REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*actualizat*)(actualizat la data de 7 decembrie 2008*)
EMITENT
  • SENATUL




    • ----------  +  Capitolul I Organizarea Senatului  +  Secţiunea 1 Constituirea Senatului  +  Articolul 1 (1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a tarii. (2) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat.  +  Articolul 2 (1) Senatul este ales pentru un mandat de 4 ani care se prelungeşte, de drept, numai in condiţiile excepţionale prevăzute de Constituţie. (2) Senatul se organizează şi functioneaza potrivit dispoziţiilor Constituţiei, legii privind statutul deputaţilor şi senatorilor şi prezentului regulament.  +  Articolul 3Senatul nou-ales se întruneşte in locul, ziua si la ora stabilite prin decretul de convocare emis de Preşedintele României, in cel mult 20 de zile de la alegeri, potrivit art. 63 alin. (3) din Constituţia României, republicata.  +  Articolul 4 (1) Senatul legal constituit alege Biroul permanent. (2) Pana la alegerea Biroului permanent, lucrările plenului Senatului sunt conduse de cel mai in varsta senator, in calitate de preşedinte decan de varsta, asistat de cei mai tineri 4 senatori, in calitate de secretari asistenţi. In situaţia in care 2 sau mai multi senatori au aceeaşi data de naştere, desemnarea se face in ordinea alfabetica a numelui. (3) Imposibilitatea exercitării atribuţiilor de catre preşedintele decan de varsta ori de catre unul sau mai multi secretari asistenţi, indiferent de motiv, se constata prin votul majorităţii senatorilor si atrage, de drept, înlocuirea acestora cu următorii senatori, potrivit criteriilor prevăzute la alin. (2). (4) Refuzul exercitării atribuţiilor de catre preşedintele decan de varsta ori de catre unul sau mai multi secretari asistenţi, indiferent de motiv, se comunica personal in plenul Senatului si atrage, de drept, înlocuirea sa potrivit dispoziţiilor prevăzute la alin. (2). (5) Pana la alegerea Biroului permanent pot avea loc numai dezbateri cu privire la validarea mandatelor de senator, a procedurilor necesare depunerii jurământului sau legate de constituirea noului Senat.  +  Articolul 5 (1) Pentru validarea mandatelor, Senatul alege in prima sa sedinta o comisie compusa din 15 senatori. (2) Numărul senatorilor care sunt propuşi in Comisia de validare de fiecare partid, organizaţie a cetăţenilor apartinand minorităţilor naţionale, alianta politica sau alianta electorala este in funcţie de numărul membrilor sai raportat la numărul total al senatorilor si se stabileşte prin negocieri realizate de reprezentanţii acestora*). (3) Partidele, organizaţiile cetăţenilor apartinand minorităţilor naţionale, alianţele politice sau alianţele electorale fac propuneri nominale in limita numărului stabilit potrivit alin. (2). (4) Propunerile nominale se transmit secretarilor asistenţi. Preşedintele decan de varsta prezinta aceste propuneri plenului Senatului in ordinea numărului de senatori ai fiecărui partid, fiecărei organizaţii a cetăţenilor apartinand minorităţilor naţionale, fiecărei alianţe politice sau alianţe electorale. Senatul hotărăşte asupra propunerilor cu votul majorităţii senatorilor prezenţi. (5) Nu pot sa faca parte din comisia de validare senatorii impotriva cărora au fost înregistrate, la Senat, sesizări motivate de invalidare a mandatului, anterior constituirii comisiei.  +  Articolul 6 (1) Comisia de validare isi începe de indata activitatea, alegandu-si un preşedinte si 2 vicepreşedinţi, care alcătuiesc biroul comisiei si se organizează in 4 grupe de lucru cuprinzând fiecare cate 3 membri. Alegerea acestora se face prin votul deschis al membrilor comisiei. (2) Desemnarea preşedintelui si a vicepreşedinţilor se face prin negociere, potrivit configuraţiei politice rezultate din alegeri.  +  Articolul 7 (1) Secretarul general al Senatului preia dosarele privind alegerea senatorilor de la Biroul Electoral Central si le preda preşedintelui Comisiei de validare, dupa constituirea acesteia. (2) Preşedintele Comisiei de validare impreuna cu vicepreşedinţii repartizează grupelor de lucru dosarele privind alegerea senatorilor primite de la Biroul Electoral Central, in ordinea circumscripţiilor electorale, cu exceptia celor referitoare la membrii comisiei. (3) Verificarea legalităţii alegerii senatorilor se face de catre grupele de lucru. Verificarea legalităţii alegerii senatorilor care compun grupele de lucru se face de catre biroul Comisiei de validare, iar a membrilor biroului, de catre cei 12 membri ai grupelor de lucru. (4) Grupele de lucru, respectiv biroul Comisiei de validare, sunt obligate sa prezinte, in scris, in plenul comisiei propunerile de validare sau invalidare privind dosarele repartizate in termen de cel mult 3 zile de la constituirea comisiei. Propunerile grupelor de lucru si a biroului Comisiei de validare se adopta cu votul majorităţii membrilor acestora. (5) Dupa expirarea termenului de 3 zile, discutarea dosarelor nesoluţionate, precum si a dosarelor membrilor biroului Comisiei de validare se face in plenul comisiei. (6) Comisia de validare se pronunta prin votul majorităţii membrilor sai asupra propunerilor referitoare la validarea sau invalidarea alegerii senatorilor, precum si asupra contestaţiilor primite in termen de 4 zile de la constituirea sa. (7) Contestaţiile pot fi formulate de cetăţeni români cu drept de vot.  +  Articolul 8 (1) Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui senator in cazul in care constata ca alegerea acestuia s-a facut prin încălcarea dispoziţiilor legii electorale privind candidatura sau obţinerea mandatului ori in situaţii de frauda dovedita sau recunoscuta. (2) Audierea senatorilor pentru care s-a propus invalidarea alegerii este obligatorie atat in cadrul Comisiei de validare, cat si in plenul Senatului. In fata Comisiei de validare cel in cauza isi poate alege un apărător dintre membrii Senatului sau poate fi asistat de un avocat cu drept de a pune concluzii la Inalta Curte de Casaţie si Justiţie.  +  Articolul 9In cel mult 5 zile de la constituire Comisia de validare întocmeşte un raport in care nominalizează senatorii pentru care propune validarea sau invalidarea mandatelor, cu motivarea propunerilor de invalidare.  +  Articolul 10Raportul este aprobat de Comisia de validare cu votul majorităţii membrilor acesteia. Opiniile diferite se consemneaza si fac parte din raport.  +  Articolul 11Senatul se întruneşte, de drept, in a 5-a zi de la constituirea Comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului prezentat de preşedintele acesteia.  +  Articolul 12 (1) Senatul hotărăşte prin vot asupra listei cuprinzând numele si prenumele senatorilor propuşi pentru validarea alegerii, ordonati pe circumscripţii electorale. (2) Senatul dezbate si hotărăşte prin vot cu privire la fiecare senator propus pentru invalidare. (3) Hotărârea privind validarea sau invalidarea alegerii senatorilor se adopta cu votul majorităţii senatorilor.  +  Articolul 13 (1) Senatorii a căror alegere a fost validata depun jurământul de credinta fata de tara si popor, in condiţiile prevăzute de lege. (2) Refuzul de a depune jurământul atrage pierderea mandatului.  +  Articolul 14 (1) Senatul este legal constituit dupa validarea mandatelor a trei pătrimi din numărul total de senatori. (2) Validarea mandatului de senator presupune validarea alegerii senatorului, precum si depunerea jurământului de catre acesta.  +  Articolul 15Atribuţiile Comisiei de validare revin Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunităţi si validări, odata cu constituirea acesteia, iar Comisia de validare isi inceteaza activitatea.  +  Secţiunea a 2-a Grupurile parlamentare  +  Articolul 16 (1) Dupa validare si depunerea jurământului, senatorii se constituie in grupuri parlamentare, care sunt structuri interne ale Senatului. Un senator poate face parte dintr-un singur grup parlamentar. (2) Un grup parlamentar poate fi constituit si poate functiona numai daca cuprinde cel putin 7 senatori, care au fost aleşi pe listele aceluiaşi partid, ale aceleiaşi organizaţii a cetăţenilor apartinand minorităţilor naţionale, alianţe politice sau alianţe electorale. (3) Senatorii membri ai unui partid politic sau ai unei organizaţii a cetăţenilor apartinand minorităţilor naţionale nu pot constitui decat un singur grup parlamentar. (4) Senatorii care au fost aleşi pe listele unei alianţe electorale sau ale unei alianţe politice pot constitui fie grupuri parlamentare ale partidelor sau organizaţiilor cetăţenilor apartinand minorităţilor naţionale componente, fie un singur grup parlamentar al alianţei. Partidele sau organizaţiile cetăţenilor apartinand minorităţilor naţionale pot constitui si grupuri comune. (5) Senatorii apartinand partidelor sau organizaţiilor cetăţenilor apartinand minorităţilor naţionale care nu întrunesc numărul necesar pentru a forma un grup parlamentar se pot afilia altor grupuri parlamentare sau pot constitui grupul parlamentar mixt. (6) Dispoziţiile alin. (5) se aplica in mod corespunzător si senatorilor aleşi sau deveniti independenţi. (7) Constituirea unui grup parlamentar care sa reprezinte sau sa poarte denumirea unui partid, a unei organizaţii a cetăţenilor apartinand minorităţilor naţionale, a unei alianţe electorale sau alianţe politice care nu a obţinut mandate de senator in alegeri este interzisa.  +  Articolul 17Grupurile parlamentare isi aleg un lider, unul sau 2 vicelideri si un secretar. La începutul fiecărei sesiuni ordinare conducerea grupurilor parlamentare este anuntata in plenul Senatului.  +  Articolul 18 (1) Liderul grupului parlamentar are următoarele atribuţii: a) prezinta Senatului denumirea grupului, precum si componenta sa numerica si nominala; b) prezinta Senatului reprezentanţii grupului pentru negocierile privind compunerea Biroului permanent, precum si pentru compunerea comisiilor Senatului si a birourilor comisiilor Senatului; c) prezinta Senatului candidaţii grupului pentru funcţiile din Biroul permanent; d) participa, fara drept de vot, la şedinţele Biroului permanent; e) poate cere continuarea, întreruperea sau încheierea dezbaterilor, cu respectarea prevederilor prezentului regulament; f) poate solicita lista nominala a voturilor exprimate cu prilejul dezbaterilor in plenul Senatului; g) poate contesta rezultatul votului exprimat in plenul Senatului; h) poate cere pauza pentru consultări in grupul parlamentar al carui lider este sau, dupa caz, cu ceilalţi lideri ai grupurilor parlamentare; i) poate propune modalitatea de vot; j) poate propune, in numele grupului parlamentar, retrimiterea proiectului de lege la comisia sesizata in fond; k) poate propune completarea sau modificarea ordinii de zi; l) anunta modificările privind participarea membrilor grupului la comisiile Senatului; m) cere, in numele grupului parlamentar, revocarea membrilor Biroului permanent sau a membrilor birourilor comisiilor propuşi de grupul pe care il reprezinta; n) informeaza membrii grupului asupra activităţilor Senatului si ale comisiilor Senatului; o) reprezinta grupul ori de cate ori este nevoie in activitatea Senatului; p) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin regulamentul grupului sau decise prin votul grupului. (2) Unul dintre viceliderii grupului il înlocuieşte pe lider in lipsa acestuia sau ori de cate ori este nevoie, in baza mandatului dat de acesta. (3) Secretarul grupului asigura întocmirea documentelor necesare grupului.  +  Articolul 19 (1) Orice modificare intervenita in conducerea sau in componenta unui grup parlamentar se aduce la cunostinta, in scris, preşedintelui Senatului, sub semnatura liderului de grup. (2) Preşedintele de sedinta informeaza senatorii, in prima sedinta publica, asupra modificărilor intervenite in componenta sau in conducerea grupurilor parlamentare.  +  Articolul 20Repartizarea locurilor ce urmeaza a fi ocupate de grupurile parlamentare, precum si de senatorii independenţi, in sala de sedinta, se stabileşte, prin negociere, de liderii grupurilor parlamentare, avându-se in vedere ordinea descrescătoare a mărimii grupurilor.  +  Articolul 21 (1) Grupurile parlamentare isi constituie un secretariat tehnic ale carui mărime si structura se stabilesc de Biroul permanent, in funcţie de mărimea grupurilor. (2) Persoanele care compun secretariatele tehnice ale grupurilor parlamentare sunt angajate potrivit legii. (3) Numirea si eliberarea din funcţie a personalului secretariatelor tehnice ale grupurilor parlamentare se fac prin ordin al secretarului general al Senatului, la propunerea grupului parlamentar respectiv, prin liderul acestuia.  +  Articolul 22 (1) Grupurile parlamentare au dreptul la mijloacele de transport si la logistica necesara in vederea desfăşurării activităţii, stabilite de Biroul permanent, in funcţie de mărimea grupurilor. (2) In funcţie de posibilităţi, Biroul permanent asigura logistica si senatorilor care nu au aderat la nici un grup parlamentar.  +  Secţiunea a 3-a Biroul permanent al Senatului  +  Articolul 23 (1) Dupa constituirea legala a Senatului se aleg preşedintele Senatului si ceilalţi membri ai Biroului permanent al acestuia. (2) Biroul permanent al Senatului se compune din: preşedintele Senatului, 4 vicepreşedinţi, 4 secretari si 4 chestori. Preşedintele Senatului este si preşedintele Biroului permanent. (3) Apartenenta politica a membrilor Biroului permanent, in care se include si preşedintele Senatului, trebuie sa reflecte configuraţia politica rezultata din alegeri, cu observarea principiului consacrat de art. 16 alin. (3) teza a doua din Constituţia României, republicata. (4) Senatorul care a fost ales independent se poate autopropune.  +  Articolul 24 (1) Preşedintele Senatului este ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise, in ordinea descrescătoare a mărimii grupului parlamentar, numele si prenumele tuturor candidaţilor propuşi de liderii grupurilor parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singura propunere. (2) Este declarat ales preşedinte al Senatului candidatul care a întrunit, la primul tur de scrutin, votul majorităţii senatorilor. (3) Daca nici un candidat nu a întrunit numărul de voturi necesar, se organizează un al doilea tur de scrutin, la care participa primii 2 candidaţi care au obţinut cel mai mare numar de voturi sau, dupa caz, toti candidaţii care s-au clasat pe primul loc la egalitate de voturi ori primul clasat si toti candidaţii care s-au clasat pe locul al doilea, cu un numar egal de voturi; va fi declarat ales preşedinte al Senatului candidatul care a obţinut votul majorităţii senatorilor. (4) Dupa cel de-al doilea tur de scrutin, in cazul in care candidatul aflat pe primul loc nu a obţinut votul majorităţii senatorilor, se organizează noi tururi de scrutin, la care participa candidaţi dupa sistemul prevăzut la alin. (3), in urma cărora va fi declarat ales preşedinte al Senatului candidatul care a întrunit majoritatea voturilor senatorilor prezenţi. (5) Constatarea rezultatelor votului si întocmirea procesului-verbal se fac de catre o comisie constituita din cate un reprezentant al fiecărui grup parlamentar.  +  Articolul 25 (1) Preşedintele este ales pe durata mandatului Senatului. (2) Odata cu alegerea preşedintelui Senatului, activitatea preşedintelui de varsta inceteaza.  +  Articolul 26 (1) Propunerea de repartizare a celorlalte funcţii din Biroul permanent se stabileşte, dupa alegerea preşedintelui, pentru toate sesiunile legislaturii, respectând configuraţia politica a Senatului rezultata din alegeri, prin negocieri intre reprezentanţii grupurilor parlamentare. (2) Numărul de reprezentanţi in Biroul permanent ai fiecărui grup parlamentar, in care se include si preşedintele Senatului, trebuie sa respecte ponderea numărului de senatori ai fiecărui grup fata de numărul total de senatori, atat in fiecare sesiune, cat si pe intreaga legislatura, potrivit art. 64 alin. (5) din Constituţia României, republicata. (3) In cazul in care nu se ajunge la un acord in cel mult 3 zile, problemele ramase in divergenta se supun plenului Senatului, care decide prin votul majorităţii membrilor sai. (4) Constatarea rezultatelor votului si întocmirea procesului-verbal se fac de catre comisia prevazuta la art. 24 alin. (5).  +  Articolul 27 (1) Alegerea vicepreşedinţilor, secretarilor si chestorilor se face la începutul fiecărei sesiuni ordinare, conform art. 26 alin. (1) si (2). (2) In vederea depunerii propunerilor nominale, Senatul validează prin votul majorităţii senatorilor repartizarea funcţiilor din Biroul permanent ce revin fiecărui grup parlamentar in acea sesiune. (3) Propunerile nominale pentru funcţiile de vicepreşedinte, secretar si chestor repartizate se anunta in plenul Senatului de catre liderii grupurilor parlamentare respective. Lista candidaţilor propuşi pentru funcţiile din Biroul permanent se supune in întregime votului Senatului si se aproba cu majoritatea voturilor senatorilor. Daca nu se realizeaza aceasta majoritate se organizează un nou tur de scrutin, in care lista este aprobata cu majoritatea voturilor senatorilor prezenţi.  +  Articolul 28 (1) Odata cu alegerea celorlalţi membri ai Biroului permanent, activitatea secretarilor asistenţi desemnaţi in condiţiile art. 4 inceteaza. (2) In locul secretarilor asistenţi a căror activitate a încetat, preşedintele Senatului va nominaliza 2 dintre secretarii aleşi in calitate de secretari de sedinta, cu respectarea următoarelor reguli: un secretar de la majoritate, unul de la opoziţie si cu observarea art. 16 alin. (3) teza a doua din Constituţia României, republicata.  +  Articolul 29Calitatea de preşedinte al Senatului, de vicepreşedinte, secretar sau chestor inceteaza, înainte de expirarea mandatului, ca urmare a pierderii calităţii de senator, potrivit art. 70 alin. (2) din Constituţia României, republicata, a demisiei din funcţie sau a revocării in condiţiile prezentului regulament.  +  Articolul 30 (1) Revocarea din funcţie a preşedintelui Senatului poate fi propusa la cererea a minimum o treime din numărul total al senatorilor, in cel putin una dintre următoarele împrejurări: a) incalca prevederile Constituţiei; b) incalca grav sau in mod repetat prevederile Regulamentului Senatului ori ale Regulamentului şedinţelor comune*). (2) Revocarea din funcţia de preşedinte al Senatului poate fi propusa si de jumătate plus unu din numărul total al senatorilor*). (3) Propunerea de revocare prevazuta la alin. (1) sau (2) se face in scris, sub semnatura iniţiatorilor, o singura data intr-o sesiune. (4) Propunerea de revocare se depune la Biroul permanent, care analizează, in prima sa sedinta, îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) sau (2) si decide, prin vot, introducerea acesteia in proiectul de ordine de zi a următoarei şedinţe de plen.  +  Articolul 31 (1) Preşedintele Senatului căruia i s-a cerut revocarea nu poate conduce sedinta Biroului permanent sau pe cea de plen in care se discuta revocarea sa. (2) La conducerea şedinţelor prevăzute la alin. (1), preşedintele Senatului va fi înlocuit de unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de Biroul permanent.  +  Articolul 32 (1) Propunerea de revocare se prezinta in plenul Senatului. Daca propunerea de revocare este aprobata prin votul secret al majorităţii senatorilor, funcţia de preşedinte devine vacanta si, imediat, se organizează alegeri in conformitate cu prevederile art. 24*). (2) Pe perioada vacantei funcţiei de preşedinte al Senatului, atribuţiile acestuia vor fi îndeplinite de unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de Biroul permanent. (3) Dupa alegerea unui nou preşedinte al Senatului se renegociaza, daca este cazul, de indata, repartizarea celorlalte funcţii din Biroul permanent, procedându-se potrivit dispoziţiilor prezentului regulament, astfel incat noul Birou permanent sa reflecte configuraţia politica rezultata din alegeri.  +  Articolul 33 (1) Revocarea oricăruia dintre ceilalţi membri ai Biroului permanent poate fi solicitata de grupul parlamentar care l-a propus. (2) Propunerea de revocare se depune la Biroul permanent, care decide introducerea ei in proiectul de ordine de zi a următoarei şedinţe de plen.  +  Articolul 34Vicepreşedintele sau secretarul căruia i s-a propus revocarea nu poate participa, dupa caz, la conducerea şedinţei Biroului permanent sau la conducerea celei de plen, in care se discuta aceasta cerere, dar isi poate exercita dreptul de vot.  +  Articolul 35Propunerea de revocare se prezinta in plenul Senatului. Daca propunerea de revocare este aprobata cu votul secret al majorităţii senatorilor, funcţia respectiva din Biroul permanent devine vacanta si, in aceeaşi sedinta, liderul grupului parlamentar anunta nominalizarea altui candidat care este supus votului plenului Senatului.  +  Articolul 36 (1) Biroul permanent al Senatului are următoarele atribuţii: a) propune datele de începere si de terminare ale fiecărei sesiuni a Senatului, cu respectarea art. 66 alin. (1) din Constituţia României, republicata; b) cere preşedintelui Senatului convocarea in sesiune extraordinara, conform art. 66 alin. (2) din Constituţia României, republicata; c) propune înscrierea pe ordinea de zi a aprobării Regulamentului Senatului sau a modificărilor acestuia; d) pregăteşte si asigura desfăşurarea in bune condiţii a lucrărilor Senatului; e) primeşte proiectele de lege sau propunerile legislative si decide:- reţinerea proiectului la Senat si sesizarea comisiilor permanente competente in vederea întocmirii rapoartelor si avizelor, in cazul in care Senatul este competent sa dezbata si sa adopte ca prima Camera sesizata, precum si in cazul in care Senatul este sesizat de catre Camera Deputaţilor;- transmiterea proiectelor de lege sau a propunerilor legislative Camerei Deputaţilor, in cazul in care aceasta este competenta sa le dezbata si sa le adopte ca prima Camera sesizata, ca urmare a hotărârii plenului Senatului si cu avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunităţi si validări; f) dispune difuzarea proiectelor de lege, a propunerilor legislative sau a rapoartelor comisiilor tuturor senatorilor, dupa îndeplinirea cerinţei prevăzute la lit. e) si publicarea acestora pe site-ul Senatului; g) stabileşte, cu consultarea preşedinţilor comisiilor, repartizarea proiectelor de lege si a iniţiativelor legislative catre comisii pentru amendamente, avize si întocmirea rapoartelor, precum si termenul pentru fiecare dintre acestea; h) întocmeşte proiectul ordinii de zi a şedinţelor Senatului si programul de activitate, cu consultarea liderilor grupurilor parlamentare, a preşedinţilor comisiilor permanente si a reprezentantului Guvernului pentru relaţia cu Parlamentul, si dispune publicarea acestora pe site-ul Senatului; i) stabileşte, cu consultarea liderilor grupurilor parlamentare, timpul total de dezbatere si alocarea acestuia pentru luări de cuvânt la dezbaterile politice, precum si timpul total necesar si alocarea acestuia pentru luări de cuvânt la declaraţiile politice; j) organizează relaţiile Senatului cu parlamentele altor state sau cu organizaţiile parlamentare internaţionale; k) supune spre aprobare Senatului componenta numerica si nominala a delegaţiilor la organizaţiile parlamentare internaţionale, pe baza deciziilor negociate de reprezentanţii grupurilor parlamentare; l) supune aprobării Senatului proiectul de buget al acestuia si contul de incheiere a exerciţiului bugetar; m) aproba regulamentele comisiilor permanente; n) exercita controlul financiar-contabil intern, prin intermediul chestorilor, si ia hotărârile ce se impun in acest domeniu; o) supune aprobării Senatului structura serviciilor acestuia; p) propune Senatului numirea sau revocarea secretarului general si a secretarului general adjunct; q) aproba statul de funcţii si regulamentele de organizare si funcţionare a serviciilor Senatului, la propunerea secretarului general; r) controlează activitatea serviciilor Senatului; s) aproba Regulamentul privind paza si accesul in sediul Senatului; s) adopta hotărâri care sunt obligatorii pentru senatori si aparatul tehnic; t) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, de prezentul regulament sau hotărâte de Senat. (2) Dezbaterile Biroului permanent al Senatului se consemneaza in stenograme si procese-verbale si se înregistrează audio. La decizia Biroului permanent, se pot realiza si înregistrări video ale şedinţelor. (3) Senatorii pot obţine, de indata, copii de pe stenogramele Biroului permanent, cu exceptia partilor declarate confidenţiale prin votul Biroului permanent, care pot fi numai consultate.  +  Articolul 37 (1) Biroul permanent se convoacă din oficiu de catre preşedintele Senatului sau la solicitarea a cel putin 5 dintre ceilalţi membri ai sai, a unui grup parlamentar sau a cel putin 7 senatori independenţi. (2) Convocarea trebuie insotita de o propunere de ordine de zi si, eventual, de o propunere privind invitarea altor persoane la anumite puncte de pe ordinea de zi. (3) Biroul permanent invita la lucrările sale liderii grupurilor parlamentare, preşedinţii comisiilor parlamentare sau alte persoane, ori de cate ori considera necesar.  +  Articolul 38 (1) Biroul permanent lucrează in prezenta majorităţii membrilor sai si adopta hotărârile cu votul deschis al majorităţii membrilor prezenţi. Hotărârile importante se publica pe site-ul Senatului. (2) Oricare membru al Biroului permanent poate cere consemnarea in stenograma sau in procesul-verbal a rezultatului nominal al votului.  +  Articolul 39 (1) Preşedintele Senatului are următoarele atribuţii: a) convoacă Senatul in sesiuni ordinare si extraordinare; b) conduce lucrările Senatului si asigura respectarea programului orar si a ordinii de zi; c) acorda cuvântul, modereaza discuţiile, sintetizează problemele supuse dezbaterii, stabileşte ordinea votării explica semnificaţia votului si anunta rezultatul votului; d) asigura menţinerea ordinii in timpul dezbaterilor si respectarea Constituţiei si a Regulamentului Senatului; e) convoacă si conduce lucrările Biroului permanent; f) reprezinta Senatul in relaţiile cu Preşedintele României, Camera Deputaţilor, Guvernul, Curtea Constitutionala, precum si cu alte autorităţi si instituţii interne ori internaţionale; g) poate sesiza Curtea Constitutionala, in condiţiile prevăzute la art. 146 lit. a), b), c) si e) din Constituţia României, republicata; h) dispune de fondul preşedintelui, conform legii si in limitele prevederilor bugetare; i) aproba decontarea cheltuielilor pentru deplasările in străinătate; j) aproba indemnizatiile persoanelor utilizate in cadrul Senatului in calitate de colaboratori, precum si decontarea cheltuielilor suportate de persoanele invitate la Senat, potrivit legii; k) prezinta Biroului permanent rapoarte anuale privind utilizarea fondului preşedintelui; l) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, de prezentul regulament sau hotărâte de Senat. (2) Preşedintele Senatului asigura interimatul funcţiei de Preşedinte al României, conform art. 98 din Constituţia României, republicata.  +  Articolul 40 (1) Vicepreşedinţii îndeplinesc atribuţiile stabilite de Biroul permanent sau încredinţate de preşedintele Senatului. (2) Vicepreşedinţii conduc activitatea Biroului permanent si a Senatului, la solicitarea preşedintelui sau, in absenta acestuia, prin decizie. (3) In perioada in care preşedintele Senatului asigura interimatul funcţiei de Preşedinte al României, atribuţiile preşedintelui Senatului se exercita de unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de preşedintele Senatului. (4) Fiecare vicepreşedinte coordonează si activitatea unor comisii permanente stabilite de Biroul permanent. (5) In îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la alin. (4), vicepreşedintele coordonator poate participa la lucrările comisiilor, fara drept de vot, prezentând informări Biroului permanent.  +  Articolul 41 (1) Secretarii Senatului au următoarele atribuţii curente in activitatea de legiferare: a) participa la conducerea şedinţelor de plen, asistandu-l pe preşedintele Senatului in ordinea hotarata de Biroul permanent, apartinand, de regula, unul majorităţii si celălalt opoziţiei; b) semnalează preşedintelui înscrierile la cuvânt, in ordinea in care acestea au fost făcute; c) prezinta preşedintelui propunerile, amendamentele si orice alte comunicări adresate Senatului; d) urmăresc prezenta senatorilor la lucrări; e) verifica cvorumul de sedinta si efectueaza apelul nominal, din dispoziţia preşedintelui; f) consemneaza rezultatul votului atunci cand acest lucru se impune; g) răspund de evidenta hotărârilor adoptate; h) urmăresc întocmirea stenogramelor si verifica transmiterea lor spre publicare in Monitorul Oficial al României, Partea a II-a; i) urmăresc evidenta situaţiei proiectelor de lege si a propunerilor legislative înregistrate la Senat si tin legatura cu autorităţile publice implicate in procedura de legiferare, potrivit repartizării Biroului permanent; j) urmăresc avizele preliminare, necesare pentru propunerile legislative; k) urmăresc evidenta proiectelor de lege si a propunerilor legislative transmise de la Camera Deputaţilor pentru care Senatul decide in mod definitiv; l) îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de lege, de prezentul regulament, hotărâte de Biroul permanent sau de Senat. (2) Atribuţiile prevăzute la alin. (1) lit. g)-k) se îndeplinesc prin serviciile Senatului.  +  Articolul 42 (1) Chestorii Senatului au următoarele atribuţii: a) prezinta Senatului proiectul de buget si contul de incheiere a exerciţiului bugetar anual; b) verifica modul de gestionare a patrimoniului si exercita controlul financiar intern asupra cheltuielilor efectuate; c) verifica funcţionarea si calitatea serviciilor Senatului, potrivit repartizării Biroului permanent; d) asigura menţinerea ordinii in timpul şedinţelor de plen si in întregul sediu al Senatului; e) îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de lege, de prezentul regulament, hotărâte de Biroul permanent sau de Senat. (2) Chestorii prezinta informări Biroului permanent, iar la sfârşitul fiecărei sesiuni ordinare prezinta Senatului un raport cu privire la rezultatele controalelor efectuate.  +  Secţiunea a 4-a Comisiile Senatului1. Dispoziţii comune  +  Articolul 43Comisiile sunt structuri interne de lucru ale Senatului, constituite pentru pregătirea activităţii de legiferare, precum si pentru realizarea funcţiei de control parlamentar.  +  Articolul 44 (1) Senatul isi constituie comisii permanente si poate institui comisii de ancheta, comisii speciale, inclusiv comisii paritare de mediere, sau comisii comune cu Camera Deputaţilor. (2) Numărul comisiilor de ancheta, speciale sau comune, denumirea si competenta fiecărei astfel de comisii, precum si numărul membrilor acestora se hotărăsc de catre Senat, la propunerea Biroului permanent.  +  Articolul 45 (1) Numărul locurilor in comisii, ce revine fiecărui grup parlamentar, se stabileşte, in termenul hotărât de Biroul permanent, prin negocieri intre reprezentanţii grupurilor parlamentare, astfel incat sa se respecte configuraţia politica a Senatului rezultata din alegeri. In cazul in care unul dintre membrii comisiei demisioneaza din grupul parlamentar care l-a propus, liderul grupului respectiv poate propune un alt reprezentant*). (2) Problemele ramase in divergenta dupa termenul stabilit la alin. (1) se supun direct votului Senatului.  +  Articolul 46 (1) Propunerile nominale se anunta de catre liderii grupurilor parlamentare in termenul stabilit de Biroul permanent, cu observarea principiului consacrat de art. 16 alin. (3) teza a doua din Constituţia României, republicata. (2) Toti senatorii, cu exceptia preşedintelui Senatului, sunt obligaţi sa faca parte din cel putin o comisie permanenta. (3) Un senator nu poate face parte din mai mult de doua comisii permanente, cu exceptia Comisiei pentru regulament. (4) Senatul aproba componenta nominala a fiecărei comisii cu votul deschis al majorităţii senatorilor prezenţi.  +  Articolul 47Liderii grupurilor parlamentare pot anunta oricând decizia grupului de a opera schimbări intre membrii grupului privind apartenenta la comisii, cu respectarea numărului total al membrilor comisiei, a numărului de reprezentanţi ai grupului respectiv si a prevederilor art. 46 alin. (3). Schimbările se supun votului Senatului.  +  Articolul 48 (1) Comisiile sunt conduse de un birou compus din: un preşedinte, un vicepreşedinte si un secretar. (2) Un senator poate face parte din biroul de conducere al unei singure comisii permanente.  +  Articolul 49Componenta membrilor birourilor comisiilor pe grupuri parlamentare se stabileşte prin negocieri intre reprezentanţii acestora, astfel incat sa se respecte configuraţia politica a Senatului rezultata din alegeri, precum si principiul consacrat de art. 16 alin. (3) teza a doua din Constituţia României, republicata. Componenta astfel stabilita se supune votului plenului Senatului.  +  Articolul 50 (1) Propunerile nominale pentru funcţiile din birourile comisiilor se fac prin lider de grupurile parlamentare cărora le-au fost atribuite, cu observarea principiului prevăzut de art. 16 alin. (3) teza a doua din Constituţia României, republicata. (2) In prima sedinta a comisiilor, convocată de preşedintele Senatului, se aduce la cunostinta membrilor acestora componenta birourilor, negociata potrivit alin. (1).  +  Articolul 51 (1) Revocarea unui membru al biroului comisiei se face de catre grupul care l-a desemnat. (2) Funcţia respectiva devine vacanta, iar grupul parlamentar, prin liderul sau, face o noua desemnare. (3) Pierderea calităţii de membru al unui grup parlamentar atrage încetarea de drept a funcţiei de conducere in cadrul unei comisii parlamentare.  +  Articolul 52Locurile vacante din birourile comisiilor sunt ocupate numai de catre senatori apartinand grupului parlamentar căruia i-a fost atribuita funcţia respectiva, nominalizaţi de liderul grupului, potrivit art. 49.  +  Articolul 53Comisiile adopta propriul regulament de organizare si funcţionare, care se supune aprobării Biroului permanent si se revizuieşte ori de cate ori este necesar.  +  Articolul 54Biroul fiecărei comisii întocmeşte propuneri pe care le supune votului comisiei privind: a) ordinea de zi a fiecărei şedinţe; b) atribuţiile ce revin fiecărui senator in cadrul comisiei; c) constituirea de subcomisii, precum si sarcinile si competenta acestora; d) organizarea de şedinţe, de consultări sau audieri pe diverse teme din domeniul de activitate a comisiei; e) alte masuri ce interesează bunul mers al activităţilor comisiei.  +  Articolul 55Preşedintele comisiei are următoarele atribuţii: a) asigura reprezentarea comisiei in raporturile cu Biroul permanent si cu celelalte comisii; b) conduce şedinţele comisiei, conform normelor stabilite in Regulamentul Senatului si in regulamentul comisiei; c) invita, din proprie initiativa sau la solicitarea membrilor comisiei, sa participe la lucrările comisiei persoane din afara acesteia; d) are acces sau poate desemna un alt reprezentant al comisiei la şedinţele altor comisii care examinează lucrări ce prezinta importanta pentru comisia pe care o conduce; e) semneaza rapoartele si celelalte acte elaborate de comisie; f) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de regulamentul comisiei sau stabilite prin votul majorităţii membrilor acesteia.  +  Articolul 56Vicepreşedintele îndeplineşte, in lipsa sau la cererea preşedintelui, atribuţiile acestuia, precum si alte atribuţii prevăzute de regulamentul comisiei sau stabilite prin votul comisiei.  +  Articolul 57Secretarul comisiei are următoarele atribuţii: a) tine evidenta prezentei senatorilor la şedinţele comisiei; b) urmăreşte primirea avizelor de la celelalte comisii permanente si a punctului de vedere al Guvernului; c) asigura redactarea tuturor actelor comisiei; d) numara voturile exprimate in şedinţele comisiei; e) urmăreşte întocmirea proceselor-verbale ale şedinţelor comisiei; f) contrasemneaza toate actele comisiei; g) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de regulamentul comisiei sau stabilite prin votul acesteia.  +  Articolul 58 (1) Convocarea şedinţelor comisiei se face, potrivit programului de lucru al Senatului, de preşedintele acesteia sau, in lipsa sa, de vicepreşedintele care il înlocuieşte, pe baza hotărârii biroului comisiei. (2) Şedinţele comisiilor pot avea loc in acelaşi timp cu cele ale plenului, numai cu aprobarea Senatului. (3) In afara programului de lucru, comisiile pot fi convocate si pot tine şedinţe cu aprobarea sau din dispoziţia Biroului permanent. Aceste şedinţe trebuie anunţate tuturor membrilor comisiei cu cel putin 24 de ore înainte.  +  Articolul 59 (1) Comisiile pot adopta avize si rapoarte numai in prezenta majorităţii membrilor. (2) Avizele si rapoartele comisiilor se adopta cu votul majorităţii membrilor prezenţi. (3) Votul in comisie este deschis. La propunerea oricărui membru, comisia poate decide prin vot ca anumite avize si rapoarte sa fie supuse votului secret. (4) La propunerea oricărui membru, votul se va consemna nominal in procesul-verbal sau in stenograma.  +  Articolul 60 (1) Senatorul care absenteaza nemotivat la 3 şedinţe ale unei comisii speciale, de ancheta sau de mediere va fi înlocuit de drept de grupul parlamentar respectiv. (2) La şedinţele comisiilor pot participa si senatori din alte comisii sau deputaţi care au legatura cu materialele aflate in dezbatere, fara a avea drept de vot. (3) Biroul comisiei hotărăşte condiţiile si limitele participării la şedinţele comisiei a unor persoane interesate, care au înaintat acesteia o cerere scrisa si motivata, sau a personalului de specialitate al Senatului.  +  Articolul 61 (1) Membrii Guvernului sau reprezentanţii mandataţi ai acestora au acces la lucrările comisiilor. (2) In cazul in care comisiile solicita participarea la lucrările lor a unor membri ai Guvernului sau a conducătorilor unor instituţii publice, prezenta acestora este obligatorie. (3) Data la care are loc sedinta comisiei si subiectul in legatura cu care sunt convocaţi vor fi aduse la cunostinta acestora cu minimum 48 de ore înainte. (4) In cazul propunerilor legislative, la dezbateri in comisii sunt invitaţi, in scris si cu cel putin 3 zile înainte, iniţiatorii.  +  Articolul 62 (1) La şedinţele comisiilor pot asista reprezentanţii presei. (2) Comisia, cu majoritate de voturi, decide, in funcţie de ordinea de zi, asupra caracterului dezbaterilor.  +  Articolul 63 (1) In cadrul dezbaterilor din comisii nimeni nu poate lua cuvântul decat daca ii este acordat de preşedinte. (2) Vorbitorii sunt obligaţi sa se refere strict la subiectul aflat in discuţie. In caz contrar, preşedintele le retrage cuvântul. (3) La propunerea oricărui membru, comisia poate hotărî limitarea duratei unor dezbateri sau a luarilor de cuvânt, cu votul a doua treimi din numărul membrilor comisiei.  +  Articolul 64 (1) In prima sedinta dupa primirea proiectului de lege sau a propunerii legislative, comisia poate desemna, dintre membrii care isi exprima dorinta sau la propunerea preşedintelui, unul sau mai multi raportori. (2) Rapoartele si avizele vor cuprinde opinia majorităţii membrilor comisiei, opinii separate, motivate ale altor senatori din comisie, la cererea acestora, precum si rezultatul voturilor si menţionarea amendamentelor admise sau respinse, in anexe distincte.  +  Articolul 65 (1) Lucrările comisiilor se consemneaza in procese-verbale si, prin decizia comisiei, vor fi stenografiate sau înregistrate audiovideo, la cererea membrilor comisiei. (2) Senatorii care nu sunt membri ai comisiei pot consulta, la sediul comisiei, actele si documentele acesteia, fara ca lucrările comisiei sa fie stanjenite. (3) Actele si documentele comisiilor pot fi consultate si de alte persoane interesate, numai cu aprobarea biroului comisiei. (4) Toate actele si documentele emise de comisie vor fi semnate de preşedintele si de secretarul de sedinta. (5) Secretarul comisiei supraveghează personalul de specialitate al acesteia, însărcinat cu evidenta si păstrarea tuturor actelor si documentelor comisiei.2. Comisiile permanente  +  Articolul 66 (1) Comisiile permanente functioneaza pe toata durata mandatului Senatului. (2) Comisiile permanente sunt următoarele:I. Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunităţi si validări;II. Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancara si piata de capital;III. Comisia economica, industrii si servicii;IV. Comisia pentru agricultura, silvicultura si dezvoltare rurala;V. Comisia pentru politica externa;VI. Comisia pentru administraţie publica, organizarea teritoriului si protecţia mediului;VII. Comisia pentru apărare, ordine publica si siguranta nationala;VIII. Comisia pentru munca, familie si protecţie sociala;IX. Comisia pentru invatamant, stiinta, tineret si sport;X. Comisia pentru sănătate publica;XI. Comisia pentru cultura, arta si mijloace de informare in masa;XII. Comisia pentru drepturile omului, culte si minorităţi;XIII. Comisia pentru egalitatea de şanse;XIV. Comisia pentru privatizare si administrarea activelor statului;XV. Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei si petitii;XVI. Comisia pentru regulament. (3) Regulamentul comisiilor permanente va cuprinde, in detaliu, domeniul lor specific de activitate. (4) Comisia pentru regulament este o comisie permanenta speciala formata din cate un reprezentant al fiecărui grup parlamentar. Membrii Comisiei pentru regulament nu pot face parte din Biroul permanent.  +  Articolul 67In domeniul lor de activitate, comisiile permanente au următoarele atribuţii: a) examinează proiecte si propuneri legislative, in vederea elaborării rapoartelor sau avizelor; b) solicita rapoarte, informaţii sau documente de la autorităţile publice; c) efectueaza anchete parlamentare si prezinta rapoarte Biroului permanent; d) controlează modul in care ministerele si celelalte organe ale administraţiei publice îndeplinesc Programul de guvernare aprobat de Parlament, in domeniile lor specifice de activitate*); e) dezbat si hotărăsc asupra altor probleme transmise de Biroul permanent; f) îndeplinesc alte atribuţii prevăzute in regulamentul propriu sau hotărâte de Senat.  +  Articolul 68Biroul permanent trimite proiectele de lege, propunerile legislative sau amendamentele comisiilor in competenta cărora intra materia reglementata prin acestea, spre dezbatere si elaborarea rapoartelor sau avizelor.  +  Articolul 69 (1) Orice comisie permanenta care se considera competenta cu privire la un proiect de lege sau o propunere legislativa, trimisa de Biroul permanent altei comisii, poate solicita acestuia, cu cel putin 5 zile înainte de termenul stabilit pentru depunerea raportului, sa ii fie transmise spre avizare sau pentru întocmirea unui raport comun. (2) In caz de refuz din partea Biroului permanent, Senatul hotărăşte asupra solicitării comisiei, prin votul majorităţii senatorilor prezenţi.  +  Articolul 70 (1) Daca o comisie permanenta considera ca un proiect de lege sau o propunere legislativa este de competenta in fond a altei comisii, poate cere Biroului permanent transmiterea proiectului de lege sau a propunerii legislative catre acea comisie, in termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea la comisie. (2) In caz de refuz din partea Biroului permanent sau in cazul unui conflict de competenta intre comisii, se procedează potrivit art. 69 alin. (2).  +  Articolul 71 (1) Comisia permanenta sesizata in fond primeşte si analizează avizele celorlalte comisii care examinează proiectul de lege sau propunerea legislativa, in termenul stabilit de Biroul permanent. (2) In cazul nerespectării acestui termen, comisia sesizata in fond poate redacta raportul fara a mai aştepta avizul sau avizele respective.  +  Articolul 72 (1) In raportul comisiilor sesizate in fond se fac referiri motivate la avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul, la avizul Consiliului Legislativ si al altor instituţii sau organisme care, potrivit legii, sunt competente sa avizeze un proiect de lege sau o propunere legislativa, precum si la toate amendamentele, inclusiv cele prevăzute in punctul de vedere al Guvernului. In cazul amendamentelor respinse se menţionează motivele avute in vedere. (2) Raportul care se inainteaza Biroului permanent va cuprinde propuneri motivate privind admiterea fara modificări a actului examinat, respingerea acestuia sau admiterea lui cu modificări. (3) In toate cazurile raportul va cuprinde, in anexe distincte, amendamentele admise si cele respinse de comisie, cu motivarea corespunzătoare, precizând Camera decizionala pentru fiecare amendament admis sau respins. (4) In cazul in care o comisie examinează in fond mai multe proiecte de lege si propuneri legislative care au acelaşi obiect de reglementare, aceasta va întocmi un singur raport de admitere, cu respectarea prevederilor alin. (1)-(3). (5) Pentru fiecare dintre celelalte proiecte de lege sau propuneri legislative se întocmeşte raport de respingere. (6) Prevederile alineatelor precedente se aplica si ordonanţelor Guvernului, cu obligaţia de a fi prevăzute in raport si masurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţelor respective.  +  Articolul 73Raportul comisiei sesizate in fond se depune la Biroul permanent in termenul stabilit de acesta.Termenul poate fi modificat, la cererea motivata a comisiei, fara a depăşi 15 zile de la data sesizării de catre Biroul permanent, in cazul ordonanţelor de urgenta si in cazul in care Senatul este prima Camera sesizata.  +  Articolul 74 (1) Avizarea amendamentelor scrise, depuse de senatori, se face de catre comisia sesizata in fond si, numai daca aceasta considera necesar, avizarea se va face si de catre o alta comisie. (2) Pentru observaţiile formulate in plen cu privire la probleme de redactare, avizarea se face oral de catre raportorul comisiei sesizate in fond. (3) Data amendamentului este data înregistrării sale la comisie, care va tine o evidenta speciala a tuturor amendamentelor depuse.  +  Articolul 75Comisiile permanente pot tine şedinţe comune prin decizia Biroului permanent. In asemenea situaţii, comisiile dezbat si adopta un raport sau aviz comun.  +  Articolul 76 (1) Orice comisie permanenta poate iniţia o ancheta parlamentara, in limitele competentelor sale materiale, privitoare la activitatea desfasurata de un minister sau de alta autoritate publica centrala ori a unei instituţii de sub autoritatea acestora*). (2) Pentru a obţine încuviinţarea, comisia permanenta va prezenta o cerere scrisa, temeinic motivata, adoptata cu votul majorităţii membrilor sai, in care vor fi enunţate obiectivele si scopul anchetei, mijloacele necesare de realizare si termenul de depunere a raportului. (3) Biroul permanent al Senatului va decide asupra cererii, precum si daca raportul se supune dezbaterii sau aprobării Senatului. (4) In vederea desfăşurării anchetei, comisia permanenta poate invita, pentru a da relaţii, orice demnitar, funcţionar sau angajat al Guvernului si al celorlalte organe ale administraţiei publice. (5) Persoanele invitate pentru audiere vor fi înştiinţate despre subiectul, data si condiţiile audierii cu cel putin 5 zile înainte. Cheltuielile de deplasare si, eventual, de cazare vor fi suportate din bugetul Senatului, la solicitarea persoanelor invitate, in condiţiile aprobate de Biroul permanent. (6) Prezenta la audieri este obligatorie. Persoanele care, cu rea-credinta, nu răspund solicitărilor comisiilor Senatului vor fi sancţionate, potrivit legii*). (7) Procedura audierii este cea prevazuta in regulamentele comisiilor permanente.3. Comisii speciale  +  Articolul 77 (1) La propunerea Biroului permanent, Senatul poate hotărî constituirea unor comisii speciale pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte scopuri, indicate in hotărârea de înfiinţare a comisiei. (2) Prin hotărârea de înfiinţare se vor preciza, la propunerea Biroului permanent, senatorii ce compun comisia si biroul acesteia, precum si termenul la care va fi depus raportul comisiei. (3) Propunerile legislative elaborate de comisia speciala se distribuie senatorilor pentru formularea de amendamente, in termenul stabilit de Biroul permanent. Pe baza amendamentelor, comisia va întocmi raportul dupa regulile de funcţionare a comisiei permanente. (4) Raportul comisiei este depus la Biroul permanent, care va asigura includerea lui in proiectul ordinii de zi, in termen de cel mult 10 zile de la data depunerii. (5) La cererea motivata a comisiei, Senatul poate aproba prelungirea termenului stabilit pentru depunerea raportului. In acest caz comisia poate prezenta la termen un raport preliminar. (6) Membrii comisiilor speciale isi pastreaza si calitatea de membri ai comisiilor permanente. (7) Celelalte probleme legate de organizarea si funcţionarea comisiilor speciale vor fi reglementate de birourile acestora, in masura in care prevederile art. 43-65 nu sunt îndestulătoare.4. Comisii de ancheta  +  Articolul 78 (1) La cererea unei treimi din numărul membrilor sai, Senatul poate hotărî înfiinţarea unei comisii de ancheta, fiind aplicabile prevederile art. 43-65, art. 76 si ale art. 77 alin. (2)-(7). Raportul comisiei se depune la Biroul permanent, care il include pe ordinea de zi a plenului Senatului in cel mult 15 zile. (2) Dupa dezbaterea raportului Senatul adopta o hotarare cu privire la acesta.  +  Articolul 79 (1) Comisia de ancheta poate invita orice persoana care poate avea cunostinta despre o fapta sau o împrejurare de natura sa serveasca la aflarea adevărului in cauza care formează obiectul activităţii comisiei*). (2) La cererea comisiei de ancheta, orice persoana care cunoaşte fapte sau împrejurări in legatura cu obiectul cercetării ori care deţine un mijloc de proba este obligata sa le aducă la cunostinta sau sa le înfăţişeze. Instituţiile si organizaţiile sunt obligate, in condiţiile legii, sa răspundă la solicitările comisiei de ancheta in termenul stabilit de aceasta*). (3) Cand, pentru lămurirea unor fapte sau împrejurări in vederea aflării adevărului, sunt necesare cunoştinţele unor experţi, comisia de ancheta poate dispune efectuarea de expertize.  +  Capitolul II Desfăşurarea lucrărilor Senatului  +  Secţiunea 1 Sesiunile si actele Senatului  +  Articolul 80Senatul isi desfasoara activitatea in doua sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe in luna februarie si nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie. A doua sesiune începe in luna septembrie si nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie.  +  Articolul 81 (1) Senatul se întruneşte si in sesiuni extraordinare, la cererea Preşedintelui României, a Biroului permanent ori a cel putin o treime din numărul total al senatorilor. (2) Cererea de convocare a unei sesiuni extraordinare se face in scris si va cuprinde motivul, ordinea de zi propusa si durata de desfăşurare a sesiunii extraordinare. (3) Convocarea se face de preşedintele Senatului. Preşedintele poate sa nu ia in considerare cererile de convocare a unei sesiuni extraordinare, care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) si (2). (4) Respingerea de catre Senat a ordinii de zi propuse impiedica tinerea sesiunii extraordinare.  +  Articolul 82 (1) In timpul sesiunilor, senatorii lucrează in şedinţe in plen, in comisii, in grupuri parlamentare, in circumscripţiile electorale ori îndeplinesc alte activităţi dispuse de Biroul permanent. (2) In afara sesiunilor, senatorii isi pot desfasura activitatea din dispoziţia sau cu aprobarea Biroului permanent, in comisii permanente, speciale sau de ancheta, in grupuri parlamentare, in circumscripţiile electorale sau îndeplinesc alte sarcini hotărâte de acesta.  +  Articolul 83 (1) Senatul adopta legi, hotărâri si moţiuni simple. (2) De asemenea, Senatul poate adopta mesaje, declaraţii, rezoluţii si ale acte cu caracter politic.  +  Secţiunea a 2-a Ordinea de zi si programul de activitate  +  Articolul 84 (1) Proiectul programului de activitate pentru saptamana următoare este supus spre aprobare Senatului si se adopta, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, in ultima zi de activitate in plen a săptămânii; acesta se distribuie senatorilor, se afiseaza la sediu si se publica pe site-ul Senatului. (2) Materialele supuse dezbaterii Senatului sunt cuprinse in proiectul ordinii de zi si in programul de activitate a Senatului, întocmite de Biroul permanent. (3) Propunerile legislative se comunica Guvernului in termen de 3 zile de la prezentarea in Biroul permanent, pentru a se pronunta si in ceea ce priveşte aplicarea art. 111 din Constituţia României, republicata.  +  Articolul 85 (1) Proiectul ordinii de zi cuprinde proiecte de lege, propuneri legislative, rapoarte, informări si alte acte prevăzute de lege pentru a fi dezbătute de Senat, precum si, dupa caz, întrebări, interpelari, declaraţii sau alte probleme propuse de Biroul permanent, de senatori ori de Guvern. (2) La întocmirea si aprobarea ordinii de zi se va asigura prioritate dezbaterii ordonanţelor de urgenta ale Guvernului, proiectelor de lege sau propunerilor legislative in procedura de urgenta, proiectelor de lege ori propunerilor legislative care sunt in competenta Senatului, ca prima Camera sesizata, si rapoartelor întocmite de comisiile de mediere. (3) Alte propuneri sau documente decat cele din domeniul legislativ se transmit Biroului permanent pentru a fi incluse in proiectul ordinii de zi, cu cel putin doua zile înainte de sedinta Biroului permanent, daca prin lege, prin prezentul regulament sau prin hotărârea Senatului nu se prevede alt termen. (4) Biroul permanent poate include in proiectul ordinii de zi dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative la care termenul de depunere a raportului a fost depăşit, cu încadrarea pentru dezbatere si aprobare in termenul prevăzut de Constituţie.  +  Articolul 86Proiectele de lege pentru ratificarea tratatelor internaţionale, precum si rapoartele sau declaraţiile primului-ministru cu privire la politica Guvernului se înscriu in proiectul ordinii de zi si se dezbat cu prioritate.  +  Articolul 87 (1) Ordinea de zi poate fi modificata numai la propunerea Biroului permanent, a unui grup parlamentar sau a unei comisii a Senatului pentru motive bine întemeiate si urgente. (2) Modificarea ordinii de zi pentru saptamana următoare este supusa spre aprobare Senatului si se adopta cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, in ultima zi de activitate in plen a săptămânii in curs. (3) Motivarea cererii de modificare a ordinii de zi se face printr-o singura luare de cuvânt, limitata in timp. In cazul in care exista opoziţie, se va da cuvântul unui singur vorbitor pentru fiecare grup parlamentar, dupa care se va trece la vot.  +  Secţiunea a 3-a Procedura legislativa  +  Articolul 88 (1) Initiativa legislativa aparţine, dupa caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui numar de cel putin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot, in conformitate cu art. 74 din Constituţia României, republicata. (2) Proiectele de lege iniţiate de Guvern si propunerile legislative iniţiate de senatori, de deputaţi sau de cetăţenii care exercita dreptul la initiativa legislativa trebuie sa fie însoţite de expunere de motive, sa fie redactate in forma proprie unui act normativ, pe articole si, dupa caz, pe capitole si secţiuni. (3) Guvernul isi exercita initiativa legislativa prin transmiterea catre Senat a proiectului de lege ce intra in competenta acestuia de adoptare, ca prima Camera sesizata. (4) Senatorii, deputaţii si cetăţenii isi exercita dreptul la initiativa legislativa prin transmiterea catre Camera competenta a propunerii legislative, in scopul de a o dezbate si de a o adopta ca prima Camera sesizata. (5) Legile constituţionale pot fi iniţiate in condiţiile art. 150 si 151 din Constituţia României, republicata. (6) Propunerile legislative formulate de senatori si deputaţi, care implica modificarea bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat, trebuie sa fie însoţite de dovada solicitării informării Guvernului, inaintata prin preşedintele Senatului, in conformitate cu dispoziţiile art. 111 din Constituţia României, republicata. (7) Senatul, ca prima Camera sesizata, are in competenta spre dezbatere si adoptare proiectele de lege si propunerile legislative in domeniile stabilite de art. 75 din Constituţia României, republicata, dupa cum urmeaza:1. proiectele de lege si propunerile legislative de nivelul legilor ordinare;2. proiectele legilor organice prevăzute la:- art. 3 alin. (2) - Teritoriul;- art. 5 alin. (1) - Cetăţenia;- art. 12 alin. (4) - Simboluri naţionale;- art. 16 alin. (4) - Egalitatea in drepturi;- art. 44 alin. (2) - Dreptul de proprietate privata;- art. 70 alin. (1) - Jurământul deputaţilor si senatorilor;- art. 73 alin. (3) - Categorii de legi:● lit. a) - sistemul electoral, organizarea si funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente;● lit. b) - organizarea, funcţionarea si finanţarea partidelor politice;● lit. d) - organizarea si desfăşurarea referendumului;● lit. f) - regimul stării de mobilizare partiala sau totala a forţelor armate si al stării de război;● lit. g) - regimul stării de asediu si al stării de urgenta;● lit. h) - infracţiunile, pedepsele si regimul executării acestora;● lit. i) - acordarea amnistiei sau a graţierii colective;● lit. j) - statutul functionarilor publici;● lit. m) - regimul juridic general al proprietăţii si al moştenirii;● lit. p) - regimul general privind raporturile de munca, sindicatele, patronatele si protecţia sociala;● lit. r) - statutul minorităţilor naţionale din România;● lit. s) - regimul general al cultelor;- art. 83 alin. (3) - Preşedintele României - prelungirea mandatului;- art. 136 alin. (3), (4) si (5) - Proprietatea;- art. 141 - Consiliul Economic si Social. (8) Senatul ia in dezbatere si adoptare, in calitate de Camera decizionala, proiectele de lege si propunerile legislative adoptate de Camera Deputaţilor, la sesizarea acesteia, in domeniile stabilite la art. 75 din Constituţia României, republicata, dupa cum urmeaza:1. proiectele de lege si propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaţionale si a masurilor legislative ce rezulta din aplicarea acestor tratate ori acorduri;2. proiectele legilor organice prevăzute la:- art. 31 alin. (5) - Organizarea si funcţionarea serviciilor publice de radio si televiziune si controlul parlamentar al acestora;- art. 40 alin. (3) - Dreptul de asociere;- art. 52 alin. (2) - Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publica, respectiv art. 73 alin. (3) lit. k) - Contenciosul administrativ;- art. 55 alin. (2) si (3) - Apărarea tarii;- art. 58 alin. (3) - Organizarea si funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului;- art. 73 alin. (3) - Categorii de legi:● lit. e) - organizarea Guvernului si a Consiliului Suprem de Apărare a fiarii;● lit. l) - organizarea si funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public si a Curţii de Conturi;● lit. n) - organizarea generala a învăţământului;● lit. o) - organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum si regimul general privind autonomia locala;- art. 79 alin. (2) - Consiliul Legislativ;- art. 102 alin. (3) - Guvernul - rolul si structura;- art. 105 alin. (2) - Guvernul - incompatibilităţi;- art. 117 alin. (3) - Înfiinţarea de autorităţi administrative autonome;- art. 118 alin. (2) si (3) - Sistemul de apărare;- art. 120 alin. (2) - Administraţia publica locala - principii de baza;- art. 123 alin. (3) - Prefectul;- art. 125 alin. (2) - Statutul judecătorilor;- art. 126 alin. (4) si (5) - Instanţele judecătoreşti;- art. 128 alin. (2) - Folosirea limbii materne si a interpretului in justiţie;- art. 134 alin. (2) si (4) - Consiliul Superior al Magistraturii - atribuţii;- art. 140 alin. (1) - Curtea de Conturi;- art. 142 alin. (5) - Curtea Constitutionala - structura.  +  Articolul 89 (1) Proiectele de lege si propunerile legislative se supun spre dezbatere si adoptare Senatului, ca prima Camera sesizata, in condiţiile prevăzute la art. 75 din Constituţia României, republicata. In cazul propunerilor legislative care sunt depuse la Senat, ca prima Camera sesizata, acestea se înregistrează si se tin in evidenta. Ele vor intra in procesul legislativ numai dupa primirea avizelor legale de la Consiliul Legislativ, Guvern, Consiliul Economic si Social. (2) Pentru celelalte proiecte de lege si propuneri legislative care se dezbat si se adopta, potrivit art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicata, mai intai de Camera Deputaţilor, ca prima Camera sesizata, competenta decizionala aparţine Senatului. (3) Senatul, ca prima Camera sesizata, se pronunta asupra proiectelor de lege si propunerilor legislative cu care este sesizat, in termen de 45 de zile de la data prezentării acestora in Biroul permanent. Pentru coduri si alte legi de complexitate deosebita, termenul este de 60 de zile de la data prezentării in Biroul permanent. (4) Caracterul complex al legii se stabileşte prin hotărârea plenului Senatului, la propunerea Biroului permanent, avându-se in vedere elemente precum: întinderea reglementarii, importanta domeniului de reglementare, implicaţiile deosebite intr-un anumit domeniu si necesitatea aplicării unor norme comunitare. (5) In situaţia ordonanţelor de urgenta ale Guvernului, termenul este de 30 de zile, potrivit art. 115 alin. (5) din Constituţia României, republicata. (6) Dupa adoptarea ori respingerea de catre Senat, ca prima Camera sesizata, a proiectului de lege sau a propunerii legislative, acestea se trimit Camerei Deputaţilor, care va decide definitiv. (7) In cazul depăşirii termenelor prevăzute la alin. (3), proiectul de lege sau propunerea legislativa se considera ca a fost adoptata si se inainteaza Camerei Deputaţilor, care va decide definitiv. (8) Termenele prevăzute la alin. (3) si (5) se calculează potrivit art. 114.  +  Articolul 90 (1) In vederea încadrării in termenele prevăzute la art. 89 alin. (3) si la art. 108, 109 si 110 din prezentul regulament, precum si la art. 115 alin. (5) din Constituţia României, republicata, proiectele de lege si propunerile legislative se inainteaza Biroului permanent al Senatului, care dispune: a) sesizarea comisiilor permanente competente pentru întocmirea avizelor sau a raportului, stabilind si termenele de depunere a acestora; b) transmiterea proiectului de lege sau a propunerii legislative Camerei Deputaţilor, in cazul in care o comisie permanenta apreciază ca Senatul nu este competent sa dezbata si sa adopte proiectul, ca prima Camera sesizata. In aceste cazuri, avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunităţi si validări este obligatoriu; c) solicitarea avizului Consiliului Legislativ, al Consiliului Economic si Social si al altor instituţii sau organisme care, potrivit legii, au competenta de avizare, daca acesta nu a fost dat; d) distribuirea catre senatori a proiectelor sau propunerilor legislative, a avizului Consiliului Legislativ, al Consiliului Economic si Social si al altor instituţii ori organisme care, potrivit legii, au competenta de avizare, a hotărârii Curţii Constituţionale, in cazurile prevăzute de Constituţie, si a punctului de vedere al Guvernului, in cazurile cerute de lege, pentru propunerile legislative, stabilind si termenul de depunere a amendamentelor de catre senatori, sub sancţiunea decăderii. (2) Masurile hotărâte de Biroul permanent se duc la îndeplinire de secretarul general, prin serviciile Senatului. Termenele prevăzute pentru toate operaţiunile reglementate in acest articol se stabilesc de Biroul permanent, in funcţie de procedura ordinara sau procedura de urgenta. (3) Propunerile legislative făcute de cetăţeni se distribuie senatorilor si sunt transmise comisiilor permanente competente, impreuna cu hotărârea Curţii Constituţionale privind îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de catre cetăţeni. (4) Termenele prevăzute la alin. (1) si (2), precum si cele prevăzute la art. 89, pentru avize, rapoarte si amendamente, nu pot fi mai scurte de 5 zile calendaristice, pentru procedura ordinara, si de 3 zile calendaristice, pentru procedura de urgenta.  +  Articolul 91Toate proiectele si propunerile legislative se înregistrează la Senat in ordinea primirii lor, se distribuie senatorilor si se publica pe site-ul Senatului.  +  Articolul 92 (1) Proiectele si propunerile legislative se trimit, sub semnatura preşedintelui Senatului, spre dezbatere si avizare comisiilor permanente competente. (2) Examinarea proiectelor si propunerilor legislative se poate face si la cererea altei comisii care se considera competenta, in condiţiile art. 69.  +  Articolul 93 (1) Iniţiatorul proiectului de lege sau al propunerii legislative poate sa isi retragă proiectul sau propunerea pana la începerea dezbaterilor generale, cu aprobarea plenului. (2) In cazul in care proiectul sau propunerea legislativa a fost adoptata de Camera Deputaţilor, retragerea nu mai poate fi facuta din momentul sesizării Senatului.  +  Articolul 94 (1) Dupa examinarea proiectului de lege sau a propunerii legislative, comisia permanenta sesizata in fond întocmeşte un raport, care va cuprinde propuneri motivate cu privire la adoptarea sau, dupa caz, modificarea ori respingerea proiectului de lege sau a propunerii legislative examinate. (2) Raportul se transmite Biroului permanent, care dispune si asigura, prin secretarul general al Senatului, difuzarea acestuia senatorilor, Guvernului si initiatorului, cu cel putin 3 zile lucrătoare înainte de data dezbaterii in plen.  +  Articolul 95Proiectele de lege sau propunerile legislative, avizate potrivit art. 92 si 94, se supun dezbaterii Senatului in succesiunea prevazuta pe ordinea de zi aprobata de acesta. Înscrierea pe ordinea de zi a proiectelor de lege si a propunerilor legislative se face in cel mult 5 zile de la depunerea raportului comisiei permanente sesizate in fond, in cazul in care Senatul este prima Camera sesizata, si in cel mult 10 zile, in celelalte situaţii prevăzute la art. 75 din Constituţia României, republicata.  +  Articolul 96 (1) Amendamentele care implica modificarea bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat se trimit de preşedintele comisiei sesizate in fond la Guvern, solicitându-se punctul de vedere al acestuia. In cazul in care Guvernul nu transmite un punct de vedere pana la data stabilita de comisie, se considera ca amendamentul a fost acceptat. (2) Concluziile examinării amendamentelor se includ in raportul comisiei, iar amendamentele se anexează la acesta.  +  Articolul 97 (1) Dezbaterea generala a proiectului de lege sau a propunerii legislative începe cu prezentarea, de catre iniţiator sau, dupa caz, de catre reprezentantul acestuia, a motivelor care au condus la promovarea proiectului sau a propunerii. Guvernul este reprezentat in mod obligatoriu de un membru al sau sau de un secretar de stat. (2) Dezbaterea continua cu prezentarea raportului comisiei permanente sesizate in fond, de preşedintele, vicepreşedintele sau secretarul acesteia sau de un raportor desemnat de comisie.  +  Articolul 98 (1) Înainte de prezentarea punctului de vedere al grupului parlamentar, senatorii pot adresa întrebări initiatorului proiectului de lege sau al propunerii legislative. (2) Pentru dezbaterea generala a proiectului de lege sau a propunerii legislative, fiecare grup parlamentar isi desemnează un singur reprezentant. (3) In cazuri justificate, la cererea oricărui senator, Senatul poate aproba, cu votul deschis al majorităţii senatorilor prezenţi, sa se dea cuvântul la dezbaterile generale si altor senatori. (4) Preşedintele Senatului da cuvântul reprezentanţilor grupurilor parlamentare si apoi, dupa caz, celorlalţi senatori, in ordinea înscrierii lor la cuvânt. Preşedintele poate propune Senatului limitarea timpului destinat dezbaterilor generale, iar aceasta se hotărăşte cu votul deschis al majorităţii senatorilor prezenţi.  +  Articolul 99Iniţiatorul proiectului de lege sau al propunerii legislative si raportorul comisiei sesizate in fond au dreptul sa ia cuvântul înainte de încheierea dezbaterii generale.  +  Articolul 100 (1) In faza dezbaterii generale in plen a proiectului sau a propunerii legislative nu pot fi propuse amendamente. (2) In cazuri deosebite, prin votul majorităţii senatorilor se poate aproba depunerea de amendamente si in timpul dezbaterii in plen a proiectului de lege sau a propunerii legislative.  +  Articolul 101 (1) Daca prin raportul comisiei sesizate in fond se propune respingerea proiectului sau a propunerii legislative, dupa încheierea dezbaterii generale preşedintele cere Senatului sa se pronunţe prin vot. (2) Daca prin raportul comisiei se propun dezbaterea si adoptarea proiectului de lege, iar in dezbaterile generale se cere respingerea proiectului de lege, dupa încheierea acestora se supune votului Senatului mai intai cererea de respingere.  +  Articolul 102 (1) Dupa dezbaterile generale, daca proiectul de lege nu a fost respins si se constata ca prin raportul comisiei sesizate in fond nu s-au operat modificări ori completări la textele proiectului de lege sau propunerii legislative, raportul si proiectul de lege sau propunerea legislativa se supun in întregime votului final. (2) In cazurile in care comisia sesizata in fond a operat modificări sau completări la textele proiectului de lege sau propunerii legislative, cuprinse in raportul acesteia, preşedintele consulta Senatul daca sunt observaţii la acestea si dezbaterile se fac numai asupra textelor la care se refera aceste observaţii si se rezolva prin vot. (3) In cazurile in care sunt si amendamente respinse de comisie, se dezbat numai cele pentru care senatorul care le-a propus cere susţinerea in plen si se rezolva prin votul majorităţii senatorilor prezenţi. (4) Dupa terminarea dezbaterilor asupra modificărilor si completărilor operate de comisie, raportul in întregime se supune votului si, dupa aceasta, proiectul de lege in întregime se supune votului final. (5) Raportul comisiei sesizate in fond se aproba sau se respinge de Senat cu acelaşi cvorum cu care se aproba sau se respinge legea pentru care este întocmit.  +  Articolul 103 (1) La dezbaterile care au loc in condiţiile art. 102 senatorii pot lua cuvântul pentru a exprima punctul de vedere al grupului parlamentar din care fac parte sau punctul lor de vedere. (2) De asemenea, pot lua cuvântul reprezentantul Guvernului sau iniţiatorul, precum si reprezentanţii comisiei sesizate in fond. (3) Preşedintele poate supune spre aprobare Senatului sistarea discuţiilor la textele aflate in dezbatere.  +  Articolul 104In cursul dezbaterilor senatorii, grupurile parlamentare sau Guvernul pot pune in discuţie numai amendamentele depuse in termen la comisie, in condiţiile procedurii prevăzute la art. 100 si 102.  +  Articolul 105Daca din dezbaterile desfăşurate in condiţiile art. 102 rezulta necesitatea reexaminării de catre comisia sesizata in fond a unor texte, oricare senator poate propune, iar plenul decide, prin votul deschis al majorităţii senatorilor prezenţi, suspendarea dezbaterilor si trimiterea spre reexaminare a textelor in discuţie, comisia pronunţându-se de urgenta, prin raport suplimentar.  +  Articolul 106 (1) Discutarea textelor in condiţiile art. 102 începe cu cele prin care se propune eliminarea si continua cu cele privind modificarea sau completarea acestora. In cazul in care exista mai multe amendamente de acelaşi fel, ele se supun la vot in ordinea in care au fost prezentate. (2) Senatul se va pronunta prin vot distinct asupra fiecărui amendament, in afara de cazul in care prin adoptarea unuia se exclude acceptarea celorlalte.  +  Secţiunea a 4-a Procedura de urgenta  +  Articolul 107 (1) La cererea Guvernului sau din proprie initiativa, Senatul poate adopta proiecte de lege sau propuneri legislative cu procedura de urgenta. (2) Cererea pentru procedura de urgenta se analizează de catre Biroul permanent si se supune aprobării Senatului in prima sedinta de plen.  +  Articolul 108Proiectele de lege si propunerile legislative se dezbat si se adopta cu procedura de urgenta, de drept, in următoarele situaţii: a) ordonanţe de urgenta; b) Senatul a adoptat, ca prima Camera sesizata, o prevedere care intra in competenta sa decizionala, prevedere neinsusita de Camera Deputaţilor, care a retrimis proiectul pentru o noua dezbatere; c) Camera Deputaţilor a adoptat, in calitate de Camera decizionala, un proiect de lege ce conţine anumite prevederi care sunt de competenta decizionala a Senatului; d) proiectele de lege referitoare la armonizarea legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene sau a Consiliului Europei; e) proiectele de lege necesare îndeplinirii obligaţiei României in calitate de membra NATO.  +  Articolul 109 (1) Senatorii, grupurile parlamentare, comisiile permanente sau Guvernul pot prezenta amendamente in scris, motivate, care se trimit comisiei sesizate in fond, in termenele stabilite de Biroul permanent. In acelaşi interval de timp, avizul Consiliului Legislativ sau al altor autorităţi ori organisme care, potrivit legii, au competente de avizare se va trimite comisiei sesizate in fond. (2) Comisia sesizata in fond este obligata sa depună raportul in termenul stabilit de Biroul permanent. (3) Biroul permanent, dupa primirea raportului comisiei sesizate in fond, înscrie cu prioritate in proiectul ordinii de zi proiectul de lege sau propunerea legislativa. (4) Senatul va limita durata dezbaterilor generale, dupa care va trece la dezbaterea proiectului, in condiţiile art. 102.  +  Articolul 110Senatul se pronunta in termen de 30 de zile asupra proiectelor de lege sau propunerilor legislative prevăzute la art. 108.  +  Articolul 111In cazul proiectului de lege privind aprobarea ordonanţei de urgenta, daca Senatul nu se pronunta in termen de cel mult 30 de zile de la depunere, aceasta este considerata adoptata si se trimite Camerei Deputaţilor.  +  Articolul 112In cazul proiectelor de lege si al propunerilor legislative primite de la Camera Deputaţilor, daca au fost operate modificări substanţiale fata de proiectul iniţial, preşedintele comisiei permanente sesizate in fond poate cere Biroului permanent solicitarea unui nou aviz al Consiliului Legislativ.  +  Secţiunea a 5-a Termene procedurale  +  Articolul 113In perioadele de vacanta parlamentara a Senatului proiectele de lege si propunerile legislative se înregistrează la data depunerii lor, iar termenele procedurale de legiferare încep sa curgă de la data reluării activităţii Senatului in sesiune.  +  Articolul 114Pentru propunerile legislative termenele de legiferare curg de la data înregistrării acestora la Biroul permanent, însoţite de avizele necesare.  +  Articolul 115Pentru termenele procedurale ale procesului legislativ se iau in calcul numai zilele in care Senatul lucrează in plen sau in comisii permanente.  +  Secţiunea a 6-a Desfăşurarea şedinţelor Senatului  +  Articolul 116Şedinţele Senatului sunt publice, in afara cazurilor in care, la cererea preşedintelui, a unui grup parlamentar sau a cel putin 20 de senatori, se hotărăşte, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, ca acestea sa fie secrete.  +  Articolul 117 (1) La lucrările Senatului au acces deputaţii, in calitate de iniţiatori ai propunerilor legislative aflate pe ordinea de zi, precum si membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora însoţiţi de specialişti ori de consilieri. Daca li se solicita participarea, prezenta iniţiatorilor si a membrilor Guvernului este obligatorie. (2) La şedinţele publice ale Senatului pot asista diplomaţi, reprezentanţi ai presei, radioului si televiziunii, precum si alti invitaţi, pe baza acreditării sau a invitaţiei semnate de secretarul general al Senatului, in condiţiile stabilite de Biroul permanent. Cetăţenii pot asista la lucrările Senatului pe baza unor permise de acces distribuite la cerere, in ordinea solicitării de catre cei interesaţi, in limita locurilor disponibile in spaţiul destinat publicului. (3) Persoanele care asista la sedinta trebuie sa păstreze liniştea si sa se abţină de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare, in caz contrar putând fi evacuate din sala.  +  Articolul 118 (1) Senatorii sunt obligaţi sa fie prezenţi la lucrările Senatului. Prezenta este urmarita de un secretar al Biroului permanent al Senatului si, dupa caz, de secretarul comisiei permanente. (2) Senatorul care nu poate lua parte la sedinta din motive independente de vointa sa va anunta Biroul permanent, menţionând cauzele care il impiedica sa participe.  +  Articolul 119Senatul isi desfasoara activitatea, in plen, pe comisii si pe grupuri parlamentare, conform programului de activitate propus de Biroul permanent si aprobat de Senat.  +  Articolul 120 (1) Sedinta Senatului este deschisa de preşedinte sau de vicepreşedintele care il înlocuieşte. (2) Preşedintele este asistat de 2 secretari apartinand, de regula, unul majorităţii si celălalt opoziţiei. (3) Înainte de începerea dezbaterilor, preşedintele de sedinta anunta daca este întrunit cvorumul si se supune spre aprobare plenului Senatului proiectul ordinii de zi si programul de activitate.  +  Articolul 121 (1) Senatul adopta legi, hotărâri, moţiuni si alte acte cu caracter politic, in prezenta majorităţii senatorilor. (2) Înainte de votare, liderii grupurilor parlamentare pot cere preşedintelui Senatului verificarea întrunirii cvorumului de sedinta. (3) In cazul in care cvorumul legal nu este întrunit, preşedintele Senatului suspenda sedinta si anunta ziua si ora de reluare a lucrărilor.  +  Articolul 122Preşedintele Senatului conduce dezbaterile, vegheaza la respectarea regulamentului si la menţinerea ordinii in sala de şedinţe.  +  Articolul 123 (1) Înainte de începerea dezbaterilor generale, secretarii întocmesc lista cu senatorii care s-au înscris la cuvânt. (2) Senatorii iau cuvântul in ordinea înscrierii pe lista, numai atunci cand le este dat de preşedintele Senatului. (3) Reprezentanţilor Guvernului li se da cuvântul in orice faza a dezbaterii si ori de cate ori solicita acest lucru. Acelaşi drept il au si reprezentanţii comisiilor sesizate pentru raport de fond.  +  Articolul 124Persoanele care iau cuvântul in Senat vorbesc numai de la tribuna acestuia sau de la microfoanele special instalate; nici o persoana nu poate lua cuvântul decat daca ii este dat de preşedinte.  +  Articolul 125 (1) Preşedintele de sedinta sau liderul unui grup parlamentar are dreptul sa propună Senatului limitarea duratei luarilor de cuvânt sau sistarea discuţiilor, in funcţie de desfăşurarea dezbaterilor. (2) Propunerile prevăzute la alin. (1) se adopta cu votul deschis al senatorilor prezenţi.  +  Articolul 126 (1) Preşedintele Senatului va da cuvântul oricând unui senator pentru a răspunde intr-o chestiune de ordin personal, limitând timpul acordat in acest scop. (2) Prevederile alin. (1) se aplica si in cazul in care se cere cuvântul pentru aspecte de procedura.  +  Articolul 127 (1) Senatorii si celelalte persoane care iau cuvântul sunt obligaţi sa se refere exclusiv la chestiunea in dezbatere pentru care s-au înscris la cuvânt si sa respecte regulile deontologiei parlamentare. In caz contrar, preşedintele le atrage atenţia si, daca nu se conformează, le retrage cuvântul. (2) Nu se admite dialogul dintre persoana inscrisa la cuvânt si ceilalţi senatori.  +  Articolul 128Preşedintele ii cheamă la ordine pe senatorii care tulbura dezbaterile. El poate întrerupe sedinta cand tulburarea persista si poate dispune evacuarea din sala, prin intermediul chestorilor, a persoanelor care impiedica in orice mod desfăşurarea normala a lucrărilor Senatului.  +  Articolul 129 (1) Dezbaterile din şedinţele Senatului se înregistrează pe banda magnetica si se stenografiaza. (2) Stenogramele se publica in Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, cu exceptia celor privitoare la şedinţele secrete, care urmeaza regimul legii speciale. (3) Senatorii au dreptul sa verifice exactitatea stenogramei prin confruntarea ei cu banda magnetica, in cel mult 3 zile de la data şedinţei, înainte de publicarea stenogramei in Monitorul Oficial al României, Partea a II-a.  +  Secţiunea a 7-a Procedura de vot  +  Articolul 130Legile, hotărârile, moţiunile simple, precum si celelalte acte se adopta de catre Senat prin vot.  +  Articolul 131 (1) Votul deschis se exprima public prin ridicarea mâinii, ridicare in picioare, apel nominal sau electronic. In cazul legilor constituţionale, votul deschis se poate exprima si prin corespondenta, in condiţiile stabilite de Regulamentul Comisiei de revizuire a Constituţiei. (2) Votul prin ridicarea mâinii sau prin ridicare in picioare poate avea una dintre următoarele semnificaţii: pentru, contra sau abţinere. Constatarea rezultatelor se face de secretari si se comunica de preşedinte. Preşedintele Senatului sau liderul oricărui grup parlamentar poate cere renumărarea voturilor. (3) Votul prin apel nominal se desfasoara astfel: preşedintele explica obiectul votării si sensul cuvintelor pentru, contra si abţinere, dupa care unul dintre secretari da citire numelui si prenumelui fiecărui senator, care răspunde pentru, contra sau abţinere. Dupa terminarea apelului se repeta numele si prenumele senatorilor care nu au răspuns la primul apel. (4) Votul electronic se desfasoara prin conectarea unuia dintre contactele care reprezinta vot pentru, vot contra sau abţinere. Rezultatul votului electronic se afiseaza la comanda preşedintelui Senatului. In cazul unei defecţiuni tehnice, votul se repeta. Daca defecţiunea persista, se recurge, dupa caz, la celelalte modalităţi de vot. Cartela de vot este netransmisibila. (5) Daca votul electronic este deschis, la solicitarea oricărui grup parlamentar se elibereaza cate o lista cuprinzând rezultatele votului. In acest caz lista se publica pe site-ul Senatului.  +  Articolul 132 (1) Votul secret poate fi exprimat prin buletine de vot, pentru alegerea sau numirea in unele funcţii, ori prin bile sau electronic, in cazul votării legilor, hotărârilor sau motiunilor. (2) Procedura votului secret pe buletine de vot se face in cabine de vot, amenajate prin grija secretarului general al Senatului. (3) In cazul votului, pe buletinul de vot se trec numărul de ordine, numele si prenumele candidatului, funcţia pentru care acesta candidează si, dupa caz, grupul parlamentar din care face parte. (4) Senatorul voteaza pentru, lăsând neatinse pe buletinul de vot numele si prenumele persoanei dorite, sau voteaza contra, stergand numele si prenumele persoanei respective. Buletinele de vot se introduc in urne. (5) Sunt nule buletinele de vot care nu corespund modelului prezentat, cele care nu poarta stampila de control si cele pe care au fost lăsate neatinse numele si prenumele unor candidaţi care, in acest mod, depăşesc numărul funcţiilor pentru care se face alegerea sau numirea.  +  Articolul 133In cazul in care prin prezentul regulament nu se stabileşte o anumita procedura de vot obligatorie, procedura de vot se va hotărî de Senat, la propunerea preşedintelui sau a oricărui senator.  +  Articolul 134 (1) Daca la alegerea sau numirea in anumite funcţii nu se obţine numărul necesar de voturi, votul se reia conform reglementarilor specifice. In caz de paritate de voturi, procedura de votare se repeta. (2) In situaţiile in care votul este deschis, preşedintele voteaza numai dupa ce restul senatorilor si-a exprimat votul. (3) In cursul votării nu se acorda dreptul de a lua cuvântul. (4) Dupa anunţarea rezultatului votării, grupurile parlamentare pot sa explice felul in care au votat, printr-o singura intervenţie de maximum 3 minute.  +  Articolul 135 (1) In cazul votului secret exprimat prin buletine de vot sau bile, se constituie o comisie de numărare si validare a votului, formata din cate un reprezentant al fiecărui grup parlamentar. (2) Constatarea rezultatului in cazul votului cu bile sau cu buletine de vot se face prin proces-verbal, încheiat de catre comisia de numărare si validare.  +  Articolul 136 (1) Legile constituţionale se adopta cu votul unei majoritati de cel putin doua treimi din numărul senatorilor. (2) Legile organice si hotărârile privind Regulamentul Senatului se adopta cu votul majorităţii senatorilor. (3) Legile ordinare si hotărârile luate in procesul legiferării se adopta cu votul majorităţii senatorilor prezenţi. (4) In cazul legilor constituţionale si al legilor organice, cand preşedintele constata, înainte de vot, ca prezenta senatorilor nu este asiguratorie pentru cvorumul de vot, amana votul, stabilind ziua si ora desfăşurării acestuia. O noua amânare a votului nu poate depăşi termenul prevăzut de Constituţie pentru adoptarea legii. (5) Daca prezentul regulament nu dispune altfel, celelalte acte ale Senatului sau masurile luate de acesta, inclusiv raportul comisiei sesizate in fond, se adopta cu votul majorităţii senatorilor prezenţi. (6) Înainte de votare, preşedintele de sedinta poate cere din proprie initiativa sau la cererea unui grup parlamentar verificarea cvorumului prin apel nominal sau prin numărare de catre secretari. Senatorii care nu isi exercita dreptul de vot, dar care au fost prezenţi in sala de sedinta intra in numărul regulamentar de stabilire a cvorumului. (7) Daca in sala de sedinta nu se afla majoritatea senatorilor, preşedintele amana votarea pana la întrunirea cvorumului legal.  +  Articolul 137 (1) Votul final priveşte ansamblul reglementarii. (2) Votul final poate avea loc intr-o sedinta consacrata acestui scop, in ordinea definitivării proiectului de lege sau a propunerii legislative.  +  Articolul 138 (1) Votul poate fi contestat numai de liderul unui grup parlamentar, imediat dupa anunţarea rezultatului votului de catre preşedintele Senatului. Asupra contestaţiei Senatul se pronunta prin votul majorităţii senatorilor prezenţi. Contestaţia poate fi sustinuta de un singur vorbitor, intr-un interval de timp rezonabil, si, in caz de opoziţie, poate lua cuvântul intr-un interval de timp egal, de asemenea, un singur vorbitor din partea fiecărui grup parlamentar. (2) Admiterea contestaţiei are drept consecinta repetarea votului.  +  Articolul 139 (1) Numirile, confirmările sau avizele pentru numiri in funcţii, care, potrivit Constituţiei si legii, se fac de catre Senat, se supun dezbaterii Senatului pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunităţi si validări. (2) In vederea întocmirii raportului, comisia va examina propunerile de numiri, confirmări sau avize, avand dreptul de a chema pentru audiere candidaţii. (3) Candidaţii vor fi invitaţi si la dezbaterea in plen a raportului, iar Senatul poate hotărî audierea lor si in plen.  +  Secţiunea a 8-a Procedura pentru respingerea, reexaminarea si promulgarea legii  +  Articolul 140Proiectele de lege si propunerile legislative adoptate sau respinse de Senat, ca prima Camera sesizata, se semneaza de preşedintele Senatului si se inainteaza Camerei Deputaţilor, in calitate de Camera decizionala. Guvernul va fi înştiinţat despre aceasta.  +  Articolul 141 (1) Senatul se pronunta asupra proiectelor de lege si propunerilor legislative ce intra in competenta sa, ca prima Camera sesizata, in termen de 45 de zile. Pentru coduri sau alte legi de complexitate deosebita termenul este de 60 de zile. Asupra ordonanţelor de urgenta Senatul se pronunta in termen de 30 de zile de la depunere. (2) In cazul depăşirii termenelor prevăzute la alin. (1), se considera ca proiectul de lege sau propunerea legislativa a fost adoptata in forma inaintata de iniţiator. In acest caz, adoptarea se anunta in plenul Senatului, iar proiectul de lege sau propunerea legislativa se transmite, sub semnatura preşedintelui Senatului, catre Camera Deputaţilor, care va decide definitiv. (3) In cazurile prevăzute la alin. (2), daca s-a adoptat raport si s-au dat avize ori amendamente, acestea se inainteaza anexat proiectului de lege sau propunerii legislative, ca material documentar.  +  Articolul 142 (1) In cazul in care Senatul, in calitate de Camera decizionala, a adoptat fara modificări un proiect de lege sau o propunere legislativa primita de la Camera Deputaţilor, aceasta va fi semnata de preşedintele Senatului, va fi depusa la secretarul general al Senatului in vederea exercitării dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale si va fi transmisa Camerei Deputaţilor pentru îndeplinirea formalităţilor de promulgare. (2) Depunerea legii la secretarul general al Senatului se face numai in zilele in care Senatul lucrează in plen si se aduce la cunostinta senatorilor in aceeaşi zi, prin prezentare in sedinta de plen si prin afişare datata si certificata la avizierul general de la sala de sedinta. Senatorii isi pot exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale, potrivit legii.  +  Articolul 143 (1) In cazul in care Senatul, ca prima Camera sesizata, adopta o prevedere care, potrivit dispoziţiilor Constituţiei, intra in competenta sa decizionala, prevederea este definitiv adoptata daca si Camera Deputaţilor este de acord. In caz contrar, numai pentru prevederea respectiva legea se întoarce la Senat, care va decide definitiv, in procedura de urgenta. (2) Dispoziţiile alin. (1) referitoare la întoarcerea legii se aplica in mod corespunzător si in cazul in care Senatul, in calitate de Camera decizionala, adopta o prevedere pentru care competenta decizionala aparţine Camerei Deputaţilor, ca prima Camera sesizata.  +  Articolul 144In cazul in care Senatul respinge un proiect de lege sau o propunere legislativa, respinsa anterior de Camera Deputaţilor, respingerea este definitiva, iar proiectul de lege sau propunerea legislativa nu mai poate fi readusa in discuţia acestuia in cursul aceleiaşi sesiuni parlamentare.  +  Articolul 145 (1) In cazurile de neconstitutionalitate constatate potrivit art. 146 lit. a) din Constituţia României, republicata, Senatul reexamineaza prevederile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale. Senatul dezbate pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunităţi si validări. (2) Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunităţi si validări va cuprinde propuneri pentru punerea de acord a prevederilor declarate neconstituţionale cu decizia Curţii Constituţionale. Raportul comisiei se dezbate conform prevederilor art. 101-106. Cu aprobarea Senatului, in urma dezbaterii raportului, in cuprinsul legii se operează si corelarile tehnico-legislative necesare. (3) In cazul unei obiecţii de neconstitutionalitate asupra tratatelor sau altor acorduri internaţionale, invocate potrivit art. 146 lit. b) din Constituţia României, republicata, procedura parlamentara se suspenda si se reia dupa publicarea deciziei Curţii Constituţionale. (4) In cazurile de neconstitutionalitate constatate potrivit art. 146 lit. b) din Constituţia României, republicata, Senatul nu poate ratifica tratatul sau acordul internaţional declarat ca fiind neconstituţional. (5) In cazurile de neconstitutionalitate constatate potrivit art. 147 alin. (1) din Constituţia României, republicata, dispoziţiile declarate neconstituţionale isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale, daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pune de acord prevederile declarate neconstituţionale cu prevederile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept. (6) Dispoziţiile alin. (5) se aplica in mod corespunzător si in cazul in care a fost declarata neconstituţionalitatea prevederilor din Regulamentul Senatului. (7) Reexaminarea textelor declarate neconstituţionale se face intai de prima Camera sesizata.  +  Articolul 146 (1) In cazul in care Preşedintele României cere, înainte de promulgare, reexaminarea unei legi adoptate prima data de catre Senat, cererea va fi inscrisa in termen de cel mult 30 de zile in proiectul ordinii de zi a Senatului. (2) Reexaminarea legii pe baza cererii Preşedintelui României se face cu respectarea procedurii legislative.  +  Articolul 147Pentru legile adoptate, potrivit Constituţiei, in sedinta comuna a celor doua Camere, noua deliberare se face tot in sedinta comuna, conform Regulamentului şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor si Senatului.  +  Articolul 148Camera Deputaţilor face numerotarea legilor adoptate de Parlament, in ordinea promulgării lor, trimiţându-le spre publicare la Monitorul Oficial al României.  +  Secţiunea a 9-a Procedura privind punerea sub urmărire penala a membrilor Guvernului  +  Articolul 149Senatul are dreptul sa ceara punerea sub urmărire penala a membrilor Guvernului, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala, republicata, cu modificările si completările ulterioare.  +  Articolul 150 (1) Dezbaterea are loc pe baza raportului întocmit fie de o comisie permanenta, ca urmare a unei anchete desfăşurate in condiţiile art. 76, fie de o comisie de ancheta. Daca ministrul are si calitatea de senator, cererea se trimite spre examinare Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunităţi si validări, care va elabora in cel mai scurt timp un raport pe care il inainteaza Senatului. (2) Raportul comisiei se înscrie cu prioritate in proiectul ordinii de zi. (3) Hotărârea se adopta cu votul majorităţii senatorilor.*)  +  Articolul 151Daca Senatul hotărăşte sa ceara punerea sub urmărire penala a unui membru al Guvernului, preşedintele Senatului va adresa ministrului justiţiei o cerere pentru începerea urmăririi penale, potrivit legii. De asemenea, va înştiinţa Preşedintele României pentru eventuala suspendare din funcţie a acestuia.  +  Articolul 152In cazul prevăzut la art. 151, dispoziţiile art. 116-135 se aplica corespunzător.  +  Capitolul III Moţiuni, întrebări, interpelari, informări, petitii  +  Secţiunea 1 Moţiuni simple  +  Articolul 153 (1) Moţiunea simpla exprima poziţia Senatului intr-o anumita problema de politica interna sau externa ori, dupa caz, cu privire la o problema ce a facut obiectul unei interpelari. (2) Moţiunea simpla poate fi initiata de cel putin o pătrime din numărul senatorilor. (3) Moţiunea simpla trebuie sa fie intocmita corespunzător actelor juridice ale Senatului si sa cuprindă motivarea si dispozitivul. Moţiunea se depune la preşedintele de sedinta, in plenul Senatului.  +  Articolul 154 (1) Pana la încheierea dezbaterii unei moţiuni simple, semnatarii nu mai pot promova o alta moţiune in aceeaşi problema. (2) Dupa primirea motiunilor simple care au îndeplinit condiţiile prevăzute de art. 153, preşedintele Senatului le comunica de indata Guvernului si le aduce la cunostinta plenului, dupa care dispune afişarea lor la sediul Senatului si distribuirea lor senatorilor.  +  Articolul 155 (1) Preşedintele Senatului stabileşte data dezbaterii moţiunii simple, care nu poate depăşi 6 zile de la depunerea acesteia, înştiinţând Guvernul asupra datei stabilite. (2) Preşedintele Senatului nu va supune dezbaterii moţiunile simple care nu îndeplinesc cerinţele prevăzute la art. 153 si nici pe cele care vizează finalităţi specifice moţiunii de cenzura, prezentând Senatului motivele deciziei sale. (3) Moţiunile simple privind probleme de politica externa se supun dezbaterii numai însoţite de avizul Comisiei pentru politica externa si cu consultarea Ministerului Afacerilor Externe. Aceasta condiţie trebuie indeplinita in termen de 3 zile de la depunerea moţiunii simple.  +  Articolul 156 (1) Dupa începerea dezbaterii moţiunii simple, senatorii semnatari nu-si pot retrage adeziunea la moţiune. (2) La moţiunile simple prezentate nu pot fi propuse amendamente. (3) Dezbaterea se încheie prin supunerea la vot a moţiunii simple in plenul Senatului. (4) Nici o moţiune simpla nu poate fi supusa votului înainte de dezbaterea ei.  +  Articolul 157 (1) Dezbaterea moţiunii simple se face cu respectarea dispoziţiilor cuprinse in art. 116-129 si se adopta cu votul secret al majorităţii senatorilor. (2) Moţiunile simple adoptate de Senat se publica in Monitorul Oficial al României, Partea I, si sunt obligatorii pentru Guvern si membrii sai, precum si pentru celelalte persoane vizate.  +  Secţiunea a 2-a Întrebări  +  Articolul 158 (1) Senatorii pot adresa întrebări Guvernului, miniştrilor sau altor conducători ai organelor administraţiei publice. (2) Întrebarea consta intr-o simpla cerere de a răspunde daca un fapt este adevărat, daca o informaţie este exacta, daca Guvernul sau celelalte organe ale administraţiei publice înţeleg sa comunice Senatului informaţiile sau documentele solicitate ori daca Guvernul are intenţia de a lua o hotarare intr-o problema determinata.  +  Articolul 159In plenul Senatului nu pot fi formulate întrebări care privesc probleme de interes personal sau particular, întrebări care se refera la procese aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti ori care pot afecta soluţionarea unor cauze aflate in curs de judecata, care urmăresc in exclusivitate obţinerea unei consultaţii juridice sau tehnice ori care privesc activitatea unor persoane care nu îndeplinesc funcţii publice.  +  Articolul 160 (1) Senatorii pot adresa întrebări orale sau scrise si au dreptul sa ceara ca răspunsul sa le fie dat oral in plenul Senatului sau in scris. (2) Întrebările scrise sau orale se depun in scris, prin grupul parlamentar, la secretarul desemnat al Senatului, cel mai târziu pana la ora 10,00 a zilei de joi. (3) Întrebările se înregistrează la secretarul desemnat al Senatului, in ordinea in care au fost depuse. (4) Întrebările trebuie sa aiba un singur autor, iar un senator nu poate adresa intr-o saptamana mai mult de doua întrebări. (5) In cursul zilei de joi întrebările sunt transmise ministrului delegat pentru relaţia cu Parlamentul, menţionându-se tipul întrebării si ce fel de răspuns a solicitat senatorul. (6) In situaţia apariţiei unor urgente, senatorul poate pune o întrebare si in cadrul şedinţei destinate acestei activităţi, urmând ca răspunsul sa fie dat in sedinta speciala de saptamana următoare.  +  Articolul 161 (1) Întrebările orale se prezinta in plenul Senatului de catre autor, intr-un interval de timp de cel mult un minut. Răspunsurile orale se dau imediat dupa ce a fost adresata întrebarea si nu pot depăşi 3 minute. Autorul întrebării poate interveni cu precizări sau comentarii, fara a depăşi doua minute, iar răspunsul la replica va fi dat in acelaşi interval de timp. Nici o alta intervenţie pe marginea întrebării respective nu mai poate avea loc. Răspunsul la întrebarea orala poate fi amânat pentru saptamana următoare numai in cazuri temeinic justificate. (2) In situaţia in care cel căruia ii este adresata întrebarea orala nu este prezent, răspunsul va fi dat in sedinta din saptamana următoare. Preşedintele Senatului informeaza primul-ministru cu privire la răspunsurile amânate. (3) Răspunsurile orale la întrebările scrise se dau dupa ce s-au epuizat întrebările. La întrebările la care s-a cerut răspuns oral nu se răspunde daca senatorul care a adresat întrebarea nu se afla in sala. (4) Răspunsurile scrise se transmit senatorului in cel mult 15 zile. (5) Întrebările si răspunsurile se consemneaza in stenograma şedinţei si se publica odata cu aceasta in Monitorul Oficial al României, Partea a II-a. Întrebările la care nu s-a răspuns sunt comunicate si primului-ministru si se publica in Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, la sfârşitul fiecărei sesiuni ordinare.  +  Secţiunea a 3-a Interpelari  +  Articolul 162 (1) Interpelarea consta intr-o cerere adresata Guvernului sau unui membru al acestuia de catre unul ori mai multi senatori sau de un grup parlamentar, prin care se solicita explicaţii asupra politicii Guvernului in probleme importante ale activităţii sale interne sau externe. (2) Interpelările se fac in scris, arătându-se obiectul si motivarea acestora, fara nici o dezvoltare, si se depun la secretarul desemnat al Senatului.  +  Articolul 163 (1) Interpelările se înscriu, in ordinea prezentării, intr-un registru special si se afiseaza la sediul Senatului. (2) Interpelările se prezinta in sedinta publica de catre autor, dupa care preşedintele Senatului le transmite primului-ministru. (3) Biroul permanent stabileşte o zi din saptamana consacrata prezentării si dezbaterii interpelarilor si întrebărilor. (4) Guvernul si fiecare dintre membrii sai sunt obligaţi sa răspundă la interpelari in cel mult doua săptămâni. Pentru motive temeinice, Senatul poate acorda un termen de cel mult 3 săptămâni.  +  Articolul 164 (1) In sedinta consacrata dezbaterii interpelarii se da cuvântul autorului pentru 3 minute si apoi celui interpelat pentru 5 minute. Daca răspunsul la interpelare da naştere unei replici, se da cuvântul in aceeaşi ordine si pentru aceleaşi durate de timp. Preşedintele Senatului poate limita luările de cuvânt. (2) Răspunsurile la interpelările adresate Guvernului se prezinta de primul-ministru sau de reprezentantul acestuia. Răspunsul la interpelările adresate membrilor Guvernului se prezinta de ministru sau, dupa caz, de un secretar de stat. (3) Timpul total afectat interpelarilor se împarte pe grupuri parlamentare, in conformitate cu ponderea acestora.  +  Articolul 165Senatul poate adopta o moţiune prin care sa-si exprime poziţia cu privire la problema ce a facut obiectul interpelarii, cu respectarea prevederilor art. 153-157.  +  Secţiunea a 4-a Informarea Senatului si a senatorilor  +  Articolul 166 (1) Preşedintele Senatului poate solicita Guvernului si celorlalte organe ale administraţiei publice, in cadrul controlului parlamentar asupra activităţii acestora, informaţiile si documentele necesare. (2) Preşedinţii comisiilor permanente pot solicita de la organele prevăzute la alin. (1) informaţiile si documentele necesare referitoare la domeniul lor de activitate. (3) Fiecare senator are dreptul de a cere informaţiile si documentele menţionate, prin intermediul preşedintelui Senatului sau al preşedinţilor comisiilor. (4) Solicitarea informării este obligatorie in cazul in care o initiativa legislativa implica modificarea prevederilor bugetului de stat sau ale bugetului asigurărilor sociale de stat. (5) Autorităţile prevăzute la alin. (1) sunt obligate sa răspundă in termen de cel mult 10 zile. In situaţii excepţionale in care răspunsul necesita date suplimentare, acestea au obligaţia de a declara in scris ca interesul public nu le permite sa răspundă la timp si de a cere un termen suplimentar care nu poate depăşi 30 de zile. In cazul in care autorităţile nu răspund in termenele prevăzute la solicitarea senatorului interesat, preşedintele Senatului sau preşedintele comisiei, dupa caz, poate cere invitarea lor in plenul Senatului. (6) Refuzul nejustificat de a răspunde la solicitările prevăzute in alineatele precedente atrage, dupa caz, răspunderea juridica potrivit legii. Preşedintele Senatului poate sesiza autorităţile competente, la solicitarea senatorului interesat.  +  Articolul 167 (1) In cazul in care informaţiile sau documentele solicitate privesc, potrivit legii, secrete de stat, Guvernul informeaza Senatul despre aceasta, iar Senatul decide in sedinta secreta. (2) Documentele primite se restituie organului respectiv, dupa consultare.  +  Secţiunea a 5-a Petitii  +  Articolul 168 (1) Oricine are dreptul de a se adresa cu petitii Senatului. Petiţiile vor fi prezentate in scris si semnate, precizându-se domiciliul petiţionarului sau al unuia dintre petiţionari. (2) Petiţiile se înscriu in registrul general al Senatului, in ordinea primirii, consemnându-se numărul de înregistrare, numele, prenumele, domiciliul petiţionarului si obiectul cererii.  +  Articolul 169 (1) Petiţiile înregistrate se repartizează, spre soluţionare, de catre unul dintre vicepreşedinţii Senatului, desemnat de preşedinte, comisiei permanente competente, potrivit obiectului petiţiei, ori senatorilor cărora le-au fost personal adresate. (2) Orice membru al Senatului poate lua cunostinta de conţinutul unei petitii, adresându-se in acest scop preşedintelui comisiei căreia i-a fost repartizata. (3) Senatorul căruia ii sunt adresate petitii le va transmite spre soluţionare autorităţilor publice competente.  +  Articolul 170 (1) Comisia va decide care sunt petiţiile a căror rezolvare nu suferă amânare, sesizând de indata autorităţile publice competente, si va informa, in toate cazurile, petentul despre soluţia promovata. Pentru celelalte petitii, comisia va decide, in cel mult 10 zile de la înregistrarea lor, daca le va trimite unei autorităţi publice competente ori le va clasa. In cazuri deosebite, problema ce face obiectul petiţiei se prezinta Senatului. (2) Autorităţile publice sesizate au obligaţia sa informeze Senatul, in scris, in termen de cel mult 30 de zile, despre soluţia adoptata*). (3) Petiţionarului i se aduce la cunostinta soluţia adoptata. (4) Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei si petitii va prezenta trimestrial Biroului permanent un raport asupra petiţiilor primite si asupra modului de soluţionare a acestora; acelaşi raport va fi prezentat plenului Senatului la începutul fiecărei sesiuni. (5) In raport se vor face menţiuni cu privire la soluţiile date de autorităţile publice la petiţiile care le-au fost trimise spre soluţionare.  +  Secţiunea a 6-a Declaraţii politice  +  Articolul 171 (1) In fiecare saptamana, Biroul permanent aloca o anumita perioada de timp dintr-o zi de sedinta pentru declaraţii politice sau alte intervenţii ale senatorilor. (2) Declaraţiile politice sau alte intervenţii ale senatorilor se fac in nume propriu sau in numele grupului parlamentar. (3) In raport cu conţinutul lor, declaraţiile politice sau alte intervenţii ale senatorilor pot da dreptul la replica senatorilor, grupurilor parlamentare si autorităţilor vizate. (4) In cazul in care tematica si conţinutul declaraţiilor politice sau ale altor intervenţii ale senatorilor vizează activitatea si politica Guvernului, extrasul respectiv din stenograma va fi transmis ministrului delegat pentru relaţia cu Parlamentul.  +  Capitolul IV Statutul senatorului  +  Secţiunea 1 Imunitatea parlamentara  +  Articolul 172 (1) Senatorii se bucura de imunitate parlamentara pe toata durata exercitării mandatului. (2) Imunitatea parlamentara are ca scop garantarea libertăţii de exprimare a senatorului si protejarea acestuia impotriva urmaririlor judiciare respective, abuzive sau sicanatoare. (3) Senatorii nu pot fi trasi la răspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului. (4) In temeiul art. 72 din Constituţia României, republicata, senatorii pot fi urmăriţi si trimişi in judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fara încuviinţarea Senatului, dupa ascultarea lor. Urmărirea si trimiterea in judecata penala se pot face numai de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casaţie si Justiţie. Competenta de judecata aparţine Înaltei Curti de Casaţie si Justiţie. (5) In caz de infracţiune flagranta, senatorii pot fi reţinuţi si supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei il va informa neîntârziat pe preşedintele Senatului asupra reţinerii si percheziţiei. In cazul in care Senatul constata ca nu exista temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei masuri. (6) Cererea de autorizare a trimiterii in judecata, penala ori contraventionala, precum si cererea de reţinere, de arestare sau de percheziţie se adresează preşedintelui Senatului de ministrul justiţiei. (7) Preşedintele Senatului aduce cererea la cunostinta senatorilor in sedinta publica, dupa care o trimite de indata Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunităţi si validări, spre examinare, care va stabili daca a fost sau nu a fost facuta in scopul de a-l abate pe senator de la exerciţiul funcţiei sale. Hotărârea comisiei se adopta prin votul secret al majorităţii membrilor acesteia. (8) Biroul permanent al Senatului supune spre dezbatere si aprobare plenului raportul comisiei, temeinic motivat, in termen de 15 zile de la data depunerii lui. (9) Cererile de reţinere, de arestare, de percheziţie se înscriu cu prioritate pe ordinea de zi.  +  Articolul 173Senatul hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor sai.  +  Secţiunea a 2-a Conflictul de interese, constatarea incompatibilităţilor si alte interdicţii  +  Articolul 174 (1) Senatorii depun o declaraţie de interese, pe propria răspundere, cu privire la funcţiile si activităţile pe care le desfasoara, cu exceptia celor legate de mandatul sau funcţia publica pe care o exercita. (2) Prin conflict de interese se intelege situaţia in care senatorul are un interes personal de natura patrimoniala, care ar influenta îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care ii revin potrivit Constituţiei si altor acte normative. (3) Funcţiile si activităţile care se includ in declaraţia de interese sunt: a) funcţiile in cadrul unor asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii neguvernamentale ori partide politice; b) activităţi profesionale remunerate; c) calitatea de acţionar sau asociat la societăţile comerciale, inclusiv banci sau alte instituţii de credit, societăţi de asigurare si financiare. (4) Senatorii care nu îndeplinesc alte funcţii sau nu desfasoara alte activităţi decat cele legate de mandatul ori funcţia pe care o exercita depun o declaraţie in acest sens.  +  Articolul 175 (1) Declaraţia de interese se depune in termen de 15 zile de la data validării mandatului ori, dupa caz, de la data numirii in funcţie. (2) Declaraţia de interese se actualizează ori de cate ori intervin schimbări care, potrivit art. 174 alin. (3), trebuie înscrise in aceste declaraţii. Actualizarea se face in termen de 30 de zile de la data începerii, modificării sau încetării funcţiilor sau activităţilor.  +  Articolul 176 (1) Declaraţiile de interese sunt publice si se depun la secretarul general al Senatului. (2) Numele senatorilor care, in mod nejustificat, nu depun declaraţia de interese se publica pe pagina de Internet a Senatului. (3) Evidenta declaraţiilor de interese se consemneaza intr-un registru special, numit Registrul declaraţiilor de interese, care se pastreaza la secretarul general al Senatului.  +  Articolul 177 (1) Calitatea de senator este incompatibila cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, cu exceptia celei de membru al Guvernului. (2) Prin funcţiile publice de autoritate incompatibile cu calitatea de senator se intelege funcţii din administraţia publica asimilate celor de ministru, funcţiile de secretar de stat, subsecretar de stat si secretar de stat din cadrul organelor de specialitate din subordinea Guvernului sau a ministerelor, funcţiile din Administraţia Prezidentiala, din aparatul de lucru al Parlamentului si al Guvernului, funcţii de conducere specifice ministerelor, celorlalte autorităţi si instituţii publice, funcţii de consilieri locali si consilieri judeţeni, de prefecţi si subprefecţi si celelalte funcţii de conducere din aparatul propriu al prefecturilor, funcţiile de primar, viceprimar si secretar ai unităţilor administrativ-teritoriale, funcţiile de conducere si execuţie din serviciile publice descentralizate ale ministerelor si celorlalte organe din unitatile administrativ-teritoriale si din aparatul propriu si serviciile publice ale consiliilor judeţene si consiliilor locale, precum si funcţiile care, potrivit legii, nu permit persoanelor care le deţin sa candideze in alegeri. (3) Calitatea de senator este, de asemenea, incompatibila cu: a) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţi comerciale, inclusiv banci sau alte instituţii de credit, societăţi de asigurare si financiare, precum si la instituţii publice; b) funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale actionarilor sau asociaţilor la societăţile comerciale prevăzute la lit. a); c) funcţia de reprezentant al statului in adunările generale ale societăţilor comerciale prevăzute la lit. a); d) funcţia de manager sau membru al consiliilor de administraţie ale regiilor autonome, companiilor si societăţilor naţionale; e) calitatea de comerciant, persoana fizica; f) calitatea de membru al unui grup de interes economic; g) funcţia publica incredintata de un stat străin, cu exceptia acelor funcţii prevăzute in acordurile si convenţiile la care România este parte. (4) Alte incompatibilităţi decat cele prevăzute la alin. (1)-(3) sunt stabilite prin lege organica.  +  Articolul 178Senatorii pot exercita funcţii sau activităţi in domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice si al creaţiei literar-artistice, precum si in alte domenii prevăzute de lege.  +  Articolul 179 (1) Senatorul care se afla in una dintre incompatibilităţile prevăzute la art. 177 va demisiona din funcţiile care sunt incompatibile cu mandatul de senator, in termen de 10 zile de la data apariţiei cazului de incompatibilitate. (2) Dupa expirarea termenului prevăzut la alin. (1), senatorul care continua sa se afle intr-un caz de incompatibilitate este considerat demisionat din funcţia de senator. Demisia se aduce la cunostinta plenului Senatului si se publica in Monitorul Oficial al României, Partea I.  +  Articolul 180Locul vacant va fi ocupat de catre supleantul imediat următor de pe lista partidului, formaţiunii politice ori alianţei acestora, daca pana la data validării mandatului partidul sau formaţiunea politica pentru care a candidat confirma in scris ca aparţine acesteia. Asupra legalităţii alegerii supleantului Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunităţi si validări va prezenta Senatului un raport.  +  Articolul 181In cursul termenului prevăzut la art. 179 alin. (1), senatorul trebuie sa declare in scris la Biroul permanent orice activitate care se încadrează in incompatibilităţile prevăzute de lege.  +  Articolul 182Schimbările intervenite in activitatea senatorului pe durata exercitării mandatului se aduc la cunostinta Biroului permanent, in scris, in cel mult 10 zile de la data apariţiei acestora.  +  Articolul 183 (1) Cazurile de incompatibilitate vor fi trimise spre examinare Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunităţi si validări a Senatului, care va întocmi un raport. Propunerile comisiei se aproba de Senat cu votul majorităţii membrilor sai. (2) Daca senatorul a facut sa înceteze cauza de incompatibilitate dupa sesizarea comisiei, se va lua act despre aceasta in procesul-verbal al şedinţei, iar asemenea cazuri nu se trec in raportul comisiei.  +  Articolul 184Evidenta situaţiilor prevăzute la art. 177-183 se tine la secretarul general al Senatului.  +  Articolul 185 (1) Se interzice folosirea de catre senatori in interes privat a simbolurilor care au legatura cu exerciţiul demnităţii sau funcţiei acestora. (2) Se interzice folosirea sau permisiunea de a folosi numele însoţit de calitatea de senator, in orice forma de publicitate a unui agent economic român sau străin, precum si a vreunui produs comercial, naţional sau străin. (3) Se interzice folosirea sau permisiunea de a folosi imaginea publica, numele, semnatura senatorului pentru orice forma de publicitate privitoare la o activitate care aduce profit, cu exceptia publicităţii gratuite pentru scopuri caritabile. (4) Se interzice senatorilor folosirea sau exploatarea directa ori indirecta a informaţiilor care nu sunt publice, obţinute in legatura cu exercitarea atribuţiilor, in scopul obţinerii de avantaje pentru ei sau pentru altii. (5) Senatorii au obligaţia sa-si declare averea, in termen de 15 zile, potrivit legii.  +  Secţiunea a 3-a Exercitarea mandatului de senator  +  Articolul 186 (1) Senatorii intra in exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a Senatului, sub condiţia validării si a depunerii jurământului. (2) Dupa constituirea legala a Senatului, fiecare senator va depune, in fata plenului Senatului, întrunit in sedinta solemna, jurământul de credinta fata de tara si popor:"Jur credinta patriei mele, România.Jur sa respect Constituţia si legile tarii.Jur sa apar democratia, drepturile si libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenta, unitatea si integritatea teritoriala a României.Jur sa-mi îndeplinesc cu onoare si fidelitate mandatul încredinţat de popor.Asa sa ma ajute Dumnezeu!"Jurământul de credinta se poate depune si fara formula religioasă, aceasta putând fi inlocuita cu formula: "Jur pe onoare si constiinta", care prefateaza jurământul.  +  Articolul 187 (1) Dupa validare, pe durata exercitării mandatului, senatorilor li se elibereaza legitimaţia de membru al Senatului, semnata de preşedintele acestuia. (2) De asemenea, senatorii vor avea un însemn distinctiv al calităţii lor de reprezentanţi ai poporului, cu dreptul de a-l purta pe toata durata exercitării mandatului. Modelul însemnului se stabileşte de catre Biroul permanent, iar cheltuielile pentru confecţionarea acestuia se suporta din bugetul Senatului. (3) Legitimaţia si însemnul se pot păstra de senator dupa încetarea mandatului, cu titlu evocativ. (4) Pe durata exercitării mandatului, senatorii si membrii lor de familie beneficiază de paşaport diplomatic.  +  Articolul 188 (1) Calitatea de senator inceteaza la data întrunirii legale a Senatului nou-ales, precum si in caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces. (2) In cazul in care un senator demisioneaza, el poate reveni asupra demisiei pana la publicarea in Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Senatului de vacantare a mandatului, daca următorul propus pe lista formaţiunii din partea căreia a candidat nu a fost validat in plen.  +  Articolul 189*) (1) Pentru exercitarea mandatului de senator, in circumscripţiile electorale se organizează, pentru fiecare senator, cate un birou senatorial, avand ca personal încadrat un sef de birou senatorial, un secretar si un sofer, personal care face parte din aparatul Senatului. (2) Încadrarea personalului birourilor senatoriale se face cu contract de munca pe durata determinata, de secretarul general al Senatului, la propunerea senatorilor in cauza. (3) Pe timpul cat îndeplineşte aceasta activitate, personalul angajat se considera detaşat sau, dupa caz, transferat in interesul serviciului, in condiţiile legislaţiei muncii. (4) Contractul de munca al personalului birourilor senatoriale inceteaza la cererea senatorului sau, in cazul in care titularului mandatului ii inceteaza calitatea de senator, la data la care noul titular solicita aceasta.  +  Articolul 190*) (1) Senatorii primesc drepturile băneşti, potrivit legii. (2) Senatorii primesc indemnizatia lunara si celelalte drepturi, începând cu data intrarii in exerciţiul mandatului si pana la încetarea acestuia.  +  Articolul 191*)Pe durata exercitării mandatului de senator, contractul de munca al acestuia se suspenda, cu exceptia cazurilor in care Biroul permanent decide altfel, la cererea Senatului si cu avizul unităţii si al Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunităţi si validări a Senatului.  +  Secţiunea a 4-a Concedii, absente, demisii  +  Articolul 192Nici un senator nu poate lipsi nemotivat de la şedinţele Senatului sau ale comisiei din care face parte ori de la celelalte activităţi specifice îndeplinirii mandatului de senator.  +  Articolul 193*) (1) Concediile se acorda pentru motive de boala sau interese personale. (2) Concediile de boala se acorda pe baza certificatului medical. (3) Pentru interese personale se pot acorda, in timpul unei sesiuni, cel mult 8 zile de concediu cu plata indemnizatiei, iar peste aceasta durata, concedii fara plata, care se pot efectua integral sau in mai multe transe.Concediile pana la 4 zile se aproba de preşedintele Senatului, iar cele cu o durata mai mare de 4 zile, de catre Biroul permanent. (4) Fiecare cerere de concediu pentru interese personale va avea menţionat, de catre unul dintre secretarii Senatului, numărul zilelor de concediu efectuate de senatorul respectiv.  +  Articolul 194 (1) Senatorii pot demisiona prin cerere scrisa, adresata preşedintelui. (2) Preşedintele Senatului, in sedinta publica, intreaba senatorul daca stăruie in cererea de demisie si, daca răspunsul este afirmativ ori daca senatorul nu se prezinta pentru a răspunde, cu toate ca a fost înştiinţat, declara locul vacant.  +  Secţiunea a 5-a Deontologia parlamentara; abateri si sancţiuni  +  Articolul 195Constituie abateri disciplinare săvârşite de senatori următoarele fapte, daca, potrivit legii, nu constituie infracţiuni: a) încălcarea dispoziţiilor privind îndatoririle senatorului prevăzute de Constituţie si de legea statutului deputaţilor si al senatorilor; b) încălcarea jurământului de credinta; c) nerespectarea prevederilor Regulamentului Senatului; d) exercitarea abuziva a mandatului de senator; e) comportamentul injurios sau calomniator la adresa unui parlamentar ori a altui demnitar in şedinţele de plen, de comisii sau de birou ori in afara acestora, dar cu privire la exercitarea mandatului de senator; f) absentarea, nemotivata si in mod repetat, de la lucrările Senatului.  +  Articolul 196Abaterile de la deontologia parlamentara se sanctioneaza cu: a) atenţionare; b) chemarea la ordine; c) retragerea cuvântului; d) îndepărtarea din sala pe durata şedinţei; e) avertisment public - scris.  +  Articolul 197 (1) Abaterile si sancţiunile prevăzute la art. 195, respectiv la art. 196 lit. a)-d), se constata si se aplica de catre preşedintele de sedinta sau, dupa caz, de preşedintele comisiei senatoriale. (2) Sancţiunile prevăzute la art. 196 nu pot impiedica exercitarea dreptului la vot.  +  Articolul 198 (1) Preşedintele Senatului poate, înainte de a chema la ordine un senator, sa il invite sa-si retragă sau sa explice cuvântul care a generat incidente si care ar atrage aplicarea măsurii. (2) Daca expresia intrebuintata a fost retrasa sau regretata ori daca explicaţiile date sunt apreciate de preşedinte sau de senatorul vizat ca satisfăcătoare, masura nu se mai aplica. (3) In cazul in care, dupa chemarea la ordine, senatorul continua sa se abata de la prezentul regulament, preşedintele Senatului ii va putea retrage cuvântul, iar daca persista, il va îndepărta din sala.  +  Articolul 199 (1) Pentru menţinerea ordinii in şedinţele comisiilor, preşedinţii acestora au aceleaşi drepturi ca si preşedintele Senatului si pot aplica masurile prevăzute la art. 196 lit. a)-d). (2) In cazul in care un senator săvârşeşte abateri deosebit de grave, preşedintele comisiei va suspenda sedinta si va aduce cazul la cunostinta preşedintelui Senatului, care il va supune Biroului permanent.  +  Articolul 200 (1) Abaterile care implica aplicarea sancţiunii prevăzute la art. 196 lit. e) se constata de Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunităţi si validări a Senatului, la sesizarea unui grup parlamentar din Senat sau a unui senator. Sesizarea se adresează preşedintelui Senatului. (2) Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunităţi si validări solutioneaza sesizarea inaintata de preşedintele Senatului, in termen de 30 de zile de la data înregistrării acesteia la comisie. Soluţia comisiei se ia cu votul majorităţii membrilor prezenţi, in sedinta secreta. (3) Raportul comisiei se inainteaza de indata, impreuna cu dosarul cauzei, Biroului permanent al Senatului. (4) Biroul permanent solutioneaza cauza in termen de 7 zile de la data primirii raportului, impreuna cu dosarul cauzei. Hotărârea Biroului permanent se prezinta in sedinta publica a plenului Senatului. (5) Impotriva hotărârii Biroului permanent al Senatului petiţionarul sau senatorul sancţionat poate face contestaţie in termen de 15 zile de la data comunicării acesteia. (6) Contestaţia se solutioneaza de catre plenul Senatului, in termen de 30 de zile de la înregistrarea acesteia, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, in sedinta secreta. (7) Hotărârea plenului Senatului, data asupra contestaţiei, este definitiva si executorie si se aduce la cunostinta publica in sedinta de plen.  +  Articolul 201Senatorul sancţionat disciplinar pe baza prevederilor art. 196 lit. e) nu poate reprezenta Senatul in relaţiile interne si externe ale acestuia, pe o perioada de 3 luni de la data rămânerii definitive a sancţiunii.  +  Articolul 202Sancţiunile prevăzute de art. 196 se aplica pentru fiecare abatere in parte si se cumulează aritmetic.  +  Capitolul V Serviciile Senatului  +  Articolul 203 (1) Serviciile Senatului sunt conduse de secretarul general al Senatului, ajutat de un secretar general adjunct. (2) Secretarul general si secretarul general adjunct sunt numiţi de Senat, pe durata legislaturii, la propunerea Biroului permanent. (3) Secretarul general si secretarul general adjunct pot fi revocaţi la propunerea Biroului permanent sau a cel putin 30 de senatori. Propunerea de revocare poate fi formulata o singura data in cursul unei sesiuni ordinare. (4) Secretarul general este ordonator principal de credite si, in îndeplinirea atribuţiilor sale, emite ordine.  +  Articolul 204 (1) Senatul aproba bugetul propriu înaintea dezbaterii bugetului de stat si il inainteaza Guvernului in vederea includerii in bugetul de stat. Execuţia bugetului propriu este aprobata de plenul Senatului dupa verificarea de catre chestorii Senatului. (2) Dotarea Senatului cu mijloace de transport auto si modul de utilizare a acestora, precum si cheltuielile de protocol se stabilesc prin norme aprobate de Biroul permanent, in limita sumelor prevăzute in bugetul anual.  +  Articolul 205 (1) Folosirea colaboratorilor pentru lucrările Senatului, ale comisiilor si pentru unele activităţi ale serviciilor Senatului se aproba de Biroul permanent. (2) Indemnizatia colaboratorilor, in limitele stabilite de lege, se propune de beneficiarul colaborării si se ordonanteaza de secretarul general al Senatului.  +  Capitolul VI Dispoziţii tranzitorii si finale  +  Articolul 206 (1) Daca Senatul adopta, in condiţiile art. 155 alin. (1) din Constituţia României, republicata, un proiect de lege sau o propunere legislativa intr-o redactare diferita de cea adoptata de Camera Deputaţilor, preşedintele Senatului, de acord cu preşedintele Camerei Deputaţilor, iniţiază procedura de mediere. In acelaşi mod se procedează si in cazul in care Camera Deputaţilor adopta un proiect de lege sau o propunere legislativa intr-o redactare diferita de cea adoptata de Senat. (2) In acest scop, Biroul permanent va propune Senatului un numar de 7 senatori, urmărindu-se respectarea principiilor prevăzute la art. 45. (3) Senatorii stabiliţi de Senat prin votul deschis al majorităţii senatorilor prezenţi, impreuna cu deputaţii desemnaţi de Camera Deputaţilor, potrivit regulamentului propriu, formează comisia de mediere. (4) Cvorumul regulamentar al şedinţelor de mediere este asigurat numai in prezenta a cel putin 4 senatori dintre membrii comisiei de mediere a Senatului.  +  Articolul 207 (1) Comisia de mediere se reuneşte la convocarea preşedintelui comisiei sesizate in fond de la Camera care a adoptat ultima proiectul, la sediul acesteia, si stabileşte regulile dupa care isi va desfasura activitatea, inclusiv termenul in care urmeaza sa prezinte raportul. (2) Reprezentanţii Senatului in comisia de mediere au competenta de a examina si de a hotărî, impreuna cu cei ai Camerei Deputaţilor, numai asupra redactarilor diferite adoptate de Camera Deputaţilor la textele adoptate de Senat si se vor pronunta, in aceste limite, asupra redactarilor diferite, putând adopta fie una, fie cealaltă dintre redactari sau un text comun. (3) Conducerea lucrărilor comisiei de mediere se realizeaza prin rotaţie de catre un senator si un deputat, stabiliţi de aceasta. (4) Hotărârile comisiei de mediere se iau cu acordul majorităţii membrilor acesteia.  +  Articolul 208 (1) Activitatea comisiei de mediere inceteaza odata cu depunerea raportului. (2) Raportul comisiei de mediere se înscrie pe ordinea de zi a Senatului, urmându-se procedura prevazuta la art. 84-112, sau, dupa caz, pe ordinea de zi a şedinţelor comune ale Camerelor Parlamentului, potrivit procedurii prevăzute in regulamentul şedinţelor comune. (3) Se supun la vot numai soluţiile propuse de comisia de mediere, diferite de cele adoptate iniţial de catre Senat. In toate cazurile, raportul comisiei de mediere se aproba potrivit procedurii si cu majoritatea de voturi necesara adoptării legii in forma finala. (4) In cazul in care comisia de mediere nu ajunge, in termenul stabilit, la un acord cu privire la textele aflate in divergenta sau daca una dintre Camere nu aproba raportul comisiei de mediere, textele aflate in divergenta se supun dezbaterii in sedinta comuna a celor doua Camere, potrivit regulamentului acestor şedinţe.  +  Articolul 209Daca ambele Camere ale Parlamentului isi insusesc textul legii in forma propusa de comisia de mediere, se va proceda conform art. 140.  +  Articolul 210Constituţionalitatea prezentului regulament poate fi verificata de catre Curtea Constitutionala, la cererea preşedintelui Senatului, a unui grup parlamentar sau a cel putin 25 de senatori.  +  Articolul 211Prevederile art. 30-32 se pun in aplicare numai dupa 25 de zile calendaristice de la data publicării acestuia in Monitorul Oficial al României, Partea I.------