STATUT din 15 iulie 1864
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 146 din 15 iulie 1864
ALECSANDRU IOAN I.Cu mila lui Dumnedeu şi voinţa Naţionala, Domnu Principatelor-Unite Române;La toţi de faţa şi viitori sanetate:Asupra propunerii Consiliului Nostru de Miniştri;Considerând plebiscitul propusu de Noi la 2/14 Maiu încetat, şi votat de Naţiunea Română în dilele de 10/22, 14/26 Maiu 1864;Considerând împrejurările cuprinse în proclamatiunea Nostra cu data de astadi;Promulgamu ce urmeza:STATUTUDesvoltatoriu Conventiunei din 7/19 August 1858.Convenţiunea încheiată la Paris în 7/9 August 1858, între Curtea Suzerana şi între Puterile garante autonomiei Principatelor-Unite, este şi remane legea fundamentală a României.Însă, indoita alegere din 5 şi 24 Ianuarie 1859, seversirea Unirii şi desfiinţarea Comisiunei Centrale, facend neaplicabile mai multe Articole esenţiale din Convenţiune, atît pentru îndeplinirea acestora, cat şi pentru reasedarea ecuilibrului între puterile Statului, ca act adiţional al Conventiuei intra de astadi în putere următorul Statutu: + Articolul 1Puterile publice suntu încredinţate Domnului, unei Adunări ponderatrice şi Adunării Elective. + Articolul 2Puterea Legiuitore se esercita colectivu de Domnu, de Adunarea ponderatrice şi de Adunarea Electiva. + Articolul 3Domnul are singur iniţiativa legilor; el Ie pregatesce cu concursul Consiliului de Statu şi le supune Adunării Elective şi Corpului Ponderatoriu, spre votare. + Articolul 4Deputaţii Adunării Elective se alegu conformu asedementului electoral aci anecsat.Preşedintele Adunării se numesce în fiecare anu de Domnu, din sanul ei; iar Vicepreşedinţii, Secretarii şi Cuestorii se alegu de Adunare. + Articolul 5Adunarea Electiva discuta şi votesa proiectele de legi ce 'i se vor presinta de Domnu. Aceste proiecte se vor sustinea în Adunare de Miniştrii sau de membrii Consiliului de Statu, ce se vor delega de Domnu spre acest sfîrşit; ei vor fi ascultaţi ori cînd vor cere cuventul. + Articolul 6Budgetul cheltuielilor şi al recetelor, pregătit în tot anul prin îngrijirea puterii esecutive şi supus Adunării Elective, care'l va putea amenda, nu va fi definitivu de cat dupe ce va fi votat de dinsa. Dacă budgetul nu s'ar vota în timpul oportunu, puterea esecutiva va indestula serviciile conformu ultimului budget votat. + Articolul 7Corpul Ponderatoriu se compune: de Mitropoliti terei, de Episcopii eparhielor, de anteiul Preşedinte al Curţii de Casatiune, de cel mai vechiu dintre generalii armatei în activitate, şi osebit încă de 64 membri, carii se vor numi de Domnu: jumetate dintre persoane recomandabile prin meritul şi esperienta lor, şi cea-l-alta jumetate dintre membrii Consilielor generale ale districtelor, şi anume câte unul de fie-care judeţu.Membrii Adunării Ponderatrice se bucura de aceiaşi neviolabilitate garantată Deputaţilor prin Art. 36 al legei electorale aici anecsate. + Articolul 8Membrii Corpului Ponderatoriu se reinoescu din doui ani în doui ani, câte o a treia parte, dar numai în cat se atinge de membrii numiţi de Domnu.Membrii esiti se vor putea numi din nuou; funcţiunile lor nu vor inceta de cat cu instalarea membrilor celor nuoi. + Articolul 9Durata sesiunelor Corpului ponderatoriu, prelungirea lor şi convocarea acestui Corpu, sînt supuse regulilor prescrise prin Art. 17 din Convenţiune pentru Adunarea Electiva. + Articolul 10Membrii Corpului ponderatoru vor priimi o indemnisare de trei galbeni pe di în tot timpul sesiunei. + Articolul 11Mitropolitul primaru al României este de drept preşedintele Corpului ponderatoriu; duoi Vice-presedinti se numescu de Domnu din sinul acestui Corpu. Ceilalţi membri ai Biuroului se alegu de Adunare.În casu de împărţire egala a voturilor, votul Preşedintelui este precumpanitoriu.Şedinţele Corpului ponderatoriu suntu publice, afară cînd contrariul s'ar cere de o a treea parte a membrilor presenti.Miniştrii, chiar nefiind membri ai Adunării ponderatrice, au dreptul de a asista şi a lua parte la tote deliberaţiunile; ei vor fi ascultaţi ori cînd vor cere cuventul. + Articolul 12Dispositiunele constitutive ale nouei organisatiuni a României sînt puse sub ocrotirea Corpului ponderatoriu. El poate, la finitul fie caria sesiuni, propune Domnului îmbunătăţirile ce ar socoti trebuitore în diferitele ramuri ale administraţiunei.Aceate propuneri, Domnul le va putea recomanda Consiliului de Statu, spre a se preface în proiecte de legi. + Articolul 13Ori ce proiect votat de Adunarea Electiva, afară de budgetul veniturilor şi cheltuielilor, se supune Corpului ponderatoriu, care va apreţui dacă este compatibilu cu dispositiunile constitutive ale nouei organisatiuni. + Articolul 14Corpul ponderatoriu, sau adopta proiectul, asa cum s'a votat de Adunare, sau îl amendează, sau îl respinge cu totul.Dacă proiectul de lege este adoptat fără modificatiune de Corpul ponderatoriu, el este supus sanctiunei Domnului.Dacă proiectul este amendat de Corpul ponderatoriu, el se intorce Adunării Elective.Dacă Adunarea incuviinteza amendamentele Corpului ponderatoriu, proiectul amendat se supune sanctiunei Domnului.Dacă din contra, Adunarea electiva respinge scele amendamente, proiectul se trimite Consiliului de Statu, spre a se studia din nuou. Guvernul poate apoi presenta Camerei, în sesiunea curenta sau viitore, proiectul revedut de Consiliul de Statu.Dacă Corpul ponderatoriu respinge ca totul proiectul votat de Adunare, acest proiect se trimite Consiliului de Statu, spre a se studia din nuou. Un asemene proiect nu se poate presenta Adunării Elective, de cat în a doua sesiune. + Articolul 15Numai Corpul ponderatoriu are dreptul de a primi petitiani şi de a le discuta, dacă este trebuinta. + Articolul 16Reglementele interioare ale Adunării Elective şi ale Corpului ponderatoriu, se pregatescu prin îngrijirea Guvernului. + Articolul 17Toţi funcţionarii publici, fără esceptiune, la intrarea lor în funcţiune, suntu datori a jura supunere Constitutiunei şi legilor terei şi credinţa Domnitorului. + Articolul 18Noua Adunare electiva şi Corpul ponderatoriu se vor constitui şi întruni în termenul prevedut de Art. 17 al Conventiunei.Decretele ce, pînă la convocarea noei Adunări, se vor da de Domnu, dupe propunerea Consiliului de Miniştri şi a Consiliului de Stat ascultat, vor avea putere de legi.Modificatiuni indeplinitore Statutului.În preambulul Statutului.Principatele-Unite potu în viitoru a modifica şi a schimba legile care priivescu administraţiunea lor din launtru, cu concursul legal al tutulor puterilor stabilite, şi fără nici a interventiune; se înţelege însă ca acesta facultate nu se poate întinde la legaturele care unescu Principatele cu Imperiul Otomanu, nici la tratatele între Înaltă Porta şi celelalte Puteri, care sînt şi remanu obligatorii pentru aceste Principate.La art. 3. Nici o lege nu poate fi supusă sanctiunei Domnului înainte de a fi discutata şi votată de Domnu, de Adunare electiva, şi de Senat. (Adunare ponderatrice.)Domnul acorda sau refusa sancţiunea sa.Ori ce lege cere învoirea a tustrelelor puteri.În casul cînd Guvernul ar fi nevoit a lua măsuri de urgenta care cere concursul Adunării Elective şi al Senatului, în timpul cînd aceate Adunări nu suntu deschise, Ministerul va fi dator a le spune la cea d'anteiu convocatiune motivele şi resultatul acestor măsuri.La art. 7 din 64 membri ai Adunării ponderatrice, 32 vor fi aleşi şi numiţi de Domnu dintre persoanele care au esercitat cele mai înalte funcţiuni în tera, sau care potu justifica un venit anual de optu sute galbeni. Cat pentru cei lalti 32 Membri, ei vor fi aleşi dintre Membrii Consilielor generale ale judeţelor şi numiţi de Domnu pe o lista de presentatiune de trei candidaţi pentru fie care district.La art. 8. aceati 64 de Membri ai Senatului aleşi în conformitate cu dispositiunele Articolului de mai sus, se reinoescu din trei în trei ani câte o jumetate.La art. 11. Mitropolitul Primat este de drept Preşedintele Senatulni. Unul din vice-Presedinti ai Adunării ponderatrice, luat din acest corpu, este numit de Domnu; celălalt vice-Preşedinte şi Biuroul sînt aleşi de Senat.La art. 12. la finitul fie-cariea sesiuni, Senatul şi Adunarea electiva vor numi fie-care un Comitet a căruia Membri vor fi aleşi din sinul lor. Ambele Comitete se vor întruni în Comisiune micsta, apre a face un raport Domnului asupra lucrărilor ultimei sesiuni şi ai supune cestiunele de imbutatire ce ar crede trebuitore în deosebitele ramuri ale administraţiunei. Aceate propuneri vor putea fi recomendate de Domnu Consiliului de Stat, apre a fi prefacute în proiecte de lege.La art. 15. petitiunele date Senatului, vor fi trimise unei Comisiuni ad-hoc, care le va esamina şi va face un raport, spre a fi comunicat Guvernului.----------
| EMITENT |
ALECSANDRU IOAN I.Cu mila lui Dumnedeu şi voinţa Naţionala, Domnu Principatelor-Unite Române;La toţi de faţa şi viitori sanetate:Asupra propunerii Consiliului Nostru de Miniştri;Considerând plebiscitul propusu de Noi la 2/14 Maiu încetat, şi votat de Naţiunea Română în dilele de 10/22, 14/26 Maiu 1864;Considerând împrejurările cuprinse în proclamatiunea Nostra cu data de astadi;Promulgamu ce urmeza:STATUTUDesvoltatoriu Conventiunei din 7/19 August 1858.Convenţiunea încheiată la Paris în 7/9 August 1858, între Curtea Suzerana şi între Puterile garante autonomiei Principatelor-Unite, este şi remane legea fundamentală a României.Însă, indoita alegere din 5 şi 24 Ianuarie 1859, seversirea Unirii şi desfiinţarea Comisiunei Centrale, facend neaplicabile mai multe Articole esenţiale din Convenţiune, atît pentru îndeplinirea acestora, cat şi pentru reasedarea ecuilibrului între puterile Statului, ca act adiţional al Conventiuei intra de astadi în putere următorul Statutu: + Articolul 1Puterile publice suntu încredinţate Domnului, unei Adunări ponderatrice şi Adunării Elective. + Articolul 2Puterea Legiuitore se esercita colectivu de Domnu, de Adunarea ponderatrice şi de Adunarea Electiva. + Articolul 3Domnul are singur iniţiativa legilor; el Ie pregatesce cu concursul Consiliului de Statu şi le supune Adunării Elective şi Corpului Ponderatoriu, spre votare. + Articolul 4Deputaţii Adunării Elective se alegu conformu asedementului electoral aci anecsat.Preşedintele Adunării se numesce în fiecare anu de Domnu, din sanul ei; iar Vicepreşedinţii, Secretarii şi Cuestorii se alegu de Adunare. + Articolul 5Adunarea Electiva discuta şi votesa proiectele de legi ce 'i se vor presinta de Domnu. Aceste proiecte se vor sustinea în Adunare de Miniştrii sau de membrii Consiliului de Statu, ce se vor delega de Domnu spre acest sfîrşit; ei vor fi ascultaţi ori cînd vor cere cuventul. + Articolul 6Budgetul cheltuielilor şi al recetelor, pregătit în tot anul prin îngrijirea puterii esecutive şi supus Adunării Elective, care'l va putea amenda, nu va fi definitivu de cat dupe ce va fi votat de dinsa. Dacă budgetul nu s'ar vota în timpul oportunu, puterea esecutiva va indestula serviciile conformu ultimului budget votat. + Articolul 7Corpul Ponderatoriu se compune: de Mitropoliti terei, de Episcopii eparhielor, de anteiul Preşedinte al Curţii de Casatiune, de cel mai vechiu dintre generalii armatei în activitate, şi osebit încă de 64 membri, carii se vor numi de Domnu: jumetate dintre persoane recomandabile prin meritul şi esperienta lor, şi cea-l-alta jumetate dintre membrii Consilielor generale ale districtelor, şi anume câte unul de fie-care judeţu.Membrii Adunării Ponderatrice se bucura de aceiaşi neviolabilitate garantată Deputaţilor prin Art. 36 al legei electorale aici anecsate. + Articolul 8Membrii Corpului Ponderatoriu se reinoescu din doui ani în doui ani, câte o a treia parte, dar numai în cat se atinge de membrii numiţi de Domnu.Membrii esiti se vor putea numi din nuou; funcţiunile lor nu vor inceta de cat cu instalarea membrilor celor nuoi. + Articolul 9Durata sesiunelor Corpului ponderatoriu, prelungirea lor şi convocarea acestui Corpu, sînt supuse regulilor prescrise prin Art. 17 din Convenţiune pentru Adunarea Electiva. + Articolul 10Membrii Corpului ponderatoru vor priimi o indemnisare de trei galbeni pe di în tot timpul sesiunei. + Articolul 11Mitropolitul primaru al României este de drept preşedintele Corpului ponderatoriu; duoi Vice-presedinti se numescu de Domnu din sinul acestui Corpu. Ceilalţi membri ai Biuroului se alegu de Adunare.În casu de împărţire egala a voturilor, votul Preşedintelui este precumpanitoriu.Şedinţele Corpului ponderatoriu suntu publice, afară cînd contrariul s'ar cere de o a treea parte a membrilor presenti.Miniştrii, chiar nefiind membri ai Adunării ponderatrice, au dreptul de a asista şi a lua parte la tote deliberaţiunile; ei vor fi ascultaţi ori cînd vor cere cuventul. + Articolul 12Dispositiunele constitutive ale nouei organisatiuni a României sînt puse sub ocrotirea Corpului ponderatoriu. El poate, la finitul fie caria sesiuni, propune Domnului îmbunătăţirile ce ar socoti trebuitore în diferitele ramuri ale administraţiunei.Aceate propuneri, Domnul le va putea recomanda Consiliului de Statu, spre a se preface în proiecte de legi. + Articolul 13Ori ce proiect votat de Adunarea Electiva, afară de budgetul veniturilor şi cheltuielilor, se supune Corpului ponderatoriu, care va apreţui dacă este compatibilu cu dispositiunile constitutive ale nouei organisatiuni. + Articolul 14Corpul ponderatoriu, sau adopta proiectul, asa cum s'a votat de Adunare, sau îl amendează, sau îl respinge cu totul.Dacă proiectul de lege este adoptat fără modificatiune de Corpul ponderatoriu, el este supus sanctiunei Domnului.Dacă proiectul este amendat de Corpul ponderatoriu, el se intorce Adunării Elective.Dacă Adunarea incuviinteza amendamentele Corpului ponderatoriu, proiectul amendat se supune sanctiunei Domnului.Dacă din contra, Adunarea electiva respinge scele amendamente, proiectul se trimite Consiliului de Statu, spre a se studia din nuou. Guvernul poate apoi presenta Camerei, în sesiunea curenta sau viitore, proiectul revedut de Consiliul de Statu.Dacă Corpul ponderatoriu respinge ca totul proiectul votat de Adunare, acest proiect se trimite Consiliului de Statu, spre a se studia din nuou. Un asemene proiect nu se poate presenta Adunării Elective, de cat în a doua sesiune. + Articolul 15Numai Corpul ponderatoriu are dreptul de a primi petitiani şi de a le discuta, dacă este trebuinta. + Articolul 16Reglementele interioare ale Adunării Elective şi ale Corpului ponderatoriu, se pregatescu prin îngrijirea Guvernului. + Articolul 17Toţi funcţionarii publici, fără esceptiune, la intrarea lor în funcţiune, suntu datori a jura supunere Constitutiunei şi legilor terei şi credinţa Domnitorului. + Articolul 18Noua Adunare electiva şi Corpul ponderatoriu se vor constitui şi întruni în termenul prevedut de Art. 17 al Conventiunei.Decretele ce, pînă la convocarea noei Adunări, se vor da de Domnu, dupe propunerea Consiliului de Miniştri şi a Consiliului de Stat ascultat, vor avea putere de legi.Modificatiuni indeplinitore Statutului.În preambulul Statutului.Principatele-Unite potu în viitoru a modifica şi a schimba legile care priivescu administraţiunea lor din launtru, cu concursul legal al tutulor puterilor stabilite, şi fără nici a interventiune; se înţelege însă ca acesta facultate nu se poate întinde la legaturele care unescu Principatele cu Imperiul Otomanu, nici la tratatele între Înaltă Porta şi celelalte Puteri, care sînt şi remanu obligatorii pentru aceste Principate.La art. 3. Nici o lege nu poate fi supusă sanctiunei Domnului înainte de a fi discutata şi votată de Domnu, de Adunare electiva, şi de Senat. (Adunare ponderatrice.)Domnul acorda sau refusa sancţiunea sa.Ori ce lege cere învoirea a tustrelelor puteri.În casul cînd Guvernul ar fi nevoit a lua măsuri de urgenta care cere concursul Adunării Elective şi al Senatului, în timpul cînd aceate Adunări nu suntu deschise, Ministerul va fi dator a le spune la cea d'anteiu convocatiune motivele şi resultatul acestor măsuri.La art. 7 din 64 membri ai Adunării ponderatrice, 32 vor fi aleşi şi numiţi de Domnu dintre persoanele care au esercitat cele mai înalte funcţiuni în tera, sau care potu justifica un venit anual de optu sute galbeni. Cat pentru cei lalti 32 Membri, ei vor fi aleşi dintre Membrii Consilielor generale ale judeţelor şi numiţi de Domnu pe o lista de presentatiune de trei candidaţi pentru fie care district.La art. 8. aceati 64 de Membri ai Senatului aleşi în conformitate cu dispositiunele Articolului de mai sus, se reinoescu din trei în trei ani câte o jumetate.La art. 11. Mitropolitul Primat este de drept Preşedintele Senatulni. Unul din vice-Presedinti ai Adunării ponderatrice, luat din acest corpu, este numit de Domnu; celălalt vice-Preşedinte şi Biuroul sînt aleşi de Senat.La art. 12. la finitul fie-cariea sesiuni, Senatul şi Adunarea electiva vor numi fie-care un Comitet a căruia Membri vor fi aleşi din sinul lor. Ambele Comitete se vor întruni în Comisiune micsta, apre a face un raport Domnului asupra lucrărilor ultimei sesiuni şi ai supune cestiunele de imbutatire ce ar crede trebuitore în deosebitele ramuri ale administraţiunei. Aceate propuneri vor putea fi recomendate de Domnu Consiliului de Stat, apre a fi prefacute în proiecte de lege.La art. 15. petitiunele date Senatului, vor fi trimise unei Comisiuni ad-hoc, care le va esamina şi va face un raport, spre a fi comunicat Guvernului.----------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari