuprind cel puțin 350 găini ouătoare (Gallus gallus) ce produc ouă destinate consumului uman vor fi incluse în program. 2. Un efectiv de găini ouătoare este reprezentat grup sau mai multe grupuri de găini ouătoare ce împart aceeași unitate de producție, sunt adăpostite în același spațiu-aer sau în aceeași zonă de creștere și sunt exploatate în același scop. 3. Serotipuri relevante: S. Enteritidis, S. Typhimurium, inclusiv tulpinile monofazice de S. Typhimurium cu formula antigenică 1,4,[5],12:i:- 4. Lista actualizată a exploatațiilor precum și a efectivelor incluse în program se va găsi la nivelul fiecărui DSVSA. 5. Fiecărui efectiv de găini ouătoare i se va atribui un cod de identificare al efectivului alcătuit din următoarele elemente: codul de identificare al exploatației/numărul de identificare al adăpostului unde sunt cazate păsările/data populării halei cu păsări. 5. Programarea calendaristică a recoltării de probe din cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploatație și pentru fiecare efectiv din exploatație se trimite DSVSA și este supusă aprobării acesteia. 

A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) DSVSA se asigură că probele recoltate în cadrul Programul național de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop. Instruirea personalului ce recoltează probele se realizează cel puțin o data pe an și ori de câte ori este nevoie. 

B. Programul de control oficial DSVSA se asigură că probele recoltate în cadrul Programul național de control al salmonelozelor zoonoticela găinile ouătoare din România sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop. 

Vaccinarea antisalmonelică a efectivelor de găini de ouătoare incluse în cadrul Programului național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de găini ouătoare din România este opțională și se face în conformitate cu prevederile art. 3 din Regulamentul (CE) nr. 1177/2006. Schema de vaccinare este prezentată de către reprezentantul exploatației pentru avizare la DSVSA înainte de populare împreună cu prospectele vaccinurilor utilizate. 

PRECIZĂRI TEHNICE 

Cadrul legal: 

1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003; 2. Regulamentul Comisiei (UE) nr. 517/2011 din 25 mai 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 cu privire la stabilirea unui obiectiv al UE de reducere a prevalenței anumitor serotipuri de Salmonella la găinile ouătoare din specia Gallus gallus și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 și a Regulamentului (UE) nr. 200/2010; 3. Regulamentul (CE) nr. 1237/2007 al Comisiei din 23 octombrie 2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului și a Deciziei 2006/696/CE în ceea ce privește introducerea pe piață a ouălor provenind din efective de găini ouătoare infectate cu Salmonella, cu amendamentele ulterioare; 4. Prevederile Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România, aprobat anual prin decizie grant a Comisiei Europene; 5. Ordinul președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare. 

A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) 

Se prelevează probe din toate efectivele (hale populate), astfel: a) pui de o zi - maxim 10 probe meconiu și maxim 60 cadavre potrivit prevederilor lit. B din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;b) tineret - cu aproximativ 2 săptămâni înainte ca păsările să intre în faza de ouat sau să fie mutate în unitatea de ouat din fiecare efectiv (hale populate); Se prelevează minimum 2 perechi de "tampoane șosete" sau 2 probe compuse de materii fecale din fiecare efectiv (hală populată); c) adulte - la un interval de 15 săptămâni din fiecare efectiv (hală populată): 1. În baterii - cel puțin 2 probe de materii fecale de cel puțin 150 g fiecare din fiecare efectiv (hală populată); 2. la sol - 2 perechi de încălțăminte de unică folosință (tampoane "șosete"). 

B. Programul de control oficial 

Prelevarea oficială de probe de realizează: a) anual de la toate efectivele (halele populate) din toate exploatațiile cu cel puțin 1.000 de păsări; b) la vârsta de 24 săptămâni ( ± 2 săptămâni) a unui efectiv nou ce a fost introdus într-o hală/adăpost în care efectivul anterior a fostdepistat pozitiv pentru Salmonella Enteritidis sau Salmonella Typhimurium; c) în orice caz în care se suspectează o infecție cu Salmonella, atunci când se investighează focare de boli cu transmitere prin         alimente, în conformitate cu art. 8 din Directiva 2003/99/CE, sau în orice cazuri în care DSVSA consideră că este necesar, utilizând     protocolul privind prelevarea de probe prevăzut la lit. D pct. 4 lit. (b) din anexa II la Regulamentul (CE)  nr. 2.160/2003;             d) în toate celelalte efective din exploatație, în cazul în care se depistează în urma controlului oficial sau în urma autocontrolului,  prezența Salmonellei Enteritidis sau a Salmonellei Typhimurium într-unul din efectivele din exploatație;                                 e) în cazul în care autoritatea competentă consideră necesar, în cadrul controlului oficial se prelevează: 1. În baterii - 2 probe compuse de materii fecale proaspete plus cel puțin o probă compusă de materii proaspete în funcție de mărimea efectivului, sau 2. la sol - 2 perechi de încălțăminte de unică folosință (tampoane "șosete"), plus cel puțin o pereche de încălțăminte de unică folosință(tampoane șosete) în funcție de mărimea efectivului. DSVSA poate decide înlocuirea unei probe compuse de materii fecale proaspete sau a unei perechi de încălțăminte de unică folosință (tampoane șosete) recoltate în cadrul controlului oficial cu o probă oficială de praf de cel puțin 100 g. Odată cu prelevarea oficială a probelor prevăzută la lit. b), c), d) și e) se verifică documentele care atestă că păsărilor nu li s-au administrat agenți antimicrobieni și se prelevează și probe pentru testarea prezenței agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploatație. 

În caz de confirmare a prezenței serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile lit. D din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 și prevederile Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România. Un efectiv esteconsiderat pozitiv și în cazul în care probele oficiale de praf sunt pozitive, iar probele de materii fecale proaspete/încălțămintea de unică folosință/tampoane șosete sunt negative. După depopularea unui efectiv confirmat pozitiv, este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de verificare a eficienței decontaminării, în cazul în care aceste teste oficiale de verificare a eficienței decontaminării nu sunt corespunzătoare, se vor repeta acțiunile de decontaminare, după care se vor recolta încă o dată teste oficiale de verificare a eficienței decontaminării; costul analizelor de laborator pentru probele de verificare a eficienței decontaminării prelevate a doua oară, precum și pentru eventualele prelevări ulterioare este suportat de operatorul economic; repopularea unei hale/adăpost în care anterior a fost crescut un efectiv pozitiv la serotipurile relevante de Salmonella, se va efectua numai după ce probele oficiale de verificare a eficienței dezinfecției au avut rezultate corespunzătoare. 3. În situația în care există incertitudini cu privire la obținerea unor rezultate pozitive la autocontrol, în cel mai scurt timp posibilde la primirea buletinului de analiză cu rezultatul serotipizării efectuate la LNR- IDSA, DSVSA recoltează probe în cadrul controlului   oficial de confirmare.                                                                                                                   Recoltarea probelor se realizează conform prevederilor lit. D pct. 4 din anexa II la Regulamentul CE nr. 2.160/2003, respectiv:          prelevarea unui număr de 7 probe, dintre care 5 de fecale și 2 de praf, fiecare dintre acestea fiind testată individual sau investigația bacteriologică a cecumurilor și oviductelor provenite de la 300 de păsări ori investigația bacteriologică a cojii și a conținutului a    4.000 de ouă, de la nivelul efectivului suspicionat; toate probele recoltate trebuie analizate la LNR din cadrul IDSA și respectiv,      pentru probele de ouă recoltate, la IISPV.                                                                                               4. Un efectiv de găini ouătoare este considerat pozitiv:                                                                                 a) în cazul în care se depistează prezența serotipurilor de Salmonella relevante, cu excepția tulpinilor vaccinale, în una sau mai multe probe prelevate de la efectiv, în cadrul programului național de control al salmonelozelor zoonotice la găini ouătoare chiar dacă        serotipurilor de Salmonella relevante sunt detectate în probe de praf; sau                                                               b) în cazul în care au fost depistați în efectiv agenți antimicrobieni sau cu acțiune bacteriostatică.                                   Această regulă nu se aplică situațiilor excepționale descrise la pct. 3, atunci când rezultatul inițial pozitiv pentru Salmonella la     autocontrol nu a fost confirmat de protocolul de prelevare a probelor detaliat la acest punct.                                           

PRECIZĂRI EXECUȚIE 

1. Detecția Salmonella spp. se efectuează în conformitate cu standardul SR EN ISO 6579:2003/Amd 1: 2007 - anexa D - Microbiologia produselor alimentare și furajere - Metodă orizontală pentru detecția bacteriilor din genul Salmonella; Amendamentul 1: anexa D - Detecția Salmonella spp. din materii fecale de la animale și probe de mediu din etapa de producție primară. 2. Probele de materii fecale prelevate direct sau pe tampoane șosete și probele de praf recoltate în cadrul PNC salmoneloze se examineazănumai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR Salmoneloze Animale și desemnate de către ANSVSA și la LNR Salmoneloze Animale din cadrulIDSA. 3. Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate în cadrul PNC salmoneloze vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale - IDSA pentru tipizare serologică. Monitorizarea antibiorezistenței Salmonella spp. se va realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea Rezistenței Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale - IDSA și al LSVSA dotate cu sistemul automat BioMic V3. 4. Probele oficiale pentru testarea prezenței agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate încadrul Programul național de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România se testează în cadrul LSVSA în care se realizează controlul substanțelor antimicrobiene - antibiotice și sulfamide. 5. Punerea pe piață a ouălor provenite din efective de găini ouătoare ce produc ouă destinate consumului uman se face în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1237/2007, cu amendamentele ulterioare. 6. Utilizarea produselor antimicrobiene în exploatațiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. 2 din Regulamentului (CE) nr. 1177/2006. 7. Discriminarea fenotipică și genetică între tulpinile Salmonella Enteritidis vaccinale și sălbatice se face în cadrul LNR - SalmonelozeAnimale din IDSA. 

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare 

(la 21-11-2017, Subpunctul 3.2 din Punctul 3, Secțiunea 1, Capitolul I a fost modificată de Punctele 5 și 6, Articolul I din ORDINUL nr. 112 din 27 octombrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 910 din 21 noiembrie 2017 ) 3.3. Programul național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România Scop: Reducerea și/sau menținerea la cel mult 1 % a procentului maxim de efective de pui de carne pozitive pentru Salmonella Enteritidis și Salmonella Typhimurium. +

Supravegherea în exploatațiile comerciale de pui carne, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A 

SUPRAVEGHERE ȘI CONTROL 

1. Toate exploatațiile cu efective de pui de carne (broileri) ce cuprind cel puțin 500 de păsări din specia Gallus gallus vor fi incluse în program. 2. Un efectiv de pui de carne (broileri) este reprezentat de un grup sau mai multe grupuri de pui de carne (broileri) ce împart aceeași unitate de producție, sunt adăpostite în același spațiu-aer sau în aceeași zonă de creștere și sunt exploatate în același scop. În cazul în care adăposturile unde sunt crescuți puii de carne sunt compartimentate, păsările crescute în acele adăposturi au aceeași vârstă, origine, condiții de creștere și bunăstare, acestea pot fi considerate un singur efectiv. 3. Serotipuri relevante: S. Enteritidis, S. Typhimurium, inclusiv tulpinile monofazice de S. Typhimurium cu formula antigenică 1,4,[5],12:i:-. 4. Lista actualizată a exploatațiilor și a efectivelor incluse în program este disponibilă la nivelul fiecărei DSVSA. 5. Fiecărui efectiv de broileri i se va atribui un cod de identificare al efectivului alcătuit din următoarele elemente: codul de identificare al exploatați ei/numărul de identificare al adăpostului unde sunt cazate păsările/data populării halei cu păsări. 6. Programarea calendaristică, pe săptămâni, a recoltării de probe din cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploatație și pentru fiecare efectiv din exploatație se trimite DSVSA și este supus aprobării acesteia. 

A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) - probele recoltate în cadrul Programului național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop. Instruirea personalului ce recoltează probele se realizează cel puțin o dată pe an și ori de câte ori este nevoie. 

B. Programul de control oficial - probele recoltate în cadrul Programul național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop 

PRECIZĂRI TEHNICE 

Cadrul legal: 

1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003; 2. Regulamentul (CE) nr. 200/2012 al Comisiei din 8 martie 2012 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește obiectivul comunitar de diminuare a prevalenței Salmonella Enteritidis și Salmonella Typhimurium la puii de 3. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006; 4. Ordinul președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare; 5. Prevederile Programului național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România, aprobat anual prin decizie grant a Comisiei Europene. 

A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) 

Fiecare efectiv de pui de carne din exploatație (hală populată) va fi testat într-un interval de 3 săptămâni înainte de începerea depopulării și expedierii păsărilor către abator. Pentru ca puii de carne să poată fi expediați către abator, este obligatoriu să se cunoască rezultatul testării (serotipul) și să se completeze documentele care furnizează informațiile privind lanțul alimentar. Probele constau în 2 perechi de încălțăminte de unică folosință (tampoane "șosete") pentru fiecare efectiv (hală populată). Cele două perechi de încălțăminte de unică folosință se vor grupa și testa într-o singură probă. 

B. Programul de control oficial 

Prelevarea oficială de probe se realizează: a) anual, din cel puțin un efectiv de pui de carne din 10% dintre exploatațiile cu peste 5.000 de păsări;                                b) ori de câte ori este necesar.                                                                                                         Probele constau în două perechi de încălțăminte de unică folosință (tampoane "șosete") pentru fiecare efectiv (hală populată).           Cele două perechi de încălțăminte de unică folosință se grupează și testează într-o singură probă. Odată cu prelevarea oficială          de probe prevăzută la lit. a) se verifică documentele relevante care atestă că păsărilor nu li sau administrat agenți antimicrobieni     sau, în cazul suspicionării unor astfel de administrări, se prelevează probe pentru testarea prezenței agenților antimicrobieni sau a    efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult 5 păsări/hală, din toate efectivele din exploatație.                 

Un efectiv depistat pozitiv cu unul dintre serotipurile relevante de Salmonella ca urmare a controlului realizat de către operatorul     economic (autocontrol) în cadrul Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la efectivele de broileri este considerat   ca un efectiv confirmat pozitiv și supus măsurilor și restricțiilor sanitar-veterinare în vigoare, fără a se efectua alte investigații   suplimentare în cadrul programului de control oficial.                                                                                   

PRECIZĂRI EXECUȚIE 

1. Detecția Salmonella spp. se efectuează în conformitate cu standardul SR EN ISO 6579:2003/Amd 1: 2007 - anexa D - Microbiologia produselor alimentare și furajere - Metodă orizontală pentru detecția bacteriilor din genul Salmonella; Amendamentul 1: anexa D - Detecția Salmonella spp. din materii fecale de la animale și probe de mediu din etapa de producție primară. 2. Probele de materii fecale prelevate direct sau pe tampoane șosete și probele de praf recoltate în cadrul PNC salmoneloze se examineazănumai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR Salmoneloze Animale și desemnate de către ANSVSA și la LNR Salmoneloze Animale din cadrul IDSA. 3. Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate în cadrul PNC salmoneloze vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale - IDSA pentru tipizare serologică. Monitorizarea antibiorezistenței Salmonella spp. se va realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea Rezistenței Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale - IDSA și al LSVSA dotate cu sistemul automat BioMic V3. 4. Probele oficiale pentru testarea prezenței agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul Programul național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România se testează se testează în cadrul LSVSA în care se realizează controlul substanțelor antimicrobiene - antibiotice și sulfamide. 5. Utilizarea produselor antimicrobiene în exploatațiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. 2 din Regulamentul (CE) nr. 1177/2006. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare 

(la 13-12-2016, Litera B din Subpunctul 3.3, Punctul 3, Secțiunea 1, Capitolul 1 a fost modificată de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 130 din 22 noiembrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1002 din 13 decembrie 2016 ) 3.4. Programul național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani din România3.4.1. Programul național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngrășat Scop: Reducerea și/sau menținerea la cel mult 1% a procentului maxim de efectivele pozitive de curcani pentru îngrășat pentru Salmonella Enteritidis și Salmonella Typhimurium. +

Supravegherea în exploatațiile comerciale de curcani pentru îngrășat, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A 

SUPRAVEGHERE ȘI CONTROL 

1. Sunt incluse în program toate exploatațiile cu efective de curcani pentru îngrășat ce cuprind cel puțin 500 de curcani pentru îngrășat. 2. Un efectiv de curcani pentru îngrășat este reprezentat de un grup sau mai multe grupuri de curcani pentru îngrășat ce împart aceeași unitate de producție, sunt adăpostite în același spațiu-aer sau în aceeași zonă de creștere și sunt exploatate în același scop. În cazul în care adăposturile unde sunt crescuți curcanii pentru îngrășat sunt compartimentate, iar păsările crescute în acele adăposturi au aceeași vârstă, origine, condiții de creștere și bunăstare, acestea pot fi considerate un singur efectiv. 3. Serotipuri relevante: S. Enteritidis, S. Typhimurium, inclusiv tulpinile monofazice de S. Typhimurium cu formula antigenică 1,4,[5],12:i:-. 4. Lista actualizată a exploatațiilor și a efectivelor incluse în program trebuie să se găsească la nivelul fiecărui DSVSA. 5. Fiecărui efectiv de curcani pentru îngrășat i se va atribui un cod de identificare al efectivului alcătuit din următoarele elemente: codul de identificare al exploatației/numărul de identificare al adăpostului unde sunt cazate păsările/data populării halei cu păsări. 6. Programarea calendaristică, pe săptămâni, a recoltării de probe din cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploatație și pentru fiecare efectiv din exploatație se trimite DSVSA și este supus aprobării din partea acestuia. 

A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) DSVSA se asigură că probele recoltate în cadrul Programul național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngrășat sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop. Instruirea personalului ce recoltează probele se realizează cel puțin o dată pe an și ori de câte ori este nevoie. 

B. Programul de control oficial - DSVSA se asigură că probele recoltate în cadrul Programul național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngrășat sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop. 

PRECIZĂRI TEHNICE 

Cadrul legal: 

1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003; 

2. Regulamentul (CE) nr. 1190/2012 al Comisiei din 20 iunie 2008 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește obiectivul comunitar de diminuare a prevalenței Salmonella Enteritidis și Salmonella Typhimurium la curcani; 3. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006; 4. Ordinul președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare; 5. Prevederile Programului național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngrășare din România, aprobatanual prin decizie grant a Comisiei Europene. 

A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) 

Fiecare efectiv de curcani pentru îngrășat din exploatație (fiecare hală populată) este testat într-un interval de 3 săptămâni înainte de începerea depopulării și expedierii păsărilor către abator. Pentru ca curcanii pentru îngrășat să poată fi expediați către abator, este obligatoriu să se cunoască rezultatul testării (serotipul) și să se completeze documentele care furnizează informațiile privind lanțul alimentar. Probele recoltate constau în 2 perechi de încălțăminte de unică folosință (tampoane "șosete") pentru fiecare efectiv. Cele două perechi de încălțăminte de unică folosință se vor grupa și testa într-o singură probă. 

B. Programul de control oficial 

Prelevarea oficială de probe de realizează: a) anual, din cel puțin un efectiv de curcani la îngrășat din 10% dintre exploatațiile care au cel puțin 500 de curcani pentru îngrășare;b) ori de câte ori este necesar.                                                                                                         Probele recoltate constau în două perechi de încălțăminte de unică folosință (tampoane "șosete") pentru fiecare efectiv. Cele două       perechi de încălțăminte de unică folosință se grupează într-un singur eșantion.                                                          Odată cu prelevarea oficială de probe prevăzută la lit. a) se verifică documentele relevante care atestă că păsărilor nu li s-au         administrat agenți antimicrobieni sau, în cazul suspicionării unor astfel de administrări, se prelevează probe pentru testarea prezenței agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult 5 păsări/hală, din toate efectivele   din exploatație.                                                                                                                         

Un efectiv depistat pozitiv cu unul dintre serotipurile relevante de Salmonella ca urmare a controlului realizat de către operatorul     economic (autocontrol) în cadrul Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la efectivele de curcani la îngrășat este   considerat ca un efectiv confirmat pozitiv și supus măsurilor și restricțiilor sanitare veterinare în vigoare, fără a se efectua alte    investigații suplimentare în cadrul programului de control oficial.                                                                      

PRECIZĂRI EXECUȚIE 

1. Detecția Salmonella spp. se efectuează în conformitate cu standardul SR EN ISO 6579:2003/Amd 1: 2007 - anexa D - Microbiologia produselor alimentare și furajere - Metodă orizontală pentru detecția bacteriilor din genul Salmonella; Amendamentul 1: anexa D - Detecția Salmonella spp. din materii fecale de la animale și probe de mediu din etapa de producție primară. 2. Probele de materii fecale prelevate direct sau pe tampoane șosete și probele de praf recoltate în cadrul PNC salmoneloze, se examinează numai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR Salmoneloze Animale și desemnate de către ANSVSA și la LNR Salmoneloze Animaledin cadrul IDSA. 3. Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate în cadrul PNC salmoneloze vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale - IDSA pentru tipizare serologică. Monitorizarea antibiorezistenței Salmonella spp. se va realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea Rezistenței Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale - IDSA și al LSVSA dotate cu sistemul automat BioMic V3. 4. Probele oficiale pentru testarea prezenței agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate încadrul Programului național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngrășat se testează în cadrul LSVSA în care se realizează controlul substanțelor antimicrobiene - antibiotice și sulfamide. 5. Utilizarea produselor antimicrobiene în exploatațiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. 2 din Regulamentul (CE) nr. 1177/2006. 

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare 

(la 13-12-2016, Litera B din Subpunctul 3.4.1, Punctul 3, Secțiunea 1, Capitolul 1 a fost modificată de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 130 din 22 noiembrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1002 din 13 decembrie 2016 ) 3.4.2. Programul național de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducție Scop: Reducerea și/sau menținerea la cel mult 1% a procentului maxim de efectivele pozitive de curcani de reproducție pentru Salmonella interitidis și Salmonella Typhimurium

Supravegherea în exploatațiile comerciale de curcani de reproducție, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A                       

SUPRAVEGHERE ȘI CONTROL                                                                                                                  

1. Toate exploatațiile ce cuprind cel puțin 250 de curcani de reproducție sunt incluse în program.                                       2. Un efectiv de curcani de reproducție este reprezentat de un grup sau mai multe grupuri de curcani de reproducție ce împart aceeași    unitate de producție, sunt adăpostite în același spațiu-aer sau în aceeași zonă de creștere și sunt exploatate în același scop.          3. Serotipuri relevante: S. Enteritidis, S. Typhimurium, inclusiv tulpinile monofazice de S. Typhimurium cu formula antigenică 1,4,      [5],12:i:-.                                                                                                                              4. Lista actualizată a exploatațiilor și a efectivelor incluse în program este disponibilă la nivelul fiecărei DSVSA.                    5. Fiecărui efectiv de curcani de reproducție i se va atribui un cod de identificare al efectivului alcătuit din următoarele elemente:   codul de identificare al exploatației/numărul de identificare al adăpostului unde sunt cazate păsările/data populării halei cu păsări.   5. Programarea calendaristică, pe săptămâni, a recoltării de probe din cadrul controlului realizat de către operatorul economic          (autocontrol) pentru fiecare exploatație și pentru fiecare efectiv din exploatație se trimite DSVSA și este supus aprobării din partea   acestuia.                                                                                                                                

A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol)                                                                         

DSVSA se asigură că probele recoltate în cadrul Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducție   sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop.                                                                                 

B. Programul de control oficial                                                                                                          

DSVSA se asigură că probele recoltate în cadrul Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducție   sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop.                                                                                 

Vaccinarea antisalmonelică a efectivelor de curcani de reproducție incluse în cadrul Programului național de control al salmonelozelor   zoonotice la curcanii de reproducție este opțională și se face în conformitate cu prevederile art. 3 din Regulamentul (CE) nr. 1177/2006.

PRECIZĂRI TEHNICE                                                                                                                        

Cadrul legal:                                                                                                                            

1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;                                                                                                      2. Regulamentul (CE) nr. 1190/2012 al Comisiei din 20 iunie 2008 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al            Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește obiectivul comunitar de diminuare a prevalenței Salmonella Enteritidis și   Salmonella Typhimurium la curcani;                                                                                                       3. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006;                                                                                                      4. Regulamentul (CE) nr. 213/2009 al Comisiei din 18 martie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului      European și al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1003/2005 în ceea ce privește controlul și testarea Salmonellei în efectivele de reproducție din specia Gallus gallus și de curcani;                                                                                      5. Ordinul președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare;                                                 6. Prevederile Programului național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani de reproducție din România, aprobat  anual prin decizie grant a Comisiei Europene;                                                                                            

A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol)                                                                         

Categorii de testat și frecvența:                                                                                                        a) pui de o zi - maxim 10 probe meconiu și maxim 60 cadavre, potrivit lit. B din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;            b) tineret, potrivit lit. B din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003, din toate efectivele (hale populate) din exploatație:       1. la 4 săptămâni;                                                                                                                       2. cu aproximativ 2 săptămâni înainte ca păsările să intre în faza de ouat sau să fie mutate în unitatea de ouat.                        Se prelevează minimum 2 perechi de "tampoane șosete" sau 2 probe compuse de materii fecale din fiecare efectiv (hală populată).          c) adulte - din trei în trei săptămâni din toate efectivele (hale populate):                                                             1. 5 perechi de încălțăminte de unică folosință (tampoane "șosete") dintr-un efectiv (hale populate) sau                                 2. cel puțin o pereche de încălțăminte de unică folosință și o probă de praf dintr-un efectiv (hală populată) sau                        3. cel puțin 2 probe compuse de materii fecale proaspete de cel puțin 150 g fiecare dintr-un efectiv (hală populată).                    

B. Programul de control oficial                                                                                                          

Prelevarea oficială de probe de realizează prin:                                                                                         I. Control oficial de rutină în toate efectivele din exploatație:                                                                        1. o dată/an, din toate efectivele (hale populate) din toate exploatațiile de curcani de reproducție adulți cu vârsta cuprinsă între 30  și 45 de săptămâni;                                                                                                                      2. din toate efectivele noi introduse într-o exploatație unde Salmonella enteritidis și/sau Salmonella typhimurium a fost depistată      într-un efectiv anterior;                                                                                                                3. În toate exploatațiile de curcani de reproducție de elită, străbunici și bunici;                                                      4. ori de câte ori este necesar.                                                                                                         Se prelevează următoarele probe:                                                                                                         a) 5 perechi de încălțăminte de unică folosință (tampoane "șosete") dintr-un efectiv (hale populate) sau                                 b) cel puțin o pereche de încălțăminte de unică folosință și o probă de praf dintr-un efectiv (hală populată) sau                        c) cel puțin 2 probe compuse de materii fecale proaspete de cel puțin 150 g fiecare dintr-un efectiv (hală populată).                    II. Prelevarea oficială pentru confirmare                                                                                                1. odată cu prelevarea oficială de probe pentru confirmare se prelevează și probe suplimentare pentru testarea prezenței agenților       antimicrobieni sau a efectului  inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din    exploatație.                                                                                                                             2. În caz de confirmare a prezenței serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile lit. C din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 și prevederile Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducție.                     3. după depopularea unui efectiv confirmat pozitiv, este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de verificare a eficientei           decontaminării. În cazul în care aceste teste oficiale de verificare a eficienței decontaminării nu sunt corespunzătoare, se vor repeta  acțiunile de decontaminare, după care se vor recolta încă o dată teste oficiale de verificare a eficienței decontaminării; costul        analizelor de laborator pentru probele de verificare a eficienței decontaminării prelevate a doua oară precum și pentru eventualele      prelevări ulterioare, sunt suportate de operatorul economic.                                                                             

PRECIZĂRI EXECUȚIE                                                                                                                       

1. Detecția Salmonella spp. se efectuează în conformitate cu standardul SR EN ISO 6579:2003/Amd 1: 2007 - Anexa D - Microbiologia        produselor alimentare și furajere - Metodă orizontală pentru detecția bacteriilor din genul Salmonella; Amendamentul 1: Anexa D -        Detecția Salmonella spp. din materii fecale de la animale și probe de mediu din etapa de producție primară.                              2. Probele de materii fecale prelevate direct sau pe tampoane șosete și probele de praf recoltate în cadrul PNC salmoneloze, se          examinează numai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR Salmoneloze Animale și desemnate de către ANSVSA și la LNR Salmoneloze        Animale din cadrul IDSA.                                                                                                                 3. Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate în cadrul PNC salmoneloze vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale - IDSA pentru tipizare serologică. Monitorizarea antibiorezistenței Salmonella spp. se va realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea Rezistenței Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale - IDSA și al LSVSA dotate cu sistemul automat BioMic V3.                                           4. Probele oficiale pentru testarea prezenței agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate încadrul Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducție se testează în cadrul LSVSA în care se     realizează controlul substanțelor antimicrobiene - antibiotice și sulfamide.                                                             5. Utilizarea produselor antimicrobiene în exploatațiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. 2 din    Regulamentul (CE) nr. 1177/2006.                                                                                                         6. Discriminarea fenotipică și genetică între tulpinile Salmonella Enteritidis vaccinale și sălbatice se face în cadrul LNR - SalmonelozeAnimale din IDSA.                                                                                                                        Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările     ulterioare                                                                                                                               

3.5. Programul privind monitorizarea și raportarea rezistenței antimicrobiene a bacteriilor zoonotice și comensale 2014, 2016, 2018 și 2020 Scop: monitorizarea rezistenței antimicrobiene și evaluarea tendințelor și a surselor de rezistență antimicrobiană a bacteriilor zoonotice și comensale în România

EȘANTIONAREA ȘI COLECTAREA IZOLATELOR DE:                                                                                                 - Salmonella spp;                                                                                                                        - Campylobacter jejuni și Campylobacter coli (C. jejuni și C. Coli);                                                                     - Escherichia coli (E. coli) - indicator comensal;                                                                                      

BAZA LEGALĂ                                                                                                                              Decizia de punere în aplicare 2013/652/UE a Comisiei din 12 noiembrie 2013 privind monitorizarea și raportarea rezistenței la            antimicrobiene a bacteriilor zoonotice și comensale;                                                                                     Decizia de punere în aplicare 2013/653/UE a Comisiei din 12 noiembrie 2013 privind un ajutor financiar din partea Uniunii pentru un plan coordonat de control pentru monitorizarea rezistentei la antimicrobiene a agenților zoonotici în 2014.                                   

ORIGINEA IZOLATELOR ÎN ANII 2014, 2016, 2018 și 2020                                                                                     

A. Izolate de Salmonella spp:                                                                                                            - din populația de găini ouătoare, pui de carne și curcani pentru îngrășare de la care s-au prelevat probe în cadrul programelor         naționale de control stabilite în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) al Regulamentului (CE) nr. 2160/2003;                        B. Izolate de Campylobacter jejuni:                                                                                                      - probe de cecumuri prelevate la sacrificarea în abator a puilor de carne                                                                C. Izolate de Escherichia coli, indicator comensal, provenite din:                                                                       - probe de cecumuri prelevate la sacrificarea în abator a puilor de carne                                                                D. Escherichia coli care produce ESBL sau Ampc sau carbapenemază provenite din: aprobe de cecumuri prelevate la sacrificarea în abator a puilor de carne                                                                                                                          E. Izolate de Campylobacter coli:                                                                                                        - probe de cecumuri prelevate la sacrificarea în abator a puilor de carne;                                                               

PRECIZĂRI TEHNICE                                                                                                                        

A. Frecvența eșantionării                                                                                                                Eșantionarea, colectarea și testarea susceptibilității la agenții antimicrobieni se efectuează odată la doi ani, pe baza unui sistem de  rotație în anii: 2014, 2016, 2018, 2020 - puii de carne.                                                                                 B. Dimensiunea eșantioanelor                                                                                                             Testarea susceptibilității la antimicrobiene se realizează utilizând 170 de izolate pentru fiecare combinație de specii bacteriene și tipde eșantion de populație animală sau categorie de produse alimentare examinate. În cazul cărnii de pasăre, dacă producția este mai mică  de 100.000 de tone/an, se testează 85 de izolate în loc de 170 de izolate pentru fiecare combinație specifică corespunzătoare. Pentru    monitorizarea specifică vizând E.coli, indicator comensal, care produce ESBL sau Ampc sau carbapenemază, se analizează 300 de eșantioane din fiecare populație animală și categorie de produse alimentare. În cazul cărnii de pasăre, dacă producția este mai mică de 100.000 de  tone/an, se testează 150 de izolate în loc de 300 de izolate pentru fiecare combinație specifică corespunzătoare.                        C. Metoda eșantionării                                                                                                                   Izolatele supuse testării susceptibilității la antimicrobiene se obțin prin programele de monitorizare pe baza unei metode de eșantionarealeatorie, provenite din unități epidemiologice selectate în mod aleatoriu sau selectate în mod aleatoriu în abatoare. Monitorizarea     prevede cel mult un izolat pe specie de bacterie din aceeași unitate epidemiologică/an.                                                  D. Raportare                                                                                                                             a) Informații referitoare la fiecare eșantion individual                                                                                 b) Descrierea generală a punerii în aplicare a monitorizării RAM (rezistență antimicrobiană)                                             c) Informații generale                                                                                                                   d) Informații specifice privind eșantionarea                                                                                             e) Informații specifice privind testarea susceptibilității la antimicrobiene                                                             f) Informații specifice cu privire la rezultatele metodei de diluare                                                                     g) Rezultatelor testelor sinergice                                                                                                       

PRECIZĂRI EXECUȚIE                                                                                                                       

Prelevarea probelor se realizează numai de către medicii veterinari oficiali din abator cu responsabilități în examinarea postmortem.    Testarea susceptibilității la antimicrobiene a izolatelor se realizează în cadrul IDSA și LSVSA nominalizate. Raportarea rezultatelor    testărilor efectuate în cadrul LSVSA și IDSA se efectuează de către IDSA și sunt transmise la ANSVSA. IDSA analizează rezultatele și     tendințele privind RAM, întocmind un raport anual pe care îl prezintă ANSVSA.                                                            

Instrucțiunile detaliate referitoare implementarea programului de monitorizare și raportare a rezistentei antimicrobiene a bacteriilor   zoonotice și comensale sunt transmise prin nota de serviciu                                                                              

3.6. Programul privind monitorizarea și raportarea rezistenței antimicrobiene a bacteriilor zoonotice și comensale 2015, 2017 și 2019 Scop: monitorizarea rezistenței antimicrobiene și evaluarea tendințelor și a surselor de rezistență antimicrobiană a bacteriilor zoonotice și comensale în România

EȘANTIONAREA ȘI COLECTAREA IZOLATELOR DE:                                                                                                 - Salmonella spp;                                                                                                                        - Campylobacter jejuni și Campylobacter coli (C. jejuni și C. Coli);                                                                     - Escherichia coli (E. coli) - indicator comensal;                                                                                      

BAZA LEGALĂ                                                                                                                              Decizia de punere în aplicare 2013/652/UE a Comisiei din 12 noiembrie 2013 privind monitorizarea și raportarea rezistenței la            antimicrobiene a bacteriilor zoonotice și comensale;                                                                                     Decizia Grant SI.700679/26.02.2015 privind planul de control coordonat pentru monitorizarea rezistenței antimicrobiene.                  

ORIGINEA IZOLATELOR ÎN ANII 2015, 2017 și 2019                                                                                           

A. Izolate de Salmonella spp:                                                                                                            - din carcase de porci pentru îngrășat eșantionate pentru testare și verificarea conformității, în conformitate cu capitolul 2           pct. 2.1.4 din anexa nr. 1 la Regulamentul (CE) nr. 2073/2005- carcase de bovine cu vârsta mai mică de un an și producția de carne de bovine de peste 10.000 de tone pe an, eșantioanele pentru       testare și pentru verificarea conformității, în conformitate cu capitolul 2 punctul 2.1.3 din anexa 1 a Regulamentului (CE) nr. 2073/2005C. Izolate de Escherichia coli, indicator comensal, provenite din:                                                                       - eșantioanele cecale prelevate la sacrificarea în abator porcilor                                                                       D. Escherichia coli care produce ESBL sau Ampc sau carbapenemază provenite din:                                                          - eșantioanele cecale prelevate la sacrificarea în abator porcilor                                                                       

PRECIZĂRI TEHNICE                                                                                                                        

A. Frecvența eșantionării                                                                                                                Eșantionarea, colectarea și testarea susceptibilității la agenții antimicrobieni se efectuează odată la doi ani, pe baza unui sistem de  rotație în anii 2015, 2017, 2019 - pentru porcine (cecum și carcasă), carnea de porc și carnea de bovine.                                B. Dimensiunea eșantioanelor                                                                                                             Testarea susceptibilității la antimicrobiene se realizează utilizând 170 de izolate pentru fiecare combinație de specii bacteriene și tipde eșantion de populație animală sau categorie de produse alimentare examinate. În cazul cărnii de porc, dacă producția este mai mică de 100.000 de tone/an, se testează 85 de izolate în loc de 170 de izolate pentru fiecare combinație specifică corespunzătoare. Pentru       monitorizarea specifică vizând E.coli, indicator comensal, care produce ESBL sau Ampc sau carbapenemază, se analizează 300 de eșantioane din fiecare populație animală și categorie de produse alimentare. În cazul cărnii de porc, dacă producția este mai mică de 100.000 de    tone/an, iar în cazul cărnii de bovine dacă producția este mai mică de 50.000 de tone/an, se testează 150 de izolate în loc de 300 de    izolate pentru fiecare combinație specifică corespunzătoare.                                                                             C. Metoda eșantionării                                                                                                                   Izolatele supuse testării susceptibilității la antimicrobiene se obțin prin programele de monitorizare pe baza unei metode de eșantionarealeatorie, provenite de la unități epidemiologice selectate în mod aleatoriu sau selectate în mod aleatoriu în abatoare. Monitorizarea   prevede cel mult un izolat pe specie de bacterie din aceeași unitate epidemiologică/an.                                                  D. Raportare                                                                                                                             a) Informații referitoare la fiecare eșantion individual                                                                                 b) Descrierea generală a punerii în aplicare a monitorizării RAM (rezistență antimicrobiană)                                             c) Informații generale                                                                                                                   d) Informații specifice privind eșantionarea                                                                                             e) Informații specifice privind testarea susceptibilității la antimicrobiene                                                             f) Informații specifice cu privire la rezultatele metodei de diluare                                                                     g) Rezultatelor testelor sinergice                                                                                                       

PRECIZĂRI EXECUȚIE                                                                                                                       

Prelevarea probelor se realizează numai de către medicii veterinari oficiali din abator cu responsabilități în examinarea postmortem și  în unitățile de vânzare cu amănuntul.                                                                                                    Testarea susceptibilității la antimicrobiene a izolatelor se realizează în cadrul IDSA, IISPV și LSVSA nominalizate. Raportarea          rezultatelor testărilor efectuate în cadrul LSVSA și IISPV se efectuează de către IISPV și sunt transmise la ANSVSA. IISPV analizează    rezultatele și a tendințelor privind RAM, întocmind un raport anual pe care îl prezintă ANSVSA.                                          

Instrucțiunile detaliate referitoare implementarea programului de monitorizare și raportare a rezistenței antimicrobiene a bacteriilor   zoonotice și comensale vor fi transmise prin nota de serviciu.                                                                           

4. PROGRAMUL PENTRU SUPRAVEGHEREA BOLII LIMBII ALBASTRE (BLUETONGUE, FEBRA CATARALĂ OVINĂ) ÎN ROMÂNIA Scopul: evidențierea lipsei circulației viraleSupravegherea pasivă1. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitar-veterinare și a altor documente ce însoțesc transporturile de animale receptive ce provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau țări terțe, înainte de debarcarea animalelor la destinație, potrivit prevederilor Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 129/566/2007 pentru aprobarea Normei privind controalele veterinare și zootehnice aplicabile comerțului intracomunitar cu anumite animale vii și produse de origine animală.2. Observarea stării de sănătate a rumegătoarelor - bovine, ovine și caprine - efectuată de către proprietarii sau reprezentanții acestora și raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți și/sau oficiali din cadrul DSVSA.3. Inspecția rumegătoarelor receptive din specii domestice și sălbatice existente pe teritoriul României astfel:a) toate rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerțului intracomunitar și toate rumegătoarele importate din țări terțe, pe durata perioadei de așteptare; inspecția este efectuată de medicul veterinar oficial;b) rumegătoarele autohtone tăiate în abatoare autorizate, rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerțului intracomunitar sau cele importate din țări terțe cu destinația abatorizare; inspecția este efectuată de medicul veterinar oficial responsabil de abator;c) rumegătoarele sălbatice vânate în condiții normale, dar care la inspecția externă prezintă aspecte lezionale, ori vânate datorită faptului că prezintă semne clinice de boală; paznicii de vânătoare din cadrul fondurilor de vânătoare au obligația de a anunța medicul veterinar de liberă practică împuternicit cu privire la orice modificare a stării de sănătate a animalelor sălbatice, precum și cu privire la orice leziuni observate la animalele moarte.4. În cazul în care, în urma inspecției, se suspicionează infecția cu virusul bluetongue, aceasta este urmată de prelevarea de probe pentru clarificarea statusului acestora; de la animalele vii se prelevează ser sanguin și sânge pe EDTA, iar de la cele moarte se prelevează organe, respectiv splină, limfoganglioni și pulmon.Supravegherea activăAre ca scop îndeplinirea prevederilor anexei I pct. 1 lit. (b) și (c) din Regulamentul (CE) nr. 1.266/2007 al Comisiei din 26 octombrie 2007 referitor la normele de punere în aplicare a Directivei 2000/75/CE a Consiliului în ceea ce privește combaterea, monitorizarea, supravegherea febrei catarale ovine, precum și restricțiile privind deplasările unor animale din specii receptive la aceasta.I. Supraveghere serologică:Monitorizarea serologică se realizează în conformitate cu Programul anual pentru supravegherea bolii limbii albastre (bluetongue, febra catarală ovină) în România, astfel:1. Frecvența de testare: testarea serologică se efectuează în lunile iunie, septembrie și noiembrie.2. Monitorizarea se realizează pe efective de animale- santinelă, seronegative, nevaccinate, peste vârsta de 4 luni (în primul rând bovine, apoi ovine și caprine) din interiorul localităților-țintă desemnate în cadrul unor unități epidemiologice reprezentate de pătrate cu dimensiunea de 50/50 km (2.500 km^2), calculate în funcție de suprafața totală a fiecărui județ. Fiecare unitate epidemiologică are o localitate-țintă. Identificarea localităților-țintă se efectuează de către DSVSA, prin suprapunerea gridului de pătrate peste suprafața județului, astfel încât între localitățile-țintă să fie o distanță de minimum 50 km; lista cu localitățile-țintă identificate este transmisă la ANSVSA pentru aprobare; precizări în acest sens sunt transmise de ANSVSA prin note de serviciu. În cazul în care sunt dificultăți în ce privește selectarea animalelor-santinelă în localitățile țintă, ANSVSA poate aproba selectarea animalelor-santinelă din localitățile situate în jurul localității-țintă selectate inițial.Procentele de prevalență și confidență se aplică pentru fiecare localitate-țintă.3. Numărul de probe care va fi prelevat din fiecare localitate- țintă este calculat astfel încât să asigure depistarea animalelor infectate, la o prevalență de 5% și o confidență de 95%.4. Testarea se realizează prin tehnica imunoenzimatică de competiție/blocare (ELISA).5. În tabelul de mai jos sunt precizate numărul localităților-țintă și numărul de probe ce urmează a fi prelevate, pentru fiecare județ:

Nr. crt.	Județ	Suprafața totală a județului/kmp	Nr. de localități-țintă	Nr. total de probe/ lună	Nr. total de probe/ perioadă
1.	Alba	6242	3	177	531
2.	Arad	7754	4	236	708
3.	Argeș	6862	3	177	531
4.	Bacău	6621	3	177	531
5.	Bihor	7544	3	177	531
6.	Bistrița-Năsăud	5355	3	177	531
7.	Botoșani	4986	2	118	354
8.	Brăila	4766	2	118	354
9.	Brașov	5363	3	177	531
10.	Buzău	6103	3	177	531
11.	Caraș-Severin	8514	4	236	708
12.	Călărași	5088	2	118	354
13.	Cluj	6674	3	177	531
14.	Constanța	7071	3	177	531
15.	Covasna	3710	2	118	354
16.	Dâmbovița	4054	2	118	354
17.	Dolj	7414	3	177	531
18.	Galați	4466	2	118	354
19.	Giurgiu	3526	2	118	354
20.	Gorj	5602	3	177	531
21.	Harghita	6639	3	177	531
22.	Hunedoara	7063	3	177	531
23.	Ialomița	4453	2	118	354
24.	Iași	5476	3	177	531
25.	Ilfov	1583	1	59	177
26.	Maramureș	6304	3	177	531
27.	Mehedinți	4933	2	118	354
28.	Mureș	6714	3	177	531
29.	Neamț	5896	3	177	531
30.	Olt	5498	3	177	531
31.	Prahova	4716	2	118	354
32.	Satu Mare	4418	2	118	354
33.	Sălaj	3864	2	118	354
34.	Sibiu	5432	3	177	531
35.	Suceava	8553	4	236	708
36.	Teleorman	5790	3	177	531
37.	Timiș	8697	4	236	708
38.	Tulcea	8499	4	236	708
39.	Vaslui	5318	3	177	531
40.	Vâlcea	5765	3	177	531
41.	Vrancea	4857	2	118	354
42.	Municipiul București	228	1	59	177
Total		238 391	114	6726	20178

6. Selectarea animalelor-santinelă care urmează a fi incluse în programul de monitorizare serologică se efectuează în perioada ianuarie-februarie sau cel mai târziu până la sfârșitul perioadei libere de vectori, prin tehnica imunoenzimatică de competiție/blocare pentru a se stabili dacă sunt seronegative.Prelevarea probelor, atât pentru selectarea animalelor-santinelă, cât și pentru testarea ulterioară a acestora se efectuează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezența medicului oficial.Pentru atribuirea calității de „santinele“, animalele se testează de două ori la interval de două săptămâni, de către același laborator, cu același kit, de către același operator. În cazuri justificate pot fi acceptate ca santinele și animale cu un singur test serologic cu rezultat negativ. Animalele-santinelă stabilite în anul anterior pot fi selectate în continuare ca santinele cu condiția ca acestea să fie testate obligatoriu în perioada ianuarie-februarie sau cel mai târziu până la sfârșitul perioadei libere de vectori.Animalele care au rezultate pozitive la testul ELISA sunt eliminate de la testare, reluându-se testarea până la completarea numărului de animale seronegative necesar pentru realizarea programului de monitorizare. Animalele cu seroconversie în perioada de selectare a animalelor-santinelă nu sunt considerate suspecte de boală și nu se întocmește raport de notificare a suspiciunii.7. Selectarea animalelor-santinelă se efectuează numai din cadrul exploatațiilor nonprofesionale; proprietarii acestora sunt înștiințați despre statutul de „santinelă“ al animalului deținut și despre obligațiile ce decurg din aceasta.8. La stabilirea numărului de animale-santinelă se ia în considerare un procent de 10% peste numărul propus; acestea constituie rezerve pentru înlocuirea santinelelor eliminate din efectiv - vândute de către proprietar, tăieri de necesitate sau alte situații în care animalele nu mai există în exploatație.9. În cadrul acțiunilor de prelevare a probelor de sânge în lunile iunie, septembrie și noiembrie se prelevează concomitent atât probe de sânge integral pentru examen serologic, cât și probe de sânge pe EDTA pentru examen PCR.10. Animalele-santinelă care prezintă seroconversie în perioada iunie-noiembrie sunt considerate suspecte de boală, se întocmește raport de notificare a suspiciunii și se elimină de la testarea serologică. Acestea se testează conform arondării, prin tehnica PCR pe probele de sânge pe EDTA prelevate conform prevederilor pct. 9. În cazul unui rezultat negativ la testul PCR, acestea sunt de asemenea eliminate de la testarea serologică. Până la confirmarea primului focar de boală în județ, probele de sânge pe EDTA pentru care au fost obținute rezultate pozitive la testarea PCR conform arondării vor fi expediate la IDSA în vederea confirmării/infirmării focarului de boală. În cazul în care în județ este declarat cel puțin un focar de boala limbii albastre, dacă localitatea-țintă este situată în zona de 20 km în jurul focarului - zona de control, atunci aceasta se elimină de la testare.11. Pentru animalele-santinelă care prezintă seroconversie se expediază la IDSA, în vederea determinării serotipului viral prin virusneutralizare, un număr de maximum 3 probe ser sanguin, pentru fiecare lună în care se face testarea serologică prin testul ELISA.12. În cazul achiziției prin schimburi intracomunitare se efectuează testarea serologică, randomizat pe un procent de 1% din efectiv, dar nu mai puțin de 5 probe pe lot de la rumegătoarele care intră în România. În cazul achizițiilor din țări terțe, vor fi testate toate animalele. Animalele care fac parte din transport pot fi certificate după cum urmează:– nevaccinate sau netrecute prin infecție naturală - animalele provin din zone sau țări libere de bluetongue sau din zone de restricție indiferent de serotip; în acest caz, rezultatul așteptat al testelor este cel negativ; probele cu rezultat pozitiv sunt trimise la IDSA pentru confirmarea rezultatelor; dacă rezultatele sunt tot pozitive, animalele sunt testate prin tehnica PCR pe probe de sânge pe EDTA, conform arondării. Până la confirmarea primului focar de boală în județ, probele de sânge pe EDTA, pentru care au fost obținute rezultate pozitive la testarea PCR conform arondării, se expediază la IDSA în vederea confirmării/infirmării focarului de boală. De asemenea se expediază la IDSA, în vederea determinării serotipului viral prin virusneutralizare, un număr de 3 probe ser sanguin pozitive/lot de animale;– vaccinate sau trecute prin infecție naturală - animalele provin din zone sau țări libere de bluetongue - numai în cazul animalelor vaccinate - sau din zone de restricție indiferent de serotip; în acest caz, rezultatul așteptat al testelor este cel pozitiv; probele cu rezultat negativ sunt trimise la IDSA pentru confirmarea rezultatelor.Prin excepție de la cele două paragrafe anterioare, în perioada liberă de vectori, animalele certificate ca fiind fără semne clinice în ziua expedierii, care provin din zone de restricție în care evoluează același serotip care evoluează pe teritoriul României, nu sunt testate pentru bluetongue la locul de destinație. Prelevarea probelor se efectuează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezența medicului veterinar oficial.Probele sunt prelevate în primele 5-7 zile de la sosirea animalelor.Testele efectuate în cadrul controalelor oficiale la locul de destinație al animalelor provenite din comerț intracomunitar sau din țări terțe nu sunt eligibile pentru programul de cofinanțare.13. În caz de suspiciune clinică, animalele sunt testate prin testul ELISA. Animalele cu rezultat negativ la testul ELISA sunt testate încă o dată după 5 zile, prin testul ELISA. Pentru animalele cu rezultate pozitive la testul ELISA se întocmește raport de suspiciune. Acestea sunt testate mai departe prin testul PCR. Până la confirmarea primului focar de boală din fiecare județ, probele de sânge pe EDTA se expediază la IDSA, în vederea confirmării suspiciunii și a precizării serotipului viral prin testul de tipizare prin PCR. Ulterior confirmării primului focar de boală în județ, probele de sânge pe EDTA se testează/ expediază conform arondării.14. Nu vor fi considerate eligibile testările nejustificate în mai multe localități-țintă decât cele stabilite prin program.15. Nu va fi considerată eligibilă testarea unui număr mai mare de santinele decât cele stabilite în cadrul programului (respectiv 59 animale/localitatea-țintă).16. Probele de sânge pe EDTA provenite de la animalele destinate exportului în țări terțe se pot testa în pool-uri prin metoda Real Time RT-PCR.Testarea în pool-uri se efectuează numai în laboratoarele desemnate de ANSVSA.II. Supravegherea entomologică1. Are ca obiective stabilirea debutului și sfârșitului perioadei libere de vectori, identificarea genului și speciilor vectorilor bolii bluetongue și stabilirea compoziției specifice și a abundenței vectoriale.2. Supravegherea entomologică se efectuează după cum urmează: 2.1. capturi săptămânale cu capcane fixe plasate în fiecare județ, respectiv o capcană fixă pentru fiecare județ în lunile martie și noiembrie sau până se obțin date epidemiologice relevante, cu scopul de a stabili începutul și sfârșitul perioadei libere de vectori;– capturi lunare cu capcane fixe plasate în fiecare județ, respectiv o capcană fixă pentru fiecare județ, în perioadele de activitate vectorială, cu scopul de a stabili abundența spațială și temporală a vectorilor culicoizi;– capturi lunare cu capcane fixe plasate în fiecare județ, respectiv o capcană fixă pentru fiecare județ, în interiorul adăposturilor, în perioada liberă de vectori.2.2. Pentru fiecare punct de colectare a vectorilor se vor înregistra coordonatele GPS, respectiv latitudinea, longitudinea și altitudinea.2.3. Meteostația HOBO instalată în județul Botoșani înregistrează parametrii mediului ambiant, iar datele colectate sunt transmise în format electronic la LNR pentru arboviroze din cadrul IDSA, cu o frecvență lunară.2.4. Capcanele pentru vectori, fixe sau mobile, se amplasează numai în localitățile-țintă în care se efectuează și monitorizarea serologică.În cazul suspicionării/confirmării unui focar de bluetongue se aplică măsuri în conformitate cu Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 32/2006 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilește prevederi specifice pentru controlul și eradicarea bolii limbii albastre, cu modificările și completările ulterioare.Pentru prevenirea apariției bolii la animalele proprii se recomandă ca deținătorii de animale să aplice măsurile de profilaxie nespecifică transmise de ANSVSA prin note de serviciu, în special îndepărtarea gunoiului de grajd din apropierea adăpostului și de pe platforma de gunoi, care constituie un biotop favorabil dezvoltării vectorilor și efectuarea de dezinsecții periodice.Observații1. Acțiunile de inspecție planificată sunt efectuate, certificate și cuantificate de către medici veterinari oficiali conform instrucțiunilor prevăzute în legislația în vigoare.2. Prelevarea probelor pentru testele efectuate în vederea expedierii animalelor în Uniunea Europeană sau în țări terțe, precum și prelevarea probelor pentru testele efectuate animalelor achiziționate prin schimburi intracomunitare sau din țări terțe se efectuează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezența medicului veterinar oficial.3. Testele serologice și virusologice se efectuează la LSVSA județene desemnate și/sau IDSA. Probele pentru confirmarea serotipului viral se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA, la Laboratorul de Referință al Uniunii Europene pentru bluetongue.4. Examenele de identificare a genului și speciei vectorilor culicoizi se efectuează la LSVSA desemnate și/sau IDSA. Probele pentru confirmarea speciilor de vectori se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA la Laboratorul de Referință al Uniunii Europene corespondent.Metodă screening: Detecția anticorpilor antivirus bluetongue prin tehnica imunoenzimatică de competiție/blocare (ELISA).Metodă confirmare: Identificarea genomului virusului bluetongue (Real Time RT - PCR). VACCINAREA ÎMPOTRIVA BOLII LIMBII ALBASTRE1. Se aplică vaccinarea voluntară a rumegătoarelor mari și mici din exploatațiile comerciale, la solicitarea proprietarului de animale.2. Vaccinurile împotriva virusului bluetongue și serotipul/ serotipurile izolat/izolate pe teritoriul României trebuie să fie inactivate.3. Inocularea vaccinului este efectuată de către medicul veterinar de liberă practică din unitatea care desfășoară activități de asistență medical veterinară cu care exploatația are încheiat contract de prestări servicii, sub supravegherea și controlul oficial al direcțiilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene.4. Medicii veterinari responsabili de vaccinare au obligația respectării condițiilor de transport, depozitare și administrare a vaccinului utilizat, conform instrucțiunilor prevăzute în prospectul aprobat al vaccinului.5. Pentru produse medicinale veterinare imunologice utilizate în combaterea bolii Bluetongue, autorizate pentru comercializare în România în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare privind Codul produselor medicinale veterinare, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 187/2007, cu modificările și completările ulterioare, ICPBMV efectuează eliberarea oficială pentru toate seriile de vaccin, pe baza evaluării protocoalelor de producție și control.NOTĂ: Utilizarea produsului medicinal veterinar imunologic pentru combaterea bolii Bluetongue la alte specii de rumegătoare domestice și sălbatice decât speciile-țintă prevăzute în prospect, dar care sunt considerate un risc de infecție, trebuie realizată cu precauție și după testarea vaccinului pe un număr mic de animale înainte de vaccinarea în masă, în condițiile stabilite de ANSVSA. Nivelul de eficiență la alte specii poate fi diferit față de cel observat la bovine și ovine. (la 21-11-2017, Punctul 4. din Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 7, Articolul I din ORDINUL nr. 112 din 27 octombrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 910 din 21 noiembrie 2017 ) 5. PROGRAMUL PENTRU MONITORIZAREA, CONTROLUL ȘI ERADICAREA ENCEFALOPATIILOR SPONGIFORME TRANSMISIBILE Cadru legal: Supraveghere, control și eradicare conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă, cu amendamentele ulterioare și în conformitate cu precizările Programului pentru monitorizarea, controlul și eradicarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile pentru anul 2016, aprobat prin decizie grant a Comisiei Europene. Supravegherea pasivă reprezintă semnalarea tuturor animalelor suspecte de a fi infectate cu o formă de ESB și atunci când prezența unei forme de ESB nu poate fi exclusă printr-o examinare clinică, efectuarea pe animalele respective a unor teste de depistare în laborator. Supravegherea activă reprezintă efectuarea de teste de depistare pe animalele care nu au fost semnalate ca fiind bănuite de a fi infectate cu o formă de ESB, precum animalele sacrificate de urgență, animalele care prezintă semne de boală la inspecția antemortem, animalele moarte, animalele sănătoase sacrificate și animalele ucise în legătură cu un caz de ESB, în special pentru a stabili evoluția și prevalența formelor de EST pe teritoriul României.5.1. Programul pentru monitorizarea, controlul și eradicarea Encefalopatiei Spongiforme Bovine (ESB) pentru anul 2016 Obiectiv: revizuirea programului de monitorizare și control a Encefalopatiei Spongiforme Bovine (ESB) în vederea creșterii vârstei de testare la bovinele sacrificate pentru consum uman la 72 luni

A. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale, în exploatațiile comerciale de creștere a bovinelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
I. Supravegherea pasivă	II. Supravegherea activă
CONDUITA DE EXECUȚIE 1. Supraveghere și/sau monitorizare conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare; 2. Raport de notificare a suspiciunii/confirmării transmis ANSVSA de către DSVSA, conform Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008; 3. Observație clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a bolii; 4. Măsuri în caz de suspiciune/confirmare conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.	CONDUITA DE EXECUȚIE 1. Supraveghere și/sau monitorizare conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare; 2. Supraveghere prin examene de laborator; 3. Raportare lunară, incluzând numărul testelor rapide efectuate la bovinele din grupele țintă, tipul testului rapid și rezultatele testelor, transmise de către DSVSA; 4. Raportare lunară a animalelor suspecte și a cazurilor pozitive de ESB de către LNR-EST, 5. Efectuarea testelor moleculare discriminatorii conform prevederilor Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.
PRECIZĂRI TEHNICE 1. Animale suspecte de a fi infectate cu ESB reprezintă animale vii, sacrificate sau moarte care prezintă sau au prezentat tulburări neurologice sau de comportament sau o deteriorare progresivă a stării generale asociată cu o degradare a sistemului nervos central; 2. În afara animalelor suspecte prevăzute la pct. 1, bovinele care au prezentat un rezultat pozitiv la analiza rapidă pentru ESB sunt animale suspecte de a fi infectate cu ESB, chiar dacă nu au prezentat semne clinice; 3. Pentru cazurile de suspiciune prevăzute la pct. 1 și 2 se întocmește obligatoriu un raport de notificare a suspiciunii de ESB, precum și fișa de observație clinică pentru EST completată pentru situațiile prevăzute la pct. 1 atunci când animalele au fost puse sub observație clinică; raportul de notificare a suspiciunii de ESB se transmite imediat de către DSVSA pe fax la ANSVSA; fișa de observație clinică se trimite ulterior, odată cu raportul de infirmare/confirmare a suspiciunii la ANSVSA; 4. Situația supravegherii pasive, inclusiv rezultatele testelor efectuate la bovinele suspecte de ESB se transmit prin raport lunar de către DSVSA la ANSVSA. 5. LNR-EST transmite la ANSVSA un raport lunar privind rezultatele testelor efectuate în cadrul supravegherii pasive a ESB. 6. Atunci când se suspectează și alte boli cu simptomatologie nervoasă, inclusiv ESB, fără a exclude prelevarea de probe complexe pentru stabilirea diagnosticului diferențial, capul animalului suspect se va trimite la LM-EST din cadrul LSVSA, unde se prelevează creierul în vederea examinării pentru rabie și alte boli cu semne clinice asemănătoare ESB și obligatoriu pentru ESB prin test rapid, urmând ca proba respectivă să fie trimisă, indiferent de rezultatele investigațiilor efectuate, obligatoriu la LNR-EST din cadrul IDSA pentru confirmarea sau infirmarea suspiciunii de ESB. 7. De la toate bovinele care prezintă semne clinice nervoase, indiferent de vârstă, care sunt sacrificate imediat, se prelevează capul în întregime și se efectuează obligatoriu investigații complexe pentru ESB, rabie, boala lui Aujeszky, listerioză, precum și pentru alte boli, după caz. 8. De la toate bovinele care prezintă semne clinice nervoase, la care, după maxim 15 zile de observație clinică, semnele clinice nervoase persistă chiar și după aplicarea unui tratament simptomatic, acestea se sacrifică, se prelevează creierul integral și se trimite la LNR-EST sau după caz la LM-EST din cadrul LSVSA în vederea efectuării examenelor de laborator speciale pentru ESB și/sau alte boli cu simptomatologie nervoasă, urmată de trimiterea probelor respective la LNR-EST din cadrul IDSA pentru confirmarea sau infirmarea suspiciunii de ESB. 9. În cazul în care medicul veterinar de liberă practică sau medicul veterinar oficial zonal suspectează o infecție cu ESB (fie imediat, fie după o perioadă de observație clinică), DSVSA aplică fără întârziere măsurile prevăzute la art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. 10. Raportul de infirmare sau de confirmare a suspiciunii de ESB, după caz, se emite de DSVSA în baza buletinului de analiză eliberat de LNR-EST și se transmite pe fax la ANSVSA. 11. În cazul infirmării infecției prionice aplicarea măsurilor dispuse conform art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare, prevăzute la pct. 9, încetează. 12. În cazul confirmării ESB, se aplică măsurile, conform prevederilor art. 13 și Anexei VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.	PRECIZĂRI TEHNICE 1. Se prelevează probe de creier de la toate bovinele identificate și înregistrate în baza națională de date, din următoarele grupe țintă supuse testării pentru supravegherea ESB: a) bovine sănătoase clinic sacrificate pentru consum uman (tăieri normale) în vârsta de peste 30 luni; b) bovine cu semne clinice la inspecția antemortem în vârstă de peste 24 luni; c) bovine sacrificate de urgență în vârstă de peste 24 luni; d) bovinele moarte în vârstă de peste 24 luni; e) bovine ucise în cadrul măsurilor de eradicare a ESB în vârsta de peste 24 luni, conform prevederilor art. 6 și capitolului A partea I din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare; 2. Sacrificarea de urgență a bovinelor este permisă, atunci când se consideră că transportul animalului în viață este imposibil sau pentru evitarea oricăror suferințe, numai cu respectarea prevederilor capitolului VI secțiunea I din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului european și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală. 3. Prelevarea probelor de creier se realizează conform prevederilor capitolului C pct. 1 din anexa X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii bolilor de la animale la om prin: a) tehnica de prelevare a creierului integral; b) tehnica foramen magnum, care se efectuează în mod obișnuit: i. În spații special amenajate în abatoare autorizate sanitar veterinar;ii. În sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST; iii. În spații destinate prelevării de probe din incinta unităților de procesare categoria 1, unităților intermediare categoria 1 și de incinerare care recepționează cadavre categoria 1, în baza art. 4alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1210/2005 privind concesionarea activității de neutralizare a deșeurilor de origine animală. 4. Prelevarea probelor de creier se realizează imediat după sacrificare,și în cel mai scurt timp după moarte/eutanasie, și se efectuează numai de la animale care îndeplinesc cerințele de testare privind vârsta, precizate la pct. 1. Probele de la animale sacrificate vor fi trimise înmaximum 48 de ore de la prelevare, iar probele de la bovinele moarte vorfi trimise în maximum 7 zile de la prelevare. 5. Prelevarea și testarea probelor de creier de la bovinele care nu îndeplinesc cerințele de testare privind vârstă se efectuează numai pe animale identificate, la solicitarea proprietarului de animale, pe cheltuiala acestuia. 6. De la toate bovinele moarte, precum și de la animalele sacrificate și/sau confiscate în abator sau în diverse exploatații, probele de creier vor fi procesate prin test rapid, cu respectarea pct. 11. 7. Probele de la bovinele suspecte de ESB vor fi procesate prin test rapid, cu respectarea pct. 11, și, după caz, prin examen histologic, în funcție de prezența unor leziuni macroscopice, cu aplicarea de metode decolorare HE/HEA, după caz, conform precizărilor LNR-EST. 8. Probele de la animale cu semne clinice nervoase sau cu rezultat pozitiv sau neconcludent la testul rapid și, după caz, la testul histologic se vor trimite la LNR-EST din cadrul IDSA. 9. În cazul confirmării oficiale a ESB, se aplică cât mai repede posibilmăsurile de eradicare prevăzute la art. 13 și anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. 10. Ancheta epidemiologică trebuie să identifice și să cuprindă obligatoriu toate aspectele prevăzute la capitolul B pct. 1 lit. (a) dinanexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001. 11. Metodele de analiză de laborator uzitate pentru diagnosticul ESB sunt cele precizate de LNR-EST din cadrul IDSA în baza prevederilor Manualului OIE de standarde pentru teste de diagnostic și vaccinuri și aprevederilor capitolul C pct. 3 subpct. 3.1 lit. (b) din anexa X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. Laboratoarele de Morfopatologie din cadrul DSVSA județene desemnate pentru supravegherea ESB și LNR-EST din IDSA, pot efectua unul din testele rapide înregistrate și acreditate în România: - testul rapid ELISA pentru EST, protocol dublu sandwich; - testul rapid ELISA pentru EST, protocolul cu polimeri chimici și anticorpi monoclonali; - testul rapid western blot pentru EST; - testul rapid imunocromatografic pentru EST. Confirmarea se efectuează numai de LNR-EST din IDSA prin unul sau mai multe teste de confirmare: - testul de confirmare western blot pentru EST; - testul de confirmare imunohistochimic pentru EST; - metoda histologică de colorare HE. 12. Prelevarea, prelucrarea primară, ambalarea și transportul probelor la LNR-EST/LSVSA desemnate pentru diagnosticul ESB, după caz, se efectuează cât mai curând posibil după prelevare, conform prevederilor capitolului I din Norma sanitară veterinară privind metodologia de prelevare, prelucrare primară, ambalare și transport al probelor destinate examenelor de laborator în domeniul sănătății animalelor, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25/2008. 13. Procesarea și examinarea probelor de creier pentru ESB se realizeazăîn exclusivitate în cadrul rețelei naționale de laboratoare de morfopatologie din cadrul LSVSA și IDSA, conform arondării stabilite de ANSVSA. 14. Confirmarea diagnosticului se efectuează în exclusivitate la LNR-ESTdin cadrul IDSA. 15. DSVSA pun în aplicare un sistem de verificare a datelor prin care să se asigure că nu sunt omise de la prelevare animale cu vârstă eligibilă pentru testare sau că sunt examinate animalele cu vârstă neeligibilă pentru testare. 16. DSVSA realizează numărul de teste stabilit de ANSVSA în vederea îndeplinirii planul cifric privind numărul de teste programate a fi efectuate în anul 2016 pentru supravegherea ESB.
PRECIZĂRI EXECUȚIE 1. Medicii veterinari care observă bovine care prezintă semne clinice nervoase sau tulburări de comportament au obligația anunțării medicilor veterinari oficiali din cadrul DSVSA. 2. În mod similar, într-un abator medicul veterinar oficial care observa la examinarea antemortem un animal cu semne nervoase trebuie să anunțe DSVSA și să rețină după caz, animalul viu sau în cazul sacrificării, toate părțile corpului animalului până ce DSVSA decide autorizarea distrugerii sau ridicarea restricțiilor. 3. Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA și/sau medicii veterinari de liberă practică prelevează capul animalelor suspecte de ESB și transmit probele la LM-EST din cadrul LSVSA sau prin grija LSVSA la LNR-EST din cadrul IDSA în vederea efectuării testelor specifice de laborator.	PRECIZĂRI EXECUȚIE 1. Medicul veterinar de liberă practică și/sau după caz, medicul veterinar oficial prelevează probele de la bovinele din grupele țintă. 2. Prelevarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosință cu respectarea prevederilor capitolului I din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25/2008, numaide medicii veterinari instruiți de personalul abilitat din cadrul LSVSA.3. Medicul veterinar oficial sau după caz, medicul veterinar de liberă practică are obligația completării, verificării, semnării și parafării formularului tipizat "Tabel nota de însoțire a probelor", stabilit de LNR-EST, care însoțește probele prelevate la LSVSA și/sau după caz, la LNR-EST din cadrul IDSA pentru testare, astfel încât datele înscrise să corespundă realității, iar vârsta animalul să corespundă cu datele înscrise în pașaportul animalului și cu cele din BND. 4. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit operează în baza dedate evenimentul suferit de animal și transmite formularul de declarare evenimente F3 împreună cu Tabel notă de însoțire a probelor la laborator. Acțiunile de completare, eliberare și înregistrare în baza națională de date a formularului F3 se vor face concomitent și anterior trimiterii probei în laborator. 5. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit are obligația respectării legislației privind identificarea și înregistrarea bovinelor, nefiindu-i permisă emiterea de documente de mișcare și operarea evenimentelor în baza națională de date decât pentru animale care se regăsesc staționare în exploatații aflate pe raza în care are competențe să-și desfășoare activitatea. 6. Examinarea probelor se realizează numai la LSVSA și/sau după caz, la LNR-EST din cadrul IDSA, pe baza arondării stabilite de ANSVSA. 7. Probele prelevate de la bovinele supuse testării pentru ESB vor intraîn lucru în laborator numai dacă sunt îndeplinite următoarele cerințe: a) probele provin de la bovine identificate și înregistrate în baza națională de date; b) probele prelevate din explotațiile nonprofesionale de animale sunt transmise la laborator împreună cu Tabelul notă de însoțire a probelor la laborator și formularul de declarare evenimente F3 prin care se atestă evenimentul suferit și operarea evenimentului în baza națională de date; c) probele prelevate din exploatațiile comerciale de animale sunt transmise la laborator împreună cu Tabelul notă de însoțire a probelor la laborator și formularul de declarare evenimente F3, printat de pe stația de lucru a utilizatorului, prin care se atestă evenimentul suferit și operarea evenimentului în baza națională de date; d) probele prelevate de la animalele sacrificate în abatoare sunt transmise la laborator împreună cu Tabelul notă de însoțire a probelor la laborator și copiii ale formularului/documentului de mișcare și de formularul de consemnare F6, printat de pe stația de lucru a utilizatorului, prin care se atestă evenimentul suferit și operarea evenimentului în baza națională de date. 8. Medicul veterinar oficial zonal împreună cu reprezentanți din cadrul DSVSA întocmesc ancheta epidemiologică. 9. Personalul de la recepția probelor din cadrul LSVSA și IDSA au obligația verificării îndeplinirii cerințelor stabilite la pct. 7 și concordanței datelor înscrise pe documentele precizate la pct. 7, înainte de a permite intrarea probelor în lucru. Probele nu vor intra înlucru până când nu sunt îndeplinite toate cerințelor pct. 7.
B. INSPECȚIA ANIMALELOR ABATORIZATE
I. ANIMALE VII	II. CARNE și ORGANE
1. Se examinează ante-mortem și se prelevează probe de la bovinele eligibile ca vârstă pentru testare. 2. Bovinele, ovinele și caprinele se supun inspecției ante- mortem în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. 3. Supravegherea speciilor receptive se realizează în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă, cu amendamentele ulterioare, ale Planului de contingență și ale Manualului operațional al României pentru encefalopatia spongiformă bovină. 4. În cazul în care o bovină dintr-o exploatație este suspectă de ESB în mod oficial, în baza raportului de notificare, toate bovinele, ovinele și caprinele din exploatația respectivă sunt plasate sub restricție oficială privind circulația până la aflarea rezultatelor examinării, de către medicul veterinar oficial al circumscripției sanitar-veterinare zonale. 5. Totodată, proprietarul va fi notificat în scris, sub semnătură, despre restricțiile impuse și despre obligația respectării acestora. 6. Atunci când exploatația în care se află animalul la momentul suspectării prezenței ESB/EST nu este aceeași cu exploatația în care animalul a fost expus la ESB/EST, DSVSA poate decide ca doar animalul suspect să fie plasat sub restricție oficială de circulație sau poate decide, în același timp, ca alte exploatații sau doar exploatația expusă să fie plasată sub supraveghere oficială, în funcție de informațiile epidemiologicedisponibile. 7. Toate aspectele referitoare la punerea sub restricție a exploatației de origine sau a altor exploatații suspecte de a fiinfectate cu ESB/EST, la cohortă și la controlul furajelor din exploatația de unde provine animalul suspect, vor fi menționate în scris în ancheta epidemiologică efectuată de DSVSA, împreună cu medicul veterinar oficial zonal.	1. Examinarea carcaselor se efectuează în unități de tăiere autorizate/ aprobate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali. 2. Medicii veterinari care realizează controlul oficial la nivelul abatoarelor autorizate pentru sacrificarea bovinelor, vor verifica dacă operatorii de industrie alimentară au stabilit în cadrul programelor de autocontrol o frecvență de recoltare a probelor pentru depistarea contaminării cărnii capului cu țesut nervos și respectă aceste programe,respectiv operatorii recoltează probe pe care le trimit către laboratoare în vederea efectuării analizelor. 3. Până în momentul în care prin examenul de laborator se va stabili un diagnostic negativ, capul, carcasa, organele interne și pielea animalelor care au făcut obiectul sacrificării și investigației pentru ESB, nu se vor distruge și nu se vor utiliza pentru consum precum nici la fabricarea produselor alimentare, a produselor cosmetice și a medicamentelor. 4. Inspecția post-mortem a carcaselor se efectuează în abatoarele autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. 5. Recoltarea de probe și transmiterea acestora către laborator în vederea analizării pentru depistarea ESB se realizează ca parte a examenului post - mortem de la animalele care au vârsta prevăzută de legislația sanitară veterinară în vigoare. 6. Se examinează fiecare carcasă de bovine, destinată consumului uman înconformitate cu prevederile legislației sanitare veterinare. 7. Medicul veterinar oficial care efectuează examenul post - mortem va verifica și modul în care a fost îndepărtată măduva spinării și va dispune măsuri corective imediate în cazul unor neconformități. 8. Toate părțile componente, inclusiv pielea și sângele provenite de la un animal declarat pozitiv după testul de confirmare, se distrug. 9. De asemenea, carcasa care precede pe cea pozitivă și următoarele douăcare-i urmează acesteia pe linia de sacrificare se vor distruge. 10. În cazul în care sunt constituite loturi din părți componente ale animalelor și se depistează un caz pozitiv de ESB, întreg lotul care conține părți de la animalul bolnav va fi distrus. 11. Medicul veterinar oficial care asigură supravegherea sanitar- veterinară a abatorului va dispune măsurile necesare pentru ca toate părțile componente ale animalelor pentru care se efectuează examene ESB să nu fie marcate cu marca de sănătate și să nu fie plasate pe piață pentru consum uman până la sosirea rezultatelor analizelor de laborator care să excludă prezența ESB. 12. Carnea nu va fi dată în consum decât după primirea buletinului de analiză de la IDSA prin care se infirmă suspiciunea de ESB.
	III. LAPTELE
	1. În cazul de suspiciune ESB la nivelul unei exploatații, laptele provenit de la animale nu se dă în consum până la infirmarea diagnosticului. 2. În cazul confirmării ESB la o bovină dintr-o exploatație, laptele poate fi dat în consum după eliminarea cohortei de care aparține animalul pozitiv. 3. Laptele provenit de la animalele cu ESB și din cohorta acestuia nu poate fi plasat pe piață pentru consum uman.
PRECIZĂRI EXECUȚIE	PRECIZĂRI EXECUȚIE
1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Confirmarea diagnosticului se efectuează în exclusivitate la LNR-EST din IDSA	1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examinarea la LSVSA și/sau, după caz, la LNR-EST din cadrul IDSA se realizează prin testul de detecție a materialului de risc specific pentru ESB din masele musculare ale rumegătoarelor/suprafețe tehnologicedin abatoare (metoda care nu se lucrează în cadrul controlului oficial)
C. Notificarea în cazul suspiciunii și/sau confirmării bolii se realizează conform prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.	Animalele vii se izolează și animalele din exploatație se pun sub restricție privind mișcarea în și dinspre exploatație până la aflarea diagnosticului realizat de către LNR-EST. Carnea, organele și subprodusele de la animalul diagnosticat cu ESB de LNR-EST se confiscă și se distrug, aplicându-se prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare, și ale Regulamentului (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002. Se aplică măsurile de eradicare a bolii conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

5.2. Programul pentru monitorizarea, controlul și eradicarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile (EST) la rumegătoarele mici (scrapia la ovine și caprine) Obiectiv: Calificarea exploatațiilor de ovine și/sau caprine cu risc neglijabil sau controlat sub raportul scrapiei prin îndeplinirea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare

A. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale, în exploatațiile comerciale de creștere a rumegătoarele mici, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
I. Supravegherea pasivă	II. Supravegherea activă
CONDUITA DE EXECUȚIE 1. Supraveghere și/sau monitorizare conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare; 2. Raport de notificare a suspiciunii/confirmării transmis ANSVSA de către DSVSA, conform Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare; 3. Observație clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a bolii; 4. Măsuri în caz de suspiciune/confirmare conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.	CONDUITA DE EXECUȚIE 1. Supraveghere și/sau monitorizare conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare; 2. Supraveghere prin examene de laborator; 3. Raportare lunară, incluzând numărul testelor rapide efectuate la ovinele și caprinele din grupele țintă, tipul testului rapid și rezultatele testelor, transmise de către DSVSA. 4. Raportare lunară a animalelor suspecte și a cazurilor pozitive de către LNR-EST. 5. Genotiparea ovinelor conform prevederilor Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului nr. 999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare, și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 133/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilește cerințele minime pentru studiul genotipurilor de proteine prionice la rasele de ovine. 6. Efectuarea testelor moleculare discriminatorii conform prevederilor Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.
PRECIZĂRI TEHNICE 1. Animale suspecte de a fi infectate cu scrapie reprezintă animale vii, sacrificate sau moarte care prezintă sau au prezentat tulburări neurologice sau de comportament sau o deteriorare progresivă a stării generale asociată cu o degradare a sistemului nervos central; 2. În afara animalelor suspecte prevăzute la pct. 1, ovinele/ caprinele care au prezentat un rezultat pozitiv la analiza rapidă pentru scrapie sunt animale suspecte de a fi infectate cu scrapie, chiar dacă nu au prezentat semne clinice; 3. Pentru cazurile de suspiciune prevăzute la pct. 1 și 2 se întocmește obligatoriu un raport de notificare a suspiciunii de scrapie, precum și fișa de observație clinică pentru EST completată pentru situațiile prevăzute la pct. 1 atunci când animalele au fost puse sub observație clinică; raportul de notificare a suspiciunii de scrapie se transmite imediat de către DSVSA pe fax la ANSVSA; fișa de observație clinică se trimite ulterior, odată cu raportul de infirmare/confirmare a suspiciunii la ANSVSA; 4. Situația supravegherii pasive, inclusiv rezultatele testelor efectuate la ovinele/caprinele suspecte de scrapie se transmit prin raport lunar de către DSVSA la ANSVSA; 5. LNR-EST transmite ANSVSA un raport lunar privind rezultatele testelor efectuate în cadrul supravegherii pasive a EST; 6. În cazul în care se suspicionează doar scrapie, capul de la ovinele sau caprinele suspecte se transmite direct la LNR-EST din cadrul IDSA pentru a fi supuse examinărilor specifice, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare, prin grija DSVSA în raza căreia a apărut acea suspiciune; 7. În cazul în care se suspectează și alte boli decât scrapia, fără a exclude prelevarea de probe complexe pentru stabilirea diagnosticului diferențial, atunci capul animalului se va trimite la LM-EST din cadrul LSVSA, unde se prelevează creierul în vederea examinării pentru rabie și alte boli cu semne cliniceasemănătoare EST și obligatoriu pentru EST prin test rapid, urmând ca proba respectivă să fie trimisă, indiferent de rezultatele investigațiilor efectuate, obligatoriu la LNR-EST din cadrul IDSA pentru confirmarea sau infirmarea suspiciunii de EST. 8. De la toate ovinele/caprinele care prezintă semne clinice nervoase, la care după maxim 15 zile de observație clinică, semnele clinice nervoase persistă chiar și după aplicarea unui tratament simptomatic, acestea se sacrifică, se prelevează capulîn întregime și se trimite la LNR-EST sau după caz la LM-EST din cadrul LSVSA în vederea efectuării examenelor de laborator speciale pentru EST și/sau alte boli cu simptomatologie nervoasă, urmată de trimiterea probelor respective la LNR-EST din cadrul IDSA pentru confirmarea sau infirmarea suspiciunii de ESB. 9. În cazul în care medicul veterinar de liberă practică sau medicul veterinar oficial zonal suspectează o infecție cu scrapie (fie imediat, fie după o perioadă de observație clinică), DSVSA județeană și a municipiului București aplică fără întârziere măsurile prevăzute la art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. 10. Raportul de infirmare sau de confirmare a suspiciunii de scrapie, după caz, se emite de DSVSA în baza buletinului de analiză eliberat de LNR-EST și se transmite pe fax la ANSVSA. 11. În cazul infirmării infecției prionice aplicarea măsurilor dispuse conform art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare, prevăzute la pct. 9, încetează. 12. În cazul confirmării scrapiei, se aplică măsurile, conform prevederilor art. 13 și Anexei VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.	PRECIZĂRI TEHNICE 1. Se prelevează probe de creier de la toate ovinele și caprinele identificate și înregistrate în baza națională de date din următoarele grupe țintă supuse testării pentru supravegherea EST: a) ovine/caprine sacrificate pentru consum uman în vârstă de peste 18 luni; b) ovine/caprine care nu sunt sacrificate în vederea consumului uman în vârstă de peste 18 luni; c) ovine/caprine ucise în cadrul măsurilor de eradicare a bolii în vârstă de peste 18 luni, conform prevederilor capitolului A partea II pct. 2, 3 și 5 din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. 2. Prelevarea probelor de creier se realizează conform prevederilor capitolului C pct. 1 din anexa X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii bolilor de la animale la om: i. În spații special amenajate în abatoare autorizate sanitar veterinar;ii. În sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST; iii. În spații destinate prelevării de probe din incinta unităților de procesare categoria 1, unităților intermediare categoria 1 și de incinerare care recepționează cadavre categoria 1, în baza art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1210/2005. 3. Prelevarea probelor de creier se efectuează astfel încât să se evite reprezentarea excesivă a unui grup în ceea ce privește originea, vârsta,rasa, tipul de producție sau orice alte caracteristici. Probele prelevate trebuie să fie reprezentative pentru fiecare regiune și sezon.Eșantionarea multiplă în aceeași turmă trebuie evitată pe cât posibil, conform instrucțiunilor ANSVSA. 4. Prelevarea probelor de creier se realizează imediat după sacrificare,și în cel mai scurt timp după moarte/eutanasie, și se efectuează numai de la animale care îndeplinesc cerințele de testare privind vârsta, precizate la pct. 1; probele de la animale sacrificate vor fi lucrate înmaximum 48 de ore de la prelevare, iar probele de la bovinele moarte vorfi lucrate în maximum 7 zile de la prelevare. 5. Prelevarea și testarea probelor de creier de la ovine și caprine carenu îndeplinesc cerințele de testare privind vârstă, se efectuează numai pe animale identificate, la solicitarea proprietarului de animale, pe cheltuiala acestuia. 6. De la ovinele și caprinele în vârstă de peste 18 luni, din grupele țintă supuse testării pentru EST, cu excepția ovinelor și caprinelor încadrate în grupa țintă "suspecte de EST" înscrise la pct. 7 din prezenta coloană, se prelevează obligatoriu trunchiul cerebral, iar în cazul unui rezultat pozitiv la analiza rapidă se prelevează obligatoriu cerebel, cortex cerebral, măduvă rahidiană din regiunea cervicală și limfonoduri retrofaringiene în vederea transmiterii la LNR-EST pentru efectuarea testelor de confirmare și discriminare a sușelor. 7. De la toate ovinele și caprinele încadrate în grupa țintă "suspecte de EST", indiferent de vârstă, precum și de la toate ovinele și caprinele în vârstă de peste 18 luni, moarte sau ucise în cadrul măsurilor de eradicare a EST, se prelevează și se trimite capul nedeschis de la animalele suspecte și creierul integral, în cazul animalelor ucise în cadrul măsurilor de eradicare a EST, la LSVSA sau după caz la LNR-EST, în vederea efectuării examenelor de laborator speciale pentru EST. 8. De la animalele moarte, precum și de la animalele sacrificate și confiscate în abator sau în diverse exploatații, probele de creier vor fi procesate prin test rapid, cu respectarea punctului 16 de mai jos; probele de la ovinele/caprinele suspecte de EST vor fi procesate prin test rapid, cu respectarea pct. 11 și, după caz, histologic, în funcție de prezența unor leziuni macroscopice, cu aplicarea de metode de colorare HE/HEA, după caz, conform precizărilor LNR-EST. 9. Probele de la animale cu semne clinice nervoase sau cu rezultat pozitiv sau neconcludent la testul rapid și, după caz, la testul histologic se vor trimite la LNR-EST din cadrul IDSA. 10. În cazul confirmării oficiale a EST la ovine sau caprine, se aplică cât mai repede posibil măsurile de eradicare prevăzute la art. 13 și anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. 11. Ancheta epidemiologică trebuie să identifice și să cuprindă obligatoriu toate aspectele prevăzute la capitolul B pct. 1 lit. (b) dinanexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. 12. În cazul în care prezența ESB nu poate fi exclusă pe baza rezultatelor testului circular efectuat în conformitate cu procedura prevăzută la capitolul C pct. 3.2 lit. (c) din anexa X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare, DSVSA adoptă măsurile deeradicare prevăzute la capitolul B pct. 2.2.1 din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. 13. În cazul confirmării scrapiei, DSVSA pot adopta fie opțiunea 1 prezentată la litera (b), fie opțiunea 2 prezentată la lit. (c), fie opțiunea 3 prezentată la lit. (d) din măsurile de eradicare prevăzute lacapitolul B pct. 2.2.2 din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare, numai după primirea buletinului de analiză emis de LNR-EST prin care se confirmă scrapie clasică, în conformitate cu procedura stabilită în anexa X capitolul C pct. 3.2 lit. (c), cu informarea scrisă a ANSVSA. 14. În cazurile în care este confirmată prezența scrapiei atipice, DSVSApot adopta măsurile de eradicare prevăzute la capitolul B pct. 2.2.3 dinanexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. 15. Animalele de peste 18 luni sau animalele cărora le-au ieșit mai multde doi incisivi permanenți în gingie la care s-a confirmat scrapie și care sunt ucise pentru distrugere în conformitate cu prevederile anexei VII pct. 2.2.2, opțiunea 1 prezentată la litera (b) sunt testate prin selectarea unui eșantion simplu aleatoriu, în conformitate cu nivelurileeșantioanelor stabilite în capitolul A, partea II, punctul 5 din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. 16. Metodele de analiză de laborator uzitate pentru diagnosticul EST sunt cele precizate de LNR-EST din cadrul IDSA în baza prevederilor Manualului OIE de standarde pentru teste de diagnostic și vaccinuri și aprevederilor capitolul C pct. 3.2 lit. b) din anexa X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. Laboratoarele de Morfopatologie din cadrul DSVSA desemnate pentru supravegherea EST și LNR-EST din IDSA, pot efectua unul din testele rapide înregistrate și acreditate în România: - testul rapid ELISA pentru EST, protocol dublu sandwich; - testul rapid ELISA pentru EST, protocolul cu polimeri chimici și anticorpi monoclonali. Confirmarea se efectuează numai de LNR-EST din IDSA prin unul sau mai multe teste de confirmare: testul de confirmare western blot pentru EST; testul de confirmare imunohistochimic pentru EST; metoda histologică de colorare HE. Tipizarea se realizează numai de LNR-EST din IDSA prin testul de discriminare a sușelor EST la rumegătoare mici 17. Prelevarea, prelucrarea primară, ambalarea și transportul probelor la LNR-EST/LSVSA desemnate pentru diagnosticul scrapiei, după caz, se efectuează cât mai curând posibil după prelevare, conform prevederilor capitolului I din Norma sanitară veterinară, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25/2008. 18. Procesarea și examinarea probelor de creier pentru EST se realizeazăîn exclusivitate în cadrul rețelei naționale de laboratoare de morfopatologie din cadrul LSVSA ale DSVSA, coordonate tehnic de LNR-EST din cadrul IDSA, conform arondării stabilite de ANSVSA. 19. Confirmarea diagnosticului, inclusiv discriminarea sușelor responsabile de infecțiile prionice, se efectuează în exclusivitate la LNR-EST din cadrul IDSA. 20. Genotiparea tuturor ovinelor la care s-a confirmat scrapie clasică de LNR-EST, conform capitolului A partea II pct. 8.1 din anexa III la Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. Genotiparea tuturor ovinelor la care s-a confirmat scrapie atipică de LNR-EST pentru codonul 141. 21. Genotiparea aleatorie obligatorie a unui eșantion național minim de 600 de probe prelevate de la ovine prin selecție, conform capitolul A partea II pct. 8.2 din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. Prelevarea probelor se efectuează ținând cont de vârsta, rasa, tipul de producție de la ovinele sacrificate pentru consumul uman, ovinele moarte și ovinele vii, conform instrucțiunilor șițintelor transmise de ANSVSA. 22. Genotiparea ovinelor din turma infectată (focar), în situația în care se adoptă măsurile de eradicare din capitolul B pct. 2.2 din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. 23. În cazul în care se adoptă opțiunea 2, prezentată la lit. (c), prevăzută la capitolul B pct. 2.2.2 din anexa VII la Regulamentul CE nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare, în vederea genotipării se prelevează probe de sânge pe EDTA pentru ovinele vii și probe de creier pentru ovinele la care s-a confirmat scrapie de LNR-EST și pentru ovinele moarte. Genotiparea se realizează de către Biroul de Biologie Moleculară și Organisme Modificate Genetic din cadrul IDSA. 24. DSVSA pun în aplicare un sistem de verificare a datelor prin care săse asigure că nu sunt omise animale eligibile, ca vârstă pentru testare,de la prelevare. 25. DSVSA trebuie să urmărească, prin programele proprii de monitorizare, să se preleveze obligatoriu probe de creier provenite de la ovinele și caprinele în vârstă de peste 18 luni din exploatațiile înregistrate/autorizate sanitar-veterinar cu peste 100 de animale și exploatațiile unde nu au fost depistate niciodată cazuri de scrapie, pe parcursul mai multor ani consecutivi de eșantionare. 26. DSVSA realizează numărul de teste stabilit de ANSVSA în baza populației de ovine și caprine existentă în fiecare județ în vederea îndeplinirii planul cifric privind numărul de teste programate a fi efectuate anual pentru supravegherea EST.
PRECIZĂRI EXECUȚIE 1. Medicii veterinari care observă ovine sau caprine care prezintă semne clinice nervoase sau tulburări de comportament au obligația anunțării medicilor veterinari oficiali din cadrul DSVSA. 2. În mod similar, într-un abator medicul veterinar oficial careexaminează antemortem un animal cu semne nervoase trebuie să anunțe DSVSA și să rețină, după caz, animalul viu sau în cazul sacrificării toate părțile corpului animalului până ce DSVSA decide autorizarea distrugerii sau ridicarea restricțiilor. 3. Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA și/sau medicii veterinari de liberă practică împuterniciți prelevează capul animalelor suspecte de EST și transmit probele la LM-EST din cadrul LSVSA și prin grija LSVSA la LNR-EST din cadrul IDSA în vederea efectuării testelor specifice de laborator.	PRECIZĂRI EXECUȚIE 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau după caz medicul veterinar oficial prelevează probe de la ovinele și caprinele din grupele țintă. 2. Prelevarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosință cu respectarea prevederilor capitolului I din Norma sanitarăveterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25/2008, numaide medicii veterinari instruiți de personalul abilitat din cadrul LSVSA.3. Medicul veterinar oficial sau după caz, medicul veterinar de liberă practică împuternicit are obligația completării, verificării, semnării și parafării formularului tipizat "Tabel nota de însoțire a probelor", stabilit de LNR-EST, care însoțește probele prelevate la LSVSA și/sau după caz, la LNR-EST din cadrul IDSA pentru testare, astfel încât dateleînscrise să corespundă realității, iar vârsta animalului să corespundă cu cea din BND. 4. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit operează în baza dedate evenimentul suferit de animal și transmite formularul de declarare evenimente F3 împreună cu Tabel notă de însoțire a probelor la laborator. Acțiunile de completare, eliberare și înregistrare în baza națională de date a formularului F3 se vor face concomitent și anterior trimiterii probei în laborator. 5. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit are obligația respectării legislației privind identificarea și înregistrarea ovinelor și caprinelor, nefiindu-i permisă emiterea de documente de mișcare și operarea evenimentelor în baza națională de date decât pentru animale care se regăsesc staționare în exploatații aflate pe raza în care are competențe să-și desfășoare activitatea. 6. Medicul veterinar oficial zonal împreună cu reprezentanți din cadrul DSVSA întocmesc ancheta epidemiologică. 7. Probele prelevate de la ovinele supuse testării pentru scrapie vor intra în lucru în laborator numai dacă sunt îndeplinite următoarele cerințe: a) probele provin de la ovine/caprine identificate și înregistrate în baza națională de date; b) probele prelevate din explotațiile nonprofesionale de animale sunt transmise la laborator împreună cu Tabelul notă de însoțire a probelor la laborator și formularul de declarare evenimente F3 prin care se atestă evenimentul suferit și operarea evenimentului în baza națională de date; c) probele prelevate din exploatațiile comerciale de animale sunt transmise la laborator împreună cu Tabelul notă de însoțire a probelor la laborator și formularul de declarare evenimente F3, printat de pe stația de lucru a utilizatorului, prin care se atestă evenimentul suferit și operarea evenimentului în baza națională de date; d) probele prelevate de la animalele sacrificate în abatoare sunt transmise la laborator împreună cu Tabelul notă de însoțire a probelor la laborator și copiii ale formularului/documentului de mișcare și de formularul de consemnare F6, printat de pe stația de lucru a utilizatorului, prin care se atestă evenimentul suferit și operarea evenimentului în baza națională de date. 8. Examinarea probelor se realizează numai la LSVSA și/sau după caz, la LNR-EST din cadrul IDSA, pe baza arondării stabilite de ANSVSA. 9. Medicul veterinar oficial zonal împreună cu reprezentanți din cadrul DSVSA întocmesc ancheta epidemiologică. 10. Personalul de la recepția probelor din cadrul LSVSA și IDSA au obligația verificării îndeplinirii cerințelor stabilite la pct. 7 și concordanței datelor înscrise pe documentele precizate la pct. 7, înainte de a permite intrarea probelor în lucru. Probele nu vor intra în lucru până când nu sunt îndeplinite toate cerințelor pct. 7.
B. INSPECȚIA ANIMALELOR ABATORIZATE
I. ANIMALE VII	II. CARNE, ORGANE, LAPTE
1. se examinează ante- și postmortem. 2. se prelevează probe de la ovinele și/sau caprinele eligibile ca vârstă pentru testare; 3. până în momentul în care prin examenul de laborator se va stabili un diagnostic negativ, nicio parte din corpul animalelorcare au făcut obiectul sacrificării și investigației pentru ESB nu se va utiliza pentru consum și nici la fabricarea produselor alimentare, a produselor cosmetice și a medicamentelor	1. Examinarea carcaselor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali. 2. În cazul de suspiciune SCRAPIE la nivelul unei exploatații, laptele provenit de la animale nu se dă în consum până la infirmarea diagnosticului. 3. În cazul în care nu se poate exclude prezenta ESB la o ovină/caprină dintr-o exploatație, laptele nu poate fi dat în consum. 4. În cazul confirmării SCRAPIEI la ovine/caprine, laptele provenit de la animalele sănătoase din exploatație poate fi plasat pe piață pentru consum uman.
PRECIZĂRI EXECUȚIE 1. medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.	PRECIZĂRI EXECUȚIE 1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examinare la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.
C. Notificarea în cazul suspiciunii și/sau confirmării bolii se realizează conform prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.	Animalele vii se izolează și animalele din exploatație se pun sub restricție privind mișcarea în și dinspre exploatație, până la aflarea diagnosticului realizat de către LNR-EST. Carnea, organele și subprodusele de la animalul diagnosticat cu scrapie de LNR EST se confiscă și se distrug, aplicându-se prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare și ale Regulamentului (CE) nr. 1069/2009. Se aplică măsurile de eradicare a bolii conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

5.3. Programul anual al României pentru creșterea rezistenței ovinelor la EST Scop:a) evaluarea incidenței genotipurilor ovinelor sensibile la EST și implicit susceptibile de a dezvolta boli prionice și eliminarea acestora din efectiv;b) constituirea unei populații inițiale de ovine cu genotip cunoscut, rezistente la scrapie, în vederea eradicării acestei boli;c) creșterea frecvența alelei ARR în cadrul efectivelor participante, reducând, în același timp, prevalența alelelor a căror contribuție la susceptibilitatea la EST a fost demonstrată.

Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale, exploatațiile comerciale de creștere a ovinelor, inclusiv în exploatațiile comerciale    de tip A                                                                                                                                 

SUPRAVEGHERE de tip screening                                                                                                            

CONDUITA DE EXECUȚIE                                                                                                                     Programul de creștere a rezistenței ovinelor la EST face parte din programul de monitorizare, control și eradicare a EST la rumegătoarelemici. Programul urmărește constituirea unei populații inițiale de ovine din rasele Karakul, Țigaie, Țurcană și Merinos cu genotip        cunoscut, rezistente la scrapie, în vederea creșterii frecvenței haplotipului ARR în cadrul efectivului ovin din aceste rase, reducând,  în același timp, prevalența haplotipurilor despre care s-a demonstrat că determină sensibilitate la scrapie.                             Acest program de genotipare a ovinelor și de determinare a susceptibilității la scrapie permite aplicarea unei strategii de eradicare a  scrapiei prin selectarea animalelor rezistente genetic, respectiv a berbecilor de reproducție, în strânsă legătură cu programul          național de control al bolii și crearea fermelor de reproducție în care să fie folosiți la montă numai berbecii rezistenți genetic la    scrapie.                                                                                                                                 

PRECIZĂRI TEHNICE                                                                                                                        1. Programul urmărește examinarea unui număr suficient de probe  prelevate de la berbecii de reproducție din rasele Merinos, Țigaie,     Țurcană și Karakul, crescuți în exploatații aflate pe teritoriul României pentru determinarea genotipului lor în relație cu rezistența   la EST;                                                                                                                                  2. DSVSA realizează o verificare inițială a statusului sanitar  veterinar al exploatațiilor care participă la program pe baza istoriculuibolilor anterioare și a inspecțiilor clinice și testelor specifice de laborator, unde este cazul.                                        3. Berbecii pentru reproducere din rasele Karakul, Țigaie, Țurcană și Merinos care participă la program vor fi supuși unui test de       genotipare pentru identificarea genotipul, cu respectarea cerințelor minime prevăzute la capitolul B partea 2 pct. 2 din anexa VII la    Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.                                                                             4. ANSVSA, în urma unei solicitări scrise a DSVSA, poate acorda derogări de la cerințele stabilite la capitolul B partea 2 pct. 2        lit. (c) și (d) din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare, în scopul protejării raselor și            caracteristicilor de producție.                                                                                                          5. Recunoașterea rezistenței la scrapie a efectivelor de ovine din rasele Karakul, Țigaie, Țurcană și Merinos se acordă numai pentru     efectivele participante în program și care îndeplinesc cerințele acestuia și se acordă pentru nivelul reprezentat de efective ale căror  descendenți provin exclusiv din berbeci cu genotipul ARR/ARR, conform prevederilor capitolul B partea 3 pct. 1 lit. (b) din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.                                                                             6. DSVSA realizează certificarea berbecilor participanți la program care au fost supuși unui test de genotipare prin alocarea unui număr de identificare individual, în baza instrucțiunilor transmise de ANSVSA.                                                                 7. Selectarea berbecilor pentru reproducere din rasele Karakul, Țigaie, Țurcană și Merinos pentru testele de genotipare se va face în    baza instrucțiunilor transmise de ANSVSA prin nota de serviciu.                                                                          8. Genotiparea și studiile de epidemiologie moleculară vor fi efectuate în Biroul de Biologie Moleculară și Organisme Modificate Genetic din cadrul IDSA din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală și în alte laboratoare din cadrul LSVSA, acreditate și         desemnate de ANSVSA;                                                                                                                     9. Prelevarea probelor de sânge integral se face în condiții speciale, cu sistem vacutainer ce conține EDTA ca anticoagulant. Tubul și   acul de prelevare sunt utilizate individual, pentru fiecare animal. Nu este recomandată prelevarea pe alte tipuri de substanță           anticoagulantă - heparină, deoarece aceasta inhibă reacțiile enzimatice ulterioare;                                                      10. Ambalarea probelor de sânge integral se face în suporturi dedicate - suport tuburi vacutainer, cu respectarea ordinii din tabelul de prelevare;                                                                                                                               11. Identificarea probelor de sânge integral se realizează cu ajutorul numărului de crotalie a animalului de la care se prelevă proba,   număr care se regăsește și în tabelul nominal anexat la nota de însoțire a probelor. Pentru ușurință, numărul de pe tubul de prelevare   poate fi cel atribuit numărului curent din tabelul nominal anexat la nota de însoțire a probelor;                                        12. Pe nota de însoțire se înscriu atât data, cât și ora prelevării, cât și codul de identificare al animalului, rasa, sexul și vârsta   animalului pentru a se putea face o statistica pe baza rezultatelor (pe rase, sexe etc.).                                                13. Transportul probelor de sânge integral se face într-un timp cât mai scurt, pentru a fi posibilă extracția în condiții optime a       ADN-ului genomic, la temperaturi de refrigerare;                                                                                         14. După prelevare, probele se păstrează în condiții de refrigerare, la o temperatură cuprinsă între 2-8°C, pentru maximum 12 ore până laprocesarea acestora. Acest interval cuprinde inclusiv timpul necesar pentru transportul probelor către laborator;                        15. dacă intervalul de timp este mai mare de 12 ore, probele se păstrează la temperaturi de congelare, până la procesarea acestora,      inclusiv intervalul de timp necesar pentru transportul probelor către laborator.                                                         16. DSVSA transmit ANSVSA un raport privind cerințele prevăzute la Capitolul B partea 1 pct. 2 lit. (a) și (b) din anexa VII la          Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. LNR-EST transmite la ANSVSA un raport privind cerințele prevăzute la        Capitolul B partea 1 pct. 2 lit. (c) din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001.                                                    17. DSVSA realizează inspecții periodice sau inopinate în exploatațiile participante la program și sancționează nerespectarea            implementării programului, pe teritoriul județului.                                                                                      18. DSVSA organizeze campanii de informare adresate medicilor veterinari, asociațiilor de crescători și altor instituții cu atribuții în implementarea programului cu privire la obiectivele, conținutul și măsurile prevăzute în acesta.                                         19. DSVSA furnizează la cerere informații relevante crescătorilor de ovine interesați în achiziționarea de ovine de un genotip rezistent la scrapie.                                                                                                                              20. DSVSA supraveghează aplicarea corespunzătoare a măsurilor stabilite în program după aflarea rezultatului testului de genotipare în   cadrul exploatațiilor participante la program prin efectuarea de inspecții regulate, la fiecare 4 luni, precum și inspecții neașteptate. 

PRECIZĂRI EXECUȚIE                                                                                                                       1. Medicii veterinari de liberă practică împuterniciți prelevează probe de sânge integral de la berbecii de reproducție din rasele       Karakul, Tigaie, Țurcană, Merinos crescuți în exploatații aflate pe teritoriul României, conform instrucțiunilor ANSVSA.                 2. Medicii veterinari oficiali zonali realizează o verificare inițială a statusului sanitar veterinar al exploatațiilor care participă   la program.                                                                                                                              

5.4. Boala cronică cahectizantă a cervideelor (BCCC) și EST la alte rumegătoare aflate în mediul silvatic sau în captivitate Scop: Supravegherea cervidelor pentru BCCC și a EST la alte rumegătoare aflate în mediul silvatic sau în captivitate

I. Supraveghere pasivă	II. Supraveghere activă
CONDUITA DE EXECUȚIE 1. Supraveghere și/sau monitorizare conform Deciziei 2007/182/CEa Comisiei din 19 martie 2007 privind un studiu asupra bolii cronice cașectizante a cervidelor; 2. Supraveghere clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a bolii.	CONDUITA DE EXECUȚIE 1. Supraveghere prin examene de laborator; 2. Supraveghere și/sau monitorizare conform Deciziei 2007/182/CE, pentrubovidee, cervide și alte rumegătoare aflate în mediu silvatic sau în captivitate; 3. Raportare lunară, incluzând numărul testelor rapide efectuate la cervidele din grupele țintă, tipul testului rapid și rezultatele testelor, transmise de către DSVSA.
PRECIZĂRI TEHNICE 1. Prelevarea probelor provenite de la cervide cu semne clinice și transmiterea la LNR, pentru a fi supuse examinărilor specifice, conform prevederilor capitolul C pct. 3 din anexa X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.	PRECIZĂRI TEHNICE 1. Prelevarea probelor de creier se efectuează în spații special amenajate în abatoarele autorizate sau în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST sau la nivelul fondurilor de vânătoare, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii unor boli infecțioase de la animale la om; 2. "Specia-țintă" este reprezentată de cerbul roșu (Cervus elaphus) sălbatic și de crescătorie; 3. Se prelevează probele de creier provenite de la toate cervidele în vârstă de peste 18 luni din grupele țintă: a) cervidee sănătoase vânate; b) cervidee sănătoase sacrificate în abatoare; c) cervidee care prezintă semne clinice sau de boală; d) cervidee rănite sau ucise pe șosele; e) cervidee moarte/ucise, conform prevederilor Deciziei 2007/182/CE; 4. Prelevarea probelor de creier se realizează imediat după sacrificare și în cel mai scurt timp după moarte/eutanasie și se efectuează numai dela animale care îndeplinesc cerințele de testare privind vârsta. 5. Prelevarea și testarea probelor de creier de la cervidele care nu îndeplinesc cerințele de testare privind vârstă, se efectuează numai la solicitarea proprietarului de animale, pe cheltuiala acestuia. 6. În cazul obținerii unui rezultat pozitiv la testul rapid realizat la cervidele din grupele țintă, se trimite proba la LNR-EST din carul IDSA în vederea confirmării/infirmării rezultatului; 7. În cazul obținerii unui rezultat pozitiv la testul rapid realizat la cervidele din grupele țintă se transmite pe faxul ANSVSA raportul de notificare a suspiciunii de BCCC; toate părțile corpului unui cervideu declarat pozitiv la testul rapid, inclusiv pielea, sunt distruse direct în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009; 8. Pentru fiecare caz pozitiv de EST la cervide se determină genotipul proteinei prion pe probe de creier. Genotiparea se realizează de Serviciul de biologie moleculară și organisme modificate genetic din cadrul IDSA. 9. Prelevarea, prelucrarea primară, ambalarea și transportul probelor laLNR-EST/LSVSA desemnate pentru diagnosticul BCCC, după caz, se efectuează cât mai curând posibil după prelevare, conform prevederilor capitolului I din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25/2008. 10. Procesarea și examinarea probelor de creier pentru EST la cervide șialte specii de rumegătoare mici sălbatice, se realizează în cadrul rețelei naționale de laboratoare de morfopatologie din cadrul LSVSA ale DSVSA, coordonate tehnic de LNR pentru Encefalopatii Spongiforme Transmisibile din cadrul IDSA, conform arondării stabilite de ANSVSA. 11. Metodele uzitate pentru diagnosticul EST sunt cele precizate de LNR-EST din cadrul IDSA în baza prevederilor Manualului OIE de standardepentru teste de diagnostic și vaccinuri și a cerințelor specificate în capitolul C, punctul 4 din anexa X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. Laboratoarele de Morfopatologie din cadrul DSVSA desemnate pentru supravegherea EST și LNR-EST din IDSA, pot efectua unul din testele rapide înregistrate și acreditate în România: - testul rapid ELISA pentru EST, protocol dublu sandwich; - testul rapid ELISA pentru EST, protocolul cu polimeri chimici și anticorpi monoclonali. Confirmarea se efectuează numai de LNR-EST din IDSA prin unul sau mai multe teste de confirmare: - testul de confirmare western blot pentru EST; testul de confirmare imunohistochimic pentru EST. 12. Confirmarea diagnosticului se efectuează în exclusivitate la LNR-ESTdin cadrul IDSA, aplicându-se prevederile Deciziei 2007/182/CE și ale Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. 13. Până la obținerea unui rezultat negativ la testul rapid, nicio partedin corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării și testării pentru EST nu intră în lanțul alimentar comercial și nici nu se va utiliza la fabricarea produselor alimentare, a produselor cosmetice și medicamentelor.
PRECIZĂRI EXECUȚIE Orice persoană care observă cervide cu comportament anormal și/ sau tulburări locomotorii și/sau o stare generală proastă are obligația anunțării medicilor veterinari oficiali din cadrul DSVSA.	PRECIZĂRI EXECUȚIE 1. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA prelevează probe de la cervidele din grupele țintă. 2. Prelevarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosință cu respectarea prevederilor capitolului I din Norma sanitarăveterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25/2008, numaide medicii veterinari instruiți de personalul abilitat din cadrul LSVSA.3. Examinarea probelor se realizează la LSVSA, și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA. 4. Responsabilul ESB/EST din cadrul DSVSA, nominalizat prin decizie a Directorului executiv, transmite pe faxul ANSVSA raportul de notificare a suspiciunii de BCCC. 5. DSVSA informează vânătorul, paznicul de vânătoare sau crescătorul de animale prin mijloace autorizate cu privire la rezultatele testelor rapide/de confirmare.
INSPECȚIA ANIMALELOR ABATORIZATE
I. ANIMALE VII - se examinează ante- și postmortem. - se prelevează probe de la cervidele eligibile ca vârstă pentru testare; - până în momentul în care prin examenul de laborator se va stabili un diagnostic negativ, nicio parte din corpul animalelorcare au făcut obiectul sacrificării și investigației pentru BCCC nu se va utiliza pentru consum și nici la fabricarea produselor alimentare, a produselor cosmetice și a medicamentelor;	II. CARNE și ORGANE Examinarea carcaselor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali. În caz de suspiciune/confirmare carnea, organele și subprodusele se confiscă și se distrug, aplicându-se prevederile Deciziei 2007/182/CE, ale Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare, și ale Regulamentului (CE) nr. 1069/2009.
PRECIZĂRI EXECUȚIE 1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.	PRECIZĂRI EXECUȚIE 1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examinare la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

6. FEBRA AFTOASĂ Scop: menținerea statutului de țară oficial liberă de febră aftoasă, fără vaccinare Grupa de animale țintă - animale din specii receptive, domestice și sălbatice. România își declară la OIE, anual, statutul de liber de febra aftoasă fără vaccinare. Este interzis importul de animale vii și produse ale acestora provenite din țări ce nu au statut de indemnitate fără vaccinare. Inspectarea periodică a zonelor recunoscute cu risc crescut de contaminare (granițele României cu țările terțe, târguri de animale vii, expoziții, porturi, aeroporturi).

I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale	II. Supravegherea în exploatațiile comerciale, inclusiv în exploatațiilecomerciale de tip A
1. Precizări tehnice	1. Precizări tehnice
Supravegherea pasivă	Supravegherea pasivă
Are ca scop identificarea și notificarea oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de febră aftoasă. În cazul în care România se va afla în situația unui risc epidemiologic în relație cu țări sau zone vecine, ANSVSA va dispune implementarea de inspecții clinice și testări serologiceîn acest scop.	Are ca scop identificarea și notificarea oricărui simptom ce poate fi atribuit febrei aftoase. În cazul în care România se va afla în situația unui risc epidemiologic în relație cu țări sau zone vecine, ANSVSA va dispune implementarea de inspecții clinice și testări serologice în acest scop.
Supravegherea activă	Supravegherea activă
a) serologic - pentru supravegherea transfrontalieră, pe zona devecinătate cu țări terțe, în scopul menținerii capabilității de diagnostic a LNR, prelevarea de probe de sânge de la specia ovină, odată pe an - în trimestrul IV, după revenirea din transhumanță sau în trimestrul I. Va fi examinat un număr maxim de 400 probe ser sanguin, defalcat în mod egal între județele aflate la granița cu țările terțe (BT, CS, GL, IS, MH, MM, SM, SV, TM, TL, VS, CT). De pe teritoriul acestor județe, probele desânge vor fi recoltate din efective aflate în localități de frontieră.
b. virusologic - în caz de suspiciune clinică și/sau de laborator se execută la animalele domestice și sălbatice receptive conform Manualului pentru Teste de Diagnostic și Vaccinuri al OIE și Manualului de Diagnostic pentru Febra Aftoasă.
2. Precizări execuție	2. Precizări execuție
a) fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, gestionarii fondurilor de vânătoare și medicii veterinari de liberă practică împuterniciți au obligația, conform legislației naționale în vigoare, de a raporta cazurile de morbiditate și mortalitate la animalele din speciile receptive. Medicii veterinari oficiali gestionează conduita de investigare a oricărei suspiciuni.	a) fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică împuterniciți raportează cazurile de morbiditate și mortalitate la animalele din speciile receptive. Medicii veterinari oficiali gestionează conduita de investigare a oricărei suspiciuni.
b) supravegherea serologică se realizează prin teste de screening - teste imunoenzimatice pentru anticorpi contra proteinelor structurale ale virusurilor febrei aftoase - serotipurile 0, A și Asia 1 sau teste imunoenzimatice pentru anticorpi contra proteinelor nestructurale ale virusurilor febrei aftoase. Probele cu rezultat pozitiv sau dubios se retestează și se supuntestelor de confirmare prin virusneutralizare. Rezultatul acestora va fi interpretat în conformitate cu definiția cazului de infecție cu virus al febrei aftoase din Codul de Sănătate al Animalelor Terestre (capitolul 8.5., articolul 8.5.1.)
c) diagnosticul se realizează în cadrul LNR-IDSA pe probe recoltate în conformitate cu prevederile Manualului Operațional pentru febra aftoasă. Diagnosticul de confirmare în febră aftoasă se face în conformitate cu prevederile capitolului 2.1.5. din Manualul pentru Teste de Diagnostic și Vaccinuri al OMSA/2012, și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 113/2007pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile pentru combaterea febrei aftoase.	c) diagnosticul se realizează în cadrul LNR-IDSA pe probe recoltate în conformitate cu prevederile Manualului Operațional pentru febra aftoasă.Diagnosticul de confirmare în febră aftoasă se face în conformitate cu prevederile capitolului 2.1.5. din Manualului pentru Teste de Diagnosticși Vaccinuri al OMSA/2012 și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 113/2007.
În cazul diagnosticării bolii pe teritoriul României, se aplică măsurile prevăzute în Ordinul președintelui ANSVSA nr. 113/2007, ce transpune Directiva Consiliului 2003/85/CE pentru controlul febrei aftoase.
În conformitate cu definiția cazului de infecție cu virus al febrei aftoase din Codul de Sănătate al Animalelor Terestre (capitolul 8.5.,art. 8.5.1.) diagnosticul de laborator și respectiv confirmarea unei suspiciuni se realizează prin: - izolarea pe culturi celulare și identificarea virusului (RT PCR și detecția de antigen prin ELISA); - detecția de antigen viral prin ELISA și detecția de genom viral prin RT-PCR în corelare cu date clinice și epidemiologice relevante; - detecția de anticorpi prin ELISA față de proteinele structurale și nestructurale ale virusurilor febrei aftoase în corelare cu date clinice și epidemiologice relevante.
Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare

7. TUBERCULOZA BOVINĂ Scop: menținerea statusului de exploatație oficial indemnă de tuberculoză bovină

I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale	II. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a bovinelor delapte, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
A. Testarea bovinelor în exploatațiile calificate oficial indemne de tuberculoză bovină, cu atestat de indemnitate, pentrumenținerea statusului de exploatație oficial indemnă de boală: Supraveghere activă 1. Tuberculinare intradermică prin TCS o dată pe an la toate bovinele și bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni. 2. Testarea se efectuează o singură dată în cursul anului. 3. Controalele prin tuberculinare intradermică se planifică astfel încât să se execute înaintea acțiunilor imunoprofilactice. Este necesară deparazitarea profilactică a animalelor. 4. La execuție se vor respecta precizările tehnice ale producătorului testului de diagnostic utilizat. 5. Testarea se realizează conform tehnicii de tuberculinare și interpretare a rezultatelor, prevăzute la pct. 2.2.5. din anexanr. 2 la Norma sanitară veterinară privind problemele de sănătate a animalelor ce afectează comerțul intracomunitar cu animale din speciile bovine și suine, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare. 6. Exploatația își menține statusul oficial liber de tuberculozădacă animalele au reacționat negativ la test. 7. Animalele pozitive la TCS se elimină din efectiv prin abatorizare pentru tăiere de control în scop de diagnostic în maximum 30 de zile de la notificarea oficială către proprietar sau către persoana responsabilă a rezultatelor testelor, iar exploatației i se suspendă statusul de oficial indemn de TBC. 8. Animalele neconcludente la TCS se retestează după deparazitarea internă obligatorie, cu 21 zile înainte de retestare, în prezența și responsabilitatea medicului veterinar oficial, iar exploatației i se suspendă statusul de oficial indemn la TBC, până la clarificarea statusului exploatației printr-un TCS efectuat la 42 de zile de la primul test de tuberculinare. 9. Animalele cu două rezultate neconcludente la TCS sunt considerate pozitive și se elimină obligatoriu din exploatație prin tăiere de control în scop de diagnostic în maximum 30 de zile de la notificarea oficială către proprietar sau către persoana responsabilă a rezultatelor testelor, conform art. 15alin. (1) din Norma sanitară veterinară privind criteriile pentru planuri naționale de eradicare accelerată a brucelozei, tuberculozei și leucozei enzootice bovine, aprobată prin Ordinulpreședintelui ANSVSA nr. 104/2005. 10. Se vor tuberculina și caprinele care sunt crescute în exploatațiile de bovine de la care se livrează lapte crud către procesare, conform secțiunii IX a Regulamentului (CE) nr. 853/2004. 11. Se interzice utilizarea pentru tuberculinare intradermică a tuberculinelor neînregistrate, netestate, alterate sau cu termende valabilitate expirat, precum și a instrumentarului de lucru defect. 12. Nu vor fi supuse testării prin tuberculinare intradermică: a) animalele tratate anterior cu medicamente imunosupresoare, cum ar fi: glucocorticoizi; b) animalele aflate în ultima lună de gestație și cele în primele 30 de zile după fătare; c) animalele bolnave, aflate în tratament sau cele în convalescență. 13. Animalele care nu au fost testate în campania de tuberculinare din motivele enumerate la pct. 12, vor fi testate ulterior îndeplinirii cerințelor de tuberculinare.	A. Testarea bovinelor în exploatațiile calificate oficial indemne de tuberculoză bovină, cu atestat de indemnitate, pentru menținerea statusului de exploatație oficial indemnă de boală: Supraveghere activă 1. Tuberculinare intradermică prin TCS o dată pe an la toate bovinele șibubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni. 2. Testarea se efectuează o singură dată în cursul anului. 3. Controalele prin tuberculinare intradermică se planifică astfel încâtsă se execute înaintea acțiunilor imunoprofilactice. Este necesară deparazitarea profilactică a animalelor. 4. La execuție se vor respecta precizările tehnice ale producătorului testului de diagnostic utilizat. 5. Testarea se realizează conform tehnicii de tuberculinare și interpretare a rezultatelor, prevăzute la pct. 2.2.5. din anexa nr. 2 laNorma sanitară veterinară privind problemele de sănătate a animalelor ceafectează comerțul intracomunitar cu animale din speciile bovine și suine, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare. 6. Exploatația își menține statusul oficial liber de tuberculoză dacă animalele au reacționat negativ la test. 7. Animalele pozitive la TCS se elimină din efectiv prin abatorizare pentru tăiere de control în scop de diagnostic în maximum 30 de zile de la notificarea oficială către proprietar sau către persoana responsabilăa rezultatelor testelor, iar exploatației i se suspendă statusul de oficial indemn de TBC. 8. Animalele neconcludente la TCS se retestează după deparazitarea internă obligatorie, cu 21 zile înainte de retestare, în prezența și responsabilitatea medicului veterinar oficial, iar exploatației i se suspendă statusul de oficial indemn la TBC, până la clarificarea statusului exploatației printr-un TCS efectuat la 42 de zile de la primul test de tuberculinare. 9. Animalele cu două rezultate neconcludente la TCS sunt considerate pozitive și se elimină obligatoriu din exploatație prin tăiere de control în scop de diagnostic în maximum 30 de zile de la notificarea oficială către proprietar sau către persoana responsabilă a rezultatelortestelor, conform art. 15 alin. (1) din Norma sanitară veterinarăprivind criteriile pentru planuri naționale de eradicare accelerată a brucelozei, tuberculozei și leucozei enzootice bovine, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 104/2005. 10. Se vor tuberculina și caprinele care sunt crescute în exploatațiile de bovine de la care se livrează lapte crud către procesare, conform secțiunii IX a Regulamentului (CE) nr. 853/2004. 11. Se interzice utilizarea pentru tuberculinare intradermică a tuberculinelor neînregistrate, netestate, alterate sau cu termen de valabilitate expirat, precum și a instrumentarului de lucru defect. 12. Nu vor fi supuse testării prin tuberculinare intradermică: a) animalele tratate anterior cu medicamente imunosupresoare, cum ar fi:glucocorticoizi; b) animalele aflate în ultima lună de gestație și cele în primele 30 de zile după fătare; c) animalele bolnave, aflate în tratament sau cele în convalescență. 13. Animalele care nu au fost testate în campania de tuberculinare din motivele enumerate la pct. 12, vor fi testate ulterior îndeplinirii cerințelor de tuberculinare.
B. Testarea bovinelor în exploatațiile cu status suspendat, în urma declarării unei suspiciuni bazate pe rezultatele pozitive sau neconcludente la testele de tuberculinare, la examenul de abator sau în cazul neefectuării anuale a testului de tuberculinare: 1. În cazul unei suspiciuni bazate pe rezultatele pozitive sau neconcludente la testele menționate la lit. A, pct. 1, sau în abator se suspendă statusul de exploatație oficial indemnă de tuberculoză și se aplică prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare, ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 49/2010 și ale Regulamentului (CE) nr. 853/2004. 2. Medicul veterinar oficial elaborează și controlează aplicareaplanului de măsuri până la clarificarea situației. 3. Dacă prezența tuberculozei nu este confirmată, suspendarea statusului de exploatație oficial indemnă de tuberculoză poate fi ridicată numai în urma unei testări prin TCS, a tuturor animalelor în vârsta de peste 6 săptămâni, cu rezultate negative, efectuată la cel puțin 42 de zile după îndepărtarea animalului/lor care au reacționat pozitiv, conform pct. 3A din anexa nr. 1 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare. 4. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR-IDSA.	B. Testarea bovinelor în exploatațiile cu status suspendat, în urma declarării unei suspiciuni bazate pe rezultatele pozitive sau neconcludente la testele de tuberculinare, la examenul de abator sau în cazul neefectuării anuale a testului de tuberculinare: 1. În cazul unei suspiciuni bazate pe rezultatele pozitive sau neconcludente la testele menționate la lit. A, pct. 1, sau în abator se suspendă statusul de exploatație oficial indemnă de tuberculoză și se aplică prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare, ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 49/2010 și ale Regulamentului (CE) nr. 853/2004. 2. Medicul veterinar oficial elaborează și controlează aplicarea planului de măsuri până la clarificarea situației. 3. Dacă prezența tuberculozei nu este confirmată, suspendarea statusuluide exploatație oficial indemnă de tuberculoză poate fi ridicată numai înurma unei testări prin TCS, a tuturor animalelor în vârsta de peste 6 săptămâni, cu rezultate negative, efectuată la cel puțin 42 de zile dupăîndepărtarea animalului/lor care au reacționat pozitiv, conform pct. 3Adin anexa nr. 1 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare. 4. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizeazăla LSVSA sub coordonarea LNR-IDSA.
C. Testarea bovinelor în exploatațiile cu status retras, acea exploatație oficial liberă de tuberculoză în care bovinele cu reacție pozitivă la testul alergic, au fost eliminate, iar tuberculoza a fost confirmată prin examene de laborator. 1. Statusul oficial indemn de tuberculoză al unei exploatații trebuie să rămână retras până ce sunt efectuate curățarea și dezinfecția incintei și a ustensilelor, iar toate animalele de vârsta mai mare de 6 săptămâni au reacționat negativ la ultimeledouă teste TCS consecutive de tuberculinare, primul efectuat nu mai devreme de 60 de zile, iar cel de-al doilea la nu mai puțin de 4 luni și nu mai mult de 12 luni de la eliminarea ultimului animal care a reacționat pozitiv, conform pct. 3B din anexa nr. 1 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.*) 2. În situații concrete (de ex.: în focar, pentru reducerea timpului de stingere a acestuia; în exploatații care prezintă succesiv animale cu rezultat pozitiv la tuberculinare; în cazul unui procent semnificativ de animale pozitive la testul de tuberculinare din exploatațiile calificate oficial indemne de tuberculoză), ANSVSA poate aproba utilizarea unor metode alternative, pentru a crește gradul de confidență al diagnosticului în relație cu animalele suspecte, cum ar fi (EIAs-gammaIFN). 3. Măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploatațiile contaminate trebuie să respecte prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 105/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinarecare introduce măsuri naționale pentru eradicarea brucelozei, tuberculozei și leucozei bovine și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare. 4. Notificarea tuberculozei se face în baza prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea internă și declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificările și completările ulterioare. 5. Este interzisă menținerea animalelor pozitive în efectiv. 6. Este interzisă mișcarea animalelor pozitive și a celor suspecte, cu excepția abatorului. 7. După declararea bolii, medicul veterinar oficial în a cărui responsabilitate este exploatația, împreună cu medicul veterinarde liberă practică împuternicit, efectuează ancheta epidemiologică și întocmește programul de asanare. 8. Medicul veterinar oficial comunică în scris proprietarului sau deținătorului de animale restricțiile privind circulația animalelor și condițiile de valorificare a produselor de origineanimală provenite de la acestea. 9. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA are responsabilitatea monitorizării cazurilor reagente și implementarea tuturor măsurilor de stingere a focarului de boală. 10. Bovinele cu rezultat pozitiv la TCS sau/și EIAs-gammaIFN se direcționează către abator pentru tăiere în vederea efectuării expertizei de abator, precum și a examenelor de laborator. 11. Aceste bovine se taie în partidă separată sub supraveghere sanitară veterinară și cu aplicarea măsurilor de decontaminare și protecție a mediului. 12. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA, sub coordonarea și, după caz, cu sprijinul LNR-IDSA.	C. Testarea bovinelor în exploatațiile cu status retras, acea exploatație oficial liberă de tuberculoză în care bovinele cu reacție pozitivă la testul alergic, au fost eliminate, iar tuberculoza a fost confirmată prin examene de laborator. 1. Statusul oficial indemn de tuberculoză al unei exploatații trebuie sărămână retras până ce sunt efectuate curățarea și dezinfecția incintei și a ustensilelor, iar toate animalele de vârsta mai mare de 6 săptămâniau reacționat negativ la ultimele două teste TCS consecutive de tuberculinare, primul efectuat nu mai devreme de 60 de zile, iar cel de-al doilea la nu mai puțin de 4 luni și nu mai mult de 12 luni de la eliminarea ultimului animal care a reacționat pozitiv, conform pct. 3B din anexa nr. 1 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.*) 2. În situații concrete (de ex.: în focar, pentru reducerea timpului de stingere a acestuia; în exploatații care prezintă succesiv animale cu rezultat pozitiv la tuberculinare; în cazul unui procent semnificativ deanimale pozitive la testul de tuberculinare din exploatațiile calificateoficial indemne de tuberculoză), ANSVSA poate aproba utilizarea unor metode alternative, pentru a crește gradul de confidență al diagnos- ticului în relație cu animalele suspecte, cum ar fi (EIAs-gammaIFN). 3. Măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploatațiile contaminatetrebuie să respecte prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 105/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri naționale pentru eradicarea brucelozei, tuberculozei și leucozei bovine și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare. 4. Notificarea tuberculozei se face în baza prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea internă și declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificările și completările ulterioare. 5. Este interzisă menținerea animalelor pozitive în efectiv. 6. Este interzisă mișcarea animalelor pozitive și a celor suspecte, cu excepția abatorului. 7. După declararea bolii, medicul veterinar oficial în a cărui responsabilitate este exploatația, împreună cu medicul veterinar de liberă practică împuternicit, efectuează ancheta epidemiologică și întocmește programul de asanare. 8. Medicul veterinar oficial comunică în scris proprietarului sau deținătorului de animale restricțiile privind circulația animalelor și condițiile de valorificare a produselor de origine animală provenite de la acestea. 9. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA are responsabilitatea monitorizării cazurilor reagente și implementarea tuturor măsurilor de stingere a focarului de boală. 10. Bovinele cu rezultat pozitiv la TCS sau/și EIAs-gammaIFN se direcționează către abator pentru tăiere în vederea efectuării expertizei de abator, precum și a examenelor de laborator. 11. Aceste bovine se taie în partidă separată sub supraveghere sanitară veterinară și cu aplicarea măsurilor de decontaminare și protecție a mediului. 12. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA, sub coordonarea și, după caz, cu sprijinul LNR-IDSA.
D. Exploatațiile cărora li s-a retras statusul de exploatație oficial indemnă la tuberculoză își recăpăta indemnitatea dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la lit. E din anexa nr. 4la Ordinul președintelui ANSVSA nr. 49/2010.	D. Exploatațiile cărora li s-a retras statusul de exploatație oficial indemnă la tuberculoză își recăpăta indemnitatea dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la lit. E din anexa nr. 4 la Ordinul președintelui ANSVSA nr. 49/2010.
E. Tăierea de control a animalelor pozitive la testele tuberculinice sau imunologice (EIAs-gammaIFN). 1.1. De la toate animalele reagente, tăiate pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză, se prelevează obligatoriu probe individuale pentru examene de laborator, astfel: a) limfonodurile capului - retrofaringian stâng și drept, mandibular stâng și drept, parotidian stâng și drept; b) limfonodurile traheobronhice stâng și drept, mediastinale anterior și posterior; c) limfonodurile hepatice, iliac intern și extern, retromamar superior și inferior și poplitei; d) porțiuni de țesuturi și organe: pleură, pulmon, ficat, splină, rinichi, organe genitale, glandă mamară. 2. Prin grija medicului veterinar oficial din abator grupele de limfonoduri și porțiunile de țesuturi și organe menționate la pct. I. 1 se ambalează separat pe fiecare grup în parte. 3. Confirmarea diagnosticului de tuberculoză se face conform Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare, prin următoarele examene de laborator: morfopatologic, bacterioscopic, test biologic pe cobai. 4. Proprietarii animalelor reagente tăiate pentru stabilirea diagnosticului se despăgubesc potrivit legii, indiferent de rezultatele examenelor de laborator. 5. Precizările tehnice sunt în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 105/2005 și ale Ordinului președinteluiANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare. 6. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR-IDSA. 7. În cazul izolării Mycobacterium spp, tulpinile se trimit la LNR pentru Tuberculoză și Paratuberculoză în vederea tipizării fenotipice și genetice. 8. În imposibilitatea efectuării examenului cultural se vor trimite țesuturi cu leziuni de la bovinele tăiate sau de la cobaii utilizați pentru testul biologic la LNR-IDSA. 9. Toate animalele tăiate pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză ce prezintă leziuni ale masei gastro-intestinale vorfi examinate obligatoriu și pentru paratuberculoză. II. De la animalele pozitive la testele tuberculinice sau și imunologice care la inspecția post-mortem nu prezintă leziuni, se vor recolta următoarele grupe de limfonoduri: a) submaxilar, retrofaringian, bronhie, mediastinal; b) eventual și cei mezenterici, dacă sunt măriți în volum, portali și retromamari. III. În cazul suspiciunii de tuberculoză în abator la inspecția post-mortem, se prelevează probe de organe cu leziuni și limfonoduri în vederea examinării morfopatologice și bacteriologice, conform normelor sanitare veterinare. Se recoltează porțiuni de organe cu leziuni și grupele de limfonoduri aferente. În lipsa organelor afectate se prelevează numai limfonoduri cu leziuni.**)	E. Tăierea de control a animalelor pozitive la testele tuberculinice sauimunologice (EIAs-gammaIFN). 1.1. De la toate animalele reagente, tăiate pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză, se prelevează obligatoriu probe individuale pentru examene de laborator, astfel: a) limfonodurile capului - retrofaringian stâng și drept, mandibular stâng și drept, parotidian stâng și drept; b) limfonodurile traheobronhice stâng și drept, mediastinale anterior și posterior; c) limfonodurile hepatice, iliac intern și extern, retromamar superior și inferior și poplitei; d) porțiuni de țesuturi și organe: pleură, pulmon, ficat, splină, rinichi, organe genitale, glandă mamară. 2. Prin grija medicului veterinar oficial din abator grupele de limfonoduri și porțiunile de țesuturi și organe menționate la pct. I. 1 se ambalează separat pe fiecare grup în parte. 3. Confirmarea diagnosticului de tuberculoză se face conform Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare, prin următoarele examene de laborator: morfopatologic, bacterioscopic, test biologic pe cobai. 4. Proprietarii animalelor reagente tăiate pentru stabilirea diagnosticului se despăgubesc potrivit legii, indiferent de rezultatele examenelor de laborator. 5. Precizările tehnice sunt în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 105/2005 și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare. 6. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizeazăla LSVSA sub coordonarea LNR-IDSA. 7. În cazul izolării Mycobacterium spp, tulpinile se trimit la LNR pentru Tuberculoză și Paratuberculoză în vederea tipizării fenotipice șigenetice. 8. În imposibilitatea efectuării examenului cultural se vor trimite țesuturi cu leziuni de la bovinele tăiate sau de la cobaii utilizați pentru testul biologic la LNR-IDSA. 9. Toate animalele tăiate pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză ce prezintă leziuni ale masei gastro-intestinale vor fi examinate obligatoriu și pentru paratuberculoză. II. De la animalele pozitive la testele tuberculinice sau și imunologicecare la inspecția post-mortem nu prezintă leziuni, se vor recolta următoarele grupe de limfonoduri: a) submaxilar, retrofaringian, bronhie, mediastinal; b) eventual și cei mezenterici, dacă sunt măriți în volum, portali și retromamari. III. În cazul suspiciunii de tuberculoză în abator la inspecția post- mortem, se prelevează probe de organe cu leziuni și limfonoduri în vederea examinării morfopatologice și bacteriologice, conform normelor sanitare veterinare. Se recoltează porțiuni de organe cu leziuni și grupele de limfonoduri aferente. În lipsa organelor afectate se prelevează numai limfonoduri cu leziuni.**)
III. Supravegherea în exploatațiile cu status suspendat pentru nerespectarea frecvenței de testare.
Supraveghere activă 1. În exploatațiile în care nu s-a respectat testarea anuală, dar calificate anterior ca oficial indemne, se suspendă statusul de exploatație oficial indemnă, exploatațiile redobândindu-și statutul de oficial indemnă de tuberculoză numai după testarea printr-un singur TCS cu rezultat negativ, a tuturor animalelor în vârstă de peste 6 săptămâni. 2. Toate taurinele și bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni din exploatațiile nou înființate, atunci când efectivul a fost alcătuit exclusiv din animale originare din exploatații calificate oficial indemne de tuberculoză, vor efectua primul test nu mai târziu de 60 de zi la constituire, iar cel de-al doilea test nu va mai fi solicitat.

IV. Testarea bovinelor pentru export sau comerț intracomunitar, în vederea asigurării cerințelor de certificare                          

Supraveghere pasivă                                                                                                                      

1. Bovinele destinate comerțului intracomunitar/exportului în țări terțe sunt testate pentru tuberculoza bovină anterior mișcării, test  de premișcare, în centrele de colectare sau în exploatația de origine autorizată pentru comerț intracomunitar sau export în țări terțe,  de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit care a încheiat contract de prestări servicii cu exploatația respectivă, sub  controlul și responsabilitatea medicului veterinar oficial, în intervalul de 30 de zile, atunci când expedierea bovinelor se face din    exploatația de origine sau, în perioada șederii în centrul de colectare, atunci când expedierea se face din acesta.                      2. În vederea asigurării cerințelor de certificare, testul de premișcare se realizează prin TU.                                          

V. Supravegherea în exploatațiile comerciale de tineret la îngrășat                                                                      

Supraveghere pasivă                                                                                                                      Sunt exceptați de la testul de tuberculinare, cu condiția ca aceștia să provină din exploatații oficial indemne de tuberculoză, iar      autoritatea competentă locală să garanteze că masculii pentru îngrășat nu vor fi folosiți pentru reproducție și vor fi trimiși direct    la locul de tăiere.                                                                                                                      

VI. Supravegherea speciilor susceptibile din grădinile zoologice                                                                         

Supraveghere pasivă                                                                                                                      1. Testarea prin gamma interferon (EIAs-gammaIFN) sau tuberculinarea intradermic prin TU a speciilor susceptibile din grădinile zoologiceîn caz de suspiciune a bolii.                                                                                                            2. Animalele cu rezultate pozitive la testul de tuberculinare se retestează prin gamma interferon (EIAs-gammaIFN).                       3. Animalele cu rezultat pozitiv și la testul prin gamma interferon (EIAs-gammaIFN) se izolează și se scot din circuitul vizitatorilor.  4. Testarea tuturor animalelor din specii susceptibile care au coabitat cu animalul care a obținut rezultate pozitive la testele         menționate la alin. 2.                                                                                                                   

VII. Supravegherea bacteriologică a speciilor susceptibile din fondul cinegetic                                                          

Supraveghere pasivă                                                                                                                      Cu ocazia recoltării de trofee, pentru selecție și alte acțiuni ce sunt prevăzute în Legea nr. 407/2006 a vânătorii și a protecției      fondului cinegetic, cu modificările și completările ulterioare.                                                                          

Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen morfopatologic + microscopic direct + test biologic pe cobai. Suplimentar: examen      cultural + tipizare fenotipică + tipizare genetică.                                                                                      

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările     ulterioare                                                                                                                               

Proprietarii animalelor tăiate se despăgubesc conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1214/2009 privind metodologia pentru         stabilirea și plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide  a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, cu modificările ulterioare, indiferent de rezultatele examenelor de laborator.         

Notă
*) Medicul veterinar de liberă practică împuternicit are responsabilitatea efectuării tuberculinărilor intradermice sub controlul și coordonarea medicului veterinar oficial.
**) Examinarea carcaselor și organelor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medicii veterinari oficiali.8. LEUCOZA ENZOOTICĂ BOVINĂ Scop: eradicarea bolii și calificarea statusului de sănătate al exploatațiilor și atestarea acestora în vederea recunoașterii statusului de țară/zonă oficial indemnă de LEB. +

I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale	II. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a bovinelor de lapte, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
A. Testarea bovinelor în exploatațiile calificate oficial indemne de LEB, cu atestat de indemnitate, pentru menținerea statusului de exploatație oficial indemnă de boală: Supraveghere activă 1. Supravegherea serologică la bovine și bubaline se realizează prin ELISA, o dată pe an, la: a) taurii și bivolii folosiți la reproducție; b) toate taurinele și bubalinele în vârstă de peste 24 de luni. 2. Probele de sânge sunt recoltate de medicii de liberă practică împuterniciți. 3. Testele ELISA se efectuează pe pooluri de 10 probe, conform instrucțiunilor trusei de diagnostic și recomandărilor LNR-IDSA.4. Animalele cu rezultat pozitiv la ELISA vor fi testate pentru confirmare prin ID; dacă există neconcordanță între ELISA pozitiv și ID negativ, confirmarea bolii se face prin prelevare de sânge și examen prin ID după 30 zile de la prima prelevare. 5. Examenele serologice (ELISA și/sau ID) se efectuează la LSVSA. 6. Dacă există dubii privind corectitudinea prelevării probei/ probelor și din expertiză reiese că au existat neconformități legate de prelevare, ambalare, transportul probei/probelor, DSVSA analizează oportunitatea prelevării unei alte probe. 7. Dacă directorul executiv al DSVSA aprobă, se prelevează o nouă probă care se examinează la LSVSA și o contraprobă care se păstrează la același laborator. După testarea probei și obținerea rezultatului, LSVSA poate trimite contraproba pentru expertiză de analiză la LNR-IDSA din cadrul IDSA. Proba și contraproba se prelevează de medicul veterinar oficial și se sigilează. 8. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 dezile de la data notificării oficiale a proprietarului acestora sau a persoanei împuternicite cu privire la rezultatul examinărilor, conform art. 24 lit. b) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 104/2005. 9. Exploatațiile oficial indemne, în care un singur animal a reacționat pozitiv la unul din testele la care se face referire în capitolul II al anexei nr. 4 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare, se consideră contaminate și intră în regim de asanare prin extracție. 10. Se suspendă statusul de sănătate al exploatației și rămâne suspendat până când: a) toate animalele în vârstă de peste 12 luni au reacționat negativ la două testări serologice efectuate la un interval de cel puțin 4 luni și cel mult 12 luni, testări efectuate la cel puțin 3 luni după eliminarea din efectiv a animalului pozitiv și a descendenților acestuia; b) s-a efectuat o anchetă epidemiologică cu rezultate negative și toate exploatațiile legate epidemiologic cu exploatația contaminată au fost supuse măsurilor stabilite la lit. a), în conformitate cu prevederile capitolul II al anexei nr. 4 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.	A. Testarea bovinelor în exploatațiile calificate oficial indemne de LEB, cu atestat de indemnitate, pentru menținerea statusului de exploatație oficial indemnă de boală: Supraveghere activă 1. Supravegherea serologică la bovine și bubaline se realizează prin ELISA, o dată pe an, la: a) taurii și bivolii folosiți la reproducție; b) toate taurinele și bubalinele în vârstă de peste 24 de luni. 2. Probele de sânge sunt recoltate de medicii de liberă practică împuterniciți. 3. Testele ELISA se efectuează pe pooluri de 10 probe, conform instrucțiunilor trusei de diagnostic și recomandărilor LNR-IDSA. 4. Animalele cu rezultat pozitiv la ELISA vor fi testate pentru confirmare prin ID; dacă există neconcordanță între ELISA pozitiv și ID negativ, confirmarea bolii se face prin prelevare de sânge și examen prin ID după 30 zile de la prima prelevare. 5. Examenele serologice (ELISA și/sau ID) se efectuează la LSVSA. 6. Dacă există dubii privind corectitudinea prelevării probei/probelor și din expertiză reiese că au existat neconformități legate de prelevare, ambalare, transportul probei/probelor, DSVSA analizează oportunitatea prelevării unei alte probe. 7. Dacă directorul executiv al DSVSA aprobă, se prelevează o nouă probă care se examinează la LSVSA și o contraprobă care se păstrează la același laborator. După testarea probei și obținerea rezultatului, LSVSApoate trimite contraproba pentru expertiză de analiză la LNR-IDSA din cadrul IDSA. Proba și contraproba se prelevează de medicul veterinar oficial și se sigilează. 8. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile dela data notificării oficiale a proprietarului acestora sau a persoanei împuternicite cu privire la rezultatul examinărilor, conform art. 24 lit. b) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 104/2005. 9. Exploatațiile oficial indemne, în care un singur animal a reacționat pozitiv la unul din testele la care se face referire în capitolul II al anexei nr. 4 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare, se consideră contaminate și intră în regim de asanare prin extracție. 10. Se suspendă statusul de sănătate al exploatației și rămâne suspendatpână când: a) toate animalele în vârstă de peste 12 luni au reacționat negativ la două testări serologice efectuate la un interval de cel puțin 4 luni și cel mult 12 luni, testări efectuate la cel puțin 3 luni după eliminarea din efectiv a animalului pozitiv și a descendenților acestuia; b) s-a efectuat o anchetă epidemiologică cu rezultate negative și toate exploatațiile legate epidemiologic cu exploatația contaminată au fost supuse măsurilor stabilite la lit. a), în conformitate cu prevederile capitolul II al anexei nr. 4 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.
B. Testarea bovinelor în exploatațiile cu status suspendat în care mai mult de un animal a reacționat pozitiv la unul din testele la care se face referire în capitolul II al anexei nr. 4la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președinteluiANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare, supuse asanării prin extracție: Supraveghere activă 1. Supravegherea serologică se realizează la toate animalele în vârsta de peste 12 luni din exploatația contaminată de două ori pe an, la un interval de timp de cel puțin 4 luni și cel mult 12 luni, la cel puțin 3 luni de la îndepărtarea animalului pozitiv și ai descendenților acestuia obținuți după data probabilă a infectării. 2. Testul ELISA se efectuează pe probe individuale de sânge. 3. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile de la data notificării oficiale a proprietarului acestora sau a persoanei împuternicite cu privire la rezultatul examinărilor, conform art. 24 lit. b) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 104/2005. 4. Vițeii proveniți de la vaci reacționate pozitiv la examenele serologice vor părăsi efectivul numai pentru sacrificare, sub supravegherea autorităților veterinare. 5. DSVSA poate acorda derogare de la obligativitatea tăierii vițelului unei vaci infectate, atunci când acesta a fost separatde mama lui imediat după fătare și înainte de a fi supt colostru. În acest caz, vițelul trebuie ca după identificare să rămână în exploatație până la vârsta de 24 de luni și să fie testat în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare. 6. Măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploatațiile contaminate trebuie să respecte prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 104/2005 și ale Ordinului președinteluiANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare. 7. Proprietarii animalelor tăiate se despăgubesc conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1214/2009 privind metodologia pentru stabilirea și plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, cu modificările ulterioare, indiferent de rezultatele examenelor de laborator. 8. Exploatațiile în care toate animalele în vârsta de peste 12 luni prezintă reacții negative la cele două teste efectuate, conform prevederilor de la pct. 1 își redobândesc statusul oficial indemn de 1 LEB, conform prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 49/2010.	B. Testarea bovinelor în exploatațiile cu status suspendat în care mai mult de un animal a reacționat pozitiv la unul din testele la care se face referire în capitolul II al anexei nr. 4 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare, supuse asanării prin extracție:Supraveghere activă 1. Supravegherea serologică se realizează la toate animalele în vârsta de peste 12 luni din exploatația contaminată de două ori pe an, la un interval de timp de cel puțin 4 luni și cel mult 12 luni, la cel puțin 3 luni de la îndepărtarea animalului pozitiv și ai descendenților acestuia obținuți după data probabilă a infectării. 2. Testul ELISA se efectuează pe probe individuale de sânge. 3. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile dela data notificării oficiale a proprietarului acestora sau a persoanei împuternicite cu privire la rezultatul examinărilor, conform art. 24 lit. b) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 104/2005. 4. Vițeii proveniți de la vaci reacționate pozitiv la examenele serologice vor părăsi efectivul numai pentru sacrificare, sub supravegherea autorităților veterinare. 5. DSVSA poate acorda derogare de la obligativitatea tăierii vițelului unei vaci infectate, atunci când acesta a fost separat de mama lui imediat după fătare și înainte de a fi supt colostru. În acest caz, vițelul trebuie ca după identificare să rămână în exploatație până la vârsta de 24 de luni și să fie testat în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare. 6. Măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploatațiile contaminatetrebuie să respecte prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 104/ 2005 și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare. 7. Proprietarii animalelor tăiate se despăgubesc conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1214/2009 privind metodologia pentru stabilireași plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, cu modificările ulterioare, indiferent de rezultatele examenelor de laborator. 8. Exploatațiile în care toate animalele în vârsta de peste 12 luni prezintă reacții negative la cele două teste efectuate, conform prevederilor de la pct. 1 își redobândesc statusul oficial indemn de 1 LEB, conform prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 49/2010.
C. Exploatațiile contaminate care îndeplinesc condițiile prevăzute la pct. A din anexa nr. 1 la Ordinul președintelui ANSVSA nr. 49/2010 vor fi calificate oficial indemne de LEB.	C. Exploatațiile contaminate care îndeplinesc condițiile prevăzute la pct. A din anexa nr. 1 la Ordinul președintelui ANSVSA nr. 49/2010 vor fi calificate oficial indemne de LEB.
D. Inspecția în abator a animalelor vii: 1. În cazul în care se depistează tumori la animalele tăiate, se prelevează probe din tumoră, miocard, pulmon, ficat, rinichi,splină, limfonoduri, alte organe cu modificări cu aspect neoplazic, pentru efectuarea examenelor histopatologice metoda HE/HEA/HEV, Pappenheim, Van Gieson, Lillie Pastenack, AT, Gomori. 2. În cazul unui diagnostic histopatologic care permite suspiciunea de LEB, se examinează serologic la LSVSA toate animalele din exploatația din care provine animalul respectiv, rezultatul final infirmând sau confirmând diagnosticul histopatologic prezumtiv. 3. Destinația cărnii și a subproduselor comestibile rezultate de la animalele diagnosticate pozitiv se stabilește de medicul veterinar oficial de abator. 4. Se aplică prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 105/2005 și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.*)	D. Inspecția în abator a animalelor vii: 1. În cazul în care se depistează tumori la animalele tăiate, se prelevează probe din tumoră, miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină, limfonoduri, alte organe cu modificări cu aspect neoplazic, pentru efectuarea examenelor histopatologice metoda HE/HEA/HEV, Pappenheim, Van Gieson, Lillie Pastenack, AT, Gomori. 2. În cazul unui diagnostic histopatologic care permite suspiciunea de LEB, se examinează serologic la LSVSA toate animalele din exploatația din care provine animalul respectiv, rezultatul final infirmând sau confirmând diagnosticul histopatologic prezumtiv. 3. Destinația cărnii și a subproduselor comestibile rezultate de la animalele diagnosticate pozitiv se stabilește de medicul veterinar oficial de abator. 4. Se aplică prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 105/2005 și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.*)
III. În centrele de colectare pentru export sau pentru comerț intracomunitar, pentru asigurarea cerințelor de certificare: Supraveghere pasivă Vor fi introduse numai animale ce provin dintr-o exploatație calificată oficial indemnă de LEB.
IV. Bovinele din localitățile Deltei Dunării aferente circumscripțiilor sanitar-veterinare de asistență Crișan, Ceatalchioi, Chilia Veche, Jurilovca, Mahmudia, Maliuc, Murighiol, Pardina, Sfântu Gheorghe, Sulina și C.A. Rosetti, precum și suburbia Tudor Vladimirescu, având în vedere sistemul de creștere în semilibertate, pot fi incluse în programul de eradicare și calificare a exploatațiilor în raport cu leucoza enzootică bovină, conform prevederilor Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 49/2010 privind calificarea exploatațiilor de bovine în raport cu tuberculoza bovină și leucoza enzootică bovină, numai la solicitarea scrisă a proprietarilor de bovine și după verificarea de către Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Tulcea a îndeplinirii condițiilor care pot garanta aplicarea programului; în acest caz se solicită proprietarului acordul scris privind respectareaplanului de măsuri și a restricțiilor stabilite în cazul diagnosticării leucozei enzootice bovine. În cazul în care exploatațiile nu îndeplinesc condițiile pentru includerea în programul de eradicare, conform Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 49/2010, precum și în cazul proprietarilor care nu au solicitat înscrierea în programul de eradicare, mișcarea animalelor din zona menționată este permisă către alte exploatații de creștere a animalelor, numai după testarea serologică a întregului efectiv, efectuată cu cel mult 10 zile înainte de mișcare și care are rezultate negative pentrutoate animalele. Bovinele dirijate direct către abator nu vor fi supuse testării. Diagnosticul de laborator se confirmă prin testul de imunodifuzie în gel de agar - ID. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea internă și declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificările și completările ulterioare.

(la 21-11-2017, Subpunctul IV din Punctul 8, Secțiunea 1, Capitolul I a fost modificat de Punctul 8, Articolul I din ORDINUL nr. 112 din 27 octombrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 910 din 21 noiembrie 2017 ) Notă
*) În unitățile de tăiere autorizate sanitar-veterinar, examinarea animalelor vii se efectuează de către medicii veterinari oficiali.9. PESTA PORCINĂ AFRICANĂ Scop: menținerea statutului de țară oficial liberă de pestă porcină africană. Programul a fost aprobat pentru cofinanțare din fonduri UE prin Decizia SANTE/VP/2015/RO/SI2.700815.

I. Supravegherea la porcii domestici	II. Supravegherea la porcii mistreți
1. PRECIZĂRI TEHNICE	1. PRECIZĂRI TEHNICE
Laboratorul nominalizat pentru testarea probelor recoltate este Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală - Laboratorul Național de Referință pentru PPA sau alt LSVSA județean acreditat pe testele pentru PPA. Supravegherea pasivă Toți porcii domestici bolnavi sau găsiți morți din exploatațiilenonprofesionale pentru care există suspiciune de pestă porcină clasică, cu rezultate negative la testele virusologice, dar la care semnele clinice (febra, morbiditatea, mortalitatea) nu pot exclude infecția cu pesta porcină africană - din toate cele 41 de județe și municipiul București. Testarea se face virusologic și serologic (în cazul porcilor domestici bolnavi), pe aceleași probe colectate pentru pesta porcină clasică, de către medicul veterinar oficial. Probele ce trebuie recoltate constau în organe și ser.	Laboratorul nominalizat pentru testarea probelor recoltate este Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală - Laboratorul Național de Referință pentru PPA sau alt LSVSA acreditat pe testele pentru PPA. Supravegherea pasivă Toți porcii mistreți bolnavi sau găsiți morți, inclusiv cei morți în urma accidentelor rutiere, din toate cele 41 de județe și municipiul București. Testarea se face virusologic și serologic, la mistreții bolnavi, la mistreții morți, și la mistreții împușcați, pe aceleași probe colectate pentru pesta porcină clasică, ținând cont de programarea cuprinsă în programul cofinanțat UE și transmis de ANSVSA. Probele ce trebuie recoltate constau în organe și ser. Probele de la mistreții găsiți morți sunt recoltate de către medicul veterinar oficial și transmise la IDSA - LNR for diagnostic. La porcii mistreți vânați, probele vor fi recoltate de către vânătorii instruiți în prealabil de către DSVSA și transmise la LSVSA, care le va transmite la LNR.
Supravegherea activă	Supravegherea activă
	Toți mistreții vânați în timpul anului, în cele opt județe aflate la risc, de la granița cu statele terțe Ucraina și Moldova: Satu-Mare, Maramureș, Suceava, Botoșani, Iași, Vaslui, Galați și Tulcea.
Metode de diagnostic	Metode de diagnostic
Testele de elecție atât pentru supravegherea pasivă, cât și pentru cea activă sunt examenul virusologic PCR (Polimerase Chain Reaction), pentru detectarea genomului viral al PPA, și untest serologic ELISA, pentru detectarea anticorpilor împotriva virusului PPA, în conformitate cu prevederile Deciziei Comisiei 2003/422/EC care aprobă manualul de diagnostic pentru PPA. Dacă o probă reacționează pozitiv la testul ELISA pentru anticorpi, un al doilea test va fi efectuat pentru confirmarea bolii: testul de imunofluorescență indirectă (IIFT), sau testul Imunoperoxidază (IPT) pentru detectarea anticorpilor.	Testele de elecție atât pentru supravegherea pasivă, cât și pentru cea activă sunt examenul virusologic PCR (Polimerase Chain Reaction), pentrudetectarea genomului viral al PPA, și un test serologic ELISA, pentru detectarea anticorpilor împotriva virusului PPA, în conformitate cu prevederile Deciziei Comisiei 2003/422/EC care aprobă manualul de diagnostic pentru PPA. Dacă o probă reacționează pozitiv la testul ELISA pentru anticorpi, un al doilea test va fi efectuat pentru confirmarea bolii: testul de imunofluorescență indirectă (IIFT), sau testul Imunoperoxidază (IPT) pentru detectarea anticorpilor.
2. PRECIZĂRI EXECUȚIE	2. PRECIZĂRI EXECUȚIE
Supravegherea pasivă	Supravegherea pasivă
Supravegherea este făcută de persoanele (proprietari ori îngrijitori) care supraveghează animalele, medicii veterinari de liberă practică împuterniciți ce trebuie, conform legii, să raporteze orice caz de îmbolnăvire sau moarte. Responsabilitatea supravegherii pasive revine și autorităților competente pentru controlul la frontieră efectuat asupra importurilor de alimente de origine animală, a animalelor de companie susceptibile, a alimentelor din bagajele călătorilor și a oricăror alte eventuale puncte de risc. După caz, medicii veterinari de liberă practică împuterniciți sau oficiali.	Supravegherea este făcută de vânătorii și paznicii fondurilor de vânătoare. După caz, medicii veterinari de liberă practică împuterniciți sau medicii veterinari oficiali.
Supravegherea activă	Supravegherea activă
Examenele clinice (inspecțiile) sunt efectuate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți. La suspectarea bolii, este notificată urgent DSVSA.	Probele sunt recoltate de vânătorii sau paznicii fondurilor de vânătoareinstruiți în prealabil. Este obligatorie respectarea prevederilor Ordinului președintelui ANSVSAnr. 25/2008. Toți mistreții care sunt vânați și pe care se realizează supraveghere activă pentru pesta porcină africană, din cadrul celor opt județe (Satu-Mare, Maramureș, Suceava, Botoșani, Iași, Vaslui, Galați șiTulcea) vor fi păstrați, în mod obligatoriu, în centrele de colectare/ unitățile de manipulare a vânatului până la aflarea rezultatului.
Diagnosticul de laborator se confirmă astfel: Confirmarea unui focar primar de pestă porcină africană prin teste virusologice se face când se obțin 2 teste virusologice pozitive (PCR + IFD). Confirmarea unui focar secundar de pestă porcină africană prin teste virusologice se face când se obține 1 test virusologic pozitiv. Confirmarea unui focar de pestă porcină africană prin teste serologice se face când se obțin 2 teste serologice pozitive (ELISA + Testul de imunoperoxidaza, ELISA + Imunobloting) corelate cu datele epidemiologice și clinice. Cazurile confirmate sunt trimise Laboratorului Comunitar de Referință pentru caracterizarea virusului.
Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare, în cazul confirmării bolii, se aplică prevederile Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentruSiguranța Alimentelor nr. 99/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controlul pestei porcine africane, cu modificările și completările ulterioare, care transpune în legislația națională Directiva Consiliului 2002/60/CE de stabilire a prevederilor specificepentru controlul pestei porcine africane și modifică Directiva 92/119/CEE privitoare la boala Teschen și pesta porcină africană.
Se interzice creșterea liberă a porcinelor domestice în vecinătatea fondurilor de vânătoare, precum și pe suprafața gropilor de gunoi și în raza acestora, în scopul evitării contactului cu populația de mistreți. Se interzice accesul porcilor domestici din exploatațiile nonprofesionale în suprafața efectivă a fondurilor de vânătoare.

10. RABIA10.1. RABIA LA ANIMALE DOMESTICE ȘI SĂLBATICE Scopul: realizarea eficientă a programului de control, supraveghere și monitorizare a rabiei pentru apărarea sănătății publice și a sănătății animale, scăderea răspândirii rabiei în populațiile de animale domestice și sălbatice care va duce treptat la eradicarea rabiei în România. Grupa de animale țintă: toate animalele susceptibile la infecția cu virusul rabiei în regiunile de risc din mediul urban, silvatic, rural.

I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale	II. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a animalelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
1. PRECIZĂRI TEHNICE	1. PRECIZĂRI TEHNICE
Supravegherea pasivă	Supravegherea pasivă
Se realizează pe speciile prevăzute în Anexa I la Regulamentul (UE) nr. 576/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iunie 2013 privind circulația necomercială a animalelor de companie și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 998/2003, alte animale domestice și sălbatice, de circ și din grădinile zoologice, deținute în spații de vânzare tip pet-shop, în adăposturile de câini fără stăpân și alte spații. Observarea modificărilor de comportament care pot induce suspiciunea de rabie, pe tot timpul anului.	Se realizează pe speciile prevăzute în Anexa I la Regulamentul (UE) nr. 576/2013, alte animale domestice și sălbatice, de circ și din grădinile zoologice, deținute în spații de vânzare tip pet-shop, în adăposturile de câini fără stăpân și alte spații. Observarea modificărilor de comportament care pot induce suspiciunea de rabie, pe tot timpul anului.
a) Prin examinare clinică obligatorie și punerea sub observație timp de 14 zile a animalelor care au mușcat sau zgâriat persoaneși/sau animale.	a) Prin examinare clinică obligatorie și punerea sub observație timp de 14 zile a animalelor care au mușcat sau zgâriat persoane și/sau animale.
Grupa de animale țintă: 1. În cazul animalelor suspecte de rabie și care au mușcat/ zgâriat unul sau mai multe animale dintr-o exploatație de orice fel se aplică prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 29/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile generale de prevenire și control al rabiei la animale domestice și sălbatice, cu modificările și completările ulterioare. 2. De la cadavrele animalelor suspecte de turbare și ucise se recoltează capul (creierul) și apoi se distrug în întregime nejupuite. 3. După eliminarea animalelor bolnave și confirmarea bolii, animalele sănătoase rămase în exploatație pot părăsi exploatațiadupă cel puțin 30 zile, odată cu ridicarea restricțiilor oficiale. 4. Animalele ucise/moarte, și suspecte de rabie, se testează pentru aceasta boală.	Grupa de animale țintă: 1. În cazul animalelor suspecte de rabie și care au mușcat/zgâriat unul sau mai multe animale dintr-o exploatație de orice fel se aplică prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 29/2008, cu modificările și completările ulterioare. 2. De la cadavrele animalelor suspecte de turbare și ucise se recolteazăcapul (creierul) și apoi se distrug în întregime nejupuite. 3. După eliminarea animalelor bolnave și confirmarea bolii, animalele sănătoase rămase în exploatație pot părăsi exploatația după cel puțin 30 zile, odată cu ridicarea restricțiilor oficiale. 4. Animalele ucise/moarte, și suspecte de rabie, se testează pentru aceasta boală.
b) Prin examene de laborator la animalele moarte/suspecte și ucise (pe drumuri rutiere, forestiere, exploatații nonprofesionale etc.), care au manifestat tulburări de comportament ce pot fi atribuite rabiei. Grupa de animale țintă:Animalele moarte/ucise (pe drumuri rutiere, forestiere, exploatații nonprofesionale etc.), suspecte de rabie. Prelevarea probelor, transportul spre laborator se realizează cu respectarea strictă a Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008 și a Ordinului președintelui ANSVSA nr. 29/2008, cu modificările și completările ulterioare. Probele recoltate pentru rabie se examinează și pentru EST, boala Aujeszky, BCCC și listerioză, în funcție de specie. Investigații de laborator: a) în cazul suspiciunii de boală: - examen prin IFD sau - inoculare intracerebrală a șoarecilor/inoculare pe culturi celulare, atunci când IFD este negativ, în cazul expunerii umane. - confirmarea bolii se realizează prin examen IFD conform manualului de diagnostic al OIE. b) în cazul carnasierelor domestice și sălbatice găsite moarte: - examen prin IFD cu eliberare de buletin de analiză.	b) Prin examene de laborator la animalele moarte/suspecte și ucise, careau manifestat tulburări de comportament ce pot fi atribuite rabiei. Grupa de animale țintă: Animalele moarte/ucise, suspecte de rabie. Prelevarea probelor, transportul spre laborator se realizează cu respectarea strictă a Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008 și a Ordinului președintelui ANSVSA nr. 29/2008, cu modificările și completările ulterioare. Probele recoltate pentru rabie se examinează și pentru EST, boala Aujeszky, BCCC și listerioză, în funcție de specie. Investigații de laborator: a) în cazul suspiciunii de boală: - examen prin IFD sau - inoculare intracerebrală a șoarecilor/inoculare pe culturi celulare, atunci când IFD este negativ, în cazul expunerii umane. - confirmarea bolii se realizează prin examen IFD conform manualului de diagnostic al OIE. b) în cazul carnasierelor domestice și sălbatice găsite moarte: - examen prin IFD cu eliberare de buletin de analiză.
Supravegherea circulației tulpinilor virale (prin PCR/secvențiere): Se prelevează probe de la toate animalele domestice și sălbatice pozitive la IFD și se transmit de la LSVSA la LNR pentru Rabie din cadrul IDSA. Pentru toate cadavrele de vulpi și șacali (în condiții corespunzătoare pentru diagnosticarea rabiei) găsite moarte sau ucise datorită suspiciunii de rabie și trimise la LSVSA pentru diagnosticarea rabiei se vor acorda recompense financiare conform deciziei grant anuale de aprobare a Programului național supravegherea, controlul și eradicarea rabiei la vulpi în România pentru anul 2016-2017.
2. PRECIZĂRI EXECUȚIE
Supravegherea pasivă
Administratori ferme, proprietari exploatații nonprofesionale, administratori/gestionari ai fondurilor cinegetice, grădinilor zoologice, circurilor, inclusiv itinerante și alte spații organizate conform legii și care adăpostesc animale; medicii veterinari de liberă practicăîmputerniciți, medici veterinari oficiali, instituții descentralizate și organizații non-guvernamentale.
Medic veterinar de liberă practică sau medic veterinar oficial. În cazul în care medicul veterinar oficial decide existența unui punct de risc, se vaccinează toate animalele receptive din focar conformmetodei de vaccinare recomandată de producătorul de vaccin în instrucțiunile de utilizare a acestuia.
1. Examenele virusologice se efectuează la LSVSA care are metode acreditate sau LNR - rabie din cadrul IDSA. 2. Toate animalele receptive la virusul rabie moarte/ucise (pe drumuri rutiere, forestiere, GP, etc.), suspecte sau cu semne clinice de rabie, precum și cele împușcate pentru determinarea eficienței vaccinării antirabice se vor testa la LSVSA prin examenul IFD pentru rabie. În cazul în care rezultatul testului IFD efectuat la LSVSA este pozitiv se declara suspiciune de boala în baza Buletinului de Analiza emis de LSVSA, iar proba respectiva se va transmite la LNR - rabie din cadrul IDSA pentru confirmare. Diagnosticul rabiei se confirmă prin testul de imunofluorescență directă IFD la LNR rabie din cadrul IDSA. IDSA are obligativitatea să informeze LSVSA rezultatul testării prin Buletin de Analiză. În baza rezultatului Buletinului de Analiză emisde către LNR rabie din cadrul IDSA se va confirma sau infirma suspiciunea, notificarea urmând să fie făcută de către DSVSA respectivă. Pentru probele analizate în vederea confirmării suspiciunilor de rabie prin testul IFD la LNR - rabie din cadrul IDSA, nu se vor solicitarambursarea cheltuielilor pentru această testare de la UE. 3. Inocularea pe culturi celulare se efectuează la LNR-IDSA sau LSVSA care au metode acreditate. 4. Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie nervoasă, se vor examina concomitent prin examene de laborator, pentru boala Aujeszky, rabie, listerioză și pentru encefalopatii spongiforme transmisibile la LSVSA care dețin metoda acreditată în acest scop.
Diagnosticul de laborator se confirmă prin testul de imunofluorescență directă - IFD.
Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.

10.2. PROGRAMUL PENTRU SUPRAVEGHEREA, CONTROLUL ȘI ERADICAREA RABIEI LA VULPI ÎN ROMÂNIA PENTRU ANUL 2016-2017 Scop: supravegherea, controlul și eradicarea rabiei la vulpi în România

SUPRAVEGHERE                                                                                                                             

Vaccinarea profilactică antirabică cu momeli vaccinale a populației de vulpi de pe întregul teritoriu al României prin distribuție       aeriană și manuală conform Hotărârii Guvernului nr. 55/2008 pentru aprobarea Programului strategic privind supravegherea, controlul și   eradicarea turbării la vulpe în România, cu modificările și completările ulterioare.                                                     Vaccinurile antirabice vii folosite pentru vaccinarea orală a vulpilor trebuie să îndeplinească cerințele Farmacopeei Europene și        recomandările Organizației Mondiale a Sănătății în privința eficacității și siguranței în utilizarea acestora.                           

PRECIZĂRI TEHNICE                                                                                                                        

Vaccinarea vulpilor se va desfășură în două campanii, prin distribuție aeriană, cu avionul și/sau elicopterul, respectiv 25 doze         vaccinale/campanie/km2. Se vor evita localitățile (a nu se arunca momeli la mai puțin de 500 metri de localități), luciurile de apă,     autostrăzile, drumurile naționale. În jurul acestor zone evitate de distribuția aeriană, precum și în zonele greu accesibile de către    avion, distribuirea momelilor vaccinale se va face manual, la intrarea în vizuină și pe traseele circulate de vulpi.                     Prevederile Programului național supravegherea, controlul și eradicarea rabiei la vulpi în România pentru anul 2016-2017 este aprobat    anual prin decizie grant a Comisiei Europene.                                                                                            Costurile detaliate necesare implementării Programului, precum și sumele suportate de la bugetul de stat și cele rambursabile de către   Comisia Europeană, sunt prevăzute în decizia de grant anuală.                                                                            

Supraveghere activă                                                                                                                      

Grupa de animale țintă: vulpi din mediul silvatic.                                                                                       Se vor preleva probe de la vulpile împușcate în scop de evaluare postvaccinală.                                                          Prelevarea de probe de vulpi împușcate după cel puțin 45 de zile de la distribuirea vaccinului antirabic și examen de laborator: probele se prelevează, transportă cu respectarea exigentelor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008. Se prelevează 4 vulpi\100 km an.        

Examenul virusologic prin testul de imunofluorescență directă (IFD) se realizează la toate vulpile împușcate în scop de evaluare a       activității de vaccinare antirabică la vulpi.                                                                                            

1. Test imunoenzimatic (ELISA), pentru determinarea anticorpilor antirabici postvaccinali din serurile/lichidele toracice recoltate de   la vulpe. Se vor recolta de la vulpile vânate în scop de evaluare a eficientei vaccinării după cel puțin 45 de zile de la finalizarea    activității de distribuție, probe pentru testarea nivelului de anticorpi.                                                                2. Identificarea și caracterizarea genomului specific virusului rabie se efectuează pentru discriminarea tulpinei vaccinale de tulpină   sălbatică                                                                                                                                Materialul supus investigației este reprezentat de probe (omogenat creier) provenit de la vulpile diagnosticate ca fiind pozitive prin   imunofluorescență directă (IFD).                                                                                                         

PRECIZĂRI EXECUȚIE                                                                                                                       

Vaccinarea orală a vulpilor prin distribuție aeriana va fi realizată de un furnizor de servicii. Vaccinarea orală a vulpilor prin        distribuție manuală la vizuină se va realiza prin medicii veterinari oficiali ai DSVSA împreună cu gestionarii fondurilor cinegetice.    Trebuie avute în dotare recipiente frigorifice și aparate GPS pentru înregistrarea coordonatelor geografice ale locurilor de             distribuție manuală.                                                                                                                     

Supraveghere activă                                                                                                                      

1. Personalul fondurilor de vânătoare instruit în cadrul DSVSA, medicul veterinar oficial al DSVSA și medicul veterinar de liberă        practică, după caz.                                                                                                                      2. Examenele virusologice de supraveghere, se efectuează doar la LSVSA cu metode acreditate și/sau LNR din cadrul IDSA.                  

Evaluarea eficientei vaccinării antirabică la vulpi:                                                                                     Testele ELISA pentru determinarea titrului de anticorpi antirabici postvaccinali, testele pentru depistarea markerului tetraciclină și   identificarea și caracterizarea a genomului specific virusului rabie se efectuează la LNR din cadrul IDSA și la LSVSA care au metode     acreditate.                                                                                                                              

Vaccinarea animalelor domestice cu risc din focare de rabie confirmate:                                                                  - se efectuează pe baza anchetei și la cererea medicului veterinar oficial.                                                              - se execută de către medicul veterinar oficial.                                                                                         

Controlul oficial al realizării activității de distribuție a vaccinului antirabic sub formă de momeli vaccinale.                         Pe baza Regulamentului (CE) nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare, conform procedurilor ANSVSA.                                      Se execută de către medicul veterinar oficial.                                                                                           

Sancțiuni: conform Hotărârii Guvernului nr. 984/2005 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele sanitare veterinare   și pentru siguranța alimentelor, cu modificările și completările ulterioare. Se aplică de către medicii veterinari oficiali.             

11. ANTRAXUL Scop: supraveghere și control în scopul monitorizării bolii pentru prevenirea apariției acesteia la om.

I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale	II. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a animalelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
1. Precizări tehnice	1. Precizări tehnice
Supravegherea pasivă	Supravegherea pasivă
Examen clinic al bovinelor, ovinelor, caprinelor, ecvinelor, porcinelor, carnasierelor și a speciilor receptive din fondul cinegetic. Monitorizarea datelor referitoare la incidența cazurilor de boală. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.	Examen clinic al bovinelor, ovinelor, caprinelor, ecvinelor, porcinelor,carnasierelor și a speciilor receptive. Monitorizarea datelor referitoare la incidența cazurilor de boală. Raport trimestrial transmisla ANSVSA de către DSVSA.
Supravegherea activă:	Supravegherea activă:
1. Se interzice deschiderea cadavrelor animalelor suspicionate a fi moarte de antrax 2. În caz de suspiciune se prelevează: a) de la animale vii: probe de sânge sau secreții sangvinolente;b) de la cadavre nedeschise: secreții sangvinolente și probe de sânge; c) de la cadavre deschise accidental sau animale tăiate de urgență: probe de sânge recoltat prin puncție cardiacă sau pe tampoane, splină, ficat, os lung nedeschis, fragmente piele cu resturi de țesut conjunctiv și muscular, rinichi, limfonoduri. 3. În cazurile de antrax localizat se prelevează: a) țesut din regiunea glosofaringiană împreună cu limfonodurile adiacente și tonsile; b) lichid de puncție din zona edematoasă. 4. De la animalele cu formă digestivă de antrax: fragmente intestin, limfonoduri aferente, conținut digestiv sanguinolent.	1. Se interzice deschiderea cadavrelor animalelor suspicionate a fi moarte de antrax 2. În caz de suspiciune se prelevează: a) de la animale vii: probe de sânge sau secreții sangvinolente; b) de la cadavre nedeschise: secreții sangvinolente și probe de sânge; c) de la cadavre deschise accidental sau animale tăiate de urgență: probe de sânge recoltat prin puncție cardiacă sau pe tampoane, splină, ficat, os lung nedeschis, fragmente piele cu resturi de țesut conjunctivși muscular, rinichi, limfonoduri. 3. În cazurile de antrax localizat se prelevează: a) țesut din regiunea glosofaringiană împreună cu limfonodurile adiacente și tonsile; b) lichid de puncție din zona edematoasă. 4. De la animalele cu formă digestivă de antrax: fragmente intestin, limfonoduri aferente, conținut digestiv sanguinolent.
Probele prelevate se examinează bacteriologic: microscopic direct și cultural (izolarea Bacillus anthracis). Animalele rămase în exploatații vor putea părăsi exploatația după minimum 15 zile de la eliminarea cazurilor suspecte de îmbolnăvire cu excepția dirijării spre sacrificare.
Inspecția animalelor în abator
I. Animale vii Bovinele, ovinele, ecvinele și porcinele se supun inspecției ante și post-mortem.
Carne și organe Examinarea carcaselor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau personal desemnat de către autoritatea sanitară veterinară competentă.
Măsuri: 1. Animalele clinic sănătoase provenite din loturi în care au existat cazuri de antrax se taie în abator, în partidă separată, la sfârșitul zilei de lucru. 2. În toate situațiile în care se confirmă o formă de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la om și a contaminării mediului.3. Carcasele, organele și subprodusele de la animale bolnave și cele care au venit în contact cu acestea se confiscă și se distrug.
2. Precizări execuție
Supravegherea pasivă
Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.
Supravegherea activă:
Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA desemnate, sub coordonarea LNR pentru Antrax din IDSA.
Tulpinile de Bacillus anthracis izolate la LSVSA vor fi trimise, în condiții de biosecuritate, la LNR pentru Antrax din IDSA pentru studii suplimentare.
Diagnosticul de laborator se confirmă prin: examen microscopic direct, examen cultural și test biologic
Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.

12. BOALA DE NEWCASTLE/PSEUDOPESTA AVIARĂ Scop: supraveghere și control bolii

I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale	II. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a păsărilor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
Supravegherea activă Supravegherea activă Grupa de păsări țintă: galinaceele vaccinate din exploatații nonprofesionale. Supravegherea serologică prin RIHA, la 14 - 21 zile după vaccinarea a II-a, din toamnă, la galinaceele din exploatațiile nonprofesionale/gospodăriile populației situate pe o rază de cel mult 3 km în jurul exploatațiilor comerciale cu păsări. Se vor preleva cel mult 30 probe/localitate (sat), din minimum 5 gospodării ale populației. Cererea de analiză a probelor de sânge recoltate în scopul testării imunității postvaccinale, trebuie să menționeze: a) categoria de exploatație b) vârsta păsărilor; b) tipul de vaccin utilizat; c) calea de administrare d) data vaccinării; e) nr. de imunizări f) data prelevării probelor după ultima vaccinare g) sistemul de creștere Probele trebuie identificate conform notei de însoțire. Responsabilitatea prelevării probelor de la păsările domestice din exploatațiile nonprofesionale/gospodăriile populației, a ambalării, etichetării și expedierii acestora la DSVSA aparține medicului veterinar de liberă practică împuternicit, sub controlul și responsabilitatea medicului veterinar oficial. Aceste probe sunt testate în cadrul LSVSA județean care au metode de diagnostic acreditate În caz de suspiciune/confirmare a bolii de Newcastle se instituie măsuri în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 153/2006 pentru aprobarea Normeisanitare veterinare privind controlul bolii de Newcastle (pseudopesta aviară), cu Planul de contingență și cu Manualul Operațional	Supravegherea activă Grupa de păsări țintă: păsări domestice, porumbei voiajori din asociațiile de profil și alte păsări ținute în captivitate în exploatații înregistrate/autorizate sanitar veterinar. În exploatațiile comerciale înregistrate/autorizate, verificarea imunității postvaccinale se realizează în cadrul programelor de autocontrol, prin teste serologice RIHA. a) în exploatațiile de reproducție și selecție, precum și în cele de găini ouă consum, se testează în mod obligatoriu, imunitatea postvaccinală după vaccinarea a II-a la tineret, după transfer precum șila jumătatea perioadei de exploatare (vârsta de 40 - 45 săptămâni). Prelevarea de probe se efectuează după instalarea imunității conform prevederilor prospectului producătorului de vaccin; se prelevează 30-50 probe/fermă; b) în exploatațiile de pui de carne și curcani destinați îngrășării, se testează în mod obligatoriu, imunitatea postvaccinală înainte de abatorizare; pentru fiecare testare a imunității postvaccinale se prelevează semestrial 30-50 probe/fermă în funcție de mărimea și situația epidemiologică a efectivelor. Aceste probe sunt analizate în cadrul LSVSA care au metode de diagnostic acreditate. Costul testelor sesuportă de către deținătorul de animale. Prelevarea probelor se realizează de către medicul veterinar de liberă practică organizat în condițiile legii. Reacția de inhibare a hemaglutinării pentru supravegherea și diagnosticul bolii de Newcastle - are valoare limitată în cazul aplicării programelor de vaccinare contra bolii de Newcastle. Investigații virusologice - în cazul suspiciunii de boală; - supravegherea virusologică a porumbeilor aflați în evidența asociațiilor de profil se efectuează pe tampoane cloacale, la o prevalența de 10%, cu o confidență de 95% (25 probe). Prelevarea probelor se realizează de către medicul veterinar oficial. În caz de suspiciune/confirmare a bolii de Newcastle se instituie măsuriîn conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 153/2006, cu Planul de contingență și cu Manualul Operațional.
Diagnosticul se stabilește prin izolarea, identificarea virusului prin reacția de inhibarea a hemaglutinării cu seruri pozitive specificeși determinarea patogenității virusului izolat prin indicele de patogenitate intracerebrală sau teste de biologie moleculară - secvențiere în cadrul LNR pentru Influență Aviară și boala de Newcastle.
Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare

13. TIFOZA AVIARĂ Scop: supraveghere și control

Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a păsărilor și a stațiilor de incubație industriale                                

PRECIZĂRI TEHNICE                                                                                                                        

Cadrul legal este reprezentat de Decizia 2011/214/UE a Comisiei din 1 aprilie 2011 de modificare a anexelor II-IV la Directiva 2009/158/CE a Consiliului privind condițiile de sănătate animală care reglementează comerțul intracomunitar și importurile din țări terțe de      păsări de curte și de ouă pentru incubație.                                                                                              1. Supravegherea se va efectua în următoarele tipuri de exploatații de păsări:                                                           a) exploatații de găini de reproducție din specia Gallus gallus cu mai mult de 250 de păsări și stații de incubație de tip industrial;   b) exploatații de găini ouătoare cu mai mult de 350 de păsări;                                                                           c) exploatații de curcani din specia Meleagris gallopavo;                                                                                d) exploatații de prepelițe;                                                                                                             e) exploatații de fazani;                                                                                                                f) exploatații de potârnichi;                                                                                                            g) exploatații de rațe.                                                                                                                  2. Serotip relevant: Salmonella gallinarum biovarietatea gallinarum                                                                      3. Tipuri de probe ce trebuie recoltate: ouă, embrioni, deșeuri de incubație - în special puf din eclozionator, coji de ouă din          eclozionator, păsări vii muribunde, cadavre proaspete sau congelate, organe (splină, ficat cu vezică biliară, rinichi, pulmon, gonade).  4. Efectivele de păsări vor fi supravegheate sanitar veterinar, conform următorului program:                                             a) în efectivele de tineret de reproducție (găini, curcani, bibilici, prepelițe, fazani, potârnichi și rațe) înainte cu 10 zile de       mișcare conform fluxului tehnologic vor fi examinate bacteriologic, minimum 5 cadavre;                                                   b) Pe o raza de 3 km în jurul exploatațiilor avicole de selecție, reproducție rase ușoare și reproducție rase grele prin control         bacteriologic pe păsări bolnave și cadavre din gospodăriile individuale;                                                                 c) toate păsările ce prezintă semne clinice ce pot fi atribuite tifozei aviare trebuie să fie testate;                                   d) în exploatațiile de găini de reproducție se va proceda astfel:                                                                        5. Pentru efectivele de bunici:                                                                                                          a) la puii de o zi: cadavrele înregistrate pe perioada transportului, probe de meconiu, în ziua populării;                               b) pe durata vieții: în săptămânile 1-2, 4, 9-11, 13-14 pe probe de fecale;                                                              c) pentru producție de ouă de incubat, pe probe de fecale, lunar din fiecare hală;                                                       d) din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu embrioni morți în coajă, puf și meconiu.                                    6. Pentru ferme de părinți:                                                                                                              a) la pui de o zi: în ziua populării pe probe de cadavrele înregistrate pe perioada transportului sau probe de meconiu - maximum 10      probe;                                                                                                                                   b) pe durata vieții cu 2 și 4 săptămâni înainte de declanșarea ouatului pe cadavre. În funcție de situația epidemiologică se vor recolta minimum 5 cadavre;                                                                                                                       7. Pentru stații de incubație de tip industrial:                                                                                         a) lunar și ori de câte ori se schimbă originea materialului biologic, pe probe de pui morți, ouă cu embrioni morți în coajă, puf și     meconiu. Se va recolta minimum o proba compusă din fiecare categorie precizate anterior, astfel:                                         - probă compusă cadavre - minimum 10 pui morți,                                                                                          - proba compusă 30 ouă cu embrioni morți,                                                                                                - proba compusă puf - minimum 5 eșantioane,                                                                                              - proba compusă meconiu - minim 10 eșantioane.                                                                                           

PRECIZĂRI EXECUȚIE                                                                                                                       

1. În vederea testării bacteriologice nu vor fi recoltate probe de la efective ce au fost tratate cu produse medicinale veterinare       antimicrobiene în decursul ultimelor două-trei săptămâni, înainte de testare.                                                            2. Probele se testează numai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR pentru Salmoneloze animale, din cadrul IDSA și desemnate de către ANSVSA, iar tipizarea izolatelor se va face în cadrul LNR salmoneloze animale din cadrul IDSA.                                           3. Contravaloarea examenelor de laborator și a investigațiilor necesare supravegherii este suportată de către administratorul/           deținătorul de animale.                                                                                                                  4. În situația depistării unui caz pozitiv, se execută recontrolul întregului efectiv de către medicul veterinar oficial. Totodată, se   vor efectua controale oficiale în unitățile care au achiziționat material biologic provenit din efectivele depistate pozitiv. Numărul    probelor recoltate de la un efectiv de 500 păsări sau mai mare, trebuie să fie de minimum 10 probe.                                      5. Efectivele depistate pozitiv pentru Salmonella gallinarum la controlul oficial se elimină.                                            6. Este interzisă livrarea ouălor de incubație din unitățile contaminate.                                                                7. Vaccinarea împotriva tifozei aviare a efectivelor de păsări este opțională și se efectuează numai în scop preventiv. Cheltuielile     privind vaccinarea împotriva tifozei aviare sunt suportate de către administratorul/deținătorul de animale.                              Această acțiune se realizează numai la solicitarea scrisă a proprietarului/administratorului, cu aprobarea DSVSA.                        

Confirmarea se efectuează prin izolarea și identificarea biochimică a grupului serologic. Tipizarea serologică a Salmonella spp. se      efectuează în cadrul LNR Salmoneloze.                                                                                                    

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările     ulterioare.                                                                                                                              

14. PULOROZA (DIAREEA ALBĂ BACILARĂ A PUILOR) Scop: supraveghere și control

Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a păsărilor și a stațiilor de incubație industriale                                

PRECIZĂRI TEHNICE                                                                                                                        

Cadrul legal este reprezentat de Decizia 2011/214/UE.                                                                                    1. Supravegherea se va efectua în următoarele tipuri de exploatații de păsări:                                                           a) exploatații de găini de reproducție din specia Gallus gallus cu mai mult de 250 de păsări și stații de incubație de tip industrial;   b) exploatații de găini ouătoare cu mai mult de 350 de păsări;                                                                           c) exploatații de curcani din specia Meleagris gallopavo;                                                                                d) exploatații de prepelițe;                                                                                                             e) exploatații de fazani;                                                                                                                f) exploatații de potârnichi;                                                                                                            g) exploatații de rațe.                                                                                                                  2. Serotip relevant: Salmonella gallinarum biovarietatea pullorum                                                                        3. Tipuri de probe ce trebuie recoltate: ouă, embrioni, deșeuri de incubație - în special puf din eclozionator, coji de ouă din          eclozionator, păsări vii muribunde, cadavre proaspete sau congelate, organe (splină, ficat cu vezică biliară, rinichi, pulmon, gonade).  4. Efectivele de păsări vor fi supravegheate sanitar veterinar, conform următorului program:                                             a) în efectivele de tineret de reproducție (găini, curcani, bibilici, prepelițe, fazani, potârnichi și rațe) înainte cu 10 zile de       mișcare conform fluxului tehnologic vor fi examinate bacteriologic, minimum 5 cadavre;                                                   b) Pe o raza de 3 km în jurul exploatațiilor avicole de selecție, reproducție rase ușoare și reproducție rase grele prin control         bacteriologic pe păsări bolnave și cadavre din gospodăriile individuale;                                                                 c) toate păsările ce prezintă semne clinice ce pot fi atribuite tifozei aviare trebuie să fie testate;                                   d) în exploatațiile de găini de reproducție se va proceda astfel:                                                                        5. Pentru efectivele de bunici:                                                                                                          a) la puii de o zi: cadavrele înregistrate pe perioada transportului, probe de meconiu, în ziua populării;                               b) pe durata vieții: în săptămânile 1-2, 4, 9-11, 13-14 pe probe de fecale;                                                              c) pentru producție de ouă de incubat, pe probe de fecale, lunar din fiecare hală;                                                       d) din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu embrioni morți în coajă, puf și meconiu.                                    6. Pentru ferme de părinți:                                                                                                              a) la pui de o zi: în ziua populării pe probe de cadavrele înregistrate pe perioada transportului sau probe de meconiu - maximum 10      probe;                                                                                                                                   b) pe durata vieții cu 2 și 4 săptămâni înainte de declanșarea ouatului pe cadavre. În funcție de situația epidemiologică se vor recolta minimum 5 cadavre;                                                                                                                       7. Pentru stații de incubație de tip industrial:                                                                                         a) lunar și ori de câte ori se schimbă originea materialului biologic, pe probe de pui morți, ouă cu embrioni morți în coajă, puf și     meconiu. Se va recolta minimum o proba compusă din fiecare categorie precizate anterior, astfel:                                         - probă compusă cadavre - minimum 10 pui morți,                                                                                          - proba compusă 30 ouă cu embrioni morți,                                                                                                - proba compusă puf - minimum 5 eșantioane,                                                                                              - proba compusă meconiu - minim 10 eșantioane.                                                                                           

PRECIZĂRI EXECUȚIE                                                                                                                       

1. În vederea testării bacteriologice nu vor fi recoltate probe de la efective ce au fost tratate cu produse medicinale veterinare       antimicrobiene în decursul ultimelor două-trei săptămâni, înainte de testare.                                                            2. Probele se testează numai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR pentru Salmoneloze animale, din cadrul IDSA și desemnate de către ANSVSA, iar tipizarea izolatelor se va face în cadrul LNR salmoneloze animale din cadrul IDSA.                                           3. Contravaloarea examenelor de laborator și a investigațiilor necesare supravegherii este suportată de către administratorul/deținătorulde animale.                                                                                                                              4. În situația depistării unui caz pozitiv, se execută recontrolul întregului efectiv de către medicul veterinar oficial. Totodată se vorefectua controale oficiale în unitățile care au achiziționat material biologic provenit din efectivele depistate pozitiv. Numărul        probelor recoltate de la un efectiv de 500 păsări sau mai mare, trebuie să fie de minimum 10 probe.                                      5. Efectivele depistate pozitiv pentru Salmonella gallinarum la controlul oficial se elimină.                                            6. Este interzisă livrarea ouălor de incubație din unitățile contaminate.                                                                7. Vaccinarea împotriva tifozei aviare a efectivelor de păsări este opțională și se efectuează numai în scop preventiv. Cheltuielile     privind vaccinarea împotriva tifozei aviare sunt suportate de către administratorul/deținătorul de animale.                              Această acțiune se realizează numai la solicitarea scrisă a proprietarului/administratorului, cu aprobarea DSVSA.                        

Confirmarea se efectuează prin izolarea și identificarea biochimică a grupului serologic. Tipizarea serologică a Salmonella spp. se      efectuează în cadrul LNR Salmoneloze.                                                                                                    

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările     ulterioare.                                                                                                                              

15. MICOPLASMOZA RESPIRATORIE AVIARĂ Scop: supravegherea bolii.

I. Supravegherea activă a păsărilor din exploatațiile comerciale ce solicita aprobarea pentru comerț intracomunitar                      Precizări tehnice                                                                                                                        Supraveghere activă                                                                                                                      1. Conform prevederilor Directivei 2009/158/CE a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind condițiile de sănătate animală care           reglementează comerțul intracomunitar și importurile din țări terțe de păsări de curte și de ouă pentru incubație, cu amendamentele      ulterioare.                                                                                                                              2. Grupa de animale țintă: păsări domestice din exploatații comerciale de reproducție                                                    3. Examene clinice, examene serologice (RSAR sau ELISA - metode de screening), examene anatomopatologice pentru evidențierea leziunilor  de aerosaculită (metodă de screening), efectuate la LSVSA și/sau la IDSA după caz.                                                       4. Tipul probelor recoltate:                                                                                                             a) probe de sânge de la pui de găină și de curcă de o zi;                                                                                b) 10 embrioni morți în coajă și pui neviabili de pe sitele de control pentru fiecare lot în perioada de ouat, la intervale de 30 zile   în funcție de schimbarea sursei                                                                                                          II. Supraveghere pasivă a păsărilor în alte exploatații decât cele precizate la punctul I.                                               1. Examene clinice și specifice de laborator, atunci când este cazul, în cadrul diagnosticului diferențiat față de alte stări morbide    sau patologice ce evoluează în exploatații                                                                                               PRECIZĂRI EXECUȚIE                                                                                                                       Prelevarea probelor în cazul supravegherii active se realizează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit - organizat   în condițiile legii, sub controlul și responsabilitatea medicului veterinar oficial                                                      Diagnosticul de laborator se confirmă prin teste de biologie moleculară.                                                                 Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările     ulterioare.                                                                                                                              

16. BOALA VEZICULOASĂ A PORCULUI Scop: menținerea statutului de țară oficial liberă de boală veziculoasă a porcului Grupa de animale țintă: porci domestici și sălbatici

I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale	II. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a porcinelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
1. Precizări tehnice	1. Precizări tehnice
Supravegherea pasivă	Supravegherea pasivă
Este interzis importul de animale vii și produse ale acestora provenite din țări unde evoluează boala. Are ca scop identificarea și notificarea oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală veziculoasă a porcului. În cazul în care România se va afla în situația unui risc epidemiologic, din dispoziția ANSVSA vor fi implementate inspecții clinice și testări serologice în acest scop. Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi infirmate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la LNR pentru Febră Aftoasă și Boala Veziculoasă a Porcului. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA.	Este interzis importul de animale vii și produse ale acestora provenite din țări unde evoluează boala. Are ca scop identificarea și notificarea oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală veziculoasă a porcului. În cazul în care România se va afla în situația unui risc epidemiologic,din dispoziția ANSVSA vor fi implementate inspecții clinice și testări serologice în acest scop. Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi infirmate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la LNR pentru Febră Aftoasă și Boala Veziculoasă a Porcului. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA.
2. Precizări execuție	2. Precizări execuție
Fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, gestionarii fondurilor de vânătoare și medicii veterinari de liberă practică împuterniciți raportează cazurile de morbiditate și mortalitate la animalele din speciile receptive. Medicii veterinari oficiali gestionează conduita de investigare a oricărei suspiciuni.	Fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele și medicii veterinari de liberă practică împuterniciți raportează cazurile de morbiditate și mortalitate la animalele din speciile receptive. Medicii veterinari oficiali gestionează conduita de investigare a oricărei suspiciuni.
Diagnosticul de laborator și respectiv confirmarea unei suspiciuni se efectuează prin: - Izolarea și identificarea virusului (RT PCR și detecția de antigen prin ELISA); - Detecția de anticorpi prin ELISA, asociată cu simptomatologie clinică caracteristică; - Detecția de anticorpi prin ELISA sau simptomatologie clinică caracteristică asociate cu date epidemiologice relevante (pentru focare secundare).
Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.

17. STOMATITA VEZICULOASĂ Scop: menținerea statutului de țară oficial liberă de stomatită veziculoasă Grupa de animale țintă specii de animale receptive domestice și sălbatice.

I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale	II. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a animalelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
1. Precizări tehnice	1. Precizări tehnice
Supravegherea pasivă	Supravegherea pasivă
Este interzis importul de animale vii și produse ale acestora provenite din țări unde evoluează boala. Are ca scop identificarea și notificarea oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de stomatita veziculoasă. În cazul în care România se va afla în situația unui risc epidemiologic, din dispoziția ANSVSA vor fi implementate inspecții clinice și testări serologice în acest scop. Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi infirmate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la LNR febră aftoasă și boala veziculoasă a porcului. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA.	Este interzis importul de animale vii și produse ale acestora provenite din țări unde evoluează boala. Are ca scop identificarea și notificarea oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de stomatita veziculoasă. În cazul în care România se va afla în situația unui risc epidemiologic,din dispoziția ANSVSA vor fi implementate inspecții clinice și testări serologice în acest scop. Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi infirmate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la LNR febră aftoasă și boala veziculoasă a porcului. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA.
2. Precizări execuție	2. Precizări execuție
Fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, gestionarii fondurilor de vânătoare și medicii veterinari de liberă practică împuterniciți raportează cazurile de morbiditate și mortalitate la animalele din speciile receptive. Medicii veterinari oficiali gestionează conduita de investigare a oricărei suspiciuni. Prelevarea de probe în caz de suspiciune va fi realizată în conformitate cu prevederile Manualului operațional pentru febra aftoasă. Probele vor fi recoltate de către personal instruit, sub supravegherea medicului veterinar oficial cu echipamentul disponibil în cel mai apropiat Centru Local de Combatere a Bolilor sau DSVSA.	Fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, și medicii veterinari de liberă practică împuterniciți raportează cazurile de morbiditate și mortalitate la animalele din speciile receptive. Medicii veterinari oficiali gestionează conduita de investigare a oricărei suspiciuni. Prelevarea de probe în caz de suspiciune va fi realizată în conformitatecu prevederile Manualului operațional pentru febra aftoasă. Probele vor fi recoltate de către personal instruit, sub supravegherea medicului veterinar oficial cu echipamentul disponibil în cel mai apropiat Centru Local de Combatere a Bolilor sau DSVSA.
Diagnosticul de laborator se confirmă prin: - în caz de suspiciune (simptomatologie clinică și date epidemiologice relevante), probele cu rezultat negativ la febra aftoasă și boala veziculoasă a porcului sunt expediate la Laboratorul de Referință al Uniunii Europene Pirbright.
Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.

18. PESTA BOVINĂ (RINDERPEST) Prin Rezoluția nr. 18/2011, adoptată la a 79-a Sesiune Mondială a OIE, ce a avut loc la Paris în perioada 22-27 mai 2011, se recunoaște oficial că Pesta bovină (Rinderpest) nu mai evoluează în nici o țară sau teritoriu din lume. Prin urmare, nu se testează19. PESTA MICILOR RUMEGĂTOARE Scop: menținerea statutului de țară oficial liberă de pesta micilor rumegătoare

I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale	II. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a rumegătoarelor mici, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
1. Precizări tehnice	1. Precizări tehnice
Supravegherea pasivă	Supravegherea pasivă
1. Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului. Supravegherea pasivă este esențială, mai ales asupra micilor rumegătoare domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import, incluzând controalele documentare de identitate și fizice a fiecărui lot importat.	Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului. Supravegherea pasivă este esențială, mai ales asupra micilor rumegătoare domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import, incluzând controalele documentare de identitate și fizice a fiecărui lot importat.
2. Examinarea clinică Perioada de incubație este stabilită conform recomandărilor OIE la 21 de zile. Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării. Examene anatomoclinice și necropsice ale animalelor susceptibilemoarte sau tăiate în perioada de carantină. Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la laborator. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA.	2. Examinarea clinică Perioada de incubație este stabilită conform recomandărilor OIE la 21 de zile. Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării. Examene anatomoclinice și necropsice ale animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină. Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin
3. Supravegherea serologică Toate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat, prelevarea de probe de la animale bolnave, ce prezintă semne clinice ce pot fi atribuite bolii și care în urma investigațiilor epidemiologice și clinice nu exclude boala. Teste serologice: - detecția de anticorpi prin ELISA competitiv - detecția de anticorpi prin Virusneutralizare	3. Supravegherea serologică Toate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat, prelevarea de probe de la animale bolnave, ce prezintă semne clinice ce pot fi atribuite bolii și care în urma investigațiilor epidemiologice și clinice nu exclude boala. Teste serologice: - detecția de anticorpi prin ELISA competitiv - detecția de anticorpi prin Virusneutralizare
4. Supravegherea virusologică Pentru examene virusologice de diagnostic, probele sunt expediate la LNR IDSA. Teste virusologice: - Izolarea și identificarea virusului (prin RT-PCR sau testul de seroneutralizare); - Detecția de genom viral prin RT-PCR	4. Supravegherea virusologică Pentru examene virusologice de diagnostic, probele sunt expediate la LNR IDSA. Teste virusologice: - Izolarea și identificarea virusului (prin RT-PCR sau testul de seroneutralizare); - Detecția de genom viral prin RT-PCR
2. Precizări execuție	2. Precizări execuție
Supravegherea pasivă	Supravegherea pasivă
După caz, medicii veterinari de liberă practică împuterniciți sau oficiali. Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică împuterniciți ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.	După caz, medicii veterinari de liberă practică împuterniciți sau oficiali. Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică împuterniciți ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.
Examinarea clinică România nu importă animale vii din speciile receptive la pesta micilor rumegătoare și nici produse de origine animală provenitede la acestea, din țări care nu au statut de țară liberă de pesta micilor rumegătoare, recunoscut oficial de OIE. La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerțul intracomunitar sau importul din țări terțe, se respectă prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 62/2005pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind acțiunile sanitare veterinare de supraveghere și imunoprofilactice obligatorii ale căror costuri sunt suportate de către proprietarii animalelor.	Examinarea clinică România nu importă animale vii din speciile receptive la pesta micilor rumegătoare și nici produse de origine animală provenite de la acestea, din țări care nu au statut de țară liberă de pesta micilor rumegătoare, recunoscut oficial de OIE. La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerțul intracomunitar sau importul din țări terțe, se respectă prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 62/2005.
În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la LNR-IDSA. După caz, probele pot fi recoltate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți sau oficiali. Testul serologic (ELISA competitiv) se realizează în cadrul LNR IDSA	În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la LNR-IDSA. După caz, probele pot fi recoltate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți sau oficiali. Testul serologic (ELISA competitiv) se realizează în cadrul LNR IDSA
Diagnosticul de boală se confirmă prin virusneutralizare, RT-PCR, izolare de virus, realizate în cadrul Laboratorului de Referință al Uniunii Europene.
Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.

20. PLEUROPNEUMONIA CONTAGIOASĂ BOVINĂ Scop: menținerea statutului de țară liberă de pleuropneumonia contagioasă bovină.

I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale	II. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a bovinelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
1. Precizări tehnice	1. Precizări tehnice
Supravegherea pasivă	Supravegherea pasivă
1. Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală,fără aplicarea unui program de vaccinare Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA în condițiide liniște epidemiologică. Examene anatomoclinice și necropsice ale animalelor susceptibilemoarte sau tăiate în perioada de așteptare.	1. Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA în condiții de liniște epidemiologică. Examene anatomoclinice și necropsice ale animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de așteptare.
2. Animalele suspicionate pentru această boală sunt investigate prin metode de la laborator: serologice (RFC sau ELISA), biologie moleculară (PCR) și/sau microbiologice. Animalele cu reacții serologice neconcludente sau pozitive se identifică, se examinează clinic și sunt recontrolate serologic.De la animalele la care se reconfirmă un rezultat serologic pozitiv și care prezintă simptome suspecte de pleuropneumonie se prelevează următoarele probe: urina, sânge, lichid pleural (în spațiul dintre coasta a 7-a și a 8-a) recoltat prin puncție aseptică, care se examinează prin tehnici de biologie molecularăși sânge, lichid pleural care se examinează prin examen bacteriologic, la LNR-IDSA.	2. Animalele suspicionate pentru această boală sunt investigate prin metode de la laborator: serologice (RFC sau ELISA), biologie moleculară (PCR) și/sau microbiologice. Animalele cu reacții serologice neconcludente sau pozitive se identifică, se examinează clinic și sunt recontrolate serologic. De la animalele la care se reconfirmă un rezultat serologic pozitiv și care prezintă simptome suspecte de pleuropneumonie se prelevează următoarele probe: urina, sânge, lichid pleural (în spațiul dintre coasta a 7-a și a8-a) recoltat prin puncție aseptică, care se examinează prin tehnici de biologie moleculară și sânge, lichid pleural care se examinează prin examen bacteriologic, la LNR-IDSA.
3. Clinică, în zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislației în vigoare, în caz de suspiciune sau apariție a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie și combatere și prevederile legislației comunitare.	3. Clinică, în zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislației în vigoare, în caz de suspiciune sau apariție a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie și combatere și prevederile legislației comunitare.
4. În abatoare: inspecția de abator trebuie să se realizeze prin proceduri adecvate în scopul decelării leziunilor pulmonare specifice. De la toate animalele cu leziuni suspecte de pleuropneumonie contagioasă se prelevează probe de lichid pleural și țesut pulmonar, care se examinează prin tehnici de biologie moleculară și/sau examen bacteriologic la Laboratorul Național de Referință din cadrul IDSA.	4. În abatoare: inspecția de abator trebuie să se realizeze prin proceduri adecvate în scopul decelării leziunilor pulmonare specifice. De la toate animalele cu leziuni suspecte de pleuropneumonie contagioasăse prelevează probe de lichid pleural și țesut pulmonar, care se examinează prin tehnici de biologie moleculară și/sau examen bacteriologic la Laboratorul Național de Referință din cadrul IDSA.
2. Precizări execuție	2. Precizări execuție
Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac de către medicul veterinar de liberă practică în prezența medicului veterinar oficial.	Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac de către medicul veterinar de liberă practică în prezența medicului veterinar oficial.
Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen bacteriologic și/sau PCR.
Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.

21. VARIOLA OVINĂ ȘI CAPRINĂ Scop: menținerea statutului de țară liberă de variolă ovină și caprină.

1. PRECIZĂRI TEHNICE                                                                                                                     Supravegherea pasivă                                                                                                                     Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare și are ca scop identificarea,     notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală și menținerea sau schimbarea statusului de   sănătate a animalului. Cazurile suspecte de de boală la animale receptive indigene, provenite  din import sau comerț intracomunitar se   investighează imediat, prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la Laboratorul Național de Referință pentru Variola Ovină și    Caprină din IDSA. În acest caz, se impun măsuri imediate de restricționare a mișcării animalelor, produselor și subproduselor provenite  de la acestea. Simptomatologia bolii este descrisă în manualul de diagnostic elaborat de Laboratorul Național de Referință pentru        Variola Ovină și Caprină și transmis la ANSVSA.                                                                                          Suspiciunea și măsurile de restricționare a mișcărilor se vor notifica imediat la ANSVSA.                                                În caz de suspiciune se efectuează examene de laborator:                                                                                 a) virusologice, prin:                                                                                                                   - identificarea genomului virusului capripox prin RT-PCR sau PCR clasic pe probe de cruste, biopsii de țesut cutanat cu leziuni, tampoaneconjunctivale, nazale, orofaringiene, sânge prelevat pe EDTA, provenite de la animale vii și porțiuni de organe (limfonoduri, pulmon,    ficat, etc.) și țesut cutanat cu leziuni, provenite de la animale moarte;                                                                și/sau                                                                                                                                   - identificarea virusului capripox prin izolare pe culturi celulare, pe probe de cruste, biopsii de țesut cutanat cu leziuni, tampoane   conjunctivale, nazale, orofaringiene, sânge prelevat în perioada de viremie, provenite de la animale vii și porțiuni de organe           (limfonoduri, pulmon, ficat, etc.) și țesut cutanat cu leziuni, provenite de la animale moarte;                                          și/sau                                                                                                                                   - detecția anticorpilor anti-capripoxvirusuri prin virusneutralizare pe probe de ser;                                                    b) morfopatologice, prin metodele HE, HEA/HEV, Pappenheim, pentru punerea în evidență a incluziunilor intracitoplasmatice specifice pe   biopsii de țesut cutanat cu leziuni, fixate în formol, provenite de la animale vii și porțiuni de organe (limfonoduri, pulmon, ficat,    etc.) și țesut cutanat cu leziuni, fixate în formol, provenite de la animale moarte.                                                     Supravegherea activă                                                                                                                     Se realizează, la dispoziția ANSVSA, în situații de risc epidemiologic cum ar fi evoluția bolii în vecinătatea României sau evoluția     bolii în România.                                                                                                                        În această situație, ANSVSA va stabili și va dispune măsurile de supraveghere, control și eradicare necesare, în conformitate cu         legislația relevantă.                                                                                                                    2. Precizări execuție                                                                                                                    Supravegherea pasivă                                                                                                                     Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă        practică împuterniciți ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.                                                  România nu importă animale din speciile receptive la variolă ovină și caprină și nici produse sau subproduse provenite de la acestea,    din țări care nu au statut de țară liberă de boală fără vaccinare.                                                                       În acest caz, responsabilitatea asupra supravegherii pasive o dețin și autoritățile competente pentru controlul la frontieră.            În caz de suspiciune sau apariția unui focar se aplică măsurile generale de control prevăzute în Ordinul președintelui ANSVSA            nr. 133/2006, cu modificările și completările ulterioare.                                                                                Prelevarea probelor se realizează conform reglementărilor în vigoare.                                                                    Supravegherea activă                                                                                                                     Prelevarea probelor se realizează conform reglementărilor în vigoare precum și a programelor de supraveghere, control și eradicare       dispuse de ANSVSA în situații de risc epidemiologic.                                                                                     Diagnosticul de confirmare a unui focar de variolă ovină și caprină se realizează numai de către LNR - IDSA, conform procedurilor        descrise în manualul de diagnostic.                                                                                                      Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările     ulterioare.                                                                                                                              

22. PESTA AFRICANĂ A CALULUI Scop: menținerea statutului de țară liberă de pesta africană a calului.

I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale	II. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a cailor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
1. Precizări tehnice	1. Precizări tehnice
Supravegherea pasivă	Supravegherea pasivă
Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare în scopul depistării rapide a eventualelor cazuri de boală și a menținerii statusului de sănătate: vizualizarea animalelor din exploatație, informații și notificări făcute de fermier.	Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare În scopul depistării rapide a eventualelor cazuri de boală și a menținerii statusului de sănătate: vizualizarea animalelor din exploatație, informații și notificări făcute de fermier.
1. supraveghere serologică și virusologică în caz de suspiciune;2. se testează 0,5% din animalele provenite din comerț intracomunitar, dar nu mai puțin de 2 probe pe lot; 3. se testează toate animalele din import țări terțe. 4. Probele pentru examene serologice de supraveghere se trimit la IDSA, iar pentru examene virusologice de diagnostic se trimitde IDSA cu aprobarea ANSVSA la LNR. 5. În cazul apariției de probe pozitive, se aplică prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 135/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de control și combatere a pestei africane a calului, cu modificările și completările ulterioare, precum și prevederile legislației comunitare în vigoare.	1. supraveghere serologică și virusologică în caz de suspiciune; 2. se testează 0,5% din animalele provenite din comerț intracomunitar,

Portal Legislativ

Meniu

Cuprins