CONSTITUȚIA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 87 bis din 13 aprilie 1948
NOTĂ:Prin Legea nr. 363 din 30 decembrie 1947 pentru constituirea Statului Roman în Republica Populara Română, promulgată prin Decretul nr. 2299 din 30 decembrie 1947 și publicată în "Monitorul Oficial" nr. 300 bis din 30 decembrie 1947, Constituția din 1923, repusă parțial în vigoare în septembrie 1944 și modificată prin acte ulterioare, a fost expres abrogată, Adunarea Deputaților stabilind ca urmează a fi aleasă, la o dată ce o va hotărî ulterior, o Adunare Constituantă care va hotărî asupra noii Constituții a Republicii Populare Române.Adunarea Deputaților, aleasă în noiembrie 1946 pe baza Decretului nr. 2218/1946 și a Legii nr. 560/1946, hotărăște, prin Legea nr. 32/1948 pentru dizolvarea Adunării Deputaților, reglementarea convocării Marii Adunări Naționale și trecerea puterii legislative asupra Guvernului, promulgată prin Decretul nr. 372 din 25 februarie 1948 și publicată în "Monitorul Oficial" nr. 46 din 25 februarie 1948, să se autodizolve pe data publicării legii. Prin același act normativ se stabilesc alegerile pentru Marea Adunare Naționala la 28 martie 1948, desfășurate pe baza Legii nr. 560/1946, se convoacă Marea Adunare Naționala la 6 aprilie 1948 și se stabilește ca aceasta va elabora Constituția Republicii Populare Române și apoi va exercita atribuțiile Adunării Legislative Ordinare.În ședința din 13 aprilie 1948, Marea Adunare Naționala votează Constituția Republicii Populare Române (Legea nr. 114/1948), cu unanimitate de 401 voturi.Constituția a fost promulgată prin Decretul nr. 729 din 13 aprilie 1948 al Prezidiumului Provizoriu al Republicii Populare Române, semnat de Președintele Prezidiumului Provizoriu, C. I. Parhon, și de Secretarul Prezidiumului Provizoriu, G. C. Stere, contrasemnat de Președintele Consiliului de Miniștri, dr. Petru Groza, și de ministrul justiției, Avram Bunaciu. Ea a fost publicată în "Monitorul Oficial", partea I, nr. 87 bis din 13 aprilie 1948 și a intrat în vigoare la aceeași dată.Constituția Republicii Populare Române era compusa din 105 articole, grupate în 10 titluri.Constituția din 1948 a fost amendata prin Legea nr. 3/1952 privitoare la modificarea art. 61 din Constituția Republicii Populare Române, publicată în "Buletinul Oficial" nr. 16 din 29 martie 1952.Constituția Republicii Populare Române din 1948 a fost abrogată implicit la data de 24 septembrie 1952, prin intrarea în vigoare a Constituției din 1952.Textul Constituției din 1948 este reprodus după "Monitorul Oficial", partea I, nr. 87 bis din 13 aprilie 1948. + Titlul I Republica Populara Română + Articolul 1Republica Populara Română este un Stat popular, unitar, independent și suveran. + Articolul 2Republica Populara Română a luat fiinta prin lupta dusa de popor, în frunte cu clasa muncitoare, împotriva fascismului, reactiunii și imperialismului. + Articolul 3În Republica Populara Română întreaga putere de stat emana de la popor și aparține poporului.Poporul își exercită puterea prin organe reprezentative, alese prin vot universal, egal, direct și secret. + Articolul 4Reprezentanții poporului în toate organele puterii de Stat sînt răspunzători în fața poporului și pot fi revocați prin voința alegătorilor, în condițiile stabilite de lege. + Titlul II Structura social-economică + Articolul 5În Republica Populara Română, mijloacele de producție aparțin sau Statului, ca bunuri ale întregului popor, sau organizațiilor cooperative, sau particularilor, persoane fizice sau juridice. + Articolul 6Bogățiile de orice natura ale subsolului, zacamintele miniere, pădurile, apele, izvoarele de energie naturala, căile de comunicație ferate, rutiere, pe apa și în aer, posta, telegraful, telefonul și radio-ul aparțin Statului, ca bunuri comune ale poporului.Prin lege se vor stabili modalitățile de trecere în proprietatea Statului, a bunurilor enumerate în alineatul precedent, care, la data intrării în vigoare a prezentei Constituții, se aflau în mâini particulare. + Articolul 7Bunurile comune ale poporului constituiesc temelia materială a propasirii economice și a independentei naționale a Republicii Populare Române.Apărarea și dezvoltarea bunurilor comune ale poporului sînt o îndatorire a fiecărui cetățean. + Articolul 8Proprietatea particulară și dreptul de moștenire sînt recunoscute și garantate prin lege.Proprietatea particulară, agonisita prin munca și economisire, se bucura de o protecție specială. + Articolul 9Pământul aparține celor ce-l muncesc.Statul protejeaza proprietatea de muncă taraneasca. Statul încurajează și sprijină cooperatia sătească.Pentru a stimula ridicarea agriculturii, statul poate crea întreprinderi agricole, proprietatea statului. + Articolul 10Pot fi făcute exproprieri pentru cauza de utilitate publică pe baza unei legi și cu o dreapta despăgubire stabilită de justiție. + Articolul 11Cînd interesul general cere, mijloacele de producție, băncile și societățile de asigurare, care sînt proprietate particulară a persoanelor fizice sau juridice, pot deveni proprietatea Statului, adică bun al poporului, în condițiunile prevăzute de lege. + Articolul 12Munca este factorul de baza al vieții economice a Statului. Ea este o datorie a fiecărui cetățean. Statul acorda sprijin tuturor celor ce muncesc, pentru a-i apara împotriva exploatării și a ridica nivelul lor de trai. + Articolul 13Statul acorda protecție inițiativei particulare puse în slujba intereselor generale. + Articolul 14Comerțul intern și extern este reglementat și controlat de stat și se exercită de întreprinderi comerciale de stat, particulare și cooperative. + Articolul 15Statul indrumeaza și planifica economia naționala în vederea dezvoltării puterii economice a tarii, asigurării bunei stări a poporului și garantarii independentei naționale. + Titlul III Drepturile și îndatoririle fundamentale ale cetățenilor + Articolul 16Toți cetățenii Republicii Populare Române, fără deosebire de sex, naționalitate, rasa, religie sau grad de cultura, sînt egali în fața legii. + Articolul 17Orice propovaduire sau manifestare a urei de rasa sau de naționalitate se pedepsește de lege. + Articolul 18Toți cetățenii, fără deosebire de sex, naționalitate, rasa, religie, grad de cultura, profesiune, inclusiv militarii, magistrații și funcționarii publici, au dreptul sa aleagă și să fie aleși în toate organele Statului.Dreptul de a alege îl au toți cetățenii care au împlinit vîrsta de 18 ani, iar dreptul de a fi aleși, cei care au împlinit vîrsta de 23 ani.Nu se bucura de dreptul de vot persoanele interzise, lipsite de drepturi civile și politice și nedemne, declarate ca atare de organele în drept, conform legii. + Articolul 19Cetățenii au drept la munca. Statul asigură treptat acest drept prin organizarea și dezvoltarea planificata a economiei naționale. + Articolul 20Cetățenii au drept la odihna. Dreptul la odihna este asigurat prin reglementarea orelor de muncă, prin concedii plătite, în conformitate cu legea, prin organizarea de case de odihnă, sanatorii, cluburi, parcuri, terenuri de sport și așezăminte special amenajate. + Articolul 21Femeia are drepturi egale cu bărbatul în toate domeniile vieții de Stat, economic, social, cultural politic și de drept privat.La munca egala femeia are drept de salarizare egala cu bărbatul. + Articolul 22În Republica Populara Română, toți cetățenii au drept la învățătura.Statul asigură îndeplinirea acestui drept prin organizarea și dezvoltarea învățămîntului primar obligatoriu și gratuit, prin burse de Stat acordate elevilor și studenților meritosi și prin organizarea și dezvoltarea învățămîntului profesional și tehnic. + Articolul 23Statul încurajează și sprijină dezvoltarea științei și a artei și organizează institute de cercetări, biblioteci, edituri, teatre, muzee, conservatoare. + Articolul 24În Republica Populara Română se asigura naționalitatilor conlocuitoare dreptul de folosire a limbii materne și organizarea învățămîntului de toate gradele în limba maternă. Administrația și justiția, în circumscripțiile locuite și de populații de alta naționalitate decât cea română, vor folosi oral și scris și limba naționalității respective și vor face numiri de funcționari din sanul naționalității respective sau din alta naționalitate, care cunosc limba populației locale.Predarea limbii și literaturii române este obligatorie în școlile de orice grad. + Articolul 25Statul poarta grija de sănătatea publică prin înființarea și dezvoltarea de servicii sanitare și prin încurajarea și sprijinirea educației fizice.Statul asigură ocrotire socială și asistența medicală pentru boala, accidente și invaliditate, rezultate din munca, în timpul muncii sau în serviciul de apărare a patriei, precum și pentru batranete, atît salariaților săi cat și acelora ai întreprinderilor particulare, a căror contribuție și drepturi se fixează prin lege. + Articolul 26Căsătoria și familia se bucura de protecția Statului.Mama, precum și copiii pînă la vîrsta de 18 ani, se bucura de protecție deosebită, stabilită prin lege.Părinții au aceleași îndatoriri față de copiii născuți în afară căsătoriei, ca și pentru cei născuți în căsătorie.Sînt valabile numai actele de stare civilă, încheiate de organele Statului. + Articolul 27Libertatea conștiinței și libertatea religioasă sînt garantate de Stat.Cultele religioase sînt libere să se organizeze și pot funcționa liber dacă ritualul și practica lor nu sînt contrarii Constituției, securității publice sau bunelor moravuri.Nici o confesiune, congregatie sau comunitate religioasă nu poate deschide sau întreține instituții de învățămînt general, ci numai școli speciale pentru pregătirea personalului cultului sub controlul Statului.Biserica ortodoxa-română este autocefala și unitară în organizarea sa.Modul de organizare și funcționare a cultelor religioase va fi reglementat prin lege. + Articolul 28Libertatea individuală a cetățenilor este garantată.Nimeni nu poate fi arestat și deținut mai mult de 48 ore, fără un mandat al parchetului, al organelor de instrucție, stabilite de lege, sau autorizarea instanțelor judecătorești, conform prevederilor legii. + Articolul 29Domiciliul este inviolabil. Nimeni nu poate intră în domiciliul sau reședința cetățenilor fără învoirea acestora, decât în prezenta lor și în baza unui ordin scris al autorității competente sau în caz de flagrant delict. + Articolul 30Nimeni nu poate fi condamnat și ținut a executa o pedeapsă decât în baza hotărîrii judecătorești, pronunțate în conformitate cu legea. + Articolul 31Libertatea presei, a cuvantului, a întrunirilor, mitingurilor, cortegiilor și manifestatiilor este garantată.Exercitarea acestor drepturi este asigurata prin faptul ca mijloacele de tipărire, hârtia și locurile de întrunire sînt puse la dispoziția celor ce muncesc. + Articolul 32Cetățenii au dreptul de a se asocia și organiza, dacă scopul urmărit nu este îndreptat în contra ordinei democratice stabilită prin Constituție.Orice asociație cu caracter fascist sau antidemocratic este interzisă și pedepsita de lege. + Articolul 33Secretul corespondentei este garantat. Numai în caz de instrucție penală, sub stare de asediu, sau în caz de mobilizare, corespondenta poate fi controlată. + Articolul 34Orice cetățean are dreptul de petiționare, precum și dreptul de a cere organelor prevăzute de legi trimiterea în judecata a oricărui funcționar public, pentru infracțiunile săvîrșite în timpul exercitării serviciului. + Articolul 35Republica Populara Română acorda drept de refugiu tuturor străinilor urmăriți pentru activitatea lor democratica, pentru lupta de eliberare naționala, pentru activitate științifică sau culturală. + Articolul 36Apărarea patriei este o datorie de onoare a tuturor cetățenilor.Serviciul militar este obligatoriu pentru toți cetățenii, în conformitate cu legea.Trădarea de patrie, - călcarea jurămîntului, trecerea în slujba dușmanului, aducerea de prejudicii puterii militare a Statului, - constituie crima cea mai grava față de popor și se pedepsește cu toată asprimea legii. + Titlul IV Organul suprem al puterii de Stat + Articolul 37Organul suprem al puterii de Stat a Republicii Populare Române este Marea Adunare Naționala a R. P. R. + Articolul 38Marea Adunare Naționala a R. P. R. este unicul organ legislativ al Republicii Populare Române. + Articolul 39Marea Adunare Naționala a Republicii Populare Române are în competința sa directa:1) Alegerea Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române;2) Formarea Guvernului R. P. R.;3) Modificarea Constituției;4) Stabilirea numărului, atributiunilor și denumirii ministerelor și desființarea, contopirea sau noua denumire a celor existente;5) Votarea bugetului Statului, a încheierii exercițiilor bugetare, fixarea impozitelor și a modului lor de percepere;6) Chestiunile războiului și ale păcii;7) Sa decidă consultarea poporului prin referendum;8) Acordarea amnistiei. + Articolul 40Marea Adunare Naționala a Republicii Populare Române alege din sanul sau Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române.Prezidiul se alege cu jumătate plus unul din numărul total al deputaților. + Articolul 41Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române se compune dintr-un președinte, trei vice-presedinti, un secretar și din 14 membri aleși direct de Marea Adunare Naționala a R. P. R. + Articolul 42Prezidiul Marii Adunări Naționale al R. P. R., în totalitatea lui, sau oricare din membrii săi, sînt revocabili oricînd de Marea Adunare Naționala a Republicii Populare Române cu majoritatea prevăzută de art. 40. + Articolul 43Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române este răspunzător de întreaga sa activitate față de Marea Adunare Naționala a Republicii Populare Române. + Articolul 44Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române are următoarele atributiuni:1. Convoacă Marea Adunare Naționala a Republicii Populare Române în sesiuni ordinare și extraordinare;2. Emite decrete;3. Interpretează legile votate de Marea Adunare Naționala a Republicii Populare Române;4. Exercita dreptul de grațiere și comuta pedepsele;5. Conferă decoratiile și medaliile Republicii Populare Române;6. Reprezintă Republica Populara Română în relațiile internaționale;7. Acreditează și recheamă, la propunerea guvernului, pe reprezentanții diplomatici ai Republicii Populare Române;8. Primește scrisorile de acreditare și rechemare ale reprezentanților diplomatici ai Statelor străine, acreditați pe lîngă ei;9. În intervalul dintre sesiunile Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, numește și revoca pe miniștri, la propunerea Președintelui Consiliului de Miniștri;10. Stabilește gradele militare, rangurile diplomatice și titlurile onorifice, la propunerea guvernului;11. Face numiri și confirmări în funcțiunile publice, la propunerea ministrilor de resort sau a guvernului, conform legii;12. În intervalul dintre sesiunile Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, la propunerea guvernului, declara starea de război și mobilizarea parțială sau generală, în caz de agresiune împotriva Republicii Populare Române, sau împotriva unui alt Stat, față de care are obligații de apărare mutuala ce decurg din tratatele internaționale;13. Ratifica sau denunta tratatele internaționale, la propunerea guvernului;14. Rezolva orice chestiune cu care este însărcinat de către Marea Adunare Naționala a Republicii Populare Române și exercită orice atribuție ce i se da prin lege. + Articolul 45Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române ia hotărîri valabile cu majoritatea simpla a membrilor săi.Decretele vor fi semnate de către președintele și secretarul Prezidiului Marii Adunări Naționale a R. P. R.În caz de împiedicare a acestora, președintele va fi înlocuit de unul dintre vicepreședinți, iar secretarul, de unul dintre membrii desemnați de Prezidiu, din sanul sau. + Articolul 46După expirarea mandatului Marii Adunări Naționale a R. P. R., sau în caz de dizolvare înainte de termen, Prezidiul Marii Adunări Naționale a R. P. R. își continua funcțiunile sale pînă la alegerea noului Prezidiu. + Articolul 47Marea Adunare Naționala a R. P. R. se alege pe timp de 4 ani. Ea se compune din reprezentanții poporului (deputați), aleși potrivit normelor ce se stabilesc prin legea electorală. + Articolul 48Sesiunile ordinare ale Marii Adunări Naționale a R. P. R. au loc cel puțin de doua ori pe an și durează pînă la terminarea lucrărilor.Convocarea Marii Adunări Naționale a R. P. R., se face prin decret, de către Prezidiul Marii Adunări Naționale a R. P. R. + Articolul 49Marea Adunare Naționala a R. P. R. poate fi convocată în sesiuni extraordinare printr-un decret al Prezidiului, la cererea cel puțin a unei treimi din numărul deputaților. + Articolul 50După validarea deputaților, Marea Adunare Naționala a R. P. R. își alege un birou pentru conducerea dezbaterilor, compus dintr-un președinte, 3 vice-presedinti și secretari. Biroul Marii Adunări Naționale a R. P. R., se alege pentru fiecare sesiune a Marii Adunări Naționale a R. P. R.Dezbaterile Marii Adunări Naționale a R. P. R. vor fi prezidate de președinte, sau de unul din vicepreședinții biroului, conform regulamentului elaborat de Marea Adunare Naționala a R. P. R. + Articolul 51Marea Adunare Naționala a R. P. R. lucrează valabil cu jumătate plus unul din numărul total al deputaților și ia hotărîri valabile cu majoritatea simpla a deputaților prezenți, afară de cazul cînd Constituția sau regulamentul prevede un alt număr. + Articolul 52Votarea se poate face prin vot secret, prin ridicare de mâini sau aclamatii, după cum va hotărî Marea Adunare Naționala a R. P. R. + Articolul 53Marea Adunare Naționala a R. P. R. validează alegerea deputaților. Votul deputaților este valabil și înainte de validare. + Articolul 54Deputații validati depun în fața Marii Adunări Naționale a R. P. R. următorul jurământ:"Jur ca voi servi poporul și Republica Populara Română cu tot devotamentul și puterea mea de muncă, ca voi păzi și respecta Constituția și legile tarii;Ca voi păstra secretele de Stat și voi apara interesele poporului și ale Statului, libertățile democratice și independenta patriei".Același jurământ va fi depus de membrii Prezidiului Marii Adunări Naționale a R. P. R. și de către membrii guvernului la intrarea în funcție. + Articolul 55Inițiativa legislativă aparține guvernului. De asemenea, deputații, în număr de cel puțin o cincime din numărul total, pot lua inițiativa oricărei legi. + Articolul 56După votarea legilor de către Marea Adunare Naționala a R. P. R., ele se semnează de către președintele și secretarul Prezidiului și se publică în Monitorul Oficial. Legea intră în vigoare la termenul arătat în cuprinsul ei sau a treia zi după publicarea în Monitorul Oficial. + Articolul 57Ședințele Marii Adunări Naționale a R. P. R. sînt publice, afară de cazul cînd Marea Adunare Naționala a R. P. R. decide ședința secreta. + Articolul 58Marea Adunare Naționala a R. P. R. are dreptul a face anchete și cercetări în orice domeniu, prin comisiile ce vor fi alese din sanul sau.Toate autoritățile și organele de Stat, precum și persoanele particulare, sînt obligate a da orice informații și a pune la dispoziție orice acte cerute de către comisiile de ancheta. + Articolul 59Nici un deputat nu poate fi reținut, arestat sau urmărit, fără autorizarea Marii Adunări Naționale a R. P. R., în timpul sesiunilor, sau a Prezidiului Marii Adunări Naționale a R. P. R., între sesiuni, pentru orice fapte penale, afară de cazurile de flagrant delict, cînd se va cere de îndată aprobarea Marii Adunări Naționale a R. P. R. sau a Prezidiului Marii Adunări Naționale a R.P.R. + Articolul 60Marea Adunare Naționala a R. P. R. se considera dizolvată la expirarea mandatului pentru care a fost aleasă. Marea Adunare Naționala a R. P. R. se poate dizolva singura înainte de această dată. + Articolul 61În caz de război sau în alte împrejurări excepționale, Marea Adunare Naționala a R. P. R. poate să-și prelungească mandatul pentru timpul cat va dura starea excepționala*).------- Notă *) Marea Adunare Naționala își poate prelungi mandatul cu încă șase luni, cînd interesele economiei naționale o cer. + Articolul 62În cazul cînd războiul ar izbucni sau o alta împrejurare excepționala s-ar produce în timpul cat Marea Adunare Naționala a R. P. R. este dizolvată, Prezidiul Marii Adunări Naționale dizolvate o va convoca din nou și Marea Adunare Naționala a R. P. R., astfel convocată, își poate prelungi mandatul, conform art. 61. + Articolul 63Cel mai târziu în 3 luni de la dizolvarea Marii Adunări Naționale a R.P.R., se fac alegeri pentru o noua Mare Adunare Naționala a R. P. R. + Articolul 64Deputații primesc o indemnizație ce se fixează de Marea Adunare Naționala a R. P. R. + Articolul 65Orice deputat are dreptul a pune întrebări sau a interpela guvernul sau pe miniștri în parte. Primul ministru sau ministrul întrebat și interpelat este obligat a răspunde, în aceeași ședința sau în alta ședința, ce se va fixa de către Marea Adunare Naționala a R. P. R. + Titlul V Organele administrației de Stat: Consiliul de Miniștri și ministerele + Articolul 66Organul suprem executiv și administrativ al R. P. R. este guvernul.Guvernul se compune din: Președintele Consiliului de Miniștri (Primul ministru), din unul sau mai mulți vicepreședinți și din miniștri, care împreună alcătuiesc Consiliul de Miniștri. + Articolul 67Ministerele și atribuțiile lor se stabilesc de Marea Adunare Naționala aR. P. R., conform art. 39, al. 4. + Articolul 68Prezidiul Marii Adunări Naționale a R. P. R., poate numi, la propunerea Consiliului de Miniștri, miniștri adjuncți la orice ministere. + Articolul 69Guvernul este responsabil de activitatea sa și da seama de ea în fața Marii Adunări Naționale a R. P. R., iar în intervalul dintre sesiuni, în fața Prezidiului Marii Adunări Naționale a R. P. R. + Articolul 70Membrii guvernului depun jurământul în fața Prezidiului Marii Adunări Naționale a R. P. R. + Articolul 71Miniștrii vor fi desemnați dintre deputați sau dintre persoane nefacand parte din Marea Adunare Naționala a R. P. R. Miniștrii care nu fac parte din Marea Adunare Naționala a R. P. R. pot participa la orice deliberare a Marii Adunări Naționale a R. P. R., dar fără drept de vot. + Articolul 72Guvernul are în sarcina sa conducerea administrativă a Statului.El coordonează și da directive generale ministerelor de resort, dirijeaza și planifica economia naționala, realizează bugetul Statului, asigura ordinea publică și securitatea Statului.Guvernul conduce politica generală a Statului în domeniul relațiilor internaționale.El organizează și înzestrează forțele armate.Pentru anumite domenii de activitate, guvernul poate organiza și conduce servicii speciale de orice fel, care vor depinde direct de Consiliul de Miniștri.Consiliul de Miniștri poate anula deciziile ministeriale neconforme cu Constituția sau cu legile.Prezidiul Marii Adunări Naționale a R. P. R. poate anula deciziile Consiliului de Miniștri, neconforme cu Constituția sau cu legile.Deciziunile Consiliului de Miniștri sînt obligatorii pe întreg teritoriulR. P. R. + Articolul 73Miniștrii sînt răspunzători de faptele lor penale săvîrșite în exercițiul funcțiunii.O lege specială va statornici modul de urmărire și judecare a ministrilor. + Articolul 74Miniștrii conduc departamentele respective pe baza directivelor generale, date de Consiliul de Miniștri. Ei dau, în conformitate cu legea, decizii obligatorii pentru toți cetățenii. + Titlul VI Organele locale ale puterii de Stat + Articolul 75Teritoriul Republicii Populare Române se împarte din punct de vedere administrativ, în: comune, plasi, județe și regiuni.Prin lege se pot aduce modificări acestor împărțiri. + Articolul 76Organele locale ale puterii de Stat sînt consiliile populare locale. + Articolul 77Consiliile populare locale sînt organe reprezentative, alese pe 4 ani, prin vot universal, direct, egal și secret. + Articolul 78Consiliile populare locale indrumeaza și conduc activitatea economică, socială și culturală locală, potrivit legilor și dispozițiunilor organelor administrative superioare.Ele elaborează și executa planul economic și bugetul local, ținînd seama de planul general național și de bugetul general al Statului, se ingrijesc de buna administrare a bunurilor și întreprinderilor locale, de păstrarea ordinii publice, de apărarea drepturilor locuitorilor, de respectul și aplicarea legilor, precum și de luarea măsurilor necesare bunului mers al gospodăriei locale. + Articolul 79În executarea atribuțiilor lor, consiliile populare se sprijină pe inițiativa și larga participare a maselor populare. + Articolul 80Consiliile populare locale fac dări de seama în fața poporului. + Articolul 81Consiliile populare locale se întrunesc în sesiuni ordinare și extraordinare de lucru. + Articolul 82Organele de direcție și execuție ale consiliilor populare locale sînt comitetele executive.Ele se aleg din sanul consiliilor populare locale respective și se alcătuiesc și funcționează în modul stabilit prin lege. + Articolul 83Comitetele executive sînt răspunzătoare în fața consiliilor populare locale respective. + Articolul 84Consiliile populare și comitetele executive locale își desfășoară activitatea în conformitate cu legile și sînt subordonate consiliilor populare și comitetelor executive superioare, precum și organelor administrative centrale de Stat. + Articolul 85Se pot înființa secțiuni ale consiliilor populare pe ramuri de activitate, acestea fiind subordonate în activitatea lor de orice fel consiliilor populare și comitetelor executive, pe lîngă care funcționează, iar în ce privește îndrumarea tehnica de specialitate, secțiunilor corespunzătoare de pe lîngă consiliile populare superioare, precum și organelor administrative centrale de Stat competente. + Titlul VII Organele judecătorești și parchetul + Articolul 86Instanțele judecătorești sînt: Curtea Suprema, una pentru întreaga țara, Curțile, tribunalele și judecătoriile populare. + Articolul 87Se pot înființa prin lege, instanțe speciale pentru anumite ramuri de activitate. + Articolul 88La toate instanțele, cu excepția Curții Supreme, judecarea are loc cu asesori populari, afară de cazurile cînd legea dispune altfel. + Articolul 89Primul președinte, președinții și membrii Curții Supreme sînt numiți de Prezidiul Marii Adunări Naționale a R. P. R., la propunerea guvernului. + Articolul 90Curtea Suprema supraveghează activitatea judiciară a instanțelor și organelor judiciare, în condițiile legii. + Articolul 91La toate instanțele de judecată dezbaterile sînt publice, afară de cazurile și condițiunile prevăzute de lege. + Articolul 92Dreptul de apărare în fața tuturor instanțelor este garantat. + Articolul 93Judecătorii de orice grad se supun în exercitarea atribuțiilor lor numai legii și aplica legile egal față de toți cetățenii. + Articolul 94O lege va determina organizarea și modul de funcționare a instanțelor judecătorești, precum și modul de numire și îndepărtare a judecătorilor de orice grad. + Articolul 95În Republica Populara Română, parchetul supraveghează respectarea legilor penale, atît de către funcționarii publici cat și de către ceilalți cetățeni. + Articolul 96Parchetul veghează îndeosebi la urmărirea și pedepsirea crimelor împotriva ordinei și libertății democratice, a intereselor economice, a independentei naționale și a suveranității Statului Roman. + Articolul 97Parchetul se compune dintr-un procuror general al Republicii Populare Române și mai mulți procurori.Prin lege se vor determina modul de organizare, atribuțiile și funcționarea parchetului. + Articolul 98Procurorul general al Republicii Populare Române se numește de Prezidiul Marii Adunări Naționale a R. P. R., la propunerea guvernului. + Titlul VIII Stema, Sigiliul, Drapelul și Capitala + Articolul 99Stema Republicii Populare Române, reprezintă muntii impaduriti, deasupra cărora se ridica soarele. În mijloc se afla o sonda, iar în jurul stemei o coroana de spice de grâu. + Articolul 100Pe sigiliul Statului este reprezentată stema tarii. + Articolul 101Drapelul Republicii Populare Române se compune din culorile: albastru, galben și roșu, așezate vertical.În mijloc este asezata stema tarii. + Articolul 102Capitala Republicii Populare Române este orașul București. + Titlul IX Modificarea Constituției + Articolul 103Constituția Republicii Populare Române poate fi modificată, în parte sau în total, la propunerea guvernului sau a unei treimi din membrii Marii Adunări Naționale a R. P. R. + Articolul 104Proiectul de lege asupra modificării Constituției se considera adoptat dacă a fost votat de două treimi din numărul total al membrilor Marii Adunări Naționale a R. P. R. + Titlul X Dispozițiuni tranzitorii + Articolul 105Se vor revizui toate codicele și legile existente spre a le pune de acord cu Constituția.De la data intrării în vigoare a Constituției, prin publicarea ei în Monitorul Oficial, se desființează toate dispozițiile din legi, decrete, regulamente și orice alte dispozițiuni contrare prevederilor Constituției.Aceasta Constituție s-a votat de Marea Adunare Naționala, în ședința de la 13 Aprilie 1948, și s-a aprobat cu unanimitate de 401 voturi.-------
| EMITENT |
NOTĂ:Prin Legea nr. 363 din 30 decembrie 1947 pentru constituirea Statului Roman în Republica Populara Română, promulgată prin Decretul nr. 2299 din 30 decembrie 1947 și publicată în "Monitorul Oficial" nr. 300 bis din 30 decembrie 1947, Constituția din 1923, repusă parțial în vigoare în septembrie 1944 și modificată prin acte ulterioare, a fost expres abrogată, Adunarea Deputaților stabilind ca urmează a fi aleasă, la o dată ce o va hotărî ulterior, o Adunare Constituantă care va hotărî asupra noii Constituții a Republicii Populare Române.Adunarea Deputaților, aleasă în noiembrie 1946 pe baza Decretului nr. 2218/1946 și a Legii nr. 560/1946, hotărăște, prin Legea nr. 32/1948 pentru dizolvarea Adunării Deputaților, reglementarea convocării Marii Adunări Naționale și trecerea puterii legislative asupra Guvernului, promulgată prin Decretul nr. 372 din 25 februarie 1948 și publicată în "Monitorul Oficial" nr. 46 din 25 februarie 1948, să se autodizolve pe data publicării legii. Prin același act normativ se stabilesc alegerile pentru Marea Adunare Naționala la 28 martie 1948, desfășurate pe baza Legii nr. 560/1946, se convoacă Marea Adunare Naționala la 6 aprilie 1948 și se stabilește ca aceasta va elabora Constituția Republicii Populare Române și apoi va exercita atribuțiile Adunării Legislative Ordinare.În ședința din 13 aprilie 1948, Marea Adunare Naționala votează Constituția Republicii Populare Române (Legea nr. 114/1948), cu unanimitate de 401 voturi.Constituția a fost promulgată prin Decretul nr. 729 din 13 aprilie 1948 al Prezidiumului Provizoriu al Republicii Populare Române, semnat de Președintele Prezidiumului Provizoriu, C. I. Parhon, și de Secretarul Prezidiumului Provizoriu, G. C. Stere, contrasemnat de Președintele Consiliului de Miniștri, dr. Petru Groza, și de ministrul justiției, Avram Bunaciu. Ea a fost publicată în "Monitorul Oficial", partea I, nr. 87 bis din 13 aprilie 1948 și a intrat în vigoare la aceeași dată.Constituția Republicii Populare Române era compusa din 105 articole, grupate în 10 titluri.Constituția din 1948 a fost amendata prin Legea nr. 3/1952 privitoare la modificarea art. 61 din Constituția Republicii Populare Române, publicată în "Buletinul Oficial" nr. 16 din 29 martie 1952.Constituția Republicii Populare Române din 1948 a fost abrogată implicit la data de 24 septembrie 1952, prin intrarea în vigoare a Constituției din 1952.Textul Constituției din 1948 este reprodus după "Monitorul Oficial", partea I, nr. 87 bis din 13 aprilie 1948. + Titlul I Republica Populara Română + Articolul 1Republica Populara Română este un Stat popular, unitar, independent și suveran. + Articolul 2Republica Populara Română a luat fiinta prin lupta dusa de popor, în frunte cu clasa muncitoare, împotriva fascismului, reactiunii și imperialismului. + Articolul 3În Republica Populara Română întreaga putere de stat emana de la popor și aparține poporului.Poporul își exercită puterea prin organe reprezentative, alese prin vot universal, egal, direct și secret. + Articolul 4Reprezentanții poporului în toate organele puterii de Stat sînt răspunzători în fața poporului și pot fi revocați prin voința alegătorilor, în condițiile stabilite de lege. + Titlul II Structura social-economică + Articolul 5În Republica Populara Română, mijloacele de producție aparțin sau Statului, ca bunuri ale întregului popor, sau organizațiilor cooperative, sau particularilor, persoane fizice sau juridice. + Articolul 6Bogățiile de orice natura ale subsolului, zacamintele miniere, pădurile, apele, izvoarele de energie naturala, căile de comunicație ferate, rutiere, pe apa și în aer, posta, telegraful, telefonul și radio-ul aparțin Statului, ca bunuri comune ale poporului.Prin lege se vor stabili modalitățile de trecere în proprietatea Statului, a bunurilor enumerate în alineatul precedent, care, la data intrării în vigoare a prezentei Constituții, se aflau în mâini particulare. + Articolul 7Bunurile comune ale poporului constituiesc temelia materială a propasirii economice și a independentei naționale a Republicii Populare Române.Apărarea și dezvoltarea bunurilor comune ale poporului sînt o îndatorire a fiecărui cetățean. + Articolul 8Proprietatea particulară și dreptul de moștenire sînt recunoscute și garantate prin lege.Proprietatea particulară, agonisita prin munca și economisire, se bucura de o protecție specială. + Articolul 9Pământul aparține celor ce-l muncesc.Statul protejeaza proprietatea de muncă taraneasca. Statul încurajează și sprijină cooperatia sătească.Pentru a stimula ridicarea agriculturii, statul poate crea întreprinderi agricole, proprietatea statului. + Articolul 10Pot fi făcute exproprieri pentru cauza de utilitate publică pe baza unei legi și cu o dreapta despăgubire stabilită de justiție. + Articolul 11Cînd interesul general cere, mijloacele de producție, băncile și societățile de asigurare, care sînt proprietate particulară a persoanelor fizice sau juridice, pot deveni proprietatea Statului, adică bun al poporului, în condițiunile prevăzute de lege. + Articolul 12Munca este factorul de baza al vieții economice a Statului. Ea este o datorie a fiecărui cetățean. Statul acorda sprijin tuturor celor ce muncesc, pentru a-i apara împotriva exploatării și a ridica nivelul lor de trai. + Articolul 13Statul acorda protecție inițiativei particulare puse în slujba intereselor generale. + Articolul 14Comerțul intern și extern este reglementat și controlat de stat și se exercită de întreprinderi comerciale de stat, particulare și cooperative. + Articolul 15Statul indrumeaza și planifica economia naționala în vederea dezvoltării puterii economice a tarii, asigurării bunei stări a poporului și garantarii independentei naționale. + Titlul III Drepturile și îndatoririle fundamentale ale cetățenilor + Articolul 16Toți cetățenii Republicii Populare Române, fără deosebire de sex, naționalitate, rasa, religie sau grad de cultura, sînt egali în fața legii. + Articolul 17Orice propovaduire sau manifestare a urei de rasa sau de naționalitate se pedepsește de lege. + Articolul 18Toți cetățenii, fără deosebire de sex, naționalitate, rasa, religie, grad de cultura, profesiune, inclusiv militarii, magistrații și funcționarii publici, au dreptul sa aleagă și să fie aleși în toate organele Statului.Dreptul de a alege îl au toți cetățenii care au împlinit vîrsta de 18 ani, iar dreptul de a fi aleși, cei care au împlinit vîrsta de 23 ani.Nu se bucura de dreptul de vot persoanele interzise, lipsite de drepturi civile și politice și nedemne, declarate ca atare de organele în drept, conform legii. + Articolul 19Cetățenii au drept la munca. Statul asigură treptat acest drept prin organizarea și dezvoltarea planificata a economiei naționale. + Articolul 20Cetățenii au drept la odihna. Dreptul la odihna este asigurat prin reglementarea orelor de muncă, prin concedii plătite, în conformitate cu legea, prin organizarea de case de odihnă, sanatorii, cluburi, parcuri, terenuri de sport și așezăminte special amenajate. + Articolul 21Femeia are drepturi egale cu bărbatul în toate domeniile vieții de Stat, economic, social, cultural politic și de drept privat.La munca egala femeia are drept de salarizare egala cu bărbatul. + Articolul 22În Republica Populara Română, toți cetățenii au drept la învățătura.Statul asigură îndeplinirea acestui drept prin organizarea și dezvoltarea învățămîntului primar obligatoriu și gratuit, prin burse de Stat acordate elevilor și studenților meritosi și prin organizarea și dezvoltarea învățămîntului profesional și tehnic. + Articolul 23Statul încurajează și sprijină dezvoltarea științei și a artei și organizează institute de cercetări, biblioteci, edituri, teatre, muzee, conservatoare. + Articolul 24În Republica Populara Română se asigura naționalitatilor conlocuitoare dreptul de folosire a limbii materne și organizarea învățămîntului de toate gradele în limba maternă. Administrația și justiția, în circumscripțiile locuite și de populații de alta naționalitate decât cea română, vor folosi oral și scris și limba naționalității respective și vor face numiri de funcționari din sanul naționalității respective sau din alta naționalitate, care cunosc limba populației locale.Predarea limbii și literaturii române este obligatorie în școlile de orice grad. + Articolul 25Statul poarta grija de sănătatea publică prin înființarea și dezvoltarea de servicii sanitare și prin încurajarea și sprijinirea educației fizice.Statul asigură ocrotire socială și asistența medicală pentru boala, accidente și invaliditate, rezultate din munca, în timpul muncii sau în serviciul de apărare a patriei, precum și pentru batranete, atît salariaților săi cat și acelora ai întreprinderilor particulare, a căror contribuție și drepturi se fixează prin lege. + Articolul 26Căsătoria și familia se bucura de protecția Statului.Mama, precum și copiii pînă la vîrsta de 18 ani, se bucura de protecție deosebită, stabilită prin lege.Părinții au aceleași îndatoriri față de copiii născuți în afară căsătoriei, ca și pentru cei născuți în căsătorie.Sînt valabile numai actele de stare civilă, încheiate de organele Statului. + Articolul 27Libertatea conștiinței și libertatea religioasă sînt garantate de Stat.Cultele religioase sînt libere să se organizeze și pot funcționa liber dacă ritualul și practica lor nu sînt contrarii Constituției, securității publice sau bunelor moravuri.Nici o confesiune, congregatie sau comunitate religioasă nu poate deschide sau întreține instituții de învățămînt general, ci numai școli speciale pentru pregătirea personalului cultului sub controlul Statului.Biserica ortodoxa-română este autocefala și unitară în organizarea sa.Modul de organizare și funcționare a cultelor religioase va fi reglementat prin lege. + Articolul 28Libertatea individuală a cetățenilor este garantată.Nimeni nu poate fi arestat și deținut mai mult de 48 ore, fără un mandat al parchetului, al organelor de instrucție, stabilite de lege, sau autorizarea instanțelor judecătorești, conform prevederilor legii. + Articolul 29Domiciliul este inviolabil. Nimeni nu poate intră în domiciliul sau reședința cetățenilor fără învoirea acestora, decât în prezenta lor și în baza unui ordin scris al autorității competente sau în caz de flagrant delict. + Articolul 30Nimeni nu poate fi condamnat și ținut a executa o pedeapsă decât în baza hotărîrii judecătorești, pronunțate în conformitate cu legea. + Articolul 31Libertatea presei, a cuvantului, a întrunirilor, mitingurilor, cortegiilor și manifestatiilor este garantată.Exercitarea acestor drepturi este asigurata prin faptul ca mijloacele de tipărire, hârtia și locurile de întrunire sînt puse la dispoziția celor ce muncesc. + Articolul 32Cetățenii au dreptul de a se asocia și organiza, dacă scopul urmărit nu este îndreptat în contra ordinei democratice stabilită prin Constituție.Orice asociație cu caracter fascist sau antidemocratic este interzisă și pedepsita de lege. + Articolul 33Secretul corespondentei este garantat. Numai în caz de instrucție penală, sub stare de asediu, sau în caz de mobilizare, corespondenta poate fi controlată. + Articolul 34Orice cetățean are dreptul de petiționare, precum și dreptul de a cere organelor prevăzute de legi trimiterea în judecata a oricărui funcționar public, pentru infracțiunile săvîrșite în timpul exercitării serviciului. + Articolul 35Republica Populara Română acorda drept de refugiu tuturor străinilor urmăriți pentru activitatea lor democratica, pentru lupta de eliberare naționala, pentru activitate științifică sau culturală. + Articolul 36Apărarea patriei este o datorie de onoare a tuturor cetățenilor.Serviciul militar este obligatoriu pentru toți cetățenii, în conformitate cu legea.Trădarea de patrie, - călcarea jurămîntului, trecerea în slujba dușmanului, aducerea de prejudicii puterii militare a Statului, - constituie crima cea mai grava față de popor și se pedepsește cu toată asprimea legii. + Titlul IV Organul suprem al puterii de Stat + Articolul 37Organul suprem al puterii de Stat a Republicii Populare Române este Marea Adunare Naționala a R. P. R. + Articolul 38Marea Adunare Naționala a R. P. R. este unicul organ legislativ al Republicii Populare Române. + Articolul 39Marea Adunare Naționala a Republicii Populare Române are în competința sa directa:1) Alegerea Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române;2) Formarea Guvernului R. P. R.;3) Modificarea Constituției;4) Stabilirea numărului, atributiunilor și denumirii ministerelor și desființarea, contopirea sau noua denumire a celor existente;5) Votarea bugetului Statului, a încheierii exercițiilor bugetare, fixarea impozitelor și a modului lor de percepere;6) Chestiunile războiului și ale păcii;7) Sa decidă consultarea poporului prin referendum;8) Acordarea amnistiei. + Articolul 40Marea Adunare Naționala a Republicii Populare Române alege din sanul sau Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române.Prezidiul se alege cu jumătate plus unul din numărul total al deputaților. + Articolul 41Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române se compune dintr-un președinte, trei vice-presedinti, un secretar și din 14 membri aleși direct de Marea Adunare Naționala a R. P. R. + Articolul 42Prezidiul Marii Adunări Naționale al R. P. R., în totalitatea lui, sau oricare din membrii săi, sînt revocabili oricînd de Marea Adunare Naționala a Republicii Populare Române cu majoritatea prevăzută de art. 40. + Articolul 43Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române este răspunzător de întreaga sa activitate față de Marea Adunare Naționala a Republicii Populare Române. + Articolul 44Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române are următoarele atributiuni:1. Convoacă Marea Adunare Naționala a Republicii Populare Române în sesiuni ordinare și extraordinare;2. Emite decrete;3. Interpretează legile votate de Marea Adunare Naționala a Republicii Populare Române;4. Exercita dreptul de grațiere și comuta pedepsele;5. Conferă decoratiile și medaliile Republicii Populare Române;6. Reprezintă Republica Populara Română în relațiile internaționale;7. Acreditează și recheamă, la propunerea guvernului, pe reprezentanții diplomatici ai Republicii Populare Române;8. Primește scrisorile de acreditare și rechemare ale reprezentanților diplomatici ai Statelor străine, acreditați pe lîngă ei;9. În intervalul dintre sesiunile Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, numește și revoca pe miniștri, la propunerea Președintelui Consiliului de Miniștri;10. Stabilește gradele militare, rangurile diplomatice și titlurile onorifice, la propunerea guvernului;11. Face numiri și confirmări în funcțiunile publice, la propunerea ministrilor de resort sau a guvernului, conform legii;12. În intervalul dintre sesiunile Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, la propunerea guvernului, declara starea de război și mobilizarea parțială sau generală, în caz de agresiune împotriva Republicii Populare Române, sau împotriva unui alt Stat, față de care are obligații de apărare mutuala ce decurg din tratatele internaționale;13. Ratifica sau denunta tratatele internaționale, la propunerea guvernului;14. Rezolva orice chestiune cu care este însărcinat de către Marea Adunare Naționala a Republicii Populare Române și exercită orice atribuție ce i se da prin lege. + Articolul 45Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române ia hotărîri valabile cu majoritatea simpla a membrilor săi.Decretele vor fi semnate de către președintele și secretarul Prezidiului Marii Adunări Naționale a R. P. R.În caz de împiedicare a acestora, președintele va fi înlocuit de unul dintre vicepreședinți, iar secretarul, de unul dintre membrii desemnați de Prezidiu, din sanul sau. + Articolul 46După expirarea mandatului Marii Adunări Naționale a R. P. R., sau în caz de dizolvare înainte de termen, Prezidiul Marii Adunări Naționale a R. P. R. își continua funcțiunile sale pînă la alegerea noului Prezidiu. + Articolul 47Marea Adunare Naționala a R. P. R. se alege pe timp de 4 ani. Ea se compune din reprezentanții poporului (deputați), aleși potrivit normelor ce se stabilesc prin legea electorală. + Articolul 48Sesiunile ordinare ale Marii Adunări Naționale a R. P. R. au loc cel puțin de doua ori pe an și durează pînă la terminarea lucrărilor.Convocarea Marii Adunări Naționale a R. P. R., se face prin decret, de către Prezidiul Marii Adunări Naționale a R. P. R. + Articolul 49Marea Adunare Naționala a R. P. R. poate fi convocată în sesiuni extraordinare printr-un decret al Prezidiului, la cererea cel puțin a unei treimi din numărul deputaților. + Articolul 50După validarea deputaților, Marea Adunare Naționala a R. P. R. își alege un birou pentru conducerea dezbaterilor, compus dintr-un președinte, 3 vice-presedinti și secretari. Biroul Marii Adunări Naționale a R. P. R., se alege pentru fiecare sesiune a Marii Adunări Naționale a R. P. R.Dezbaterile Marii Adunări Naționale a R. P. R. vor fi prezidate de președinte, sau de unul din vicepreședinții biroului, conform regulamentului elaborat de Marea Adunare Naționala a R. P. R. + Articolul 51Marea Adunare Naționala a R. P. R. lucrează valabil cu jumătate plus unul din numărul total al deputaților și ia hotărîri valabile cu majoritatea simpla a deputaților prezenți, afară de cazul cînd Constituția sau regulamentul prevede un alt număr. + Articolul 52Votarea se poate face prin vot secret, prin ridicare de mâini sau aclamatii, după cum va hotărî Marea Adunare Naționala a R. P. R. + Articolul 53Marea Adunare Naționala a R. P. R. validează alegerea deputaților. Votul deputaților este valabil și înainte de validare. + Articolul 54Deputații validati depun în fața Marii Adunări Naționale a R. P. R. următorul jurământ:"Jur ca voi servi poporul și Republica Populara Română cu tot devotamentul și puterea mea de muncă, ca voi păzi și respecta Constituția și legile tarii;Ca voi păstra secretele de Stat și voi apara interesele poporului și ale Statului, libertățile democratice și independenta patriei".Același jurământ va fi depus de membrii Prezidiului Marii Adunări Naționale a R. P. R. și de către membrii guvernului la intrarea în funcție. + Articolul 55Inițiativa legislativă aparține guvernului. De asemenea, deputații, în număr de cel puțin o cincime din numărul total, pot lua inițiativa oricărei legi. + Articolul 56După votarea legilor de către Marea Adunare Naționala a R. P. R., ele se semnează de către președintele și secretarul Prezidiului și se publică în Monitorul Oficial. Legea intră în vigoare la termenul arătat în cuprinsul ei sau a treia zi după publicarea în Monitorul Oficial. + Articolul 57Ședințele Marii Adunări Naționale a R. P. R. sînt publice, afară de cazul cînd Marea Adunare Naționala a R. P. R. decide ședința secreta. + Articolul 58Marea Adunare Naționala a R. P. R. are dreptul a face anchete și cercetări în orice domeniu, prin comisiile ce vor fi alese din sanul sau.Toate autoritățile și organele de Stat, precum și persoanele particulare, sînt obligate a da orice informații și a pune la dispoziție orice acte cerute de către comisiile de ancheta. + Articolul 59Nici un deputat nu poate fi reținut, arestat sau urmărit, fără autorizarea Marii Adunări Naționale a R. P. R., în timpul sesiunilor, sau a Prezidiului Marii Adunări Naționale a R. P. R., între sesiuni, pentru orice fapte penale, afară de cazurile de flagrant delict, cînd se va cere de îndată aprobarea Marii Adunări Naționale a R. P. R. sau a Prezidiului Marii Adunări Naționale a R.P.R. + Articolul 60Marea Adunare Naționala a R. P. R. se considera dizolvată la expirarea mandatului pentru care a fost aleasă. Marea Adunare Naționala a R. P. R. se poate dizolva singura înainte de această dată. + Articolul 61În caz de război sau în alte împrejurări excepționale, Marea Adunare Naționala a R. P. R. poate să-și prelungească mandatul pentru timpul cat va dura starea excepționala*).------- Notă *) Marea Adunare Naționala își poate prelungi mandatul cu încă șase luni, cînd interesele economiei naționale o cer. + Articolul 62În cazul cînd războiul ar izbucni sau o alta împrejurare excepționala s-ar produce în timpul cat Marea Adunare Naționala a R. P. R. este dizolvată, Prezidiul Marii Adunări Naționale dizolvate o va convoca din nou și Marea Adunare Naționala a R. P. R., astfel convocată, își poate prelungi mandatul, conform art. 61. + Articolul 63Cel mai târziu în 3 luni de la dizolvarea Marii Adunări Naționale a R.P.R., se fac alegeri pentru o noua Mare Adunare Naționala a R. P. R. + Articolul 64Deputații primesc o indemnizație ce se fixează de Marea Adunare Naționala a R. P. R. + Articolul 65Orice deputat are dreptul a pune întrebări sau a interpela guvernul sau pe miniștri în parte. Primul ministru sau ministrul întrebat și interpelat este obligat a răspunde, în aceeași ședința sau în alta ședința, ce se va fixa de către Marea Adunare Naționala a R. P. R. + Titlul V Organele administrației de Stat: Consiliul de Miniștri și ministerele + Articolul 66Organul suprem executiv și administrativ al R. P. R. este guvernul.Guvernul se compune din: Președintele Consiliului de Miniștri (Primul ministru), din unul sau mai mulți vicepreședinți și din miniștri, care împreună alcătuiesc Consiliul de Miniștri. + Articolul 67Ministerele și atribuțiile lor se stabilesc de Marea Adunare Naționala aR. P. R., conform art. 39, al. 4. + Articolul 68Prezidiul Marii Adunări Naționale a R. P. R., poate numi, la propunerea Consiliului de Miniștri, miniștri adjuncți la orice ministere. + Articolul 69Guvernul este responsabil de activitatea sa și da seama de ea în fața Marii Adunări Naționale a R. P. R., iar în intervalul dintre sesiuni, în fața Prezidiului Marii Adunări Naționale a R. P. R. + Articolul 70Membrii guvernului depun jurământul în fața Prezidiului Marii Adunări Naționale a R. P. R. + Articolul 71Miniștrii vor fi desemnați dintre deputați sau dintre persoane nefacand parte din Marea Adunare Naționala a R. P. R. Miniștrii care nu fac parte din Marea Adunare Naționala a R. P. R. pot participa la orice deliberare a Marii Adunări Naționale a R. P. R., dar fără drept de vot. + Articolul 72Guvernul are în sarcina sa conducerea administrativă a Statului.El coordonează și da directive generale ministerelor de resort, dirijeaza și planifica economia naționala, realizează bugetul Statului, asigura ordinea publică și securitatea Statului.Guvernul conduce politica generală a Statului în domeniul relațiilor internaționale.El organizează și înzestrează forțele armate.Pentru anumite domenii de activitate, guvernul poate organiza și conduce servicii speciale de orice fel, care vor depinde direct de Consiliul de Miniștri.Consiliul de Miniștri poate anula deciziile ministeriale neconforme cu Constituția sau cu legile.Prezidiul Marii Adunări Naționale a R. P. R. poate anula deciziile Consiliului de Miniștri, neconforme cu Constituția sau cu legile.Deciziunile Consiliului de Miniștri sînt obligatorii pe întreg teritoriulR. P. R. + Articolul 73Miniștrii sînt răspunzători de faptele lor penale săvîrșite în exercițiul funcțiunii.O lege specială va statornici modul de urmărire și judecare a ministrilor. + Articolul 74Miniștrii conduc departamentele respective pe baza directivelor generale, date de Consiliul de Miniștri. Ei dau, în conformitate cu legea, decizii obligatorii pentru toți cetățenii. + Titlul VI Organele locale ale puterii de Stat + Articolul 75Teritoriul Republicii Populare Române se împarte din punct de vedere administrativ, în: comune, plasi, județe și regiuni.Prin lege se pot aduce modificări acestor împărțiri. + Articolul 76Organele locale ale puterii de Stat sînt consiliile populare locale. + Articolul 77Consiliile populare locale sînt organe reprezentative, alese pe 4 ani, prin vot universal, direct, egal și secret. + Articolul 78Consiliile populare locale indrumeaza și conduc activitatea economică, socială și culturală locală, potrivit legilor și dispozițiunilor organelor administrative superioare.Ele elaborează și executa planul economic și bugetul local, ținînd seama de planul general național și de bugetul general al Statului, se ingrijesc de buna administrare a bunurilor și întreprinderilor locale, de păstrarea ordinii publice, de apărarea drepturilor locuitorilor, de respectul și aplicarea legilor, precum și de luarea măsurilor necesare bunului mers al gospodăriei locale. + Articolul 79În executarea atribuțiilor lor, consiliile populare se sprijină pe inițiativa și larga participare a maselor populare. + Articolul 80Consiliile populare locale fac dări de seama în fața poporului. + Articolul 81Consiliile populare locale se întrunesc în sesiuni ordinare și extraordinare de lucru. + Articolul 82Organele de direcție și execuție ale consiliilor populare locale sînt comitetele executive.Ele se aleg din sanul consiliilor populare locale respective și se alcătuiesc și funcționează în modul stabilit prin lege. + Articolul 83Comitetele executive sînt răspunzătoare în fața consiliilor populare locale respective. + Articolul 84Consiliile populare și comitetele executive locale își desfășoară activitatea în conformitate cu legile și sînt subordonate consiliilor populare și comitetelor executive superioare, precum și organelor administrative centrale de Stat. + Articolul 85Se pot înființa secțiuni ale consiliilor populare pe ramuri de activitate, acestea fiind subordonate în activitatea lor de orice fel consiliilor populare și comitetelor executive, pe lîngă care funcționează, iar în ce privește îndrumarea tehnica de specialitate, secțiunilor corespunzătoare de pe lîngă consiliile populare superioare, precum și organelor administrative centrale de Stat competente. + Titlul VII Organele judecătorești și parchetul + Articolul 86Instanțele judecătorești sînt: Curtea Suprema, una pentru întreaga țara, Curțile, tribunalele și judecătoriile populare. + Articolul 87Se pot înființa prin lege, instanțe speciale pentru anumite ramuri de activitate. + Articolul 88La toate instanțele, cu excepția Curții Supreme, judecarea are loc cu asesori populari, afară de cazurile cînd legea dispune altfel. + Articolul 89Primul președinte, președinții și membrii Curții Supreme sînt numiți de Prezidiul Marii Adunări Naționale a R. P. R., la propunerea guvernului. + Articolul 90Curtea Suprema supraveghează activitatea judiciară a instanțelor și organelor judiciare, în condițiile legii. + Articolul 91La toate instanțele de judecată dezbaterile sînt publice, afară de cazurile și condițiunile prevăzute de lege. + Articolul 92Dreptul de apărare în fața tuturor instanțelor este garantat. + Articolul 93Judecătorii de orice grad se supun în exercitarea atribuțiilor lor numai legii și aplica legile egal față de toți cetățenii. + Articolul 94O lege va determina organizarea și modul de funcționare a instanțelor judecătorești, precum și modul de numire și îndepărtare a judecătorilor de orice grad. + Articolul 95În Republica Populara Română, parchetul supraveghează respectarea legilor penale, atît de către funcționarii publici cat și de către ceilalți cetățeni. + Articolul 96Parchetul veghează îndeosebi la urmărirea și pedepsirea crimelor împotriva ordinei și libertății democratice, a intereselor economice, a independentei naționale și a suveranității Statului Roman. + Articolul 97Parchetul se compune dintr-un procuror general al Republicii Populare Române și mai mulți procurori.Prin lege se vor determina modul de organizare, atribuțiile și funcționarea parchetului. + Articolul 98Procurorul general al Republicii Populare Române se numește de Prezidiul Marii Adunări Naționale a R. P. R., la propunerea guvernului. + Titlul VIII Stema, Sigiliul, Drapelul și Capitala + Articolul 99Stema Republicii Populare Române, reprezintă muntii impaduriti, deasupra cărora se ridica soarele. În mijloc se afla o sonda, iar în jurul stemei o coroana de spice de grâu. + Articolul 100Pe sigiliul Statului este reprezentată stema tarii. + Articolul 101Drapelul Republicii Populare Române se compune din culorile: albastru, galben și roșu, așezate vertical.În mijloc este asezata stema tarii. + Articolul 102Capitala Republicii Populare Române este orașul București. + Titlul IX Modificarea Constituției + Articolul 103Constituția Republicii Populare Române poate fi modificată, în parte sau în total, la propunerea guvernului sau a unei treimi din membrii Marii Adunări Naționale a R. P. R. + Articolul 104Proiectul de lege asupra modificării Constituției se considera adoptat dacă a fost votat de două treimi din numărul total al membrilor Marii Adunări Naționale a R. P. R. + Titlul X Dispozițiuni tranzitorii + Articolul 105Se vor revizui toate codicele și legile existente spre a le pune de acord cu Constituția.De la data intrării în vigoare a Constituției, prin publicarea ei în Monitorul Oficial, se desființează toate dispozițiile din legi, decrete, regulamente și orice alte dispozițiuni contrare prevederilor Constituției.Aceasta Constituție s-a votat de Marea Adunare Naționala, în ședința de la 13 Aprilie 1948, și s-a aprobat cu unanimitate de 401 voturi.-------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari