Cuprins

METODOLOGIE din 1 februarie 2007de calcul al performanței energetice a clădirilor - Anexa nr. 1

EMITENT

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI

Publicată în  MONITORUL OFICIAL nr. 126 bis din 21 februarie 2007



Notă ...
*) Aprobată prin Ordinul nr. 157 din 1 februarie 2007, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 126 din 21 februarie 2007.  +  Partea I - ANVELOPA CLADIRII Indicativ Mc 001/1 – 2006I. ANVELOPA CLADIRII ...  CUPRINSI.1. Obiect ... I.2. Domeniu de aplicare ... I.3. Bibliografie ... I.4. Terminologie si notatii ... I.5. Definirea si ierarhizarea elementelor componente ale anvelopei cladirilor si a parametrilor de performanta termohigroenergetica asociate acestora ... I.6. Parametri de climat exterior specifici pentru aplicarea metodologiei ... I.7. Elemente privind conceptia constructiv-arhitecturala, generala si de detaliu, care influenteaza performantele cladirii sub aspect termic, al ventilarii naturale, al insoririi si al iluminatului natural ... I.8. Regimuri de utilizare a cladirilor si influenta acestora asupra performantei energetice ... I.9. Stabilirea prin calcul a valorilor parametrilor de performanta termica, energetica si de permeabilitate la aer a anvelopei cladirilor ... I.10. Stabilirea prin calcul a parametrilor de performanta termica a elementelor de anvelopa aflate în contact cu solul ... I.11. Cerinte de performanta si niveluri de performanta termica, energetica si de permeabilitate la aer, pentru elementele anvelopei cladirilor si pentru ansamblul acesteia ... I.12. Evaluarea influentei sistemelor solare pasive si a sistemelor de protectie solara asupra performantei energetice a cladirii ... I.13. Conditii de climat interior si de iluminat natural pentru asigurarea confortului higrotermic si vizual ... I.14. Particularitati de aplicare a metodologiei pentru cladirile existente care urmeaza a fi modernizate termic si energetic ...   +  Anexa : Anexa A5 (cap. 5) - Caracteristicile termotehnice ale materialelor de constructie Anexa A7 (cap. 7) Elemente privind conceptia constructiv-arhitecturala care influenteaza performantele cladirii sub aspect termic, al ventilarii naturale, al însoririi si al iluminatului natural Anexa A7.1 Elemente de conducere, trecere si de control al luminii Anexa A7.2 Variatia luminii naturale Anexa A7.3 Raportul dintre aria ferestrelor si aria pardoselii încaperilor in functie de destinatia acestora/functiuni Anexa A7.4 Valori informative ale coeficientului de reflexie pentru diverse materiale sau suprafete Anexa A7.5 Rezolvari volumetrice particulare Anexa A7.6 Performanta termica a anvelopei Anexa A7.7 Optimizarea luminarii naturale a spatiilor interioare Anexa A7.8 Tipuri de spatii interioare Anexa A7.9 Clasificarea cladirilor în raport cu pozitia în mediul construit Anexa A9.3 (cap. 9) Calculul numeric automat - metoda de calcul pentru determinarea rezistentelor termice corectate - validarea programelor de calcul Anexa A9.4 (cap. 9) Performanta termica a ferestrelor, usilor si obloanelor Anexa A9.6 (cap. 9) Tabele cu valori ale intensitatii radiatiei solare Anexa A10 (cap. 10) Parametri de performanta termica a elementelor de anvelopa în contact cu solul si temperaturi ale spatiilor subzonelor secundare ale cladirilor Anexa A11 (cap. 11) Temperatura punctului de roua pentru diferite temperaturi si umiditati relative ale aerului interior Anexa A12 (cap. 12) Metoda de calcul pentru evaluarea influentei sistemelor de protectie solera asupra performantei energetice a cladirii Anexa A13.1 (cap. 13) Valoarea iluminarii pentru cerinte specifice ale functiunilor spatiului interior Anexa A13.2 (cap. 13) Inaltimea planului util pentru functiuni uzuale Anexa A14 (cap. 14) Metoda de calcul simplificata pentru determinarea rezistentelor termice corectate la cladirile existente - Tabele cu valori precalculate pentru coeficientii de corectie r.I. ANVELOPA CLADIRII ... I.1. Obiect ...  Reglementarea tehnica are ca obiectiv stabilirea unei metode coerente de evaluare si certificare a performantei energetice atat pentru cladirile noi, cat si pentru cele existente, avand diverse functiuni, transpunand in Romania prevederile Directivei Parlamentului European si a Consiliului European 2002/91/CE privind performanta energetica a cladirilor prin Legea nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor. Partea I stabileste metodologia de determinare a caracteristicilor higrotermoenergetice ale elementelor care alcatuiesc anvelopa cladirii - subsistem al produsului cladire (elemente de constructie exterioare, în contact direct cu aerul exterior si cu solul, sau elemente de constructie interioare care delimiteaza spatiul încalzit fata de spatii mai putin incalzite), in vederea utilizarii lor in partea a II-a, care vizeaza caracterizarea celorlalte subsisteme ale produsului cladire care sunt instalatiile si echipamentele cladirii si in partea a III-a, care trateaza metoda de intocmire a auditului energetic al cladirii si a certificatului de performanta energetica a cladirii. Prezenta reglementare este elaborata in conformitate cu cap. III art. 4 din Legea nr. 372/2005 si se refera atat la cladirile nou-construite, cat si la cele existente care urmeaza a fi modernizate din punct de vedere termic si energetic sau pentru care urmeaza sa se elaboreze un certificat de performanta energetica in conditiile legii. In prezenta parte I a reglementarii, la stabilirea performantei energetice a unei cladiri se au in vedere urmatoarele aspecte:– alcatuirea elementelor de constructie ale anvelopei cladirii; ... – vechimea cladirii (la cladiri noi, la cladiri existente etc.); ... – volumetria cladirii (de exemplu: raportul dintre aria anvelopei cladirii si volumul de aer incalzit, raportul dintre perimetrul construit si aria construita, gradul de vitrare etc.); ... – amplasarea cladirii pe teritoriul tarii si in cadrul unei localitati: influenta pozitiei si orientarii cladirilor, inclusiv a parametrilor climatici exteriori; ... – sistemele solare pasive si dispozitivele de protectie solara; ... – conditiile de climat interior; ... – conditiile de iluminat natural; ... – destinatia, functiunea si regimul de utilizare a cladirii. ...  Reglementarea tehnica stabileste, de asemenea, cerintele de performanta si valorile normate/valori de referinta ale nivelurilor de performanta termica ale cladirii si elementelor de constructie care alcatuiesc anvelopa cladirii, diferentiate pentru diversele categorii si tipuri de cladiri, zone climatice etc. Reglementarea ofera, de asemenea, si un instrument pentru:– verificarea realizarii unui nivel de confort higrotermic si a unor conditii igienico-sanitare corespunzatoare pentru utilizatori, precum si a unor conditii corespunzatoare desfasurarii activitatii si proceselor tehnologice la cladirile industriale; ... – evaluarea gradului de izolare termica a cladirii in raport cu valorile de referinta stabilite in scopul reducerii consumului de energie termica in exploatare si a protectiei mediului prin reducerea emisiilor poluante in atmosfera. ... I.2. Domeniu de aplicare ...  Prevederile prezentei reglementari se aplica la urmatoarele categorii de cladiri (noi si existente):– cladiri de locuit individuale (case unifamiliale, cuplate sau insiruite, tip duplex etc.); ... – cladiri de locuit cu mai multe apartamente (blocuri); ... – birouri; ... – crese, gradinite, camine, internate; ... – cladiri de invatamant; ... – spitale, policlinici; ... – hoteluri si restaurante; ... – cladiri pentru sport; ... – cladiri pentru servicii de comert; ... – alte tipuri de cladiri consumatoare de energie (de exemplu: cladiri industriale cu regim normal de exploatare). ...  Prevederile prezentei reglementari nu se aplica la urmatoarele categorii de cladiri:– cladiri si monumente protejate care fie fac parte din zone construite protejate conform legii, fie au valoare arhitecturala sau istorica deosebita, carora daca li se aplica cerintele, li s-ar modifica in mod inacceptabil caracterul ori aspectul exterior; ... – cladiri utilizate ca lacasuri de cult sau pentru alte activitati cu caracter religios; ... – cladiri provizorii prevazute a fi utilizate pe perioade de pana la 2 ani, din zone industriale, ateliere si cladiri nerezidentiale din domeniul agricol care necesita un consum redus de energie; ... – cladiri nerezidentiale care sunt destinate a fi utilizate mai putin de 4 luni pe an; ... – cladiri independente, cu o suprafata utila mai mica de 50 mp; ... – cladiri cu regim special de exploatare. ...  Prevederile prezentei reglementari nu se aplica cladirilor si incaperilor la care se impun cerinte speciale ale regimului de temperaturi si de umiditate, cum sunt: spatiile frigorifice, cele cu mediu agresiv etc. Prevederile prezentei reglementari se utilizeaza la determinarea parametrilor de calcul stabiliti in partea a II-a si in partea a III-a. Intre modelele de calcul folosite in cele 3 parti trebuie sa existe o riguroasa corespondenta. Metodologia prevazuta in prezenta reglementare tehnica se va utiliza la stabilirea/verificarea performantei energetice a cladirilor (PEC) noi si existente in vederea elaborarii certificatului de performanta energetica a cladirii, precum si la analiza termica si energetica, respectiv intocmirea auditului energetic al cladirilor care urmeaza a fi modernizate din punct de vedere termic si energetic.I.3. Bibliografie ...  [1] Metodologie de calcul a performantei energetice a cladirilor. Partea a II-a. Instalatiile de incalzire si apa calda de consum, inclusiv izolarea acestora, instalatia de climatizare, ventilatia si ventilatia naturala, instalatia de iluminat integrata a cladirii, conditiile de climat interior, sisteme solare active si alte sisteme de incalzire, inclusiv electrice, bazate pe surse de energie regenerabila, electricitate produsa prin cogenerare, centrale de incalzire si de racire de cartier sau de bloc; [2] Auditul si certificatul de performanta energetica ale cladirii; [3] NP 008-97 - Normativ privind igiena compozitiei aerului in spatii cu diverse destinatii, in functie de activitatile desfasurate, in regim de iarna-vara; [4] SR EN 410:2003 - Sticla pentru constructii. Determinarea caracteristicilor luminoase si solare ale vitrajelor; [5] SR EN 673:2000 - Sticla pentru constructii. Determinarea transmitantei termice U. Metoda de calcul; [6] SR EN 673:2000/A1:2002 - Sticla pentru constructii. Determinarea transmitantei termice U. Metoda de calcul; [7] SR EN 673:2000/A1:2002/A2:2004 - Sticia pentru constructii. Determinarea transmitantei termice U. Metoda de calcul; [8] SR EN ISO 832:2002 - Performanta termica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru incalzire. Cladiri de locuit; [9] SR EN ISO 832:2002/AC:2002 - Performanta termica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru incalzire. Cladiri de locuit; [10] SR EN ISO 832:2002/AC:2002/AC:2003 - Performanta termica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru incalzire. Cladiri de locuit; [11] SR ISO 6240:1998 - Standarde de performanta in cladiri. Continut si prezentare; [12] SR ISO 6241:1998 - Standarde de performanta in cladiri. Principii de elaborare si factori de luat in considerare; [13] SR EN ISO 6946:1998 - Parti si elemente de constructie. Rezistenta termica si transmitanta termica. Metoda de calcul; [14] SR EN ISO 6946:1998/A1:2004 - Parti si elemente de constructie. Rezistenta termica si transmitanta termica. Metoda de calcul; [15] SR EN ISO 7345:2002 - Izolatie termica. Marimi fizice si definitii; [16] SR ISO 7730:1007 - Ambiante termice moderate. Determinarea indicilor PMV si PPD si specificarea conditiilor de confort termic; [17] SR EN ISO 9251:2002 - Izolatie termica. Conditii de transfer de caldura si proprietati ale materialelor. Vocabular; [18] SR EN ISO 9288:2002 - Izolatie termica. Transfer de caldura prin radiatie. Marimi fizice si definitii; [19] SR EN ISO 9346:1998 - Izolatie termica. Transfer de masa. Marimi fizice si definitii; [20] SR EN ISO 10077-1:2002 - Performanta termica a ferestreior, usilor si obloanelor. Calculul transmitantei termice. Partea 1: Metoda simplificata; [21] SR EN ISO 10077-2:2004 - Performanta termica a ferestrelor, usilor si obloanelor. Calculul transmitantei termice - Partea 2: Metoda generala; [22] SR EN ISO 10211-1:1998 - Punti termice in constructii. Fluxuri termice si temperaturi superficiale. Partea 1: Metode generale de calcul; [23] SR EN ISO 10211-1:1998/AC:2003 - Punti termice in constructii. Fluxuri termice si temperaturi superficiale. Partea 1: Metode generale de calcul; [24] SR EN ISO 10211-2:2002 - Punti termice in constructii. Calculul fluxurilor termice si temperaturilor superficiale. Partea 2: Punti termice liniare; [25] SR EN ISO 10456 - Materiale si produse pentru constructii. Proceduri pentru determinarea valorilor termice declarate si de proiectare; [26] SR EN ISO 12524 - Materiale si produse pentru constructii. Proprietati higrotermice. Valori de proiectare tabelate; [27] SR EN 13363-1:2003 - Dispozitive de protectie solara aplicata vitrajelor. Calculul factorului de transmisie solara si luminoasa. Partea 1: Metoda simplificata; [28] SR EN 13363-2:2006 - Dispozitive de protectie solara aplicate vitrajelor. Calculul factorului de transmisie solara si luminoasa, Partea 2: Metoda detaliata de calcul; [29] SR EN ISO 13370:2003 - Performanta termica a cladirilor. Transferul termic prin sol. Metode de calcul; [30] SR EN 13788:2002 - Performanta higrotermica a componentelor si elementelor de constructie. Temperatura superficiala interioara pentru evitarea umiditatii superficiale critice si condensului interior. Metoda de calcul; [31] SR EN 13789: - Performanta termica a cladirilor. Coeficient de pierderi de caldura prin transfer. Metoda de calcul; [32] SR EN ISO 13790:2004 - Performanta termica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru incalzirea spatiilor; [33] SR EN ISO 13791:2006 - Performanta termica a cladirilor. Calculul temperaturii interioare a unei incaperi in timpul verii, fara climatizare. Criterii generale si proceduri de validare; [34] SR EN ISO 13792:2006 - Performanta termica a cladirilor. Calculul temperaturii interioare a unei incaperi in timpul verii, fara climatizare. Metode de calcul simplificate; [35] SR EN ISO 14683:2004 - Punti termice in cladiri. Transmitanta termica liniara. Metode simplificate si valori aproximate. [36] SR EN ISO 15927-1:2004 - Performanta higrotermica a cladirilor. Calculul si prezentarea datelor climatice. Partea 1: Mediile lunare si anuale ale elementelor meteorologice simple; [37] SR EN ISO 15927-4:2004 - Performanta higrotermica a cladirilor. Calculul si prezentarea datelor climatice. Partea 4: Date orare pentru evaluarea necesarului energetic anual pentru incalzire si racire; [38] SR EN ISO 15927-5:2006 - Performanta higrotermica a cladirilor. Calculul si prezentarea datelor climatice. Partea 5: Date pentru sarcina termica de proiectare pentru incalzirea spatiilor; [39] SR EN 27726:1996 - Ambiante termice. Aparate si metode de masurare a marimilor fizice; [40] SR 1907-1/1997 - Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul. Prescriptii de calcul; [41] SR 1907-2/1997 - Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul. Temperaturi interioare de calcul; [42] SR 1907-3/1997 - Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul. Determinarea necesarului de caldura de calcul al serelor simplu vitrate; [43] SR 4839/1997 - Instalatii de incalzire. Numarul anual de grade-zile; [44] STAS 6648/2-82 Instalatii de ventilare si climatizare. Parametri climatici exteriori. [45] STAS 6221-1989 - Cladiri civile, industriale si agrozootehnice. Iluminatul natural al incaperilor - Prescriptii de calcul [46] STAS 4908-1985 - Cladiri civile, industriale si agrozootehnice. Arii si volume conventionale. La elaborarea metodologiei s-a avut in vedere respectarea prevederilor din urmatoarele acte legislative:– Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii ... – Legea privind performanta energetica a cladirilor nr. 372/2005 ... I.4. Terminologie si notatii ...  Reglementarea tehnica utilizeaza terminologie, simboluri si concepte armonizate cu cele utilizate in standardele europene de referinta.I.4.1. Terminologie ...  Termenii utilizati in prezenta reglementare tehnica sunt: Cladire: ansamblu de spatii cu functiuni precizate, delimitat de elementele de constructie care alcatuiesc anvelopa cladirii, inclusiv instalatiile aferente, in care energia este utilizata pentru asigurarea confortului higrotermic interior. Termenul cladire defineste atat cladirea in ansamblu, cat si parti ale acesteia, care au fost proiectate sau modificate pentru a fi utilizate separat. Anvelopa cladirii: totalitatea suprafetelor elementelor de constructie perimetrale, care delimiteaza volumul interior (incalzit) al unei cladiri, de mediul exterior sau de spatii neincalzite din exteriorul cladirii. Performanta energetica a cladirii (PEC) - energia efectiv consumata sau estimata pentru a raspunde necesitatilor legate de utilizarea normala a cladirii, necesitati care includ in principal: incalzirea, prepararea apei calde de consum, racirea, ventilarea si iluminatul. Performanta energetica a cladirii se determina conform unei metodologii de calcul si se exprima prin unul sau mai multi indicatori numerici care se calculeaza luandu-se in considerare izolatia termica, caracteristicile tehnice ale cladirii si instalatiilor, proiectarea si amplasarea cladirii in raport cu factorii climatici exteriori, expunerea la soare si influenta cladirilor invecinate, sursele proprii de producere a energiei si alti factori, inclusiv climatul interior al cladirii, care influenteaza necesarul de energie. Flux termic (Φ): cantitatea de caldura transmisa la sau de la un sistem, raportata la timp. Densitatea fluxului termic (q): fluxul termic raportat la suprafata prin care se face transferul caldurii. Conductivitate termica de calcul (lambda): valoare a conductivitatii termice a unui material sau produs de constructie, in conditii interioare si exterioare specifice, care poate fi considerata ca fiind caracteristica pentru performanta acelui material sau produs cand este incorporat intr-o parte de constructie. Strat termic omogen: strat de material izotrop, de grosime constanta, avand caracteristici termice care sunt uniforme sau care pot fi considerate ca fiind uniforme. Punte termica: portiune din anvelopa unei cladiri, in care valoarea fluxului termic este sensibil modificata ca urmare a faptului ca izotermele nu sunt paralele cu suprafetele elementelor de constructie. Parte a elementelor de constructie care alcatuiesc anvelopa cladirii in care fluxul termic este mai intens decat in rest, fiind modificat printr-o:a) penetrare totala sau partiala a anvelopei cladirii de catre materiale cu o conductivitate termica diferita si/sau ... b) schimbare in grosimea structurii si/sau ... c) diferenta intre suprafetele interioare si exterioare, cum exista la intersectiile intre perete/pardoseala/tavan. ...  Punte termica liniara: punte termica avand o sectiune uniforma in lungul uneia din cele trei axe ortogonale. Coeficient de cuplaj termic (L): fluxul termic in regim stationar, raportat la diferenta de temperatura intre doua medii care sunt legate intre ele din punct de vedere termic, printr-un element de constructie. Rezistenta termica (R): valoare a rezistentei termice a unui produs de constructie, in conditii exterioare si interioare specifice, care pot fi considerate ca fiind caracteristice pentru performanta acelui produs cand este incorporat intr-o parte de constructie. Diferenta de temperatura raportata la densitatea fluxului termic, in regim stationar. Coeficient de transfer termic (U): Transmitanta termica: fluxul termic in regim stationar, raportat la suprafata si la diferenta de temperatura dintre temperaturile mediilor situate de o parte si de alta a unui sistem. Inversul rezistentei termice. Transmitanta termica iiniara (psi): termen de corectie care introduce influenta liniara a unei punti termice, in calcule 1-D ale coeficientului de cuplaj termic L. Transmitanta termica punctuala (Khi): termen de corectie care introduce influenta punctuala a unei punti termice, in calcule 1-D ale coeficientului de cuplaj termic L. Calcul unidirectional (1D): model de calcul termotehnic simplificat, in care se considera ca liniile de flux sunt perpendiculare pe elementul de constructie. Calcul bidimensional (2D): model de calcul termotehnic, in care se tine seama de influenta puntilor termice liniare si care se bazeaza pe un calcul plan, bidimensional, al campului de temperaturi. Calcul tridimensional (3D): model de calcul termotehnic, in care se tine seama de influenta tuturor puntilor termice - liniare si punctuate - si care se bazeaza pe un calcul spatial, tridimensional, al campului de temperaturi. Lucrari de renovare: lucrari de modernizare efectuate asupra anvelopei cladirii si/sau a instalatiilor de incalzire, apa calda de consum, electrice si iluminat, gaze naturale, ventilatie si climatizare, ale caror costuri depasesc 25% din valoarea de impozitare a cladirii, sau lucrari de modernizare efectuate la mai mult de 25% din anvelopa cladirii. Regim (termic) stationar: ipoteza conventionala de calcul termotehnic, in cadrul careia se considera ca temperaturile nu variaza in timp. Strat omogen: strat de grosime constanta, avand caracteristici termotehnice uniforme sau care pot fi considerate uniforme. Strat cvasiomogen: strat alcatuit din doua sau mai multe materiale, avand conductivitati termice diferite, dar care poate fi considerat ca un strat omogen, cu o conductivitate termica echivalenta. Suprafata adiabatica: suprafata prin care nu se produce niciun transfer termic. Izoterme: curbe care unesc punctele avand aceleasi temperaturi, determinate pe baza unui calcul al campului plan, bidimensional de temperaturi. Coeficient de emisie (Epsilon): fluxul radiant al unui corp in raport cu fluxul radiant al corpului negru in aceleasi conditii de temperatura. Temperatura suprafetei interioare: temperatura suprafetei interioare a unui element al anvelopei. Temperatura medie radianta: temperatura superficiala uniforma a inchiderii unei incinte cu care un ocupant ar schimba aceeasi cantitate de caldura prin radiatie ca si in cazul unei incinte reale, caracterizata de temperaturi uniforme diferite ale inchiderii. Temperatura operativa: temperatura uniforma a inchiderii unei incinte cu care un ocupant ar schimba aceeasi cantitate de caldura prin radiatie si convectie ca si in cazul unei incinte reale neuniforme. Componenta cerului: raportul dintre acea parte a iluminarii intr-un punct al unui plan dat care este receptata direct de la cer (sau printr-o sticla limpede), a carui repartitie a luminantelor este presupusa sau cunoscuta, si iluminarea pe un plan orizontal, provenind fara obstructii, de la semisfera cerului. Componenta reflectata externa: raportul dintre acea parte a iluminarii intr-un punct al unui plan dat din interior determinate de primirea directa a luminii de la suprafetele exterioare iluminate direct sau indirect de catre cer, a carui repartitie a luminantelor este presupusa sau cunoscuta, si iluminarea pe un plan orizontal, provenind fara obstructii, de la semisfera cerului. Componenta reflectata interna: raportul dintre acea parte a iluminarii intr-un punct al unui plan dat din interior determinate de fluxul reflectat de catre suprafetele interioare iluminate direct sau indirect de catre cer, a carui repartitie a luminantelor este presupusa sau cunoscuta, si iluminarea pe un plan orizontal, provenind fara obstructii, de la semisfera cerului. Factorul de lumina naturala: raportul dintre iluminarea intr-un punct al unui plan dat, datorita luminii incidente directe sau indirecte a cerului, pentru care repartitia luminantelor este presupusa sau cunoscuta, si iluminarea pe un plan orizontal cand lumina provine de la semisfera cerului fara obturari. La aceasta marime este exclusa contributia solara directa la cele doua valori ale iluminarilor considerate. Influentele geamurilor, petelor etc. sunt incluse. In calculele iluminatului interior, contributia luminii solare directe trebuie sa fie luata in considerare separat.I.4.2. Notatii ...  Simbolurile și unitatile de masura ale principalilor termeni utilizati sunt prezentate in tabelul 4.1. iar indicii sunt dati in tabelul 4.2.1 Se folosește sistemul international de unitati de masuri (SI), in care: 1 W = 0,860 kcal/h = 1J/s 1 mp K/W = 1,163 mph °C/kcal 1W/(mcK) = 0,860 kcal/(mch °C) 1Wh = 3600 J = 0,860 kcal Tabelul 4.2.1 - Marimi, simboluri și unitati de masura┌─────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┐│Simbol │ Marime │ Unitate ││ │ │de masura │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│α │difuzivitate termica; aporturi specifice de caldura │ ││ │(de la surse interioare) │m²/s; W/m²│├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│A │arie │ m² │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│b │latime (a unui element de constructie) │ m │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│c │caldura specifica masica │ J/(kgK) │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│C │capacitate termica │ J/K │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│d │grosime │ m │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│D │diametru │ m │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│e │eficacitate luminoasa │ lm/W │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│E │energie; iluminare │ J; lx │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│ 3D │factor de temperatura la intersectia puntilor termice │ - ││f │liniare │ ││ Rsi │ │ │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│ 2D │factor de temperatura al unei punti termice liniare │ - ││f │ │ ││ Rsi │ │ │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│ 1D │factor de temperatura al unei placi plane cu rezistenta │ - ││f │termica uniforma │ ││ Rsi │ │ │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│g │acceleratie gravitationala │ m/s² │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│g(s) │factor de transmisie a energiei solare totale │ - ││ │(factor solar) │ │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│g(θ) │factor de ponderare a temperaturii │ - │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│I │intensitate a radiatiei solare │ W/m² │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│I(c,γ) │intensitate luminoasa │ cd │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│h │coeficient de transfer termic superficial; │ W/(mpK); ││ │inaltime; entalpie │ m; J/kg │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│H │coeficient de pierderi termice prin transmisie (al unei │ W/K ││ │cladiri/zone) coeficient de transfer termic │ │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│H(tau) │coeficient de pierderi termice prin transmisie │ W/K │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│H(γ) │coeficient de pierderi termice datorate improspatarii │ ││ │aerului/prin ventilare │ W/K │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│l │lungime │ m │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│L │coeficient de cuplaj termic │ W/K; │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│ 2D │coefieient de cuplaj termic liniar │ W/(m*K) ││L │ │ │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│m │masa │ kg │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│. │debit masic │ kg/s ││M │ │ │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│n(α) │numar de schimburi de aer pe ora │ h^-1 │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│P │Perimetru; putere │ m, W │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│p │presiune │ Pa │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│Delta(p) │diferenta de presiune │ Pa │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│Delta(T) │diferenta de temperatura │ K │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│p(s) │ presiune de saturatie a vaporilor de apa │ Pa │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│p(γ) │presiune partiala a vapor ilor de apa │ Pa │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│q │densitate de flux termic (flux termic unitar) │ W/m² │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│Q │caldura │ J │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│Dzeta(Rsi│raport al diferentelor de temperatura │ - │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│R(j) │rezistenta la transmisie termica a unui strat omogen j │ m²K/W ││ │(din alcatuirea unui element de constructie) │ │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│ R(s) │rezistenta la transfer termic superficial (interior / │ ││(R(si), │exterior) │ m²K/W ││(R(se) │ │ │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│ R(α) │rezistenta termica a unui strat de aer (neventilat) │ m²K/W │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│ R │rezistenta termica totala (de la mediu la mediu, in zona│ m²K/W ││ │de camp a unui element de constructie) │ │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│ R' │rezistenta termica corectata (a unui element/subansamblu│ ││ │de constructie) │ m²K/W │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│ │transmitanta termica unidirectionala/coeficient │ ││ U │unidirectional de transmisie termica prin suprafata (de │ W/(m²*K)││ │la mediu la mediu, in zona de camp a unui element de │ ││ │constructie) │ │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│ U' │transmitanta termica corectata/coeficient corectat de │ W/(m²*K)││ │transmisie termica prin suprafata (a unui element/ │ ││ │subansamblu de constructie) │ │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│ v │viteza │ m/s │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│ V │volum │ mc │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│ . │ │ ││ V │debit volumic │ mc/s │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│ t │timp │ s │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│ T │temperatura absoluta (termodinamica) │ K │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│ T(c) │temperatura cerului (temperatura boltii ceresti) │ K │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│DeltaT │diferenta de temperatura │ K │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│Khi │umiditate absoluta │ g/kg │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│cos(phi) │factor de putere │ - │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│ phi │umiditate relativa │ % │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│ Φ │fluxtermic │ W │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│ Eta │randament │ - │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│ α │coeficient de absorbtie a radiatiei solare (al │ - ││ │unei suprafete) │ │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│ epsilon │emisivitate a unei suprafete (pentru radiatia termica) │ - │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│ θ │temperatura, in grade Celsius │ °C │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│ θ(r) │temperatura a punctului de roua │ °C │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│ Rho │densitate (masa volumica) │ kg/mc │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│ psi │transmitanta termica liniara /coeficient de transmisie │ W/(m*K)││ │termica liniara (a unei punti termice liniare) │ │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│ Khi │transmitanta termica punctuala/coeficientde transmisie │ W/K ││ │termica punctuala (a unei punti termice punctuale) │ │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│lambda │conductivitate termica │ W/(m*K)│├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│Lambda │conductanta termica │ W/(m²*K)│├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│sigma │constanta Stefan-Bolzman (sigma = 5,67x10^-8) │W/(m²*K^4)│├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│ Tau │constanta de timp, factor de corectie a temperaturii │ ││ │exterioare │ s,- │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│ μ │factor al rezistentei la permeabilitate la vapori; │ -;kg/(ms)││ │coeficient dinamic de viscozitate │ │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│ Rho(f) │coeficient de reflectie a radiatiei solare directe, │ - ││ │ al unei fereastre │ │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│ Tau(f) │coeficient de transmisie a radiatiei solare directe, │ - ││ │al unei fereastre │ │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│ α(f) │coeficient de absorbtie a radiatiei solare totale, │ - ││ │al unei fereastre │ │├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│ tau(p) │coeficient de transmisie a radiatiei solare totale, │ - ││ │al unui perete │ │└─────────┴────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┘ NOTA: In cadrul relatiilor de calcul utilizate in prezenta reglementare tehnica s-au pastrat notatiile utilizate in standardele europene. Tabelul 4.2.2 - Indici┌───────┬───────────────────────────────────────────┐│ i │interior │├───────┼───────────────────────────────────────────┤│ e │exterior │├───────┼───────────────────────────────────────────┤│ cd │conductie │├───────┼───────────────────────────────────────────┤│ cv │convectie │├───────┼───────────────────────────────────────────┤│ r │radiatie │├───────┼───────────────────────────────────────────┤│ s │suprafata; solar │├───────┼───────────────────────────────────────────┤│ θ │temperatura │├───────┼───────────────────────────────────────────┤│ t │timp │├───────┼───────────────────────────────────────────┤│ T │temperatura │├───────┼───────────────────────────────────────────┤│ f │rama (toc+cercevea) │├───────┼───────────────────────────────────────────┤│ g │vitraj │├───────┼───────────────────────────────────────────┤│ w │fereastra, tamplarie │├───────┼───────────────────────────────────────────┤│ p │perete; presiune; prim it, panou opac │├───────┼───────────────────────────────────────────┤│ V │volum │├───────┼───────────────────────────────────────────┤│ v │viteza │├───────┼───────────────────────────────────────────┤│ ac │apa calda menajera │├───────┼───────────────────────────────────────────┤│ a │activ │├───────┼───────────────────────────────────────────┤│ zi │zilnic │├───────┼───────────────────────────────────────────┤│ sp │specific │├───────┼───────────────────────────────────────────┤│ max │maxim │├───────┼───────────────────────────────────────────┤│ min │minim │└───────┴───────────────────────────────────────────┘ Exponenti ID se refera la un model geometric uni-dimensional 2D se refera la un model geometric bi-dimensional 3D se refera la un model geometric tri-dimensional NOTA: Se foloseste sistemul international de masura (SI), cu urmatoarele precizari:– pentru temperaturi, se utilizeaza grade Celsius (°C), iar pentru diferente de temperaturi - Kelvini (K); ... – pentru timp, se utilizeaza pe langa secunda (s) și ora (h); pentru putere, se utilizeaza atat W, cat și J/s. ... I.5. Definirea și ierarhizarea elementelor componente ale anvelopei cladirilor și a parametrilor de performanta termo-higro-energetica asociati acestora ... I.5.1. Elemente componente ale anvelopei cladirii– clasificare in raport cu pozitia in cadrul sistemului cladire: ... – elemente exterioare in contact direct cu aerul exterior (ex: peretilor exteriori, inclusiv suprafata adiacenta rosturilor deschise); ... – elemente interioare care delimiteaza spatiile incalzite de spatii adiacente neincalzite sau mai putin incalzite (ex: peretii și planșeele care separa volumul cladirii de spatii adiacente neincalzite sau mult mai putin incalzite, precum și de spatiul rosturilor inchise); ... – elemente in contact cu solul; ... – clasificare in functie de tipul elementelor de constructie: ... – opace (ex: partea opaca a peretilor exteriori, inclusiv suprafata adiacenta rosturilor); ... – elemente vitrate - elemente al caror factor de transmisie luminoasa este egal sau mai mare de 0,05 (de exemplu: componentele transparente și translucide ale peretilor exteriori și acoperișurilor - tamplaria exterioara, peretii vitrati și luminatoarele); ... – clasificare in functie de pozitia elementelor de constructie in cadrul anvelopei cladirii: ... – verticale - elemente de constructie care fac un unghi cu planul orizontal mai mare de 60 grade (ex: peretilor exteriori); ... – orizontale - elemente de constructie care fac un unghi cu planul orizontal mai mic de 60 grade (de exemplu planșeele de peste ultimul nivel, de sub poduri, planșeele de peste pivnite și subsoluri neincalzite, planșeele care delimiteaza cladirea la partea inferioara, fata de mediul exterior - bowindouri, ganguri de trecere ș.a). ...  ... I.5.2. Conventii de stabilire a caracteristicilor dimensionale ale elementelor de anvelopa necesare pentru calculul valorilor parametrilor de performanta termica a acestora. ... I.5.2.1. Anvelopa unei cladiri este alcatuita dintr-o serie de suprafete prin care are loc transfer termic. ... I.5.2.2. Aria anvelopei cladirii - A - reprezentand suma tuturor ariilor elementelor de constructie perimetrale ale cladirii, prin care are loc transfer termic, se calculeaza cu relatia: ...  A=ΣA(j) [mp] (5.2.1) in care : Aj ariile elementelor de constructie care intra in alcatuirea anvelopei cladirii; Aria anvelopei se determina avand in vedere exclusiv suprafetele interioare ale elementelor de constructie perimetrale, ignorand existenta elementelor de constructie interioare (peretii interiori structurali și nestructurali, precum și planșeele intermediare).I.5.2.3. Volumul cladirii - V - reprezinta volumul delimitat de suprafetele perimetrale care alcatuiesc anvelopa cladirii, reprezinta volumul incalzit al cladirii, cuprinzand atat incaperile incalzite direct (cu elemente de incalzire), cat și incaperile incalzite indirect (fara elemente de incalzire), dar la care caldura patrunde prin peretii adiacenti, lipsiti de o termoizolatie semnificativa. In acest sens se considera ca facand parte din volumul cladirii: camari, debarale, vestibuluri, holuri de intrare, casa scarii, putul liftului și alte spatii comune. ...  Mansardele, precum și incaperile de la subsol, incalzite la temperaturi apropiate de temperatura predominanta a cladirii, se includ in volumul cladirii. Nu se includ in volumul cladirii:– incaperile cu temperaturi mult mai mici decat temperatura predominanta a cladirii, de exemplu la cladirile de locuit - camerele de pubele; ... – verandele, precum și balcoanele și logiile, chiar in situatia in care ele sunt inchise cu tamplarie exterioara. ...  La cladirile cu terasa, in cazul in care casa scarii se ridica peste cota generala a planșeului terasei, peretii exteriori ai acesteia se considera ca elemente ale anvelopei cladirii. La cladirile cu acoperiș inclinat, in situatiile in care casa scarii continua peste cota generala a planșeului podului, ca elemente delimitatoare, spre exterior, se considera peretii dintre casa scarii și pod și planșeul sau acoperișul de peste casa scarii. La casa scarii de la parter, precum și la holurile de intrare in cladire care au planșeul inferior denivelat, determinarea volumului și a suprafetei anvelopei precum și a suprafetelor tuturor elementelor de constructie care separa aceste spatii, de subsol și de aerul exterior (pereti, planșee, rampe, podeste), se face cu luarea in consideratie a acestei denivelari. x Ca principiu general, suprafetele elementelor de constructie perimetrale care alcatuiesc impreuna anvelopa cladirii, se delimiteaza de mediile exterioare prin fetele interioare ale elementelor de constructie. Lungimile, inaltimile și ariile, pe ansamblul cladirii, se determina și se verifica cu relatiile: P=Σl(j); H=ΣH(j); A=ΣA(j) Volumul cladirii - V - este delimitat de aria anvelopei și este egal cu suma volumelor tuturor incaperilor din cladire: V=ΣV(j) [mc] (5.2.2)I.5.2.4. Lungimile puntilor termice liniare (1) se masoara in functie de lungimile lor reale, existente in cadrul ariilor A determinate mai sus; in consecinta ele sunt delimitate la extremitati de conturul suprafetelor respective. ...  Puntile termice liniare care trebuie in mod obligatoriu sa fie luate in considerare la determinarea parametrilor "l" și "psi" sunt, in principal, urmatoarele:– intersectia dintre peretii exteriori și planșeul de terasa (in zona aticului sau a cornișei); ... – intersectia dintre peretii exteriori și planșeul de pod (in zona streșinii); ... – intersectia dintre peretii exteriori și planșeul peste subsolul neincalzit (in zona soclului); ... – intersectia dintre peretii exteriori și placa pe sol (in zona soclului); ... – colturile verticale (ieșinde și intrande) formate la intersectia dintre doi pereti exteriori ortogonali; ... – puntile termice verticale de la intersectia peretilor exteriori cu peretii interiori structurali (de ex. stalpișori din beton armat monolit protejati sau neprotejati, peretii din beton armat adiacenti logiilor, ș.a); ... – intersectia peretilor exteriori cu planșeele intermediare (in zona centurilor și a consolelor din beton armat monolit, ș.a.); ... – placile continue din beton armat care traverseaza peretii exteriori la balcoane și logii; ... – conturul tamplariei exterioare (la buiandrugi, solbancuri și glafuri verticale). ... I.5.3. Parametri definitorii pentru caracterizarea higro-termica a materialelor ... I.5.3.1. Caracteristicile higrotermice ale materialelor de constructie utilizate la evaluarea performantelor energetice ale cladirilor sunt: ...  > conductivitatea termica, lambda, in W/(m*K); > caldura specifica masica, c, in J/(kg*K); > factorul de permeabilitate la vapori de apa/rezistenta la vapori de apa, μ.I.5.3.2. Conductivitate termica de calcul este valoarea conductivitatii termice a unui material sau produs de constructie, in conditii specifice, care poate fi considerate ca fiind caracteristica pentru performanta acelui material, atunci cand este incorporat intr-un element de constructie. ...  Conductivitatea termica de calcul se stabilește pe baza conductivitatii termice declarate, avandu-se in vedere conditiile reale de exploatare referitoare la temperatura și umiditatea materialului (document recomandat SR EN ISO 10456). Pentru conditiile climatice din tara noastra conductivitatea termica de calcul este definita pentru o temperatura medie de 0°C și o umiditate de exploatare stabilita conform urmatoarelor conventii:– pentru materialele nehigroscopice (care nu contin sau nu pastreaza apa de fabricatie), conductivitatea termica de calcul este conductivitatea termica a materialului aflat in stare uscata; ... – pentru materialele higroscopice, conductivitatea termica de calcul este conductivitatea termica corespunzatoare umiditatii de echilibru a materialului aflat intr-un mediu ambiant cu temperatura de 23°C și umiditatea relativa de 50%. ... – pentru materialele termoizolante care contin in pori alte gaze decat aerul, conductivitatea termica de calcul este conductivitatea termica a materialului aflat in stare uscata, dupa un interval de timp de imbatranire, specific pentru fiecare tip de material. ... I.5.3.3. Factorul rezistentei la permeabilitate la vapori, μ, al unui material este o marime adimensionala care arata de cate ori stratul de material este mai putin permeabil decat un strat de aer de aceeași grosime. Factorul rezistentei la permeabilitate la vapori este utilizat la verificarea elementelor de constructie componente ale anvelopei cladirii la riscul de condens interstitial. ... I.5.3.4. La evaluarea performantelor termice ale cladirilor, caracteristicile higrotermice de calcul ale materialelor de constructie se vor considera astfel:– pentru materialele traditionale aflate in regim normal de exploatare și la care, in urma analizei termice, nu s-au constatat degradari: conform datelor din Anexa A5. ... – pentru materialele la care, in urma analizei termice, s-a constatat creșterea umiditatii peste umiditatea de echilibru, conductivitatea termica de calcul se va stabili astfel: ... – prin conversia conductivitatii de calcul corespunzatoare regimului normal de exploatare (definit la pct. 5.3.2) la conditiile reale constatate (document recomandat SR EN ISO 10456), atunci cand se dispune de date privind umiditatea reala a materialului; ... – prin utilizarea coeficientilor de majorare a conductivitatii termice prezentati in tabelul 5.3.2, atunci cand nu se dispune de date privind umiditatea reala a materialului; ... – pentru materialele termoizolante noi, altele decat cele date in anexa A5, conform datelor din tabelul 5.3.1; ... – pentru alte materiale, care nu sunt cuprinse in anexa A5 sau in tabelul 5.3.1, conductivitatea termica de calcul se va stabili pe baza conductivitatii termice declarate de producator (document recomandat SR EN ISO 10456), luandu-se in considerare conditiile reale de exploatare. Totodata, pentru a tine seama de influenta asupra valorilor declarate a incertitudinii de masurare, a reprezentativitatii eșantioanelor pe care se fac masurarile, a modificarii in timp a grosimii și a compozitiei materialelor, pentru materialele termoizolante se recomanda majorarea cu 20% a conductivitatilor termice declarate. ...  ...  Tabelul 5.3.1 - Carcateristici higrotermice ale unor materiale termoizolante┌─────┬─────────────────────────────────────────┬────────────┬────────┬────────┐│ │ │ Densitate │ Conduc-│Factorul││ Nr. │ Tip de material │ aparenta │tivitate│rezis- ││ crt.│ │ Rho │termica │tentei ││ │ │ │ de │la per- ││ │ │ │ calcul │meabili-││ │ │ │ lambda │tate la ││ │ │ │ │vapori ││ │ │ │ │ μ(D) ││ │ ├────────────┼────────┼────────┤│ │ │ kg/mc │ W/(mK) │ - │├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │├─────┼─────────────────────────────────────────┴────────────┴────────┴────────┤│ 1 │Produse din vata minerala (din roca) │├─────┼─────────────────────────────────────────┬────────────┬────────┬────────┤│ 1.1 │Clasa A1 │ 18≤ p < 25 │ 0,046 │ 1 │├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤│ 1.2 │Clasa A2 │ 25≤ p < 35 │ 0,040 │ 1 │├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤│ 1.3 │Clasa A3 │ 35≤ p < 60 │ 0,038 │ 1 │├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤│ 1.4 │Clasa A4 │ 60≤ p < 100│ 0,037 │ 1 │├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤│ 1.5 │Clasa A5 │100≤ p < 160│ 0,038 │ 2 │├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤│ 1.6 │Clasa A6 │160≤ p ≤ 200│ 0,040 │ 2 │├─────┼─────────────────────────────────────────┴────────────┴────────┴────────┤│ 2 │Produse din vata de sticla │├─────┼─────────────────────────────────────────┬────────────┬────────┬────────┤│ 2.1 │Clasa B1 │ 7≤ p < 9,5│ 0,047 │ 1 │├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤│ 2.2 │Clasa B2 │9,5≤ p <12,5│ 0,042 │ 1 │├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤│ 2.3 │Clasa B3 │12,5≤ p <18 │ 0,039 │ 1 │├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤│ 2.4 │Clasa B4 │ 18≤ p < 25 │ 0,037 │ 1 │├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤│ 2.5 │Clasa B5 │ 25≤ p < 50 │ 0,035 │ 1 │├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤│ 2.6 │Clasa B6 │ 50≤ p < 80 │ 0,034 │ 1 │├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤│ 2.7 │Clasa B7 │ 80≤ p ≤ 120│ 0,036 │ 1 │├─────┼─────────────────────────────────────────┴────────────┴────────┴────────┤│ 3 │Materiale plastice celulare │├─────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 3.1 │Polistiren expandat │├─────┼─────────────────────────────────────────┬────────────┬────────┬────────┤│3.1.1│Clasa P1 │ 9≤ p < 13 │ 0,046 │ 30 │├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤│3.1.2│Clasa P2 │13≤ p < 16 │ 0,042 │ 30 │├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤│3.1.3│Clasa P3 │16≤ p < 20 │ 0,040 │ 30 │├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤│3.1.4│Clasa P4 │20≤ p < 25 │ 0,038 │ 30 │├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤│3.1.5│Clasa P5 │21≤ p < 35 │ 0,035 │ 60 │├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤│3.1.6│Clasa P6 │35≤ p ≤ 50 │ 0,033 │ 60 │├─────┼─────────────────────────────────────────┴────────────┴────────┴────────┤│3.2 │Polistiren extrudat │├─────┼─────────────────────────────────────────┬────────────┬────────┬────────┤│3.2.1│Placi fara gaz inclus altul decat aerul │ 28≤ p ≤ 40 │ 0,042 │ 150 │├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤│3.2.2│Placi expandate cu hydrofluorocarburi │ 25≤ p ≤ 40 │ 0,035 │ 150 ││ │HCFC │ │ │ │├─────┼─────────────────────────────────────────┴────────────┴────────┴────────┤│3.3 │Produse din spumd rigida de poliuretan │├─────┼─────────────────────────────────────────┬────────────┬────────┬────────┤│3.3.1│Placi debitate din blocuri spumate │ 37≤ p ≤ 65 │ 0,041 │ 60 ││ │continuu si expandate cu HCFC │ │ │ │├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤│3.3.2│Placi spumate continuu sau debitate │ 15< p ≤ 30 │ 0,040 │ 60 ││ │din blocuri spumate expandate fara gaz │ │ │ ││ │inclus altul decat aerul │ │ │ │├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤│3.3.3│Placi spumate continuu injectate intre │ │ │ ││ │doua panouri rigide │ │ │ ││ │ - expandate cu HCFC │ 37≤ p ≤ 60 │ 0,033 │ 60 ││ │ - expandate fara gaz inclus altul decat │ 37≤ p ≤ 60 │ 0,037 │ 60 ││ │ aerul │ │ │ │├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤│3.4 │Sticla celulara │110≤ p ≤ 140│ 0,050 │ 20.000 │└─────┴─────────────────────────────────────────┴────────────┴────────┴────────┘ Tabelul 5.3.2 - Coeficienti de majorare a conductivitatii termice a materialelor de constructie in functie de starea și vechimea lor┌────────────────────────────────┬───────────────────────────────┬─────────────┐│ │ │Coeficient de││ Material │ Starea materlalului │ majorare │├────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼─────────────┤│ 1 │ 2 │ 3 │├────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼─────────────┤│Zidarie din caramida sau blocuri│vechime ≥ 30 ani │ ││ceramice │ - in stare uscata │ 1,03 ││ ├───────────────────────────────┼─────────────┤│ │ - afectata de condens │ 1,15 ││ ├───────────────────────────────┼─────────────┤│ │ - afectata de igrasie │ 1,30 │├────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼─────────────┤│Zidarie din blocuri de b.c.a. │vechime ≥ 20 ani │ ││sau betoane ușoare │ - in stare uscata │ 1,05 ││ ├───────────────────────────────┼─────────────┤│ │ - afectata de condens │ 1,15 ││ ├───────────────────────────────┼─────────────┤│ │ - afectata de igrasie │ 1,30 │├────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼─────────────┤│Zidarie din piatra │vechime ≥ 20 ani │ ││ │ - in stare uscata │ 1,03 ││ ├───────────────────────────────┼─────────────┤│ │ - afectata de condens │ 1,10 ││ ├───────────────────────────────┼─────────────┤│ │ - afectata de igrasie │ 1,20 │├────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼─────────────┤│Beton armat │ - afectat de condens │ 1,10 ││ ├───────────────────────────────┼─────────────┤│ │ - afectat de igrasie │ 1,10 │├────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼─────────────┤│Beton cu agregate usoare │vechime ≥ 30 ani │ ││ ├───────────────────────────────┼─────────────┤│ │ - in stare uscata │ 1,03 ││ ├───────────────────────────────┼─────────────┤│ │ - afectat de condens │ 1,10 ││ ├───────────────────────────────┼─────────────┤│ │ - afectat de igrasie │ 1,20 │├────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼─────────────┤│Tencuiala │vechime ≥ 20 ani │ ││ │ - in stare uscata │ 1,03 ││ ├───────────────────────────────┼─────────────┤│ │ - afectata de condens │ 1,10 ││ ├───────────────────────────────┼─────────────┤│ │ - afectata de igrasie │ 1,30 │├────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼─────────────┤│Pereti din paianta sau chirpici │vechime ≥ 10 ani │ ││ ├───────────────────────────────┼─────────────┤│ │ - in stare uscata, fara │ ││ │ degradari vizibile │ 1,10 ││ ├───────────────────────────────┼─────────────┤│ │ - in stare uscata, cu │ ││ │ degradari vizibile │ ││ │ (fisuri, exfolieri) │ 1,15 ││ ├───────────────────────────────┼─────────────┤│ │ - afectati de igrasie, condens│ 1,30 │├────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼─────────────┤│Vata minerala in vrac, saltele, │vechime ≥ 10 ani │ ││pasle │ - in stare uscata │ 1,15 ││ ├───────────────────────────────┼─────────────┤│ │ - afectata de condens │ 1,30 ││ ├───────────────────────────────┼─────────────┤│ │ - in stare umeda datorita │ ││ │ infiltratiilor de apa │ ││ │ (in special la │ 1,60 ││ │ acoperisuri) │ │├────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼─────────────┤│Placi rigide din vata minerala │vechime ≥ 10 ani │ ││ │ - in stare uscata │ 1,10 ││ ├───────────────────────────────┼─────────────┤│ │ - afectata de condens │ 1,20 ││ ├───────────────────────────────┼─────────────┤│ │ - in stare umeda datorita │ ││ │ infiltratiilor de apa │ ││ │ (in special │ 1,30 ││ │ la acoperisuri) │ │├────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼─────────────┤│Polistiren expandat │vechime ≥ 10 ani │ ││ ├───────────────────────────────┼─────────────┤│ │ - in stare uscata │ 1,05 ││ ├───────────────────────────────┼─────────────┤│ │ - afectat de condens │ 1,10 ││ ├───────────────────────────────┼─────────────┤│ │ - in stare umeda datorita │ ││ │ infiltratiilor de apa │ ││ │ (in special │ 1,15 ││ │ la acoperisuri) │ │├────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼─────────────┤│Polistiren extrudat │vechime ≥ 10 ani │ ││ ├───────────────────────────────┼─────────────┤│ │ - in stare uscata │ 1,02 ││ ├───────────────────────────────┼─────────────┤│ │ - afectat de condens │ 1,05 ││ ├───────────────────────────────┼─────────────┤│ │ - in stare umeda datorita │ ││ │ infiltratiilor de apa │ ││ │ (in special │ 1,10 ││ │ la acoperisuri) │ │├────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼─────────────┤│Poliuretan rigid │vechime ≥ 10 ani │ ││ ├───────────────────────────────┼─────────────┤│ │ - in stare uscata │ 1,10 ││ ├───────────────────────────────┼─────────────┤│ │ - afectat de condens │ 1,15 ││ ├───────────────────────────────┼─────────────┤│ │ - in stare umeda datorita │ ││ │ infiltratiilor de apa │ ││ │ (in special │ 1,25 ││ │ la acoperisuri) │ │├────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼─────────────┤│Spuma de poliuretan aplicata │vechime ≥ 10 ani │ ││in situ │ - in stare uscata │ 1,15 ││ ├───────────────────────────────┼─────────────┤│ │ - cu degradari vizibile │ ││ │ datorita expunerii la │ ││ │ radiatiile UV │ 1,20 ││ ├───────────────────────────────┼─────────────┤│ │ - in stare umeda datorita │ ││ │ infiltratiilor de apa │ ││ │ (in special │ 1,25 ││ │ la acoperisuri) │ │├────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼─────────────┤│Elemente din lemn │vechime ≥ 10 ani │ ││ ├───────────────────────────────┼─────────────┤│ │ - in stare uscata, fara │ ││ │ degradari vizibile │ 1,10 ││ ├───────────────────────────────┼─────────────┤│ │ - in stare uscata, cu │ ││ │ degradari vizibile (fisuri, │ 1,20 ││ │ microorganisme) │ ││ ├───────────────────────────────┼─────────────┤│ │ - in stare umeda │ 1,30 │├────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼─────────────┤│Placi din aschii de lemn liate │vechime ≥ 10 ani │ ││cu ciment │ - in stare uscata │ 1,10 ││ ├───────────────────────────────┼─────────────┤│ │ - afectate de condens │ 1,20 ││ ├───────────────────────────────┼─────────────┤│ │ - in stare umeda datorita │ ││ │ infiltratiilor de apa │ ││ │ (in special la │ 1,30 ││ │ acoperisuri) │ │└────────────────────────────────┴───────────────────────────────┴─────────────┘I.5.4. Parametri de performanta caracteristici elementelor de anvelopa necesari la evaluarea performantei energetice a cladirilor ...  Parametrii de performanta caracteristici elementelor de anvelopa, necesari pentru evaluarea performantei energetice a cladirilor sunt:– rezistente termice unidirectionale (R), respectiv transmitante termice unidirectionale (U), ... – rezistente termice (R'), respectiv transmitante termice (U') corectate cu efectul puntilor termice; raportul dintre rezistenta termica corectata și rezistenta termica unidirectionala (r), ... – rezistente termice corectate, medii, pentru fiecare tip de element de constructie perimetral, pe ansamblul cladirii (R'm); ... – rezistenta termica corectata, medie, a anvelopei cladirii (R'M); respectiv transmitanta termica corectata, medie, a anvelopei cladirii (U'cladire) ...  Alti parametri utilizati sunt:– indicele de inertie termica D, ... – rezistenta la difuzia vaporilor de apa, ... – coeficientii de inertie termica (amortizare, defazaj), ... – coeficientul de absorbtivitate a suprafetei corelat cu culoarea și starea suprafetei, ... – factorul optic pentru vitraje, ... – raportul de vitrare etc. ...  Se determina urmatorii parametri:– Rezistentele termice corectate ale elementelor de constructie (R'), respectiv transmitantele termice corectate (U') - cu luarea in considerare a influentei puntilor termice, permitand: ... – compararea valorilor calculate pentru fiecare incapere in parte, cu valorile normate/de referinta: rezistentele termice, minime necesare din considerente igienico-sanitare și de confort (R'nec); ... – compararea valorilor calculate pentru ansamblul cladirii (R'm), cu valorile normate/de referinta: rezistentele termice minime, normate, stabilite in mod conventional, in scopul economisirii energiei in exploatare (R'min); respectiv compararea valorilor calculate pentru ansamblul cladirii (U'm), cu transmitantele termice maxime, normate/de referinta, stabilite in mod conventional, in scopul economisirii energiei in exploatare (U'max); ... – Rezistenta termica corectata, medie, a anvelopei cladirii (R'M); respectiv transmitantei termice corectate, medii, a anvelopei cladirii (U'cladire); acești parametri se utilizeaza pentru determinarea consumului anual de energie total și specific (prin raportare la aria utila a spatiilor incalzite) pentru incalzirea spatiilor la nivelul sursei de energie a cladirii - conform Metodologiei partea a II-a și prevederilor din reglementarea tehnica: Auditul și certificatul de performanta energetica ale cladirii. ... – Temperaturile pe suprafetele interioare ale elementelor de constructie, permitand: ... – verificarea riscului de condens superficial, prin compararea temperaturilor minime cu temperatura punctului de roua; ... – verificarea conditiilor de confort interior, prin asigurarea indicilor globali de confort termic PMV și PPD, in functie de temperaturile medii de pe suprafetele interioare ale elementelor de constructie perimetrale. ...  Pentru evitarea riscului de aparitie a unor fenomene legate de confortul interior și conditiile minime igienico-sanitare, se atrage atentia asupra importantei efectuarii urmatoarelor verificari:– evaluarea comportarii elementelor de constructie perimetrale la fenomenul de condens superficial; ... – evaluarea comportarii elementelor de constructie perimetrale la difuzia vaporilor de apa; ... – evaluarea stabilitatii termice a elementelor de constructie perimetrale și a incaperilor. ... – evaluarea indicilor globali de confort termic PMV și PPD și indicatorii disconfortului local - determinarea carora, la cladirile de locuit existente, este facultativa; oportunitatea efectuarii acestei verificari se va stabili de la caz la caz. ... I.6. Parametri de climat exterior specifici pentru aplicarea metodologiei ... I.6.1. Definitii ...  In prezenta parte 1 a metodologiei se utilizeaza urmatorii parametri climatici exteriori:– temperatura aerului exterior, in °C; ... – temperatura exterioara de proiectare pentru iarna, in °C; ... – umiditatea relativa a aerului exterior, in %, ... – intensitatea radiatiei solare, in W/mp, ... – viteza vantului de referinta, in m/s. ...  Temperatura aerului exterior este temperatura aerului data de termometrul uscat, masurata conform metodologiei stabilite de Organizatia Mondiala de Meteorologie (WMO). Temperatura exterioara de proiectare pentru iarna este temperatura aerului exterior cu o anumita perioada de revenire, utilizata la determinarea sarcinii termice de proiectare a unei cladiri. Umiditatea relativa a aerului exterior este raportul dintre presiunea vaporilor de apa din aerul umed și presiunea de saturatie a vaporilor la aceeași temperatura și se calculeaza cu relatia: p Phi = ─────────────── P(sat)(θ) in care: Phi = umiditatea relativa a aerului, in %; p = presiunea vaporilor de apa, in Pa; P(sat)(θ) = presiunea de saturatie a vaporilor, corespunzatoare temperaturii T, calculate cu relatiile: 17,269*θ P(sat) = 6,105*exp(────────) pentru θ ≥ 0; (6.1.2) 237,3+θ 21,875*θ P(sat) = 6,105*exp(────────) pentru θ < 0; (6.1.3) 265,5+θ Intensitatea radiatiei solare este fluxul radiant pe suprafata generat prin receptarea radiatiei solare pe un plan avand o inclinare și orientare oarecare. In functie de conditiile de receptare, intensitatea radiatiei solare poate fi: totala, directa, difuza, reflectata, globala. Intensitatea radiatiei solare totala este intensitatea radiatiei solare generata prin receptarea pe un plan oarecare a radiatiei totale de la intreaga emisfera. Intensitatea radiatiei solare directe este intensitatea radiatiei solare generata prin receptarea radiatiei solare care provine dintr-un unghi solid care inconjoara concentric discul solar aparent. Intensitatea radiatiei solare difuze este intensitatea radiatiei solare generata prin receptarea radiatiei solare disperse dinspre intrega bolta cereasca, cu exceptia unghiului solid care este utilizat la masurarea intensitatii radiatiei solare directe. Intensitatea radiatiei solare reflectate este intensitatea radiatiei generata prin receptarea radiatiei solare globale reflectata in sus de un plan orientat in jos. Intensitatea radiatiei solare globala este intensitatea totala a radiatiei solare, masurata pe un plan orizontal. Viteza vantului de referinta este definita ca fiind viteza vantului masurata la o inaltime de 10 m deasupra nivelului solului, in camp deschis, fara obstacole in imediata apropriere și se calculeaza ca valoarea medie, pe o perioada de la 10 minute pana la o ora, a valorilor instantanee.I.6.2. Tipuri de date necesare ...  Datele necesare pentru stabilirea parametrilor de climat exterior utilizati in prezenta metodologie sunt:– Temperatura aerului exterior: ... – valori medii orare in anul climatic reprezentativ; ... – valori medii lunare; ... – valori conventionale. ... – Umiditatea relativa a aerului exterior ... – Intensitatea radiatiei solare ... – Viteza medie a vantului ...  Utilizarea acestor tipuri de valori ale parametrilor climatici prezentati mai sus se precizeaza la locul potrivit in diferitele etape ale calculului performantei energetice a cladirilor. In cazul in care sunt disponibile date, aceste valori pot fi extrase din tabele sau harti realizate prin prelucrarea datelor meteorologice in conformitate cu reglementarile tehnice in vigoare (document recomandat SR EN 15927-1). In lipsa unei baze de date climatice complete, se pot utiliza valorile date in urmatoarele documente recomandate:– SR 4839-1997 (temperaturi medii lunare); ... – STAS 6648/2-82 (temperaturi medii zilnice pentru lunile de vara, intensitatea radiatiei solare); ... – SR 1907/1-97 (viteza conventionala a vantului de calcul, in functie de zona eoliana). ...  Temperaturile exterioare conventionale de calcul se considera in conformitate cu harta de zonare climatica a teritoriului Romaniei, pentru perioada de iarna. SR 1907-1/97 cuprinde aceasta harta, conform careia teritoriul Romaniei se imparte in 4 zone climatice, astfel:– zona I θ(e) = - 12°C ... – zona II θ(e) = - 15°C ... – zona III θ(e) = - 18°C ... – zona IV θ(e) = - 21°C ... I.6.3. Metode de prelucrare a datelor climatice ...  Stabilirea valorilor parametrilor necesari pentru calculul performantei energetice a cladirilor se va face pe baza datelor masurate conform metodologiei stabilite de Organizatia Mondiala de Meteorologie și prelucrate in conformitate cu reglementarile tehnice in vigoare (documente recomandate: SR EN 15927/1 și SR EN 15927/5).I.7. Elemente privind conceptia constructiv - arhitecturala, generala și de detaliu, care influenteaza performantele cladirii sub aspect termic, al ventilarii naturale, al insoririi și al iluminatului natural. ...  Cerintele minime de performanta energetica a cladirilor se stabilesc pentru diferitele categorii de cladiri, apartinand principalelor pachete de programe arhitecturale in care se incadreaza cladirile rezidentiale cladirile publice și cele de productie, atat pentru cele noi, cat și pentru cele existente. Cerintele tin seama daca cladirile și-au pastrat functiunea pentru care au fost proiectate sau au suferit refunctionalizare in cadrul ciclului de viata.I.7.1. Clasificarea cladirilor in raport cu pozitia in mediul construit tine seama de:– Amplasament (acces, vecinatati, insorire/umbrire, expunere la vant, conditionari impuse de peisajul natural s.a.); ... – Orientarea in raport cu punctele cardinale și fata de vantul dominant; ... – Pozitia fata de vecinatati (cladiri, obstacole naturale etc.) ...  ...  La stabilirea performantei energetice a unci cladiri și la elaborarea certificatului energetic al acesteia, fie ca este vorba de o cladire noua sau de una existenta, se va tine seama de o serie de date care intervin in faza de proiectare, cu considerarea eventualelor modificari. In Anexa A7.9 se fac o serie de precizari.I.7.2. Elemente arhitecturale și de constructie care influenteaza performanta energetica a cladirii din punct de vedere termic și al iluminatului natural. ...  Obiectivul dezirabil, in conditiile actuale ale schimbarii climatice, care afecteaza tot globul pamantesc, ramane cel prin care se realizeaza controlul insolarii cladirii: umbrire pe timp de vara și insorire pe timpul iernii. Echilibrarea heliotermica (reducerea pierderilor de caldura in sezonul rece și reducerea caștigului de caldura in sezonul cald prin conformarea volumetriei cladirii și orientare) - reducerea necesarului de energie pentru incalzirea sau racirea unui spatiu depinde de compactitatea cladirii și orientarea fata de punctele cardinale, de forma volumetrica a cladirii și de raportul dintre volum suprafata - exprimat prin indicele de forma al cladirii pentru o anumita amplasare geografica.I.7.2.1. Rezolvari volumetrice particulare (volumetrii compacte, cladiri U, L, Y etc. decupaje in volumetrie etc.) ...  Au fost facute urmatoarele constatari:– Pentru cladirile U, L, H, Y aportul maxim aeual de energie solara pe suprafata de fereastra orientata Sud - Sud-Est la 18° spre Est fata de axa Nord-Sud este de 255,9 kWh/mp, in timp ce spre Vest este de 88,9 kWh/mp, iar spre Est este de 42,9 kWh/mp. ... – In cazul unei constructii de forma compacta, pentru optimizarea relatiei insorire - necesarul de caldura in realizarea confortului interior cladirii exista un raport optim intre lungimea și latimea in plan a suprafetei construite, care este de 1:1,6. Exista un raport limita de 1:2,4 dintre laturile dreptunghiului ipotetic ce delimiteaza suprafata construita la sol, dar acesta devine eficient numai cu conditia schimbarii de directie catre Sud - Est a planului, dupa ce a fost depașit raportul de 1:1,6 a portiunii de plan orientate catre Sud. In ceea ce privește volumetria compacta a cladirii, considerand 100% necesarul energiei consumate in mentinerea temperaturii de confort in interiorul unei constructii de forma unui cub, procentul creste spre 200% odata cu diviziunea intregului in opt cuburi componente și recompunerea lor in diferite scheme de organizare. In raport cu energia consumata in interiorul cubului pentru mentinerea temperaturii de confort considerata 100%, o constructie sub forma de semicalota sferica consuma numai 96%, o cladire cilindrica, 98%, in timp ce pentru un spatiu piramidal este necesar un consum de energie de 112%.(Anexa A7.5) ...  Performanta termica a anvelopei (Anexa A7.6) se realizeaza prin:– controlul marimii golurilor, geometria ferestrelor, tipul de etanseizare al tamplariilor și creșterea performantelor acestora, selectarea tipurilor de geamuri, utilizarea sistemelor de umbrire (interior și exterior), optimizarea luminarii naturale și controlul stralucirii, reducerea pierderilor de caldura și a caștigului de caldura; ... – optimizarea izolarii termice in vederea reducerii consumului de energie necesar pentru incalzirea sau racirea spatiilor interioare cladirii (pierderi sau caștig de caldura prin anvelopa cladirii); ... – utilizarea calitatii de masa termica a anvelopei cladirii; ... – asigurarea integritatii anvelopei cladirii astfel incat sa se asigure confortul termic și sa se previna condensul (utilizarea corecta a barierei de vapori și evitarea puntilor termice). ...  Procesul de evaporare poate fi exploatat cu succes in racirea adiabatica a anvelopei (fig. 7.2.1.1) cladirilor in sistem pasiv, caz in care se apeleaza la tehnologii cu ajutorul carora se produce dispersia fina a apei sau utilizarea apei ca agent de racire a spatiilor interioare și se asociaza altor tipuri de tehnologii integrate in elementele constructive (planșee, pardoseli). Sunt folosite oglinzile de apa (ajutate și ele in procesul de racire adiabatica de fantani arteziene sau alte instalatii) sau sunt create special suprafete inundate imediat langa constructie. Stocajul termic in masa constructiei este un concept important al proiectarii ecologice integrate. De fapt fiecare spatiu ce adapostește o functiune, faciliteaza prin convectie (prin intermediul aerului interior) schimbul termic catre suprafetele ce-l delimiteaza, pereti interiori, planșee sau anvelopa cladirii, spre exterior. Acestea se afla intr-o stare continua de schimb de radiatii reciproce (radiatie directa sau difuza ce patrunde prin intermediul ferestrei, lumina artificiala, ocupantii, diferite alte obiecte sau dotari interioare). Turnurile termice (fig. 7.2.1.2) puncteaza volumetria, strabatand nivelurile și pot fi asociate unor spatii care necesita ventilare fortata (cladirile rezolvate pe plan adanc, birourile peisagere etc.); de asemenea, pe timpul verii ele pot asigura buna ventilare in sistem pasiv sau pot functiona in sistem mixt pasiv/activ; in acest din urma caz, unele dintre ele vor fi concepute ca prize de aer și prevazute cu tehnologie integrate de purificarea aerului. Acest tip de asigurare a ventilarii devine necesara in anumite regiuni caracterizate de un grad ridicat de poluare sau in zone susceptibile de a prezenta poluarea aerului in conditii meteorologice nefavorabile (vant dinspre directia unor zone ce prezinta un grad ridicat de poluare industriala, de exemplu). Caracterul lor versatil și anume acela de a se constitui pe timpul iernii in masa structurala de stocaj poate fi speculat prin asocierea cu spatii anexa și prin pozitionarea in cadrul configurarii spatiale, care sa permita receptionarea directa, pe fiecare nivel, a energiei radiante solare.I.7.2.2. Tipuri de spatii interioare: spatii functionale principale ale programului arhitectural, spatii tampon (circulatii, spatii anexa, spatii care cer luminare zenitala), spatii versatile sau convertibile (sere, poduri), spatii tranzitorii (porticuri, prispe), spatii care comunica (spatii publice - pasaje, atriumuri). ...  Spatiile tampon orientate spre Nord, Nord-Est și Nord-Vest sunt spatii care in mod obișnuit indeplinesc aceasta functiune: windfang, vestibul, casa scarii, coridoare, bai și grupuri sanitare, garaje etc. dar și alte tipuri de spatii destinate activitatilor care reclama lumina zenitala (sali de laborator, ateliere de pictura etc.) sau spatii functionale polivalente. Spatiile versatile sau convertibile (Anexa A7.8): sere, atriumuri, pasaje, poduri etc. fie ca adapostesc functiuni specifice programului, fie ca insereaza constructiei spatii complementare acesteia, indeplinesc in același timp, inafara rolului functional și rolul de capcane solare. Terasele acoperite și inchise pe timp de iarna, dar deschise pe timpul verii, orientate spre Sud, cunoscute ca sere sunt considerate spatii versatile sau convertibile și prezinta valente ecologice materiale apreciate mai ales pentru suplimentarea suprafetei anvelopei care poate primi tehnologie proactiva. In aceiași categorie se inscriu podurile / mansardele, a caror invelitoare este conceputa cu un sistem de protectie termica eficient și de asemenea spatiile tranzitorii interior - exterior, fie ca este vorba de curti interioare prin intermediul carora se asigura functie de pozitionarea in cadrul planului, buna ventilare pe timpul sezonului cald sau prezervarea unui microclimat propice pe timpul sezonului rece, fie ca este vorba de pergole, portice etc. Logiile, prispele și foișoarele inchise cu materiale transparente pot fi considerate de asemenea spatii versatile. Spatiul care comunica este mai mult decat un simbol și implicit este incarcat de valoare ecologica non-materiala. Strada interioara care corespunde coridorului de distributie spre spatiile propriu-zise ale programului (cladirea școlii poate fi socotita reprezentativa in acest caz), va cuceri de multe ori prin extensie, functie de dimensiuni, și calificativul de atrium (in cazul altor programe publice -cladiri de birouri, sedii administrative, banci etc.). Din punct de vedere al valorii ecologice materiale, aceasta va fi conceputa astfel incat sa se asigure o buna luminare - zenitala prin luminatorul central - sa se realizeze temperatura de confort interior printr-o optima cooperare cu masa structurala interioara și o buna ventilare prin judicioasa amplasare a turnurilor termice. Microclimatul poate fi ameliorat prin prevederea spatiilor de tranzitie exterior - interior (prispe, foișoare, terase deschise și acoperite, pergole) și al spatiilor exterioare din imediata vecinatate a constructiei - amenajari exterioare peisagere sau arhitecturale (terase, plantatii - gradina, alei - dalaje, terenuri de sport, oglinzi de apa etc.). Fiecare spatiu care corespunde unei anumite activitati din cadrul temei programului arhitectural va fi gandit, din punct de vedere tehnic, in colaborarea cu mediul climatic.I.7.2.3. Intranduri, iesinduri, balcoane, cornise, ancadramente ...  Pentru a putea profita pe timpul iernii de aportul caloric al razelor Soarelui, in interiorul spatiului construit orientat spre Sud, este necesar sa apreciem adancimea logiilor, balcoanelor sau a copertinelor și dimensiunea golurilor implicit inaltimea parapetului ferestrelor. Același lucru trebuie urmarit pentru prevenirea impactului razelor Soarelui asupra fatadelor orientate Sud, in perioadele de canicula. Daca notam cu L adancimea logiei, balconului sau a copertinei și cu H inaltimea cunoscuta a golului atunci putem afla dimensiunea L utilizand urmatoarea formula de calcul: L = H(tg)β, unde β este chiar latitudinea locului Tehnologiile brise-soleil-urilor orizontale sau verticale se bazeaza pe aceasta formula. Pentru cazurile nefavorabile intalnite mai ales in arhitectura care trebuie sa raspunda constrangerilor impuse de contextul locului, in conditii de orientare Vest și de supraincalzire a fatadei sunt insuficiente și nerecomandate elemente de umbrire orizontale sau verticale. Este necesara combinarea acestor doua elemente concomitent cu inclinarea lor in plan orizontal sau vertical. Se recomanda consultarea unei harti a insoririi, care pune in evidenta cele doua coordonate importante ale Soarelui: altitudinea și azimutul specifice unor latitudini intr-un ecart de 5°, pentru fiecare luna a anului și pentru fiecare ora a zilei. Constructia grafica care combina unghiul de umbrire orizontal cu unghiul de umbrire vertical poarta numele de masca umbririi. Proiectarea fatadelor umbrite se poate realiza și cu ajutorul unor programe de calculator specializate. Tehnologiile de umbrire fixe reprezinta un compromis și sunt indicate cele reglabile mecanic pentru a realiza o umbrire eficienta. Din studii a reieșit ca utilizarea jaluzelelor și obloanelor salveaza 10% din energie necesara realizarii confortului interior.I.7.2.4. Structura și flexibilitate functionala ...  Modulul repetabil al structurii defmit de axele cladirii, impreuna cu asocierea punctelor umede (bai, grupuri sanitare, bucatarie etc.) pot conduce la flexibilitate functionala - element definitoriu in cazul reabilitarilor cu refunctionalizare a cladirilor. Acest aspect trebuie gandit in stransa legatura cu repartizarea tuturor elementelor descrise la pet 7.2.2 care sunt specifice in controlul pasiv al unei cladiri. In cazul turnurilor termice și al partiurilor cu adancimi mari, proiectarea structurii de rezistenta trebuie sa raspunda flexibilitatii functionale.I.7.3. Recomandari privind utilizarea resurselor locale la realizarea cladirilor. ...  Se recomanda utilizarea urmatoarelor materiale și produse fabricate pe plan local datorita faptului ca se conserva energia inglobata și se reduce consumul de resurse naturale:– materiale recuperate și fabricate din deșeuri; ... – produse și materiale reciclabile; ... – materiale din surse regenerabile; ... – materiale nepoluante; ... – materiale rezistente in timp cu un ciclu de viata de cel putin 50 de ani; ... – materiale care pot fi reutilizate, reciclabile sau sunt biodegradabile. ... I.7.4. Factorii care determina iluminarea naturala a incaperilor din punct de vedere arhitectural ...  Performanta energetica a unei cladiri include aspecte privind iluminatul natural, o rezolvare optima prezentand numeroase beneficii, inclusiv o economie considerabila de energie prin reducerea necesarului de iluminat artificial (electric), incalzire și racire. Un spatiu cu iluminat natural corespunzator și cu un sistem de control al iluminatului artificial poate sa conduca la obtinerea unei economii de energie electrica in cadrul iluminatului cladirii de 30 - 70%. Tendinta actuala este de integrare a luminii naturale și a luminii artificiale, avand permanent in vedere obtinerea unui mediu luminos confortabil, atat din punct de vedere cantitativ, cat și calitativ. O integrare optima a celor doua componente echivaleaza cu performante tehnologice, prin care orice variatie a luminii naturale este corectata automat, in sens pozitiv sau negativ, fie prin iluminatul artificial, fie prin sistemele de protectie solara. Strategia de iluminat natural are in vedere:– caracteristicile luminii naturale in functie de amplasament ... – vecinatatile construite și neconstruite (vegetatie, relief)) ... – tipul cladirii (atrium, liniar, nucleu central, curte interioara, celular, grupat, "open space" ...  etc.). Principalii factori arhitecturali care determina iluminarea naturala a incaperilor și care intra in ecuatiile de calcul pentru iluminatul natural al unui spatiu interior (document recomandat STAS 6221-89) sunt;– orientarea cladirii fata de punctele cardinale; ... – marimea, pozitia și caracteristicile ferestrelor; ... – raportul dintre aria ferestrelor și aria pardoselii incaperilor in functie de destinatia acestora/functiuni; ... – efectele de reflexie (in legatura cu amenajarile peisagere exterioare - de exemplu peluza sau pavaj ai cu finisajele cladirilor invecinate); ... – distributia luminii - controlata prin planul urbanistic (regimul de inaltime al cladirii stabilit in functie de unghiul de cer și latimea strazii) sau prin dimensionarea ferestrelor (pentru evitarea contrastului și a fenomenului de orbire); ... – finisajul suprafetelor interioare (pereti, pardoseala, tavan). ... I.7.4.1. Orientarea cladirii fata de punctele cardinale ...  Lumina naturala poate fi accesibila pentru orice orientare, dar trebuie realizate studii speciale in ceea ce privește dimensiunile suprafetelor vitrate, tipul de sticla folosit, protectia solara optima pentru fiecare punct cardinal in parte. Din punct de vedere al strategiei iluminatului natural, orientarea optima trebuie gandita pentru fiecare functiune in parte, tinand cont de caracteristicile fiecarui punct cardinal:– sud - aport de radiatie luminoasa și termica; protectia solara este cel mai ușor de realizat, prin elemente orizontale; orientare indicata pentru sistemele solare pasive ... – nord - aport de radiatie luminoasa, nu și termica ... – est și vest - protectie solara mai greu de realizat, datorita unghiurilor variate ale soarelui ... I.7.4.2. Conceptia spatial - volumetrica ...  Volumetria arhitecturala de ansamblu și rezolvarile de detaliu determina rolul elementelor constructive in relatie cu lumina naturala (Anexa A7.1):– elemente de conducere (galerie, portic, atrium, curte de lumina, sere); ... – elemente de transmisie (ferestre, luminatoare, sere); ... – elemente de control (suprafete separatoare, ecrane flexibile, ecrane rigide, filtre solare, elemente obturante). ... I.7.4.3. Marimea, pozitia și caracteristicile ferestrelor ...  In functie pozitia suprafetei vitrate, iluminatul natural se clasifica in (Anexa A7.1):– iluminat lateral - suprafata vitrata este inclusa in fatada (verticala) ... – iluminat zenital - suprafata vitrata se afla la partea superioara (orizontala) a unui spatiu interior ... – iluminat global - suprafete complexe, de tip sera ...  Exista o variatie semnificativa a nivelului de iluminare naturala in functie de dispunerea ferestrelor: lateral pe o parte, lateral pe doua parti, diferite solutii de iluminat zenital (fig. 1 - Anexa A7.2). De asemenea, pentru aceeași dimensiune de fereastra, exista variatii ale nivelului luminii naturale in functie de pozitionarea pe verticala a golului respectiv (de mentionat ca inaltimea parapetului trebuie corelata cu cerintele de siguranta in exploatare pentru fiecare caz in parte) (fig. 2 - Anexa A7.2).I.7.4.4. Raportul dintre aria ferestrelor și aria pardoselii incaperilor in functie de destinatia acestora/functiuni ...  La constructiile civile, la incaperile la care se apreciaza ca iluminarea nu este riguros legata de productia și destinatia incaperii, realizarea conditiilor de iluminare se verifica, in mod aproximativ, pe baza raportului dintre aria ferestrelor incaperilor și aria pardoselii acesteia, conform datelor din tabelul din Anexa A7.3. Pentru incaperile la care iluminarea este legata de productia și destinatia incaperii și care a fost stabilita prin calcul, va trebui ca valorile rezultate sa satisfaca și conditiile din Anexa A7.3, care se vor considera minimale.I.7.4.5. Efectele de reflexie ...  Efectele de reflexie ce pot influenta aportul de lumina naturala intr-un spatiu provin din trei mari categorii:– inediul exterior neconstruit - vegetatie, dalaje, trotuarul de garda al constructiei, suprafete de apa, fantani arteziene ... – fatadele constructiilor invecinate - finisajul fatadelor invecinate (reflectanta mare pentru culori deschise, pastelate), elemente reflectante (panouri sticla, placaje metalice etc.) ... – elemente ale cladirii studiate - elemente constructive de protectie solara dispuse la exterior, dimensiunile ferestrelor ... I.7.4.6. Distributia luminii - controlata prin planul urbanistic ...  In cazul in care se analizeaza performanta energetica a unei cladiri se tine seama de o serie de caracteristici avute in vedere la proiectare (asupra carora se poate interveni prin corectare sau amplificarea efectului):– Regimul de inaltime al cladirii este stabilit prin studii de insorire, in functie de un minim de ore de lumina necesar pentru vecinatatea cea mai defavorabila (tinand cont de functiunea pe care aceasta o are). ... – La stabilirea inaltimii cladirilor, se recomanda ca in planurile de sistematizare sa se tina seama de latimea strazii, astfel ca unghiul de cer sa nu depașeasca limitele de la 27° la 45° pentru latimea de strada de 6m la 20m. ... – La dimensionarea ferestrelor se va avea in vedere asigurarea uniformitatii luminii in incapere, pentru evitarea contrastului și fenomenului de orbire (document recomandat: STAS 6221-89) ... I.7.4.7. Finisajul suprafetelor interioare ...  Finisajele interioare ale peretilor, pardoselilor și mobilierul sau alte elemente de amenajare interioara devin suprafete reflectante, contribuind la iluminatul natural al incaperilor in functie de culoare și textura (Anexa A7.4). In cazul cind in incaperi reflexia se datoreaza și altor suprafete, in afara de zugraveala peretilor și tavanului, valoarea factorului mediului global de sporire prin reflexie se poate stabili prin calcul.I.7.4.8. Tehnologii contemporane ...  Preocuparile contemporane de integrare a luminii naturale cu iluminatul artificial, au condus la noi tehnologii de captare și introducere a luminii naturale in zone ale cladirilor, precum și numeroase tehnologii integrate anvelopei (in special suprafetelor vitrate) pentru controlul iluminatului natural:– tuburile de lumina - dispozitive care capteaza, transmit lumina naturala printr-un sistem de suprafete reflectante și o distribuie uniform printr-un difuzor microprismatic in spatiile interioare care nu beneficiaza de suprafete vitrate ... – sistem de captare cu heliostat cu oglinda - sistem de reflexii pentru transmiterea luminii in zonele de interes ... – elemente optice holografice - elemente incluse in anvelopa cladirii, care realizeaza controlul energiei solare, prin redirectionarea radiatiei solare directe și indirecte ... – ferestre inteligente cu pelicula de cristale de polimeri pentru controlul reflectantei geamului prin intermediul unui dispozitiv de monitorizare și autoreglare integrat in panoul de sticla; geamuri electrocromice cu transmisie variabila a luminii ... – sisteme de control al luminii naturale, necesar datorita caracterului variabil al acesteia și un sistem de control al luminii artificiale suplimentare necesare in fiecare moment ... – instrumente de proiectare asistata a iluminatului natural, utilizabile in faza initiala a proiectelor pentru dimensionarea optima a ferestrelor, astfel incat sa se obtina o performanta energetica și ambientala superioara ... I.8. Regimuri de utilizare a cladirilor și influenta acestora asupra performantei energetice ... I.8.1. Clasificarea cladirilor in functie de regimul lor de ocupare ...  In functie de regimul de ocupare, cladirile se impart in doua categorii:– cladiri cu ocupare continua - in care intra cladirile a caror functionalitate impune ca temperatura mediului interior sa nu scada, in intervalul "ora 0 - ora 7" cu mai mult de 7°C sub valoarea normala de exploatare; ... – cladiri cu ocupare discontinua - in care intra cladirile a caror functionalitate permite ca abaterea de la temperatura normala de exploatare sa fie mai mare de 7°C pe o perioada de 10 ore pe zi, din care 5 ore in intervalul "ora 0 - ora 7". ... I.8.2. Clasificarea tipurilor de functionare ale instalatiilor de incalzire ...  Tipurile de functionare ale instalatiilor de incalzire sunt:– incalzire continua; ... – incalzire intermitenta. ...  Aspecte legate de tipurile de functionare ale instalatiilor de incalzire sunt tratate in partea a II-a a metodologiei.I.8.3. Clasificarea cladirilor functie de inertia termica inclusiv modul de stabilire a valorii acesteia ...  In functie de inertia termica, cladirile se impart in trei clase:– inertie termica mica; ... – inertie termica medie ... – inertie termica mare. ...  Incadrarea cladirilor in una din clasele de inertie se face conform tabelului 8.3.1, in functie de valoarea raportului: (Σm(j)*A(j) j (8.3.1) ───────────── A(d) in care: m(j) - masa unitara a fiecarui element de constructie component j, care intervine in inertia termica a acestuia, in kg/mp; A(j) - aria utila a fiecarui element de constructie j, determinata pe baza dimensiunilor interioare ale acestuia, in mp; A(d) - aria desfașurata a cladirii sau partii de cladire analizate, in mp. Tabelul 8.3.1 - Clase de inertie termica ─────────────────────────────────────────────────────────────── (Σm(j)*A(j) j Inertia termica Raportul ───────────── A(d) ─────────────────────────────────────────────────────────────── pana la 149 kg/mp mica ─────────────────────────────────────────────────────────────── de la 150 pana la 399 kg/mp medie ─────────────────────────────────────────────────────────────── peste 400 kg/mp mare ─────────────────────────────────────────────────────────────── La determinarea clasei de inertie se va avea in vedere urmatoarele:– daca aria desfașurata a spatiului incalzit aferent cladirii analizate este mai mica sau egala cu 200 mp, calculul raportului dat de relatia (8.3.1) se va face pe intreaga cladire; ... – daca aria desfașurata a spatiului incalzit aferent cladirii analizate este mai mare de 200 mp, calculul raportului dat de relatia (8.3.1) se va face pe o portiune mai restransa, considerate reprezentativa pentru cladirea sau partea de cladire analizata. ... I.8.4. Corelatii intre regimul de ocupare al cladirii și inertia termica a acesteia ...  In functie de categoria de ocupare și de clasa de inertie, cladirile se impart in doua categorii:– cladiri de categoria 1, in care intra cladirile cu "ocupare continua" și cladirile cu "ocupare discontinua" de clasa de inertie termica mare; ... – cladiri de categoria 2, in care intra cladirile cu "ocupare discontinua" și clasa de inertie medie sau mica. ... I.9. Stabilirea prin calcul a valorilor parametrilor de performanta termica, energetica și de permeabilitate la aer a anvelopei cladirilor ... I.9.1. Precizarea valorilor de calcul a parametrilor date de intrare ... I.9.1.1. Temperaturi ... I.9.1.1.1. Temperaturi interioare conventionale de calcul ...  Temperaturile interioare ale incaperilor incalzite [θ(t)] Temperaturile interioare conventionale de calcul ale incaperilor incalzite, se considera conform reglementarilor tehnice in vigoare (document recomandate SR 1907-2/97). Daca intr-o cladire incaperile au temperaturi de calcul diferite, dar exista o temperatura predominanta, in calcule se considera aceasta temperatura; de exemplu, la cladirile de locuit se considera θ(i) = +20°C. Daca nu exista o temperatura predominanta, temperatura interioara conventionale de calcul se poate considera temperatura medie ponderata a tuturor incaperilor incalzite: Σθ(ij)*A(j) θ(i)= ────────── [°C] (9.1.1) ΣA(j) in care: Aj aria incaperii/ avand temperatura interioara θ(ij). Temperaturile interioare ale spatiilor neincalzite [θ(μ)] Temperaturile interioare ale spatiilor și incaperilor neincalzite se determina exclusiv pe baza de bilant termic, in functie de temperaturile de calcul ale incaperilor adiacente, de ariile elementelor de constructie care delimiteaza spatiul neincalzit, precum și de rezistentele termice ale acestor elemente. In calcule se va tine seama in mod obligatoriu și de numarul de schimburi de aer in spatiul neincalzit. Tot pe baza de bilant termic se vor determina temperaturile θ(μ) din rosturile inchise, podurile și etajele tehnice, precum și cele din balcoanele și logiile inchise cu tamplarie exterioara. Pentru determinarea temperaturii conventionale de calcul dintr-un spatiu neincalzit de tip camara sau debara, se face un calcul de bilant termic, utilizandu-se relatia generala: Σ[θ(j)*L(j)]+0,34*V*Σ[n(j)*θ(j)] θ(μ)= ───────────────────────────────── [°C] (9.1.2) ΣL(j)+0,34*V*Σ[n(j) in care : L(j) coeficientii de cuplaj termic aferenti tuturor elementelor de constructie orizontale și verticale care delimiteaza spatiul neincalzit de mediile adiacente: aer exterior sau incaperi incalzite, in [W/K]; θ(j) temperaturile mediilor adiacente: aer exterior [θ(e)] sau incapere incalzita [θi)], in [°C]; V volumul interior al spatiului neincalzit [mc]; n(j) numarul de schimburi de aer datorita permeabilitatii la aer a elementului j, in [h^-1].I.9.1.1.2. Temperaturi exterioare ...  Temperaturile exterioare utilizate la calculul performantelor termice ale elementelor de constructie perimetrale care alcatuiesc anvelopa cladirii sunt temperaturile exterioare de calcul stabilite in functie de zona climatica de calcul pentru perioada de iarna, conform pct. 6.I.9.1.2. Caracteristici higrotermice ale materialelor de constructie ...  Caracteristicile higrotermice ale materialelor de constructie din alcatuirea elementelor de anvelopa se determina conform pct. 53.I.9.1.3. Rezistente la transfer termic superficial R(si) și R(se); ...  Rezistentele la transfer termic superficial [R(si) și R(se)] se considera in calcule in functie de directia și sensul fluxului termic; R(si)=l/h(i) și R(se)=1/h(e). Pentru calculul campului de temperaturi in vederea verificarii temperaturilor superficiale, valoarea rezistenjei la transfer termic superficial interior R(si), in cimpul curent al elementului și pentru imbinari 2-D sau 3-D in anvelopa, se considera diferentiat (documente recomandate: SR EN ISO 10211-1:1998 șiSR EN ISO 10211-1/AC:2003). Tabelul 9.1.1 - Coeficienti de transfer termic superficial h(i) și h(e) [W/(mpK)] și rezistente termice superficiale R(si) si R(se) [mpK/W]┌────────────────────┬────────────────────────────┬────────────────────────────┐│ │Elemente de constructie in │Elemente de constructie in ││ │contact cu: │contact cu spatii ventilate ││ │- exteriorul │neincalzite: ││ DIRECTIA și SENSUL │- pasaje descliise (ganguri)│- subsoluri și pivnite ││ FLUXULUI TERMIC │ │- poduri ││ │ │- balcoane și logii inchise ││ │ │- rosturi inchise ││ │ │- alte incaperi neincalzite │├────────────────────┼──────────────┬─────────────┼──────────────┬─────────────┤│ │ h(i)/R(si) │ h(e)/R(se) │ h(i)/R(si) │ h(e)/R(se) │├────────────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤│ │ │ │ │ ││┌──┐ ┌────┐ │ 8 │ 24*) │ 8 │ 12 │││ i│────────>│e,u │ │ ────── │ ────── │ ────── │ ────── ││└──┘ └────┘ │ 0,125 │ 0,042 │ 0,125 │ 0,084 ││ │ │ │ │ │├────────────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤│ ┌────┐ │ │ │ │ ││ │e,u │ │ 8 │ 24*) │ 8 │ 12 ││ └────┘ │ ────── │ ────── │ ────── │ ────── ││ ^ │ 0,125 │ 0,042 │ 0,125 │ 0,084 ││ │ │ │ │ │ ││ ┌─┴─┐ │ │ │ │ ││ │ i │ │ │ │ │ ││ └───┘ │ │ │ │ │├────────────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤│ ┌────┐ │ │ │ │ ││ │ i │ │ 6 │ 24*) │ 6 │ 12 ││ └────┘ │ ────── │ ────── │ ────── │ ────── ││ ^ │ 0,167 │ 0,042 │ 0,167 │ 0,084 ││ │ │ │ │ │ ││ ┌─┴─┐ │ │ │ │ ││ │e,u│ │ │ │ │ ││ └───┘ │ │ │ │ │└────────────────────┴──────────────┴─────────────┴──────────────┴─────────────┘ *) Pentru conditii de vara:h(e) = 12 W/(mpK), R(se) = 0,084 mpK/W Valorile rezistentelor termice superficiale interioare din tabelul 9.1.1 sunt valabile pentru suprafetele interioare obișnuite, netratate (cu un coeficient de emisie epsilon = 0,9); valorile din tabel au fost determinate pentru o temperatura interioara evaluata la +20°C. Valoarea rezistentei termice superficiale exterioare din tabelul 9.1.1 corespunde urmatoarelor conditii:– suprafata exterioara netratata, cu un coeficient de emisie epsilon = 0,9; ... – temperatura exterioara θ(e) = 0°C ... – viteza vantului adiacent suprafetei exterioare Nu = 4 m/s ...  Pentru alte viteze ale vantului rezistenta termica superficiala exterioara se poate considera orientativ astfel: Nu R(se) [m/s] [mpK/W] 1 0,08 2 0,06 3 0,05 4 0,04 5 0,04 7 0,03 10 0,02I.9.1.4. Rezistente termice ale straturilor de aer neventilat ...  Rezistentele termice ale straturilor de aer neventilat [R(α)] se considera, in functie de directia și sensul fluxului termic și de grosimea stratului de aer (document recomandat SR EN ISO 6946), pentru toate elementele de constructie, cu exceptia elementelor de constructie vitrate. Pentru modul in care se pot considera in calculele termotehnice straturile de aer in care exista un oarecare grad de ventilare al spatiului de aer, deci o comunicare cu mediul exterior, se poate consulta documentul recomandat este SR EN ISO 6946.I.9.2. Calculul rezistentei termice și a transmitantei termice totale, unidirectionale a elementelor de constructie opace ...  Calculul tine seama de prevederile din actele normative in vigoare (document recomandat: SR EN ISO 6946). Rezistenta termica totala, unidirectionala a unui element de constructie alcatuit din unul sau mai multe straturi din materiale omogene, fara punti termice, inclusiv din eventuale straturi de aer neventilat, dispuse perpendicular pe directia fluxului termic, se calculeaza cu relatia: R=R(si) + ΣR(j) + ΣR(α) + Σ(se) [mpK/W] (9.2.1) Relatia (9.2.1) se utilizeaza și pentru determinarea rezistentei termice in camp curent, a elementelor de constructie neomogene (cu punti termice). In calculul unidirectional, suprafetele izoterme se considera ca sunt paralele cu suprafata elementului de constructie. La elementele de constructie cu straturi de grosime variabila (de exemplu la planșeele de la terase), rezistentele termice se pot determina pe baza grosimilor medii ale acestor straturi, aferente suprafetelor care se calculeaza. Transmitanta termica/coeficientul unidirectional de transmisie termica prin suprafata se determina cu relatia: 1 U = ─ [W/(mpK)] (9.2.2) R Daca valorile R si U reprezinta rezultate finale ale calculelor termotehnice, ele pot fi rotunjite la 3 cifre semnificative (2 zecimale).I.9.3. Calculul rezistentei termice și a transmitantei termice - corectate cu efectul ... puntilor termice, a elementelor de constructie opace - descrierea metodelor de calcul. Documente recomandate:– SR EN ISO 10211-1: «Punti termice in constructii - Fluxuri termice și temperaturi superficiale - Partea 1: Metode generate de calcul», ... – SR EN ISO 10211-2: «Punti termice in constructii - Calculul fluxurilor termice și temperaturi lor superficiale - Partea 2: Punti termice liniare»; ... – SR EN ISO 14683: «Punti termice in constructii - Transmitante termice liniare - metoda simplificata și valori precalculate». ... – SR EN 13789: «Performanta termica a cladirilor. Coeficient de pierderi de caldura prin transfer. Metoda de calcul». ...  Puntile termice la cladiri determina o modificare a fluxurilor termice și a temperaturilor superficiale in comparatie cu cele corespunzatoare unei structuri fara punti termice. Aceste fluxuri termice și temperaturi pot fi determinate cu un grad suficient de exactitate prin calcule numerice (documente recomandate: EN ISO 10211-1 pentru flux termic tridimensional, EN ISO 10211-2 pentru flux termic bidimensional). Pentru puntile termice liniare este mai operativ sa se utilizeze metode simplificate pentru estimarea transmitantelor termice liniare/coeficientilor de transmisie termica liniara (document recomandat: SR EN ISO 14683). Fluxul termic disipat prin anvelopa cladirii, Φ, intre mediile interior și exterior, avand ca temperaturi θ(i) și θ(e), poate fi calculat cu relatia: Φ=H(T)[θ(i)-θ(e),) [W] (9.3.1) Coeficientul de pierderi termice prin transmisie H(T), se calculeaza cu relatia: H(T) = L + L(s) + H(u) [W/K] (9.3.2) unde: L este coeficientul de cuplaj termic prin anvelopa cladirii, definit prin relatia (9.3.3), in [W/K]; L(s) este coeficientul de cuplaj termic prin sol, (document recomandat: SR EN ISO 13370) și care se admite a fi calculat in regim stationar (document recomandat: SR EN ISO 13789), in [W/K]; H(u) coeficientul de pierderi termice prin spatii neincalzite (document recomandat: SR EN ISO 13789), in [W/K]. Cladirile pot avea punti termice semnificative, unul dintre efecte fiind cel de creștere a fluxurilor termice disipate prin anvelopa cladirilor. In acest caz, pentru a se obtine un coeficient de cuplaj termic corect, este necesara adaugarea unor termeni de corectie prin transmitantele termice liniare și punctuale, dupa cum urmeaza: L= ΣU(j)A(j) + Σi]j,k + Zxj [W/K] (9.3.3) unde: L este coeficientul de cuplaj termic, in [W/K]; ; U(j) este transmitanta termica a partii/ de anvelopa a cladirii, in [W/(mpK)]; A(j) este aria pentru care se calculeaza U(j), in [mp]; Psi(k) este transmitanta termica liniara a puntii termice liniare k, in [W/(mK)]; l(k) este lungimea pe care se aplica PSI(k), in m; Khi(j) este transmitanta termica punctuala a puntii termice punctuale j, in [W/K]. Valorile transmitantelor termice liniare depind de sistemul de dimensiuni ale cladirii utilizat in calculul ariilor, efectuat pentru fluxurile unidimensionale. Transmitanta termica liniara, PSI, se calculeaza cu relatia: 1 PSI(j) = ────── [L^2D - ΣU(j)A(j)] [W/(mK)] (9.3.4) l(j) unde: L^2D - este coeficientul liniar de cuplaj termic obtinut printr-un calcul bidimensional al componentei care separa cele doua medii considerate, in [W/K]; U(j) - este transmitanta termica prin suprafata componentei unidimensionale j care separa cele doua medii considerate, in [W/(mp)]; l(j) - este lungimea din modelul geometric bidimensional pe care se aplica valoarea U(j), in metri. Pentru toate calculele transmitantelor termice liniare PSI, exista posibilitatea optarii pentru trei sisteme de dimensiuni ale cladirii pe care se bazeaza calculul (document recomandat: SR EN ISO 13789):– dimensiuni interioare, masurate intre fetele interioare finisate ale fiecarei incaperi ale unei cladiri (excluzand grosimea elementelor despartitoare interioare); ... – dimensiuni interioare totale, masurate intre fetele interioare finisate ale elementelor exterioare ale unei cladiri (incluzand si grosimea elementelor despartitoare interioare); ... – dimensiuni exterioare, masurate intre fetele exterioare finisate ale elementelor exterioare ale unei cladiri. ...  Metoda aleasa in reglementarile romanesti este cea cu dimensiuni interioare totale, masurate intre fetele interioare finisate ale elementelor exterioare ale unei cladiri. Rezistenta termica corectata se determina la elementele de constructie cu alcatuire neomogena; ea tine seama de influenta puntilor termice asupra valorii rezistentei termice determinate pe baza unui calcul unidirectional in camp curent, respectiv in zona cu alcatuirea predominanta. Rezistenta termica corectata R' si respectiv transmitanta termica corectata/coeficientul corectat de transmisie termica prin suprafata U' se calculeaza cu relatia generala: 1 1 Σ[PSI x l] Σ[Khi] U' = ─── = ── + ────────── + ─────── [W/(mpK)] (9.3.5) R' R A A in care: R - rezistenta termica totala, unidirectionala, aferenta ariei A; l - lungimea puntilor liniare de acelasi fel, din cadrul suprafetei A Rezistenta termica corectata se mai poate exprima prin relatia: R' = r x R [mpK/W] (9.3.6) in care r reprezinta coeficientul de reducere a rezistentei termice totale, unidirectionale: 1 r = ───────────────────────────────── [-] (9.3.7) R x [Σ[PSI x l] + Σ[Khi] 1 + ──────────────────────── A Transmitantele termice liniare PSI si punctuale Khi aduc o corectie a calcului unidirectional, tinand seama atat de prezenta puntilor termice constructive, cat si de comportarea reala, bidimensionala, respectiv tridimensionala, a fluxului termic, in zonele de neomogenitate a elementelor de constructie. Puntile termice punctuale rezultate la intersectia unor punti termice liniare, de regula, se neglijeaza in calcule. Transmitantele termice liniare PSI si punctuale Khi nu difera in functie de zonele climatice; ele se determina pe baza calculului numeric automat al campurilor de temperaturi, pe baza indicatiilor din anexa A9.3. Pentru detalii uzuale se pot folosi valorile precalculate din tabelele cuprinse in Cataloage cu valori precalculate ale transmitantelor termice liniare si punctuale.I.9.4. Calculul transmitantei termice a elementelor vitrate ... I.9.4.1. Transmitanta termica a elementelor vitrate (ferestre si usi) ...  Transmitanta termica a elementelor vitrate se va calcula, fie utilizand metoda simplificata (document recomandat EN ISO 10077-1 "Performanta termica a ferestrelor, usilor si obloanelor. Calculul transmitantei termice. Partea 1 - Metoda simplificata"), fie metoda numerica bidimensionala (document recomandat SR EN ISO 10077-2 "Performanta termica a ferestrelor, usilor si obloanelor. Calculul transmitantei termice. Partea 2 - Metoda generala") Transmitanta termica a unui element vitrat simplu (fereastra, usa cu sau fara panou opac - figura 9.4.1) se calculeaza cu relatia: A(g)xU(g)+A(f)xU(f +A(p)xU(p)+l(g)xPSI(g)+l(p)xPSI(p) U(w)=───────────────────────────────────────────────────── [W/(mpK)] (9.4.1) A(g) + A(f) + A(p) in care: U(g) - este transmitanta termica a vitrajului, in W/(mpK); U(f) - este transmitanta termica a ramei, in W/(mpK); U(p) - este transmitanta termica a panoului opac (daca este cazul), in W/(mpK); A(g) - este aria vitrajului, in mp; A(f) - este aria ramei, in mp; A(p) - este aria panoului opac (daca este cazul), in mp; l(g) - este perimetrul vitrajului, in m; l(p) - este perimetrul panoului opac (daca este cazul), in m; PSI(g) - este transmitanta termica liniara datorata efectelor termice combinate ale vitrajului, distantierului si ramei [pentru vitraj simplu PSI(g) = 0], in W/(mK); PSI(p) - este transmitanta termica liniara pentru panoul opac (daca este cazul), in W/(mK) [PSI(p) diferit 0 daca panoul opac are la margine o punte termica datorita unui distantier mai putin izolat, altfel PSI(p) = 0]. Legenda 1 - toc 2 - cercevea 3 - vitraj (simplu sau multiplu) Trasmitanta termica a unui element constituit din doua elemente vitrate separate (ferestre duble - figura 9.4.2) se calculeaza cu relatia: 1 U = ────────────────────────────────────────── [W/(mpK)] (9.4.2) 1/U(w1) - R(si) + R(s) - R(se) + 1/U(w2) in care: U(w1) - este transmitanta termica a elementului vitrat exterior, in W/(mpK); U(w2) - este transmitanta termica a elementului vitrat interior, in W/(mpK); R(si) - este rezistenta la transfer termic superficial interior, in mpK/W; R(se) - este rezistenta la transfer termic superficial exterior, in mpK/W; R(s) - este rezistenta termica a spatiului dintre vitrajul celor doua elemente, in mpK/W. Fereastra dubla Legenda 1 - toc 2 - cercevea 3 - vitraj (simplu sau multiplu) a - interior b - exterior Trasmitanta termica a unui element constituit din doua elemente vitrate cuplate (o rama si doua cercevele separate - figura 9.4.3) se calculeaza cu relatia 9.4.1 unde U(g) se calculeaza cu relatia: 1 U(g) = ────────────────────────────────────────── [W/(mpK)] (9.4.3) 1/U(g1) - R(si) + R(s) - R(se) + 1/U(g2) in care: U(g1) - este transmitanta termica a vitrajului exterior, in W/(mpK); U(g2) - este transmitanta termica a vitrajului interior, in W/(mpK); R(si) - este rezistenta la transfer termic superficial interior, in mpK/W; R(se) - este rezistenta la transfer termic superficial exterior, in mpK/W; R(s) - este rezistenta termica a spatiului dintre vitrajul celor doua elemente, in mpK/W. Fereastra cuplata Legenda 1 - vitraj (simplu sau multiplu) a - interior b - exteriorI.9.4.2. Transmitanta termica a ramei ...  Transmitanta termica a ramei elementului vitrat, U(f), se determina prin calcul numeric sau prin masurari. In lipsa unor date mai precise, pot fi utilizate valorile orientative date in cele ce urmeaza. Pentru rame din profile de PVC cu rigidizare metalica:– U(f) = 2,2 W/(mpK) - pentru profile cu 2 camere; ... – U(f) = 2,0 W/(mpK) - pentru profile cu 3 camere; ... – U(f) = 1,8 W/(mpK) - pentru profile cu 4 camere; ... – U(f) = 1,7 W/(mpK) - pentru profile cu 6 camere. ...  Pentru rame din lemn, transmitanta termica, U(f), poate fi extrasa din figura 9.4.4 de mai jos, in functie de grosimea ramei si tipul de lemn. Transmitanta termica pentru rame din lemn Legenda X - grosimea ramei, d(f), in mm Y - transmitanta termica a ramei, U(f), in W/(mK) 1 - lemn tare 2 - lemn moale Pentru rame din metal fara intreruperea puntii termice transmitanta termica este U(f) = 5,9 W/(mpK), iar pentru cele cu intreruperea puntii termice U(f) se poate calcula cu relatia: 1 U(f) = ─────────────────────────────────────────────────── (9.4.4) R(si) x A(f,i)/A(d,i) + R(f) + R(se) x A(f,e)/A(d,e) in care: R(si) - este rezistenta la transfer termic superficial interior, in mpK/W; R(se) - este rezistenta la transfer termic superficial exterior, in mpK/W; R(f) - este rezistenta termica a sectiunii ramei, in mpK/W; A(f,i) - este aria proiectata a fetei interioare a ramei, in mp; A(f,e) - este aria proiectata a fetei exterioare a ramei, in mp; A(d,i) - este aria fetei interioare a ramei aflata in contact cu aerul, in mp; A(d,e) - este aria fetei exterioare a ramei aflata in contact cu aerul, in mp; Rezistenta termica R(f) a sectiunii ramei din metal cu intreruperea puntii termice Legenda X - este cea mai mica distanta, d, dintre sectiunile de metal opuse, in mm; Y - este rezistenta termica, R(f), a sectiunii ramei, in mpK/W;I.9.4.3. Rezistenta termica a spatiului dintre doua elemente vitrate ...  La elementele vitrate duble sau cuplate, rezistenta termica a spatiului dintre vitrajul celor doua elemente, R(s), poate fi considerata conform tabelului 9.4.1 de mai jos. Tabelul 9.4.1 - Rezistenta termica a spatiilor de aer neventilat, R(s), in mpK/W, pentru ferestre cuplate sau duble, verticale┌──────────────┬───────────────────────────────────────────────┬─────────────┐│ Grosimea │ O fata acoperita cu o emisivitate normala de: │ Ambele ││ stratului ├───────────┬───────────┬───────────┬───────────┤ fete ││ de aer │ 0,1 │ 0,2 │ 0,4 │ 0,8 │ neacoperite ││ mm │ │ │ │ │ │├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼─────────────┤│ 6 │ 0,211 │ 0,190 │ 0,163 │ 0,132 │ 0,127 │├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼─────────────┤│ 9 │ 0,299 │ 0,259 │ 0,211 │ 0,162 │ 0,154 │├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼─────────────┤│ 12 │ 0,377 │ 0,316 │ 0,247 │ 0,182 │ 0,173 │├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼─────────────┤│ 15 │ 0,447 │ 0,364 │ 0,276 │ 0,197 │ 0,186 │├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼─────────────┤│ 50 │ 0,406 │ 0,336 │ 0,260 │ 0,189 │ 0,179 │└──────────────┴───────────┴───────────┴───────────┴───────────┴─────────────┘I.9.4.4. Transmitanta termica liniara ...  Transmitanta termica liniara a jonctiunii rama/vitraj poate fi determinata prin calcul numeric. Daca nu sunt disponibile date mai precise, pot fi utilizate valorile orientative date in tabelul 9.4.2 de mai jos. Tabelul 9.4.2 - Transmitante termice liniare, PSI, pentru distantieri de aluminiu si metal┌───────────────────────┬─────────────────────┬───────────────────────────────┐│ │ Vitraj dublu sau │ Vitraj dublu cu emisivitate ││ Material │ triplu, sticla │ joasa, vitraj triplu cu doua ││ pentru │ neacoperita, spatiu │acoperiri cu emisivitate joasa,││ rama │umplut cu aer sau gaz│ spatiu umplut cu aer sau gaz ││ │ PSI │ PSI ││ │ W/(mxK) │ W/(mxK) │├───────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────────────────┤│Rama de lemn si rama │ 0,05 │ 0,06 ││ de PVC │ │ │├───────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────────────────┤│Rama de metal cu │ 0,06 │ 0,08 ││intreruperea puntii │ │ ││ termice │ │ │├───────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────────────────┤│Rama de metal fara │ 0,01 │ 0,04 ││intreruperea puntii │ │ ││ termice │ │ │└───────────────────────┴─────────────────────┴───────────────────────────────┘I.9.4.5. Transmitanta termica a vitrajului ...  Transmitanta termica a vitrajului simplu sau a vitrajului stratificat, U(g), (de exemplu geam de siguranta, antiefractie, antiglont) se calculeaza cu relatia: 1 U(g) = ─────────────────────────────── [W/(mpK)] (9.4.5) d(j) R(si) + Σ ────────── + R(se) j lambda(j) in care: R(si) - este rezistenta la transfer termic superficial interior, in mpK/W; R(se) - este rezistenta la transfer termic superficial exterior, in mpK/W; d(j) - este grosimea panoului de sticla sau a stratului de material j, in m; lambda(j) - este conductivitatea termica a sticlei sau a stratului de material j, in W/(mK). Transmitanta termica a vitrajului multiplu, U(g), se calculeaza (document recomandat SR EN 673 "Sticla pentru constructii. Determinarea transmitantei termice U. Metoda de calcul") cu relatia: 1 U(g) = ───────────────────────────────────────── [W/(mpK)] (9.4.6) d(j) R(si) + Σ ────────── + ΣR(s,j) + R(se) j lambda(j) in care: R(si) - este rezistenta la transfer termic superficial interior, in mpK/W; R(se) - este rezistenta la transfer termic superficial exterior, in mpK/W; d(j) - este grosimea panoului de sticla sau a stratului de material j, in m; lambda(j) - este conductivitatea termica a sticlei sau a stratului de material j, in W/(mK). R(s,j) - este rezistenta termica a spatiului de aer, in mpK/W. Daca nu sunt disponibile alte date mai precise, pentru vitrajele duble sau triple umplute cu aer sau alte gaze pot fi utilizate valori orientative ale transmitantei termice, U(g), date in tabelul 9.4.3 de mai jos. Tabelul 9.4.3 - Transmitanta termica, U(g), in W/(mpK), pentru vitraj dublu sau triplu umplut cu aer sau alt gaz┌─────────┬──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────┐│ │ Vitraj │ Tip de gaz ││ │ │(concentratia gazului ≥ 90% ││ Tip │ ├─────────┬─────────┬─────────┤│ │ Sticla │ Emisivitate │Dimensiuni │ Aer │ Argon │ Kripton ││ │ │ normala │ mm │ │ │ │├─────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤│ │ │ │ 4-6-4 │ 3,3 │ 3,0 │ 2,8 ││ │ │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤│ │ Sticla │ │ 4-9-4 │ 3,0 │ 2,8 │ 2,6 ││ │neacoperita │ 0,89 ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤│ │(sticla │ │ 4-12-4 │ 2,9 │ 2,7 │ 2,6 ││ │ normala) │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤│ │ │ │ 4-15-4 │ 2,7 │ 2,6 │ 2,6 ││ │ │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤│ │ │ │ 4-20-4 │ 2,7 │ 2,6 │ 2,6 ││ ├────────────┼─────────────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤│ │ │ │ 4-6-4 │ 2,9 │ 2,6 │ 2 2 ││ │ │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤│ │ │ │ 4-9-4 │ 2 6 │ 2 3 │ 2 0 ││ │O foaie de │ ≤ 0,4 ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤│ │ sticla │ │ 4-12-4 │ 2,4 │ 2,1 │ 2,0 ││ │acoperita │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤│ │ │ │ 4-15-4 │ 2,2 │ 2,0 │ 2,0 ││ │ │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤│ │ │ │ 4-20-4 │ 2,2 │ 2,0 │ 2,0 ││ ├────────────┼─────────────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤│ │ │ │ 4-6-4 │ 2,7 │ 2,3 │ 1,9 ││ │ │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤│ │ │ │ 4-9-4 │ 2,3 │ 2,0 │ 1,6 ││ Vitraj │O foaie de │ ≤ 0,2 ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤│ dublu │sticla │ │ 4-12-4 │ 1,9 │ 1,7 │ 1,5 ││ │acoperita │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤│ │ │ │ 4-15-4 │ 1,8 │ 1,6 │ 1,5 ││ │ │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤│ │ │ │ 4-20-4 │ 1,8 │ 1,6 │ 1,5 ││ ├────────────┼─────────────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤│ │ │ │ 4-6-4 │ 2,6 │ 2,2 │ 1,7 ││ │ │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤│ │ │ │ 4-9-4 │ 2,1 │ 1,7 │ 1,3 ││ │ O foaie de │ ≤ 0,1 ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤│ │ sticla │ │ 4-12-4 │ 1,8 │ 1,5 │ 1,3 ││ │ acoperita │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤│ │ │ │ 4-15-4 │ 1,6 │ 1,4 │ 1,3 ││ │ │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤│ │ │ │ 4-20-4 │ 1,6 │ 1,4 │ 1,3 ││ ├────────────┼─────────────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤│ │ │ │ 4-6-4 │ 2,5 │ 2,1 │ 1,5 ││ │ │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤│ │ │ │ 4-9-4 │ 2,0 │ 1,6 │ 1,3 ││ │ O foaie de │ ≤ 0,05 ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤│ │ sticla │ │ 4-12-4 │ 1,7 │ 1,3 │ 1,1 ││ │acoperita │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤│ │ │ │ 4-15-4 │ 1,5 │ 1,2 │ 1,1 ││ │ │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤│ │ │ │ 4-20-4 │ 1,5 │ 1,2 │ 1,2 │├─────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤│ │ │ │ 4-6-4-6-4 │ 2,3 │ 2,1 │ 1,8 ││ │ Sticla │ 0,89 ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤│ │neacoperita │ │ 4-9-4-9-4 │ 2,0 │ 1,9 │ 1,7 ││ │ (sticla │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤│ │ normala) │ │4-12-4-12-4│ 1,9 │ 1,8 │ 1,6 ││ ├────────────┼─────────────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤│ │ │ │ 4-6-4-6-4 │ 2,0 │ 1,7 │ 1,4 ││ │2 foi de │ ≤ 0,4 ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤│ │sticla │ │ 4-9-4-9-4 │ 1,7 │ 1,5 │ 1,2 ││ │acoperita │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤│ │ │ │4-12-4-12-4│ 1,5 │ 1,3 │ 1,1 ││ ├────────────┼─────────────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤│ │ │ │ 4-6-4-6-4 │ 1,8 │ 1,5 │ 1,1 ││ Vitraj │2 foi de │ ≤ 0,2 ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤│ triplu │sticla │ │ 4-9-4-9-4 │ 1,4 │ 1,2 │ 0,9 ││ │acoperita │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤│ │ │ │4-12-4-12-4│ 1,2 │ 1,0 │ 0,8 ││ ├────────────┼─────────────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤│ │ │ │ 4-6-4-6-4 │ 1,7 │ 1,3 │ 1,0 ││ │ 2 foi de │ ≤ 0,1 ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤│ │ sticla │ │ 4-9-4-9-4 │ 1,3 │ 1,0 │ 0,8 ││ │acoperita │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤│ │ │ │4-12-4-12-4│ 1,1 │ 0,9 │ 0,6 ││ ├────────────┼─────────────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤│ │ │ │ 4-6-4-6-4 │ 1,6 │ 1,3 │ 0,9 ││ │ 2 foi de │ ≤ 0,05 ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤│ │sticla │ │ 4-9-4-9-4 │ 1,2 │ 0,9 │ 0,7 ││ │acoperita │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤│ │ │ │4-12-4-12-4│ 1,0 │ 0,8 │ 0,5 │└─────────┴────────────┴─────────────┴───────────┴─────────┴─────────┴─────────┘I.9.4.6. Transmitanta termica a ferestrelor/usilor cu obloane ...  In cazul in care ferestrele/usile sunt prevazute cu obloane, acestea introduc o rezistenta termica suplimentara rezultata din rezistenta termica a stratului de aer inchis intre oblon si fereastra/usa si rezistenta termica a oblonului insusi. Transmitanta termica a ferestrei/usii cu oblon se calculeaza cu relatia: 1 U(ws) = ────────────────── [W/mpK] (9.4.7) 1/U(w) + Delta R unde: U(ws) - este transmitanta termica a ferestrei/usii cu oblon, in W/(mpK); U(w) - este transmitanta termica a ferestrei/usii, in W/(mpK); Delta R - este rezistenta termica suplimentara datorita stratului de aer inchis intre oblon si fereastra/usa si a oblonului inchis insusi. Rezistenta termica suplimentara data de prezenta unui oblon inchis depinde de permeabilitatea la aer a acestuia. Sunt definite 5 categorii de permeabilitati la aer ale obloanelor in functie de rostul total dintre oblon si mediul inconjurator, b(sh), conform tabelului 9.4.4 de mai jos. Lungimea rostului total, b(sh) se calculeaza cu relatia: b(sh) = b1 + b2 + b3 (9.4.8) unde b1, b2 si b3 sunt dimensiunile medii ale rosturilor de la partea inferioara, superioara si laterala dinspre oblon (conform fig. 9.4.6). b3 se considera numai pentru una din laturi, deoarece rosturile laterale influenteaza permeabilitatea mai putin decat rosturile de la partea superioara si inferioara. Legenda 1 - oblon a - interior b - exterior Tabelul 9.4.4 - Relatii intre permeabilitate si rostul total dintre oblon si mediul inconjurator┌─────────┬─────────────────────────────────────┬─────────────────────────────┐│ Clasa │ Permeabilitatea oblonului │ b(sh) (mm) │├─────────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────┤│ 1 │ Permeabilitate foarte mare │ b(sh) > 35 │├─────────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────┤│ 2 │ Permeabilitate la aer mare │ 15 ≤ b(sh) < 35 │├─────────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────┤│ 3 │ Permeabilitate la aer medie │ 8 ≤ b(sh) < 15 │├─────────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────┤│ 4 │ Permeabilitate la aer scazuta │ b(sh) ≤ 8 │├─────────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────┤│ 5 │ Impermeabila │ b(sh) ≤ 3 si b1 + b3 = 0 ││ │ │ sau b2 + b3 = 0 │├─────────┴─────────────────────────────────────┴─────────────────────────────┤│NOTA 1 - Pentru clasele de permeabilitate 2 si mai mari, nu trebuie sa existe││ deschideri in interiorul oblonului insusi. ││NOTA 2 - Obloanele sunt de clasa de permeabilitate 5 daca sunt indeplinite ││ urmatoarele conditii: ││a) Obloane rulante ││Rosturile laterale si inferioare sunt considerate egale cu 0 daca garniturile││ sub forma de banda acopera dispozitivele de ghidare si respectiv rigla ││finala. Rostul superior este considerat egal cu 0, daca accesul la cuti ││a oblonului rulant este prevazut cu garnituri de etansare tip bordura sau tip││ perie pe ambele fete ale perdelei sau daca capatul perdelei este presat cu ││un dispozitiv (arc) pe un material de etansare la suprafata interioara a ││fetei exterioare a cutiei oblonului rulant. ││b) Alte obloane ││Existenta efectiva a garniturilor sub forma de banda pe trei parti si pe a ││patra parte rostul mai mic de 3 mm. │└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Rezistentele termice suplimentare date de prezenta unui oblon inchis pot fi calculate, in functie de clasa de permeabilitate la aer a oblonului, cu relatiile:– obloane cu permeabilitate foarte mare la aer: ...  Delta R = 0,08 mpK/W (9.4.9)– obloane cu permeabilitate mare la aer: ...  Delta R = 0,25 R(sh) + 0,09 mpK/W (9.4.10)– obloane cu permeabilitate medie la aer (de exemplu obloane mobile masive, obloane venetiene din lemn cu voleti suprapusi masivi, obloane rulante din lemn, material plastic sau metal, cu voleti legati): ...  Delta R = 0,55 R(sh) + 0,11 mpK/W (9.4.11)– obloane cu permeabilitate scazuta la aer: ...  Delta R = 0,80 R(sh) + 0,14 mpK/W (9.4.12)– obloane etanse ...  Delta R = 0,95 R(sh) + 0,17 mpK/W (9.4.13) unde R(sh) este rezistenta termica a oblonului insusi. Relatiile de mai sus sunt valabile pentru R(sh) < 0,3 mpȚK/W. Daca nu sunt disponibile valori masurate sau calculate pentru R(sh), pot fi utilizate valorile orientative date in tabelul 9.4.5. Pentru storurile exterioare sau interioare se utilizeaza relatiile de mai sus cu R(sh) = 0. Tabelul 9.4.5 - Rezistenta termica suplimentara, Delta R, pentru ferestre/usi cu obloane inchise*Font 9*┌────────────────────────────────┬──────────────┬─────────────────────────────────────────────┐│ │ Rezistenta │Rezistente termice suplimentare in functie de││ │ termica │ permeabilitatea la aer a obloanelor*1) ││ Tip de oblon │caracteristica│ Delta R ││ │ a oblonului │ mp*K/W ││ │ R(sh), │Permeabilitate │Permeabilitate│Permeabilitate││ │ mp*K/W │la aer ridicata│la aer medie │la aer scazuta│├────────────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤│Obloane rulante din aluminiu │ 0,01 │ 0,09 │ 0,12 │ 0,15 │├────────────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤│Obloane rulante din lemn si │ │ │ │ ││material plastic fara umplutura │ 0,10 │ 0,12 │ 0,16 │ 0,22 ││spumata │ │ │ │ │├────────────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤│Obloane rulante de material │ 0,15 │ 0,13 │ 0,19 │ 0,26 ││plastic cu umplutura spumata │ │ │ │ │├────────────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤│Obloane din lemn cu grosimi de │ 0,20 │ 0,14 │ 0,22 │ 0,30 ││la 25 mm pana la 30 mm │ │ │ │ │└────────────────────────────────┴──────────────┴───────────────┴──────────────┴──────────────┘I.9.4.7. Valori orientative pentru rezistenta termica si transmitanta termica a unor elemente de constructie vitrate ...  Pentru elementele vitrate traditionale, rezistenta termica a tamplariei exterioare (ferestre si usi vitrate) din lemn, a luminatoarelor si a peretilor exteriori vitrati poate fi considerata conform tabelului 9.4.6. Tabelul 9.4.6 - Rezistente termice pentru elemente de constructie vitrate┌────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────┬───────┐│ ELEMENTUL DE CONSTRUCTIE VITRAT │ R' │ U(w) ││ │mpK/W│W/(mpK)│├────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────┼───────┤│ TAMPLARIE EXTERIOARA DIN LEMN │ │ ││- simpla, cu o foaie de geam │ 0,19│ 5,26 ││ ├─────┼───────┤│- simpla, cu un geam termoizolant │ 0,33│ 3,03 ││ ├─────┼───────┤│- simpla, cu doua foi de geam la distanta de 2 ... 4 cm │ 0,31│ 3,23 ││ ├─────┼───────┤│- simpla, cu o foaie de geam si un geam termoizolant la distanta│ 0,44│ 2,27 ││ de 2 ... 4 cm ├─────┼───────┤│- cuplata, cu doua foi de geam la distanta de 2 ... 4 cm │ 0,39│ 2,56 ││ ├─────┼───────┤│- cuplata, cu o foaie de geam si un geam termoizolant la │ 0,51│ 1,96 ││ distanta de 2 ... 4 cm ├─────┼───────┤│- dubla, cu doua foi de geam la distanta de 8 ... 12 cm │ 0,43│ 2,33 ││ ├─────┼───────┤│- dubla, cu o foaie de geam si un geam termoizolant la distanta │ 0,55│ 1,82 ││ de 8 ... 12 cm ├─────┼───────┤│- tripla, cu trei foi de geam │ 0,57│ 1,75 ││ ├─────┼───────┤│- tripla, cu doua foi de geam si un geam termoizolant │ 0,69│ 1,45 │├────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────┼───────┤│ LUMINATOARE │ │ ││- cu o foaie de geam │ 0,18│ 5,56 ││ ├─────┼───────┤│- cu un geam termoizolant │ 0,29│ 3,45 ││ ├─────┼───────┤│- cu doua foi de geam la distanta de 1 ... 3 cm │ 0,27│ 3,70 ││- din placi PAS │ │ ││ ├─────┼───────┤│ - simple │ 0,18│ 5,56 ││ ├─────┼───────┤│ - duble │ 0,34│ 2,94 │├────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────┼───────┤│ PERETI EXTERIORI VITRATI │ │ ││- geam profilit tip U, montat simplu │ 0,17│ 5,88 ││ ├─────┼───────┤│- geam profilit tip U, montat dublu │ 0,27│ 3,70 ││ ├─────┼───────┤│- geam profilit tubular │ 0,30│ 3,33 ││ ├─────┼───────┤│- placi PAS, montate simplu │ 0,18│ 5,56 ││ ├─────┼───────┤│- placi presate dm sticla, tip S (Nevada): │ │ ││ - pereti simpli │ 0,22│ 4,55 ││ ├─────┼───────┤│ - pereti dubli │ 0,42│ 2,22 ││ ├─────┼───────┤│- caramizi presate din sticla cu goluri, de 80 mm grosime │ 0,31│ 3,23 ││ ├─────┼───────┤│- vitrine cu rame metalice, cu o foaie de geam │ 0,18│ 5,56 │└────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────┴───────┘ Pentru tamplariile metalice simple, realizate din profile din otel se pot considera urmatoarele rezistente termice:– 0,17 mpK/W pentru tamplaria cu o foaie de geam simplu ... – 0,28 mpK/W, pentru tamplaria cu un geam termoizolant. ...  Pentru ferestre moderne, pot fi utilizate valorile orientative date in tabelele 9.4.7 si 9.4.8 de mai jos, in functie de procentul de arie a ramei, de tipul de vitraj, transmitanta termica a vitrajului si a ramei. Tabelul 9.4.7 - Transmitante termice pentru ferestre, U(w) [W/(mpK)], cu procentul de arie a ramei de 30% din intreaga arie a ferestrei*Font 9* U(w) [W/(mpK)]┌────────────┬────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ │ │ U(f) ││ Tip │ U(g) │ W/(mp*K) ││ de vitraj │W/(mp*K)│ aria ramei 30% ││ │ │ 1,0 │ 1,4 │ 1,8 │ 2,2 │ 2,6 │ 3,0 │ 3,4 │ 3,8 │ 7,0 │├────────────┼────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│ Simplu │ 5,7 │ 4,3 │ 4,4 │ 4,5 │ 4,6 │ 4,8 │ 4,9 │ 5,0 │ 5,1 │ 6,1 │├────────────┼────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│ │ 3,3 │ 2,7 │ 2,8 │ 2,9 │ 3,1 │ 3,2 │ 3,4 │ 3,5 │ 3,6 │ 4,4 ││ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│ │ 3,1 │ 2,6 │ 2,7 │ 2,8 │ 2,9 │ 3,1 │ 3,2 │ 3,3 │ 3,5 │ 4,3 ││ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│ │ 2,9 │ 2,4 │ 2,5 │ 2,7 │ 2,8 │ 3,0 │ 3,1 │ 3,2 │ 3,3 │ 4,1 ││ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│ │ 2,7 │ 2,3 │ 2,4 │ 2,5 │ 2,6 │ 2,8 │ 2,9 │ 3,1 │ 3,2 │ 4,0 ││ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│ │ 2,5 │ 2,2 │ 2,3 │ 2,4 │ 2,6 │ 2,7 │ 2,8 │ 3,0 │ 3,1 │ 3,9 ││ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│ │ 2,3 │ 2,1 │ 2,2 │ 2,3 │ 2,4 │ 2,6 │ 2,7 │ 2,8 │ 2,9 │ 3,8 ││ Dublu ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│ │ 2,1 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,2 │ 2,3 │ 2,4 │ 2,6 │ 2,7 │ 2,8 │ 3,6 ││ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│ │ 1,9 │ 1,8 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,1 │ 2,3 │ 2,4 │ 2,5 │ 2,7 │ 3,5 ││ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│ │ 1,7 │ 1,6 │ 1,8 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,2 │ 2,3 │ 2,4 │ 2,5 │ 3,3 ││ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│ │ 1,5 │ 1,5 │ 1,6 │ 1,7 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,1 │ 2,3 │ 2,4 │ 3,2 ││ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│ │ 1,3 │ 1,4 │ 1,5 │ 1,6 │ 1,7 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,1 │ 2,2 │ 3,1 ││ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│ │ 1,1 │ 1,2 │ 1,3 │ 1,5 │ 1,6 │ 1,7 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,1 │ 2,9 │├────────────┼────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│ │ 2,3 │ 2,0 │ 2,1 │ 2,2 │ 2,4 │ 2,5 │ 2,7 │ 2,8 │ 2,9 │ 3,7 ││ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│ │ 2,1 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,1 │ 2,2 │ 2,4 │ 2,5 │ 2,6 │ 2,8 │ 3,6 ││ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│ │ 1,9 │ 1,7 │ 1,8 │ 2,0 │ 2,1 │ 2,3 │ 2,4 │ 2,5 │ 2,6 │ 3,4 ││ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│ │ 1,7 │ 1,6 │ 1,7 │ 1,8 │ 1,9 │ 2,1 │ 2,2 │ 2,4 │ 2,5 │ 3,3 ││ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│ │ 1,5 │ 1,5 │ 1,6 │ 1,7 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,1 │ 2,3 │ 2,4 │ 3,2 ││ Triplu ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│ │ 1,3 │ 1,4 │ 1,5 │ 1,6 │ 1,7 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,1 │ 2,2 │ 3,1 ││ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│ │ 1,1 │ 1,2 │ 1,3 │ 1,5 │ 1,6 │ 1,7 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,1 │ 2,9 ││ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│ │ 0,9 │ 1,1 │ 1,2 │ 1,3 │ 1,4 │ 1,6 │ 1,7 │ 1,8 │ 2,0 │ 2,8 ││ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│ │ 0,7 │ 0,9 │ 1,1 │ 1,2 │ 1,3 │ 1,5 │ 1,6 │ 1,7 │ 1,8 │ 2,6 ││ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│ │ 0,5 │ 0,8 │ 0,9 │ 1,0 │ 1,2 │ 1,3 │ 1,4 │ 1,6 │ 1,7 │ 2,5 │└────────────┴────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘ Tabelul 9.4.8 - Transmitante termice pentru ferestre, U(w) [W/(mpK)], cu procentul de arie a ramei de 20% din intreaga arie a ferestrei*Font 9* U(w) [W/(mpK)]┌────────────┬────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ │ │ U(f) ││ Tip │ U(g) │ W/(mp*K) ││ de vitraj │W/(mp*K)│ aria ramei 20% ││ │ │ 1,0 │ 1,4 │ 1,8 │ 2,2 │ 2,6 │ 3,0 │ 3,4 │ 3,8 │ 7,0 │├────────────┼────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│ Simplu │ 5,7 │ 4,8 │ 4,8 │ 4,9 │ 5,0 │ 5,1 │ 5,2 │ 5,2 │ 5,3 │ 5,9 │├────────────┼────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│ │ 5,3 │ 2,9 │ 3,0 │ 3,1 │ 3,2 │ 3,3 │ 3,4 │ 3,4 │ 3,5 │ 4,0 ││ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│ │ 3,1 │ 2,8 │ 2,8 │ 2,9 │ 3,0 │ 3,1 │ 3,2 │ 3,3 │ 3,4 │ 3,9 ││ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│ │ 2,9 │ 2,6 │ 2,7 │ 2,8 │ 2,8 │ 3,0 │ 3,0 │ 3,1 │ 3,2 │ 3,7 ││ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│ │ 2,7 │ 2,4 │ 2,5 │ 2,6 │ 2,7 │ 2,8 │ 2,9 │ 3,0 │ 3,0 │ 3,6 ││ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│ │ 2,5 │ 2,3 │ 2,4 │ 2,5 │ 2,6 │ 2,7 │ 2,7 │ 2,8 │ 2,9 │ 3,4 ││ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│ │ 2,3 │ 2,1 │ 2,2 │ 2,3 │ 2,4 │ 2,5 │ 2,6 │ 2,7 │ 2,7 │ 3,3 ││ Dublu ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│ │ 2,1 │ 2,0 │ 2,1 │ 2,2 │ 2,2 │ 2,3 │ 2,4 │ 2,5 │ 2,6 │ 3,1 ││ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│ │ 1,9 │ 1,8 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,1 │ 2,2 │ 2,3 │ 2,3 │ 2,4 │ 3,0 ││ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│ │ 1,7 │ 1,7 │ 1,8 │ 1,8 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,1 │ 2,2 │ 2,3 │ 2,8 ││ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│ │ 1,5 │ 1,5 │ 1,6 │ 1,7 │ 1,8 │ 1,9 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,1 │ 2,6 ││ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│ │ 1,3 │ 1,4 │ 1,4 │ 1,5 │ 1,6 │ 1,7 │ 1,8 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,5 ││ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│ │ 1,1 │ 1,2 │ 1,3 │ 1,4 │ 1,4 │ 1,5 │ 1,6 │ 1,7 │ 1,8 │ 2,3 │├────────────┼────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│ │ 2,3 │ 2,1 │ 2,2 │ 2,3 │ 2,4 │ 2,5 │ 2,6 │ 2,6 │ 2,7 │ 3,2 ││ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│ │ 2,1 │ 2,0 │ 2,0 │ 2,1 │ 2,2 │ 2,3 │ 2,4 │ 2,5 │ 2,6 │ 3,1 ││ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│ │ 1,9 │ 1,8 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,0 │ 2,2 │ 2,2 │ 2,3 │ 2,4 │ 2,9 ││ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│ │ 1,7 │ 1,6 │ 1,7 │ 1,8 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,1 │ 2,2 │ 2,2 │ 2,8 ││ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│ │ 1,5 │ 1,5 │ 1,6 │ 1,7 │ 1,8 │ 1,9 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,1 │ 2,6 ││ Triplu ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│ │ 1,3 │ 1,4 │ 1,4 │ 1,5 │ 1,6 │ 1,7 │ 1,8 │ 1,9 │ 2,0 │ 2,5 ││ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│ │ 1,1 │ 1,2 │ 1,3 │ 1,4 │ 1,4 │ 1,5 │ 1,6 │ 1,7 │ 1,8 │ 2,3 ││ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│ │ 0,9 │ 1,0 │ 1,1 │ 1,2 │ 1,3 │ 1,4 │ 1,5 │ 1,6 │ 1,6 │ 2,2 ││ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│ │ 0,7 │ 0,9 │ 1,0 │ 1,0 │ 1,1 │ 1,2 │ 1,3 │ 1,4 │ 1,5 │ 2,0 ││ ├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│ │ 0,5 │ 0,7 │ 0,8 │ 0,9 │ 1,0 │ 1,1 │ 1,2 │ 1,2 │ 1,3 │ 1,8 │└────────────┴────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘I.9.5. Calculul indicatorilor globali: ... I.9.5.1. Rezistenta termica/transmitanta termica medie a anvelopei cladirii ...  Rezistenta termica corectata medie (R'm) a unui element de constructie al anvelopei cladirii/transmitanta termica corectata medie a unui element de constructie al anvelopei cladirii, se calculeaza cu relatia: 1 Σ[A(j)] R'(m) = ────── = ─────────────── [mpK/W] (9.5.1a) U'(m) Σ[A(j) * U'(j)] in care: U'(j) - transmitante termice corectate [W/(mpK)] aferente suprafetelor A(j). Relatia (9.5.1) este valabila si pentru determinarea rezistentelor termice medii ale unor elemente de constructie alcatuite din doua sau din mai multe zone cu alcatuire omogena; in aceasta situatie in relatia (9.5.1) in loc de U'(j) se introduce transmitanta termica unidirectionala U(j), obtinandu-se rezistenta termica medie R(m) = 1/U(m). Rezistenta termica corectata medie a anvelopei cladirii [(R'(M)]/transmitanta termica medie a anvelopei cladirii [U'(cladire)] se calculeaza cu relatia: 1 Σ[A(k)] R'(M) = ──────────── = ─────────────── [mpK/W] (9.5.1b) U'(cladire) Σ[A(k) * U'(k)] Coeficientul de cuplaj termic (L), aferent unui element de constructie se calculeaza cu relatia generala: A(j) L(j) = A(j) * U'(j) = ────── [W/K] (9.5.2) R'(j) in care indicele j se poate referi la o suprafata a elementului de constructie, la o incapere, la un nivel sau la ansamblul cladirii. Pentru ansamblul mai multor elemente de constructie, valorile L se pot insuma. Fluxul termic Φ aferent unui element de constructie se calculeaza cu relatia generala: Φ = L(j) * Delta θ [W] (9.5.3) In cazul elementelor de constructie care separa spatiul interior incalzit de un spatiu neincalzit, in locul valorii Delta θ = θ(i) - θ(e) se utilizeaza diferenta de temperatura [θ(i) - θ(u) in care θ(u) reprezinta temperatura din spatiul neincalzit, determinata pe baza unui calcul de bilant termic. Pentru ansamblul mai multor elemente de constructie, valorile Φ se pot insuma.I.9.6. Evaluarea aporturilor solare datorate elementelor de constructie vitrate ...  Pentru evaluarea aporturilor solare datorate elementelor de constructie vitrate se ia in considerare influenta elementelor arhitecturale cu care se realizeaza sisteme solare pasive si sistemele de protectie solara, cu considerarea conditiilor de amplasament al cladirilor, conform prevederilor din capitolul 7. De asemenea, se tine seama de efectele de umbrire date de vecinatatile naturale si construite etc. Trebuie avute in vedere si prevederile din capitolul 12, precum si cele din Partea a II-a a Metodologiei.I.9.6.1. Metoda simplificata de evaluare a aporturilor solare ...  Aportul de caldura al radiatiei solare [Q(s)] se considera ca se realizeaza numai prin suprafetele vitrate (ferestre si usi exterioare, prevazute cu geamuri). Nu se tine seama de aportul de caldura al radiatiei solare prin suprafetele opace. Aportul de caldura utila specific al radiatiei solare se calculeaza cu relatia: A(Fij) Q(s) = 0,40 *Σ I(Gj) * g(i)* ──────── [kWh/mp*an] (9.6.1) ij A(u) in care: Q(s) - cantitatea de caldura datorata radiatiei solare, receptionata de o cladire, pe durata sezonului de incalzire, pe un mc volum incalzit; I(Gj) - radiatia solara corespunzatoare unei orientari cardinale "j" [kWh/mp*an]; g(i) - factor de transmisie a energiei solare totale prin geamurile "i" ale tamplariei exterioare; A(Fij) - aria tamplariei exterioare prevazuta cu geamuri clare de tipul "i" si dispusa dupa orientarea cardinala "j" [mp]; A(u) - aria suprafetei utile, incalzite - direct sau indirect - a cladirii, [mp]. Radiatia solara disponibila se determina cu relatia: 24 I(Gj) = ────── D12 * I(Tj) [kWh/mp*an] (9.6.2) 1.000 in care: D(12) - durata conventionala a perioadei de incalzire, corespunzatoare temperaturii exterioare care marcheaza inceperea si oprirea incalzirii θ(eo) = +12°C [zile]; I(Tj) - intensitatea radiatiei solare totale, cu valori in functie de orientarea cardinala "j" si de localitatea in care este amplasata cladirea [W/mp]. Duratele conventionale ale perioadei de incalzire D(12), valorile medii ale intensitatii radiatiei solare totale [I(Tj)], pe un plan vertical cu orientarea "j", precum si pe un plan orizontal se vor considera utilizand valorile prevazute in reglementarile tehnice in vigoare, precum si tabelelor din Anexa 9.6. Pentru cladiri amplasate in localitati care nu sunt cuprinse in tabele, valorile intensitatilor radiatiei solare totale I(Gj) se pot determina prin medierea valorilor corespunzatoare pentru cele mai apropiate 3 localitati. Suprafetele avand o inclinare fata de orizontala, egala sau mai mare de 30° vor fi considerate suprafete verticale, iar cele cu o inclinare mai mica de 30° - suprafete orizontale. Orientarea "j" este definita de directia pe care o are o dreapta perpendiculara pe suprafata geamului, in cadrul sectoarelor care delimiteaza, cu o abatere de ±22,5°, directiile cardinale N, NE, E, SE, S, SV, V si NV. In pozitiile limita dintre sectoare, se va considera valoarea cea mai mica dintre cele 2 valori I(Tj) adiacente. Factorul de transmisie a energiei solare totale [g(i)] prin geamurile clare ale tamplariei exterioare se va considera astfel: - geamuri duble (2 geamuri simple, sau un geam termoizolant dublu) .......... g = 0,75 - geamuri triple (3 geamuri simple, sau un geam simplu + un geam termoizolant dublu, sau un geam termoizolant triplu) ................................... g = 0,65 - geam termoizolant dublu, avand o suprafata tratata cu un strat reflectant al razelor infrarosii ..................................................... g = 0,50 - geamuri triple (un geam simplu + un geam termoizolant dublu sau un geam termoizolant triplu), avand o suprafata tratata cu un strat reflectant al razelor infrarosii ........................................................ g = 0,45 - geam termoizolant triplu, avand 2 suprafete tratate cu straturi reflectante ale razelor infrarosii .................................................... g = 0,40 La tamplariile cu suprafetele inclinate, in calcule se vor considera ariile lor nominale, masurate in planul lor. La tamplariile exterioare la care aria libera a geamurilor [A(g)] este mai mica decat 60% din aria tamplariei respective [A(F)], aria acesteia se va considera in calcule: A(F) = 1,5 A(g) [mp] (9.6.3) Daca aria tamplariei exterioare [A(Fj)] este mai mare decat dublul ariei partii opace [A(Pj)] a respectivului perete, aria tamplariei exterioare care se va considera in calcule, se va limita la valoarea: A(Fj) = 2/3 [A(Fj) + A(Pj)] [mp] (9.6.4) Aportul de caldura solara Q(s) nu se va considera in calcule la determinarea necesarului anual de caldura la cladirile industriale de productie incalzite la o temperatura interioara medie mai mica de 18°C [theta(i) < 18°C]. Pentru a se tine seama de prevederea unor dispozitive de protectie solara se vor avea in vedere prevederile de la 9.4.I.9.7. Evaluarea pierderilor termice cauzate de permeabilitatea la aer a anvelopei cladirii ...  Pierderile termice cauzate de permeabilitatea la aer a anvelopei cladirii (document recomandat SR EN ISO 13790:2004) sunt exprimate prin coeficientul de pierderi termice datorate improspatarii aerului/prin ventilare, calculat cu relatia: . H(nu) = rho(a) * c(a) * V (9.7.1) in care: H(nu) - este coeficientul de pierderi termice datorate improspatarii aerului/prin ventilare, in W/K; rho(a) * c(a) - este capacitatea termica volumica; rho(a) * c(a) = 1200 J/(mcK) sau rho(a) * c(a) = 0,34 Wh/(mcK); . V - este debitul mediu volumic de aer proaspat, in mc/s sau mc/h. sau cu relatia: H(nu) = rho(a) * c(a) * n(a) * V (9.7.2) in care: rho(a) * c(a) - este capacitatea termica volumica; rho(a) * c(a) = 1200 J/(mcK) sau rho(a) * c(a) = 0,34 Wh/(mcK); n(a) - este numarul mediu de schimburi de aer pe ora, in h^-1; V - este volumul incalzit, in mc. Pentru cladirile de locuit si asimilate acestora, numarul mediu de schimburi de aer pe ora poate fi evaluat, in functie de:– categoria de cladire; ... – clasa de adapostire a cladirii; ... – clasa de permeabilitate la aer a cladirii, ...  utilizand datele din tabelul 9.7.1. Tabelul 9.7.1 - Numarul de schimburi de aer, n(a), pentru cladiri de locuit si asimilate acestora*Font 9*┌───────────────────────────────────┬──────────────────────┬──────────────────────────────────┐│ │ Clasa de │ Clasa de permeabilitate la aer ││ Categoria cladirii │ adapostire ├────────────┬──────────┬──────────┤│ │ │ ridicata │ medie │ scazuta │├───────────────────────────────────┼──────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────┤│ │ neadapostite │ 1,5 │ 0,8 │ 0,5 ││ Cladiri individuale ├──────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────┤│ (case unifamiliale, cuplate sau │ moderat adapostite │ 1,1 │ 0,6 │ 0,5 ││ insiruite s.a.) ├──────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────┤│ │ adapostite │ 0,7 │ 0,5 │ 0,5 │├────────────────────┬──────────────┼──────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────┤│ │ │ neadapostite │ 1,2 │ 0,7 │ 0,5 ││ │ dubla ├──────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────┤│ │ expunere │ moderat adapostite │ 0,9 │ 0,6 │ 0,5 ││ Cladiri cu mai │ ├──────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────┤│ multe apartamente, │ │ adapostite │ 0,6 │ 0,5 │ 0,5 ││ camine, internate, ├──────────────┼──────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────┤│ s.a. │ │ neadapostite │ 1,0 │ 0,6 │ 0,5 ││ │ simpla ├──────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────┤│ │ expunere │ moderat adapostite │ 0,7 │ 0,5 │ 0,5 ││ │ ├──────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────┤│ │ │ adapostite │ 0,5 │ 0,5 │ 0,5 │└────────────────────┴──────────────┴──────────────────────┴────────────┴──────────┴──────────┘ Incadrarea cladirilor in clasele de adapostire se face conform tabelului 9.7.2. Tabelul 9.7.2 - Incadrarea cladirilor in clasa de adapostire*Font 9*┌───────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ Clasa de adapostire │ Tip de cladire │├───────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ neadapostite │cladiri foarte inalte, cladiri la periferia oraselor si in piete, ││ │cladiri la ses │├───────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ moderat adapostite │cladiri in interiorul oraselor, cu minim 3 cladiri in apropiere, ││ │cladiri la ses protejate de arbori │├───────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ adapostite │cladiri din centrul oraselor, cladiri in paduri │└───────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Incadrarea cladirilor in clasele de permeabilitate la aer se face conform tabelului 9.7.3. Tabelului 9.7.3 - Incadrarea cladirilor in clasele de permeabilitate la aer*Font 9*┌───────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│Clasa de permeabilitate│ Tip de cladire ││ la aer │ │├───────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ ridicata │cladiri cu tamplarie exterioara fara masuri de etansare │├───────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ medie │cladiri cu tamplarie exterioara cu garnituri de etansare │├───────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ scazuta │cladiri cu ventilare controlata si cu tamplarie exterioara cu masuri ││ │de etansare speciale │└───────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Numarul de schimburi de aer poate fi determinat si in functie de tipul si starea ferestrelor/usilor si lungimea rosturilor ferestrelor si usilor exterioare (document recomandat STAS 1907-1/97). In acest caz pot fi utilizate urmatoarele valori pentru coeficientul de infiltratie prin rosturi: i(1) = 0,04 - pentru ferestre si usi in stare buna, cu etansare speciala; i(2) = 0,14 - pentru ferestre si usi in stare buna dar fara etansare speciala; i(3) = 0,20 - pentru ferestre si usi in stare deteriorata (neetanse), rezultand urmatoarele relatii pentru calculul numarului de schimburi de aer: n(a1) = 0,52 * V/L (h^-1) (9.7.3) n(a2) = 1,82 * V/L (h^-1) (9.7.4) n(a3) = 2,60 * V/L (h^-1) (9.7.5) in care: L - este lungimea rosturilor, in m; V - este volumul incalzit, in mc. Daca, din calcule, va rezulta o valoare n(a) ≤ 0,5 h^-1, se va considera un numar de 0,5 schimburi de aer pe ora. De exemplu: Daca V = 50 mc si L = 16 m, rezulta: n(a1) = 0,17 (h^-1) - se va considera n(a1) = 0,5 (h^-1) n(a2) = 0,58 (h^-1) n(a1) = 0,83 (h^-1)I.9.8. Determinarea ratei de ventilare a unui spatiu ocupat, cu conditia de mentinere a confortului fiziologic ...  Conditia de mentinere a confortului fiziologic este ca valorile concentratiilor apartinand CO(2) si vaporilor de apa sa nu depaseasca valorile (document recomandat NP 008-97):– 1600 mg/mc (cca. 0,05%) pentru CO(2); ... – 15.400 mg/mc, in regim de vara, respectiv 9.450 mg/mc in regim de iarna, pentru continutul de vapori de apa in aer. ...  Verificarea valorii ratei de ventilare necesara, exprimata prin numarul necesar de schimburi de aer intre interior si exterior se face cu relatiile: N(pers) * g ┌ ┐C(ex)+C(0)*exp[-n(a)t(f)]+ ────────────────│1 - exp[-n(a)t(f)]│=C(max) (9.7.6) n(a)*V(a)*rho(a)└ ┘ in care: C(0) - concentratia de noxe minima ca urmare a ventilarii naturale a incintei; C(ex) - concentratia de noxe caracteristica mediului exterior natural; C(max) - concentratia maxima de noxe din spatiu ocupat, la finele intervalului de timp t(f); C(L) - concentratia de noxe maxim admisa in spatiul ocupat, document recomandat NP 008-97; N(pers) - numarul de persoane din incinta; g - debitul de noxe degajat de o persoana; V(a) - volumul de aer din incinta, in mc; n(a) - rata de ventilare, in s^-1; t(f) - timpul la care se incheie activitatea din spatiul ocupat, in s; rho(a) - densitatea aerului, in kg/mp. C(max) < C(L) (9.7.7) In cazul unor activitati organizate care se desfasoara in timp finit este necesar ca la momentul t(f) (de incheiere a activitatilor) si sa se respecte inegalitatea din relatia (9.7.7). Este cazul in special al spatiilor in care se desfasoara activitati didactice, iar t(f) este reprezentat de durata orei de curs. In cazul ventilarii spatiului cu un debit constant de aer proaspat, rata de ventilare minima admisa se determina cu relatia: N(pers) * g n(a) = ──────────────────────── [s^-1] (9.7.8) [C(L)-C(ex)]*V(a)*rho(a)I.9.9. Verificarea riscului de condens superficial si din interiorul elementelor opace de anvelopa ...  Verificarea elementelor de constructie componente ale anvelopei cladirii la riscul de condens superficial si interstitial este obligatorie in etapa de audit energetic in care se face analiza solutiilor de imbunatatire a performantei termo-energetice a cladirii, pentru fiecare solutie selectata. (documente recomandate: SR EN 13788: "Performanta higrotermica a componentelor si elementelor de constructie - Temperatura superficiala interioara pentru evitarea umiditatii superficiale critice si condensului interior - Metoda de calcul" - atunci cand sunt disponibile date climatice medii lunare (temperaturi si umiditati relative)).I.10. Stabilirea prin calcul a parametrilor de performanta termica a elementelor de anvelopa aflate in contact cu solul. ...  Document recomandat: SR EN ISO 13370: "Performanta termica a cladirilor - Transferul termic prin sol - Metode de calcul." Documentul recomandat SR EN ISO 13789, accepta, pentru elementele de constructie in contact cu solul, ipoteza utilizarii conditiilor de calcul in regim termic stationar. Pentru realizarea unui calcul considerand regimul termic nestationar se tine seama de prevederile de la 10.1. Pentru calculul numeric se pot utiliza prevederile din Anexa 9.3.I.10.1. Parametri de performanta termica a elementelor de anvelopa in contact cu solul și temperaturi ale spatiilor subzonelor secundare ale cladirilor ...  Spatiile ocupate și spatiile neocupate ale caror elemente de constructie perimetrale sunt amplasate sub CTS sunt caracterizate de flux termic disipat catre mediul natural exterior sau de flux termic receptionat dinspre mediul natural exterior prin intermediul solului și al straturilor de material care constituie elementele perimetrale amplasate sub CTS. Influenta unor spatii aflate in apropiere, caracterizate de temperaturi diferite de cele ale mediului exterior natural poate fi neglijata. Capacitatea termica semnificativa a solului asociata variatiei aleatoare a principalilor parametri climatici cu pondere importanta in bilantul termic al spatiilor ocupate și neocupate din cladiri, determina caracterul putemic nestationar al transferului de caldura care genereaza atat fluxurile termice cat și nivelul de temperatura din spatiile construite. Relatiile de bilant termic utilizeaza temperaturi exterioare modificate care includ efectele defazajului și amortizarii undelor termice caracteristice elementelor de constructie cu masivitate foarte ridicata. (in cazul de fata solul este asimilat unui material de constructie). In toate cazurile se determina fluxurile termice generate de transferul de caldura dintre spatiile construite ocupate sau neocupate și aerul exterior, precum și fluxurile termice generate de prezenta panzei de apa freatica din sol. Se au in vedere urmatoarele cazuri:1. Spatiu (ocupat sau neocupat) caracterizat de temperatura θ(s) (constants sau variabila in functie de bilantul termic al spatiului), caracterizat de pereti verticali neizolati termic adiacenti solului cu inaltimea h(s) sub CTS (cota terenului sistematizat), precum și de pardoseala neizolata termic; ... 2. Caz similar cu cel anterior cu deosebirea faptului ca atat peretii verticali cat și pardoseala sunt termoizolati; ... 3. Combinatii intre situatiile specifice cazurilor 1 și 2 cu referire la starea peretilor verticali și a pardoselii din punct de vedere al dotarii cu izolatie termica; ... 4. Cladire plasata pe un soclu cu inaltimea h(sc) deasupra CTS, cu subcazurile: ... 4.1. Soclul fara termoizolare și parsoseala cladirii neizolata termic; ... 4.2. Soclul și pardoseala izolate termic; ... 4.3. Combinatii intre starea soclului și pardoselii din punct de vedere al dotarii cu izolatie termica. ...  Relatiile pentru determinarea fluxului termic la nivelul elementelor de constructie perimetrale mentionate, in cazul incintelor subterane, sunt: Q(ve(k)) = A(lat){[a(1)h(s)^2 + a(2)h(s) + a(3)] * θ(s) + + b(1k)h(s)^2 + b(2k)h(s) + b(3k)} (10.1) Q(pard,e(k)) = A(pard){[C(1)h(s)^2 + C(2)h(s) + C(3)] * θ(s) + + d(1k)h(s)^3 + d(2k)h(s)^2 + b(4k) (10.2) θ(s) - θ(a) ┌ f(2) ┐ θ(s) - θ(a)Q(f(k)) = A(lat) ─────────── * In│1 + ─────h(s) │ + A(pard) ─────────── (10.3) └ f(1) ┘ f(1) in care: θ(s) - temperatura interioara constanta sau variabila a spatiului ocupat sau neocupat, in °C; θ(a) - temperatura panzei de apa freatica, egala cu temperatura exterioara medie anuala a localitatii in care este amplasata cladirea, in °C; h(s) - adancimea la care se afla amplasata pardoseala, sub CTS, in m; h(a) - adancimea panzei de apa freatica, sub CTS, in m; A(laf) - suprafata laterala a elementelor de constructie verticale amplasate sub CTS, in mp; A(pard) - suprafata pardoselii, in mp. h(a)-h(s) f(1) = 0,17 + 2,2δ(iz)+ ───────── [mpK/W] lambda(s) pi f(2) = 0,50 ──────── [mpK/W] lambda(s) δ(iz) - simbolul Weierstass-Kronecker; δ(iz) = 1 - element dotat cu izolatie termica δ(iz) = 0 - element fara izolatie termica– conductivitatea termica a solului (considerat mediu izotrop), in W/(mK). ...  Coeficientii a1, a2, a3, c1, c2, c3 se prezinta in tabelele A.10.1.1.a și A.10.1.1.b (Anexa A.10.1) iar coeficientii b(1k), b(2k), b(3k) d(1k), d(2k), d(3k) și d(4k) se prezinta in tabelele A. 10.1.2.a și A.10.1.2.b (Anexa A.10.1) cu valori distincte pentru fiecare luna a anului caracterizata de indicativul (k). Relatiile pentru determinarea fluxului termic la nivelul soclului cladirilor amplasate la inaltimea h(sc) fata de CTS și a fluxului termic la nivelul pardoselii, sunt urmatoarele: Q(sc(k)) = A(lat(sc)){[a(1)h(sc)^2 + a(2)h(sc) = a(3)] * θ(s) + + b(2k)h(sc)^2 + b(2k)h(sc) + b(3k)} (10.4) Q(pard,sc,e(l)) = [A(pard) - A(lat,sc) + 4h(sc)^2] * * {[C(1)h(sc)^2 + C(2)h(sc) + c(3)] * θ(s) + d(1k)h(sc)^3 + + d(2k)h(sc)^2 + d(3k)h(sc) + b(4k)} (10.5) θ(s) + θ(s) Q(pard,sc,f} = A(pard) ─────────── (10.6) f(f) Relatiile (10.1) ... (10.6) determina: Q(ve(k)), - fluxul termic mediu disipat/patruns catre/dinspre mediul exterior natural prin pereti verticali subterani, in luna k, in W; Q(pard,e(k)) - fluxul termic mediu disipat/patruns catre/dinspre mediul exterior natural prin pardoseala incintei, in luna k, in W Q(f(k)) - fluxul termic disipat catre panza de apa freatica, in W; Q(sc(k)) - fluxul termic mediu disipat/patruns catre/dinspre mediul exterior prin soclul cladirii, in luna k, in W; Q(pard,sc,f) - fluxul termic disipat catre panza de apa freatica, in W; SC - indice cu semnificatia de "soclu" Pe baza relatiilor (10.1) ... (10.6) se determina parametrii termodinamici și marimile geometrice și termice care intra in bilantul termic global al spatiilor subterane. Rezulta: _ A(lat) + A(pard) R(e) = ───────────────── (10.7) A(lat) A(pard) ────── + ─────── R(ve) R(pde) A(lat A(pard) ──── θ(ev(k) + ────── θ(pd(k) _ R(ve) R(pde) θ(e(R(k) = ───────────────────────────── (10.8) A(lat + A(pard) ─────────────── _ R(e) in care: R(ve) = [a(1)h(s)^2 + a(2)h(s) + a(3)]^-1 (10.9) R(pde) = [C(1)h(s)^2 + C(2)h(s) + C(3)]^1 (10.10) θ(ev(k)) = -R(ve)[B(1k)h(s)^2 + b(2k)h(s) + b(3k)] (10.11) θ(pd(k)) = -R(pde)[d(1k)h(s)^3 + d(2k)h(s)^2 + d(3k)h(s) + d(4k)] (10.12) _ A(lat) + A(pard) R(f) = ──────────────── (10.13) A(lat) A(pard) ───── + ───── R(vf) R(pdf) in care: f(2)h(s) R(vf)= ─────────────── (10.14) f(2) In[1+ ────h(s)] f(2) R(pdf) = f(1) (10.15) Relatiile pentru determinarea fluxurilor termice, in cazul incintelor subterane devin: A(lat) + A(pard) _ Q(e(k)) = ──────────────── [θ(s)-θ(eR(k))] (10.16) _ R(e) A(lat + A(pard) Q(f(k)) = ──────────────── [θ(s)-θ(a)] (10.17) _ R(f) In cazul cladirii amplasate pe un soclu de pamant, rezulta: _ A(pard) + 4h(sc)^2 R(esc) = ───────────────────────────────── (10.18) A(lat A(pard) - A(lat) 4h(sc)^2 ───── + ───────────────────────── R(esc) R(pdsc) A(lat) A(pard) - A(lat) + 4h(sc)^2 ────── θ(esc(k)) + ─────────────────────────── θ(pdsc(k)) _ R(esc) R(pdsc) θ(esc(k)) = ──────────────────────────────────────────────────────── (10.19) A(lat) A(pard) - A(lat) + 4h(sc)^2 ────── + ──────────────────────────── R(esc) R(pdsc in care: R(esc) = [a(1)h(sc)^2 + a(2)h(sc) + a(3)]^-1 (10.20) R(pdsc) = [C(1)h(sc)^2 + C(2)h(sc) + C(3)]^-1 (10.21) θ(esc(k)) = -R(esc)[b(1k)h(sc)^2 + b(2k)h(sc) +b(3k)] (10.22)θ(pdsc(k)) = -R(pdsc) [d(1k)h(sc)^3 + d(2k)h(sc)^2 + d(3k)h(sc) +d(4k)] (10.23) R(psc = f(1) (10.24) Fluxurile termice se determina cu relatiile: A(pard) + 4h(sc)^2 _ Q(sce) = ────────────────── [θ(s) - θ(esc(k))] (10.25) _ R(esc) A(pard Q(fsg(k)) = ──────[θ(s)-θ(a)] (10.26) R(fsc) In relatiile de calcul specifice incintelor subterane, A(lat) se refera la pereti verticali aflati in imediata apropiere a mediului exterior natural. Valoarea h(s) ≤ 2,8 m. Temperaturile spatiilor θ(s) pot fi cunoscute din conditiile de confort termic și fiziologic, caz in care: θ(s) = θ(i(o); θ(i(o) - temperatura interioara conventionale de calcul, document recomandat: SR 1907/2, in functie de tipul de incinta sau variaza in functie de bilantul termic al spatiilor, caz in care: θ(s)=θ(s(k) Temperaturile spatiilor neocupate variaza in functie de variatia parametrilor climatici exteriori și in functie de fluxurile termice caracteristice echipamentelor precum și elementelor de constructie adiacente spatiilor neocupate. Se disting urmatoarele cazuri:1. Subsolul neincalzit ocupa in totalitate spatiul de sub planșeul spatiilor ocupate. ...  Ecuatia de bilant termic care este o ecuatie algebrica liniara avand ca necunoscuta temperatura θ(s(k) este urmatoarea: A(PL) ─────[θ(i(o)) - θ(s(k))]+2piAδ(a)[θ(apa-θ(s(k)]-Q(e(k)-Q(f(k)- R(PL) A(Pesb) - 0,33n(asb)V(sb)[θ(s(k))-θ(e(k))]- ───────[θ(s(k))-θ(e(k))] = 0 (10.27) R(Pesb) in care fluxurile termice Q(e(k)) și Q(f(k)) se expliciteaza sub forma relatiilor (10.16) și (10.17). Celelalte notatii au urmatoarea semnificatie: A(PL) - suprafata de transfer de caldura a planșeului adiacent spatiilor ocupate sau neocupate adiacente, in mp; A(Pesb) - suprafata de transfer de caldura prin elementele de constructie supraterane ale subsolului, in mp; R(PL) - rezistenta termica a planșeului, in mpK/W; R(Pesb) - rezistenta termica a elementelor de constructie supraterane ale subsolului, in mpK/W; δ(a) - simbolul Weierstrass-Kronecker δ(a) = 1 - subsol cu instalatii termice δ(a) = 0 - subsol fara instalatii termiceA. - coeficient de transfer de caldura caracteristic echipamentelor termice din subsol determinat cu relatia: ...  L(j) A = Σ ────────────────────────────────────── 1 δ(iz(j)) 0,33 j ──────── In(1+2─────────── + ───── lambda(iz) d(c(j)) d(e(j)) L(j) - lungimea tronsoanelor "j", in m; d(e(j)) - diametrul exterior al tronsonului "j" (inclusiv termoizolatia), in m; d(c(j)) - diametrul conductei "j" netermoizolata, in m; δ(iz(j)) - grosimea termoizolatiei aferenta tronsonului "j" in m: lambda(iz) - conductivitatea termica a izolatiei, in W/(mK); θ(apa) - temperatura apei vehiculata prin instalatiile termice din subsol, determinata in functie de temperatura exterioara medie lunara specifica localitatii in care se afla cladirea: θ(apa) = 0,50(45 + m * θ(e) + n) Coeficientii "m" și "n" se determina in functie de zona climatica de iarna in care se afla localitatea, conform tabelului 10.1. Tabelul 10.1 - Valorile coeficientilor "m" și "n" ┌───────────────────────┬─────────────┬──────────────┐ │Zona climatica │ m │ n │ ├───────────────────────┼─────────────┼──────────────┤ │ I │ -1,067 │ 52,67 │ ├───────────────────────┼─────────────┼──────────────┤ │ II │ -1,034 │ 51,33 │ ├───────────────────────┼─────────────┼──────────────┤ │ II │ -0,934 │ 49,33 │ ├───────────────────────┼─────────────┼──────────────┤ │ IV │ -0,934 │ 49,33 │ └───────────────────────┴─────────────┴──────────────┘2. Subsolul neincalzit ocupa partial spatiul de sub planseul partrului. ...  Se utilizeaza ecuatia (10.27) in care se modifica A(PL) prin adaugarea suprafetei adiacenta unui spatiu ocupat partial amplasat sub cota CTS. Transferul de caldura prin pardoseala acestui spatiu catre subsolul neocupat se neglijeaza.3. Subsolul este incalzit la temperatura θ(i(o). ...  În acest caz fluxurile termice disipate catre mediul exterior natural se determina cu relatiile (10.16) și (10.17) in care θ(s) = θ(i(o). Fluxurile termice disipate dinspre spatiul ocupat al unei cladiri amplasate pe sol la cota h(sc) deasupra CTS se determina cu relatiile (10.25) și (10.26). Vatoarea h(sc)≥0. Se face mentiunea ca in toate cazurile: Q > 0 semnifica flux termic disipat Q < 0 semnifica flux termic patruns. In cazul in care sob subsolul neocupat se invecineaza cu un spatiu a carui temperatura este necunoscuta, determninarea temperaturilor ambelor spatii se face prin rezolvarea sistemului de ecuatii de bilant termic liniare caracteristice fiecarui spatiu in parte. O solutie simplificata este prezentata pentru cazul a trei clase de spatii neocupate (de exemplu subsol, casa scarilor si pod).1. Ecuatia de bilant termic a subsolului este ecuatia (10.27) care include un termne suplimentar datorat transferului de caldura dintre subsol și spatiul neocupat adiacent subsolului si spatiilor ocupate. Rezulta ecuatia: ...  ┌ ┐A(PL) A(s(1)) │ │─────[θ(i(o))-θ(s(k))]+ ─────── │E(1)θ(i(o))+[E(2)-1]θ(s(k))+E(3)│+R(PL) R(s(1)) └ ┘+2piAδ(a)[θ(apa)-θ(s(k))]-Q(e(k))-Q(f(k))-0,33n(asb)V(sb * A(Pesb)*[θ(s(k))-θ(e(k))]- ───────[θ(s(k))-θ(e(k))]= 0 (10.28) R(Pesb) care se rezolva in raport cu temperatura θ(s(k)). S-a notat: A(s(1)) - suprafata de transfer de caldura dintre spatiul neocopat l și spatiul subsololui neocupat, in mp; R(s(1)) - rezistenta termica a elementelor de construtie care sunt adiacente atat subsolului cat și spatiului l, in mp K/W.2. Temperatura spatiului l neocupat se determina cu relatia: ...  θ(1(k) = E(1)θ(i(o)+E(2)θ(s(k)+E(3) (10.29)3. Temperatura celui de al doilea spatiu neocupat, 2, se determina cu relatia: ...  θ(2(k) = B(2)θ(i(o)+B(3)θ(s(k)+B(4) (10.30) Coeficientii B si E sunt continuti in Anexa A. 10.2. In Anexa A.10.3 se prezinta succesiunea etapelor de calcul privind transferul de caldura prin sol și cel caracteristic spatiilor neocupate invecinate cu solul. Pentru calcule economice aferente realizarii auditului energetic al cladirilor existente se va considera grosimea izolatiei termice aferente subsolului (pereti/pardoseala) de 0,10 m echivalent polistiren expandat.I.11. Cerinte de performanta și niveluri de performanta termica, energetica și de permeabilitate la aer, pentru elementele anvelopei cladirilor și pentru ansamblul acesteia ...  Se prevad valori, diferentiate pe de o parte pentru diferite tipuri de cladiri, pe de alta parte pentru cladiri noi și pentru cele existente care se reabiliteaza/modernizeaza, pentru urmatoarele cerinte de performanta (conditii tehnice de performanta):– rezistente termice corectate minime admisibile/normate/de referinta - din conditii de igiena și confort termic in spatiile locuite/ocupate; transmitante termice corectate maxime admisibile/normate/de referinta - din conditii de igiena și confort termic in spatiile locuite/ocupate; ... – rezistente termice corectate minime admisibile/normate/de referinta - din conditii de economie de energie, transmitante termice corectate maxime admisibile/normate/de referinta ... – din conditii de economic de energie. ... – temperaturi superficiale minime pentru evitarea riscului de condens pe suprafata interioara a elementelor de constructie care alcatuiesc anvelopa cladirilor, ... – debite minime de aer proaspat etc. ...  Rezistentele termice, pentru cladirile noi, sunt normate astfel:– pe considerente de confort higrotermic, in mod indirect, prin limitarea diferentelor de temperaturi intre temperatura aerului interior și temperatura superficiala interioara, medie, aferenta fiecarei incaperi in parte și fiecarui tip de element de constructie: ...  Delta θ(imax)=θ(i) - θ(si m) [K] (11.1)– pe considerente termoenergetice, in mod direct, prin stabilirea unor valori minime R'(min) ale rezistentelor termice corectate, medii pe cladire, pentru fiecare tip de element de constructie. ... I.11.1. Rezistenta termica, necesara din considerente de confort higrotermic, se calculeaza, cu relatia: ...  Delta θ R'(nec) = ──────────────────── [mpK/W] (11.2) α(i) * Delta θ(imax) in care : Delta θ(i max) diferenta maxima de temperatura, admisa intre temperatura interioara și temperatura medie a suprafetei interioare Delta θ(imax) = θ(i) - θ(sim) Valorile Delta θ(i max)se dau in tabelul 11.1, in functie de destinatia cladirii și de tipul elementului de constructie. La elementele de constructie care separa incaperea considerate de un spatiu neincalzit, in loc de valoarea Delta θ = θ(i) -θ(e), in relatia (11.2) se introduce diferenta de temperatura θ(i) - θ(u), in care θ(u) reprezinta temperatura in spatiul neincalzit, determinata pe baza unui calcul de bilant termic. La elementele de constructie care separa incaperea considerate de un spatiu mai putin incalzit, in loc de valoarea Delta θ , in relatia (11.2) se introduce diferenta dintre cele doua temperaturi interioare conventionale de calcul. Relatia (11.2) nu se aplica la suprafetele vitrate. Rezistentele termice corectate R' ale tuturor elementelor de constructie ale cladirilor, calculate pentru fiecare incapere in parte, trebuie sa fie mai mari decat rezistentele termice necesare: R' ≥ R'(nec) [mpK/W] (11.3) Conditia (11.3) se aplica și la elementele de constructie adiacente rosturilor inchise, izolate fata de mediul exterior, la verificarea termotehnica a elementelor de constructie interioare, spre incaperile neincalzite sau mai putin incalzite, precum și la cladirile incalzite cu sobe. La elementele de constructie ale incaperilor in care stationarea oamenilor este de scurta durata (de exemplu casa scarii, holurile de intrare in cladirile de locuit, ș.a.) valorile Delta θ(imax) din tabelul 11.1 se maresc cu 1 K. Pentru incaperile cladirilor de productie cu degajari importante de caldura, valoarea Delta θ(i max) nu se normeaza, daca este indeplinita una din urmatoarele conditii:– degajarile de caldura depașesc cu cel putin 50 % necesarul de caldura de calcul; ... – densitatea fluxului termic degajat este de cel putin 23 W/mp de element de constructie; ... – suprafata interioara a elementului de constructie este supusa unui flux radiant permanent sau este spalata de aer uscat și cald. ...  Rezistentele termice ale elementelor de constructie vitrate trebuie sa fie mai mari decat valorile R'(nec) din tabelul 11.2. Pentru elementele de constructie ușoare - cu exceptia suprafetelor vitrate - sunt valabile valorile R'(nec) de mai jos, prin care se urmarește a se compensa inertia (exprimata prin greutate) redusa, prin rezistente termice sporite: pentru 20 kg/mp R'(nec) = 2,50 mp K/W pentru 50 kg/mp R'(nec) = 2,00 mp K/W pentru 100 kg/mp R'(nec) = 1,80 mp K/W pentru 150 kg/mp R'(nec) = 1,60 mp K/W Transmitanta termica corectata din considerente igienico-sanitare reprezinta inversul rezistentei termice, necesara din considerente igienico-sanitare: 1 U'(nec) = ─────── [W/(mpK)] (11.4) R'(nec) Trebuie respectata conditia: U' ≤ U'(nec) [W/(mpK)] (11.5) Tabelul 11.1 Valori normate Delta θ(i max)┌────────┬──────────────────────────────────┬──────┬──────────────────────────┐│ Grupa │ Destinatia cladirii │phi(i)│ Delta θ(i max [K] ││cladirii│ │ (% ├─────────┬─────────┬──────┤│ │ │ │ Pereti │Tavane │Pardo-││ │ │ │ │ │seli │├────────┼──────────────────────────────────┼──────┼─────────┼─────────┼──────┤│ I │- Cladiri de locuit, camine, │ │ │ │ ││ │ internate │ │ │ │ ││ │- Spitale, policlnici, ș.a. │ 60 │ 4,0 │ 3,0 │2,0 ││ │- Crese, gradinte │ │ │ │ ││ │- Scoli, licee, s.a. │ │ │ │ │├────────┼──────────────────────────────────┼──────┼─────────┼─────────┼──────┤│ II │- Alte cladiri social - culturale,│ │ │ │ ││ │ cu regim normal de umiditate │ 50 │ 4,5 │ 3,5 │2,5 │├────────┼──────────────────────────────────┼──────┼─────────┼─────────┼──────┤│ III │- Cladiri sociale cu regim ridicat│ │ │ │ ││ │ de umiditate │ 60 │ 6,0 │ 4,5 │3,0 ││ │- Cladiri de productie cu regim │ │ │ │ ││ │ normal de umiditate │ │ │ │ │├────────┼──────────────────────────────────┼──────┼─────────┼─────────┼──────┤│ IV │- Cladiri de productie cu regim │ │ │0,8* │3,5 ││ │ ridicat de umiditate *) │ ≤75 │δθ(r) │δθ(r) │ │└────────┴──────────────────────────────────┴──────┴─────────┴─────────┴──────┘_________ *)Delta θ(r)=θ(i)-θ(r) Tabelul 11.2 Rezistente termice necesare pentru elementele de constructie vitrate┌────────┬────────────────────────────────────────────────┐│Grupa │ R'(nec) [mp K/W] ││cladirii├──────────┬───────────┬─────────────────────────┤│ │Tamplarie │Luminatoare│Pereti exteriori vitrati ││ │exterioara│ │ │├────────┼──────────┼───────────┼─────────────────────────┤│ I │ 0,39 │ 0,32 │ 0,32 │├────────┼──────────┼───────────┼─────────────────────────┤│ II │ 0,32 │ 0,29 │ 0,29 │├────────┼──────────┼───────────┼─────────────────────────┤│ III │ 0,29 │ 0,26 │ 0,26 │├────────┼──────────┼───────────┼─────────────────────────┤│ IV │ 0,26 │ 0,23 │ 0,23 │└────────┴──────────┴───────────┴─────────────────────────┘ OBSERVATII:1) La casa scarii și la alte spatii de circulatie, indiferent de grupa cladirii, se admite R'(nec) = 0,26 mpK/W ... 2) La vitrine se admite R'(nec) = 0,22 mpK/W ... I.11.2. Rezistenta termica corectata minima, admisibila, stabilita pentru cladirile noi, pe criterii de economie de energie in exploatarea cladirilor. ...  Trebuie sa fie indeplinita conditia: R'(m) ≥ R'(min) [mpK/W] (11.6) Valorile R'(min), pentru cladirile noi, se dau in tabelul 11.4.... 11.6. La cladirile existente care urmeaza a fi reabilitate și modernizate, valorile au caracter de recomandare și se utilizeaza pentru calculul parametrilor cladirii de referinta conform partii a 3-a a metodologiei: Auditul și certificatul de performanta energetica ale cladirii. Transmitanta termica corectata maxima, admisibila (normata/de referinta), stabilita pe criterii de economie de energie in exploatarea cladirilor reprezinta inversul rezistentei termice corectate minime: 1 U'(max) = ─────── [W/(mpK)] (11.7) R'(min) Trebuie indeplinita conditia: U'(m) ≤ U'(max) [W/(mpK)] (11.8) Tabelul 11.3 Valorile normate și valorile limita apreciate, ale rezistentelor termice la cladirile de locuit noi┌───┬─────────────────┬───────────────────────┬────────────────┬───────────────┐│SIM│ │ │ │ ││BO │ ELEMENTUL DE │ R'(nec) │ R'(min) │ VALORI LIMITA ││LUL│ CONSTRUCTIE │ │ │ APRECIATE ││ │ ├───────────────────────┤ │ ││ │ │ Zona climatica │Cladiri│Cladiri ├────────┬──────┤│ │ ├─────┬─────┬─────┬─────┤ noi │exist**)│ minR' │ maxR'││ │ │ I │ II │ III│ IV │ │ │ │ ││ │ ├─────┴─────┴─────┴─────┼───────┴────────┼────────┴──────┤│ │ │ mpK/W │ mpK/W │ mpK/W │├───┼─────────────────┼─────┬─────┬─────┬─────┼───────┬────────┼────────┬──────┤│ E │Pereti exteriori │1,00 │1,09 │1,19 │1,28 │1,50 │1,40 │0,50 │4,00 │├───┼───────┬─────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼────────┼────────┼──────┤│ │ │de terasa│1,33 │1,46 │1,58 │1,71 │3,50 │3,00 │0,50 │5,00 ││ T │ ├─────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼────────┼────────┼──────┤│ │Plansee│de pod │1,20*│1,31*│1,42*│1,54*│3,50 │3,00 │0,50 │5,00 │├───┤ ├─────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼────────┼────────┼──────┤│ S │ │peste │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │ │subsolul │1,33*│1,46*│1,58*│1,71*│1,65 │1,65 │0,30 │3,00 ││ │ │neicalzit│ │ │ │ │ │ │ │ │├───┼───────┴─────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼────────┼────────┼──────┤│ P │Placi pe sol │2,13 │2,33 │2,53 │2,73 │4,50 │3,00 │1,00 │5,00 │├───┼─────────────────┼─────┴─────┴─────┴─────┼───────┼────────┼────────┼──────┤│ F │Tamplarie │ │ │ │ │ ││ │exterioara │ 0,39 │0,55 │0,40 │0,30 │1,50 │└───┴─────────────────┴───────────────────────┴───────┴────────┴────────┴──────┘________ * valori orientative; valorile exacte se determina pe baza unor factori de corectie determinati printr-un calcul de bilant termic. ** valori orientative pentru cladiri existente care se reabiliteaza (cladire de referinta) In Tabelul 11.3 se dau, pentru cladirile de locuit, valorile apreciate ca valori limita (minime și maxime) pentru rezistentele termice corectate, medii pe ansamblul cladirii, aferente fiecarui element de constructie. La stabilirea valorilor limita maxime s-au avut in vedere:– posibilitatile tehnice actuale și pentru viitorul apropiat; ... – utilizarea materialelor termoizolante in conditii de eficienta economica (pe baza unor calcule de optimizare); ... – practica actuala și tendintele din alte tari. ...  Tabelul 11.4 Rezistente termice minime R'(min) ale elementelor de constructie, pe ansamblul cladirii - la cladirile de locuit┌────┬──────────────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────┐│ Nr.│ ELEMENTUL DE │ R'(min)[mpK/W] │ U'(max)[W/(mpK)] ││crt.│ CONSTRUCTIE ├─────────────────────────┼────────────────────────────┤│ │ │ CLADIRI DE LOCUIT │ CLADIDI DE LOCUIT ││ │ ├─────┬───────────────────┼────────┬───────────────────┤│ │ │ NOI │ EXISTENTE CARE│ NOI │ EXISTENTE CARE ││ │ │ │ SE │ │ SE ││ │ │ │ REABILITEAZA*)│ │ REABILITEAZA*)│├────┼──────────────────┼─────┼───────────────────┼────────┼───────────────────┤│ │Pereti exteriori │ │ │ │ ││ │(exclusiv │ │ │ │ ││ │suprafetele │ │ │ │ ││ │vitrate, inclusiv │1,50 │ 1,40 │ 0,67 │ 0,71 ││ 1 │peretii adiacenti │ │ │ │ ││ │rosturilor │ │ │ │ ││ │deschise) │ │ │ │ │├────┼──────────────────┼─────┼───────────────────┼────────┼───────────────────┤│ 2 │Tamplarie exteri- │ │ │ │ ││ │oara │0,55 │ 0,40 │ 1,80 │ 2,50 │├────┼──────────────────┼─────┼───────────────────┼────────┼───────────────────┤│ 3 │Plansee peste │ │ │ │ ││ │ultimul nivel, sub│3,50 │ 3,00 │ 0,29 │ 0,33 ││ │terase sau poduri │ │ │ │ │├────┼──────────────────┼─────┼───────────────────┼────────┼───────────────────┤│ 4 │Plansee peste │1,65 │ 1,65 │ 0,60 │ 0,60 ││ │subsoluri neincal-│ │ │ │ ││ │zite și pivnite │ │ │ │ │├────┼──────────────────┼─────┼───────────────────┼────────┼───────────────────┤│ 5 │Pereti adiacenti │1,10 │ 1,10 │ 0,90 │ 0,90 ││ │rosturilor inchise│ │ │ │ │├────┼──────────────────┼─────┼───────────────────┼────────┼───────────────────┤│ 6 │Planșee care │4,50 │ 3,00 │ 0,22 │ 0,33 ││ │delimiteaza cla- │ │ │ │ ││ │direa la partea │ │ │ │ ││ │inferioara, de │ │ │ │ ││ │exterior (la │ │ │ │ ││ │bowindouri, │ │ │ │ ││ │ganguri de │ │ │ │ ││ │trecere, ș.a.) │ │ │ │ │├────┼──────────────────┼─────┼───────────────────┼────────┼───────────────────┤│ 7 │Placi pe sol │ │ │ │ ││ │(peste CTS) │4,50 │ 3,00 │ 0,22 │ 0,33 │├────┼──────────────────┼─────┼───────────────────┼────────┼───────────────────┤│ │Placi la partea │ │ │ │ ││ │inferioara a │ │ │ │ ││ 8 │demisolurilor sau │ │ │ │ ││ │a subsolurilor │4,80 │ 4,20 │ 0,20 │ 0,24 ││ │incalzite (sub CTS│ │ │ │ │├────┼──────────────────┼─────┼───────────────────┼────────┼───────────────────┤│ │Pereti exteriori, │ │ │ │ ││ │sub CTS, la │ │ │ │ ││ 9 │demisoluri sau la │ │ │ │ ││ │subsoluri │2,40 │ 2,00 │ 0,42 │ 0,50 ││ │incalzite │ │ │ │ │└────┴──────────────────┴─────┴───────────────────┴────────┴───────────────────┘_______ *) valori pentru cladirea de referinta Pentru cladiri cu alta destinatie decat locuirea se dau, pentru cladirea de referinta, urmatoarele valori: Tabelul 11.5 - pentru cladiri de categoria 1┌──────────────────────────┬─────────┬───────┬───────┬───────┬────────┬───────┐│Tipul de cladire │ Zona │ a │ b │ c │ d │ e ││ │climatica│[mpK/W]│[mpK/W]│[mpK/W]│[W/(mK)]│[mpK/W]│├──────────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤│ │ I │1,30 │2,80 │1,50 │1,10 │0,43 ││ ├─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤│ Spitale, │ II │1,40 │2,90 │1,60 │1,10 │0,43 ││ creșe și ├─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤│ policlinici │ III │1,50 │3,00 │1,70 │1,10 │0,43 ││ ├─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ ││ │ IV │1,60 │3,10 │1,80 │1,10 │0,43 │├──────────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤│ │ I │1,20 │2,80 │1,00 │1,10 │0,39 ││ Cladiri de ├─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤│ invatamant și │ II │1,25 │2,90 │1,05 │1,10 │0,39 ││ pentru sport ├─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤│ │ III │1,30 │3,00 │1,10 │1,10 │0,43 ││ ├─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤│ │ IV │1,35 │3,10 │1,15 │1,10 │0,43 │├──────────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤│ │ I │1,20 │3,00 │1,00 │1,10 │0,43 ││ ├─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤│ Birouri, │ II │1,25 │3,20 │1,05 │1,10 │0,43 ││ cladiri ├─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤│ comerciale │ III │1,35 │3,30 │1,10 │1,10 │0,43 ││ și hoteliere*) ├─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤│ │ IV │1,30 │3,50 │1,15 │1,10 │0,43 │├──────────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤│ │ I │0,65 │1,80 │1,00 │1,10 │0,32 ││ Alte cladiri ├─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤│ (industriale cu │ II │0,70 │2,00 │1,05 │1,10 │0,32 ││ regim normal de ├─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤│ exploatare) │ III │0,75 │2,20 │1,10 │1,10 │0,39 ││ ├─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤│ │ IV │0,80 │2,40 │1,15 │1,10 │0,39 │└──────────────────────────┴─────────┴───────┴───────┴───────┴────────┴───────┘ Tabelul 11.6 - pentru cladiri de categoria 2┌──────────────────────────┬─────────┬───────┬───────┬───────┬────────┬───────┐│Tipul de clddire │ Zona │ a │ b │ c │ d │ e ││ │climatica│[mpK/W]│[mpK/W]│[mpK/W]│[W/(mK)]│[mpK/W]│├──────────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤│ │ I │1,20 │2,70 │1,30 │1,20 │0,43 ││ ├─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤│ Spitale, │ II │1,30 │2,80 │1,40 │1,20 │0,43 ││ creșe și ├─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤│ policlinici │ III │1,40 │2,90 │1,50 │1,20 │0,43 ││ ├─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┤ ││ │ IV │1,50 │3,00 │1,60 │1,20 │0,43 │├──────────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤│ │ I │1,10 │2,70 │1,30 │1,20 │0,39 ││ Cladiri de ├─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤│ invatamant și │ II │1,15 │2,80 │1,40 │1,20 │0,39 ││ pentru sport ├─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤│ │ III │1,20 │2,90 │1,50 │1,20 │0,43 ││ ├─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤│ │ IV │1,25 │3,00 │1,60 │1,20 │0,43 │├──────────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤│ │ I │1,10 │2,90 │1,30 │1,20 │0,43 ││ ├─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤│ Birouri, │ II │1,15 │3,10 │1,40 │1,20 │0,43 ││ cladiri ├─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤│ comerciale │ III │1,20 │3,20 │1,50 │1,20 │0,43 ││ și hoteliere x) ├─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤│ │ IV │1,25 │3,40 │1,60 │1,20 │0,43 │├──────────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤│ │ I │0,55 │1,70 │0,85 │1,20 │0,29 ││ Alte cladiri ├─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤│ (industriale cu │ II │0,60 │1,90 │0,90 │1,20 │0,29 ││ regim normal de ├─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤│ exploatare) │ III │0,65 │2,10 │0,95 │1,20 │0,32 ││ ├─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────┤│ │ IV │0,70 │2,30 │1,00 │1,20 │0,32 │└──────────────────────────┴─────────┴───────┴───────┴───────┴────────┴───────┘________x) Pentru partea de cazare se aplica prevederile pentru locuinte ...  In tabelele 11.5 și 11.6 semnificatia notatiilor este urmatoarea:– In cladiri de categoria 1 intra cladirile cu "ocupare continua" și cladirile cu "ocupare discontinua" de clasa de inertie mare, definita conform cap. 8 ca fiind acele cladiri a caror functionalitate impune ca temperatura mediului interior sa nu scada (in intervalul "ora 0 - ora 7") cu mai mult de 7°C sub valoarea normala de exploatare. Din aceasta categoric fac parte: creșele, internatele, spitalele, etc.; ... – In cladiri de categoria 2 intra cladirile cu "ocupare discontinue", cu exceptia celor din clasa de inertie mare. Cladirile cu "ocupare discontinue" sunt acele cladiri a caror functionalitate permite ca abaterea de la temperatura normala de exploatare sa fie mai mare de 7°C pe o perioada de 10 ore pe zi, din care cel putin 5 ore in intervalul "ora 0 - ora 7". Din aceasta categoric fac parte: școlile, amfiteatrele, salile de spectacole, cladirile administrative, restaurantele, cladirile industriale cu unul sau doua schimburi, etc., de clasa de inertie medie și mica (definite in cap. 8). ...  a - rezistenta termica minima, R'(min), a componentelor opace ale peretilor verticali care fac cu planul orizontal un unghi mai mare de 60°, aflati in contact cu exteriorul sau cu un spatiu neincalzit, exprimata in mp K/W; b - rezistenta termica minima, R'(min), a planșeelor de la ultimul nivel (orizontale sau care fac cu planul orizontal un unghi mai mic de 60°, aflate in contact cu exteriorul sau cu un spatiu neincalzit, exprimata in mp K/W; c - rezistenta termica minima, R'(min), a planșeelor inferioare aflate in contact cu exteriorul sau cu un spatiu neincalzit, exprimata in mp K/W; d - transmitanta termica liniara maxima pe perimetrul cladirii, la nivelul soclului, exprimata in W/(mK); e - rezistenta termica minima, R'(min), a peretilor transparenti sau translucizi aflati in contact cu exteriorul sau cu un spatiu neincalzit, calculate luand in considerare dimensiunile nominate ale golului din perete, exprimata in mp K/W; Aprecierea performantelor realizate de elementele de constructie perimetrale existente, in ceea ce privește rezistentele termice medii [R'(m)] se face prin:– compararea cu valorile rezistentelor termice necesare [R'(nec)], normate din considerete igienico-sanitare; ... – compararea cu valorile rezistentelor termice minime [R'(min)], normate - pentru cladirile noi - din considerente de economic de energie; ... – compararea cu valorile apreciate ca valori limita, minime și maxime. ...  Compararea cu valorile normate R'(nec) și R'(min) se face determinand procentul de realizare a acestor valori, cu relatiile: R'(m) p1 = ─────── 100 [%] (11.9) R'(nec) R'(m) p2 = ──────── 100 [%] (11.10) R'(min)I.11.3. Temperaturi superficiale normate ... I.11.3.1. Verificari generale ...  Temperaturile superficiale se limiteaza inferior astfel incat sa nu apara fenomenul de condens pe suprafata interioara a elementelor de constructie: θ(si,min) ≥ θ(r) [°C] (11.11) in care θ(r), este temperatura punctului de roua. Pentru cladiri de locuit, in conditiile unei temperaturi interioare de calcul θ(i) = +20°C și a unei umiditati relative a aerului umed interior phi = 60%, temperatura punctului de roua este θ(r) = 12°C. Valorile temperaturilor superficiale medii pe incapere [θ(si min)] se limiteaza indirect prin normarea indicatorilor globali de confort termic PMV și PPD, precum și a indicatorilor specifici disconfortului local:– temperatura suprafetei pardoselii; ... – variatia pe verticala a temperaturii aerului; ... – asimetria temperaturii radiante. ...  Temperaturile de pe suprafetele interioare ale elementelor de constructie, atat in camp curent, cat și in dreptul tuturor puntilor termice, trebuie sa fie mai mari decat temperatura punctului de roua θ(r): θ(si)[θ(si min), θ(si colt)] ≥ θ(r) [°C] (11.12) Temperatura punctului de roua θ(r) se poate determina din anexa A11, in functie de temperatura interioara conventionala de calcul θ(i) și de umiditatea relativa a aerului interior [phi(i)]. Pentru alte valori θ(i) și [phi(i)] decat cele din anexa A11, temperatura punctului de roua poate fi determinata, aproximativ, prin interpolare liniara. Mai exact, temperatura punctului de roua se calculeaza astfel:– se determina presiunea partiala a vaporilor de apa la interior, cu relatia: ...  P(s) * phi(i) P(vi) = ────────────── [Pa] (11.13) 100 in care : P(s) presiunea de saturatie corespunzatoare temperaturii aerului interior, in pascali; phi(i) umiditatea relativa a aerului umed interior, in procente.– se determina temperatura pentru care presiunea partiala a vaporilor de apa, calculate cu relatia (11.13), devine presiune de saturatie; aceasta valoare a temperaturii este temperatura punctului de roua θ(r). ...  Temperatura pe suprafata interioara a elementelor de constructie fara punti termice (sau in campul curent al elementelor de constructie cu punti termice) se determina cu relatia: Delta (θ) θ(si) = θ(i) - ───────── [°C] (11.14) h(i)*R La elementele de constructie adiacente spatiilor neincalzite in locul valorii Delta (θ) = θ(i) - θ(e), in relatia de calcul (11.14), se introduce diferenta de temperatura [θ(i) - θ(u)]. În zona puntilor termice, temperaturile θ(si) se determina printr-un calcul automat al campului de temperaturi. In mod curent, pentru determinarea temperaturilor minime θ(si min) este suficient a se face calculul campului plan, bidimensional, de temperaturi. Pentru cazurile si detaliile curente, temperaturile superficiale minime θ(si min) se dau in tabelele cuprinse in cataloage de valori precalculate pentru punti termice uzuale. Valorile din tabele sunt valabile pentru zona II climatica și pentru o temperatura interioara θ(i) = + 20°C. Pentru alte conditii de temperatura [θ'(e) și θ'(i)], temperatura minima [θ'(si min)] se poate determina cu relatia: θ'(i) - θ'(e) θ'(si min) = θ'(i) - ───────────── [T(i)-T(si min)] [°C] (11.15) θ(i)-θ(e) in care : θ(i) = + 20 °C θ(e) = - 15 °C θ(i)-T(e) = 35 K La colturile ieșinde de la intersectia a doi pereti exteriori cu un planșeu (la tavan sau la pardoseala), temperatura minima se poate determina numai pe baza unui calcul automat al campului spatial, tridimensional, de temperaturi. In cazul in care nu se face un astfel de calcul, se poate considera valoarea: θ(si colt) = 1,3 θ(si min) - 0,3θ(i) [°C] (11.16) in care : θ(si min) temperatura superficiala minima, determinata pe baza campului plan de temperaturi. Temperatura superficiala medie, aferenta unui element de constructie, se poate determina cu relatia: Delta θ θ(si m) = θ(i) - ───────── [°C] (11.17) h(i) * R' in care : R' rezistenta termica specifica corectata, aferenta, dupa necesitati, fie une incaperi, fie ansamblului cladirii. Pe baza temperaturii superficiale minime θ(i min), se poate calcula valoarea maxima a raportului ecartului de temperatura superficiala Dzeta(max), sau factorul de temperatura al unei punti termice liniare 2D f(Rsi) (document recomandat SR EN ISO 10211-2). Daca intervin numai doua medii, temperaturile superficiale pot fi exprimate sub forma adimensionala printr-una din relatiile (11.18) sau (11.19): θ(i) - θ(si min) Dzeta(max) = ──────────────── [-] (11.18) Delta θ sau 2D θ(si min) - θ(e) f(Rsi) = ──────────────── [-] (11.19) Delta θ unde: Dzeta(Rsi)(x,y) este raportul diferentelor de temperatura pentru suprafata interioara, intr-un anumit punct; f(Rsi)(x,y) este factorul de temperatura pentru suprafata interioara, intr-un anumit Pe baza temperaturii superficiale medii θ(si m), se poate determina valoarea medie a raportului ecartului de temperatura superficiala, folosind relatia: θ(i) - θ(si m) R(si) Dzeta(m) = ────────────── = ───────── [-] (11.20) Delta θ R' Raportul diferentelor de temperatura sau factorul de temperatura trebuie sa fie calculat cu o eroare mai mica de 0,005. La elementele de constructie adiacente spatiilor neincalzite, in locul valorii Delta θ9 din relatiile (11.17), (11.18), (11.19), se introduce diferenta de temperatura [θ(i) - θ(u)]. Utilizand calculul numeric se poate determina limita inferioara a temperaturilor superficiale minime. Daca intervin trei temperaturi la limita, trebuie utilizati factorii de ponderare a temperaturii g. Acești factori permit, pentru toate valorile temperaturilor la limita, sa se calculeze temperatura intr-un punct oarecare al suprafetei interioare cu coordonate (x,y), ca functie liniara de aceste temperaturi la limita, oricare ar fi ele. Temperatura in punctul de coordonate (x,y) se determina cu relatia: θ(si)(x,y) g(1)(x,y)θ(1) + g(2)(x,y)θ(2) + g(3)(x,y)θ(3) (11.21) cu: g(1)(x,y) + g(2)(x,y) + g(3)(x,y) 1 (11.22) Calculul factorilor de ponderare a temperaturii g in punctul considerat se poate efectua utilizand prevederile cuprinse in anexa A din documentul recomandat SR EN ISO 10211-2. In mod normal punctul de interes este cel avand temperatura superficiala interioara cea mai joasa. Acest punct se poate deplasa daca temperaturile la limita se schimba. Se calculeaza temperatura superficiaia interioara θ(si), in punctul considerat, inlocuind in relatia (11.21) valorile calculate pentru g(1), g(2) și g(3) și valorile efective ale temperaturilor la limita θ(1), θ(2) și θ(3). Factorul de temperatura calculat este utilizat pentru evaluarea riscului de condens superficial și de dezvoltare a mucegaiului (document recomandat SR EN ISO 10211-1). La intersectia a doua punti termice liniare (de exemplu intersectia unui stalp cu o centura de planșeu) sau la intersectia a trei punti termice liniare (de exemplu imbinarea a doi pereti exteriori cu acoperisul), factorul minim de temperatura 3D f Rsi calculat cu un model geometric 3-D, este mai mic decat oricare dintre puntile termice liniare, considerate izolat (a se vedea figura 11.3.1). In consecinta, factorii de temperatura 2D f Rsi calculati cu modelul geometric 2-D, nu furnizeaza valori sigure pentru estimarea fenomenului de condens superficial intr-o incapere.I.11.3.2. Metoda simplificata de calcul pentru intersectia de punti termice liniare ...  Pentru a se obtine valori sigure ale factorului minim de temperatura la intersectia a doua sau trei punti termice liniare, se utilizeaza o metoda simplificata de calcul, pentru o estimare preliminara. Aceasta metoda simplificata cuprinde relatii pentru calculul celei mai mici valori limita la aceste intersectii, atunci cand nu sunt disponibile rezultate ale unui calcul 3-D. Daca aceste valori limita indica un risc de condens superficial sau nu satisfac valorile limita prescrise, se poate obtine un rezultat mai exact printr-un calcul 3-D (document recomandat SR EN ISO 10211-1). Metoda de calcul simplificat nu poate fi utilizata pentru calculul factorului de temperatura la punti termice punctuale izolate. Aceste cazuri pot fi calculate utilizand alte metode (document recomandat SR EN ISO 10211-1). Valoarea limita inferioara pentru 3D f Rsi poate fi calculate pornind de la factorii minimi de temperatura 2D f Rsi ai puntilor termice liniare care se intersecteaza, in urmatoarele conditii:a) puntea termica 3-D este rezultatul a doua sau trei punti termice liniare care se intersecteaza (a se vedea figura 11.3.1); ... b) daca mai mult de doua punti termice liniare fac parte din acelasi plan, sunt luate in considerare numai cele doua punti termice care au valorile cele mai scazute pentru ...  2D f Rsi (a se vedea figura 11.3.2);c) raportul dintre valorile maxime și minime ale coeficientului de transfer termic al oricarei parti a anvelopei adiacente puntilor termice liniare considerate sa nu depaseasca 1,5. ...  Daca nu este satisfacuta conditia c), valoarea calculata 3D f Rsi poate totusi sa fie utilizata ca valoare indicativa. Se iau in considerare numai cele doua punti termice liniare avand factorii de temperatura cei mai mici La intersectia a trei punti termice liniare, limita inferioara pentru 3D f Rsi se determina cu: 3D 1 f = ────────────────────────────────── (11.23) Rsi 1 1 1 2 ───── + ───── + ────── - ──── 2D,x 2D,y 2D,z 1D f f f f Rsi Rsi Rsi Rsi unde: 3D f Rsi este valoarea limita inferioara a factorului minim de temperatura al puntii termice 3-D, calculate cu valoarea Rsi utilizata; 2D f Rsi este factorul minim de temperatura al puntilor termice liniare orientate in directia axei x, calculate cu aceeași valoare Rsi (la fel pentru axa y și axa z); 1D f Rsi este media aritmetica a factorilor de temperatura ai partilor de anvelopa omogene termic, adiacente puntilor termice liniare. Daca se intersecteaza numai doua punti termice liniare, ecuatia (11.23) devine: 3D 1 f = ────────────────────────── (11.23) Rsi 1 1 1 ───── + ───── - ───── 2D,x 2D,y 1D f f f Rsi Rsi Rsi Factorii de temperatura ai partilor de anvelopa omogena termic se determina cu: 1D R(t) + R(se) f = ────────────────────── (11.25) Rsi R(t) + R(se) + R(si) In final, trebuie prezentate urmatoarele rezultate, ca valori care sunt independente de temperaturile la limite:– coeficientul de cuplaj termic L intre mediul interior și cel exterior; ... – coeficientul de transfer termic liniar Psi al puntii termice liniare; ... – factorii de temperatura f(Rsi) sau raporturile diferentelor de temperatura Dzeta(Rsi) pentru punctele cu temperaturile superficial cele mai scazute din fiecare incapere considerate (inclusiv amplasamentul acestor puncte); daca sunt utilizate trei temperaturi la limita, trebuie specificati factorii de ponderare a temperaturii. ...  Temperatura superficiala interioara cea mai scazuta din fiecare incapere care face parte din mediul interior, este temperatura minima calculate cu ajutorul relatiei (11.19).I.12. Evaluarea influentei sistemelor solare pasive și a sistemelor de protectie solara asupra performantei energetice a cladirii ...  Documente recomandate:– SR EN 13363-1: "Dispozitive de protectie solara aplicata vitrajelor. Calculul factorului de transmisie solara și luminoasa. Partea 1: Metoda simplificata" ... – SR EN 410: "Sticla pentru constructii. Determinarea caracteristicilor luminoase și solare ale vitrajelor" ... – SR EN 673: "Sticla pentru constructii. Determinarea transmitantei termice U. Metoda de calcul." ...  Se va tine cont de conditiile de amplasament ale cladirilor conform specificatiilor din cap. 7. Elemente de calcul a eficientei energetice și economice a sistemelor arhitectural constructive de control solar pasiv, a sistemelor pasive de captare a radiatiei solare de tipul Spatiu Solar ventilat/neventilat sunt prezentate in Partea a II-a a metodologiei In Anexa 12 se prezinta o metoda simplificata pentru estimarea transmisiei totale a energiei solare a unui dispozitiv de protectie solara aplicat unui vitraj, care se bazeaza atat pe coeficientul de transfer termic și pe cel de transmisie a energiei solare totale a vitrajului, cat și pe factorul de transmisie luminoasa și pe factorul de reflexie al dispozitivului de protectie solara. Dispozitivele de protectie solara sunt montate in paralel cu vitrajul, la exterior, la interior sau integrate și pot fi: storuri, jaluzele și transperante. Metoda este aplicabila atunci cand factorul de transmisie a energiei solare totale a vitrajului este cuprins intre 0,15 și 0,85. Jaluzelele sau storurile trebuie sa poata fi reglate astfel incat sa nu existe transmisie solara directa. Se presupune ca pentru dispozitivele de protectie solara montate la exterior și dispozitivele de protectie solara integrate, spatiul dintre dispozitivele de protectie solara și vitraj nu este ventilat, iar pentru dispozitivele de protectie solara montate la interior acest spatiu este ventilat. Se face referire la valoarea transmitantei termice a elementelor transparente, U pentru care se prezinta, de asemenea, metoda de determinare. Recomandari privind utilizarea eficienta a diferitelor tipuri de protectii solare (de la plantatii pana la cele mai noi sisteme tehnologice precum și prezentarea caracteristicilor constructive și criteriilor de performanta termica a elementelor componente (vitraj, element de acumulare a caldurii, rezistenta termica minima a elementului de acumulare a caldurii, amplasarea fantelor de circulatie a aerului și debitele recomandate de aer proaspat introdus in spatiul ocupat adiacent) sunt facute in capitolul 7. X Eficienta utilizarii sistemului pasiv de captare a radiatiei solare este determinata de caracteristicile constructive și functionale ale sistemului. Se are in vedere sistemul format dintr-un perete captator vertical acoperit la exterior cu vopsea absorbanta in spectrul radiatiilor scurte [α(abs)] = 0,90), confectionat din beton masiv cu grosime de 0,20 m, aplicat peste structura termoizolanta a cladirii [R(c) ≥ 1,40 mp K/W], la exteriorul acesteia. Exterior peretelui de beton se amplaseaza un vitraj (simplu sau dublu) cu proprietati selective sau neselective. Fantele practicate la partea superioara și inferioara a peretelui captator precum și la partile superioara și inferioara a vitrajului, permit orientarea aerului cald catre spatiul interior (in sezonul rece) sau catre exterior (in sezonul cald). Prezenta spatiului solar contribuie la reducerea consumului de caldura al cladirii. Pentru evaluarea efectului energetic al spatiului solar se utilizeaza metoda directa. Performanta energetica a spatiului solar (zona climatica II) pentru spatiu solar fara vehicularea aerului intre spatiul solar și spatiile ocupate se determina din graficul din fig. 12.1. Pentru celelalte zone climatice (mediul urban) se utilizeaza urmatorii coeficienti de corectie: ┌──────────────────┬──────────────────┐ │ Zona climatica │ Coeficient de │ │ de iarna │ corectie │ ├──────────────────┼──────────────────┤ │ I │ 1,08 │ ├──────────────────┼──────────────────┤ │ III │ 0,91 │ ├──────────────────┼──────────────────┤ │ IV │ 0,79 │ └──────────────────┴──────────────────┘ Valorile din graficul din figura 12.1 reprezinta cantitatea de energie neta caracteristica sistemului de tip spatiu solar, raportata la suprafata de captare a radiatiei solare cu orientare Sud. Pentru orientarile SE, SV se introduc coeficientii de corectie: C(SE) = 0,81 C(SV) = 0,88 În cazul vehicularii aerului preluat din exterior și introdus ca aer preincalzit in spatiul locuit/ocupat, pentru capacitatea termica de 1 W/mp, Performanta Energetica este prezentata in graficul din figura 12.2. Coeficientii de corectie sunt cei mentionati anterior.I.13. Conditii de climat interior și de iluminat natural pentru asigurarea confortului higrotermic și vizual ... I.13.1. Parametri de climat interior ...  Principalii parametri definitorii pentru aerul interior (documente recomandate: SR ISO 7730 "Ambiante termice moderate. Determinarea indicilor PMV și PPD și specificarea conditiilor de confort termic" și SR EN 27726 "Ambiante termice. Aparate și metode de masurare a marimilor fizice") și care influenteaza confortul uman din punct de vedere higrotermic sunt:– temperatura aerului; ... – temperatura medie de radiatie; ... – asimetria temperaturii de radiatie; ... – temperatura interioara; ... – temperatura conventională; ... – umiditatea absoluta/umiditatea relativa; ... – viteza aerului. ... I.13.1.1. Temperatura aerului ...  Temperatura aerului este temperatura data de termometrul uscat, masurata la o anumita inaltime. Aceasta inaltime poate sa difere, in functie de destinatia incaperii:– la nivelul capului: ... – 1,1 m, pentru pozitia așezat; ... – 1,7 m pentru pozitia in picioare ... – la nivelul abdomenului: ... – 0,6 m, pentru pozitia așezat; ... – 1,1 m pentru pozitia in picioare ... – la nivelul gleznelor: 0,1 m, pentru pozitia așezat și in picioare; ... I.13.1.2. Temperatura medie de radiatie ...  Temperatura medie de radiatie este temperatura peretilor unei incinte virtuale pentru care temperatura peretilor este uniforma și schimburile de radiatie intre aceasta incinta și om sunt egale cu schimburile de caldura prin radiatie in incinta reala. Temperatura de radiatie poate fi stabilita pe baza temperaturii masurate cu termometrul globului negru și a temperaturii și vitezei aerului din jurul termometrului cu glob negru. Ea poate fi calculata, pe baza datelor privind temperaturile peretilor inconjuratori, forma acestor pereti și pozitia lor in raport cu omul.I.13.1.3. Asimetria temperaturii de radiatie ...  Asimetria temperaturii de radiatie se definește prin diferenta dintre temperatura de radiatie plana de pe doua fete opuse ale unui mic element (temperatura de radiatie plana fiind temperatura uniforma a unei incinte pentru care radiatia pe una din fetele unui mic element plan este aceeași ca in mediul real neuniform).I.13.1.4. Temperatura interioara ...  Temperatura interioara este media aritmetica a temperaturii aerului și a temperaturii medii de radiatie considerate in centrul incaperii (sau a zonei ocupate).I.13.1.5. Temperatura interioara conventionala ...  Temperatura interioara conventionala este temperatura interioara stabilita printr-un sistem de reglare in regim normal de incalzire. Temperatura interioara conventionala se va considera, in functie de destinatia diferitelor spatii, (document recomandat: SR 1907/2).I.13.1.6. Umiditatea absoluta și umiditatea relativa ...  Umiditatea absoluta a aerului este cantitatea de vapori de apa continuti in aer, exprimata in mod curent prin presiunea partiala a vaporilor de apa (presiunea partiala a vaporilor de apa dintr-un amestec de aer umed fiind presiunea pe care ar exercita-o vaporii de apa continuti in acest amestec daca ei ar ocupa singuri volumul pe care il ocupa aerul umed la aceeași temperatura) și prin raportul de umiditate (raportul dintre masa vaporilor de apa a unui eșantion de aer umed și masa aerului uscat din același eșantion). Relatia dintre cele doua marimi este: P(a) W(g) = 0,61298 ────── (13.1) P-P(a) in care: W(g) este raportul de umiditate; P(a) este presiunea partiala a vaporilor de apa, in P(a); p este presiunea atmosferica totala, in P(a). Umiditatea relativa a aerului este cantitatea de vapori de apa din aer in raport cu cantitatea maxima pe care el o poate contine la o anumita temperatura și se calculeaza cu relatia: P(a) phi = ──────── (13.2) P(a,sat) in care: phi este umiditatea relativa a aerului; P(a) este presiunea partiala a vaporilor de apa, in P(a); P(a,sat) este presiunea de saturatie a vaporilor de apa, in P(a); Umiditatea relativa poate fi exprimata și in procenteI.13.1.7. Viteza aerului ...  Viteza aerului se definește prin modul și directie. Pentru mediul interior marimea ce trebuie avuta in vedere este modulul vectorului viteza. Ea este utilizata la evaluarea confortului termic și a disconfortului local produs de curentii de aer.I.13.2. Parametri de confort termic ...  Senzatia termica resimtita de om este reprezentata de senzatia termica a corpului sau, in ansamblu. Acesta senzatie este influentata nu numai de parametrii de mediu (temperatura aerului, temperatura medie de radiatie, umiditatea și viteza aerului) ci și de imbracaminte și de activitatea pe care o desfașoara in mediul termic respectiv. Senzatia termica a omului este o marime subiectiva și se definește prin indicele PMV (votul mediu previzibil) sau indicele PPD (procentul previzibil de nemultumiti). Indicele PMV reprezinta opinia medie a unui grup important de persoane care iși exprima votul privind senzatia termica in raport cu mediul termic inconjurator, pe o scara cu 7 niveluri caracterizate astfel: ┌────────┬─────────────────────┐ │ Nivel │ Senzatie resimtita │ ├────────┼─────────────────────┤ │ +3 │foarte cald │ ├────────┼─────────────────────┤ │ +2 │cald │ ├────────┼─────────────────────┤ │ +1 │caldut │ ├────────┼─────────────────────┤ │ 0 │neutru │ ├────────┼─────────────────────┤ │ -1 │racoros │ ├────────┼─────────────────────┤ │ -2 │rece │ ├────────┼─────────────────────┤ │ -3 │foarte rece │ └────────┴─────────────────────┘ Indicele PMV se determina prin calcul din ecuatia de bilant termic al corpului uman, pe baza datelor privind parametrii de mediu (temperatura aerului, temperatura medie de radiatie, viteza relativa a aerului, presiunea partiala a vaporilor de apa), activitatea (productia de energie metabolica) și rezistenta termica a imbracamintii sau utilizind valori tabelate in functie de nivelul de activitate, rezistenta termica a imbracamintii, viteza relativa a aerului și temperatura operativa (document recomandat: SR ISO 7730) Indicele PPD reprezinta procentul de persoane susceptibile de a avea senzatia de prea rece sau prea cald in raport cu mediul ambiant și furnizeaza informatii privind disconfortul termic. Temperatura operativa este temperatura uniforma a unei incinte radiante negre, in care un ocupant schimba aceeași cantitate de caldura prin radiatie și prin convectie ca intr-o ambianta neuniforma reala. Temperatura operativa se poate calcula cu relatia: _ θ(o) = A * θ(a) + (1-A)θ(r) (13.3) in care: θ(o) este temperatura operativa, in °C; θ(a) este temperatura aerului, in °C; _ θ(r) este temperatura medie de radiatie, in °C; A este un factor de corectie, dat in functie de viteza aerului, astfel: ┌────────────┬───────┬───────────────────────┬─────────────────────┐ │V(a)in m/s │ < 0,2 │ de la 0,2 pana la 0,6 │de la 0,7 pana la 1,0│ ├────────────┼───────┼───────────────────────┼─────────────────────┤ │ A │ 0,5 │ 0,6 │ 0,7 │ └────────────┴───────┴───────────────────────┴─────────────────────┘ Pentru medii in care viteza aerului este mai mica de 0,2 m/s sau daca diferenta dintre temperatura aerului și temperatura medie de radiatie este mai mica de 4°C, temperatura operativa se poate considera ca fiind media dintre temperatura aerului și temperatura medie de radiatie (in acest caz temperatura operativa este identica cu temperatura interioara, pct. 13.1.4). Se poate considera ca acceptabil pentru confortul uman o ambianta caracterizata de un indice PPD mai mic de 10%, ceea ce corespunde unui indice PMV cuprins in domeniul: - 0,5 < PMV < + 0,5I.13.3. Elemente privind conceptia constructiv-arhitecturala, generala și de detaliu, care influenteaza performantele cladirii sub aspect termic, al ventilarii naturale, al insoririi și al iluminatului natural. ...  Calitatea aerului interior depinde de calitatea aerului care patrunde din exterior și de factorii de contaminare ai aerului din interiorul incaperilor. Atunci cand niciunul dintre acești factori nu influenteaza in vre-un fel luarea unei decizii, putem considera limitele normative de ventilare naturala, drept igienice; acestea se raporteaza la numarul de indivizi utilizatori in același moment ai spatiului respectiv, la volumul de aer și la poluantii prezenti in interior datorati diferitelor produse industriale sau materiale de constructie, punerii acestora in lucru sau diferitelor mirosuri. Asigurarea normelor de igiena pentru locuintele colective prevad:– insorirea minima de 1 ½ ore la 21 decembrie pentru cel putin o camera, pentru apartamentele de 2 camere și pentru cel putin 2 camere pentru apartamentele de 3 sau 4 camere; ... – in cadrul ansamblului urbanistic se admit maxim 5% apartamente neinsorite; ...  Respectarea normelor de igiena in cazurile de mai sus este foarte importanta datorita diferentei ce apare intre durata teoretica și cea reala de insorire. Oboseala, lipsa de concentrare, iritarea mucoasei nazale și lacramarea, dificultatea in respiratie, frisoanele, reumatismul, toate acestea cunoscute ca simptom SBS (Sick Building Syndrome) sunt tributare nerespectarii normelor de confort ale spatiilor interioare.I.13.4. Definirea parametrilor de iluminat natural și niveluri de performanta pentru asigurarea confortului vizual. ...  Confortul vizual este o stare subiectiva, care difera de la om la om, dar și de la o activitate la alta. Pentru obtinerea confortului vizual, aspectele cantitative, specifice pentru fiecare functiune, trebuie corelate cu aspectele calitative ale mediului luminos. Principalii parametrii ai iluminatului natural sunt nivelul de iluminare și uniformitatea in planul util, ambii parametri fiind dependenti de cerintele functionale ale spatiului studiat. Nivelul de iluminare trebuie sa fie in concordanta cu specificul activitatii desfașurate in incapere; el trebuie sa fie asigurat pe suprafata de referinta - planul util - care poate fi orizontala (masa, birouri), verticals (raft, oglinda) sau inclinata (pupitru, planșeta). In functie de specificul incaperilor, se recomanda realizarea nivelurilor de iluminare prezentate in ANEXA 13.1, unde, pentru comparatie, sunt incluse și nivelurile de lumina realizate natural. Uniformitatea in planul util. Factorul de uniformitate este determinat de raportul dintre nivelul de iluminare recomandat in planul util specific fiecarei functiuni (Anexa A 13.2) și iluminarea minima simultana din incaperea respectiva. Se recomanda pentru cladiri de locuit, realizarea unei iluminari avind un factor de uniformitate de minimum 1/10. Pentru celelalte cladiri, in functie de felul cum se desfașoara activitatea:– pentru munci cu caracter static, lumina fiind necesar sa fie primita in general dintr-o singura directie, factorul de uniformitate va fi de 1/4... 1/6; ... – pentru munca in mișcare, lumina fiind necesar sa fie primita din mai multe directii, factorul de uniformitate va fi de 1/2... 1/3. ...  Pentru incaperile de invatamant, clase, auditorii, laboratoare, ateliere, se recomanda factorul de uniformitate de 1/3. Factorul de lumina naturala In calculele de iluminat natural, se ia in considerare lumina difuza a zilei, nu și lumina directa a soarelui, tocmai datorita variatiilor sale foarte mari (aceasta face obiectul studiilor de insorire). Cantitatea de lumina naturala a unui spatiu interior este determinata de intensitatea luminii naturale la un moment dat, de caracteristicile suprafetelor vitrate (dimensiuni, pozitionare, proprietatile sticlei), de eventualele protectii solare sau obstacole exterioare (constructii, vegetatie). Factorul de lumina naturala DP (Daylight Factor) este elementul determinant de evaluare a luminii naturale disponibile in interiorul cladirilor (document recomandat metoda CIE). El depinde de conditiile meteo, dar metoda de calcul ia in considerare conditii de cer acoperit. Factorul de lumina naturala este asociat unui punct din spatiul interior, fiind independent de momentul zilei sau anotimp și se exprima prin formula: DF = (EHint/EHext)x 100 unde EHint - iluminarea punctului interior EHext - iluminarea punctului fara obturari Factorul de lumina naturala are trei componente, corespunzatoare celor trei cai prin care lumina naturala ajunge in spatiul interior:– componenta cerului ... – componenta reflectata externa ... – componenta reflactata interna ...  Fiecare din aceste componente se calculeaza prin metode specifice. O formula de calcul foarte simpla considera ca valoarea minima a factorului de lumina naturala intr-o incapere este egala cu o zecime din aria ferestrelor, exprimata ca procent din aria pardoselii: DF = 1/10(Af/Ad) * 100 unde Af - suprafata ferestrelor Ad - suprafata pardoselii Avantajul metodei consta in faptul ca modelul distributiei luminii naturale in incapere poate fi calculat o singura data; acest model nu se schimba in timp. Cunoscand distributia factorului de lumina naturala, nivelul iluminarii naturale in spatiul interior se obtine prin multiplicarea acestuia cu iluminarea exterioara disponibila la un moment dat. Se determina astfel valorile minima, medie și maxima ale conditiilor de lumina naturala in incaperea respectiva sau in spatii interioare similare. Dezavantajul metodei este faptul ca permite calculul doar pentru cer acoperit uniform și nu poate analiza diferitele situatii variabile determinate de mișcarea soarelui, de nori și de componenta directa a razelor de soare. Concluziile determinarilor facute pe baza metodei:– pentru incaperi cu DF mai mare de 5 %, iluminatul artificial nu este necesar pe intreaga perioada a programului de lucru; interiorul este luminos, odihnitor, cu iluminat natural generos ... – pentru DF cuprins intre 2 - 5%, iluminatul artificial va fi conceput pentru a suplimenta lumina naturala ... – pentru DF mai mic de 2%, lumina artificiala va functiona pe toata perioada de lucru ...  Metoda descrisa mai sus este un instrument de lucru deosebit de simplu și eficace. In faza de proiectare a unei constructii noi, se poate optimiza consumul energetic pentru utilitati - iluminat electric, incalzire, climatizare, ventilatie - prin corelarea aportului de lumina naturala cu dimensiunile suprafetelor vitrate (avand in vedere și alte aspecte, in special schimburile termice). Pentru o cladire existenta, cu suprafetele vitrate cunoscute, se pot intocmi calcule economice de optimizare a consumului de energie prin corelarea programului de lucru cu iluminatul natural disponibil. Factorul de lumina naturala este un element care intervine in ecuatia pentru determinarea consumului de energie electrica necesar pentru iluminatul artificial (v. Metodologie, Partea a 2-a -capitolul Iluminat artificial).I.14. Particulantati de aplicare a metodologiei pentru cladirile existente care urmeaza a fi modernizate termic și energetic ...  Pentru cladirile existente rezistentele termice unidirectionale ale elementelor de constructie perimetrale, se determina, de regula, cu aceleași metode ca și pentru cladirile noi. Conductivitatea termica de calcul a materialului termoizolant se stabilește in functie de:– felul, sortul și caracteristicile termotehnice ale materialului termoizolant prevazut in proiectul initial; ... – deteriorarea caracteristicilor termoizolante ale materialului, produsa in timp, ca urmare a diferitilor factori, dar in principal ca urmare a umezirii materialului prin infiltratii și/sau condens interior. ...  Conductivitatea termica se stabilește concret prin:– examinarea proiectului initial; ... – identificarea materialului prin sondaje și/sau decopertari locale; ... – determinari de laborator ale unor probe extrase "in situ"; ... – examinarea starii in care se afla materialul (in stare uscata, afectat de condens, igrasie sau infiltratii de apa, etc.) ...  Pentru a tine seama de efectul negativ al umezirii, imbatranirii și deteriorarii in timp a materialelor care intra in alcatuirea elementelor de constructie și, in special, a materialelor termoizolante, asupra conductivitatii termice, valorile normate ale acestora vor fi corectate prin multiplicarea cu coeficientii de majorare "a", care se dau - orientativ - la pct 5.3: lambda = α x lambda(normat) [W/(m.K)] (14.1) Coeficientul de majorare aferent unui material de constructii se obtine prin multiplicarea coeficientului care depinde de vechimea materialului cu cel mai mare din coeficientii care depind de starea materialului (condens, igrasie, infiltratii).– La determinarea rezistentelor termice unidirectionale ale placilor pe sol, in cazul cand pamantul și umplutura de peste CTS sunt nisipuri și pietrișuri cu umiditate ridicata, conductivitatea termica de calcul a pamantului pe adancimea de 3,0 m sub CTS se va considera lambda(p1) =2,5 W/(mK) in loc de 2,0 W/(mK). ... – Pentru calcule simplificate, cu utilizarea unor valori precalculate și intabelate, relatia de calcul a rezistentelor termice unidirectionale pentru toate elementele de constructie cu exceptia placii pe sol și a tamplariei exterioare, se poate scrie sub forma: ...  _ d R = R + ────── [mpK/W] (14.2) lambda in care: _ R rezistenta termica a tuturor straturilor, cu exceptia stratului termoizolant, la care se adauga rezistentele la transfer termic superficial interior și exterior [mp K/ W]: _ d(j) R = R(si) + R(se) + Σ(─────────) lambda(j) d - grosimea de calcul a stratului termoizolant [m] lambda - conductivitatea termica de calcul a materialului termoizolant [W/(mK)]– Pentru calcule simplificate, cu utilizarea unor valori precalculate și intabelate, relatia de calcul a rezistentelor termice unidirectionale pentru placile pe sol poate fi scrisa sub forma: ...  d R(1) = 2,72 + 0,5h + ────── [mpK/W] (14.3) lambda in care: R(1) - rezistenta termica unidirectionala a tuturor straturilor cuprinse intre cota ± 0,00 și cota stratului invariabil (CSI), la care se adauga rezistenta la transfer termic superficial interior [mpK/W] h - inaltimea masurata intre nivelul pamantului din exteriorul cladirii (CTS) și fata superioara a placii din beton slab armat, suport al stratului termoizolant sau al șapei [m] d - grosimea de calcul a stratului termoizolant [m] lambda - conductivitatea termica de calcul a stratului termoizolant [W/(mK)]– Grosimea stratului termoizolant este cea efectiva, existenta la data analizei termice și energetice, cu luarea in consideratie atat a tasarii initiate, cat și a celei produse in timp. ...  Grosimea "d" se poate stabili fie pe baza datelor existente in proiect, confirmate prin 1-2 sondaje, fie exclusiv pe baza catorva sondaje sau/și decopertari locale. La terasele fara beton de panta, cu stratul termoizolant de grosime variabila, se considera grosimea medie, ponderata cu suprafetele.– Pentru elementele de constructie vitrate (tamplarie exterioara și pereti exteriori vitrati), rezistentele termice unidirectionale (R), egale cu rezistentele termice corectate (R'), se considera - de regula - cu valorile considerate pentru cladirile noi. Daca starea tamplariei de lemn nu este corespunzatoare (tocul și/sau cercevelele sunt umezite, putrezite, fisurate, degradate) rezistentele termice se vor reduce cu pana la 15 %, in functie de amploarea și natura defectelor. ... – Rezistentele termice corectate (R') ale elementelor de constructie neomogene și cu punti termice, cu exceptia placilor pe sol, se determina pe baza relatiilor de calcul: ...  1 R' = ─────────────────────────────────────────── [mpK/W] (14.4) [1-Σ(p(i)] Σ[Psi(j)*1(j)] ────────── + Σ[p(i)*U(i)] + ─────────────── R A in care: R - rezistenta termica unidirectionala din camp curent [mpK/W]; A - suprafata pentru care se face calculul [mp]; l(j) - lungimile puntilor termice liniare de același fel(j), din cadrul suprafetei A[m] Psi(j) - transmitantele termice liniare aferente puntilor termice de același fel (j),[W/(mK)]; P(i) - ponderea zonelor neizolate sau mai putin izolate termic decat zona de camp curent [-]; U(i) - transmitantele termice prin suprafata, unidirectionale, aferente zonelor (i)[W/(mpK)] Rezistentele termice corectate ale placilor pe sol, in ipoteza acceptarii calculului in regim stationar, se determina pe baza relatiei: 1 R' = ─────────────────────────────────────────────────── [mpK/W] (14.5) ┌ ┐ │(1-Σ(pi) │ Delta θ(p) Σ[Psi(j)*l(j)] │──────── + Σ[p(i)*U(i)│* ───────── + ───────────── │ R(1) │ Delta θ A │ │ └ ┘ in care: Delta θ(p) - diferenta dintre temperatura interioara și temperatura pamantului la cota stratului invariabil (CSI) [K]: Delta θ(p) = θ(i)- θ(p) A9 Delta θ - diferenta dintre temperatura interioara și temperatura exterioara conventionalade calcul [K]: Delta θ = θ(i) - θ(e) R(1) - rezistenta termica unidirectionala din camp curent [(mpK/W]; A, l(j), Psi(j), P(i), U(i) - cu aceleași semnificatii ca mai sus. Coeficientii de reducere a rezistentelor termice unidirectionale "r" ale tuturor elementelor de constructie, cu exceptia placilor pe sol, se pot determina cu relatia: R' 1 r = ─── = ─────────────────────────────────── [-] (14.6) R _ ___ 1 (l-p) + U * p * R + R * Psi *(───) A in care: p - ponderea insumata a tuturor zonelor neizolate sau mai putin izolate termic [-]; l - lungimea insumata a tuturor puntilor termice liniare [m]; A - aria totala a elementului de constructie, caracterizata prin aceiași rezistenta termica unidirectionala [mp]; _ U - transmitanta termica unidirectionala, medie, ponderata, aferenta ariei totale a zonelor neizolate sau mai putin izolate termic [W/(mpK)]; ___ Psi - transmitanta termica liniara, medie, ponderata, aferenta lungimii insumate a tuturor puntilor termice liniare [W/(mK)]. Coeficientul de reducere a rezistentei termice unidirectionale "r" ale placilor pe sol, se pot determina cu relatia: R' 3,5 r = ───── = ──────────────────────────────────────────── [-] (14.7) R(1) _ ___ 1 (l-p)+ U * p * R(1)+3,5 * R(1) * Psi * (───) S in care: R(1) - rezistenta termica unidirectionala, din camp curent, a tuturor straturilor cuprinse intre cota ±0,00 și CSI, la care se adauga rezistenta la transfer termic superficial interior R(si), [mpK/W]. _ ___ p, U, Psi, l, A, - cu aceleași semnificatii ca mai sus Determinarea simplificata a rezistentelor termice corectate, cu ajutorul coeficientilor de reducere Rezistentele termice corectate ale tuturor elementelor de constructie, cu exceptia suprafetelor vitrate, se pot determina in mod simplificat, cu suficienta exactitate, dar mai operativ, cu relatia: R' = r * R = r(1) * r(2) * R [mpK/W] (14.8) in care: r(1) - coeficientul de reducere a rezistentelor termice unidirectionale din camp curent, care tine seama de influenta puntilor termice liniare [-]; r(2) - coeficientul de reducere a rezistentelor termice unidirectionale din camp curent, care tine seama de prezenta, in cadrul ariei elementului de constructie perimetral, a unor zone neizolate sau mai putin izolate termic [-]. La placa pe sol, in loc de R se considera rezistenta termica R(1). Coeficientii de reducere "r(1)" și "r(2)" se determina cu urmatoarele relatii:– la toate elementele de constructie, cu exceptia placilor pe sol: ...  1 r(1) = ───────────────── [-] (14.9) 1 1+R * Psi * (──) A 1 r(2) = ────────────────── [-] (14.10) _ (l-p) + U * p * R la placile pe sol: 3,5 r(1) = ────────────────────────── [-] (14.11) ___ 1 1+3,5 * R(1) * Psi * (───) A 1 0,95 ≤ r(2) = ─────────────────── ≤ 1,10 [-] (14.12) _ (l-p)+ U * p * R(1) ___ _ in care p, l, A, Psi și U au aceleași semnificatii ca mai sus. Coeficientul liniar de transfer termic, mediu, ponderat, se calculeaza cu relatia: ___ Σ(psi(j) * l(j) Psi = ─────────────── [W/(mK)] (14.13) 1 in care: Psi(j) - transmitantele termice liniare aferente diferitelor detalii caracteristice din cadrul ariei A [W/(m.K)]; i(j) - lungimile corespunzatoare valorilor Psi(i), definite mai sus [m]; l - lungimea insumata a tuturor puntilor termice liniare [m]: l = Σl(j) Ponderea insumata a tuturor zonelor neizolate sau mai putin izolate termic, existente in cadrul ariei elementului de constructie considerat, se calculeaza cu relatia: A' ΣA'(i) p = Σp(i) = ──── = ────── [-] (14.14) A A in care: A'(i) - ariile zonelor neizolate termic sau mai putin termoizolate, existente in cadrul ariei totale a elementului de constructie [mp]; A'- aria insumata a tuturor zonelor neizolate termic și a celor mai putin termoizolate [mp]; A' = ΣA'(i) P(i)- ponderile ariilor A'(i) din totalul ariei A [-]: A'(i) p'(i) = ───── A Coeficientul de transfer termic unidirectional, mediu, ponderat, aferent ariei A', se determina cu relatia: _ Σ[U(i) * A'(i)] Σ[U(i) * p(i)] U = ─────────────── = ─────────────── [W/(mpK)] (14.15) A' p in care: _ U(i) - coeficientii de transfer termic aferenti diferitelor zone neizolate sau mai putin izolate termic [W/(mpK)]. Coeficientii liniari de transfer termic Psi(j) se pot lua din cataloagele special intocmite cu valori precalculate. Pentru detalii importante care nu se gasesc in aceste acte normative, coeficientii Psi(j) se pot determina pe baza unui calcul numeric automat al campului de temperaturi. Transmitantele termice unidirectionale U(i) aferente zonelor neizolate sau mai putin termoizolate, se calculeaza cu relatia: 1 U(i) = ──── [W/(mpK)] (14.16) R(i) in care: R(i) - rezistentele termice unidirectionale ale zonelor "i", neizolate sau mai putin termoizolate [(mpK/W] O serie de valori aproximative U(i) se dau in Tabelul 14.1 Zonele neizolate termic care se iau in considerare la determinarea parametrilor _ "p" și "U" sunt, in principal, urmatoarele:– la planșeele de terasa și de pod: chepenguri, ventilatii, coșuri de fum, strapungeri de instalatii, recipienti de scurgere ș.a; ... – la planșeul peste subsolul neincalzit și la placa pe sol, in situatia in care stratul termoizolant este amplasat sub pardoseala: suprafetele din dreptul peretilor structurali și nestructurali (care intrerup continuitatea stratului termoizolant), precum și toate zonele la care nu s-a prevazut strat termoizolant (de ex. zona casei scarii, a holului de intrare in cladire ș.a.); ... – la planșeul peste subsolul neincalzit și la placa pe sol, in situatia in care stratul termoizolant este amplasat sub placa: suprafetele din dreptul peretilor structurali și a grinzilor din beton armat (care intrerup continuitatea stratului termoizolant), precum și toate zonele la care nu s-a prevazut strat termoizolant, ș.a.; ... – la peretii exteriori: zonele de punti termice strapunse, de latime relativ mare, pentru care nu se introduc in calcule coeficienti liniari de transfer termic: stalpi, bulbi, talpi și grinzi din beton armat monolit etc; ...  Zonele mai putin izolate termic care se iau in considerare, de regula, la determinarea parametrilor _ "p" și "U " sunt, in principal, zonele de punti termice nestrapunse ale peretilor exteriori, pentru care nu se introduc in calcule coeficienti Psi(i): stalpi, bulbi, talpi și grinzi din beton armat monolit, toate protejate la exterior cu un strat termoizolant subtire, ș.a. Puntile termice liniare care trebuie in mod obligatoriu sa fie luate in considerare la determinarea parametrilor ___ "l" și "Psi" sunt, in principal, urmatoarele:– intersectia dintre peretii exteriori și planșeul de terasa (in zona aticului sau a cornișei); ... – intersectia dintre peretii exteriori și planșeul de pod (in zona streșinii); ... – intersectia dintre peretii exteriori și planșeul peste subsolul neincalzit (in zona soclului); ... – intersectia dintre peretii exteriori și placa pe sol (in zona soclului); ... – colturile verticale (ieșinde și intrande) formate la intersectia dintre doi pereti exteriori ortogonali; ... – puntile termice verticale de la intersectia peretilor exteriori cu peretii interiori structurali (de ex. stalpișori din beton armat monolit protejati sau neprotejati, peretii din beton armat adiacenti logiilor, ș.a); ... – intersectia peretilor exteriori cu planșeele intermediare (in zona centurilor și a consolelor din beton armat monolit, ș.a.) ... – placile continue din beton armat care traverseaza peretii exteriori la balcoane și logii; ... – conturul tamplariei exterioare (la buiandrugi, solbancuri și glafuri verticale). ...  Ariile elementelor de constructie perimetrale (A) se masoara in conformitate cu prevederile de la pct. 5.2. Lungimile puntilor termice liniare (l) se masoara in functie de lungimile lor reale, existente in cadrul ariilor A. TABELUL 14.1 TRANSMITANTELE TERMICE [U(i)] CARACTERISTICE ZONELOR NEIZOLATE TERMIC SAU MAI PUTIN TERMOIZOLATE┌───┬─────────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────────┐│Nr.│ │Grosimea │ U(i) ││crt│ ELEMENTUL DE CONSTRUCTIE │peretelui├──────────┬──────────────────┤│ │ │ │ zone │ zone mai putin ││ │ │ │neizolate │ termoizolate ││ │ │ │ termic │ ││ │ ├─────────┼──────────┴──────────────────┤│ │ │ mm │ W/(mpK) │├───┼─────────────────────────────────┼─────────┼──────────┬──────────────────┤│ 1 │PLANSEE SUB TERASA │ - │ 2,25 │ - │├───┼─────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼──────────────────┤│ 2 │PLANSEE SUB POD NEINCALZIT │ - │ 3,25 │ - │├───┼─────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼──────────────────┤│ 3 │PLANSEE PESTE SUBSOL NEINCALZIT │ - │ 2,75 │ - │├───┼─────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼──────────────────┤│ 4 │PLACI PE SOL │ - │ 0,35 │ - │├───┼───┬──────────────┬──────────────┼─────────┼──────────┼──────────────────┤│ 5 │ │ │ │ 220 │ 3,40 │ - │├───┤ │ Panouri mari │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤│ 6 │ │ prefabricate │ │ 270 │ 3,10 │ - │├───┤ │ │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤│ 7 │ │ │ │ 320 │ 2,85 │ - │├───┤ ├──────────────┤ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤│ 8 │ │ │ │ 150 │ 3,30 │ - │├───┤ │ │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤│ 9 │ │ │ │ 200 │ 3,00 │ - │├───┤ │ │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤│10 │ │ │Zone de punti │ 250 │ 2,75 │ - │├───┤ │ │termice ├─────────┼──────────┼──────────────────┤│11 │ │ Zidarii si │strapunse din │ 300 │ 2,55 │ - │├───┤ │ solutii │beton armat ├─────────┼──────────┼──────────────────┤│12 │ │ monolit │ │ 350 │ 2,40 │ - │├───┤ │ │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤│13 │ │ │ │ 400 │ 2,20 │ - │├───┤ │ │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤│14 │ │ │ │ 450 │ 2,10 │ - │├───┤ │ │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤│15 │ │ │ │ 500 │ 2,00 │ - │├───┤ ├──────────────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────────────────┤│16 │ │ │ │ 325 │ - │ 2,05 │├───┤ │ │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤│17 │ P │ │Zone de punti │ 375 │ - │ 1,95 │├───┤ E │ │termice din ├─────────┼──────────┼──────────────────┤│18 │ R │ │beton armat, │ 425 │ - │ 1,85 │├───┤ E │ │protejate cu ├─────────┼──────────┼──────────────────┤│19 │ T │ │zidarie din │ 475 │ - │ 1,75 │├───┤ I │ │caramizi pline├─────────┼──────────┼──────────────────┤│20 │ I │ │125 mm │ 525 │ - │ 1,65 │├───┤ │ │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤│21 │ E │ │ │ 575 │ - │ 1,55 │├───┤ X │ ├──────────────┼─────────┼──────────┼──────────────────┤│22 │ T │ │Zone de punti │ 350 │ - │ 1,00 │├───┤ E │ │termice din ├─────────┼──────────┼──────────────────┤│23 │ R │ │beton armat, │ 400 │ - │ 1,00 │├───┤ I │ │protejate cu ├─────────┼──────────┼──────────────────┤│24 │ O │ │polistiren │ 450 │ - │ 1,00 │├───┤ R │ │celular 25 mm ├─────────┼──────────┼──────────────────┤│25 │ I │ │+ zidarie din │ 500 │ - │ 0,95 │├───┤ │ │caramizi pline├─────────┼──────────┼──────────────────┤│26 │ │ │125 mm │ 550 │ - │ 0,95 │├───┤ │ │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤│27 │ │ │ │ 600 │ - │ 0,90 │├───┤ │ │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤│26 │ │ │ │ 550 │ - │ 0,90 │├───┤ │ │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤│27 │ │ │ │ 600 │ - │ 0,90 │├───┤ │ ├──────────┬───┼─────────┼──────────┼──────────────────┤│28 │ │Zidarii si │ │ │ 200 │ - │ 1,70 │├───┤ │solutii │ ├───┼─────────┼──────────┼──────────────────┤│29 │ │monolit │ │ 75│ 250 │ - │ 1,60 │├───┤ │ │ │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤│30 │ │ │ │ │ 300 │ - │ 1,55 │├───┤ │ │ │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤│31 │ │ │ │ │ 350 │ - │ 1,50 │├───┤ │ │ ├───┼─────────┼──────────┼──────────────────┤│32 │ │ │Zone de │ │ 250 │ - │ 1,25 │├───┤ │ │punti │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤│33 │ │ │termice │100│ 300 │ - │ 1,35 │├───┤ │ │din beton │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤│34 │ │ │armat, │ │ 350 │ - │ 1,30 │├───┤ │ │protejate ├───┼─────────┼──────────┼──────────────────┤│35 │ │ │cu placi │ │ 250 │ - │ 1,25 │├───┤ │ │sau fasii │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤│36 │ │ │BCA GBN 35│125│ 300 │ - │ 1,20 │├───┤ │ │cu grosi- │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤│37 │ │ │mea in │ │ 350 │ - │ 1,15 │├───┤ │ │mm de: ├───┼─────────┼──────────┼──────────────────┤│38 │ │ │ │ │ 250 │ - │ 1,15 │├───┤ │ │ │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤│39 │ │ │ │150│ 300 │ - │ 1,10 │├───┤ │ │ │ ├─────────┼──────────┼──────────────────┤│40 │ │ │ │ │ 350 │ - │ 1,05 │└───┴───┴──────────────┴──────────┴───┴─────────┴──────────┴──────────────────┘ Elementele de constructie orizontale (planșeele de terasa și de pod, planșeul peste subsolul neincalzit și placa pe sol) prezinta urmatoarele particularitati:– exista, de regula, un unic tip de zona diferita (in ceea ce privește alcatuirea și gradul de izolare termica) de zona de camp, și anume zona neizolata termic; ... – cea mai semnificativa punte termica liniara este, de departe, intersectia suprafetelor orizontale cu peretii exteriori ai cladirii. ...  __ _ In aceste conditii, coeficientii de transfer termic Psi și U nu mai trebuie sa fie ponderati, iar in locul lungimii totale "l" se considera perimetrul "P", masurat pe conturul fetei interioare a peretilor exteriori de la ultimul nivel (la planșeele de terasa și de pod), respectiv de la parter (la planșeul peste subsolul neincalzit și la placa pe sol). Aria elementului de constructie orizontal (A) este aria suprafetei marginita pe contur de perimetrul (P) deinit mai sus. In Tabelele A 14.1 ... A 14.4 din Anexa A 14.1 se dau valorile coeficientilor de reducere "r(1), determinate in functie de parametrii ___ R[R(1)], 1/A și Psi,iar in Tabelele A 14.5 ...A 14.8 - valorile coeficientilor de reducere "r(2)", determinate in functie de parametrii _ R[R(1)]p și U. In Tabelele A 14.1, A 14.2 și A 14.3, in locul lungimii "l" se considera, in general, perimetrul "P". In Tabelele A14.5, A14.6 și A14.7, pe langa coeficientii "r(2)" aferenti diferitelor valori _ U, s-au calculat și coeficientii "r(2)" corespunzatori transmitantelor termice _ U(i) ale zonelor neizolate termic, care sunt: _ U = 2,25 W/(mpK) - pentru planșeele de terasa _ U = 3,25 W/(mpK) - pentru planșeele de pod _ U = 2,75 W/(mpK) - pentru planșeele peste subsolul neincalzit _ U = 0,35 W/(mpK) - pentru placa pe sol La determinarea rezistentelor termice corectate R' cu ajutorul coeficientilor de reducere "r(1)" și "r(2)", se vor avea in vedere urmatoarele:– pentru alte valori ...  ___ _ R[R(1)], p, 1/A, Psi și U decat cele din tabelele A 14.1... A 14.8, valorile coeficientilor "r(1)" și "r(2)" se pot determina prin interpolare;– la peretii exteriori, in situatia in care, pentru unele punti termice, cu exceptia puntilor termice geometrice (de la colturi și de pe conturul tamplariei exterioare), nu exista valori precalculate pentru coeficientii ...  ___ "Psi" puntile termice respective vor putea fi considerate "zone neizolate sau mai putin termoizolate"; in aceste cazuri valorile _ "U" aferente acestor zone vor fi majorate cu 10...30%, in functie de latimea zonei, majorarea fiind cu atat mai mare cu cat latimea puntii termice este mai mica;– avand in vedere ca, de regula, colturile intrande ale peretilor exteriori au valori negative, influenta acestor punti termice poate fi, acoperitor, neglijata in calcule; ... – in situatia in care, in Tabelele din Anexa A14 nu se gasesc valorile necesare pentru parametrii ...  _ ___ p, 1/A, U și Psi, coeficientii "r1" și "r2" pot fi determinati pe baza altor valori ai acestor parametri, alese astfel incat produsul _ ____ "p* U", respectiv "Psii * (1/S)" sa fie egal cu cel al parametrilor cautati. Daca la o cladire exista doua sau mai multe alcatuiri diferite la același element de constructie (de exemplu o zona cu pereti exteriori nestructurali și alta zona cu pereti structurali din beton armat monolit cu strat termoizolant la exterior), calculele se vor face, de regula, separat pentru fiecare alcatuire in parte, determinand valorile R, r(1), r(2) și R' distincte. In aceasta situatie, rezistenta termica medie a elementului de constructie se determina in final cu relatia: 1 ΣA(j) R'(m) = ───── = ─────────────── [mpK/W] (14.17) U'(m) Σ[A(j) * U'(j)] in care : U'(j) transmitantele termice corectate [W/(mpK)] aferente suprafetelor A(j). Pentru calcule aproximative la fazele preliminare de proiectare, in locul produsului "r(1) x r(2)" din relatia (14.8), se poate aprecia un coeficient global de reducere "r". Valorile coeficientilor globali de reducere a rezistentelor termice unidirectionale "r" sunt cu atat mai mici, cu cat urmatorii parametri sunt mai mari:– rezistenta termica unidirectionala din camp curent (R); ... – lungimea puntilor termice raportata la aria elementului de constructie considerat (l/A, P/A); ... – aria zonelor neizolate sau mai putin termoizolate, raportata la aria elementului de constructie considerat (p); ... – valorile coeficientilor liniari de transfer termic (Psi); coeficientii Psi sunt cu atat mai mari cu cat puntile termice au o latime mai mare și sunt mai putin protejate (de exemplu punti termice strapunse); ... – valorile transmitantelor termice aferente zonelor neizolate sau mai putin termoizolate (U) coeficientii U sunt cu atat mai mari cu cat zonele respective se caracterizeaza prin rezistente termice mai mici (de ex.zonele neizolate termic). ...   +  Anexa A5(la cap. 5)  +  Anexa ACARACTERISTICILE TERMOTEHNICE ALE MATERIALELOR DE CONSTRUCTIE┌───┬──────────────────┬──────────┬─────────┬────────────┬──────────────┐│Nr.│ │Densitatea│Conducti-│Coeficientul│ Factorul ││crt│ Denumirea │aparenta │vitatea │de asimilare│rezistentei la││ │ materialului │ p │termica │termica │permeabilitate││ │ │ kg/mc │de calcul│ delta │la vapori ││ │ │ │ lamda │W/(mpK) │ l/KD ││ │ │ │ W/(mk) │ │ │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │├───┴──────────────────┴──────────┴─────────┴────────────┴──────────────┤│ I. Produse pe baza de azbest ││ Capacitate calorica masica c = 840 J/(kgk) │├───┬──────────────────┬──────────┬─────────┬────────────┬──────────────┤│ 1 │Placi si foi de │ 1900 │ 0,35 │ 6,35 │ 24,3 ││ │azbociment │ │ │ │ │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│ 2 │Placi │ 500 │ 0,13 │ 1,99 │ 1,6 ││ │termoizolante de │ │ │ │ ││ │azbest │ 300 │ 0,09 │ 1,28 │ 1,6 │├───┴──────────────────┴──────────┴─────────┴────────────┴──────────────┤│ II. Materiale asfaltice si bituminoase ││ Capacitate calorica masica c = 840 J/(kgK) │├───┬──────────────────┬──────────┬─────────┬────────────┬──────────────┤│ 3 │Mortar asfaltic │ 1800 │ 0,75 │ 9,05 │ 85,0 │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│ 4 │Beton asfaltic │ 2100 │ 1,04 │ 11,51 │ 85,0 │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│ 5 │Bitum │ 1100 │ 0,17 │ 3,37 │ *) │├───┴──────────────────┴──────────┴─────────┴────────────┴──────────────┤│ III. Betoane ││ Capacitate calorica masica c = 840 J/(kgk) │├───┬──────────────────┬──────────┬─────────┬────────────┬──────────────┤│ 6 │Beton armat │ 2600 │ 2,03 │ 17,90 │ 24,3 ││ │ │ 2500 │ 1,74 │ 16,25 │ 21,3 ││ │ │ 2400 │ 1,62 │ 15,36 │ 21,3 │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│ 7 │Beton simplu cu │ 2400 │ 1,62 │ 15,36 │ 21,3 ││ │agregate naturale │ 2200 │ 1,39 │ 13,62 │ 14,9 ││ │de natura sedimen-│ 2000 │ 1,16 │ 11,86 │ 12,1 ││ │tara sau amorfa │ 1800 │ 0,93 │ 10,08 │ 8,5 ││ │(pietris, tuf │ 1600 │ 0,75 │ 8,53 │ 7,1 ││ │calcaros, diatomit│ 1400 │ 0,58 │ 7,02 │ 4,7 ││ │ │ 1200 │ 0,46 │ 5,79 │ 4,3 ││ │ │ 1000 │ 0,37 │ 4,74 │ 3,9 │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│ 8 │Beton cu zgura de │ 1800 │ 0,87 │ 9,75 │ 8,5 ││ │cazan │ 1600 │ 0,75 │ 8,53 │ 7,7 ││ │ │ 1400 │ 0,64 │ 7,37 │ 7,1 ││ │ │ 1200 │ 0,52 │ 6,15 │ 6,1 ││ │ │ 1000 │ 0,41 │ 4,99 │ 4,7 │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│ 9 │Beton cu zgura │ 1800 │ 0,64 │ 8,36 │ 7,7 ││ │granulata │ 1600 │ 0,58 │ 7,50 │ 7,1 ││ │ │ 1400 │ 0,52 │ 6,65 │ 6,6 ││ │ │ 1200 │ 0,46 │ 5,79 │ 6,1 │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│10 │Beton cu zgura │ 1600 │ 0,58 │ 7,50 │ 7,1 ││ │expandata │ 1400 │ 0,46 │ 6,25 │ 6,5 ││ │ │ 1200 │ 0,41 │ 5,46 │ 6,0 │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│11 │Beton cu perlit │ 1200 │ 0,41 │ 5,46 │ 4,3 ││ │ │ 1000 │ 0,33 │ 4,47 │ 3,4 ││ │ │ 800 │ 0,26 │ 3,55 │ 2,4 ││ │ │ 600 │ 0,17 │ 2,49 │ 2,1 │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│12 │Beton cu granulit │ 1800 │ 0,81 │ 9,41 │ 7,1 ││ │ │ 1700 │ 0,76 │ 8,85 │ 7,0 ││ │ │ 1600 │ 0,70 │ 8,24 │ 6,9 ││ │ │ 1500 │ 0,64 │ 7,63 │ 6,8 ││ │ │ 1400 │ 0,58 │ 7,02 │ 6,5 ││ │ │ 1200 │ 0,46 │ 5,79 │ 6,1 ││ │ │ 1000 │ 0,35 │ 4,61 │ 4,7 ││ │ │ 800 │ 0,29 │ 3,75 │ 3,4 ││ │ │ 600 │ 0,23 │ 2,89 │ 2,4 ││ │ │ 400 │ 0,17 │ 2,03 │ 1,9 │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│13 │Beton celular │ │ │ │ ││ │autoclavizat │ │ │ │ ││ │(gazbeton): │ 750 │ 0,28 │ 3,57 │ 4,2 ││ │- tip GBC - 50 │ 700 │ 0,27 │ 3,39 │ 4,2 ││ │- tip GBN - 50 │ 600 │ 0,24 │ 2,96 │ 3,7 ││ │- tip GBN - 35 │ 550 │ 0,22 │ 2,71 │ 3,5 ││ │- tip GBN - T; │ │ │ │ ││ │ GBC - T │ │ │ │ │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│14 │Produse rigide │ 500 │ 0,20 │ 2,46 │ 3,1 ││ │spumat din cednusa│ 400 │ 0,16 │ 1,97 │ 2,6 ││ │de termocentrala │ │ │ │ ││ │liata cu ciment │ │ │ │ │├───┴──────────────────┴──────────┴─────────┴────────────┴──────────────┤│ IV. Mortare ││ Capacitate calorica masica c = 840 J/(kgK) │├───┬──────────────────┬──────────┬─────────┬────────────┬──────────────┤│15 │Mortar de ciment │ 1800 │ 0,93 │ 10,08 │ 7,1 │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│16 │Mortar de ciment │ 1700 │ 0,87 │ 9,47 │ 8,5 ││ │si var │ │ │ │ │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│17 │Mortar de var │ 1600 │ 0,70 │ 8,24 │ 5,3 │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│18 │Mortar de zgura cu│ 1400 │ 0,64 │ 7,37 │ 5,7 ││ │ciment │ 1200 │ 0,52 │ 6,15 │ 4,7 │├───┴──────────────────┴──────────┴─────────┴────────────┴──────────────┤│ V. Vata minerala si produse din vata minerala ││ Capacitate calorica masica c = 750 J/(kgK) │├───┬──────────────────┬──────────┬─────────┬────────────┬──────────────┤│19 │Vata minerala: │ │ │ │ ││ │ - tip 60 │ 60 │ 0,042 │ 0,37 │ 1,1 ││ │ - tip 70 │ 70 │ 0,045 │ 0,41 │ 1,1 │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│20 │Saltele din vata │ │ │ │ ││ │minerala │ │ │ │ ││ │ - tip SCI 60, │ │ │ │ ││ │SCO 60,SPS 60 │100...130 │ 0,040 │ 0,50 │ 1,3 ││ │ - tip SPS 70 │120...150 │ 0,045 │ 0,59 │ 1,3 │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│21 │Pasla minerala: │ │ │ │ ││ │ - tip P 40 │ 40 │ 0,043 │ 0,31 │ 1,1 ││ │ - tip P 60 │ 60 │ 0,040 │ 0,36 │ 1,6 ││ │ - tip P 90 │ 90 │ 0,040 │ 0,44 │ 2,0 │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│22 │Placi din vata │ │ │ │ ││ │minerala: │ │ │ │ ││ │ - tip G 100 │ 100 │ 0,048 │ 0,51 │ 2,1 ││ │ - tip G 140 │ 140 │ 0,040 │ 0,55 │ 2,4 ││ │ - tip AP 140 │120...140 │ 0,044 │ 0,56 │ 2,4 │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│23 │Placi rigide din │ │ │ │ ││ │fibre de bazalt │ │ │ │ ││ │tip PB 160 │ 160 │ 0,050 │ 0,66 │ 2,5 │├───┴──────────────────┴──────────┴─────────┴────────────┴──────────────┤│ VI. Sticla si produse pe baza de sticla ││ Capacitate calorica masica c = 840 J/(kgk) │├───┬──────────────────┬──────────┬─────────┬────────────┬──────────────┤│24 │Sticla │ 2500 │ 0,75 │ 10,67 │ ∞ │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│25 │Sticla spongioasa │ 400 │ 0,14 │ 1,84 │ 28,3 ││ │ │ 300 │ 0,12 │ 1,48 │ 28,3 ││ │ │ 140 │ 0,075 │ 0,80 │ 28,3 │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│26 │Vata de sticla: │ │ │ │ ││ │- cal. I │ 80 │ 0,036 │ 0,42 │ 1,1 ││ │- cal. II │ 100 │ 0,041 │ 0,50 │ 1,2 │├───┴──────────────────┴──────────┴─────────┴────────────┴──────────────┤│ VII. Produse pe baza de ipsos, perlit, diatomit ││ Capacitate calorica masica c = 840 J/(kgK) │├───┬──────────────────┬──────────┬─────────┬────────────┬──────────────┤│27 │Placi de ipsos │ 1100 │ 0,41 │ 5,23 │ 6,1 ││ │ │ 1000 │ 0,37 │ 4,47 │ 6,5 │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│28 │Placi de ipsos cu │ │ │ │ ││ │umplutura organica│ 700 │ 0,23 │ 3,13 │ 3,4 │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│29 │Ipsos celular │ 500 │ 0,18 │ 2,34 │ 1,7 │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│30 │Sapa de ipsos │ 1600 │ 1,03 │ 10,00 │ 11,2 │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│31 │Produse termoizo- │ 600 │ 0,22 │ 2,83 │ - ││ │lante din diatomit│ 500 │ 0,19 │ 2,40 │ - │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│32 │Placi termoizo- │ 270 │ 0,16 │ 162 │ 1,9 ││ │lante din perlit │ │ │ │ ││ │liate cu ciment │ │ │ │ │├───┴──────────────────┴──────────┴─────────┴────────────┴──────────────┤│ VIII. Pamanturi si umpluturi ││ Capacitate calorica masica c = 840 J/(kgK) │├───┬──────────────────┬──────────┬─────────┬────────────┬──────────────┤│33 │Pamant vegetal in │ 1800 │ 1,16 │ 11,28 │ - ││ │stare umeda │ │ │ │ │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│34 │Umplutura din │ 1600 │ 0,58 │ 7,50 │ 3,9 ││ │nisip │ │ │ │ │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│35 │Umplutura din │ 1800 │ 0,70 │ 8,74 │ 2,4 ││ │pietris │ │ │ │ │├───┴──────────────────┴──────────┴─────────┴────────────┴──────────────┤│ IX. Lemn si produse din lemn ││ Capacitate calorica masica c = 2510 J/(kgK) │├───┬──────────────────┬──────────┬─────────┬────────────┬──────────────┤│36 │Pin si brad │ │ │ │ ││ │- perpendicular pe│ 550 │ 0,17 │ 4,12 │ 10,4 ││ │ fibre │ │ │ │ ││ │- in lungul │ 550 │ 0,35 │ 5,91 │ 2,0 ││ │ fibrelor │ │ │ │ │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│37 │Stejar si fag │ │ │ │ ││ │- perpendicular pe│ 800 │ 0,23 │ 5,78 │ 11,3 ││ │ fibre │ │ │ │ ││ │- in lungul │ 800 │ 0,41 │ 7,71 │ 2,1 ││ │ fibrelor │ │ │ │ │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│38 │Placaj incleiat │ 600 │ 0,17 │ 4,30 │ 28,3 │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│39 │Rumegus │ 250 │ 0,09 │ 2,02 │ 2,4 │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│40 │Placi termoizo- │ 400 │ 0,14 │ 3,19 │ 2,4 ││ │lante din talas, │ 300 │ 0,13 │ 2,66 │ 2,1 ││ │tip STABILIT │ │ │ │ │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│41 │Beton cu agregate │ 800 │ 0,21 │ 5,52 │ 5,3 ││ │vegetale (talas, │ 600 │ 0,16 │ 4,17 │ 5,0 ││ │rumegus, puzderie)│ │ │ │ │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│42 │Placi termoizo- │ │ │ │ ││ │lante din coaja │ │ │ │ ││ │de rasinoase │ │ │ │ ││ │- tip PACOSIP │ 750 │ 0,215 │ 5,42 │ 5,3 ││ │- tip IZOTER │ 350 │ 0,125 │ 2,82 │ 2,4 ││ │ │ 270 │ 0,116 │ 2,38 │ 2,1 │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│43 │Placi din fibre de│ │ │ │ ││ │lemn, tip PFL │ │ │ │ ││ │(placi moi) │ │ │ │ ││ │- placi S │220...350 │ 0,084 │ 2,08 │ 2,7 ││ │- placi B si BA │230...400 │ 0,094 │ 2,32 │ 3,7 │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│44 │Placi aglomerate │ 300 │ 0,084 │ 2,14 │ 2,7 ││ │fibrolemnoase, tip│ │ │ │ ││ │PAF │ │ │ │ │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│45 │Placi din aschii │ │ │ │ ││ │de lemn, tip PAL; │ │ │ │ ││ │- termoizolante │ 350 │ 0,101 │ 2,53 │ 2,8 ││ │- stratificate │ 650 │ 0,204 │ 1,90 │ 7,1 ││ │ │ 550 │ 0,180 │ 4,24 │ 4,3 ││ │- omogene pline │ 700 │ 0,264 │ 5,79 │ 8,5 ││ │ │ 600 │ 0,216 │ 4,85 │ 7,1 ││ │ │ 500 │ 0,168 │ 3,90 │ 3,4 ││ │- omogene cu │ 450 │ 0,156 │ 3,57 │ 2,8 ││ │ goluri │ │ │ │ │├───┴──────────────────┴──────────┴─────────┴────────────┴──────────────┤│ X. Produse termoizolante fibroase de natura organica ││ Capacitate calorica masica c = 1670 J/(kgK) │├───┬──────────────────┬──────────┬─────────┬────────────┬──────────────┤│46 │Placi aglomerate │ 300 │ 0,101 │ 1,91 │ 3,5 ││ │din puzderie, tip │ 200 │ 0,086 │ 1,44 │ 3,0 ││ │PAP │ │ │ │ │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│47 │Stufit │ │ │ │ ││ │- presat manual │ 250 │ 0,09 │ 1,65 │ 1,3 ││ │- presat cu masina│ 400 │ 0,14 │ 2,60 │ 1,4 │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│48 │Placi din paie │ 250 │ 0,14 │ 2,05 │ 1,4 ││ │ │ 120 │ 0,05 │ 0,85 │ 1,3 │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│49 │Saltele din │ 100 │ 0,045 │ 0,74 │ 1,1 ││ │deseuri textile │ │ │ │ ││ │sintetice, tip │ │ │ │ ││ │vata de tapiterie │ │ │ │ │├───┴──────────────────┴──────────┴─────────┴────────────┴──────────────┤│ XI. Umpluturi termoizolante ││ Capacitate calorica masica c = 840 J/(kgK) │├───┬──────────────────┬──────────┬─────────┬────────────┬──────────────┤│50 │Zgura de cazan │ 1000 │ 0,35 │ 4,61 │ 3,3 ││ │ │ 700 │ 0,26 │ 3,32 │ 2,9 │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│51 │Zgura granulata, │ 1100 │ 0,36 │ 4,90 │ 3,4 ││ │zgura expandata │ 900 │ 0,31 │ 4,11 │ 3,1 ││ │ │ 500 │ 0,19 │ 2,40 │ 2,7 │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│52 │Cenusa si zgura de│ 650 │ 0,29 │ 3,38 │ 3,0 ││ │termocentrala │ │ │ │ │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│53 │Granulit │ 900 │ 0,49 │ 5,17 │ 3,0 ││ │ │ 500 │ 0,25 │ 2,75 │ 2,1 ││ │ │ 300 │ 0,18 │ 1,81 │ 1,7 │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│54 │Perlit │ 200 │ 0,088 │ 1,03 │ 1,7 ││ │ │ 100 │ 0,083 │ 0,71 │ 0,9 │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│55 │Diatomit │ 700 │ 0,25 │ 3,26 │ - ││ │ │ 500 │ 0,20 │ 2,46 │ - │├───┴──────────────────┴──────────┴─────────┴────────────┴──────────────┤│ XII. Pietre naturale si zidarie din piatra naturala ││ Capacitate calorica masica c = 920 J/(kgK) │├───┬──────────────────┬──────────┬─────────┬────────────┬──────────────┤│56 │Scoric bazaltica │ 1000 │ 0,26 │ 4,15 │ - │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│57 │Marmura, granit, │ 2800 │ 3,48 │ 25,45 │ 56,7 ││ │bazalt │ │ │ │ │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│58 │Gresie si cuartite│ 2400 │ 2,03 │ 17,99 │ 17,0 │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│59 │Pietre calcaroase │ 2000 │ 1,16 │ 12,42 │ 10,6 ││ │ │ 1700 │ 0,93 │ 10,25 │ 8,5 │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│60 │Tuf clacaros │ 1300 │ 0,52 │ 6,70 │ 4,3 │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│61 │Zidarie din pietre│ │ │ │ ││ │de forma nere- │ │ │ │ ││ │gulata, cu densi- │ │ │ │ ││ │tate aparenta a │ │ │ │ ││ │pietrei de: │ │ │ │ ││ │- 2800 kg/mc │ 2680 │ 3,19 │ 23,89 │ 30,4 ││ │- 2000 kg/mc │ 1960 │ 1,13 │ 12,13 │ 9,9 ││ │- 1200 kg/mc │ 1260 │ 0,51 │ 6,54 │ 4,9 │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│62 │Zidarie din pietre│ │ │ │ ││ │de forma nere- │ │ │ │ ││ │gulata, cu densi- │ │ │ │ ││ │tatea aparenta a │ │ │ │ ││ │pietrei de: │ │ │ │ ││ │- 2800 kg/mc │ 2420 │ 2,55 │ 20,30 │ 15,5 ││ │- 2000 kg/mc │ 1900 │ 1,06 │ 11,57 │ 8,7 ││ │- 1200 kg/mc │ 1380 │ 0,60 │ 7,42 │ 5,3 │├───┴──────────────────┴──────────┴─────────┴────────────┴──────────────┤│ XIII. Zidarie din caramizi, blocuri mici si produse din ││ beton celular autoclavizat ││ Capacitate calorica masica c = 870 J/(kgK) │├───┬──────────────────┬──────────┬─────────┬────────────┬──────────────┤│63 │Zidarie din │ 1800 │ 0,80 │ 9,51 │ 6,1 ││ │caramizi pline │ │ │ │ │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│64 │Zidarie din │ │ │ │ ││ │caramizi cu gauri │ │ │ │ ││ │verticale, tip GVP│ │ │ │ ││ │cu densitatea │ │ │ │ ││ │aparenta a cara- │ │ │ │ ││ │mizilor de: │ │ │ │ ││ │- 1675 kg/mc │ 1700 │ 0,75 │ 8,95 │ 5,3 ││ │- 1475 kg/mc │ 1550 │ 0,70 │ 8,26 │ 5,0 ││ │- 1325 kg/mc │ 1450 │ 0,64 │ 7,64 │ 4,7 ││ │- 1200 kg/mc │ 1350 │ 0,58 │ 7,02 │ 4,5 ││ │- 1075 kg/mc │ 1250 │ 0,55 │ 6,57 │ 4,3 ││ │- 950 kg/mc │ 1150 │ 0,46 │ 5,77 │ 4,1 │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│65 │Zidarie din │ 1200 │ 0,52 │ 6,26 │ 3,4 ││ │caramizi de │ │ │ │ ││ │diatomit, cu │ │ │ │ ││ │densitatea │ │ │ │ ││ │aparenta a cara- │ │ │ │ ││ │mizilor de │ │ │ │ ││ │1000 kg/mc │ │ │ │ │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│66 │Zidarie din │ │ │ │ ││ │blocuri mici pline│ │ │ │ ││ │din beton cu │ │ │ │ ││ │agregate usoare, │ │ │ │ ││ │cu densitatea │ │ │ │ ││ │aparenta a blocu- │ │ │ │ ││ │rilor de: │ │ │ │ ││ │- 2000 kg/mc │ 1980 │ 1,16 │ 12,02 │ 10,6 ││ │- 1800 kg/mc │ 1800 │ 0,93 │ 10,26 │ 8,5 ││ │- 1600 kg/mc │ 1620 │ 0,75 │ 8,72 │ 7,1 ││ │- 1400 kg/mc │ 1440 │ 0,61 │ 7,43 │ 4,7 ││ │- 1200 kg/mc │ 1260 │ 0,50 │ 6,29 │ 4,3 ││ │- 1000 kg/mc │ 1080 │ 0,42 │ 5,34 │ 3,9 │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│67 │Zidarie din │ │ │ │ ││ │blocuri de beton │ │ │ │ ││ │celular autocla- │ │ │ │ ││ │vizat: │ │ │ │ ││ │- cu rosturi │ │ │ │ ││ │subtiri │ │ │ │ ││ │ - tip GBN 35 │ 675 │ 0,27 │ 3,38 │ 3,8 ││ │ - tip GBN 50 │ 775 │ 0,30 │ 3,82 │ 4,3 ││ │- cu rosturi │ │ │ │ ││ │ obisnuite │ │ │ │ ││ │ - tip GBN 35 │ 725 │ 0,30 │ 3,70 │ 3,9 ││ │ - tip GBN 50 │ 825 │ 0,34 │ 4,28 │ 4,4 │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│68 │Fasii armate din │ │ │ │ ││ │beton celular │ │ │ │ ││ │autoclavizat │ │ │ │ ││ │- tip GBN 35 │ 625 │ 0,25 │ 3,13 │ 3,7 ││ │- tip GBN 50 │ 725 │ 0,28 │ 3,57 │ 4,2 │├───┴──────────────────┴──────────┴─────────┴────────────┴──────────────┤│ XIV. Metale ││ Capacitate calorica masica c = 480 J/(kgK) │├───┬──────────────────┬──────────┬─────────┬────────────┬──────────────┤│69 │Otel de construc- │ 7850 │ 58 │ 125,6 │ ∞ ││ │tii │ │ │ │ │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│70 │Fonta │ 7200 │ 50 │ 111,7 │ ∞ │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│71 │Aluminiu │ 2600 │ 220 │ 140,8 │ ∞ │├───┴──────────────────┴──────────┴─────────┴────────────┴──────────────┤│ XV. Polimeri si spume de polimeri ││ Capacitate calorica masica c = 1460 J/(kgK) │├───┬──────────────────┬──────────┬─────────┬────────────┬──────────────┤│72 │Polistiren celular│ 20 │ 0,044 │ 0,30 │ 30,0 │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│73 │Spume de policlo- │ 70 │ 0,05 │ 0,61 │ 3,0 ││ │rura de vinil │ 30 │ 0,05 │ 0,40 │ 3,0 │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│74 │Poliuretan celular│ 30 │ 0,042 │ 0,36 │ 30,0 │├───┴──────────────────┴──────────┴─────────┴────────────┴──────────────┤│ XVI. Materiale in suluri ││ Capacitate calorica masica c = 1460 J/(kgK) │├───┬──────────────────┬──────────┬─────────┬────────────┬──────────────┤│75 │Covor PVC │ │ │ │ ││ │- fara suport │ 1800 │ 0,38 │ 8,49 │ 425 ││ │textil │ 1600 │ 0,33 │ 7,46 │ 425 ││ │- cu suport │ 1600 │ 0,29 │ 7,00 │ 425 ││ │textil │ 1400 │ 0,23 │ 5,83 │ 425 │├───┼──────────────────┼──────────┼─────────┼────────────┼──────────────┤│76 │Panza bitumata │ 600 │ 0,17 │ 3,28 │ *) ││ │carton bitumat, │ │ │ │ ││ │etc. │ │ │ │ │└───┴──────────────────┴──────────┴─────────┴────────────┴──────────────┘_________ *) Valoarea este conforma STAS 6472/4-89 OBSERVATII:1. Conductivitatile termice de calcul din anexa A sunt date la conditiile unui regim normal de umiditate a materialelor in timpul exploatarii, conform prevederilor din STAS 6472/4-89 ... 2. Alte materiale decat cele din anexa A pot fi utilizate in elemente de constructie numai cu avizul unui institut de specialitate. ... 3. Pentru materialele care nu sunt cuprinse in anexa A, conductivitatea termica se poate determina experimental, conform STAS 5912-89 ( pentru materialul in stare uscata), conductivitatea fiind raportata la temperatura de 0°C ...  Conductivitatile termice de calcul lambda se obtin prin majoritatea valorilor determinate experimental lambda(0) dupa cum urmeaza: - betoane usoare avand: lambda(0) ≤ 0,16 W/(mK) 60% lambda(0) = 0,17 ...... 0,23 W/(mK) 35% lambda(0) = 0,24 ...... 0,30 W/(mK) 30% lambda(0) = 0,31 ...... 0,46 W/(mK) 25% lambda(0) = 0,47 ...... 0,58 W/(mK) 20% - produse din vata minerala 10% - produse din lemn 20% - produse fibroase de natura organica 20% - masa ceramica 20% - polimeri si spume din polimeri - cu pori inchisi 10% - cu pori deschisi 20%4. Densitatea aparenta data in anexa A se refera la materialele in stare uscata pana la masa constanta. ... 5. Pentru materiale cuprinse in anexa A, dar avand alte densitati aparente, conductivitatea termica de calcul se poate determina prin interpolare. ... 6. Pentru materialele si densitatile aparente necuprinse in anexa A, coeficientul de asimilare termica s se calculeaza conform pct. 12.4 din prezentul normativ. ... 7. Pentru materialele care nu au valori 1/K(D) in anexa A, primim si pentru alte materiale necuprinse in anexa A, factorul rezistentei la permeabilitate la vapori se va determina pe cale experimentala de catre un institut de specialitate. ... 8. Pentru materiale sub forma de vopsele, pelicule sau folii, valurile 1/K(D) se dau in STAS 6472/4-89. ...   +  Anexa A7(la cap. 7) ELEMENTE PRIVIND CONCEPTIA CONSTRUCTIV-ARHITECTURALA CARE INFLUENTEAZA FERFORMANTELE CLADIRII SUB ASPECT TERMIC, AL VENTILARII: NATURALE, AL INSORIRII șI AL ILUMINATULUI NATURAL  +  Anexa A7.1 ELEMENTE DE CONDUCERE, TRECERE SI DE CONTROL AL LUMINII  +  Anexa A7.2  +  Anexa A7.3 RAPORTUL DINTRE ARIA FERESTRELOR șI ARIA PARDOSELII INCAPERILOR IN FUNCTIE DE DESTINATIA ACESTORA/FUNCTIUNI (document recomandat STAS 6221-89)┌────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────┐│ │ Raportul dintre ││ Destinatia incaperilor │aria ferestrelor ││ │si aria pardose- ││ │lii incaperii │├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤│Incaperi la locuinte: │ ││- de locuit │ 1/6 ... 1/8 ││- celelalte incaperi │ 1/8 ... 1/10 ││- scari │1/10 ... 1/14 │├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤│Incaperi de lucru: │ ││- birou, laborator, biblioteca, atelier, cabinet medical │ 1/5 ... 1/7 ││- la laboratoare de cercetari si control │ 1/3 ... 1/4 │├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤│Incaperi de invatamant: │ ││- sali de clasa, sali de desen sau lucru manual, laboratoare│ 1/3 ... 1/4 ││- coridoare │ 1/8 ... 1/10 │┼────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤│Incaperi de crese, gradinite, camine: │ ││- sali de joc la gradinite │ 1/3 ... 1/4 ││- spalator, camera dus, WC, vestiar, coridor │ 1/8 ... 1/10 ││- magazii de efecte, depozit combustibil │ 1/10 ... 1/12 │├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤│Incaperi de spitale si institutii medicale: │ ││- saloane bolnavi, camere de zi, camere de asteptate, camere│ 1/6 ... 1/7 ││ personal, sali de tratament │ ││- saloane bolnavi TBC, saloane copii bolnavi │ 1/5 ... 1/6 ││- sali de nastere, interventii si pansamente, laboratoare - │ ││ farmacii │ 1/4 ... 1/5 ││- alte incaperi afara de salile de operatii cu anexele lor │ 1/7 ... 1/9 │├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤│Incaperi la cladiri administrative │ 1/6 ... 1/10 │├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤│Biblioteci - sali de lectura │ 1/5 ... 1/6 │├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤│Sali de sport: │ ││- sali de gimnastica si sport │ 1/5 ... 1/6 ││- sali de haltere, box, scrima, ping-pong │ 1/4 ... 1/5 ││- vestiare, dusuri │ 1/10 ... 1/12 ││- cabinet medical │ 1/5 ... 1/7 │├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤│Incaperi de restaurante, cantine: │ ││- sali de mese │ 1/6 ... 1/8 ││- laboratoare de preparare │ 1/4 ... 1/6 │├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤│Incaperi la hoteluri: │ ││- camere, sali comune │ 1/6 ... 1/8 │└────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────┘  +  Anexa A7.4 VALORI INFORMATIVE ALE COEFICIENTULUI DE REFLEXIE PENTRU DIVERSE MATERIALE SAU SUPRAFETE (document recomandat STAS 6221-89)┌────┬───────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────┐│Nr. │ Materialul sau suprafata │Coeficientul de ││crt.│ │ reflexie │├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│ 1 │Zugraveala alba (noua) │ 0,80 │├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│ 2 │Zugraveala alba (veche) │ 0,75 │├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│ 3 │Zugraveala cenusie │ 0,25 │├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│ 4 │Zugraveala crem │ 0,70 │├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│ 5 │Zugraveala verde deschis │ 0,57 │├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│ 6 │Zugraveala verde inchis │ 0,20 │├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│ 7 │Zugraveala albastra deschis │ 0,45 │├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│ 8 │Zugraveala roz │ 0,42 │├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│ 9 │Zugraveala rosie │ 0,16 │├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│ 10 │Zugraveala bruna │ 0,16 │├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│ 11 │Vopsitorie lac alb lucios │ 0,72 ... 0,80 │├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│ 12 │Vopsitorie lac de aluminiu │ 0,54 │├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│ 13 │Placi marmura alba cu luciu │ 0,30 ... 0,80 │├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│ 14 │Placi marmura mata │ 0,50 ... 0,70 │├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│ 15 │Sticla de geam transparent │ 0,10 │├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│ 16 │Sticla de geam matuita cu nisip │ 0,11 ... 0,18 │├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│ 17 │Sticla opaca │ 0,15 ... 0,28 │├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│ 18 │Sticla stratificata pentru difuziune │ 0,30 ... 0,60 │├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│ 19 │Placi de otel │ 0,28 │├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│ 20 │Hartie desen alba │ 0,80 ... 0,85 │├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│ 21 │Hartie galbena, verde sau albastra deschis │ 0,60 ... 0,70 │├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│ 22 │Hartie albastra mediu │ 0,35 ... 0,45 │├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│ 23 │Hartie albastra inchis │ 0,05 ... 0,10 │├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│ 24 │Hartie cenusie inchis │ 0,01 ... 0,05 │├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│ 25 │Hartie neagra │ 0,03 │├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│ 26 │Ecran de panza alba │ 0,70 ... 0,80 │├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│ 27 │Tencuiala de ipsos │ 0,40 ... 0,45 │├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│ 28 │Tencuiala obisnuita │ 0,25 │├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│ 29 │Tigla noua │ 0,25 ... 0,35 │├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│ 30 │Tigla veche │ 0,05 ... 0,10 │├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│ 31 │Lemn de artar │ 0,40 ... 0,50 │├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│ 32 │Lemn de stejar │ 0,30 ... 0,50 │├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│ 33 │Lemn de nuc │ 0,10 ... 0,30 │├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│ 34 │Lemn baituit │ 0,10 ... 0,30 │├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│ 35 │Granit │ 0,44 │├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│ 36 │Nisip obisnuit │ 0,21 │├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│ 37 │Pamant │ 0,08 ... 0,20 │├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│ 38 │Pomi vara │ 0,03 ... 0,05 │├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│ 39 │Suprafete verzi in natura │ 0,03 ... 0,10 │├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│ 40 │Strat de nori │ 0,80 │├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│ 41 │Zapada curata │ 0,80 │├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│ 42 │Stofa neagra │ 0,001 ... 0,002 │├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│ 43 │Catifea neagra │ 0,002 ... 0,008 │├────┼───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤│ 44 │Imbracaminte de culoare deschisa │ 0,17 │└────┴───────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────┘  +  Anexa A7.5 Fig. 7.5.3 Graficul pune in evidenta exprimat in procente pierderea și caștigul de caldura pentru o cladire a carei forma in plan este dreptnnghiulara sau patrata, in functie de orientarea cardinala  +  Anexa A7.6  +  Anexa A7.7  +  Anexa A7.8 Spatii care comunica aflate sub un luminator central  +  Anexa A7.9 CLASIFICAREA CLADIRILOR IN RAPORT CU POZITIA IN MEDIUL CONSTRUIT7.1.1. Amplasamentul ...  Proiectul cladirii si proiectul de amenajare peisagera sunt un raspuns la microclimatul local si la problemele de mediu specifice amplasamentului. Alegerea amplasamentului trebuie sa se faca pe baza criteriala. La aparitia unei noi functiuni pe un amplasament trebuie pastrat specificul amplasamentului. Cladirea se poate afla sau poate fi construita pe un amplasament care prezinta urmatoarele caracteristici:– in zona preponderent antropizata - structura urbana istoric constituita; ... – in zone antropizate in care se pot evidentia aspecte si criterii ecologice, fie ale dezvoltarii urbane locale (tesut urban nou constituit sau in curs de structurare suburbii), fie in cadrul asezarilor rurale, fie in zone in care predominante sunt caracteristicile geosistemului natural, putin alterat de actiunea de antropizare. ...  Cladirea trebuie sa fie astfel situata pe amplasament si configurata spatial - volumetric incat:– sa fie utilizate toate oportunitatile solar pasive pentru incalzirea, racirea si luminare naturala a spatiilor interioare; ... – sa se limiteze suprafetele din amplasament ocupate de parcaje si de drumurile de acces; sa se adopte strategia proiectarii solare pasive atat pentru amenajarea peisagera cat si pentru cladire. ...  Orientarea spatiilor interioare functionale ale cladirii si a spatiilor deschise exterioare fata de punctele cardinale trebuie realizata astfel incat:– sa se asigure optima luminare naturala a incaperilor si castigul de caldura necesar; ... – sa se beneficieze de un castig maxim de energie solara captata in sistem pasiv si sa poata fi controlata insorirea nedorita (si datorita vegetatiei, a formele de relief sau a vecinatatilor construite); ... – sa se poata reduce pierderile de caldura datorate infiltratiilor de aer (controlul directiei vantului); ... – sa se poata asigura ventilarea naturala. ...  Este necesar sa se intocmeasca proiectul de arhitectura peisagera pentru utilizarea vegetatiei native care are ca avantaje directe: conservarea apei, reducerea cantitatii de pesticide, reducerea mortalitatii plantelor si cost de intretinere redus si pentru selectarea acelor copaci care plantati langa cladire sa nu aduca, in timp, mari daune fundatiilor sau acoperisurilor, prin cresterea radacinilor sau prin cresterea coroanei. In general, copacii si iarba contribuie la cresterea umiditatii si reduc impactul pe care ploile torentiale il pot produce in imediata vecinatate a cladirii. Trebuie sa se propuna prin proiectul de amenajare peisagera umbrirea pe cel putin 30% a suprafetelor amenajate pentru parcaje, pietonale, locuri de odihna si sa fie utilizate materiale si culori reflectante cel putin pe o suprafata de 30%. O asemenea strategie aplicata la nivel urban poate conduce la 50% reducere din necesarul de caldura al unei constructii care in conditii vitrege de microclimat beneficiaza de masurile de izolare higrotermica optima.7.1.2. Orientarea cladirii in raport cu punctele cardinale si fata de vantul dominant ...  Cea mai favorabila orientare a unei cladiri mul ti etaj ate (Fig. 7.1.2.1) aflata in zona temperat continentala, indiferent ca este vorba de cladiri rezidentiale sau publice, este aceea in care axul lung al cladirii este orientat Est-Vest, in asa fel incat axul transversal perpendicular pe acesta sa faca un unghi de 18° spre Est fata de axul Nord-Sud, cu preocuparea pentru asigurarea umbririi, pe timp de vara, pe fatada lunga orientata spre Sud-Est. Fatadele scurte vor fi orientate spre Nord-Est si Sud-Vest si este de preferat ca o fatada orientata Vest sa nu prezinte ferestre. Exceptie fac cladirile situate in siturile urbane aglomerate in care nu s-a tinut cont de climat sau in siturile in care vederea spectaculoasa, care se deschide spre peisaj, contrazice orientarea cardinala favorabila. Se recomanda decupajul volumetric controlat pentru adoptarea unor solutii specifice proiectarii solar-pasive. Insorirea spatiilor functionale este foarte importanta din punct de vedere igienico-sanitar mai ales in cazul locuintelor si a programelor arhitecturale pentru invatamant. Optimizarea luminarii naturale a spatiilor interioare se poate realiza prin:– configurarea spatial - volumetrica si strategia de proiectare privind controlul luminii care patrunde in interiorul spatiilor (luminatoare, geometria ferestrelor, sisteme de redirectionare a luminii, diferite tipuri de atrium, curti interioare); ... – utilizarea dispozitivelor de umbrire cum sunt copertinele amplasate pe fatada orientata spre Sud, utilizarea lamelelor verticale reglabile spre Est si Vest (Anexa 7.7) si/sau utilizarea vegetatiei care permite luminii naturale sa patrunda in interiorul spatiilor avand si efect in reducerea stralucirii si a supraincalzirii; ... – utilizarea sistemelor, integrate tamplariei sau montate pe tavanul incaperii, de deflectare a luminii/tavane reflectorizante - in scopul de a permite luminii naturale sa patrunda in adancimea spatiului incaperii (insotita de un studiul necesar pentru evitarea stralucirii sau contrastului excesiv); ... – selectarea geamurilor in functie de factorul de transmisie luminoasa; ... – utilizarea senzorilor pentru controlul iluminatului electric in functie de starea vremii, deci in functie de cantitatea de lumina care patrunde, in interiorul spatiilor, in timpul zilei; ... – alte strategii si tehnologii utilizate in sporirea luminarii naturale a spatiilor interioare. ...  Controlul luminarii naturale este necesar in cazul unor programe arhitecturale cum sunt scolile; clasa pe plan patrat necesita luminarea pe doua laturi fie adiacente (golul pe a doua latura, cea opusa catedrei trebuie sa reprezinte ca suprafata 1/3 din suprafata peretelui), fie opuse, fie suplimentarea pe o latura a suprafetei vitrate, cu ajutorul configurarii spatiale a ferestrei. Controlul luminarii naturale este necesar si in spatiile muzeale, atelierele artistilor plastici etc. care necesita luminare zenitala. Pentru unele incaperi cu destinatie speciala cum sunt laboratoarele, atelierele de mestesugarit este important ca ele sa fie orientate si sa primeasca lumina dinspre Nord. Pentru alte incaperi cum sunt bucatariile din locuinte trebuie evitata orientarea spre Vest, in conditiile in care acest spatiu este utilizat mai ales dupa-amiezele. Mai putin importante sunt aceste probleme in cazul spatiilor din cadrul programelor arhitecturale de cazare - tranzit sau temporare. In cazul cladirilor de birouri luminarea naturala s-a dovedit foarte importanta sub aspect psihologic si aceasta a condus la gasirea unor rezolvari particulare prin introducerea atriumurilor in cazul cladirilor compacte rezolvate pe plan in adancime (cunoscut ca spatiu al biroului peisager sau spatiu deschis etc.). Este importanta proiectarea unor cladiri cu inalta capacitate de stocaj, dar cu posibilitati de ventilare ziua si mai ales noaptea in sezonul cald; experienta in domeniu arata ca sunt preferate si constructiile cu posibilitati de stocaj mediu, fara alte masuri aditionale de ventilare. Vantul este perceput la nivelul solului sau la inaltimea omului ca rafala de vant; viteza si directia sa se modifica mult in timp si functie de caracteristicile spatiale. Elementele din peisaj si felul in care acestea se succed sau se combina, indiferent ca este vorba despre relief, oras sau alte tipuri de asezari influenteaza sistemul complex de impact al vantului in foarte multe feluri. Sistemul vanturilor locale este in mare parte generat de diferentele de temperatura ale aerului deasupra pamantului sau deasupra apei, in vai sau pe pantele dealurilor sau muntilor, functie de orele zilei sau ale noptii, functie de orientarea cardinala a formelor de relief Distributia verticala a temperaturii aerului in atmosfera este un alt factor important. Profilul vertical dat de viteza constanta a vantului este diferit in oras fata de zonele verzi din proximitatea lui. In proiectul pentru o noua asezare schemele de analiza a directiei vantului si a brizelor au devenite operationale prin studiile sistemului de vanturi si brize: vanturi cauzate de inversiuni termice, brize - zi/noapte, brize - munte/vale etc. Interactiunea dintre curentii de aer si suprafetele cladirilor este un fenomen foarte complex si greu de calculat. Poate fi predictibila, insa, prin testarea machetelor in tunelul de vant. Testele trebuie facute inainte ca peisajul urban sa sufere alterari majore. Se recomanda testarea cladirilor de dimensiuni mari, a cladirilor ale caror fatade prezinta deschideri de mari dimensiuni, au fatade curbe sau primesc pe fatade alte tipuri de tehnologii fie ele de umbrire, fie integrate anvelopei. Deasemenea se recomanda testarea pe macheta in tunelul de vant a unui grup de cladiri, care prezinta zonele exterioare dintre ele amenajate mai ales acolo unde se vor amplasa fantani, paravane spalate de apa, suprafete de apa cu rol ecologic etc. Tehnologia computerizata avansata este un instrument pentru simularea miscarilor aerului in interiorul spatiului construit in functie de conditiile exterioare privind: viteza vantului, geometria cladirii, mediul construit inconjurator, temperaturile interioare si exterioare, tipul si gradul de permeabilitate al anvelopei. Utilizarea corecta a vantului si a presiunii exercitate asupra anvelopei pot conduce la ventilarea naturala chiar si in cazul cladirilor foarte inalte sau foarte joase. Pentru zonele urbane au fost evidentiate prin studii efectele locale nefavorabile pentru constructii si spatiile dintre ele: efectul Wise, efectul Venturi, efectul de piramida, efectul de incinta, efectul de canal etc. Plantele in general si copacii in mod special produc racirea prin evaporare pe timpul verii, dar efectul psihologic poate fi socotit mult mai important decat influenta asupra temperaturii exterioare si implicit din interiorul cladirii. Copacii cu coroana bogata au efect de umbrire pe timpul verii si lasa razele Soarelui sa insoreasca cladirea pe timpul iernii, perioada in care isi pierd frunzele. Acesti copaci, plantati in imediata vecinatate a cladirii, ajuta eficient in realizarea controlului pasiv al umbririi.  +  Anexa A9.3 CALCULUL NUMERIC AUTOMAT - METODA DE CALCUL PENTRU DETERMINAREA REZISTENTELOR TERMICE CORECTATE - VALIDAREA PROGRAMELOR DE CALCUL PROGRAME GENERALE SI PROGRAME DE TIP EXPERT PENTRU EVALUAREA AUTOMATA A PERFORMANTEI TERMOENERGETICE A CLADIRILOR SAU A UNOR PARTI DIN ACESTEA1. PRINCIPALELE CATEGORII DE PROGRAME DE CALCUL AUTOMAT ...  pentru determinarea campului de temperaturi, a campului de presiuni a vaporilor de apa, a fluxurilor de caldura și a celorlalte marimi termotehnice derivate din acestea, in vederea evaluarii performantei energetice a cladirilor Programe de calcul elaborate in Romania și utilizate in practica curenta de cercetare și proiectare incepand cu anul 19781.1. REGIMUL TERMIC STATIONAR ... 1.1.1. CAMPUL DE TEMPERATURAa. Calcul unidirectional (1-D); ... b. Calcul plan, bidimensional (2-D); ... c. Calcul spatial, tridimensional (3-D) ; ...  ... 1.1.2. CAMPUL DE TEMPERATURA ȘI CAMPUL DE DIFUZIE A VAPORILOR DE APAa. Calcul la condens unidirectional (1-D) ... b. Calcul la condens plan, bidimensional (2-D) ... c. Calcul la condens spatial, tridimensional (3-D) ...  ... 1.1.3. CALCULUL NELINIAR AL CAMPULUI DE TEMPERATURA ȘI A CAMPULUI DE DIFUZIE A VAPORILOR DE APA-variatia conductibilitatii termice cu temperatura și umiditatea.a. Calcul unidirectional (1-D); ... b.