ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 194 din 12 decembrie 2002 (**republicată**)privind regimul străinilor în România**)
EMITENT
  • GUVERNUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 421 din 5 iunie 2008



    Notă
    **) Republicată în temeiul art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2007 privind înființarea Oficiului Român pentru Imigrări prin reorganizarea Autorității pentru străini și a Oficiului Național pentru Refugiați, precum și modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 26 iunie 2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 347/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 851 din 12 decembrie 2007, dându-se textelor o nouă numerotare.
    Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 8 martie 2004 și a mai fost modificată și completată prin:– Legea nr. 309/2004 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 1 iulie 2004, abrogată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 21 iulie 2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 260/2005;– Legea nr. 482/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004;– Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2005 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 658 din 25 iulie 2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 306/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 962 din 31 octombrie 2005;– Legea nr. 56/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 26 martie 2007.
     +  Capitolul I Dispoziții generale  +  Articolul 1Domeniul de reglementarePrezenta ordonanță de urgență constituie cadrul prin care sunt reglementate intrarea, șederea și ieșirea străinilor pe teritoriul României sau de pe teritoriul României, drepturile și obligațiile acestora, precum și măsuri specifice de control al imigrației, în conformitate cu obligațiile asumate de România prin documentele internaționale la care este parte.  +  Articolul 2DefinițiiPentru scopurile prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au următorul înțeles:a) străin - persoana care nu are cetățenia română, cetățenia unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European ori cetățenia Confederației Elvețiene;-------------Lit. a) a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.b) apatrid - străinul care nu are cetățenia niciunui stat;c) rezident - străinul titular al unui permis de ședere temporară acordat în condițiile prezentei ordonanțe de urgență;-------------Lit. c) a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.d) rezident pe termen lung - străinul titular al unui permis de ședere pe termen lung acordat în condițiile prezentei ordonanțe de urgență;-------------Lit. d) a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.e) sponsor - străinul, posesor al unui permis de ședere, altul decât cel în scop de reîntregire a familiei, sau al unei Cărți albastre a Uniunii Europene eliberate de Inspectoratul General pentru Imigrări, care solicită reîntregirea familiei ori ai cărui membri de familie solicită reîntregirea familiei cu acesta, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență;-------------Lit. e) a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.e^1) reîntregirea familiei - intrarea și șederea pe teritoriul României a membrilor de familie ai unui străin cu ședere legală pe teritoriul României sau ai unui cetățean român, în scopul păstrării unității familiei, indiferent de data stabilirii acestei relații de familie;-------------Lit. e^1) a art. 2 a fost introdusă de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.f) Centrul Național de Vize - structură special desemnată din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, care contribuie la stabilirea și realizarea politicii naționale de vize a României, împreună cu celelalte instituții din administrația publică centrală, potrivit competențelor stabilite prin lege, și este punct central de acces la Sistemul de informații privind vizele;-------------Lit. f) a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.f^1) fila separată pentru aplicarea vizei - are înțelesul stabilit la art. 2 pct. 8 din Regulamentul CE nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind instituirea unui Cod comunitar de vize (Codul de vize), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 243 din 15 septembrie 2009, denumit în continuare Codul de vize;-------------Lit. f^1) a art. 2 a fost introdusă de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.g) viza - autorizația, materializată prin aplicarea unui colant pe un document de trecere a frontierei de stat valabil sau, după caz, pe fila separată pentru aplicarea vizei, care conferă titularului dreptul să solicite tranzitul aeroportuar, tranzitul ori șederea temporară pentru o perioadă determinată cu îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență;-------------Lit. g) a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.g^1) viza de lungă ședere - viza care dă dreptul titularului să solicite prelungirea dreptului de ședere temporară pentru o perioadă mai mare de 90 de zile, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență;-------------Lit. g^1) a art. 2 a fost introdusă de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.h) viză de tranzit aeroportuar - autorizația acordată de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, care permite străinului să treacă prin zona internațională de tranzit a unui aeroport român, fără a intra pe teritoriul statului român, cu ocazia unei escale sau a unui transfer între două tronsoane ale unui zbor internațional*);i) drept de ședere temporară - dreptul străinului de a rămâne pe teritoriul României pentru o perioadă determinată, în condițiile legii;-------------Lit. i) a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.i^1) drept de ședere pe termen lung - dreptul acordat străinului de către autoritățile competente de a rămâne pe teritoriul României pentru o perioadă nedeterminată, în condițiile legii;-------------Lit. i^1) a art. 2 a fost introdusă de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.i^2) protecție internațională - statutul de refugiat sau statutul conferit prin protecție subsidiară;-------------Lit. i^2) a art. 2 a fost introdusă de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 23 decembrie 2013.j) permis de ședere - documentul de identitate care se eliberează de către Oficiul Român pentru Imigrări, în condițiile legii, străinului căruia i se prelungește dreptul de ședere în România sau celui căruia i se acordă dreptul de ședere pe termen lung, după caz;-------------Lit. j) a art. 2 a fost modificată de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de ședere permanentă" cu sintagma "drept de ședere pe termen lung".k) permis unic - documentul de identitate, eliberat străinului de către Inspectoratul General pentru Imigrări, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, care atestă dreptul de ședere și de muncă al acestuia pe teritoriul României;-------------Lit. k) a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.k^1) permis de ședere în scop de detașare - documentul de identitate care se eliberează străinului de către Oficiul Român pentru Imigrări, în condițiile legii, și atestă dreptul de ședere și de muncă în baza detașării pe teritoriul României;-------------Lit. k^1) a art. 2 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.k^2) permis pentru persoana transferată în cadrul aceleiași companii, denumit în continuare «permis ICT» - documentul de identitate, eliberat străinului de către Inspectoratul General pentru Imigrări, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, care atestă dreptul acestuia de ședere și de muncă pe teritoriul României în calitate de lucrător ICT;----------Lit. k^2) a art. 2 a fost introdusă de pct. 1 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24 august 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 670 din 31 august 2016.k^3) permis pentru mobilitate pe termen lung, denumit în continuare permis «mobile ICT» - documentul de identitate, eliberat străinului de către Inspectoratul General pentru Imigrări, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, care atestă dreptul acestuia de ședere și de muncă pe teritoriul României în calitate de lucrător ICT în cadrul mobilității pe termen lung.----------Lit. k^3) a art. 2 a fost introdusă de pct. 1 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24 august 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 670 din 31 august 2016.l) căsătorie de conveniență - căsătoria încheiată cu singurul scop de a eluda condițiile de intrare și ședere a străinilor și de a obține dreptul de ședere pe teritoriul României;m) interviu - discuția purtată de un reprezentant al autorităților române cu persoana care solicită acordarea vizei române sau prelungirea dreptului de ședere în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, în scopul obținerii de informații suplimentare cu privire la datele înscrise în cererile formulate, motivele deplasării și șederii în România și veridicitatea documentelor prezentate;n) ofițer de interviu - lucrătorul din cadrul Oficiului Român pentru Imigrări, cu atribuții în constatarea existenței elementelor căsătoriei de conveniență;o) cercetător - străinul, titular al unei diplome de absolvire a unor studii superioare de natură să îi permită accesul la programe de doctorat și care este acceptat de o unitate de cercetare-dezvoltare să desfășoare activități de cercetare științifică în cadrul unui proiect;p) titlu de călătorie pentru străini - document eliberat în condițiile legii, valabil pentru o singură călătorie, pentru străinii care nu mai sunt în posesia unui document de călătorie valabil;-------------Lit. p) a art. 2 a fost introdusă de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.q) certificat de repatriere - document eliberat de către Oficiul Român pentru Imigrări ce permite ieșirea din țară a străinilor incluși în programul de repatriere voluntară asistată;-------------Lit. q) a art. 2 a fost introdusă de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.r) stat Schengen - stat care aplică în totalitate acquis-ul Schengen în domeniul vizelor și imigrației;-------------Lit. r) a art. 2 a fost introdusă de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.s) Cartea albastră a UE - documentul de identitate, eliberat străinului de către Inspectoratul General pentru Imigrări care atestă dreptul de ședere și de muncă al acestuia pe teritoriul României în calitate de lucrător înalt calificat;-------------Lit. s) a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.t) primul stat membru - statul membru al Uniunii Europene care acordă primul «Cartea Albastră a U.E.» sau permisul ICT;----------Lit. t) a art. 2 a fost modificată de pct. 2 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24 august 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 670 din 31 august 2016.u) ședere ilegală - prezența pe teritoriul României a unui străin care nu îndeplinește sau nu mai îndeplinește condițiile de intrare prevăzute la art. 5 din Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul frontierelor Schengen), denumit în continuare Codul frontierelor Schengen, ori condițiile de intrare sau de ședere prevăzute de prezenta ordonanță;-------------Lit. u) a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.u^1) decizie de returnare - actul administrativ emis de Inspectoratul General pentru Imigrări prin care se constată că șederea unui străin este ilegală și se stabilește obligația acestuia de returnare;-------------Lit. u^1) a art. 2 a fost introdusă de pct. 2 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.v) returnare - procesul de întoarcere voluntară sau sub escortă a unui străin într-o țară terță, respectiv țara de origine, țara de tranzit stabilită potrivit acordurilor la care România ori Uniunea Europeană sunt părți sau altă țară terță în care străinul decide să se întoarcă și în care acesta este acceptat;-------------Lit. v) a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.v^1) expulzare - punerea în executare a pedepselor accesorii, respectiv complementare de interzicere a exercitării dreptului străinului de a se afla pe teritoriul României, aplicate potrivit prevederilor art. 65 alin. (2) sau ale art. 66 alin. (1) lit. c) din Codul penal;-------------Lit. v^1) a art. 2 a fost introdusă de pct. 3 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.v^2) îndepărtare sub escortă - executarea măsurilor de îndepărtare, respectiv returnarea sau expulzarea, prin însoțirea străinilor în afara României;-------------Lit. v^2) a art. 2 a fost introdusă de pct. 3 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.x) interdicția de intrare - decizia sau orice alt act de natură administrativă sau judiciară prin care se interzice intrarea și șederea pe teritoriul României pentru o perioadă determinată;-------------Lit. x) a art. 2 a fost introdusă de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.y) riscul sustragerii - existența motivelor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență care justifică într-un caz particular presupunerea că un străin care face obiectul unei măsuri de îndepărtare se poate sustrage acesteia;-------------Lit. y) a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.z) persoane vulnerabile - minori, minori neînsoțiți, persoane cu handicap, persoane în vârstă, femei gravide, părinți singuri cu copii minori și persoane care au fost supuse torturii, violului și altor forme grave de violență psihică, fizică sau sexuală.-------------Lit. z) a art. 2 a fost introdusă de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.  +  Articolul 3Drepturile străinilor(1) Străinii care locuiesc legal în România se bucură de protecția generală a persoanelor și a averilor, garantată de Constituție și de alte legi, precum și de drepturile prevăzute în tratatele internaționale la care România este parte.(2) Străinii aflați legal în România se pot deplasa liber și își pot stabili reședința sau, după caz, domiciliul oriunde pe teritoriul României.(3) Străinii care locuiesc legal în România și părăsesc temporar teritoriul statului român au dreptul de a reintra pe toată durata valabilității permisului de ședere.(4) Pot beneficia de măsuri de protecție socială din partea statului, în aceleași condiții ca și cetățenii români, numai străinii cu reședința sau domiciliul în România.(5) Străinii cărora li s-a eliberat un document de către Oficiul Român pentru Imigrări au dreptul de a verifica datele personale înscrise în acesta și, când este cazul, să solicite corectarea sau eliminarea unor date care nu corespund realității.(6) Străinii cuprinși în învățământul de toate gradele au acces, fără restricții, la activitățile școlare și de instruire în societate.  +  Articolul 4Obligațiile străinilor(1) Pe timpul șederii în România străinii sunt obligați să respecte legislația română.(2) Străinii nu pot organiza pe teritoriul României partide politice ori alte organizații sau grupări similare acestora și nici nu pot face parte din acestea, nu pot ocupa funcții și demnități publice și nu pot iniția, organiza sau participa la manifestații ori întruniri care aduc atingere ordinii publice sau securității naționale.-------------Alin. (2) al art. 4 a fost modificat de art. 42, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014, prin înlocuirea sintagmei "siguranță naționale" cu sintagma "securitate națională".(3) Străinii nu pot finanța partide, organizații, grupări sau manifestații ori întruniri dintre cele prevăzute la alin. (2).(4) Străinii aflați pe teritoriul României sunt obligați să respecte scopul pentru care li s-a acordat dreptul de a intra și, după caz, de a rămâne pe teritoriul României, să nu rămână pe teritoriul României peste perioada pentru care li s-a aprobat șederea, precum și să depună toate diligențele necesare pentru a ieși din România până la expirarea acestei perioade.(5) Străinii care intră pe teritoriul statului român sau care ies de pe acesta au obligația de a se supune controlului pentru trecerea frontierei de stat, potrivit legii.(6) Străinii aflați pe teritoriul României au obligația de a se supune, în condițiile legii, controlului organelor de poliție și al celorlalte autorități publice competente în acest sens.  +  Articolul 5Politica în domeniul imigrației(1) Anual, prin hotărâre a Guvernului, se stabilesc:a) abrogată;-------------Lit. a) a alin. (1) al art. 5 a fost abrogată de pct. 4 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.b) cuantumul alocațiilor necesare pentru hrănirea, întreținerea și cazarea în centre, precum și al celor pentru asistență medicală și spitalizare;c) cuantumul sumelor reprezentând mijloacele corespunzătoare atât pentru întreținerea pe perioada șederii, cât și pentru întoarcerea în țara de origine sau pentru tranzitul către alt stat, prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. c).(2) Guvernul poate stabili, prin hotărâre, ori de câte ori este cazul, introducerea ori suspendarea unor facilități pe termen scurt, la acordarea dreptului de a intra sau, după caz, la prelungirea dreptului de ședere pe teritoriul României, pentru anumite categorii de străini, precum și perioadele pentru care se acordă, respectiv se suspendă aceste facilități. Pe termen lung, Guvernul stabilește strategia națională în domeniul imigrației.(3) Guvernul României, prin instituțiile abilitate, transmite Comisiei Europene și guvernelor celorlalte state membre în timp util și nu mai târziu de momentul în care sunt făcute publice, informații privind:a) proiectele de acte normative care propun măsuri cu privire la lucrătorii din state terțe și membrii lor de familie, în ceea ce privește intrarea, șederea și angajarea în muncă, precum și realizarea egalității de tratament în condițiile de viață și de muncă, drepturile salariale și alte drepturi economice, promovarea integrării în forța de muncă autohtonă și în societate și returnarea voluntară în țara de origine a unor astfel de persoane;b) proiecte de acorduri cu privire la subiectele prevăzute la lit. a), precum și proiectele de acorduri de cooperare pe care intenționează să le negocieze sau să le renegocieze cu state terțe, când aceste acorduri conțin prevederi referitoare la subiectele menționate la lit. a);c) proiecte de acorduri privind condițiile de ședere și angajare în muncă a propriilor cetățeni care lucrează în state terțe și a membrilor de familie ai acestora, pe care intenționează să le negocieze sau să le renegocieze cu statele respective.(4) Guvernul României transmite Comisiei Europene și guvernelor celorlalte state membre textele actelor normative în vigoare, precum și textele acordurilor încheiate cu state terțe, care reglementează subiectele menționate la alin. (3) lit. a).  +  Capitolul II Dispoziții generale privind intrarea, șederea și ieșirea străinilor  +  Secţiunea 1 Intrarea străinilor pe teritoriul României  +  Articolul 6Condiții cu privire la intrarea străinilor(1) Intrarea pe teritoriul României poate fi permisă străinilor care îndeplinesc următoarele condiții:a) posedă un document valabil de trecere a frontierei de stat, care este acceptat de statul român;b) posedă viză sau permis de ședere acordate în condițiile prezentei ordonanțe de urgență sau, după caz, posedă orice autorizație care conferă titularului drept de tranzit ori de ședere pe teritoriul României în baza actelor normative ale Uniunii Europene, obligatorii și aplicabile pentru România, dacă prin înțelegeri internaționale nu s-a stabilit altfel;-------------Lit. b) a alin. (1) al art. 6 a fost modificată de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.c) prezintă, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, documente care justifică scopul și condițiile șederii lor și care fac dovada existenței unor mijloace corespunzătoare atât pentru întreținere pe perioada șederii, cât și pentru întoarcerea în țara de origine sau pentru tranzitul către alt stat în care există siguranța că li se va permite intrarea;d) prezintă garanții că li se va permite intrarea pe teritoriul statului de destinație sau că vor părăsi teritoriul României, în cazul străinilor aflați în tranzit;e) pe numele lor nu sunt introduse semnalări în Sistemul informatic național de semnalări în scopul refuzului intrării pe teritoriul statului român;-------------Lit. e) a alin. (1) al art. 6 a fost modificată de pct. 5 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.f) abrogată;-------------Lit. f) a alin. (1) al art. 6 a fost abrogată de pct. 9 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.g) pe numele lor nu sunt introduse semnalări în Sistemul de informații Schengen în scopul refuzului intrării;-------------Lit. g) a alin. (1) al art. 6 a fost modificată de pct. 5 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.h) nu prezintă un pericol pentru apărarea și securitatea națională, ordinea, sănătatea ori morala publică.-------------Lit. h) a alin. (1) al art. 6 a fost modificată de art. 42, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014, prin înlocuirea sintagmei "siguranță naționale" cu sintagma "securitate națională".(2) Cetățenilor străini - membri de familie ai cetățenilor români, precum și străinilor titulari ai unui drept de ședere pe termen lung pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene li se permite intrarea pe teritoriul României fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) lit. c) și d).-------------Alin. (2) al art. 6 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de ședere permanentă" cu sintagma "drept de ședere pe termen lung".(2^1) Cetățenilor străini titulari ai unui permis de mic trafic de frontieră li se permite intrarea pe teritoriul României fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) lit. b) și c).------------Alin. (2^1) al art. 6 a fost introdus de pct. 1 al articolului unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 12 din 23 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 136 din 1 martie 2010.(3) Străinilor care staționează în zonele de tranzit internațional ale aeroporturilor, în zonele de tranzit la frontiera de stat sau în centrele de cazare care au regimul zonei de tranzit, precum și străinilor îmbarcați pe navele ori ambarcațiunile ancorate în porturi maritime și fluviale sau care se află în tranzit pe Dunăre ori în apele de frontieră nu li se aplică prevederile prezentei ordonanțe de urgență referitoare la condițiile de intrare și de ședere a străinilor pe teritoriul României*).-------------Alin. (3) al art. 6 a fost modificat de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(4) Intrarea străinilor pe teritoriul României se poate face prin orice punct de trecere a frontierei de stat deschis traficului internațional de persoane.(5) Trecerea frontierei de stat de către străini se poate face și prin alte locuri, în condițiile stabilite în acorduri și înțelegeri bilaterale, sau prin alte puncte de trecere a frontierei, numai cu aprobarea autorității competente.-------------Alin. (5) al art. 6 a fost modificat de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.  +  Articolul 7Obligațiile transportatorilor(1) Este interzisă aducerea în România de către companiile de transport aeriene, navale sau terestre a străinilor fără documente de trecere a frontierei, cu documente sau vize false ori falsificate sau ascunși în mijloacele de transport ori care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) și b).-------------Alin. (1) al art. 7 a fost modificat de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(2) În cazul nerespectării dispozițiilor alin. (1), compania de transport respectivă este obligată să asigure transportul imediat al străinilor în cauză la locul de îmbarcare sau într-un alt loc pe care străinii îl acceptă și unde sunt acceptați. Dacă acest lucru nu este posibil, transportatorul este obligat să asigure cheltuielile determinate de acordarea drepturilor prevăzute la art. 9 alin. (4), precum și cele de punere în executare a măsurii nepermiterii intrării în România.-------------Alin. (2) al art. 7 a fost modificat de pct. 6 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.(3) Obligațiile prevăzute la alin. (2) sunt aplicabile și companiilor de transport cu care sosesc în România străinii aflați în tranzit, dacă:a) transportatorul care urmează să-i preia pentru a-i duce în țara de destinație refuză să-i îmbarce;b) autoritățile statului de destinație nu permit intrarea străinilor și îi returnează în România.  +  Articolul 8Nepermiterea intrării în România(1) Străinilor nu li se permite intrarea pe teritoriul statului român dacă:-------------Partea introductivă a alin. (1) al art. 8 a fost modificată de pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.a) nu îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 6 alin. (1);b) sunt semnalați de organizații internaționale la care România este parte, precum și de instituții specializate în combaterea terorismului că finanțează, pregătesc, sprijină în orice mod sau comit acte de terorism;c) există indicii că fac parte din grupuri infracționale organizate cu caracter transnațional sau că sprijină în orice mod activitatea acestor grupuri;d) există motive serioase să se considere că au săvârșit sau au participat la săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii ori a unor crime de război sau crime contra umanității, prevăzute în convențiile internaționale la care România este parte.(2) Organele poliției de frontieră pot să nu permită intrarea străinilor pe teritoriul statului român și în următoarele situații:-------------Partea introductivă a alin. (2) al art. 8 a fost modificată de pct. 14 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.a) au săvârșit infracțiuni pe perioada altor șederi în România ori în străinătate împotriva statului sau a unui cetățean român;b) au introdus sau au încercat să introducă ilegal în România alți străini;b^1) au încălcat anterior, în mod nejustificat, scopul declarat la obținerea vizei sau, după caz, la intrarea pe teritoriul României, au încălcat regimul vamal ori au trecut sau au încercat să treacă ilegal frontiera de stat a României;-------------Lit. b^1) a alin. (2) al art. 8 a fost introdusă de pct. 15 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.c) suferă de maladii care pot pune în pericol grav sănătatea publică, stabilite prin ordin al ministrului sănătății.(3) Organele și instituțiile care dețin date și informații cu privire la existența unor situații de natura celor prevăzute la alin. (1) și (2) pot solicita Inspectoratului General al Poliției de Frontieră sau Oficiului Român pentru Imigrări dispunerea măsurii de nepermitere a intrării în România, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.-------------Alin. (3) al art. 8 a fost modificat de pct. 16 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(4) Măsura nepermiterii intrării în România se motivează de către organele poliției de frontieră și se comunică imediat persoanei în cauză, utilizând formularul prevăzut în partea B din anexa V la Codul frontierelor Schengen, precum și Centrului Național de Vize din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.-------------Alin. (4) al art. 8 a fost modificat de pct. 7 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.  +  Articolul 9Executarea măsurii nepermiterii intrării în România(1) Străinul împotriva căruia s-a dispus măsura nepermiterii intrării în România are posibilitatea să părăsească voluntar punctul de trecere a frontierei de stat în termen de cel mult 24 de ore. Termenul se calculează începând cu ora următoare celei în care s-a dispus măsura nepermiterii intrării în România.(2) La expirarea termenului prevăzut la alin. (1), măsura nepermiterii intrării în România se pune în executare de către organele poliției de frontieră, cu luarea în considerare a stării de sănătate a străinului și cu respectarea prevederilor art. 90 alin. (7) și (8), prin trimiterea acestuia către țara de origine sau către o altă destinație pe care o acceptă și unde este acceptat, cu excepția teritoriului României.(3) În cazul în care organele poliției de frontieră constată că pentru îndeplinirea demersurilor legate de părăsirea punctului de trecere a frontierei sunt necesare mai mult de 12 ore, străinul este cazat într-un spațiu amenajat în acest scop în zona de tranzit, pus la dispoziție de administratorul punctului de trecere a frontierei, ori, în cazul în care acest lucru nu este posibil, într-o altă locație stabilită în afara punctului de trecere a frontierei, cu regim de zonă de tranzit.(3^1) Inspectorul general al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră stabilește, prin dispoziție, amplasamentul locațiilor din afara punctelor de trecere a frontierei prevăzute la alin. (3), regulile de ordine interioară pe care străinii cazați în aceste locații sunt obligați să le respecte, precum și modul de organizare a accesului, pazei, supravegherii și însoțirii străinilor în și din locațiile respective. La solicitarea inspectorului general al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră celelalte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne, alte autorități ale administrației publice centrale, precum și autoritățile administrației publice locale acordă sprijin, în limita atribuțiilor legale proprii, pentru organizarea și funcționarea locațiilor din afara punctelor de trecere a frontierei prevăzute la alin. (3).----------Alin. (3^1) al art. 9 a fost introdus de pct. 1 al art. II din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.(4) Pe timpul cazării potrivit alin. (3), străinul beneficiază de drepturile prevăzute la art. 104 alin. (4), de hrană, îngrijire medicală de urgență și tratamentul de bază al bolii, cu luarea în considerare a nevoilor speciale în cazul persoanei vulnerabile, prin grija organelor poliției de frontieră.(5) În cazul în care străinul declară în fața organelor poliției de frontieră că părăsirea punctului de trecere a frontierei este posibilă numai către un stat față de care există temeri justificate că viața sa este pusă în pericol ori că va fi supus la tortură, tratamente inumane sau degradante și că înțelege să nu depună o cerere pentru acordarea unei forme de protecție, acesta este cazat în spațiul prevăzut la alin. (3).(6) La apariția situației prevăzute la alin. (5) organele poliției de frontieră informează de îndată Inspectoratul General pentru Imigrări care, în termen de cel mult 10 zile, analizează situația străinului și stabilește dacă declarația acestuia este întemeiată.(7) În cazul în care Inspectoratul General pentru Imigrări constată că declarația străinului nu este întemeiată, comunică aceasta organelor poliției de frontieră, care informează străinul în acest sens. Prevederile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător. Termenul prevăzut la alin. (1) se calculează începând cu ora următoare celei în care a fost informat străinul.(8) În cazul în care constată că declarația străinului este întemeiată, Inspectoratul General pentru Imigrări pune în executare măsura nepermiterii intrării în România prin îndepărtarea sub escortă a străinului. Dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență privind îndepărtarea sub escortă, luarea în custodie publică a străinilor și tolerarea rămânerii pe teritoriul României se aplică în mod corespunzător.-------------Art. 9 a fost modificat de pct. 8 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.  +  Articolul 10Documentele în baza cărora se poate trece frontiera de stat(1) Trecerea frontierei de stat prin punctele de trecere a frontierei sau alte locuri stabilite pentru trecerea frontierei se face numai pe baza documentelor de trecere a frontierei acceptate de statul român.-------------Alin. (1) al art. 10 a fost modificat de pct. 9 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.(2) Străinii incluși ca însoțitori într-un document de trecere a frontierei de stat aparținând altei persoane pot intra sau ieși în/din România numai împreună cu titularul acestuia.(3) În scop de informare, lista documentelor de trecere a frontierei de stat acceptate de statul român se publică, în regim de gratuitate, în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin ordin al ministrului afacerilor externe, în ultimul trimestru al fiecărui an calendaristic.-------------Alin. (3) al art. 10 a fost modificat de pct. 9 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.(4) Din considerente umanitare sau în aplicarea unor acorduri ori înțelegeri internaționale la care România este parte, Guvernul României poate aproba, prin hotărâre, exceptarea de la obligativitatea deținerii documentelor de trecere a frontierei.-------------Art. 10 a fost modificat de pct. 18 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.  +  Secţiunea a 2-a Șederea străinilor în România  +  Articolul 11Dispoziții generale privind șederea străinilor(1) Străinii aflați temporar în mod legal în România pot rămâne pe teritoriul statului român numai până la data la care încetează dreptul de ședere stabilit prin viză sau, după caz, prin permisul de ședere.(2) În cazul în care prin convențiile internaționale sau actele normative prin care se desființează unilateral regimul de vize nu este prevăzută perioada de ședere, străinilor care nu au obligația obținerii vizei pentru a intra în România li se permite accesul pe teritoriul statului român și pot să rămână maximum 90 de zile în decursul oricărei perioade de 180 de zile precedente fiecărei zile de ședere pe teritoriul României.-------------Alin. (2) al art. 11 a fost modificat de pct. 10 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.  +  Articolul 12Condiții cu privire la găzduirea străinilor(1) Străinul intrat legal pe teritoriul României, precum și persoana care îl găzduiește au obligația să anunțe despre aceasta organul de poliție competent teritorial, în termen de 3 zile de la data intrării și, respectiv, a găzduirii.-------------Alin. (1) al art. 12 a fost modificat de pct. 20 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(2) În situația cazării în hoteluri sau în alte amenajări turistice, străinul va îndeplini formalitățile de luare în evidență la administrația locului respectiv care, în termen de 24 de ore, va comunica datele necesare organului de poliție competent teritorial.(3) Datele prevăzute la alin. (2) se prezintă și polițiștilor din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări și celor din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, la solicitarea acestora.-------------Alin. (3) al art. 12 a fost introdus de pct. 11 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.  +  Articolul 13Informarea autorităților cu privire la schimbările intervenite în situația străinului(1) Pe durata șederii în România străinii sunt obligați să declare la formațiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări, care le-a acordat dreptul de ședere, următoarele:a) orice modificare intervenită în situația personală, în special schimbarea numelui, a cetățeniei, a domiciliului sau reședinței, încheierea, desfacerea ori anularea căsătoriei, nașterea unui copil, decesul unui membru de familie aflat pe teritoriul României;-------------Lit. a) a alin. (1) al art. 13 a fost modificată de pct. 12 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.b) orice modificare intervenită în legătură cu angajarea sa în muncă;c) prelungirea valabilității sau schimbarea documentului de trecere a frontierei de stat.-------------Lit. c) a alin. (1) al art. 13 a fost modificată de pct. 21 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(2) Străinul care își schimbă numele, cetățenia, domiciliul sau reședința este obligat ca, odată cu declararea modificării intervenite în situația personală, să solicite un nou document de identitate.-------------Alin. (2) al art. 13 a fost modificat de pct. 13 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.(3) Furtul sau pierderea documentelor de trecere a frontierei de stat va fi declarată organului de poliție competent teritorial.(4) Declarațiile prevăzute la alin. (1) se fac în termen de 30 de zile, iar cele prevăzute la alin. (3), în termen de 48 de ore.(5) În cazul străinului care își schimbă domiciliul sau reședința, termenul prevăzut la alin. (4) curge de la data stabilirii la noua adresă.-------------Alin. (5) al art. 13 a fost introdus de pct. 14 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.  +  Secţiunea a 3-a Ieșirea străinilor de pe teritoriul României  +  Articolul 14Ieșirea străinilor(1) În cazul în care străinul nu mai este în posesia documentului de trecere a frontierei de stat în baza căruia a intrat în țară, acesta trebuie să prezinte la ieșirea din România un nou document valabil de trecere a frontierei de stat.(2) Ieșirea din țară a străinilor care au cetățenia mai multor state se face pe baza documentului de trecere a frontierei de stat cu care au intrat. În cazuri deosebite, organele poliției de frontieră pot permite ieșirea din țară și în baza documentului care atestă o altă cetățenie.  +  Articolul 15Nepermiterea ieșirii(1) Străinului nu i se permite ieșirea din țară în următoarele situații:a) este învinuit sau inculpat într-o cauză penală și magistratul dispune instituirea măsurii interdicției de părăsire a localității sau a țării;b) a fost condamnat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și are de executat o pedeapsă privativă de libertate.(2) În situațiile prevăzute la alin. (1) organele competente din cadrul Ministerului Afacerilor Interne vor pune în aplicare măsura de a nu permite ieșirea de pe teritoriul României, numai în baza documentelor încheiate de procuror, de instanțele de judecată sau de organele prevăzute de lege care au atribuții de punere în executare a pedepsei închisorii, care conțin o asemenea măsură și sunt transmise pentru punere în aplicare.-------------Alin. (2) al art. 15 a fost modificat de pct. 22 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(3) Abrogat.-------------Alin. (3) al art. 15 a fost abrogat de pct. 23 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(4) Punerea în aplicare a măsurii se realizează, în toate cazurile, prin instituirea consemnului nominal la frontieră de către organele poliției de frontieră.-------------Alin. (4) al art. 15 a fost modificat de pct. 24 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.  +  Articolul 16Încetarea măsurii de nepermitere a ieșiriiÎncetarea măsurii de nepermitere a ieșirii se face prin anularea consemnului nominal, la solicitarea scrisă a autorității publice căreia îi revine o astfel de competență potrivit legii, pentru situațiile prevăzute la art. 15 alin. (1).-------------Art. 16 a fost modificat de pct. 25 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.  +  Capitolul II^1Regimul aplicabil micului trafic de frontieră------------Cap. II^1 a fost introdus de pct. 2 al articolului unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 12 din 23 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 136 din 1 martie 2010.  +  Articolul 16^1Domeniu de reglementareMicul trafic de frontieră se desfășoară potrivit acordurilor bilaterale încheiate de România cu state terțe vecine în temeiul prevederilor art. 1 alin. (2) și art. 13 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1.931/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a normelor referitoare la micul trafic de frontieră la frontierele terestre externe ale statelor membre și de modificare a dispozițiilor Convenției Schengen, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) seria L405 din 30 decembrie 2006.------------Art. 16^1 a fost introdus de pct. 2 al articolului unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 12 din 23 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 136 din 1 martie 2010.  +  Articolul 16^2Organele competente să elibereze permisul de mic trafic de frontieră(1) Permisele de mic trafic de frontieră se eliberează de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în țările terțe vecine cu care România a încheiat acordurile prevăzute la art. 16^1, în condițiile stabilite prin aceste acorduri.(2) Documentele prevăzute la alin. (1) se eliberează într-un termen de până la 60 de zile de la data depunerii cererii.(3) În vederea aprobării cererilor pentru acordarea permiselor de mic trafic de frontieră, misiunile diplomatice și oficiile consulare solicită avizul Oficiului Român pentru Imigrări numai în cazurile stabilite prin protocol aprobat prin ordin comun al ministrului afacerilor externe și al ministrului afacerilor interne.(4) Prin avizul Oficiului Român pentru Imigrări prevăzut la alin. (3) se constată îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. e), g) și h).(5) Oficiul Român pentru Imigrări emite avizul în termen de până la 30 de zile de la data primirii solicitării de la misiunile diplomatice și oficiile consulare.------------Art. 16^2 a fost introdus de pct. 2 al articolului unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 12 din 23 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 136 din 1 martie 2010.  +  Articolul 16^3Regimul permisului de mic trafic de frontieră(1) Permisul de mic trafic de frontieră, eliberat străinului în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, reprezintă documentul care dă dreptul rezidenților din zona de frontieră să treacă frontiera de stat comună, în regim de mic trafic de frontieră, conform Regulamentului (CE) nr. 1.931/2006 și în baza acordurilor prevăzute la art. 16^1.(2) Titularul permisului de mic trafic de frontieră are obligația de a avea în permanență asupra sa documentul, de a nu-l înstrăina și de a-l prezenta organelor autorităților competente ori de câte ori i se solicită aceasta.(3) Titularul permisului de mic trafic de frontieră este obligat să anunțe organele poliției de frontieră competente despre furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea permisului de mic trafic, în termen de cel mult 5 zile de la constatarea vreuneia dintre aceste situații.(4) Străinului i se eliberează de către organele emitente prevăzute la art. 16^2 alin. (1) un nou permis de mic trafic de frontieră în locul celui declarat furat, pierdut, deteriorat sau distrus, după reluarea integrală a procedurii de eliberare.(5) Forma și conținutul permiselor de mic trafic de frontieră se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Ministerul Afacerilor Externe comunică Comisiei Europene și celorlalte state membre ale Uniunii Europene modelul de permis de trecere locală a frontierei.(6) În temeiul art. 12 alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 1.931/2006, evidența permiselor de mic trafic de frontieră solicitate, eliberate, anulate sau revocate se ține la nivel național într-un registru central, în format electronic, de către Oficiul Român pentru Imigrări, care este desemnat și punct de contact național, responsabil cu gestionarea și furnizarea datelor cuprinse în acest registru. Registrul central se alimentează și se actualizează de către toate autoritățile cu atribuții în domeniul micului trafic la frontieră.------------Art. 16^3 a fost introdus de pct. 2 al articolului unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 12 din 23 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 136 din 1 martie 2010.  +  Articolul 16^4Anularea și revocarea permiselor de mic trafic de frontieră(1) Permisul de mic trafic de frontieră poate fi anulat sau revocat în străinătate de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, iar în țară de către organele poliției de frontieră, cu ocazia controlului pentru trecerea frontierei de stat, sau de către Oficiul Român pentru Imigrări atunci când străinii se află pe teritoriul statului român.(2) Punerea în executare a măsurii anulării sau revocării permisului de mic trafic de frontieră se face de către organele poliției de frontieră ori, după caz, ale Oficiului Român pentru Imigrări.(3) Autoritățile prevăzute la alin. (1) pot lua măsura anulării permisului de mic trafic de frontieră în următoarele situații:a) se constată ulterior că, la data solicitării permisului de mic trafic de frontieră, străinii nu îndeplineau condițiile prevăzute de acordurile care reglementează regimul juridic privind micul trafic la frontiera comună;b) străinii au obținut permisul de mic trafic de frontieră pe baza unor documente sau informații false;c) străinii au introdus sau au încercat să introducă ilegal în România alți străini ori au înlesnit transportul sau cazarea acestora;d) străinii au încălcat reglementările vamale sau au trecut ori au încercat să treacă ilegal frontiera de stat;-------------Lit. d) a alin. (3) al art. 16^4 a fost modificată de pct. 26 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.e) străinii au intrat în România în perioada de interdicție dispusă anterior.(4) Măsura revocării permisului de mic trafic de frontieră poate fi dispusă de către autoritățile prevăzute la alin. (1) în următoarele situații:a) străinii nu mai îndeplinesc condițiile cerute la acordarea permisului de mic trafic de frontieră;b) după acordarea permisului de mic trafic de frontieră străinii au fost declarați indezirabili sau împotriva lor a fost dispusă măsura interzicerii intrării în România;c) străinii recidivează în depășirea zonei de frontieră prevăzută pentru micul trafic.(5) Decizia de anulare sau, după caz, de revocare a permisului de mic trafic de frontieră, luată de autoritatea competentă conform alin. (1), se comunică străinului, în scris, împreună cu motivele care au stat la baza acesteia, de către:a) misiunea diplomatică sau oficiul consular care a eliberat permisul de mic trafic de frontieră, atunci când solicitantul se află în străinătate;b) de către organele poliției de frontieră, atunci când acesta se află în punctul de trecere a frontierei de stat;c) Inspectoratul General pentru Imigrări, atunci când cel în cauză se află în România, prin decizia de returnare.-------------Lit. c) a alin. (5) al art. 16^4 a fost modificată de pct. 15 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.(6) De la data comunicării, anularea produce efecte retroactive, iar revocarea produce efecte numai pentru viitor.------------Art. 16^4 a fost introdus de pct. 2 al articolului unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 12 din 23 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 136 din 1 martie 2010.  +  Articolul 16^5Contravenții și sancțiuni(1) În situația în care titularul permisului de mic trafic de frontieră depășește perioada de ședere stabilită prin acordul care reglementează regimul juridic privind micul trafic la frontiera comună, împotriva acestuia se dispune măsura sancționării contravenționale cu amendă de la 600 lei la 1.200 lei și se emite decizia de returnare prevăzută la art. 83 alin. (1).-------------Alin. (1) al art. 16^5 a fost modificat de pct. 16 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.(2) În situația în care titularul permisului de mic trafic de frontieră depășește zona de frontieră stabilită prin acordul care reglementează regimul juridic privind micul trafic la frontiera comună, împotriva acestuia se dispune măsura sancționării contravenționale cu amendă de la 600 lei la 1.200 lei și se emite decizia de returnare prevăzută la art. 83 alin. (1).-------------Alin. (2) al art. 16^5 a fost modificat de pct. 16 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.(3) În situația în care titularul permisului de mic trafic de frontieră nu respectă obligațiile prevăzute la art. 16^3 alin. (2), împotriva acestuia se dispune măsura sancționării contravenționale cu amendă de la 100 lei la 500 lei.(4) În situația în care titularul permisului de mic trafic de frontieră nu respectă termenul de declarare a furtului, pierderii, deteriorării sau distrugerii permisului de mic trafic de frontieră, prevăzut la art. 16^3 alin. (3), împotriva acestuia se dispune măsura sancționării contravenționale cu amendă de la 100 lei la 500 lei.(5) Împotriva titularului permisului de mic trafic de frontieră va fi dispusă măsura interzicerii intrării în România, după cum urmează:a) pentru străinii prevăzuți la alin. (1):(i) un an în cazul unei șederi ilegale de la 30 de zile la un an sau în cazul în care străinul nu a respectat decizia de returnare;(ii) 2 ani în cazul unei șederi ilegale de peste un an;b) 3 ani pentru străinii prevăzuți la art. 16^4 alin. (4) lit. c).(6) Pentru străinii prevăzuți la art. 16^4 alin. (3) lit. e) și alin. (4) lit. b), interdicția va fi egală cu perioada de interdicție dispusă anterior, dar nu mai mică de 5 ani.(7) Interzicerea intrării se dispune în condițiile prevăzute la art. 106^3.-------------Alin. (7) al art. 16^5 a fost modificat de pct. 16 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.(8) În cazurile prevăzute la alin. (5) lit. a), durata interdicției se stabilește cu aplicarea prevederilor art. 106^4 alin. (4).-------------Alin. (8) al art. 16^5 a fost modificat de pct. 16 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.(9) În temeiul art. 17 alin. (3) din Regulamentul (CE) nr. 1.931/2006, evidența tuturor cazurilor de utilizare abuzivă a regimului specific micului trafic de frontieră și a sancțiunilor aplicate se ține la nivel național într-un registru special, în format electronic, de către Oficiul Român pentru Imigrări, care este responsabil cu gestionarea și furnizarea datelor cuprinse în acest registru. Registrul special se alimentează și se actualizează de către toate autoritățile cu atribuții în domeniul micului trafic la frontieră.------------Art. 16^5 a fost introdus de pct. 2 al articolului unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 12 din 23 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 136 din 1 martie 2010.  +  Capitolul III Regimul acordării vizelor  +  Secţiunea 1 Dispoziții generale  +  Articolul 17Forma și conținutul vizeiForma, conținutul și elementele de securizare ale vizei se aprobă prin hotărâre a Guvernului României, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe cu consultarea Ministerului Afacerilor Interne și în conformitate cu standardele Uniunii Europene în domeniu.  +  Articolul 18Limitele drepturilor conferite de viză(1) Viza dă dreptul titularului de a intra pe teritoriul României numai în situația în care, în momentul prezentării acestuia în punctul de trecere a frontierei de stat, se constată de către organele Poliției de Frontieră Române că nu există vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării în România, prevăzute la art. 8 alin. (1) și (2).(2) Dreptul de ședere acordat prin viză se poate exercita numai în perioada de valabilitate a vizei.  +  Articolul 19Exceptarea de la regimul obligativității vizelor(1) Sunt exceptați de la obligativitatea vizelor cetățenii statelor cu care România a încheiat acorduri în acest sens, în condițiile și pentru perioadele de ședere stabilite prin aceste acorduri.(2) Străinii piloți de aeronave și ceilalți membri ai echipajului, titulari ai unei licențe de zbor sau ai unui certificat de echipaj, prevăzute la anexa nr. 9 la Convenția privind aviația civilă internațională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, sunt scutiți de obligativitatea de a avea pașaport și de a avea viză numai în situațiile în care se află în exercițiul funcțiunii și:a) nu părăsesc aeroportul de escală;b) nu părăsesc aeroportul de destinație;c) nu părăsesc teritoriul orașului situat în apropierea aeroportului;d) nu părăsesc aeroportul decât pentru a merge la un alt aeroport românesc.(3) Guvernul poate stabili, prin hotărâre, exceptarea unilaterală a unor categorii de străini de la obligativitatea vizelor.  +  Secţiunea a 2-a Tipuri de vize  +  Articolul 20Tipuri de vizeÎn funcție de scopurile pentru care se acordă, vizele pot fi*):a) viza de tranzit aeroportuar, identificată prin simbolul A;b) viza de tranzit, identificată prin simbolul B*);c) viza de scurtă ședere, identificată prin simbolul C;d) viza de lungă ședere, identificată prin unul dintre următoarele simboluri, în funcție de activitatea pe care urmează să o desfășoare în România străinul căruia i-a fost acordată:(i) desfășurarea de activități economice, identificată prin simbolul D/AE;(ii) desfășurarea de activități profesionale, identificată prin simbolul D/AP;(iii) desfășurarea de activități comerciale, identificată prin simbolul D/AC;(iv) angajare în muncă, identificată prin simbolul D/AM;(iv^1) detașare, identificată prin simbolul D/DT;-------------Pct. (iv^1) al literei d) a art. 20 a fost introdus de pct. 27 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(v) studii, identificată prin simbolul D/SD;(vi) reîntregirea familiei, identificată prin simbolul D/VF;(vii) activități religioase, identificată prin simbolul D/AR;-------------Pct. (vii) al literei d) a art. 20 a fost modificat de pct. 28 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(viii) activități de cercetare științifică, identificată prin simbolul D/CS;(ix) viza diplomatică și viza de serviciu, identificată prin simbolul DS;(x) alte scopuri, identificată prin simbolul D/AS.  +  Articolul 21Viza de tranzit aeroportuar(1) Viza de tranzit aeroportuar se acordă în situațiile prevăzute la art. 3 din Codul de vize.(2) Incidența situațiilor prevăzute la art. 3 alin. (2) din Codul de vize se stabilește prin ordin comun al ministrului afacerilor externe și al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.(3) Ministerul Afacerilor Externe informează Comisia Europeană cu privire la emiterea, respectiv abrogarea ordinului comun prevăzut la alin. (2).-------------Art. 21 a fost modificat de pct. 29 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.  +  Articolul 22*)Viza de tranzitViza de tranzit este viza care permite unui străin să tranziteze teritoriul României. Viza de tranzit poate fi eliberată pentru unul, două sau mai multe tranzituri, fără ca durata fiecărui tranzit să depășească 5 zile.  +  Articolul 23*)Viza de scurtă ședere(1) Viza de scurtă ședere este viza care permite străinilor să solicite intrarea pe teritoriul României, pentru alte motive decât imigrarea, în vederea unei șederi neîntrerupte sau a mai multor șederi a căror durată să nu depășească 90 de zile în decursul oricărei perioade de 180 de zile precedente fiecărei zile de ședere pe teritoriul României. Acest tip de viză poate fi eliberat cu una sau mai multe intrări.-------------Alin. (1) al art. 23 a fost modificat de pct. 17 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.(2) Abrogat.-------------Alin. (2) al art. 23 a fost abrogat de pct. 30 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(3) În cazul străinilor care călătoresc în mod frecvent în România, pentru relații de afaceri-cooperare, la solicitarea autorităților administrative centrale sau a societăților reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu mare capacitate economico-financiară, viza de scurtă ședere cu intrări multiple poate fi acordată și pe o perioadă de un an și, în mod excepțional, pe o perioadă de până la 5 ani. Și în aceste situații durata șederii nu poate depăși 90 de zile în decursul oricărei perioade de 180 de zile precedente fiecărei zile de ședere pe teritoriul României.-------------Alin. (3) al art. 23 a fost modificat de pct. 17 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.(4) Viza de scurtă ședere se acordă pentru următoarele scopuri:a) misiune - străinilor care, pentru rațiuni ce țin de funcția lor politică, administrativă sau de utilitate publică, trebuie să se deplaseze în România. Acest tip de viză se eliberează străinilor care îndeplinesc funcții în cadrul guvernelor, administrațiilor publice sau organizațiilor internaționale, precum și pentru cei care, prin scopul șederii lor în România, prezintă interes pentru relațiile dintre statul român și statul de apartenență. Acest tip de viză se poate elibera și membrilor de familie care îi însoțesc pe aceștia;b) turism - pentru străinul care urmează să călătorească în România pentru motive turistice;c) vizită - pentru străinul care intenționează să se deplaseze în România în vizită la cetățeni români sau străini posesori ai unui permis de ședere valabil;d) afaceri - pentru străinul care intenționează să călătorească în România în scopuri economice sau comerciale, pentru contracte ori tratative, pentru amplasarea, punerea în funcțiune sau verificarea folosirii și funcționării bunurilor achiziționate ori vândute în cadrul contractelor comerciale și de cooperare industrială, pentru instruirea personalului în acest sens, precum și pentru străinul care este sau urmează să devină asociat ori acționar al unei societăți comerciale din România;-------------Lit. d) a alin. (4) al art. 23 a fost modificată de pct. 31 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.e) transport - pentru străinul care urmează să călătorească pentru perioade scurte, în scopul desfășurării unor activități profesionale legate de transportul de mărfuri sau de persoane;f) activități sportive - pentru străinul care urmează să intre în România pe o durată de timp limitată, în vederea participării la activități sportive ocazionale;-------------Lit. f) a alin. (4) al art. 23 a fost modificată de pct. 31 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.g) activități culturale, științifice, umanitare, tratament medical de scurtă durată sau alte activități care nu contravin legilor române - în condițiile justificării prezenței în România.(5) Dreptul de ședere pe teritoriul României, conferit străinului prin viza de scurtă ședere, nu poate fi prelungit.  +  Articolul 24Viza de lungă ședere(1) Viza de lungă ședere se acordă străinilor, la cerere, pe o perioadă de 90 de zile, cu una sau mai multe călătorii, pentru următoarele scopuri:a) desfășurarea de activități economice - străinilor care urmează să desfășoare pe teritoriul României activități economice organizate și reglementate prin legi speciale;-------------Lit. a) a alin. (1) al art. 24 a fost modificată de pct. 18 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.b) desfășurarea de activități profesionale - străinilor care urmează să exercite pe teritoriul României profesii liberale reglementate prin legi speciale;-------------Lit. b) a alin. (1) al art. 24 a fost modificată de pct. 18 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.c) desfășurarea de activități comerciale - străinilor care sunt sau urmează să devină acționari sau asociați cu atribuții de conducere și administrare a unor societăți comerciale din România;d) angajare în muncă - străinilor care urmează să intre în România în vederea încadrării în muncă. Viza acordată în acest scop se va elibera și sportivilor care urmează să evolueze în cadrul unor cluburi sau echipe din România, în baza unui contract individual de muncă în condițiile legii;-------------Lit. d) a alin. (1) al art. 24 a fost modificată de pct. 18 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.d^1) detașare - străinilor calificați, angajați ai unei persoane juridice cu sediul în străinătate, care urmează să desfășoare activități în muncă pe teritoriul României, în condițiile legii.-------------Lit. d^1) a alin. (1) al art. 24 a fost modificată de pct. 18 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.e) studii - străinilor care urmează să intre în România pentru a urma cursuri în învățământul preuniversitar, universitar sau postuniversitar, după caz, ori pentru obținerea unor titluri științifice în cadrul instituțiilor de stat sau particulare acreditate, potrivit legii;f) reîntregirea familiei - străinilor care urmează să intre în România în scopul redobândirii unității familiale;g) activități religioase - străinilor care urmează să intre în România pentru a desfășura activități în domeniul cultelor recunoscute, la cererea acestora;-------------Lit. g) a alin. (1) al art. 24 a fost modificată de pct. 33 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.h) activități de cercetare științifică - străinilor care urmează să intre în România pentru desfășurarea de activități de cercetare științifică.i) alte scopuri.(2) Prin viza de lungă ședere străinilor li se acordă dreptul de ședere temporară și posibilitatea de a solicita prelungirea acestuia și obținerea unui permis de ședere.-------------Alin. (2) al art. 24 a fost modificat de pct. 19 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.  +  Articolul 25Viza diplomatică și viza de serviciu(1) Viza diplomatică și viza de serviciu permit intrarea în România, pentru o ședere, de regulă, de lungă durată, străinilor titulari ai unui pașaport diplomatic, respectiv de serviciu, care urmează să îndeplinească o funcție oficială ca membri ai unei reprezentanțe diplomatice sau ai unui oficiu consular al statului de apartenență în România.(2) Aceste tipuri de vize se eliberează titularilor de pașapoarte diplomatice, respectiv de serviciu sau asimilate acestora, la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe al statului trimițător sau a unei reprezentanțe diplomatice ori consulare a acestuia, precum și membrilor de familie, împreună cu care titularul locuiește, și sunt valabile pe perioada misiunii sau în conformitate cu înțelegerile bilaterale la care România este parte.  +  Articolul 26Abrogat.-------------Art. 26 a fost abrogat de pct. 34 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.  +  Secţiunea a 3-a Condiții generale de acordare a vizelor  +  Articolul 27*)Acordarea vizei române(1) Viza română poate fi acordată străinilor, la cerere, în condițiile și pentru scopurile prevăzute în prezentul capitol.(1^1) Cererea de viză se depune la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din străinătate, în a căror circumscripție solicitantul își are domiciliul ori reședința, iar în cazuri deosebite, urgente, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din statul pe al cărui teritoriu solicitantul se află legal.-------------Alin. (1^1) al art. 27 a fost introdus de pct. 20 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.(2) Viza română se acordă numai dacă:a) sunt îndeplinite condițiile cu privire la intrarea în România, prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), c)-h);b) nu există vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării în România, prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)-d) sau alin. (2) lit. c);-------------Lit. b) a alin. (2) al art. 27 a fost modificată de pct. 22 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.c) pe numele străinului nu a fost introdusă alertă privind refuzul eliberării vizei în Sistemul informatic integrat pe probleme de migrație, azil și vize;d) pe numele străinului nu au fost primite semnalări privind nepermiterea intrării din partea reprezentanților statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European, precum și ai statelor părți la Acordul privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune, semnat la Schengen la 14 iunie 1985, denumit în continuare Acordul Schengen, în cadrul cooperării consulare;e) nu există motive să se considere că viza este solicitată în scopul migrării ilegale;f) străinul nu a fost condamnat definitiv pentru infracțiuni săvârșite în străinătate, incompatibile cu scopul pentru care solicită acordarea vizei;g) sunt îndeplinite condițiile generale prevăzute în prezenta secțiune, precum și condițiile speciale de acordare a vizei în funcție de scopul pentru care este solicitată;h) documentul de călătorie nu este contrafăcut, fals sau falsificat;-------------Lit. h) a alin. (2) al art. 27 a fost introdusă de pct. 23 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.i) nu există îndoieli întemeiate cu privire la autenticitatea documentelor justificative înaintate de către solicitant sau cu privire la veridicitatea datelor pe care acestea le cuprind, la gradul de încredere care poate fi acordat declarațiilor solicitantului, sau cu privire la intenția acestuia de a părăsi teritoriul României înainte de expirarea vizei pe care o solicită.-------------Lit. i) a alin. (2) al art. 27 a fost introdusă de pct. 23 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.(3) Străinilor a căror ședere pe teritoriul României este în interesul statului român li se poate acorda viza română, la solicitarea expresă a Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului sau autorităților administrației publice centrale de specialitate adresată Centrului Național de Vize, fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (2), dacă nu prezintă pericol pentru ordinea publică sau securitatea națională.-------------Alin. (3) al art. 27 a fost introdus de pct. 21 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.  +  Articolul 28*)Condiții cu privire la valabilitatea documentelor de călătorie(1) Documentul de călătorie în care urmează să fie aplicată viza trebuie să fi fost eliberat în ultimii 10 ani, iar valabilitatea acestuia trebuie să depășească valabilitatea vizei solicitate cu cel puțin 3 luni.-------------Alin. (1) al art. 28 a fost modificat de pct. 24 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.(2) Pe cale de excepție, pentru motive de urgență, cu caracter umanitar sau de interes național ori în virtutea unor obligații internaționale asumate de România, pot fi acordate vize și străinilor care se află în posesia unor documente de trecere a frontierei de stat, a căror valabilitate este mai mică decât cea prevăzută la alin. (1), cu condiția ca durata de valabilitate a vizei să nu o depășească pe cea a documentului.  +  Articolul 29*)Condiții cu privire la solicitarea vizei(1) Cererea de acordare a vizei trebuie să fie însoțită de documentul de trecere a frontierei de stat, valabil potrivit art. 28, în care să poată fi aplicată viza, de documente care să justifice scopul și condițiile călătoriei, precum și de dovada că posedă mijloace de întreținere pe timpul șederii în România și pentru a părăsi teritoriul României.(2) Pot fi acceptate ca dovadă a mijloacelor de întreținere sumele de bani în valută convertibilă, cecuri de călătorie, carnete de cec asupra unui cont în devize, cărți de credit cu extrasul de cont pentru acestea, emis cu cel mult două zile înaintea solicitării vizei, sau orice alte mijloace care dovedesc existența resurselor financiare corespunzătoare.(3) La depunerea cererii de acordare a vizei române, solicitantul este, de regulă, chemat la interviu.(4) Cererea de acordare a vizei de intrare în România nu se preia, fiind considerată inadmisibilă, iar examinarea dosarului de viză este oprită, în următoarele cazuri:a) este depusă cu mai mult de 3 luni înainte de data preconizată a sosirii în România;b) solicitantul nu prezintă formularul de cerere completat, semnat și două fotografii conforme standardelor;c) atunci când taxa de viză nu a fost plătită.-------------Alin. (4) al art. 29 a fost modificat de pct. 25 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.(5) La solicitarea vizei de intrare în România străinii trebuie să se prezinte personal la autoritățile competente să acorde viza.(6) Pot face excepție de la prevederile alin. (3) și (5) personalitățile marcante ale vieții sociale, culturale, politice sau economice ori cazurile în care străinii trebuie să parcurgă o distanță foarte mare pentru a se prezenta la misiunea diplomatică sau la oficiul consular și numai dacă nu există niciun dubiu cu privire la buna-credință a solicitantului, precum și în cazul unor grupuri organizate, când un organism recunoscut și demn de încredere răspunde de buna-credință a solicitanților.  +  Articolul 29^1*)Cooperarea cu prestatorii externi de servicii(1) Prin excepție de la art. 29 alin. (5), cererile de acordare a vizelor pot fi depuse și prin intermediul prestatorilor externi de servicii contractați de Ministerul Afacerilor Externe potrivit legii.(2) Condițiile și modalitățile de cooperare cu prestatorii externi de servicii se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor externe.(3) Prestatorilor externi de servicii nu li se permite accesul la Sistemul național de informații privind vizele și nu le pot fi delegate atribuții privind examinarea cererilor, efectuarea interviurilor cu solicitanții de vize, decizia asupra cererilor, tipărirea și aplicarea colantelor de vize.(4) Pe baza contractelor de cooperare încheiate cu Ministerul Afacerilor Externe, prestatorii externi de servicii pot îndeplini, după caz, una sau mai multe dintre următoarele sarcini:a) furnizarea de informații privind condițiile de acordare a vizelor și formularele pentru cererile de viză;b) informarea solicitantului cu privire la documentele justificative solicitate, pe baza unei liste de control;c) colectarea datelor, inclusiv, după caz, a elementelor biometrice de identificare și a cererilor de acordare a vizelor, precum și transmiterea acestora, în condițiile legii, către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României competente;d) perceperea taxelor de viză și transferul acestora către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României competente;e) gestionarea programărilor pentru prezentarea în persoană la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României competente;f) depunerea și ridicarea documentelor de călătorie la și de la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României și returnarea acestora solicitanților.(5) Ministerul Afacerilor Externe urmărește ca taxele suplimentare de servicii percepute de prestatorii externi de servicii să fie proporționale cu cheltuielile suportate de aceștia pentru îndeplinirea sarcinilor care le-au fost încredințate și să nu depășească jumătate din cuantumul taxei aferente procesării unei cereri de viză.(6) Cooperarea cu prestatorii externi de servicii nu exclude posibilitatea depunerii cererilor de acordare a vizei direct la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României.(7) În eventualitatea încetării cooperării cu un prestator extern de servicii, misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României competente asigură continuitatea furnizării de servicii complete în materie de acordare a vizelor.-------------Art. 29^1 a fost introdus de pct. 26 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.  +  Articolul 30*)Organele competente să acorde viza română(1) Viza română se acordă de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României.(2) Lista statelor ai căror cetățeni au nevoie de viză pentru a intra pe teritoriul României este cea prevăzută în anexa nr. I la Regulamentul Consiliului (CE) nr. 539/2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene seria L nr. 81 din 21 martie 2001.(3) Viza de scurtă ședere se acordă de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României, astfel:a) fără aprobarea prealabilă a Centrului Național de Vize, pentru străinii care provin din statele prevăzute în lista menționată la alin. (2), pentru care nu este necesară procedura invitației;b) cu aprobarea prealabilă a Centrului Național de Vize, pentru străinii care provin din statele menționate în lista prevăzută la art. 37 alin. (2), precum și în cazul în care sunt necesare verificări suplimentare pentru soluționarea cererilor depuse de străinii care provin din statele prevăzute în lista menționată la alin. (2), pentru care nu este necesară procedura invitației.-------------Lit. b) a alin. (3) al art. 30 a fost modificată de pct. 27 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.(4) În vederea aprobării cererilor pentru acordarea vizelor de scurtă ședere, Centrul Național de Vize solicită avizul Oficiului Român pentru Imigrări numai în cazurile stabilite prin protocol aprobat prin ordin comun al ministrului afacerilor externe și al ministrului afacerilor interne.(5) Avizul Oficiului Român pentru Imigrări prevăzut la alin. (4) constată îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), e), g) și h), art. 8 alin. (1) lit. b)-d), precum și la art. 27 alin. (2) lit. c) și e).-------------Alin. (5) al art. 30 a fost modificat de pct. 35 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(6) Oficiul Român pentru Imigrări emite avizul în termen de până la 7 zile lucrătoare de la data primirii solicitării Centrului Național de Vize. În situații temeinic justificate, termenul poate fi prelungit cu până la 7 zile lucrătoare.(7) Viza de lungă ședere se acordă de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României, cu aprobarea Centrului Național de Vize, numai după obținerea avizului Oficiului Român pentru Imigrări.(8) Avizul Oficiului Român pentru Imigrări prevăzut la alin. (7) constată îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), e), g) și h), art. 8 alin. (1) lit. b)-d), art. 27 alin. (2) lit. c) și e), precum și a condițiilor speciale pentru fiecare tip de viză.-------------Alin. (8) al art. 30 a fost modificat de pct. 35 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(9) Oficiul Român pentru Imigrări emite avizul prevăzut la alin. (7) în termen de până la 30 de zile de la data primirii solicitării Ministerului Afacerilor Externe. În cazuri temeinic justificate, când este necesară o examinare mai aprofundată a cererii, termenul poate fi prelungit cu 15 zile.-------------Alin. (9) al art. 30 a fost modificat de pct. 35 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(10) Viza pentru străinii care sunt membri de familie ai cetățenilor români și viza de scurtă ședere pentru străinii prevăzuți la art. 16 alin. (4) din Codul de vize se acordă de misiunile diplomatice și de oficiile consulare ale României, fără plata taxelor.-------------Alin. (10) al art. 30 a fost modificat de pct. 28 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.(11) În cazul în care misiunea diplomatică sau oficiul consular emitent identifică o eroare după ce autocolantul de viză a fost aplicat în documentul de călătorie, autocolantul de viză se anulează barându-l cu o cruce cu cerneală neradiabilă și se aplică un alt autocolant de viză pe o pagină diferită.-------------Alin. (11) al art. 30 a fost introdus de pct. 36 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(12) În scopul primirii cererilor de vize și al eliberării vizelor, România poate încheia acorduri bilaterale de reprezentare, cu oricare dintre statele Schengen. Aceste acorduri se încheie de Ministerul Afacerilor Externe în formă simplificată și vor menționa durata și aria de aplicabilitate, competențele în materie de acceptare sau respingere a cererilor de vize, precum și modalitățile de încetare. România, în situația în care este stat reprezentat, va notifica Comisia Europeană cu privire la acordurile încheiate, la momentul intrării în vigoare și încetării acestora.-------------Alin. (12) al art. 30 a fost introdus de pct. 36 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.  +  Articolul 31Soluționarea cererilor de viză(1) Cererile pentru acordarea vizei de lungă ședere se soluționează în sensul acordării sau refuzului acordării vizei de lungă ședere, în termen de până la 60 de zile de la data depunerii acestora, în urma verificării îndeplinirii condițiilor generale și speciale stabilite de prezenta ordonanță de urgență.(2) Viza se eliberează de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României numai dacă la data eliberării vizei mai sunt îndeplinite condițiile ce au stat la baza aprobării acesteia.(3) Decizia misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României prin care se refuză acordarea vizei se comunică solicitantului, împreună cu motivele pe care aceasta se întemeiază.----------Art. 31 a fost modificat de pct. 3 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24 august 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 670 din 31 august 2016.  +  Articolul 32*)Acordarea vizei de către organele poliției de frontierăOrganele poliției de frontieră aplică prevederile art. 35 și 36 din Codul de vize pentru acordarea, cu titlu de excepție, în punctele de trecere a frontierei de stat, a vizelor de scurtă ședere și a vizelor de tranzit.-------------Art. 32 a fost modificat de pct. 37 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.  +  Articolul 33Anularea și revocarea vizei(1) Viza poate fi anulată sau revocată în străinătate de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, iar în țară de către organele poliției de frontieră, cu ocazia controlului pentru trecerea frontierei de stat sau cu ocazia depistării persoanelor care au trecut sau au încercat să treacă ilegal frontiera de stat, ori de către Oficiul Român pentru Imigrări, atunci când străinii se află pe teritoriul statului român. Punerea în executare a măsurii anulării sau revocării vizei în țară se face de către organele poliției de frontieră ori, după caz, ale Oficiului Român pentru Imigrări.-------------Alin. (1) al art. 33 a fost modificat de pct. 38 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(2) Autoritățile prevăzute la alin. (1) pot lua măsura anulării vizei în următoarele situații*):a) se constată că la data solicitării vizei străinii nu îndeplineau condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență;b) străinii au obținut viza de intrare pe baza unor documente sau informații false;c) străinii au introdus sau au încercat să introducă ilegal în România alți străini ori au înlesnit transportul sau cazarea acestora;d) străinii au încălcat reglementările vamale ori au trecut sau au încercat să treacă ilegal frontiera de stat;-------------Lit. d) a alin. (2) al art. 33 a fost modificată de pct. 39 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.e) străinii au intrat în România în perioada de interdicție, dispusă anterior.-------------Lit. e) a alin. (2) al art. 33 a fost introdusă de pct. 40 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(3) Măsura revocării vizei poate fi dispusă de către autoritățile prevăzute la alin. (1) în următoarele situații:(3) Măsura revocării vizei de lungă ședere poate fi dispusă de către autoritățile prevăzute la alin. (1) în următoarele situații:a) străinii nu mai îndeplinesc condițiile cerute la acordarea vizei;b) nu se respectă scopul pentru care a fost acordată viza de intrare;c) după acordarea vizei, împotriva străinilor a fost dispusă măsura interzicerii intrării în România sau au fost declarați indezirabili.-------------Lit. c) a alin. (3) al art. 33 a fost modificată de pct. 41 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(4) Decizia de anulare sau, după caz, de revocare a vizei se comunică străinului, în scris, împreună cu motivele care au stat la baza acesteia, de către misiunea diplomatică sau de oficiul consular care a acordat viza, atunci când solicitantul se află în străinătate, de către organele poliției de frontieră, atunci când acesta se află în punctul de trecere a frontierei de stat, și de către Inspectoratul General pentru Imigrări, prin decizia de returnare, atunci când cel în cauză se află în România. De la data comunicării, anularea produce efecte retroactive, iar revocarea produce efecte numai pentru viitor.-------------Alin. (4) al art. 33 a fost modificat de pct. 29 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.(4^1) Decizia de anulare sau, după caz, de revocare dispusă de misiunile diplomatice ori oficiile consulare ale României ori, după caz, de organele poliției de frontieră poate fi contestată potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare. Decizia de anulare sau de revocare dispusă de către Inspectoratul General pentru Imigrări poate fi contestată în condițiile art. 85.-------------Alin. (4^1) al art. 33 a fost modificat de pct. 29 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.(5) Dacă o viză este anulată sau revocată se aplică o ștampilă cu mențiunea «ANULAT» sau «REVOCAT», iar elementul optic variabil al autocolantului de viză, elementul de securitate «efect de imagine latentă», precum și termenul «viză» se anulează prin hașurare.-------------Alin. (5) al art. 33 a fost modificat de pct. 43 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(6) La controlul pentru trecerea frontierei de stat organele poliției de frontieră limitează perioada de valabilitate a vizei în situația în care constată că străinul nu posedă mijloacele de întreținere pentru întreaga perioadă de valabilitate a acesteia. Limitarea vizei se materializează prin înscrierea pe viză a perioadei pentru care străinul are mijloace de întreținere, potrivit legii*).  +  Articolul 33^1Prelungirea valabilității vizei de scurtă ședere sau a dreptului de ședere conferit străinului prin viză(1) Durata valabilității și/sau a dreptului de ședere stabilit prin viza de scurtă ședere eliberată de autoritățile române sau de către un alt stat Schengen poate fi prelungită în condițiile art. 33 din Codul de vize.(2) Autoritatea națională competentă să prelungească viza prevăzută la alin. (1), aplicată pe pașapoartele simple, este Oficiul Român pentru Imigrări și formațiunile teritoriale ale acestuia, iar pentru cele aplicate pe pașapoartele de serviciu sau diplomatice este Ministerul Afacerilor Externe.  +  Secţiunea a 4-a*) Condiții speciale de acordare a vizelor de tranzit aeroportuar, de tranzit și de scurtă ședere  +  Articolul 34Condiții de acordare a vizei de tranzit aeroportuar(1) Viza de tranzit aeroportuar se acordă, în situațiile prevăzute la art. 3 din Codul de vize, de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, cu aprobarea prealabilă a Departamentului consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, în condițiile existenței vizei unui stat terț care permite străinilor continuarea călătoriei. Această viză se poate acorda în condițiile prezentării biletului de avion valabil până la destinație și permite străinilor rămânerea în zona aeroportuară cel mult 5 zile*).(2) Acest tip de viză nu este necesar în cazurile prevăzute la art. 3 alin. (5) din Codul de vize.-------------Art. 34 a fost modificat de pct. 44 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.  +  Articolul 35*)Condiții de acordare a vizei de tranzit(1) Viza de tranzit se acordă solicitanților în următoarele condiții:a) sunt în posesia vizei unui stat terț și, dacă este cazul, a unui stat limitrof României, care permite străinilor continuarea călătoriei;b) posedă bilet de călătorie valabil până la destinație sau prezintă permisul de conducere, cartea verde și documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto.(2) Sunt exceptați de la îndeplinirea condiției prevăzute la alin. (1) lit. b) însoțitorii conducătorilor auto, care călătoresc împreună cu aceștia.  +  Articolul 36*)Condiții de acordare a vizelor de scurtă ședere(1) În funcție de scopul pentru care a fost solicitată viza de scurtă ședere, este necesară îndeplinirea următoarelor condiții:a) misiune - viza se acordă străinilor care fac dovada că au una dintre calitățile prevăzute la art. 23 alin. (4) lit. a) și se deplasează în România în virtutea acestor calități;b) turism - viza se acordă străinilor, dacă prezintă:(i) voucher sau rezervare fermă la o unitate de cazare turistică și itinerarul călătoriei;(ii) bilet de călătorie valabil până la destinație sau permisul de conducere, cartea verde și documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto;(iii) asigurare medicală;(iv) dovada mijloacelor de întreținere în cuantum de 50 euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai puțin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă;c) vizită - viza se acordă străinilor, dacă prezintă:(i) bilet de călătorie valabil până la destinație sau permisul de conducere, cartea verde și documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto;(ii) asigurare medicală;(iii) invitație autentificată din partea persoanei vizitate, din care să rezulte că aceasta va asigura costurile privind executarea măsurilor de îndepărtare, în cazul în care străinul invitat nu părăsește România până la data la care încetează dreptul de ședere stabilit prin viză, precum și, atunci când persoana vizitată se obligă, mijloacele de întreținere și cazarea străinului;-------------Pct. (iii) al lit. c) a alin. (1) al art. 36 a fost modificat de art. 42, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014, prin înlocuirea sintagmei "costuri privind îndepărtarea" cu sintagma "costuri privind executarea măsurilor de îndepărtare".(iv) dovada mijloacelor de întreținere în cuantum de 50 euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai puțin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă, dacă persoana vizitată nu asigură mijloacele de întreținere;(v) dovada asigurării condițiilor de cazare, sub forma unei rezervări ferme la o unitate de cazare, a unui act de proprietate sau de închiriere a unei locuințe în România pe numele solicitantului, dacă persoana vizitată nu asigură cazarea;d) afaceri - viza se acordă străinilor, dacă prezintă:(i) bilet de călătorie valabil până la destinație sau permisul de conducere, cartea verde și documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto;(ii) asigurare medicală;(iii) invitație din partea unei societăți comerciale sau autorități publice de a participa la întâlniri, conferințe, târguri ori congrese având legătură cu comerțul sau cu industria, din care să rezulte faptul că societatea comercială ori autoritatea publică respectivă va asigura costurile privind executarea măsurilor de îndepărtare, în cazul în care străinul invitat nu părăsește România până la data la care încetează dreptul de ședere stabilit prin viză sau prin alte documente care dovedesc scopul călătoriei;-------------Pct. (iii) al lit. d) a alin. (1) al art. 36 a fost modificat de art. 42, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014, prin înlocuirea sintagmei "costuri privind îndepărtarea" cu sintagma "costuri privind executarea măsurilor de îndepărtare".(iv) dovada mijloacelor de întreținere în cuantum de 50 euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai puțin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă;(v) dovada asigurării condițiilor de cazare;e) transport - viza se acordă străinilor dacă prezintă:(i) documente care să ateste profesia solicitantului, precum și activitatea ce urmează a fi desfășurată pe durata șederii;(ii) asigurare medicală;(iii) permisul de conducere, cartea verde și documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport;(iv) licență de transport și licență de execuție;f) activități sportive - viza se acordă străinilor dacă prezintă:(i) invitația organizatorilor, care să ateste asigurarea medicală și a cazării;(ii) lista oficială a delegației sportive străine, cu specificarea calității fiecărui membru;(iii) abrogat;-------------Pct. (iii) al lit. f) a alin. (1) al art. 36 a fost abrogat de pct. 45 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.g) activități culturale, științifice, umanitare, tratament medical de scurtă durată sau alte activități care nu contravin legilor române - viza se acordă străinilor dacă prezintă:(i) documente emise de instituțiile la care urmează să se deplaseze pentru a justifica prezența în România;(ii) bilet de călătorie valabil până la destinație sau permisul de conducere, cartea verde și documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto;(iii) dovada mijloacelor de întreținere în cuantum de 50 euro/zi ori echivalentul în valută convertibilă, pentru întreaga perioadă, dar nu mai puțin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă.-------------Pct. (iii) al lit.g) a alin. (1) al art. 36 a fost modificat de pct. 46 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(iv) asigurare medicală;(v) dovada asigurării condițiilor de cazare.(2) Sunt exceptați de la îndeplinirea condiției prevăzute la alin. (1) lit. b) pct. (ii), lit. c) pct. (i), lit. d) pct. (i) și lit. g) pct. (ii) însoțitorii conducătorilor auto care călătoresc împreună cu aceștia și de la îndeplinirea condiției prevăzute la alin. (1) lit. b) pct. (iv) solicitanții de vize care fac dovada achitării anticipate și integrale a pachetelor de servicii turistice privind cel puțin cazarea și hrană.-------------Alin. (2) al art. 36 a fost modificat de pct. 30 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.(2^1) Străinii membri de familie ai cetățenilor români, categorie de persoane în care sunt încadrați soțul sau soția cetățeanului român, descendenții direcți ai cetățeanului român, în vârstă de cel mult 21 de ani, precum și ascendenții direcți ai cetățeanului român sau ai soțului ori soției, care se află în întreținerea sa, sunt exceptați de la îndeplinirea condițiilor stabilite la alin. (1) lit. c) pct. (iii)-(v), dacă prezintă următoarele documente:a) pașaportul sau actul de identitate al cetățeanului român, în original, însoțit de declarația cetățeanului român privind asigurarea condițiilor de cazare sau invitație autentificată din partea cetățeanului român în care se menționează asigurarea condițiilor de cazare, însoțită de copia pașaportului sau actului de identitate al cetățeanului român;b) documente doveditoare ale căsătoriei cu cetățeanul român, eliberate în conformitate cu legislația română, respectiv documente doveditoare ale legăturii de rudenie cu cetățeanul român.-------------Alin. (2^1) al art. 36 a fost introdus de pct. 31 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.(3) Refuzul acordării vizei de scurtă ședere nu poate fi contestat.(4) Atunci când rezultatele interviului, documentele prezentate și circumstanțele personale ale solicitantului vizei indică neclarități, pot fi solicitate și alte documente decât cele prevăzute la alin. (1) sau (2^1).-------------Alin. (4) al art. 36 a fost introdus de pct. 32 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.  +  Secţiunea a 5-a Condiții speciale de acordare a vizelor de scurtă ședere pe bază de invitație  +  Articolul 37Domeniul de aplicare(1) Acordarea vizelor de scurtă ședere străinilor proveniți din statele menționate în lista prevăzută la art. 30 alin. (2) pentru care este stabilită procedura invitației se face potrivit prevederilor art. 27-29, cu respectarea condițiilor speciale din prezenta secțiune*).(2) Lista statelor pentru ai căror cetățeni sunt aplicabile aceste prevederi se stabilește de către Ministerul Afacerilor Externe, cu avizul Ministerului Afacerilor Interne.  +  Articolul 38Procedura invitației(1) Străinilor din categoria prevăzută la art. 37 alin. (1), posesori de pașapoarte simple, li se poate acorda viza de scurtă ședere cu una sau mai multe călătorii, dacă prezintă misiunilor diplomatice și oficiilor consulare invitație scrisă din partea unei persoane fizice sau juridice, din care să rezulte că aceasta va asigura costurile privind executarea măsurilor de îndepărtare, în cazul în care străinul invitat nu părăsește România până la data la care încetează dreptul de ședere stabilit prin viză, în următoarele scopuri:-------------Partea introductivă a alin. (1) al art. 38 a fost modificată de art. 42, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014, prin înlocuirea sintagmei "costuri privind îndepărtarea" cu sintagma "costuri privind executarea măsurilor de îndepărtare".a) vizită - pot face invitații cetățenii români, cetățenii unui alt stat membru al Uniunii Europene, al Spațiului Economic European, cetățenii Confederației Elvețiene sau străinii posesori ai unui document care atestă rezidența sau șederea pe teritoriul României, cu prezentarea, după caz, a următoarelor documente:-------------Partea introductivă a lit. a) a alin. (1) al art. 38 a fost modificată de pct. 47 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(i) cartea de identitate sau pașaportul pentru cetățenii români, cartea de identitate sau pașaportul și certificatul de înregistrare, cartea de rezidență sau cartea de rezidență permanentă pentru cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene și ale Spațiului Economic European și pentru cetățenii Confederației Elvețiene, precum și pentru membrii de familie ai acestora și pașaportul și permisul de ședere pentru străini, în original și în copie;-------------Pct. (i) al lit. a) a alin. (1) al art. 38 a fost modificat de pct. 48 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(ii) dovada asigurării condițiilor de cazare;(iii) dovada posibilităților de asigurare a întreținerii străinului în cuantum de cel puțin 30 euro/zi pentru întreaga perioadă pentru care este invitat;(iv) copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat, aparținând străinului invitat;(v) două fotografii de dimensiunea 3 x 4 cm ale străinului invitat;b) turism - pot face invitații, nominal pentru fiecare străin invitat, societățile comerciale cu profil turistic, cu prezentarea următoarelor documente:(i) actele de înființare ale persoanei juridice care face invitația;-------------Pct. (i) al literei b) a alin. (1) al art. 38 a fost modificat de pct. 49 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(ii) certificat constatator eliberat de Oficiul Național al Registrului Comerțului și, după caz, împuternicirea din partea societății comerciale pentru persoana desemnată să invite în numele acesteia;-------------Pct. (ii) al lit. b) a alin. (1) al art. 38 a fost modificat de pct. 49 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(iii) cartea de identitate sau permisul de ședere, după caz, al persoanei împuternicite;(iv) copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat aparținând străinului invitat;(v) două fotografii de dimensiunea 3 x 4 cm ale străinului invitat;c) afaceri - pot face invitații, de regulă, pentru 3 persoane simultan, societățile comerciale cu sediul în România. În numele societăților comerciale pot invita numai persoanele care sunt desemnate, conform legii, să reprezinte societatea comercială ori sunt deținătoare ale majorității capitalului social. În acest caz este necesară prezentarea următoarelor documente:(i) actele de înființare ale persoanei juridice care face invitația;-------------Pct. (i) al lit. c) a alin. (1) al art. 38 a fost modificat de pct. 50 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(ii) certificat constatator eliberat de Oficiul Național al Registrului Comerțului și, după caz, împuternicirea din partea societății comerciale pentru persoana desemnată să invite în numele acesteia;-------------Pct. (ii) al lit. c) a alin. (1) al art. 38 a fost modificat de pct. 50 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(iii) cartea de identitate sau permisul de ședere, după caz, al persoanei împuternicite;(iv) copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat aparținând străinului invitat;(v) două fotografii de dimensiunea 3 x 4 cm ale străinului invitat;(vi) dovada asigurării condițiilor de cazare a străinului invitat pe perioada șederii în România.(2) Invitațiile se completează în două exemplare și se depun la sediul formațiunilor teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări, în vederea aprobării.(3) Invitația se aprobă dacă străinul invitat îndeplinește condițiile legale de intrare în România, dacă nu prezintă risc de migrație ilegală sau risc la adresa securității naționale și dacă există suficiente garanții că va părăsi teritoriul țării la expirarea vizei. Pentru străinii care provin din state cunoscute cu problematică teroristă activă se consultă autoritatea națională în domeniul combaterii terorismului.-------------Alin. (3) al art. 38 a fost modificat de pct. 33 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.(4) Soluționarea cererilor de aprobare a invitațiilor se face în termen de 60 de zile de la data depunerii. Pentru străinii care urmează să vină în România în scop turistic, în grupuri organizate de minimum 20 de persoane, la solicitarea societăților reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, membre ale Asociației Naționale a Agențiilor de Turism din România, aprobarea invitațiilor se face în termen de 30 de zile de la data depunerii.-------------Alin. (4) al art. 38 a fost modificat de pct. 33 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.(5) În cazul aprobării, un exemplar al invitației va fi înmânat persoanei care invită, în scopul transmiterii către străinul invitat în vederea prezentării în original la misiunea diplomatică sau la oficiul consular unde solicită acordarea vizei române.(6) Străinul poate solicita acordarea vizei în termen de 30 de zile de la aprobarea invitației.(7) Nu se aprobă o nouă invitație depusă de un solicitant, indiferent de scopul acesteia, dacă una dintre persoanele invitate anterior de acesta nu a părăsit teritoriul țării în termenul de valabilitate al vizei.(8) Vizele se acordă cu un drept de ședere de până la 90 de zile, în funcție de perioada pentru care străinul este invitat.  +  Articolul 39Forma și conținutul invitației(1) Forma, conținutul și elementele de siguranță ale invitației prevăzute de prezenta secțiune se stabilesc de către Ministerul Afacerilor Interne, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe. Ministerul Afacerilor Interne va asigura, prin Oficiul Român pentru Imigrări, confecționarea formularelor*).(2) Costul formularelor se suportă de către persoanele fizice sau juridice care invită.  +  Articolul 40Excepții de la procedura invitației(1) Centrul Național de Vize poate aproba acordarea vizelor, cu avizul prealabil al Oficiului Român pentru Imigrări, fără îndeplinirea condițiilor prevăzute în prezenta secțiune, pentru următoarele categorii de străini:a) străinul minor al cărui părinte este beneficiar al statutului de refugiat sau are protecție subsidiară ori se află în posesia unui permis de ședere în România, cu condiția ca acesta să fie valabil cel puțin 90 de zile de la data acordării vizei de intrare;-------------Lit. a) a alin. (1) al art. 40 a fost modificată de pct. 51 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.b) soțul/soția și părinții străinului beneficiar al statutului de refugiat sau care are protecție subsidiară ori care se află în posesia unui permis de ședere în România, cu condiția ca acesta să fie valabil cel puțin 90 de zile de la data acordării vizei de intrare;-------------Lit. b) a alin. (1) al art. 40 a fost modificată de pct. 51 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.c) străinul major al cărui părinte este cetățean român;d) străinul, părinte al unui cetățean român.(2) Centrul Național de Vize poate aproba acordarea vizei, fără avizul Oficiului Român pentru Imigrări și fără îndeplinirea condițiilor prevăzute în prezenta secțiune, pentru următoarele categorii de străini:a) străinii căsătoriți cu cetățeni români;b) străinii copii minori ai cetățenilor români;c) străinii posesori ai unui permis de ședere valabil în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European sau în statele părți la Acordul Schengen, fără ca valabilitatea vizei să depășească valabilitatea permisului de ședere*);d) străinii posesori ai unui permis de ședere valabil în state pentru ai căror cetățeni nu există obligativitatea vizei de intrare în statele membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European sau în statele părți la Acordul Schengen;e) străinii care au aplicate în documentul de trecere a frontierei de stat vize ale statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European, ale statelor părți la Acordul Schengen sau ale statelor pentru ai căror cetățeni nu există obligativitatea vizei de intrare în aceste state. Viza română nu poate depăși valabilitatea acestei vize*);f) străinii care urmează să vină în România în scop de afaceri, la solicitarea autorităților administrative, precum și a societăților reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care sunt înscrise pe listele contribuabililor la bugetul de stat, stabilite prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, publicat în Monitorul Oficial al României, și care își asumă, printr-o scrisoare de garanție adresată în original Centrului Național de Vize, obligația suportării cheltuielilor privind asistența materială, medicală și a celor de executare a măsurilor de îndepărtare;-------------Lit. f) a alin. (2) al art. 40 a fost modificată de pct. 34 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.g) străinii care urmează să vină în România în scop de vizită, la solicitarea misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare străine acreditate în România;h) străinii pentru care s-a solicitat acordarea vizei, în scris, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare, din partea autorităților publice centrale ori a camerelor de comerț străine;i) persoanele pentru care s-a solicitat acordarea vizei la Centrul Național de Vize din partea următoarelor instituții din România: Administrația Prezidențială, Parlamentul, Guvernul și alte autorități publice centrale și locale, Camera de Comerț și Industrie a României și a Municipiului București, precum și cele teritoriale și a prefecturilor, care își asuma obligația suportării cheltuielilor privind asistența materială, medicală și a celor de executare a măsurilor de îndepărtare, printr-o scrisoare de garanție transmisă în original;-------------Lit. i) a alin. (2) al art. 40 a fost modificată de pct. 34 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.j) șoferii de TIR;k) personalitățile din diaspora românească și descendenții acestora;l) părinții elevilor sau studenților străini, acceptați la studii în România, care sosesc în vederea primei instalări a acestora, sub rezerva prezentării unui document apostilat sau, după caz, supralegalizat, eliberat de autoritățile din statul de origine care să ateste legătura de rudenie.-------------Lit. l) a alin. (2) al art. 40 a fost introdusă de pct. 53 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.m) străinii care urmează să vină în România la solicitarea unei persoane juridice de interes public, care funcționează în mod legal și care își asumă obligația suportării cheltuielilor privind asistența materială, medicală și a celor de executare a măsurilor de îndepărtare, printr-o scrisoare de garanție adresată în original Centrului Național de Vize.-------------Lit. m) a alin. (2) al art. 40 a fost introdusă de pct. 35 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.  +  Secţiunea a 6-a Condiții speciale de acordare a vizei de lungă ședere  +  Articolul 41Viza de lungă ședere pentru desfășurarea de activități economice(1) Viza de lungă ședere pentru activități economice se acordă străinilor care urmează să desfășoare pe teritoriul României activități economice organizate și reglementate prin legi speciale și care prezintă următoarele documente:a) dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de legea specială;b) asigurare medicală pe perioada valabilității vizei;c) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică.(2) Străinilor li se aplică în mod corespunzător prevederile legislației speciale privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale.-------------Art. 41 a fost modificat de pct. 36 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.  +  Articolul 42Viza de lungă ședere pentru desfășurarea de activități profesionaleViza de lungă ședere pentru desfășurarea de activități profesionale se acordă străinilor care urmează să exercite pe teritoriul României profesii liberale reglementate prin legi speciale, cu prezentarea următoarelor documente:a) dovada îndeplinirii condițiilor legale de exercitare a profesiilor respective;b) dovada faptului că în țara de origine practică o profesie similară cu cea pe care intenționează să o desfășoare în România;c) asigurare medicală pe perioada valabilității vizei;d) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică.-------------Art. 42 a fost modificat de pct. 37 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.  +  Articolul 43Viza de lungă ședere pentru desfășurarea de activități comerciale(1) Acest tip de viză se acordă, pe baza avizului Centrului Român pentru Promovarea Comerțului și Investițiilor Străine, străinilor care sunt acționari ori asociați, cu atribuții de conducere sau de administrare, ai unor societăți comerciale, persoane juridice române, care urmează să realizeze o investiție, în condițiile prezentului articol.(2) Avizul Centrului Român pentru Promovarea Comerțului și Investițiilor Străine se acordă străinilor prevăzuți la alin. (1) care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:a) prezintă un plan de afaceri care va cuprinde date referitoare la: identificarea firmei, obiectul de activitate al acesteia, obiectul și valoarea investiției, numărul estimat de locuri noi de muncă și etapele de creare a acestora, etapele derulării procesului de investiție și sumele aferente acestora, locația investiției, durata investiției și amortizării acesteia, proiecția activității financiare pe o perioadă de minimum 3 ani;b) fac dovada, printr-un singur extras de cont eliberat de o bancă din România pe numele persoanei fizice cetățean străin, solicitant al avizului, că dispun de fondurile necesare desfășurării activității, în valoare de cel puțin 100.000 euro, pentru străinii asociați într-o societate cu răspundere limitată și cel puțin 150.000 euro, pentru străinii acționari într-o societate pe acțiuni;c) vor realiza, în maximum 12 luni de la data obținerii permisului de ședere, o investiție potrivit planului de afaceri prevăzut la lit. a), aducând un aport de capital sau tehnologie în valoare de minimum 100.000 euro pentru o societate cu răspundere limitată și de cel puțin 150.000 euro pentru o societate pe acțiuni;d) prin activitatea pe care o presupune investiția propusă, aceasta va crea, în maximum 12 luni de la data obținerii permisului de ședere, cel puțin 10 noi locuri de muncă pentru o societate cu răspundere limitată și cel puțin 15 noi locuri de muncă pentru o societate pe acțiuni.(3) În cazul societăților cu 2 sau mai mulți asociați ori acționari, care solicită acordarea avizului, condițiile prevăzute la alin. (2) vor trebui analizate pentru fiecare solicitant în mod separat, valoarea investiției ce urmează a fi realizată și numărul locurilor de muncă ce urmează a fi create majorându-se în mod corespunzător, în funcție de numărul solicitanților de aviz.(4) Străinii care au mai obținut anterior un aviz din partea Agenției Române pentru Investiții Străine sau a Centrului Român pentru Promovarea Comerțului și Investițiilor Străine pot solicita eliberarea unui alt aviz, în condițiile prezentului articol, în următoarele situații:a) dovedesc imposibilitatea obiectivă de realizare a planului de afaceri anterior;b) dovedesc că au realizat planul de afaceri anterior.(5) Solicitarea de viză va fi însoțită de următoarele documente:a) avizul Centrului Român pentru Promovarea Comerțului și Investițiilor Străine;b) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică;c) asigurare medicală pe perioada valabilității vizei;d) dovada asigurării condițiilor de cazare.(6) Cererea însoțită de documentele prevăzute la alin. (5) se depune la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României și se transmite, prin intermediul Departamentului consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Oficiului Român pentru Imigrări, pentru avizare conform competențelor.(7) Avizul Centrului Român pentru Promovarea Comerțului și Investițiilor Străine este valabil 6 luni de la data emiterii și are drept scop constatarea îndeplinirii condițiilor tehnice, de utilitate și fezabilitate economică a investiției ce urmează a fi implementată de către cetățeanul străin.-------------Art. 43 a fost modificat de pct. 54 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.  +  Articolul 44Viza de lungă ședere pentru angajare în muncă(1) Viza de lungă ședere pentru angajare în muncă se acordă străinilor în scopul încadrării în muncă pe teritoriul României la un angajator.(2) Solicitarea de viză trebuie să fie însoțită de următoarele documente:a) copia avizului de angajare eliberat în condițiile legislației speciale privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României sau, după caz, documente prin care să se facă dovada că solicitantul se încadrează în categoriile prevăzute la alin. (3);b) dovada mijloacelor de întreținere la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru întreaga perioadă înscrisă în viză;c) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică, eliberat de autoritățile din statul de domiciliu ori de reședință;d) asigurarea medicală pe perioada valabilității vizei.(2^1) Solicitarea de viză depusă în baza unui aviz de angajare pentru lucrători sezonieri, în cuprinsul căruia nu se menționează că angajatorul asigură cazarea solicitantului, trebuie să fie însoțită, suplimentar față de documentele prevăzute la alin. (2), de dovada asigurării condițiilor de cazare de natură să îi asigure un nivel de trai adecvat pentru toată durata șederii preconizate, sub forma unei rezervări ferme la o unitate de cazare, a unui act de proprietate ori de închiriere a unei locuințe în România pe numele solicitantului sau a unei declarații autentificate privind asigurarea condițiilor de cazare adecvată pentru solicitant, dată de titularul unui drept de proprietate sau de folosință a unei locuințe de pe teritoriul României.----------Alin. (2^1) al art. 44 a fost introdus de pct. 4 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24 august 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 670 din 31 august 2016.(3) Viza de lungă ședere pentru angajare în muncă se acordă fără prezentarea copiei avizului de angajare străinilor din următoarele categorii:a) străinilor al căror acces liber pe piața muncii din România este stabilit prin tratate încheiate de România cu alte state;b) străinilor care urmează să desfășoare activități didactice, științifice sau alte categorii de activități specifice în instituții de profil acreditate ori autorizate provizoriu din România, în baza unor acorduri bilaterale, și personalul cu calificare specială, în baza ordinului ministrului educației naționale, precum și străinii care desfășoară activități artistice în instituții de cultură din România, în baza ordinului ministrului culturii;c) străinilor care urmează să desfășoare pe teritoriul României activități solicitate de ministere ori de alte organe ale administrației publice centrale sau locale ori de autorități administrative autonome;d) străinilor care sunt numiți la conducerea unei filiale, reprezentanțe sau sucursale de pe teritoriul României a unei companii care are sediul în străinătate, iar la data solicitării nu sunt asociați, acționari sau administratori la o persoană juridică română și, la filiala, reprezentanța sau sucursala respectivă, nu mai există un alt străin care beneficiază de un drept de ședere în acest scop.(4) Străinul poate solicita viza de lungă ședere pentru angajare în muncă în termen de 60 de zile de la data obținerii avizului de angajare de către angajator. Viza se aprobă de Centrul Național de Vize, în termen de 10 zile de la data depunerii cererii de eliberare a vizei, fără a mai fi necesară obținerea avizului prevăzut la art. 30 alin. (7).(5) Pentru străinii prevăzuți la alin. (3) este necesară obținerea avizului Inspectoratului General pentru Imigrări, prevăzut la art. 30 alin. (7).(6) Viza de lungă ședere pentru angajare în muncă atestă și dreptul de muncă al străinului pe teritoriul României.(7) Prin excepție de la dispozițiile art. 24 alin. (1), în cazul străinilor care prezintă un aviz de angajare pentru lucrători sezonieri, viza de lungă ședere pentru angajare în muncă se acordă pe o perioadă egală cu durata preconizată a contractului plus 5 zile, fără a depăși 90 de zile.----------Alin. (7) al art. 44 a fost introdus de pct. 5 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24 august 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 670 din 31 august 2016.(8) La rubrica «observații» a autocolantului de viză aferent vizei de lungă ședere în scop de muncă se înscrie tipul de lucrător conform avizului de angajare prezentat.----------Alin. (8) al art. 44 a fost introdus de pct. 5 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24 august 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 670 din 31 august 2016.(9) Viza de lungă ședere pentru angajare în muncă în calitate de lucrător sezonier este însoțită de o informare scrisă, redactată în cel puțin o limbă de circulație internațională, în cuprinsul căreia sunt prezentate informații despre drepturile și obligațiile care revin străinului titular al vizei, inclusiv procedurile referitoare la reclamații.----------Alin. (9) al art. 44 a fost introdus de pct. 5 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24 august 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 670 din 31 august 2016.----------Art. 44 a fost modificat de pct. 38 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.  +  Articolul 44^1Viza de lungă ședere pentru detașare(1) Viza de lungă ședere pentru detașare se acordă străinilor în scopul desfășurării de activități lucrative pe teritoriul României la un beneficiar al prestării de servicii.(2) Solicitarea de viză trebuie să fie însoțită de următoarele documente:a) copia avizului de detașare eliberat în condițiile legislației speciale privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României;b) dovada mijloacelor de întreținere la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru întreaga perioadă înscrisă în viză;c) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică, eliberat de autoritățile din statul de domiciliu ori de reședință;d) asigurarea medicală pe perioada valabilității vizei.(3) Viza de lungă ședere pentru detașare se acordă fără prezentarea copiei avizului de detașare străinilor din următoarele categorii:a) străinii angajați ai persoanelor juridice cu sediul în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spațiului Economic European ori în Confederația Elvețiană, detașați în România, cu condiția prezentării permisului de ședere din acel stat;b) străinii care urmează să desfășoare activități didactice, științifice sau alte categorii de activități specifice cu caracter temporar în instituții de profil acreditate ori autorizate provizoriu din România, în baza unor acorduri bilaterale, și personalul cu calificare specială, în baza ordinului ministrului educației naționale, precum și străinii care desfășoară activități artistice în instituții de cultură din România, în baza ordinului ministrului culturii;c) străinii care urmează să desfășoare pe teritoriul României activități temporare solicitate de ministere ori de alte organe ale administrației publice centrale sau locale ori de autorități administrative autonome.(4) Solicitarea de viză prevăzută la alin. (3) trebuie să fie însoțită de următoarele documente:a) copia contractului individual de muncă, înregistrat la autoritățile competente din statul membru respectiv, tradus și legalizat;b) permisul de ședere valabil eliberat de statul în care își are sediul angajatorul, în original și în copie;c) copia actului de detașare, tradus și legalizat;d) dovada mijloacelor de întreținere la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru întreaga perioadă înscrisă în viză;e) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică, eliberat de autoritățile din statul de domiciliu sau de reședință;f) asigurarea medicală pe perioada valabilității vizei.(5) Străinul poate solicita viza de lungă ședere pentru detașare în termen de 60 de zile de la data obținerii avizului de detașare de către beneficiarul prestării de servicii. Viza se aprobă de Centrul Național de Vize, în termen de 10 zile de la data depunerii cererii de eliberare a vizei, fără a mai fi necesară obținerea avizului prevăzut la art. 30 alin. (7).(6) Pentru străinii prevăzuți la alin. (3) este necesară obținerea avizului Inspectoratului General pentru Imigrări, prevăzut la art. 30 alin. (7).(7) Viza de lungă ședere pentru detașare atestă și dreptul de muncă al străinului pe teritoriul României.-------------Art. 44^1 a fost modificat de pct. 39 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.  +  Articolul 45Viza de lungă ședere pentru studii(1) Viza de lungă ședere pentru studii poate fi acordată, la cerere, străinilor care solicită intrarea pe teritoriul României în calitate de student sau care participă la un program de schimb de elevi.(2) Calitatea de student o au străinii acceptați la studii de către o instituție de învățământ de stat sau particulară, acreditată ori autorizată provizoriu potrivit legii, inclusiv pentru participarea la cursuri de doctorat.-------------Alin. (2) al art. 45 a fost modificat de pct. 57 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(3) Solicitarea trebuie să fie însoțită de următoarele documente:a) în cazul studenților:(i) dovada de acceptare la studii eliberată de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, din care să rezulte că va urma o formă de învățământ de zi;(ii) dovada achitării taxei de studii pentru cel puțin un an de studii;(iii) dovada mijloacelor de întreținere, în cuantum de cel puțin salariul minim net pe țară lunar, pentru întreaga perioadă înscrisă în viză;(iv) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică;(v) asigurarea medicală pe perioada valabilității vizei;(vi) încuviințarea părinților sau a tutorelui cu privire la șederea în scop de studii pe teritoriul României, dacă străinul este minor;b) în cazul străinilor care participă la un program de schimb de elevi:(i) dovada de acceptare la studii eliberată de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, din care să rezulte că va urma o formă de învățământ de zi;(ii) dovada de participare într-un program de schimb de elevi, realizat de o organizație constituită în condițiile legii și recunoscută pentru acest scop;(iii) dovada din partea organizației care realizează schimbul de elevi, din care să rezulte că aceasta va asigura mijloacele de întreținere și eventualele costuri privind executarea măsurilor de îndepărtare;-------------Pct. (iii) al lit. b) a alin. (3) al art. 45 a fost modificat de art. 42, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014, prin înlocuirea sintagmei "costuri privind îndepărtarea" cu sintagma "costuri privind executarea măsurilor de îndepărtare".(iv) asigurarea medicală pe perioada valabilității vizei;(v) dovada privind asigurarea cazării la o familie selectată de către organizația care realizează schimbul de elevi și care deține un spațiu de locuit considerat normal pentru o familie din România;(vi) încuviințarea părinților sau a tutorelui cu privire la șederea în scop de studii pe teritoriul României, dacă străinul este minor.(4) Străinii care participă la un program de schimb de elevi trebuie să aibă vârsta cuprinsă, de regulă, între 7 și 19 ani.(5) Străinii bursieri ai statului român nu sunt obligați să prezinte documentele prevăzute la alin. (3) lit. a) pct. (ii) și (iii), iar cei de origine română nu sunt obligați să prezinte documentele prevăzute la alin. (3) lit. a) pct. (iii).-------------Alin. (5) al art. 45 a fost modificat de pct. 57 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(6) Viza prevăzută la alin. (1) se acordă și străinilor acceptați la studii în baza documentelor internaționale la care România este parte.  +  Articolul 46Viza de lungă ședere pentru reîntregirea familiei(1) Sponsorul posesor al unui permis de ședere temporară valabil un an, al unei Cărți albastre a UE, al unui permis ICT, al unui permis «mobile ICT», al unui permis de ședere pe termen lung sau beneficiar al statutului de refugiat ori al protecției subsidiare poate solicita reîntregirea familiei pentru:----------Partea introductivă a alin. (1) al art. 46 a fost modificată de pct. 6 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24 august 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 670 din 31 august 2016.a) soț/soție;b) copiii minori necăsătoriți ai sponsorului și ai soțului/soției, inclusiv cei adoptați;c) copiii minori necăsătoriți ai sponsorului, inclusiv cei adoptați, aflați în întreținerea sa și asupra cărora sponsorul exercită drepturile părintești. Dacă drepturile părintești sunt exercitate în comun, este necesar și consimțământul celuilalt titular al drepturilor părintești cu privire la reîntregirea familiei solicitată de sponsor;d) copiii minori necăsătoriți ai soțului/soției, inclusiv cei adoptați aflați în întreținerea sa și asupra cărora soțul/soția exercită drepturile părintești. Dacă drepturile părintești sunt exercitate în comun, este necesar și consimțământul celuilalt titular al drepturilor părintești cu privire la reîntregirea familiei solicitată de sponsor.-------------Alin. (1) al art. 46 a fost modificat de pct. 58 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(2) Oficiul Român pentru Imigrări poate aproba, dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de lege, reîntregirea familiei și pentru următoarele categorii:a) rudele de gradul I în linie ascendentă ale sponsorului sau ale soțului/soției, în cazul în care nu se pot întreține singure și nu se bucură de un sprijin familial adecvat în țara de origine;b) copiii adulți necăsătoriți ai sponsorului sau ai soțului/soției, în cazul în care aceștia nu se pot întreține singuri din motive medicale.(3) Minorii neînsoțiți, beneficiari ai statutului de refugiat sau ai protecției subsidiare, pot solicita reîntregirea familiei pentru:a) rudele de gradul I în linie ascendentă sau tutorele legal; orib) atunci când aceștia nu există sau nu pot fi identificați, orice altă rudă a acestuia.(4) Abrogat.-------------Alin. (4) al art. 46 a fost abrogat de pct. 59 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(5) Abrogat.-------------Alin. (5) al art. 46 a fost abrogat de pct. 59 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(6) Străinii prevăzuți la alin. (1), titulari ai unui drept de ședere pentru desfășurarea unei activități de cercetare științifică și străinii posesori ai Cărții albastre a UE, ai unui permis ICT sau ai unui permis «mobile ICT» pot solicita reîntregirea familiei chiar dacă valabilitatea permisului de ședere temporară este mai mică de un an.----------Alin. (6) al art. 46 a fost modificat de pct. 6 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24 august 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 670 din 31 august 2016.(7) Cererea-tip se depune la formațiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări pe a cărei rază solicitantul locuiește în mod legal și va fi însoțită de următoarele documente:a) certificatul de căsătorie sau, după caz, dovada legăturii de rudenie;b) declarația solicitantului, în formă autentică, din care să reiasă că membrii de familie vor locui împreună cu acesta;c) copia documentului care atestă dreptul de ședere pe teritoriul României;d) dovada deținerii legale a spațiului de locuit pentru o locuință considerată normală pentru o familie similară în România;-------------Lit. d) a alin. (7) al art. 46 a fost modificată de pct. 61 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.e) dovada mijloacelor de întreținere;f) dovada asigurării în sistemul de asigurări sociale de sănătate a solicitantului;-------------Lit. f) a alin. (7) al art. 46 a fost modificată de pct. 61 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.g) declarația scrisă a persoanei care deține împreună cu sponsorul custodia comună a copilului minor pentru care se solicită reîntregirea familiei, din care să rezulte consimțământul ca acesta să locuiască împreună cu sponsorul pe teritoriul României;-------------Lit. g) a alin. (7) al art. 46 a fost introdusă de pct. 62 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.h) copia documentului de călătorie al membrului de familie pentru care se solicită reîntregirea familiei.-------------Lit. h) a alin. (7) al art. 46 a fost introdusă de pct. 62 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(8) În cazul în care există dubii cu privire la încheierea căsătoriei ori legătura de rudenie, Oficiul Român pentru Imigrări poate solicita și alte dovezi pentru stabilirea acestora.-------------Alin. (8) al art. 46 a fost modificat de pct. 63 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(9) Cererea se aprobă în cazul îndeplinirii următoarelor condiții:a) să nu existe o stare de bigamie sau de poligamie;b) solicitantul să dețină un spațiu de locuit considerat normal pentru o familie similară din România;c) solicitantul să posede mijloace de întreținere, pe lângă cele necesare pentru propria întreținere potrivit legii, în cuantum corespunzător salariului minim net pe economie pentru fiecare membru de familie;d) persoana pentru care se solicită reîntregirea familiei îndeplinește condițiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), e) și h).-------------Lit. d) a alin. (9) al art. 46 a fost introdusă de pct. 64 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(10) Pentru beneficiarii statutului de refugiat sau ai protecției subsidiare, care solicită reîntregirea familiei, nu este obligatorie prezentarea documentelor prevăzute la alin. (7) lit. d)-f) și nici îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (9) lit. b) și c).(11) Cererea va fi soluționată în termen de maximum 3 luni de la data depunerii.(12) Aprobarea cererii se comunică în scris solicitantului, în vederea transmiterii acesteia membrilor de familie interesați, care o prezintă la misiunea diplomatică sau la oficiul consular în termen de 60 de zile de la data emiterii, odată cu cererea de acordare a vizei de lungă ședere pentru reîntregirea familiei.-------------Alin. (12) al art. 46 a fost modificat de pct. 65 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(13) În cazul respingerii cererii, motivele vor fi comunicate străinului în scris.(14) Viza se eliberează de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din țara în care membrii de familie își au reședința sau domiciliul.(15) Solicitarea de viză trebuie să fie însoțită de următoarele documente:a) comunicarea Oficiului Român pentru Imigrări, prevăzută la alin. (12);b) dovada asigurării medicale pe perioada valabilității vizei;c) certificatul de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică, eliberat de autoritățile din țara de domiciliu sau de reședință a străinului.(16) Pot solicita viză pentru reîntregirea familiei și următoarele categorii de persoane:a) străinii căsătoriți cu cetățeni români;b) străinii necăsătoriți care conviețuiesc cu cetățeni români necăsătoriți, dacă au cel puțin un copil împreună, denumiți în continuare parteneri;c) copiii cetățeanului român, ai soțului/soției sau ai partenerului, inclusiv cei adoptați, care:(i) nu au împlinit vârsta de 21 de ani;(ii) se află în continuarea studiilor și nu au depășit vârsta de 26 de ani;(iii) deși sunt adulți, aceștia nu se pot întreține singuri din motive medicale;-------------Lit. c) a alin. (16) al art. 46 a fost modificată de pct. 40 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.d) rudele de gradul I în linie ascendentă ale cetățeanului român sau ale soțului/soției acestuia;e) străinul părinte al cetățeanului român minor, dacă face dovada faptului că minorul se află în întreținerea sa sau că există obligația plății pensiei de întreținere, obligație pe care străinul și-o îndeplinește cu regularitate;-------------Lit. e) a alin. (16) al art. 46 a fost introdusă de pct. 66 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.f) străinii, membrii de familie ai cetățenilor români, care fac dovada că sunt înregistrați cu drept de rezidență în alt stat membru în această calitate.-------------Lit. f) a alin. (16) al art. 46 a fost introdusă de pct. 66 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(17) Solicitarea de viză depusă de persoanele prevăzute la alin. (16) lit. a)-e) va fi însoțită de certificatul de căsătorie eliberat de autoritățile române sau transcris în condițiile legii ori, după caz, de dovada existenței legăturii de rudenie sau a calității de partener.-------------Alin. (17) al art. 46 a fost modificat de pct. 67 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(17^1) Solicitarea de viză depusă de persoanele prevăzute la alin. (16) lit. f) va fi însoțită de documente care să ateste că sunt înregistrați cu drept de rezidență în alt stat membru, în calitate de membru de familie al cetățeanului român.-------------Alin. (17^1) al art. 46 a fost introdus de pct. 68 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(18) Adopția trebuie să fie dispusă printr-o decizie a unei autorități române competente, în condițiile legii, sau printr-o decizie a unei autorități a altui stat, care produce efecte juridice pe teritoriul României.(19) Acordarea vizei de lungă ședere pentru reîntregirea familiei poate fi refuzată atunci când solicitarea se întemeiază pe o căsătorie de conveniență constatată anterior, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, sau când se constată existența unei stări de bigamie sau poligamie.-------------Alin. (19) al art. 46 a fost modificat de pct. 69 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.  +  Articolul 47Viza de lungă ședere pentru activități religioaseViza de lungă ședere pentru activități religioase se acordă străinilor, la cerere, de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din țara în care aceștia își au reședința sau domiciliul, în următoarele condiții:a) existența avizului Secretariatului de Stat pentru Culte. Avizul se acordă străinilor care desfășoară activități similare în țara de origine sau de reședință, după consultarea autorității naționale în domeniul combaterii terorismului;-------------Lit. a) a art. 47 a fost modificată de pct. 41 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.b) dovada calității de reprezentant al unei organizații religioase legal înființate în România;c) dovada spațiului de locuit și a mijloacelor de întreținere, la nivelul a 3 salarii medii pe economia națională;d) dovada asigurării medicale și că nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea publică;e) prezentarea certificatului de cazier judiciar sau a altui document cu aceeași valoare juridică, eliberat de autoritățile din țara de origine a străinului.-------------Art. 47 a fost modificat de pct. 70 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.  +  Articolul 48Viza de lungă ședere pentru desfășurarea de activități de cercetare științifică(1) Viza de lungă ședere pentru desfășurarea de activități de cercetare științifică se acordă străinilor în baza avizului Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică și al Oficiului Român pentru Imigrări.(2) Avizul Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică se eliberează la solicitarea unităților și instituțiilor de cercetare-dezvoltare, cu îndeplinirea următoarelor condiții:a) unitățile de cercetare-dezvoltare să fie atestate în condițiile legii;b) să existe un acord de primire între unitățile prevăzute la lit. a) și cercetătorul care a fost acceptat să desfășoare activități în cadrul unui proiect de cercetare științifică. Forma și condițiile în care se încheie acordul de primire vor fi stabilite prin ordin al ministrului educației naționale.(3) Solicitarea de viză trebuie să fie însoțită de următoarele documente:a) acordul de primire avizat de Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică;b) certificatul de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică, eliberat de autoritățile din țara de domiciliu sau de reședință;c) asigurarea medicală valabilă pe perioada valabilității vizei.  +  Articolul 49Viza de lungă ședere pentru alte scopuri(1) Viza de lungă ședere pentru alte scopuri se acordă, la cerere, de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din țara în care aceștia își au reședința sau domiciliul, următoarelor categorii de străini:a) abrogată;-------------Lit. a) a alin. (1) al art. 49 a fost abrogată de pct. 71 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.b) abrogată;-------------Lit. b) a alin. (1) al art. 49 a fost abrogată de pct. 71 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.c) celor desemnați ca administratori ai unei societăți comerciale, dacă fac dovada că îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiții:(i) au calitatea de administrator;(ii) la data solicitării nu sunt asociați sau acționari la societatea comercială în cauză sau la altă persoană juridică română și nu au avut aceste calități în ultimii 2 ani;(iii) la societatea comercială în cauză nu mai există un alt străin care a obținut un drept de ședere în acest scop;(iv) societatea comercială în cauză a realizat un aport de capital sau transfer de tehnologie de cel puțin 50.000 euro;d) celor care solicită intrarea pe teritoriul României în scopul formării profesionale neremunerate în cadrul unui furnizor de pregătire profesională acreditat ori în cadrul unei întreprinderi din sectorul public sau privat autorizate în condițiile legii să desfășoare astfel de activități, dacă fac dovada că îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:(i) au încheiat un contract de formare pentru participarea neremunerată la o formă de pregătire în cadrul unui furnizor de pregătire profesională acreditat ori în cadrul unei întreprinderi din sectorul public sau privat autorizate în condițiile legii să desfășoare astfel de activități;(ii) dispun de mijloace de întreținere în cuantum de cel puțin câștigul salarial mediu brut lunar pentru întreaga perioadă înscrisă în viză;-------------Pct. (ii) al lit. d) a alin. (1) al art. 49 a fost modificat de art. 42, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014, prin înlocuirea sintagmei "salariul mediu brut pe economie" cu sintagma "câștigul salarial mediu brut".(iii) au încuviințarea părinților sau a tutorelui cu privire la șederea pe teritoriul României în acest scop, dacă străinul este minor.-------------Lit. d) a alin. (1) al art. 49 a fost modificată de pct. 72 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.e) celor care desfășoară activități în cadrul unor programe de voluntariat, dacă fac dovada că îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiții:(i) au încheiat un contract de voluntariat cu o persoană juridică de drept public sau de drept privat fără scop lucrativ, denumită în continuare organizație-gazdă, în cuprinsul căruia se face mențiune cu privire la activitatea pe care urmează să o desfășoare, condițiile în care sunt supravegheați în îndeplinirea sarcinilor, precum și la orele de lucru;(ii) organizația-gazdă asigură cazarea, mijloacele de întreținere și asigurarea medicală pentru întreaga perioadă de valabilitate a vizei, precum și eventualele costuri privind executarea măsurilor de îndepărtare;-------------Pct. (ii) al lit. e) a alin. (1) al art. 49 a fost modificat de art. 42, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014, prin înlocuirea sintagmei "costuri privind îndepărtarea" cu sintagma "costuri privind executarea măsurilor de îndepărtare".(iii) au vârsta de peste 14 ani inclusiv;(iv) au încuviințarea părinților sau a tutorelui cu privire la șederea pe teritoriul României în acest scop, dacă străinul este minor;f) celor care urmează tratament medical de lungă durată, în cadrul instituțiilor medicale publice sau private, dacă prezintă scrisoare de acceptare din partea instituțiilor respective, în care să fie precizate diagnosticul și durata tratamentului. Această viză poate fi acordată și pentru un eventual însoțitor, care asistă străinul aflat în imposibilitatea de a se îngriji singur, dacă acest lucru este menționat expres în scrisoarea de acceptare;g) celor care desfășoară alte activități ce nu contravin legilor române, dacă își justifică prezența pe teritoriul României.(2) Străinilor din categoriile prevăzute la alin. (1) li se acordă viză dacă:a) prezintă dovada asigurării medicale pe perioada de valabilitate a vizei;b) prezintă dovada asigurării condițiilor de cazare;c) prezintă certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică, eliberat de autoritățile din țara de origine.  +  Capitolul IVPrelungirea dreptului de ședere temporară.Acordarea dreptului de ședere pe termen lung-------------Titlul Cap. IV a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de ședere permanentă" cu sintagma "drept de ședere pe termen lung".  +  Secţiunea 1 Prelungirea dreptului de ședere temporară în România  +  Articolul 50Condiții de prelungire a dreptului de ședere temporară(1) Străinilor care au intrat în România în baza unei vize de lungă ședere, precum și celor care sunt exceptați de la obligativitatea obținerii vizei de lungă ședere li se poate prelungi dreptul de ședere temporară de către Oficiul Român pentru Imigrări sau de formațiunile sale teritoriale, în condițiile prevăzute în prezenta secțiune.(2) Dreptul de ședere temporară în România se poate prelungi succesiv pentru perioade de până la un an, numai dacă:a) sunt îndeplinite în continuare condițiile cu privire la intrarea în România, prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. c), e), g) și h);-------------Lit. a) a alin. (2) al art. 50 a fost modificată de pct. 73 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.b) nu a intervenit, pe perioada șederii în România, vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)-d) și alin. (2);c) posedă document de călătorie valabil, cu excepția cazurilor în care documentul de călătorie a expirat după intrarea în România și, din motive independente de voința străinului, acesta nu a putut fi prelungit;d) solicită prelungirea dreptului de ședere pentru același scop pentru care i s-a acordat viza de lungă ședere sau i s-a prelungit dreptul de ședere în baza căruia se află pe teritoriul României, cu excepția membrilor de familie ai cetățeanului român sau ai străinului beneficiar al unui drept de ședere pe termen lung, dacă solicită prelungirea dreptului de ședere temporară pentru reîntregirea familiei, a străinilor care solicită prelungirea dreptului de ședere temporară în scop de muncă, precum și a străinilor care solicită prelungirea dreptului de ședere temporară cu aplicarea art. 64 alin. (5);----------Lit. d) a alin. (2) al art. 50 a fost modificată de pct. 7 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24 august 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 670 din 31 august 2016.e) a respectat anterior scopul pentru care i s-a aprobat șederea în România;f) face dovada deținerii legale a spațiului de locuit și locuiește efectiv la adresa la care declară că are reședința pe teritoriul României. În cazul străinilor care beneficiază de un drept de ședere pentru reîntregirea familiei, dovada deținerii legale a spațiului de locuit se poate face de către sponsorul sau cetățeanul român ai cărui membri de familie sunt și cu care aceștia locuiesc efectiv.-------------Lit. f) a alin. (2) al art. 50 a fost modificată de pct. 73 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.g) prezintă dovada asigurării sociale de sănătate. La prima prelungire a dreptului de ședere, străinii pot prezenta o asigurare de sănătate pentru toate riscurile acoperite în mod obișnuit pentru cetățenii români;----------Lit. g) a alin. (2) al art. 50 a fost modificată de pct. 7 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24 august 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 670 din 31 august 2016.h) prezintă dovada achitării taxelor aferente prelungirii dreptului de ședere și a costului documentului ce se emite în acest scop;i) sunt îndeplinite condițiile generale prevăzute în prezenta secțiune, precum și condițiile speciale de prelungire a dreptului de ședere în funcție de scopul pentru care este solicitată aceasta.(3) Străinii sunt obligați ca, la expirarea valabilității documentelor prevăzute la alin. (2) lit. c), f) și g), să întreprindă demersurile necesare prelungirii valabilității sau reînnoirii acestora.(4) Prelungirea dreptului de ședere temporară se poate acorda și pentru perioade mai mari de un an în condițiile prezentei ordonanțe de urgență sau pe bază de reciprocitate.-------------Alin. (4) al art. 50 a fost modificat de pct. 74 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(5) Străinilor a căror ședere pe teritoriul României este în interesul statului român li se prelungește dreptul de ședere temporară, la solicitarea expresă a Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului sau autorităților administrației publice centrale de specialitate adresată Inspectoratului General pentru Imigrări, fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (2), dacă nu prezintă pericol pentru ordinea publică ori securitatea națională.-------------Alin. (5) al art. 50 a fost introdus de pct. 43 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.  +  Articolul 51Solicitarea prelungirii dreptului de ședere temporară(1) Cererile de prelungire a dreptului de ședere temporară se depun personal de către solicitanți, cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea termenului pentru care li s-a aprobat șederea, la formațiunile teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări de la locul de reședință.(2) Cererea va fi însoțită de documentul de trecere a frontierei de stat, în original și în copie, de un certificat medical eliberat de o instituție sanitară publică sau privată, din care să rezulte că nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea publică, de dovada deținerii legale a spațiului de locuit la adresa la care declară că are reședința pe teritoriul României, de dovada asigurării sociale de sănătate, a mijloacelor de întreținere și a taxelor aferente prelungirii dreptului de ședere și costului documentului ce se emite în acest scop, precum și de celelalte acte prevăzute în prezentul capitol, în funcție de scopul pentru care solicită aprobarea șederii în România.(3) Dovada mijloacelor de întreținere poate fi făcută cu adeverință de salariu, talon de pensie, declarație privind impozitul pe venitul global, extras de cont bancar ori alte documente echivalente.(4) Cererea va fi soluționată în termen de 30 de zile de la data depunerii acesteia. În cazurile în care, pentru constatarea îndeplinirii condițiilor de prelungire a dreptului de ședere, sunt necesare verificări suplimentare, termenul de soluționare a cererii poate fi prelungit cu cel mult 15 zile.(5) Când prelungirea dreptului de ședere este solicitată în baza căsătoriei și sunt necesare verificări suplimentare conform art. 63, termenul de soluționare a cererii poate fi prelungit până la maximum 90 de zile, caz în care dreptul de ședere se prelungește de drept până la soluționarea cererii.(6) Dacă este necesar, solicitantul poate fi chemat la interviu. Neprezentarea la interviu poate constitui motiv de refuz al prelungirii dreptului de ședere, cu excepția cazurilor în care solicitantul face dovada că neprezentarea se datorează unor motive independente de voința acestuia.-------------Alin. (6) al art. 51 a fost modificat de pct. 75 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(7) În situația solicitării prelungirii dreptului de ședere în scopul reîntregirii familiei, interviul prevăzut la alin. (6) va fi susținut de către ambii soți.-------------Alin. (7) al art. 51 a fost introdus de pct. 76 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(8) Cererea de prelungire a dreptului de ședere formulată de posesorul Cărții albastre a UE obținute într-un alt stat membru se soluționează în termen de 15 zile de la data primirii cererii.-------------Alin. (8) al art. 51 a fost introdus de pct. 76 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.  +  Articolul 52Refuzul prelungirii dreptului de ședere temporară în România(1) Dacă la data depunerii cererii nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile generale și condițiile speciale în funcție de scopul șederii, prevăzute în prezenta secțiune, sau străinul se găsește în una dintre situațiile de revocare a dreptului de ședere temporară prevăzute la art. 77 alin. (3), prelungirea dreptului de ședere temporară se refuză.-------------Alin. (1) al art. 52 a fost modificat de pct. 77 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(1^1) Decizia de refuz al prelungirii dreptului de ședere ia în considerare circumstanțele specifice fiecărui caz în parte, respectând principiul proporționalității.----------Alin. (1^1) al art. 52 a fost introdus de pct. 8 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24 august 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 670 din 31 august 2016.(2) Decizia de refuz al prelungirii dreptului de ședere, precum și motivele care au stat la baza acesteia se comunică solicitantului prin decizia de returnare.-------------Alin. (2) al art. 52 a fost modificat de pct. 44 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.1. Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru desfășurarea de activități economice, profesionale și comerciale  +  Articolul 53Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru străinii care desfășoară activități economiceStrăinului intrat în România în scopul desfășurării de activități economice i se prelungește dreptul de ședere temporară în acest scop dacă:a) prezintă dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de legea specială;b) face dovada mijloacelor de întreținere cel puțin la nivelul câștigului salarial mediu brut, lunar, pentru perioada pentru care se solicită prelungirea dreptului de ședere.-------------Art. 53 a fost modificat de pct. 45 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.  +  Articolul 54Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru activități profesionaleStrăinului intrat în România în scopul exercitării unei profesii liberale reglementate prin legi speciale i se prelungește dreptul de ședere temporară dacă îndeplinește următoarele condiții:a) face dovada faptului că exercită în mod efectiv activitatea profesională în condițiile prevăzute de legea specială;b) face dovada mijloacelor de întreținere cel puțin la nivelul câștigului salarial mediu brut, lunar, pentru perioada pentru care se solicită prelungirea dreptului de ședere.-------------Art. 54 a fost modificat de pct. 46 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.  +  Articolul 55Prelungirea dreptului de ședere pentru desfășurarea de activități comerciale(1) Străinului intrat în România în scopul desfășurării de activități comerciale i se poate prelungi dreptul de ședere temporară, în următoarele condiții:a) are avizul Agenției Române pentru Investiții Străine;b) deține legal spațiul pentru sediul social;c) este acționar sau asociat al societății comerciale, cu atribuții de conducere sau de administrare;d) deține mijloace de întreținere în cuantum de cel puțin 700 euro lunar, dacă este acționar, și 500 euro lunar, dacă este asociat.(2) Prelungirile ulterioare ale dreptului de ședere temporară se pot acorda dacă străinul îndeplinește următoarele condiții:a) activitatea societății comerciale se desfășoară în conformitate cu planul de afaceri;b) obiectul activității desfășurate este cel inițial ori o continuare sau un rezultat al acestuia;c) deține legal spațiul pentru sediul social;d) este acționar sau asociat al societății comerciale, cu atribuții de conducere sau de administrare;e) investiția este concretizată în aport de capital sau tehnologie în valoare de 70.000 euro, în cazul acționarului, sau 50.000 euro, în cazul asociatului, și în crearea a cel puțin 15 locuri de muncă, în cazul acționarului, respectiv 10 locuri de muncă, în cazul asociatului. În cazul creării de locuri de muncă, acestea trebuie să fie încadrate cu persoane angajate cu normă întreagă de muncă, în condițiile legii;-------------Lit. e) a alin. (2) al art. 55 a fost modificată de pct. 78 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.f) deține mijloace de întreținere în cuantum de cel puțin 700 euro lunar, dacă este acționar, și 500 euro lunar, dacă este asociat, obținute din activitatea desfășurată pe teritoriul României.(3) Dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute în prezentul articol se face cu următoarele documente:a) planul de afaceri avizat de Agenția Română pentru Investiții Străine;b) document eliberat de Centrul Român pentru Promovarea Comerțului și Investițiilor Străine, care să ateste că activitatea se desfășoară în conformitate cu planul de afaceri;-------------Lit. b) a alin. (3) al art. 55 a fost modificată de pct. 79 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.c) certificatul constatator, din care să rezulte calitatea solicitantului, denumirea, sediul social și obiectul principal de activitate al societății comerciale, mențiunile efectuate la comunicarea instanțelor de judecată, durata de funcționare a societății comerciale, principalii indicatori economico-financiari, respectiv total active imobilizate, cifra de afaceri, profit net sau pierderi, număr mediu de salariați.-------------Lit. c) a alin. (3) al art. 55 a fost modificată de pct. 79 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.d) înscrierile de mențiuni prevăzute de lege, corespunzătoare modificărilor intervenite cu privire la actul constitutiv al societății comerciale;e) abrogată;-------------Lit. e) a alin. (3) al art. 55 a fost abrogată de pct. 80 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.f) adeverință eliberată de inspectoratul teritorial de muncă, din care să rezulte numărul persoanelor angajate.-------------Lit. f) a alin. (3) al art. 55 a fost modificată de pct. 81 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(4) În cazul investițiilor de cel puțin 150.000 euro sau dacă au fost create cel puțin 25 de locuri de muncă, dovada mijloacelor de întreținere se poate face și cu alte documente legale. Pentru investițiile de cel puțin 200.000 euro sau dacă au fost create cel puțin 50 de locuri de muncă, nu este necesară dovada mijloacelor de întreținere.-------------Alin. (4) al art. 55 a fost modificat de pct. 82 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(5) Dreptul de ședere temporară în acest scop se prelungește succesiv pentru perioade de până la un an, iar în cazul străinilor care fac dovada că au efectuat investiții de minimum 500.000 euro sau că au creat peste 50 de locuri de muncă cu normă întreagă dreptul de ședere se prelungește pe perioade de 3 ani.-------------Alin. (5) al art. 55 a fost modificat de pct. 82 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(6) Cuantumul investiției și numărul locurilor de muncă se calculează în funcție de cota de participare a asociatului sau acționarului la societatea comercială.2. Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru străinii angajați în muncă  +  Articolul 56Prelungirea dreptului de ședere temporară în scop de muncă(1) Străinilor intrați în România în scopul încadrării în muncă li se prelungește dreptul de ședere temporară în scop de muncă dacă prezintă contractul individual de muncă cu normă întreagă, înregistrat în registrul general de evidență a salariaților, din care rezultă că salariul este cel puțin la nivelul câștigului salarial mediu brut. În cazul lucrătorilor înalt calificați, salariul trebuie să fie la nivelul de cel puțin 4 ori câștigul salarial mediu brut.(2) Prevederile alin. (1) referitoare la nivelul salariului înscris în contractul de muncă nu se aplică în cazul străinilor angajați în sistemul bugetar al căror salariu este stabilit potrivit legislației privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.(3) În cazul în care informațiile sau documentele furnizate, pe care se întemeiază cererea de prelungire a dreptului de ședere temporară în scop de muncă sunt necorespunzătoare, Inspectoratul General pentru Imigrări îi comunică solicitantului informațiile suplimentare cerute și stabilește un termen rezonabil pentru trimiterea acestora, dar nu mai mult de 30 de zile. Termenul prevăzut la art. 51 alin. (4) se suspendă până la primirea de către Inspectoratul General pentru Imigrări a informațiilor sau a documentelor suplimentare necesare. Dacă nu au fost furnizate informațiile sau documentele suplimentare până la termenul prevăzut, solicitarea poate fi respinsă.(4) Prelungirile ulterioare ale dreptului de ședere temporară în scop de muncă se acordă dacă străinul prezintă următoarele documente:a) contractul individual de muncă cu normă întreagă, înregistrat la inspectoratul teritorial de muncă;b) dovada menținerii salariului cel puțin la nivelul prevăzut la alin. (1) pe toată perioada șederii acordată anterior.(5) Prin excepție de la alin. (1) și (4), străinilor care sunt numiți la conducerea unei filiale, reprezentanțe sau sucursale de pe teritoriul României a unei companii care are sediul în străinătate, în baza unui contract de mandat ori altui document cu aceeași valoare juridică, li se prelungește dreptul de ședere temporară în scop de muncă fără prezentarea unui contract de muncă, dacă fac dovada mijloacelor de întreținere obținute din activitatea desfășurată în această calitate, cel puțin la nivelul câștigului salarial mediu brut.(6) Dreptul de ședere temporară în scop de muncă se prelungește în condițiile alin. (1) sau (4) pentru o perioadă egală cu perioada de valabilitate a contractului de muncă, dar nu mai mult de un an.(7) Străinilor, lucrători înalt calificați, li se prelungește dreptul de ședere temporară în scop de muncă în condițiile alin. (1) sau (4) pentru o perioadă egală cu perioada de valabilitate a contractului de muncă plus 3 luni, dar nu mai mult de 2 ani.----------Alin. (7) al art. 56 a fost modificat de pct. 9 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24 august 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 670 din 31 august 2016.(7^1) Străinilor, lucrători sezonieri, li se prelungește dreptul de ședere temporară în scop de muncă în condițiile alin. (1) sau (4) pentru o perioadă egală cu perioada de valabilitate a contractului de muncă plus 5 zile, fără a depăși o durată totală de ședere pe teritoriul României în calitate de lucrător sezonier de 180 de zile în decursul oricărei perioade de 365 de zile precedente fiecărei zile de ședere a străinului pe teritoriul României în calitate de lucrător sezonier.----------Alin. (7^1) al art. 56 a fost introdus de pct. 10 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24 august 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 670 din 31 august 2016.(8) Prelungirea ulterioară a dreptului de ședere temporară în scop de muncă se acordă fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (4) pentru întreaga perioadă în care străinul beneficiază de indemnizație de șomaj potrivit prevederilor Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare.(9) Dacă raportul de muncă al străinului încetează înainte de expirarea perioadei pentru care a fost eliberat permisul unic sau Cartea albastră a UE, acestea rămân valabile până la expirarea perioadei pentru care au fost eliberate, dar nu mai mult decât perioada în care străinul beneficiază de indemnizație de șomaj potrivit prevederilor Legii nr. 76/2002, cu modificările și completările ulterioare, sau nu mai mult de 90 de zile de la data înregistrării încetării raportului de muncă dacă străinul nu beneficiază de indemnizație de șomaj.----------Alin. (9) al art. 56 a fost modificat de pct. 9 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24 august 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 670 din 31 august 2016.(9^1) Dacă în termenul de valabilitate a permisului unic sau a Cărții albastre a UE, calculat potrivit alin. (9), se solicită eliberarea unui aviz de angajare pentru străinul în cauză, în condițiile legislației speciale privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României, dreptul de ședere temporară în scop de muncă nu încetează mai devreme de 5 zile lucrătoare de la data soluționării cererii de eliberare a avizului de angajare.----------Alin. (9^1) al art. 56 a fost introdus de pct. 11 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24 august 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 670 din 31 august 2016.(10) Pot solicita prelungirea dreptului de ședere temporară în scop de muncă în condițiile prevăzute la alin. (1) și cu prezentarea copiei avizului de angajare eliberat în condițiile legislației speciale privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României, fără obligativitatea obținerii unei vize de lungă ședere pentru angajare în muncă, străinii din următoarele categorii:a) străinii, titulari ai unui drept de ședere temporară pentru studii, care solicită prelungirea dreptului de ședere în scop de muncă după finalizarea studiilor;b) străinii, titulari ai unui drept de ședere temporară în scop de muncă, în calitate de lucrători sezonieri sau ai unui drept de ședere temporară în scop de detașare, care solicită prelungirea dreptului de ședere temporară în scop de muncă, în calitate de lucrători permanenți;c) străinii care solicită prelungirea dreptului de ședere temporară cu aplicarea art. 64 alin. (5).----------Alin. (10) al art. 56 a fost modificat de pct. 9 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24 august 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 670 din 31 august 2016.(11) Străinii, posesori ai unui permis de ședere temporară valabil, acordat în scopul reîntregirii familiei, care au beneficiat anterior de un drept de ședere pe teritoriul României în calitate de membri de familie ai unui cetățean român și care se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 64 alin. (2), pot solicita prelungirea dreptului de ședere în scop de muncă în condițiile prevăzute la alin. (1), fără obligativitatea obținerii unei vize de lungă ședere pentru angajare în muncă.----------Alin. (11) al art. 56 a fost modificat de pct. 9 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24 august 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 670 din 31 august 2016.(12) Aprobarea sau respingerea cererii de eliberare a Cărții albastre a UE se comunică de către Inspectoratul General pentru Imigrări, în scris, primului stat membru, în termen de 30 de zile de la data deciziei, atunci când România este al doilea stat membru.-------------Art. 56 a fost modificat de pct. 47 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.  +  Articolul 56^1Prelungirea dreptului de ședere temporară în scop de detașare(1) Străinilor intrați în România în scopul detașării li se prelungește dreptul de ședere temporară de la data depunerii cererii, dacă:a) beneficiarul prestării de servicii a obținut un aviz de detașare, în condițiile legii;b) prezintă decizia de detașare, tradusă și legalizată;c) prezintă dovada deținerii mijloacelor de întreținere cel puțin la nivelul câștigului salarial mediu brut.(2) Străinilor prevăzuți la art. 44^1 alin. (3) lit. b) și c) li se prelungește dreptul de ședere temporară dacă prezintă următoarele documente:a) ordinul ministrului de resort sau, după caz, solicitarea expresă a organelor administrației publice centrale sau locale ori a autorităților administrative autonome;b) adresă din partea beneficiarului prestării de servicii din care să rezulte activitatea desfășurată de străin și durata acesteia;c) dovada mijloacelor de întreținere la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.(3) Dreptul de ședere se prelungește pentru o perioadă de până la un an într-un interval de 5 ani de la data depunerii cererii de prelungire a dreptului de ședere.(4) Străinilor angajați ai persoanelor juridice cu sediul pe teritoriul unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spațiului Economic European ori pe teritoriul Confederației Elvețiene, detașați în România, li se prelungește dreptul de ședere temporară, fără a fi limitați la intervalul prevăzut la alin. (3), dacă prezintă următoarele documente:a) copia contractului individual de muncă, înregistrat la autoritățile competente din statul membru respectiv, tradus și legalizat;b) permisul de ședere valabil eliberat de statul în care își are sediul angajatorul, în original și în copie;c) copia actului de detașare, tradus și legalizat;d) dovada deținerii mijloacelor de întreținere cel puțin la nivelul câștigului salarial mediu brut.(5) Străinilor care au obținut un aviz de detașare în baza avizului Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice li se prelungește dreptul de ședere dacă prezintă documentele prevăzute la alin. (1), fără a fi limitați la intervalul prevăzut la alin. (3).-------------Art. 56^1 a fost introdus de pct. 48 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.  +  Articolul 56^2Prelungirea dreptului de ședere temporară în scop de detașare în calitate de lucrător ICT(1) Prin excepție de la prevederile art. 561, străinilor intrați în România în scopul detașării în calitate de lucrători ICT li se prelungește dreptul de ședere temporară în scop de detașare de la data depunerii cererii, dacă:a) beneficiarul prestării de servicii a obținut un aviz de detașare pentru lucrătorul ICT în cauză, în condițiile legislației speciale privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României;b) prezintă dovada deținerii mijloacelor de întreținere cel puțin la nivelul câștigului salarial mediu brut.(2) În situația în care prima ședere a străinului se efectuează pe teritoriul altui stat membru al Uniunii Europene, dovada deținerii legale a spațiului de locuit pe teritoriul României prevăzută la art. 51 alin. (2) se comunică Inspectoratului General pentru Imigrări cel mai târziu la data începerii activității în muncă la beneficiarul prestării de servicii din România.(3) În cazul în care informațiile sau documentele furnizate, pe care se întemeiază cererea de prelungire a dreptului de ședere temporară în scop de detașare în calitate de lucrător ICT, sunt necorespunzătoare, Inspectoratul General pentru Imigrări îi comunică solicitantului informațiile suplimentare cerute și stabilește un termen rezonabil pentru trimiterea acestora, dar nu mai mult de 30 de zile. Termenul prevăzut la art. 51 alin. (4) se suspendă până la primirea de către Inspectoratul General pentru Imigrări a informațiilor sau a documentelor suplimentare necesare. Dacă nu au fost furnizate informațiile sau documentele suplimentare până la termenul prevăzut, solicitarea poate fi respinsă.(4) Dreptul de ședere temporară în scop de detașare în calitate de lucrător ICT se prelungește pentru toată durata transferului în cadrul aceleiași companii, dar nu mai mult de 3 ani pentru cadrele de conducere și specialiști și de un an pentru angajații stagiari de la data intrării pe teritoriul României în acest scop.(5) Prelungirea ulterioară a dreptului de ședere temporară în scop de detașare în calitate de lucrător ICT se acordă fără a depăși în total 3 ani pentru cadrele de conducere și specialiști și un an pentru angajații stagiari de la data intrării pe teritoriul României în acest scop, în situația în care durata inițială a transferului în cadrul aceleiași companii a fost prelungită, dacă străinul prezintă următoarele documente:a) copia actului prin care a fost prelungită detașarea, tradus și legalizat, din cuprinsul căruia să rezulte durata pentru care a fost prelungit transferul în cadrul aceleiași companii și menținerea celorlalte condiții de detașare;b) dovada deținerii mijloacelor de întreținere cel puțin la nivelul câștigului salarial mediu brut.(6) În situația în care, imediat după prelungirea dreptului de ședere temporară potrivit alin. (5), străinul urmează să efectueze o ședere pe teritoriul altui stat membru al Uniunii Europene, dovada deținerii legale a spațiului de locuit pe teritoriul României prevăzută la art. 51 alin. (2) se comunică Inspectoratului General pentru Imigrări cel mai târziu la data începerii activității în muncă la beneficiarul prestării de servicii din România.----------Art. 56^2 a fost introdus de pct. 12 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24 august 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 670 din 31 august 2016.  +  Articolul 56^3Dreptul de ședere temporară în scop de detașare în calitate de lucrător ICT în cadrul unei mobilități(1) Străinul, titular al unui permis ICT valabil, eliberat de un alt stat membru al Uniunii Europene, poate intra și rămâne pe teritoriul României pentru a desfășura activități în muncă în calitate de lucrător ICT, fără obligativitatea obținerii unei vize, de la data depunerii de către beneficiarul prestării de servicii din România, în condițiile legislației speciale privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României, a cererii de eliberare a avizului de detașare pentru lucrătorii ICT din alte state membre ale Uniunii Europene care urmează a fi detașați pe teritoriul României pentru o perioadă de până la 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile, situație denumită în continuare mobilitate pe termen scurt, sau a avizului de detașare pentru lucrătorii ICT din alte state membre ale Uniunii Europene care urmează a fi detașați pe teritoriul României pentru o perioadă mai mare de 90 de zile, situație denumită în continuare mobilitate pe termen lung, până la soluționarea acesteia.(2) Străinul, titular al unui permis ICT valabil, eliberat de un alt stat membru al Uniunii Europene, poate intra și rămâne pe teritoriul României, fără obligativitatea obținerii unei vize, pentru a desfășura activități în muncă în calitate de lucrător ICT în cadrul unei mobilități la beneficiarul prestării de servicii din România care a obținut, în condițiile legislației speciale privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României, un aviz de detașare în cadrul unei mobilități pe termen scurt sau pe termen lung.(3) Perioadele de ședere potrivit alin. (1) și (2), cumulate, nu pot depăși o perioadă de 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile.(4) Străinului, titular al unui permis ICT valabil, eliberat de un alt stat membru al Uniunii Europene, i se prelungește dreptul de ședere temporară în scop de detașare în calitate de lucrător ICT în cadrul mobilității pe termen lung dacă:a) beneficiarul prestării de servicii a obținut un aviz de detașare în cadrul mobilității pe termen lung pentru lucrătorul ICT în cauză, în condițiile legislației speciale privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României;b) prezintă dovada deținerii mijloacelor de întreținere cel puțin la nivelul câștigului salarial mediu brut.(5) În cazul în care informațiile sau documentele furnizate potrivit alin. (4) sunt necorespunzătoare, Inspectoratul General pentru Imigrări îi comunică solicitantului informațiile suplimentare cerute și stabilește un termen de maximum 15 zile pentru trimiterea acestora. Termenul prevăzut la art. 51 alin. (4) se suspendă până la primirea de către Inspectoratul General pentru Imigrări a informațiilor sau a documentelor suplimentare necesare. Dacă nu au fost furnizate informațiile sau documentele suplimentare până la termenul prevăzut, solicitarea poate fi respinsă.(6) Dreptul de ședere temporară în scop de detașare în calitate de lucrător ICT în cadrul unei mobilități pe termen lung se prelungește pentru toată durata detașării pe teritoriul României, fără a depăși o perioadă egală cu durata de ședere prevăzută a se efectua pe teritoriul primului stat membru sau valabilitatea permisului ICT eliberat de primul stat membru.(7) Prelungirea ulterioară a dreptului de ședere temporară în scop de detașare în calitate de lucrător ICT în cadrul mobilității pe termen lung se acordă, cu aplicarea alin. (4) și (6), în situația în care durata inițială a detașării pe teritoriul României sau valabilitatea permisului ICT eliberat de primul stat membru a fost prelungită, dacă străinul prezintă următoarele documente:a) copia actului prin care a fost prelungită detașarea pe teritoriul României, tradus și legalizat, din cuprinsul căruia să rezulte durata pentru care a fost prelungită detașarea pe teritoriul României și menținerea celorlalte condiții de detașare, sau, după caz, copia noului permis ICT valabil, eliberat de primul stat;b) dovada deținerii mijloacelor de întreținere cel puțin la nivelul câștigului salarial mediu brut.(8) Aprobarea cererii de prelungire a dreptului de ședere temporară în scop de detașare în calitate de lucrător ICT în cadrul mobilității pe termen lung se comunică de către Inspectoratul General pentru Imigrări autorităților competente din primul stat membru.----------Art. 56^3 a fost introdus de pct. 12 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24 august 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 670 din 31 august 2016.  +  Articolul 57Prelungirea dreptului de ședere pentru străinii al căror acces pe piața muncii din România este reglementat prin acorduri bilaterale încheiate de România cu alte state(1) Condițiile referitoare la intrarea și șederea străinilor al căror acces pe piața muncii din România este reglementat prin acorduri bilaterale încheiate cu alte state sunt prevăzute în aceste acorduri.(2) Angajatorul sau beneficiarul prestării de servicii, după caz, are obligația ca, în termen de 5 zile de la intrarea în România a străinilor prevăzuți la alin. (1), să comunice, în scris, formațiunii Inspectoratului General pentru Imigrări competente teritorial situația nominală a acestora.----------Alin. (2) al art. 57 a fost modificat de pct. 13 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24 august 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 670 din 31 august 2016.3. Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru străinii veniți în scop de studii  +  Articolul 58Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru studii(1) Străinii intrați în România pentru studii pot solicita prelungirea dreptului de ședere, astfel:a) în cazul studenților sau elevilor, pe o perioadă egală cu durata totală a studiilor, dacă:(i) sunt înscriși la studii la o instituție de învățământ de stat ori particulară, acreditată sau autorizată provizoriu potrivit legii, forma învățământ de zi, inclusiv pentru participarea la cursuri de doctorat, în baza aprobării ministrului de resort;(ii) fac dovada mijloacelor de întreținere, în cuantum de cel puțin salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru o perioadă de cel puțin 6 luni;-------------Lit. a) a alin. (1) al art. 58 a fost modificată de pct. 49 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.b) în cazul străinilor care participă la un program de schimb de elevi, pe o perioadă care să nu depășească un an, dacă:(i) sunt înscriși la o unitate de învățământ de stat sau particulară acreditată potrivit legii, forma învățământ de zi;(ii) participă într-un program de schimb de elevi, realizat de o organizație constituită în condițiile legii și recunoscută pentru acest scop;(iii) dacă organizația care realizează schimbul de elevi își asumă responsabilitatea pentru asigurarea cazării, a mijloacelor de întreținere și a eventualelor costuri privind executarea măsurilor de îndepărtare.-------------Pct. (iii) al lit. b) a alin. (1) al art. 58 a fost modificat de art. 42, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014, prin înlocuirea sintagmei "costuri privind îndepărtarea" cu sintagma "costuri privind executarea măsurilor de îndepărtare".(1^1) Străinilor care nu au absolvit studiile în perioada acordată inițial li se poate aproba prelungirea ulterioară a dreptului de ședere, în scopul finalizării studiilor, pentru o perioadă de maximum un an.-------------Alin. (1^1) al art. 58 a fost introdus de pct. 85 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(2) Bursierilor statului român, precum și străinilor de origine română li se poate prelungi dreptul de ședere temporară pentru studii, fără îndeplinirea condiției prevăzute la alin. (1) lit. a) pct. (ii).-------------Alin. (2) al art. 58 a fost modificat de pct. 50 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.(2^1) Permisele de ședere pentru bursierii statului român se acordă cu scutire de la plata taxelor.-------------Alin. (2^1) al art. 58 a fost introdus de pct. 51 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.(3) Dreptul de ședere temporară pentru studii se poate prelungi cu cel mult 6 luni după absolvirea studiilor, în vederea definitivării situației școlare sau universitare, a avizării documentelor de studii, precum și pentru căutarea unui loc de muncă și efectuarea formalităților de angajare în muncă.-------------Alin. (3) al art. 58 a fost modificat de pct. 50 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.  +  Articolul 59Schimbarea profilului de studiu(1) Străinul căruia i s-a acordat sau, după caz, i s-a prelungit dreptul de ședere în scop de studii în România poate schimba profilul de studiu sau al specializării profesionale, în conformitate cu legislația în vigoare, cu condiția ca durata totală a șederii prevăzută pentru studiile inițiale să nu fie depășită.(2) În situația în care, prin schimbarea profilului de studiu sau a specializării profesionale, se depășește durata totală a șederii prevăzută pentru studiile inițiale, este necesară obținerea unei noi vize de lungă ședere în scop de studii.  +  Articolul 60Activitatea profesională a străinilor admiși la studii(1) Străinii cărora li s-a acordat dreptul de ședere în scop de studii pot lucra pentru a-și completa mijloacele de întreținere numai cu program redus.(2) Abrogat.-------------Alin. (2) al art. 60 a fost abrogat de pct. 52 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.  +  Articolul 61Abrogat.-------------Art. 61 a fost abrogat de pct. 53 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.4. Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru reîntregirea familiei  +  Articolul 62Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru reîntregirea familiei(1) Străinilor intrați în România în conformitate cu prevederile art. 46, cu excepția persoanelor prevăzute la art. 46 alin. (16), li se poate prelungi dreptul de ședere, astfel:a) pentru soțul/soția sponsorului, dacă:(i) prezintă documente din care să rezulte existența căsătoriei;(ii) nu există o stare de bigamie sau de poligamie;(iii) soții locuiesc împreună;(iv) fac dovada mijloacelor de întreținere cel puțin la nivelul salariului minim net pe economie;b) pentru ceilalți membri de familie ai sponsorului, dacă:(i) prezintă documente din care să rezulte existența legăturii de rudenie;(ii) locuiesc împreună cu sponsorul, în cazul minorilor;(iii) fac dovada mijloacelor de întreținere cel puțin la nivelul salariului minim net pe economie.(2) Pentru membrii de familie ai beneficiarilor statutului de refugiat sau ai protecției subsidiare care solicită prelungirea dreptului de ședere temporară pentru reîntregirea familiei nu este obligatorie îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) pct. (iv), respectiv la alin. (1) lit. b) pct. (iii).(3) Străinilor membri de familie ai unui cetățean român li se poate prelungi dreptul de ședere, dacă cetățeanul român, potrivit legii, are domiciliul sau reședința în România, astfel:a) pentru străinii căsătoriți cu cetățeni români, dacă:(i) prezintă certificatul de căsătorie, în condițiile prevăzute de lege;(ii) nu există o stare de bigamie sau de poligamie;b) pentru parteneri, dacă:(i) prezintă certificatul de naștere al copilului;(ii) atât străinul, cât și cetățeanul român fac dovada că sunt necăsătoriți;(iii) fac dovada conviețuirii cu cetățeanul român;c) pentru copiii cetățeanului român, ai soțului/soției ori ai partenerului, inclusiv cei adoptați, care nu au împlinit vârsta de 21 de ani, care se află în continuarea studiilor și nu au depășit vârsta de 26 de ani sau care, deși sunt adulți, nu se pot întreține singuri din motive medicale, dacă:----------Partea introductivă a lit. c) a alin. (3) al art. 62 a fost modificată de pct. 14 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24 august 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 670 din 31 august 2016.(i) prezintă documente din care să rezulte existența legăturii de rudenie;(ii) locuiesc împreună cu cetățeanul român;(iii) după caz, prezintă documente din care să rezulte că nu se pot întreține singuri din motive medicale;-------------Lit. c) a alin. (3) al art. 62 a fost modificată de pct. 54 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.d) pentru rudele de gradul I în linie ascendentă ale cetățeanului român sau ale soțului/soției acestuia, dacă prezintă documente din care să rezulte existența legăturii de rudenie. În situația în care străinul este părinte al unui minor cetățean român, acesta trebuie să facă dovada faptului că minorul se află în întreținerea sa sau că există obligația plății pensiei de întreținere, obligație pe care străinul și-o îndeplinește cu regularitate.-------------Lit. d) a alin. (3) al art. 62 a fost modificată de pct. 87 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(3^1) Dacă după 18 luni de ședere legală în primul stat membru ca posesor de Carte albastră a UE străinul se mută în România în vederea ocupării unui loc de muncă înalt calificat, membrilor de familie ai acestuia care solicită reîntregirea li se poate prelungi dreptul de ședere conform prevederilor alin. (1), cu obligația de a prezenta și permisul de ședere eliberat de primul stat membru.-------------Alin. (3^1) al art. 62 a fost introdus de pct. 88 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(3^2) Străinilor membri de familie ai cetățenilor români care au fost înregistrați cu drept de rezidență în alt stat membru în această calitate li se poate prelungi dreptul de ședere dacă:a) fac dovada că au fost înregistrați cu drept de rezidență în alt stat membru în calitate de membru de familie al cetățeanului român cu domiciliul sau reședința în România;b) la depunerea cererii, prezintă următoarele documente:(i) pașaport valabil;(ii) certificatul de căsătorie sau, după caz, dovada existenței legăturii de rudenie, a parteneriatului înregistrat ori a relației de conviețuire;(iii) documente care să ateste că au fost înregistrați cu drept de rezidență în alt stat membru, în calitate de membru de familie al cetățeanului român;(iv) cartea de identitate a cetățeanului român al cărui membru de familie este străinul.-------------Alin. (3^2) al art. 62 a fost introdus de pct. 88 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(4) Nu se acordă prelungirea dreptului de ședere atunci când se constată:a) existența unei stări de bigamie sau de poligamie;b) că cei 2 soți nu mai au împreună o relație conjugală sau o relație de familie efectivă, pe teritoriul României.-------------Alin. (4) al art. 62 a fost modificat de pct. 89 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(5) Dreptul de ședere temporară se prelungește individual, pentru fiecare membru de familie pe aceeași perioadă pentru care i s-a acordat dreptul de ședere sponsorului. Soțului/soției și membrilor de familie ai unui cetățean român sau ai sponsorului titular al unui drept de ședere pe termen lung li se poate prelungi dreptul de ședere temporară pentru perioade de până la 5 ani.-------------Alin. (5) al art. 62 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de ședere permanentă" cu sintagma "drept de ședere pe termen lung".(5^1) Membrului de familie al cetățeanului român cu domiciliul în străinătate i se prelungește dreptul de ședere temporară pe o perioadă care nu depășește perioada de valabilitate a cărții provizorii de identitate a cetățeanului român.-------------Alin. (5^1) al art. 62 a fost introdus de pct. 90 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(6) Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru străinii prevăzuți la alin. (3) și (3^2) se efectuează cu scutire de la plata taxelor consulare.-------------Alin. (6) al art. 62 a fost modificat de pct. 91 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.  +  Articolul 63Căsătoria de conveniență(1) Oficiul Român pentru Imigrări refuză prelungirea dreptului de ședere obținut în baza căsătoriei dacă, în urma verificărilor efectuate, rezultă că acea căsătorie este de conveniență.(2) Elementele pe baza cărora se poate constata faptul că o căsătorie este de conveniență pot fi următoarele:a) coabitarea matrimonială nu există;b) soții nu s-au cunoscut înaintea căsătoriei;c) lipsa unei contribuții efective la îndeplinirea obligațiilor născute din căsătorie;d) soții nu vorbesc o limbă înțeleasă de amândoi;e) există date că anterior unul dintre soți a încheiat o căsătorie de conveniență;f) soții sunt inconsecvenți ori există neconcordanțe în declararea datelor cu caracter personal, a circumstanțelor în care s-au cunoscut ori a altor informații relevante despre aceștia;-------------Lit. f) a alin. (2) al art. 63 a fost modificată de pct. 92 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.g) încheierea căsătoriei a fost condiționată de plata unei sume de bani între soți, cu excepția sumelor primite cu titlu de dotă.(3) Constatarea elementelor prevăzute la alin. (2) se realizează de către ofițerul de interviu. Aceste elemente pot rezulta din:a) datele obținute în urma interviului;b) înscrisuri;c) declarațiile celor în cauză sau ale unor terțe persoane;d) controale la domiciliul conjugal ori alte verificări suplimentare.  +  Articolul 64Dreptul de ședere temporară acordat membrilor de familie în mod independent(1) Dreptul de ședere temporară se acordă în mod independent, la cerere, străinului care îndeplinește următoarele condiții:a) este posesorul unui permis de ședere temporară acordat în scopul reîntregirii familiei;b) a avut drept de ședere temporară în scopul reîntregirii familiei în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii. În cazul membrilor de familie ai posesorilor de Cărți albastre ale UE, perioada de 5 ani poate fi calculată prin cumulul perioadelor de ședere ale acestora în diferite state membre.(2) Străinul este exceptat, la cerere, de la îndeplinirea condiției prevăzute la alin. (1) lit. b) în următoarele situații:a) a fost pronunțată desfacerea căsătoriei;b) a încetat relația de parteneriat;c) sponsorul/cetățeanul român a decedat;d) a devenit major sau a împlinit vârsta de 21 de ani, în situația în care este membru de familie al unui cetățean român.(3) În vederea acordării dreptului de ședere, solicitantul va prezenta suplimentar, după caz, hotărârea judecătorească de desfacere a căsătoriei, declarația notarială pe propria răspundere de încetare a parteneriatului, certificatul de deces sau certificatul de naștere.(4) Dreptul de ședere prevăzut la alin. (1) se acordă pentru o perioadă de până la 6 luni, termen ce curge de la data depunerii cererii. Pentru străinii aflați în una dintre situațiile prevăzute la alin. (2), termenul curge de la data la care a intervenit aceasta.----------Alin. (4) al art. 64 a fost modificat de pct. 15 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24 august 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 670 din 31 august 2016.(5) Străinii care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1), inclusiv cu aplicarea alin. (2), precum și străinii cărora li s-a acordat dreptul de ședere temporară în mod independent potrivit alin. (1) pot solicita prelungirea dreptului de ședere temporară în condițiile și pentru oricare dintre scopurile prevăzute în prezenta ordonanță de urgență, fără obligativitatea obținerii unei vize de lungă ședere.----------Alin. (5) al art. 64 a fost modificat de pct. 15 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24 august 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 670 din 31 august 2016.----------Art. 64 a fost modificat de pct. 93 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.  +  Articolul 65Desfășurarea de activități economice sau profesionale și angajarea în muncăStrăinii, titulari ai unui drept de ședere pentru reîntregirea familiei, pot desfășura activități economice sau profesionale ori pot fi încadrați în muncă, cu aplicarea în mod corespunzător a dispozițiilor din legile speciale care reglementează aceste domenii.-------------Art. 65 a fost modificat de pct. 55 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.5. Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru activități umanitare sau religioase. Alte situații de prelungire a dreptului de ședere  +  Articolul 66Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru activități religioase(1) Străinii intrați în România în baza unei vize de lungă ședere pentru desfășurarea de activități religioase pot solicita prelungirea dreptului de ședere temporară în acest scop dacă prezintă avizul valabil acordat de Secretariatul de Stat pentru Culte în condițiile art. 47 lit. a).-------------Alin. (1) al art. 66 a fost modificat de pct. 56 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.(2) Străinul care solicită prelungirea dreptului de ședere pentru activități religioase nu trebuie să facă dovada mijloacelor de întreținere.(3) Dreptul de ședere în acest scop se prelungește pentru o perioadă egală cu durata avizului.-------------Art. 66 a fost modificat de pct. 94 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.  +  Articolul 67Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru desfășurarea de activități de cercetare științifică(1) Străinilor intrați în România în scopul desfășurării de activități de cercetare științifică li se prelungește dreptul de ședere temporară dacă prezintă acordul de primire avizat de Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică.(2) Dreptul de ședere în acest scop se prelungește pentru o perioadă egală cu durata prevăzută în acordul de primire, dar nu mai mult de 5 ani consecutiv.(3) Cercetătorul, posesor al unui permis de ședere în acest scop eliberat de un alt stat membru, aflat pe teritoriul României, poate depune cerere pentru prelungirea dreptului de ședere temporară în scopul desfășurării de activități de cercetare științifică fără a mai fi necesară obținerea în prealabil a unei vize de lungă ședere în acest scop. Permisul de ședere se acordă în baza avizului Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică, prevăzut la art. 48 alin. (2), în condițiile alin. (2).  +  Articolul 68Activitatea didacticăStrăinii titulari ai unui drept de ședere pentru desfășurarea de activități de cercetare științifică pot desfășura activități didactice în condițiile legii.  +  Articolul 69Alte situații de prelungire a dreptului de ședere temporară(1) Străinii intrați în România în baza unei vize de lungă ședere, pentru alte scopuri, pot solicita prelungirea dreptului de ședere temporară, după cum urmează:a) abrogată;-------------Lit. a) a alin. (1) al art. 69 a fost abrogată de pct. 95 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.b) abrogată;-------------Lit. b) a alin. (1) al art. 69 a fost abrogată de pct. 95 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.c) străinii care urmează o formă de tratament medical de lungă durată - cu prezentarea scrisorii de acceptare a unei instituții medicale publice sau private, în care să fie precizate diagnosticul și durata tratamentului. Acest permis de ședere poate fi acordat și pentru un eventual însoțitor care asistă străinul aflat în imposibilitatea de a se îngriji singur, dacă acest lucru este menționat expres în scrisoarea de acceptare;d) străinii desemnați ca administratori ai unei societăți comerciale, cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:(i) fac dovada calității de administrator;(ii) fac dovada că, la data solicitării, nu sunt asociați sau acționari la societatea comercială în cauză ori la altă persoană juridică română și că nu au avut aceste calități în ultimii 2 ani;(iii) la societatea comercială în cauză să nu mai existe un alt străin care a obținut un drept de ședere în acest scop;(iv) societatea comercială în cauză a realizat un aport de capital sau transfer de tehnologie de cel puțin 50.000 euro. La prelungirile ulterioare trebuie să facă dovada că aportul de capital s-a concretizat în realizarea sau achiziționarea de construcții destinate desfășurării activităților prevăzute de Nomenclatorul Clasificării Activităților din Economia Națională sau în transfer de tehnologie;e) străinii care au intrat pe teritoriul României în scopul formării profesionale neremunerate în cadrul unui furnizor de pregătire profesională acreditat ori în cadrul unei întreprinderi din sectorul public sau privat autorizate în condițiile legii să desfășoare astfel de activități - cu prezentarea contractului de formare pentru participarea neremunerată la o formă de pregătire profesională;-------------Lit. e) a alin. (1) al art. 69 a fost modificată de pct. 96 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.f) străinii care desfășoară activități în cadrul unor programe de voluntariat - cu prezentarea contractului de voluntariat încheiat cu organizația-gazdă, în cuprinsul căruia se face mențiune cu privire la activitatea pe care urmează să o desfășoare, condițiile în care sunt supravegheați în îndeplinirea sarcinilor, precum și la orele de lucru;g) străinii care desfășoară alte activități care nu contravin legilor române - cu avizul autorităților competente, atunci când este necesar, sau dacă prezintă documente prin care să justifice necesitatea șederii în România;h) apatrizii de origine română - fără îndeplinirea condițiilor generale de acordare a dreptului de ședere temporară.-------------Lit. h) a alin. (1) al art. 69 a fost modificată de pct. 57 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.(2) Abrogat.-------------Alin. (2) al art. 69 a fost abrogat de pct. 58 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.(3) La acordarea sau prelungirea dreptului de ședere temporară, străinii prevăzuți la alin. (1) lit. c), e), f) și g) trebuie să facă dovada mijloacelor de întreținere, cel puțin la nivelul câștigului salarial mediu brut, lunar, pentru perioada pentru care se solicită prelungirea dreptului de ședere, iar cei prevăzuți la alin. (1) lit. d), în cuantum de cel puțin 500 euro lunar, proveniți din activitatea desfășurată în calitate de administrator.-------------Alin. (3) al art. 69 a fost modificat de pct. 59 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.(4) Străinii prevăzuți la alin. (1) lit. h) sunt exceptați de la obligația prezentării dovezii mijloacelor de întreținere și sunt scutiți de la plata taxelor consulare. Dreptul de ședere pentru această categorie se prelungește pe perioade de 4 ani.(5) Dreptul de ședere pentru străinii prevăzuți la alin. (1) lit. e) și f) se acordă pentru o perioadă de maximum un an, fără posibilitatea prelungirii. În cazuri excepționale, pentru străinii prevăzuți la alin. (1) lit. e) dreptul de ședere poate fi prelungit o singură dată pentru o perioadă de până la 6 luni, în vederea dobândirii unei calificări în profesia în care s-au pregătit.  +  Secţiunea a 2-a Acordarea dreptului de ședere permanentăAcordarea dreptului de ședere pe termen lung-------------Titlul Secțiunii a 2-a din Cap. IV a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de ședere permanentă" cu sintagma "drept de ședere pe termen lung".  +  Articolul 70Dreptul de ședere pe termen lung-------------Titlul art. 70 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 23 decembrie 2013.(1) Dreptul de ședere pe termen lung se acordă, la cerere, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, pe perioadă nedeterminată, străinilor care, la data soluționării cererii, sunt titulari ai unui drept de ședere temporară sau beneficiari ai protecției internaționale în România.-------------Alin. (1) al art. 70 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 23 decembrie 2013.(2) Dreptul de ședere pe termen lung nu se acordă următoarelor categorii de străini:a) titulari ai dreptului de ședere temporară pentru studii;b) solicitanți sau beneficiari de protecție temporară;c) solicitanți sau beneficiari de protecție în România, alta decât protecția internațională;d) solicitanți de protecție internațională;e) titulari ai dreptului de ședere temporară conferit de viza de scurtă ședere, viza diplomatică sau de serviciu.-------------Alin. (2) al art. 70 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 23 decembrie 2013.(3) Dreptul de ședere pe termen lung încetează în următoarele situații:-------------Partea introductivă a alin. (3) al art. 70 a fost modificată de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de ședere permanentă" cu sintagma "drept de ședere pe termen lung".a) în cazul anulării sau revocării;b) în cazul obținerii unui drept de ședere pe termen lung pe teritoriul altui stat;-------------Lit. b) a alin. (3) al art. 70 a fost modificată de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de ședere permanentă" cu sintagma "drept de ședere pe termen lung".c) în cazul absenței de pe teritoriul statului român pentru o perioadă mai mare de 12 luni consecutive, cu excepția situației în care, în această perioadă, străinul a beneficiat de un drept de ședere temporară într-un stat membru al Uniunii Europene sau în care titularul dreptului de ședere pe termen lung este minor, iar unul dintre părinți este cetățean român sau titular al unui drept de ședere pe teritoriul României;-------------Lit. c) a alin. (3) al art. 70 a fost modificată de pct. 60 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.d) în cazul absenței de pe teritoriul statului român pe o perioadă mai mare de 6 ani consecutivi, chiar dacă în această perioadă a beneficiat de un drept de ședere temporară într-un stat membru al Uniunii Europene;e) la cerere sau la dobândirea cetățeniei române;-------------Lit. e) a alin. (3) al art. 70 a fost introdusă de pct. 99 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.f) în cazul absenței de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spațiului Economic European sau al Confederației Elvețiene, pe o perioadă mai mare de 2 ani consecutivi, a rezidentului pe termen lung, posesor al unui permis de ședere pe termen lung cu mențiunea «Fost posesor de Carte albastră a UE», sau a membrilor săi de familie cărora le-a fost acordat statutul de rezident pe termen lung.-------------Lit. f) a alin. (3) al art. 70 a fost introdusă de pct. 99 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.g) în cazul anulării protecției internaționale în condițiile Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările și completările ulterioare, atunci când dreptul de ședere pe termen lung a fost obținut în calitate de beneficiar al protecției internaționale în România.-------------Lit. g) a alin. (3) al art. 70 a fost introdusă de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 23 decembrie 2013.(4) În situația în care, la încetarea dreptului de ședere pe termen lung în cazurile prevăzute la alin. (3) lit. b)-d), străinul se găsește pe teritoriul României, în termen de 30 de zile de la data comunicării, acesta poate solicita eliberarea unui permis de ședere temporară pentru scopurile și în condițiile prevăzute în prezenta ordonanță de urgență.-------------Alin. (4) al art. 70 a fost modificat de pct. 100 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(5) Străinului al cărui drept de ședere pe termen lung a încetat în condițiile alin. (3) lit. b) sau c) i se poate acorda un nou drept de ședere pe termen lung, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, după o nouă ședere continuă pe teritoriul României de cel puțin 12 luni.-------------Alin. (5) al art. 70 a fost modificat de pct. 61 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.(6) Dreptul de ședere pe termen lung al unui fost posesor de Carte albastră a UE nu încetează în cazul în care străinul poate face dovada că a lipsit de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spațiului Economic European sau al Confederației Elvețiene, pentru a exercita o activitate economică în calitate de angajat remunerat sau de lucrător independent, pentru a exercita o activitate pe bază de voluntariat sau pentru a studia în țara de origine.-------------Alin. (6) al art. 70 a fost introdus de pct. 101 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.  +  Articolul 71Condiții de acordare a dreptului de ședere pe termen lung-------------Titlul art. 71 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de ședere permanentă" cu sintagma "drept de ședere pe termen lung".(1) Dreptul de ședere pe termen lung se acordă străinilor prevăzuți la art. 70 alin. (1), dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:-------------Partea introductivă a alin. (1) al art. 71 a fost modificată de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de ședere permanentă" cu sintagma "drept de ședere pe termen lung".a) au avut drept de ședere temporară sau au beneficiat de protecție internațională pe teritoriul României, în mod continuu în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii, astfel:-------------Partea introductivă a lit. a) a alin. (1) al art. 71 a fost modificată de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 23 decembrie 2013.(i) în această perioadă nu au absentat de pe teritoriul României mai mult de 6 luni consecutive și nu depășesc 10 luni de absență în total. Nu se consideră absență de pe teritoriul României dacă prin natura serviciului străinul s-a deplasat în străinătate pentru desfășurarea unor activități de transport internațional și prezintă înscrisuri doveditoare în acest sens."-------------Pct. (i) al lit. a) a alin. (1) al art. 71 a fost modificat de pct. 62 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.(ii) în această perioadă împotriva străinului nu a fost dispusă nicio măsură de îndepărtare de pe teritoriul național;(iii) la stabilirea acestei perioade se iau în calcul jumătate din perioada de ședere în scop de studii;(iv) la stabilirea acestei perioade nu se iau în calcul dreptul de ședere conferit de viza de scurtă ședere, viza diplomatică sau de serviciu și nici dreptul de ședere obținut pentru desfășurarea de activități ca lucrător sezonier;(v) această perioadă se reduce la 4 ani, în cazul beneficiarilor protecției internaționale în România care participă activ la viața economică, socială și culturală a societății românești, inclusiv ca urmare a parcurgerii programelor de integrare prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecție sau un drept de ședere în România, precum și a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European, aprobată cu modificări prin Legea nr. 185/2004, cu modificările și completările ulterioare;-------------Pct. (v) al lit. a) a alin. (1) al art. 71 a fost modificat de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 23 decembrie 2013.(vi) această perioadă se reduce la jumătate, în cazul beneficiarilor protecției internaționale în România căsătoriți de cel puțin 5 ani cu un cetățean român;-------------Pct. (vi) al lit. a) a alin. (1) al art. 71 a fost modificat de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 23 decembrie 2013.(vii) această perioadă se calculează începând cu data depunerii cererii în baza căreia s-a acordat protecție internațională în România, în cazul beneficiarilor protecției internaționale.-------------Pct. (vii) al lit. a) a alin. (1) al art. 71 a fost introdus de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 23 decembrie 2013.-------------Lit. a) a alin. (1) al art. 71 a fost modificată de pct. 102 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.b) fac dovada deținerii mijloacelor de întreținere la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, cu excepția străinilor membri de familie ai cetățenilor români;-------------Lit. b) a alin. (1) al art. 71 a fost modificată de RECTIFICAREA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 660 din 8 septembrie 2014.c) fac dovada asigurării sociale de sănătate;d) fac dovada deținerii legale a spațiului de locuit, în condițiile legii;e) cunosc limba română cel puțin la un nivel satisfăcător;f) nu prezintă pericol pentru ordinea publică sau securitatea națională.-------------Lit. f) a alin. (1) al art. 71 a fost modificată de pct. 63 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.(2) Străinilor de origine română sau născuți în România, străinilor aflați în situațiile prevăzute la art. 131 alin. (6) posesori ai unui permis de ședere eliberat potrivit prevederilor art. 131 alin. (4), precum și celor a căror ședere este în interesul statului român li se poate acorda dreptul de ședere pe termen lung fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) lit. a)-e).----------Alin. (2) al art. 71 a fost modificat de pct. 16 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24 august 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 670 din 31 august 2016.(3) Minorilor ai căror părinți sunt titulari ai unui drept de ședere pe termen lung li se poate acorda același statut fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1). În cazul în care numai unul dintre părinți este titular al unui drept de ședere pe termen lung, este necesar consimțământul celuilalt părinte, în formă autentică.-------------Alin. (3) al art. 71 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de ședere permanentă" cu sintagma "drept de ședere pe termen lung".(4) Străinilor care fac dovada că au efectuat, potrivit cotei proprii de participare, investiții de minimum 1.000.000 euro sau au creat peste 100 de locuri de muncă cu normă întreagă li se poate acorda dreptul de ședere pe termen lung fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) și b).----------Alin. (4) al art. 71 a fost modificat de pct. 16 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24 august 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 670 din 31 august 2016.(5) Dreptul de ședere pe termen lung se acordă posesorilor de Carte albastră a UE care au avut un drept de ședere continuă pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spațiului Economic European sau al Confederației Elvețiene, în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii, în calitate de posesor al Cărții albastre a UE, din care drept de ședere continuă în ultimii 2 ani dinaintea datei de depunere a cererii în cauză, ca posesor al Cărții albastre a UE, pe teritoriul României, dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:a) în această perioadă nu au absentat de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spațiului Economic European sau al Confederației Elvețiene mai mult de 12 luni consecutive și nu depășesc 18 luni de absență în total;b) în această perioadă, împotriva străinului nu a fost dispusă nicio măsură de îndepărtare de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spațiului Economic European sau al Confederației Elvețiene;c) fac dovada deținerii mijloacelor de întreținere la nivelul salariului minim brut garantat în plată, cu excepția străinilor membri de familie ai cetățenilor români;d) fac dovada asigurării în sistemul de asigurări sociale de sănătate;e) fac dovada deținerii legale a spațiului de locuit, în condițiile legii;f) cunosc limba română cel puțin la un nivel satisfăcător;g) nu prezintă pericol pentru ordinea publică și securitatea națională.-------------Lit. g) a alin. (5) al art. 71 a fost modificată de art. 42, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014, prin înlocuirea sintagmei "siguranță națională" cu sintagma "securitate națională".-------------Alin. (5) al art. 71 a fost introdus de pct. 103 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.  +  Articolul 72Solicitarea dreptului de ședere pe termen lung-------------Titlul art. 72 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de ședere permanentă" cu sintagma "drept de ședere pe termen lung".(1) Străinii prevăzuți la art. 70 alin. (1) trebuie să depună personal la formațiunile teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări o cerere-tip însoțită de următoarele documente:a) documentul de trecere a frontierei de stat;b) acte doveditoare privind deținerea legală a spațiului de locuit;c) acte doveditoare privind mijloacele de întreținere;d) dovada asigurării sociale de sănătate;e) certificat de cazier judiciar, eliberat de autoritățile române.(2) Cu prilejul depunerii cererii, solicitanții vor susține un interviu în vederea stabilirii nivelului de cunoaștere a limbii române.(3) Străinii prevăzuți la art. 131 alin. (3) sunt exceptați de la prezentarea documentelor prevăzute la alin. (1) lit. a), c)-e).----------Alin. (3) al art. 72 a fost introdus de pct. 17 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24 august 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 670 din 31 august 2016.  +  Articolul 73Aprobarea dreptului de ședere pe termen lung-------------Titlul art. 73 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de ședere permanentă" cu sintagma "drept de ședere pe termen lung".(1) Dreptul de ședere pe termen lung se aprobă de către șeful Oficiului Român pentru Imigrări.-------------Alin. (1) al art. 73 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de ședere permanentă" cu sintagma "drept de ședere pe termen lung".(2) Cererile se analizează de către o comisie special constituită, prin dispoziție a șefului Oficiului Român pentru Imigrări, comisie care formulează propuneri motivate pentru fiecare caz în parte.(3) Termenul de soluționare a cererilor este de maximum 6 luni de la data înregistrării. Pentru motive obiective, șeful Oficiului Român pentru Imigrări poate prelungi acest termen cu încă 3 luni, cu înștiințarea solicitantului.(4) Aprobarea se comunică în scris solicitantului, în termen de 15 zile lucrătoare de la soluționarea cererii.(5) În termen de 30 de zile de la primirea comunicării, străinul căruia i s-a aprobat dreptul de ședere pe termen lung în România este obligat să se prezinte la formațiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări unde a fost înregistrată cererea, în vederea eliberării permisului de ședere pe termen lung.-------------Alin. (5) al art. 73 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de ședere permanentă" cu sintagma "drept de ședere pe termen lung" și a sintagmei "permis de ședere permanentă" cu sintagma "permis de ședere pe termen lung".(6) Acordarea dreptului de ședere pe termen lung pentru străinii membri de familie ai cetățenilor români se efectuează cu scutire de la plata taxelor consulare.-------------Alin. (6) al art. 73 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de ședere permanentă" cu sintagma "drept de ședere pe termen lung".  +  Articolul 74Refuzul acordării dreptului de ședere pe termen lung-------------Titlul art. 74 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de ședere permanentă" cu sintagma "drept de ședere pe termen lung".(1) Dacă se constată că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute în prezenta secțiune, comisia constituită potrivit art. 73 alin. (2) propune șefului Oficiului Român pentru Imigrări refuzul acordării dreptului de ședere pe termen lung.-------------Alin. (1) al art. 74 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de ședere permanentă" cu sintagma "drept de ședere pe termen lung".(2) Refuzul, precum și motivele care au stat la baza acestuia se comunică, în scris, solicitantului, în termen de 15 zile lucrătoare de la soluționarea cererii.(3) Refuzul acordării dreptului de ședere pe termen lung poate fi atacat în termen de 30 de zile de la data comunicării, la Curtea de Apel București.-------------Alin. (3) al art. 74 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de ședere permanentă" cu sintagma "drept de ședere pe termen lung".(4) Refuzul acordării dreptului de ședere pe termen lung nu produce efecte juridice asupra dreptului de ședere al titularului cererii.-------------Alin. (4) al art. 74 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de ședere permanentă" cu sintagma "drept de ședere pe termen lung".  +  Articolul 75Abrogat.-------------Art. 75 a fost abrogat de pct. 64 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.  +  Articolul 76Stabilirea domiciliului străinilor în RomâniaStrăinii titulari ai unui drept de ședere pe termen lung au dreptul să își stabilească sau să își schimbe domiciliul pe teritoriul României în aceleași condiții ca și cetățenii români.-------------Art. 76 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de ședere permanentă" cu sintagma "drept de ședere pe termen lung".  +  Secţiunea a 3-a Anularea și revocarea dreptului de ședere în România  +  Articolul 77Cazuri de anulare și revocare(1) Oficiul Român pentru Imigrări anulează, prin decizie motivată, dreptul de ședere pe termen lung sau temporară în România, dacă se constată ulterior că:-------------Partea introductivă a alin. (1) al art. 77 a fost modificată de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de ședere permanentă" cu sintagma "drept de ședere pe termen lung".a) la data acordării dreptului de ședere pe termen lung sau a prelungirii dreptului de ședere temporară străinul nu îndeplinea condițiile prevăzute de lege în acest sens;-------------Lit. a) a alin. (1) al art. 77 a fost modificată de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de ședere permanentă" cu sintagma "drept de ședere pe termen lung".b) dreptul de ședere pe termen lung sau prelungirea dreptului de ședere temporară a fost obținut/obținută prin folosirea de informații false, documente false sau falsificate ori de alte mijloace ilegale;-------------Lit. b) a alin. (1) al art. 77 a fost modificată de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de ședere permanentă" cu sintagma "drept de ședere pe termen lung".c) dreptul de ședere a fost obținut în baza unei căsătorii de conveniență, constatată în condițiile art. 63;d) străinul a fost returnat sau expulzat anterior de pe teritoriul României și a reintrat, sub o altă identitate, în perioada interdicției de intrare în România.-------------Lit. d) a alin. (1) al art. 77 a fost modificată de pct. 65 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.(2) Oficiul Român pentru Imigrări revocă, prin decizie motivată, dreptul de ședere pe termen lung atunci când se constată că rezidentul permanent constituie o amenințare la adresa ordinii publice, ca urmare a infracțiunilor săvârșite pe teritoriul României.-------------Alin. (2) al art. 77 a fost modificat de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011, prin înlocuirea sintagmei "drept de ședere permanentă" cu sintagma "drept de ședere pe termen lung".(3) Oficiul Român pentru Imigrări revocă, prin decizie motivată, dreptul de ședere temporară atunci când:a) în urma verificărilor efectuate de Oficiul Român pentru Imigrări sau a sesizărilor primite de la alte autorități competente, potrivit legii, se constată că străinul nu mai îndeplinește condițiile pe baza cărora i-a fost prelungit dreptul de ședere ori nu mai respectă scopul pentru care i-a fost acordat acest drept;a^1) se constată că, după acordarea dreptului de ședere temporară, străinul căsătorit cu un cetățean român a avut o absență de pe teritoriul României pentru mai mult de 6 luni în decurs de un an, cu următoarele excepții:(i) absența de pe teritoriul României pentru satisfacerea serviciului militar obligatoriu, indiferent de perioadă;(ii) absența de pe teritoriul României motivată de starea de graviditate și de naștere;(iii) absența de pe teritoriul României din cauza unei boli grave;(iv) absența de pe teritoriul României ca o consecință a unei împrejurări excepționale care a făcut imposibilă întoarcerea voluntară;(v) absența de pe teritoriul României ca angajat sau detașat la o persoană juridică din străinătate.-------------Pct. (v) al lit. a^1) a alin. (3) al art. 77 a fost introdus de pct. 66 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.-------------Lit. a^1) a alin. (3) al art. 77 a fost introdusă de pct. 104 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.a^2) se constată că, după acordarea dreptului de ședere temporară pentru studii, străinul și-a suspendat studiile din alte motive decât cele medicale;-------------Lit. a^2) a alin. (3) al art. 77 a fost introdusă de pct. 67 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.b) se constată că străinul a trecut sau a încercat să treacă ilegal frontiera de stat ori a încălcat reglementările referitoare la angajarea în muncă a străinilor;-------------Lit. b) a alin. (3) al art. 77 a fost modificată de pct. 105 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.c) se constată că străinul suferă de o boală ce pune în pericol sănătatea publică și nu se supune măsurilor de tratament medical stabilite de autoritățile competente. În situația în care boala a survenit ulterior obținerii permisului de ședere temporară, revocarea va fi dispusă dacă străinul nu se supune măsurilor de tratament medical stabilite de autoritățile competente, iar boala este de natură a împiedica străinul să își îndeplinească obligațiile instituite în sarcina sa prin dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență;-------------Lit. c) a alin. (3) al art. 77 a fost modificată de pct. 105 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.d) posesorul unei Cărți albastre a UE, al unui permis ICT sau al unui permis unic pentru lucrători sezonieri solicită asistență socială, cu condiția ca străinul să fie informat în prealabil, în scris, cu privire la acest aspect;----------Lit. d) a alin. (3) al art. 77 a fost modificată de pct. 18 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24 august 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 670 din 31 august 2016.e) se constată că posesorul unei Cărți albastre a UE sau al unui permis ICT nu are resurse suficiente pentru întreținerea sa și a familiei sale la nivelul salariului minim brut garantat în plată.----------Lit. e) a alin. (3) al art. 77 a fost modificată de pct. 18 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24 august 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 670 din 31 august 2016.f) la cerere sau la dobândirea cetățeniei române;----------Lit. f) a alin. (3) al art. 77 a fost introdusă de pct. 19 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24 august 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 670 din 31 august 2016.(4) Șomajul nu constituie un motiv de revocare a unei Cărți albastre a UE, în afara cazului în care perioada de șomaj depășește 3 luni consecutive sau a cazului în care șomajul survine de mai multe ori în perioada de valabilitate a Cărții albastre a UE.-------------Alin. (4) al art. 77 a fost introdus de pct. 107 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(5) Șomajul nu constituie un motiv de revocare a dreptului de ședere temporară în scop de muncă în perioada în care străinul beneficiază de indemnizație de șomaj potrivit prevederilor Legii nr. 76/2002, cu modificările și completările ulterioare.-------------Alin. (5) al art. 77 a fost introdus de pct. 68 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.(6) Deciziile de anulare sau revocare a dreptului de ședere se iau ținând cont de circumstanțele specifice fiecărui caz în parte, respectând principiul proporționalității.----------Alin. (6) al art. 77 a fost introdus de pct. 20 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24 august 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 670 din 31 august 2016.  +  Articolul 78Comunicarea deciziei de anulare sau revocareDecizia de anulare sau revocare a dreptului de ședere se comunică:a) de către Inspectoratul General pentru Imigrări, străinului care se află pe teritoriul României, prin decizia de returnare;-------------Lit. a) a art. 78 a fost modificată de pct. 69 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.b) de către Poliția de Frontieră Română, străinului care se prezintă la frontieră cu scopul de a intra în România, prin înmânarea deciziei de anulare sau revocare emise de Oficiul Român pentru Imigrări.-------------Lit. b) a art. 78 a fost modificată de pct. 108 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.  +  Secţiunea a 4-a Integrarea în viața economică, culturală și socială a străinilor  +  Articolul 79Asistența pentru integrarea străinilor(1) Statul român asigură condițiile pentru integrarea străinilor cărora li s-a acordat un drept de ședere în România, în viața economică, socială și culturală a țării, precum și accesul acestora la sistemul de educație.-------------Alin. (1) al art. 79 a fost modificat de pct. 109 al art. I din LEGEA nr. 157 din 11 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 28 iulie 2011.(2) În scopul integrării străinilor pot fi organizate și desfășurate următoarele activități:a) cursuri de limba română;b) cursuri și alte forme de perfecționare și pregătire profesională;c) asigurarea informării cu privire la drepturile și obligațiile străinilor, precum și asupra oportunităților de integrare în societatea românească;d) cursuri de cunoaștere a istoriei, culturii, civilizației și a sistemului de drept din România;e) întâlniri prilejuite de diferite evenimente, la care să participe și cetățeni români, în scopul promovării cunoașterii și înțelegerii reciproce.  +  Articolul 80Instituții și organizații implicate(1) Instituțiile publice vor coopera, potrivit competențelor, cu organizații neguvernamentale și organizații internaționale, în scopul promovării și derulării de programe pentru integrarea străinilor în societate, precum și pentru identificarea resurselor financiare necesare în acest sens.(2) În toate activitățile pe care le desfășoară, instituțiile publice și organizațiile neguvernamentale vor asigura protecția străinilor împotriva oricărei forme de discriminare.  +  Articolul 80^1Tratamentul egal(1) Străinii, titulari ai dreptului de ședere pe termen lung, beneficiază, în condițiile legii, de tratament egal cu cetățenii români în ceea ce privește:a) accesul la piața muncii, inclusiv în privința condițiilor de angajare și de muncă, la activități economice în mod independent și la activități profesionale, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor legislației speciale privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, cu condiția ca activitatea desfășurată să nu presupună, chiar și ocazional, exercitarea unor prerogative ale autorității publice;b) accesul la toate formele și nivelurile de învățământ și de pregătire profesională, inclusiv la acordarea burselor de studiu;c) echivalarea studiilor și recunoașterea diplomelor, a certificatelor, a atestatelor de competență și a calificărilor profesionale, în conformitate cu reglementările în vigoare;d) securitatea socială, asistența și protecția socială;e) asistența de sănătate publică;f) deduceri de impozit pe venitul global și scutiri de taxe;g) accesul la bunuri și servicii publice, inclusiv obținerea de locuințe;h) libertatea de asociere, afiliere și apartenență la o organizație sindicală sau profesională.(2) Drepturile beneficiarilor protecției internaționale în România prevăzute de Legea nr. 122/2006, cu modificările și completările ulterioare, nu pot fi limitate ca urmare a obținerii dreptului de ședere pe termen lung de către aceștia.(3) Străinii titulari ai unui drept de ședere temporară, încadrați în muncă sau șomeri înregistrați, beneficiază, în condițiile legii, de tratament egal cu cetățenii români în ceea ce privește:a) condițiile de muncă, inclusiv în ceea ce privește salarizarea și măsurile de protecție împotriva concedierii sau a altor tratamente defavorabile din partea angajatorului, plățile restante care urmează a fi efectuate de către angajatori, referitoare la eventualele remunerații restante, precum și cerințele în materie de securitate și sănătate în muncă;b) accesul la toate formele și nivelurile de învățământ și de pregătire profesională, inclusiv la acordarea burselor de studiu;c) echivalarea studiilor și recunoașterea diplomelor, a certificatelor, a atestatelor de competență și a calificărilor profesionale, în conformitate cu reglementările în vigoare;d) securitatea socială;e) asistența și protecția socială;f) asistența de sănătate publică;g) deduceri de impozit pe venitul global și scutiri de taxe;h) accesul la bunuri și servicii publice, inclusiv obținerea de locuințe;i) libertatea de asociere, afiliere și apartenență la o organizație sindicală sau profesională, inclusiv în ceea ce privește drepturile și avantajele conferite de astfel de organizații;j) serviciile oferite de agențiile pentru ocuparea forței de muncă.----------Alin. (3) al art. 80^1 a fost modificat de pct. 21 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24 august 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 670 din 31 august 2016.(4) Prevederile alin. (3) lit. e) nu se aplică în cazul străinilor titulari ai dreptului de ședere temporară în scop de muncă obținut în baza avizului de angajare pentru lucrători sezonieri sau ai dreptului de ședere temporară în scop de detașare.----------Alin. (4) al art. 80^1 a fost modificat de pct. 21 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24 august 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 670 din 31 august 2016.(5) Străinii care au fost încadrați în muncă pe teritoriul României sau urmașii acestora beneficiază de dreptul la pensie pentru limită de vârstă, invaliditate sau deces, chiar dacă nu mai locuiesc în România, în aceleași condiții precum cetățenii români ori urmașii acestora care nu mai locuiesc în România.(6) Străinii titulari ai dreptului de ședere temporară în scop de detașare în calitate de lucrători ICT beneficiază de tratamentul aplicat salariaților detașați pe teritoriul României în cadrul prestării de servicii transnaționale în ceea ce privește condițiile de muncă și de încadrare în muncă, prevăzut de Legea nr. 344/2006 privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale, cu modificările și completările ulterioare.----------Alin. (6) al art. 80^1 a fost introdus de pct. 22 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24 august 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 670 din 31 august 2016.----------Art. 80^1 a fost introdus de pct. 70 al art. 41, Titlul II din ORDONANȚA nr. 25 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 30 august 2014.  +  Capitolul VRegimul șederii ilegale  +  Secţiunea 1 Stabilirea obligației de returnare a străinilor  +  Articolul 81Situațiile în care se dispune returnarea(1) Inspectoratul General pentru Imigrări dispune returnarea împotriva străinilor pentru care constată șederea ilegală, prin emiterea deciziei de returnare.(2) Inspectoratul General pentru Imigrări constată șederea ilegală a străinilor aflați în oricare dintre următoarele situații:a) străinul a trecut sau a încercat să treacă ilegal frontiera de stat a României;b) străinul a intrat în România în perioada interdicției de intrare în România dispusă anterior;c) străinul nu mai îndeplinește condițiile de intrare și/sau de ședere prevăzute de prezenta ordonanță de urgență;d) dreptul de ședere al străinului, stabilit prin viză, în baza acordurilor de desființare a vizelor, sau, după caz, prin permisul de ședere ori de mic trafic de frontieră, a încetat;e) străinul pentru care s-a finalizat procedura de azil sau care a renunțat la aceasta și care nu a respectat obligația de a părăsi teritoriul României, stabilită potrivit legislației privind azilul;f) străinul a fost declarat indezirabil.(3) Străinilor aflați în oricare dintre situațiile prevăzute la alin. (2) lit. a)-e) și care beneficiază de un drept de ședere pe teritoriul unui alt stat membru li se solicită, în scris, de către Inspectoratul General pentru Imigrări să părăsească în termen de 3 zile teritoriul României. În cazul în care aceștia nu părăsesc teritoriul României, împotriva lor se dispune măsura prevăzută la alin. (1).(4) În cazul străinilor aflați în oricare dintre situațiile prevăzute la alin. (2), dar care se află într-o procedură de preluare de către un alt stat membru al Uniunii Europene în baza unui acord bilateral, nu se emite decizie de returnare. În cazul în care la finalizarea procedurii străinii nu sunt preluați de celălalt stat membru, împotriva lor se dispune măsura prevăzută la alin. (1).(5) În cazul străinilor aflați în oricare dintre situațiile prevăzute la alin. (2), dar și într-o procedură de prelungire a dreptului de ședere temporară sau de acordare a dreptului de ședere pe termen lung, prevederile alin. (1) nu se aplică până la finalizarea procedurii respective.(6) În situația în care perioada de ședere legală pe teritoriul României nu poate fi stabilită pe baza mențiunilor din documentul de călătorie al străinului, Inspectoratul General pentru Imigrări sau Inspectoratul General al Poliției de Frontieră procedează potrivit prevederilor art. 11 din Codul frontierelor Schengen.  +  Articolul 82Interzicerea returnării(1) Măsura returnării nu poate fi dispusă împotriva străinilor aflați în oricare dintre următoarele situații:a) străinul este minor, iar unul dintre părinții acestuia are drept de ședere în România;b) străinul este părinte al unui minor care are cetățenia română, dacă minorul se află în întreținerea acestuia sau dacă există obligația plății pensiei de întreținere, obligație pe care străinul și-o îndeplinește cu regularitate;c) străinul este căsătorit cu un cetățean român sau cu un străin care are drept de ședere pe termen lung pe teritoriul României;d) străinul a depășit vârsta de 65 de ani.----------Lit. d) a alin. (1) al art. 82 a fost modificată de pct. 23 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24 august 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 670 din 31 august 2016.(2) În cazul în care situațiile prevăzute la alin. (1) se constată după dispunerea măsurii returnării, dar înainte de executarea obligației de returnare, Inspectoratul General pentru Imigrări revocă decizia de returnare.(3) Prevederile alin. (1) și (2) nu se aplică în cazul străinilor aflați în situația prevăzută la alin. (1) lit. c) dacă se constată existența unei căsătorii de conveniență sau că soții nu mai au o relație conjugală ori o relație de familie efectivă pe teritoriul României.(4) Prevederile alin. (1) și (2) nu se aplică în cazul străinilor care constituie un pericol pentru ordinea publică, securitatea națională ori care suferă de o boală care amenință sănătatea publică și refuză să se supună măsurilor stabilite de către autoritățile medicale.(5) Străinii cărora li se aplică prevederile alin. (1) sau (2) pot solicita acordarea ori, după caz, prelungirea dreptului de ședere temporară pentru oricare dintre scopurile și în condițiile prevăzute la capitolul IV al prezentei ordonanțe de urgență, fără a mai fi necesară obținerea în prealabil a unei vize de lungă ședere.  +  Articolul 83Decizia de returnare(1) Decizia de returnare constituie actul administrativ prin care Inspectoratul General pentru Imigrări constată șederea ilegală pe teritoriul României a străinului și stabilește obligația acestuia de returnare, precum și termenul pentru plecarea voluntară.(2) Prin excepție de la alin. (1), în cazul străinului declarat indezirabil sau care prezintă risc de sustragere de la executarea voluntară a obligației de returnare, prin decizia de returnare se constată șederea ilegală pe teritoriul României și se stabilește obligația de returnare și îndepărtarea sub escortă.(3) Prezintă risc de sustragere de la executarea voluntară a obligației de returnare:a) străinul care a trecut sau a încercat să treacă ilegal frontiera de stat a României;b) străinul care a intrat în România în perioada de interdicție dispusă anterior;c) străinul a cărui identitate nu a putut fi stabilită;d) străinul pentru care s-a finalizat procedura de azil sau care a renunțat la aceasta și care nu a respectat obligația de a părăsi teritoriul României, stabilită potrivit legislației privind azilul;e) străinul a cărui conduită determină suspiciunea rezonabilă că intenționează să se sustragă de la executarea voluntară a obligației de returnare.(4) Decizia de returnare se întocmește în scris în două exemplare, fiecare în limba română și într-o limbă de circulație internațională, și conține motivele de fapt și de drept, precum și informațiile privind căile de atac posibile.(5) Inspectoratul General pentru Imigrări furnizează, la cererea străinului, o traducere scrisă sau orală a principalelor elemente ale deciziei de returnare, inclusiv informații cu privire la căile de atac posibile, în limba pe care acesta o înțelege sau despre care se presupune în mod rezonabil că o înțelege.(6) Prevederile alin. (5) nu sunt aplicabile străinilor care au trecut ilegal frontiera de stat a României sau a altui stat membru al Uniunii Europene, al Spațiului Economic European ori a Confederației Elvețiene. În acest caz, odată cu decizia de returnare se comunică și o fișă, redactată în 5 limbi dintre cele mai des utilizate sau înțelese de către străinii aflați pe teritoriul României, conținând informații care să explice principalele elemente din formularul standard al deciziei de returnare.  +  Articolul 84Comunicarea deciziei de returnare(1) Comunicarea deciziei de returnare se realizează de către Inspectoratul General pentru Imigrări prin remiterea unui exemplar al acesteia străinului împotriva căruia a fost emisă.(2) Remiterea se poate face prin înmânarea exemplarului, sub semnătură, atunci când străinul este prezent, sau prin trimiterea prin poștă, cu confirmare de primire, la adresa la care străinul a declarat că locuiește, atunci când străinul nu este prezent.(3) În cazul în care remiterea nu este posibilă, comunicarea deciziei de returnare se face prin afișarea unui exemplar al acesteia la sediul structurii Inspectoratului General pentru Imigrări care a emis decizia de returnare.(4) Se prezumă că remiterea nu este posibilă în următoarele situații:a) străinul refuză să primească exemplarul înmânat sau trimis prin poștă;b) străinul nu mai locuiește la adresa declarată;c) străinul nu a făcut cunoscută adresa la care locuiește.  +  Articolul 85Contestarea deciziei de returnare(1) Decizia de returnare prevăzută la art. 83 alin. (1) poate fi contestată în termen de 10 zile de la data comunicării la curtea de apel în a cărei rază de competență teritorială se află structura Inspectoratului General pentru Imigrări care a emis decizia de returnare. Instanța soluționează contestația în termen de 30 de zile de la data primirii acesteia. Hotărârea instanței este definitivă.(2) Decizia de returnare prevăzută la art. 83 alin. (2) poate fi contestată în termen de 3 zile de la data comunicării la instanța prevăzută la alin. (1) dacă străinul nu este luat în custodie publică ori la curtea de apel în a cărei rază de competență teritorială se află centrul de cazare dacă străinul este luat în custodie publică. Instanța soluționează contestația în termen de 5 zile de la data primirii acesteia. Hotărârea instanței este definitivă.(3) Contestațiile prevăzute la alin. (1) și (2) suspendă executarea obligației de returnare. În cazul străinilor care solicită emiterea unei decizii de returnare înainte de a fi depistați cu ședere ilegală sau a străinilor declarați indezirabili, contestațiile prevăzute la alin. (1) și (2) nu suspendă executarea obligației de returnare.(4) Contestarea deciziei de returnare formulată de către străinul luat în custodie publică nu suspendă măsura luării în custodie publică.(5) Străinul care contestă decizia de returnare are dreptul de a obține consiliere juridică, reprezentare și asistență lingvistică pe cheltuială proprie.(6) Străinului care contestă decizia de returnare îi sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008, cu modificările și completările ulterioare, fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 2, 2^1 și 8^1 din respectiva ordonanță de urgență.  +  Secţiunea a 2-a Străini indezirabili  +  Articolul 86Măsura declarării ca indezirabil(1) Declararea ca indezirabil este măsura ce se dispune împotriva unui străin care a desfășurat, desfășoară ori există indicii temeinice că intenționează să desfășoare activități de natură să pună în pericol securitatea națională sau ordinea publică.(2) Măsura prevăzută la alin. (1) se dispune de Curtea de Apel București, la sesizarea procurorului anume desemnat de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București. Procurorul sesizează instanța de judecată la propunerea instituțiilor cu atribuții în domeniul ordinii publice și securității naționale care dețin date sau indicii temeinice în sensul celor prevăzute la alin. (1).(3) Datele și informațiile în baza cărora se propune declararea ca indezirabil pentru rațiuni de securitate națională se pun la dispoziția instanței de judecată în condițiile stabilite de actele normative care reglementează regimul activităților referitoare la securitatea națională și protejarea informațiilor clasificate.(4) Sesizarea prevăzută la alin. (2) se judecă în camera de consiliu, cu citarea părților. Instanța de judecată aduce la cunoștință străinului faptele care stau la baza sesizării, cu respectarea prevederilor actelor normative care reglementează regimul activităților referitoare la securitatea națională și protejarea informațiilor clasificate.(5) Curtea de Apel București se pronunță, prin hotărâre motivată, în termen de 10 zile de la sesizarea formulată în condițiile alin. (2). Hotărârea instanței este executorie. Atunci când declararea străinului ca indezirabil se întemeiază pe rațiuni de securitate națională, în conținutul hotărârii nu se menționează datele și informațiile care au stat la baza motivării acesteia.(6) Hotărârea se comunică străinului, precum și, dacă instanța dispune declararea ca indezirabil, Inspectoratului General pentru Imigrări, pentru a fi pusă în executare.(7) Dreptul de ședere al străinului încetează de la data pronunțării hotărârii prin care acesta a fost declarat indezirabil.(8) Perioada pentru care un străin poate fi declarat indezirabil este de la 5 la 15 ani, cu posibilitatea prelungirii termenului pentru o nouă perioadă cuprinsă între aceste limite, în cazul în care se constată că nu au încetat motivele care au determinat luarea acestei măsuri. Prelungirea termenului se face în condițiile prevăzute la alin. (2).(9) Încetarea măsurii declarării ca indezirabil se dispune de Curtea de Apel București, la sesizarea procurorului anume desemnat de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, în situația în care prezența străinului pe teritoriul României este necesară în interesul statului român, iar pericolul determinat de motivele care au stat la baza declarării ca indezirabil nu mai subzistă. Procurorul sesizează instanța de judecată la propunerea instituției cu atribuții în domeniul ordinii publice și securității naționale care a propus sesizarea instanței potrivit alin. (2) teza finală.(10) Sesizarea prevăzută la alin. (9) se judecă în camera de consiliu. Curtea de Apel București se pronunță, prin hotărâre motivată, în termen de 10 zile de la sesizare. Hotărârea instanței este definitivă. Hotărârea se comunică Inspectoratului General pentru Imigrări, pentru a fi pusă în executare.(11) Hotărârile prin care străinii au fost declarați indezirabili sau prin care s-a dispus încetarea măsurii declarării ca indezirabil se pun în executare de către Inspectoratul General pentru Imigrări potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.(12) Datele de identificare ale persoanelor declarate indezirabile sau cu privire la care s-a dispus încetarea măsurii declarării ca indezirabil se comunică Departamentului Consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe de către Inspectoratul General pentru Imigrări.  +  Articolul 87Recursul împotriva hotărârii prevăzute la art. 86 alin. (5)(1) Hotărârea prevăzută la art. 86 alin. (5) poate fi atacată cu recurs, în termen de 10 zile de la data comunicării, la Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța se pronunță în termen de 5 zile de la data primirii cererii.(2) Exercitarea căii de atac prevăzute la alin. (1) nu are efect suspensiv de executare a hotărârii prin care străinul a fost declarat indezirabil. În cazuri temeinic justificate și pentru a se preveni producerea de pagube iminente, străinul poate cere instanței să dispună suspendarea executării hotărârii prin care a fost declarat indezirabil până la soluționarea căii de atac. Instanța soluționează cererea de suspendare de urgență, hotărârea pronunțată în acest caz fiind executorie de drept.  +  Secţiunea a 3-a Executarea obligației de returnare  +  Articolul 88Plecarea voluntară(1) Străinul împotriva căruia a fost emisă decizia de returnare prevăzută la art. 83 alin. (1) are posibilitatea să execute voluntar obligația de returnare oricând în termenul pentru plecarea voluntară.(2) Termenul pentru plecarea voluntară este de 15 zile de la comunicarea deciziei de returnare pentru:a) străinul care a fost depistat fără drept de ședere ori care a depășit perioada de ședere sau zona de frontieră stabilite prin acordul care reglementează regimul juridic privind micul trafic la frontiera comună;b) străinul al cărui permis de mic trafic de frontieră sau a cărui viză a fost anulat/ă ori revocat/ă.(3) Termenul pentru plecarea voluntară este de 30 de zile de la comunicarea deciziei de returnare pentru:a) străinul care solicită emiterea unei decizii de returnare înainte de a fi depistat cu ședere ilegală;b) străinul căruia i-a fost anulat sau revocat dreptul de ședere temporară ori i-a fost refuzată prelungirea acestui drept;c) străinul căruia i-a încetat dreptul de ședere pe termen lung și care nu a solicitat prelungirea dreptului de ședere temporară potrivit art. 70 alin. (4).(4) În situații temeinic justificate, ținând seama de circumstanțele specifice ale fiecărui caz în parte, cum ar fi durata șederii legale, existența copiilor care frecventează școala și existența altor legături familiale, Inspectoratul General pentru Imigrări prelungește termenele prevăzute la alin. (2) și (3), la cererea străinului împotriva căruia a fost emisă decizia de returnare, cu cel mult 30 de zile. Prelungirea se comunică, în scris, străinului.(5) Până la data aplicării în totalitate de către România a dispozițiilor acquis-ului Schengen, în temeiul deciziei Consiliului emisă în acest sens, obligația de returnare se prezumă executată la data la care străinul părăsește teritoriul României.  +  Articolul 89Îndepărtarea sub escortă(1) Străinul împotriva căruia a fost emisă decizia de returnare prevăzută la art. 83 alin. (2) este îndepărtat sub escortă.(2) Străinul împotriva căruia a fost emisă decizia de returnare prevăzută la art. 83 alin. (1) este îndepărtat sub escortă:a) dacă nu a executat voluntar obligația de returnare, după împlinirea termenului pentru plecarea voluntară;b) dacă se constată că străinul prezintă risc de sustragere de la executarea voluntară a obligației de returnare potrivit art. 83 alin. (3), chiar înainte de împlinirea termenului pentru plecarea voluntară.(3) Îndepărtarea sub escortă se realizează, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, de către personalul specializat al Inspectoratului General pentru Imigrări prin însoțirea străinului până la frontieră ori până într-o țară terță, respectiv țara de origine, de tranzit sau de destinație.(4) Prin excepție de la prevederile alin. (3), străinul, în al cărui permis de ședere pe termen lung era înscrisă mențiunea privind acordarea protecției internaționale de către un alt stat membru, este îndepărtat sub escortă către statul membru indicat în respectiva mențiune, dacă, în urma verificărilor realizate de Inspectoratul General pentru Imigrări în statul membru în cauză, rezultă că acesta beneficiază în continuare de protecție internațională. Pentru respectarea obligațiilor asumate de România prin tratate, în cazul străinului declarat indezirabil sau care face obiectul expulzării ca urmare a condamnării pentru oricare dintre infracțiunile prevăzute în cap. IV din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, cu modificările și completările ulterioare, sau pentru o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal este posibilă îndepărtarea sub escortă și către un alt stat decât cel în care beneficiază de protecție internațională.(5) Prin excepție de la alin. (3), străinul care a avut un drept de ședere temporară potrivit art. 128, în al cărui permis de ședere pe termen lung eliberat de un alt stat membru este înscrisă mențiunea privind acordarea protecției internaționale, poate fi îndepărtat sub escortă către o țară terță dacă, în urma verificărilor realizate de Inspectoratul General pentru Imigrări în statul membru în cauză, rezultă că protecția internațională a fost retrasă sau dacă a fost declarat indezirabil ori face obiectul expulzării ca urmare a condamnării pentru oricare dintre infracțiunile prevăzute în cap. IV din Legea nr. 535/2004, cu modificările și completările ulterioare, sau pentru o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal.(6) În cadrul procedurii de îndepărtare sub escortă autoritățile române analizează situația străinului pentru a se asigura că acestuia nu îi sunt aplicabile prevederile art. 82 alin. (2) sau art. 96 alin. (1), dar și că acesta nu este o persoană vulnerabilă. Îndepărtarea sub escortă a persoanelor vulnerabile se realizează cu luarea în considerare a nevoilor speciale ale acestora.  +  Articolul 90Procedura îndepărtării sub escortă(1) Îndepărtarea sub escortă a străinilor care posedă documente de trecere a frontierei de stat valabile și mijloace financiare se realizează în termen de 24 de ore de la depistarea acestora, dacă nu este necesară efectuarea altor formalități.(2) În cazul în care există indicii temeinice că îndepărtarea sub escortă nu poate fi realizată în termenul prevăzut la alin. (1), Inspectoratul General pentru Imigrări analizează situația străinului și aplică dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență privind tolerarea rămânerii pe teritoriul României sau privind custodia publică, după caz.(3) Străinii care nu posedă documente de trecere a frontierei de stat vor fi prezentați misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare acreditate în România ale statelor ai căror cetățeni sunt, pentru eliberarea documentelor.(4) Procedurile aplicabile în cazul necooperării unor reprezentanțe diplomatice în legătură cu eliberarea de documente de călătorie pentru îndepărtarea sub escortă a străinilor de pe teritoriul României se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor externe și al ministrului afacerilor interne.(5) Pentru străinii proveniți din state care nu au misiuni diplomatice sau oficii consulare în România se solicită documente de trecere a frontierei de stat din țara de origine prin Departamentul Consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.(6) În situația în care documentele de trecere a frontierei de stat nu au putut fi obținute în condițiile alin. (3) sau (5), Inspectoratul General pentru Imigrări eliberează titluri de călătorie pentru străini, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.(7) Pe timpul îndepărtării sub escortă se poate utiliza forța numai în cazurile în care aceasta este necesară pentru protejarea vieții sau integrității fizice a personalului din escortă, a străinului ori a altor persoane, pentru împiedicarea producerii de pagube materiale sau pentru îndeplinirea obiectivului îndepărtării sub escortă. Măsurile se aplică cu respectarea demnității străinului, gradual și proporțional cu starea de pericol ce trebuie înlăturată.(8) La îndepărtarea sub escortă pe cale aeriană sunt respectate prevederile Orientărilor comune privind dispozițiile de siguranță care urmează să fie luate pentru operațiunile comune de expulzare pe cale aeriană, cuprinse în anexa la Decizia 2004/573/CE a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind organizarea de zboruri comune pentru expulzarea de pe teritoriul a două sau mai multe state membre a resortisanților țărilor terțe care fac obiectul măsurilor individuale de expulzare.  +  Articolul 91Îndepărtarea sub escortă în baza acordurilor de readmisie(1) Străinii pot fi îndepărtați sub escortă și potrivit procedurii stabilite prin acordurile de readmisie încheiate de Uniunea Europeană sau de România cu state terțe, doar în măsura în care dispozițiile acestora le sunt mai favorabile decât dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență.(2) La cererea unuia dintre statele care au încheiate acorduri de readmisie cu România se poate permite tranzitarea teritoriului României de către străinul care face obiectul unei proceduri de readmisie către un stat terț, cu condiția escortării și a prezentării garanțiilor că acesta își poate continua călătoria și poate intra în statul de destinație.  +  Articolul 92Măsuri de asistență între statele membre ale Uniunii Europene în cazul îndepărtării sub escortă pe calea aerului(1) În situația în care executarea măsurii de îndepărtare nu este posibilă prin folosirea zborurilor directe până în țara de destinație, Inspectoratul General pentru Imigrări poate solicita altor state tranzitul aeroportuar.(2) Pentru executarea măsurii de îndepărtare a străinului pe calea aerului, Inspectoratul General pentru Imigrări dispune escortarea acestuia până în țara de tranzit sau de destinație în următoarele cazuri:a) țara de tranzit sau de destinație solicită ca străinul să fie escortat;b) este necesară acordarea de asistență medicală străinului în timpul îndepărtării sub escortă;c) străinul trebuie supravegheat pentru a se preveni săvârșirea de fapte de natură penală în timpul îndepărtării sub escortă;d) există indicii temeinice că străinul nu va respecta măsura de îndepărtare ori că intenționează să rămână în țara de tranzit;e) autoritățile române cu atribuții în domeniul ordinii publice și securității naționale solicită ca străinul să fie escortat.(3) Pe durata executării măsurilor de îndepărtare, membrii escortei nu sunt înarmați și poartă ținută civilă. Aceștia sunt obligați să respecte legislația statului de tranzit, să folosească forța, cu respectarea prevederilor art. 90 alin. (7), numai atunci când reprezentanții statului de tranzit nu sunt prezenți sau este necesară acordarea de sprijin acestora.(4) Inspectoratul General pentru Imigrări întreprinde demersurile necesare pentru întoarcerea în țară a străinilor dacă, în timpul executării măsurii de îndepărtare pe calea aerului, a intervenit una dintre următoarele situații:a) autorizația de tranzit aeroportuar a fost refuzată sau revocată;b) străinul a intrat pe teritoriul statului solicitat în timpul tranzitului;c) îndepărtarea străinului către o altă țară de tranzit ori către țara de destinație sau îmbarcarea în zborul de legătură nu a fost realizată;d) tranzitul aeroportuar nu mai este posibil.(5) Inspectoratul General al Poliției de Frontieră poate aproba solicitările de tranzit pentru străinii care fac obiectul unor măsuri de îndepărtare, adresate de autoritățile competente din statele membre ale Uniunii Europene.(6) Solicitarea de tranzit prevăzută la alin. (5) poate fi refuzată dacă:a) străinul este suspect sau inculpat într-o cauză penală ori are de executat o pedeapsă privativă de libertate, ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni pe teritoriul României;b) tranzitul către alte state sau intrarea în țara de destinație nu este permisă;c) în timpul tranzitului este necesar transportul către un alt aeroport aflat pe teritoriul României;d) străinul reprezintă o amenințare pentru securitatea națională, ordinea și sănătatea publică sau relațiile internaționale ale statului român;e) asistența solicitată este imposibilă în acel moment din motive obiective; în acest caz, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră informează, în cel mai scurt timp posibil, autoritățile solicitante asupra unei date cât mai apropiate de cea solicitată inițial, în care poate fi acordată asistența tranzitului.(7) În situația în care, ulterior aprobării tranzitului, survin situațiile prevăzute la alin. (6), autorizațiile deja eliberate pot fi revocate, cu informarea autorităților solicitante asupra motivelor care au determinat revocarea.(8) Solicitarea de tranzit trebuie transmisă în scris cu cel puțin două zile înainte de tranzit. Acest termen poate fi scurtat în cazuri urgente și justificate.(9) Forma și conținutul solicitării de tranzit se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.(10) Decizia se comunică statului membru solicitant în termen de două zile. Termenul poate fi prelungit, în cazuri justificate, cu maximum 48 de ore.(11) Inspectoratul General al Poliției de Frontieră stabilește puncte de contact în toate zonele de tranzit importante.(12) Operațiunea de tranzit nu trebuie să depășească 24 de ore. În cazul în care, din motive obiective, sunt necesare măsuri de asistență suplimentare pentru continuarea operațiunii de tranzit, acest termen poate fi prelungit cu maximum 48 de ore.(13) În limita mijloacelor disponibile și în conformitate cu standardele internaționale relevante, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră asigură măsurile de asistență necesare de la aterizare și până la părăsirea aeroportului către țara de destinație, în ceea ce privește:a) întâmpinarea străinului la aeronavă și escortarea acestuia în perimetrul aeroportului, în special către zborul de legătură;b) asigurarea tratamentului medical de urgență străinului și, dacă este cazul, persoanelor din escorta acestuia;c) asigurarea hranei pentru străin și, dacă este cazul, pentru persoanele din escorta acestuia;d) primirea, păstrarea și predarea documentelor de călătorie, în special în cazul străinilor neescortați;e) în cazul străinilor neescortați, informarea statului solicitant despre locul și ora plecării străinului de pe teritoriul statului român;f) informarea statului solicitant în privința oricăror incidente serioase care survin în timpul tranzitului;g) pe timpul staționării în aeroportul de tranzit, șeful punctului de trecere a frontierei poate dispune cazarea străinului în spații special amenajate și folosirea mijloacelor legale pentru prevenirea sau împiedicarea oricărei încercări a străinului de a se împotrivi tranzitului.(14) Costurile serviciilor asigurate potrivit alin. (13) se suportă de statul solicitant.  +  Articolul 93Organizarea unor zboruri comune cu statele membre ale Uniunii Europene în vederea îndepărtării sub escortă a străinilor(1) Inspectoratul General pentru Imigrări poate organiza sau participa la acțiuni comune cu autoritățile competente din unul ori mai multe state membre ale Uniunii Europene, pentru îndepărtarea sub escortă a străinilor.(2) Atunci când Inspectoratul General pentru Imigrări decide organizarea unui zbor pentru îndepărtarea sub escortă a străinilor, la care ar putea să participe și alte state membre ale Uniunii Europene, informează autoritățile competente din aceste state.(3) În vederea unei bune desfășurări a zborului, Inspectoratul General pentru Imigrări întreprinde măsuri pentru selecționarea transportatorului, potrivit dispozițiilor legale, obținerea autorizațiilor necesare de la statele de tranzit și de destinație, stabilirea în comun cu autoritățile competente ale celorlalte state participante a numărului personalului de escortă necesar, încheierea înțelegerilor financiare necesare, precum și alte măsuri ce se impun.(4) În cazul în care Inspectoratul General pentru Imigrări decide să participe la un zbor pentru îndepărtarea sub escortă a străinilor organizat de un stat membru al Uniunii Europene, informează autoritățile competente din statul organizator despre intenția de a participa, specificând numărul de persoane care fac obiectul îndepărtării sub escortă, și asigură un număr suficient de persoane pentru escortă. În cazul în care escorta este realizată numai de către statul organizator, Inspectoratul General pentru Imigrări asigură prezența a cel puțin 2 reprezentanți la bordul aeronavei, care sunt responsabili de predarea străinilor de care răspund către autoritățile din statele de destinație.(5) Inspectoratul General pentru Imigrări asigură atât străinilor care fac obiectul îndepărtării sub escortă, cât și personalului de escortă propriu documente de călătorie valabile, vize și alte documente necesare și, prin intermediul Departamentului Consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, solicită asistență necesară din partea reprezentanțelor diplomatice ale României.  +  Articolul 94Recunoașterea deciziilor de îndepărtare a străinilor emise de alte state membre ale Uniunii Europene(1) Deciziile de îndepărtare a străinilor emise de alte state membre ale Uniunii Europene sunt recunoscute de statul român și sunt puse în executare de Inspectoratul General pentru Imigrări, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, în următoarele cazuri:a) decizia de îndepărtare este luată pentru motive de ordine publică sau securitate națională, astfel:(i) când străinul a fost condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an;(ii) ca urmare a desfășurării de către străini ori a existenței unor indicii temeinice că străinul urmează să desfășoare activități de natură să pună în pericol ordinea publică sau securitatea națională;b) decizia de îndepărtare este luată ca urmare a neîndeplinirii de către străin a condițiilor referitoare la intrarea și șederea străinilor pe teritoriul statului membru în cauză.(2) Criteriile și aranjamentele practice de compensare a dezechilibrelor financiare rezultate ca urmare a recunoașterii deciziilor de îndepărtare prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.(3) Pentru a fi puse în executare este necesar ca deciziile de îndepărtare prevăzute la alin. (1) să nu fi fost revocate sau suspendate de către autoritățile emitente.(4) Sunt exceptați de la prevederile alin. (1) străinii membri de familie ai cetățenilor români, precum și membrii de familie ai cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene.(5) În vederea aplicării prezentului articol, Inspectoratul General pentru Imigrări cooperează și face schimb de informații cu autoritățile competente ale statelor membre ale Uniunii Europene.(6) Cheltuielile angajate de către Inspectoratul General pentru Imigrări în scopul punerii în executare a deciziilor prevăzute la alin. (1) se suportă din bugetul de venituri și cheltuieli aprobat Ministerului Afacerilor Interne pentru Inspectoratul General pentru Imigrări cu această destinație.(7) Sumele reprezentând cheltuielile prevăzute la alin. (6), recuperate de la statul membru al Uniunii Europene care a emis decizia de îndepărtare reprezintă reconstituiri de credite bugetare, dacă cheltuielile au fost efectuate pentru anul în curs, sau se fac venit la bugetul de stat, dacă cheltuielile au fost efectuate în anii precedenți.(8) Inspectoratul General pentru Imigrări decontează cheltuielile efectuate de alte state membre ale Uniunii Europene care pun în executare măsurile de îndepărtare până la împlinirea unei perioade de 4 ani de la data emiterii acestora de către autoritățile române, în limita bugetului de venituri și cheltuieli aprobat Ministerului Afacerilor Interne pentru Inspectoratul General pentru Imigrări cu această destinație.(9) Solicitările de rambursare a cheltuielilor efectuate de statul membru al Uniunii Europene pot fi respinse de către Inspectoratul General pentru Imigrări atunci când sunt efectuate după o perioadă mai mare de un an de la punerea în executare a măsurii de îndepărtare.(10) În cazul deciziilor de îndepărtare care fac obiectul alin. (1), străinul poate contesta măsurile ce țin de punerea în executare, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.  +  Articolul 95Repatrierea voluntară umanitară asistată(1) Străinii aflați pe teritoriul României pot solicita sprijinul Inspectoratului General pentru Imigrări, precum și al organizațiilor internaționale sau neguvernamentale cu atribuții în domeniu, pentru repatrierea voluntară umanitară asistată, dacă nu dispun de mijloace financiare.(2) Inspectoratul General pentru Imigrări, în cooperare cu organizații internaționale cu atribuții în domeniu, precum și cu organizații neguvernamentale de profil desfășoară programe comune pentru identificarea modalităților concrete de sprijinire a străinilor prevăzuți la alin. (1), în vederea repatrierii voluntare umanitare asistate a acestora, precum și a resurselor financiare necesare în acest sens.(3) Străinilor incluși în programele de repatriere voluntară umanitară asistată li se eliberează de către Inspectoratul General pentru Imigrări certificate de repatriere.(4) Străinii prevăzuți la alin. (1) pot beneficia, în mod individual, o singură dată de sprijinul acordat de Inspectoratul General pentru Imigrări, prin intermediul programelor prevăzute la alin. (2), pentru repatrierea voluntară umanitară asistată.  +  Articolul 96Suspendarea executării obligației de returnare(1) Executarea obligației de returnare se suspendă în perioada în care Inspectoratul General pentru Imigrări constată incidența următoarelor situații:a) returnarea se poate realiza numai către un stat față de care există temeri justificate că viața străinului este pusă în pericol ori că va fi supus la tortură, tratamente inumane sau degradante;----------Lit. a) a alin. (1) al art. 96 a fost modificată de pct. 24 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24 august 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 670 din 31 august 2016.b) starea de sănătate a străinului face imposibilă realizarea returnării;----------Lit. b) a alin. (1) al art. 96 a fost modificată de pct. 24 al art. II din ORDONANȚA nr. 25 din 24 august 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 670 din 31 august 2016.c) străinul este părintele unui minor care urmează cursurile unei instituții de învățământ de stat ori particulare, acreditate sau autorizate provizoriu potrivit legii, iar anul școlar este în curs;d) străinul este căsătorit cu un alt străin care are drept de ședere temporară sau permisiunea de a rămâne pe teritoriul României, iar căsătoria nu este de conveniență;e) străinul se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 15 alin. (1).(2) Prevederile alin. (1) lit. c) și d) nu se aplică în cazul străinilor care constituie un pericol pentru ordinea publică, securitatea națională ori care suferă de o boală care amenință sănătatea publică și refuză să se supună măsurilor stabilite de către autoritățile medicale.(3) Termenul de plecare voluntară sau îndepărtarea sub escortă, după caz, își reia cursul de la data la care Inspectoratul General pentru Imigrări constată încetarea situațiilor prevăzute la alin. (1).(4) Inspectoratul General pentru Imigrări informează în scris străinul cu privire la constatarea incidenței sau încetării situațiilor prevăzute la alin. (1).  +  Articolul 97Garanții în așteptarea returnăriiMăsurile luate de autoritățile române competente cu privire la străinii aflați pe teritoriul României în termenul pentru plecarea voluntară sau în perioada suspendării executării obligației de returnare respectă următoarele principii:a) menținerea unității familiale cu membrii familiei prezenți pe teritoriul României;b) asigurarea îngrijirii medicale de urgență și a tratamentului de bază al bolii;c) acordarea accesului minorilor la sistemul de învățământ;d) luarea în considerare a nevoilor speciale ale persoanelor vulnerabile.  +  Articolul 98Monitorizarea îndepărtării sub escortă(1) Monitorizarea activității de îndepărtare sub escortă se realizează de organizațiile și organismele naționale, internaționale și neguvernamentale cu atribuții în domeniul migrației, care desfășoară activitatea de supraveghere a îndepărtării sub escortă a străinilor.(2) La solicitarea organizațiilor și organismelor naționale, internaționale și neguvernamentale cu atribuții în domeniul migrației, Inspectoratul General pentru Imigrări furnizează informații privind organizarea misiunilor de escortă, asigurând posibilitatea reprezentanților acestora de a supraveghea modul în care se desfășoară acestea.(3) Rapoartele de evaluare întocmite cu ocazia monitorizării vor fi transmise spre valorificare Avocatului Poporului.  +  Secţiunea a 4-a Expulzarea  +  Articolul 99Efectuarea expulzării(1) Expulzarea se efectuează de către Inspectoratul General pentru Imigrări prin îndepărtarea sub escortă a străinului. Prevederile art. 90-93 și 98 se aplică în mod corespunzător.(2) Dreptul de ședere al străinului încetează de drept la data începerii executării pedepsei accesorii, respectiv complementare, aplicată potrivit prevederilor art. 65 alin. (2) sau ale art. 66 alin. (1) lit. c) din Codul penal.  +  Articolul 100Suspendarea expulzării(1) Expulzarea se suspendă în perioada în care Inspectoratul General pentru Imigrări constată incidența următoarelor situații:a) străinul poate fi îndepărtat sub escortă numai către un stat față de care există temeri justificate că viața îi este pusă în pericol ori că va fi supus la torturi, tratamente inumane sau degradante;b) starea de sănătate a străinului face imposibilă realizarea îndepărtării sub escortă;c) străinul se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 15 alin. (1).(2) Îndepărtarea sub escortă își reia cursul de la data la care Inspectoratul General pentru Imigrări constată încetarea situațiilor prevăzute la alin. (1).(3) Inspectoratul General pentru Imigrări informează în scris străinul și instanța de judecată competentă cu privire la constatarea incidenței sau încetării situațiilor prevăzute la alin. (1).  +