ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 65 din 21 septembrie 2017pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 760 din 25 septembrie 2017
Având în vedere necesitatea clarificării în regim de urgență a unor aspecte incidente în procedura de acordare și redobândire a cetățeniei române rezultate din practica neuniformă în materia dobândirii cetățeniei române de către copiii minori născuți din părinți cetățeni străini sau fără cetățenie, care a generat interpretări divergente la nivelul autorităților cu atribuții în acest domeniu, cu consecințe grave în ceea ce privește situația persoanelor, care au invocat drepturi izvorâte din modul în care instituțiile statului au aplicat, până în prezent, reglementările în vigoare, astfel:– într-o primă etapă, interpretarea și aplicarea în practică a art. 9 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a fost aceea că, pentru minor, dobândirea cetățeniei române ar decurge cvasiautomat din legătura de filiație, nefiind obligatorie parcurgerea procedurii de acordare a cetățeniei române odată cu părinții, la autoritatea competentă potrivit legii;– în prezent, la nivelul autorităților publice cu atribuții în domeniul actelor de stare civilă, actelor de identitate și documentelor de călătorie, prevederile legale amintite sunt aplicate în sensul că acordarea la cerere a cetățeniei este incompatibilă cu dobândirea prin efectul legii a acesteia, astfel că, în situația în care pentru persoanele solicitante nu a fost urmată procedura de dobândire a cetățeniei române odată cu părinții sau cu părintele acestora, la autoritatea competentă, aceste autorități refuză înscrierea în registrele de stare civilă române a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autoritățile străine sau eliberarea actului de identitate ori a pașaportului românesc ori, după caz, reînnoirea acestor documente eliberate anterior, considerând că persoanele respective nu au dobândit cetățenia română,luând în considerare faptul că această practică a generat numeroase litigii, soluționate în mod definitiv sau în curs de soluționare pe rolul instanțelor judecătorești,ținând cont de faptul că jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului precizează că:– în materie de calitate, claritate și previzibilitate a legii, o importanță deosebită o are existența unei practici uniforme și constante în stabilirea caracterului previzibil al reglementării aplicabile în materia cetățeniei;– dreptul de a dobândi sau a păstra cetățenia unui anumit stat nu este garantat de Convenție sau protocoalele la aceasta, însă nu a exclus posibilitatea ca refuzul sau retragerea arbitrară a cetățeniei să pună o problemă pe terenul art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în anumite împrejurări, din cauza impactului unei astfel de măsuri asupra vieții private a persoanei,având în vedere, față de situația expusă anterior, că procedura de dobândire a cetățeniei române de către copiii minori trebuie regândită din nevoia adoptării unor norme care să înlăture, cu efect imediat, posibilitatea apariției în continuare a stării de incertitudine în rândul persoanelor care ar putea fi afectate prin aplicarea procedurii menționate, instituindu-se, pentru instituțiile cu atribuții în domeniu, unele reguli de fond și procedurale clare, având ca scop înlăturarea riscului apariției unor interpretări diferite,ținând seama de faptul că, în considerarea existenței, la acest moment, a unui număr foarte mare de persoane care, invocând, în diferite etape, drepturi rezultate din aplicarea legii, au o situație incertă cu privire la statutul lor juridic, este necesară reglementarea unor norme tranzitorii care să le recunoască calitatea de cetățeni români și să înlăture în termen cât mai scurt consecințele grave suferite de aceste persoane în ceea ce privește derularea unei activități de familie și profesionale normale,având în vedere faptul că, pentru perioada 2015-2017, în evidențele Direcției Generale de Pașapoarte, cu privire la persoanele care nu au parcurs procedura de dobândire a cetățeniei române odată cu părinții, dar care s-au aflat în situații ce au avut legătură cu activitatea de pașapoarte, s-a constatat existența unui număr de 951 de cereri de eliberare a pașapoartelor respinse pe motiv că solicitanții nu au făcut dovada cetățeniei române, iar pe rolul instanțelor de judecată au fost înregistrate 31 de cauze în care Direcția Generală de Pașapoarte a avut/are calitatea de pârât, cu obiect formulat diferit, fiind soluționate definitiv 12 cauze, în toate cazurile fiind pronunțate soluții de respingere a cererilor de chemare în judecată,ținând cont de faptul că, potrivit evidențelor Direcției de Stare Civilă a Sectorului 1 al Municipiului București, au fost formulate în justiție un număr de 285 de acțiuni având ca obiect „anularea actelor de stare civilă“ transcrise fără ca titularul actului de stare civilă să facă dovada calității de cetățean român, potrivit legii, sau „obligație de a face“, soluționate definitiv, soluționate în primă instanță sau în curs de soluționare pe rolul primei instanțe, cu soluții favorabile atât titularilor, cât și autorității publice, luând în considerare faptul că numărul persoanelor ale căror cereri de transcriere au fost respinse, justificat de faptul că verificările efectuate nu au condus la clarificarea statutului juridic față de statul român, este ridicat (2014: 21 de cereri; 2015: 583 de cereri; 2016: 69 de cereri; 2017: 13 cereri), în contextul în care și la nivelul Autorității Naționale pentru Cetățenie, în perioada 2010-2017, au fost aprobate un număr de 499.904 de cereri de redobândire a cetățeniei române în care au fost incluși un număr total de 122.375 de copii, numărul de copii menționat regăsindu-se în doar 84.785 de cereri din numărul total de cereri aprobate,ținând cont de faptul că sunt necesare măsuri legislative similare, ca soluție cu titlu excepțional, care să evite apariția unui tratament diferențiat determinat de excluderea unor categorii de persoane de la aplicarea acestui beneficiu, respectiv persoanele cu privire la care s-a stabilit prin hotărâre judecătorească definitivă că nu au dobândit cetățenia română, întrucât pentru acestea nu s-a parcurs procedura privind dobândirea cetățeniei române la autoritatea competentă odată cu părinții sau cu părintele care a obținut cetățenia română, dar care și-au înscris ori transcris în registrele de stare civilă române certificatele sau extrasele de stare civilă eliberate de autoritățile străine sau au obținut, după caz, înscrierea în actele de stare civilă române a mențiunilor privind dobândirea cetățeniei române, fiind minori la data dobândirii sau redobândirii cetățeniei române de către părinții sau, după caz, de către unul dintre părinții lor,în considerarea necesității de asigurare a unui statut juridic cert cu privire la dobândirea cetățeniei române de către copilul adoptat se impune reglementarea situației în care adopția se face de către soțul cetățean român al părintelui firesc sau adoptiv, cetățean străin, ori de către persoana de cetățenie română care se află într-o relație stabilă și conviețuiește cu acest părinte în condițiile prevăzute de Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată,întrucât, în considerarea volumului fluctuant al cererilor de cetățenie adresate Autorității Naționale pentru Cetățenie de la înființare și până în prezent (în anul 2010 - 96.695, în 2011 - 102.719, în 2012 - 89.033, în 2013 - 53.181, în 2014 - 21.987, în 2015 - 81.531, iar în 2016 - 115.217), pentru a crea posibilitatea adaptării periodice corespunzătoare a numărului membrilor Comisiei pentru cetățenie prin raportare la volumul activității curente, astfel încât aceste fluctuații să nu afecteze ritmul de soluționare a cererilor, este necesar ca, în funcție de resursele umane disponibile, numărul membrilor Comisiei pentru cetățenie, care își desfășoară activitatea în limita cvorumului minimal de cel puțin 3 membri, să poată fi mărit corespunzător, de o manieră facilă și flexibilă, prin ordin al ministrului justiției, aspect de natură a contribui la îmbunătățirea serviciului public, cu repercusiuni favorabile asupra ritmului de soluționare a cererilor de acordare și redobândire a cetățeniei române,în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, care impune adoptarea unei soluții imediate, conform celor expuse,în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență. + Articolul ILegea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 13 august 2010, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1. La articolul 6, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:(4) În cazul în care adopția se face de către soțul cetățean român al părintelui firesc sau adoptiv, cetățean străin, ori de către persoana de cetățenie română care se află într-o relație stabilă și conviețuiește cu acest părinte în condițiile prevăzute de Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată, cetățenia minorului va fi hotărâtă, de comun acord, de către adoptator și părintele cetățean străin. În situația în care aceștia nu cad de acord, instanța judecătorească competentă să încuviințeze adopția va decide asupra cetățeniei minorului, ținând seama de interesele acestuia. Minorului care a împlinit 14 ani i se cere consimțământul.2. Articolul 9 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 9(1) Copilul născut din părinți cetățeni străini sau fără cetățenie, care nu a împlinit vârsta de 18 ani și care domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României, dobândește cetățenia română la cererea părinților săi, odată cu aceștia; cererea va fi depusă odată cu cererea părinților de acordare a cetățeniei române întemeiată pe art. 8.(2) În cazul în care numai unul dintre părinți solicită acordarea cetățeniei române în temeiul art. 8, părinții vor hotărî, de comun acord, cu privire la cetățenia copilului care nu a împlinit vârsta de 18 ani și care domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României. În situația în care părinții nu cad de acord, tribunalul de la domiciliul minorului va decide, ținând seama de interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimțământul acestuia.(3) Cererea privind acordarea cetățeniei române, în condițiile alin. (2), copilului care nu a împlinit vârsta de 18 ani va fi depusă odată cu cererea prin care părintele solicită acordarea cetățeniei române. Copilul dobândește cetățenia română pe aceeași dată cu părintele său.(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (3), pentru copilul născut după data depunerii cererii de către părinți sau, după caz, de către părinte, cererea poate fi depusă până la data acordării cetățeniei române acestora.(5) În cazul în care minorul nu a dobândit cetățenia română în condițiile alin. (1) sau (3), părinții sau, după caz, părintele care a obținut cetățenia română în temeiul art. 8 pot/poate depune o cerere privind acordarea cetățeniei române minorului, dacă acesta domiciliază pe teritoriul României, la data cererii. Cererea va fi însoțită de dovada mijloacelor legale pentru o existență decentă, în condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. d), precum și, după caz, de acordul celuilalt părinte. Soluționarea cererii se face prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, pe baza raportului conținând propunerea motivată a Comisiei pentru cetățenie, cu aplicarea în mod corespunzător a dispozițiilor alin. (2). Copilul minor dobândește cetățenia română la data emiterii ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie. În cazul în care copilul devine major în timpul procesului de soluționare a cererii, acesta va depune jurământul.(6) Prevederile alin. (1)-(5) sunt aplicabile în mod corespunzător și în cazul cererilor privind dobândirea cetățeniei române de către copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani formulate de părinții sau, după caz, de părintele care solicită acordarea cetățeniei române în temeiul art. 8^1 și 8^2.3. La articolul 10, după alineatul (3) se introduc trei noi alineate, alineatele (4)-(6), cu următorul cuprins:(4) Cererea privind dobândirea cetățeniei române de către copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani va fi depusă odată cu cererea prin care părinții săi ori, după caz, părintele său solicită redobândirea cetățeniei române. În cazul în care numai unul dintre părinți solicită redobândirea cetățeniei române este necesar consimțământul celuilalt părinte, precum și al copilului care a împlinit vârsta de 14 ani. Copiii minori dobândesc cetățenia română odată cu părinții sau, după caz, cu unul dintre ei. Dispozițiile art. 9 alin. (4) rămân aplicabile.(5) În cazul în care minorul nu a dobândit cetățenia română în condițiile alin. (4), părinții sau, după caz, părintele care a obținut cetățenia română pot/poate depune o cerere privind dobândirea cetățeniei române de către minor. Soluționarea cererii se face prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, pe baza raportului conținând propunerea motivată a Comisiei pentru cetățenie, cu aplicarea în mod corespunzător a dispozițiilor alin. (4). Copilul minor dobândește cetățenia română la data emiterii ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie. În cazul în care copilul devine major în timpul procesului de soluționare a cererii, acesta va depune jurământul.(6) În cazul în care numai unul dintre părinți solicită redobândirea cetățeniei române sau după, caz, a redobândit cetățenia română, iar părinții nu cad de acord cu privire la cetățenia copilului care nu a împlinit vârsta de 18 ani și care domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României, tribunalul de la domiciliul minorului va decide, ținând seama de interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimțământul acestuia.4. La articolul 11, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Dispozițiile art. 10 alin. (2)-(6) se aplică în mod corespunzător.5. La articolul 14, alineatele (3) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:(3) Membrii Comisiei și președintele acesteia se numesc prin ordin al ministrului justiției, pentru un mandat de 2 ani, și pot fi revocați pe toată durata mandatului prin ordin al ministrului justiției. Numărul membrilor Comisiei se stabilește anual prin ordin al ministrului justiției.(4) Comisia are activitate permanentă, este formată din personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie, din care unul are calitatea de președinte. Lucrările Comisiei nu sunt publice, acestea se desfășoară în prezența a cel puțin 3 membri și sunt prezidate de președinte, iar în lipsa acestuia, de către un membru desemnat de acesta.6. La articolul 20, alineatul (7) se modifică și va avea următorul cuprins:(7) În situația în care copiii minori dobândesc cetățenia română odată cu părinții sau cu unul dintre ei, acestora li se va elibera certificat de cetățenie distinct și nu depun jurământul.7. La articolul 20, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (7^1), cu următorul cuprins:(7^1) În situația în care copiii minori dobândesc cetățenia română în condițiile art. 9 alin. (5) și (6), art. 10 alin. (5) sau art. 11 alin. (2), acestora li se va elibera certificat de cetățenie.8. La articolul 22, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Cetățenia copilului până la vârsta de 14 ani se dovedește cu pașaportul, cu titlul de călătorie fără mențiunea «identitate incertă», cu certificatul prevăzut la art. 20 alin. (7) și (7^1) sau cu certificatul său de naștere românesc, însoțit de actul de identitate, certificatul de cetățenie sau pașaportul oricăruia dintre părinți, emise de autoritățile române, ori cu documentele prevăzute la art. 23. + Articolul II(1) Sunt cetățeni români de la data dobândirii sau redobândirii cetățeniei române de către ambii părinți sau, după caz, de către unul dintre părinți persoanele pentru care nu s-a parcurs procedura privind dobândirea cetățeniei române la autoritatea competentă potrivit legii, odată cu părinții care au dobândit cetățenia română sau, după caz, cu părintele care a dobândit cetățenia română, dar au obținut, până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, înscrierea ori transcrierea în registrele de stare civilă române a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autoritățile străine sau, după caz, înscrierea pe actele de stare civilă întocmite în registrele de stare civilă române a mențiunilor cu privire la dobândirea cetățeniei române, în temeiul art. 9 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și al Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ca urmare a dobândirii sau redobândirii cetățeniei române de către ambii părinți sau, după caz, de către unul dintre părinți, fiind minori la data dobândirii sau redobândirii cetățeniei române de către părinții lor sau, după caz, de către părintele lor.(2) Dispozițiile alin. (1) sunt aplicabile, cu respectarea condițiilor acolo prevăzute, și persoanelor:a) cărora, prin hotărâre judecătorească definitivă, li s-au anulat, după caz, actele de stare civilă, mențiunile cu privire la dobândirea cetățeniei române înscrise pe acestea ori actele de identitate sau documentele de călătorie românești eliberate în temeiul actelor de stare civilă sau al mențiunilor cu privire la dobândirea cetățeniei române, cu motivarea că nu au dobândit cetățenia română întrucât pentru acestea nu s-a parcurs procedura privind dobândirea cetățeniei române la autoritatea competentă potrivit legii odată cu părinții care au obținut cetățenia română sau, după caz, cu părintele care a dobândit cetățenia română;b) cu privire la care, prin hotărâre judecătorească definitivă, în alte situații decât cele prevăzute la lit. a), s-a stabilit că nu au dobândit cetățenia română cu motivarea că pentru acestea nu s-a parcurs procedura privind dobândirea cetățeniei române la autoritatea competentă potrivit legii odată cu părinții care au obținut cetățenia română sau, după caz, cu părintele care a dobândit cetățenia română.(3) Cererile de înscriere sau transcriere în registrele de stare civilă române a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autoritățile străine, precum și cererile prin care se solicită înscrierea mențiunii cu privire la dobândirea cetățeniei române pe actele de stare civilă întocmite în registrele de stare civilă române, formulate în temeiul art. 9 din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și al Legii nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și depuse la autoritățile competente până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se soluționează ținându-se seama de dispozițiile alin. (1), cu îndeplinirea condițiilor acolo prevăzute. Dispozițiile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sunt și rămân aplicabile la soluționarea acestor cereri; cu toate acestea, prin derogare de la dispozițiile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, copilul devenit major hotărăște asupra cetățeniei sale. Persoanele cărora li s-au respins aceste cereri până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență pot depune noi cereri. + Articolul IIICererile aflate în curs de soluționare la Comisia pentru cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie se vor rezolva potrivit procedurii prevăzute de Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum a fost modificată și completată prin prezenta ordonanță de urgență.
PRIM-MINISTRU
MIHAI TUDOSE
Contrasemnează:
Ministrul justiției,
Tudorel Toader
Ministrul afacerilor interne,
Carmen Daniela Dan
p. Ministrul afacerilor externe,
George Ciamba,
secretar de statBucurești, 21 septembrie 2017.Nr. 65.----
| EMITENT |
Având în vedere necesitatea clarificării în regim de urgență a unor aspecte incidente în procedura de acordare și redobândire a cetățeniei române rezultate din practica neuniformă în materia dobândirii cetățeniei române de către copiii minori născuți din părinți cetățeni străini sau fără cetățenie, care a generat interpretări divergente la nivelul autorităților cu atribuții în acest domeniu, cu consecințe grave în ceea ce privește situația persoanelor, care au invocat drepturi izvorâte din modul în care instituțiile statului au aplicat, până în prezent, reglementările în vigoare, astfel:– într-o primă etapă, interpretarea și aplicarea în practică a art. 9 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a fost aceea că, pentru minor, dobândirea cetățeniei române ar decurge cvasiautomat din legătura de filiație, nefiind obligatorie parcurgerea procedurii de acordare a cetățeniei române odată cu părinții, la autoritatea competentă potrivit legii;– în prezent, la nivelul autorităților publice cu atribuții în domeniul actelor de stare civilă, actelor de identitate și documentelor de călătorie, prevederile legale amintite sunt aplicate în sensul că acordarea la cerere a cetățeniei este incompatibilă cu dobândirea prin efectul legii a acesteia, astfel că, în situația în care pentru persoanele solicitante nu a fost urmată procedura de dobândire a cetățeniei române odată cu părinții sau cu părintele acestora, la autoritatea competentă, aceste autorități refuză înscrierea în registrele de stare civilă române a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autoritățile străine sau eliberarea actului de identitate ori a pașaportului românesc ori, după caz, reînnoirea acestor documente eliberate anterior, considerând că persoanele respective nu au dobândit cetățenia română,luând în considerare faptul că această practică a generat numeroase litigii, soluționate în mod definitiv sau în curs de soluționare pe rolul instanțelor judecătorești,ținând cont de faptul că jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului precizează că:– în materie de calitate, claritate și previzibilitate a legii, o importanță deosebită o are existența unei practici uniforme și constante în stabilirea caracterului previzibil al reglementării aplicabile în materia cetățeniei;– dreptul de a dobândi sau a păstra cetățenia unui anumit stat nu este garantat de Convenție sau protocoalele la aceasta, însă nu a exclus posibilitatea ca refuzul sau retragerea arbitrară a cetățeniei să pună o problemă pe terenul art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în anumite împrejurări, din cauza impactului unei astfel de măsuri asupra vieții private a persoanei,având în vedere, față de situația expusă anterior, că procedura de dobândire a cetățeniei române de către copiii minori trebuie regândită din nevoia adoptării unor norme care să înlăture, cu efect imediat, posibilitatea apariției în continuare a stării de incertitudine în rândul persoanelor care ar putea fi afectate prin aplicarea procedurii menționate, instituindu-se, pentru instituțiile cu atribuții în domeniu, unele reguli de fond și procedurale clare, având ca scop înlăturarea riscului apariției unor interpretări diferite,ținând seama de faptul că, în considerarea existenței, la acest moment, a unui număr foarte mare de persoane care, invocând, în diferite etape, drepturi rezultate din aplicarea legii, au o situație incertă cu privire la statutul lor juridic, este necesară reglementarea unor norme tranzitorii care să le recunoască calitatea de cetățeni români și să înlăture în termen cât mai scurt consecințele grave suferite de aceste persoane în ceea ce privește derularea unei activități de familie și profesionale normale,având în vedere faptul că, pentru perioada 2015-2017, în evidențele Direcției Generale de Pașapoarte, cu privire la persoanele care nu au parcurs procedura de dobândire a cetățeniei române odată cu părinții, dar care s-au aflat în situații ce au avut legătură cu activitatea de pașapoarte, s-a constatat existența unui număr de 951 de cereri de eliberare a pașapoartelor respinse pe motiv că solicitanții nu au făcut dovada cetățeniei române, iar pe rolul instanțelor de judecată au fost înregistrate 31 de cauze în care Direcția Generală de Pașapoarte a avut/are calitatea de pârât, cu obiect formulat diferit, fiind soluționate definitiv 12 cauze, în toate cazurile fiind pronunțate soluții de respingere a cererilor de chemare în judecată,ținând cont de faptul că, potrivit evidențelor Direcției de Stare Civilă a Sectorului 1 al Municipiului București, au fost formulate în justiție un număr de 285 de acțiuni având ca obiect „anularea actelor de stare civilă“ transcrise fără ca titularul actului de stare civilă să facă dovada calității de cetățean român, potrivit legii, sau „obligație de a face“, soluționate definitiv, soluționate în primă instanță sau în curs de soluționare pe rolul primei instanțe, cu soluții favorabile atât titularilor, cât și autorității publice, luând în considerare faptul că numărul persoanelor ale căror cereri de transcriere au fost respinse, justificat de faptul că verificările efectuate nu au condus la clarificarea statutului juridic față de statul român, este ridicat (2014: 21 de cereri; 2015: 583 de cereri; 2016: 69 de cereri; 2017: 13 cereri), în contextul în care și la nivelul Autorității Naționale pentru Cetățenie, în perioada 2010-2017, au fost aprobate un număr de 499.904 de cereri de redobândire a cetățeniei române în care au fost incluși un număr total de 122.375 de copii, numărul de copii menționat regăsindu-se în doar 84.785 de cereri din numărul total de cereri aprobate,ținând cont de faptul că sunt necesare măsuri legislative similare, ca soluție cu titlu excepțional, care să evite apariția unui tratament diferențiat determinat de excluderea unor categorii de persoane de la aplicarea acestui beneficiu, respectiv persoanele cu privire la care s-a stabilit prin hotărâre judecătorească definitivă că nu au dobândit cetățenia română, întrucât pentru acestea nu s-a parcurs procedura privind dobândirea cetățeniei române la autoritatea competentă odată cu părinții sau cu părintele care a obținut cetățenia română, dar care și-au înscris ori transcris în registrele de stare civilă române certificatele sau extrasele de stare civilă eliberate de autoritățile străine sau au obținut, după caz, înscrierea în actele de stare civilă române a mențiunilor privind dobândirea cetățeniei române, fiind minori la data dobândirii sau redobândirii cetățeniei române de către părinții sau, după caz, de către unul dintre părinții lor,în considerarea necesității de asigurare a unui statut juridic cert cu privire la dobândirea cetățeniei române de către copilul adoptat se impune reglementarea situației în care adopția se face de către soțul cetățean român al părintelui firesc sau adoptiv, cetățean străin, ori de către persoana de cetățenie română care se află într-o relație stabilă și conviețuiește cu acest părinte în condițiile prevăzute de Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată,întrucât, în considerarea volumului fluctuant al cererilor de cetățenie adresate Autorității Naționale pentru Cetățenie de la înființare și până în prezent (în anul 2010 - 96.695, în 2011 - 102.719, în 2012 - 89.033, în 2013 - 53.181, în 2014 - 21.987, în 2015 - 81.531, iar în 2016 - 115.217), pentru a crea posibilitatea adaptării periodice corespunzătoare a numărului membrilor Comisiei pentru cetățenie prin raportare la volumul activității curente, astfel încât aceste fluctuații să nu afecteze ritmul de soluționare a cererilor, este necesar ca, în funcție de resursele umane disponibile, numărul membrilor Comisiei pentru cetățenie, care își desfășoară activitatea în limita cvorumului minimal de cel puțin 3 membri, să poată fi mărit corespunzător, de o manieră facilă și flexibilă, prin ordin al ministrului justiției, aspect de natură a contribui la îmbunătățirea serviciului public, cu repercusiuni favorabile asupra ritmului de soluționare a cererilor de acordare și redobândire a cetățeniei române,în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, care impune adoptarea unei soluții imediate, conform celor expuse,în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență. + Articolul ILegea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 13 august 2010, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1. La articolul 6, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:(4) În cazul în care adopția se face de către soțul cetățean român al părintelui firesc sau adoptiv, cetățean străin, ori de către persoana de cetățenie română care se află într-o relație stabilă și conviețuiește cu acest părinte în condițiile prevăzute de Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată, cetățenia minorului va fi hotărâtă, de comun acord, de către adoptator și părintele cetățean străin. În situația în care aceștia nu cad de acord, instanța judecătorească competentă să încuviințeze adopția va decide asupra cetățeniei minorului, ținând seama de interesele acestuia. Minorului care a împlinit 14 ani i se cere consimțământul.2. Articolul 9 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 9(1) Copilul născut din părinți cetățeni străini sau fără cetățenie, care nu a împlinit vârsta de 18 ani și care domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României, dobândește cetățenia română la cererea părinților săi, odată cu aceștia; cererea va fi depusă odată cu cererea părinților de acordare a cetățeniei române întemeiată pe art. 8.(2) În cazul în care numai unul dintre părinți solicită acordarea cetățeniei române în temeiul art. 8, părinții vor hotărî, de comun acord, cu privire la cetățenia copilului care nu a împlinit vârsta de 18 ani și care domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României. În situația în care părinții nu cad de acord, tribunalul de la domiciliul minorului va decide, ținând seama de interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimțământul acestuia.(3) Cererea privind acordarea cetățeniei române, în condițiile alin. (2), copilului care nu a împlinit vârsta de 18 ani va fi depusă odată cu cererea prin care părintele solicită acordarea cetățeniei române. Copilul dobândește cetățenia română pe aceeași dată cu părintele său.(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (3), pentru copilul născut după data depunerii cererii de către părinți sau, după caz, de către părinte, cererea poate fi depusă până la data acordării cetățeniei române acestora.(5) În cazul în care minorul nu a dobândit cetățenia română în condițiile alin. (1) sau (3), părinții sau, după caz, părintele care a obținut cetățenia română în temeiul art. 8 pot/poate depune o cerere privind acordarea cetățeniei române minorului, dacă acesta domiciliază pe teritoriul României, la data cererii. Cererea va fi însoțită de dovada mijloacelor legale pentru o existență decentă, în condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. d), precum și, după caz, de acordul celuilalt părinte. Soluționarea cererii se face prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, pe baza raportului conținând propunerea motivată a Comisiei pentru cetățenie, cu aplicarea în mod corespunzător a dispozițiilor alin. (2). Copilul minor dobândește cetățenia română la data emiterii ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie. În cazul în care copilul devine major în timpul procesului de soluționare a cererii, acesta va depune jurământul.(6) Prevederile alin. (1)-(5) sunt aplicabile în mod corespunzător și în cazul cererilor privind dobândirea cetățeniei române de către copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani formulate de părinții sau, după caz, de părintele care solicită acordarea cetățeniei române în temeiul art. 8^1 și 8^2.3. La articolul 10, după alineatul (3) se introduc trei noi alineate, alineatele (4)-(6), cu următorul cuprins:(4) Cererea privind dobândirea cetățeniei române de către copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani va fi depusă odată cu cererea prin care părinții săi ori, după caz, părintele său solicită redobândirea cetățeniei române. În cazul în care numai unul dintre părinți solicită redobândirea cetățeniei române este necesar consimțământul celuilalt părinte, precum și al copilului care a împlinit vârsta de 14 ani. Copiii minori dobândesc cetățenia română odată cu părinții sau, după caz, cu unul dintre ei. Dispozițiile art. 9 alin. (4) rămân aplicabile.(5) În cazul în care minorul nu a dobândit cetățenia română în condițiile alin. (4), părinții sau, după caz, părintele care a obținut cetățenia română pot/poate depune o cerere privind dobândirea cetățeniei române de către minor. Soluționarea cererii se face prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, pe baza raportului conținând propunerea motivată a Comisiei pentru cetățenie, cu aplicarea în mod corespunzător a dispozițiilor alin. (4). Copilul minor dobândește cetățenia română la data emiterii ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie. În cazul în care copilul devine major în timpul procesului de soluționare a cererii, acesta va depune jurământul.(6) În cazul în care numai unul dintre părinți solicită redobândirea cetățeniei române sau după, caz, a redobândit cetățenia română, iar părinții nu cad de acord cu privire la cetățenia copilului care nu a împlinit vârsta de 18 ani și care domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României, tribunalul de la domiciliul minorului va decide, ținând seama de interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimțământul acestuia.4. La articolul 11, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Dispozițiile art. 10 alin. (2)-(6) se aplică în mod corespunzător.5. La articolul 14, alineatele (3) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:(3) Membrii Comisiei și președintele acesteia se numesc prin ordin al ministrului justiției, pentru un mandat de 2 ani, și pot fi revocați pe toată durata mandatului prin ordin al ministrului justiției. Numărul membrilor Comisiei se stabilește anual prin ordin al ministrului justiției.(4) Comisia are activitate permanentă, este formată din personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie, din care unul are calitatea de președinte. Lucrările Comisiei nu sunt publice, acestea se desfășoară în prezența a cel puțin 3 membri și sunt prezidate de președinte, iar în lipsa acestuia, de către un membru desemnat de acesta.6. La articolul 20, alineatul (7) se modifică și va avea următorul cuprins:(7) În situația în care copiii minori dobândesc cetățenia română odată cu părinții sau cu unul dintre ei, acestora li se va elibera certificat de cetățenie distinct și nu depun jurământul.7. La articolul 20, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (7^1), cu următorul cuprins:(7^1) În situația în care copiii minori dobândesc cetățenia română în condițiile art. 9 alin. (5) și (6), art. 10 alin. (5) sau art. 11 alin. (2), acestora li se va elibera certificat de cetățenie.8. La articolul 22, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Cetățenia copilului până la vârsta de 14 ani se dovedește cu pașaportul, cu titlul de călătorie fără mențiunea «identitate incertă», cu certificatul prevăzut la art. 20 alin. (7) și (7^1) sau cu certificatul său de naștere românesc, însoțit de actul de identitate, certificatul de cetățenie sau pașaportul oricăruia dintre părinți, emise de autoritățile române, ori cu documentele prevăzute la art. 23. + Articolul II(1) Sunt cetățeni români de la data dobândirii sau redobândirii cetățeniei române de către ambii părinți sau, după caz, de către unul dintre părinți persoanele pentru care nu s-a parcurs procedura privind dobândirea cetățeniei române la autoritatea competentă potrivit legii, odată cu părinții care au dobândit cetățenia română sau, după caz, cu părintele care a dobândit cetățenia română, dar au obținut, până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, înscrierea ori transcrierea în registrele de stare civilă române a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autoritățile străine sau, după caz, înscrierea pe actele de stare civilă întocmite în registrele de stare civilă române a mențiunilor cu privire la dobândirea cetățeniei române, în temeiul art. 9 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și al Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ca urmare a dobândirii sau redobândirii cetățeniei române de către ambii părinți sau, după caz, de către unul dintre părinți, fiind minori la data dobândirii sau redobândirii cetățeniei române de către părinții lor sau, după caz, de către părintele lor.(2) Dispozițiile alin. (1) sunt aplicabile, cu respectarea condițiilor acolo prevăzute, și persoanelor:a) cărora, prin hotărâre judecătorească definitivă, li s-au anulat, după caz, actele de stare civilă, mențiunile cu privire la dobândirea cetățeniei române înscrise pe acestea ori actele de identitate sau documentele de călătorie românești eliberate în temeiul actelor de stare civilă sau al mențiunilor cu privire la dobândirea cetățeniei române, cu motivarea că nu au dobândit cetățenia română întrucât pentru acestea nu s-a parcurs procedura privind dobândirea cetățeniei române la autoritatea competentă potrivit legii odată cu părinții care au obținut cetățenia română sau, după caz, cu părintele care a dobândit cetățenia română;b) cu privire la care, prin hotărâre judecătorească definitivă, în alte situații decât cele prevăzute la lit. a), s-a stabilit că nu au dobândit cetățenia română cu motivarea că pentru acestea nu s-a parcurs procedura privind dobândirea cetățeniei române la autoritatea competentă potrivit legii odată cu părinții care au obținut cetățenia română sau, după caz, cu părintele care a dobândit cetățenia română.(3) Cererile de înscriere sau transcriere în registrele de stare civilă române a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autoritățile străine, precum și cererile prin care se solicită înscrierea mențiunii cu privire la dobândirea cetățeniei române pe actele de stare civilă întocmite în registrele de stare civilă române, formulate în temeiul art. 9 din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și al Legii nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și depuse la autoritățile competente până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se soluționează ținându-se seama de dispozițiile alin. (1), cu îndeplinirea condițiilor acolo prevăzute. Dispozițiile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sunt și rămân aplicabile la soluționarea acestor cereri; cu toate acestea, prin derogare de la dispozițiile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, copilul devenit major hotărăște asupra cetățeniei sale. Persoanele cărora li s-au respins aceste cereri până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență pot depune noi cereri. + Articolul IIICererile aflate în curs de soluționare la Comisia pentru cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie se vor rezolva potrivit procedurii prevăzute de Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum a fost modificată și completată prin prezenta ordonanță de urgență.
PRIM-MINISTRU
MIHAI TUDOSE
Contrasemnează:
Ministrul justiției,
Tudorel Toader
Ministrul afacerilor interne,
Carmen Daniela Dan
p. Ministrul afacerilor externe,
George Ciamba,
secretar de statBucurești, 21 septembrie 2017.Nr. 65.----
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari