NORME TEHNICE din 29 martie 2013 (*actualizate*)de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2013 şi 2014**)(actualizate până la data de 24 decembrie 2013*)
---------------*) Forma actualizată a acestui act normativ până la data de 24 decembrie 2013 este realizată de către Departamentul juridic din cadrul S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra-Neamţ prin includerea tuturor modificărilor şi completărilor aduse de către: RECTIFICAREA nr. 422 din 29 martie 2013; ORDINUL nr. 532 din 17 aprilie 2013; ORDINUL nr. 816 din 27 iunie 2013; ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013; ORDINUL nr. 1.549 din 19 decembrie 2013.Conţinutul acestui act nu este un document cu caracter oficial, fiind destinat pentru informarea utilizatorilor---------------**) Aprobate de Ordinul nr. 422/2013 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 173 din 29/03/2013. + Articolul 1În anii 2013 şi 2014, potrivit Hotărârii Guvernului ....../2013 pentru privind aprobarea programelor naţionale de sănătute pentru anii 2013 şi 2014, se derulează următoarele programe de sănătate publică finanţate din bugetul Ministerului Sănătăţii: 1) Programele naţionale de boli transmisibile: a) Programul naţional de imunizare:a.1. Subprogramul de vaccinări obligatorii;a.2. Subprogramul de vaccinări opţionale pentru grupele de risc; b) Programul naţional de supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare; c) Programul naţional de prevenire, supraveghere şi control al infecţiei HIV; d) Programul naţional de prevenire, supraveghere şi control al tuberculozei; e) Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale şi monitorizare a utilizării antibioticelor şi a antibioticorezistenţei; 2) Programul naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă: 3) Programul naţional de securitate transfuzională; 4) Programele naţionale de boli netransmisibile: a) Programul naţional de depistarea precoce activă a cancerului de col uterin; b) Programul naţional de sănătate mintală şi profilaxie în patologia psihiatrică; c) Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană;c.1. Subprogramul de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană;c.2. Subprogramul de transplant de celule stem hematopoietice periferice şi centrale;c.3. Subprogramul de fertilizare în vitro şi embriotransfer; d) Programul naţional de boli endocrine; e) Programul naţional de tratament pentru boli rare: f) Programul naţional de management al Registrelor naţionale; 5) Programul naţional de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate: a) Subprogramul de promovare a unui stil de viaţă sănătos; b) Subprogramul de prevenire şi combatere a consumului de tutun; c) Subprogramul de supraveghere a stării de sănătate a populaţiei. 6) Programul naţional de sănătate a femeii şi copilului: a) Subprogramul pentru ameliorarea stării de nutriţie a gravidei şi copilului; b) Subprogramul de sănătate a copilului; c) Subprogramul de sănătate a femeii. + Articolul 2Programele naţionale de sănătate publică prevăzute la art. 1 sunt derulate de către Ministerul Sănătăţii. + Articolul 3Implementarea programelor naţionale de sănătate publică se realizează prin următoarele unităţi de specialitate: a) direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti; b) Institutul Naţional de Sănătate Publică Bucureşti; c) Institutul Naţional de Hematologie Transfuzionulă "Prof Dr. C.T. Nicolau" Bucureşti; d) Registrul Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice; e) furnizori publici de servicii medicale; f) furnizori privaţi de servicii medicale, pentru serviciile medicale care excedează capacităţii furnizorilor publici de servicii medicale. + Articolul 4 (1) Resursele financiare pentru finanţarea programelor naţionale de sănătate publică prevăzute la art. 1 provin de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii, precum şi din alte surse, inclusiv din donaţii şi sponsorizări, în condiţiile legii. (2) Repartiţia bugetului pe programe naţionale de sănătate publică este prevăzută în anexa nr. 1 la prezentele norme tehnice. + Articolul 5În anul 2013, din bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii se realizează şi finanţarea prin transferuri către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru: a) achitarea obligaţiilor de plată înregistrate în limita creditelor de angajament aprobate pentru programele naţionale de sănătate a căror finanţare se asigură până la data de 31 martie 2013, inclusiv, prin transfer din bugetul Ministerului Sănătăţii în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate; b) achitarea obligaţiilor de plată înregistrate în limita creditelor de angajament aprobate pentru Programul naţional de boli transmisibile a cărui finanţare se asigură până la data de 31 martie 2013, inclusiv, din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. + Articolul 6 (1) Condiţiile privind implementarea programelor naţionale de sănătate publică menţionate la art. 1, sunt prevăzute după cum urmează: a) condiţii privind implementarea Programele naţionale de boli transmisibile - în anexa nr. 2 la prezentele norme tehnice; b) condiţii privind implementarea Programului naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă - în anexa nr. 3 la prezentele norme tehnice; c) condiţiile privind implementarea Programului naţional de securitate trunsfuzională - în anexa nr. 4 la prezentele norme tehnice; d) condiţiile privind implementarea Programelor naţionale de boli netransmisibile - în anexa nr. 5 la prezentele norme tehnice; e) condiţiile privind implementarea Programului naţional de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate - în anexa nr. 6 la prezentele norme tehnice; f) condiţiile privind implementarea Programului naţional de sănătate a femeii şi copilului - în anexa nr. 7 la prezentele norme tehnice: (2) Coordonarea, monitorizarea, evaluarea şi controlul implementării programelor naţionale de sănătute publică la nivel naţional se realizează de către Serviciul programe de sănătate, în colaborare cu direcţiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii, direct sau prin unităţile naţionale/regionale de asistenţă tehnică şi management al programelor naţionale de sănătate publică. + Articolul 7(1)Pentru asigurarea asistenţei tehnice şi managementului programelor naţionale de sănătate publică se aprobă înfiinţarea de unităţi de asistenţă tehnică şi management a programelor naţionale de sănătate publică, ca structuri fără personalitate juridică, în cadrul instituţiilor din subordinea Ministerului Sănătăţii, după cum urmează: a) în cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică Bucureşti se aprobă înfiinţarea Unităţii de asistenţă tehnică şi management a Institutului Naţional de Sănătate Publică Bucureşti cure asigură, la nivel naţional, asistenţă tehnică şi management pentru:a.1. Programul naţional de imunizare;a.2. Programul naţional de supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare;a.3. Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale şi monitorizare a utilizării antibioticelor şi a antibioticorezistenţei;a.4. Programul naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viată şi muncă;a.5. Programul naţional de depistare activă precoce a cancerului de col uterin;a.6. Subprogramul de promovare a unui stil de viaţă sănătos;a.7. Subprogramul de supraveghere a stări de sănătate a populaţiei; b) În cadrul Institutului Naţional de Boli Infecţioase "prof dr. Matei Balş" se aprobă înfiinţarea Unităţii de asistenţă tehnică şi management a Institutului Naţional de Boli Infecţioase "prof. dr. Matei Balş" care asigură, la nivel naţional, asistenţă tehnică şi management pentru Programul naţional de prevenire, supraveghere şi control al infecţiei HTV; c) în cadrul Institutului de Pneumoftiziologie "Marius "Nasta" se aprobă înfiinţarea Unităţii de asistenţă tehnică şi management a Institutului de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" care asigură, la nivel naţional, asistenţă tehnică şi management pentru:c.1. Programul naţional de prevenire, supraveghere şi control al tuberculozei;c.2. Subprogramul de prevenire şi combatere a consumului de tutun; d) în cadrul Institutului Oncologic "prof. dr. I. Chiricuţă" se aprobă înfiinţarea Unităţii de asistenţă tehnică şi management a Institutului Oncologie "prof. dr. I. Chiricuţă" care asigură asistenţă tehnică şi management pentru Programul naţional de depistarea precoce activă a cancerului de col uterin implementat în regiunea Nord-Vest care grupează judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Sălaj, Satu Mare şi Maramureş; e) în cadrul Institutului Regional de Oncologie Iaşi se aprobă înfiinţarea Unităţii de asistenţă tehnică şi management al Institutului Regional de Oncologie Iaşi cară asigură asistenţă tehnică şi management pentru Programul naţional de depistarea precoce activă a cancerului de col uterin implementat în regiunea Nord-Est care grupează judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui; f) în cadrul Institutului Oncologic "prof dr. Al. Trestioreanu" se aprobă înfiinţarea Unităţii de asistenţă tehnică şi management a Institutului Oncologic "prof dr. Al. Trestioreanu" care asigură asistenţă tehnică şi management pentru Programul naţional de depistarea precoce activă a cancerului de col uterin implementat în regiunea Bucureşti-Ilfov care grupează municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov; g) în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş se aprobă înfiinţarea Unităţii de asistenţă tehnică şi management a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş care asigură asistenţă tehnică şi management pentru Programul naţional de depistarea precoce activă a cancerului de col uterin implementat în regiunea Centru care grupează judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu. h) în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara se aprobă înfiinţarea Unităţii de asistenţă tehnică şi management a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara care asigură asistenţa tehnică şi management pentru Programul naţional de depistarea precoce activă a cancerului de col uterin implementat în regiunea Vest care grupează judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş; i) în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova se aprobă înfiinţarea Unităţii de asistenţă tehnică şi management a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova care asigură asistenţă tehnică şi management pentru Programul naţional de depistarea precoce activă a cancerului de col uterin implementat în regiunea Sud-Vest care grupează judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea; j) în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă "Sf. Pantelimon" Bucureşti se aprobă înfiinţarea Unităţii de asistenţă tehnică şi management a Spitalului Clinic de Urgenţă "Sf. Pantelimon" Bucureşti care asigură asistenţă tehnică şi management pentru Programul naţional de depistare precoce activă a cancerului de col uterin implementat în regiunea Sud-Est care grupează judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Vrancea şi Tulcea; k) în cadrul Institutului pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "prof. Dr. A. Rusescu" se aprobă înfiinţarea Unităţii de asistenţă tehnică şi management a Institutului pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "prof. Dr. A. Rusescu" care asigură asistenţă tehnică şi management pentru Programul naţional de depistarea precoce activă a cancerului de col uterin implementat în regiunea Sud^1, care grupează judeţele Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa şi Prahova, şi Teleorman, precum şi pentru Programul naţional de sănătate a femeii şi copilului;--------Lit. k) a alin. (1) al art. 7 a fost modificată de RECTIFICAREA nr. 422 din 29 martie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 9 aprilie 2013. l) în cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti se aprobă înfiinţarea Unităţii de asistenţă tehnică şi management a Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti care asigură asistenţă tehnică şi management pentru Programul naţional de depistarea precoce activă a cancerului de col uterin implementat în pentru regiunea Sud^2: grupează judeţele Argeş, Dâmboviţa şi Teleorman;--------Lit. l) a alin. (1) al art. 7 a fost modificată de RECTIFICAREA nr. 422 din 29 martie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 9 aprilie 2013. m) în cadrul Centrului naţional de sănătate mintală şi luptă antidrog se aprobă înfiinţarea Unităţii de asistentă tehnică şi management a Centrului naţional de sănătate mintală şi luptă antidrog care asigură, la nivel naţional, asistenţă tehnică şi management pentru Programul naţional de sănătate mintală şi profilaxie în patologia psihiatrică; n) în cadrul Agenţiei Naţionale de Transplant se aprobă înfiinţarea Unităţii de asistenţă tehnică şi management a Agenţiei Naţionale de Transplant care asigură, la nivel naţional, asistenţă tehnică şi management pentru Subprogramul de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană; o) în cadrul Registrului naţional de celule stem hematopoietice se aprobă înfiinţarea Unităţii de asistenţă tehnică şi management a Registrului naţional de celule stem hematopoietice care asigură, la nivel naţional, asistenţă tehnică şi management pentru Subprogramul de transplant de celule stern hematopoietice periferice şi central p) în cadrul Institutului Naţional de Endocrinologie "CI Parhon" se aprobă înfiinţarea Unităţii de asistenţă tehnică şi management a Institutului Naţional de Endocrinologie "CI Parhon" care asigură, la nivel naţional, asistenţă tehnică şi management pentru Programul naţional de boli endocrine. (2) Până la aprobarea înfiinţării structurilor care să asigure asistenţă tehnică şi managementul, în cazul: a) Programului naţional de securitate transfuzională; b) Subprogramului de fertilizare în vitro şi embriotransfer; c) Programului naţional de tratament pentru boli rare; d) Programului naţional de management al Registrelor naţionale, asistenţa tehnică şi managementul acestora se asigură de Serviciul programe de sănătate. (3) Unităţile de asistenţă tehnică şi management prevăzute la alin. (1) lit. a) şi lit. d) - 1) se înfiinţează prin reorganizarea Unităţii naţionale de management a subprogramului de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin, precum şi a unităţilor regionale de management înfiinţate în condiţiile prevăzute de Ordinul ministrului sănătăţii nr. 659/2012 privind înfiinţarea şi organizarea structurilor implicate în managementul subprogramului de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin, care se abrogă începând cu data de 1 aprilie 2013; (4) Pentru realizarea atribuţiilor de asistenţă tehnică şi management al programelor naţionale de sănătate publică, instituţiile publice în cadrul cărora se înfiinţează structurile prevăzute la alin. (1) pot pune în aplicare art. 53 alin. (6) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare. (5) Structura de personal a unităţilor de asistenţă tehnică şi management a programelor naţionale de sănătate publică prevăzute la alin. (1) este următoarea: a) o persoană cu studii superioare în domeniul sănătăţii care asigură coordonarea unităţii de asistenţă tehnică şi management; b) un număr de maximum fi persoane cu studii superioare în domeniul medical, economic, juridic, informatic; c) un număr de maximum 5 persoane cu studii medii în domeniul medical şi auxiliar medical tehnic, economic, informatic; (6) Structura de personal a unităţilor de asistenţă tehnică şi management a programelor naţionale de sănătate publică prevăzute la art. 7 alin. (1) şi a cheltuielilor estimate pentru remunerare se aprobă de către ministrul sănătăţii, la propunerea Serviciului programe de sănătate, în baza solicitării fundamentate a conducerii instituţiilor în care acestea se organizează. La estimarea cheltuielilor se va avea în vedere complexitatea activităţilor desfigurate în cadrul unităţii de asistenţă tehnică şi management a programelor naţionale de sănătate publică, numărul persoanelor necesare pentru asigurarea funcţionării acesteia, nivelul pregătirii profesionale al personalului, numărul de ore propuse a fi lucrate efectiv pe perioada unei luni calendaristice. (7) Personalul care desfăşoară activităţi în cadrul unităţii de asistenţă tehnică şi management va fi remunerat pentru activitatea depusă în funcţie de numărul de ore lucrate pe perioada unei luni calendaristice, certificate prin semnarea unei fişe de portaj care să ateste timpul efectiv lucrat de către coordonatorul unităţii de asistenţă tehnică şi management, precum şi cu încadrarea în următoarele limite tarifare orare pentru venitul brut realizat: a) 40 lei/oră pentru personalul de specialitate cu studii superioare care îndeplineşte funcţia de coordonator al unităţii de asistenţă tehnică şi management; b) 30 lei/oră pentru personalul de specialitate cu studii superioare; c) 20 lei/oră pentru personalul cu studii medii; (8) Cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de asistenţă tehnică şi management a programelor naţionale de sănătate publică sunt incluse în sumele alocate programelor naţionale de sănătate publică pe care le gestionează, acestea stabilindu-se în raport cu complexitatea activităţii desfăşurate şi cu încadrarea în limita bugetului aprobat; (9) Cheltuielile prevăzute la art. (8) sunt următoarele: a) cheltuieli de regie: servicii de comunicare telefon-fax-internet, corespondenţă; b) furnituri de birou - papetărie, consumabile: cartuşe, toner xerox, toner imprimante, hârtie, dosare; c) cheltuieli pentru organizarea campaniilor de informare-educare-comunicare; d) cheltuieli de deplasare pentru vizitele de monitorizare evaluare sau pentru desfăşurarea altor activităţi pentru implementarea programelor: transport, cazare; e) cheltuieli privind tipărirea şi diseminarea materialelor informative, protocoale, ghiduri, standarde, proceduri sau metodologii specifice implementării programelor, precum şi a formularelor FS1 de raportare în cadrul Programului naţional de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col; f) cheltuieli aferente activităţii de constituire şi întreţinerea bazei de date a subprogramului; g) cheltuieli aferente instruirii şi formării personalului implicat în realizarea managementului subprogramului, precum şi cheltuieli de formare profesională pentru personalul implicat în implementarea activităţilor programelor naţionale de sănătate publică: transport, cazarea speakerilor, închirierea sălii, consumabile de birotică pentru materiale de curs pentru participanţii la manifestare; h) cheltuieli de management pentru unităţile sanitare care au organizat o reţea de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin, în cazul Programului naţional de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin; i) cheltuieli de personal şi/sau contracte de prestări servicii conform prevederilor art. 49, alin.(3)-(6) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare. + Articolul 8 (1) Unităţile de specialitate care implementează programe naţionale de sănătate publică au obligaţia gestionării eficiente a mijloacelor materiale şi băneşti şi a organizării evidenţei contabile a cheltuielilor pentru fiecare program/subprogram, pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, precum şi a organizării evidenţei nominale, pe bază pe cod numeric personal, a beneficiarilor programului/subprogramului naţional de sănătate publică. (2) Pentru activitatea de schimb de seringi din cadrul Programului naţional de supraveghere şi control al infecţiei HIV, organizarea evidenţei beneficiarilor acestei activităţi se face pe bază de tabele în care sunt înscrise codurile ANA (Agenţia Naţională Antidrog) ale beneficiarilor şi semnătura acestora.-------Art. 8 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013. + Articolul 9Programele naţionale de sănătate publică se finanţează de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii de la titlurile bugetare 20 "Bunuri şi servicii" şi 51 "Transferuri între unităţi ale administraţiei publice", prevăzute în Clasificaţia indicatorilor privind finanţele publice. + Articolul 10 (1) Finanţarea programelor/subprogramelor naţionale de sănătate publică din bugetul Ministerului Sănătăţii se face lunar, pe total titlu, pe baza cererilor fundamentate ale unităţilor de specialitate care le implementează, însoţite de documentele justificative ale acestora, în raport cu: a) gradul de utilizare a fondurilor puse la dispoziţie anterior; b) disponibilul din cont rămas neutilizat; c) indicatorii fizici realizaţi în perioada anterioară; d) bugetul aprobat cu această destinaţie; e) raportarea, în conformitate cu prevenirile legale în vigoare, a datelor în registrul bolnavilor specific programului derulat, acolo unde acesta există. (2) Cererile de finanţare fundamentală ale unităţilor de specialitate care implementează programe/subprograme naţionale de sănătate publică, detaliate pe tipuri de cheltuieli, se transmit spre avizare unităţilor de asistenţă tehnică sau management al programelor naţionale de sănătate, pe suport de hârtie şi, după caz, în format electronic, până cel târziu în data de 10 a lunii pentru care se face finanţarea, conform machetelor prevăzute în anexa nr. 8 la prezentele norme tehnice. Cererile de finanţare fundamentală ale direcţiilor de sănătate publică pentru finanţarea activităţilor din cadrul Programului naţional de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin, precum şi ale unităţilor din subordinea Ministerului Sănătăţii care implementează activităţile acestui program se transmit spre avizare Unităţii de asistenţă tehnică şi management a Institutului Naţional de Sănătate Publică Bucureşti. Borderoul centralizator care însoţeşte cererea de finanţare va fi avizat în prealabil de Unitatea de asistenţă tehnică şi management din regiunea căreia îi este arondată reţeaua de screening. (3) Unităţile de asistenţă tehnică sau management al programelor naţionale de sănătate publică solicită Serviciului programe de sănătate finanţarea unităţilor de specialitate care implementează programe naţionale de sănătate publică, după verificarea documentelor prevăzute la alin. (1), în baza unei situaţii centralizatoare întocmită distinct pentru fiecare program/subprogram naţional de sănătate publică, suraă de finanţare şi titlul bugetar, însoţită de documentele prevăzute la alin. (1), până cel târziu în data de 17 a lunii pentru care se face finanţarea. (4) Pentru programele/subprogramele naţionale de sănătate publică în cadrul cărora coordonarea, monitorizarea, evaluarea şi controlul implementării se realizează direct de către Serviciul programe de sănătate, cererile de finanţare fundamentată ale unităţilor de specialitate, însoţite de documentele justificative, se transmit Serviciului programe de sănătate, cu respectarea condiţiilor prevăzule la alin. (2). (5) Cererile de finanţare transmise de către uniţăţile de specialitate după termenul stabilit în prezentul ordin nu sunt avizate, iar sumele solicitate în cererea de finanţare se finanţează în luna următoare celei pentru care a fost transmisă solicitarea. (6) În urma evaluărilor trimestriale ale indicatorilor specifici şi în funcţie de realizarea obiectivelor şi activităţilor propuse se stabileşte şi modul de alocare a resurselor rămase neutilizate. + Articolul 11În anul 2013, Ministerul Sănătăţii transferă lunar către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate sume necesare pentru derularea programelor naţionale de sănătate conform prevederilor art. 5, în limita fondurilor aprobate prin Legea bugetului de stat nr. 5/2013, la solicitarea fundamentală a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate în condiţiile prezentelor norme. + Articolul 12 (1) Din fondurile alocate la titlul 20 "Bunuri şi servicii" se pot finanţa, în principal, următoarele categorii de cheltuieli: medicamente, materiale sanitare, reactivi, dezinfectanţi, vaccinuri, bunuri de natura obiectelor de inventar, materiale de laborator, tichete de masă pentru donatorii de sânge, consumabile, servicii medicale, cheltuieli efectuate pentru realizarea atribuţiilor şi activităţilor prevăzute în cadrul programelor naţionale de sănătate publică, în condiţiile prevăzute de art. 49 alin. (3) - (6) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi alte cheltuielile specifice prevăzute în cadrul programelor naţionale de sănătate publică, de natura bunurilor şi serviciilor. (2) Din fondurile alocate la titlul 20 "Bunuri şi servicii" direcţiile de sănătate publică încheie contracte pentru implementarea programelor naţionale de sănătate publică, conform modelului prevăzut în anexa nr. 9 la prezentele norme tehnice, cu: a) unităţi sanitare din subordinea ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, definite conform prevederilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare: b) unităţi sanitare private: c) autorităţile administraţiei publice locale pentru cabinetele de medicină şcolară. (3) Contractele încheiate conform prevederilor alin. (2) reprezintă acţiuni multianuale, sunt de natură civilă şi au valabilitate pană la data de 31 decembrie 2014. (4) În baza contractelor încheiate conform prevederilor alin. (2) direcţiile de sănătate publică decontează cheltuielile efectuate pentru realizarea aclivităţilor contractate în cadrul programelor naţionale de sănătate publică, în condiţiile prezentelor norme tehnice. (6) Din fondurile alocate la titlul 20 "Bunuri şi servicii" decontarea activităţilor prevăzute în programele naţionale de sănătute publică se realizează în limita sumelor disponibile cu această destinaţie, în ordine cronologică, după cum urmează: a) în termen de până la 60 de zile calendaristice de la data depunerii facturilor pentru decontarea activităţilor din cadrul programelor naţionale de sănătate contractate de către direcţiile de sănătate publică, instituţii publice din subordinea Ministerului Sănătăţii sau, după caz. Ministerul Sănătăţii; b) în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data depunerii documentelor justificative pentru sumele decontate de către direcţiile de sănătate publică sau după caz, instituţiile publice din subordinea Ministerului Sănătăţii, în vederea decontării sumelor necesare pentru plata drepturilor salariale aferente personalului care desfăşoară activităţi în cadrul programelor naţionale de sănătate publică. + Articolul 13Din fondurile alocate la titlul 51 "Transferuri între unităţi ale administraţiei publice" unităţile de specialitate care derulează programe de sănătate publică pot finanţa următoarele categorii de cheltuieli: a) cheltuieli pentru realizarea atribuţiilor şi activităţilor prevăzute în cadrul programelor naţionale de sănătate publică, în condiţiile prevăzute de art. 49 alin. (3) - (6) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare; b) cheltuieli pentru bunurile şi serviciile specifice necesare pentru desfăşurarea activităţilor prevăzute în programele naţionale de sănătate publică; c) cheltuieli de deplasare pentru realizarea activităţilor prevăzute în cadrul programelor naţionale de sănătate publică. + Articolul 14 (1) Activităţile pentru care se utilizează personalul prevăzut la art. 12 şi 13 sunt următoarele: a) realizarea activităţilor medicale din cadrul programelor/subprogramelor naţionale de sănătate publică; b) educaţia pentru sănătate pe grupe de populaţie cu risc de îmbolnăvire: c) servicii de consiliere acordate de consilierii HIV/SIDA: d) efectuarea screeningului pentru grupele de populaţie incluse în program/subprogram naţional de sănătate publică, după caz; e) instruirea şi formarea personalului; f) informarea, educarea şi acordarea de consultaţii în probleme specifice privind promovarea unui comportament sănătos; g) realizarea lucrărilor legate de sistemul informaţional utilizat în cadrul programelor naţionale de sănătate; h) coordonarea centrelor de consiliere pentru renunţarea la fumat; i) logistica aprovizionării şi distribuiri contraceptivelor prin reţeaua de asistenţă medicală spitalicească, ambulatorie şi primară sau direct către grupuri vulnerabile de populaţie; j) coordonarea activităţii de transplant de organe şi ţesuturi şi menţinerea în condiţii fiziologice a donatorilor aflaţi în moarte cerebrală; k) coordonarea activităţii reţelei de TBC; l) managementul registrelor naţionale ale bolnavilor cronici; m) alte activităţi cuprinse în cadrul programelor naţionale de sănătate publică. (2) Personalul care desfăşoară activităţi medicale în cadrul programelor naţionale de sănătate publică poate fi remunerat în funcţie de tariful orar care corespunde salariului de bază aprobat pentru personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din unităţile sanitare şi numărul de ore lucrate efectiv pe perioada unei luni calendaristice. (3) Personalul care desfăşoară alte activităţi decât cele prevăzute la alin. (2) poate fi remunerat cu încadrarea în limitele maxime prevăzute la art. 7 alin. (5) lit. b) şi c). + Articolul 15Din sumele alocate unităţilor de specialitate care implementează programe naţionale de sănătate publică nu se pot efectua de natura utilităţilor şi cheltuieli de capital. + Articolul 16 (1) Ministerul Sănătăţii, în calitatea sa de unitate de achiziţii publice centralizată, desemnată în condiţiile legii, efectuează, la nivel naţional, achiziţii centralizate de medicamente, materiale sanitare şi altele asemenea pentru implementarea: a) programului naţional de prevenire, supraveghere şi control al infecţiei HIV; b) programului naţional de prevenire, supraveghere şi control al tuberculozei. (2) Ca urmare achiziţiilor centralizate prevăzute la alin. (1) unitatea de achiziţii publice centralizată încheie acorduri-cadru în numele şi pentru unităţile sanitare publice din reţeaua Ministerului Sănătăţii şi reţeaua autorităţilor administraţiei publice totale, precum şi pentru unităţile sanitare publice cu paturi din subordinea ministerelor şi instituţiilor cu reţele sanitare proprii, la solicitarea acestora. (3) În baza acordurilor-cadru atribuite de unitatea de achiziţii publice centralizată, unităţile sanitare publice încheie şi derulează contracte subsecvente, cu avizul Ministerului Sănătăţii: (4) Până la finalizarea achiziţiilor centralizate la nivel naţional prin semnarea contractelor subsecvente cu ofertanţii desemnaţi câştigători, medicamentele, materialele sanitare şi altele asemenea, care se acordă bolnavilor incluşi în programele naţionale de sănătate publică, se achiziţionează de unităţile sanitare cu paturi prin care se derulează programul, cu respectarea legislaţiei în domeniul achiziţiei publice, la preţul de achiziţie, care, în cazul medicamentelor, nu poate depăşi preţul de decontare aprobat în condiţiile legii. (5) Pentru medicamentele şi materialele sanitare care se acordă pentru tratamentul bolnavilor cu HIV/SIDA, contractele subsecvente acordurilor-cadru se încheie de către unităţile de specialitate prevăzute în lista unităţilor care implementează Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiei HIV.-------Alin. (5) al art. 16 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013. (6) Pentru medicamentele care se acordă pentru tratamentul bolnavilor cu tuberculoză, contractele subsecvente acordurilor-cadru se încheie de către unităţile de specialitate prevăzute în lista unităţilor care implementează Programul naţional de prevenire, supraveghere şi control al tuberculozei.-------Alin. (6) al art. 16 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013. (7) După încheierea contactelor subsecvente prevăzute la alin. (5) şi alin. (6) implementarea componentei curative prevăzute în cadrul programelor naţionale de supraveghere şi control al infecţiei HIV, respectiv al tuberculozei se realizează în baza contractelor încheiate între unităţile de specialitate care implementează aceste programe cu Institutul de Boli Infecţioase "prof. dr. Matei Balş" şi, respectiv Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta". (8) Metodologia privind încheierea şi derularea contractelor de achiziţii publice pentru medicamentele, materialele sanitare şi altele asemenea necesare tratamentului bolnavilor cu HIV/SIDA, respectiv tuberculoză se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii. (9) Medicamentele care se acordă pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor cu HIV/SIDA şi tuberculoză se eliberează prin farmaciile cu circuit închis aparţinând unităţilor sanitare prin care se derulează aceste programe, pe bază de prescripţie medicală/condică medicală. În vederea justificării consumurilor de medicamente specifice acordate în cadrul programelor, aceste prescripţii/file de condică se depun la unităţile de specialitate prevăzute în normele tehnice aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii, împreună cu borderoul centralizator şi rapoartele de gestiune ale farmaciei cu circuit închis. + Articolul 17 (1) În conformitate cu prevederile OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare. Ministerul Sănătăţii organizează la nivel naţional proceduri de achiziţie publică pentru achiziţia de: a) vaccinuri pentru realizarea imunizărilor conform Calendarului de vaccinare; b) medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale şi lapte praf acordate în cadrul Programului naţional de sănătate a femeii şi copilului; c) medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale şi altele asemenea, altele decât cele prevăzute la lit. a) şi b), după caz. (2) Urmare finalizării procedurilor de achiziţie organizate de Ministerul Sănătăţii, contractele de furnizare de produse se încheie între furnizorii adjudecaţi şi Ministerul Sănătăţii sau unităţile de specialitate nominalizate în documentaţia de atribuire a achiziţiei, după caz. (3) Pentru realizarea activităţilor prevăzute în cadrul Programului naţional de imunizări, precum şi a celor din cadrul Programului naţional de sănătate a femeii şi copilului finanţate de la bugetul de stat şi/sau din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii, pentru care se efectuează achiziţii centralizate la nivel naţional, furnizorii de servicii medicale care implementează programe naţionale de sănătate publică pot primi produsele achiziţionate în buza contractelor încheiate cu direcţiile de sănătate publică, conform modelului prevăzut în anexa nr. 10 la prezentele norme tehnice. (5) Pentru realizarea vaccinărilor prevăzute în Calendarul naţional de vaccinare medicii care deservesc unităţile de învăţământ pot primi produsele achiziţionate centralizat în baza contractelor încheiate între reprezentantul autorităţii locale unde îşi desfăşoară activitatea şi direcţiile de sănătate publică, conform modelului prevăzut în anexa nr. 10 la prezentele norme tehnice. + Articolul 18.Pentru realizarea obiectivelor şi activităţilor cuprinse în programele naţionale de sănătate publică pentru care Ministerul Sănătăţii nu organizează licitaţii naţionale, achiziţia bonurilor, produselor specifice, serviciilor se realizează de către unităţile de specialitate prin care acestea se implementează, cu respectarea legislaţiei din domeniul achiziţiilor publice. + Articolul 19 (1) Ministerul Sănătăţii poate încheia contracte cu unităţile aflate sub autoritatea sa, în condiţiile prevăzute de legislaţia din domeniul achiziţiilor publice. (2) Pentru realizarea unor obiective şi activităţi cuprinse în programele naţionale de sănătate, Ministerul Sănătăţii poate încheia contracte de servicii pentru deportarea, conservarea şi eliberarea produselor achiziţionate la nivel naţional, a produselor primite ca donaţie/sponsorizare, precum şi pentru incinerarea produselor cu termene de valabilitate expirate, prin negociere cu Compania Naţională "Unifarm" - S.A., cu respectarea obiectului de activitate al acesteia prevăzut în statutul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 892/1998 privind înfiinţarea Companiei Naţionale "UNIFARM" - S.A. (3) Natura cheltuielilor aferente serviciilor prevăzute la alin. (2) este parte integrantă din contractul de prestări de servicii încheiat între Ministerul Sănătăţii şi Compania Naţională "Unifarm" - S.A + Articolul 20 (1) Contractele prevăzute la art. 17 alin. (2) şi art. 19 sunt atribuite de compartimentul intern specializat în domeniul achiziţiilor publice. (2) Derularea contractelor încheiate de Ministerul Sănătăţii cu furnizorii adjudecaţi în urma procedurilor de achiziţie organizate de Ministerul Sănătăţii se realizează de către structurile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii. + Articolul 21În vederea realizării programelor naţionale de sănătate publică, structurile de specialitate din Ministerul Sănătăţii au următoarele atribuţii: (1) Serviciul pentru programe de sănătate: a) participă la elaborarea strategici programelor naţionale de sănătate, parte integrantă a Strategiei naţionale de sănătate publică; b) elaborează structura programelor naţionale de sănătate publică, în colaborare cu direcţiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii, alte instituţii publice, în baza propunerilor unităţilor de asistenţei tehnice şi managementului programelor naţionale de sănătate publică; c) fundamentează anual necesarul de resurse financiare pentru implementarea programelor naţionale de sănătate publică pe baza propunerilor unităţilor regionale/naţionale de asistentă tehnică şi management al programelor naţionale de sănătate publică şi/sau direcţiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, după caz; d) propune spre aprobare ministrului sănătăţii norme tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică, elaborate în colaborare cu direcţiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii; e) realizează coordonarea, monitorizarea, evaluarea şi controlul implementării programelor naţionale de sănătate publică în condiţiile prevăzute de art. 6 alin. (2); f) propune ministrului sănătăţii măsuri pentru îmbunătăţirea derulării programelor naţionale de sănătate publică; g) propune spre aprobare ordonatorului principal de credite repartiţia fondurilor pe surse şi titluri bugetare, programe/subprograme naţionale de sănătate publică, respectiv pe unităţi de specialitate; h) comunică unităţilor de specialitate care implementează programele naţionale de sănătate publică, precum şi unităţilor de asistenţă tehnică şi management sumele repartizate, precum şi activităţile pentru care acestea se utilizează; i) propune spre aprobare ordonatorului principal de credite, pe baza solicitărilor centralizate întocmite de unităţile de asistenţă tehnică şi management, referatul privind finanţarea lunură a programelor/subprogramelor naţionale de sănătate publică, cu avizul Direcţiei buget, finanţarea investiţiilor şi relaţia cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate; j) în anul 2013 primeşte de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate solicitarea lunară de finanţare şi propune spre aprobare ordonatorului principal de credite, referatul privind finanţarea lunară a programelor/subprogramelor naţionale de sănătate, cu avizul Direcţiei buget, finanţarea investiţiilor şi relaţia cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate; k) transmite Direcţiei buget, finanţarea investiţiilor şi relaţia cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate referatele aprobate în condiţiile prevăzute la lit. i) şi j) pentru întocmirea cererii de deschidere de credite; l) comunică lunar unităţilor de asistenţă tehnică şi management, precum şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, sumele aprobate pentru finanţarea programelor naţionale de sănătate; m) analizează trimestrial modul de execuţie al bugetului aprobat pentru implementarea programelor naţionale de sănătate publică şi propune spre aprobare ordonatorului principal de credite, la solicitările unităţilor de asistenţă tehnică şi management întocmite pe baza cererilor fundamentale ale unităţilor de specialitate care implementează programe şi cu avizul Direcţiei buget, finanţarea investiţiilor şi relaţia cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, modificări ale bugetului, în sensul diminuării sau suplimentării acestuia; n) analizează trimestrial şi anual modul de derulare a programelor naţionale de sănătate publică, precum şi indicatorii realizaţi, evaluează gradul de îndeplinire a obiectivelor şi dispune măsurile ce se impun în situaţia unor disfuncţionalităţi în implementarea programelor; o) comunică Serviciului de achiziţii publice necesităţile din domeniul programelor naţionale de sănătate publică în vederea întocmirii programului anual al achiziţiilor publice. În condiţiile legii; p) primeşte de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în termen de maximum 30 de zile de la data încheierii trimestrului, raportul privind modul de derulare a programelor naţionale de sănătate curative finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, precum şi indicatorii specifici ai acestora; (2) Direcţia buget, finanţarea investiţiilor şi relaţia cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate: a) elaborează proiectul bugetului Ministerului Sănătăţii pentru anul 2013 şi 2014 în care sunt cuprinse sumele aferente programelor naţionale de sănătate publică, pe baza propunerilor şi fundamentărilor prezentate de structurile de specialitate din Ministerul Sănătăţii; b) comunică Serviciului pentru programe de sănătate, în termen de maxim 3 zile lucrătoare de la aprobare, fondurile bugetare aprobate, pe surse de finanţare şi titluri bugetare, în vederea repartizării acestora pe programe/subprograme naţionale de sănătate publică, respectiv pe unităţi de specialitate; c) elaborează şi supune spre aprobare ordonatorului principal de credite filele de buget, pe surse de finanţare, titluri bugetare şi articole de cheltuieli şi comunică unităţilor de specialitate care implementează programele naţionale de sănătate publică; d) primeşte lunar solicitările de finanţare ale unităţilor de specialitate care implementează programe naţionale de sănătate publică, centralizate de Serviciul pentru programe de sănătate, verifică încadrarea în disponibilul de credite bugetare şi avizează referatul privind finanţarea lunară a programelor/subprogramelor naţionale de sănătate publică; e) primeşte lunar solicitările de finanţare prin transfer din bugetul Ministerului Sănătăţii în bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, verifică încadrarea şi disponibilul de credite bugetare şi avizează referatul întocmit de Serviciul programe de sănătate; f) efecluează deschiderile de credite bugetare necesare pentru finanţarea programelor naţionale de sănătate publică, pe unităţi de specialitate care implementează programele naţionale de sănătate publică, respectiv Casa Naţională de Asigurări de Sănătate; g) analizează trimestrial modul de execuţie al bugetului aprobat pentru programele naţionale de sănătate publică, în colaborare cu Serviciul programe de sănătate: h) efectuează repartizarea creditelor bugetare aprobate pe unităţi de specialitate care implementează programe naţionale de sănătate publică, precum şi codificarea acestora pe titluri bugetare şi articole de cheltuieli prin virări de credite, la propunerea Serviciului programe de sănătate sau a unităţilor de specialitate care implementează programe naţionale de sănătate publică, după caz. (3) Direcţia contabilitate şi patrimoniu: a) organizează şi conduce înregistrarea evidenţei analitice a medicamentelor, materialelor sanitare, dispozitivelor medicale şi altele asemenea achiziţionate de Ministerul Sănătăţii şi transferate direcţiilor de sănătate publică pentru implementarea fiecărui program/subprogram naţional de sănătate publică şi în cadrul acestora pe fiecare tip de produse; b) asigură evidenţierea distinctă a decontărilor privind produsele achiziţionate pe fiecare program/subprogram naţional de sănătate publică şi pe fiecare direcţie de sănătate publică. (4) Serviciul achiziţii publice: a) elaborează programul anual al achiziţiilor publice, pe baza necesităţilor comunicate de către Serviciul pentru programe de sănătate; b) coordonează activităţile de elaborare a documentaţiei de atribuire ori, în cazul organizării unui concurs de soluţii, a documentaţiei de concurs; c) îndeplineşte obligaţiile referitoare la publicitate, astfel cum sunt acestea prevăzute de legislaţia în vigoare; d) aplică şi finalizează procedurile de atribuire prin încheierea contractului de achiziţie publică sau a acordului-cadru, pentru achiziţiile organizate de Ministerul Sănătăţii necesare realizării programelor naţionale de sănătate publică; e) asigură constituirea şi păstrarea dosarului achiziţiei publice. + Articolul 22Atribuţiile unităţilor de usistenţă tehnică şi management al programelor naţionale de sănătate publică sunt următoarele: a) acordă consultanţă şi asistenţă tehnică unităţilor de specialitate care implementează programe naţionale de sănătate publică: b) planifică, organizează şi coordonează desfăşurarea activităţilor din cadrul programelor de sănătate publică în scopul îndeplinirii obiectivelor programelor; c) monitorizează aclivităţile desfăşurate în cadrul programelor naţionale de sănătate publică; d) elaborează proceduri şi metodologii pentru procesele pe care le desfăşoară; e) asigură managementul fondurilor alocate programelor naţionale de sănătate publică prin:e.1. estimarea şi fundamentarea anuală a necesarului de ronduri pentru implementarea programelor naţionale de sănătate publică şi înaintarea acestuia Serviciului pentru programe de sănătate până cel târziu la data de 15 iulie a anului curent, pentru anul următor:e.2. propunerea repartizării fondurilor alocate pe unităţile de specialitate care implementează programe naţionale de sănătate publică;e.3. verificarea lunară a eligibilităţii cheltuielilor efectuate de unităţi de specialitate care implementează programe/subprograme naţionale de sănătate publică;e.4. întocmirea şi avizarea situaţiilor centralizate privind cererile de finanţare lunară a programelor naţionale de sănătate publică şi transmiterea acestora Serviciului programe de sănătate în condiţiile prevăzute de art. 10 alin. (1) - (3);e.5. comunicarea sumelor aprobate pentru finanţarea lunară a programelor naţionale de sănătate publică către unităţile de specialitate care implementează programe naţionale de sănătate publică;e.6. solicitarea efectuării virărilor de credite la cererea justificată a unităţilor de specialitate care implementează programe naţionale de sănătate publică;e.7. formularea propunerilor cu privire la suplimentarea fondurilor alocate programelor sau subprogramelor naţionale de sănătate publică şi înaintarea acestora Serviciului programe de sănătate. f) centralizează trimestrial, cumulat de la începutul anului şi anual indicatorii specifici programelor naţionale de sănătate raportaţi în condiţiile prezentelor norme tehnice; g) transmite Serviciului programe de sănătate trimestrial, cumulat de la începutul anului şi anual, indicatorii prevăzuţi în cadrul programelor naţionale de sănătate, centralizaţi la nivel naţional; h) monitorizează consumul de medicamente sau materiale sanitare, precum şi stocurile existente la nivelul unităţilor de specialitate care implementează programele naţionale de sănătate publică; i) estimează cantităţile de medicamente şi materiale sanitare necesare pentru implementarea programelor naţionale de sănătate publică; j) elaborează şi transmite Serviciului programe de sănătate rapoarte trimestriale şi anuale cu privire la implementarea programelor naţionale de sănătate de sănătate publică; k) informează Serviciul programe de sănătate asupra problemelor şi disfuncţionalităţilor întâmpinate în implementarea programelor naţionale de sănătate şi formulează propuneri de îmbunătăţire a modului de derulare a acestora; l) organizează şi administrează la nivel naţional sau regional, după caz, sistemul informaţiilor din domeniul programelor naţionale de sănătate publică; m) formulează propuneri cu privire la strategia programelor naţionale de sănătate publică, de organizare şi desfăşurare a acestora, pe care le înaintează Serviciului programe de sănătate până cel târziu la data de 15 iulie a anului în curs pentru anul următor; n) formulează propuneri cu privire la structura programelor subprogramelor naţionale de sănătate publică, pe care le înaintează Serviciului programe de sănătate până cel târziu la data de 1 iulie a anului în curs pentru anul următor. + Articolul 23În vederea implementării programelor naţionale de sănătate publică, direcţiile de sănătate publică, au următoarele atribuţii: a) încheie contracte pentru implementarea programelor naţionale de sănătate publică, potrivit prevederilor art. 12 alin. 2; monitorizează derularea acestora şi asigură decontarea bunurilor şi serviciilor contractate şi realizate în termen de maximum 5 zile lucratoare de la deschiderea de crediţe bugetare realizată de Ministerul Sănătăţii; b) centralizează trimestrial, cumulat de la începutul anului şi anual, indicatorii specifici programelor naţionale de sănătate publică raportaţi de unităţile de specialitate în condiţiile prezentului ordin; c) transmit unităţilor de asistenţă tehnică şi management, trimestrial, cumulat de la începutul anului şi anual, sau după caz, Serviciului programe de sănătate, în primele 20 de zile după încheierea perioadei pentru care se face raportarea, indicatorii prevăzuţi în cadrul programelor naţionale de sănătate publică, centralizaţi în conformitate cu prevederile lit. b); indicatorii centralizaţi în cadrul programului naţional de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin vor fi transmişi Unităţii de asistenţă tehnică şi management a Institutului Naţional de Sănătate Publică. d) monitorizează modul de implementare al programelor naţionale de sănătate publică; e) verifică organizarea evidenţei nominale a beneficiarilor programelor naţionale de sănătate publică, pe bază de cod numeric personal de către unităţile de specialitate care implementează programe naţionale de sănătate publică, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi liberă circulaţie a acestor date; f) întocmesc un raport de activitate centralizat trimestrial, respectiv anual, pe baza rapoartelor de activitate transmise de coordonatorii din unităţile specialitate care implementează programele naţionale de sănătate publică; g) transmit unităţii de asistenţă tehnică şi management, sau după caz Serviciului programe de sănătate, până la sfârşitul lunii următoare celei încheierii trimestrului pentru care se face raportarea, raportul de activitate prevăzut la lit. f); raportul de activitate centralizat cuprinde: stadiul realizării activităţilor prevăzute în cadrul programului, analiza comparativă a costurilor medii realizate raportat la costurile medii la nivel naţional prevăzute în prezentele norme, probleme şi disfuncţionalităţi întâmpinate în realizarea activităţilor, propuneri de îmbunătăţire a modului de derulare a programelor naţionale de sănătate publică: în cazul Programului naţional de screening pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin, raportul de activitate se transmite Institutului Naţional de Sănătate Publică. h) transmit unităţilor de asistenaţă tehnică şi management, până la data de 15 iulie a anului curent, fundamentarea necesarului de resurse pentru anul următor; i) transmit Serviciului programe de sănătate bugetul de venituri şi cheltuieli, precum şi execuţia bugetară înregistrată pe parcursul implementării acestora, detaliat pe programele subprogramele naţionale de sănătate publică implementate şi pe unităţile de specialitate cu care se află în relaţie contractuală, în vederea publicării acestora pe site-ul Ministerului Sănătăţii, cu respectarea următoarelor termene:j.1. transmiterea bugetului de venituri şi cheltuieli se realizează în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la încheierea contractelor cu unităţile de specialitate pentru implementarea programelor naţionale de sănătate publică; orice modificare a acestuia se transmite Serviciului programe de sănătate în termen de maximum 7 zile de la efectuarea ei;j.2. transmiterea execuţiei bugetare înregistrată pe parcursul implementării programelor/subprogramelor se realizează în termen de maximum 20 de zile după încheierea trimestrului. + Articolul 24Unităţile de specialitatea aflate în relaţie contractuală cu direcţiile de sănătate publică pentru implementarea programelor naţionale de sănătate publică au următoarele obligaţii: a) organizează evidenţa nominală a beneficiarilor programelor naţionale de sănătate publică, pe bază de cod numeric personal, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date; b) realizează raportarea datelor în registrul bolnavilor specific programului derulat în conformitate cu prevederile legale în vigoare; c) monitorizează modul de implementare al programelor naţionale de sănătate publică; d) întocmesc un raport de activitate centralizat trimestrial, respectiv anual, pe baza rapoartelor de activitate transmise de coordonatorii fiecărui program naţional de sănătate publică; raportul de activitate centralizat cuprinde: stadiul realizării activităţilor prevăzute în cadrul programului, analiza comparativă a costurilor medii realizate raportat la costurile medii la nivel naţional prevăzute în prezentul ordin, probleme şi disfuncţionalităţi întâmpinate în realizarea activităţilor, propuneri de îmbunătăţire a modului de derulare a programelor naţionale de sănătate. e) raportează direcţiilor de sănătate publică, trimestrial, cumulat de la începutul anului şi anual, în primele 5 zile lucrătoare după încheierea perioadei pentru care se face raportarea, indicatorii specifici programelor naţionale de sănătate publică, în condiţiile prezentului ordin; f) transmit direcţiei de sănătate publică, raportul de activitate prevăzut la lit. d), până la data de 15 a lunii următoare perioadei pentru care se face raportarea; g) asigură publicarea pe site-ul propriu a bugetului de venituri şi cheltuieli, precum şi a execuţiei bugetare înregistrată pe parcursul implementării acestora, detaliat pe fiecare dintre programele/subprogramele naţionale de sănătate publică implementate. Publicarea pe site-ul propriu se realizează după cum urmează:g.1. în termen de maximum 30 de zile fie la comunicarea de către Serviciul programe de sănătate a sumelor repartizate pentru implementarea programelor/subprogramelor naţionale de sănătate publică: orice modificare a acestora se publică în termen de maximum 7 zile de la comunicarea ei;g.2. în termen de maximum 30 de zile după încheierea trimestrului pentru execuţia bugetară înregistrată pe parcursul implementării programelor; subprogramelor naţionale de sănătate publică. + Articolul 25În vederea implementării proteinelor naţionale de sănătate publică, unităţile de specialitate, altele decât cele prevăzute la art. 24, au următoarele atribuţii: a) organizează evidenţa nominală a beneficiarilor programelor naţionale de sănătate publică, pe bază de cod numeric personal, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea dalelor cu caracter personal şi liberă circulaţie a acestor date; b) realizează raportarea datelor în registrul bolnavilor specific programului derulat, în conformitate cu prevederile legale în vigoare; c) monitorizează modul de implementare al programelor naţionale de sănătate publică; d) întocmesc un raport de activitate centralizat trimestrial, respectiv anual, pe baza rapoartelor de activitate transmise de coordonatorii fiecărui program naţional de sănătate publică; raportul de activitate centralizat cuprinde: stadiul realizării activităţilor prevăzute în cadrul programului, analiza comparativă a costurilor medii realizate raportat la costurile medii la nivel naţional prevăzute în prezentul ordin, probleme şi disfuncţionalităţi întâmpinate în realizarea activităţilor, propuneri de îmbunătăţire a modului de derulare a programelor naţionale de sănătate. e) raportează unităţilor de asistenţă tehnică şi management sau, după caz, Serviciului programe de sănătate, trimestrial, cumulat de la începutul anului şi anual, în primele 5 zile lucrătoare după încheierea perioadei pentru care se face raportarea, indicatorii programelor naţionale de sănătate publică, în condiţiile prezentului ordin; pentru spitalele din subordinea Ministerului Sănătăţii care au organizat reţele de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin, raportarea indicatorilor se realizează la Unitatea de asistenţă tehnică şi management a Institutului Naţional de Sănătate Publică; f) transmit unităţilor de asistenţă tehnică şi management sau, după caz, Serviciului programe de sănătate, raportul de activitate prevăzut la lit. d), până la dala de 15 a lunii următoare perioadei pentru care se face raportarea; pentru spitalele din subordinea Ministerului Sănătăţii care au organizat reţele de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin raportul de activitate se transmite la Unitatea de asistenţă tehnică şi management a Institutului Naţional de Sănătate Publică. g) asigură publicarea pe site-ul propriu a bugetului de venituri şi cheltuieli, precum şi a execuţiei bugetare înregistrată pe parcursul implementării acestora, detaliat pe fiecare dintre programele/subprogramele naţionale de sănătate publică implementate. Publicarea pe site-ul propriu se realizează după cum urmează:g.1. în termen de maximum 30 de zile de la comunicarea de către Serviciul programe de sănătate a sumelor repartizate pentru implementarea programelor/subprogramelor naţionale de sănătate publică; orice modificare a acestora se publică în termen de maximum 7 zile de la comunicarea ei;g.2. în termen de maximum 20 de zile după Încheierea trimestrului pentru execuţia bugetară înregistrată pe parcursul implementării programelor/ subprogramelor naţionale de sănătate publică. + Articolul 26Ordonatorii de credite ai unităţilor de specialitate care implementează programe naţionale de sănătate publică au următoarele obligaţii: a) utilizează fondurile în limita bugetului aprobat şi potrivit destinaţiei specificate, cu respectarea dispoziţiilor legale; b) gestionează eficient mijloacele materiale şi băneşti; c) organizează evidenţa contabilă a cheltuielilor pe fiecare program/subprogram, pe surse de finanţare şi pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, atât în prevederi, cat şi în execuţie: d) raportează indicatori: specifici prevăzuţi în programele naţionale de sănătate publică, şi condiţiile prezentelor norme tehnice; e) transmit unităţilor de asistenţă tehnică sau, după caz. Serviciului programe de sănătate, cererile de finanţare fundamentate, însoţite de documentele justificative, în condiţiile prezentelor norme tehnice; f) desemnează prin act administrativ al conducătorului instituţiei publice câte un coordonator pentru fiecare program naţional de sănătate publică pe care îl implementează; g) completează fişele de post ale coordonatorilor desemnaţi cu atribuţiile corespunzătoare activităţilor prevăzute în cadrul programelor naţionale de sănătate publică; h) organizează, prin directorul financiar contabil al unităţii de specialitate prin care se implementează programele naţionale de sănătate publică, evidenţele contabile, evidenţele tehnico-operative ale instituţiei respective, în conformitate cu prevederile legale în vigoare; i) transmit structurilor de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii şi unităţilor de asistenţă tehnică şi management orice alte dale referitoare la programele naţionale de sănătate publică pe care le implementează; răspund de exactitatea şi realitatea datelor raportate; j) transmit Serviciului programe de sănătate, în primele 20 de zile după încheierea trimestrului execuţia bugetară pentru bugetul aprobat pentru implementarea programelor naţionale de sănătate; k) achiziţionează medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale şi altele asemenea cu respectarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice; h) asigură publicarea pe sile-ul propriu a bugetului de venituri şi cheltuieli precum şi execuţiei bugetare înregistrată pe parcursul implementării acestora, detaliat pe fiecare dintre programele/subprogramele naţionale de sănătate publică implementate, la termenele prevăzute la art. 25 lit. g). + Articolul 27Coordonatorii programelor naţionale de sănătate publică, desemnaţi în condiţiile prevăzute la art. 26, au următoarele obligaţii cu privire la monitorizarea activităţilor cuprinse în cadrul acestora: a) organizează evidenţa nominală a beneficiarilor programelor naţionale de sănătate publică, pe bază de cod numeric personal, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date; b) raportează conducerii instituţiei, trimestrial şi anual în primele 5 zile după încheierea perioadei pentru care se face raportarea, indicatorii specifici programelor naţionale de sănătate publică, în condiţiile prezentului ordin: c) monitorizează modul de implementare a programelor naţionale de sănătate publică pe care le coordonează; d) monitorizează permanent consumul de medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale şi altele asemenea, care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate publică pe care le coordonează; e) întocmesc un raport de activitate trimestrial, respectiv anual, pe care îl transmit conducerii instituţiei până la data de 10 a lunii următoare celei pentru care raportează; raportul de activitate cuprinde: stadiul realizării activităţilor prevăzute în cadrul programului, analiza comparativă a costurilor medii realizate raportat la costurile medii la nivel naţional prevăzute în prezentul ordin, probleme şi disfuncţionalităţi întâmpinate în realizarea activităţilor, propuneri de îmbunătăţire a modului de derulare a programelor naţionale de sănătate publică; f) informează permanent conducerea instituţiei cu privire la disfuncţionalităţile identificate în derularea programelor naţionale de sănătate publică şi propune măsuri de soluţionare a acestora. + Articolul 28Raportarea indicatorilor prevăzuţi în programe/subprograme naţionale de sănătate publică se realizează trimestrial, cumulat de la începutul anului şi anual, atât în format electronic cât şi pe suport hârtie, conform machetelor de raportare aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii. + Articolul 29Costul mediu/indicator fizic se calculează ca raport între cheltuielile efective şi indicatorii fizici realizaţi. În cazul în care au fost finanţate şi alte acţiuni pentru care nu au fost stabiliţi indicatori fizici acestea vor fi evidenţiate distinct, indicându-se cheltuiala pe fiecare acţiune. + Articolul 30Monitorizarea activităţilor cuprinse în programele naţionale de sănătate publică se referă la: a) modul de realizare şi de raportare al indicatorilor prevăzuţi în prezentul ordin; b) încadrarea în bugetul aprobat; c) respectarea destinaţiilor stabilite pentru fondurile unităţilor de specialitate care derulează programe naţionale de sănătate; d) urmărirea respectării de către persoanele implicate a responsabilităţilor stabilite prin prezentele norme tehnice; e) identificarea unor posibile disfuncţionalităţi în derularea programelor naţionale de sănătate publică. + Articolul 31Pentru implementarea programelor naţionale de sănătate finanţate din bugetul Ministerului Sănătăţii sunt admisibile pierderi sau scăderi cantitative de medicamente, vaccinuri, reactivi şi altele asemenea în limitele maxime de perisabilitate după cum urmează: a) 5% în cazul vaccinurilor monodoză; b) 10 % în cazul vaccinurilor liofilizate sau lichide care conţin 2-6 doze; c) 25% în cazul vaccinurilor liofilizate sau lichide care conţin 10-20 doze; d) 5 % în alte cazuri decât cele prevăzute la lit. a) - c). + Articolul 32 (1) Pentru tehnica de calcul şi programele informatice achiziţionate în vederea derulării Programului naţional privind evaluarea stării de sănătate a populaţiei în asistenţa medicală primară, a căror stare tehnică permite exploatarea lor în continuare, se încheie noi contracte de comodat între direcţiile de sănătate publică şi cabinetele de medicină de familie; (2) Tehnica de calcul şi programele informatice atribuite în folosinţă gratuită cabinetelor de medicină de familie în condiţiile prevăzute la alin. (1) se utilizează pentru monitorizarea persoanelor incluse în programele naţionale de sănătate, precum şi pentru derularea unor programe naţionale de sănătate la nivelul cabinetelor de medicină de familie. (3) Pentru bunurile prevăzute la alin. (1) a căror durată normală de utilizare este îndeplinită iar starea tehnică nu mai permite exploatarea lor în continuare, se iniţiază procedurile de clasare şi declasare potrivit prevederilor legale în vigoare. + Articolul 33Unităţile de specialitate care derulează programe naţionale de sănătate au obligaţia să respecte prevederile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea dalelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prevederile Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, cu modificările şi completările ulterioare. + Articolul 34Pentru realizarea şi raportarea activităţilor specifice din cadrul unor programe naţionale de sănătate publică se elaborează norme metodologice, aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii. + Anexa 1la normele tehniceBUGETULlocat programelor naţionale de sănătate aprobate pentru anul 2013*Font 8* - mii lei - ┌────────────────────────────────────┬─────────────────────┬─────────────────────┬─────────────────────┐ │ Programele naţionale de sănătate │ Buget de stat │ Venituri proprii │ Total │ │ publică ├──────────┬──────────┼──────────┬──────────┼──────────┬──────────┤ │ │Credite de│Credite │Credite de│Credite │Credite de│Credite │ │ │angajament│bugetare │angajament│bugetare │angajament│bugetare │ ├────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤ │Programele naţionale de boli │ 192.259│ 172.759│ 112.843│ 112.843│ 305.102│ 285.602│ │transmisibile │ │ │ │ │ │ │ ├────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤ │Programul naţional de imunizare │ 67.244│ 64.744│ 45.430│ 45.430│ 112.674│ 110.174│ ├────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤ │Programul naţional de supraveghere │ │ │ │ │ │ │ │şi control al bolii transmisibile │ │ │ │ │ │ │ │prioritare │ 0│ 0│ 4.925│ 4.925│ 4.925│ 4.925│ ├────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤ │Programul naţional de supraveghere │ │ │ │ │ │ │ │şi control al infecţiei HIV │ 117.329│ 100.329│ 54.688│ 54.688│ 172.017│ 155.017│ ├────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤ │Programul naţional de supraveghere │ │ │ │ │ │ │ │şi control al tuberculozei │ 7.686│ 7.686│ 6.387│ 6.387│ 14.073│ 14.073│ ├────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤ │Programul naţional de supraveghere │ │ │ │ │ │ │ │şi control boli cu transmitere │ │ │ │ │ │ │ │sexuală (1 ianuarie-31 martie 2013) │ 0│ 0│ 11│ 11│ 11│ 11│ ├────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤ │Programul naţional de supraveghere │ │ │ │ │ │ │ │şi control al infecţiilor │ │ │ │ │ │ │ │nosocomiale şi monitorizarea │ │ │ │ │ │ │ │utilizării antibioticelor şi a │ │ │ │ │ │ │ │antibiotico-rezistenţei │ 0│ 0│ 1.402│ 1.402│ 1.402│ 1.402│ ├────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤ │Programul naţional de monitorizare a│ │ │ │ │ │ │ │factorilor determinanţi din mediul │ │ │ │ │ │ │ │de viaţă şi muncă │ 0│ 0│ 1.965│ 1.965│ 1.965│ 1.965│ ├────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤ │Programul naţional de securitate │ │ │ │ │ │ │ │transfuzională │ 46.218│ 46.218│ 56.204│ 56.204│ 102.422│ 102.422│ ├────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤ │Programele naţionale de boli │ │ │ │ │ │ │ │netransmisibile │ 46.035│ 45.235│ 79.829│ 79.829│ 125.864│ 125.06│ ├────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤ │Programul naţional de cardiologie │ │ │ │ │ │ │ │(1 ianuarie-31 martie 2013) │ 0│ 0│ 12.454│ 12.454│ 12.454│ 12.454│ ├────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤ │Programul naţional de depistarea │ │ │ │ │ │ │ │precoce activă a cancerului de col │ │ │ │ │ │ │ │uterin │ 800│ 0│ 18.241│ 18.241│ 19.041│ 18.241│ ├────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤ │Programul naţional de sănătate │ │ │ │ │ │ │ │mintală şi profilaxie în patologia │ │ │ │ │ │ │ │psihiatrică │ 681│ 681│ 758│ 758│ 1.439│ 1.439│ ├────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤ │Programul naţional de diabet zaharat│ │ │ │ │ │ │ │(1 ianuarie-31 martie 2013) │ 0│ 0│ 42│ 42│ 42│ 42│ ├────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤ │Programul naţional de transplant de │ │ │ │ │ │ │ │organe, ţesuturi şi celule │ 44.554│ 44.554│ 47.599│ 47.599│ 92.153│ 92.153│ ├────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤ │Programul naţional de diagnostic şi │ │ │ │ │ │ │ │tratament de înaltă performanţă │ │ │ │ │ │ │ │(1 ianuarie-31 martie 2013) │ 0│ 0│ 41│ 41│ 41│ 41│ ├────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤ │Programul naţional de boli endocrine│ 0│ 0│ 263│ 263│ 263│ 263│ ├────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤ │Programul naţional de tratament │ │ │ │ │ │ │ │pentru boli rare │ 0│ 0│ 200│ 200│ 200│ 200│ ├────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤ │Programul naţional de urgenţă │ │ │ │ │ │ │ │prespitalicească │ │ │ │ │ │ │ │(1 ianuarie-31 martie 2013) │ 0│ 0│ 8│ 8│ 8│ 8│ ├────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤ │Program naţional de management al │ │ │ │ │ │ │ │registrelor naţionale │ 0│ 0│ 223│ 223│ 223│ 223│ ├────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤ │Programul naţional de evaluare şi │ │ │ │ │ │ │ │promovarea sănătăţii şi educaţie │ │ │ │ │ │ │ │pentru sănătate │ 0│ 0│ 507│ 507│ 507│ 507│ ├────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤ │Programul naţional de sănătate a │ │ │ │ │ │ │ │femeii şi copilului │ 9.504│ 9.504│ 14.832│ 14.832│ 24.336│ 24.336│ ├────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤ │Total buget programe naţionale de │ │ │ │ │ │ │ │sănătate 2013 │ 294.016│ 273.716│ 266.180│ 266.180│ 560.196│ 539.896│ ├────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤ │Tratament în străînătate │ 19.810│ 18.110│ 0│ 0│ 19.810│ 18.110│ ├────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤ │Total general │ 313.826│ 291.826│ 266.180│ 266.180│ 580.006│ 558.006│ └────────────────────────────────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┘În anul 2013 din bugetul Ministerului Sănătăţii se transferă în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate suma de 554.580 mii lei, din care suma de 381.042,82 mii lei pentru programele naţionale de sănătate este repartizată astfel: 28.309 mii lei pentru sursa "buget de stat" şi 352.733,82 mii lei pentru sursa "venituri proprii". Detalierea sumei pe programe naţionale de sănătate se aprobă de ministrul sănătăţii.------------Anexa 1 la normele tehnice a fost înlocuită cu anexa din ORDINUL nr. 1.549 din 19 decembrie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 833 din 24 decembrie 2013, conform art. I din acelaşi act normativ. + Anexa 2la normele tehnice1. PROGRAMELE NAŢIONALE DE BOLI TRANSMISIBILE1. PROGRAMUL NAŢIONAL DE IMUNIZAREA. Obiectiv: a) Protejarea sănătăţii populaţiei împotriva principalelor boli care pot fi prevenite prin vaccinareB. Structură:1. Subprogramul de vaccinuri obligatorii;2. Subprogramul de vaccinări opţionale pentru grupele de riscC. Unitate de asistenţă tehnică şi management:Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP)1. Subprogramul de vaccinări obligatorii1.1. Activităţi:Activităţi derulate la nivelul Ministerului Sănătăţii:Direcţia de sănătate publică şi control în sănătate publică (DSPCSP) coordonează activităţile de achiziţionare depozitare şi distribuire a vaccinurilor prevăzute în Calendarul de vaccinare.Activităţi derulate la nivelul Institutul Naţional de Sănătate Publică, prin Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) şi structurile de specialitate de la nivel regional: a) coordonează la nivel naţional şi regională derularea activităţilor deslăşurate de direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti; b) centralizează necesarul de vaccinuri pe fiecare tip de vaccin transmis de către direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti le transmite DSPCSP din cadrul Ministerului Sănătăţii; c) monitorizează consumul de vaccinuri şi gestionează stocurile pe fiecare tip de vaccin din calendarul de vaccinare; d) monitorizează lunar procentul de copii vaccinaţi pe tip de vaccin şi vârste prevăzute în calendarul de vaccinare; e) informează trimestrial şi anual DSPCSP din cadrul Ministerului Sănătăţii cu privire la procentul de copii vaccinaţi pe tip de vaccin şi vârste prevăzute în calendarul de vaccinare; f) organizează bianual activitatea de estimare a acoperirii vaccinate conform metodologiei; g) coordonează supravegherea reacţiilor adverse postvaccinale indezirabile (RAPI) şi informează DSPCSP din cadrul Ministerului Sănătăţii cu privire la evenimentele deosebite (clustere de RAPI, alerte naţionale/internaţionale privind loturi de vaccinuri în urma cărora s-au înregistrat RAPI) conform metodologiei; h) organizează instruiri metodologice pentru personalul de specialitate din direcţiile de sănătate publică judeţene; i) întocmeşte, supune avizării DSPCSP din Ministerul Sănătăţii şi transmite raportul anual solicitat de OMS pe problema vaccinărilor; j) asigură mentenanţa şi dezvoltarea RENV; k) asigură tipărirea carnetelor de vaccinare şi distribuirea acestora către direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.Activităţi derulate la nivelul serviciilor/birourilor de supraveghere şi control al bolilor transmisibile din direcţiile de sănătate publică Judeţene şi a municipiului Bucureşti (DSP): a) asigură preluarea şi, după caz, transportul vaccinurilor de la nivelul depozitului central; b) depozitează, distribuie şi, după caz, asigură transportul vaccinurilor către furnizorii de servicii medicale;-----------Lit. b), punctul 1.1, subtitlul 1), titlul 1, capitolul I din anexa 2 la normele tehnice a fost modificată de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 816 din 27 iunie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 429 din 15 iulie 2013. c) supervizează realizarea catagrafiilor, estimarea cantităţilor de vaccinuri necesare şi utilizarea eficientă a vaccinurilor solicitate şi repartizate; d) centralizează la nivel judeţean necesarul de vaccinuri pe vârste şi pe tip de vaccin şi îl transmite la INSP - CNSCBT; e) asigură instruirea personalului medical vaccinator şi a mediatorilor sanitari, trimestrial şi ori de câte ori este nevoie, cu privire la modul de realizare şi raportare a vaccinărilor; f) verifică condiţiile de păstrare a vaccinurilor modul de administrare a acestora în condiţii de siguranţă maximă la nivelul furnizorilor de servicii medicale, înregistrarea şi raportarea vaccinărilor; g) identifică comunităţile cu acoperire vaccinată suboptimală, dispune şi organizează campanii suplimentare de vaccinare pentru recuperarea restanţierilor, atât prin intermediul medicilor de familie şi de medicină şcolară, căt şi cu sprijinul asistenţilor comunitari şi al mediatorilor sanitari; h) asigură funcţionarea sistemului de supraveghea a reacţiilor adverse postvaccinal indezirabile (RAPI) în teritoriul de responsabilitate; i) verifică şi validează înregistrarea corectă şi completă a vaccinărilor în RENV; j) realizează acţiunile de estimare a acoperirii vaccinale, conform metodologiei unice; k) raportează datele privind acoperirile vaccinale conform metodologiei; l) participă la sesiuni de instruire organizate de CNSCBT şi/sau structurile de specialitate de la nivel regional; m) asigură mentenanţa şi metrologizarea spaţiilor frigorifice de păstrare a vaccinurilor la nivel judeţean şi a municipiului Bucureşti; n) încheie contracte cu medicii de familie pentru administrarea vaccinurilor conform calendarului de vaccinare şi asigură decontarea acestor servicii medicale la un tarif de 10 lei/inoculare, pe baza raportului generat de RENV şi a formularelor standard de raportare, în cazul campaniilor şcolare;-------Lit. n), pct. 1.1, subtitlul 1, titlul 1, cap. I al anexei 2 a fost modificată de pct. 4 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013. o) raportează lunar stocurile de vaccinuri la Institutul Naţional de Sănătate Publică.Activităţi desfăşurate de furnizorii de servicii medicale de la nivelul asistenţei medicale primare şi maternităţii, din sistemul public şi privat, precum şi de medicii din cabinete de medicină şcolară: a) medicii de familie asigură efectuarea imunizărilor conform calendarului de vaccinări obligatorii a tuturor copiilor înscrişi pe listele proprii, a tuturor copiilor neasiguraţi care se prezintă la consultaţii, precum şi a copiilor de vârstă şcolară în unităţile de învăţământ fără asistenţa de medicină şcolară asigurată. În conformitate cu Legea nr. 649/2001 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 53/2000 privind obligativitatea raportării bolilor şi a efectuării vaccinărilor; b) asigură realizarea catagrafiilor şi estimarea cantităţilor de vaccinuri necesare; c) asigură acoperirea vaccinală optimă pentru toate tipurile de vaccinuri şi grupele de vârstă în teritoriul în care îşi exercită activitatea, cu accent pe comunităţile cu acoperire vaccinată deficitară; d) înregistrează corect şi la timp efectuarea vaccinărilor în RENV, conform Ordinului MS nr. 1234/2011; e) asigură respectarea lanţului de frig, preluarea şi transportul vaccinurilor precum şi păstrarea şi administrarea acestora în condiţii de maximă siguranţă; f) răspund de utilizarea eficientă a cantităţilor de vaccinuri solicitate şi primite; g) depistează, înregistrează şi notifică direcţiei de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti reacţiile adverse postvaccinale indezirabile (RAPI) conform metodologiei; h) participă la sesiunile de instruire organizate de direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti; i) asigură informarea părinţilor cu privire la vaccinurile din calendarul naţional de vaccinare. j) în unităţile de învăţământ în care sunt organizate şi funcţionează cabinete de medicină şcolară vaccinarea copiilor de vârstă şcolară se realizează de medicii din cabinetele de medicină şcolară. k) asigură recuperarea vaccinărilor din calendarul de vaccinări obligatorii pentru toţi copiii înscrişi pe listele proprii şi copiii neasiguraţi care se prezintă la consultaţii.-----------Lit. k), punctul 1.1, subtitlul 1), titlul 1, capitolul I din anexa 2 la normele tehnice a fost introdusă de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 816 din 27 iunie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 429 din 15 iulie 2013.Activităţi desfăşurate de furnizorii de servicii spitaliceşti care au în structură dispensare de pneumoftiziologie: a) efectuează recuperări la vaccinarea BCG a copiilor nevaccinaţi până la vârsta de 4 ani; b) raportează vaccinările efectuate la direcţiile de sănătate publică teritoriale; c) informează medicul de familie al copilului despre vaccinarea BCG efectuată, prin scrisoare medicală.-----------Noul paragraf de la punctul 1.1, subtitlul 1), titlul 1, capitolul I din anexa 2 la normele tehnice a fost introdus de pct. 4 al art. I din ORDINUL nr. 816 din 27 iunie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 429 din 15 iulie 2013.1.2 Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: a) număr copii vaccinaţi conform calendarului/trimestru: 500.000; b) număr carnete de vaccinări tipărite/an: 200.000 (indicator raportat de INSP); c) număr de activităţi desfăşurate/trimestru, inclusiv mentenanţă şi dezvoltare RENV (indicator raportat de INSP): 100. 2) Indicatori de eficienţă: a) cost mediu/vaccinare: 45 lei; b) cost mediu/carnete tipărite: 1 leu (indicator pentru INSP); c) cost mediu/activitate desfăşurată, inclusiv mentenanţă şi dezvoltare RENV (indicator raportat de INSP): 600 lei. 3) Indicatori de rezultate:- acoperirea vaccinală cu antigenele din calendar la vârstele de 12 şi 18 luni: 95%.-------Pct. 1.2, subtitlul 1, titlul 1, cap. I al anexei 2 a fost modificat de pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013.1.3. Natura cheltuielilor: a) vaccinuri, seringi de unică folosinţă; b) cheltuieli de transport vaccinuri; c) combustibil; d) cheltuieli privind tipărirea carnetelor de vaccinări; e) mentenanţa şi dezvoltare RENV; f) mentenanţa şi metrologizare spaţii frigorifice; g) depozitarea, conservarea, precum şi incinerarea produselor cu termene de valabilitate expirate. h) prestări servicii medicale privind administrarea vaccinurilor;-------Lit. h), pct. 1.3, subtitlul 1, titlul 1, cap. I al anexei 2 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013. i) cheltuieli furnituri de birou;-------Lit. i), pct. 1.3, subtitlul 1, titlul 1, cap. I al anexei 2 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013. j) cheltuieli poştă, telecomunicaţii.-------Lit. j), pct. 1.3, subtitlul 1, titlul 1, cap. I al anexei 2 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013.1.4. Unităţi care Implementează subprogramul: a) Institutul Naţional de Sănătate Publică; b) direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti; c) cabinete de asistenţă medicală primară; d) unităţile sanitare cu paturi care au în structură secţii/compartimente de obstetrică-ginecologie din sectorul public şi privat; e) cabinete de medicină şcolară din cadrul unităţilor de învăţământ. f) unităţile sanitare cu paturi care au în structură dispensare de pneumoftiziologie.-----------Lit. f), punctul 1.4, subtitlul 1), titlul 1, capitolul I din anexa 2 la normele tehnice a fost introdusă de pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 816 din 27 iunie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 429 din 15 iulie 2013.Calendarul vaccinărilor în România┌──────────────────────┬─────────────────────────────────────┬─────────────────┐│ Vârsta recomandată │ Tipul de vaccinare │ Comentarii │├──────────────────────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────┤│Primele 24 de ore │Hep B │ ││2-7 zile │BCG │În maternitate │├──────────────────────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────┤│2 luni │DTPa-VPI-Hib-Hep B, Pneumo conjugat*)│Medic de familie │├──────────────────────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────┤│4 luni │DTPa-VPI-Hib, Pneumo conjugat*) │Medic de familie │├──────────────────────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────┤│6 luni │DTPa-VPI-Hib-Hep B │Medic de familie │├──────────────────────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────┤│12 luni │DTPa-VPI-Hib, RRO │Medic de familie │├──────────────────────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────┤│14 luni │Pneumo conjugat*) │Medic de familie │├──────────────────────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────┤│4 ani**) │DTPa │Medic de familie │├──────────────────────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────┤│6 ani***) │DTPa-VPI │Medic de familie │├──────────────────────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────┤│7 ani (clasa I) │RRO │Campanie şcolară │├──────────────────────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────┤│6 ani şi 8 ani ****) │VPI │Campanie şcolară │├──────────────────────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────┤│14 ani (clasa aVIII-a)│dT │Campanie şcolară │└──────────────────────┴─────────────────────────────────────┴─────────────────┘--------*) Vaccinul pneumococic conjugat va fi introdus în calendarul de vaccinări în funcţie de fondurile disponibile.**) Se realizează până la epuizarea stocurilor de vaccin existent în teritoriu.***) Se realizează începând cu anul 2015. Pentru copiii în vârstă de 6 ani neînscrişi în învăţământul primar sau la care se înregistrează abandon şcolar vaccinarea se poate efectua de către medicul de familie.****) Se realizează până în anul 2014, inclusiv.NOTĂ:Pentru administrarea tuturor vaccinurilor menţionate se vor utiliza numai seringi de unică folosinţă.Abrevieri:DTPa = vaccin diftero-tetano-pertussis acelularVPI = vaccin polio inactivatHep B = vaccin hepatitic BDTPa-VPI-Hib = vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus BDTPa-VPI-Hib-Hep B = vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus B-hepatitic BRRO = vaccin rujeolic-rubeolic-oreionBCG = vaccin de tip Calmette GuerrindT = vaccin diftero-tetanic pentru adulţiNOTĂ:Pentru administrarea tuturor vaccinurilor menţionate se vor utiliza numai seringi de unică folosinţă.----------Calendarul vaccinărilor din România a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 532 din 17 aprilie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 234 din 23 aprilie 2013.2. Subprogramul de vaccinări opţionale pentru grupele de risc2.1. Activităţi:Activităţi derulate la nivelul Ministerului Sănătăţii:Direcţia de sănătate publică şi control în sănătate publică (DSPCSP) coordonează activităţile de achiziţionare, depozitare şi distribuire a vaccinurilor;Activităţi derulate la nivelul Institutului Naţional de Sănătate Publică, prin Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) şi structurile de specialitate de la nivel regional: a) coordonează la nivel naţional şi regional derularea activităţilor deslăşurate de direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti; b) centralizează necesarul de vaccinuri pe fiecare tip de vaccin transmis de către direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi le transmite DSPCSP din cadrul Ministerului Sănătăţii; c) monitorizează trimestrial numărul de persoane la risc vaccinate; d) informează trimestrial şi anual DSPCSP din cadrul Ministerului Sănătăţii cu privire la numărul de persoane la risc vaccinate; e) coordonează supravegherea reacţiilor adverse postvaccinare indezirabile (RAPI) şi informează DSPCSP din cadrul Ministerului Sănătăţii cu privire la evenimentele deosebite (clustere de RAPI, alerte naţionale/internaţionale privind loturi de vaccinuri în urma cărora s-au înregistrat RAPI), conform metodologiei;Activităţi derulate la nivelul serviciilor/birourilor de supraveghere şi control al bolilor transmisibile din direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti (DSP); a) încheie contracte cu medicii de familie pentru administrarea vaccinurilor opţionale pentru grupele de risc şi asigură decontarea acestor servicii medicale la un tarif de 10 lei/inoculare pe baza formularului standard de raportare lunară a vaccinărilor opţionale; b) asigură preluarea şi după caz, transportul vaccinurilor de la nivelul depozitului central, depozitarea şi distribuţia vaccinurilor către furnizorii de servicii medicale; c) supervizează realizarea catagrafiilor, estimarea cantităţilor de vaccinuri necesare şi utilizarea eficientă a vaccinurilor solicitate şi repartizate; d) centralizează la nivel judeţean necesarul de vaccinuri pe grupe la risc şi pe tip de vaccin şi îl transmite la INSP - CNSCBT; e) verifică condiţiile de păstrare a vaccinurilor, modul de administrare a acestora în condiţii de siguranţă maximă la nivelul furnizorilor de servicii medicale, înregistrarea şi raportarea vaccinărilor, f) asigură funcţionarea sistemului de supraveghere a reacţiilor adverse postvaccinal indezirabile (RAPI) în teritoriul de responsabilitate; g) asigură mentenanţa şi metrologizarea spaţiilor frigorifice de păstrare a vaccinurilor la nivel judeţean; h) raportează lunar stocurile de vaccinuri la Institutul Naţional de Sănătate Publică.Activităţi destfăşurate de furnizorii de servicii medicale de la nivelul asistenţei medicale primare şi maternităţi, din sistemul public şi privat: a) realizează catagrafia persoanelor la risc:a.1. gravide: pentru vaccinarea cu dT (anti-diftero-tetanică) sau VTA (anatoxină tetanică adsorbită), în situaţiile în care vaccinul dT nu este disponibil;-------Sublit. a.1., lit. a), pct. 2.1, subtitlul 2, titlul 1, cap. I al anexei 2 a fost modificată de pct. 7 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013.a.2. fete din grupa de vârsta 11-14 ani pentru vaccinarea cu HPV pentru prevenirea cancerului de col uterin*);a.3. persoanele din grupele la risc stabilite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru vaccinarea antigripală şi prevăzute în metodologie;a.4. contacţii din focarele de boală transmisibilă (rujeolă, rubeolă, oreion, gripă), indiferent de vârstă; b) asigură efectuarea imunizărilor la grupele la risc; c) asigură estimarea cantităţilor de vaccinuri necesare: d) asigură respectarea lanţului de frig, preluarea şi transportul precum şi păstrarea şi administrarea acestora în condiţii de maximă siguranţă; e) asigură înregistrarea şi raportarea corectă conform formularului standard a vaccinărilor efectuat; f) depistează, înregistrează şi notifică direcţiei de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti reacţiile adverse postvaccinare indezirabile (RAPI) conform metodologiei; g) răspund de utilizarea eficientă a cantităţilor de vaccinuri solicitate şi primate; h) asigură informarea persoanelor la risc cu privire la vaccinările opţionale incluse în program.NOTĂ*): a) vaccinarea anti-HPV include 4 cohorte de naştere (11-14 ani); h) se utilizează acelaşi produs vaccinal în vederea respectării principiului echitat; c) se achiziţionează în acelaşi timp cantitatea corespunzătoare celor 3 doze pentru schema completă de vaccinare anti-HPV; d) părinţii doritori vor formula o cerere în acest sens la medicul de familie, care va centraliza toate cererile şi trimestrial va solicita direcţiei de sănătate publică numărul de doze de vaccin necesare; e) vaccinarea va fi disponibilă numai pentru fetele din grupa de vârsta 11-14 ani, părinţii urmând sa decidă individual când anume în acest interval se va face vaccinarea; f) începerea vaccinării anti-HPV este planificată începând cu 1 octombrie 2013, în limita fondurilor disponibile cu o campanie de informare anterioară.2.2. Indicatori de evaluare: 1) indicatori fizici:număr persoane la risc vaccinate/trimestru: 300 000 2) Indicatori de eficienţă: 350 leicost mediu/vaccinare: 350 lei 3) Indicatori de rezultate:acoperirea cu antigenele din vaccinurile opţionale la grupurile la risc incluse în program: 50%.2.3. Natura cheltuielilor: a) vaccinuri, seringi de unică folosinţă; b) cheltuieli de transport vaccinuri; c) combustibil; d) mentenanţa şi metrologizare spaţii frigorifice; e) depozitarea, conservarea, precum şi incinerarea produselor cu termene de valabilitate expirate. f) prestări servicii medicale privind administrarea vaccinurilor;-------Lit. f), pct. 2.3, subtitlul 2, titlul 1, cap. I al anexei 2 a fost introdusă de pct. 8 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013. g) cheltuieli furnituri de birou;-------Lit. g), pct. 2.3, subtitlul 2, titlul 1, cap. I al anexei 2 a fost introdusă de pct. 8 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013. h) cheltuieli poştă, telecomunicaţii.-------Lit. h), pct. 2.3, subtitlul 2, titlul 1, cap. I al anexei 2 a fost introdusă de pct. 8 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013.2.4. Unităţi care implementează subprogramul a) Institutul Naţional de Sănătate Publică; b) direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti; c) cabinete de asistenţă medicală primară; d) unităţile sanitare cu paturi care au în structură secţii/compartimente de obstretică-ginecologie din sectorul public privat.2. PROGRAMUL NAŢIONAL DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL AL BOLILOR TRANSMISIBILE PRIORITAREA. Obiectiv:Depistarea precoce şi asigurarea diagnosticului etiologic al bolilor transmisibile în vederea implementării măsurilor de limitare a răspândirii acestora.B. Unitatea de asistenţă tehnică şi management:Institutul Naţional de Sănătate PublicăC. Activităţi: a) supravegherea epidemiologică a bolilor transmisibile, intervenţia în focar şi derularea de studii epidemiologice de evaluare a incidenţei şi prevalenţei bolilor infecţioase; b) alerta rapidă şi evaluarea riscului de răspândire la nivel naţional şi internaţional. a) Supravegherea epidemiologică a bolilor transmisibile, intervenţia în focar şi derularea de studii epidemiologice de evaluare a incidenţei şi prevalenţei bolilor infecţioase1. Activităţi desfăşurate prin Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) şi structurile de specialitate din Centrele Regionale de Sănătate Publică Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara: a) coordonează supravegherea bolilor transmisibile prevăzute în reglementările legale în vigoare precum şi culegerea, validarea, analiza, interpretarea şi raportarea datelor epidemiologice către forurile naţionale şi internaţionale; b) asigură coordonarea metodologică a reţelei de boli transmisibile la nivel naţional şi regional; c) organizează instruiri pentru personalul din cadrul direcţiilor de sănătate publică în domeniul supravegherii bolilor transmisibile; d) recomandă acţiuni speciale de depistare activă şi de prevenire a bolilor transmisibile în comunităţi la risc, dacă este cazul; e) asigură sprijin tehnic şi metodologic în situaţii de urgenţă provocate de calamităţi naturale, instruiri ale personalului implicat în supraveghere; f) asigură, prin laboratoarele proprii a diagnosticului microbiologic sau confirmarea diagnosticului etiologic pentru bolile transmisibile cu metodologii de supraveghere şi pentru care nu există capacitate de laborator la nivel local sau dacă testarea la nivel local nu este cost-eficientă; g) contractează prestări servicii pentru diagnostic de laborator cu Laboratoarele de referinţă din INCDMI Cantacuzino pentru bolile prioritare pentru care există supraveghere, dar pentru care nu există capacitate locală/regională de diagnostic şi pentru asigurarea cost-eficienţei; h) elaborează şi implementează metodologii de supraveghere/strategii de supraveghere şi control al unor boli transmisibile sau situaţii de risc epidemiologic; i) raportează către DSPCSP din cadrul Ministerului Sănătăţii cazurile de boli infecţioase de interes naţional şi internaţional, măsurile recomandate şi transmite informaţii privind situaţia epidemiologică a bolilor transmisibile şi situaţiile de risc epidemiologie constituit sau prognozat; j) asigură identificarea, intervenţia şi supravegherea bolilor transmisibile considerate probleme de sănătate publică raţională, regională sau locală; k) acordă asistenţă tehnică direcţiilor de sănătate publică judeţene în instituirea şi aplicarea măsurilor de prevenire şi control al focarului de boală transmisibilă; l) acreditarea/menţinerea acreditării laboratoarelor de microbiologic şi participare la realizarea indicatorilor de evaluare a performanţelor de laborator în materie de supraveghere a bolilor transmisibile conform exigenţelor RSI; m) coordonează şi derulează studii epidemiologice necesare elucidării izbucnirilor epidemice, a factorilor de risc de îmbolnăvire, a grupurilor populaţionale la risc de îmbolnăvire, a implementării de noi metodologii de supraveghere specifică: Studiul de seroprevalenţă al infecţiei cu virusul hepatitei B şi virusul hepatitei C, al infecţiei cu Salmonella şi Campylobacter pe un eşantion reprezentativ populaţional, studiul serologic regional privind prevalenţa infecţiei cu virusul West-Nile în populaţia din judeţele arondate CRSP Timiş şi CRSP Cluj; n) supraveghează la nivel naţional şi regional infecţiile cu transmitere sexuală prevăzute în reglementările legale în vigoare precum şi asigură culegerea, validarea, analiza, interpretarea şi raportarea datelor epidemiologice; o) colaborează cu reţeaua de supraveghere a infecţiei TBC şi HIV/SIDA în domeniul supravegherii epidemiologice a acestor boli şi primeşte informaţii semestrial şi anual de la aceste reţele privind situaţia epidemiologică înregistrată.2. Activităţi implementate la nivelul serviciilor/birourilor de epidemiologie din direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti: a) supraveghează bolile transmisibile prevăzute în reglementările legale în vigoare prin culegerea, validarea, analiza, interpretarea şi raportarea datelor epidemiologice în conformitate cu prevederile Hotărârii nr. 589/2007 privind stabilirea metodologiei de raportare şi de colectare a datelor pentru supravegherea bolilor transmisibile, ale Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1466/2008 pentru aprobarea circuitului informaţional al fişei unice de raportare a bolilor transmisibile şi metodologiile specifice de supraveghere elaborate de CNSCBT; a) supraveghează bolile transmisibile considerate probleme de sănătate publică locală, subcoordonarea structurilor de specialitate din centrele regionale de sănătate publică; b) instituie şi aplică măsuri de prevenire şi control a focarului de boală transmisibila: ancheta epidemiologică, depistare contacţi/populaţie la risc, recoltare probe biologice, tratament profilactic şi/sau vaccinarea contacţilor antitifoidică, antihepatită A la copil, antihepatită B la adult conform metodologiilor specifice de supraveghere, notificare şi raportare, dezinfecţie în colaborare cu reţeaua de asistenţă primară; c) asigură activitatea epidemiologică în situaţii de urgenţă provocate de calamităţi naturale, precum inundaţii, cutremure şi altele asemenea, în colaborare cu reţeaua de asistenţă medicală primară şi de specialitate şi cu administraţia publică locală, conform practicilor epidemiologic curente; d) desfăşoară acţiuni speciale de depistare activă şi prevenire a bolilor transmisibile în comunităţi la risc, cu colaborarea centrului regional de sănătate publică, după caz; e) organizează instruiri ale personalului medico-sanitar şi ale mediatorilor sanitari cu privire la prevenirea, depistarea, raportarea şi controlul bolilor transmisibile, precum şi cu privire la vaccinarea populaţiei din grupele expuse la risc sau din comunităţi greu accesibile; f) achiziţionează testele şi reactivii pentru diagnosticul bolilor transmisibile prioritare; g) asigură medicamentele, vaccinurile: tifoidic, hepatitic A pediatric, hepatitic B pentru adult, dezinfectantele, materialele sanitare, echipamentele de protecţie necesare pentru intervenţie în caz de focar/epidemie de boală transmisibilă sau situaţii de risc epidemiologic; h) asigură schimbul de informaţii specifice şi colaborare interjudeţeană în probleme de epidemiologie; i) organizează şi participă la derularea unor activităţi antiepidemice solicitate de CNSCBT sau dispuse de către MS-DSPCSP; j) participă la realizarea de studii organizate de INSP prin CNSCBT şi/sau CRSP conform metodologiilor; k) abrogat;-------Lit. k), pct. 2, activitatea a), subtitlul C, titlul 2, cap. I al anexei 2 a fost abrogată de pct. 9 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013. l) asigură testarea serologică gratuită a gravidelor, în vederea depistării infecţiei luetice; m) efectuează investigaţia epidemiologică pentru cazurile suspecte de sifilis congenital la nou-născutul viu, în colaborare cu medicul specialist dermatovenerolog şi cu medicul de familie; n) efectuează testele serologice pentru depistarea cazurilor de sifilis congenital; o) coordonează investigaţia epidemiologică în focarele de sifilis cu minim 5 cazuri. p) asigură medicamentele, vaccinurile, dezinfectantele, materialele sanitare, echipamentele de protecţie necesare pentru intervenţie în caz de focar/epidemie de boală transmisibilă sau situaţii de risc epidemiologic prin reîntregirea rezervei antiepidemice;-------Lit. p), pct. 2, activitatea a), subtitlul C, titlul 2, cap. I al anexei 2 a fost introdusă de pct. 10 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013. q) continuă activităţile în vederea acreditării/menţinerii acreditării laboratoarelor de microbiologie şi participă la realizarea indicatorilor de evaluare a performanţelor de laborator în materie de supraveghere a bolilor transmisibile.-------Lit. q), pct. 2, activitatea a), subtitlul C, titlul 2, cap. I al anexei 2 a fost introdusă de pct. 10 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013.3. Activităţi desfăşurate de furnizorii de servicii medicale de la nivelul asistenţei medicale primare: a) raportează bolile transmisibile inclusiv cazurile de ITS depistate, în conformitate cu prevederile Hotărârii nr. 589/2007 privind stabilirea metodologiei de raportare şi de colectare a datelor pentru supravegherea bolilor transmisibile, ale Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1466/2008 pentru aprobarea circuitului informaţional al fişei unice de raportare a bolilor transmisibile; b) participă la activităţile de control a focarelor de boală transmisibilă, inclusiv prin efectuarea de vaccinări suplimentare dispuse de direcţiile de sănătate publică judeţene; c) participă, şi după caz, efectuează ancheta epidemiologică pentru cazurile de boală transmisibilă; d) asigură aplicarea definiţiilor de caz pentru bolile infecţioase, respectarea protocolului de investigare şi diagnostic etiologic, după caz, indicarea condiţiilor de izolare conform metodologii lor elaborate de CNSCBT; e) participă alături de specialiştii din cadrul DSP-urilor la derularea studiilor epidemiologice precum şi la acţiunile de evaluare şi investigare a situaţiilor de risc epidemiologic. b) Alerta rapidă şi evaluarea riscului de răspândire la nivel naţional şi internaţional1. Activităţi desfăşurate prin Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT), Biroul RSI şi structurile de specialitate din CRSP Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara: a) culegere, verificare, validare de informaţii privind bolile transmisibile/situaţiile care pot constitui alerte la nivel regional, naţional şi internaţional; b) asigură coordonarea metodologică a sistemului de alertă precoce şi răspuns rapid; c) detectarea depăşirii pragurilor de alertă epidemiologică sau situaţiile care pot constitui risc pentru sănătatea publică la nivel regional, naţional şi internaţional; d) evaluarea riscului de răspândire la nivel regional, naţional şi internaţional; e) dezvoltarea capacităţilor de efectuare rapidă a diagnosticului de laborator pentru situaţii de urgenţă epidemiologică; f) comunicarea cu forurile competente naţionale şi internaţionale pentru managementul riscului; g) organizarea de instruiri pentru personalul implicat în domeniul supravegherii bolilor transmisibile şi al alertei precoce; h) elaborează şi propune DSPCSP din Ministerul Sănătăţii măsurile ce trebuie aplicate în situaţii de alertă naţională/internaţională.2. Activităţi implementate la nivelul serviciilor/birourilor de epidemiologie din direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti: a) culegere, verificare, validare de informaţii privind bolile transmisibile/situaţiile care pot constitui alerte la nivel local; b) detectarea la timp a depăşirii pragurilor de alertă epidemiologică sau a situaţiilor care pot constitui risc pentru sănătatea publică; c) evaluarea riscului de răspândire la nivel local; d) efectuarea rapidă a diagnosticului de laborator; e) comunicarea cu forurile competente regionale şi naţionale pentru managementul riscului: CRSP, CNSCBT, Biroul RSI; f) recomandarea şi implementarea de măsuri de limitare a răspândirii bolilor transmisibile pe plan local; g) organizarea de instruiri pentru personalul implicat în domeniul supravegherii bolilor transmisibile şi al alertei precoce; h) supraveghează şi participă la implementarea măsurilor de sănătate în punctele de intrare desemnate în conformitate cu prevederile Regulamentului Sanitar Internaţional;3. Activităţi desfăşurate de furnizorii de servicii medicale: a) participă la sistemul naţional de alertă precoce, prin raportarea în timp util a bolilor transmisibile de interes naţional şi internaţional, în conformitate cu metodologiile de supraveghere şi prevederile Regulamentului Sanitar Internaţional 2005; b) participă la aplicarea măsurilor de control în focarele de boală transmisibilă.D. Indicatori de evaluare:Activitatea a)INSP: a) indicatori fizici:a.1. număr de activităţi desfăşurate/trimestru în sensul de suma activităţilor desfăşurate în fiecare lună a trimestrului: 150/trimestru;a.2. număr studii desfăşurate/an: 3 studii/an; b) indicatori de eficienţă:b.1. cost mediu pe activitate desfăşurată/trimestru: 400 lei;b.2. cost mediu pe studiu desfăşurat/an: 50.000 lei/studiu/an.DSPJ: a) indicatori fizici:a.1. număr de activităţi desfăşurate/trimestru în sensul de suma activităţilor desfăşurate în fiecare lună a trimestrului: 1200/trimestru;a.2. număr de focare depistate, raportate şi investigate/trimestru: 400 focare/trimestru;a.3. număr total de gravide testate serologic pentru sifilis în laboratorul DSPJ, din care număr gravide pozitive/trimestru: 15.000/trimestru;a.4. număr cupluri mama - nou-născut testate VDRL cantitativ pentru depistarea sifilisului congenital/trimestru: 200/trimestru;a.5. număr de cazuri de sifilis congenital al nou-născutului viu raportate: 5/trimestru. b) indicatori de eficienţă:b.1. cost mediu pe activitate desfăşurată/an ca raport între cheltuielile efective din anul respectiv şi suma activităţilor desfăţurate în anul respectiv: 2000 lei/activitate/an;b.2. cost mediu test depistare sifilis la gravidă: 10 lei;b.3. cost mediu test depistare sifilis congenital: 25 lei;b.4. cost mediu focar de boală transmisibilă depistat, raportat şi investigat/an: 2000 lei/an.Activitatea b)ÎNSP: a) indicatori fizicia.1. număr de alerte verificate/an: 5;a.2. număr de alerte investigate/an: 2. b) indicatori de eficienţă:b.1. cost mediu pe alerta verificată: 400 lei;b.2. cost mediu pe alerta investigată: 2000 lei.DSPJ: a) indicatori fizici:a.1. număr de alerte verificate/trimestru: 100;a.2. număr de alerte investigate/trimestru: 50. b) indicatori de eficienţă:b.1. cost mediu pe alerta verificată: 2000 lei;b.2. cost mediu pe alerta investigată: 4000 lei.E. Natura cheltuielilor:Activitatea a): a) materiale de laborator; b) materiale sanitare; c) dezinfectanţi; d) medicamente necesare chimioprofilaxiei şi vaccinuri precum: tifoidic, hepatita A la copil, hepatita B la adult; e) consumabile şi dotări pentru sistemul informaţional şi informatic; f) furnituri de birou; g) servicii de întreţinere şi exploatare dotări pentru comunicare-informare; h) prestări servicii tipografie pentru editare şi tipărire de ghiduri şi buletine informative; i) prestări servicii pentru organizarea instruirii metodologice şi cursuri de scurtă durată; j) servicii neutralizare deşeuri medicale; k) prestări servicii de laborator pentru diagnosticul/confirmarea bolilor transmisibile în laboratoarele DSP, INSP şi/sau INCDMI Cantacuzino; l) prestări servicii pentru controlul extern al calităţii; m) plata costurilor pentru întreţinere, mentenanţă, metrologizare echipament de laborator; n) plată servicii de acreditare laboratoare; o) cheltuieli de personal şi/sau contracte de prestări servicii încheiate conform prevederilor art. 49 alin. (3)-(6) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare; p) plata cheltuielii de transport probe; q) cheltuieli de deplasare; r) carburanţi. s) reactivi de laborator;-------Lit. s), activitatea a), subtitlul E, titlul 2, cap. I al anexei 2 a fost introdusă de pct. 11 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013. t) materiale sanitare, medicamente şi vaccinurile menţionate în rezerva antiepidemică;-------Lit. t), activitatea a), subtitlul E, titlul 2, cap. I al anexei 2 a fost introdusă de pct. 11 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013. u) piese de schimb;-------Lit. u), activitatea a), subtitlul E, titlul 2, cap. I al anexei 2 a fost introdusă de pct. 11 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013. v) prestări servicii cu caracter funcţional-------Lit. v), activitatea a), subtitlul E, titlul 2, cap. I al anexei 2 a fost introdusă de pct. 11 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013.Activitatea b): a) materiale sanitare; b) dezinfectanţi; c) consumabile şi dotări pentru sistemul informaţional şi informatic; d) servicii de întreţinere şi exploatare dotări pentru comunicare-informare; e) prestări servicii pentru organizare instruiri metodologice şi cursuri de scurtă durată; f) prestări servicii de laborator pentru diagnosticul/confirmarea bolilor efectuate în regim de urgenţă conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr. 34/2012 pentru stabilirea cadrului instituţional de acţiune în scopul utilizării durabile a pesticidelor pe teritoriul României; g) servicii neutralizare deşeuri medicale; h) cheltuieli de personal şi/sau contracte de prestării servicii încheiate conform prevederilor art 49 alin. (3)-(6) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare; i) plata cheltuielilor de transport probe; j) cheltuieli de deplasare; k) carburanţi.F. Unităţi care implementează: a) Institutul Naţional de Sănătate Publică; b) Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti; c) Unităţile de asistenţă medicală primară şi unităţile sanitare cu paturi din sectorul public şi privat.3. PROGRAMUL NAŢIONAL DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL AL INFECŢIEI HIVA. Obiective: a) reducerea morbidităţii asociate cu infecţia HIV; b) reducerea transmiterii verticale a infecţiei HIV: c) reducerea transmiterii pe cale sexuală de la pacient HIV pozitiv la persoana neinfectată HIV prin utilizarea tratamentului antiretroviral; d) prelungirea duratei de supravieţuire pentru persoanele infectate HIV.B. Unitate de asistenţă tehnică şi management:Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" BucureştiC. Domenii: 1) Prevenirea şi supravegherea infecţiei HIV la nivel naţional; 2) Tratamentul şi monitorizarea persoanelor cu infecţie HIV/SIDA. 1) Prevenirea şi supravegherea infecţiei HIV la nivel naţional1.1. Activităţi: a) efectuarea testelor specifice de screening; b) confirmarea cazurilor de infecţie HIV; c) luarea în evidenţă a persoanelor cu infecţie HIV la nivelul unităţilor de boli infecţioase teritoriale.Activităţi implementate la nivelul Ministerului Sănătăţii: a) achiziţia de teste rapide şt lente ELISA pentru diagnosticul infecţiei HIV/SIDA pe baza propunerilor Institutului Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş"; b) realizarea ordinelor de distribuire către direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti pe baza propunerilor Institutului Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş".Activităţi implementate la nivelul Institutului Naţional de Sănătate Publică prin Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) şi structurile sale regionale: a) asigură colaborarea în domeniul supravegherii epidemiologice şi raportarea situaţiei epidemiologice privind HIV/SIDA cu Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" şi respectiv, între centrele regionale din spitalele de boli infecţioase şi secţiile de epidemiologie din centrele regionale de sănătate publică din structura proprie; b) organizează, împreună cu Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" sesiuni de pregătire a personalului din reţeaua de supraveghere a infecţiei HIV/SIDA referitor la protocolul care se aplică în cazul expunerii profesionale sau accidentate HIV, respectarea precauţiilor universale (PU), proceduri de diagnostic şi tratament, protocolul de prevenire a transmiterii materno-fetale; c) contribuie la îmbunătăţirea sistemului de raportare a informaţiilor on-line şi formarea personalului care deserveşte acest sistem.Activităţi implementate la nivelul Institutului Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş": a) asigură coordonarea tehnică şi metodologică a centrelor regionale HIV/SIDA din spitalele de boli infecţioase, în domeniul de competenţă; b) stabileşte priorităţile în domeniu şi formulează propuneri pentru achiziţionarea de medicamente, reactivi şi materiale sanitare necesare implementării programului; c) organizează achiziţiile de consumabile medicale şi reactivi; d) realizează afişarea pe pagina de internet a institutului a datelor privind situaţia HIV/SIDA, situaţia testărilor HIV, alte date şi informaţii rezultate din evaluări epidemiologice, clinice sau de comportament legale de HIV/SIDA: e) raportează indicatorii programului în condiţiile prevăzute în norme tehnice şi face propuneri de îmbunătăţire a derulării activităţilor desfăşurate; f) asigură colaborarea în domeniul supravegherii epidemiologic şi raportarea situaţiei epidemiologice privind HIV/SIDA cu Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile şi respectiv, între centrele regionale din spitalele de boli infecţioase şi secţiile de epidemiologie din centrele regionale de sănătate publică Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara; g) organizează, împreună cu Institutul Naţional de Sănătate Publică sesiuni de pregătire a personalului din reţeaua de supraveghere a infecţiei HIV/SIDA referitoare la protocolul care se aplică în cazul expunerii profesionale sau accidentale HIV, respectarea precauţiunilor universale (PU), proceduri de diagnostic şi tratament, protocolul de prevenirea transmiterii materno-fetale; h) îmbunătăţeşte sistemul de raportare a informaţiilor on-line şi formarea personalului care deserveşte acest sistem; i) prevenirea transmiterii infecţiei HIV la utilizatorii de droguri injectabile prin asigurarea distribuţiei gratuite a seringilor şi acelor, precum şi a colectării celor utilizate, în parteneriat cu organizaţiile nonguvernamentale cu activitate recunoscută în domeniu, în baza unor contracte de colaborare încheiate cu acestea; transferul seringilor/acelor către organizaţiile nonguvernamentale partenere se realizează în baza proceselor- verbale de predare-primire şi a tabelelor în care sunt înscrise codurile ANA ale beneficiarilor şi semnătura acestora, prin care seringile sunt descărcate din gestiunea Institutului Naţional de Boli Infecţioase «Prof. Dr. Matei Balş».-------Lit. i), pct. 1.1, subtitlul 1, titlul 3, cap. I al anexei 2 a fost modificată de pct. 12 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013.Activităţi implementate la nivelul unităţilor sanitare desemnate Centre regionale HIV/SIDA: a) monitorizează şi evaluează la nivel regional derularea activităţilor specifice desfăşurate de spitalele de boli infecţioase din teritoriul arondat; b) monitorizează modul de aplicare a protocolului de prevenire a transmiterii materno-fetale de către spitalele de boli infecţioase şi maternităţi din teritoriul arondat; c) organizează, în colaborare cu Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş", sesiuni de pregătire a personalului cu responsabilităţi în domeniul supravegherii infecţiei HIV/SIDA referitor la protocolul care se aplică în cazul expunerii profesionale sau accidentale HIV, respectarea precauţiunilor universale, proceduri de diagnostic şi tratament protocolul de prevenire a transmiterii materno-fetale; d) dezvoltă şi aplică programe integrate de servicii de consiliere şi medicale la nivelul unităţilor care acordă tratament HIV/SIDA pentru a asigura un comportament sigur al persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA.Activităţi implementate la nivelul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti: a) analizează şi transmit Institutului Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" indicatorii împreună cu rezultatele analizei derulării programului (realizări, dificultăţi, propuneri de îmbunătăţire); b) asigură testarea HIV a femeilor gravide la nivelul laboratorului propriu; c) asigură testarea HIV pentru depistarea infecţiei HIV/SIDA în populaţie, în grupele de risc, la alte categorii şi în scop diagnostic (pentru unităţi medicale care nu au posibilitatea de testare HIV), conform metodologiei; d) distribuie testele rapide de screening pentru testarea infecţiei HIV/SIDA la nivelul unităţilor publice şi/sau private implicate în această activitate; e) colectează din teritoriu raportările privind screeningul HIV, analizează rezultatele şi trimite indicatorii, precum şi rezultatele analizei efectuate către Unitatea de asistenţă tehnică şi management a programului; f) participă la organizarea la nivel judeţean a campaniilor de informare a populaţiei; g) colectează fişele de raportare a cazurilor noi de HIV.Activităţi implementate la nivelul spitalelor de boli infecţioase sau spitalelor care au în structură secţii sau compartimente de boli infecţioase: a) asigură screeningul HIV al femeii gravide; b) asigură screeningul HIV al persoanelor din categoriile la risc pentru infecţia HIV sau care se internează cu simptomatologie sugestivă pentru infecţia HIV/SIDA; c) asigură consilierea pre şi post-testare; d) evaluează persoanele cu rezultate pozitive la testele de screening pentru HIV în vederea confirmării/infirmării diagnosticului; e) îndrumă persoanele seropozitive către Centrul Regional coordonator în vederea confirmării infecţiei HIV prin test RNA-HIV, în vederea încadrării clinice şi imunovirusologice şi a aprecierii oportunităţii de a iniţia tratamentul specific şi profilaxia unor infecţii oportuniste (când se impune); f) raportează către direcţia de sănătate publică teritorială numărul şi rezultatele testărilor HIV efectuate (pe tipuri de teste, categorii la risc şi, respectiv, rezultat); g) întocmesc fişele de raportare a cazurilor noi, trimise către direcţia de sănătate publică teritorială şi Comisia Naţională HIV/SIDA a Ministerului Sănătăţii; h) estimează anual necesarul de teste pentru screening. Aceste estimări vor fi trimise în timp util către Centrele regionale HIV/SIDA şi către Comisia Naţională anti-SIDA a Ministerului Sănătăţii.Activităţi implementate la nivelul spitalelor de pneumoftiziologie şi spitalelor de boli dermato-venerice sau spitalelor care au în structură secţii sau compartimente de pneumoftiziologic, respectiv dermato-venerologie: a) asigură screeningul HIV pentru toţi pacienţii cu TBC, respectiv cu ITS-uri; b) îndrumă persoanele cu rezultate pozitive la testele de screening către specialistul infecţionist; c) laboratoarele raportează către direcţia de sănătate publică teritorială numărul testărilor HIV, detaliat pe tipuri de testări, categorii la risc şi rezultate.Activităţi implementate la nivelul maternităţilor: a) asigiură testarea HIV a tuturor gravidelor la luarea în evidenţă şi apoi la momentul naşterii; b) aplică protocolul de prevenire a transmiterii verticale a infecţiei HIV de la mamă la făt; c) colaborează cu specialistul infecţionist şi cu neo-natologul pentru asigurarea prevenirii transmiterii verticale a infecţiei HIV; d) laboratoarele din maternităţi raportează către direcţia de sănătate publică teritorială numărul testărilor HIV, detaliat pe tipuri de testări, categorii la risc şi rezultate.Activităţi implementate la nivelul cabinetelor de medicină de familie: a) asigură luarea în evidenţă a gravidelor în primele luni de sarcină şi le recomandă testarea HIV prin direcţia de sănătate publică teritorială sau alte laboratoare acreditate; gravidele cu rezultate pozitive la testele de screening HIV sunt trimise la specialistul infecţionist.Activităţi implementate la nivelul unităţilor medicale şi organizaţiilor nonguvernamentale cu privire la utilizatorii de droguri IV: a) asigură implementarea programului de schimb de seringi în colaborare cu Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş"; b) promovează screeningul HIV în rândul utilizatorilor de droguri IV;" c) îndrumă persoanele cu rezultate pozitive la testele de screening către specialistul infecţionist.1.2. Indicatori de evaluare: a) Indicatori fizici:a.1. Număr de testări HIV pe categorii de teste:i. test rapid HIV (total şi teste pozitive): 150,000îi. test ELISA HIV 1+2 (total şi teste pozitive): 100.000a.2. Număr de testări pe categorii la risc (total şi teste pozitive): gravide, TBC, ITS, utilizatori de droguri IV. b) Indicatori de eficienţă:b.1. cost mediu/test rapid HIV: 3,78 lei;b.2. cost mediu/test ELISA HIV: 4,77 lei;b.3. număr teste ELISA HIV efectuate la gravide: 57.406;b.4. număr teste rapide HIV efectuate la gravide în maternitate: 80.580(se va raporta şi numărul de teste pozitive);b.5. număr teste HIV efectuate la grupele de risc: 61.069 (se va raporta şi numărul de teste pozitive);b.6. număr teste HIV efectuate la alte categorii: 46.149 (testare voluntară, testarea pacienţilor cu TBC, se va raporta şi numărul de cazuri pozitive). c) Indicatori de rezultat:c.1. procent de gravide testate HIV în maternităţi din totalul gravidelor din judeţ: min. 70%;-----------Lit. c), punctul 1.2, subtitlul 1), titlul 3, capitolul I din anexa 2 la normele tehnice a fost modificată de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 816 din 27 iunie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 429 din 15 iulie 2013.1.3. Natura cheltuielilor: a) materiale sanitare: teste HIV rapide şi ELISA, eprubete, vacuumtainere cu ace, criotuburi, vată, alcool sanitar, mănuşi, recipiente pentru colectare seringi şi ace folosite, recipiente pentru depozitare-transport de probe, substanţe dezinfectante; b) consumabile şi dotări cu mică valoare pentru sistemul informaţional şi informatic, servicii de întreţinere şi exploatare dotări pentru comunicare-informare, prestări servicii tipografie pentru editare şi tipărire de ghiduri şi buletine informative; c) prestări servicii pentru organizarea de instruiri metodologice şi cursuri de scurtă durată; d) prestări servicii de laborator pentru confirmarea/infirmarea diagnosticului în laboratoarele de referinţă (INCDI "Cantacuzino", Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş"); e) cheltuieli de personal şi sau prestări servicii conform art. 49 alin. (3)-(6) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioarele consilierilor HIV/SIDA.1.4. Unităţi care implementează programul: a) Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" Bucureşti; b) Institutul Naţional de Sănătate Publică; c) direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti; d) spitale de boli infecţioase (centre regionale HIV/SIDA) sau spitale căre au în structură secţii sau compartimente de boli infecţioase: e) spitale cu secţii de obstretică-ginecologie (maternităţi); f) spitale de pneumoftiziologie sau spitale care au în structură secţii sau compartimente de pneumoftiziologie; g) spitale de boli dermato-venerice sau spitale care au în structură secţii sau compartimente de boli dermato-venerice; h) cabinete de medicină de familie, cabinete de planificare familială;NOTĂ: Programul se adresează populaţiei generale şi categoriilor prioritar vizate: grupe cu risc de expunere, persoane cu infecţii cu transmitere sexuală, persoane cu TBC, nou-născuţi din mame seropozitive, donatori de sânge, personal medico-sanitar, hemodializaţi, transfuzaţi, utilizatori de droguri injectabile, deţinuţi, bărbăţi care practică sexul cu persoane de acelaşi sex, persoane care practică sex comercial, contacţi cu persoane infectate HIV, persoane cu parteneri sexuali multipli, viol/abuz sexual, şoferi de transport internaţional, marinari de cursă lungă, persoane cu sejur mai lung de 6 luni în străînătate, persoane care au lucrat mai mult de 6 luni în străînătate, prenupţial. 2) Tratamentul şi monitorizarea persoanelor cu infecţie HIV/SIDA2.1. Activităţi: a) asigurarea în spital şi în ambulatoriu a medicamentelor antiretrovirale şi pentru infecţiile asociate, necesare momentului bolnavilor HIV/SIDA şi postexpunere (profesională şi verticală); b) managementul pacientului infectat HIV; c) creşterea aderenţei la tratament prin toate mijloacele existente (inclusiv legislative).Activităţi implementate la nivelul Ministerului Sănătăţii: a) organizează activităţile de achiziţionare a testelor CD4, RNA-HIV şi a testelor de genotipare, precum şi a medicamentelor antiretrovirale, a medicamentelor pentru profilaxia infecţiilor oportuniste şi a medicaţiei hipolipemiante.Până la finalizarea achiziţiilor centralizate la nivel naţional prin semnarea contractelor subsecvente cu ofertanţii desemnaţi câştigători, medicamentele, materialele sanitare şi altele asemenea, care se acordă bolnavilor incluşi în programele naţionale de sănătate, se achiziţionează de unităţile sanitare cu paturi prin care se derulează programul, cu respectarea legislaţiei în domeniul achiziţiei publice, la preţul de achiziţie, care, în cazul medicamentelor nu poate depăşi preţul de decontare aprobat în condiţiile legii.Activităţi implementate la nivelul Centrelor regionale HIV/SIDA: a) Monitorizează şi evaluează la nivel regional derularea activităţilor specifice desfăşurate la nivelul spitalelor de boli infecţioase din teritoriul arondat; b) Recomandă iniţierea tratamentului cu medicamente antiretrovirale şi schema de utilizat (în conformitate cu Ghidul naţional); c) Recomandă schimbările de tratament şi cazurile cu reacţii adverse sau cu eşec prin rezistenţă la antiretrovirale; d) Asigură monitorizarea CD4, RNA-HIV şi teste de rezistenţă a pacienţilor infectaţi HIV; e) Monitorizează nivelul de aderenţă la tratament în teritoriile din subordine; f) Recomandă profilaxia pentru principalele infecţii oportuniste; g) Organizează în colaborare cu Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" sesiuni de pregătire a personalului cu responsabilităţi în domeniu; h) Raportează către Comisia Naţională HIV/SIDA a Ministerului Sănătăţii toate informaţiile legate de controlul infecţiei HIV (tratament şi monitorizare).Activităţi implementate la nivelul spitalelor de boli infecţioase sau spitalelor care au în structură secţii sau compartimente de boli infecţioase: a) asigură iniţierea şi continuitatea tratamentului cu medicamente antiretrovirale(ARV) la persoanele HIV pozitive aflate în evidenţă activă, conform recomandărilor de la Centru Regional; b) colaborează cu pacientul şi cu întreaga echipă medicală aflată la dispoziţie pentru promovarea unei aderenţe la tratamentul ARV > 95%; c) asigură monitorizarea pacientului pentru testele de laborator curente, conform recomandărilor naţionale; d) îndrumă periodic pacientul către Centrul Regional coordonator pentru monitorizare CD4, RNA-HIV şi test de rezistenţă (când este/cazul); e) aplică recomandările specialiştilor de la nivelul Centrului Regional; f) raportează modalitatea de derulare a componentei B a programului, conform machetelor de raportare; g) estimează anual necesarul de teste pentru screening, necesarul de medicamente antiretrovirale, pentru profilaxia infecţiilor oportuniste şi de medicamente hipolipemiante. Aceste estimări vor fi trimise în timp util către Centrele regionale HIV/SIDA şi către Comisia Naţională anti-SIDA a Ministerului Sănătăţii.2.2. Criterii de eligibilitate pentru tratamentul cu antiretrovirale (ARV):1. Pentru bolnavii cu infecţie HIV/SIDA: a) infecţie HIV simptomatică; b) infecţie HIV asimptomatică + criterii imunologice; c) infecţie HIV asimptomatică + criterii virusologice; d) limfocite CD4 < 350/mmc; e) limfocite CD4 > 350/mmc, dar cu o rată mare de scădere; f) nivelul încărcăturii virale (RNA-HIV plasmatic) peste 100.000 copii/ml; g) nivelul încărcăturii virale (RNA-HIV plasmatic) < 100.000 copii/ml, dar cu o rată mare de creştere.2. Pentru pacienţii postexpunere: a) gravide HIV-pozitive şi nou-născuţi până la vârsta de 6 săptămâni; b) expuneri profesionale accidentale.-----------Punctul 2.2, subtitlul 2), titlul 3, capitolul I din anexa 2 la normele tehnice a fost modificat de pct. 7 al art. I din ORDINUL nr. 816 din 27 iunie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 429 din 15 iulie 2013.2.3. Indicatori de evaluare: a) Indicatori fizici:a.1. număr de persoane infectate HIV/SIDA tratate: 8.900;a.2. număr de persoane postexpunere tratate: 387. b) Indicatori de eficienţă:b.1. cost mediu/bolnav HIV/SIDA tratat/an: 28.168 lei;b.2. cost mediu/persoană tratată postexpunere/an: 735 lei.2.4. Natura cheltuielilor: a) cheltuieli pentru medicamente antiretrovirale şi pentru infecţii asociate; b) teste de monitorizare CD4, RNA-HIV şi a testelor de genotipare.2.5. Unităţi care implementează programul:2.5.1. Institutul Naţional de Boli Infecţioase «Prof. Dr. Matei Balş»;2.5.2. Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia;2.5.3. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad;2.5.4. Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti;2.5.5. Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău;2.5.6. Spitalul Clinic Municipal «Dr. Gavril Curteanu» Oradea;2.5.7. Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa;2.5.8. Spitalul Judeţean de Urgenţă «Mavromati» Botoşani;2.5.9. Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila;2.5.10. Spitalul de Boli Infecţioase Braşov;2.5.11. Spitalul Judeţean de Urgenţă Buzău;2.5.12. Spitalul Judeţean de Urgenţă Călăraşi;2.5.13. Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa;2.5.14. Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Cluj-Napoca;2.5.15. Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa;2.5.16. Spitalul Judeţean de Urgenţă «Dr. F. Kristof» Sfântu Gheorghe;2.5.17. Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgovişte;2.5.18. Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie «Victor Babeş» Craiova;2.5.19. Spitalul Clinic de Boli Infecţioase «Sf. Parascheva» Galaţi;2.5.20. Spitalul Judeţean de Urgenţă Giurgiu;2.5.21. Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu Jiu;2.5.22. Spitalul Judeţean de Urgenţă Miercurea-Ciuc;2.5.23. Spitalul de Urgenţă Petroşani;2.5.24. Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva;2.5.25. Spitalul Municipal «Dr. Alexandru Simionescu» Hunedoara;2.5.26. Spitalul Judeţean de Urgenţă Slobozia;2.5.27. Spitalul Clinic de Boli Infecţioase «Sf. Parascheva» Iaşi;2.5.28. Spitalul de Boli Infecţioase şi Psihiatrie Baia Mare;2.5.29. Spitalul Municipal Sighetu Marmaţiei;2.5.30. Spitalul Judeţean de Urgenţă Drobeta-Turnu Severin;2.5.31. Spitalul Clinic Judeţean Mureş;2.5.32. Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra-Neamţ;2.5.33. Spitalul Municipal de Urgenţă Roman;2.5.34. Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina;2.5.35. Spitalul de Boli Infecţioase Ploieşti;2.5.36. Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău;2.5.37. Spitalul Judeţean de Urgenţă Satu Mare;2.5.38. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu;2.5.39. Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu;2.5.40. Spitalul Municipal Mediaş;2.5.41. Spitalul Judeţean de Urgenţă «Sf. Ioan cel Nou» Suceava;2.5.42. Spitalul Judeţean de Urgenţă Alexandria;2.5.43. Spitalul Clinic de Boli Infecţioase «Victor Babeş» Timişoara;2.5.44. Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii «Louis Ţurcanu» Timişoara;2.5.45. Spitalul Judeţean de Urgenţă Tulcea;2.5.46. Spitalul Judeţean de Urgenţă Vâlcea;2.5.47. Spital Judeţean de Urgenţă Vaslui;2.5.48. Spitalul Municipal de Urgenţă «Elena Beldiman» Bârlad;2.5.49. Spitalul Judeţean de Urgenţă «Sf. Pantelimon» Focşani;2.5.50. Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale «Dr. Victor Babeş» Bucureşti;2.5.51. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Ilfov;2.5.52. Spitalul Penitenciar Jilava.-------Pct. 2.5, subtitlul 2, titlul 3, cap. I al anexei 2 a fost modificat de pct. 13 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013.4. PROGRAMUL NAŢIONAL DE PREVENIRE, SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL AL TUBERCULOZEI-----------Titlul "3. Programul naţional de prevenire, supraveghere şi control al tuberculozei", capitolul I din anexa 2 la normele tehnice a fost modificat de pct. 8 al art. I din ORDINUL nr. 816 din 27 iunie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 429 din 15 iulie 2013.A. Obiective: a) reducerea prevalenţei şi a mortalităţii TB; b) menţinerea unei rate de depistare a cazurilor noi de TB pulmonară pozitivă la microscopie; c) tratamentul bolnavilor cu tuberculoză; d) menţinerea ratei de succes terapeutic la cazurile noi pozitive de TB pulmonară.B. Unitatea de asistentă tehnică şi management:Institutul Naţional de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta" BucureştiC. Domenii: 1) Supravegherea şi controlul tuberculozei; 2) Tratamentul bolnavilor cu tuberculoză; 1) Supravegherea şi controlul tuberculozei.1.1. Activităţi: a) Activităţi derulate la nivelul Institutului Naţional de Sănătate Publică prin CNSCBT şi structurile sale regionale: 1) participă la instruirea personalului medical pentru aplicarea prevederilor programului în colaborare cu Institutul Naţional de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta" şi direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti; 2) monitorizează şi evaluează tendinţa de evoluţie a tuberculozei la nivel naţional pe baza Indicatorilor epidemiometrici trimestriali şi anuali transmişi de către Institutul Naţional de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta" şi transmite Ministerului Sănătăţii propuneri de îmbunătăţire a activităţilor desfăşurate de către DSPCSP şi dispensarele de pneumoftiziologie; 3) Abrogat.-----------Punctul 3), lit. a), punctul 1.1, subtitlul 1), titlul 4, capitolul I din anexa 2 la normele tehnice a fost abrogat de pct. 9 al art. I din ORDINUL nr. 816 din 27 iunie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 429 din 15 iulie 2013. b) Activităţi derulate la nivelul Institutului de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta" Bucureşti: 1) asigură asistenţa tehnică şi managementul programului la nivel naţional, în colaborare cu coordonatorii tehnici judeţeni, care sunt medici pneumologi; 2) asigură instruirea personalului medical pentru aplicarea prevederilor programului cu colaborarea INSP, a structurilor sale regionale şi a direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti; 3) verifică efectuarea controlului intern şi extern de calitate al laboratoarelor de bacteriologie BK, inclusiv pentru determinarea tulpinilor chimiorezistente, şi asigură mediile cu antibiograme de linia a II-a pentru laboratoarele de referinţă naţionale;-----------Punctul 3), lit. b), punctul 1.1, subtitlul 1), titlul 4, capitolul I din anexa 2 la normele tehnice a fost modificat de pct. 10 al art. I din ORDINUL nr. 816 din 27 iunie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 429 din 15 iulie 2013. 4) asigură organizarea şi funcţionarea unui sistem informaţional şi informatic coerent şi eficient pentru supravegherea şi controlul morbidităţii specifice, precum şi a cazurilor de TB-MDR şi TB-XDR; 5) asigură coordonarea naţională în vederea realizării depistării, evaluării şi administrării tratamentului cazurilor de îmbolnăvire TB-MDR şi TB-XDR; 6) asigură realizarea vizitelor dr supervizare în teritoriu. c) Activităţi derulate la nivelul unităţilor sanitare care au În structura organizatorică dispensare de pneumoftiziol gic; 1) asigură depistarea cazurilor de tuberculoză prin:1.1. controlul simptomaticilor respiratori şi suspecţilor TB prin examen clinic, radiografie pulmonară şi, după caz, examen spută: microscopie şi culturi;1.2. controlul contacţilor TB şi altor grupuri cu risc crescut de tuberculoză prin examen clinic, radiografie pulmonară, iar la copii suplimentar prin IDR la PPD. 2) asigură, în colaborare cu medicul de familie, chimioprofilaxia prin autoadministrate monitorizată pentru contacţii cazurilor contagioase, pentru grupa de vârstă 0-19 ani, precum şi pentru alte categorii de persoane cu risc crescut de îmbolnăvire prin tuberculoză (cu infecţie HIV, imunodeficienţe congenitale, boli sau stări cu deficit imun permanent ori temporar, tratamente imunosupresive, cortizonice, citostatice), precum şi administrarea tratamentului sub directă observare la bolnavii cu tuberculoză, care au domiciliul real în teritoriul care le este arondat epidemiologie; 3) colaborează cu medicii de familie şi supervizează activitatea acestora în depistarea tuberculozei şi administrarea tratamentului sub directa observare; 4) efectuează, în colaborare cu medicul de familie, investigaţia epidemiologică şi asigură implementarea măsurilor necesare atunci când se descoperă un caz de tuberculoză; 5) participă, în colaborare cu medicul epidemiolog din DSPJ şi cu medicul de familie, la investigaţia epidemiotogică şi implementarea măsurilor necesare în focarele de tuberculoză cu minimum 3 cazuri; 6) realizează achiziţia de PPD şi materiale sanitare necesare pentru testările IDR; 7) asigură evidenţa activă a stării de sănătate specifică la bolnavii de tuberculoză, transmite informaţii şi recomandări privind starea de sănătate a bolnavilor atât spre medicul de familie care gestionează persoana cât şi spre registrul naţional de evidenţă din Institutul de Pneumoftziologie "Prof. Dr. Marius Nasta" Bucureşti; 8) raportează, conform reglementărilor în vigoare, datele statistice specifice şi indicatorii de derulare ai subprogramului către DSP judeţene/a municipiului Bucureşti; 9) efectuează vizite de monitorizare a activităţilor din cadrul subprogramului la cabinetele medicilor de familie din teritoriul arondat. d) Activităţi derulate la nivelul cabinetelor de medicină de familie şi al cabinetelor medicale din unităţile de învăţământ: 1) identifică şi trimite cazurile suspecte de tuberculoză pentru control de specialitate la dispensarul de pneumoftiziologie la care este arondat pacientul după domiciliul său real, conform reglementărilor legale în vigoare; 2) înregistrează într-un registru special cazurile suspecte de tuberculoză şi urmăreşte efectuarea de către acestea a controlului de specialitate indicat la dispensarul de pneumoftiziologie; 3) participă, în colaborare cu medicul specialist din dispensarul de pneumoftiziologie, la efectuarea investigaţiei epidemiologice şi implementarea măsurilor necesare la depistarea cazurilor de tuberculoză, iar în cazul focarelor cu cel puţin 3 cazuri, împreună şi cu medicul epidemiolog din DSPJ; 4) efectuează citirea cicatricii vaccinale BCG la vârsta de 6-10 luni; la copiii fără cicatrice sau la copiii cu cicatrice sub 3 mm efectuează recuperarea vaccinării BCG cu consultarea prealabilă a medicului pneumoftiziolog sau, după caz, îi îndrumă la cabinetul de pneumologie teritorial; recuperarea vaccinării se face numai după testarea PPD;-----------Punctul 4), lit. d), punctul 1.1, subtitlul 1), titlul 4, capitolul I din anexa 2 la normele tehnice a fost modificat de pct. 11 al art. I din ORDINUL nr. 816 din 27 iunie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 429 din 15 iulie 2013. 5) asigură în colaborare cu medicul pneumolog, chimioprofilaxia prin autoadministrarea monitorizată pentru contacţii cazurilor contagioase, pentru grupa de vârstă 0-19 ani, precum şi pentru alte categorii de persoane cu risc crescut de îmbolnăvire prin tuberculoză: cu infecţie HIV, imunodeficienţe congenitale, boli sau stări cu deficit imun permanent sau temporar, tratamente imunosupresive, cortizonice, citostatice; 6) asigură administrarea tratamentului sub directă observare la bolnavii cu tuberculoză înscrişi pe listele sale sau aliaţi în teritoriul pe care îl are arondat epidemiologie. e) Activităţi derulate la nivelul direcţiilor de sănătate publică Judeţene şi a municipiului Bucureşti: 1) efectuează, în cadrul programului de prevenire şi control al infecţiei cu HIV, testarea HIV pentru pacienţii suspecţi/confirmaţi cu tuberculoză, pentru unităţi medicale care nu au posibilitatea de testare HIV; 2) coordonează investigaţia epidemiologică în focarele cu minim 3 cazuri; 3) raportează la INSP - CNSCBT focarele cu minim 3 cazuri; 4) colaborează cu reţeaua de pneumoftiziologie la instruirea personalului medical pentru aplicarea prevederilor programului; 5) monitorizează la nivel judeţean derularea programului, în colaborare cu medicul coordonator judeţean TB; 6) asigură şi distribuie spitalelor/secţiilor de specialitate şi dispensarelor de pneumoftiziologie necesarul de formulare, registre, birotică şi materiale de educaţie pentru sănătate privind tuberculoza, precum şi oricare dintre materialele şi consumabilele prevăzute la cap. "Natura cheltuielilor"; 7) asigură împreună cu coordonatorul tehnic judeţean repartiţia fondurilor alocate programului, pentru unităţile sanitare de pneumoftiziologie din judeţ; 8) asigură, împreună cu coordonatorul tehnic judeţean, întreţinerea şi funcţionarea sistemului informatic de înregistrare-raportare a datelor despre cazurile de tuberculoză, precum şi efectuarea transporturilor necesare pentru derularea activităţilor din cadrul subprogramului. 9) transmite raportările consumului de medicamente şi al materialelor specifice pe componenta curativă, respectiv de prevenţie, către Unitatea de asistenţă tehnică şi management lunar, trimestrial şi anual-------Pct. 9), lit. e), pct. 1.1, subtitlul 1, titlul 4, cap. I al anexei 2 a fost introdus de pct. 14 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013. f) Activităţi derulate de către coordonatorul tehnic judeţean: 1) coordonează implementarea Programului naţional de prevenire, supraveghere şi control al tuberculozei (PNPSCT) la nivel judeţean/de sector; 2) colaborează cu direcţia de sănătate publică şi Unitatea de asistenţă tehnică şi management în vederea implementării PNPSCT; 3) colaborează cu alte instituţii în vederea implementării PNPSCT (CJAS, autorităţi locale, organizaţii nonguvernamentale cu activitate în domeniu); 4) organizează activitatea de îndrumare metodologică a PNPSCT în teritoriu (inclusiv vizite de îndrumare în teritoriu); 5) organizează, supraveghează şi răspunde de colectarea datelor, stocarea informaţiilor, prelucrarea şi raportarea acestora; 6) analizează periodic datele colectate (lunar, trimestrial, anual) şi identifică problemele specifice pe care le comunică Unităţii de asistenţă tehnică şi management; 7) întocmeşte şi semnează macheta de raportare a indicatorilor specifici PNPSCT şi macheta privind execuţia programului la nivelul unităţii sanitare; 8) participă la întocmirea registrului judeţean pentru tuberculoză, atât pe suport hârtie, cât şi electronic; 9) coordonează, controlează şi avizează comenzile lunare de medicamente la nivelul unităţii de profil din judeţ; 10) colaborează cu direcţia de sănătate publică pentru realizarea programelor de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate în domeniu; 11) participă la acţiunile de instruire în cadrul PNPSCT la nivelul Unităţii de asistenţă tehnică şi management; 12) monitorizează şi evaluează activităţile PNPSCT la nivelul judeţului.-------Lit. f), pct. 1.1, subtitlul 1, titlul 4, cap. I al anexei 2 a fost introdusă de pct. 15 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013.1.2. Indicatori de evaluare: a) indicatori fizici:a.1. numărul persoanelor examinate pentru depistarea cazurilor de infecţie/îmbolnăvire de tuberculoză (suspecţi, simptomatici, contacţi grupuri cu risc crescut): 200.000;a.2. numărul de persoane la care s-a iniţiat chimioprofilaxia: 20.000.-----------Sublit. a.2, lit. a), punctul 1.2, subtitlul 1), titlul 4, capitolul I din anexa 2 la normele tehnice a fost modificată de pct. 12 al art. I din ORDINUL nr. 816 din 27 iunie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 429 din 15 iulie 2013. b) indicatori de eficienţă:b.1. cost mediu/IDR la PPD: 20 lei;b.2. cost mediu lunar/tratament/chimioprofilactic: 10 lei. c) indicatori de rezultat:c.1. procentul cazurilor noi de tuberculoză cu anchetă epidemiologică din totalul cazurilor noi înregistrate: 90%;c.2. procentul persoanelor cu chimioprofilaxie din cele cu indicaţie pentru chimioprofilaxie: 90%.1.3. Natura cheltuielilor: a) materiale sanitare: PPD, seringi de unică utilizare cu ac, vată, alcool sanitar, mănuşi, recipiente pentru colectarea seringilor folosite, consumabile, reactivi şi soluţii pentru laboratorul de bacteriologie (pentru examen microscopic, cultură - medii solide şi lichide pentru diagnostic precoce şi antibiograme pentru medicamente de linia I şi a II-a pentru decelarea cazurilor de chimiorezistenţă), materiale necesare pentru metode de detecţie rapidă a infecţiei cu Mycobacterium tuberculosis (teste de tip IGRA - Quantiferon Gold), consumabile şi materiale necesare pentru metode genetice de diagnostic rapid al tuberculozei şi al formelor cu chimiorezistenţă. Lista consumabilelor este prevăzută în Normele metodologice de implementare a Programului naţional de prevenire, supraveghere şi control al tuberculozei, aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii;-------Lit. a), pct. 1.3, subtitlul 1, titlul 4, cap. I al anexei 2 a fost modificată de pct. 16 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013. b) medicamente pentru chimioprofilaxie, filme radiologice, soluţii pentru radiologie, CD-uri, cheltuieli de întreţinere şi reparaţii pentru aparatura de radiologie clasică sau digitală; c) abrogat;-------Lit. c), pct. 1.3, subtitlul 1, titlul 4, cap. I al anexei 2 a fost abrogată de pct. 17 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013. d) cheltuieli derivate din întreţinerea şi funcţionarea sistemului informatic de înregistrare/raportare a datelor în cadrul programului; e) cheltuieli derivate din procurarea de materiale necesare prevenirii transmiterii infecţiilor: materiale de protecţie, dezinfectanţi, detergenţi, măşti, mănuşi, mică aparatură (lămpi UV);-------Lit. e), pct. 1.3, subtitlul 1, titlul 4, cap. I al anexei 2 a fost modificată de pct. 18 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013. f) cheltuieli derivate din folosirea şi întreţinerea mijloacelor de transport special destinate efectuării activităţilor în cadrul programului (transport contacţi, suspecţi, bolnavi cu tuberculoză, materiale biologice, medicamente la cabinetele medicilor de familie sau la domiciliul pacienţilor, medici în cadrul activităţilor programului): combustibili, asigurări auto, revizii tehnice, reparaţii etc.; g) cheltuieli rezultate din funcţionarea Unităţii de asistenţă tehnică şi management şi din activităţi de monitorizare a derulării programului: cheltuieli de transport, cazare, diurnă, delegaţii; h) cheltuieli rezultate din activităţi în cadrul programelor de IEC - materiale sanitare educative, birotică, consumabile; i) cheltuieli rezultate din activităţi de formare a personalului, dezvoltarea resurselor umane: organizarea şi desfăşurarea de cursuri de perfecţionare, simpozioane, mese rotunde; j) cheltuieli de personal şi/sau contracte de prestări servicii încheiate conform prevederilor art. 49, alin. (3)-(6) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare.1.4. Unităţi care implementează programul: a) Institutul de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta" Bucureşti; b) Institutul Naţional de Sănătate Publică; c) direcţiile de Sănătate Publică judeţene şi a municipiului Bucureşti: d) dispensarele de pneumoftiziologie; e) maternităţi, spitale/secţii de pneumoftiziologie; f) laboratoarele de bacteriologic BK; g) farmaciile cu circuit închis care gestionează medicamente antituberculoase; h) cabinete de medicină de familie, cabinete medicale din unităţi de învăţământ. 2) Tratamentul bolnavilor cu tuberculoză2.1. Activităţi: a) Activităţi implementate la nivelul Ministerului Sănătăţii:Organizează activităţile de achiziţionare a medicamentelor specifice pentru tratamentul bolnavilor TBC.Până la finalizarea achiziţiilor centralizate la nivel naţional prin semnarea contractelor subsecvente cu ofertanţii desemnaţi câştigători, medicamentele, materialele sanitare şi altele asemenea, care se acordă bolnavilor incluşi în programele naţionale de sănătate, se achiziţionează de unităţile sanitare cu paturi prin care se derulează programul, cu respectarea legislaţiei în domeniul achiziţiei publice, la preţul de achiziţie, care, în cazul medicamentelor, nu poate depăşi preţul de decontare aprobat în condiţiile legii. b) Activităţi implementate la nivelul spitalelor TBC, dispensarelor TBC, sanatoriilor TBC, secţiilor şi preventorilor TBC: 1) definitivarea diagnosticului cazurilor de TB; 2) asigurarea medicamentelor specifice, în spital şi în ambulatoriu, pentru chimioprofilaxia infecţiei tuberculoase latente şi tratamentul continuu, complet şi de calitate pentru pacienţii cu TB şi TB MDR/XDR: 3) asigurarea materialelor sanitare specifice pentru examene bacteriologice şi radiologice. Numărul examenelor specifice bolnavilor cu tuberculoză incluşi în subprogram este prevăzut în Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.577/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de implementare a Programului naţional de control al tuberculozei; 4) monitorizarea evoluţiei sub tratament a pacienţilor cu TB, TB MDR/XDR; 5) monitorizarea aderenţei la tratament în teritoriile din subordine.2.2. Criterii de eligibilitate:pacienţi cu tuberculoză pulmonară sau extrapulmonară, confirmaţi ori nu bacteriologic, la care medicul pneumolog sau, pentru tuberculoză extrarespiratorie, specialistul de organ din judeţe a decis iniţierea unui tratament antituberculos;2.3. Indicatori de evaluare: a) indicatori fizici:a.1. număr persoane infectate la care s-a administrat tratament chimioprofilactic: 20.000/an;a.2. număr pacienţi TB trataţi: 27.000/an;a.3. număr pacienţi cu MDR TB în faza intensivă trataţi: 600/an;a.4. număr pacienţi cu MDR TB în faza de continuare trataţi: 800/an; b) indicatori de eficienţă:b.1. cost mediu/pacient TB tratat/an: 491 lei;b.2. cost mediu/pacient cu MDR TB în faza intensivă tratat: 10.470 lei;b.3. cost mediu/pacient cu MDR TB în faza de continuare tratat: 710 lei.-----------Punctul 2.3, subtitlul 2), titlul 4, capitolul I din anexa 2 la normele tehnice a fost modificat de pct. 13 al art. I din ORDINUL nr. 816 din 27 iunie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 429 din 15 iulie 2013.2.4. Natura cheltuielilor: a) cheltuieli pentru medicamente specifice; b) cheltuieli pentru materiale sanitare specifice programului curativ TB: b1) materiale sanitare: PPD, seringi de unică utilizare cu ac, vată, alcool sanitar, mănuşi, recipiente pentru colectarea seringilor folosite, consumabile, reactivi şi soluţii pentru laboratorul de bacteriologie (pentru examen microscopic, cultură - medii solide şi lichide pentru diagnostic precoce şi antibiograme pentru medicamente de linia I şi a II-a pentru decelarea cazurilor de chimiorezistenţă), materiale necesare pentru metode de detecţie rapidă a infecţiei cu Mycobacterium tuberculosis (teste de tip IGRA - Quantiferon Gold), consumabile şi materiale necesare pentru metode genetice de diagnostic rapid al tuberculozei şi al formelor cu chimiorezistenţă. Lista consumabilelor este prevăzută în Normele metodologice de implementare a Programului naţional de prevenire, supraveghere şi control al tuberculozei, aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii; b2) examenele radiologice: filme radiografice pentru aparatură clasică şi digital, CD, casete radiografice de diferite dimensiuni, soluţie de developare (set fixator şi revelator), cheltuieli de întreţinere şi reparaţii (service) pentru aparatura radiologică clasică sau digitală, plata pentru autorizaţia de funcţionare a aparaturii radiografice; b3) alte materiale sanitare specifice în vederea efectuării tratamentului sub directa observaţie, din componenţa curativă: pahare de unică folosinţă, seringi de 5 şi 10 ml şi vacuumtainere.-------Lit. b), pct. 2.4, subtitlul 2), titlul 4, cap. I al anexei 2 a fost modificată de pct. 19 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013.2.5. Unităţi care implementează programul:1. Spitalul de Boli Cronice Câmpeni;2. Spitalul de Pneumoftiziologie Aiud;3. Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba;4. Spitalul Municipal Blaj;5. Spitalul Orăşenesc Cugir;6. Spitalul Municipal Sebeş;7. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad;8. Spitalul Orăşenesc Lipova;9. Spitalul de Boli Cronice Sebiş;10. Spitalul Orăşenesc Ineu;11. Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti;12. Spital 1 de Pneumoftiziologie Câmpulung;13. Spitalul de Pneumoftiziologie Leordeni;14. Spitalul «Sf. Andrei» Valea Iaşului;15. Spitalul Municipal «Carol I» Costeşti16. Spitalul de Pneumoftiziologie Bacău;17. Spitalul Municipal Oneşti;18. Spitalul Municipal de Urgenţă Moineşti;19. Spitalul Orăşenesc Buhuşi;20. Spitalul Clinic Municipal «Dr. Gavril Curteanu» Oradea;21. Spitalul Orăşenesc Aleşd;22. Spitalul Municipal «Dr. Pop Mircea» Marghita;23. Spitalul Municipal «Ep. N. Popoviciu» Beiuş;24. Spitalul Municipal Salonta;25. Spitalul de Psihiatrie Nucet;26. Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa;27. Spitalul Orăşenesc «Dr. G. Trifon» Năsăud;28. Spitalul de Pneumoftiziologie Botoşani;29. Spitalul Municipal Dorohoi;30. Spitalul de Pneumoftiziologie Braşov;31. Spitalul de Pneumoftiziologie Brăila;32. Spitalul Judeţean de Urgenţă Buzău;33. Spitalul Municipal Râmnicu Sărat;34. Spitalul Orăşenesc Nehoiu;35. Spitalul Municipal de Urgenţă Caransebeş;36. Spitalul Orăşenesc Oraviţa;37. Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa;38. Spitalul Orăşenesc Moldova Nouă;39. Spitalul de Pneumoftiziologie Călăraşi;40. Spitalul Municipal Olteniţa;41. Spitalul Orăşenesc Lehliu-Gară;42. Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie «Leon Danielo» Cluj-Napoca;43. Spitalul Municipal Dej;44. Spitalul Municipal Turda;45. Spitalul Municipal Câmpia Turzii;46. Spitalul Orăşenesc Gherla;47. Spitalul Orăşenesc Huedin;48. Spitalul de Pneumoftiziologie Constanţa;49. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă «Sf. Apostol Andrei» Constanţa;50. Spitalul Orăşenesc Cernavodă;51. Spitalul Orăşenesc Hârşova;52. Spitalul Municipal Mangalia;53. Spitalul Municipal Medgidia;54. Spitalul Militar Constanţa;55. Spitalul Judeţean de Urgenţă «Dr. F. Kristof» Sf. Gheorghe;56. Spitalul Municipal Târgu Secuiesc;57. Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgovişte;58. Spitalul Orăşenesc Pucioasa;59. Spitalul Orăşenesc Găieşti;60. Spitalul Orăşenesc Moreni;61. Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie «V. Babeş» Craiova;62. Spitalul de Pneumoftiziologie Leamna;63. Spitalul Municipal Calafat;64. Spitalul Municipal Băileşti;65. Spitalul Filişanilor Filiaşi;66. Spitalul Orăşenesc Segarcea;67. Spitalul Orăşenesc «Aşezămintele Brâncoveneşti» Dăbuleni;68. Spitalul de Pneumoftiziologie Galaţi69. Spitalul de Pneumoftiziologie Izvoru;70. Spitalul Judeţean de Urgenţă Giurgiu;71. Spitalul Orăşenesc Bolintin Vale;72. Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu Jiu;73. Spitalul de Pneumoftiziologie «T. Vladimirescu» Runcu;74. Spitalul Orăşenesc de Urgenţă Târgu Cărbuneşti;75. Spitalul Municipal Motru;76. Spitalul Judeţean de Urgenţă Miercurea-Ciuc;77. Spitalul Municipal Odorheiu Secuiesc;78. Spitalul Municipal Gheorghieni;79. Spitalul Municipal Topliţa;80. Spitalul Municipal «Dr. A. Simionescu» Hunedoara;81. Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva;82. Spitalul de Urgenţă Petroşani;83. Sanatoriul de Pneumoftiziologie Brad;84. Sanatoriul de Pneumoftiziologie Geoagiu;85. Spitalul Orăşenesc Haţeg;86. Spitalul Municipal Orăştie;87. Spitalul Municipal Vulcan;88. Spitalul Municipal Brad;89. Spitalul Judeţean de Urgenţă Slobozia;90. Spitalul Municipal Urziceni;91. Spitalul Municipal «Anghel Saligny» Feteşti;92. Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi;93. Spitalul Municipal de Urgenţă Paşcani;94. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Ilfov;95. Spitalul de Pneumoftiziologie «Dr. N. Rusdea» Baia Mare;96. Spitalul Municipal Sighetu Marmaţiei;97. Spitalul Orăşenesc Vişeu de Sus;98. Spitalul Orăşenesc Târgu Lăpuş;99. Spitalul Judeţean de Urgenţă Turnu Severin;100. Spitalul Orăşenesc Baia de Aramă;101. Spitalul Municipal Orşova;102. Spitalul Clinic Judeţean Mureş;103. Spitalul Municipal Sighişoara;104. Spitalul Orăşenesc «Dr. V. Russu» Luduş;105. Spitalul Municipal «Dr. E. Nicoară» Reghin;106. Spitalul Municipal «Dr. Gh. Marinescu» Târnăveni;107. Spitalul de Pneumoftiziologie Bisericani;108. Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra-Neamţ;109. Spitalul Municipal de Urgenţă Roman;110. Spitalul Orăşenesc Târgu-Neamţ;111. Spitalul Municipal Caracal;112. Spitalul Orăşenesc Balş;113. Spitalul Orăşenesc Corabia;114. Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina;115. Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti;116. Spitalul de Pneumoftiziologie Drajna;117. Spitalul de Pneumoftiziologie Floreşti;118. Spitalul Municipal Câmpina;119. Spitalul Orăşenesc Vălenii de Munte;120. Spitalul Orăşenesc Mizil;121. Spitalul de Pneumoftiziologie Satu Mare;122. Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău;123. Spitalul Orăşenesc Jibou;124. Spitalul Orăşenesc «Prof. Dr. I. Puşcaş» Şimleu Silvaniei;125. Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu;126. Spitalul Municipal Mediaş;127. Spitalul Judeţean de Urgenţă «Sf. Ioan cel Nou» Suceava;128. Spitalul Municipal «Sf. Doctori Cosma şi Damian» Rădăuţi;129. Spitalul Municipal Fălticeni;130. Spitalul Orăşenesc Gura Humorului;131. Spitalul Municipal Câmpulung Moldovenesc;132. Spitalul Municipal Vatra Dornei;133. Spitalul de Pneumoftiziologie Roşiori de Vede;134. Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie «V. Babeş» Timişoara;135. Spitalul Municipal «Dr. Teodor Andrei» Lugoj;136. Spitalul Orăşenesc Făget;137. Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii «Louis Ţurcanu» Timişoara;138. Spitalul Orăşenesc «Dr. Karl Diel» Jimbolia;139. Spitalul Orăşenesc Deta;140. Spitalul Orăşenesc Sânnicolau Mare;141. Spitalul Judeţean de Urgenţă Tulcea;142. Spitalul Orăşenesc Măcin;143. Spitalul Judeţean de Urgenţă Vaslui;144. Spitalul Municipal «Elena Beldiman» Bârlad;145. Spitalul de Pneumoftiziologie «C-tin Anastasatu» Mihăeşti;146. Spitalul Judeţean de Urgenţă Vâlcea;147. Spitalul Municipal «Costache Nicolescu» Drăgăşani;148. Spitalul Orăşenesc Horezu;149. Spitalul Judeţean de Urgenţă «Sf. Pantelimon» Focşani;150. Spitalul Municipal Adjud;151. Spitalul Orăşenesc Panciu;152. Spitalul N.N. Săvescu Vidra;153. Institutul Naţional de Pneumoftiziologie «Marius Nasta»154. Spitalul Clinic Boli Infecţioase şi Tropicale «Victor Babeş» Bucureşti;155. Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie «Sf. Ştefan»;156. Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central «Dr. Carol Davila» Bucureşti;157. Spitalul de Urgenţă «Prof. Dr. Dimitrie Gerota»;158. Spitalul de Ortopedie, Traumatologie şi TBC Osteoarticular Foişor;159. Centrul de Diagnostic şi Tratament Bucureşti (str. Roma nr. 32-34);160. Centrul de Diagnostic, Tratament Ambulator şi Medicină Preventivă Bucureşti (str. Washington nr. 8-10);161. Spitalul de Recuperare Borşa - Maramureş;162. Spitalul Militar de Urgenţă Cluj-Napoca;163. Spitalul Penitenciar Târgu Ocna;164. Spitalul Penitenciar Jilava-------Pct. 2.5, subtitlul 2), titlul 4, cap. I al anexei 2 a fost modificat de pct. 20 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013.5. PROGRAMUL NAŢIONAL DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL AL INFECŢIILOR NOSOCOMIALE ŞI MONITORIZARE A UTILIZĂRII ANTIBIOTICELOR ŞI A ANTIBIOTICO-REZISTENŢEIA. Obiectiv:Creşterea calităţii serviciilor medicale în unităţile sanitare cu paturi prin reducerea riscului la infecţie nosocomială.B. Unitate de asistenţă tehnică şi management:Institutul Naţional de Sănătate PublicăC. Activităţi: a) Supravegherea infecţiilor nosocomiale în sistem sentinelă; b) Supravegherea rezistenţei la antibiotice şi utilizarea prudentă a antibioticelor.Activităţi Implementate la nivelul Institutului Naţional de Sănătate Publică - Centrul Regional de Sănătate Publică Bucureşti şi Centrele Regionale de Sănătate Publică Cluj, Iaşi, Timişoara: a) coordonează supravegherea infecţiilor nosocomiale şi rezistenţa microbiană prevăzute în reglementările legale în vigoare, respectiv: culegerea, validarea, analiza, interpretarea şi raportarea datelor epidemiologic către forurile naţionale şi europene; b) asigură coordonarea metodologică a supravegherii infecţiilor nosocomiale şi rezistenţa microbiană la nivel naţional şi regional; c) pregăteşte baza materială şi instruieşte direcţiile de sănătate publică teritoriale şi unităţile sanitare care vor fi selecţionate pentru a fi sentinele; d) pregăteşte baza materială şi instruieşte direcţiile de sănătate publică teritoriale şi unităţile sanitare care vor fi selecţionate în continuarea studiului de prevalenţă naţională de moment a infecţiilor nosocomiale şi rezistenţei microbiene care se va desfăşura în anii 2013 - 2014; e) iniţiază şi coordonează studii epidemiologice necesare implementării de noi metodologii în supravegherea infecţiilor nosocomiale şi rezistenţei microbiene; f) raportează la Direcţia de Sănătate Publică şi Control în Sănătate Publică din cadrul Ministerului Sănătăţi, în conformitate cu sistemul informaţional, sau ori de câte ori este nevoie, informaţiile privind situaţia infecţiilor nosocomiale raportate, precum şi rezistenţa microbiană şi consumul de antibiotice; g) sesizează disfuncţionalităţi şi propune Direcţiei de Sănătate Publică şi Control în Sănătate Publică din Ministerul Sănătăţii măsurile ce trebuie aplicate în vederea îmbunătăţirii derulării programului; h) acordă asistenţă tehnică la solicitare; i) asigură culegerea, evaluarea şi comunicarea informaţiilor privind supravegherea şi controlul infecţiilor nosocomiale, a rezistenţei microbiene, consumului de antibiotice în conformitate cu metodologiile specifice, cu respectarea prevederilor legale, privind sistemul informaţional de raportare şi notificare specifică; j) organizează instruiri metodologice la nivel regional şi naţional; k) confirmarea diagnosticului etiologic şi caracterizarea antibiotico rezistenţei pentru tulpinile izolate în unităţile sanitare cu paturi, secţiile sentinelă se asigură prin Institutul Naţional de Sănătate Publică şi centrul de referinţă - Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentiu Microbiologie şi Imunologie Cantacuzino; l) editează după caz, buletine informative trimestriale sau anuale, alte materiale, ghiduri.Activităţi implementate la nivelul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti: a) participă la implementarea, derularea şi evaluarea activităţilor specifice programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale şi rezistenţei microbiene în conformitate cu metodologiile specifice; b) centralizează datele de supraveghere a infecţiilor nosocomiale în sistem sentinelă de la nivelul unităţile sanitare selectate în conformitate cu metodologia specifică; c) asigură instruirea metodologică în conformitate cu metodologia transmisă; d) acordă asistenţă de specialitate unităţilor sanitare sentinelă, în vederea implementării activităţilor din programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale şi rezistenţei microbiene; e) transmit lunar bazele de date ale unităţilor sentinelă către Institutul Naţional de Sănătate Publică Centrele Regionale de Sănătate Publică Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara; f) transmit rapoartele medicale ale activităţii unităţilor sentinelă precum şi a indicatorilor trimestriali şi anuali către Institutul Naţional de Sănătate Publică. g) serviciul de control din toate direcţiile de sănătate publică, în cadrul activităţii de inspecţie sanitară a unităţilor sanitare cu paturi, recoltează o dată/trimestru teste pentru controlul salubrităţii.-------Lit. g), subtitlul C, titlul 5, cap. I al anexei 2 a fost introdusă de pct. 21 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013.Activităţi Implementate la nivelul unităţilor sanitare sentinelă: a) asigură realizarea activităţilor programului în conformitate cu cerinţele metodologiei specifice; b) participă la studiile propuse; c) transmit baza de date către direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti; d) raportează indicatorii programului către direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.D. Indicatori de evaluare:Activitatea a): a) Indicatori fizici:a.1. număr infecţii nosocomiale depistate în sistem sentinelă pentru fiecare spital, în funcţie de mărimea unităţii sentinelă (nr. paturi): chirurgie: între 30-100 cazuri/trimestru şi pentru ATI între 60-270 cazuri/trimestru;a.2. număr infecţii nosocomiale investigate cu laboratorul: între 20-200 de cazuri/trimestru în funcţie de secţie;a.3. număr infecţii nosocomiale cu diagnostic etiologic şi antibiogramă: între 10-140 de cazuri/trimestru în funcţie de secţie.a.4. număr de activităţi desfăşurate/trimestru: 60 (indicator raportat de INSP).-------Sublit. a.4, lit. a), activitatea a), subtitlul D, titlul 5, cap. I al anexei 2 a fost introdusă de pct. 22 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013. b) Indicatori de eficienţă:b.1. cost mediu/acţiune de depistare infecţie nosocomială: 200 lei.b.2. cost mediu/activitate desfăşurată pe trimestru: 1.700 lei (indicator raportat de INSP).-------Sublit. b.2, lit. b), activitatea a), subtitlul D, titlul 5, cap. I al anexei 2 a fost introdusă de pct. 23 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013. c) Indicatori de rezultat:c.1. rata de incidenţă: chirurgie: 3%, ATI: 6%;c.2. procent cazuri infecţii nosocomiale investigate cu laboratorul (nr. cazuri investigate la 100 cazuri infecţii nosocomiale depistate): 70%;c.3. procent cazuri infecţii nosocomiale confirmate etiologic şi cu antibiogramă din totalul cazurilor cu etiologie identificată: 70%.Activitatea b): a) Indicatori fizici:a.1. numărul tulpinilor izolate în uniţăţile sentinelă din infecţiile nosocomiale depistate, confirmate etiologic şi caracterizate din punct de vedere al profilului de antibiotico rezistenţa - 125 tulpini trimestru. b) Indicatori de eficienţă:b.1. cost mediu confirmare diagnostic şi caracterizarea rezistenţei la antibiotice, costuri care presupun în cazul Stafilococului auriu meticilinorezistenţa, confirmarea meticilinorezistenţei (mec A), iar în cazul E.coli, Klebsiella pneumoniae, Pseudomonas aeruginosa e-test şi screening la carbapenemaze: 250 lei.Direcţiile de sănătate publică judeţene (unde există unităţile sentinelă): a) Indicatori fizică:a.1. număr de acţiuni în vederea implementării metodologiilor specifice: 100 activităţi/trimestru.E. Natura cheltuielilor: a) furnituri de birou - papetărie, consumabile: cartuşe, toner xerox, toner imprimante, hârtie, dosare etc; b) materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional: servicii tipografie pentru editare, multiplicare, tipărire pentru ghiduri, materiale şi buletine informative; c) alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare, achiziţionare piese de schimb; d) echipamente şi dotări cu mică valoare de tehnică informatică; e) achiziţionare de cărţi, publicaţii şi materiale documentare; pregătire profesională şi formare personal; f) plata costurilor determinate de diagnosticul/confirmarea infecţiilor nosocomiale şi caracterizarea rezistenţei microbiene; g) controlul extern al calităţii; h) cheltuieli de deplasare, transport; i) reactivi, medii de cultură şi materiale sanitare pentru izolarea tulpinilor şi efectuarea antibiogramelor, inclusiv pentru probele recoltate în cadrul inspecţiei în unităţile sanitare cu paturi;-------Lit. i), subtitlul E, titlul 5, cap. I al anexei 2 a fost modificată de pct. 24 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013. j) servicii neutralizare deşeuri medicale; k) convenţii civile conform art. 49 alin. (3)-(6) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare; l) contractarea de servicii de laborator în vederea confirmării şi caracterizării rezistenţei la antibiotice a tulpinilor izolate în unităţile sanitare sentinelă; m) alte cheltuieli cu bunuri şi servicii. n) prestări de servicii cu caracter funcţional (plata testelor de salubritate recoltate în urma inspecţiei în unităţile sanitare cu paturi).-------Lit. n), subtitlul E, titlul 5, cap. I al anexei 2 a fost introdusă de pct. 25 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013.F. Unităţi care implementează programul: a) Institutul Naţional de Sănătate Publică; b) direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti; c) Unităţile/secţiile sentinelă nominalizate;c.1. Institutul C.C. Iliescu - Bucureşti;c.2. Institutul Matei Balş - Bucureşti;c.3. Institutul de Gastroenterologie Fodor - Cluj;c.4. Spitalul Grigore Alexandrescu - Bucureşti;c.5. Spitalul Cantacuzino - Bucureşti;c.6. Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;c.7. Spitalul Universitar de Urgentă Elias;c.8. Spitalul Judeţean de Urgenţă Braşov;c.9. Spitalul Judeţean de Urgenţă Cluj;c.10. Spitalul Judeţean de Urgenţă Iaşi;c.11. Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;c.12. Spitalul Judeţean de Urgenţă Timişoara. + Anexa 3la normele tehniceII. PROGRAMUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A FACTORILORDETERMINANŢI DIN MEDIUL DE VIAŢĂ Şi MUNCĂA. Obiectiv:Protejarea sănătăţii publice prin prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc determinanţi din mediul de viaţă şi muncă.B. Unitatea de asistenţă tehnică şi management:Institutul Naţional de Sănătate PublicăC. Domenii specifice: 1) Domeniul privind protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc din mediul de viaţă1.1. Activităţi: a) Protejarea sănătăţii publice în relaţie cu igiena apei:a.1. Supravegherea calităţii apei potabile distribuite în sistem centralizat în zonele de aprovizionare mari;a.2. Evaluarea calităţii apei de îmbăiere;a.3. Supravegherea cazurilor de methemoglobinemie acută infantilă, generate de apa de fântână;a.4. Monitorizarea apelor potabile îmbuteliate altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor;a.5. Elaborarea Ghidului de supraveghere şi control a calităţii apei din piscine şi bazine de înot;a.6. Supravegherea calităţii apei potabile distribuite în sistem centralizat în zonele de aprovizionare mici;a.7. Evaluarea calităţii chimice şi microbiologice a apei din bazinele de înot;a.8. Program de comparări interlaboratoare în domeniul calităţii apei potabile. b) Protejarea sănătăţii publice în relaţie cu igiena aeruluib.1. Evaluarea impactului asupra sănătăţii a poluanţilor din aerul ambient în mediul urban şi a aerului interior în instituţii publice;b.2. Impactul schimbărilor climatice asupra sănătăţii populaţiei. c) Protejarea sănătăţii publice în relaţie cu expunerea la contaminaţi chimicic.1. Supravegherea produselor cosmetice în relaţie cu sănătatea umană;c.2. Motorizarea intoxicaţiilor acute neprofesionale cu produse chimice; d) Protejarea sănătăţii publice în relaţie cu igiena habitatului umand.1. Impactul asupra sănătăţii generat de managementul deşeurilor menajere;d.2. Evaluarea şi supravegherea stării de sănătate a populaţiei expuse la zgomotul urban;d.3. Monitorizarea sistemului de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea medicală.1.2. Indicatori de evaluare: a) Indicatori fizici: a) număr de intervenţii specifice: 720 b) Indicatori de eficienţă: a) cost mediu/intervenţie/an pentru acţiuni specifice de evaluare a factorilor de risc din mediu pentru starea de sănătate: 2.000 lei c) Indicatori de rezultat: a) 15 rapoarte specifice domeniului/an1.3. Unităţi care implementează; a) Institutul Naţional de Sănătate Publică - punctele: a.5. şi a.8.; b.1. şi b.2.; c.1. şi c.2.; d.3. b) Centrul Naţional de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar (CNMRMC) - punctele: a.1.; d.1. şi d.2.; c) Centrul Regional de Sănătate Publică Bucureşti (CRSPB) - punctele: a.4. şi a.7.; d) Centrul Regional de Sănătate Publică Cluj (CRSPC) - punctele: a.4., a.5. şi a.7.; e) Centrul Regional de Sănătate Publică Iaşi (CRSPI) - punctele: a.3., a.4. şi a.7.; f) Centrul Regional de Sănătate Publică Timişoara (CRSPT) - punctele: a.2., a.4. şi a.7.; g) Centrul Regional de Sănătate Publică Târgu Mureş (CRSPM) - punctele: a.4. şi a.7.; h) Direcţiile de sănătate publică - punctele: a.1. - a.4. şi a.6.-a.8.; b.1. şi b.2.; c.1. şi c.2.; d.1., d.2. şi d.3. 2) Domeniul privind protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate radiaţiilor ionizante2.1 Activităţi: a) Radioprotecţia în expunerea medicală la radiaţii ionizantea.1. Monitorizarea radioprotecţiei pacientului în expunerea medicală la radiaţii ionizante;a.2. Supravegherea expunerii personalului medical la radiaţii ionizante;a.3. Auditul clinic al activităţii medicale cu radiaţii ionizante;a.4. Informarea şi educarea pentru sănătate în domeniul radiaţiilor ionizante;a.5. Monitorizarea debitelor de doză în fasciculele utile ale instalaţiilor de radioterapie. b) Protejarea stării de sănătate a populaţiei împotriva expunerii la surse naturale de radiaţiib.1. Supravegherea conţinutului radioactiv natural al alimentelor şi al apei potabile conform Recomandării 2000/473/EUROATOM;b.2. Monitorizarea radioactivităţii apei potabile conform Legii nr. 438/2002;b.3. Supravegherea conţinutului radioactiv al apelor minerale;b.4. Monitorizarea expunerii naturale la radon. c) Supravegherea stării de sănătate în relaţie cu radioactivitatea antropicăc.1. Supravegherea stării de sănătate a populaţiei din jurul obiectivelor nucleare.2.2. Indicatori de evaluare: a) Indicatori fizici: a) număr de intervenţii specifice: 230 b) Indicatori de eficienţă: a) cost/intervenţie/an pentru acţiuni specifice de evaluare a efectelor radiaţiilor ionizante pentru starea de sănătate: 2.500 lei c) Indicatori de rezultat: a) 10 rapoarte specifice domeniului/an2.3. Unităţi care implementează: a) Institutul Naţional de Sănătate Publică - punctele: a.1.- a.5.; b.1 - b.4; c.1; b) direcţiile de sănătate publică - punctele: a.1. - a.5.; b.1 - b.4.; c.1; c) furnizori de servicii medicale/radiologie - punctele: a.1. şi a.3. - a.5. 3) Domeniul privind protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc din mediul de muncă3.1. Activităţi: a) Protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc ocupaţional: chimici, fizico-chimici şi biologicia.1. Supravegherea expunerii profesionale la agenţi cancerigeni, mutageni, azbest şi controlul măsurilor pentru protejarea sănătăţii faţă de acest risc;a.2. Evaluarea stării de sănătate a muncitorilor agricoli expuşi la pesticide;a.3. Supravegherea respectării cerinţelor de sănătate şi securitate în muncă în condiţiile unei activităţi cu efort fizic mare, transport şi manipulare de greutăţi;a.4. Supravegherea expunerii la factori de risc ocupaţionali a personalului medico-sanitar. b) Protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor în expunerea la radiaţii ionizante, neionizante şi laserb.1. Evaluarea expunerii ocupaţionale la câmpuri Electromagnetice;b.2. Evaluarea riscului generat de utilizarea LASER-ului la locul de muncă;b.3. Expunerea profesională la radiaţii ionizante. c) Valorificarea rezultatelor rapoartelor privind cazurile noi de boală profesională la nivel naţionalc.1. Monitorizarea incidenţei bolilor profesionale şi a absenteismului medical prin boală profesională.3.2. Indicatori de evaluare: a) Indicatori fizici: a) număr de intervenţii specifice: 384 b) Indicatori de eficienţă: a) cost mediu/intervenţie/an pentru evaluarea efectelor factorilor de risc din mediu asupra stării de sănătate a expuşilor profesional: 2.000 lei c) Indicatori de rezultat: a) 8 rapoarte specifice domeniului/an3.3. Unităţi care implementează: a) Institutul Naţional de Sănătate Publică - punctele: a.2.; b.1. şi b.2.; b) Centrul Naţional de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar (CNMRMC) - punctele: b.3.; c.1.; c) Centrul Regional de Sănătate Publică Bucureşti(CRSPC)- punctele: a.1. şi a.3; d) Centrul Regional de Sănătate Publică Cluj (CRSPC)- punctele: a.1. - a.4.; b.1. - b.3.; c.1. e) Direcţiile de sănătate publică - punctele: a.1. - a.4.; b.1. - b.3.; c.1. 4) Domeniul privind protejarea sănătăţii publice prin prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc alimentari şi de nutriţie4.1. Activităţi: a) Evaluarea stării de nutriţie şi a tipului de alimentaţie al populaţieia.1. Supravegherea stării de nutriţie şi a alimentaţiei populaţiei;a.2. Evaluarea statusului de iod în rândul populaţiei prin determinarea TSH-ului neonatal şi a iodurilor la copilul şcolar;a.3. Monitorizarea consumului de aditivi alimentari. b) Monitorizarea calităţii şi valorii nutritive a alimentelor(suplimente alimentare, alimentelor tratate cu radiaţii ionizante, alimentelor cu adaos de vitamine, minerale şi alte substanţe, ape minerale naturale îmbuteliate, conţinutul de zaharuri şi grăsimi saturate, alimente cu destinaţie nutriţională specială, concentraţia de iod din sarea iodată pentru consumul uman)b.1. Monitorizarea calităţii suplimentelor alimentare;b.2. Monitorizarea alimentelor tratate cu radiaţii;b.3. Monitorizarea alimentelor cu adaos de vitamine minerale şi alte substanţe;b.4. Monitorizarea apelor minerale naturale îmbuteliate (AMN);b.5. Monitorizarea nivelului de Iod din sarea iodată pentru consumul uman;b.6. Evaluarea valorii nutritive a alimentelor;b.7. Evaluarea riscului chimic şi bacteriologic al alimentelor cu destinaţie nutriţională specială;b.8. Rolul alimentului în izbucnirile de toxiinfecţii alimentare din România. c) Evaluarea factorilor de risc din materiale şi obiectele care vin în contact cu alimentelec.1. Verificarea respectării limitelor de navigare pentru materialele şi obiectele care vin în contact cu alimentele.4.2. Indicatori de evaluare: a) Indicatori fizici: a) număr de intervenţii specifice: 576 b) Indicatori de eficienţă: a) cost mediu/intervenţie/an pentru evaluarea efectelor factorilor de risc alimentari pentru starea de sănătate: 2.000 lei c) Indicatori de rezultat: a) 12 rapoarte anuale4.3. Unităţi care implementează: a) Institutul Naţional de Sănătate Publică - punctele: b.5. - b.8.; c.1.; b) Centrul Naţional de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar (CNMRMC) - punctele: a.2.; b.5. c) Centrul Regional de Sănatate Publică Cluj (CRSPC) - punctele: a.1.; d) Centrul Regional de Sănătate Publică Iaşi (CRSPI) - punctele: a.1.; b.2.; e) Centrul Regional de Sănătate Publică Timişoara (CRSPT) - punctele: b.1. şi b.3.; f) Centrul Regional de Sănătate Publică Târgu Mureş (CRSPM) - punctele: a.3.; b.4.; g) Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "prof. Dr. A. Rusescu" - punctele: a.2.; h) Direcţiile de sănătate publică - punctele: a.1. - a.3.; b.1. - b.8; c.1. 5) Activităţi complementare5.1. Activităţi: a) Identificarea de noi factori de risc din domeniul mediului ambiant, al radiaţiilor ionizante, alimentaţiei şi nutriţiei, sănătăţii ocupaţionale şi propunerea de măsuri preventive prin studii şi cercetări; b) Educaţie continuă, instruirea şi formarea profesională în domeniul sănătăţii în relaţie cu mediul; al radiaţiilor ionizante; alimentaţiei şi nutriţiei şi sănătăţii ocupaţionale; c) Valorificarea şi diseminarea rezultatelor; d) Activităţi de informare, educare, comunicare privind sănătatea în relaţie cu domeniile specifice; Instruirea şi formarea personalului direcţiilor de sănătate publică, de către specialiştii INSP, pentru aplicarea unitară a metodologii lor naţionale; e) Elaborarea de proiecte de acte normative în domeniile specifice de responsabilitate şi armonizarea acestora cu legislaţia europeană din domeniu; f) Activităţi suport în vederea realizării componentei de evaluare de risc pentru sănătate în relaţie cu produsele de protecţie a plantelor; g) Activităţi suport în vederea realizării componentei de evaluare de risc pentru sănătate în relaţie cu produsele biocide; h) Activităţi de audit intern în domeniul siguranţei alimentului.5.2. Indicatori de evaluare: a) Indicatori fizici: a) număr de acţiuni specifice corespunzătoare activităţilor complementare ale programului naţional: 48 b) Indicatori de eficienţă: a) cost mediu/acţiune/an corespunzătoare activităţilor complementare ale programului naţional: 500 lei c) Indicatori de rezultat: a) cel puţin 4 instruiri/an; b) activităţi de audit în domeniul siguranţei alimentului/an; c) 1 conferinţă naţională/an; d) 1 raport naţiona/an.5.3. Unităţi care implementează: a) Institutul Naţional de Sănătate Publică.D. Natura cheltuielilor: a) furnituri de birou: papetărie, consumabile, materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional, alte cheltuieli cu bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare, achiziţionare piese de schimb; servicii tipografie pentru editare şi tipărire de sinteze, rapoarte, ghiduri, buletine informative, postere, multiplicare materiale, diseminare materiale; b) echipamente şi dotări cu mică valoare de tehnică informatică; achiziţionare de cărţi, publicaţii şi materiale documentare pentru pregătire profesională şi formare personal (organizare instruiri metodologice şi cursuri de scurtă durată); deplasări în ţară, transport carburanţi, servicii cazare; protecţia muncii; alte cheltuieli cu bunuri şi servicii; corespondenţa; servicii de evacuare deşeuri medicale; c) materiale sanitare; materiale de laborator; dezinfectanţi; acreditate; metrologizare; etalonare; service şi revizii aparatură; redevenţe; asigurări; programe de intercomparare laboratoare; servicii de întreţinere şi exploatare dotări pentru comunicare-informare; corespondenţa; contracte/convenţii civile; reactivi; etaloane; achituri; achiziţionare probe. + Anexa 4la normele tehniceIII. PROGRAMUL NAŢIONAL DE SECURITATE TRANSFUZIONALĂA. Obiectiv:Asigurarea cu sânge şi componente sanguine, în condiţii de maximă siguranţă şi cost-eficienţăB. Asistenţa tehnică şi management:Serviciul programe de sănătate din Ministerul SănătăţiiC. Activităţi: a) colectarea de sânge şi derivate sanguine la nivelul centrelor de recoltare sau prin unităţi mobile; b) controlul imunohematologic, biologic şi bacteriologic al sângelui, conform prevederilor legislative în vigoare; c) stocarea, transportul şi distribuţia sângelui şi a componentelor sanguine derivate; d) promovarea donării benevole neremunerate şi menţinerea donatorilor recrutaţi, sub coordonarea Comitetului naţional de promovare a donării de sânge şi a Ministerului Sănătăţii; e) asigurarea tichetelor de masă pentru donatori; f) respectarea condiţiilor de autorizare a unităţilor de recoltare din unităţile sanitare şi centrele de transfuzie sanguină judeţene; g) asigurarea derulării activităţilor de colectă mobilă, în colaborare cu unităţile sanitare, autorităţile administraţiei publice locale, organizaţii neguvernamentale, societăţi profesionale etc.; h) perfecţionare profesională; i) colectarea şi raportarea datelor de hemovigilenţă către Ministerul Sănătăţii - DSPCSP şi CE, conform prevederilor legale în vigoare; j) implementarea măsurilor de prevenire şi control al bolilor transmisibile pe cale hematogenă, în colaborare cu INSP şi Ministerul Sănătăţii - DSPCSP; k) raportarea trimestrială, către INSP şi Ministerul Sănătăţii - DSPCSP a situaţiei bolilor cu transmitere hematogenă depistate la donatorii voluntari.D. Indicatori de evaluare: a) Indicatori fizici:număr donatori/unităţi recoltate şi testate pe an: 400.000 donări. b) Indicatori de eficienţă:cost mediu/unitate de sânge recoltată şi testată: 241 lei. c) Indicatori de rezultat:menţinerea numărului de donatori la nivelul anului 2012.E. Natura cheltuielilor: a) pungi de recoltare a sângelui; b) reactivi; c) materiale sanitare şi de laborator necesare actului de donare; d) tichete masă pentru donatori.F. Unităţi care implementează: a) Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională "Prof. Dr. C.T. Nicolau" Bucureşti; b) centrele regionale de transfuzie sanguină; c) centrele de transfuzie sanguină judeţene. + Anexa 5la normele tehniceIV. PROGRAMELE NAŢIONALE DE BOLI NETRANSMISIBILE1. PROGRAMUL NAŢIONAL DE DEPISTARE ACTIVĂ PRECOCE A CANCERULUI DE COL UTERINA. Obiectiv:Depistarea precoce activă a cancerului de col uterin prin efectuarea testării Babeş - Papanicolaou la populaţia feminină eligibilă în regim de screening.B. Obiective specifice: a) depistarea cancerului de col uterin în stadii precoce; b) îndrumarea pacientei or cu leziuni precursoare sau incipiente către servicii medicale specializate de diagnostic şi tratament; c) creşterea gradului de informare a populaţiei pentru utilizarea serviciilor de screening ca metodă de depistare precoce a cancerului de col uterin la persoane asimptomatice.C. Unităţi de asistenţă tehnică şi management:1. Unitatea de asistenţă tehnică şi management a Institutului Naţional de Sănătate Publică, denumită în continuare UATM - INSP;2. Unităţile de asistenţă tehnică şi management la nivel regional, denumită în continuare UATM - R;3. Comisia naţională pentru prevenirea cancerului de col uterin, denumită în continuare Comisie.D. Atribuţii specifice în asistenţa tehnică şi management:1. Comisia naţională pentru prevenirea cancerului de col uterin, asigură coordonarea metodologică a activităţilor specifice în cadrul programului.1.1 Comisia are următoarea componenţă: a) un reprezentant al Ministerului Sănătăţii; b) coordonatorul UATM - INSP; c) coordonatorii UATM - R; d) câte un reprezentant al comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii din domeniul medicinii de familie, obstetricii-ginecologiei, anatomiei patologice, oncologiei, epidemiologiei şi sănătăţii publice.1.2. Comisia are următoarea componenţă: preşedinte, vicepreşedinte, membri.1.3. Componenţa nominală a membrilor Comisiei se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii.1.4. Comisia se întruneşte la sediul Ministerului Sănătăţii sau într-o altă locaţie stabilită de preşedintele Comisiei.1.5. Întrunirile Comisiei se desfăşoară trimestrial sau ori de câte ori este nevoie.1.6. La întrunirile Comisiei pot participa, în calitate de invitaţi, şi următorii reprezentanţi: a) un reprezentant al Colegiului Medicilor din România; b) un reprezentant al Societăţii de Citologie Clinică din România; c) alţi reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii.1.7. Atribuţiile Comisiei sunt următoarele: a) asigură abordarea integrată şi interdisciplinară a activităţilor programului şi supraveghează implementarea acestora la nivel naţional; b) elaborează planurile de acţiune anuale pentru derularea programului; c) elaborează următoarele protocoale specifice:c.1 protocol de prelevare şi fixare a frotiului cervical;c.2 protocol privind realizarea controlului de calitate al prelevării şi fixării frotiurilor cervicale;c.3 protocol de colorare Babeş-Papanicolaou a frotiului cervical;c.4 protocol de diagnostic şi follow-up citologic;c.5 protocol privind realizarea controlului de calitate al colorării, citirii, elaborării rezultatelor în sistem Bethesda 2001 şi arhivării frotiurilor cervicale;c.6 protocol de calitate epidemiologică a subprogramului;c.7 protocol de management al leziunilor precursorii şi incipiente depistate în subprogram; d) elaborează planuri şi instrumente de formare a personalului necesar pentru implementarea activităţilor din cadrul programului, în conformitate cu normele europene; e) înfiinţează grupuri de lucru tehnice pe probleme specifice şi coordonează activitatea acestora; f) analizează derularea activităţilor programului conform rapoartelor trimestriale elaborate şi transmise de UATM - INSP şi propune intervenţii de îmbunătăţirea acestora; g) estimează necesarul anual de resurse financiare şi umane pentru derularea programului, pe baza estimărilor realizate de UATM - R, care le transmite Ministerului Sănătăţii; h) propune măsuri de îmbunătăţire a derulării programului, pe care le înaintează conducerii Ministerului Sănătăţii; i) participă la elaborarea strategiei de prevenire a cancerului de col uterin; j) asigură contactul cu organismele internaţionale în domeniu (UE, Directoratul General Sănătate şi Protecţia Consumatorului (DG-SANCO), reţelele europene în domeniu, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), Agenţia Internaţională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC)] în vederea schimbului de experienţă, întăririi capacităţii naţionale şi regionale pentru implementarea programului.1.8. Secretariatul tehnic al Comisiei va fi asigurat de către personalul UATM - INSP, desemnat de coordonatorul acestei structuri.2. Unitatea de asistenţă tehnică şi management a Institutului Naţional de Sănătate Publică, UATM - INSP, are următoarele atribuţii: a) coordonează tehnic implementarea activităţilor programului în regiuni şi coordonează activitatea unităţilor de asistenţă tehnică şi management la nivel regional; b) asigură şi coordonează asistenţa tehnică necesară pentru dezvoltarea capacităţii unităţilor regionale de management pe componentele de sănătate publică ale programului: monitorizarea aplicării standardelor de calitate a serviciilor furnizate în cadrul programului, colectarea, centralizarea şi raportarea datelor, monitorizarea şi evaluarea programului; c) diseminează protocoalele de asigurare a calităţii programului, ghidurile, standardele sau procedurile specifice derulării acestuia, elaborează planurile de asigurare a calităţii şi controlează implementarea lor în colaborare cu UATM - R; d) planifică, organizează şi coordonează formarea personalului implicat în realizarea activităţilor prevăzute în cadrul programului, în colaborare cu UATM - R şi cu Comisia; e) monitorizează realizarea indicatorilor specifici programului, pe baza indicatorilor specifici raportaţi de UATM - R; f) coordonează, organizează şi contribuie la dezvoltarea sistemului informaţional unitar, ca parte integrantă a programului şi asigură menţinerea şi funcţionarea acestuia la nivel naţional conform standardelor programului - formulare-tip, circuite de raportare, interconectarea cu alte baze de date, inclusiv cu registrele populaţionale de cancer - , cu respectarea legislaţiei specifice utilizării datelor cu caracter personal şi coordonează activitatea de colectare/raportare a datelor; g) coordonează tehnic constituirea şi întreţinerea registrelor naţionale aferente programului, pe baza datelor raportate de UATM - R, şi supervizează raportarea datelor către registrele regionale de cancer, conform prevederilor actelor normative în vigoare; h) planifică şi coordonează, în colaborare cu UATM - R şi Comisia, activităţile de informare-educare-comunicare; i) analizează periodic raportările primite de la UATM - R, evaluează performanţa unităţilor sanitare cu paturi implicate în derularea programului, pe baza raportărilor sau prin deplasarea pentru vizite de monitorizare/evaluare; j) realizează trimestrial şi anual, cumulat de la începutul anului, centralizarea indicatorilor specifici programului, transmişi de UATM - R în primele 20 zile de la încheierea perioadei de raportare, precum şi elaborarea rapoartelor, sintezelor, recomandărilor privind desfăşurarea şi îmbunătăţirea activităţilor programului pe baza raportărilor UATM - R; situaţia centralizată a indicatorilor, precum şi rapoartele elaborate sunt înaintate Ministerului Sănătăţii şi Comisiei, în termen de 30 de zile lucrătoare de la încheierea perioadei de raportare; k) elaborează planurile regionale şi naţionale de informare-educare-comunicare pentru populaţia eligibilă pentru testarea Babeş-Papanicolaou; l) coordonează şi participă la elaborarea strategiei naţionale de prevenire a cancerului de col uterin; m) participă la valorificarea datelor rezultate din program; n) asigură comunicarea către populaţie şi către autorităţile de sănătate şi alte autorităţi interesate a progresului programului; o) elaborează formatul rapoartelor regionale şi raportul naţional al programului; p) selectează personalul UATM - INSP şi îi propune directorului general al Institutului Naţional de Sănătate Publică Bucureşti contractarea acestuia în condiţiile legii. r) validează activitatea privind testările Babeş-Papanicolaou realizate de către unităţile sanitare. (3) Unităţile de asistenţă tehnică şi management la nivel regional, UATM - R, care asigură coordonarea activităţilor specifice programului într-o regiune teritorială arondată, au următoarele atribuţii: a) organizează şi realizează activitatea de identificare şi selectare a furnizorilor de servicii medicale în vederea derulării programului; b) validează dosarele de candidatură depuse de furnizorii de servicii medicale, pe baza procedurilor de selectare a furnizorilor de servicii medicale, care îndeplinesc condiţiile privind derularea programului şi informarea, în scris, a furnizorilor de servicii medicale asupra validării sau nevalidării candidaturii; c) întocmesc şi actualizează lista evidenţei furnizorilor de servicii validaţi pentru derularea programului în regiunea teritorială arondată şi transmit această listă direcţiilor de sănătate publică şi la UATM - INSP; d) instruiesc personalul implicat în realizarea activităţilor specifice prevăzute în cadrul programului; e) organizează, în colaborare cu direcţiile de sănătate publică, instruirea medicilor de familie în vederea planificării şi organizării invitării femeilor eligibile din regiunea teritorială arondată în scopul participării la program; f) colaborează cu direcţiile de sănătate publică în vederea monitorizării activităţilor derulate în baza contractelor încheiate de direcţiile de sănătate publică în cadrul programului, precum şi colaborarea cu autorităţile şi instituţiile locale guvernamentale sau neguvernamentale ce pot contribui la promovarea şi implementarea programului; g) monitorizează implementarea activităţilor specifice programului; h) analizează trimestrial şi anual indicatorii specifici programului raportaţi de furnizorii de servicii medicale incluşi în program; i) diseminează protocoalele specifice derulării programului; j) realizează controlul de calitate în domeniile:j.1. înregistrării datelor;j.2. sistemului informatic;j.3. raportării indicatorilor specifici programului;j.4. analizelor statistice;j.5. finalizării cazurilor depistate cu leziuni precursorii şi incipiente în cadrul programului. k) planifică, organizează şi coordonează formarea personalului medical implicat în realizarea activităţilor prevăzute în cadrul programului; l) contribuie la dezvoltarea sistemului informaţional unitar, ca parte integrantă a programului, şi asigură menţinerea şi funcţionarea acestuia în regiunea teritorială arondată conform standardelor programului - formulare-tip, circuite de raportare, interconectarea cu alte baze de date, inclusiv cu registrele populaţionale de cancer -, cu respectarea prevederilor actelor normative în vigoare specifice utilizării datelor cu caracter personal, şi coordonează activitatea de colectare/raportare a datelor; m) asigură constituirea şi întreţinerea registrelor regionale privind:m.1 screeningul prin metoda testării Babeş-Papanicolaou în regiunea teritorială arondată;m.2. frotiurile anormale depistate pentru populaţia din regiunea teritorială arondată;m.3. finalizarea cazurilor depistate în cadrul programului. n) menţine şi actualizează periodic baza de date cu femeile eligibile pentru testarea Babeş-Papanicolaou din regiunea teritorială arondată; o) planifică şi organizează activităţile de informare-educare-comunicare (IEC) la nivelul regiunii teritoriale arondate; p) planifică şi coordonează activităţile de invitare/reinvitare a populaţiei feminine eligibile în vederea participării la testarea Babeş-Papanicolaou în regiunea teritorială arondată; r) analizează periodic raportările primite de la furnizorii de servicii medicale, evaluează performanţa acestora în derularea programului pe baza raportărilor sau prin deplasarea pentru vizite de monitorizare/evaluare/control şi propune UATM - INSP/Comisiei măsurile care se impun; s) centralizează trimestrial, cumulat de la începutul anului, şi anual, la nivel regional, indicatorii specifici programului, raportaţi în primele 5 zile lucrătoare de la încheierea perioadei de raportare de către furnizorii de servicii medicale incluşi în program şi îi înaintează UATM - INSP în primele 20 zile de la încheierea perioadei de raportare; t) generează rapoarte, sinteze, recomandări privind desfăşurarea şi îmbunătăţirea activităţilor programului, pe care le înaintează UATM - INSP în primele 20 zile de la încheierea perioadei de raportare; u) estimează necesarul de resurse umane şi financiare pentru implementarea programului la nivel regional şi formulează propuneri privind repartiţia acestora pe judeţele din regiunea teritorială arondată, precum şi pe furnizorii de servicii medicale pe care le înaintează Ministerului Sănătăţii şi Comisiei naţionale pentru prevenirea cancerului de col uterin.E. Beneficiari:1. Populaţia feminină în vârstă de 25-64 ani care îndeplineşte următoarele condiţii:1.1 indiferent de statutul de asigurat al femeii;1.2 care nu au un diagnostic confirmat de cancer de col uterin;1.3 asimptomatice;1.4 fără antecedente sugestive pentru patologia de cancer de col uterin.2. Nu sunt eligibile femeile care:2.1 prezintă absenţa congenitală a colului uterin;2.2 prezintă histerectomie totală pentru afecţiuni benigne;2.3 au diagnostic stabilit de cancer de col uterin;2.4 au diagnostic stabilit pentru alte forme de cancer genital.F. Activităţi1. Activităţi manageriale şi administrative: a) evaluarea performanţelor unităţilor regionale de management înfiinţate în anul 2012 şi corectarea deficienţelor constatate; b) evaluarea performanţelor unităţilor sanitare care au organizat reţele de screening; c) informarea şi comunicarea privind condiţiile de desfăşurare a programului de screening în perioada 2013-2014; d) elaborarea raportului preliminar privind desfăşurarea programului de screening până la 1.04.2013 pe baza raportărilor primite; e) constituirea bazei de date populaţionale cuprinzând populaţia feminină de vârstă eligibilă; f) constituirea bazei de date cuprinzând furnizorii de servicii medicale implicaţi în program; g) identificarea şi selectarea furnizorilor de servicii medicale în vederea derulării programului.2. Activităţi specifice; a) Serviciile medicale specifice screeningului pentru depistarea precoce activă a cancerul de col uterin se realizează după cum urmează:a.1) informarea şi concilierea femeilor privind măsurile de prevenire a cancerului de col uterin şi mobilizarea populaţiei eligibile pentru testarea Babeş-Papanicolaou;a.2) recoltarea, etalarea şi fixarea materialului celular cervical;a.3) colorarea Bnbeş-Papanicolaou, citirea rezultatului în sistem Bethesda 2001 şi interpretarea rezultatului testului Babeş-Papanicolaou;a.4) stabilirea conduitei corespunzătoare rezultatului testului Babeş-Papanicolaou finalizată prin scrisoare medicală;a.5) managementul cazurilor depistate cu leziuni precursoare sau incipiente. b) educaţia medicală continuă a personalului implicat în screeningul pentru depistarea precoce activă a cancerului de col în conformitate cu ghidurile europene de asigurare a calităţii în screeningul pentru cancerul de col uterin; c) verificarea îndeplinirii standardelor de calitate conform normelor europene; d) asigurarea sistemului informaţional în cadrul programului privind colectarea, centralizarea şi raportarea datelor în condiţiile prezentelor norme; e) colectarea, înregistrarea şi prelucrarea datelor privind persoanele testate Babeş-Papanicolaou.3. În sensul prezentelor norme, cazul testat Babeş-Papanicolaou reprezintă cazul eligibil care a beneficiat de acordarea serviciilor medicale specifice prevăzute la litera a), punctele a.1) - a.3), justificate prin formularul FS1 completat în integralitate.G. Furnizorii de servicii medicale 1) Furnizorii de servicii medicale sunt reprezentaţi de unităţile sanitare cu paturi care au în structura proprie cabinete de specialitate în obstetrică-ginecologie şi laborator de analize medicale în domeniul citologiei şi care fac dovada organizării unei reţele de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin, constituită din următoarele structuri sanitare: a) centre de informare şi consiliere a femeilor privind măsurile de prevenire a cancerului de col uterin şi de mobilizare a populaţiei eligibile pentru testarea Babeş-Papanicolaou; b) centre de recoltare a materialului celular cervical; c) laboratoare de analize medicale în domeniul citologiei cervicale; d) centre de diagnostic şi tratament al leziunilor precursoare sau incipiente depistate în cadrul programului.H. Procedura de constituire şi formare a reţelei1. Centrele de informare şi consiliere a femeilor sunt cabinetele de asistenţă medicală primară aflate în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate pentru furnizare de servicii medicale în asistenţa medicală primară. Cabinetele de medicină de familie au obligaţia participării la programul de screening pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin, pentru activitatea de informare şi consiliere a femeilor, conform prevederilor art. 83 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţi: cu modificările şi completările ulterioare.1.1. În vederea includerii în cadrul reţelelor de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin, cabinetele de asistenţă medicală primară se adresează unităţii sanitare cu paturi care organizează reţeaua, printr-o cerere de includere însoţită de documente ce fac dovada relaţiei contractuale cu casele de asigurări de sănătate pentru furnizare de servicii medicale în asistenţa medicală primară.1.2. Includerea cabinetelor de asistenţă medicală primară în reţeaua de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin a unităţilor sanitare cu paturi se realizează în baza contractelor încheiate între aceste structuri sanitare.1.3. Fiecare cabinet de asistenţă medicală primară poate fi inclus într-o singură reţea de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin.1.4. Centrele de informare şi consiliere a femeilor incluse într-o reţea de screening pentru prevenirea cancerului de col uterin furnizează servicii medicale specifice de informare şi consiliere a femeilor privind măsurile de prevenire a cancerului de col uterin şi mobilizarea populaţiei eligibile pentru testarea Babeş-Papanicolaou, precum şi managementul cazurilor depistate cu leziuni precursoare sau incipiente conform scrisorii medicale emise.2. Centrele de recoltare a materialului celular cervical sunt reprezentate prin următoarele structuri sanitare: a) cabinete medicale de specialitate în obstetrică-ginecologie şi/sau de planificare familială din structura unităţii sanitare cu paturi care a organizat reţeaua de screening pentru prevenirea cancerului de col uterin; b) cabinete de asistenţă medicală primară, indiferent de forma de organizare a acestora, dacă îndeplinesc cumulativ următoarele criterii:b.1. sunt în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate pentru furnizare de servicii medicale în asistenţa medicală primară;b.2. fac dovada deţinerii dotării necesare recoltării materialului celular cervical în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii şi familiei nr. 153/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale, cu modificările ulterioare;b.3. fac dovada încadrării personalului medical care deţine documente ce atestă formarea profesională în domeniul recoltării materialului celular cervical; c) cabinete medicale de specialitate obstetrică-ginecologie, indiferent de forma de organizare a acestora, care funcţionează în ambulatoriul de specialitate clinic sau în ambulatoriul integrat al spitalelor, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate; d) cabinete medicale de planificare familială din structura spitalelor aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, care fac dovada deţinerii dotării necesare recoltării materialului celular cervical în conformitate cu prevederile legale în vigoare; e) alte unităţi sanitare care furnizează servicii medicale în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate şi care au în structură cabinete medicale de specialitate obstetrică-ginecologie, cabinete de planificare familială sau deţin unităţi mobile de recoltare a materialului celular cervical. f) unităţi mobile deţinute de ONG cu activitate reprezentativă în domeniu.2.1. În vederea includerii în cadrul reţelelor de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin, structurile prevăzute la litera b) - f) se adresează unităţii sanitare cu paturi care organizează reţeaua, printr-o cerere de includere însoţită de documente ce fac dovada îndeplinirii criteriilor prevăzute în prezentele norme metodologice.2.2. Includerea structurilor prevăzute litera b) - f) în reţeaua de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin a unei unităţi sanitare se realizează în baza contractelor încheiate de unitatea sanitară cu aceste structuri sanitare.2.3. Centrele de recoltare incluse într-o reţea de screening pentru prevenirea cancerului de col uterin furnizează serviciile medicale de recoltare, etalare şi fixare a materialului celular cervical.3. Laboratorul de analize medicale în domeniul citologiei cervicale este reprezentat prin: a) Laboratorul de anatomie patologică şi/sau de analize medicale din structura unităţii sanitare cu paturi care a organizat reţeaua de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin şi care îndeplineşte următoarele criterii:a.1. are dotarea tehnică necesară pentru examinarea materialului celular cervical prin metode şi tehnici de citologie sau anatomie patologică, după cum urmează:a.1.1. aparatură adecvată pentru efectuarea examenului Babeş-Papanicolaou (citologie convenţională şi/sau monostrat cu recoltare-fixare în mediu lichid);a.1.2. facilităţi de arhivarea frotiurilor;a.1.3. echipament computerizat necesar pentru înregistrarea, stocarea şi raportarea datelor;a.1.4. acces la internet.a.2. foloseşte coloraţia Papanicolaou pentru prelucrarea frotiurilor şi sistemul de clasificare Bethesda 2001 pentru raportarea rezultatelor;a.3. are cel puţin un medic de specialitate în anatomie patologică cu experienţă minimă de 5 ani şi peste 2000 de frotiuri examinate în ultimii 2 ani;a.4. efectuează controlul intern al calităţii în domeniul citologiei prin recitirea a minimum 10% din lame;a.5. se angajează să participe în mod regulat la programe de evaluare externă a calităţii în domeniul citologiei; b) Laboratorul de anatomie patologică şi/sau de analize medicale care îndeplineşte criteriile prevăzute la litera a) şi funcţionează în structura altor unităţi sanitare aflate în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate.3.1. În vederea includerii în cadrul reţelelor de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin, structurile prevăzute la litera b) se adresează unităţii sanitare cu paturi care organizează reţeaua, printr-o cerere de includere însoţită de documente care fac dovada îndeplinirii criteriilor prevăzute în prezentele norme.3.2. Includerea structurilor prevăzute la litera b) în reţeaua de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin a unei unităţi sanitare se realizează în baza contractelor încheiate de unitatea sanitară cu paturi cu aceste structuri sanitare.3.3 Laboratoarele de analize medicale în domeniul citologiei cervicale incluse într-o reţea de screening pentru prevenirea cancerului de col uterin furnizează servicii medicale specifice de colorare Babeş-Papanicolaou, citire a rezultatului în sistem Bethesda 2001 şi interpretarea rezultatului testului Babeş-Papanicolaou, precum şi stabilirea conduitei corespunzătoare rezultatului testului Babeş-Papanicolaou evidenţiată prin scrisoare medicală.I. Procedura de selectare a unităţilor sanitare cu paturi care organizează o reţea de screening 1) Procedura de selectare a unităţilor sanitare cu paturi care îndeplinesc criteriile prevăzute în prezentele norme în vederea participării la program este următoarea: a) unitatea sanitară cu paturi care solicită includerea în subprogram depune la UATM - R dosarul de candidatură care cuprinde următoarele documente:a.1. copia, conformă cu originalul, a contractului de furnizare de servicii medicale încheiat cu casa de asigurări de sănătate;a.2 dovezile privind organizarea reţelei de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin. În acest sens, vor fi prezentate documente, certificate pentru conformitate cu originalul, care fac dovada îndeplinirii criteriilor prevăzute în prezentele norme, pentru fiecare structură medicală inclusă în reţea;a.3. lista personalului medical care asigură furnizarea serviciilor medicale în cadrul fiecărei structuri medicale incluse în reţea, datele de contact ale acestuia, precum şi programul de activitate destinat screeningului; b) UATM - R verifică documentele prevăzute la litera a) şi validează dosarele de candidatură care îndeplinesc toate condiţiile prevăzute în prezentele norme; c) rezultatul validării este consemnat într-un raport de validare, semnat de coordonatorul unităţii şi de managerul unităţii sanitare cu paturi din structura căreia face parte UATM - R; d) raportul de validare este transmis unităţii sanitare cu paturi care a solicitat includerea în program, precum şi direcţiilor sanitare aferente. Unităţilor sanitare cu paturi neselectate pentru includerea în program li se vor comunică în scris motivele respingerii candidaturii. e) pentru anul 2013 calendarul extinderii reţetelor validate până la data de 31 martie 2013 este următorul:e.1. 1 aprilie - 30 iunie: includerea de noi furnizori în reţea;e.2. 1 iulie - 31 august: validare reţele;e.3. 1 septembrie - 15 septembrie: încheierea de contracte cu direcţiile de sănătate publică, în limita fondurilor disponibile. f) unităţile sanitare cu paturi selectate conform procedurii prevăzute încheie contract pentru derularea programului cu direcţia de sănătate publică, în baza raportului de validare întocmit de unitatea regională de asistenţă tehnică şi management. g) cheltuielile de management pentru unităţile sanitare cu paturi care au organizat o reţea de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin se asigură din fondurile alocate UATM - R din bugetul Ministerului Sănătăţii în cadrul programului naţional de depistare activă precoce a cancerului de col uterin. UATM - R decontează unităţilor sanitare cu paturi care au organizat o reţea de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin suma de 10 lei/caz testat Babeş - Papanicolaou cu formular FS1 completat în integralitate raportat în cadrul programului, în baza contractelor încheiate între aceste structuri.J. Atribuţii: 1) Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a Municipiului Bucureşti au următoarele atribuţii: a) asigură finanţarea cazurilor testate Babeş-Papanicolaou contractate, efectuate şi raportate în cadrul programului, în condiţiile prevederilor prezentelor norme; b) transmite UATM - R solicitarea lunară de finanţare, în condiţiile prevederilor legale în vigoare; c) răspunde de urmărirea, evidenţierea şi controlul fondurilor alocate unităţilor sanitare cu paturi pentru finanţarea cazurilor testate Babeş-Papanicolaou contractate, efectuate şi raportate în cadrul programului; d) monitorizează indicatorii specifici programului prevăzuţi la titlul L, litera a), punctul 5, subpunctul a.5.1 şi litera b), subpunctul b.1, raportaţi în condiţiile prevăzute în prezentele norme tehnice; e) transmite UATM - INSP, trimestrial şi anual, cumulat de la începutul anului în primele 30 de zile lucrătoare de la încheierea perioadei pentru care se face raportarea, indicatorii specifici programului prevăzuţi la titlul L, litera a), punctul 5, subpunctul a.5.1. şi litera b), subpunctul b.1. f) colaborează cu UATM - R în vederea desfăşurării activităţilor programului în teritoriul de responsabilitate; g) colaborează cu UATM - INSP în vederea desfăşurării campaniilor de IEC; h) colaborează cu UATM - R în scopul instruirii medicilor de familie în vederea planificării şi organizării invitării femeilor eligibile din teritoriul de responsabilitate pentru participarea la testarea Babeş-Papanicolaou; i) participă la acţiunile de control al modului de organizare, derulare şi monitorizare a activităţilor programului. j) încheie contracte pentru derularea programului numai cu unităţile sanitare cu paturi selectate conform procedurii prevăzute la lit. I., conform modelului prevăzut în anexa nr. 9 la normele tehnice, pe baza următoarelor documente:j.1. cerere semnată şi ştampilată de reprezentantul legal al unităţii sanitare cu paturi;j.2. actul de înfiinţare sau organizare;j.3. autorizaţia sanitară de funcţionare sau, după caz, raportul de inspecţie eliberat de autoritatea de sănătate publică, prin care se confirmă îndeplinirea condiţiilor igienico-sanitare prevăzute de lege;j.4. contul deschis la Trezoreria Statului sau la bancă;j.5. codul unic de înregistrare (cod fiscal);j.6. lista personalului medical care asigură furnizarea serviciilor medicale în cadrul fiecărei structuri medicale incluse în reţea, datele de contact ale acestuia, precum şi programul de activitate destinat screeningului;j.7. raportul de validare emis de către UATM - R. k) afişează, în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data încheierii contractelor, prin postare pe pagina web şi la sediul direcţiei de sănătate publică, lista unităţilor sanitare cu paturi care derulează programul, precum şi structura reţelelor de screening, pentru informarea femeilor eligibile pentru program, şi actualizează permanent această listă în funcţie de modificările apărute; l) informează unităţile sanitare cu paturi care derulează programul cu privire la condiţiile de contractare a cazurilor testate Babeş-Papanicolaou suportate din bugetul Ministerului Sănătăţii, precum şi la eventualele modificări ale acestora survenite ca urmare a apariţiei unor noi acte normative; m) decontează unităţilor sanitare cu paturi care derulează programul cazurile testate Babeş-Papanicolaou contractate, realizate şi raportate în cadrul programului, pe baza cererii de finanţare şi a documentelor justificative prevăzute în normele tehnice, precum şi a borderoului centralizator prevăzut în anexa nr. 5a), pentru raportarea cazurilor testate Babeş-Papanicolaou în cadrul programului în format electronic şi pe suport hârtie, parafat, ştampilat şi certificat prin semnătura reprezentantului legal al unităţii sanitare cu paturi, avizat în prealabil de către UATM - R; n) decontează unităţilor sanitare cu paturi care derulează programul, în termen de maximum 60 de zile calendaristice de la data depunerii facturii, borderoul centralizator însoţit de copii ale formularelor FS1 aferente acestuia, prezentate atât pe suport hârtie, cât şi în format electronic, sumele aferente cazurilor testate Babeş-Papanicolaou contractate, efectuate şi raportate, în limita valorilor de contract încheiate în acest sens, la un tarif de 80 lei/caz testat Babeş-Papanicolaou cu formular FS1 completat în integralitate; o) verifică, prin sondaj, după primirea documentelor, datele raportate în documentele depuse în vederea decontării; în situaţia constatării unor neconcordanţe, direcţiile de sănătate publică reţin din sumele care urmează a fi decontate sumele acordate necuvenit şi constatate cu ocazia verificării prin sondaj; p) efectuează controlul uniiăţilor-sanitare cu paturi care au încheiat contracte pentru derularea programului, în condiţiile stabilite de prezentele norme; q) înmânează unităţilor sanitare cu paturi, la momentul finalizării controlului, procesele-verbale de constatare sau, după caz, le comunică acestora notele de constatare întocmite în termen de maximum o zi lucrătoare de la data prezentării în vederea efectuării controlului; r) în cazul în care direcţiile de sănătate publică identifică probleme ce nu pot fi soluţionate la nivel local, acestea vor fi comunicate în scris UATM - R şi respectiv UATM - INSP; 2) Centrele de informare şi consiliere a femeilor şi de mobilizare a populaţiei eligibile pentru testarea Babeş-Papanicolaou au următoarele atribuţii: a) realizează mobilizarea femeilor eligibile pentru participarea la testarea Babeş-Papanicolaou, prin invitarea/reinvitarea acestora, de preferinţă în luna de naştere, conform planificării efectuate de UATM - R; b) asigură informarea şi consilierea pentru prevenirea cancerului de col uterin atât pentru femeile eligibile incluse în lista de asiguraţi, cât şi pentru femeile care nu au calitatea de asigurat în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate; c) asigură managementul cazurilor testate Babeş-Papanicolaou, precum şi al celor depistate cu leziuni precursoare sau incipiente în cadrul subprogramului; d) identifică şi realizează catagrafierea femeilor eligibile din lista proprie, indiferent de calitatea de asigurat/neasigurat a acestora, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 5b); e) transmit unităţii sanitare cu paturi din reţeaua căreia fac parte catagrafia femeilor eligibile din lista proprie; f) raportează unităţii sanitare cu paturi din reţeaua căreia fac parte, trimestrial, cumulat de la începutul anului, în primele 5 zile lucrătoare de la data încheierii perioadei de raportare, indicatorii prevăzuţi la titlul L, litera a), punctul 1, subpunctele a.1.1. - a.1.3. g) afişează la loc vizibil lista centrelor de recoltare incluse în reţelele de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin, inclusiv datele de contact ale acestora; h) completează secţiunea 1 a formularului FS1, în 3 exemplare autocopiative, pe care le înmânează femeii eligibile în vederea prezentării acestuia la centrul de recoltare; i) înregistrează în fişa medicală a femeii data eliberării formularului FS1, precum şi rezultatul testului Babeş-Papanicolaou transmis de unitatea sanitară cu paturi din reţeaua căreia fac parte; j) întocmesc registrul de evidenţă al frotiurilor anormale, depistate în cadrul programului; k) comunică femeilor participante la program rezultatul testului Babeş-Papanicolaou, precum şi conduita de urmat în funcţie de rezultatul acestuia, astfel:k.1. test negativ: invită femeia la o nouă testare la 5 ani de la data primei testări;k.2. test cu rezultate nesatisfăcătoare, leziuni displazice sau invazive: întocmeşte bilet de trimitere pentru continuarea investigaţiilor. l) supraveghează evoluţia stării de sănătate a femeilor care au fost depistate cu o frotiu anormal în cadrul subprogramului; m) după primirea rezultatului testului Babeş-Papanicolaou, transmit unităţii sanitare cu paturi din reţeaua căreia fac parte, în primele 5 zile lucrătoare ale lunii curente pentru luna precedentă, factura şi borderoul centralizator al testărilor Babeş-Papanicolaou finalizate în cadrul subprogramului, în vederea decontării acestora. Modelul borderoului centralizator este prevăzut în anexa nr. 5c); n) comunică unităţii sanitare cu paturi din reţeaua căreia fac parte orice modificare a condiţiilor iniţiale care au stat la baza încheierii contractului, în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la apariţia acestora. 3) Centrele de recoltare a materialului celular cervical au următoarele atribuţii: a) efectuează recoltarea materialul celular din colul uterin, etalarea, fixarea şi identificarea frotiului în conformitate cu protocolul şi standardele de calitate specifice subprogramului elaborate de Comisie; b) îşi stabilesc programul de lucru distinct al cabinetului medical pentru derularea subprogramului; c) realizează programarea sau, după caz, reprogramarea femeilor eligibile în vederea recoltării materialului celular din colul uterin în cadrul subprogramului; d) completează secţiunea 2 a formularului FS1 în 3 exemplare autocopiative şi o transmit unităţii sanitare cu paturi care a organizat reţeaua, împreună cu frotiul realizat şi identificat; e) participă la activitatea de control al calităţii serviciilor acordate în cadrul programului în condiţiile prezentelor norme; f) comunică unităţii sanitare cu paturi din reţeaua căreia fac parte orice modificare a condiţiilor iniţiale care au stat la baza încheierii contractului, în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la apariţia acestora; g) transmit unităţii sanitare cu paturi din reţeaua căreia fac parte, în primele 5 zile lucrătoare ale lunii curente pentru luna precedentă, factura şi borderoul centralizator al serviciilor efectuate în cadrul subprogramului, în vederea decontării acestora. Modelul borderoului centralizator este prevăzut în anexa nr. 5d); h) raportează unităţii sanitare cu paturi din reţeaua căreia fac parte, trimestrial, cumulat de la începutul anului, în primele 5 zile lucrătoare de la data încheierii perioadei de raportare, indicatorii specifici prevăzuţi la titlul L, litera a), punctul 2, subpunctul a.2.1. 4) Laboratoarele de analize medicale în domeniul citologiei cervicale au, în principal, următoarele atribuţii: a) efectuează colorarea frotiurilor cervicale prin metoda Babeş-Papanicolaou, citirea rezultatului în sistem Bethesda 2001, precum şi interpretarea rezultatului testului Babeş-Papanicolaou; b) completează secţiunea 3 a formularului FS1 în 3 exemplare autocopiative. Rezultatul testului Babeş-Papanicolaou este semnat şi parafat de medicul de specialitate în anatomie patologică; c) transmit unităţii sanitare cu paturi din reţeaua căreia fac parte două exemplare - roz şi alb - ale formularului FS1 în care este consemnat rezultatul testului Babeş-Papanicolaou: transmiterea formularului se realizează în maximum 30 de zile lucrătoare de la primirea frotiurilor cervicale transmise de unitatea sanitară cu paturi din reţeaua căreia fac parte; d) transmit medicului de familie care a eliberat formularul şi medicului recoltor, rezultatul frotiului interpretat sub formă de scrisoare medicală semnată şi parafată de către medicul anatomo-patolog însoţit de câte o copie a formularului FS1 finalizat; e) asigură arhivarea frotiurilor cervicale prelucrate în condiţii optime; f) informează în scris unitatea sanitară cu paturi care a organizat reţeaua cu privire la calitatea frotiurilor transmise; g) respectă sistemul informaţional prevăzut în prezentele norme metodologice; h) pun la dispoziţia laboratorului de referinţă un eşantion de 10% din frotiurile cervicale citite în vederea monitorizării calităţii acestora, potrivit calendarului stabilit de către UATM - R; i) elaborează şi implementează planul de menţinere sau de îmbunătăţire a calităţii prelucrării şi citirii frotiurilor cervicale, conform calendarului stabilit de UATM - R; j) asigură participarea personalului la programe de formare profesională continuă; k) efectuează controlul intern de calitate în conformitate cu protocoalele de asigurare a calităţii elaborate de către Comisie; l) transmite unităţii sanitare cu paturi din reţeaua căreia fac parte, în primele 5 zile lucrătoare ale lunii curente pentru luna precedentă, factura şi borderoul centralizator al serviciilor efectuate în cadrul subprogramului, în vederea decontării acestora; Modelul borderoului centralizator este prevăzut în anexa nr. 5e); m) comunică unităţii sanitare cu paturi din reţeaua căreia fac pane orice modificare a condiţiilor iniţiale care au stat la baza încheierii contractului, în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la apariţia acestora; o) raportează unităţii sanitare cu paturi din reţeaua căreia fac parte, trimestrial, cumulat de la începutul anului, în primele 5 zile lucrătoare de la data încheierii perioadei de raportare, indicatorii specifici prevăzuţi la titlul L, litera a), punctul 3, subpunctele a.3.1. - a.3.3. 5) Unitatea sanitară cu paturi care a organizat reţeaua de screening are următoarele atribuţii: a) încheie contracte cu structurile prevăzute la titlul G. pentru realizarea serviciilor medicale specifice screeningului pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin, în baza documentelor prevăzute la titlul J, punctul 1), litera j), alin. (i) - (vi); b) încheie contract cu direcţiile de sănătate publică pentru finanţarea testelor Babes-Papanicolaou efectuate în cadrul reţelei organizate în condiţiile prevăzute în prezentele norme; c) comunică centrelor de informare şi consiliere a femeilor privind măsurile de prevenire a cancerului de col uterin şi de mobilizare a populaţiei eligibile pentru testarea Babeş-Papanicolaou lista centrelor de recoltare incluse în reţeaua de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin, inclusiv datele de contact ale acestora, şi actualizează permanent aceste date; d) transmit UATM - R catagrafia femeilor eligibile înscrise în lista centrelor de informare şi consiliere a femeilor privind măsurile de prevenire a cancerului de col uterin şi de mobilizare a populaţiei eligibile pentru testarea Babeş-Papanicolaou incluse în reţea: e) transmit laboratoarelor de analize medicale în domeniul citologiei cervicale incluse în reţea frotiurile cervicale realizate şi identificate în cadrul centrelor de recoltare însoţite de formularele FS1 în 3 exemplare autocopiative; f) transmit centrelor de informare şi consiliere a femeilor privind măsurile de prevenire a cancerului de col uterin şi de mobilizare a populaţiei eligibile pentru testarea Babeş-Papanicolaou din reţeaua de screening, lunar, în primele 3 zile lucrătoare ale lunii în curs pentru luna precedentă, rezultatul testărilor Babeş-Papanicolaou sub forma unei copii a formularului FS1 completat în integralitate; g) transmit centrelor de recoltare din reţeaua de screening, lunar, în primele 3 zile lucrătoare ale lunii în curs pentru luna precedentă, rezultatul testărilor Babeş-Papanicolaou sub forma unei copii a formularului FS1 completat în integralitate; h) transmit UATM - R, lunar, în primele 5 zile lucrătoare ale lunii în curs pentru luna precedentă, un exemplar - alb - al formularului FS1 completat în integralitate; i) transmit DSPJ/DSPMB, sau UATM - INSP după caz, pentru unităţile din subordinea Ministerului Sănătăţii, în primele 5 zile lucrătoare ale lunii curente pentru luna precedentă, factura, borderoul centralizator al cazurilor testate Babeş-Papanicolaou efectuate în cadrul programului, precum şi copii ale formularelor FS1 aferente borderoului centralizator, în vederea decontării acestora.(j) decontează structurilor sanitare incluse în reţeaua sa, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data decontării de către DSPJ/DSPMB, contravaloarea serviciilor medicale specifice contractate şi efectuate, pe baza facturii însoţite de borderoul centralizator, în limita valorilor de contract încheiate în acest sens, după cum urmează:j.1. pentru centrele de informare şi consiliere a femeilor privind măsurile de prevenire a cancerului de col uterin şi de mobilizare a populaţiei eligibile pentru testarea Babeş-Papanicolaou decontarea se realizează la un tarif de 15 lei/caz cu formular FS1 completat în integralitate;j.2. pentru centrele de recoltare decontarea se realizează la un tarif de 28 lei/caz cu formular FS1 completat în integralitate;j.3. pentru laboratoarele de analize medicale în domeniul citologiei cervicale decontarea se realizează la un tarif de 37 lei/caz cu formular FS1 completat în integralitate; k) centralizează indicatorii specifici programului prevăzuţi la titlul L, litera a), punctul 4, subpunctele a.4.1. - a.4.7., pe care îi raportează, trimestrial, cumulat de la începutul anului şi anual, în primele 10 zile lucrătoare de la încheierea perioadei pentru care se face raportarea la UATM - R sau UATM - INSP pentru unităţile sanitare din subordinea Ministerului Sănătăţii; l) centralizează indicatorii specifici programului prevăzuţi la titlul L, litera a), punctul 5, subpunctul a.5.1, pe care îi raportează, lunar, trimestrial, cumulat de la începutul anului şi anual, în primele 5 zile lucrătoare de la încheierea perioadei pentru care se face raportarea la DSPJ/DSPMB; m) comunică în scris UATM - R disfuncţionalităţile apărute pe parcursul derulării subprogramului care nu pot fi rezolvate la nivel local; n) întocmeşte evidenţa primară a serviciilor acordate de către structurile incluse în reţeaua de screening; o) neprezentarea documentelor prevăzute la punctul 1), litera m) de către unitatea sanitară cu paturi, în termenul prevăzut de dispoziţiile prezentelor norme metodologice, atrage prelungirea termenului de decontare până la termenul următor prezentării documentelor.K. Controlul extern de calitate al laboratorului de analize medicale care implementează programul 1) Controlul extern de calitate al laboratorului de analize medicale este asigurat de către laboratoare de referinţă din cadrul UATM - R. 2) Pentru laboratoarele de analize medicale din cadrul UATM - R controlul se realizează încrucişat de către laboratorul de referinţă din cadrul altei UATM - R desemnată de către Comisie; 3) Controlul de calitate a programului se face de către specialişti ai UATM - R, inclusiv ai laboratorului de referinţă şi va viza atât lame cu rezultate normale, cât şi lame cu atipii; 4) Cheltuiala pentru efectuarea controlului de calitate a laboratorului se va suporta din cheltuielile de management ale reţelei de screening în care este inclus laboratorul vizat. 5) Laboratoarele de referinţă au următoarele responsabilităţi:5.1. realizează coordonarea tehnică a laboratoarelor de analize medicale în domeniul citologiei cervicale incluse în reţetele de screening;5.2. organizează programe de formare profesională în domeniul citologiei;5.3. raportează UATM - R rezultatele controlului extern de calitate realizat în condiţiile prezentelor norme metodologice, precum şi indicatorii specifici prevăzuţi în protocoalele de asigurare a calităţii;5.4. asigură participarea personalului propriu la programe de formare profesională continuă;5.5. asigură controlul extern de calitate la nivel regional pentru laboratoarele de analize medicale în domeniul citologiei cervicale incluse în reţelele de screening care derulează programul prin recitirea a minimum 10% din lamele interpretate de acestea în baza contractelor încheiate cu unităţile sanitare care au organizat reţeaua de screening.L. Indicatori de evaluare: a) Indicatori fizici:1. Indicatori raportaţi de centrele de informare şi consiliere a femeilor privind măsurile de prevenire a cancerului de col uterin şi de mobilizare a populaţiei eligibile pentru testarea Babeş-Papanicolaou către unitatea sanitară din reţeaua căreia fac parte:a.1.1. număr de formulare eliberate;a.1.2. număr formulare eliberate şi neutilizate prin neprezentare la recoltarea frotiului;a.1.3. număr de femei informate şi consiliate care au primit formular FS1 şi pentru care s-au primit rezultatele din care:(i) număr de femei cu test Babeş-Papanicolaou negativ, reprogramate după 5 ani;(îi) număr de femei cu test Babeş-Papanicolaou pozitiv;(iii) număr de femei cu test Babeş-Papanicolaou pozitiv, care au beneficiat de eliberarea unui bilet de trimitere pentru continuarea investigaţiilor.2. Indicatori raportaţi de centrele de recoltare către unitatea sanitară din reţeaua căreia fac parte:a.2.1. număr de femei la care s-a realizat recoltarea materialului celular cervical3. Indicatori raportaţi de laboratorul de analize medicale şi/sau laboratorul de anatomopatologie către unitatea sanitară din reţeaua căreia face parte:a.3.1. număr total de frotiuri cervicale prelucrate pe grupe de vârstă*;a.3.2. număr de frotiuri cervicale prelucrate, pe tipuri de leziuni şi grupe de vârstă*;a.3.3. număr de frotiuri nesatisfăcătoare care impun retestarea;4. Indicatori raportaţi de unitatea sanitară către UATM - R, şi de UATM - R către UATM - INSP:a.4.1. număr de formulare eliberate;a.4.2. număr formulare eliberate şi neutilizate prin neprezentare la recoltarea frotiului;a.4.3. număr de femei informate şi consiliate care au primit formular FS1 şi pentru care s-au primit rezultatele din care:(i) număr de femei cu test Babeş-Papanicolaou negativ, reprogramate după 5 ani;(îi) număr de femei cu test Babeş-Papanicolaou pozitiv;(iii) număr de femei cu test Babeş-Papanicolaou pozitiv, care au beneficiat de eliberarea unui bilet de trimitere pentru continuarea investigaţiilor;a.4.4. număr de femei la care s-a realizat recoltarea materialului celular cervical;a.4.5. număr total de frotiuri cervicale prelucrate pe grupe de vârstă*;a.4.6. număr de frotiuri cervicale prelucrate, pe tipuri de leziuni şi grupe de vârstă*;a.4.7. număr de frotiuri nesatisfăcătoare care impun retestarea;Notă*: grupele de vârstă sunt următoarele: 25-29; 30-34; 35-39; 40-44; 45-49; 50-54; 55-59; 6-64 ani.5. Indicatori raportaţi de unitatea sanitară care a organizat reţeaua către direcţiile de sănătate publică sau după caz la UATM - INSP şi de direcţiile de sănătate publică către UATM - INSP:a.5.1. număr de cazuri testate Babeş-Papanicolaou cu formular FS1 completat în integralitate; b) Indicatori de eficienţă:b.1. cost mediu/testare Babeş-Papanicolaou: 80 lei;b.2. cost mediu/management caz la nivelul unităţii regionale de management: 10 lei;b.3. cost mediu/management caz la nivelul unităţilor sanitare care au organizat o reţea de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin: 10 lei; c) Indicatori de rezultat:c.1. rata de acoperire a populaţiei feminine eligibile într-o perioadă de 5 ani: 80%;c.2. calitatea recoltării: minimum 80% frotiuri satisfăcătoare/total frotiuri;c.3. calitatea citirii:c.3.1. sensibilitate: 70%;c.3.2. specificitate: 90%.M. Natura cheltuielilor 1) Cheltuielile aferente funcţionării UATM - INSP: a) cheltuieli aferente instruirii şi formării specifice a personalului implicat în realizarea managementului programului: transportul, cazarea speakerilor, închirierea sălii, consumabilele de birotică pentru materialele de curs pentru participanţii la manifestare; b) cheltuieli de regie: servicii de comunicare telefon-fax-internet, corespondenţă; c) cheltuieli materiale: birotică, papetărie; d) cheltuieli pentru plata drepturilor salariale pentru personalul implicat în realizarea managementului programului, precum şi cheltuieli aferente contractelor/convenţiilor încheiate în condiţiile legii pentru realizarea managementului programului; e) cheltuieli pentru organizarea campaniilor de informare-educare-comunicare; f) cheltuieli de deplasare pentru vizitele de monitorizare/evaluare; g) cheltuieli privind tipărirea şi diseminarea materialelor informative pentru personalul medical şi pentru populaţia eligibilă; h) cheltuieli aferente activităţii de constituire şi întreţinere a bazei de date a programului. 2) Cheltuielile aferente funcţionării UATM - R: a) cheltuieli aferente instruirii şi formării specifice a personalului implicat în realizarea managementului programului, precum şi cheltuieli de formare profesională pentru personalul implicat în furnizarea de servicii medicale în cadrul programului: transport, cazarea speakerilor, închirierea sălii, convenabile de birotică pentru materiale de curs pentru participanţii la manifestare; b) cheltuieli de regie: servicii de comunicare telefon-fax-internet, corespondenţă; c) cheltuieli materiale: birotică, papetărie; d) cheltuieli de personal şi/sau contracte de prestări servicii conform prevederilor art. 49 alin. (3) - (6) din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare; e) cheltuieli pentru organizarea campaniilor de IEC la nivel regional; f) cheltuieli de deplasare pentru participarea la întrunirile Comisiei sau pentru realizarea vizitelor de monitorizare/evaluare; g) cheltuieli privind tipărirea şi diseminarea protocoalelor de asigurare a calităţii programului, ghidurilor, standardelor sau procedurilor specifice derulării programului, a materialelor informative pentru personalul medical şi pentru populaţia eligibilă, precum şi a formularelor FS1 de raportare a datelor în cadrul programului necesare pentru regiunea teritorială arondată; h) cheltuieli aferente activităţii de constituire şi întreţinere a bazei de date informatice a programului; i) cheltuieli de management pentru unităţile sanitare care au organizat o reţea de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin. (3) Cheltuielile aferente funcţionării unităţilor sanitare care au organizat o reţea de screening: a) cheltuieli aferente instruirii şi formării specifice a personalului implicat în realizarea managementului programului, precum şi cheltuieli de formare profesională pentru personalul implicat în furnizarea de servicii medicale în cadrul programului: transport, cazarea speakerilor, închirierea sălii, consumabile de birotică pentru materiale de curs pentru participanţii la manifestare; b) cheltuieli de regie: servicii de comunicare telefon-fax-internet, corespondenţă; c) cheltuieli materiale: birotică, papetărie; d) cheltuieli de personal şi/sau contracte de prestări servicii conform prevederilor art. 49 alin. (3) - (6) din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare; e) cheltuieli de deplasare pentru realizarea vizitelor de monitorizare/evaluare; f) cheltuieli aferente activităţii de constituire şi întreţinere a bazei de date informatice a programului;N. Alte dispoziţii 1) Modelul formularului FS1 este prevăzut în anexa nr. 5f). 2) Modelul formularului FS1 prevăzut la alin. 1) se utilizează după epuizarea stocurilor de formulare FS1 care au făcut obiectul contractelor de achiziţie încheiate în anul 2009 între direcţiile de sănătate publică şi furnizorul adjudecat ca urmare a procedurii de achiziţie publică organizată la nivel naţional de Ministerul Sănătăţii. 3) Medicii de familie/medicii recoltori implicaţi în completarea secţiunilor 1 şi 2 din formularul FS1 răspund de exactitatea şi realitatea datelor completate, aplicând în acest sens pe formular semnătura şi parafa, precum şi ştampila unităţii.2. PROGRAMUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE MINTALĂ ŞI PROFILAXIE ÎN PATOLOGIA PSIHIATRICĂA. Obiective: a) prevenirea depresiei şi a suicidului; b) promovarea sănătăţii mintale la locurile de muncă; c) asigurarea accesului la programe de sănătate mintală specifice pentru copii şi adolescenţi.B. Unitatea naţională de asistenţă tehnică şi management:Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă AntidrogC. Activităţi: a) prevenirea depresiei şi a suicidului prin realizarea screening-ului pilot al depresiei;a.1. elaborarea unui instrument de screening a depresiei ce va fi utilizat de către medicii de familie în cadrul unui program pilot de depistare activă a depresiei;a.2. organizarea şi desfăşurarea unui program de instruire pentru depistarea depresiei destinat medicilor de familie din judeţele: Arad, Bihor, Dolj, Iaşi, Suceava, Tulcea;a.3. desfăşurarea programului pilot de depistare activă a depresiei în judeţele: Arad, Bihor, Dolj, Iaşi, Suceava, Tulcea; b) promovarea sănătăţii mintale la locurile de muncă:b.1. îmbunătăţirea pregătirii personalului din sistemul de sănătate mintală:i. extinderea programului de instruire a asistenţilor medicali din sistemul de sănătate mintală;îi. extinderea programului de instruire a personalului în domeniul psihoeducaţiei pentru persoanele diagnosticate cu tulburări de sănătate mintală şi aparţinătorii acestora;b.2. dezvoltarea activităţilor de terapie ocupaţională în vederea favorizării măsurilor de recrutare, menţinere sau reabilitare şi reinserţia profesională a persoanelor cu tulburări de sănătate mintală; c) asigurarea accesului la programe de sănătate mintală specific pentru copii şi adolescenţi:c.1. program de depistare activă a copiilor cu tulburări de spectru autist în judeţele Bihor şi Dolj:c.2. extinderea programului de instruire în domeniul tulburărilor de spectru autist pentru profesioniştii care lucrează în sistemul de sănătate mintală;c.3. Program pentru dezvoltarea unui program de instruire destinat părinţilor în vederea dezvoltării abilităţilor sociale şi emoţionale ale copiilor;i. elaborarea unui program de instruire destinat părinţilor în vederea dezvoltării abilităţilor sociale şi emoţionale ale copiilor;îi. implementarea programului de instruire.D. Indicatori de evaluare:Activitatea a): a) indicatori fizici:a.1. număr medici de familie instruiţi în cadrul programului de instruire pentru depistarea depresiei: 500;a.2. număr persoane evaluate de către medicul de familie în vederea depistării depresiei: 30.000. b) indicatori de eficienţă:b.1. cost pentru implementare program de instruire (elaborare instrument şi tipărire) - 100.000 lei;b.1. cost mediu/pacient evaluat de către medicul de familie în vederea depistării depresiei: 8 lei x 30.000 chestionare = 240.000 leiActivitatea b): a) indicatori fizici:a.1. număr asistenţi medicali instruiţi pe baza curriculei de instruire pentru asistenţii medicali care lucrează în sistemul de îngrijiri de sănătate mintală: 500;a.1. număr profesionişti instruiţi pe baza curriculei de instruire în domeniul psihoeducaţiei pentru aparţinătorii persoanelor diagnosticate cu tulburări psihice: 500;a.1. număr pacienţi incluşi în programe intraspitaliceşti de reabilitare: 20.000. b) indicatori de eficienţă:b.1. cost pentru implementare program de instruire: 100.000 lei (2 programe instruire x 100.000);b.2. cost mediu/pacient inclus în programele de reabilitare: 80 lei;Activitatea c): a) indicatori fizici:a.1. număr copii incluşi în terapii cognitiv-comportamentale: 1.000;a.2. număr de copii cu vârsta cuprinsă între 12-36 de luni evaluaţi de către medicul de familie în vederea depistării tulburării de spectru autist: 30.000;a.3. număr profesionişti instruiţi pe baza curriculei de instruire în domeniul tulburărilor de spectru autist: 100;a.4. un program instruire privind dezvoltarea abilităţilor parentale;a.5. număr persoane instruite în cadrul programului de dezvoltare a abilităţilor sociale şi emoţionale ale copiilor: 500. b) indicatori de eficienţă:b.1. cost pentru implementare program de instruire: 100.000 lei;b.2. cost pentru implementare program de instruire autism: 20.000 lei;b.3. cost elaborare program instruire pentru dezvoltare a abilităţilor de educaţie emoţională şi comportamentală: 50.000 lei;b.4. cost mediu/pacient evaluat de către medicul de familie în vederea depistării tulburării de spectru autist: 8 lei x 30.000 = 240.000 lei;b.5. cost mediu/pacient inclus în programul de terapie cognitiv-comportamentă: 450 lei/an.E. Unităţi care implementează:Activitatea a) - a.1 şi a.2. a) Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova;Activitatea a) - a.3. a) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad; b) Spitalul Clinic Municipal Dr. Gavril Curteanu Oradea; c) Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova; d) Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola Iaşi; e) Spitalul de Psihiatrie Cronici Siret; f) Spitalul Judeţean de Urgenţă Tulcea.Activitatea b) - b.1.i a) Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova; b) Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola Iaşi;Activitatea b) - b.1.îi. a) Spitalul Clinic Municipal Dr. Gavril Curteanu Oradea; b) Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola Iaşi;Activitatea b) - b.2.Structure sanitare cu profil psihiatric desemnate de Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog.Activitatea c) - c.1. a) Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova; b) Spitalul Clinic Municipal Dr. Gavril Curteanu Oradea; c) Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola Iaşi.-------Lit. c), activitatea c)-c.1, subtitlul E, titlul 2, cap. IV al anexei 5 a fost introdusă de pct. 26 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013.Activitatea c) - c.2.Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova;Activitatea c) - c.3.Spitalul Clinic Municipal Dr. Gavril Curteanu Oradea.F. Natura cheltuielilor. a) furnituri de birou: papetărie, consumabile: cartuşe, toner xerox, toner imprimante, hârtie, dosare; b) material şi prestări servicii cu caracter funcţional (servicii de editare, multiplicare, tipărire şi diseminare de materiale, sinteze, rapoarte); c) achiziţionare de cărţi, publicaţii şi materiale documentare; d) bunuri pentru desfăşurarea activităţii de terapie ocupaţională prin: artă, croitorie şi tricotaj, activităţi gospodăreşti, de grădinărit şi de relaxare prin sport; e) bunuri necesare pentru realizarea activităţii de terapie cognitiv-comportamentală; f) pregătire profesională şi formare personal (organizare de instruiri metodologice şi cursuri de scurtă durată); g) cheltuieli de deplasare, transport, servicii de cazare; h) cheltuieli de personal şi/sau contracte de prestări servicii conform prevederilor art. 49 alin. (3) - (6) din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare.3. PROGRAMUL NAŢIONAL DE TRANSPLANT DE ORGANE, ŢESUTURI ŞI CELULE DE ORIGINE UMANĂA. Obiective: a) creşterea numărului de donatori vii, donatori aflaţi în moarte cerebrală precum şi de donatori fără activitate cardiacă; b) coordonarea activităţilor de transplant; c) asigurarea testării imunologice şi virusologice a potenţialilor donatori, precum şi a receptorilor; d) asigurarea supleerii fiziologice a organelor aflate în insuficienţă cronică ireversibilă şi/sau înlocuirea ţesuturilor nefuncţionale prin transplant de organe, ţesuturi şi/sau celule; e) evaluarea periodică a pacienţilor transplantaţi; f) crearea şi gestionarea unei baze de date informatice pe teritoriul României privind persoanele fizice care şi-au dat acceptul pentru a dona celule stem hematopoietice; g) tratamentul infertilităţii cuplului.B. Structură: 1) Subprogramul de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană; 2) Subprogramul de transplant de celule stem hematopoietice periferice şi centrale;
| EMITENT |
---------------*) Forma actualizată a acestui act normativ până la data de 24 decembrie 2013 este realizată de către Departamentul juridic din cadrul S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra-Neamţ prin includerea tuturor modificărilor şi completărilor aduse de către: RECTIFICAREA nr. 422 din 29 martie 2013; ORDINUL nr. 532 din 17 aprilie 2013; ORDINUL nr. 816 din 27 iunie 2013; ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013; ORDINUL nr. 1.549 din 19 decembrie 2013.Conţinutul acestui act nu este un document cu caracter oficial, fiind destinat pentru informarea utilizatorilor---------------**) Aprobate de Ordinul nr. 422/2013 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 173 din 29/03/2013. + Articolul 1În anii 2013 şi 2014, potrivit Hotărârii Guvernului ....../2013 pentru privind aprobarea programelor naţionale de sănătute pentru anii 2013 şi 2014, se derulează următoarele programe de sănătate publică finanţate din bugetul Ministerului Sănătăţii: 1) Programele naţionale de boli transmisibile: a) Programul naţional de imunizare:a.1. Subprogramul de vaccinări obligatorii;a.2. Subprogramul de vaccinări opţionale pentru grupele de risc; b) Programul naţional de supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare; c) Programul naţional de prevenire, supraveghere şi control al infecţiei HIV; d) Programul naţional de prevenire, supraveghere şi control al tuberculozei; e) Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale şi monitorizare a utilizării antibioticelor şi a antibioticorezistenţei; 2) Programul naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă: 3) Programul naţional de securitate transfuzională; 4) Programele naţionale de boli netransmisibile: a) Programul naţional de depistarea precoce activă a cancerului de col uterin; b) Programul naţional de sănătate mintală şi profilaxie în patologia psihiatrică; c) Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană;c.1. Subprogramul de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană;c.2. Subprogramul de transplant de celule stem hematopoietice periferice şi centrale;c.3. Subprogramul de fertilizare în vitro şi embriotransfer; d) Programul naţional de boli endocrine; e) Programul naţional de tratament pentru boli rare: f) Programul naţional de management al Registrelor naţionale; 5) Programul naţional de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate: a) Subprogramul de promovare a unui stil de viaţă sănătos; b) Subprogramul de prevenire şi combatere a consumului de tutun; c) Subprogramul de supraveghere a stării de sănătate a populaţiei. 6) Programul naţional de sănătate a femeii şi copilului: a) Subprogramul pentru ameliorarea stării de nutriţie a gravidei şi copilului; b) Subprogramul de sănătate a copilului; c) Subprogramul de sănătate a femeii. + Articolul 2Programele naţionale de sănătate publică prevăzute la art. 1 sunt derulate de către Ministerul Sănătăţii. + Articolul 3Implementarea programelor naţionale de sănătate publică se realizează prin următoarele unităţi de specialitate: a) direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti; b) Institutul Naţional de Sănătate Publică Bucureşti; c) Institutul Naţional de Hematologie Transfuzionulă "Prof Dr. C.T. Nicolau" Bucureşti; d) Registrul Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice; e) furnizori publici de servicii medicale; f) furnizori privaţi de servicii medicale, pentru serviciile medicale care excedează capacităţii furnizorilor publici de servicii medicale. + Articolul 4 (1) Resursele financiare pentru finanţarea programelor naţionale de sănătate publică prevăzute la art. 1 provin de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii, precum şi din alte surse, inclusiv din donaţii şi sponsorizări, în condiţiile legii. (2) Repartiţia bugetului pe programe naţionale de sănătate publică este prevăzută în anexa nr. 1 la prezentele norme tehnice. + Articolul 5În anul 2013, din bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii se realizează şi finanţarea prin transferuri către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru: a) achitarea obligaţiilor de plată înregistrate în limita creditelor de angajament aprobate pentru programele naţionale de sănătate a căror finanţare se asigură până la data de 31 martie 2013, inclusiv, prin transfer din bugetul Ministerului Sănătăţii în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate; b) achitarea obligaţiilor de plată înregistrate în limita creditelor de angajament aprobate pentru Programul naţional de boli transmisibile a cărui finanţare se asigură până la data de 31 martie 2013, inclusiv, din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. + Articolul 6 (1) Condiţiile privind implementarea programelor naţionale de sănătate publică menţionate la art. 1, sunt prevăzute după cum urmează: a) condiţii privind implementarea Programele naţionale de boli transmisibile - în anexa nr. 2 la prezentele norme tehnice; b) condiţii privind implementarea Programului naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă - în anexa nr. 3 la prezentele norme tehnice; c) condiţiile privind implementarea Programului naţional de securitate trunsfuzională - în anexa nr. 4 la prezentele norme tehnice; d) condiţiile privind implementarea Programelor naţionale de boli netransmisibile - în anexa nr. 5 la prezentele norme tehnice; e) condiţiile privind implementarea Programului naţional de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate - în anexa nr. 6 la prezentele norme tehnice; f) condiţiile privind implementarea Programului naţional de sănătate a femeii şi copilului - în anexa nr. 7 la prezentele norme tehnice: (2) Coordonarea, monitorizarea, evaluarea şi controlul implementării programelor naţionale de sănătute publică la nivel naţional se realizează de către Serviciul programe de sănătate, în colaborare cu direcţiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii, direct sau prin unităţile naţionale/regionale de asistenţă tehnică şi management al programelor naţionale de sănătate publică. + Articolul 7(1)Pentru asigurarea asistenţei tehnice şi managementului programelor naţionale de sănătate publică se aprobă înfiinţarea de unităţi de asistenţă tehnică şi management a programelor naţionale de sănătate publică, ca structuri fără personalitate juridică, în cadrul instituţiilor din subordinea Ministerului Sănătăţii, după cum urmează: a) în cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică Bucureşti se aprobă înfiinţarea Unităţii de asistenţă tehnică şi management a Institutului Naţional de Sănătate Publică Bucureşti cure asigură, la nivel naţional, asistenţă tehnică şi management pentru:a.1. Programul naţional de imunizare;a.2. Programul naţional de supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare;a.3. Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale şi monitorizare a utilizării antibioticelor şi a antibioticorezistenţei;a.4. Programul naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viată şi muncă;a.5. Programul naţional de depistare activă precoce a cancerului de col uterin;a.6. Subprogramul de promovare a unui stil de viaţă sănătos;a.7. Subprogramul de supraveghere a stări de sănătate a populaţiei; b) În cadrul Institutului Naţional de Boli Infecţioase "prof dr. Matei Balş" se aprobă înfiinţarea Unităţii de asistenţă tehnică şi management a Institutului Naţional de Boli Infecţioase "prof. dr. Matei Balş" care asigură, la nivel naţional, asistenţă tehnică şi management pentru Programul naţional de prevenire, supraveghere şi control al infecţiei HTV; c) în cadrul Institutului de Pneumoftiziologie "Marius "Nasta" se aprobă înfiinţarea Unităţii de asistenţă tehnică şi management a Institutului de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" care asigură, la nivel naţional, asistenţă tehnică şi management pentru:c.1. Programul naţional de prevenire, supraveghere şi control al tuberculozei;c.2. Subprogramul de prevenire şi combatere a consumului de tutun; d) în cadrul Institutului Oncologic "prof. dr. I. Chiricuţă" se aprobă înfiinţarea Unităţii de asistenţă tehnică şi management a Institutului Oncologie "prof. dr. I. Chiricuţă" care asigură asistenţă tehnică şi management pentru Programul naţional de depistarea precoce activă a cancerului de col uterin implementat în regiunea Nord-Vest care grupează judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Sălaj, Satu Mare şi Maramureş; e) în cadrul Institutului Regional de Oncologie Iaşi se aprobă înfiinţarea Unităţii de asistenţă tehnică şi management al Institutului Regional de Oncologie Iaşi cară asigură asistenţă tehnică şi management pentru Programul naţional de depistarea precoce activă a cancerului de col uterin implementat în regiunea Nord-Est care grupează judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui; f) în cadrul Institutului Oncologic "prof dr. Al. Trestioreanu" se aprobă înfiinţarea Unităţii de asistenţă tehnică şi management a Institutului Oncologic "prof dr. Al. Trestioreanu" care asigură asistenţă tehnică şi management pentru Programul naţional de depistarea precoce activă a cancerului de col uterin implementat în regiunea Bucureşti-Ilfov care grupează municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov; g) în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş se aprobă înfiinţarea Unităţii de asistenţă tehnică şi management a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş care asigură asistenţă tehnică şi management pentru Programul naţional de depistarea precoce activă a cancerului de col uterin implementat în regiunea Centru care grupează judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu. h) în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara se aprobă înfiinţarea Unităţii de asistenţă tehnică şi management a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara care asigură asistenţa tehnică şi management pentru Programul naţional de depistarea precoce activă a cancerului de col uterin implementat în regiunea Vest care grupează judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş; i) în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova se aprobă înfiinţarea Unităţii de asistenţă tehnică şi management a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova care asigură asistenţă tehnică şi management pentru Programul naţional de depistarea precoce activă a cancerului de col uterin implementat în regiunea Sud-Vest care grupează judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea; j) în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă "Sf. Pantelimon" Bucureşti se aprobă înfiinţarea Unităţii de asistenţă tehnică şi management a Spitalului Clinic de Urgenţă "Sf. Pantelimon" Bucureşti care asigură asistenţă tehnică şi management pentru Programul naţional de depistare precoce activă a cancerului de col uterin implementat în regiunea Sud-Est care grupează judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Vrancea şi Tulcea; k) în cadrul Institutului pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "prof. Dr. A. Rusescu" se aprobă înfiinţarea Unităţii de asistenţă tehnică şi management a Institutului pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "prof. Dr. A. Rusescu" care asigură asistenţă tehnică şi management pentru Programul naţional de depistarea precoce activă a cancerului de col uterin implementat în regiunea Sud^1, care grupează judeţele Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa şi Prahova, şi Teleorman, precum şi pentru Programul naţional de sănătate a femeii şi copilului;--------Lit. k) a alin. (1) al art. 7 a fost modificată de RECTIFICAREA nr. 422 din 29 martie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 9 aprilie 2013. l) în cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti se aprobă înfiinţarea Unităţii de asistenţă tehnică şi management a Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti care asigură asistenţă tehnică şi management pentru Programul naţional de depistarea precoce activă a cancerului de col uterin implementat în pentru regiunea Sud^2: grupează judeţele Argeş, Dâmboviţa şi Teleorman;--------Lit. l) a alin. (1) al art. 7 a fost modificată de RECTIFICAREA nr. 422 din 29 martie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 9 aprilie 2013. m) în cadrul Centrului naţional de sănătate mintală şi luptă antidrog se aprobă înfiinţarea Unităţii de asistentă tehnică şi management a Centrului naţional de sănătate mintală şi luptă antidrog care asigură, la nivel naţional, asistenţă tehnică şi management pentru Programul naţional de sănătate mintală şi profilaxie în patologia psihiatrică; n) în cadrul Agenţiei Naţionale de Transplant se aprobă înfiinţarea Unităţii de asistenţă tehnică şi management a Agenţiei Naţionale de Transplant care asigură, la nivel naţional, asistenţă tehnică şi management pentru Subprogramul de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană; o) în cadrul Registrului naţional de celule stem hematopoietice se aprobă înfiinţarea Unităţii de asistenţă tehnică şi management a Registrului naţional de celule stem hematopoietice care asigură, la nivel naţional, asistenţă tehnică şi management pentru Subprogramul de transplant de celule stern hematopoietice periferice şi central p) în cadrul Institutului Naţional de Endocrinologie "CI Parhon" se aprobă înfiinţarea Unităţii de asistenţă tehnică şi management a Institutului Naţional de Endocrinologie "CI Parhon" care asigură, la nivel naţional, asistenţă tehnică şi management pentru Programul naţional de boli endocrine. (2) Până la aprobarea înfiinţării structurilor care să asigure asistenţă tehnică şi managementul, în cazul: a) Programului naţional de securitate transfuzională; b) Subprogramului de fertilizare în vitro şi embriotransfer; c) Programului naţional de tratament pentru boli rare; d) Programului naţional de management al Registrelor naţionale, asistenţa tehnică şi managementul acestora se asigură de Serviciul programe de sănătate. (3) Unităţile de asistenţă tehnică şi management prevăzute la alin. (1) lit. a) şi lit. d) - 1) se înfiinţează prin reorganizarea Unităţii naţionale de management a subprogramului de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin, precum şi a unităţilor regionale de management înfiinţate în condiţiile prevăzute de Ordinul ministrului sănătăţii nr. 659/2012 privind înfiinţarea şi organizarea structurilor implicate în managementul subprogramului de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin, care se abrogă începând cu data de 1 aprilie 2013; (4) Pentru realizarea atribuţiilor de asistenţă tehnică şi management al programelor naţionale de sănătate publică, instituţiile publice în cadrul cărora se înfiinţează structurile prevăzute la alin. (1) pot pune în aplicare art. 53 alin. (6) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare. (5) Structura de personal a unităţilor de asistenţă tehnică şi management a programelor naţionale de sănătate publică prevăzute la alin. (1) este următoarea: a) o persoană cu studii superioare în domeniul sănătăţii care asigură coordonarea unităţii de asistenţă tehnică şi management; b) un număr de maximum fi persoane cu studii superioare în domeniul medical, economic, juridic, informatic; c) un număr de maximum 5 persoane cu studii medii în domeniul medical şi auxiliar medical tehnic, economic, informatic; (6) Structura de personal a unităţilor de asistenţă tehnică şi management a programelor naţionale de sănătate publică prevăzute la art. 7 alin. (1) şi a cheltuielilor estimate pentru remunerare se aprobă de către ministrul sănătăţii, la propunerea Serviciului programe de sănătate, în baza solicitării fundamentate a conducerii instituţiilor în care acestea se organizează. La estimarea cheltuielilor se va avea în vedere complexitatea activităţilor desfigurate în cadrul unităţii de asistenţă tehnică şi management a programelor naţionale de sănătate publică, numărul persoanelor necesare pentru asigurarea funcţionării acesteia, nivelul pregătirii profesionale al personalului, numărul de ore propuse a fi lucrate efectiv pe perioada unei luni calendaristice. (7) Personalul care desfăşoară activităţi în cadrul unităţii de asistenţă tehnică şi management va fi remunerat pentru activitatea depusă în funcţie de numărul de ore lucrate pe perioada unei luni calendaristice, certificate prin semnarea unei fişe de portaj care să ateste timpul efectiv lucrat de către coordonatorul unităţii de asistenţă tehnică şi management, precum şi cu încadrarea în următoarele limite tarifare orare pentru venitul brut realizat: a) 40 lei/oră pentru personalul de specialitate cu studii superioare care îndeplineşte funcţia de coordonator al unităţii de asistenţă tehnică şi management; b) 30 lei/oră pentru personalul de specialitate cu studii superioare; c) 20 lei/oră pentru personalul cu studii medii; (8) Cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de asistenţă tehnică şi management a programelor naţionale de sănătate publică sunt incluse în sumele alocate programelor naţionale de sănătate publică pe care le gestionează, acestea stabilindu-se în raport cu complexitatea activităţii desfăşurate şi cu încadrarea în limita bugetului aprobat; (9) Cheltuielile prevăzute la art. (8) sunt următoarele: a) cheltuieli de regie: servicii de comunicare telefon-fax-internet, corespondenţă; b) furnituri de birou - papetărie, consumabile: cartuşe, toner xerox, toner imprimante, hârtie, dosare; c) cheltuieli pentru organizarea campaniilor de informare-educare-comunicare; d) cheltuieli de deplasare pentru vizitele de monitorizare evaluare sau pentru desfăşurarea altor activităţi pentru implementarea programelor: transport, cazare; e) cheltuieli privind tipărirea şi diseminarea materialelor informative, protocoale, ghiduri, standarde, proceduri sau metodologii specifice implementării programelor, precum şi a formularelor FS1 de raportare în cadrul Programului naţional de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col; f) cheltuieli aferente activităţii de constituire şi întreţinerea bazei de date a subprogramului; g) cheltuieli aferente instruirii şi formării personalului implicat în realizarea managementului subprogramului, precum şi cheltuieli de formare profesională pentru personalul implicat în implementarea activităţilor programelor naţionale de sănătate publică: transport, cazarea speakerilor, închirierea sălii, consumabile de birotică pentru materiale de curs pentru participanţii la manifestare; h) cheltuieli de management pentru unităţile sanitare care au organizat o reţea de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin, în cazul Programului naţional de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin; i) cheltuieli de personal şi/sau contracte de prestări servicii conform prevederilor art. 49, alin.(3)-(6) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare. + Articolul 8 (1) Unităţile de specialitate care implementează programe naţionale de sănătate publică au obligaţia gestionării eficiente a mijloacelor materiale şi băneşti şi a organizării evidenţei contabile a cheltuielilor pentru fiecare program/subprogram, pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, precum şi a organizării evidenţei nominale, pe bază pe cod numeric personal, a beneficiarilor programului/subprogramului naţional de sănătate publică. (2) Pentru activitatea de schimb de seringi din cadrul Programului naţional de supraveghere şi control al infecţiei HIV, organizarea evidenţei beneficiarilor acestei activităţi se face pe bază de tabele în care sunt înscrise codurile ANA (Agenţia Naţională Antidrog) ale beneficiarilor şi semnătura acestora.-------Art. 8 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013. + Articolul 9Programele naţionale de sănătate publică se finanţează de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii de la titlurile bugetare 20 "Bunuri şi servicii" şi 51 "Transferuri între unităţi ale administraţiei publice", prevăzute în Clasificaţia indicatorilor privind finanţele publice. + Articolul 10 (1) Finanţarea programelor/subprogramelor naţionale de sănătate publică din bugetul Ministerului Sănătăţii se face lunar, pe total titlu, pe baza cererilor fundamentate ale unităţilor de specialitate care le implementează, însoţite de documentele justificative ale acestora, în raport cu: a) gradul de utilizare a fondurilor puse la dispoziţie anterior; b) disponibilul din cont rămas neutilizat; c) indicatorii fizici realizaţi în perioada anterioară; d) bugetul aprobat cu această destinaţie; e) raportarea, în conformitate cu prevenirile legale în vigoare, a datelor în registrul bolnavilor specific programului derulat, acolo unde acesta există. (2) Cererile de finanţare fundamentală ale unităţilor de specialitate care implementează programe/subprograme naţionale de sănătate publică, detaliate pe tipuri de cheltuieli, se transmit spre avizare unităţilor de asistenţă tehnică sau management al programelor naţionale de sănătate, pe suport de hârtie şi, după caz, în format electronic, până cel târziu în data de 10 a lunii pentru care se face finanţarea, conform machetelor prevăzute în anexa nr. 8 la prezentele norme tehnice. Cererile de finanţare fundamentală ale direcţiilor de sănătate publică pentru finanţarea activităţilor din cadrul Programului naţional de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin, precum şi ale unităţilor din subordinea Ministerului Sănătăţii care implementează activităţile acestui program se transmit spre avizare Unităţii de asistenţă tehnică şi management a Institutului Naţional de Sănătate Publică Bucureşti. Borderoul centralizator care însoţeşte cererea de finanţare va fi avizat în prealabil de Unitatea de asistenţă tehnică şi management din regiunea căreia îi este arondată reţeaua de screening. (3) Unităţile de asistenţă tehnică sau management al programelor naţionale de sănătate publică solicită Serviciului programe de sănătate finanţarea unităţilor de specialitate care implementează programe naţionale de sănătate publică, după verificarea documentelor prevăzute la alin. (1), în baza unei situaţii centralizatoare întocmită distinct pentru fiecare program/subprogram naţional de sănătate publică, suraă de finanţare şi titlul bugetar, însoţită de documentele prevăzute la alin. (1), până cel târziu în data de 17 a lunii pentru care se face finanţarea. (4) Pentru programele/subprogramele naţionale de sănătate publică în cadrul cărora coordonarea, monitorizarea, evaluarea şi controlul implementării se realizează direct de către Serviciul programe de sănătate, cererile de finanţare fundamentată ale unităţilor de specialitate, însoţite de documentele justificative, se transmit Serviciului programe de sănătate, cu respectarea condiţiilor prevăzule la alin. (2). (5) Cererile de finanţare transmise de către uniţăţile de specialitate după termenul stabilit în prezentul ordin nu sunt avizate, iar sumele solicitate în cererea de finanţare se finanţează în luna următoare celei pentru care a fost transmisă solicitarea. (6) În urma evaluărilor trimestriale ale indicatorilor specifici şi în funcţie de realizarea obiectivelor şi activităţilor propuse se stabileşte şi modul de alocare a resurselor rămase neutilizate. + Articolul 11În anul 2013, Ministerul Sănătăţii transferă lunar către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate sume necesare pentru derularea programelor naţionale de sănătate conform prevederilor art. 5, în limita fondurilor aprobate prin Legea bugetului de stat nr. 5/2013, la solicitarea fundamentală a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate în condiţiile prezentelor norme. + Articolul 12 (1) Din fondurile alocate la titlul 20 "Bunuri şi servicii" se pot finanţa, în principal, următoarele categorii de cheltuieli: medicamente, materiale sanitare, reactivi, dezinfectanţi, vaccinuri, bunuri de natura obiectelor de inventar, materiale de laborator, tichete de masă pentru donatorii de sânge, consumabile, servicii medicale, cheltuieli efectuate pentru realizarea atribuţiilor şi activităţilor prevăzute în cadrul programelor naţionale de sănătate publică, în condiţiile prevăzute de art. 49 alin. (3) - (6) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi alte cheltuielile specifice prevăzute în cadrul programelor naţionale de sănătate publică, de natura bunurilor şi serviciilor. (2) Din fondurile alocate la titlul 20 "Bunuri şi servicii" direcţiile de sănătate publică încheie contracte pentru implementarea programelor naţionale de sănătate publică, conform modelului prevăzut în anexa nr. 9 la prezentele norme tehnice, cu: a) unităţi sanitare din subordinea ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, definite conform prevederilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare: b) unităţi sanitare private: c) autorităţile administraţiei publice locale pentru cabinetele de medicină şcolară. (3) Contractele încheiate conform prevederilor alin. (2) reprezintă acţiuni multianuale, sunt de natură civilă şi au valabilitate pană la data de 31 decembrie 2014. (4) În baza contractelor încheiate conform prevederilor alin. (2) direcţiile de sănătate publică decontează cheltuielile efectuate pentru realizarea aclivităţilor contractate în cadrul programelor naţionale de sănătate publică, în condiţiile prezentelor norme tehnice. (6) Din fondurile alocate la titlul 20 "Bunuri şi servicii" decontarea activităţilor prevăzute în programele naţionale de sănătute publică se realizează în limita sumelor disponibile cu această destinaţie, în ordine cronologică, după cum urmează: a) în termen de până la 60 de zile calendaristice de la data depunerii facturilor pentru decontarea activităţilor din cadrul programelor naţionale de sănătate contractate de către direcţiile de sănătate publică, instituţii publice din subordinea Ministerului Sănătăţii sau, după caz. Ministerul Sănătăţii; b) în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data depunerii documentelor justificative pentru sumele decontate de către direcţiile de sănătate publică sau după caz, instituţiile publice din subordinea Ministerului Sănătăţii, în vederea decontării sumelor necesare pentru plata drepturilor salariale aferente personalului care desfăşoară activităţi în cadrul programelor naţionale de sănătate publică. + Articolul 13Din fondurile alocate la titlul 51 "Transferuri între unităţi ale administraţiei publice" unităţile de specialitate care derulează programe de sănătate publică pot finanţa următoarele categorii de cheltuieli: a) cheltuieli pentru realizarea atribuţiilor şi activităţilor prevăzute în cadrul programelor naţionale de sănătate publică, în condiţiile prevăzute de art. 49 alin. (3) - (6) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare; b) cheltuieli pentru bunurile şi serviciile specifice necesare pentru desfăşurarea activităţilor prevăzute în programele naţionale de sănătate publică; c) cheltuieli de deplasare pentru realizarea activităţilor prevăzute în cadrul programelor naţionale de sănătate publică. + Articolul 14 (1) Activităţile pentru care se utilizează personalul prevăzut la art. 12 şi 13 sunt următoarele: a) realizarea activităţilor medicale din cadrul programelor/subprogramelor naţionale de sănătate publică; b) educaţia pentru sănătate pe grupe de populaţie cu risc de îmbolnăvire: c) servicii de consiliere acordate de consilierii HIV/SIDA: d) efectuarea screeningului pentru grupele de populaţie incluse în program/subprogram naţional de sănătate publică, după caz; e) instruirea şi formarea personalului; f) informarea, educarea şi acordarea de consultaţii în probleme specifice privind promovarea unui comportament sănătos; g) realizarea lucrărilor legate de sistemul informaţional utilizat în cadrul programelor naţionale de sănătate; h) coordonarea centrelor de consiliere pentru renunţarea la fumat; i) logistica aprovizionării şi distribuiri contraceptivelor prin reţeaua de asistenţă medicală spitalicească, ambulatorie şi primară sau direct către grupuri vulnerabile de populaţie; j) coordonarea activităţii de transplant de organe şi ţesuturi şi menţinerea în condiţii fiziologice a donatorilor aflaţi în moarte cerebrală; k) coordonarea activităţii reţelei de TBC; l) managementul registrelor naţionale ale bolnavilor cronici; m) alte activităţi cuprinse în cadrul programelor naţionale de sănătate publică. (2) Personalul care desfăşoară activităţi medicale în cadrul programelor naţionale de sănătate publică poate fi remunerat în funcţie de tariful orar care corespunde salariului de bază aprobat pentru personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din unităţile sanitare şi numărul de ore lucrate efectiv pe perioada unei luni calendaristice. (3) Personalul care desfăşoară alte activităţi decât cele prevăzute la alin. (2) poate fi remunerat cu încadrarea în limitele maxime prevăzute la art. 7 alin. (5) lit. b) şi c). + Articolul 15Din sumele alocate unităţilor de specialitate care implementează programe naţionale de sănătate publică nu se pot efectua de natura utilităţilor şi cheltuieli de capital. + Articolul 16 (1) Ministerul Sănătăţii, în calitatea sa de unitate de achiziţii publice centralizată, desemnată în condiţiile legii, efectuează, la nivel naţional, achiziţii centralizate de medicamente, materiale sanitare şi altele asemenea pentru implementarea: a) programului naţional de prevenire, supraveghere şi control al infecţiei HIV; b) programului naţional de prevenire, supraveghere şi control al tuberculozei. (2) Ca urmare achiziţiilor centralizate prevăzute la alin. (1) unitatea de achiziţii publice centralizată încheie acorduri-cadru în numele şi pentru unităţile sanitare publice din reţeaua Ministerului Sănătăţii şi reţeaua autorităţilor administraţiei publice totale, precum şi pentru unităţile sanitare publice cu paturi din subordinea ministerelor şi instituţiilor cu reţele sanitare proprii, la solicitarea acestora. (3) În baza acordurilor-cadru atribuite de unitatea de achiziţii publice centralizată, unităţile sanitare publice încheie şi derulează contracte subsecvente, cu avizul Ministerului Sănătăţii: (4) Până la finalizarea achiziţiilor centralizate la nivel naţional prin semnarea contractelor subsecvente cu ofertanţii desemnaţi câştigători, medicamentele, materialele sanitare şi altele asemenea, care se acordă bolnavilor incluşi în programele naţionale de sănătate publică, se achiziţionează de unităţile sanitare cu paturi prin care se derulează programul, cu respectarea legislaţiei în domeniul achiziţiei publice, la preţul de achiziţie, care, în cazul medicamentelor, nu poate depăşi preţul de decontare aprobat în condiţiile legii. (5) Pentru medicamentele şi materialele sanitare care se acordă pentru tratamentul bolnavilor cu HIV/SIDA, contractele subsecvente acordurilor-cadru se încheie de către unităţile de specialitate prevăzute în lista unităţilor care implementează Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiei HIV.-------Alin. (5) al art. 16 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013. (6) Pentru medicamentele care se acordă pentru tratamentul bolnavilor cu tuberculoză, contractele subsecvente acordurilor-cadru se încheie de către unităţile de specialitate prevăzute în lista unităţilor care implementează Programul naţional de prevenire, supraveghere şi control al tuberculozei.-------Alin. (6) al art. 16 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013. (7) După încheierea contactelor subsecvente prevăzute la alin. (5) şi alin. (6) implementarea componentei curative prevăzute în cadrul programelor naţionale de supraveghere şi control al infecţiei HIV, respectiv al tuberculozei se realizează în baza contractelor încheiate între unităţile de specialitate care implementează aceste programe cu Institutul de Boli Infecţioase "prof. dr. Matei Balş" şi, respectiv Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta". (8) Metodologia privind încheierea şi derularea contractelor de achiziţii publice pentru medicamentele, materialele sanitare şi altele asemenea necesare tratamentului bolnavilor cu HIV/SIDA, respectiv tuberculoză se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii. (9) Medicamentele care se acordă pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor cu HIV/SIDA şi tuberculoză se eliberează prin farmaciile cu circuit închis aparţinând unităţilor sanitare prin care se derulează aceste programe, pe bază de prescripţie medicală/condică medicală. În vederea justificării consumurilor de medicamente specifice acordate în cadrul programelor, aceste prescripţii/file de condică se depun la unităţile de specialitate prevăzute în normele tehnice aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii, împreună cu borderoul centralizator şi rapoartele de gestiune ale farmaciei cu circuit închis. + Articolul 17 (1) În conformitate cu prevederile OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare. Ministerul Sănătăţii organizează la nivel naţional proceduri de achiziţie publică pentru achiziţia de: a) vaccinuri pentru realizarea imunizărilor conform Calendarului de vaccinare; b) medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale şi lapte praf acordate în cadrul Programului naţional de sănătate a femeii şi copilului; c) medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale şi altele asemenea, altele decât cele prevăzute la lit. a) şi b), după caz. (2) Urmare finalizării procedurilor de achiziţie organizate de Ministerul Sănătăţii, contractele de furnizare de produse se încheie între furnizorii adjudecaţi şi Ministerul Sănătăţii sau unităţile de specialitate nominalizate în documentaţia de atribuire a achiziţiei, după caz. (3) Pentru realizarea activităţilor prevăzute în cadrul Programului naţional de imunizări, precum şi a celor din cadrul Programului naţional de sănătate a femeii şi copilului finanţate de la bugetul de stat şi/sau din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii, pentru care se efectuează achiziţii centralizate la nivel naţional, furnizorii de servicii medicale care implementează programe naţionale de sănătate publică pot primi produsele achiziţionate în buza contractelor încheiate cu direcţiile de sănătate publică, conform modelului prevăzut în anexa nr. 10 la prezentele norme tehnice. (5) Pentru realizarea vaccinărilor prevăzute în Calendarul naţional de vaccinare medicii care deservesc unităţile de învăţământ pot primi produsele achiziţionate centralizat în baza contractelor încheiate între reprezentantul autorităţii locale unde îşi desfăşoară activitatea şi direcţiile de sănătate publică, conform modelului prevăzut în anexa nr. 10 la prezentele norme tehnice. + Articolul 18.Pentru realizarea obiectivelor şi activităţilor cuprinse în programele naţionale de sănătate publică pentru care Ministerul Sănătăţii nu organizează licitaţii naţionale, achiziţia bonurilor, produselor specifice, serviciilor se realizează de către unităţile de specialitate prin care acestea se implementează, cu respectarea legislaţiei din domeniul achiziţiilor publice. + Articolul 19 (1) Ministerul Sănătăţii poate încheia contracte cu unităţile aflate sub autoritatea sa, în condiţiile prevăzute de legislaţia din domeniul achiziţiilor publice. (2) Pentru realizarea unor obiective şi activităţi cuprinse în programele naţionale de sănătate, Ministerul Sănătăţii poate încheia contracte de servicii pentru deportarea, conservarea şi eliberarea produselor achiziţionate la nivel naţional, a produselor primite ca donaţie/sponsorizare, precum şi pentru incinerarea produselor cu termene de valabilitate expirate, prin negociere cu Compania Naţională "Unifarm" - S.A., cu respectarea obiectului de activitate al acesteia prevăzut în statutul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 892/1998 privind înfiinţarea Companiei Naţionale "UNIFARM" - S.A. (3) Natura cheltuielilor aferente serviciilor prevăzute la alin. (2) este parte integrantă din contractul de prestări de servicii încheiat între Ministerul Sănătăţii şi Compania Naţională "Unifarm" - S.A + Articolul 20 (1) Contractele prevăzute la art. 17 alin. (2) şi art. 19 sunt atribuite de compartimentul intern specializat în domeniul achiziţiilor publice. (2) Derularea contractelor încheiate de Ministerul Sănătăţii cu furnizorii adjudecaţi în urma procedurilor de achiziţie organizate de Ministerul Sănătăţii se realizează de către structurile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii. + Articolul 21În vederea realizării programelor naţionale de sănătate publică, structurile de specialitate din Ministerul Sănătăţii au următoarele atribuţii: (1) Serviciul pentru programe de sănătate: a) participă la elaborarea strategici programelor naţionale de sănătate, parte integrantă a Strategiei naţionale de sănătate publică; b) elaborează structura programelor naţionale de sănătate publică, în colaborare cu direcţiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii, alte instituţii publice, în baza propunerilor unităţilor de asistenţei tehnice şi managementului programelor naţionale de sănătate publică; c) fundamentează anual necesarul de resurse financiare pentru implementarea programelor naţionale de sănătate publică pe baza propunerilor unităţilor regionale/naţionale de asistentă tehnică şi management al programelor naţionale de sănătate publică şi/sau direcţiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, după caz; d) propune spre aprobare ministrului sănătăţii norme tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică, elaborate în colaborare cu direcţiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii; e) realizează coordonarea, monitorizarea, evaluarea şi controlul implementării programelor naţionale de sănătate publică în condiţiile prevăzute de art. 6 alin. (2); f) propune ministrului sănătăţii măsuri pentru îmbunătăţirea derulării programelor naţionale de sănătate publică; g) propune spre aprobare ordonatorului principal de credite repartiţia fondurilor pe surse şi titluri bugetare, programe/subprograme naţionale de sănătate publică, respectiv pe unităţi de specialitate; h) comunică unităţilor de specialitate care implementează programele naţionale de sănătate publică, precum şi unităţilor de asistenţă tehnică şi management sumele repartizate, precum şi activităţile pentru care acestea se utilizează; i) propune spre aprobare ordonatorului principal de credite, pe baza solicitărilor centralizate întocmite de unităţile de asistenţă tehnică şi management, referatul privind finanţarea lunură a programelor/subprogramelor naţionale de sănătate publică, cu avizul Direcţiei buget, finanţarea investiţiilor şi relaţia cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate; j) în anul 2013 primeşte de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate solicitarea lunară de finanţare şi propune spre aprobare ordonatorului principal de credite, referatul privind finanţarea lunară a programelor/subprogramelor naţionale de sănătate, cu avizul Direcţiei buget, finanţarea investiţiilor şi relaţia cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate; k) transmite Direcţiei buget, finanţarea investiţiilor şi relaţia cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate referatele aprobate în condiţiile prevăzute la lit. i) şi j) pentru întocmirea cererii de deschidere de credite; l) comunică lunar unităţilor de asistenţă tehnică şi management, precum şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, sumele aprobate pentru finanţarea programelor naţionale de sănătate; m) analizează trimestrial modul de execuţie al bugetului aprobat pentru implementarea programelor naţionale de sănătate publică şi propune spre aprobare ordonatorului principal de credite, la solicitările unităţilor de asistenţă tehnică şi management întocmite pe baza cererilor fundamentale ale unităţilor de specialitate care implementează programe şi cu avizul Direcţiei buget, finanţarea investiţiilor şi relaţia cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, modificări ale bugetului, în sensul diminuării sau suplimentării acestuia; n) analizează trimestrial şi anual modul de derulare a programelor naţionale de sănătate publică, precum şi indicatorii realizaţi, evaluează gradul de îndeplinire a obiectivelor şi dispune măsurile ce se impun în situaţia unor disfuncţionalităţi în implementarea programelor; o) comunică Serviciului de achiziţii publice necesităţile din domeniul programelor naţionale de sănătate publică în vederea întocmirii programului anual al achiziţiilor publice. În condiţiile legii; p) primeşte de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în termen de maximum 30 de zile de la data încheierii trimestrului, raportul privind modul de derulare a programelor naţionale de sănătate curative finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, precum şi indicatorii specifici ai acestora; (2) Direcţia buget, finanţarea investiţiilor şi relaţia cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate: a) elaborează proiectul bugetului Ministerului Sănătăţii pentru anul 2013 şi 2014 în care sunt cuprinse sumele aferente programelor naţionale de sănătate publică, pe baza propunerilor şi fundamentărilor prezentate de structurile de specialitate din Ministerul Sănătăţii; b) comunică Serviciului pentru programe de sănătate, în termen de maxim 3 zile lucrătoare de la aprobare, fondurile bugetare aprobate, pe surse de finanţare şi titluri bugetare, în vederea repartizării acestora pe programe/subprograme naţionale de sănătate publică, respectiv pe unităţi de specialitate; c) elaborează şi supune spre aprobare ordonatorului principal de credite filele de buget, pe surse de finanţare, titluri bugetare şi articole de cheltuieli şi comunică unităţilor de specialitate care implementează programele naţionale de sănătate publică; d) primeşte lunar solicitările de finanţare ale unităţilor de specialitate care implementează programe naţionale de sănătate publică, centralizate de Serviciul pentru programe de sănătate, verifică încadrarea în disponibilul de credite bugetare şi avizează referatul privind finanţarea lunară a programelor/subprogramelor naţionale de sănătate publică; e) primeşte lunar solicitările de finanţare prin transfer din bugetul Ministerului Sănătăţii în bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, verifică încadrarea şi disponibilul de credite bugetare şi avizează referatul întocmit de Serviciul programe de sănătate; f) efecluează deschiderile de credite bugetare necesare pentru finanţarea programelor naţionale de sănătate publică, pe unităţi de specialitate care implementează programele naţionale de sănătate publică, respectiv Casa Naţională de Asigurări de Sănătate; g) analizează trimestrial modul de execuţie al bugetului aprobat pentru programele naţionale de sănătate publică, în colaborare cu Serviciul programe de sănătate: h) efectuează repartizarea creditelor bugetare aprobate pe unităţi de specialitate care implementează programe naţionale de sănătate publică, precum şi codificarea acestora pe titluri bugetare şi articole de cheltuieli prin virări de credite, la propunerea Serviciului programe de sănătate sau a unităţilor de specialitate care implementează programe naţionale de sănătate publică, după caz. (3) Direcţia contabilitate şi patrimoniu: a) organizează şi conduce înregistrarea evidenţei analitice a medicamentelor, materialelor sanitare, dispozitivelor medicale şi altele asemenea achiziţionate de Ministerul Sănătăţii şi transferate direcţiilor de sănătate publică pentru implementarea fiecărui program/subprogram naţional de sănătate publică şi în cadrul acestora pe fiecare tip de produse; b) asigură evidenţierea distinctă a decontărilor privind produsele achiziţionate pe fiecare program/subprogram naţional de sănătate publică şi pe fiecare direcţie de sănătate publică. (4) Serviciul achiziţii publice: a) elaborează programul anual al achiziţiilor publice, pe baza necesităţilor comunicate de către Serviciul pentru programe de sănătate; b) coordonează activităţile de elaborare a documentaţiei de atribuire ori, în cazul organizării unui concurs de soluţii, a documentaţiei de concurs; c) îndeplineşte obligaţiile referitoare la publicitate, astfel cum sunt acestea prevăzute de legislaţia în vigoare; d) aplică şi finalizează procedurile de atribuire prin încheierea contractului de achiziţie publică sau a acordului-cadru, pentru achiziţiile organizate de Ministerul Sănătăţii necesare realizării programelor naţionale de sănătate publică; e) asigură constituirea şi păstrarea dosarului achiziţiei publice. + Articolul 22Atribuţiile unităţilor de usistenţă tehnică şi management al programelor naţionale de sănătate publică sunt următoarele: a) acordă consultanţă şi asistenţă tehnică unităţilor de specialitate care implementează programe naţionale de sănătate publică: b) planifică, organizează şi coordonează desfăşurarea activităţilor din cadrul programelor de sănătate publică în scopul îndeplinirii obiectivelor programelor; c) monitorizează aclivităţile desfăşurate în cadrul programelor naţionale de sănătate publică; d) elaborează proceduri şi metodologii pentru procesele pe care le desfăşoară; e) asigură managementul fondurilor alocate programelor naţionale de sănătate publică prin:e.1. estimarea şi fundamentarea anuală a necesarului de ronduri pentru implementarea programelor naţionale de sănătate publică şi înaintarea acestuia Serviciului pentru programe de sănătate până cel târziu la data de 15 iulie a anului curent, pentru anul următor:e.2. propunerea repartizării fondurilor alocate pe unităţile de specialitate care implementează programe naţionale de sănătate publică;e.3. verificarea lunară a eligibilităţii cheltuielilor efectuate de unităţi de specialitate care implementează programe/subprograme naţionale de sănătate publică;e.4. întocmirea şi avizarea situaţiilor centralizate privind cererile de finanţare lunară a programelor naţionale de sănătate publică şi transmiterea acestora Serviciului programe de sănătate în condiţiile prevăzute de art. 10 alin. (1) - (3);e.5. comunicarea sumelor aprobate pentru finanţarea lunară a programelor naţionale de sănătate publică către unităţile de specialitate care implementează programe naţionale de sănătate publică;e.6. solicitarea efectuării virărilor de credite la cererea justificată a unităţilor de specialitate care implementează programe naţionale de sănătate publică;e.7. formularea propunerilor cu privire la suplimentarea fondurilor alocate programelor sau subprogramelor naţionale de sănătate publică şi înaintarea acestora Serviciului programe de sănătate. f) centralizează trimestrial, cumulat de la începutul anului şi anual indicatorii specifici programelor naţionale de sănătate raportaţi în condiţiile prezentelor norme tehnice; g) transmite Serviciului programe de sănătate trimestrial, cumulat de la începutul anului şi anual, indicatorii prevăzuţi în cadrul programelor naţionale de sănătate, centralizaţi la nivel naţional; h) monitorizează consumul de medicamente sau materiale sanitare, precum şi stocurile existente la nivelul unităţilor de specialitate care implementează programele naţionale de sănătate publică; i) estimează cantităţile de medicamente şi materiale sanitare necesare pentru implementarea programelor naţionale de sănătate publică; j) elaborează şi transmite Serviciului programe de sănătate rapoarte trimestriale şi anuale cu privire la implementarea programelor naţionale de sănătate de sănătate publică; k) informează Serviciul programe de sănătate asupra problemelor şi disfuncţionalităţilor întâmpinate în implementarea programelor naţionale de sănătate şi formulează propuneri de îmbunătăţire a modului de derulare a acestora; l) organizează şi administrează la nivel naţional sau regional, după caz, sistemul informaţiilor din domeniul programelor naţionale de sănătate publică; m) formulează propuneri cu privire la strategia programelor naţionale de sănătate publică, de organizare şi desfăşurare a acestora, pe care le înaintează Serviciului programe de sănătate până cel târziu la data de 15 iulie a anului în curs pentru anul următor; n) formulează propuneri cu privire la structura programelor subprogramelor naţionale de sănătate publică, pe care le înaintează Serviciului programe de sănătate până cel târziu la data de 1 iulie a anului în curs pentru anul următor. + Articolul 23În vederea implementării programelor naţionale de sănătate publică, direcţiile de sănătate publică, au următoarele atribuţii: a) încheie contracte pentru implementarea programelor naţionale de sănătate publică, potrivit prevederilor art. 12 alin. 2; monitorizează derularea acestora şi asigură decontarea bunurilor şi serviciilor contractate şi realizate în termen de maximum 5 zile lucratoare de la deschiderea de crediţe bugetare realizată de Ministerul Sănătăţii; b) centralizează trimestrial, cumulat de la începutul anului şi anual, indicatorii specifici programelor naţionale de sănătate publică raportaţi de unităţile de specialitate în condiţiile prezentului ordin; c) transmit unităţilor de asistenţă tehnică şi management, trimestrial, cumulat de la începutul anului şi anual, sau după caz, Serviciului programe de sănătate, în primele 20 de zile după încheierea perioadei pentru care se face raportarea, indicatorii prevăzuţi în cadrul programelor naţionale de sănătate publică, centralizaţi în conformitate cu prevederile lit. b); indicatorii centralizaţi în cadrul programului naţional de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin vor fi transmişi Unităţii de asistenţă tehnică şi management a Institutului Naţional de Sănătate Publică. d) monitorizează modul de implementare al programelor naţionale de sănătate publică; e) verifică organizarea evidenţei nominale a beneficiarilor programelor naţionale de sănătate publică, pe bază de cod numeric personal de către unităţile de specialitate care implementează programe naţionale de sănătate publică, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi liberă circulaţie a acestor date; f) întocmesc un raport de activitate centralizat trimestrial, respectiv anual, pe baza rapoartelor de activitate transmise de coordonatorii din unităţile specialitate care implementează programele naţionale de sănătate publică; g) transmit unităţii de asistenţă tehnică şi management, sau după caz Serviciului programe de sănătate, până la sfârşitul lunii următoare celei încheierii trimestrului pentru care se face raportarea, raportul de activitate prevăzut la lit. f); raportul de activitate centralizat cuprinde: stadiul realizării activităţilor prevăzute în cadrul programului, analiza comparativă a costurilor medii realizate raportat la costurile medii la nivel naţional prevăzute în prezentele norme, probleme şi disfuncţionalităţi întâmpinate în realizarea activităţilor, propuneri de îmbunătăţire a modului de derulare a programelor naţionale de sănătate publică: în cazul Programului naţional de screening pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin, raportul de activitate se transmite Institutului Naţional de Sănătate Publică. h) transmit unităţilor de asistenaţă tehnică şi management, până la data de 15 iulie a anului curent, fundamentarea necesarului de resurse pentru anul următor; i) transmit Serviciului programe de sănătate bugetul de venituri şi cheltuieli, precum şi execuţia bugetară înregistrată pe parcursul implementării acestora, detaliat pe programele subprogramele naţionale de sănătate publică implementate şi pe unităţile de specialitate cu care se află în relaţie contractuală, în vederea publicării acestora pe site-ul Ministerului Sănătăţii, cu respectarea următoarelor termene:j.1. transmiterea bugetului de venituri şi cheltuieli se realizează în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la încheierea contractelor cu unităţile de specialitate pentru implementarea programelor naţionale de sănătate publică; orice modificare a acestuia se transmite Serviciului programe de sănătate în termen de maximum 7 zile de la efectuarea ei;j.2. transmiterea execuţiei bugetare înregistrată pe parcursul implementării programelor/subprogramelor se realizează în termen de maximum 20 de zile după încheierea trimestrului. + Articolul 24Unităţile de specialitatea aflate în relaţie contractuală cu direcţiile de sănătate publică pentru implementarea programelor naţionale de sănătate publică au următoarele obligaţii: a) organizează evidenţa nominală a beneficiarilor programelor naţionale de sănătate publică, pe bază de cod numeric personal, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date; b) realizează raportarea datelor în registrul bolnavilor specific programului derulat în conformitate cu prevederile legale în vigoare; c) monitorizează modul de implementare al programelor naţionale de sănătate publică; d) întocmesc un raport de activitate centralizat trimestrial, respectiv anual, pe baza rapoartelor de activitate transmise de coordonatorii fiecărui program naţional de sănătate publică; raportul de activitate centralizat cuprinde: stadiul realizării activităţilor prevăzute în cadrul programului, analiza comparativă a costurilor medii realizate raportat la costurile medii la nivel naţional prevăzute în prezentul ordin, probleme şi disfuncţionalităţi întâmpinate în realizarea activităţilor, propuneri de îmbunătăţire a modului de derulare a programelor naţionale de sănătate. e) raportează direcţiilor de sănătate publică, trimestrial, cumulat de la începutul anului şi anual, în primele 5 zile lucrătoare după încheierea perioadei pentru care se face raportarea, indicatorii specifici programelor naţionale de sănătate publică, în condiţiile prezentului ordin; f) transmit direcţiei de sănătate publică, raportul de activitate prevăzut la lit. d), până la data de 15 a lunii următoare perioadei pentru care se face raportarea; g) asigură publicarea pe site-ul propriu a bugetului de venituri şi cheltuieli, precum şi a execuţiei bugetare înregistrată pe parcursul implementării acestora, detaliat pe fiecare dintre programele/subprogramele naţionale de sănătate publică implementate. Publicarea pe site-ul propriu se realizează după cum urmează:g.1. în termen de maximum 30 de zile fie la comunicarea de către Serviciul programe de sănătate a sumelor repartizate pentru implementarea programelor/subprogramelor naţionale de sănătate publică: orice modificare a acestora se publică în termen de maximum 7 zile de la comunicarea ei;g.2. în termen de maximum 30 de zile după încheierea trimestrului pentru execuţia bugetară înregistrată pe parcursul implementării programelor; subprogramelor naţionale de sănătate publică. + Articolul 25În vederea implementării proteinelor naţionale de sănătate publică, unităţile de specialitate, altele decât cele prevăzute la art. 24, au următoarele atribuţii: a) organizează evidenţa nominală a beneficiarilor programelor naţionale de sănătate publică, pe bază de cod numeric personal, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea dalelor cu caracter personal şi liberă circulaţie a acestor date; b) realizează raportarea datelor în registrul bolnavilor specific programului derulat, în conformitate cu prevederile legale în vigoare; c) monitorizează modul de implementare al programelor naţionale de sănătate publică; d) întocmesc un raport de activitate centralizat trimestrial, respectiv anual, pe baza rapoartelor de activitate transmise de coordonatorii fiecărui program naţional de sănătate publică; raportul de activitate centralizat cuprinde: stadiul realizării activităţilor prevăzute în cadrul programului, analiza comparativă a costurilor medii realizate raportat la costurile medii la nivel naţional prevăzute în prezentul ordin, probleme şi disfuncţionalităţi întâmpinate în realizarea activităţilor, propuneri de îmbunătăţire a modului de derulare a programelor naţionale de sănătate. e) raportează unităţilor de asistenţă tehnică şi management sau, după caz, Serviciului programe de sănătate, trimestrial, cumulat de la începutul anului şi anual, în primele 5 zile lucrătoare după încheierea perioadei pentru care se face raportarea, indicatorii programelor naţionale de sănătate publică, în condiţiile prezentului ordin; pentru spitalele din subordinea Ministerului Sănătăţii care au organizat reţele de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin, raportarea indicatorilor se realizează la Unitatea de asistenţă tehnică şi management a Institutului Naţional de Sănătate Publică; f) transmit unităţilor de asistenţă tehnică şi management sau, după caz, Serviciului programe de sănătate, raportul de activitate prevăzut la lit. d), până la dala de 15 a lunii următoare perioadei pentru care se face raportarea; pentru spitalele din subordinea Ministerului Sănătăţii care au organizat reţele de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin raportul de activitate se transmite la Unitatea de asistenţă tehnică şi management a Institutului Naţional de Sănătate Publică. g) asigură publicarea pe site-ul propriu a bugetului de venituri şi cheltuieli, precum şi a execuţiei bugetare înregistrată pe parcursul implementării acestora, detaliat pe fiecare dintre programele/subprogramele naţionale de sănătate publică implementate. Publicarea pe site-ul propriu se realizează după cum urmează:g.1. în termen de maximum 30 de zile de la comunicarea de către Serviciul programe de sănătate a sumelor repartizate pentru implementarea programelor/subprogramelor naţionale de sănătate publică; orice modificare a acestora se publică în termen de maximum 7 zile de la comunicarea ei;g.2. în termen de maximum 20 de zile după Încheierea trimestrului pentru execuţia bugetară înregistrată pe parcursul implementării programelor/ subprogramelor naţionale de sănătate publică. + Articolul 26Ordonatorii de credite ai unităţilor de specialitate care implementează programe naţionale de sănătate publică au următoarele obligaţii: a) utilizează fondurile în limita bugetului aprobat şi potrivit destinaţiei specificate, cu respectarea dispoziţiilor legale; b) gestionează eficient mijloacele materiale şi băneşti; c) organizează evidenţa contabilă a cheltuielilor pe fiecare program/subprogram, pe surse de finanţare şi pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, atât în prevederi, cat şi în execuţie: d) raportează indicatori: specifici prevăzuţi în programele naţionale de sănătate publică, şi condiţiile prezentelor norme tehnice; e) transmit unităţilor de asistenţă tehnică sau, după caz. Serviciului programe de sănătate, cererile de finanţare fundamentate, însoţite de documentele justificative, în condiţiile prezentelor norme tehnice; f) desemnează prin act administrativ al conducătorului instituţiei publice câte un coordonator pentru fiecare program naţional de sănătate publică pe care îl implementează; g) completează fişele de post ale coordonatorilor desemnaţi cu atribuţiile corespunzătoare activităţilor prevăzute în cadrul programelor naţionale de sănătate publică; h) organizează, prin directorul financiar contabil al unităţii de specialitate prin care se implementează programele naţionale de sănătate publică, evidenţele contabile, evidenţele tehnico-operative ale instituţiei respective, în conformitate cu prevederile legale în vigoare; i) transmit structurilor de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii şi unităţilor de asistenţă tehnică şi management orice alte dale referitoare la programele naţionale de sănătate publică pe care le implementează; răspund de exactitatea şi realitatea datelor raportate; j) transmit Serviciului programe de sănătate, în primele 20 de zile după încheierea trimestrului execuţia bugetară pentru bugetul aprobat pentru implementarea programelor naţionale de sănătate; k) achiziţionează medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale şi altele asemenea cu respectarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice; h) asigură publicarea pe sile-ul propriu a bugetului de venituri şi cheltuieli precum şi execuţiei bugetare înregistrată pe parcursul implementării acestora, detaliat pe fiecare dintre programele/subprogramele naţionale de sănătate publică implementate, la termenele prevăzute la art. 25 lit. g). + Articolul 27Coordonatorii programelor naţionale de sănătate publică, desemnaţi în condiţiile prevăzute la art. 26, au următoarele obligaţii cu privire la monitorizarea activităţilor cuprinse în cadrul acestora: a) organizează evidenţa nominală a beneficiarilor programelor naţionale de sănătate publică, pe bază de cod numeric personal, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date; b) raportează conducerii instituţiei, trimestrial şi anual în primele 5 zile după încheierea perioadei pentru care se face raportarea, indicatorii specifici programelor naţionale de sănătate publică, în condiţiile prezentului ordin: c) monitorizează modul de implementare a programelor naţionale de sănătate publică pe care le coordonează; d) monitorizează permanent consumul de medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale şi altele asemenea, care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate publică pe care le coordonează; e) întocmesc un raport de activitate trimestrial, respectiv anual, pe care îl transmit conducerii instituţiei până la data de 10 a lunii următoare celei pentru care raportează; raportul de activitate cuprinde: stadiul realizării activităţilor prevăzute în cadrul programului, analiza comparativă a costurilor medii realizate raportat la costurile medii la nivel naţional prevăzute în prezentul ordin, probleme şi disfuncţionalităţi întâmpinate în realizarea activităţilor, propuneri de îmbunătăţire a modului de derulare a programelor naţionale de sănătate publică; f) informează permanent conducerea instituţiei cu privire la disfuncţionalităţile identificate în derularea programelor naţionale de sănătate publică şi propune măsuri de soluţionare a acestora. + Articolul 28Raportarea indicatorilor prevăzuţi în programe/subprograme naţionale de sănătate publică se realizează trimestrial, cumulat de la începutul anului şi anual, atât în format electronic cât şi pe suport hârtie, conform machetelor de raportare aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii. + Articolul 29Costul mediu/indicator fizic se calculează ca raport între cheltuielile efective şi indicatorii fizici realizaţi. În cazul în care au fost finanţate şi alte acţiuni pentru care nu au fost stabiliţi indicatori fizici acestea vor fi evidenţiate distinct, indicându-se cheltuiala pe fiecare acţiune. + Articolul 30Monitorizarea activităţilor cuprinse în programele naţionale de sănătate publică se referă la: a) modul de realizare şi de raportare al indicatorilor prevăzuţi în prezentul ordin; b) încadrarea în bugetul aprobat; c) respectarea destinaţiilor stabilite pentru fondurile unităţilor de specialitate care derulează programe naţionale de sănătate; d) urmărirea respectării de către persoanele implicate a responsabilităţilor stabilite prin prezentele norme tehnice; e) identificarea unor posibile disfuncţionalităţi în derularea programelor naţionale de sănătate publică. + Articolul 31Pentru implementarea programelor naţionale de sănătate finanţate din bugetul Ministerului Sănătăţii sunt admisibile pierderi sau scăderi cantitative de medicamente, vaccinuri, reactivi şi altele asemenea în limitele maxime de perisabilitate după cum urmează: a) 5% în cazul vaccinurilor monodoză; b) 10 % în cazul vaccinurilor liofilizate sau lichide care conţin 2-6 doze; c) 25% în cazul vaccinurilor liofilizate sau lichide care conţin 10-20 doze; d) 5 % în alte cazuri decât cele prevăzute la lit. a) - c). + Articolul 32 (1) Pentru tehnica de calcul şi programele informatice achiziţionate în vederea derulării Programului naţional privind evaluarea stării de sănătate a populaţiei în asistenţa medicală primară, a căror stare tehnică permite exploatarea lor în continuare, se încheie noi contracte de comodat între direcţiile de sănătate publică şi cabinetele de medicină de familie; (2) Tehnica de calcul şi programele informatice atribuite în folosinţă gratuită cabinetelor de medicină de familie în condiţiile prevăzute la alin. (1) se utilizează pentru monitorizarea persoanelor incluse în programele naţionale de sănătate, precum şi pentru derularea unor programe naţionale de sănătate la nivelul cabinetelor de medicină de familie. (3) Pentru bunurile prevăzute la alin. (1) a căror durată normală de utilizare este îndeplinită iar starea tehnică nu mai permite exploatarea lor în continuare, se iniţiază procedurile de clasare şi declasare potrivit prevederilor legale în vigoare. + Articolul 33Unităţile de specialitate care derulează programe naţionale de sănătate au obligaţia să respecte prevederile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea dalelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prevederile Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, cu modificările şi completările ulterioare. + Articolul 34Pentru realizarea şi raportarea activităţilor specifice din cadrul unor programe naţionale de sănătate publică se elaborează norme metodologice, aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii. + Anexa 1la normele tehniceBUGETULlocat programelor naţionale de sănătate aprobate pentru anul 2013*Font 8* - mii lei - ┌────────────────────────────────────┬─────────────────────┬─────────────────────┬─────────────────────┐ │ Programele naţionale de sănătate │ Buget de stat │ Venituri proprii │ Total │ │ publică ├──────────┬──────────┼──────────┬──────────┼──────────┬──────────┤ │ │Credite de│Credite │Credite de│Credite │Credite de│Credite │ │ │angajament│bugetare │angajament│bugetare │angajament│bugetare │ ├────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤ │Programele naţionale de boli │ 192.259│ 172.759│ 112.843│ 112.843│ 305.102│ 285.602│ │transmisibile │ │ │ │ │ │ │ ├────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤ │Programul naţional de imunizare │ 67.244│ 64.744│ 45.430│ 45.430│ 112.674│ 110.174│ ├────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤ │Programul naţional de supraveghere │ │ │ │ │ │ │ │şi control al bolii transmisibile │ │ │ │ │ │ │ │prioritare │ 0│ 0│ 4.925│ 4.925│ 4.925│ 4.925│ ├────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤ │Programul naţional de supraveghere │ │ │ │ │ │ │ │şi control al infecţiei HIV │ 117.329│ 100.329│ 54.688│ 54.688│ 172.017│ 155.017│ ├────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤ │Programul naţional de supraveghere │ │ │ │ │ │ │ │şi control al tuberculozei │ 7.686│ 7.686│ 6.387│ 6.387│ 14.073│ 14.073│ ├────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤ │Programul naţional de supraveghere │ │ │ │ │ │ │ │şi control boli cu transmitere │ │ │ │ │ │ │ │sexuală (1 ianuarie-31 martie 2013) │ 0│ 0│ 11│ 11│ 11│ 11│ ├────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤ │Programul naţional de supraveghere │ │ │ │ │ │ │ │şi control al infecţiilor │ │ │ │ │ │ │ │nosocomiale şi monitorizarea │ │ │ │ │ │ │ │utilizării antibioticelor şi a │ │ │ │ │ │ │ │antibiotico-rezistenţei │ 0│ 0│ 1.402│ 1.402│ 1.402│ 1.402│ ├────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤ │Programul naţional de monitorizare a│ │ │ │ │ │ │ │factorilor determinanţi din mediul │ │ │ │ │ │ │ │de viaţă şi muncă │ 0│ 0│ 1.965│ 1.965│ 1.965│ 1.965│ ├────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤ │Programul naţional de securitate │ │ │ │ │ │ │ │transfuzională │ 46.218│ 46.218│ 56.204│ 56.204│ 102.422│ 102.422│ ├────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤ │Programele naţionale de boli │ │ │ │ │ │ │ │netransmisibile │ 46.035│ 45.235│ 79.829│ 79.829│ 125.864│ 125.06│ ├────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤ │Programul naţional de cardiologie │ │ │ │ │ │ │ │(1 ianuarie-31 martie 2013) │ 0│ 0│ 12.454│ 12.454│ 12.454│ 12.454│ ├────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤ │Programul naţional de depistarea │ │ │ │ │ │ │ │precoce activă a cancerului de col │ │ │ │ │ │ │ │uterin │ 800│ 0│ 18.241│ 18.241│ 19.041│ 18.241│ ├────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤ │Programul naţional de sănătate │ │ │ │ │ │ │ │mintală şi profilaxie în patologia │ │ │ │ │ │ │ │psihiatrică │ 681│ 681│ 758│ 758│ 1.439│ 1.439│ ├────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤ │Programul naţional de diabet zaharat│ │ │ │ │ │ │ │(1 ianuarie-31 martie 2013) │ 0│ 0│ 42│ 42│ 42│ 42│ ├────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤ │Programul naţional de transplant de │ │ │ │ │ │ │ │organe, ţesuturi şi celule │ 44.554│ 44.554│ 47.599│ 47.599│ 92.153│ 92.153│ ├────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤ │Programul naţional de diagnostic şi │ │ │ │ │ │ │ │tratament de înaltă performanţă │ │ │ │ │ │ │ │(1 ianuarie-31 martie 2013) │ 0│ 0│ 41│ 41│ 41│ 41│ ├────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤ │Programul naţional de boli endocrine│ 0│ 0│ 263│ 263│ 263│ 263│ ├────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤ │Programul naţional de tratament │ │ │ │ │ │ │ │pentru boli rare │ 0│ 0│ 200│ 200│ 200│ 200│ ├────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤ │Programul naţional de urgenţă │ │ │ │ │ │ │ │prespitalicească │ │ │ │ │ │ │ │(1 ianuarie-31 martie 2013) │ 0│ 0│ 8│ 8│ 8│ 8│ ├────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤ │Program naţional de management al │ │ │ │ │ │ │ │registrelor naţionale │ 0│ 0│ 223│ 223│ 223│ 223│ ├────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤ │Programul naţional de evaluare şi │ │ │ │ │ │ │ │promovarea sănătăţii şi educaţie │ │ │ │ │ │ │ │pentru sănătate │ 0│ 0│ 507│ 507│ 507│ 507│ ├────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤ │Programul naţional de sănătate a │ │ │ │ │ │ │ │femeii şi copilului │ 9.504│ 9.504│ 14.832│ 14.832│ 24.336│ 24.336│ ├────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤ │Total buget programe naţionale de │ │ │ │ │ │ │ │sănătate 2013 │ 294.016│ 273.716│ 266.180│ 266.180│ 560.196│ 539.896│ ├────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤ │Tratament în străînătate │ 19.810│ 18.110│ 0│ 0│ 19.810│ 18.110│ ├────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤ │Total general │ 313.826│ 291.826│ 266.180│ 266.180│ 580.006│ 558.006│ └────────────────────────────────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┘În anul 2013 din bugetul Ministerului Sănătăţii se transferă în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate suma de 554.580 mii lei, din care suma de 381.042,82 mii lei pentru programele naţionale de sănătate este repartizată astfel: 28.309 mii lei pentru sursa "buget de stat" şi 352.733,82 mii lei pentru sursa "venituri proprii". Detalierea sumei pe programe naţionale de sănătate se aprobă de ministrul sănătăţii.------------Anexa 1 la normele tehnice a fost înlocuită cu anexa din ORDINUL nr. 1.549 din 19 decembrie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 833 din 24 decembrie 2013, conform art. I din acelaşi act normativ. + Anexa 2la normele tehnice1. PROGRAMELE NAŢIONALE DE BOLI TRANSMISIBILE1. PROGRAMUL NAŢIONAL DE IMUNIZAREA. Obiectiv: a) Protejarea sănătăţii populaţiei împotriva principalelor boli care pot fi prevenite prin vaccinareB. Structură:1. Subprogramul de vaccinuri obligatorii;2. Subprogramul de vaccinări opţionale pentru grupele de riscC. Unitate de asistenţă tehnică şi management:Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP)1. Subprogramul de vaccinări obligatorii1.1. Activităţi:Activităţi derulate la nivelul Ministerului Sănătăţii:Direcţia de sănătate publică şi control în sănătate publică (DSPCSP) coordonează activităţile de achiziţionare depozitare şi distribuire a vaccinurilor prevăzute în Calendarul de vaccinare.Activităţi derulate la nivelul Institutul Naţional de Sănătate Publică, prin Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) şi structurile de specialitate de la nivel regional: a) coordonează la nivel naţional şi regională derularea activităţilor deslăşurate de direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti; b) centralizează necesarul de vaccinuri pe fiecare tip de vaccin transmis de către direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti le transmite DSPCSP din cadrul Ministerului Sănătăţii; c) monitorizează consumul de vaccinuri şi gestionează stocurile pe fiecare tip de vaccin din calendarul de vaccinare; d) monitorizează lunar procentul de copii vaccinaţi pe tip de vaccin şi vârste prevăzute în calendarul de vaccinare; e) informează trimestrial şi anual DSPCSP din cadrul Ministerului Sănătăţii cu privire la procentul de copii vaccinaţi pe tip de vaccin şi vârste prevăzute în calendarul de vaccinare; f) organizează bianual activitatea de estimare a acoperirii vaccinate conform metodologiei; g) coordonează supravegherea reacţiilor adverse postvaccinale indezirabile (RAPI) şi informează DSPCSP din cadrul Ministerului Sănătăţii cu privire la evenimentele deosebite (clustere de RAPI, alerte naţionale/internaţionale privind loturi de vaccinuri în urma cărora s-au înregistrat RAPI) conform metodologiei; h) organizează instruiri metodologice pentru personalul de specialitate din direcţiile de sănătate publică judeţene; i) întocmeşte, supune avizării DSPCSP din Ministerul Sănătăţii şi transmite raportul anual solicitat de OMS pe problema vaccinărilor; j) asigură mentenanţa şi dezvoltarea RENV; k) asigură tipărirea carnetelor de vaccinare şi distribuirea acestora către direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.Activităţi derulate la nivelul serviciilor/birourilor de supraveghere şi control al bolilor transmisibile din direcţiile de sănătate publică Judeţene şi a municipiului Bucureşti (DSP): a) asigură preluarea şi, după caz, transportul vaccinurilor de la nivelul depozitului central; b) depozitează, distribuie şi, după caz, asigură transportul vaccinurilor către furnizorii de servicii medicale;-----------Lit. b), punctul 1.1, subtitlul 1), titlul 1, capitolul I din anexa 2 la normele tehnice a fost modificată de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 816 din 27 iunie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 429 din 15 iulie 2013. c) supervizează realizarea catagrafiilor, estimarea cantităţilor de vaccinuri necesare şi utilizarea eficientă a vaccinurilor solicitate şi repartizate; d) centralizează la nivel judeţean necesarul de vaccinuri pe vârste şi pe tip de vaccin şi îl transmite la INSP - CNSCBT; e) asigură instruirea personalului medical vaccinator şi a mediatorilor sanitari, trimestrial şi ori de câte ori este nevoie, cu privire la modul de realizare şi raportare a vaccinărilor; f) verifică condiţiile de păstrare a vaccinurilor modul de administrare a acestora în condiţii de siguranţă maximă la nivelul furnizorilor de servicii medicale, înregistrarea şi raportarea vaccinărilor; g) identifică comunităţile cu acoperire vaccinată suboptimală, dispune şi organizează campanii suplimentare de vaccinare pentru recuperarea restanţierilor, atât prin intermediul medicilor de familie şi de medicină şcolară, căt şi cu sprijinul asistenţilor comunitari şi al mediatorilor sanitari; h) asigură funcţionarea sistemului de supraveghea a reacţiilor adverse postvaccinal indezirabile (RAPI) în teritoriul de responsabilitate; i) verifică şi validează înregistrarea corectă şi completă a vaccinărilor în RENV; j) realizează acţiunile de estimare a acoperirii vaccinale, conform metodologiei unice; k) raportează datele privind acoperirile vaccinale conform metodologiei; l) participă la sesiuni de instruire organizate de CNSCBT şi/sau structurile de specialitate de la nivel regional; m) asigură mentenanţa şi metrologizarea spaţiilor frigorifice de păstrare a vaccinurilor la nivel judeţean şi a municipiului Bucureşti; n) încheie contracte cu medicii de familie pentru administrarea vaccinurilor conform calendarului de vaccinare şi asigură decontarea acestor servicii medicale la un tarif de 10 lei/inoculare, pe baza raportului generat de RENV şi a formularelor standard de raportare, în cazul campaniilor şcolare;-------Lit. n), pct. 1.1, subtitlul 1, titlul 1, cap. I al anexei 2 a fost modificată de pct. 4 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013. o) raportează lunar stocurile de vaccinuri la Institutul Naţional de Sănătate Publică.Activităţi desfăşurate de furnizorii de servicii medicale de la nivelul asistenţei medicale primare şi maternităţii, din sistemul public şi privat, precum şi de medicii din cabinete de medicină şcolară: a) medicii de familie asigură efectuarea imunizărilor conform calendarului de vaccinări obligatorii a tuturor copiilor înscrişi pe listele proprii, a tuturor copiilor neasiguraţi care se prezintă la consultaţii, precum şi a copiilor de vârstă şcolară în unităţile de învăţământ fără asistenţa de medicină şcolară asigurată. În conformitate cu Legea nr. 649/2001 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 53/2000 privind obligativitatea raportării bolilor şi a efectuării vaccinărilor; b) asigură realizarea catagrafiilor şi estimarea cantităţilor de vaccinuri necesare; c) asigură acoperirea vaccinală optimă pentru toate tipurile de vaccinuri şi grupele de vârstă în teritoriul în care îşi exercită activitatea, cu accent pe comunităţile cu acoperire vaccinată deficitară; d) înregistrează corect şi la timp efectuarea vaccinărilor în RENV, conform Ordinului MS nr. 1234/2011; e) asigură respectarea lanţului de frig, preluarea şi transportul vaccinurilor precum şi păstrarea şi administrarea acestora în condiţii de maximă siguranţă; f) răspund de utilizarea eficientă a cantităţilor de vaccinuri solicitate şi primite; g) depistează, înregistrează şi notifică direcţiei de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti reacţiile adverse postvaccinale indezirabile (RAPI) conform metodologiei; h) participă la sesiunile de instruire organizate de direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti; i) asigură informarea părinţilor cu privire la vaccinurile din calendarul naţional de vaccinare. j) în unităţile de învăţământ în care sunt organizate şi funcţionează cabinete de medicină şcolară vaccinarea copiilor de vârstă şcolară se realizează de medicii din cabinetele de medicină şcolară. k) asigură recuperarea vaccinărilor din calendarul de vaccinări obligatorii pentru toţi copiii înscrişi pe listele proprii şi copiii neasiguraţi care se prezintă la consultaţii.-----------Lit. k), punctul 1.1, subtitlul 1), titlul 1, capitolul I din anexa 2 la normele tehnice a fost introdusă de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 816 din 27 iunie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 429 din 15 iulie 2013.Activităţi desfăşurate de furnizorii de servicii spitaliceşti care au în structură dispensare de pneumoftiziologie: a) efectuează recuperări la vaccinarea BCG a copiilor nevaccinaţi până la vârsta de 4 ani; b) raportează vaccinările efectuate la direcţiile de sănătate publică teritoriale; c) informează medicul de familie al copilului despre vaccinarea BCG efectuată, prin scrisoare medicală.-----------Noul paragraf de la punctul 1.1, subtitlul 1), titlul 1, capitolul I din anexa 2 la normele tehnice a fost introdus de pct. 4 al art. I din ORDINUL nr. 816 din 27 iunie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 429 din 15 iulie 2013.1.2 Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: a) număr copii vaccinaţi conform calendarului/trimestru: 500.000; b) număr carnete de vaccinări tipărite/an: 200.000 (indicator raportat de INSP); c) număr de activităţi desfăşurate/trimestru, inclusiv mentenanţă şi dezvoltare RENV (indicator raportat de INSP): 100. 2) Indicatori de eficienţă: a) cost mediu/vaccinare: 45 lei; b) cost mediu/carnete tipărite: 1 leu (indicator pentru INSP); c) cost mediu/activitate desfăşurată, inclusiv mentenanţă şi dezvoltare RENV (indicator raportat de INSP): 600 lei. 3) Indicatori de rezultate:- acoperirea vaccinală cu antigenele din calendar la vârstele de 12 şi 18 luni: 95%.-------Pct. 1.2, subtitlul 1, titlul 1, cap. I al anexei 2 a fost modificat de pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013.1.3. Natura cheltuielilor: a) vaccinuri, seringi de unică folosinţă; b) cheltuieli de transport vaccinuri; c) combustibil; d) cheltuieli privind tipărirea carnetelor de vaccinări; e) mentenanţa şi dezvoltare RENV; f) mentenanţa şi metrologizare spaţii frigorifice; g) depozitarea, conservarea, precum şi incinerarea produselor cu termene de valabilitate expirate. h) prestări servicii medicale privind administrarea vaccinurilor;-------Lit. h), pct. 1.3, subtitlul 1, titlul 1, cap. I al anexei 2 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013. i) cheltuieli furnituri de birou;-------Lit. i), pct. 1.3, subtitlul 1, titlul 1, cap. I al anexei 2 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013. j) cheltuieli poştă, telecomunicaţii.-------Lit. j), pct. 1.3, subtitlul 1, titlul 1, cap. I al anexei 2 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013.1.4. Unităţi care Implementează subprogramul: a) Institutul Naţional de Sănătate Publică; b) direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti; c) cabinete de asistenţă medicală primară; d) unităţile sanitare cu paturi care au în structură secţii/compartimente de obstetrică-ginecologie din sectorul public şi privat; e) cabinete de medicină şcolară din cadrul unităţilor de învăţământ. f) unităţile sanitare cu paturi care au în structură dispensare de pneumoftiziologie.-----------Lit. f), punctul 1.4, subtitlul 1), titlul 1, capitolul I din anexa 2 la normele tehnice a fost introdusă de pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 816 din 27 iunie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 429 din 15 iulie 2013.Calendarul vaccinărilor în România┌──────────────────────┬─────────────────────────────────────┬─────────────────┐│ Vârsta recomandată │ Tipul de vaccinare │ Comentarii │├──────────────────────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────┤│Primele 24 de ore │Hep B │ ││2-7 zile │BCG │În maternitate │├──────────────────────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────┤│2 luni │DTPa-VPI-Hib-Hep B, Pneumo conjugat*)│Medic de familie │├──────────────────────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────┤│4 luni │DTPa-VPI-Hib, Pneumo conjugat*) │Medic de familie │├──────────────────────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────┤│6 luni │DTPa-VPI-Hib-Hep B │Medic de familie │├──────────────────────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────┤│12 luni │DTPa-VPI-Hib, RRO │Medic de familie │├──────────────────────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────┤│14 luni │Pneumo conjugat*) │Medic de familie │├──────────────────────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────┤│4 ani**) │DTPa │Medic de familie │├──────────────────────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────┤│6 ani***) │DTPa-VPI │Medic de familie │├──────────────────────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────┤│7 ani (clasa I) │RRO │Campanie şcolară │├──────────────────────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────┤│6 ani şi 8 ani ****) │VPI │Campanie şcolară │├──────────────────────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────┤│14 ani (clasa aVIII-a)│dT │Campanie şcolară │└──────────────────────┴─────────────────────────────────────┴─────────────────┘--------*) Vaccinul pneumococic conjugat va fi introdus în calendarul de vaccinări în funcţie de fondurile disponibile.**) Se realizează până la epuizarea stocurilor de vaccin existent în teritoriu.***) Se realizează începând cu anul 2015. Pentru copiii în vârstă de 6 ani neînscrişi în învăţământul primar sau la care se înregistrează abandon şcolar vaccinarea se poate efectua de către medicul de familie.****) Se realizează până în anul 2014, inclusiv.NOTĂ:Pentru administrarea tuturor vaccinurilor menţionate se vor utiliza numai seringi de unică folosinţă.Abrevieri:DTPa = vaccin diftero-tetano-pertussis acelularVPI = vaccin polio inactivatHep B = vaccin hepatitic BDTPa-VPI-Hib = vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus BDTPa-VPI-Hib-Hep B = vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus B-hepatitic BRRO = vaccin rujeolic-rubeolic-oreionBCG = vaccin de tip Calmette GuerrindT = vaccin diftero-tetanic pentru adulţiNOTĂ:Pentru administrarea tuturor vaccinurilor menţionate se vor utiliza numai seringi de unică folosinţă.----------Calendarul vaccinărilor din România a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 532 din 17 aprilie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 234 din 23 aprilie 2013.2. Subprogramul de vaccinări opţionale pentru grupele de risc2.1. Activităţi:Activităţi derulate la nivelul Ministerului Sănătăţii:Direcţia de sănătate publică şi control în sănătate publică (DSPCSP) coordonează activităţile de achiziţionare, depozitare şi distribuire a vaccinurilor;Activităţi derulate la nivelul Institutului Naţional de Sănătate Publică, prin Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) şi structurile de specialitate de la nivel regional: a) coordonează la nivel naţional şi regional derularea activităţilor deslăşurate de direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti; b) centralizează necesarul de vaccinuri pe fiecare tip de vaccin transmis de către direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi le transmite DSPCSP din cadrul Ministerului Sănătăţii; c) monitorizează trimestrial numărul de persoane la risc vaccinate; d) informează trimestrial şi anual DSPCSP din cadrul Ministerului Sănătăţii cu privire la numărul de persoane la risc vaccinate; e) coordonează supravegherea reacţiilor adverse postvaccinare indezirabile (RAPI) şi informează DSPCSP din cadrul Ministerului Sănătăţii cu privire la evenimentele deosebite (clustere de RAPI, alerte naţionale/internaţionale privind loturi de vaccinuri în urma cărora s-au înregistrat RAPI), conform metodologiei;Activităţi derulate la nivelul serviciilor/birourilor de supraveghere şi control al bolilor transmisibile din direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti (DSP); a) încheie contracte cu medicii de familie pentru administrarea vaccinurilor opţionale pentru grupele de risc şi asigură decontarea acestor servicii medicale la un tarif de 10 lei/inoculare pe baza formularului standard de raportare lunară a vaccinărilor opţionale; b) asigură preluarea şi după caz, transportul vaccinurilor de la nivelul depozitului central, depozitarea şi distribuţia vaccinurilor către furnizorii de servicii medicale; c) supervizează realizarea catagrafiilor, estimarea cantităţilor de vaccinuri necesare şi utilizarea eficientă a vaccinurilor solicitate şi repartizate; d) centralizează la nivel judeţean necesarul de vaccinuri pe grupe la risc şi pe tip de vaccin şi îl transmite la INSP - CNSCBT; e) verifică condiţiile de păstrare a vaccinurilor, modul de administrare a acestora în condiţii de siguranţă maximă la nivelul furnizorilor de servicii medicale, înregistrarea şi raportarea vaccinărilor, f) asigură funcţionarea sistemului de supraveghere a reacţiilor adverse postvaccinal indezirabile (RAPI) în teritoriul de responsabilitate; g) asigură mentenanţa şi metrologizarea spaţiilor frigorifice de păstrare a vaccinurilor la nivel judeţean; h) raportează lunar stocurile de vaccinuri la Institutul Naţional de Sănătate Publică.Activităţi destfăşurate de furnizorii de servicii medicale de la nivelul asistenţei medicale primare şi maternităţi, din sistemul public şi privat: a) realizează catagrafia persoanelor la risc:a.1. gravide: pentru vaccinarea cu dT (anti-diftero-tetanică) sau VTA (anatoxină tetanică adsorbită), în situaţiile în care vaccinul dT nu este disponibil;-------Sublit. a.1., lit. a), pct. 2.1, subtitlul 2, titlul 1, cap. I al anexei 2 a fost modificată de pct. 7 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013.a.2. fete din grupa de vârsta 11-14 ani pentru vaccinarea cu HPV pentru prevenirea cancerului de col uterin*);a.3. persoanele din grupele la risc stabilite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru vaccinarea antigripală şi prevăzute în metodologie;a.4. contacţii din focarele de boală transmisibilă (rujeolă, rubeolă, oreion, gripă), indiferent de vârstă; b) asigură efectuarea imunizărilor la grupele la risc; c) asigură estimarea cantităţilor de vaccinuri necesare: d) asigură respectarea lanţului de frig, preluarea şi transportul precum şi păstrarea şi administrarea acestora în condiţii de maximă siguranţă; e) asigură înregistrarea şi raportarea corectă conform formularului standard a vaccinărilor efectuat; f) depistează, înregistrează şi notifică direcţiei de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti reacţiile adverse postvaccinare indezirabile (RAPI) conform metodologiei; g) răspund de utilizarea eficientă a cantităţilor de vaccinuri solicitate şi primate; h) asigură informarea persoanelor la risc cu privire la vaccinările opţionale incluse în program.NOTĂ*): a) vaccinarea anti-HPV include 4 cohorte de naştere (11-14 ani); h) se utilizează acelaşi produs vaccinal în vederea respectării principiului echitat; c) se achiziţionează în acelaşi timp cantitatea corespunzătoare celor 3 doze pentru schema completă de vaccinare anti-HPV; d) părinţii doritori vor formula o cerere în acest sens la medicul de familie, care va centraliza toate cererile şi trimestrial va solicita direcţiei de sănătate publică numărul de doze de vaccin necesare; e) vaccinarea va fi disponibilă numai pentru fetele din grupa de vârsta 11-14 ani, părinţii urmând sa decidă individual când anume în acest interval se va face vaccinarea; f) începerea vaccinării anti-HPV este planificată începând cu 1 octombrie 2013, în limita fondurilor disponibile cu o campanie de informare anterioară.2.2. Indicatori de evaluare: 1) indicatori fizici:număr persoane la risc vaccinate/trimestru: 300 000 2) Indicatori de eficienţă: 350 leicost mediu/vaccinare: 350 lei 3) Indicatori de rezultate:acoperirea cu antigenele din vaccinurile opţionale la grupurile la risc incluse în program: 50%.2.3. Natura cheltuielilor: a) vaccinuri, seringi de unică folosinţă; b) cheltuieli de transport vaccinuri; c) combustibil; d) mentenanţa şi metrologizare spaţii frigorifice; e) depozitarea, conservarea, precum şi incinerarea produselor cu termene de valabilitate expirate. f) prestări servicii medicale privind administrarea vaccinurilor;-------Lit. f), pct. 2.3, subtitlul 2, titlul 1, cap. I al anexei 2 a fost introdusă de pct. 8 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013. g) cheltuieli furnituri de birou;-------Lit. g), pct. 2.3, subtitlul 2, titlul 1, cap. I al anexei 2 a fost introdusă de pct. 8 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013. h) cheltuieli poştă, telecomunicaţii.-------Lit. h), pct. 2.3, subtitlul 2, titlul 1, cap. I al anexei 2 a fost introdusă de pct. 8 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013.2.4. Unităţi care implementează subprogramul a) Institutul Naţional de Sănătate Publică; b) direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti; c) cabinete de asistenţă medicală primară; d) unităţile sanitare cu paturi care au în structură secţii/compartimente de obstretică-ginecologie din sectorul public privat.2. PROGRAMUL NAŢIONAL DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL AL BOLILOR TRANSMISIBILE PRIORITAREA. Obiectiv:Depistarea precoce şi asigurarea diagnosticului etiologic al bolilor transmisibile în vederea implementării măsurilor de limitare a răspândirii acestora.B. Unitatea de asistenţă tehnică şi management:Institutul Naţional de Sănătate PublicăC. Activităţi: a) supravegherea epidemiologică a bolilor transmisibile, intervenţia în focar şi derularea de studii epidemiologice de evaluare a incidenţei şi prevalenţei bolilor infecţioase; b) alerta rapidă şi evaluarea riscului de răspândire la nivel naţional şi internaţional. a) Supravegherea epidemiologică a bolilor transmisibile, intervenţia în focar şi derularea de studii epidemiologice de evaluare a incidenţei şi prevalenţei bolilor infecţioase1. Activităţi desfăşurate prin Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) şi structurile de specialitate din Centrele Regionale de Sănătate Publică Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara: a) coordonează supravegherea bolilor transmisibile prevăzute în reglementările legale în vigoare precum şi culegerea, validarea, analiza, interpretarea şi raportarea datelor epidemiologice către forurile naţionale şi internaţionale; b) asigură coordonarea metodologică a reţelei de boli transmisibile la nivel naţional şi regional; c) organizează instruiri pentru personalul din cadrul direcţiilor de sănătate publică în domeniul supravegherii bolilor transmisibile; d) recomandă acţiuni speciale de depistare activă şi de prevenire a bolilor transmisibile în comunităţi la risc, dacă este cazul; e) asigură sprijin tehnic şi metodologic în situaţii de urgenţă provocate de calamităţi naturale, instruiri ale personalului implicat în supraveghere; f) asigură, prin laboratoarele proprii a diagnosticului microbiologic sau confirmarea diagnosticului etiologic pentru bolile transmisibile cu metodologii de supraveghere şi pentru care nu există capacitate de laborator la nivel local sau dacă testarea la nivel local nu este cost-eficientă; g) contractează prestări servicii pentru diagnostic de laborator cu Laboratoarele de referinţă din INCDMI Cantacuzino pentru bolile prioritare pentru care există supraveghere, dar pentru care nu există capacitate locală/regională de diagnostic şi pentru asigurarea cost-eficienţei; h) elaborează şi implementează metodologii de supraveghere/strategii de supraveghere şi control al unor boli transmisibile sau situaţii de risc epidemiologic; i) raportează către DSPCSP din cadrul Ministerului Sănătăţii cazurile de boli infecţioase de interes naţional şi internaţional, măsurile recomandate şi transmite informaţii privind situaţia epidemiologică a bolilor transmisibile şi situaţiile de risc epidemiologie constituit sau prognozat; j) asigură identificarea, intervenţia şi supravegherea bolilor transmisibile considerate probleme de sănătate publică raţională, regională sau locală; k) acordă asistenţă tehnică direcţiilor de sănătate publică judeţene în instituirea şi aplicarea măsurilor de prevenire şi control al focarului de boală transmisibilă; l) acreditarea/menţinerea acreditării laboratoarelor de microbiologic şi participare la realizarea indicatorilor de evaluare a performanţelor de laborator în materie de supraveghere a bolilor transmisibile conform exigenţelor RSI; m) coordonează şi derulează studii epidemiologice necesare elucidării izbucnirilor epidemice, a factorilor de risc de îmbolnăvire, a grupurilor populaţionale la risc de îmbolnăvire, a implementării de noi metodologii de supraveghere specifică: Studiul de seroprevalenţă al infecţiei cu virusul hepatitei B şi virusul hepatitei C, al infecţiei cu Salmonella şi Campylobacter pe un eşantion reprezentativ populaţional, studiul serologic regional privind prevalenţa infecţiei cu virusul West-Nile în populaţia din judeţele arondate CRSP Timiş şi CRSP Cluj; n) supraveghează la nivel naţional şi regional infecţiile cu transmitere sexuală prevăzute în reglementările legale în vigoare precum şi asigură culegerea, validarea, analiza, interpretarea şi raportarea datelor epidemiologice; o) colaborează cu reţeaua de supraveghere a infecţiei TBC şi HIV/SIDA în domeniul supravegherii epidemiologice a acestor boli şi primeşte informaţii semestrial şi anual de la aceste reţele privind situaţia epidemiologică înregistrată.2. Activităţi implementate la nivelul serviciilor/birourilor de epidemiologie din direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti: a) supraveghează bolile transmisibile prevăzute în reglementările legale în vigoare prin culegerea, validarea, analiza, interpretarea şi raportarea datelor epidemiologice în conformitate cu prevederile Hotărârii nr. 589/2007 privind stabilirea metodologiei de raportare şi de colectare a datelor pentru supravegherea bolilor transmisibile, ale Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1466/2008 pentru aprobarea circuitului informaţional al fişei unice de raportare a bolilor transmisibile şi metodologiile specifice de supraveghere elaborate de CNSCBT; a) supraveghează bolile transmisibile considerate probleme de sănătate publică locală, subcoordonarea structurilor de specialitate din centrele regionale de sănătate publică; b) instituie şi aplică măsuri de prevenire şi control a focarului de boală transmisibila: ancheta epidemiologică, depistare contacţi/populaţie la risc, recoltare probe biologice, tratament profilactic şi/sau vaccinarea contacţilor antitifoidică, antihepatită A la copil, antihepatită B la adult conform metodologiilor specifice de supraveghere, notificare şi raportare, dezinfecţie în colaborare cu reţeaua de asistenţă primară; c) asigură activitatea epidemiologică în situaţii de urgenţă provocate de calamităţi naturale, precum inundaţii, cutremure şi altele asemenea, în colaborare cu reţeaua de asistenţă medicală primară şi de specialitate şi cu administraţia publică locală, conform practicilor epidemiologic curente; d) desfăşoară acţiuni speciale de depistare activă şi prevenire a bolilor transmisibile în comunităţi la risc, cu colaborarea centrului regional de sănătate publică, după caz; e) organizează instruiri ale personalului medico-sanitar şi ale mediatorilor sanitari cu privire la prevenirea, depistarea, raportarea şi controlul bolilor transmisibile, precum şi cu privire la vaccinarea populaţiei din grupele expuse la risc sau din comunităţi greu accesibile; f) achiziţionează testele şi reactivii pentru diagnosticul bolilor transmisibile prioritare; g) asigură medicamentele, vaccinurile: tifoidic, hepatitic A pediatric, hepatitic B pentru adult, dezinfectantele, materialele sanitare, echipamentele de protecţie necesare pentru intervenţie în caz de focar/epidemie de boală transmisibilă sau situaţii de risc epidemiologic; h) asigură schimbul de informaţii specifice şi colaborare interjudeţeană în probleme de epidemiologie; i) organizează şi participă la derularea unor activităţi antiepidemice solicitate de CNSCBT sau dispuse de către MS-DSPCSP; j) participă la realizarea de studii organizate de INSP prin CNSCBT şi/sau CRSP conform metodologiilor; k) abrogat;-------Lit. k), pct. 2, activitatea a), subtitlul C, titlul 2, cap. I al anexei 2 a fost abrogată de pct. 9 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013. l) asigură testarea serologică gratuită a gravidelor, în vederea depistării infecţiei luetice; m) efectuează investigaţia epidemiologică pentru cazurile suspecte de sifilis congenital la nou-născutul viu, în colaborare cu medicul specialist dermatovenerolog şi cu medicul de familie; n) efectuează testele serologice pentru depistarea cazurilor de sifilis congenital; o) coordonează investigaţia epidemiologică în focarele de sifilis cu minim 5 cazuri. p) asigură medicamentele, vaccinurile, dezinfectantele, materialele sanitare, echipamentele de protecţie necesare pentru intervenţie în caz de focar/epidemie de boală transmisibilă sau situaţii de risc epidemiologic prin reîntregirea rezervei antiepidemice;-------Lit. p), pct. 2, activitatea a), subtitlul C, titlul 2, cap. I al anexei 2 a fost introdusă de pct. 10 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013. q) continuă activităţile în vederea acreditării/menţinerii acreditării laboratoarelor de microbiologie şi participă la realizarea indicatorilor de evaluare a performanţelor de laborator în materie de supraveghere a bolilor transmisibile.-------Lit. q), pct. 2, activitatea a), subtitlul C, titlul 2, cap. I al anexei 2 a fost introdusă de pct. 10 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013.3. Activităţi desfăşurate de furnizorii de servicii medicale de la nivelul asistenţei medicale primare: a) raportează bolile transmisibile inclusiv cazurile de ITS depistate, în conformitate cu prevederile Hotărârii nr. 589/2007 privind stabilirea metodologiei de raportare şi de colectare a datelor pentru supravegherea bolilor transmisibile, ale Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1466/2008 pentru aprobarea circuitului informaţional al fişei unice de raportare a bolilor transmisibile; b) participă la activităţile de control a focarelor de boală transmisibilă, inclusiv prin efectuarea de vaccinări suplimentare dispuse de direcţiile de sănătate publică judeţene; c) participă, şi după caz, efectuează ancheta epidemiologică pentru cazurile de boală transmisibilă; d) asigură aplicarea definiţiilor de caz pentru bolile infecţioase, respectarea protocolului de investigare şi diagnostic etiologic, după caz, indicarea condiţiilor de izolare conform metodologii lor elaborate de CNSCBT; e) participă alături de specialiştii din cadrul DSP-urilor la derularea studiilor epidemiologice precum şi la acţiunile de evaluare şi investigare a situaţiilor de risc epidemiologic. b) Alerta rapidă şi evaluarea riscului de răspândire la nivel naţional şi internaţional1. Activităţi desfăşurate prin Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT), Biroul RSI şi structurile de specialitate din CRSP Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara: a) culegere, verificare, validare de informaţii privind bolile transmisibile/situaţiile care pot constitui alerte la nivel regional, naţional şi internaţional; b) asigură coordonarea metodologică a sistemului de alertă precoce şi răspuns rapid; c) detectarea depăşirii pragurilor de alertă epidemiologică sau situaţiile care pot constitui risc pentru sănătatea publică la nivel regional, naţional şi internaţional; d) evaluarea riscului de răspândire la nivel regional, naţional şi internaţional; e) dezvoltarea capacităţilor de efectuare rapidă a diagnosticului de laborator pentru situaţii de urgenţă epidemiologică; f) comunicarea cu forurile competente naţionale şi internaţionale pentru managementul riscului; g) organizarea de instruiri pentru personalul implicat în domeniul supravegherii bolilor transmisibile şi al alertei precoce; h) elaborează şi propune DSPCSP din Ministerul Sănătăţii măsurile ce trebuie aplicate în situaţii de alertă naţională/internaţională.2. Activităţi implementate la nivelul serviciilor/birourilor de epidemiologie din direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti: a) culegere, verificare, validare de informaţii privind bolile transmisibile/situaţiile care pot constitui alerte la nivel local; b) detectarea la timp a depăşirii pragurilor de alertă epidemiologică sau a situaţiilor care pot constitui risc pentru sănătatea publică; c) evaluarea riscului de răspândire la nivel local; d) efectuarea rapidă a diagnosticului de laborator; e) comunicarea cu forurile competente regionale şi naţionale pentru managementul riscului: CRSP, CNSCBT, Biroul RSI; f) recomandarea şi implementarea de măsuri de limitare a răspândirii bolilor transmisibile pe plan local; g) organizarea de instruiri pentru personalul implicat în domeniul supravegherii bolilor transmisibile şi al alertei precoce; h) supraveghează şi participă la implementarea măsurilor de sănătate în punctele de intrare desemnate în conformitate cu prevederile Regulamentului Sanitar Internaţional;3. Activităţi desfăşurate de furnizorii de servicii medicale: a) participă la sistemul naţional de alertă precoce, prin raportarea în timp util a bolilor transmisibile de interes naţional şi internaţional, în conformitate cu metodologiile de supraveghere şi prevederile Regulamentului Sanitar Internaţional 2005; b) participă la aplicarea măsurilor de control în focarele de boală transmisibilă.D. Indicatori de evaluare:Activitatea a)INSP: a) indicatori fizici:a.1. număr de activităţi desfăşurate/trimestru în sensul de suma activităţilor desfăşurate în fiecare lună a trimestrului: 150/trimestru;a.2. număr studii desfăşurate/an: 3 studii/an; b) indicatori de eficienţă:b.1. cost mediu pe activitate desfăşurată/trimestru: 400 lei;b.2. cost mediu pe studiu desfăşurat/an: 50.000 lei/studiu/an.DSPJ: a) indicatori fizici:a.1. număr de activităţi desfăşurate/trimestru în sensul de suma activităţilor desfăşurate în fiecare lună a trimestrului: 1200/trimestru;a.2. număr de focare depistate, raportate şi investigate/trimestru: 400 focare/trimestru;a.3. număr total de gravide testate serologic pentru sifilis în laboratorul DSPJ, din care număr gravide pozitive/trimestru: 15.000/trimestru;a.4. număr cupluri mama - nou-născut testate VDRL cantitativ pentru depistarea sifilisului congenital/trimestru: 200/trimestru;a.5. număr de cazuri de sifilis congenital al nou-născutului viu raportate: 5/trimestru. b) indicatori de eficienţă:b.1. cost mediu pe activitate desfăşurată/an ca raport între cheltuielile efective din anul respectiv şi suma activităţilor desfăţurate în anul respectiv: 2000 lei/activitate/an;b.2. cost mediu test depistare sifilis la gravidă: 10 lei;b.3. cost mediu test depistare sifilis congenital: 25 lei;b.4. cost mediu focar de boală transmisibilă depistat, raportat şi investigat/an: 2000 lei/an.Activitatea b)ÎNSP: a) indicatori fizicia.1. număr de alerte verificate/an: 5;a.2. număr de alerte investigate/an: 2. b) indicatori de eficienţă:b.1. cost mediu pe alerta verificată: 400 lei;b.2. cost mediu pe alerta investigată: 2000 lei.DSPJ: a) indicatori fizici:a.1. număr de alerte verificate/trimestru: 100;a.2. număr de alerte investigate/trimestru: 50. b) indicatori de eficienţă:b.1. cost mediu pe alerta verificată: 2000 lei;b.2. cost mediu pe alerta investigată: 4000 lei.E. Natura cheltuielilor:Activitatea a): a) materiale de laborator; b) materiale sanitare; c) dezinfectanţi; d) medicamente necesare chimioprofilaxiei şi vaccinuri precum: tifoidic, hepatita A la copil, hepatita B la adult; e) consumabile şi dotări pentru sistemul informaţional şi informatic; f) furnituri de birou; g) servicii de întreţinere şi exploatare dotări pentru comunicare-informare; h) prestări servicii tipografie pentru editare şi tipărire de ghiduri şi buletine informative; i) prestări servicii pentru organizarea instruirii metodologice şi cursuri de scurtă durată; j) servicii neutralizare deşeuri medicale; k) prestări servicii de laborator pentru diagnosticul/confirmarea bolilor transmisibile în laboratoarele DSP, INSP şi/sau INCDMI Cantacuzino; l) prestări servicii pentru controlul extern al calităţii; m) plata costurilor pentru întreţinere, mentenanţă, metrologizare echipament de laborator; n) plată servicii de acreditare laboratoare; o) cheltuieli de personal şi/sau contracte de prestări servicii încheiate conform prevederilor art. 49 alin. (3)-(6) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare; p) plata cheltuielii de transport probe; q) cheltuieli de deplasare; r) carburanţi. s) reactivi de laborator;-------Lit. s), activitatea a), subtitlul E, titlul 2, cap. I al anexei 2 a fost introdusă de pct. 11 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013. t) materiale sanitare, medicamente şi vaccinurile menţionate în rezerva antiepidemică;-------Lit. t), activitatea a), subtitlul E, titlul 2, cap. I al anexei 2 a fost introdusă de pct. 11 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013. u) piese de schimb;-------Lit. u), activitatea a), subtitlul E, titlul 2, cap. I al anexei 2 a fost introdusă de pct. 11 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013. v) prestări servicii cu caracter funcţional-------Lit. v), activitatea a), subtitlul E, titlul 2, cap. I al anexei 2 a fost introdusă de pct. 11 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013.Activitatea b): a) materiale sanitare; b) dezinfectanţi; c) consumabile şi dotări pentru sistemul informaţional şi informatic; d) servicii de întreţinere şi exploatare dotări pentru comunicare-informare; e) prestări servicii pentru organizare instruiri metodologice şi cursuri de scurtă durată; f) prestări servicii de laborator pentru diagnosticul/confirmarea bolilor efectuate în regim de urgenţă conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr. 34/2012 pentru stabilirea cadrului instituţional de acţiune în scopul utilizării durabile a pesticidelor pe teritoriul României; g) servicii neutralizare deşeuri medicale; h) cheltuieli de personal şi/sau contracte de prestării servicii încheiate conform prevederilor art 49 alin. (3)-(6) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare; i) plata cheltuielilor de transport probe; j) cheltuieli de deplasare; k) carburanţi.F. Unităţi care implementează: a) Institutul Naţional de Sănătate Publică; b) Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti; c) Unităţile de asistenţă medicală primară şi unităţile sanitare cu paturi din sectorul public şi privat.3. PROGRAMUL NAŢIONAL DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL AL INFECŢIEI HIVA. Obiective: a) reducerea morbidităţii asociate cu infecţia HIV; b) reducerea transmiterii verticale a infecţiei HIV: c) reducerea transmiterii pe cale sexuală de la pacient HIV pozitiv la persoana neinfectată HIV prin utilizarea tratamentului antiretroviral; d) prelungirea duratei de supravieţuire pentru persoanele infectate HIV.B. Unitate de asistenţă tehnică şi management:Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" BucureştiC. Domenii: 1) Prevenirea şi supravegherea infecţiei HIV la nivel naţional; 2) Tratamentul şi monitorizarea persoanelor cu infecţie HIV/SIDA. 1) Prevenirea şi supravegherea infecţiei HIV la nivel naţional1.1. Activităţi: a) efectuarea testelor specifice de screening; b) confirmarea cazurilor de infecţie HIV; c) luarea în evidenţă a persoanelor cu infecţie HIV la nivelul unităţilor de boli infecţioase teritoriale.Activităţi implementate la nivelul Ministerului Sănătăţii: a) achiziţia de teste rapide şt lente ELISA pentru diagnosticul infecţiei HIV/SIDA pe baza propunerilor Institutului Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş"; b) realizarea ordinelor de distribuire către direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti pe baza propunerilor Institutului Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş".Activităţi implementate la nivelul Institutului Naţional de Sănătate Publică prin Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) şi structurile sale regionale: a) asigură colaborarea în domeniul supravegherii epidemiologice şi raportarea situaţiei epidemiologice privind HIV/SIDA cu Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" şi respectiv, între centrele regionale din spitalele de boli infecţioase şi secţiile de epidemiologie din centrele regionale de sănătate publică din structura proprie; b) organizează, împreună cu Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" sesiuni de pregătire a personalului din reţeaua de supraveghere a infecţiei HIV/SIDA referitor la protocolul care se aplică în cazul expunerii profesionale sau accidentate HIV, respectarea precauţiilor universale (PU), proceduri de diagnostic şi tratament, protocolul de prevenire a transmiterii materno-fetale; c) contribuie la îmbunătăţirea sistemului de raportare a informaţiilor on-line şi formarea personalului care deserveşte acest sistem.Activităţi implementate la nivelul Institutului Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş": a) asigură coordonarea tehnică şi metodologică a centrelor regionale HIV/SIDA din spitalele de boli infecţioase, în domeniul de competenţă; b) stabileşte priorităţile în domeniu şi formulează propuneri pentru achiziţionarea de medicamente, reactivi şi materiale sanitare necesare implementării programului; c) organizează achiziţiile de consumabile medicale şi reactivi; d) realizează afişarea pe pagina de internet a institutului a datelor privind situaţia HIV/SIDA, situaţia testărilor HIV, alte date şi informaţii rezultate din evaluări epidemiologice, clinice sau de comportament legale de HIV/SIDA: e) raportează indicatorii programului în condiţiile prevăzute în norme tehnice şi face propuneri de îmbunătăţire a derulării activităţilor desfăşurate; f) asigură colaborarea în domeniul supravegherii epidemiologic şi raportarea situaţiei epidemiologice privind HIV/SIDA cu Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile şi respectiv, între centrele regionale din spitalele de boli infecţioase şi secţiile de epidemiologie din centrele regionale de sănătate publică Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara; g) organizează, împreună cu Institutul Naţional de Sănătate Publică sesiuni de pregătire a personalului din reţeaua de supraveghere a infecţiei HIV/SIDA referitoare la protocolul care se aplică în cazul expunerii profesionale sau accidentale HIV, respectarea precauţiunilor universale (PU), proceduri de diagnostic şi tratament, protocolul de prevenirea transmiterii materno-fetale; h) îmbunătăţeşte sistemul de raportare a informaţiilor on-line şi formarea personalului care deserveşte acest sistem; i) prevenirea transmiterii infecţiei HIV la utilizatorii de droguri injectabile prin asigurarea distribuţiei gratuite a seringilor şi acelor, precum şi a colectării celor utilizate, în parteneriat cu organizaţiile nonguvernamentale cu activitate recunoscută în domeniu, în baza unor contracte de colaborare încheiate cu acestea; transferul seringilor/acelor către organizaţiile nonguvernamentale partenere se realizează în baza proceselor- verbale de predare-primire şi a tabelelor în care sunt înscrise codurile ANA ale beneficiarilor şi semnătura acestora, prin care seringile sunt descărcate din gestiunea Institutului Naţional de Boli Infecţioase «Prof. Dr. Matei Balş».-------Lit. i), pct. 1.1, subtitlul 1, titlul 3, cap. I al anexei 2 a fost modificată de pct. 12 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013.Activităţi implementate la nivelul unităţilor sanitare desemnate Centre regionale HIV/SIDA: a) monitorizează şi evaluează la nivel regional derularea activităţilor specifice desfăşurate de spitalele de boli infecţioase din teritoriul arondat; b) monitorizează modul de aplicare a protocolului de prevenire a transmiterii materno-fetale de către spitalele de boli infecţioase şi maternităţi din teritoriul arondat; c) organizează, în colaborare cu Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş", sesiuni de pregătire a personalului cu responsabilităţi în domeniul supravegherii infecţiei HIV/SIDA referitor la protocolul care se aplică în cazul expunerii profesionale sau accidentale HIV, respectarea precauţiunilor universale, proceduri de diagnostic şi tratament protocolul de prevenire a transmiterii materno-fetale; d) dezvoltă şi aplică programe integrate de servicii de consiliere şi medicale la nivelul unităţilor care acordă tratament HIV/SIDA pentru a asigura un comportament sigur al persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA.Activităţi implementate la nivelul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti: a) analizează şi transmit Institutului Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" indicatorii împreună cu rezultatele analizei derulării programului (realizări, dificultăţi, propuneri de îmbunătăţire); b) asigură testarea HIV a femeilor gravide la nivelul laboratorului propriu; c) asigură testarea HIV pentru depistarea infecţiei HIV/SIDA în populaţie, în grupele de risc, la alte categorii şi în scop diagnostic (pentru unităţi medicale care nu au posibilitatea de testare HIV), conform metodologiei; d) distribuie testele rapide de screening pentru testarea infecţiei HIV/SIDA la nivelul unităţilor publice şi/sau private implicate în această activitate; e) colectează din teritoriu raportările privind screeningul HIV, analizează rezultatele şi trimite indicatorii, precum şi rezultatele analizei efectuate către Unitatea de asistenţă tehnică şi management a programului; f) participă la organizarea la nivel judeţean a campaniilor de informare a populaţiei; g) colectează fişele de raportare a cazurilor noi de HIV.Activităţi implementate la nivelul spitalelor de boli infecţioase sau spitalelor care au în structură secţii sau compartimente de boli infecţioase: a) asigură screeningul HIV al femeii gravide; b) asigură screeningul HIV al persoanelor din categoriile la risc pentru infecţia HIV sau care se internează cu simptomatologie sugestivă pentru infecţia HIV/SIDA; c) asigură consilierea pre şi post-testare; d) evaluează persoanele cu rezultate pozitive la testele de screening pentru HIV în vederea confirmării/infirmării diagnosticului; e) îndrumă persoanele seropozitive către Centrul Regional coordonator în vederea confirmării infecţiei HIV prin test RNA-HIV, în vederea încadrării clinice şi imunovirusologice şi a aprecierii oportunităţii de a iniţia tratamentul specific şi profilaxia unor infecţii oportuniste (când se impune); f) raportează către direcţia de sănătate publică teritorială numărul şi rezultatele testărilor HIV efectuate (pe tipuri de teste, categorii la risc şi, respectiv, rezultat); g) întocmesc fişele de raportare a cazurilor noi, trimise către direcţia de sănătate publică teritorială şi Comisia Naţională HIV/SIDA a Ministerului Sănătăţii; h) estimează anual necesarul de teste pentru screening. Aceste estimări vor fi trimise în timp util către Centrele regionale HIV/SIDA şi către Comisia Naţională anti-SIDA a Ministerului Sănătăţii.Activităţi implementate la nivelul spitalelor de pneumoftiziologie şi spitalelor de boli dermato-venerice sau spitalelor care au în structură secţii sau compartimente de pneumoftiziologic, respectiv dermato-venerologie: a) asigură screeningul HIV pentru toţi pacienţii cu TBC, respectiv cu ITS-uri; b) îndrumă persoanele cu rezultate pozitive la testele de screening către specialistul infecţionist; c) laboratoarele raportează către direcţia de sănătate publică teritorială numărul testărilor HIV, detaliat pe tipuri de testări, categorii la risc şi rezultate.Activităţi implementate la nivelul maternităţilor: a) asigiură testarea HIV a tuturor gravidelor la luarea în evidenţă şi apoi la momentul naşterii; b) aplică protocolul de prevenire a transmiterii verticale a infecţiei HIV de la mamă la făt; c) colaborează cu specialistul infecţionist şi cu neo-natologul pentru asigurarea prevenirii transmiterii verticale a infecţiei HIV; d) laboratoarele din maternităţi raportează către direcţia de sănătate publică teritorială numărul testărilor HIV, detaliat pe tipuri de testări, categorii la risc şi rezultate.Activităţi implementate la nivelul cabinetelor de medicină de familie: a) asigură luarea în evidenţă a gravidelor în primele luni de sarcină şi le recomandă testarea HIV prin direcţia de sănătate publică teritorială sau alte laboratoare acreditate; gravidele cu rezultate pozitive la testele de screening HIV sunt trimise la specialistul infecţionist.Activităţi implementate la nivelul unităţilor medicale şi organizaţiilor nonguvernamentale cu privire la utilizatorii de droguri IV: a) asigură implementarea programului de schimb de seringi în colaborare cu Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş"; b) promovează screeningul HIV în rândul utilizatorilor de droguri IV;" c) îndrumă persoanele cu rezultate pozitive la testele de screening către specialistul infecţionist.1.2. Indicatori de evaluare: a) Indicatori fizici:a.1. Număr de testări HIV pe categorii de teste:i. test rapid HIV (total şi teste pozitive): 150,000îi. test ELISA HIV 1+2 (total şi teste pozitive): 100.000a.2. Număr de testări pe categorii la risc (total şi teste pozitive): gravide, TBC, ITS, utilizatori de droguri IV. b) Indicatori de eficienţă:b.1. cost mediu/test rapid HIV: 3,78 lei;b.2. cost mediu/test ELISA HIV: 4,77 lei;b.3. număr teste ELISA HIV efectuate la gravide: 57.406;b.4. număr teste rapide HIV efectuate la gravide în maternitate: 80.580(se va raporta şi numărul de teste pozitive);b.5. număr teste HIV efectuate la grupele de risc: 61.069 (se va raporta şi numărul de teste pozitive);b.6. număr teste HIV efectuate la alte categorii: 46.149 (testare voluntară, testarea pacienţilor cu TBC, se va raporta şi numărul de cazuri pozitive). c) Indicatori de rezultat:c.1. procent de gravide testate HIV în maternităţi din totalul gravidelor din judeţ: min. 70%;-----------Lit. c), punctul 1.2, subtitlul 1), titlul 3, capitolul I din anexa 2 la normele tehnice a fost modificată de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 816 din 27 iunie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 429 din 15 iulie 2013.1.3. Natura cheltuielilor: a) materiale sanitare: teste HIV rapide şi ELISA, eprubete, vacuumtainere cu ace, criotuburi, vată, alcool sanitar, mănuşi, recipiente pentru colectare seringi şi ace folosite, recipiente pentru depozitare-transport de probe, substanţe dezinfectante; b) consumabile şi dotări cu mică valoare pentru sistemul informaţional şi informatic, servicii de întreţinere şi exploatare dotări pentru comunicare-informare, prestări servicii tipografie pentru editare şi tipărire de ghiduri şi buletine informative; c) prestări servicii pentru organizarea de instruiri metodologice şi cursuri de scurtă durată; d) prestări servicii de laborator pentru confirmarea/infirmarea diagnosticului în laboratoarele de referinţă (INCDI "Cantacuzino", Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş"); e) cheltuieli de personal şi sau prestări servicii conform art. 49 alin. (3)-(6) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioarele consilierilor HIV/SIDA.1.4. Unităţi care implementează programul: a) Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" Bucureşti; b) Institutul Naţional de Sănătate Publică; c) direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti; d) spitale de boli infecţioase (centre regionale HIV/SIDA) sau spitale căre au în structură secţii sau compartimente de boli infecţioase: e) spitale cu secţii de obstretică-ginecologie (maternităţi); f) spitale de pneumoftiziologie sau spitale care au în structură secţii sau compartimente de pneumoftiziologie; g) spitale de boli dermato-venerice sau spitale care au în structură secţii sau compartimente de boli dermato-venerice; h) cabinete de medicină de familie, cabinete de planificare familială;NOTĂ: Programul se adresează populaţiei generale şi categoriilor prioritar vizate: grupe cu risc de expunere, persoane cu infecţii cu transmitere sexuală, persoane cu TBC, nou-născuţi din mame seropozitive, donatori de sânge, personal medico-sanitar, hemodializaţi, transfuzaţi, utilizatori de droguri injectabile, deţinuţi, bărbăţi care practică sexul cu persoane de acelaşi sex, persoane care practică sex comercial, contacţi cu persoane infectate HIV, persoane cu parteneri sexuali multipli, viol/abuz sexual, şoferi de transport internaţional, marinari de cursă lungă, persoane cu sejur mai lung de 6 luni în străînătate, persoane care au lucrat mai mult de 6 luni în străînătate, prenupţial. 2) Tratamentul şi monitorizarea persoanelor cu infecţie HIV/SIDA2.1. Activităţi: a) asigurarea în spital şi în ambulatoriu a medicamentelor antiretrovirale şi pentru infecţiile asociate, necesare momentului bolnavilor HIV/SIDA şi postexpunere (profesională şi verticală); b) managementul pacientului infectat HIV; c) creşterea aderenţei la tratament prin toate mijloacele existente (inclusiv legislative).Activităţi implementate la nivelul Ministerului Sănătăţii: a) organizează activităţile de achiziţionare a testelor CD4, RNA-HIV şi a testelor de genotipare, precum şi a medicamentelor antiretrovirale, a medicamentelor pentru profilaxia infecţiilor oportuniste şi a medicaţiei hipolipemiante.Până la finalizarea achiziţiilor centralizate la nivel naţional prin semnarea contractelor subsecvente cu ofertanţii desemnaţi câştigători, medicamentele, materialele sanitare şi altele asemenea, care se acordă bolnavilor incluşi în programele naţionale de sănătate, se achiziţionează de unităţile sanitare cu paturi prin care se derulează programul, cu respectarea legislaţiei în domeniul achiziţiei publice, la preţul de achiziţie, care, în cazul medicamentelor nu poate depăşi preţul de decontare aprobat în condiţiile legii.Activităţi implementate la nivelul Centrelor regionale HIV/SIDA: a) Monitorizează şi evaluează la nivel regional derularea activităţilor specifice desfăşurate la nivelul spitalelor de boli infecţioase din teritoriul arondat; b) Recomandă iniţierea tratamentului cu medicamente antiretrovirale şi schema de utilizat (în conformitate cu Ghidul naţional); c) Recomandă schimbările de tratament şi cazurile cu reacţii adverse sau cu eşec prin rezistenţă la antiretrovirale; d) Asigură monitorizarea CD4, RNA-HIV şi teste de rezistenţă a pacienţilor infectaţi HIV; e) Monitorizează nivelul de aderenţă la tratament în teritoriile din subordine; f) Recomandă profilaxia pentru principalele infecţii oportuniste; g) Organizează în colaborare cu Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" sesiuni de pregătire a personalului cu responsabilităţi în domeniu; h) Raportează către Comisia Naţională HIV/SIDA a Ministerului Sănătăţii toate informaţiile legate de controlul infecţiei HIV (tratament şi monitorizare).Activităţi implementate la nivelul spitalelor de boli infecţioase sau spitalelor care au în structură secţii sau compartimente de boli infecţioase: a) asigură iniţierea şi continuitatea tratamentului cu medicamente antiretrovirale(ARV) la persoanele HIV pozitive aflate în evidenţă activă, conform recomandărilor de la Centru Regional; b) colaborează cu pacientul şi cu întreaga echipă medicală aflată la dispoziţie pentru promovarea unei aderenţe la tratamentul ARV > 95%; c) asigură monitorizarea pacientului pentru testele de laborator curente, conform recomandărilor naţionale; d) îndrumă periodic pacientul către Centrul Regional coordonator pentru monitorizare CD4, RNA-HIV şi test de rezistenţă (când este/cazul); e) aplică recomandările specialiştilor de la nivelul Centrului Regional; f) raportează modalitatea de derulare a componentei B a programului, conform machetelor de raportare; g) estimează anual necesarul de teste pentru screening, necesarul de medicamente antiretrovirale, pentru profilaxia infecţiilor oportuniste şi de medicamente hipolipemiante. Aceste estimări vor fi trimise în timp util către Centrele regionale HIV/SIDA şi către Comisia Naţională anti-SIDA a Ministerului Sănătăţii.2.2. Criterii de eligibilitate pentru tratamentul cu antiretrovirale (ARV):1. Pentru bolnavii cu infecţie HIV/SIDA: a) infecţie HIV simptomatică; b) infecţie HIV asimptomatică + criterii imunologice; c) infecţie HIV asimptomatică + criterii virusologice; d) limfocite CD4 < 350/mmc; e) limfocite CD4 > 350/mmc, dar cu o rată mare de scădere; f) nivelul încărcăturii virale (RNA-HIV plasmatic) peste 100.000 copii/ml; g) nivelul încărcăturii virale (RNA-HIV plasmatic) < 100.000 copii/ml, dar cu o rată mare de creştere.2. Pentru pacienţii postexpunere: a) gravide HIV-pozitive şi nou-născuţi până la vârsta de 6 săptămâni; b) expuneri profesionale accidentale.-----------Punctul 2.2, subtitlul 2), titlul 3, capitolul I din anexa 2 la normele tehnice a fost modificat de pct. 7 al art. I din ORDINUL nr. 816 din 27 iunie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 429 din 15 iulie 2013.2.3. Indicatori de evaluare: a) Indicatori fizici:a.1. număr de persoane infectate HIV/SIDA tratate: 8.900;a.2. număr de persoane postexpunere tratate: 387. b) Indicatori de eficienţă:b.1. cost mediu/bolnav HIV/SIDA tratat/an: 28.168 lei;b.2. cost mediu/persoană tratată postexpunere/an: 735 lei.2.4. Natura cheltuielilor: a) cheltuieli pentru medicamente antiretrovirale şi pentru infecţii asociate; b) teste de monitorizare CD4, RNA-HIV şi a testelor de genotipare.2.5. Unităţi care implementează programul:2.5.1. Institutul Naţional de Boli Infecţioase «Prof. Dr. Matei Balş»;2.5.2. Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia;2.5.3. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad;2.5.4. Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti;2.5.5. Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău;2.5.6. Spitalul Clinic Municipal «Dr. Gavril Curteanu» Oradea;2.5.7. Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa;2.5.8. Spitalul Judeţean de Urgenţă «Mavromati» Botoşani;2.5.9. Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila;2.5.10. Spitalul de Boli Infecţioase Braşov;2.5.11. Spitalul Judeţean de Urgenţă Buzău;2.5.12. Spitalul Judeţean de Urgenţă Călăraşi;2.5.13. Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa;2.5.14. Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Cluj-Napoca;2.5.15. Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa;2.5.16. Spitalul Judeţean de Urgenţă «Dr. F. Kristof» Sfântu Gheorghe;2.5.17. Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgovişte;2.5.18. Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie «Victor Babeş» Craiova;2.5.19. Spitalul Clinic de Boli Infecţioase «Sf. Parascheva» Galaţi;2.5.20. Spitalul Judeţean de Urgenţă Giurgiu;2.5.21. Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu Jiu;2.5.22. Spitalul Judeţean de Urgenţă Miercurea-Ciuc;2.5.23. Spitalul de Urgenţă Petroşani;2.5.24. Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva;2.5.25. Spitalul Municipal «Dr. Alexandru Simionescu» Hunedoara;2.5.26. Spitalul Judeţean de Urgenţă Slobozia;2.5.27. Spitalul Clinic de Boli Infecţioase «Sf. Parascheva» Iaşi;2.5.28. Spitalul de Boli Infecţioase şi Psihiatrie Baia Mare;2.5.29. Spitalul Municipal Sighetu Marmaţiei;2.5.30. Spitalul Judeţean de Urgenţă Drobeta-Turnu Severin;2.5.31. Spitalul Clinic Judeţean Mureş;2.5.32. Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra-Neamţ;2.5.33. Spitalul Municipal de Urgenţă Roman;2.5.34. Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina;2.5.35. Spitalul de Boli Infecţioase Ploieşti;2.5.36. Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău;2.5.37. Spitalul Judeţean de Urgenţă Satu Mare;2.5.38. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu;2.5.39. Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu;2.5.40. Spitalul Municipal Mediaş;2.5.41. Spitalul Judeţean de Urgenţă «Sf. Ioan cel Nou» Suceava;2.5.42. Spitalul Judeţean de Urgenţă Alexandria;2.5.43. Spitalul Clinic de Boli Infecţioase «Victor Babeş» Timişoara;2.5.44. Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii «Louis Ţurcanu» Timişoara;2.5.45. Spitalul Judeţean de Urgenţă Tulcea;2.5.46. Spitalul Judeţean de Urgenţă Vâlcea;2.5.47. Spital Judeţean de Urgenţă Vaslui;2.5.48. Spitalul Municipal de Urgenţă «Elena Beldiman» Bârlad;2.5.49. Spitalul Judeţean de Urgenţă «Sf. Pantelimon» Focşani;2.5.50. Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale «Dr. Victor Babeş» Bucureşti;2.5.51. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Ilfov;2.5.52. Spitalul Penitenciar Jilava.-------Pct. 2.5, subtitlul 2, titlul 3, cap. I al anexei 2 a fost modificat de pct. 13 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013.4. PROGRAMUL NAŢIONAL DE PREVENIRE, SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL AL TUBERCULOZEI-----------Titlul "3. Programul naţional de prevenire, supraveghere şi control al tuberculozei", capitolul I din anexa 2 la normele tehnice a fost modificat de pct. 8 al art. I din ORDINUL nr. 816 din 27 iunie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 429 din 15 iulie 2013.A. Obiective: a) reducerea prevalenţei şi a mortalităţii TB; b) menţinerea unei rate de depistare a cazurilor noi de TB pulmonară pozitivă la microscopie; c) tratamentul bolnavilor cu tuberculoză; d) menţinerea ratei de succes terapeutic la cazurile noi pozitive de TB pulmonară.B. Unitatea de asistentă tehnică şi management:Institutul Naţional de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta" BucureştiC. Domenii: 1) Supravegherea şi controlul tuberculozei; 2) Tratamentul bolnavilor cu tuberculoză; 1) Supravegherea şi controlul tuberculozei.1.1. Activităţi: a) Activităţi derulate la nivelul Institutului Naţional de Sănătate Publică prin CNSCBT şi structurile sale regionale: 1) participă la instruirea personalului medical pentru aplicarea prevederilor programului în colaborare cu Institutul Naţional de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta" şi direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti; 2) monitorizează şi evaluează tendinţa de evoluţie a tuberculozei la nivel naţional pe baza Indicatorilor epidemiometrici trimestriali şi anuali transmişi de către Institutul Naţional de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta" şi transmite Ministerului Sănătăţii propuneri de îmbunătăţire a activităţilor desfăşurate de către DSPCSP şi dispensarele de pneumoftiziologie; 3) Abrogat.-----------Punctul 3), lit. a), punctul 1.1, subtitlul 1), titlul 4, capitolul I din anexa 2 la normele tehnice a fost abrogat de pct. 9 al art. I din ORDINUL nr. 816 din 27 iunie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 429 din 15 iulie 2013. b) Activităţi derulate la nivelul Institutului de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta" Bucureşti: 1) asigură asistenţa tehnică şi managementul programului la nivel naţional, în colaborare cu coordonatorii tehnici judeţeni, care sunt medici pneumologi; 2) asigură instruirea personalului medical pentru aplicarea prevederilor programului cu colaborarea INSP, a structurilor sale regionale şi a direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti; 3) verifică efectuarea controlului intern şi extern de calitate al laboratoarelor de bacteriologie BK, inclusiv pentru determinarea tulpinilor chimiorezistente, şi asigură mediile cu antibiograme de linia a II-a pentru laboratoarele de referinţă naţionale;-----------Punctul 3), lit. b), punctul 1.1, subtitlul 1), titlul 4, capitolul I din anexa 2 la normele tehnice a fost modificat de pct. 10 al art. I din ORDINUL nr. 816 din 27 iunie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 429 din 15 iulie 2013. 4) asigură organizarea şi funcţionarea unui sistem informaţional şi informatic coerent şi eficient pentru supravegherea şi controlul morbidităţii specifice, precum şi a cazurilor de TB-MDR şi TB-XDR; 5) asigură coordonarea naţională în vederea realizării depistării, evaluării şi administrării tratamentului cazurilor de îmbolnăvire TB-MDR şi TB-XDR; 6) asigură realizarea vizitelor dr supervizare în teritoriu. c) Activităţi derulate la nivelul unităţilor sanitare care au În structura organizatorică dispensare de pneumoftiziol gic; 1) asigură depistarea cazurilor de tuberculoză prin:1.1. controlul simptomaticilor respiratori şi suspecţilor TB prin examen clinic, radiografie pulmonară şi, după caz, examen spută: microscopie şi culturi;1.2. controlul contacţilor TB şi altor grupuri cu risc crescut de tuberculoză prin examen clinic, radiografie pulmonară, iar la copii suplimentar prin IDR la PPD. 2) asigură, în colaborare cu medicul de familie, chimioprofilaxia prin autoadministrate monitorizată pentru contacţii cazurilor contagioase, pentru grupa de vârstă 0-19 ani, precum şi pentru alte categorii de persoane cu risc crescut de îmbolnăvire prin tuberculoză (cu infecţie HIV, imunodeficienţe congenitale, boli sau stări cu deficit imun permanent ori temporar, tratamente imunosupresive, cortizonice, citostatice), precum şi administrarea tratamentului sub directă observare la bolnavii cu tuberculoză, care au domiciliul real în teritoriul care le este arondat epidemiologie; 3) colaborează cu medicii de familie şi supervizează activitatea acestora în depistarea tuberculozei şi administrarea tratamentului sub directa observare; 4) efectuează, în colaborare cu medicul de familie, investigaţia epidemiologică şi asigură implementarea măsurilor necesare atunci când se descoperă un caz de tuberculoză; 5) participă, în colaborare cu medicul epidemiolog din DSPJ şi cu medicul de familie, la investigaţia epidemiotogică şi implementarea măsurilor necesare în focarele de tuberculoză cu minimum 3 cazuri; 6) realizează achiziţia de PPD şi materiale sanitare necesare pentru testările IDR; 7) asigură evidenţa activă a stării de sănătate specifică la bolnavii de tuberculoză, transmite informaţii şi recomandări privind starea de sănătate a bolnavilor atât spre medicul de familie care gestionează persoana cât şi spre registrul naţional de evidenţă din Institutul de Pneumoftziologie "Prof. Dr. Marius Nasta" Bucureşti; 8) raportează, conform reglementărilor în vigoare, datele statistice specifice şi indicatorii de derulare ai subprogramului către DSP judeţene/a municipiului Bucureşti; 9) efectuează vizite de monitorizare a activităţilor din cadrul subprogramului la cabinetele medicilor de familie din teritoriul arondat. d) Activităţi derulate la nivelul cabinetelor de medicină de familie şi al cabinetelor medicale din unităţile de învăţământ: 1) identifică şi trimite cazurile suspecte de tuberculoză pentru control de specialitate la dispensarul de pneumoftiziologie la care este arondat pacientul după domiciliul său real, conform reglementărilor legale în vigoare; 2) înregistrează într-un registru special cazurile suspecte de tuberculoză şi urmăreşte efectuarea de către acestea a controlului de specialitate indicat la dispensarul de pneumoftiziologie; 3) participă, în colaborare cu medicul specialist din dispensarul de pneumoftiziologie, la efectuarea investigaţiei epidemiologice şi implementarea măsurilor necesare la depistarea cazurilor de tuberculoză, iar în cazul focarelor cu cel puţin 3 cazuri, împreună şi cu medicul epidemiolog din DSPJ; 4) efectuează citirea cicatricii vaccinale BCG la vârsta de 6-10 luni; la copiii fără cicatrice sau la copiii cu cicatrice sub 3 mm efectuează recuperarea vaccinării BCG cu consultarea prealabilă a medicului pneumoftiziolog sau, după caz, îi îndrumă la cabinetul de pneumologie teritorial; recuperarea vaccinării se face numai după testarea PPD;-----------Punctul 4), lit. d), punctul 1.1, subtitlul 1), titlul 4, capitolul I din anexa 2 la normele tehnice a fost modificat de pct. 11 al art. I din ORDINUL nr. 816 din 27 iunie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 429 din 15 iulie 2013. 5) asigură în colaborare cu medicul pneumolog, chimioprofilaxia prin autoadministrarea monitorizată pentru contacţii cazurilor contagioase, pentru grupa de vârstă 0-19 ani, precum şi pentru alte categorii de persoane cu risc crescut de îmbolnăvire prin tuberculoză: cu infecţie HIV, imunodeficienţe congenitale, boli sau stări cu deficit imun permanent sau temporar, tratamente imunosupresive, cortizonice, citostatice; 6) asigură administrarea tratamentului sub directă observare la bolnavii cu tuberculoză înscrişi pe listele sale sau aliaţi în teritoriul pe care îl are arondat epidemiologie. e) Activităţi derulate la nivelul direcţiilor de sănătate publică Judeţene şi a municipiului Bucureşti: 1) efectuează, în cadrul programului de prevenire şi control al infecţiei cu HIV, testarea HIV pentru pacienţii suspecţi/confirmaţi cu tuberculoză, pentru unităţi medicale care nu au posibilitatea de testare HIV; 2) coordonează investigaţia epidemiologică în focarele cu minim 3 cazuri; 3) raportează la INSP - CNSCBT focarele cu minim 3 cazuri; 4) colaborează cu reţeaua de pneumoftiziologie la instruirea personalului medical pentru aplicarea prevederilor programului; 5) monitorizează la nivel judeţean derularea programului, în colaborare cu medicul coordonator judeţean TB; 6) asigură şi distribuie spitalelor/secţiilor de specialitate şi dispensarelor de pneumoftiziologie necesarul de formulare, registre, birotică şi materiale de educaţie pentru sănătate privind tuberculoza, precum şi oricare dintre materialele şi consumabilele prevăzute la cap. "Natura cheltuielilor"; 7) asigură împreună cu coordonatorul tehnic judeţean repartiţia fondurilor alocate programului, pentru unităţile sanitare de pneumoftiziologie din judeţ; 8) asigură, împreună cu coordonatorul tehnic judeţean, întreţinerea şi funcţionarea sistemului informatic de înregistrare-raportare a datelor despre cazurile de tuberculoză, precum şi efectuarea transporturilor necesare pentru derularea activităţilor din cadrul subprogramului. 9) transmite raportările consumului de medicamente şi al materialelor specifice pe componenta curativă, respectiv de prevenţie, către Unitatea de asistenţă tehnică şi management lunar, trimestrial şi anual-------Pct. 9), lit. e), pct. 1.1, subtitlul 1, titlul 4, cap. I al anexei 2 a fost introdus de pct. 14 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013. f) Activităţi derulate de către coordonatorul tehnic judeţean: 1) coordonează implementarea Programului naţional de prevenire, supraveghere şi control al tuberculozei (PNPSCT) la nivel judeţean/de sector; 2) colaborează cu direcţia de sănătate publică şi Unitatea de asistenţă tehnică şi management în vederea implementării PNPSCT; 3) colaborează cu alte instituţii în vederea implementării PNPSCT (CJAS, autorităţi locale, organizaţii nonguvernamentale cu activitate în domeniu); 4) organizează activitatea de îndrumare metodologică a PNPSCT în teritoriu (inclusiv vizite de îndrumare în teritoriu); 5) organizează, supraveghează şi răspunde de colectarea datelor, stocarea informaţiilor, prelucrarea şi raportarea acestora; 6) analizează periodic datele colectate (lunar, trimestrial, anual) şi identifică problemele specifice pe care le comunică Unităţii de asistenţă tehnică şi management; 7) întocmeşte şi semnează macheta de raportare a indicatorilor specifici PNPSCT şi macheta privind execuţia programului la nivelul unităţii sanitare; 8) participă la întocmirea registrului judeţean pentru tuberculoză, atât pe suport hârtie, cât şi electronic; 9) coordonează, controlează şi avizează comenzile lunare de medicamente la nivelul unităţii de profil din judeţ; 10) colaborează cu direcţia de sănătate publică pentru realizarea programelor de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate în domeniu; 11) participă la acţiunile de instruire în cadrul PNPSCT la nivelul Unităţii de asistenţă tehnică şi management; 12) monitorizează şi evaluează activităţile PNPSCT la nivelul judeţului.-------Lit. f), pct. 1.1, subtitlul 1, titlul 4, cap. I al anexei 2 a fost introdusă de pct. 15 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013.1.2. Indicatori de evaluare: a) indicatori fizici:a.1. numărul persoanelor examinate pentru depistarea cazurilor de infecţie/îmbolnăvire de tuberculoză (suspecţi, simptomatici, contacţi grupuri cu risc crescut): 200.000;a.2. numărul de persoane la care s-a iniţiat chimioprofilaxia: 20.000.-----------Sublit. a.2, lit. a), punctul 1.2, subtitlul 1), titlul 4, capitolul I din anexa 2 la normele tehnice a fost modificată de pct. 12 al art. I din ORDINUL nr. 816 din 27 iunie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 429 din 15 iulie 2013. b) indicatori de eficienţă:b.1. cost mediu/IDR la PPD: 20 lei;b.2. cost mediu lunar/tratament/chimioprofilactic: 10 lei. c) indicatori de rezultat:c.1. procentul cazurilor noi de tuberculoză cu anchetă epidemiologică din totalul cazurilor noi înregistrate: 90%;c.2. procentul persoanelor cu chimioprofilaxie din cele cu indicaţie pentru chimioprofilaxie: 90%.1.3. Natura cheltuielilor: a) materiale sanitare: PPD, seringi de unică utilizare cu ac, vată, alcool sanitar, mănuşi, recipiente pentru colectarea seringilor folosite, consumabile, reactivi şi soluţii pentru laboratorul de bacteriologie (pentru examen microscopic, cultură - medii solide şi lichide pentru diagnostic precoce şi antibiograme pentru medicamente de linia I şi a II-a pentru decelarea cazurilor de chimiorezistenţă), materiale necesare pentru metode de detecţie rapidă a infecţiei cu Mycobacterium tuberculosis (teste de tip IGRA - Quantiferon Gold), consumabile şi materiale necesare pentru metode genetice de diagnostic rapid al tuberculozei şi al formelor cu chimiorezistenţă. Lista consumabilelor este prevăzută în Normele metodologice de implementare a Programului naţional de prevenire, supraveghere şi control al tuberculozei, aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii;-------Lit. a), pct. 1.3, subtitlul 1, titlul 4, cap. I al anexei 2 a fost modificată de pct. 16 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013. b) medicamente pentru chimioprofilaxie, filme radiologice, soluţii pentru radiologie, CD-uri, cheltuieli de întreţinere şi reparaţii pentru aparatura de radiologie clasică sau digitală; c) abrogat;-------Lit. c), pct. 1.3, subtitlul 1, titlul 4, cap. I al anexei 2 a fost abrogată de pct. 17 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013. d) cheltuieli derivate din întreţinerea şi funcţionarea sistemului informatic de înregistrare/raportare a datelor în cadrul programului; e) cheltuieli derivate din procurarea de materiale necesare prevenirii transmiterii infecţiilor: materiale de protecţie, dezinfectanţi, detergenţi, măşti, mănuşi, mică aparatură (lămpi UV);-------Lit. e), pct. 1.3, subtitlul 1, titlul 4, cap. I al anexei 2 a fost modificată de pct. 18 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013. f) cheltuieli derivate din folosirea şi întreţinerea mijloacelor de transport special destinate efectuării activităţilor în cadrul programului (transport contacţi, suspecţi, bolnavi cu tuberculoză, materiale biologice, medicamente la cabinetele medicilor de familie sau la domiciliul pacienţilor, medici în cadrul activităţilor programului): combustibili, asigurări auto, revizii tehnice, reparaţii etc.; g) cheltuieli rezultate din funcţionarea Unităţii de asistenţă tehnică şi management şi din activităţi de monitorizare a derulării programului: cheltuieli de transport, cazare, diurnă, delegaţii; h) cheltuieli rezultate din activităţi în cadrul programelor de IEC - materiale sanitare educative, birotică, consumabile; i) cheltuieli rezultate din activităţi de formare a personalului, dezvoltarea resurselor umane: organizarea şi desfăşurarea de cursuri de perfecţionare, simpozioane, mese rotunde; j) cheltuieli de personal şi/sau contracte de prestări servicii încheiate conform prevederilor art. 49, alin. (3)-(6) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare.1.4. Unităţi care implementează programul: a) Institutul de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta" Bucureşti; b) Institutul Naţional de Sănătate Publică; c) direcţiile de Sănătate Publică judeţene şi a municipiului Bucureşti: d) dispensarele de pneumoftiziologie; e) maternităţi, spitale/secţii de pneumoftiziologie; f) laboratoarele de bacteriologic BK; g) farmaciile cu circuit închis care gestionează medicamente antituberculoase; h) cabinete de medicină de familie, cabinete medicale din unităţi de învăţământ. 2) Tratamentul bolnavilor cu tuberculoză2.1. Activităţi: a) Activităţi implementate la nivelul Ministerului Sănătăţii:Organizează activităţile de achiziţionare a medicamentelor specifice pentru tratamentul bolnavilor TBC.Până la finalizarea achiziţiilor centralizate la nivel naţional prin semnarea contractelor subsecvente cu ofertanţii desemnaţi câştigători, medicamentele, materialele sanitare şi altele asemenea, care se acordă bolnavilor incluşi în programele naţionale de sănătate, se achiziţionează de unităţile sanitare cu paturi prin care se derulează programul, cu respectarea legislaţiei în domeniul achiziţiei publice, la preţul de achiziţie, care, în cazul medicamentelor, nu poate depăşi preţul de decontare aprobat în condiţiile legii. b) Activităţi implementate la nivelul spitalelor TBC, dispensarelor TBC, sanatoriilor TBC, secţiilor şi preventorilor TBC: 1) definitivarea diagnosticului cazurilor de TB; 2) asigurarea medicamentelor specifice, în spital şi în ambulatoriu, pentru chimioprofilaxia infecţiei tuberculoase latente şi tratamentul continuu, complet şi de calitate pentru pacienţii cu TB şi TB MDR/XDR: 3) asigurarea materialelor sanitare specifice pentru examene bacteriologice şi radiologice. Numărul examenelor specifice bolnavilor cu tuberculoză incluşi în subprogram este prevăzut în Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.577/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de implementare a Programului naţional de control al tuberculozei; 4) monitorizarea evoluţiei sub tratament a pacienţilor cu TB, TB MDR/XDR; 5) monitorizarea aderenţei la tratament în teritoriile din subordine.2.2. Criterii de eligibilitate:pacienţi cu tuberculoză pulmonară sau extrapulmonară, confirmaţi ori nu bacteriologic, la care medicul pneumolog sau, pentru tuberculoză extrarespiratorie, specialistul de organ din judeţe a decis iniţierea unui tratament antituberculos;2.3. Indicatori de evaluare: a) indicatori fizici:a.1. număr persoane infectate la care s-a administrat tratament chimioprofilactic: 20.000/an;a.2. număr pacienţi TB trataţi: 27.000/an;a.3. număr pacienţi cu MDR TB în faza intensivă trataţi: 600/an;a.4. număr pacienţi cu MDR TB în faza de continuare trataţi: 800/an; b) indicatori de eficienţă:b.1. cost mediu/pacient TB tratat/an: 491 lei;b.2. cost mediu/pacient cu MDR TB în faza intensivă tratat: 10.470 lei;b.3. cost mediu/pacient cu MDR TB în faza de continuare tratat: 710 lei.-----------Punctul 2.3, subtitlul 2), titlul 4, capitolul I din anexa 2 la normele tehnice a fost modificat de pct. 13 al art. I din ORDINUL nr. 816 din 27 iunie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 429 din 15 iulie 2013.2.4. Natura cheltuielilor: a) cheltuieli pentru medicamente specifice; b) cheltuieli pentru materiale sanitare specifice programului curativ TB: b1) materiale sanitare: PPD, seringi de unică utilizare cu ac, vată, alcool sanitar, mănuşi, recipiente pentru colectarea seringilor folosite, consumabile, reactivi şi soluţii pentru laboratorul de bacteriologie (pentru examen microscopic, cultură - medii solide şi lichide pentru diagnostic precoce şi antibiograme pentru medicamente de linia I şi a II-a pentru decelarea cazurilor de chimiorezistenţă), materiale necesare pentru metode de detecţie rapidă a infecţiei cu Mycobacterium tuberculosis (teste de tip IGRA - Quantiferon Gold), consumabile şi materiale necesare pentru metode genetice de diagnostic rapid al tuberculozei şi al formelor cu chimiorezistenţă. Lista consumabilelor este prevăzută în Normele metodologice de implementare a Programului naţional de prevenire, supraveghere şi control al tuberculozei, aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii; b2) examenele radiologice: filme radiografice pentru aparatură clasică şi digital, CD, casete radiografice de diferite dimensiuni, soluţie de developare (set fixator şi revelator), cheltuieli de întreţinere şi reparaţii (service) pentru aparatura radiologică clasică sau digitală, plata pentru autorizaţia de funcţionare a aparaturii radiografice; b3) alte materiale sanitare specifice în vederea efectuării tratamentului sub directa observaţie, din componenţa curativă: pahare de unică folosinţă, seringi de 5 şi 10 ml şi vacuumtainere.-------Lit. b), pct. 2.4, subtitlul 2), titlul 4, cap. I al anexei 2 a fost modificată de pct. 19 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013.2.5. Unităţi care implementează programul:1. Spitalul de Boli Cronice Câmpeni;2. Spitalul de Pneumoftiziologie Aiud;3. Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba;4. Spitalul Municipal Blaj;5. Spitalul Orăşenesc Cugir;6. Spitalul Municipal Sebeş;7. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad;8. Spitalul Orăşenesc Lipova;9. Spitalul de Boli Cronice Sebiş;10. Spitalul Orăşenesc Ineu;11. Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti;12. Spital 1 de Pneumoftiziologie Câmpulung;13. Spitalul de Pneumoftiziologie Leordeni;14. Spitalul «Sf. Andrei» Valea Iaşului;15. Spitalul Municipal «Carol I» Costeşti16. Spitalul de Pneumoftiziologie Bacău;17. Spitalul Municipal Oneşti;18. Spitalul Municipal de Urgenţă Moineşti;19. Spitalul Orăşenesc Buhuşi;20. Spitalul Clinic Municipal «Dr. Gavril Curteanu» Oradea;21. Spitalul Orăşenesc Aleşd;22. Spitalul Municipal «Dr. Pop Mircea» Marghita;23. Spitalul Municipal «Ep. N. Popoviciu» Beiuş;24. Spitalul Municipal Salonta;25. Spitalul de Psihiatrie Nucet;26. Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa;27. Spitalul Orăşenesc «Dr. G. Trifon» Năsăud;28. Spitalul de Pneumoftiziologie Botoşani;29. Spitalul Municipal Dorohoi;30. Spitalul de Pneumoftiziologie Braşov;31. Spitalul de Pneumoftiziologie Brăila;32. Spitalul Judeţean de Urgenţă Buzău;33. Spitalul Municipal Râmnicu Sărat;34. Spitalul Orăşenesc Nehoiu;35. Spitalul Municipal de Urgenţă Caransebeş;36. Spitalul Orăşenesc Oraviţa;37. Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa;38. Spitalul Orăşenesc Moldova Nouă;39. Spitalul de Pneumoftiziologie Călăraşi;40. Spitalul Municipal Olteniţa;41. Spitalul Orăşenesc Lehliu-Gară;42. Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie «Leon Danielo» Cluj-Napoca;43. Spitalul Municipal Dej;44. Spitalul Municipal Turda;45. Spitalul Municipal Câmpia Turzii;46. Spitalul Orăşenesc Gherla;47. Spitalul Orăşenesc Huedin;48. Spitalul de Pneumoftiziologie Constanţa;49. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă «Sf. Apostol Andrei» Constanţa;50. Spitalul Orăşenesc Cernavodă;51. Spitalul Orăşenesc Hârşova;52. Spitalul Municipal Mangalia;53. Spitalul Municipal Medgidia;54. Spitalul Militar Constanţa;55. Spitalul Judeţean de Urgenţă «Dr. F. Kristof» Sf. Gheorghe;56. Spitalul Municipal Târgu Secuiesc;57. Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgovişte;58. Spitalul Orăşenesc Pucioasa;59. Spitalul Orăşenesc Găieşti;60. Spitalul Orăşenesc Moreni;61. Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie «V. Babeş» Craiova;62. Spitalul de Pneumoftiziologie Leamna;63. Spitalul Municipal Calafat;64. Spitalul Municipal Băileşti;65. Spitalul Filişanilor Filiaşi;66. Spitalul Orăşenesc Segarcea;67. Spitalul Orăşenesc «Aşezămintele Brâncoveneşti» Dăbuleni;68. Spitalul de Pneumoftiziologie Galaţi69. Spitalul de Pneumoftiziologie Izvoru;70. Spitalul Judeţean de Urgenţă Giurgiu;71. Spitalul Orăşenesc Bolintin Vale;72. Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu Jiu;73. Spitalul de Pneumoftiziologie «T. Vladimirescu» Runcu;74. Spitalul Orăşenesc de Urgenţă Târgu Cărbuneşti;75. Spitalul Municipal Motru;76. Spitalul Judeţean de Urgenţă Miercurea-Ciuc;77. Spitalul Municipal Odorheiu Secuiesc;78. Spitalul Municipal Gheorghieni;79. Spitalul Municipal Topliţa;80. Spitalul Municipal «Dr. A. Simionescu» Hunedoara;81. Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva;82. Spitalul de Urgenţă Petroşani;83. Sanatoriul de Pneumoftiziologie Brad;84. Sanatoriul de Pneumoftiziologie Geoagiu;85. Spitalul Orăşenesc Haţeg;86. Spitalul Municipal Orăştie;87. Spitalul Municipal Vulcan;88. Spitalul Municipal Brad;89. Spitalul Judeţean de Urgenţă Slobozia;90. Spitalul Municipal Urziceni;91. Spitalul Municipal «Anghel Saligny» Feteşti;92. Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi;93. Spitalul Municipal de Urgenţă Paşcani;94. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Ilfov;95. Spitalul de Pneumoftiziologie «Dr. N. Rusdea» Baia Mare;96. Spitalul Municipal Sighetu Marmaţiei;97. Spitalul Orăşenesc Vişeu de Sus;98. Spitalul Orăşenesc Târgu Lăpuş;99. Spitalul Judeţean de Urgenţă Turnu Severin;100. Spitalul Orăşenesc Baia de Aramă;101. Spitalul Municipal Orşova;102. Spitalul Clinic Judeţean Mureş;103. Spitalul Municipal Sighişoara;104. Spitalul Orăşenesc «Dr. V. Russu» Luduş;105. Spitalul Municipal «Dr. E. Nicoară» Reghin;106. Spitalul Municipal «Dr. Gh. Marinescu» Târnăveni;107. Spitalul de Pneumoftiziologie Bisericani;108. Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra-Neamţ;109. Spitalul Municipal de Urgenţă Roman;110. Spitalul Orăşenesc Târgu-Neamţ;111. Spitalul Municipal Caracal;112. Spitalul Orăşenesc Balş;113. Spitalul Orăşenesc Corabia;114. Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina;115. Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti;116. Spitalul de Pneumoftiziologie Drajna;117. Spitalul de Pneumoftiziologie Floreşti;118. Spitalul Municipal Câmpina;119. Spitalul Orăşenesc Vălenii de Munte;120. Spitalul Orăşenesc Mizil;121. Spitalul de Pneumoftiziologie Satu Mare;122. Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău;123. Spitalul Orăşenesc Jibou;124. Spitalul Orăşenesc «Prof. Dr. I. Puşcaş» Şimleu Silvaniei;125. Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu;126. Spitalul Municipal Mediaş;127. Spitalul Judeţean de Urgenţă «Sf. Ioan cel Nou» Suceava;128. Spitalul Municipal «Sf. Doctori Cosma şi Damian» Rădăuţi;129. Spitalul Municipal Fălticeni;130. Spitalul Orăşenesc Gura Humorului;131. Spitalul Municipal Câmpulung Moldovenesc;132. Spitalul Municipal Vatra Dornei;133. Spitalul de Pneumoftiziologie Roşiori de Vede;134. Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie «V. Babeş» Timişoara;135. Spitalul Municipal «Dr. Teodor Andrei» Lugoj;136. Spitalul Orăşenesc Făget;137. Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii «Louis Ţurcanu» Timişoara;138. Spitalul Orăşenesc «Dr. Karl Diel» Jimbolia;139. Spitalul Orăşenesc Deta;140. Spitalul Orăşenesc Sânnicolau Mare;141. Spitalul Judeţean de Urgenţă Tulcea;142. Spitalul Orăşenesc Măcin;143. Spitalul Judeţean de Urgenţă Vaslui;144. Spitalul Municipal «Elena Beldiman» Bârlad;145. Spitalul de Pneumoftiziologie «C-tin Anastasatu» Mihăeşti;146. Spitalul Judeţean de Urgenţă Vâlcea;147. Spitalul Municipal «Costache Nicolescu» Drăgăşani;148. Spitalul Orăşenesc Horezu;149. Spitalul Judeţean de Urgenţă «Sf. Pantelimon» Focşani;150. Spitalul Municipal Adjud;151. Spitalul Orăşenesc Panciu;152. Spitalul N.N. Săvescu Vidra;153. Institutul Naţional de Pneumoftiziologie «Marius Nasta»154. Spitalul Clinic Boli Infecţioase şi Tropicale «Victor Babeş» Bucureşti;155. Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie «Sf. Ştefan»;156. Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central «Dr. Carol Davila» Bucureşti;157. Spitalul de Urgenţă «Prof. Dr. Dimitrie Gerota»;158. Spitalul de Ortopedie, Traumatologie şi TBC Osteoarticular Foişor;159. Centrul de Diagnostic şi Tratament Bucureşti (str. Roma nr. 32-34);160. Centrul de Diagnostic, Tratament Ambulator şi Medicină Preventivă Bucureşti (str. Washington nr. 8-10);161. Spitalul de Recuperare Borşa - Maramureş;162. Spitalul Militar de Urgenţă Cluj-Napoca;163. Spitalul Penitenciar Târgu Ocna;164. Spitalul Penitenciar Jilava-------Pct. 2.5, subtitlul 2), titlul 4, cap. I al anexei 2 a fost modificat de pct. 20 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013.5. PROGRAMUL NAŢIONAL DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL AL INFECŢIILOR NOSOCOMIALE ŞI MONITORIZARE A UTILIZĂRII ANTIBIOTICELOR ŞI A ANTIBIOTICO-REZISTENŢEIA. Obiectiv:Creşterea calităţii serviciilor medicale în unităţile sanitare cu paturi prin reducerea riscului la infecţie nosocomială.B. Unitate de asistenţă tehnică şi management:Institutul Naţional de Sănătate PublicăC. Activităţi: a) Supravegherea infecţiilor nosocomiale în sistem sentinelă; b) Supravegherea rezistenţei la antibiotice şi utilizarea prudentă a antibioticelor.Activităţi Implementate la nivelul Institutului Naţional de Sănătate Publică - Centrul Regional de Sănătate Publică Bucureşti şi Centrele Regionale de Sănătate Publică Cluj, Iaşi, Timişoara: a) coordonează supravegherea infecţiilor nosocomiale şi rezistenţa microbiană prevăzute în reglementările legale în vigoare, respectiv: culegerea, validarea, analiza, interpretarea şi raportarea datelor epidemiologic către forurile naţionale şi europene; b) asigură coordonarea metodologică a supravegherii infecţiilor nosocomiale şi rezistenţa microbiană la nivel naţional şi regional; c) pregăteşte baza materială şi instruieşte direcţiile de sănătate publică teritoriale şi unităţile sanitare care vor fi selecţionate pentru a fi sentinele; d) pregăteşte baza materială şi instruieşte direcţiile de sănătate publică teritoriale şi unităţile sanitare care vor fi selecţionate în continuarea studiului de prevalenţă naţională de moment a infecţiilor nosocomiale şi rezistenţei microbiene care se va desfăşura în anii 2013 - 2014; e) iniţiază şi coordonează studii epidemiologice necesare implementării de noi metodologii în supravegherea infecţiilor nosocomiale şi rezistenţei microbiene; f) raportează la Direcţia de Sănătate Publică şi Control în Sănătate Publică din cadrul Ministerului Sănătăţi, în conformitate cu sistemul informaţional, sau ori de câte ori este nevoie, informaţiile privind situaţia infecţiilor nosocomiale raportate, precum şi rezistenţa microbiană şi consumul de antibiotice; g) sesizează disfuncţionalităţi şi propune Direcţiei de Sănătate Publică şi Control în Sănătate Publică din Ministerul Sănătăţii măsurile ce trebuie aplicate în vederea îmbunătăţirii derulării programului; h) acordă asistenţă tehnică la solicitare; i) asigură culegerea, evaluarea şi comunicarea informaţiilor privind supravegherea şi controlul infecţiilor nosocomiale, a rezistenţei microbiene, consumului de antibiotice în conformitate cu metodologiile specifice, cu respectarea prevederilor legale, privind sistemul informaţional de raportare şi notificare specifică; j) organizează instruiri metodologice la nivel regional şi naţional; k) confirmarea diagnosticului etiologic şi caracterizarea antibiotico rezistenţei pentru tulpinile izolate în unităţile sanitare cu paturi, secţiile sentinelă se asigură prin Institutul Naţional de Sănătate Publică şi centrul de referinţă - Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentiu Microbiologie şi Imunologie Cantacuzino; l) editează după caz, buletine informative trimestriale sau anuale, alte materiale, ghiduri.Activităţi implementate la nivelul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti: a) participă la implementarea, derularea şi evaluarea activităţilor specifice programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale şi rezistenţei microbiene în conformitate cu metodologiile specifice; b) centralizează datele de supraveghere a infecţiilor nosocomiale în sistem sentinelă de la nivelul unităţile sanitare selectate în conformitate cu metodologia specifică; c) asigură instruirea metodologică în conformitate cu metodologia transmisă; d) acordă asistenţă de specialitate unităţilor sanitare sentinelă, în vederea implementării activităţilor din programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale şi rezistenţei microbiene; e) transmit lunar bazele de date ale unităţilor sentinelă către Institutul Naţional de Sănătate Publică Centrele Regionale de Sănătate Publică Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara; f) transmit rapoartele medicale ale activităţii unităţilor sentinelă precum şi a indicatorilor trimestriali şi anuali către Institutul Naţional de Sănătate Publică. g) serviciul de control din toate direcţiile de sănătate publică, în cadrul activităţii de inspecţie sanitară a unităţilor sanitare cu paturi, recoltează o dată/trimestru teste pentru controlul salubrităţii.-------Lit. g), subtitlul C, titlul 5, cap. I al anexei 2 a fost introdusă de pct. 21 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013.Activităţi Implementate la nivelul unităţilor sanitare sentinelă: a) asigură realizarea activităţilor programului în conformitate cu cerinţele metodologiei specifice; b) participă la studiile propuse; c) transmit baza de date către direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti; d) raportează indicatorii programului către direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.D. Indicatori de evaluare:Activitatea a): a) Indicatori fizici:a.1. număr infecţii nosocomiale depistate în sistem sentinelă pentru fiecare spital, în funcţie de mărimea unităţii sentinelă (nr. paturi): chirurgie: între 30-100 cazuri/trimestru şi pentru ATI între 60-270 cazuri/trimestru;a.2. număr infecţii nosocomiale investigate cu laboratorul: între 20-200 de cazuri/trimestru în funcţie de secţie;a.3. număr infecţii nosocomiale cu diagnostic etiologic şi antibiogramă: între 10-140 de cazuri/trimestru în funcţie de secţie.a.4. număr de activităţi desfăşurate/trimestru: 60 (indicator raportat de INSP).-------Sublit. a.4, lit. a), activitatea a), subtitlul D, titlul 5, cap. I al anexei 2 a fost introdusă de pct. 22 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013. b) Indicatori de eficienţă:b.1. cost mediu/acţiune de depistare infecţie nosocomială: 200 lei.b.2. cost mediu/activitate desfăşurată pe trimestru: 1.700 lei (indicator raportat de INSP).-------Sublit. b.2, lit. b), activitatea a), subtitlul D, titlul 5, cap. I al anexei 2 a fost introdusă de pct. 23 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013. c) Indicatori de rezultat:c.1. rata de incidenţă: chirurgie: 3%, ATI: 6%;c.2. procent cazuri infecţii nosocomiale investigate cu laboratorul (nr. cazuri investigate la 100 cazuri infecţii nosocomiale depistate): 70%;c.3. procent cazuri infecţii nosocomiale confirmate etiologic şi cu antibiogramă din totalul cazurilor cu etiologie identificată: 70%.Activitatea b): a) Indicatori fizici:a.1. numărul tulpinilor izolate în uniţăţile sentinelă din infecţiile nosocomiale depistate, confirmate etiologic şi caracterizate din punct de vedere al profilului de antibiotico rezistenţa - 125 tulpini trimestru. b) Indicatori de eficienţă:b.1. cost mediu confirmare diagnostic şi caracterizarea rezistenţei la antibiotice, costuri care presupun în cazul Stafilococului auriu meticilinorezistenţa, confirmarea meticilinorezistenţei (mec A), iar în cazul E.coli, Klebsiella pneumoniae, Pseudomonas aeruginosa e-test şi screening la carbapenemaze: 250 lei.Direcţiile de sănătate publică judeţene (unde există unităţile sentinelă): a) Indicatori fizică:a.1. număr de acţiuni în vederea implementării metodologiilor specifice: 100 activităţi/trimestru.E. Natura cheltuielilor: a) furnituri de birou - papetărie, consumabile: cartuşe, toner xerox, toner imprimante, hârtie, dosare etc; b) materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional: servicii tipografie pentru editare, multiplicare, tipărire pentru ghiduri, materiale şi buletine informative; c) alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare, achiziţionare piese de schimb; d) echipamente şi dotări cu mică valoare de tehnică informatică; e) achiziţionare de cărţi, publicaţii şi materiale documentare; pregătire profesională şi formare personal; f) plata costurilor determinate de diagnosticul/confirmarea infecţiilor nosocomiale şi caracterizarea rezistenţei microbiene; g) controlul extern al calităţii; h) cheltuieli de deplasare, transport; i) reactivi, medii de cultură şi materiale sanitare pentru izolarea tulpinilor şi efectuarea antibiogramelor, inclusiv pentru probele recoltate în cadrul inspecţiei în unităţile sanitare cu paturi;-------Lit. i), subtitlul E, titlul 5, cap. I al anexei 2 a fost modificată de pct. 24 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013. j) servicii neutralizare deşeuri medicale; k) convenţii civile conform art. 49 alin. (3)-(6) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare; l) contractarea de servicii de laborator în vederea confirmării şi caracterizării rezistenţei la antibiotice a tulpinilor izolate în unităţile sanitare sentinelă; m) alte cheltuieli cu bunuri şi servicii. n) prestări de servicii cu caracter funcţional (plata testelor de salubritate recoltate în urma inspecţiei în unităţile sanitare cu paturi).-------Lit. n), subtitlul E, titlul 5, cap. I al anexei 2 a fost introdusă de pct. 25 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013.F. Unităţi care implementează programul: a) Institutul Naţional de Sănătate Publică; b) direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti; c) Unităţile/secţiile sentinelă nominalizate;c.1. Institutul C.C. Iliescu - Bucureşti;c.2. Institutul Matei Balş - Bucureşti;c.3. Institutul de Gastroenterologie Fodor - Cluj;c.4. Spitalul Grigore Alexandrescu - Bucureşti;c.5. Spitalul Cantacuzino - Bucureşti;c.6. Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;c.7. Spitalul Universitar de Urgentă Elias;c.8. Spitalul Judeţean de Urgenţă Braşov;c.9. Spitalul Judeţean de Urgenţă Cluj;c.10. Spitalul Judeţean de Urgenţă Iaşi;c.11. Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;c.12. Spitalul Judeţean de Urgenţă Timişoara. + Anexa 3la normele tehniceII. PROGRAMUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A FACTORILORDETERMINANŢI DIN MEDIUL DE VIAŢĂ Şi MUNCĂA. Obiectiv:Protejarea sănătăţii publice prin prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc determinanţi din mediul de viaţă şi muncă.B. Unitatea de asistenţă tehnică şi management:Institutul Naţional de Sănătate PublicăC. Domenii specifice: 1) Domeniul privind protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc din mediul de viaţă1.1. Activităţi: a) Protejarea sănătăţii publice în relaţie cu igiena apei:a.1. Supravegherea calităţii apei potabile distribuite în sistem centralizat în zonele de aprovizionare mari;a.2. Evaluarea calităţii apei de îmbăiere;a.3. Supravegherea cazurilor de methemoglobinemie acută infantilă, generate de apa de fântână;a.4. Monitorizarea apelor potabile îmbuteliate altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor;a.5. Elaborarea Ghidului de supraveghere şi control a calităţii apei din piscine şi bazine de înot;a.6. Supravegherea calităţii apei potabile distribuite în sistem centralizat în zonele de aprovizionare mici;a.7. Evaluarea calităţii chimice şi microbiologice a apei din bazinele de înot;a.8. Program de comparări interlaboratoare în domeniul calităţii apei potabile. b) Protejarea sănătăţii publice în relaţie cu igiena aeruluib.1. Evaluarea impactului asupra sănătăţii a poluanţilor din aerul ambient în mediul urban şi a aerului interior în instituţii publice;b.2. Impactul schimbărilor climatice asupra sănătăţii populaţiei. c) Protejarea sănătăţii publice în relaţie cu expunerea la contaminaţi chimicic.1. Supravegherea produselor cosmetice în relaţie cu sănătatea umană;c.2. Motorizarea intoxicaţiilor acute neprofesionale cu produse chimice; d) Protejarea sănătăţii publice în relaţie cu igiena habitatului umand.1. Impactul asupra sănătăţii generat de managementul deşeurilor menajere;d.2. Evaluarea şi supravegherea stării de sănătate a populaţiei expuse la zgomotul urban;d.3. Monitorizarea sistemului de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea medicală.1.2. Indicatori de evaluare: a) Indicatori fizici: a) număr de intervenţii specifice: 720 b) Indicatori de eficienţă: a) cost mediu/intervenţie/an pentru acţiuni specifice de evaluare a factorilor de risc din mediu pentru starea de sănătate: 2.000 lei c) Indicatori de rezultat: a) 15 rapoarte specifice domeniului/an1.3. Unităţi care implementează; a) Institutul Naţional de Sănătate Publică - punctele: a.5. şi a.8.; b.1. şi b.2.; c.1. şi c.2.; d.3. b) Centrul Naţional de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar (CNMRMC) - punctele: a.1.; d.1. şi d.2.; c) Centrul Regional de Sănătate Publică Bucureşti (CRSPB) - punctele: a.4. şi a.7.; d) Centrul Regional de Sănătate Publică Cluj (CRSPC) - punctele: a.4., a.5. şi a.7.; e) Centrul Regional de Sănătate Publică Iaşi (CRSPI) - punctele: a.3., a.4. şi a.7.; f) Centrul Regional de Sănătate Publică Timişoara (CRSPT) - punctele: a.2., a.4. şi a.7.; g) Centrul Regional de Sănătate Publică Târgu Mureş (CRSPM) - punctele: a.4. şi a.7.; h) Direcţiile de sănătate publică - punctele: a.1. - a.4. şi a.6.-a.8.; b.1. şi b.2.; c.1. şi c.2.; d.1., d.2. şi d.3. 2) Domeniul privind protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate radiaţiilor ionizante2.1 Activităţi: a) Radioprotecţia în expunerea medicală la radiaţii ionizantea.1. Monitorizarea radioprotecţiei pacientului în expunerea medicală la radiaţii ionizante;a.2. Supravegherea expunerii personalului medical la radiaţii ionizante;a.3. Auditul clinic al activităţii medicale cu radiaţii ionizante;a.4. Informarea şi educarea pentru sănătate în domeniul radiaţiilor ionizante;a.5. Monitorizarea debitelor de doză în fasciculele utile ale instalaţiilor de radioterapie. b) Protejarea stării de sănătate a populaţiei împotriva expunerii la surse naturale de radiaţiib.1. Supravegherea conţinutului radioactiv natural al alimentelor şi al apei potabile conform Recomandării 2000/473/EUROATOM;b.2. Monitorizarea radioactivităţii apei potabile conform Legii nr. 438/2002;b.3. Supravegherea conţinutului radioactiv al apelor minerale;b.4. Monitorizarea expunerii naturale la radon. c) Supravegherea stării de sănătate în relaţie cu radioactivitatea antropicăc.1. Supravegherea stării de sănătate a populaţiei din jurul obiectivelor nucleare.2.2. Indicatori de evaluare: a) Indicatori fizici: a) număr de intervenţii specifice: 230 b) Indicatori de eficienţă: a) cost/intervenţie/an pentru acţiuni specifice de evaluare a efectelor radiaţiilor ionizante pentru starea de sănătate: 2.500 lei c) Indicatori de rezultat: a) 10 rapoarte specifice domeniului/an2.3. Unităţi care implementează: a) Institutul Naţional de Sănătate Publică - punctele: a.1.- a.5.; b.1 - b.4; c.1; b) direcţiile de sănătate publică - punctele: a.1. - a.5.; b.1 - b.4.; c.1; c) furnizori de servicii medicale/radiologie - punctele: a.1. şi a.3. - a.5. 3) Domeniul privind protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc din mediul de muncă3.1. Activităţi: a) Protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc ocupaţional: chimici, fizico-chimici şi biologicia.1. Supravegherea expunerii profesionale la agenţi cancerigeni, mutageni, azbest şi controlul măsurilor pentru protejarea sănătăţii faţă de acest risc;a.2. Evaluarea stării de sănătate a muncitorilor agricoli expuşi la pesticide;a.3. Supravegherea respectării cerinţelor de sănătate şi securitate în muncă în condiţiile unei activităţi cu efort fizic mare, transport şi manipulare de greutăţi;a.4. Supravegherea expunerii la factori de risc ocupaţionali a personalului medico-sanitar. b) Protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor în expunerea la radiaţii ionizante, neionizante şi laserb.1. Evaluarea expunerii ocupaţionale la câmpuri Electromagnetice;b.2. Evaluarea riscului generat de utilizarea LASER-ului la locul de muncă;b.3. Expunerea profesională la radiaţii ionizante. c) Valorificarea rezultatelor rapoartelor privind cazurile noi de boală profesională la nivel naţionalc.1. Monitorizarea incidenţei bolilor profesionale şi a absenteismului medical prin boală profesională.3.2. Indicatori de evaluare: a) Indicatori fizici: a) număr de intervenţii specifice: 384 b) Indicatori de eficienţă: a) cost mediu/intervenţie/an pentru evaluarea efectelor factorilor de risc din mediu asupra stării de sănătate a expuşilor profesional: 2.000 lei c) Indicatori de rezultat: a) 8 rapoarte specifice domeniului/an3.3. Unităţi care implementează: a) Institutul Naţional de Sănătate Publică - punctele: a.2.; b.1. şi b.2.; b) Centrul Naţional de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar (CNMRMC) - punctele: b.3.; c.1.; c) Centrul Regional de Sănătate Publică Bucureşti(CRSPC)- punctele: a.1. şi a.3; d) Centrul Regional de Sănătate Publică Cluj (CRSPC)- punctele: a.1. - a.4.; b.1. - b.3.; c.1. e) Direcţiile de sănătate publică - punctele: a.1. - a.4.; b.1. - b.3.; c.1. 4) Domeniul privind protejarea sănătăţii publice prin prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc alimentari şi de nutriţie4.1. Activităţi: a) Evaluarea stării de nutriţie şi a tipului de alimentaţie al populaţieia.1. Supravegherea stării de nutriţie şi a alimentaţiei populaţiei;a.2. Evaluarea statusului de iod în rândul populaţiei prin determinarea TSH-ului neonatal şi a iodurilor la copilul şcolar;a.3. Monitorizarea consumului de aditivi alimentari. b) Monitorizarea calităţii şi valorii nutritive a alimentelor(suplimente alimentare, alimentelor tratate cu radiaţii ionizante, alimentelor cu adaos de vitamine, minerale şi alte substanţe, ape minerale naturale îmbuteliate, conţinutul de zaharuri şi grăsimi saturate, alimente cu destinaţie nutriţională specială, concentraţia de iod din sarea iodată pentru consumul uman)b.1. Monitorizarea calităţii suplimentelor alimentare;b.2. Monitorizarea alimentelor tratate cu radiaţii;b.3. Monitorizarea alimentelor cu adaos de vitamine minerale şi alte substanţe;b.4. Monitorizarea apelor minerale naturale îmbuteliate (AMN);b.5. Monitorizarea nivelului de Iod din sarea iodată pentru consumul uman;b.6. Evaluarea valorii nutritive a alimentelor;b.7. Evaluarea riscului chimic şi bacteriologic al alimentelor cu destinaţie nutriţională specială;b.8. Rolul alimentului în izbucnirile de toxiinfecţii alimentare din România. c) Evaluarea factorilor de risc din materiale şi obiectele care vin în contact cu alimentelec.1. Verificarea respectării limitelor de navigare pentru materialele şi obiectele care vin în contact cu alimentele.4.2. Indicatori de evaluare: a) Indicatori fizici: a) număr de intervenţii specifice: 576 b) Indicatori de eficienţă: a) cost mediu/intervenţie/an pentru evaluarea efectelor factorilor de risc alimentari pentru starea de sănătate: 2.000 lei c) Indicatori de rezultat: a) 12 rapoarte anuale4.3. Unităţi care implementează: a) Institutul Naţional de Sănătate Publică - punctele: b.5. - b.8.; c.1.; b) Centrul Naţional de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar (CNMRMC) - punctele: a.2.; b.5. c) Centrul Regional de Sănatate Publică Cluj (CRSPC) - punctele: a.1.; d) Centrul Regional de Sănătate Publică Iaşi (CRSPI) - punctele: a.1.; b.2.; e) Centrul Regional de Sănătate Publică Timişoara (CRSPT) - punctele: b.1. şi b.3.; f) Centrul Regional de Sănătate Publică Târgu Mureş (CRSPM) - punctele: a.3.; b.4.; g) Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "prof. Dr. A. Rusescu" - punctele: a.2.; h) Direcţiile de sănătate publică - punctele: a.1. - a.3.; b.1. - b.8; c.1. 5) Activităţi complementare5.1. Activităţi: a) Identificarea de noi factori de risc din domeniul mediului ambiant, al radiaţiilor ionizante, alimentaţiei şi nutriţiei, sănătăţii ocupaţionale şi propunerea de măsuri preventive prin studii şi cercetări; b) Educaţie continuă, instruirea şi formarea profesională în domeniul sănătăţii în relaţie cu mediul; al radiaţiilor ionizante; alimentaţiei şi nutriţiei şi sănătăţii ocupaţionale; c) Valorificarea şi diseminarea rezultatelor; d) Activităţi de informare, educare, comunicare privind sănătatea în relaţie cu domeniile specifice; Instruirea şi formarea personalului direcţiilor de sănătate publică, de către specialiştii INSP, pentru aplicarea unitară a metodologii lor naţionale; e) Elaborarea de proiecte de acte normative în domeniile specifice de responsabilitate şi armonizarea acestora cu legislaţia europeană din domeniu; f) Activităţi suport în vederea realizării componentei de evaluare de risc pentru sănătate în relaţie cu produsele de protecţie a plantelor; g) Activităţi suport în vederea realizării componentei de evaluare de risc pentru sănătate în relaţie cu produsele biocide; h) Activităţi de audit intern în domeniul siguranţei alimentului.5.2. Indicatori de evaluare: a) Indicatori fizici: a) număr de acţiuni specifice corespunzătoare activităţilor complementare ale programului naţional: 48 b) Indicatori de eficienţă: a) cost mediu/acţiune/an corespunzătoare activităţilor complementare ale programului naţional: 500 lei c) Indicatori de rezultat: a) cel puţin 4 instruiri/an; b) activităţi de audit în domeniul siguranţei alimentului/an; c) 1 conferinţă naţională/an; d) 1 raport naţiona/an.5.3. Unităţi care implementează: a) Institutul Naţional de Sănătate Publică.D. Natura cheltuielilor: a) furnituri de birou: papetărie, consumabile, materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional, alte cheltuieli cu bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare, achiziţionare piese de schimb; servicii tipografie pentru editare şi tipărire de sinteze, rapoarte, ghiduri, buletine informative, postere, multiplicare materiale, diseminare materiale; b) echipamente şi dotări cu mică valoare de tehnică informatică; achiziţionare de cărţi, publicaţii şi materiale documentare pentru pregătire profesională şi formare personal (organizare instruiri metodologice şi cursuri de scurtă durată); deplasări în ţară, transport carburanţi, servicii cazare; protecţia muncii; alte cheltuieli cu bunuri şi servicii; corespondenţa; servicii de evacuare deşeuri medicale; c) materiale sanitare; materiale de laborator; dezinfectanţi; acreditate; metrologizare; etalonare; service şi revizii aparatură; redevenţe; asigurări; programe de intercomparare laboratoare; servicii de întreţinere şi exploatare dotări pentru comunicare-informare; corespondenţa; contracte/convenţii civile; reactivi; etaloane; achituri; achiziţionare probe. + Anexa 4la normele tehniceIII. PROGRAMUL NAŢIONAL DE SECURITATE TRANSFUZIONALĂA. Obiectiv:Asigurarea cu sânge şi componente sanguine, în condiţii de maximă siguranţă şi cost-eficienţăB. Asistenţa tehnică şi management:Serviciul programe de sănătate din Ministerul SănătăţiiC. Activităţi: a) colectarea de sânge şi derivate sanguine la nivelul centrelor de recoltare sau prin unităţi mobile; b) controlul imunohematologic, biologic şi bacteriologic al sângelui, conform prevederilor legislative în vigoare; c) stocarea, transportul şi distribuţia sângelui şi a componentelor sanguine derivate; d) promovarea donării benevole neremunerate şi menţinerea donatorilor recrutaţi, sub coordonarea Comitetului naţional de promovare a donării de sânge şi a Ministerului Sănătăţii; e) asigurarea tichetelor de masă pentru donatori; f) respectarea condiţiilor de autorizare a unităţilor de recoltare din unităţile sanitare şi centrele de transfuzie sanguină judeţene; g) asigurarea derulării activităţilor de colectă mobilă, în colaborare cu unităţile sanitare, autorităţile administraţiei publice locale, organizaţii neguvernamentale, societăţi profesionale etc.; h) perfecţionare profesională; i) colectarea şi raportarea datelor de hemovigilenţă către Ministerul Sănătăţii - DSPCSP şi CE, conform prevederilor legale în vigoare; j) implementarea măsurilor de prevenire şi control al bolilor transmisibile pe cale hematogenă, în colaborare cu INSP şi Ministerul Sănătăţii - DSPCSP; k) raportarea trimestrială, către INSP şi Ministerul Sănătăţii - DSPCSP a situaţiei bolilor cu transmitere hematogenă depistate la donatorii voluntari.D. Indicatori de evaluare: a) Indicatori fizici:număr donatori/unităţi recoltate şi testate pe an: 400.000 donări. b) Indicatori de eficienţă:cost mediu/unitate de sânge recoltată şi testată: 241 lei. c) Indicatori de rezultat:menţinerea numărului de donatori la nivelul anului 2012.E. Natura cheltuielilor: a) pungi de recoltare a sângelui; b) reactivi; c) materiale sanitare şi de laborator necesare actului de donare; d) tichete masă pentru donatori.F. Unităţi care implementează: a) Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională "Prof. Dr. C.T. Nicolau" Bucureşti; b) centrele regionale de transfuzie sanguină; c) centrele de transfuzie sanguină judeţene. + Anexa 5la normele tehniceIV. PROGRAMELE NAŢIONALE DE BOLI NETRANSMISIBILE1. PROGRAMUL NAŢIONAL DE DEPISTARE ACTIVĂ PRECOCE A CANCERULUI DE COL UTERINA. Obiectiv:Depistarea precoce activă a cancerului de col uterin prin efectuarea testării Babeş - Papanicolaou la populaţia feminină eligibilă în regim de screening.B. Obiective specifice: a) depistarea cancerului de col uterin în stadii precoce; b) îndrumarea pacientei or cu leziuni precursoare sau incipiente către servicii medicale specializate de diagnostic şi tratament; c) creşterea gradului de informare a populaţiei pentru utilizarea serviciilor de screening ca metodă de depistare precoce a cancerului de col uterin la persoane asimptomatice.C. Unităţi de asistenţă tehnică şi management:1. Unitatea de asistenţă tehnică şi management a Institutului Naţional de Sănătate Publică, denumită în continuare UATM - INSP;2. Unităţile de asistenţă tehnică şi management la nivel regional, denumită în continuare UATM - R;3. Comisia naţională pentru prevenirea cancerului de col uterin, denumită în continuare Comisie.D. Atribuţii specifice în asistenţa tehnică şi management:1. Comisia naţională pentru prevenirea cancerului de col uterin, asigură coordonarea metodologică a activităţilor specifice în cadrul programului.1.1 Comisia are următoarea componenţă: a) un reprezentant al Ministerului Sănătăţii; b) coordonatorul UATM - INSP; c) coordonatorii UATM - R; d) câte un reprezentant al comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii din domeniul medicinii de familie, obstetricii-ginecologiei, anatomiei patologice, oncologiei, epidemiologiei şi sănătăţii publice.1.2. Comisia are următoarea componenţă: preşedinte, vicepreşedinte, membri.1.3. Componenţa nominală a membrilor Comisiei se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii.1.4. Comisia se întruneşte la sediul Ministerului Sănătăţii sau într-o altă locaţie stabilită de preşedintele Comisiei.1.5. Întrunirile Comisiei se desfăşoară trimestrial sau ori de câte ori este nevoie.1.6. La întrunirile Comisiei pot participa, în calitate de invitaţi, şi următorii reprezentanţi: a) un reprezentant al Colegiului Medicilor din România; b) un reprezentant al Societăţii de Citologie Clinică din România; c) alţi reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii.1.7. Atribuţiile Comisiei sunt următoarele: a) asigură abordarea integrată şi interdisciplinară a activităţilor programului şi supraveghează implementarea acestora la nivel naţional; b) elaborează planurile de acţiune anuale pentru derularea programului; c) elaborează următoarele protocoale specifice:c.1 protocol de prelevare şi fixare a frotiului cervical;c.2 protocol privind realizarea controlului de calitate al prelevării şi fixării frotiurilor cervicale;c.3 protocol de colorare Babeş-Papanicolaou a frotiului cervical;c.4 protocol de diagnostic şi follow-up citologic;c.5 protocol privind realizarea controlului de calitate al colorării, citirii, elaborării rezultatelor în sistem Bethesda 2001 şi arhivării frotiurilor cervicale;c.6 protocol de calitate epidemiologică a subprogramului;c.7 protocol de management al leziunilor precursorii şi incipiente depistate în subprogram; d) elaborează planuri şi instrumente de formare a personalului necesar pentru implementarea activităţilor din cadrul programului, în conformitate cu normele europene; e) înfiinţează grupuri de lucru tehnice pe probleme specifice şi coordonează activitatea acestora; f) analizează derularea activităţilor programului conform rapoartelor trimestriale elaborate şi transmise de UATM - INSP şi propune intervenţii de îmbunătăţirea acestora; g) estimează necesarul anual de resurse financiare şi umane pentru derularea programului, pe baza estimărilor realizate de UATM - R, care le transmite Ministerului Sănătăţii; h) propune măsuri de îmbunătăţire a derulării programului, pe care le înaintează conducerii Ministerului Sănătăţii; i) participă la elaborarea strategiei de prevenire a cancerului de col uterin; j) asigură contactul cu organismele internaţionale în domeniu (UE, Directoratul General Sănătate şi Protecţia Consumatorului (DG-SANCO), reţelele europene în domeniu, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), Agenţia Internaţională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC)] în vederea schimbului de experienţă, întăririi capacităţii naţionale şi regionale pentru implementarea programului.1.8. Secretariatul tehnic al Comisiei va fi asigurat de către personalul UATM - INSP, desemnat de coordonatorul acestei structuri.2. Unitatea de asistenţă tehnică şi management a Institutului Naţional de Sănătate Publică, UATM - INSP, are următoarele atribuţii: a) coordonează tehnic implementarea activităţilor programului în regiuni şi coordonează activitatea unităţilor de asistenţă tehnică şi management la nivel regional; b) asigură şi coordonează asistenţa tehnică necesară pentru dezvoltarea capacităţii unităţilor regionale de management pe componentele de sănătate publică ale programului: monitorizarea aplicării standardelor de calitate a serviciilor furnizate în cadrul programului, colectarea, centralizarea şi raportarea datelor, monitorizarea şi evaluarea programului; c) diseminează protocoalele de asigurare a calităţii programului, ghidurile, standardele sau procedurile specifice derulării acestuia, elaborează planurile de asigurare a calităţii şi controlează implementarea lor în colaborare cu UATM - R; d) planifică, organizează şi coordonează formarea personalului implicat în realizarea activităţilor prevăzute în cadrul programului, în colaborare cu UATM - R şi cu Comisia; e) monitorizează realizarea indicatorilor specifici programului, pe baza indicatorilor specifici raportaţi de UATM - R; f) coordonează, organizează şi contribuie la dezvoltarea sistemului informaţional unitar, ca parte integrantă a programului şi asigură menţinerea şi funcţionarea acestuia la nivel naţional conform standardelor programului - formulare-tip, circuite de raportare, interconectarea cu alte baze de date, inclusiv cu registrele populaţionale de cancer - , cu respectarea legislaţiei specifice utilizării datelor cu caracter personal şi coordonează activitatea de colectare/raportare a datelor; g) coordonează tehnic constituirea şi întreţinerea registrelor naţionale aferente programului, pe baza datelor raportate de UATM - R, şi supervizează raportarea datelor către registrele regionale de cancer, conform prevederilor actelor normative în vigoare; h) planifică şi coordonează, în colaborare cu UATM - R şi Comisia, activităţile de informare-educare-comunicare; i) analizează periodic raportările primite de la UATM - R, evaluează performanţa unităţilor sanitare cu paturi implicate în derularea programului, pe baza raportărilor sau prin deplasarea pentru vizite de monitorizare/evaluare; j) realizează trimestrial şi anual, cumulat de la începutul anului, centralizarea indicatorilor specifici programului, transmişi de UATM - R în primele 20 zile de la încheierea perioadei de raportare, precum şi elaborarea rapoartelor, sintezelor, recomandărilor privind desfăşurarea şi îmbunătăţirea activităţilor programului pe baza raportărilor UATM - R; situaţia centralizată a indicatorilor, precum şi rapoartele elaborate sunt înaintate Ministerului Sănătăţii şi Comisiei, în termen de 30 de zile lucrătoare de la încheierea perioadei de raportare; k) elaborează planurile regionale şi naţionale de informare-educare-comunicare pentru populaţia eligibilă pentru testarea Babeş-Papanicolaou; l) coordonează şi participă la elaborarea strategiei naţionale de prevenire a cancerului de col uterin; m) participă la valorificarea datelor rezultate din program; n) asigură comunicarea către populaţie şi către autorităţile de sănătate şi alte autorităţi interesate a progresului programului; o) elaborează formatul rapoartelor regionale şi raportul naţional al programului; p) selectează personalul UATM - INSP şi îi propune directorului general al Institutului Naţional de Sănătate Publică Bucureşti contractarea acestuia în condiţiile legii. r) validează activitatea privind testările Babeş-Papanicolaou realizate de către unităţile sanitare. (3) Unităţile de asistenţă tehnică şi management la nivel regional, UATM - R, care asigură coordonarea activităţilor specifice programului într-o regiune teritorială arondată, au următoarele atribuţii: a) organizează şi realizează activitatea de identificare şi selectare a furnizorilor de servicii medicale în vederea derulării programului; b) validează dosarele de candidatură depuse de furnizorii de servicii medicale, pe baza procedurilor de selectare a furnizorilor de servicii medicale, care îndeplinesc condiţiile privind derularea programului şi informarea, în scris, a furnizorilor de servicii medicale asupra validării sau nevalidării candidaturii; c) întocmesc şi actualizează lista evidenţei furnizorilor de servicii validaţi pentru derularea programului în regiunea teritorială arondată şi transmit această listă direcţiilor de sănătate publică şi la UATM - INSP; d) instruiesc personalul implicat în realizarea activităţilor specifice prevăzute în cadrul programului; e) organizează, în colaborare cu direcţiile de sănătate publică, instruirea medicilor de familie în vederea planificării şi organizării invitării femeilor eligibile din regiunea teritorială arondată în scopul participării la program; f) colaborează cu direcţiile de sănătate publică în vederea monitorizării activităţilor derulate în baza contractelor încheiate de direcţiile de sănătate publică în cadrul programului, precum şi colaborarea cu autorităţile şi instituţiile locale guvernamentale sau neguvernamentale ce pot contribui la promovarea şi implementarea programului; g) monitorizează implementarea activităţilor specifice programului; h) analizează trimestrial şi anual indicatorii specifici programului raportaţi de furnizorii de servicii medicale incluşi în program; i) diseminează protocoalele specifice derulării programului; j) realizează controlul de calitate în domeniile:j.1. înregistrării datelor;j.2. sistemului informatic;j.3. raportării indicatorilor specifici programului;j.4. analizelor statistice;j.5. finalizării cazurilor depistate cu leziuni precursorii şi incipiente în cadrul programului. k) planifică, organizează şi coordonează formarea personalului medical implicat în realizarea activităţilor prevăzute în cadrul programului; l) contribuie la dezvoltarea sistemului informaţional unitar, ca parte integrantă a programului, şi asigură menţinerea şi funcţionarea acestuia în regiunea teritorială arondată conform standardelor programului - formulare-tip, circuite de raportare, interconectarea cu alte baze de date, inclusiv cu registrele populaţionale de cancer -, cu respectarea prevederilor actelor normative în vigoare specifice utilizării datelor cu caracter personal, şi coordonează activitatea de colectare/raportare a datelor; m) asigură constituirea şi întreţinerea registrelor regionale privind:m.1 screeningul prin metoda testării Babeş-Papanicolaou în regiunea teritorială arondată;m.2. frotiurile anormale depistate pentru populaţia din regiunea teritorială arondată;m.3. finalizarea cazurilor depistate în cadrul programului. n) menţine şi actualizează periodic baza de date cu femeile eligibile pentru testarea Babeş-Papanicolaou din regiunea teritorială arondată; o) planifică şi organizează activităţile de informare-educare-comunicare (IEC) la nivelul regiunii teritoriale arondate; p) planifică şi coordonează activităţile de invitare/reinvitare a populaţiei feminine eligibile în vederea participării la testarea Babeş-Papanicolaou în regiunea teritorială arondată; r) analizează periodic raportările primite de la furnizorii de servicii medicale, evaluează performanţa acestora în derularea programului pe baza raportărilor sau prin deplasarea pentru vizite de monitorizare/evaluare/control şi propune UATM - INSP/Comisiei măsurile care se impun; s) centralizează trimestrial, cumulat de la începutul anului, şi anual, la nivel regional, indicatorii specifici programului, raportaţi în primele 5 zile lucrătoare de la încheierea perioadei de raportare de către furnizorii de servicii medicale incluşi în program şi îi înaintează UATM - INSP în primele 20 zile de la încheierea perioadei de raportare; t) generează rapoarte, sinteze, recomandări privind desfăşurarea şi îmbunătăţirea activităţilor programului, pe care le înaintează UATM - INSP în primele 20 zile de la încheierea perioadei de raportare; u) estimează necesarul de resurse umane şi financiare pentru implementarea programului la nivel regional şi formulează propuneri privind repartiţia acestora pe judeţele din regiunea teritorială arondată, precum şi pe furnizorii de servicii medicale pe care le înaintează Ministerului Sănătăţii şi Comisiei naţionale pentru prevenirea cancerului de col uterin.E. Beneficiari:1. Populaţia feminină în vârstă de 25-64 ani care îndeplineşte următoarele condiţii:1.1 indiferent de statutul de asigurat al femeii;1.2 care nu au un diagnostic confirmat de cancer de col uterin;1.3 asimptomatice;1.4 fără antecedente sugestive pentru patologia de cancer de col uterin.2. Nu sunt eligibile femeile care:2.1 prezintă absenţa congenitală a colului uterin;2.2 prezintă histerectomie totală pentru afecţiuni benigne;2.3 au diagnostic stabilit de cancer de col uterin;2.4 au diagnostic stabilit pentru alte forme de cancer genital.F. Activităţi1. Activităţi manageriale şi administrative: a) evaluarea performanţelor unităţilor regionale de management înfiinţate în anul 2012 şi corectarea deficienţelor constatate; b) evaluarea performanţelor unităţilor sanitare care au organizat reţele de screening; c) informarea şi comunicarea privind condiţiile de desfăşurare a programului de screening în perioada 2013-2014; d) elaborarea raportului preliminar privind desfăşurarea programului de screening până la 1.04.2013 pe baza raportărilor primite; e) constituirea bazei de date populaţionale cuprinzând populaţia feminină de vârstă eligibilă; f) constituirea bazei de date cuprinzând furnizorii de servicii medicale implicaţi în program; g) identificarea şi selectarea furnizorilor de servicii medicale în vederea derulării programului.2. Activităţi specifice; a) Serviciile medicale specifice screeningului pentru depistarea precoce activă a cancerul de col uterin se realizează după cum urmează:a.1) informarea şi concilierea femeilor privind măsurile de prevenire a cancerului de col uterin şi mobilizarea populaţiei eligibile pentru testarea Babeş-Papanicolaou;a.2) recoltarea, etalarea şi fixarea materialului celular cervical;a.3) colorarea Bnbeş-Papanicolaou, citirea rezultatului în sistem Bethesda 2001 şi interpretarea rezultatului testului Babeş-Papanicolaou;a.4) stabilirea conduitei corespunzătoare rezultatului testului Babeş-Papanicolaou finalizată prin scrisoare medicală;a.5) managementul cazurilor depistate cu leziuni precursoare sau incipiente. b) educaţia medicală continuă a personalului implicat în screeningul pentru depistarea precoce activă a cancerului de col în conformitate cu ghidurile europene de asigurare a calităţii în screeningul pentru cancerul de col uterin; c) verificarea îndeplinirii standardelor de calitate conform normelor europene; d) asigurarea sistemului informaţional în cadrul programului privind colectarea, centralizarea şi raportarea datelor în condiţiile prezentelor norme; e) colectarea, înregistrarea şi prelucrarea datelor privind persoanele testate Babeş-Papanicolaou.3. În sensul prezentelor norme, cazul testat Babeş-Papanicolaou reprezintă cazul eligibil care a beneficiat de acordarea serviciilor medicale specifice prevăzute la litera a), punctele a.1) - a.3), justificate prin formularul FS1 completat în integralitate.G. Furnizorii de servicii medicale 1) Furnizorii de servicii medicale sunt reprezentaţi de unităţile sanitare cu paturi care au în structura proprie cabinete de specialitate în obstetrică-ginecologie şi laborator de analize medicale în domeniul citologiei şi care fac dovada organizării unei reţele de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin, constituită din următoarele structuri sanitare: a) centre de informare şi consiliere a femeilor privind măsurile de prevenire a cancerului de col uterin şi de mobilizare a populaţiei eligibile pentru testarea Babeş-Papanicolaou; b) centre de recoltare a materialului celular cervical; c) laboratoare de analize medicale în domeniul citologiei cervicale; d) centre de diagnostic şi tratament al leziunilor precursoare sau incipiente depistate în cadrul programului.H. Procedura de constituire şi formare a reţelei1. Centrele de informare şi consiliere a femeilor sunt cabinetele de asistenţă medicală primară aflate în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate pentru furnizare de servicii medicale în asistenţa medicală primară. Cabinetele de medicină de familie au obligaţia participării la programul de screening pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin, pentru activitatea de informare şi consiliere a femeilor, conform prevederilor art. 83 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţi: cu modificările şi completările ulterioare.1.1. În vederea includerii în cadrul reţelelor de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin, cabinetele de asistenţă medicală primară se adresează unităţii sanitare cu paturi care organizează reţeaua, printr-o cerere de includere însoţită de documente ce fac dovada relaţiei contractuale cu casele de asigurări de sănătate pentru furnizare de servicii medicale în asistenţa medicală primară.1.2. Includerea cabinetelor de asistenţă medicală primară în reţeaua de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin a unităţilor sanitare cu paturi se realizează în baza contractelor încheiate între aceste structuri sanitare.1.3. Fiecare cabinet de asistenţă medicală primară poate fi inclus într-o singură reţea de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin.1.4. Centrele de informare şi consiliere a femeilor incluse într-o reţea de screening pentru prevenirea cancerului de col uterin furnizează servicii medicale specifice de informare şi consiliere a femeilor privind măsurile de prevenire a cancerului de col uterin şi mobilizarea populaţiei eligibile pentru testarea Babeş-Papanicolaou, precum şi managementul cazurilor depistate cu leziuni precursoare sau incipiente conform scrisorii medicale emise.2. Centrele de recoltare a materialului celular cervical sunt reprezentate prin următoarele structuri sanitare: a) cabinete medicale de specialitate în obstetrică-ginecologie şi/sau de planificare familială din structura unităţii sanitare cu paturi care a organizat reţeaua de screening pentru prevenirea cancerului de col uterin; b) cabinete de asistenţă medicală primară, indiferent de forma de organizare a acestora, dacă îndeplinesc cumulativ următoarele criterii:b.1. sunt în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate pentru furnizare de servicii medicale în asistenţa medicală primară;b.2. fac dovada deţinerii dotării necesare recoltării materialului celular cervical în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii şi familiei nr. 153/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale, cu modificările ulterioare;b.3. fac dovada încadrării personalului medical care deţine documente ce atestă formarea profesională în domeniul recoltării materialului celular cervical; c) cabinete medicale de specialitate obstetrică-ginecologie, indiferent de forma de organizare a acestora, care funcţionează în ambulatoriul de specialitate clinic sau în ambulatoriul integrat al spitalelor, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate; d) cabinete medicale de planificare familială din structura spitalelor aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, care fac dovada deţinerii dotării necesare recoltării materialului celular cervical în conformitate cu prevederile legale în vigoare; e) alte unităţi sanitare care furnizează servicii medicale în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate şi care au în structură cabinete medicale de specialitate obstetrică-ginecologie, cabinete de planificare familială sau deţin unităţi mobile de recoltare a materialului celular cervical. f) unităţi mobile deţinute de ONG cu activitate reprezentativă în domeniu.2.1. În vederea includerii în cadrul reţelelor de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin, structurile prevăzute la litera b) - f) se adresează unităţii sanitare cu paturi care organizează reţeaua, printr-o cerere de includere însoţită de documente ce fac dovada îndeplinirii criteriilor prevăzute în prezentele norme metodologice.2.2. Includerea structurilor prevăzute litera b) - f) în reţeaua de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin a unei unităţi sanitare se realizează în baza contractelor încheiate de unitatea sanitară cu aceste structuri sanitare.2.3. Centrele de recoltare incluse într-o reţea de screening pentru prevenirea cancerului de col uterin furnizează serviciile medicale de recoltare, etalare şi fixare a materialului celular cervical.3. Laboratorul de analize medicale în domeniul citologiei cervicale este reprezentat prin: a) Laboratorul de anatomie patologică şi/sau de analize medicale din structura unităţii sanitare cu paturi care a organizat reţeaua de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin şi care îndeplineşte următoarele criterii:a.1. are dotarea tehnică necesară pentru examinarea materialului celular cervical prin metode şi tehnici de citologie sau anatomie patologică, după cum urmează:a.1.1. aparatură adecvată pentru efectuarea examenului Babeş-Papanicolaou (citologie convenţională şi/sau monostrat cu recoltare-fixare în mediu lichid);a.1.2. facilităţi de arhivarea frotiurilor;a.1.3. echipament computerizat necesar pentru înregistrarea, stocarea şi raportarea datelor;a.1.4. acces la internet.a.2. foloseşte coloraţia Papanicolaou pentru prelucrarea frotiurilor şi sistemul de clasificare Bethesda 2001 pentru raportarea rezultatelor;a.3. are cel puţin un medic de specialitate în anatomie patologică cu experienţă minimă de 5 ani şi peste 2000 de frotiuri examinate în ultimii 2 ani;a.4. efectuează controlul intern al calităţii în domeniul citologiei prin recitirea a minimum 10% din lame;a.5. se angajează să participe în mod regulat la programe de evaluare externă a calităţii în domeniul citologiei; b) Laboratorul de anatomie patologică şi/sau de analize medicale care îndeplineşte criteriile prevăzute la litera a) şi funcţionează în structura altor unităţi sanitare aflate în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate.3.1. În vederea includerii în cadrul reţelelor de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin, structurile prevăzute la litera b) se adresează unităţii sanitare cu paturi care organizează reţeaua, printr-o cerere de includere însoţită de documente care fac dovada îndeplinirii criteriilor prevăzute în prezentele norme.3.2. Includerea structurilor prevăzute la litera b) în reţeaua de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin a unei unităţi sanitare se realizează în baza contractelor încheiate de unitatea sanitară cu paturi cu aceste structuri sanitare.3.3 Laboratoarele de analize medicale în domeniul citologiei cervicale incluse într-o reţea de screening pentru prevenirea cancerului de col uterin furnizează servicii medicale specifice de colorare Babeş-Papanicolaou, citire a rezultatului în sistem Bethesda 2001 şi interpretarea rezultatului testului Babeş-Papanicolaou, precum şi stabilirea conduitei corespunzătoare rezultatului testului Babeş-Papanicolaou evidenţiată prin scrisoare medicală.I. Procedura de selectare a unităţilor sanitare cu paturi care organizează o reţea de screening 1) Procedura de selectare a unităţilor sanitare cu paturi care îndeplinesc criteriile prevăzute în prezentele norme în vederea participării la program este următoarea: a) unitatea sanitară cu paturi care solicită includerea în subprogram depune la UATM - R dosarul de candidatură care cuprinde următoarele documente:a.1. copia, conformă cu originalul, a contractului de furnizare de servicii medicale încheiat cu casa de asigurări de sănătate;a.2 dovezile privind organizarea reţelei de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin. În acest sens, vor fi prezentate documente, certificate pentru conformitate cu originalul, care fac dovada îndeplinirii criteriilor prevăzute în prezentele norme, pentru fiecare structură medicală inclusă în reţea;a.3. lista personalului medical care asigură furnizarea serviciilor medicale în cadrul fiecărei structuri medicale incluse în reţea, datele de contact ale acestuia, precum şi programul de activitate destinat screeningului; b) UATM - R verifică documentele prevăzute la litera a) şi validează dosarele de candidatură care îndeplinesc toate condiţiile prevăzute în prezentele norme; c) rezultatul validării este consemnat într-un raport de validare, semnat de coordonatorul unităţii şi de managerul unităţii sanitare cu paturi din structura căreia face parte UATM - R; d) raportul de validare este transmis unităţii sanitare cu paturi care a solicitat includerea în program, precum şi direcţiilor sanitare aferente. Unităţilor sanitare cu paturi neselectate pentru includerea în program li se vor comunică în scris motivele respingerii candidaturii. e) pentru anul 2013 calendarul extinderii reţetelor validate până la data de 31 martie 2013 este următorul:e.1. 1 aprilie - 30 iunie: includerea de noi furnizori în reţea;e.2. 1 iulie - 31 august: validare reţele;e.3. 1 septembrie - 15 septembrie: încheierea de contracte cu direcţiile de sănătate publică, în limita fondurilor disponibile. f) unităţile sanitare cu paturi selectate conform procedurii prevăzute încheie contract pentru derularea programului cu direcţia de sănătate publică, în baza raportului de validare întocmit de unitatea regională de asistenţă tehnică şi management. g) cheltuielile de management pentru unităţile sanitare cu paturi care au organizat o reţea de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin se asigură din fondurile alocate UATM - R din bugetul Ministerului Sănătăţii în cadrul programului naţional de depistare activă precoce a cancerului de col uterin. UATM - R decontează unităţilor sanitare cu paturi care au organizat o reţea de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin suma de 10 lei/caz testat Babeş - Papanicolaou cu formular FS1 completat în integralitate raportat în cadrul programului, în baza contractelor încheiate între aceste structuri.J. Atribuţii: 1) Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a Municipiului Bucureşti au următoarele atribuţii: a) asigură finanţarea cazurilor testate Babeş-Papanicolaou contractate, efectuate şi raportate în cadrul programului, în condiţiile prevederilor prezentelor norme; b) transmite UATM - R solicitarea lunară de finanţare, în condiţiile prevederilor legale în vigoare; c) răspunde de urmărirea, evidenţierea şi controlul fondurilor alocate unităţilor sanitare cu paturi pentru finanţarea cazurilor testate Babeş-Papanicolaou contractate, efectuate şi raportate în cadrul programului; d) monitorizează indicatorii specifici programului prevăzuţi la titlul L, litera a), punctul 5, subpunctul a.5.1 şi litera b), subpunctul b.1, raportaţi în condiţiile prevăzute în prezentele norme tehnice; e) transmite UATM - INSP, trimestrial şi anual, cumulat de la începutul anului în primele 30 de zile lucrătoare de la încheierea perioadei pentru care se face raportarea, indicatorii specifici programului prevăzuţi la titlul L, litera a), punctul 5, subpunctul a.5.1. şi litera b), subpunctul b.1. f) colaborează cu UATM - R în vederea desfăşurării activităţilor programului în teritoriul de responsabilitate; g) colaborează cu UATM - INSP în vederea desfăşurării campaniilor de IEC; h) colaborează cu UATM - R în scopul instruirii medicilor de familie în vederea planificării şi organizării invitării femeilor eligibile din teritoriul de responsabilitate pentru participarea la testarea Babeş-Papanicolaou; i) participă la acţiunile de control al modului de organizare, derulare şi monitorizare a activităţilor programului. j) încheie contracte pentru derularea programului numai cu unităţile sanitare cu paturi selectate conform procedurii prevăzute la lit. I., conform modelului prevăzut în anexa nr. 9 la normele tehnice, pe baza următoarelor documente:j.1. cerere semnată şi ştampilată de reprezentantul legal al unităţii sanitare cu paturi;j.2. actul de înfiinţare sau organizare;j.3. autorizaţia sanitară de funcţionare sau, după caz, raportul de inspecţie eliberat de autoritatea de sănătate publică, prin care se confirmă îndeplinirea condiţiilor igienico-sanitare prevăzute de lege;j.4. contul deschis la Trezoreria Statului sau la bancă;j.5. codul unic de înregistrare (cod fiscal);j.6. lista personalului medical care asigură furnizarea serviciilor medicale în cadrul fiecărei structuri medicale incluse în reţea, datele de contact ale acestuia, precum şi programul de activitate destinat screeningului;j.7. raportul de validare emis de către UATM - R. k) afişează, în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data încheierii contractelor, prin postare pe pagina web şi la sediul direcţiei de sănătate publică, lista unităţilor sanitare cu paturi care derulează programul, precum şi structura reţelelor de screening, pentru informarea femeilor eligibile pentru program, şi actualizează permanent această listă în funcţie de modificările apărute; l) informează unităţile sanitare cu paturi care derulează programul cu privire la condiţiile de contractare a cazurilor testate Babeş-Papanicolaou suportate din bugetul Ministerului Sănătăţii, precum şi la eventualele modificări ale acestora survenite ca urmare a apariţiei unor noi acte normative; m) decontează unităţilor sanitare cu paturi care derulează programul cazurile testate Babeş-Papanicolaou contractate, realizate şi raportate în cadrul programului, pe baza cererii de finanţare şi a documentelor justificative prevăzute în normele tehnice, precum şi a borderoului centralizator prevăzut în anexa nr. 5a), pentru raportarea cazurilor testate Babeş-Papanicolaou în cadrul programului în format electronic şi pe suport hârtie, parafat, ştampilat şi certificat prin semnătura reprezentantului legal al unităţii sanitare cu paturi, avizat în prealabil de către UATM - R; n) decontează unităţilor sanitare cu paturi care derulează programul, în termen de maximum 60 de zile calendaristice de la data depunerii facturii, borderoul centralizator însoţit de copii ale formularelor FS1 aferente acestuia, prezentate atât pe suport hârtie, cât şi în format electronic, sumele aferente cazurilor testate Babeş-Papanicolaou contractate, efectuate şi raportate, în limita valorilor de contract încheiate în acest sens, la un tarif de 80 lei/caz testat Babeş-Papanicolaou cu formular FS1 completat în integralitate; o) verifică, prin sondaj, după primirea documentelor, datele raportate în documentele depuse în vederea decontării; în situaţia constatării unor neconcordanţe, direcţiile de sănătate publică reţin din sumele care urmează a fi decontate sumele acordate necuvenit şi constatate cu ocazia verificării prin sondaj; p) efectuează controlul uniiăţilor-sanitare cu paturi care au încheiat contracte pentru derularea programului, în condiţiile stabilite de prezentele norme; q) înmânează unităţilor sanitare cu paturi, la momentul finalizării controlului, procesele-verbale de constatare sau, după caz, le comunică acestora notele de constatare întocmite în termen de maximum o zi lucrătoare de la data prezentării în vederea efectuării controlului; r) în cazul în care direcţiile de sănătate publică identifică probleme ce nu pot fi soluţionate la nivel local, acestea vor fi comunicate în scris UATM - R şi respectiv UATM - INSP; 2) Centrele de informare şi consiliere a femeilor şi de mobilizare a populaţiei eligibile pentru testarea Babeş-Papanicolaou au următoarele atribuţii: a) realizează mobilizarea femeilor eligibile pentru participarea la testarea Babeş-Papanicolaou, prin invitarea/reinvitarea acestora, de preferinţă în luna de naştere, conform planificării efectuate de UATM - R; b) asigură informarea şi consilierea pentru prevenirea cancerului de col uterin atât pentru femeile eligibile incluse în lista de asiguraţi, cât şi pentru femeile care nu au calitatea de asigurat în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate; c) asigură managementul cazurilor testate Babeş-Papanicolaou, precum şi al celor depistate cu leziuni precursoare sau incipiente în cadrul subprogramului; d) identifică şi realizează catagrafierea femeilor eligibile din lista proprie, indiferent de calitatea de asigurat/neasigurat a acestora, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 5b); e) transmit unităţii sanitare cu paturi din reţeaua căreia fac parte catagrafia femeilor eligibile din lista proprie; f) raportează unităţii sanitare cu paturi din reţeaua căreia fac parte, trimestrial, cumulat de la începutul anului, în primele 5 zile lucrătoare de la data încheierii perioadei de raportare, indicatorii prevăzuţi la titlul L, litera a), punctul 1, subpunctele a.1.1. - a.1.3. g) afişează la loc vizibil lista centrelor de recoltare incluse în reţelele de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin, inclusiv datele de contact ale acestora; h) completează secţiunea 1 a formularului FS1, în 3 exemplare autocopiative, pe care le înmânează femeii eligibile în vederea prezentării acestuia la centrul de recoltare; i) înregistrează în fişa medicală a femeii data eliberării formularului FS1, precum şi rezultatul testului Babeş-Papanicolaou transmis de unitatea sanitară cu paturi din reţeaua căreia fac parte; j) întocmesc registrul de evidenţă al frotiurilor anormale, depistate în cadrul programului; k) comunică femeilor participante la program rezultatul testului Babeş-Papanicolaou, precum şi conduita de urmat în funcţie de rezultatul acestuia, astfel:k.1. test negativ: invită femeia la o nouă testare la 5 ani de la data primei testări;k.2. test cu rezultate nesatisfăcătoare, leziuni displazice sau invazive: întocmeşte bilet de trimitere pentru continuarea investigaţiilor. l) supraveghează evoluţia stării de sănătate a femeilor care au fost depistate cu o frotiu anormal în cadrul subprogramului; m) după primirea rezultatului testului Babeş-Papanicolaou, transmit unităţii sanitare cu paturi din reţeaua căreia fac parte, în primele 5 zile lucrătoare ale lunii curente pentru luna precedentă, factura şi borderoul centralizator al testărilor Babeş-Papanicolaou finalizate în cadrul subprogramului, în vederea decontării acestora. Modelul borderoului centralizator este prevăzut în anexa nr. 5c); n) comunică unităţii sanitare cu paturi din reţeaua căreia fac parte orice modificare a condiţiilor iniţiale care au stat la baza încheierii contractului, în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la apariţia acestora. 3) Centrele de recoltare a materialului celular cervical au următoarele atribuţii: a) efectuează recoltarea materialul celular din colul uterin, etalarea, fixarea şi identificarea frotiului în conformitate cu protocolul şi standardele de calitate specifice subprogramului elaborate de Comisie; b) îşi stabilesc programul de lucru distinct al cabinetului medical pentru derularea subprogramului; c) realizează programarea sau, după caz, reprogramarea femeilor eligibile în vederea recoltării materialului celular din colul uterin în cadrul subprogramului; d) completează secţiunea 2 a formularului FS1 în 3 exemplare autocopiative şi o transmit unităţii sanitare cu paturi care a organizat reţeaua, împreună cu frotiul realizat şi identificat; e) participă la activitatea de control al calităţii serviciilor acordate în cadrul programului în condiţiile prezentelor norme; f) comunică unităţii sanitare cu paturi din reţeaua căreia fac parte orice modificare a condiţiilor iniţiale care au stat la baza încheierii contractului, în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la apariţia acestora; g) transmit unităţii sanitare cu paturi din reţeaua căreia fac parte, în primele 5 zile lucrătoare ale lunii curente pentru luna precedentă, factura şi borderoul centralizator al serviciilor efectuate în cadrul subprogramului, în vederea decontării acestora. Modelul borderoului centralizator este prevăzut în anexa nr. 5d); h) raportează unităţii sanitare cu paturi din reţeaua căreia fac parte, trimestrial, cumulat de la începutul anului, în primele 5 zile lucrătoare de la data încheierii perioadei de raportare, indicatorii specifici prevăzuţi la titlul L, litera a), punctul 2, subpunctul a.2.1. 4) Laboratoarele de analize medicale în domeniul citologiei cervicale au, în principal, următoarele atribuţii: a) efectuează colorarea frotiurilor cervicale prin metoda Babeş-Papanicolaou, citirea rezultatului în sistem Bethesda 2001, precum şi interpretarea rezultatului testului Babeş-Papanicolaou; b) completează secţiunea 3 a formularului FS1 în 3 exemplare autocopiative. Rezultatul testului Babeş-Papanicolaou este semnat şi parafat de medicul de specialitate în anatomie patologică; c) transmit unităţii sanitare cu paturi din reţeaua căreia fac parte două exemplare - roz şi alb - ale formularului FS1 în care este consemnat rezultatul testului Babeş-Papanicolaou: transmiterea formularului se realizează în maximum 30 de zile lucrătoare de la primirea frotiurilor cervicale transmise de unitatea sanitară cu paturi din reţeaua căreia fac parte; d) transmit medicului de familie care a eliberat formularul şi medicului recoltor, rezultatul frotiului interpretat sub formă de scrisoare medicală semnată şi parafată de către medicul anatomo-patolog însoţit de câte o copie a formularului FS1 finalizat; e) asigură arhivarea frotiurilor cervicale prelucrate în condiţii optime; f) informează în scris unitatea sanitară cu paturi care a organizat reţeaua cu privire la calitatea frotiurilor transmise; g) respectă sistemul informaţional prevăzut în prezentele norme metodologice; h) pun la dispoziţia laboratorului de referinţă un eşantion de 10% din frotiurile cervicale citite în vederea monitorizării calităţii acestora, potrivit calendarului stabilit de către UATM - R; i) elaborează şi implementează planul de menţinere sau de îmbunătăţire a calităţii prelucrării şi citirii frotiurilor cervicale, conform calendarului stabilit de UATM - R; j) asigură participarea personalului la programe de formare profesională continuă; k) efectuează controlul intern de calitate în conformitate cu protocoalele de asigurare a calităţii elaborate de către Comisie; l) transmite unităţii sanitare cu paturi din reţeaua căreia fac parte, în primele 5 zile lucrătoare ale lunii curente pentru luna precedentă, factura şi borderoul centralizator al serviciilor efectuate în cadrul subprogramului, în vederea decontării acestora; Modelul borderoului centralizator este prevăzut în anexa nr. 5e); m) comunică unităţii sanitare cu paturi din reţeaua căreia fac pane orice modificare a condiţiilor iniţiale care au stat la baza încheierii contractului, în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la apariţia acestora; o) raportează unităţii sanitare cu paturi din reţeaua căreia fac parte, trimestrial, cumulat de la începutul anului, în primele 5 zile lucrătoare de la data încheierii perioadei de raportare, indicatorii specifici prevăzuţi la titlul L, litera a), punctul 3, subpunctele a.3.1. - a.3.3. 5) Unitatea sanitară cu paturi care a organizat reţeaua de screening are următoarele atribuţii: a) încheie contracte cu structurile prevăzute la titlul G. pentru realizarea serviciilor medicale specifice screeningului pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin, în baza documentelor prevăzute la titlul J, punctul 1), litera j), alin. (i) - (vi); b) încheie contract cu direcţiile de sănătate publică pentru finanţarea testelor Babes-Papanicolaou efectuate în cadrul reţelei organizate în condiţiile prevăzute în prezentele norme; c) comunică centrelor de informare şi consiliere a femeilor privind măsurile de prevenire a cancerului de col uterin şi de mobilizare a populaţiei eligibile pentru testarea Babeş-Papanicolaou lista centrelor de recoltare incluse în reţeaua de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin, inclusiv datele de contact ale acestora, şi actualizează permanent aceste date; d) transmit UATM - R catagrafia femeilor eligibile înscrise în lista centrelor de informare şi consiliere a femeilor privind măsurile de prevenire a cancerului de col uterin şi de mobilizare a populaţiei eligibile pentru testarea Babeş-Papanicolaou incluse în reţea: e) transmit laboratoarelor de analize medicale în domeniul citologiei cervicale incluse în reţea frotiurile cervicale realizate şi identificate în cadrul centrelor de recoltare însoţite de formularele FS1 în 3 exemplare autocopiative; f) transmit centrelor de informare şi consiliere a femeilor privind măsurile de prevenire a cancerului de col uterin şi de mobilizare a populaţiei eligibile pentru testarea Babeş-Papanicolaou din reţeaua de screening, lunar, în primele 3 zile lucrătoare ale lunii în curs pentru luna precedentă, rezultatul testărilor Babeş-Papanicolaou sub forma unei copii a formularului FS1 completat în integralitate; g) transmit centrelor de recoltare din reţeaua de screening, lunar, în primele 3 zile lucrătoare ale lunii în curs pentru luna precedentă, rezultatul testărilor Babeş-Papanicolaou sub forma unei copii a formularului FS1 completat în integralitate; h) transmit UATM - R, lunar, în primele 5 zile lucrătoare ale lunii în curs pentru luna precedentă, un exemplar - alb - al formularului FS1 completat în integralitate; i) transmit DSPJ/DSPMB, sau UATM - INSP după caz, pentru unităţile din subordinea Ministerului Sănătăţii, în primele 5 zile lucrătoare ale lunii curente pentru luna precedentă, factura, borderoul centralizator al cazurilor testate Babeş-Papanicolaou efectuate în cadrul programului, precum şi copii ale formularelor FS1 aferente borderoului centralizator, în vederea decontării acestora.(j) decontează structurilor sanitare incluse în reţeaua sa, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data decontării de către DSPJ/DSPMB, contravaloarea serviciilor medicale specifice contractate şi efectuate, pe baza facturii însoţite de borderoul centralizator, în limita valorilor de contract încheiate în acest sens, după cum urmează:j.1. pentru centrele de informare şi consiliere a femeilor privind măsurile de prevenire a cancerului de col uterin şi de mobilizare a populaţiei eligibile pentru testarea Babeş-Papanicolaou decontarea se realizează la un tarif de 15 lei/caz cu formular FS1 completat în integralitate;j.2. pentru centrele de recoltare decontarea se realizează la un tarif de 28 lei/caz cu formular FS1 completat în integralitate;j.3. pentru laboratoarele de analize medicale în domeniul citologiei cervicale decontarea se realizează la un tarif de 37 lei/caz cu formular FS1 completat în integralitate; k) centralizează indicatorii specifici programului prevăzuţi la titlul L, litera a), punctul 4, subpunctele a.4.1. - a.4.7., pe care îi raportează, trimestrial, cumulat de la începutul anului şi anual, în primele 10 zile lucrătoare de la încheierea perioadei pentru care se face raportarea la UATM - R sau UATM - INSP pentru unităţile sanitare din subordinea Ministerului Sănătăţii; l) centralizează indicatorii specifici programului prevăzuţi la titlul L, litera a), punctul 5, subpunctul a.5.1, pe care îi raportează, lunar, trimestrial, cumulat de la începutul anului şi anual, în primele 5 zile lucrătoare de la încheierea perioadei pentru care se face raportarea la DSPJ/DSPMB; m) comunică în scris UATM - R disfuncţionalităţile apărute pe parcursul derulării subprogramului care nu pot fi rezolvate la nivel local; n) întocmeşte evidenţa primară a serviciilor acordate de către structurile incluse în reţeaua de screening; o) neprezentarea documentelor prevăzute la punctul 1), litera m) de către unitatea sanitară cu paturi, în termenul prevăzut de dispoziţiile prezentelor norme metodologice, atrage prelungirea termenului de decontare până la termenul următor prezentării documentelor.K. Controlul extern de calitate al laboratorului de analize medicale care implementează programul 1) Controlul extern de calitate al laboratorului de analize medicale este asigurat de către laboratoare de referinţă din cadrul UATM - R. 2) Pentru laboratoarele de analize medicale din cadrul UATM - R controlul se realizează încrucişat de către laboratorul de referinţă din cadrul altei UATM - R desemnată de către Comisie; 3) Controlul de calitate a programului se face de către specialişti ai UATM - R, inclusiv ai laboratorului de referinţă şi va viza atât lame cu rezultate normale, cât şi lame cu atipii; 4) Cheltuiala pentru efectuarea controlului de calitate a laboratorului se va suporta din cheltuielile de management ale reţelei de screening în care este inclus laboratorul vizat. 5) Laboratoarele de referinţă au următoarele responsabilităţi:5.1. realizează coordonarea tehnică a laboratoarelor de analize medicale în domeniul citologiei cervicale incluse în reţetele de screening;5.2. organizează programe de formare profesională în domeniul citologiei;5.3. raportează UATM - R rezultatele controlului extern de calitate realizat în condiţiile prezentelor norme metodologice, precum şi indicatorii specifici prevăzuţi în protocoalele de asigurare a calităţii;5.4. asigură participarea personalului propriu la programe de formare profesională continuă;5.5. asigură controlul extern de calitate la nivel regional pentru laboratoarele de analize medicale în domeniul citologiei cervicale incluse în reţelele de screening care derulează programul prin recitirea a minimum 10% din lamele interpretate de acestea în baza contractelor încheiate cu unităţile sanitare care au organizat reţeaua de screening.L. Indicatori de evaluare: a) Indicatori fizici:1. Indicatori raportaţi de centrele de informare şi consiliere a femeilor privind măsurile de prevenire a cancerului de col uterin şi de mobilizare a populaţiei eligibile pentru testarea Babeş-Papanicolaou către unitatea sanitară din reţeaua căreia fac parte:a.1.1. număr de formulare eliberate;a.1.2. număr formulare eliberate şi neutilizate prin neprezentare la recoltarea frotiului;a.1.3. număr de femei informate şi consiliate care au primit formular FS1 şi pentru care s-au primit rezultatele din care:(i) număr de femei cu test Babeş-Papanicolaou negativ, reprogramate după 5 ani;(îi) număr de femei cu test Babeş-Papanicolaou pozitiv;(iii) număr de femei cu test Babeş-Papanicolaou pozitiv, care au beneficiat de eliberarea unui bilet de trimitere pentru continuarea investigaţiilor.2. Indicatori raportaţi de centrele de recoltare către unitatea sanitară din reţeaua căreia fac parte:a.2.1. număr de femei la care s-a realizat recoltarea materialului celular cervical3. Indicatori raportaţi de laboratorul de analize medicale şi/sau laboratorul de anatomopatologie către unitatea sanitară din reţeaua căreia face parte:a.3.1. număr total de frotiuri cervicale prelucrate pe grupe de vârstă*;a.3.2. număr de frotiuri cervicale prelucrate, pe tipuri de leziuni şi grupe de vârstă*;a.3.3. număr de frotiuri nesatisfăcătoare care impun retestarea;4. Indicatori raportaţi de unitatea sanitară către UATM - R, şi de UATM - R către UATM - INSP:a.4.1. număr de formulare eliberate;a.4.2. număr formulare eliberate şi neutilizate prin neprezentare la recoltarea frotiului;a.4.3. număr de femei informate şi consiliate care au primit formular FS1 şi pentru care s-au primit rezultatele din care:(i) număr de femei cu test Babeş-Papanicolaou negativ, reprogramate după 5 ani;(îi) număr de femei cu test Babeş-Papanicolaou pozitiv;(iii) număr de femei cu test Babeş-Papanicolaou pozitiv, care au beneficiat de eliberarea unui bilet de trimitere pentru continuarea investigaţiilor;a.4.4. număr de femei la care s-a realizat recoltarea materialului celular cervical;a.4.5. număr total de frotiuri cervicale prelucrate pe grupe de vârstă*;a.4.6. număr de frotiuri cervicale prelucrate, pe tipuri de leziuni şi grupe de vârstă*;a.4.7. număr de frotiuri nesatisfăcătoare care impun retestarea;Notă*: grupele de vârstă sunt următoarele: 25-29; 30-34; 35-39; 40-44; 45-49; 50-54; 55-59; 6-64 ani.5. Indicatori raportaţi de unitatea sanitară care a organizat reţeaua către direcţiile de sănătate publică sau după caz la UATM - INSP şi de direcţiile de sănătate publică către UATM - INSP:a.5.1. număr de cazuri testate Babeş-Papanicolaou cu formular FS1 completat în integralitate; b) Indicatori de eficienţă:b.1. cost mediu/testare Babeş-Papanicolaou: 80 lei;b.2. cost mediu/management caz la nivelul unităţii regionale de management: 10 lei;b.3. cost mediu/management caz la nivelul unităţilor sanitare care au organizat o reţea de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin: 10 lei; c) Indicatori de rezultat:c.1. rata de acoperire a populaţiei feminine eligibile într-o perioadă de 5 ani: 80%;c.2. calitatea recoltării: minimum 80% frotiuri satisfăcătoare/total frotiuri;c.3. calitatea citirii:c.3.1. sensibilitate: 70%;c.3.2. specificitate: 90%.M. Natura cheltuielilor 1) Cheltuielile aferente funcţionării UATM - INSP: a) cheltuieli aferente instruirii şi formării specifice a personalului implicat în realizarea managementului programului: transportul, cazarea speakerilor, închirierea sălii, consumabilele de birotică pentru materialele de curs pentru participanţii la manifestare; b) cheltuieli de regie: servicii de comunicare telefon-fax-internet, corespondenţă; c) cheltuieli materiale: birotică, papetărie; d) cheltuieli pentru plata drepturilor salariale pentru personalul implicat în realizarea managementului programului, precum şi cheltuieli aferente contractelor/convenţiilor încheiate în condiţiile legii pentru realizarea managementului programului; e) cheltuieli pentru organizarea campaniilor de informare-educare-comunicare; f) cheltuieli de deplasare pentru vizitele de monitorizare/evaluare; g) cheltuieli privind tipărirea şi diseminarea materialelor informative pentru personalul medical şi pentru populaţia eligibilă; h) cheltuieli aferente activităţii de constituire şi întreţinere a bazei de date a programului. 2) Cheltuielile aferente funcţionării UATM - R: a) cheltuieli aferente instruirii şi formării specifice a personalului implicat în realizarea managementului programului, precum şi cheltuieli de formare profesională pentru personalul implicat în furnizarea de servicii medicale în cadrul programului: transport, cazarea speakerilor, închirierea sălii, convenabile de birotică pentru materiale de curs pentru participanţii la manifestare; b) cheltuieli de regie: servicii de comunicare telefon-fax-internet, corespondenţă; c) cheltuieli materiale: birotică, papetărie; d) cheltuieli de personal şi/sau contracte de prestări servicii conform prevederilor art. 49 alin. (3) - (6) din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare; e) cheltuieli pentru organizarea campaniilor de IEC la nivel regional; f) cheltuieli de deplasare pentru participarea la întrunirile Comisiei sau pentru realizarea vizitelor de monitorizare/evaluare; g) cheltuieli privind tipărirea şi diseminarea protocoalelor de asigurare a calităţii programului, ghidurilor, standardelor sau procedurilor specifice derulării programului, a materialelor informative pentru personalul medical şi pentru populaţia eligibilă, precum şi a formularelor FS1 de raportare a datelor în cadrul programului necesare pentru regiunea teritorială arondată; h) cheltuieli aferente activităţii de constituire şi întreţinere a bazei de date informatice a programului; i) cheltuieli de management pentru unităţile sanitare care au organizat o reţea de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin. (3) Cheltuielile aferente funcţionării unităţilor sanitare care au organizat o reţea de screening: a) cheltuieli aferente instruirii şi formării specifice a personalului implicat în realizarea managementului programului, precum şi cheltuieli de formare profesională pentru personalul implicat în furnizarea de servicii medicale în cadrul programului: transport, cazarea speakerilor, închirierea sălii, consumabile de birotică pentru materiale de curs pentru participanţii la manifestare; b) cheltuieli de regie: servicii de comunicare telefon-fax-internet, corespondenţă; c) cheltuieli materiale: birotică, papetărie; d) cheltuieli de personal şi/sau contracte de prestări servicii conform prevederilor art. 49 alin. (3) - (6) din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare; e) cheltuieli de deplasare pentru realizarea vizitelor de monitorizare/evaluare; f) cheltuieli aferente activităţii de constituire şi întreţinere a bazei de date informatice a programului;N. Alte dispoziţii 1) Modelul formularului FS1 este prevăzut în anexa nr. 5f). 2) Modelul formularului FS1 prevăzut la alin. 1) se utilizează după epuizarea stocurilor de formulare FS1 care au făcut obiectul contractelor de achiziţie încheiate în anul 2009 între direcţiile de sănătate publică şi furnizorul adjudecat ca urmare a procedurii de achiziţie publică organizată la nivel naţional de Ministerul Sănătăţii. 3) Medicii de familie/medicii recoltori implicaţi în completarea secţiunilor 1 şi 2 din formularul FS1 răspund de exactitatea şi realitatea datelor completate, aplicând în acest sens pe formular semnătura şi parafa, precum şi ştampila unităţii.2. PROGRAMUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE MINTALĂ ŞI PROFILAXIE ÎN PATOLOGIA PSIHIATRICĂA. Obiective: a) prevenirea depresiei şi a suicidului; b) promovarea sănătăţii mintale la locurile de muncă; c) asigurarea accesului la programe de sănătate mintală specifice pentru copii şi adolescenţi.B. Unitatea naţională de asistenţă tehnică şi management:Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă AntidrogC. Activităţi: a) prevenirea depresiei şi a suicidului prin realizarea screening-ului pilot al depresiei;a.1. elaborarea unui instrument de screening a depresiei ce va fi utilizat de către medicii de familie în cadrul unui program pilot de depistare activă a depresiei;a.2. organizarea şi desfăşurarea unui program de instruire pentru depistarea depresiei destinat medicilor de familie din judeţele: Arad, Bihor, Dolj, Iaşi, Suceava, Tulcea;a.3. desfăşurarea programului pilot de depistare activă a depresiei în judeţele: Arad, Bihor, Dolj, Iaşi, Suceava, Tulcea; b) promovarea sănătăţii mintale la locurile de muncă:b.1. îmbunătăţirea pregătirii personalului din sistemul de sănătate mintală:i. extinderea programului de instruire a asistenţilor medicali din sistemul de sănătate mintală;îi. extinderea programului de instruire a personalului în domeniul psihoeducaţiei pentru persoanele diagnosticate cu tulburări de sănătate mintală şi aparţinătorii acestora;b.2. dezvoltarea activităţilor de terapie ocupaţională în vederea favorizării măsurilor de recrutare, menţinere sau reabilitare şi reinserţia profesională a persoanelor cu tulburări de sănătate mintală; c) asigurarea accesului la programe de sănătate mintală specific pentru copii şi adolescenţi:c.1. program de depistare activă a copiilor cu tulburări de spectru autist în judeţele Bihor şi Dolj:c.2. extinderea programului de instruire în domeniul tulburărilor de spectru autist pentru profesioniştii care lucrează în sistemul de sănătate mintală;c.3. Program pentru dezvoltarea unui program de instruire destinat părinţilor în vederea dezvoltării abilităţilor sociale şi emoţionale ale copiilor;i. elaborarea unui program de instruire destinat părinţilor în vederea dezvoltării abilităţilor sociale şi emoţionale ale copiilor;îi. implementarea programului de instruire.D. Indicatori de evaluare:Activitatea a): a) indicatori fizici:a.1. număr medici de familie instruiţi în cadrul programului de instruire pentru depistarea depresiei: 500;a.2. număr persoane evaluate de către medicul de familie în vederea depistării depresiei: 30.000. b) indicatori de eficienţă:b.1. cost pentru implementare program de instruire (elaborare instrument şi tipărire) - 100.000 lei;b.1. cost mediu/pacient evaluat de către medicul de familie în vederea depistării depresiei: 8 lei x 30.000 chestionare = 240.000 leiActivitatea b): a) indicatori fizici:a.1. număr asistenţi medicali instruiţi pe baza curriculei de instruire pentru asistenţii medicali care lucrează în sistemul de îngrijiri de sănătate mintală: 500;a.1. număr profesionişti instruiţi pe baza curriculei de instruire în domeniul psihoeducaţiei pentru aparţinătorii persoanelor diagnosticate cu tulburări psihice: 500;a.1. număr pacienţi incluşi în programe intraspitaliceşti de reabilitare: 20.000. b) indicatori de eficienţă:b.1. cost pentru implementare program de instruire: 100.000 lei (2 programe instruire x 100.000);b.2. cost mediu/pacient inclus în programele de reabilitare: 80 lei;Activitatea c): a) indicatori fizici:a.1. număr copii incluşi în terapii cognitiv-comportamentale: 1.000;a.2. număr de copii cu vârsta cuprinsă între 12-36 de luni evaluaţi de către medicul de familie în vederea depistării tulburării de spectru autist: 30.000;a.3. număr profesionişti instruiţi pe baza curriculei de instruire în domeniul tulburărilor de spectru autist: 100;a.4. un program instruire privind dezvoltarea abilităţilor parentale;a.5. număr persoane instruite în cadrul programului de dezvoltare a abilităţilor sociale şi emoţionale ale copiilor: 500. b) indicatori de eficienţă:b.1. cost pentru implementare program de instruire: 100.000 lei;b.2. cost pentru implementare program de instruire autism: 20.000 lei;b.3. cost elaborare program instruire pentru dezvoltare a abilităţilor de educaţie emoţională şi comportamentală: 50.000 lei;b.4. cost mediu/pacient evaluat de către medicul de familie în vederea depistării tulburării de spectru autist: 8 lei x 30.000 = 240.000 lei;b.5. cost mediu/pacient inclus în programul de terapie cognitiv-comportamentă: 450 lei/an.E. Unităţi care implementează:Activitatea a) - a.1 şi a.2. a) Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova;Activitatea a) - a.3. a) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad; b) Spitalul Clinic Municipal Dr. Gavril Curteanu Oradea; c) Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova; d) Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola Iaşi; e) Spitalul de Psihiatrie Cronici Siret; f) Spitalul Judeţean de Urgenţă Tulcea.Activitatea b) - b.1.i a) Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova; b) Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola Iaşi;Activitatea b) - b.1.îi. a) Spitalul Clinic Municipal Dr. Gavril Curteanu Oradea; b) Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola Iaşi;Activitatea b) - b.2.Structure sanitare cu profil psihiatric desemnate de Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog.Activitatea c) - c.1. a) Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova; b) Spitalul Clinic Municipal Dr. Gavril Curteanu Oradea; c) Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola Iaşi.-------Lit. c), activitatea c)-c.1, subtitlul E, titlul 2, cap. IV al anexei 5 a fost introdusă de pct. 26 al art. I din ORDINUL nr. 1.150 din 3 octombrie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 29 octombrie 2013.Activitatea c) - c.2.Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova;Activitatea c) - c.3.Spitalul Clinic Municipal Dr. Gavril Curteanu Oradea.F. Natura cheltuielilor. a) furnituri de birou: papetărie, consumabile: cartuşe, toner xerox, toner imprimante, hârtie, dosare; b) material şi prestări servicii cu caracter funcţional (servicii de editare, multiplicare, tipărire şi diseminare de materiale, sinteze, rapoarte); c) achiziţionare de cărţi, publicaţii şi materiale documentare; d) bunuri pentru desfăşurarea activităţii de terapie ocupaţională prin: artă, croitorie şi tricotaj, activităţi gospodăreşti, de grădinărit şi de relaxare prin sport; e) bunuri necesare pentru realizarea activităţii de terapie cognitiv-comportamentală; f) pregătire profesională şi formare personal (organizare de instruiri metodologice şi cursuri de scurtă durată); g) cheltuieli de deplasare, transport, servicii de cazare; h) cheltuieli de personal şi/sau contracte de prestări servicii conform prevederilor art. 49 alin. (3) - (6) din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare.3. PROGRAMUL NAŢIONAL DE TRANSPLANT DE ORGANE, ŢESUTURI ŞI CELULE DE ORIGINE UMANĂA. Obiective: a) creşterea numărului de donatori vii, donatori aflaţi în moarte cerebrală precum şi de donatori fără activitate cardiacă; b) coordonarea activităţilor de transplant; c) asigurarea testării imunologice şi virusologice a potenţialilor donatori, precum şi a receptorilor; d) asigurarea supleerii fiziologice a organelor aflate în insuficienţă cronică ireversibilă şi/sau înlocuirea ţesuturilor nefuncţionale prin transplant de organe, ţesuturi şi/sau celule; e) evaluarea periodică a pacienţilor transplantaţi; f) crearea şi gestionarea unei baze de date informatice pe teritoriul României privind persoanele fizice care şi-au dat acceptul pentru a dona celule stem hematopoietice; g) tratamentul infertilităţii cuplului.B. Structură: 1) Subprogramul de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană; 2) Subprogramul de transplant de celule stem hematopoietice periferice şi centrale;