LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (**republicată**)privind organizarea judiciară
EMITENT
  • PARLAMENTUL
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 827 din 13 septembrie 2005



     Notă
    **) Republicată în temeiul art. XIV al titlului XVI din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, dându-se textelor o noua numerotare.
    Legea nr. 304/2004 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004 și a mai fost modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 124/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.168 din 9 decembrie 2004, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 300 din 11 aprilie 2005.    Organizarea judiciară se instituie având ca finalitate asigurarea respectării drepturilor și a libertăților fundamentale ale persoanei prevăzute, în principal, în următoarele documente: Carta internațională a drepturilor omului, Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Convenția Organizației Națiunilor Unite asupra drepturilor copilului și Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, precum și pentru garantarea respectării Constituției și a legilor tarii.Organizarea judiciară are, de asemenea, ca obiectiv de baza asigurarea respectării dreptului la un proces echitabil și judecarea proceselor de către instanțe judecătorești în mod imparțial și independent de orice influente extranee.  +  Titlul I Dispoziții generale  +  Capitolul I Principiile organizării judiciare  +  Articolul 1(1) Puterea judecătorească se exercită de Înalta Curte de Casație și Justiție și de celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege.(2) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justiției.(3) Ministerul Public își exercita atribuțiile prin procurori constituiți în parchete, în condițiile legii.  +  Articolul 2(1) Justiția se înfăptuiește în numele legii, este unica, imparțială și egală pentru toți.(2) Justiția se realizează prin următoarele instanțe judecătorești:a) Înalta Curte de Casație și Justiție;b) curți de apel;c) tribunale;d) tribunale specializate;e) instanțe militare;f) judecătorii.  +  Articolul 3Competența organelor judiciare și procedura judiciară sunt stabilite de lege.  +  Articolul 4(1) În activitatea judiciară Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor.(2) Parchetele funcționează pe lângă instanțele de judecată, conduc și supraveghează activitatea de cercetare penală a poliției judiciare, în condițiile legii.  +  Articolul 5Ministerul Justiției asigură bună organizare și administrare a justiției ca serviciu public.  +  Capitolul II Accesul la justiție  +  Articolul 6(1) Orice persoana se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime în exercitarea dreptului sau la un proces echitabil.(2) Accesul la justiție nu poate fi îngrădit.  +  Articolul 7(1) Toate persoanele sunt egale în față legii, fără privilegii și fără discriminări.(2) Justiția se realizează în mod egal pentru toți, fără deosebire de rasa, naționalitate, origine etnică, limba, religie, sex, orientare sexuală, opinie, apartenența politică, avere, origine ori condiție socială sau de orice alte criterii discriminatorii.  +  Articolul 8Asistența judiciară internațională se solicită sau se acordă în condițiile prevăzute de lege, de tratatele internaționale la care România este parte sau, după caz, pe baza de reciprocitate.  +  Articolul 9Plenul Consiliului Superior al Magistraturii funcționează ca instanță de judecată pentru soluționarea contestațiilor formulate de judecători și procurori împotriva hotărârilor pronunțate de secțiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepția celor date în materie disciplinară.  +  Capitolul III Dispoziții generale privind procedura judiciară  +  Articolul 10Toate persoanele au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, de către o instanță imparțială și independentă, constituită potrivit legii.  +  Articolul 11Activitatea de judecată se desfășoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor și continuității, cu excepția situațiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective.  +  Articolul 12Ședințele de judecată sunt publice, în afară de cazurile prevăzute de lege. Pronunțarea hotărârilor se face în ședința publică, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.  +  Articolul 13(1) Ședințele de judecată se înregistrează prin mijloace tehnice video sau audio.(2) În cursul ședinței de judecată, grefierul ia note cu privire la desfășurarea procesului. Părțile pot cere citirea notelor și vizarea lor de către președinte.(3) După terminarea ședinței de judecată, participanții la proces primesc, la cerere, câte o copie de pe notele grefierului.--------------Art. 13 a fost modificat de pct. 1 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.  +  Articolul 14(1) Procedura judiciară se desfășoară în limba română.(2) Cetățenii români aparținând minorităților naționale au dreptul să se exprime în limba maternă, în față instanțelor de judecată, în condițiile prezentei legi.(3) În cazul în care una sau mai multe părți solicită să se exprime în limba maternă, instanța de judecată trebuie să asigure, în mod gratuit, folosirea unui interpret sau traducător autorizat.(4) În situația în care toate părțile solicită sau sunt de acord să se exprime în limba maternă, instanța de judecată trebuie să asigure exercitarea acestui drept, precum și buna administrare a justiției, cu respectarea principiilor contradictorialității, oralității și publicității.(5) Cererile și actele procedurale se întocmesc numai în limba română.(6) Dezbaterile purtate de părți în limba maternă se înregistrează, consemnându-se în limba română. Obiecțiunile formulate de cei interesați cu privire la traduceri și consemnarea acestora se rezolva de instanța de judecată până la încheierea dezbaterilor din acel dosar, consemnându-se în încheierea de ședința.(7) Interpretul sau traducătorul va semna pe toate actele întocmite, pentru conformitate, atunci când acestea au fost redactate sau consemnarea s-a făcut în baza traducerii sale.  +  Articolul 15Dreptul la apărare este garantat. În tot cursul procesului, părțile au dreptul să fie reprezentate sau, după caz, asistate de un apărător, ales sau numit din oficiu, potrivit legii.  +  Articolul 16(1) Hotărârile judecătorești trebuie respectate și duse la îndeplinire în condițiile legii.(2) Hotărârile judecătorești pot fi desființate sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege și exercitate conform dispozițiilor legale.--------------Art. 16 a fost modificat de pct. 2 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.  +  Articolul 17(1) În cazul completului format din 2 judecători, dacă aceștia nu ajung la un acord asupra hotărârii ce urmează a se pronunța, procesul se judecă din nou în complet de divergență, în condițiile legii.(2) Completul de divergență se constituie prin includerea în completul de judecată a președintelui sau a vicepreședintelui instanței, a președintelui de secție ori a judecătorului din planificarea de permanență.--------------Art. 17 a fost modificat de pct. 3 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.  +  Titlul II Instanțele judecătorești  +  Capitolul I Înalta Curte de Casație și Justiție  +  Secţiunea 1 Organizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție  +  Articolul 18(1) În România funcționează o singură instanță supremă, denumita Înalta Curte de Casație și Justiție, cu personalitate juridică și cu sediul în capitala tarii.(2) Înalta Curte de Casație și Justiție asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competentei sale.(3) Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție are calitatea de ordonator principal de credite.(4) Cheltuielile necesare funcționării se finanțează din bugetul de stat.  +  Articolul 19(1) Înalta Curte de Casație și Justiție se compune din: președinte, 2 vicepreședinți, 4 președinți de secții și judecători.-----------Alin. (1) al art. 19 a fost modificat de pct. 1 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.(2) Înalta Curte de Casație și Justiție este organizată în 4 secții - Secția I civilă, Secția a II-a civilă, Secția penală, Secția de contencios administrativ și fiscal și Secțiile Unite, cu competență proprie.---------Alin. (2) al art. 19 a fost modificat de pct. 1 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.(2^1) În cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție funcționează Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și 4 complete de 5 judecători.----------Alin. (2^1) al art. 19 a fost introdus de pct. 2 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.(3) La începutul fiecărui an, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, la propunerea președintelui sau a vicepreședintelui acesteia, poate aproba înființarea de complete specializate în cadrul secțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, în funcție de numărul și natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecărei secții, precum și de specializarea judecătorilor și necesitatea valorificării experienței profesionale a acestora.--------Alin. (3) al art. 19 a fost introdus de pct. 2 al art. 215 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011.(4) Desemnarea judecătorilor în compunerea completelor competente să judece recursul în interesul legii, precum și a completelor competente să soluționeze sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se va realiza în funcție de specializarea completelor de judecată din care aceștia fac parte.-----------Alin. (4) al art. 19 a fost introdus de pct. 3 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.  +  Articolul 20(1) În cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție funcționează magistrați-asistenți, stabiliți prin statul de funcții.(2) Înalta Curte de Casație și Justiție cuprinde în structura Cancelaria, direcții, servicii și birouri, cu personalul stabilit prin statul de funcții.  +  Secţiunea a 2-a Competența Înaltei Curți de Casație și Justiție  +  Articolul 21Secția I civilă, Secția a II-a civilă și Secția de contencios administrativ și fiscal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunțate de curțile de apel și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, precum și recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătorești, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecății a fost întrerupt în fața curților de apel.-----------Art. 21 a fost modificat de pct. 4 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012. Notă
    Prin DECIZIA nr. 321 din 9 mai 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017, s-a admis excepția de neconstituționalitate, constatându-se dispozițiile art. 21 și art. 24 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară raportate la cele ale art. 29 alin. (5) teza a doua din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale sunt constituționale în măsura în care nu exclud posibilitatea formulării recursului împotriva hotărârii judecătorești de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale pronunțate de ultima instanță în ierarhia instanțelor judecătorești.
    Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUȚIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.
    În concluzie, în intervalul 20 iulie 2017 - 2 septembrie 2017, dispozițiile art. 21 și art. 24 din prezenta lege raportate la cele ale art. 29 alin. (5) teza a doua din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, în măsura în care exclud posibilitatea formulării recursului împotriva hotărârii judecătorești de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale pronunțate de ultima instanță în ierarhia instanțelor judecătorești, au fost suspendate de drept, încetându-și efectele juridice începând cu data de 3 septembrie 2017, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate.      +  Articolul 22Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție judecă:a) în primă instanță, procesele și cererile date prin lege în competența de primă instanță a Înaltei Curți de Casație și Justiție;b) apelurile împotriva hotărârilor penale pronunțate în primă instanță de curțile de apel și de Curtea Militară de Apel;c) contestațiile împotriva hotărârilor penale pronunțate în primă instanță de curțile de apel, de Curtea Militară de Apel și de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție;d) apelurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătorești, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecății a fost întrerupt în fața curților de apel;e) recursurile în casație împotriva hotărârilor definitive, în condițiile prevăzute de lege;f) sesizările în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei probleme de drept.--------------Art. 22 a fost modificat de pct. 4 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.  +  Articolul 23(1) Secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție, în raport cu competența fiecăreia, soluționează:a) cererile de strămutare, pentru motivele prevăzute în codurile de procedura;b) conflictele de competenta, în cazurile prevăzute de lege;c) orice alte cereri prevăzute de lege.(2) Abrogat.--------------Alin. (2) al art. 23 a fost abrogat de pct. 5 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.  +  Articolul 24Completele de 5 judecători judecă apelurile împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecă recursurile în casație împotriva hotărârilor pronunțate în apel de completele de 5 judecători după admiterea în principiu, soluționează contestațiile împotriva încheierilor pronunțate în cursul judecății în primă instanță de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, soluționează cauzele în materie disciplinară potrivit legii și alte cauze date în competența lor prin lege. (la 31-10-2016, Articolul 24 din Sectiunea a 2-a , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 1, Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 70 din 26 octombrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 866 din 31 octombrie 2016 ) Notă
    Prin DECIZIA nr. 321 din 9 mai 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017, s-a admis excepția de neconstituționalitate, constatându-se dispozițiile art. 21 și art. 24 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară raportate la cele ale art. 29 alin. (5) teza a doua din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale sunt constituționale în măsura în care nu exclud posibilitatea formulării recursului împotriva hotărârii judecătorești de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale pronunțate de ultima instanță în ierarhia instanțelor judecătorești.
    Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUȚIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.
    În concluzie, în intervalul 20 iulie 2017 - 2 septembrie 2017, dispozițiile art. 21 și art. 24 din prezenta lege raportate la cele ale art. 29 alin. (5) teza a doua din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, în măsura în care exclud posibilitatea formulării recursului împotriva hotărârii judecătorești de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale pronunțate de ultima instanță în ierarhia instanțelor judecătorești, au fost suspendate de drept, încetându-și efectele juridice începând cu data de 3 septembrie 2017, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate.      +  Articolul 24^1Abrogat.--------------Art. 24^1 a fost abrogat de pct. 7 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.  +  Articolul 25Înalta Curte de Casație și Justiție se constituie în Secții Unite pentru:a) abrogată;------------Lit. a) a art. 25 a fost abrogată de pct. 4 al art. III din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.b) soluționarea, în condițiile prezentei legi, a sesizărilor privind schimbarea jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție;c) sesizarea Curții Constituționale pentru controlul constituționalității legilor înainte de promulgare.  +  Articolul 26Dacă o secție a Înaltei Curți de Casație și Justiție considera ca este necesar să revină asupra propriei jurisprudențe, întrerupe judecata și sesizează Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, care judeca cu citarea părților din dosarul a cărui judecată a fost întreruptă. După ce Secțiile Unite s-au pronunțat asupra sesizării privind schimbarea jurisprudenței, judecata continua.  +  Articolul 27(1) La sfârșitul fiecărui an, Înalta Curte de Casație și Justiție, în Secții Unite, stabilește cazurile în care este necesară îmbunătățirea legislației și le comunica ministrului justiției.(2) Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție poate încuviința ca judecătorii să se informeze la sediul instanțelor asupra aspectelor privind aplicarea corecta și unitară a legii, făcând cunoscută jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, și să constate situații care justifica propuneri de îmbunătățire a legislației.      +  Secţiunea a 3-a Conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție  +  Articolul 28(1) Conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție se exercita de președinte, vicepreședinte și colegiul de conducere.(2) Președintele reprezintă Înalta Curte de Casație și Justiție în relațiile interne și internaționale.(3) Președintele, vicepreședintele și 9 judecători, aleși pe o perioada de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor, cu reprezentarea fiecărei secții, constituie Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Când se dezbat probleme economico-financiare și administrative, la ședințele colegiului de conducere participa managerul economic al Înaltei Curți de Casație și Justiție, care are vot consultativ. La ședințele colegiilor de conducere pot participa și președinții de secții.  +  Articolul 29(1) Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție are următoarele atribuții:a) aproba Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă, precum și statele de funcții și de personal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție;b) propune Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii care vor face parte din comisiile de concurs pentru promovarea în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție;---------Lit. b) a alin. (1) al art. 29 a fost modificată de art. II din LEGEA nr. 300 din 23 decembrie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 925 din 27 decembrie 2011.c) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea și încetarea din funcție a magistraților-asistenți;d) organizează și supraveghează rezolvarea petițiilor, în condițiile legii;e) propune proiectul de buget al Înaltei Curți de Casație și Justiție;f) exercita alte atribuții prevăzute în Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.(2) Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție este prezidat de către președinte, iar în lipsa acestuia, de către vicepreședinte.(3) Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție se întrunește trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la convocarea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție sau la solicitarea a cel puțin 3 dintre membrii săi.(4) Hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție se adopta cu votul majorității membrilor săi.  +  Articolul 30Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție se întrunește pentru:a) aprobarea raportului anual de activitate, care se da publicității;b) aprobarea bugetului Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu avizul consultativ al Ministerului Finanțelor Publice;c) alegerea celor 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, în condițiile legii.  +  Articolul 30^1(1) Semestrial sau ori de câte ori este nevoie, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție sau unul dintre judecătorii anume desemnați de către acesta verifică modul de punere în aplicare în cadrul Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor prevăzut de art. 8 alin. 2 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații, cu modificările și completările ulterioare, a supravegherilor tehnice realizate de organele de urmărire penală.(2) Verificarea prevăzută la alin. (1) se face în condițiile prevăzute prin Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.----------Art. 30^1 a fost introdus de pct. 1 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 6 din 11 martie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 190 din 14 martie 2016.  +  Secţiunea a 4-a Completele de judecată  +  Articolul 31(1) În materie penală, completele de judecată se compun după cum urmează:a) în cauzele date, potrivit legii, în competența de primă instanță a Înaltei Curți de Casație și Justiție, completul de judecată este format din 3 judecători;b) pentru contestațiile împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii de drepturi și libertăți și judecătorii de cameră preliminară de la curțile de apel și Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format dintr-un judecător;c) pentru apelurile împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de curțile de apel și de Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători;d) pentru contestațiile împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii de drepturi și libertăți și judecătorii de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casație și Justiție, completul de judecată este format din 2 judecători.e) pentru contestațiile împotriva încheierilor pronunțate în cursul judecății în primă instanță de curțile de apel și Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători.--------------Lit. e) a alin. (1) al art. 31 a fost introdusă de pct. 2 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 98 din 7 februarie 2014.f) pentru contestațiile prevăzute în art. 250^1 alin. (1) din Codul de procedură penală împotriva încheierilor pronunțate în cursul judecății în apel de curțile de apel și Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători.--------------Lit. f) a alin. (1) al art. 31 a fost introdusă de art. III din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 18 din 18 mai 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 23 mai 2016.g) pentru judecarea recursurilor în casație împotriva deciziilor pronunțate în apel de curțile de apel și de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, după admiterea în principiu, completul de judecată este format din 3 judecători. (la 31-10-2016, Alineatul (1) din Articolul 31 , Sectiunea a 4-a , Capitolul I , Titlul II a fost completat de Punctul 2, Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 70 din 26 octombrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 866 din 31 octombrie 2016 ) (2) În celelalte materii, completele de judecată se compun din 3 judecători ai aceleiași secții.(3) Dacă numărul de judecători necesar formării completului de judecată nu se poate asigura, acesta se constituie cu judecători de la celelalte secții, desemnați de către președintele sau vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin tragere la sorți.--------------Art. 31 a fost modificat de pct. 8 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.  +  Articolul 31^1Procedura de judecată în cameră preliminară se desfășoară de un judecător din completul prevăzut la art. 31 alin. (1) lit. a).--------------Art. 31^1 a fost introdus de pct. 3 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 98 din 7 februarie 2014.  +  Articolul 32(1) La începutul fiecărui an, în materie penală se stabilesc complete de 5 judecători formate numai din judecători din cadrul Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție.--------------Alin. (1) al art. 32 a fost modificat de pct. 9 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.(2) În alte materii decât cea penală se stabilesc la începutul fiecărui an două complete de 5 judecători.(3) În compunerea completelor prevăzute la alin. (2) intră, de regulă, judecători specializați, în funcție de natura cauzei.(4) Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție aprobă numărul și compunerea completelor de 5 judecători, la propunerea președintelui Secției penale. Judecătorii care fac parte din aceste complete sunt desemnați, prin tragere la sorți, în ședință publică, de președintele sau, în lipsa acestuia, de vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepțional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.--------------Alin. (4) al art. 32 a fost modificat de pct. 9 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.(5) Completul de 5 judecători este prezidat de președintele sau vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, atunci când acesta face parte din complet, potrivit alin. (4), de președintele Secției penale sau de decanul de vârstă, după caz.--------------Alin. (5) al art. 32 a fost modificat de pct. 9 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.(6) Cauzele care intră în competența completelor prevăzute la alin. (1) și (2) vor fi repartizate aleatoriu în sistem informatizat.------------Art. 32 a fost modificat de pct. 5 al art. III din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.  +  Articolul 33(1) Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreședinți prezidează Secțiile Unite, Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, precum și Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Completul de 5 judecători și orice complet în cadrul secțiilor, când participă la judecată.-----------Alin. (1) al art. 33 a fost modificat de pct. 5 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.(2) Abrogat.------------Alin. (2) al art. 33 a fost abrogat de pct. 7 al art. III din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.(3) Președinții de secții pot prezida orice complet de judecată din cadrul secției, iar ceilalți judecători prezidează prin rotație.  +  Articolul 34În cazul în care Înalta Curte de Casație și Justiție judeca în Secții Unite, la judecată trebuie să ia parte cel puțin doua treimi din numărul judecătorilor în funcție. Decizia poate fi luată numai cu majoritatea voturilor celor prezenți.      +  Capitolul II Curțile de apel, tribunalele, tribunalele specializate și judecătoriile  +  Secţiunea 1 Organizarea curților de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate și a judecătoriilor  +  Articolul 35(1) Curțile de apel sunt instanțe cu personalitate juridică, în circumscripția cărora funcționează mai multe tribunale și tribunale specializate, potrivit anexei nr. 1 care face parte integrantă din prezenta lege.(2) În cadrul curților de apel funcționează secții sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, indiferent de obiectul lor sau de calitatea părților, cauze penale, cauze cu minori și de familie, cauze de contencios administrativ și fiscal, cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, societăți, registrul comerțului, insolvență, concurență neloială sau pentru alte materii, precum și, în raport cu natura și numărul cauzelor, complete specializate pentru cauze maritime și fluviale.---------Alin. (2) al art. 35 a fost modificat de pct. 6 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.  +  Articolul 36(1) Tribunalele sunt instanțe cu personalitate juridică, organizate la nivelul fiecărui județ și al municipiului București, și au, de regula, sediul în municipiul reședința de județ.(2) În circumscripția fiecărui tribunal sunt cuprinse toate judecătoriile din județ sau, după caz, din municipiul București.(3) În cadrul tribunalelor funcționează secții sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, indiferent de obiectul lor sau de calitatea părților, cauze penale, cauze cu minori și de familie, cauze de contencios administrativ și fiscal, cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, societăți, registrul comerțului, insolvență, concurență neloială sau pentru alte materii, precum și, în raport cu natura și numărul cauzelor, complete specializate pentru cauze maritime și fluviale.----------Alin. (3) al art. 36 a fost modificat de pct. 7 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.  +  Articolul 37(1) În domeniile prevăzute de art. 36 alin. (3) se pot înființa tribunale specializate.(2) Tribunalele specializate sunt instanțe fără personalitate juridică, care pot funcționa la nivelul județelor și al municipiului București și au, de regula, sediul în municipiul reședința de județ.(3) Tribunalele specializate preiau cauzele de competența tribunalului în domeniile în care funcționează.--------------Alin. (3) al art. 37 a fost modificat de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 296 din 14 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 14 noiembrie 2013.(4) Cauzele aflate în curs de judecată la data începerii funcționării tribunalelor specializate, potrivit art. 142 alin. (1), se vor trimite acestora, pe cale administrativă, din oficiu, spre soluționare. Tribunalul specializat este competent și în caz de trimitere spre rejudecare.--------------Alin. (4) al art. 37 a fost introdus de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 296 din 14 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 14 noiembrie 2013.  +  Articolul 38(1) Judecătoriile sunt instanțe fără personalitate juridică, organizate în județe și în sectoarele municipiului București, potrivit anexei nr. 1.(2) Localitățile care fac parte din circumscripțiile judecătoriilor din fiecare județ se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.  +  Articolul 39(1) În raport cu natura și numărul cauzelor, în cadrul judecătoriilor se pot înființa secții sau complete specializate.(2) În cadrul judecătoriilor se vor organiza secții sau complete specializate pentru minori și familie.  +  Articolul 40(1) Completele și secțiile specializate pentru minori și familie, precum și tribunalele specializate pentru minori și familie judeca atât infracțiunile săvârșite de minori, cât și infracțiunile săvârșite asupra minorilor.(2) Când în aceeași cauza sunt mai mulți inculpați, unii minori și alții majori, și nu este posibila disjungerea, competenta aparține tribunalului specializat pentru minori și familie.(3) Dispozițiile Codului de procedura penală se aplica în mod corespunzător.  +  Articolul 41(1) Secțiile curților de apel și ale instanțelor din circumscripția acestora se înființează, la propunerea colegiului de conducere al fiecărei instanțe, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii. Completele specializate ale secțiilor curților de apel și ale instanțelor din circumscripția acestora se înființează de președintele instanței, la propunerea colegiului de conducere al fiecărei instanțe.----------Alin. (1) al art. 41 a fost modificat de pct. 8 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.(2) Componenta secțiilor și completelor specializate se stabilește de colegiul de conducere al instanței, în raport cu volumul de activitate, ținându-se seama de specializarea judecătorului.(3) În mod excepțional, în situația în care în cadrul unei secții nu se poate constitui un complet de judecată, colegiul de conducere al instanței poate dispune participarea unor judecători de la alte secții.  +  Articolul 42În raport cu volumul de activitate, cu natura și complexitatea cauzelor deduse judecății, pentru curțile de apel, tribunale și judecătorii se pot înființa sedii secundare cu activitate permanenta în alte localități din județ sau în municipiul București.  +  Articolul 42^1În cauzele maritime și fluviale, circumscripțiile tribunalelor Constanța și Galați sunt următoarele:a) Tribunalul Constanța: județele Constanța și Tulcea, marea teritorială, Dunărea până la mila marină 64 inclusiv;b) Tribunalul Galați: celelalte județe, Dunărea de la mila marină 64 în amonte până la km 1.075.-----------Art. 42^1 a fost introdus de pct. 9 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.  +  Secţiunea a 2-a Conducerea instanțelor judecătorești  +  Articolul 43(1) Fiecare instanță judecătorească este condusă de un președinte care exercita atribuțiile manageriale în scopul organizării eficiente a activității acesteia.(2) Președinții curților de apel și ai tribunalelor exercita, de asemenea, atribuții de coordonare și control ale administrării instanței unde funcționează, precum și ale instanțelor din circumscripție.(3) Președinții judecătoriilor și ai tribunalelor specializate exercita și atribuții de administrare a instanței.  +  Articolul 44(1) Președinții curților de apel au calitatea de ordonator secundar de credite, iar președinții tribunalelor au calitatea de ordonator terțiar de credite.(2) Pentru instanțele militare, Direcția instanțelor militare din cadrul Ministerului Apărării este ordonator terțiar de credite.-----------Alin. (2) al art. 44 a fost introdus de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care completează art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007 cu un nou punct.  +  Articolul 45(1) În funcție de volumul de activitate și de complexitatea cauzelor, la curțile de apel, tribunale și tribunale specializate, președintele poate fi ajutat de 1-2 vicepreședinți, iar la judecătorii, președintele poate fi ajutat de un vicepreședinte.(2) La Curtea de Apel București și la Tribunalul București, președintele poate fi ajutat de 1-3 vicepreședinți.  +  Articolul 46(1) Președinții și vicepreședinții instanțelor judecătorești iau măsuri pentru organizarea și buna funcționare a instanțelor pe care le conduc și, după caz, a instanțelor din circumscripțiile acestora, asigură și verifica respectarea obligațiilor statutare și a regulamentelor de către judecători și personalul auxiliar de specialitate.(2) Verificările efectuate personal de președinți sau vicepreședinți ori prin judecători anume desemnați trebuie să respecte principiile independentei judecătorilor și supunerii lor numai legii, precum și autoritatea de lucru judecat.(3) Atribuțiile date prin lege sau prin regulament în competenta președinților sau a vicepreședinților de instanțe nu pot fi delegate colegiilor de conducere.--------------Alin. (3) al art. 46 a fost introdus de pct. 1 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 50 din 28 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 30 iunie 2006.  +  Articolul 47Președinții instanțelor desemnează judecătorii care urmează să îndeplinească, potrivit legii, și alte atribuții decât cele privind activitatea de judecată.  +  Articolul 48Secțiile instanțelor judecătorești sunt conduse de câte un președinte de secție.  +  Articolul 49(1) În cadrul fiecărei instanțe judecătorești funcționează un colegiu de conducere, care hotărăște cu privire la problemele generale de conducere ale instanței și îndeplinește atribuțiile prevăzute la art. 41.(2) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un număr impar de membri și au următoarea componenta:a) la curțile de apel și tribunale: președintele și 6 judecători, aleși pe o perioada de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor;b) la tribunale specializate și judecătorii: președintele și 2 sau 4 judecători, aleși pe o perioada de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor.(2^1) În cazul în care la judecătorii și tribunale specializate numărul judecătorilor este mai mic de 3, atribuțiile colegiului de conducere se exercita de președinte.--------------Alin. (2^1) al art. 49 a fost introdus de pct. 2 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 50 din 28 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 30 iunie 2006.(3) Hotărârile colegiului de conducere se adopta cu votul majorității membrilor săi.(4) La ședințele colegiilor de conducere pot participa și președinții de secții.(5) La curțile de apel și tribunale, când colegiul de conducere dezbate probleme economico-financiare sau administrative, la ședințele acestuia participa și managerul economic al instanței, cu vot consultativ.(6) În funcție de problemele supuse dezbaterii, la ședințele colegiilor de conducere ale curților de apel, ale tribunalelor și tribunalelor specializate pot fi invitați și judecători de la alte instanțe, care nu au drept de vot.(7) Membrii aleși ai colegiilor de conducere pot fi revocați de adunările generale în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor prevăzute de lege.  +  Articolul 50(1) La instanțele judecătorești se organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, adunări generale ale judecătorilor.(2) Adunările generale ale judecătorilor se convoacă după cum urmează:a) adunarea generală a curții de apel și adunarea generală a judecătorilor din circumscripția acesteia - de președintele curții de apel;b) adunarea generală a tribunalului și adunarea generală a judecătorilor din circumscripția acestuia - de președintele tribunalului;c) adunarea generală a tribunalului specializat - de președintele acestuia;d) adunarea generală a judecătorilor - de președintele judecătoriei.(3) Adunările generale ale judecătorilor se convoacă și la solicitarea unei treimi din numărul judecătorilor care fac parte din aceasta.(4) Adunările generale ale judecătorilor se pot convoca și de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sau colegiul de conducere al instanței.  +  Articolul 51Adunările generale ale judecătorilor, prevăzute la art. 50 alin. (1), au următoarele atribuții:a) dezbat activitatea anuala desfășurată de instanțe;b) aleg, în condițiile legii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii;c) dezbat probleme de drept;d) analizează proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului justiției sau a Consiliului Superior al Magistraturii;e) formulează puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii;f) aleg și revoca membrii colegiilor de conducere;g) inițiază procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile prevăzute de Legea nr. 317/2004*) privind Consiliul Superior al Magistraturii; Notă
    *) Legea nr. 317/2004 este republicată la pag. 22-32.    h) îndeplinesc alte atribuții prevăzute de lege sau regulamente.      +  Secţiunea a 3-a Completele de judecată  +  Articolul 52(1) Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuității completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepțional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești.(2) Completul de judecată este prezidat, prin rotație, de unul dintre membrii acestuia.  +  Articolul 53(1) Repartizarea cauzelor pe complete de judecată se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat.(2) Cauzele repartizate unui complet de judecată nu pot fi trecute altui complet decât în condițiile prevăzute de lege.  +  Articolul 54(1) Cauzele date, potrivit legii, în competenta de prima instanță a judecătoriei, tribunalului și curții de apel se judeca în complet format dintr-un judecător, cu excepția cauzelor privind conflictele de muncă și de asigurări sociale.(1^1) Contestațiile împotriva hotărârilor pronunțate în materie penală de judecătorii de drepturi și libertăți și judecătorii de cameră preliminară de la judecătorii și tribunale se soluționează în complet format dintr-un judecător.--------------Alin. (1^1) al art. 54 a fost introdus de pct. 10 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.(1^2) Contestațiile împotriva hotărârilor pronunțate în cursul judecății în materie penală în primă instanță de judecătorii și tribunale se soluționează în complet format dintr-un judecător.--------------Alin. (1^2) al art. 54 a fost introdus de pct. 4 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 98 din 7 februarie 2014.(2) Apelurile se judeca în complet format din 2 judecători, iar recursurile, în complet format din 3 judecători, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel.(3) Abrogat.--------------Alin. (3) al art. 54 a fost abrogat de pct. 11 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.(4) Abrogat.--------------Alin. (4) al art. 54 a fost abrogat de pct. 11 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.  +  Articolul 55(1) Completul pentru soluționarea în primă instanță a cauzelor privind conflictele de muncă și asigurări sociale se constituie dintr-un judecător și 2 asistenți judiciari. Dispozițiile art. 11 și ale art. 52 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.------------Alin. (1) al art. 55 a fost modificat de pct. 10 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.(2) Asistenții judiciari participa la deliberări cu vot consultativ și semnează hotărârile pronunțate. Opinia acestora se consemnează în hotărâre, iar opinia separată se motivează.(3) Abrogat.------------Alin. (3) al art. 55 a fost abrogat de pct. 9 al art. III din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.      +  Capitolul III Instanțele militare  +  Articolul 56(1) Instanțele militare sunt:a) tribunalele militare;b) Curtea Militară de Apel București.--------------Alin. (1) al art. 56 a fost modificat de pct. 12 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.(2) Circumscripțiile instanțelor militare sunt prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege.(3) Instanțele militare au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.  +  Articolul 57(1) Instanțele militare judeca la sediul acestora. Pentru motive temeinice, instanța poate dispune ca judecata să se desfășoare în alt loc.(2) Instanțele militare pot judeca și pe teritoriul altor state, militari români, membri ai unei forte multinaționale, în condițiile în care, potrivit unei convenții internaționale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicția română.  +  Articolul 58(1) La ședințele de judecată, judecătorii și procurorii militari sunt obligați să poarte uniforma militară.(2) Când inculpatul este militar activ, președintele completului de judecată, precum și procurorul care participa la judecarea cauzei trebuie să facă parte cel puțin din aceeași categorie de grade.(3) Când gradul procurorului nu face parte din aceeași categorie cu gradul inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunzătoare, numit de conducătorul parchetului la care este înregistrată cauza.--------------Alin. (3) al art. 58 a fost modificat de pct. 13 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.  +  Articolul 59(1) În municipiile București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara funcționează tribunale militare.(2) Tribunalele militare judeca procesele și cererile date prin lege în competenta lor.(3) Tribunalul militar este condus de un președinte ajutat de un vicepreședinte. Dispozițiile art. 49-51 se aplica în mod corespunzător, colegiile de conducere fiind formate din președinte și doi judecători.  +  Articolul 60Abrogat.--------------Art. 60 a fost abrogat de pct. 14 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.  +  Articolul 61(1) Curtea Militară de Apel funcționează în municipiul București, ca instanță unica, cu personalitate juridică, fiind condusă de un președinte ajutat de un vicepreședinte. Dispozițiile art. 49-51 se aplica în mod corespunzător, colegiul de conducere fiind format din președinte și doi judecători.(2) Abrogat.-----------Alin. (2) al art. 61 a fost abrogat de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care completează art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007 cu un nou punct.      +  Titlul III Ministerul Public  +  Capitolul I Atribuțiile Ministerului Public  +  Articolul 62(1) Ministerul Public își exercita atribuțiile în temeiul legii și este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.(2) Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiilor legalității, imparțialității și controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției, în condițiile legii.(3) Procurorii își exercita funcțiile în conformitate cu legea, respecta și protejează demnitatea umană și apără drepturile persoanei.(4) Parchetele sunt independente în relațiile cu instanțele judecătorești, precum și cu celelalte autorități publice.  +  Articolul 63Ministerul Public exercita, prin procurori, următoarele atribuții:a) efectuează urmărirea penală în cazurile și în condițiile prevăzute de lege și participa, potrivit legii, la soluționarea conflictelor prin mijloace alternative;b) conduce și supraveghează activitatea de cercetare penală a poliției judiciare, conduce și controlează activitatea altor organe de cercetare penală;c) sesizează instanțele judecătorești pentru judecarea cauzelor penale, potrivit legii;d) exercita acțiunea civilă, în cazurile prevăzute de lege;e) participa, în condițiile legii, la ședințele de judecată;f) exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești, în condițiile prevăzute de lege;g) apără drepturile și interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicție, ale dispăruților și ale altor persoane, în condițiile legii;h) acționează pentru prevenirea și combaterea criminalității, sub coordonarea ministrului justiției, pentru realizarea unitară a politicii penale a statului;i) studiază cauzele care generează sau favorizează criminalitatea, elaborează și prezintă ministrului justiției propuneri în vederea eliminării acestora, precum și pentru perfecționarea legislației în domeniu;j) verifica respectarea legii la locurile de deținere preventivă;k) exercita orice alte atribuții prevăzute de lege.  +  Articolul 64(1) Dispozițiile procurorului ierarhic superior, date în scris și în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine.(2) În soluțiile dispuse, procurorul este independent, în condițiile prevăzute de lege. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor și procurorilor, intervenția procurorului ierarhic superior, în orice forma, în efectuarea urmăririi penale sau în adoptarea soluției.(3) Soluțiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale.----------------Alin. (3) al art. 64 a fost modificat de art. V din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 60 din 6 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006.(4) Lucrările repartizate unui procuror pot fi trecute altui procuror în următoarele situații:a) suspendarea sau încetarea calității de procuror, potrivit legii;b) în absenta sa, dacă exista cauze obiective care justifica urgența și care împiedica rechemarea sa;c) lăsarea cauzei în nelucrare în mod nejustificat mai mult de 30 de zile.------------Alin. (4) al art. 64 a fost modificat de pct. 3 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 50 din 28 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 30 iunie 2006.(5) Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor și procurorilor, măsura dispusă, potrivit alin. (4), de procurorul ierarhic superior.----------------Alin. (5) al art. 64 a fost modificat de art. V din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 60 din 6 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006.  +  Articolul 65(1) Procurorii din fiecare parchet sunt subordonați conducătorului parchetului respectiv.(2) Conducătorul unui parchet este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeași circumscripție.(3) Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, de procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sau de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori anume desemnați. (la 22-11-2016, Alineatul (3) din Articolul 65 , Capitolul I , Titlul III a fost modificat de Punctul 1, Articolul 26, Capitolul V din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 78 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 22 noiembrie 2016 )  +  Articolul 66(1) Ministerul Public este autorizat să dețină și să folosească mijloace adecvate pentru obținerea, verificarea, prelucrarea, stocarea și descoperirea informațiilor privitoare la infracțiunile date în competența parchetelor, în condițiile legii.(2) Organele de poliție judiciară își desfășoară activitatea de cercetare penală, în mod nemijlocit, sub conducerea și supravegherea procurorului, fiind obligate să aducă la îndeplinire dispozițiile acestuia.(3) Serviciile și organele specializate în culegerea, prelucrarea și arhivarea informațiilor au obligația de a pune, de îndată, la dispoziția parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele și toate informațiile, neprelucrate, deținute în legătură cu săvârșirea infracțiunilor.(4) Nerespectarea obligațiilor prevăzute la alin. (2) și (3) atrage răspunderea juridică potrivit legii.----------Art. 66 a fost modificat de pct. 2 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 6 din 11 martie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 190 din 14 martie 2016.  +  Articolul 66^1(1) În vederea desfășurării activităților prevăzute de art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală, în cadrul Ministerului Public pot funcționa, prin detașare, ofițeri sau agenți de poliție judiciară, sub directa conducere și controlul nemijlocit al procurorilor, în limita posturilor aprobate potrivit legii.(2) Detașarea ofițerilor și agenților de poliție judiciară se dispune, la solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de către ministrul afacerilor interne, pe o perioadă de cel mult 3 ani, cu posibilitatea prelungirii din 3 în 3 ani, cu acordul acestora.(3) Numirea în funcții a ofițerilor și agenților de poliție judiciară prevăzuți la alin. (1) se face prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.(4) Încetarea detașării ofițerilor și a agenților de poliție judiciară se poate dispune înaintea perioadei prevăzute la alin. (2) prin ordin motivat al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.(5) Pe durata detașării ofițerii și agenții de poliție judiciară nu pot primi de la organele ierarhic superioare nicio însărcinare.(6) Dispozițiile procurorilor sunt obligatorii pentru ofițerii și agenții de poliție. Actele întocmite de aceștia din dispoziția scrisă a procurorului sunt efectuate în numele acestuia.(7) Ofițerii și agenții de poliție judiciară prevăzuți la alin. (1) au drepturile și obligațiile prevăzute de lege pentru ofițerii de poliție și agenții de poliție, cu excepțiile prevăzute în prezenta lege, și beneficiază, în mod corespunzător, de drepturile prevăzute la art. 11 și 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările și completările ulterioare.(8) Ofițerii și agenții de poliție judiciară detașați în condițiile alin. (1) își păstrează salarizarea avută la data detașării.(9) Atribuțiile prevăzute de lege pentru ministrul afacerilor interne privind drepturile și răspunderile ce revin ofițerilor și agenților de poliție judiciară detașați se exercită de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Atribuțiile privind acordarea gradelor profesionale pentru ofițerii și agenții de poliție judiciară detașați se exercită de ministrul afacerilor interne, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.(10) Dispozițiile art. 6 din Legea nr. 364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare, republicată, cu modificările ulterioare, se aplică în mod corespunzător în raport cu activitatea ofițerilor și agenților de poliție judiciară.(11) Pentru ofițerii și agenții de poliție judiciară detașați în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Direcției Naționale Anticorupție sunt aplicabile dispozițiile prevăzute în legile speciale aplicabile acestora.----------Art. 66^1 a fost introdus de pct. 3 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 6 din 11 martie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 190 din 14 martie 2016.  +  Articolul 67(1) Procurorul participa la ședințele de judecată, în condițiile legii, și are rol activ în aflarea adevărului.(2) Procurorul este liber să prezinte în instanță concluziile pe care le considera întemeiate, potrivit legii, ținând seama de probele administrate în cauza. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii intervenția procurorului ierarhic superior, pentru influențarea în orice forma a concluziilor.(3) În procesele penale, la ședința de judecată participă procurorul care a efectuat sau a supravegheat urmărirea penală ori alt procuror desemnat de conducătorul parchetului.--------------Alin. (3) al art. 67 a fost modificat de pct. 15 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.  +  Articolul 68Procurorul exercita, în condițiile legii, căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești pe care le considera netemeinice și nelegale.  +  Articolul 69(1) Ministrul justiției, când consideră necesar, din proprie inițiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnați de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, de procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, de procurorul- șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism ori de ministrul justiției. (la 22-11-2016, Alineatul (1) din Articolul 69 , Capitolul I , Titlul III a fost modificat de Punctul 2, Articolul 26, Capitolul V din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 78 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 22 noiembrie 2016 ) (2) Controlul consta în verificarea eficientei manageriale, a modului în care procurorii își îndeplinesc atribuțiile de serviciu și în care se desfășoară raporturile de serviciu cu justițiabilii și cu celelalte persoane implicate în lucrările de competenta parchetelor. Controlul nu poate viza măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale și soluțiile adoptate.(3) Ministrul justiției poate să ceara procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție informări asupra activității parchetelor și să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea și combaterea eficienta a criminalității.  +  Capitolul II Organizarea Ministerului Public  +  Secţiunea 1 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție  +  Articolul 70(1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție coordonează activitatea parchetelor din subordine, îndeplinește atribuțiile prevăzute de lege, are personalitate juridică și gestionează bugetul Ministerului Public.(2) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ajutat de un prim-adjunct și un adjunct.(3) În activitatea sa, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este ajutat de 3 consilieri.(4) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este ordonator principal de credite.  +  Articolul 71Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție reprezintă Ministerul Public în relațiile cu celelalte autorități publice și cu orice persoane juridice sau fizice, din țara sau din străinătate.  +  Articolul 72Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție exercita, direct sau prin procurori anume desemnați, controlul asupra tuturor parchetelor.  +  Articolul 73(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție participa la ședințele Înaltei Curți de Casație și Justiție în Secții Unite, precum și la orice complet al acesteia, când considera necesar.(2) În cazul imposibilității de participare, procurorul general deleagă pe prim-adjunctul sau pe adjunctul sau ori pe un alt procuror pentru a participa, în locul sau, la ședințele Înaltei Curți de Casație și Justiție prevăzute la alin. (1).  +  Articolul 74Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție desemnează, dintre procurorii acestui parchet, pe procurorii care participa la ședințele Curții Constituționale, în cazurile prevăzute de lege.  +  Articolul 75Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție are în structură secții conduse de procurori-șefi, care pot fi ajutați de adjuncți. În cadrul secțiilor pot funcționa servicii și birouri conduse de procurori-șefi. (la 22-11-2016, Articolul 75 din Sectiunea 1 , Capitolul II , Titlul III a fost modificat de Punctul 3, Articolul 26, Capitolul V din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 78 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 22 noiembrie 2016 )  +  Articolul 76În exercitarea atribuțiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție emite ordine cu caracter intern.  +  Articolul 77(1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție funcționează colegiul de conducere, care hotărăște asupra problemelor generale de conducere ale Ministerului Public.(2) Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este constituit din procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul, și 5 procurori aleși în adunarea generală a procurorilor.(3) Dispozițiile art. 49 alin. (3)-(7) se aplica în mod corespunzător.  +  Articolul 78(1) Adunarea generală a procurorilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se convoacă de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, anual sau ori de câte ori este necesar.(2) Dispozițiile art. 51 se aplica în mod corespunzător.  +  Articolul 79Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție elaborează anual un raport privind activitatea desfășurată, pe care îl prezintă Consiliului Superior al Magistraturii și ministrului justiției, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiției va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.  +  Secţiunea 1^1 Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (la 22-11-2016, Capitolul II , Titlul III a fost completat de Punctul 4, Articolul 26, Capitolul V din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 78 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 22 noiembrie 2016 )  +  Articolul 79^1(1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție funcționează Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, ca structură specializată în combaterea criminalității organizate și terorismului.(2) Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se încadrează cu procurori numiți prin ordin al procurorului-șef al acestei direcții, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcții, aprobat potrivit legii.(3) Pentru a fi numiți în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism procurorii trebuie să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproșabilă, o vechime de cel puțin 6 ani în funcția de procuror sau judecător și să fi fost declarați admiși în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop.(4) La interviu poate participa orice procuror care îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (3).(5) Interviul constă în verificarea pregătirii profesionale, a capacității de a lua decizii și de a-și asuma răspunderea, a rezistenței la stres, precum și a altor calități specifice.(6) La evaluarea candidaților vor fi avute în vedere și activitatea desfășurată de procurori, cunoașterea unei limbi străine și cunoștințele de operare pe calculator.(7) Comisia prevăzută la alin. (3) este numită prin ordin al procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și este formată din 3 procurori din cadrul Direcției. Din comisie pot face parte și specialiști în psihologie, resurse umane și alte domenii.(8) Procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism evaluează, anual, rezultatele obținute de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.(9) Procurorii numiți în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism pot fi revocați prin ordin al procurorului-șef al acestei direcții, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției sau în cazul aplicării unei sancțiuni disciplinare.(10) La data încetării activității în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul să funcționeze potrivit legii.(11) De la data revenirii la parchetul de unde provin sau la alt parchet unde au dreptul să funcționeze potrivit legii, procurorii care au activat în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism își redobândesc gradul profesional de execuție și salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condițiile legii, în timpul desfășurării activității în cadrul acestei direcții.(12) Atribuțiile, competența, structura, organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sunt stabilite prin lege specială.(13) Dispozițiile art. 48 alin. (10) și (11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător. (la 22-11-2016, Capitolul II, Titlul III a fost completat de Punctul 4, Articolul 26, Capitolul V din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 78 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 22 noiembrie 2016 )  +  Articolul 79^2(1) În cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism funcționează colegiul de conducere, care hotărăște asupra problemelor generale de conducere ale acestei direcții.(2) Colegiul de conducere al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este constituit din procurorul-șef, unul dintre adjuncții acestuia și 5 procurori aleși în adunarea generală a procurorilor.(3) Dispozițiile art. 49 alin. (3)-(7) se aplică în mod corespunzător. (la 22-11-2016, Capitolul II, Titlul III a fost completat de Punctul 4, Articolul 26, Capitolul V din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 78 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 22 noiembrie 2016 )  +  Articolul 79^3(1) Adunarea generală a procurorilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se convoacă de către procurorul-șef al acestei direcții, anual sau ori de câte ori este necesar.(2) Dispozițiile art. 51 se aplică în mod corespunzător. (la 22-11-2016, Capitolul II , Titlul III a fost completat de Punctul 4, Articolul 26, Capitolul V din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 78 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 22 noiembrie 2016 )  +  Secţiunea a 2-a Direcția Națională Anticorupție  +  Articolul 80(1) Direcția Națională Anticorupție este specializată în combaterea infracțiunilor de corupție, potrivit legii, își exercita atribuțiile pe întreg teritoriul României și funcționează pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.(2) Direcția Națională Anticorupție se organizează ca structura autonomă în cadrul Ministerului Public și este coordonat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.(3) Direcția Națională Anticorupție are personalitate juridică și sediul în municipiul București.  +  Articolul 81(1) Direcția Națională Anticorupție își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic.(2) Direcția Națională Anticorupție este independentă în raport cu instanțele judecătorești și cu parchetele de pe lângă acestea, precum și în relațiile cu celelalte autorități publice, exercitându-și atribuțiile numai în temeiul legii și pentru asigurarea respectării acesteia.  +  Articolul 82(1) Direcția Națională Anticorupție este condusă de un procuror-șef, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ajutat de 2 adjuncți, asimilați adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.(2) În activitatea sa, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție este ajutat de 2 consilieri, asimilați consilierilor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.(3) Procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție este ordonator principal de credite.(4) Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale Direcției Naționale Anticorupție se asigură de la bugetul de stat.  +  Articolul 83(1) În cadrul Direcției Naționale Anticorupție funcționează colegiul de conducere, care hotărăște asupra problemelor generale de conducere ale acestui parchet.(2) Colegiul de conducere al Direcției Naționale Anticorupție este constituit din procurorul-șef, unul dintre adjuncții acestuia și 5 procurori aleși în adunarea generală a procurorilor.(3) Dispozițiile art. 49 alin. (3)-(7) se aplica în mod corespunzător.  +  Articolul 84(1) Adunarea generală a procurorilor Direcției Naționale Anticorupție se convoacă de către procurorul-șef al acestui parchet, anual sau ori de câte ori este necesar.(2) Dispozițiile art. 51 se aplica în mod corespunzător.  +  Articolul 85În exercitarea atribuțiilor ce-i revin, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție emite ordine cu caracter intern.  +  Articolul 86(1) În cadrul Direcției Naționale Anticorupție se pot înființa servicii teritoriale, servicii, birouri și alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului-șef al acestui parchet.(2) Sediul serviciilor teritoriale și circumscripția acestora se stabilesc de procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, de regula, în localitățile în care își au sediul parchetele de pe lângă curțile de apel și în raport cu circumscripțiile acestora.  +  Articolul 87(1) Direcția Națională Anticorupție se încadrează cu procurori numiți prin ordin al procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcții, aprobat potrivit legii.(2) Pentru a fi numiți în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, procurorii trebuie să aibă o bună pregătire profesională, o conduita morala ireproșabilă, o vechime de cel puțin 6 ani în funcția de procuror sau judecător și să fi fost declarați admiși în urma unui interviu organizat de comisia constituită în acest scop.(3) La interviu poate participa orice procuror care îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (2).(4) Interviul consta în verificarea pregătirii profesionale, a capacității de a lua decizii și de a-și asuma răspunderea, a rezistentei la stres, precum și altor calități specifice.(5) La evaluarea candidaților, vor fi avute în vedere și activitatea desfășurată de procurori, cunoașterea unei limbi străine și cunoștințele de operare pe calculator.(6) Comisia prevăzută la alin. (2) este numita prin ordin al procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție și este formată din 3 procurori de la Direcția Națională Anticorupție. Din comisie pot face parte și specialiști în psihologie, resurse umane și alte domenii.(7) Procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție evaluează, anual, rezultatele obținute de procurorii Direcției Naționale Anticorupție.(8) Procurorii numiți în cadrul Direcției Naționale Anticorupție pot fi revocați prin ordin al procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției sau în cazul aplicării unei sancțiuni disciplinare.(9) La data încetării activității în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul să funcționeze potrivit legii.(9^1) De la data revenirii la parchetul de unde provin sau la alt parchet unde au dreptul să funcționeze, potrivit legii, procurorii care au activat în cadrul Direcției Naționale Anticorupție își redobândesc gradul profesional de execuție și salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condițiile legii, în timpul desfășurării activității în cadrul direcției.------------Alin. (9^1) al art. 87 a fost introdus de pct. 2 al articolului unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 56 din 27 mai 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 4 iunie 2009.(10) Atribuțiile, competenta, structura, organizarea și funcționarea Direcției Naționale Anticorupție sunt stabilite prin lege specială.(11) Dispozițiile art. 48 alin. (10) și (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, se aplica în mod corespunzător.  +  Articolul 88Direcția Națională Anticorupție elaborează anual un raport privind activitatea desfășurată, pe care îl prezintă Consiliului Superior al Magistraturii și ministrului justiției, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiției va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Direcției Naționale Anticorupție.  +  Secţiunea a 3-a Parchetele de pe lângă curțile de apel, tribunale, tribunale pentru minori și familie și judecătorii  +  Articolul 89(1) Pe lângă fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori și familie și judecătorie funcționează un parchet.(2) Parchetele au sediul în localitățile în care își au sediul instanțele pe lângă care funcționează și au aceeași circumscripție cu acestea.(3) Parchetele de pe lângă curțile de apel și parchetele de pe lângă tribunale au personalitate juridică. Parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori și familie și parchetele de pe lângă judecătorii nu au personalitate juridică.  +  Articolul 90(1) Parchetele de pe lângă curțile de apel și tribunale au în structura secții, în cadrul cărora pot funcționa servicii și birouri. Parchetele de pe lângă curțile de apel au în structura și câte o secție pentru minori și familie.(2) Abrogat.--------------Alin. (2) al art. 90 a fost abrogat de pct. 16 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.(3) Birourile, serviciile ori alte compartimente de specialitate din cadrul parchetelor se stabilesc de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu avizul ministrului justiției.  +  Articolul 91În localitățile unde funcționează sediile secundare ale tribunalelor și judecătoriilor se înființează sedii secundare ale parchetelor, cu activitate permanenta, având aceeași circumscripție cu sediile secundare ale instanțelor pe lângă care funcționează.  +  Articolul 92(1) Parchetele de pe lângă curțile de apel sunt conduse de procurori generali.(2) Parchetele de pe lângă tribunale, tribunale pentru minori și familie și judecătorii sunt conduse de prim-procurori.(3) Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel și prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale exercita și atribuții de coordonare și control al administrării parchetului unde funcționează, precum și al parchetelor din circumscripție.(4) Prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunalele pentru minori și prim-procurorii parchetelor de pe lângă judecătorii exercita și atribuții de administrare a parchetului.(5) Dispozițiile art. 46 alin. (3) se aplica în mod corespunzător.----------------Alin. (5) al art. 92 a fost introdus de pct. 5 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 50 din 28 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 30 iunie 2006.  +  Articolul 93Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel au calitatea de ordonatori secundari de credite, iar prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale au calitatea de ordonatori terțiari de credite.  +  Articolul 94(1) În funcție de volumul de activitate, la parchetele de pe lângă curțile de apel și tribunale, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-2 adjuncți, iar la parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori și familie și judecătorii, prim-procurorul poate fi ajutat de un adjunct.(2) La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-3 adjuncți.  +  Articolul 95(1) Secțiile, serviciile și birourile parchetelor de pe lângă instanțe sunt conduse de procurori șefi.(2) Conducătorul fiecărui parchet repartizează procurorii pe secții, servicii și birouri, în funcție de pregătirea, specializarea și aptitudinile acestora.(3) Conducătorul fiecărui parchet repartizează dosarele procurorilor, ținând cont de specializarea acestora.  +  Articolul 96(1) În cadrul parchetelor funcționează colegii de conducere, care avizează problemele generale de conducere ale parchetelor.(2) Colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă curți de apel, tribunale, tribunale pentru minori și familie și judecătorii au în componenta procurori care dețin funcții de nivelul celor prevăzute la art. 49 alin. (2) pentru colegiile de conducere ale instanțelor.(3) Dispozițiile art. 49 alin. (2)-(7) se aplica în mod corespunzător.  +  Articolul 97Dispozițiile art. 50 și 51 se aplica în mod corespunzător și pentru organizarea și desfășurarea adunărilor generale ale procurorilor.  +  Secţiunea a 4-a Organizarea parchetelor militare  +  Articolul 98(1) Pe lângă fiecare instanță militară funcționează un parchet militar. Pe lângă Curtea Militară de Apel București funcționează Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București, iar pe lângă tribunalele militare funcționează parchetele militare de pe lângă tribunalele militare.--------------Alin. (1) al art. 98 a fost modificat de pct. 17 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.(2) Circumscripțiile parchetelor militare sunt prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege.(3) Parchetele militare prevăzute la alin. (1) au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.  +  Articolul 99(1) Parchetele militare sunt conduse de un prim-procuror militar ajutat de un prim-procuror militar adjunct.(2) Parchetul Militar de pe lângă Curtea de Apel București este condus de un procuror general militar, ajutat de un procuror general militar adjunct.  +  Articolul 100(1) Parchetele militare exercita prin procurorii militari atribuțiile prevăzute la art. 63, care se aplica în mod corespunzător.(2) Parchetele militare efectuează urmărirea penală în cauzele privind fapte penale comise de militari români dislocați pe teritoriul altor state, în cadrul unor forte multinaționale, în condițiile în care, potrivit unei convenții internaționale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicția română. Procurorii militari participa la ședințele de judecată ce se desfășoară potrivit art. 57.(3) Parchetele militare dispun de organe de cercetare specială puse în serviciul lor și față de care exercita atribuțiile prevăzute la art. 63 lit. b).(4) Dispozițiile art. 96 și 97 se aplica în mod corespunzător.  +  Articolul 101(1) Când inculpatul este militar activ, procurorul militar care efectuează urmărirea penală trebuie să facă parte cel puțin din aceeași categorie de grade.(2) Când gradul procurorului nu face parte din aceeași categorie cu gradul inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunzătoare, numit de conducătorul parchetului la care este înregistrată cauza.--------------Alin. (2) al art. 101 a fost modificat de pct. 18 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.  +  Articolul 102(1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Direcției Naționale Anticorupție funcționează secții sau servicii de combatere a infracțiunilor săvârșite de militari care au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.(2) Pentru prevenirea și combaterea criminalității, precum și pentru stabilirea cauzelor care generează sau favorizează criminalitatea în rândul militarilor și salariaților civili ai structurilor militarizate, parchetele militare și secțiile prevăzute în alin. (1) organizează și desfășoară, conform competenței, activități comune ale procurorilor militari cu organe din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, precum și din cadrul altor structuri militare, pe bază de protocoale.--------------Alin. (2) al art. 102 a fost modificat de pct. 19 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.  +  Titlul IV Organizarea și funcționarea Institutului Național al Magistraturii  +  Articolul 103(1) Institutul Național al Magistraturii este instituția publică cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizează formarea inițială a judecătorilor și procurorilor, formarea profesională continua a judecătorilor și procurorilor în funcție, precum și formarea formatorilor, în condițiile legii.(2) Institutul Național al Magistraturii nu face parte din sistemul național de învățământ și educație și nu este supus dispozițiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea instituțiilor de învățământ superior și recunoașterea diplomelor.(3) Institutul Național al Magistraturii are sediul în municipiul București.  +  Articolul 104(1) Institutul Național al Magistraturii este condus de un consiliu științific format din 13 membri: un judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție, un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, un judecător al Curții de Apel București, un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, desemnați de Consiliul Superior al Magistraturii, 3 profesori universitari, recomandați de Facultatea de Drept a Universității București, Facultatea de Drept a Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași și Facultatea de Drept a Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca, 3 reprezentanți aleși ai personalului de instruire din cadrul Institutului, un reprezentant al auditorilor de justiție, un reprezentant al asociațiilor profesionale legal constituite ale judecătorilor și procurorilor, precum și directorul Institutului Național al Magistraturii, care face parte de drept din consiliu și îl prezidează.(2) Directorul Institutului Național al Magistraturii și cei doi adjuncți ai acestuia sunt numiți și revocați de Consiliul Superior al Magistraturii. Numirea directorului Institutului Național al Magistraturii și a celor doi adjuncți ai acestuia se face din rândul personalului de instruire de specialitate juridică al Institutului, al judecătorilor și procurorilor sau al cadrelor didactice din învățământul superior juridic acreditat potrivit legii.--------------Alin. (2) al art. 104 a fost modificat de pct. 1 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.(3) Durata mandatului membrilor consiliului științific este de 3 ani și poate fi reînnoit, cu excepția mandatului reprezentantului auditorilor de justiție, care este ales pe un an.(4) Calitatea de membru al consiliului științific al Institutului Național al Magistraturii este incompatibilă cu calitatea de membru al unui partid politic.--------------Alin. (4) al art. 104 a fost introdus de pct. 2 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.  +  Articolul 105Consiliul științific al Institutului Național al Magistraturii propune proiectul de buget și hotărăște asupra problemelor care privesc organizarea și funcționarea Institutului, la propunerea directorului acestei instituții.  +  Articolul 106(1) Institutul Național al Magistraturii este finanțat de la bugetul de stat, prin bugetul Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile legii.(2) Directorul Institutului Național al Magistraturii este ordonator secundar de credite.  +  Articolul 107(1) Numărul maxim de posturi pentru Institutul Național al Magistraturii se stabilește prin hotărâre a Guvernului.(2) Structura organizatorică, statele de funcții și statele de personal ale Institutului Național al Magistraturii se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii.  +  Articolul 108(1) Personalul de instruire al Institutului Național al Magistraturii este asigurat, de regula, din rândul judecătorilor și procurorilor în funcție, care pot fi detașați în condițiile prezentei legi, cu acordul lor, în cadrul Institutului, cu avizul consiliului științific al Institutului.(2) Institutul Național al Magistraturii poate folosi, în condițiile legii, și cadre didactice din învățământul juridic superior acreditat potrivit legii, alți specialiști români și străini, precum și personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, pentru desfășurarea procesului de formare profesională.(3) Salarizarea personalului de instruire al Institutului Național al Magistraturii la plata cu ora se face în funcție de numărul de ore de seminar sau curs susținute, de indemnizația bruta lunară a funcției de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție și de norma didactica stabilită conform art. 80 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare.  +  Articolul 109Prin hotărâre a Guvernului se pot înființa, în subordinea Ministerului Justiției și a Ministerului Public, centre regionale de formare profesională continua a grefierilor și a altor categorii de personal de specialitate.  +  Titlul V Asistenții judiciari  +  Articolul 110Asistenții judiciari sunt numiți de ministrul justiției, la propunerea Consiliului Economic și Social, pe o perioada de 5 ani, dintre persoanele cu o vechime în funcții juridice de cel puțin 5 ani și care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:a) au cetățenia română, domiciliul în România și capacitate deplina de exercițiu;b) sunt licențiate în drept și dovedesc o pregătire teoretică corespunzătoare;c) nu au antecedente penale, nu au cazier fiscal și se bucura de o bună reputație;d) cunosc limba română;e) sunt apte, din punct de vedere medical și psihologic, pentru exercitarea funcției.  +  Articolul 111(1) Asistenții judiciari se bucura de stabilitate pe durata mandatului și se supun numai legii.(2) Dispozițiile legale privind obligațiile, interdicțiile și incompatibilitățile judecătorilor și procurorilor se aplica și asistenților judiciari.(3) Dispozițiile referitoare la concediul de odihna, asistența medicală gratuita și gratuitatea transportului, prevăzute de lege pentru judecători și procurori, se aplica și asistenților judiciari.(4) Asistenții judiciari depun jurământul în condițiile prevăzute de lege pentru judecători și procurori.(5) Numărul total al posturilor de asistenți judiciari și repartizarea posturilor pe instanțe, în raport cu volumul de activitate, se stabilesc prin ordin al ministrului justiției.  +  Articolul 112Asistenții judiciari exercita atribuțiile prevăzute la art. 55 alin. (2), precum și alte atribuții prevăzute în Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești.  +  Articolul 113(1) Asistenților judiciari li se aplica dispozițiile legale privind abaterile și sancțiunile disciplinare, precum și motivele de eliberare din funcție prevăzute de lege pentru judecători și procurori.(2) Sancțiunile disciplinare se aplica de către ministrul justiției.(3) Împotriva sancțiunilor aplicate potrivit alin. (2) se poate face contestație, în termen de 30 de zile de la comunicarea sancțiunii, la secția de contencios administrativ și fiscal a curții de apel în circumscripția căreia funcționează cel sancționat.------------Alin. (3) al art. 113 a fost modificat de pct. 11 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.(4) Asistenții judiciari pot fi eliberați din funcție și ca urmare a reducerii numărului de posturi, în raport cu volumul de activitate al instanței.(5) Sancțiunile aplicate asistenților judiciari și eliberarea din funcție a acestora se comunica Consiliului Economic și Social de ministrul justiției.  +  Articolul 114Prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Consiliului Economic și Social și a Ministerului Justiției, se stabilesc:a) condițiile, procedura de selecție și de propunere de către Consiliul Economic și Social a candidaților, pentru a fi numiți ca asistenți judiciari de către ministrul justiției;b) condițiile de delegare, detașare și transfer al asistenților judiciari.  +  Articolul 115Magistrații consultanți în funcție la data de intrării în vigoare a prezentei legi sunt numiți de drept în funcțiile de asistenți judiciari și își continua activitatea în cadrul tribunalelor de muncă și asigurări sociale sau, după caz, al secțiilor sau completelor specializate.  +  Titlul VI Compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul instanțelor și al parchetelor  +  Articolul 116(1) Toate instanțele judecătorești și toate parchetele au în structura următoarele compartimente auxiliare de specialitate:a) registratura;b) grefa;c) arhiva;d) biroul de informare și relații publice;e) biblioteca.(2) Instanțele judecătorești și parchetele pot avea și alte compartimente stabilite prin regulamentele prevăzute la art. 139 alin. (1) și art. 140 alin. (1).(3) Curțile de apel și parchetele de pe lângă aceste curți, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism au, de asemenea, în structură un compartiment de documentare și un compartiment de informatică juridică. Compartimentele de informatică juridică se pot organiza și în structura tribunalelor, a tribunalelor specializate, a judecătoriilor și a parchetelor de pe lângă aceste instanțe. (la 22-11-2016, Alineatul (3) din Articolul 116 , Titlul VI a fost modificat de Punctul 5, Articolul 26, Capitolul V din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 78 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 22 noiembrie 2016 ) (4) Instanțele și parchetele militare au în structura și un compartiment de documente clasificate.(5) În cadrul parchetelor pot fi numiți, prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, specialiști în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum și în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală.--------------Alin. (5) al art. 116 a fost introdus de pct. 20 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.(6) Specialiștii prevăzuți la alin. (5) au calitatea de funcționar public.--------------Alin. (6) al art. 116 a fost introdus de pct. 20 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.(7) Funcția de specialist în cadrul parchetelor este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.--------------Alin. (7) al art. 116 a fost introdus de pct. 20 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.  +  Articolul 117(1) Biroul de informare și relații publice asigură legăturile instanței sau ale parchetului cu publicul și cu mijloacele de comunicare în masa, în vederea garantării transparenței activității judiciare, în condițiile stabilite de lege.(2) Conducătorul biroului, care îndeplinește și rolul de purtător de cuvânt, poate fi un judecător sau procuror desemnat de președintele instanței sau, după caz, de conducătorul parchetului ori un absolvent al unei facultăți de jurnalistică sau specialist în comunicare, numit prin concurs sau examen.  +  Articolul 118(1) Personalul de specialitate auxiliar este subordonat ierarhic conducerii instanțelor sau parchetelor unde funcționează.(2) Repartizarea personalului în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate se face de președintele instanței sau de procurorul general ori, după caz, de prim-procurorul parchetului.(3) La curțile de apel, tribunale, tribunale specializate și parchetele de pe lângă acestea, compartimentele în care își desfășoară activitatea personalul auxiliar de specialitate sunt conduse de prim-grefieri, iar la secțiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la secțiile Direcției Naționale Anticorupție și ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, la judecătorii și parchetele de pe lângă acestea, de grefieri-șefi. (la 22-11-2016, Alineatul (3) din Articolul 118 , Titlul VI a fost modificat de Punctul 6, Articolul 26, Capitolul V din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 78 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 22 noiembrie 2016 ) (4) Personalul de specialitate informatica va fi subordonat din punct de vedere administrativ președintelui instanței din care face parte și profesional Direcției de exploatare a tehnologiei informației din cadrul Ministerului Justiției.(5) Personalul auxiliar de la instanțele și parchetele militare, de la secțiile din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Direcției Naționale Anticorupție poate proveni și din rândul militarilor activi.--------------Alin. (5) al art. 118 a fost modificat de pct. 21 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.  +  Articolul 119(1) Grefierii care participa la ședințele de judecată sau la efectuarea actelor de urmărire penală sunt obligați să efectueze toate consemnările despre desfășurarea acestora și să îndeplinească orice alte însărcinări din dispoziția și sub controlul președintelui completului de judecată sau, după caz, al procurorului.(2) La ședințele de judecată, grefierii sunt obligați să poarte ținuta vestimentara corespunzătoare instanței unde funcționează. Ținuta vestimentara se stabilește prin hotărâre a Guvernului și se asigură în mod gratuit.(3) La ședințele de judecată, grefierii militari sunt obligați să poarte uniforma militară.  +  Articolul 120(1) În vederea informatizării activității instanțelor și parchetelor, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, ministrul justiției, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție și procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism iau măsuri pentru dotarea tehnică corespunzătoare a acestora. (la 22-11-2016, Alineatul (1) din Articolul 120 , Titlul VI a fost modificat de Punctul 7, Articolul 26, Capitolul V din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 78 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 22 noiembrie 2016 ) (2) Numărul informaticienilor se stabilește de către președintele instanței sau, după caz, de către conducătorul parchetului, cu avizul conform al direcției de specialitate din cadrul Ministerului Justiției, respectiv al compartimentului informatic din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.(3) În cazul Înaltei Curți de Casație și Justiție, al Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, avizul prevăzut la alin. (2) nu este necesar. (la 22-11-2016, Alineatul (3) din Articolul 120 , Titlul VI a fost modificat de Punctul 7, Articolul 26, Capitolul V din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 78 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 22 noiembrie 2016 ) (4) În vederea creării unui sistem informatic unitar și funcțional, instituțiile sistemului judiciar au obligația de a duce la îndeplinire măsurile prevăzute în strategia de informatizare a sistemului judiciar, care se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiției.(5) Dotarea tehnica necesară informatizării instanțelor militare, a secției sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori, după caz, din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, precum și a parchetelor militare se asigură de Ministerul Apărării Naționale.  +  Articolul 120^1În cadrul parchetelor își pot desfășura activitatea specialiști în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum și în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală.-----------Art. 120^1 a fost introdus de art. 24 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 74 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 29 iunie 2013.  +  Titlul VII Paza instanțelor judecătorești și a parchetelor și protecția magistraților  +  Articolul 121(1) Paza sediilor instanțelor judecătorești și a parchetelor, a bunurilor și valorilor aparținând acestora, supravegherea accesului și menținerea ordinii interioare necesare desfășurării normale a activității în aceste sedii se asigura, în mod gratuit, de către Jandarmeria Română, prin structurile sale specializate.(2) Numărul personalului Jandarmeriei Române necesar pentru aplicarea prevederilor alin. (1) se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiției și ministrului afacerilor interne, precum și a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție.(3) Activitatea personalului prevăzut la alin. (2) este coordonată de președintele instanței sau de conducătorul parchetului.  +  Articolul 122(1) Instanțele și parchetele militare dispun de poliția militară pusă în serviciul lor de Ministerul Apărării Naționale, în mod gratuit. Necesarul de personal de poliție militară va fi stabilit prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiției și a Ministerului Apărării Naționale.(2) Poliția militară pusă în serviciul instanțelor și parchetelor militare este subordonată președinților sau prim-procurorilor acestora.(3) Paza sediilor instanțelor și parchetelor militare, a celorlalte spații folosite de acestea, a bunurilor și valorilor ce le aparțin, supravegherea accesului și menținerea ordinii interioare necesare desfășurării normale a activității se asigura, în mod gratuit, de către Poliția Militară.(4) Numărul personalului necesar pentru fiecare instanță sau parchet va fi stabilit de ministrul justiției, la propunerea președintelui Curții Militare de Apel și a secției sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.  +  Articolul 123Poliția Română și Jandarmeria Română au obligația de a acorda sprijinul necesar, potrivit atribuțiilor legale, instanțelor și parchetelor militare, secției sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, pentru bună desfășurare a procesului penal, la solicitarea acestora.  +  Articolul 124Modul de utilizare a personalului de poliție pentru asigurarea protecției judecătorilor și procurorilor, precum și modul de utilizare a personalului Jandarmeriei Române pentru asigurarea pazei sediilor instanțelor judecătorești și parchetelor, a bunurilor și valorilor aparținând acestora, supravegherea accesului și menținerea ordinii interioare se stabilesc prin protocol încheiat între Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sau, după caz, Ministerul Justiției și Ministerul Afacerilor Interne. (la 22-11-2016, Articolul 124 din Titlul VII a fost modificat de Punctul 8, Articolul 26, Capitolul V din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 78 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 22 noiembrie 2016 )  +  Titlul VIII Gestiunea economico-financiară și administrativă a instanțelor și parchetelor  +  Capitolul I Organizarea departamentului economico-financiar și administrativ  +  Articolul 125(1) Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, curțile de apel, parchetele de pe lângă curțile de apel, tribunalele și parchetele de pe lângă tribunale au în structură câte un departament economico-financiar și administrativ, condus de un manager economic. (la 22-11-2016, Alineatul (1) din Articolul 125 , Capitolul I , Titlul VIII a fost modificat de Punctul 9, Articolul 26, Capitolul V din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 78 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 22 noiembrie 2016 ) (2) Managerul economic este subordonat președintelui instanței sau, după caz, conducătorului parchetului în cadrul căruia funcționează.(3) Departamentul economico-financiar și administrativ din cadrul tribunalelor și parchetelor de pe lângă acestea asigură activitatea economică, financiară și administrativă și pentru tribunalele specializate și judecătoriile sau, după caz, pentru parchetele din circumscripția lor.(4) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică și ordonatorilor de credite pentru instanțele și parchetele militare.-----------Alin. (4) al art. 125 a fost modificat de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care completează art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007, cu pct. 2^1.  +  Articolul 126(1) Poate fi numita în funcția de manager economic persoana care a fost admisă la concursul organizat în acest scop de către:a) Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru managerul economic al acestei instanțe;b) curțile de apel, pentru managerii economici ai curților de apel și ai tribunalelor;c) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru managerul economic al acestui parchet și pentru managerii economici ai parchetelor de pe lângă curți de apel și tribunale;d) Direcția Națională Anticorupție, pentru managerul economic al acestui parchet.e) Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, pentru managerul economic al acestei direcții. (la 22-11-2016, Articolul 126 din Capitolul I , Titlul VIII a fost completat de Punctul 10, Articolul 26, Capitolul V din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 78 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 22 noiembrie 2016 ) (2) La concursul prevăzut la alin. (1) se pot înscrie persoanele care au studii economice superioare și o vechime în specialitate de minimum 5 ani.(3) Numirea în funcția de manager economic a persoanelor declarate admise la concursul prevăzut la alin. (1) se face prin ordin al conducătorului instanței sau, după caz, al conducătorului parchetului care organizează concursul.(4) Personalul din cadrul departamentului economico-financiar și administrativ este încadrat de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, președintele curții de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel. (la 22-11-2016, Alineatul (4) din Articolul 126 , Capitolul I , Titlul VIII a fost modificat de Punctul 11, Articolul 26, Capitolul V din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 78 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 22 noiembrie 2016 ) (5) Concursul prevăzut la alin. (1) și (4) se organizează potrivit unui regulament aprobat de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, de ministrul justiției, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, de procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție ori al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. (la 22-11-2016, Alineatul (5) din Articolul 126 , Capitolul I , Titlul VIII a fost modificat de Punctul 11, Articolul 26, Capitolul V din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 78 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 22 noiembrie 2016 )  +  Articolul 127Managerul economic are următoarele atribuții principale:a) conduce departamentul economico-financiar și administrativ al instanței sau parchetului în cadrul căruia funcționează;b) răspunde pentru gestiunea economico-financiară a instanțelor sau parchetelor fără personalitate juridică din circumscripția instanței sau a parchetului în cadrul căruia funcționează;c) îndeplinește, pe baza delegării primite din partea ordonatorilor de credite, toate atribuțiile acestora prevăzute de lege;d) organizează elaborarea, fundamentarea și prezentarea la organele abilitate a proiectelor de buget anuale, la termenele și în condițiile prevăzute de Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare;e) coordonează activitatea de administrare a sediilor instanțelor și parchetelor și ia măsuri pentru asigurarea condițiilor materiale în vederea desfășurării corespunzătoare a activității instanțelor și parchetelor;f) ia măsuri pentru elaborarea și fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrările de reparații curente și capitale ale sediilor și obiectivelor de investiții, urmărește și răspunde de realizarea acestora;g) organizează ținerea evidentei tuturor imobilelor din proprietatea sau administrarea instanțelor ori, după caz, a parchetelor, precum și a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acestora;h) urmărește și răspunde de utilizarea cu eficienta a fondurilor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, precum și a celor constituite din veniturile proprii, potrivit legii;i) organizează ținerea la zi a contabilității instanței și parchetului din circumscripția în cadrul căreia funcționează și controlează efectuarea corecta a tuturor operațiunilor financiar-contabile în documentele specifice, precum și întocmirea și prezentarea la termenele stabilite a situațiilor financiare asupra patrimoniului aflat în administrare, potrivit prevederilor Legii contabilității nr. 82/1991, republicată;j) coordonează activitatea de administrare a sediilor instanțelor și parchetelor din circumscripțiile în cadrul cărora funcționează, stabilind măsuri pentru asigurarea condițiilor materiale în vederea desfășurării corespunzătoare a activității acestora. De asemenea, asigură ordinea, curățenia și paza bunurilor în sediile instanțelor, inclusiv măsuri pentru prevenirea și stingerea incendiilor.  +  Articolul 128Managerii economici și personalul de specialitate din activitatea financiar-contabila și din birourile locale pentru expertize judiciare tehnice și contabile au calitatea de funcționari publici, având drepturile și obligațiile prevăzute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare.  +  Articolul 129Președinții instanțelor și conducătorii parchetelor pot delega calitatea de ordonator de credite managerilor economici.  +  Articolul 130(1) Instanțele militare care nu au sediul în municipiul București și parchetele de pe lângă acestea au în structura un compartiment economico-administrativ.(2) Personalul auxiliar din compartimentul economico-administrativ are următoarele atribuții principale:a) întocmește documentația pentru achizițiile publice, serviciile și lucrările necesare desfășurării activității instanțelor;b) asigură aprovizionarea cu materiale de întreținere și uz gospodăresc, mijloace fixe și obiecte de inventar sau alte bunuri necesare desfășurării optime a activității instanțelor;c) asigură întreținerea și funcționarea clădirilor, instalațiilor tehnico-sanitare de încălzire, a celorlalte mijloace fixe și obiecte de inventar din dotare;d) asigură ordinea, curățenia și paza bunurilor în sediile instanțelor;e) întreprinde măsuri pentru prevenirea și stingerea incendiilor, precum și pentru înlăturarea consecințelor unor calamitați.  +  Capitolul II Bugetele instanțelor și parchetelor  +  Articolul 131(1) Activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.(2) Bugetul curților de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate și al judecătoriilor este gestionat de Ministerul Justiției, ministrul justiției având calitatea de ordonator principal de credite.(3) Bugetul pentru parchetele de pe lângă curțile de apel, tribunale, tribunale specializate și judecătorii este gestionat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.(4) Bugetele instanțelor și parchetelor militare este gestionat de Ministerul Apărării Naționale, ministrul apărării naționale având calitatea de ordonator principal de credite.  +  Articolul 132(1) Curțile de apel și parchetele de pe lângă curțile de apel elaborează proiectele de buget anual pentru instanțele sau, după caz, parchetele din circumscripțiile lor.(2) Proiectele de buget elaborate potrivit alin. (1) se transmit Ministerului Justiției sau, după caz, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.(3) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism își elaborează propriile proiecte de buget anual. În bugetul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt cuprinse și bugetele parchetelor de pe lângă celelalte instanțe judecătorești. (la 22-11-2016, Alineatul (3) din Articolul 132 , Capitolul II , Titlul VIII a fost modificat de Punctul 12, Articolul 26, Capitolul V din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 78 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 22 noiembrie 2016 ) (4) Proiectele de bugete elaborate potrivit alin. (1) și (3) se supun avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii.(5) Bugetul Înaltei Curți de Casație și Justiție se aproba de adunarea generală a judecătorilor acestei curți, cu avizul consultativ al Ministerului Finanțelor Publice.(6) Proiectele de buget anual ale instanțelor militare se elaborează de Direcția instanțelor militare din cadrul Ministerului Apărării, iar cele ale parchetelor militare - de secția sau serviciul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, după consultarea instanțelor, respectiv a parchetelor militare, și se transmit ordonatorului principal de credite.-----------Alin. (6) al art. 132 a fost modificat de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care completează art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007, cu pct. 2^2.(7) Anual, Guvernul României va include în bugetul Ministerului Apărării Naționale fondurile necesare potrivit art. 131 alin. (4).  +  Articolul 133(1) Fiecare instanță și fiecare parchet se încadrează cu numărul necesar de judecători sau, după caz, de procurori, precum și cu numărul necesar de personal auxiliar de specialitate și personal al departamentului economico-financiar și administrativ.(2) Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și președinții curților de apel, împreună cu ministrul justiției, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism analizează anual volumul de activitate al instanțelor și parchetelor și, în funcție de rezultatele analizei, iau măsuri pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii. (la 22-11-2016, Alineatul (2) din Articolul 133 , Capitolul II , Titlul VIII a fost modificat de Punctul 13, Articolul 26, Capitolul V din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 78 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 22 noiembrie 2016 )  +  Articolul 134(1) Numărul maxim de posturi pentru instanțe și parchete se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.(2) Pentru Înalta Curte de Casație și Justiție, numărul maxim de posturi se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiției și a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.(3) Pentru instanțele și parchetele militare, numărul maxim de posturi se aproba, potrivit alin. (1), cu avizul consultativ al ministrului apărării naționale.  +  Articolul 134^1(1) În cazul în care buna funcționare a instanțelor sau a parchetelor este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante temporar, acestea pot fi ocupate pe perioadă nedeterminată, potrivit legii, în cazul în care vacantarea posturilor s-a realizat în urma:a) numirii în funcții de conducere;b) numirii ca procuror în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism ori al Direcției Naționale Anticorupție;c) detașării;d) alegerii în funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii;e) suspendării din funcție, în temeiul art. 62 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare;f) vacantării din alte cauze, pe o perioadă mai mare de un an.(2) Numărul posturilor vacante temporar care se pot ocupa în cazurile prevăzute la alin. (1) se aprobă pentru fiecare instanță sau, după caz, parchet de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea ordonatorilor de credite.(3) După încetarea situațiilor prevăzute la alin. (1), în cazul în care judecătorul sau procurorul revine la instanța sau parchetul unde a funcționat anterior, ordonatorul principal de credite este obligat să-i asigure de îndată un post vacant din fondul de rezervă prevăzut la alin. (4) și (5), în cazul în care nu mai există posturi vacante la acea instanță sau parchet.(4) Pentru asigurarea posturilor necesare de judecător sau procuror la încetarea situațiilor prevăzute la alin. (1), se constituie, prin bugetul de stat, un fond de rezervă de 150 de posturi de judecător și 50 de posturi de procuror. Numărul posturilor din fondul de rezervă se poate actualiza anual prin hotărâre a Guvernului.----------Alin. (4) al art. 134^1 a fost modificat de art. II din HOTĂRÂREA nr. 328 din 27 aprilie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 361 din 11 mai 2016.(5) Posturile prevăzute la alin. (4) vor fi repartizate instanțelor și parchetelor prin ordin al ministrului justiției, în situația în care la instanțele sau parchetele unde judecătorul sau procurorul a solicitat revenirea pe post nu există posturi vacante.(6) În cazul vacantării ulterioare a unor posturi la instanța sau parchetul respectivă/respectiv, temporar sau definitiv, posturile de judecător sau procuror repartizate în condițiile alin. (4) se reinclud de drept, de la data vacantării, în fondul de rezervă, iar judecătorul sau procurorul care a ocupat un astfel de post este considerat încadrat pe postul care se vacantează. Includerea postului vacantat în fondul de rezervă se constată prin ordin al ministrului justiției, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 15 zile de la vacantare.(7) Sumele de bani corespunzătoare finanțării posturilor neocupate prevăzute la alin. (1) vor fi virate la bugetul de stat, la sfârșitul fiecărui an calendaristic.--------------Art. 134^1 a fost introdus de pct. 3 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.  +  Articolul 135(1) Statele de funcții și de personal pentru curțile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii și parchete se aproba cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justiției.(2) Statele de funcții și de personal pentru fiecare instanță militară și parchet de pe lângă aceasta se aprobă prin ordin comun al ministrului justiției și al ministrului apărării, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii.-----------Alin. (2) al art. 135 a fost modificat de pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care completează art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007, cu pct. 4.  +  Articolul 136Începând cu data de 1 ianuarie 2008, atribuțiile Ministerului Justiției referitoare la gestionarea bugetului curților de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate și al judecătoriilor vor fi preluate de Înalta Curte de Casație și Justiție.  +  Titlul IX Dispoziții tranzitorii și finale  +  Articolul 137Pe lângă instanțele judecătorești funcționează, în condițiile legii, următoarele structuri:a) serviciile de reintegrare socială și supraveghere;b) oficiile registrului comerțului;c) alte structuri înființate prin lege specială.  +  Articolul 138(1) Statul este obligat să asigure sediile și celelalte mijloace materiale și financiare necesare pentru buna funcționare a activității instanțelor și parchetelor.(2) Guvernul, Consiliul General al Municipiului București, consiliile județene și consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, pun la dispoziția Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Ministerului Justiției, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a Direcției Naționale Anticorupție și a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sediile necesare bunei funcționări a instanțelor judecătorești și a parchetelor. (la 22-11-2016, Alineatul (2) din Articolul 138 , Titlul IX a fost modificat de Punctul 14, Articolul 26, Capitolul V din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 78 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 22 noiembrie 2016 ) (3) Drepturile materiale și bănești ale personalului instanțelor și parchetelor militare și mijloacele materiale, inclusiv cele auto, necesare funcționarii instanțelor și parchetelor militare, secției sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și secției sau serviciului din cadrul Direcției Naționale Anticorupție se asigură de Ministerul Apărării Naționale.  +  Articolul 139(1) Prin Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești se stabilesc:a) organizarea administrativă a curților de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate și a judecătoriilor;b) modul și criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecată, în vederea asigurării respectării principiilor distribuției aleatorii și continuității;c) atribuțiile președinților, vicepreședinților, judecătorilor inspectori, președinților de secții, ale judecătorilor și ale celorlalte categorii de personal;d) organizarea și modul de desfășurare a activității colegiilor de conducere ale instanțelor judecătorești și a adunărilor generale ale judecătorilor;e) vacanta judecătorească;f) modul de organizare, funcționarea și atribuțiile compartimentelor auxiliare de specialitate;g) modul de organizare, funcționarea și atribuțiile departamentului economico-financiar și administrativ.(2) Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești se elaborează de Consiliul Superior al Magistraturii și de Ministerul Justiției și se aprobă prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.  +  Articolul 140(1) Prin Regulamentul de ordine interioară al parchetelor se stabilesc:a) organizarea administrativă a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a Direcției Naționale Anticorupție, a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, a parchetelor de pe lângă curțile de apel, tribunale, tribunale pentru minori și familie și judecătorii; (la 22-11-2016, Litera a) din Articolul 140 , Titlul IX a fost modificată de Punctul 15, Articolul 26, Capitolul V din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 78 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 22 noiembrie 2016 ) b) atribuțiile procurorilor generali, prim-procurorilor și ale adjuncților acestora, ale procurorilor inspectori, ale procurorilor șefi și ale procurorilor, precum și ale celorlalte categorii de personal;c) organizarea și modul de desfășurare a activității colegiilor de conducere ale parchetelor și a adunărilor generale ale procurorilor;d) ierarhia funcțiilor administrative din cadrul Ministerului Public;e) modul de organizare, funcționarea și atribuțiile compartimentelor auxiliare de specialitate ale parchetelor;f) modul de organizare, funcționarea și atribuțiile departamentului economico-financiar și administrativ din cadrul parchetelor.(2) Regulamentul de ordine interioară prevăzut la alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului justiției, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, a procurorului șef al Direcției de investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. (la 22-11-2016, Alineatul (2) din Articolul 140 , Titlul IX a fost modificat de Punctul 16, Articolul 26, Capitolul V din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 78 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 22 noiembrie 2016 )  +  Articolul 141Referirile la Curtea Supremă de Justiție cuprinse în actele normative în vigoare se considera a fi făcute la Înalta Curte de Casație și Justiție.  +  Articolul 142(1) Datele la care vor începe să funcționeze tribunalele specializate, județele și localitățile în care vor începe să funcționeze, denumirea acestora, precum și domeniile în care vor funcționa se stabilesc, în mod eșalonat, prin ordin al ministrului justiției, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii.--------------Alin. (1) al art. 142 a fost modificat de pct. 3 al art. unic din LEGEA nr. 296 din 14 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 14 noiembrie 2013.(2) Dispozițiile prezentei legi privind managerii economici ai instanțelor și ai parchetelor se aplica începând cu 1 iulie 2005.(3) Funcția de manager economic se echivalează cu funcția de director executiv.(4) Până la începerea funcționarii Tribunalului Ilfov și a parchetului de pe lângă aceasta instanță, cauzele de competenta acestora se soluționează de Tribunalul București și, respectiv, de Parchetul de pe lângă Tribunalul București.  +  Articolul 143(1) Dispozițiile art. 53 alin. (1) privind repartizarea cauzelor în sistem informatizat se aplica treptat, acțiunea încheindu-se până în anul 2007.(2) Până în anul 2007 repartizarea cauzelor la instanțele care nu dispun de sistem informatizat se face în mod aleatoriu, în condițiile stabilite prin Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești.  +  Articolul 144(1) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, se abroga:a) dispozițiile art. 1-5, art. 7-11, art. 17-26, art. 27-35, art. 44-54, art. 56 și 57 din Legea Curții Supreme de Justiție nr. 56/1993, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu modificările și completările ulterioare;b) dispozițiile art. 1, art. 2 alin. 1, 3 și 4, art. 4-9, art. 10-16, art. 17 alin. 1^1 -1^3 și alin. 3-5, art. 18-25, art. 26-41, art. 69^1 -69^5, art. 70-85, art. 132, art. 133 alin. 1 și 3, art. 134 și art. 136-160 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificările și completările ulterioare.(2) Dispozițiile art. 135 din Legea nr. 92/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la directorii economici se abrogă de la data de 1 iulie 2005. Notă
    Reproducem mai jos prevederile art. II-IV, VII și VIII din titlul XVI al Legii nr. 247/2005, care nu sunt încorporate în textul republicat al Legii nr. 304/2004 și care se aplica, în continuare, ca dispoziții proprii ale titlului XVI al Legii nr. 247/2005.  +  Articolul II(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, funcțiile de judecător inspector și procuror inspector se desființează, iar posturile se transforma în posturi de judecător, respectiv procuror.(2) Activitățile aflate în curs de desfășurare ale judecătorilor inspectori și procurorilor inspectori vor fi continuate de judecători sau procurori desemnați de conducătorii instanțelor judecătorești sau parchetelor.Art. III. - Dispozițiile prezentei legi privind înregistrarea ședințelor de judecată, precum și cele privind numirea la birourile de informare și relații publice a absolvenților unei facultăți de jurnalistică sau a specialiștilor în comunicare se aplica de la 1 iulie 2006.Art. IV. - (1) Circumscripțiile teritoriale ale parchetelor militare din municipiile Bacău, Brașov, Constanța, Craiova, Oradea, Ploiești și Târgu Mureș care se desființează prin intrarea în vigoare a prezentei legi se redistribuie în concordanta cu circumscripțiile teritoriale ale instanțelor militare în aceste localități, potrivit anexei nr. 2 la prezenta lege.(2) Funcțiile reduse ca urmare a reorganizării instanțelor și parchetelor militare, potrivit prezentei legi, trec în statele de funcții ale Ministerului Justiției și ale Ministerului Public, cu luarea măsurilor de finanțare prin transferul la aceste instituții a fondurilor corespunzătoare din bugetul Ministerului Apărării Naționale.(3) Spațiile și dotările materiale ale parchetelor militare desființate vor fi preluate de parchetele militare cărora, prin redistribuire, le revin circumscripțiile teritoriale ale unităților desființate.(4) Personalul auxiliar civil și militar din cadrul instanțelor și parchetelor militare care optează pentru transfer la instanțele și parchetele civile sau ale căror funcții au fost reduse va fi transferat, ținându-se seama de opțiunea exprimată, la instanțele și parchetele civile din raza de domiciliu sau din alte localități.(5) La transferul personalului auxiliar civil și militar de la instanțele și parchetele militare la instanțele sau parchetele civile, se tine seama, potrivit legii, de vechimea în muncă și de activitatea profesională. În acest caz, trecerea în rezerva sau direct în retragere a personalului auxiliar militar este obligatorie...........................................................................Art. VII. - Regulamentele prevăzute de prezenta lege se actualizează și se adopta în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Art. VIII. - (1) În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, vor fi organizate alegeri pentru colegiile de conducere ale instanțelor și parchetelor.(2) Atribuțiile membrilor actualelor colegii de conducere încetează la expirarea termenului prevăzut la alin. (1).      +  Anexa nr. 1A. JUDECĂTORIILE, PARCHETELE ȘI LOCALITĂȚILE DE REȘEDINȚA ALE ACESTORA────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Județul Judecătoria Localitatea de reședința────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Alba Alba Iulia municipiul Alba Iulia                  Câmpeni orașul Câmpeni                  Aiud municipiul Aiud                  Blaj municipiul Blaj                  Sebeș municipiul Sebeș Arad Arad municipiul Arad                  Ineu orașul Ineu                  Lipova orașul Lipova                  Gurahonț comuna Gurahonț                  Chișineu-Criș orașul Chișineu-Criș Argeș Pitești municipiul Pitești                  Câmpulung municipiul Câmpulung                  Curtea de Argeș municipiul Curtea de Argeș                  Costești orașul Costești                  Topoloveni orașul Topoloveni Bacău Bacău municipiul Bacău                  Onești municipiul Onești                  Moinești municipiul Moinești                  Podu Turcului comuna Podu Turcului                  Buhuși orașul Buhuși Bihor Oradea municipiul Oradea                  Beiuș municipiul Beiuș                  Marghita municipiul Marghita                  Aleșd orașul Aleșd                  Salonta municipiul Salonta Bistrița-Năsăud Bistrița municipiul Bistrița                  Năsăud orașul Năsăud                  Beclean orașul Beclean Botoșani Botoșani municipiul Botoșani                  Dorohoi municipiul Dorohoi                  Săveni orașul Săveni                  Dărăbani orașul Dărăbani Brașov Brașov municipiul Brașov                  Făgăraș municipiul Făgăraș                  Rupea orașul Rupea                  Zărnești orașul Zărnești Brăila Brăila municipiul Brăila                  Făurei orașul Făurei                  Însurăței orașul Însurăței Buzău Buzău municipiul Buzău                  Râmnicu Sărat municipiul Râmnicu Sărat                  Pătârlagele orașul Pătârlagele                  Pogoanele orașul Pogoanele Caras-Severin Reșita municipiul Reșita                  Caransebeș municipiul Caransebeș                  Oravița orașul Oravița                  Moldova Noua orașul Moldova Noua                  Bozovici comuna Bozovici                  Bocșa orașul Bocșa Călărași Călărași municipiul Călărași                  Oltenița municipiul Oltenița                  Lehliu-Gara orașul Lehliu-Gara Cluj Cluj-Napoca municipiul Cluj-Napoca                  Turda municipiul Turda                  Dej municipiul Dej                  Huedin orașul Huedin                  Gherla municipiul Gherla Constanța Constanța municipiul Constanța                  Medgidia municipiul Medgidia                  Hârșova orașul Hârșova                  Mangalia municipiul Mangalia                  Cernavodă orașul Cernavodă                  Băneasa orașul Băneasa Covasna Sfântu Gheorghe municipiul Sfântu Gheorghe                  Târgu Secuiesc municipiul Târgu Secuiesc                  Întorsura Buzăului orașul Întorsura Buzăului Dâmbovița Târgoviște municipiul Târgoviște                  Găești orașul Găești                  Pucioasa orașul Pucioasa                  Răcari orașul Răcari                  Moreni municipiul Moreni Dolj Craiova municipiul Craiova                  Băilești municipiul Băilești                  Filiași orașul Filiași                  Segarcea orașul Segarcea                  Calafat municipiul Calafat                  Bechet orașul Bechet Galați Galați municipiul Galați                  Tecuci municipiul Tecuci                  Târgu Bujor orașul Târgu Bujor                  Liești comuna Liești Giurgiu Giurgiu municipiul Giurgiu                  Bolintin-Vale orașul Bolintin-Vale                  Comana comuna Comana Gorj Târgu Jiu municipiul Târgu Jiu                  Târgu Cărbunești orașul Târgu Cărbunești                  Novaci orașul Novaci                  Motru municipiul Motru Harghita Miercurea-Ciuc municipiul Miercurea-Ciuc                  Odorheiu Secuiesc municipiul Odorheiu Secuiesc                  Toplița municipiul Toplița                  Gheorgheni municipiul Gheorgheni Hunedoara Deva municipiul Deva                  Hunedoara municipiul Hunedoara                  Petroșani municipiul Petroșani                  Orăștie municipiul Orăștie                  Brad municipiul Brad                  Hațeg orașul Hațeg Ialomița Slobozia municipiul Slobozia                  Urziceni municipiul Urziceni                  Fetești municipiul Fetești Iași Iași municipiul Iași                  Pașcani municipiul Pașcani                  Hârlău orașul Hârlău                  Răducăneni comuna Răducăneni Ilfov Buftea orașul Buftea                  Cornețu comuna Cornețu Maramureș Baia Mare municipiul Baia Mare                  Sighetu Marmației municipiul Sighetu Marmației                  Vișeu de Sus orașul Vișeu de Sus                  Târgu Lăpuș orașul Târgu Lăpuș                  Dragomirești comuna Dragomirești                  Șomcuta Mare orașul Șomcuta Mare Mehedinți Drobeta-Turnu Severin municipiul Drobeta-Turnu Severin                  Strehaia orașul Strehaia                  Orșova municipiul Orșova                  Vânju Mare orașul Vânju Mare                  Baia de Arama orașul Baia de Arama Mureș Târgu Mureș municipiul Târgu Mureș                  Sighișoara municipiul Sighișoara                  Reghin municipiul Reghin                  Târnăveni municipiul Târnăveni                  Luduș orașul Luduș                  Sângeorgiu de Pădure orașul Sângeorgiu de Pădure Neamț Piatra-Neamț municipiul Piatra-Neamț                  Roman municipiul Roman                  Târgu-Neamț orașul Târgu-Neamț                  Bicaz orașul Bicaz Olt Slatina municipiul Slatina                  Caracal municipiul Caracal                  Corabia orașul Corabia                  Balș orașul Balș                  Scornicești orașul Scornicești Prahova Ploiești municipiul Ploiești                  Câmpina municipiul Câmpina                  Vălenii de Munte orașul Vălenii de Munte                  Mizil orașul Mizil                  Sinaia orașul Sinaia                  Urlați orașul Urlați Satu Mare Satu Mare municipiul Satu Mare                  Carei municipiul Carei                  Negrești-Oaș orașul Negrești-Oaș Sălaj Zalău municipiul Zalău                  Șimleu Silvaniei orașul Șimleu Silvaniei                  Jibou orașul Jibou Sibiu Sibiu municipiul Sibiu                  Mediaș municipiul Mediaș                  Agnita orașul Agnita                  Avrig orașul Avrig                  Săliște orașul Săliște Suceava Suceava municipiul Suceava                  Câmpulung Moldovenesc municipiul Câmpulung Moldovenesc                  Rădăuți municipiul Rădăuți                  Fălticeni municipiul Fălticeni                  Vatra Dornei municipiul Vatra Dornei                  Gura Humorului orașul Gura Humorului Teleorman Alexandria municipiul Alexandria                  Roșiori de Vede municipiul Roșiori de Vede                  Turnu Măgurele municipiul Turnu Măgurele                  Videle orașul Videle                  Zimnicea orașul Zimnicea Timiș Timișoara municipiul Timișoara                  Lugoj municipiul Lugoj                  Deta orașul Deta                  Sânnicolau Mare orașul Sânnicolau Mare                  Făget orașul Făget                  Jimbolia orașul Jimbolia Tulcea Tulcea municipiul Tulcea                  Babadag orașul Babadag                  Macin orașul Macin Vaslui Vaslui municipiul Vaslui                  Bârlad municipiul Bârlad                  Huși municipiul Huși                  Murgeni orașul Murgeni Vâlcea Râmnicu Vâlcea municipiul Râmnicu Vâlcea                  Drăgășani municipiul Drăgășani                  Horezu orașul Horezu                  Brezoi orașul Brezoi                  Bălcești orașul Bălcești Vrancea Focșani municipiul Focșani                  Panciu orașul Panciu                  Adjud municipiul Adjud București Judecătoria sectorului 1 municipiul București                  Judecătoria sectorului 2 municipiul București                  Judecătoria sectorului 3 municipiul București                  Judecătoria sectorului 4 municipiul București                  Judecătoria sectorului 5 municipiul București                  Judecătoria sectorului 6 municipiul București──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────B. TRIBUNALELE, TRIBUNALELE SPECIALIZATE, PARCHETELE DE PE LÂNGĂTRIBUNALE ȘI TRIBUNALE SPECIALIZATE ȘI LOCALITĂȚILE DE REȘEDINȚĂ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Județul Tribunalul și Localitatea de reședința                tribunalul specializat────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Alba Alba Iulia municipiul Alba Iulia Arad Arad municipiul Arad Argeș Argeș municipiul Pitești Bacău Bacău municipiul Bacău Bihor Bihor municipiul Oradea Bistrița-Năsăud Bistrița-Năsăud municipiul Bistrița Botoșani Botoșani municipiul Botoșani Brașov Brașov municipiul Brașov Brăila Brăila municipiul Brăila Buzău Buzău municipiul Buzău Caras-Severin Caras-Severin municipiul Reșita Călărași Călărași municipiul Călărași Cluj Cluj municipiul Cluj-Napoca Constanța Constanța municipiul Constanța Covasna Covasna municipiul Sfântu Gheorghe Dâmbovița Dâmbovița municipiul Târgoviște Dolj Dolj municipiul Craiova Galați Galați municipiul Galați Giurgiu Giurgiu municipiul Giurgiu Gorj Gorj municipiul Târgu Jiu Harghita Harghita municipiul Miercurea-Ciuc Hunedoara Hunedoara municipiul Deva Ialomița Ialomița municipiul Slobozia Iași Iași municipiul Iași Ilfov Ilfov orașul Buftea Maramureș Maramureș municipiul Baia Mare Mehedinți Mehedinți municipiul Drobeta-Turnu Severin Mureș Mureș municipiul Târgu Mureș Neamț Neamț municipiul Piatra-Neamț Olt Olt municipiul Slatina Prahova Prahova municipiul Ploiești Satu Mare Satu Mare municipiul Satu Mare Sălaj Sălaj municipiul Zalău Sibiu Sibiu municipiul Sibiu Suceava Suceava municipiul Suceava Teleorman Teleorman municipiul Alexandria Timiș Timiș municipiul Timișoara Tulcea Tulcea municipiul Tulcea Vaslui Vaslui municipiul Vaslui Vâlcea Vâlcea municipiul Râmnicu Vâlcea Vrancea Vrancea municipiul Focșani București București municipiul București──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────--------------Titlul lit. B din anexa 1 a fost modificat de pct. 4 al art. unic din LEGEA nr. 296 din 14 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 14 noiembrie 2013.Denumirea coloanei a doua din tabelul de la lit. B din anexa 1 a fost modificată de pct. 5 al art. unic din LEGEA nr. 296 din 14 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 14 noiembrie 2013.C. CURȚILE DE APEL, PARCHETELE DE PE LÂNGĂ CURȚILE DE APEL,CIRCUMSCRIPȚIILE ACESTORA ȘI LOCALITĂȚILE DE REȘEDINȚA────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Curtea de apel Tribunalele și Localitatea de reședința                         tribunalele specializate                         cuprinse în circumscripția                             curții de apel────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Curtea de Apel Alba Iulia Alba municipiul Alba Iulia                                 Sibiu                                 Hunedoara────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2. Curtea de Apel Pitești Argeș municipiul Pitești                                 Vâlcea────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3. Curtea de Apel Bacău Bacău municipiul Bacău                                 Neamț────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 4. Curtea de Apel Oradea Bihor municipiul Oradea                                 Satu Mare────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 5. Curtea de Apel Suceava Suceava municipiul Suceava                                 Botoșani────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6. Curtea de Apel Brașov Brașov municipiul Brașov                                 Covasna────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 7. Curtea de Apel București București municipiul București                                 Călărași                                 Giurgiu                                 Ialomița                                 Ilfov                                 Teleorman────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8. Curtea de Apel Cluj Cluj municipiul Cluj-Napoca                                 Bistrița-Năsăud                                 Maramureș                                 Sălaj────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9. Curtea de Apel Constanța Constanța municipiul Constanța                                 Tulcea──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────10. Curtea de Apel Craiova Dolj municipiul Craiova                                 Gorj                                 Mehedinți                                 Olt──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────11. Curtea de Apel Galați Galați municipiul Galați                                 Brăila                                 Vrancea──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────12. Curtea de Apel Iași Iași municipiul Iași                                 Vaslui──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────13. Curtea de Apel Târgu Mureș Mureș municipiul Târgu Mureș                                 Harghita──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────14. Curtea de Apel Ploiești Prahova municipiul Ploiești                                 Buzău                                 Dâmbovița──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────15. Curtea de Apel Timișoara Timiș municipiul Timișoara                                 Arad                                 Caras-Severin──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────--------------Denumirea coloanei a doua din tabelul de la lit. C din anexa 1 a fost modificată de pct. 6 al art. unic din LEGEA nr. 296 din 14 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 14 noiembrie 2013.  +  Anexa nr. 2Circumscripțiile instanțelor militare, ale parchetelor de pe lângă acestea și localitățile de reședința┌────┬───────────────────────┬───────────────────────────────┬────────────────┐│Nr. │Instanța militară și │ Parchetul militar și │Circumscripția ││crt.│ localitatea de │localitatea de reședința │ teritorială ││ │ reședința │ │ │├────┼───────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────────┤│I.1 │Tribunalul Militar │Parchetul de pe lângă │Argeș ││ │București │Tribunalul Militar │Călărași ││ │Sediul: Municipiul │București │Giurgiu ││ │București │Sediul: Municipiul │Ialomița ││ │ │București │Ilfov ││ │ │ │Olt ││ │ │ │Teleorman ││ │ │ │Vâlcea ││ │ │ │Municipiul ││ │ │ │București ││ │ │ │Constanța ││ │ │ │Tulcea ││ │ │ │Brăila ││ │ │ │Buzău ││ │ │ │Dâmbovița ││ │ │ │Prahova │├────┼───────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────────┤│I.2 │Tribunalul Militar │Parchetul de pe lângă │Brașov ││ │Cluj │Tribunalul Militar Cluj │Covasna ││ │Sediul: Municipiul │Sediul: Municipiul Cluj- │Sibiu ││ │Cluj-Napoca │Napoca │Alba ││ │ │ │Bistrița-Năsăud ││ │ │ │Cluj ││ │ │ │Sălaj ││ │ │ │Harghita ││ │ │ │Mureș ││ │ │ │Bihor ││ │ │ │Maramureș ││ │ │ │Satu-Mare │├────┼───────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────────┤│I.3.│Tribunalul Militar │Parchetul de pe lângă │Bacău ││ │Iași │Tribunalul Militar Iași │Neamț ││ │Sediul: Municipiul Iași│Sediul: Municipiul Iași │Suceava ││ │ │ │Vrancea ││ │ │ │Botoșani ││ │ │ │Galați ││ │ │ │Iași ││ │ │ │Vaslui │├────┼───────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────────┤│I.4 │Tribunalul Militar │Parchetul de pe lângă │Dolj ││ │Timișoara │Tribunalul Militar │Gorj ││ │Sediul: Municipiul │Timișoara │Hunedoara ││ │Timișoara │Sediul: Municipiul │Mehedinți ││ │ │Timișoara │Arad ││ │ │ │Caras-Severin ││ │ │ │Timiș │├────┼───────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────────┤│II. │Tribunalul Militar │Parchetul Militar de pe │Competența ││ │Teritorial București │lângă Tribunalul Militar │teritorială ││ │Sediul: Municipiul │Teritorial București │generală ││ │București │Sediul: Municipiul │ ││ │ │București │ │├────┼───────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────────┤│III.│Curtea Militară de │Parchetul Militar de pe │Competența ││ │Apel București │lângă Curtea Militară de │teritorială ││ │Sediul: Municipiul │Apel București │generală ││ │București │Sediul: Municipiul │ ││ │ │București │ │└────┴───────────────────────┴───────────────────────────────┴────────────────┘-------