NORME din 14 august 2003 (*actualizate*)cu privire la natura, compoziţia, fabricarea şi etichetarea sucurilor din fructe şi ale altor produse similare destinate consumului uman(actualizate până la data de 21 ianuarie 2011*)
EMITENT
  • MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR, APELOR ŞI MEDIULUI
  • Nr. 510 din 5 august 2003
  • MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
  • Nr. 768 din 14 august 2003
  • AUTORITATEA NAŢIONALA PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORILOR
  • Nr. 319 din 5 septembrie 2003




  • --------------ATENŢIE: Prezentul act normativ va suferi modificări şi completări la data de:28 octombrie 2013 prin ORDINUL nr. 515 din 15 aprilie 2013.----------------*) Forma actualizată a acestui act normativ până la data de 21 ianuarie 2011 este realizată de către Departamentul juridic din cadrul S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra-Neamţ prin includerea tuturor modificărilor şi completărilor aduse de către: ORDINUL nr. 1.570 din 29 decembrie 2010.Conţinutul acestui act nu este un document cu caracter oficial, fiind destinat pentru informarea utilizatorilor  +  Articolul 1Prezentele norme se aplică în cazul produselor definite în anexa nr. 1.  +  Articolul 2Ministerul Sănătăţii autorizează adăugarea unor vitamine şi minerale în produsele definite în partea I din anexa nr. 1.  +  Articolul 3Actele normative în vigoare privind etichetarea alimentelor se aplică în cazul produselor definite în anexa nr. 1, în următoarele condiţii:1.a) Denumirile produselor din anexa nr. 1 se aplică doar în cazul produselor menţionate în prezenta anexa şi se vor utiliza în cazul comercializării acestora, fără a se aduce atingere lit. b), pentru a le desemna. b) Ca o alternativa la denumirea produselor menţionate la lit. a), anexa nr. 3 stabileşte o lista de denumiri speciale. Aceste denumiri pot fi utilizate în limba şi în condiţiile stabilite în anexa nr. 3.2.a) În cazul în care produsul este extras dintr-o singura specie de fructe, denumirea acestei specii înlocuieşte cuvântul "fruct". b) În cazul produselor obţinute din două sau mai multe specii de fructe, denumirea produselor este însoţită de o lista a fructelor utilizate, enumerate în ordine descrescătoare, în funcţie de volumul de suc de fructe sau de piure introdus în fabricaţie. Excepţie de la aceasta regula este pentru situaţia în care se utilizează suc de lamaie, conform condiţiilor stabilite la pct. 1 al părţii I din anexa nr. 1. c) În cazul produselor obţinute din trei sau mai multe specii de fructe, indicarea fructelor utilizate poate fi înlocuită de cuvintele "diferite fructe", de un text similar sau de numărul speciilor de fructe utilizate.3. În cazul sucurilor de fructe indulcite prin adaos de zaharuri, denumirea sub care se vinde produsul include expresia "indulcit" sau "cu adaos de zaharuri", urmată de indicarea cantităţii maxime de zaharuri adăugate, calculată ca substanţa uscata şi exprimată în grame pe litru.4.a) Reconstituirea produselor definite la pct. 1 al părţii I din anexa nr. 1, în starea lor originala, cu ajutorul componentelor strict necesare pentru aceasta operaţiune, nu atrage după sine obligaţia de a include în eticheta lista ingredientelor utilizate în acest scop. b) Adaosul de pulpa sau miez de fruct la sucul de fructe, conform anexei nr. 2, se menţionează pe eticheta.5. Pentru amestecurile din sucuri de fructe şi sucuri de fructe obţinute din concentrate, precum şi pentru nectarul de fructe obţinut integral sau parţial din unul sau mai multe produse concentrate, etichetarea trebuie să cuprindă cuvintele "obţinut din suc(uri) concentrat(e)" sau "obţinut parţial din suc(uri) concentrat(e)", după caz. Aceasta informaţie este inclusă lângă denumirea sub care se vinde produsul, putând fi uşor identificata pe orice fond şi având caractere vizibile.6. În cazul nectarului de fructe obţinut atât din suc dintr-o specie de fructe (limite menţionate individual în anexa nr. 4), cat şi din amestecuri de sucuri de fructe, etichetarea trebuie să cuprindă conţinutul minim de suc(uri) de fructe, piure de fructe sau orice alt amestec al acestor ingrediente, prin menţiunea "conţinut de fructe: minimum ...%". Aceasta informaţie se găseşte în acelaşi camp vizual cu denumirea produsului.  +  Articolul 4Etichetarea sucului de fructe concentrat menţionat la pct. 2 al părţii I din anexa nr. 1, care nu este destinat livrării către consumator, trebuie să includă o menţiune cu privire la prezenta şi cantitatea de zaharuri adăugate sau la adaosul de suc de lamaie sau de acidifianti autorizaţi conform normelor sanitare în vigoare privind aditivii alimentari destinaţi utilizării în produsele alimentare pentru consumul uman. Aceasta menţiune apare pe ambalaj, pe eticheta ataşată ambalajului sau pe un document însoţitor.  +  Articolul 5Pentru fabricarea produselor definite în partea I din anexa nr. 1, se pot utiliza numai tratamentele şi substanţele cuprinse în partea a II-a din anexa nr. 1 şi materiile prime care sunt în conformitate cu anexa nr. 2.În cazul nectarului de fructe se aplică prevederile din anexa nr. 4.  +  Articolul 6Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentele norme.--------------Art. 6 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 1.570 din 29 decembrie 2010, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 53 din 21 ianuarie 2011.  +  Anexa 1-------la norme--------DENUMIREA PRODUSELOR, DEFINIŢII ŞI CARACTERISTICI  +  Partea I Definiţii1. a) Sucul de fructe este produsul fermentescibil, dar nefermentat, obţinut din fructe sanatoase şi coapte, proaspete sau refrigerate, din una sau mai multe specii amestecate, prezentând culoarea, aroma şi gustul specifice fructelor utilizate. Aromele fructelor, pulpa şi miezul provenite din sucuri şi separate în timpul procesarii acestora pot fi reintroduse în acelaşi suc.În cazul citricelor, sucul de fructe trebuie să provină din endocarp, dar în cazul lamailor verzi sucul extras poate fi obţinut şi din fructul întreg, prin procedee tehnologice speciale prin care proporţia componentelor extrase din coaja fructului se reduce la maximum. b) Sucul de fructe din concentrat este produsul obţinut prin adăugarea în sucul concentrat de fructe a apei extrase din acel suc în timpul concentrării şi prin reconstituirea aromelor, iar dacă este cazul, a pulpei şi miezului îndepărtat din suc, dar recuperate în timpul procesului de producere a sucului de fructe respectiv sau a unui suc de fructe din aceeaşi specie.Apa adăugată trebuie să prezinte caracteristici corespunzătoare din punct de vedere chimic, microbiologic şi organoleptic conform reglementărilor în vigoare, pentru a se garanta calităţile esenţiale ale sucului.Produsul astfel obţinut trebuie să prezinte caracteristici organoleptice şi analitice cel puţin echivalente cu cele ale unui tip mediu de suc obţinut din fructe de aceeaşi specie în sensul lit. a). Valorile Brix minime pentru sucurile de fructe obţinute din concentrate sunt indicate în anexa nr. 5.--------------Al treilea paragraf al lit. b), pct. 1, partea I din anexa 1 la norme a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 1.570 din 29 decembrie 2010, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 53 din 21 ianuarie 2011.2. Sucul de fructe concentrat este produsul obţinut din suc de fructe de unul sau mai multe tipuri, prin îndepărtarea fizica a unei cantităţi din conţinutul de apa. În cazul în care produsul este destinat consumului direct, cantitatea de apa îndepărtată este de cel puţin 50%.3. Sucul de fructe deshidratat/sub forma de praf este produsul obţinut din suc de fructe din unul sau mai multe tipuri, prin îndepărtarea fizica a aproape întregului conţinut de apa.4. a) Nectarul de fructe este produsul fermentescibil, dar nefermentat, obţinut prin adaos de apa şi zaharuri şi/sau miere la unul dintre produsele definite la pct. 1, 2 şi 3 din prezenta anexa, la piureul de fructe sau la un amestec al acestor produse, produsul respectiv fiind în conformitate cu cerinţele din anexa nr. 4 la norme. Adaosul de zaharuri şi/sau miere se permite doar în cantităţi de până la 20% din masa totală a produsului finit.În cazul în care nectarurile de fructe se produc fără adaos de zahăr sau au o valoare energetica scăzută, zaharurile pot fi înlocuite integral sau parţial cu indulcitori, conform Ordinului ministrului sănătăţii şi familiei şi al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 438/295/2002 pentru aprobarea Normelor privind aditivii alimentari destinaţi utilizării în produsele alimentare pentru consumul uman, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 3 octombrie 2002. b) Prin derogare de la prevederile lit. a), fructele prevăzute în partea a II-a şi a III-a din anexa nr. 4 la norme, precum şi caisele pot fi utilizate, individual sau în amestec, la fabricarea nectarului fără adaos de zahăr, miere sau indulcitori.  +  Partea A II-A Ingrediente, tratamente şi substanţe autorizate1. Ingrediente autorizate a) Conform art. 2 din norme, adaosul de vitamine şi minerale poate fi autorizat în cazul produselor definite în partea I, conform legislaţiei în vigoare. b) Aromele, pulpa şi miezul definite la pct. 1.a) din partea I, care au fost reintroduse în sucul de fructe, trebuie să fie separate din acest suc în timpul procesarii, în timp ce aromele, pulpa şi miezul definite la pct. 1.b) din partea I, care au fost reintroduse în sucul de fructe, pot de asemenea sa provină dintr-un suc de fructe din aceeaşi specie. c) Doar în cazul sucului de struguri aciditatea poate fi corectată utilizându-se saruri ale acidului tartric. d) Pentru produsele definite la pct. 1, 2 şi 3 din partea I, altele decât sucul de struguri şi pere, este autorizat adaosul de zaharuri. e) Pentru corectarea gustului acid, cantitatea de zaharuri adăugată, exprimată ca substanţa uscata, nu poate depăşi 15 g pe litrul de suc. f) Pentru indulcire cantitatea de zaharuri adăugată, exprimată ca substanţa uscata, nu poate depăşi 150 g pe litrul de suc, cu condiţia ca zahărul adăugat, atât pentru corectarea aciditatii, cat şi pentru indulcire, sa nu depăşească 150 g pe litrul de suc. g) Pentru produsele definite la pct. 1, 2, 3 şi 4 din partea I, pentru corectarea aciditatii se autorizează adaosul de suc de lamaie şi/sau de suc de lamaie concentrat până la o aciditate de 3 g pe litrul de suc, exprimată în acid citric anhidru. h) Se autorizează utilizarea dioxidului de carbon ca ingredient. i) Se interzice adaosul simultan, în acelaşi suc, al zaharurilor şi al sucului de lamaie, concentrat sau nu, precum şi al acidifiantilor autorizaţi prin Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei şi al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 438/295/2002.2. Tratamente şi substanţe autorizate a) Tratamente autorizate:- procedee de stoarcere mecanică;- procedee fizice curente, inclusiv extragerea succesiva a apei din partea comestibilă a fructelor, altele decât struguri, pentru fabricarea sucurilor de fructe concentrate, dacă sucurile de fructe concentrate astfel obţinute sunt în conformitate cu pct. 1 din partea I;- în cazul sucului de struguri, când s-a realizat sulfitarea strugurilor cu dioxid de sulf, desulfitarea prin metode fizice este autorizata în cazul în care cantitatea totală de dioxid de sulf prezenta în produsul final nu depăşeşte 10 mg/l. b) Substanţe autorizate:- enzime pectolitice;- enzime proteolitice;- enzime amilolitice;- gelatina alimentara;- substanţe tanante;- bentonita;- gel de silice;- cărbune;- adjuvanti de filtrare inerti din punct de vedere chimic şi agenţi de precipitare (cum ar fi: perlit, diatomit spălat, celuloza, poliamida insolubila, polivinilpolipirolidon, polistiren), conform legislaţiei în vigoare privind materialele şi articolele care intră în contact cu alimentele;- adjuvanti de absorbţie inerti din punct de vedere chimic, care sunt în conformitate cu legislaţia în vigoare privind materialele şi articolele care intră în contact cu alimentele şi care sunt utilizate pentru a reduce conţinutul de limonoid şi de naringin din sucul de citrice, fără a afecta în mod semnificativ conţinutul de glucozide limonoide, de acid, de zaharuri (inclusiv oligozaharide) sau de minerale.  +  Anexa 2-------la norme--------DEFINIREA MATERIILOR PRIMEÎn cadrul prezentelor norme se aplică următoarele definiţii:1. Fructele sunt toate speciile de fructe comestibile; roşiile nu sunt considerate fructe.2. Piureul de fructe este produsul fermentescibil, dar nefermentat, obţinut prin pasarea părţii comestibile din fructul întreg sau curăţat de coaja, fără a îndepărta sucul.3. Piureul de fructe concentrat este produsul obţinut din piure de fructe după îndepărtarea fizica a unei proporţii din conţinutul de apa.4. Zaharuri: a) Pentru fabricarea nectarului de fructe se utilizează:- zaharuri definite conform normelor în vigoare;- sirop de fructoza;- zaharuri derivate din fructe. b) Pentru fabricarea sucului de fructe din concentrat se utilizează:- zaharuri definite conform normelor în vigoare;- sirop de fructoza;- zaharuri derivate din fructe. c) Pentru fabricarea sucurilor de fructe se utilizează zaharurile incluse la lit. b), cu un conţinut de apa de maximum 2%.5. MiereAcest produs trebuie să corespundă legislaţiei în vigoare.6. Pulpa sau miezul este produsul obţinut din partea comestibilă a fructelor din aceeaşi specie, fără a îndepărta sucul. În cazul citricelor pulpa sau miezul este constituit din veziculele cu suc obţinute din endocarp.  +  Anexa 3-------la norme--------DENUMIRI SPECIALE PENTRU ANUMITE PRODUSE DIN ANEXA Nr. 1 a) "Vruchtendrank" pentru nectar de fructe; b) "Suâmost". Denumira "Suâmost" se poate utiliza numai în cazul produselor "Fruchtsaft" sau "Fruchtnektar":- în cazul nectarurilor de fructe obţinute exclusiv din sucuri de fructe, din sucuri de fructe concentrate sau dintr-un amestec al acestor produse, care nu pot fi consumate în stare naturala din cauza aciditatii naturale ridicate;- în cazul sucului de fructe obţinut din pere, cu adaos de mere, unde este cazul, dar fără adaos de zahăr; c) "Succo e polpa" sau "sumo e polpa" pentru nectarul de fructe obţinut exclusiv din piure de fructe şi/sau piure de fructe concentrat; d) "Aeblemost" pentru sucul de mere fără adaos de zahăr; e) - "Sur...saft" împreună cu denumirea (în limba daneza) a fructului utilizat, pentru sucurile fără adaos de zahăr obţinute din coacăze negre, cirese, coacăze roşii, coacăze albe, zmeura, căpşuni sau boabe de soc;- "Sod...saft" sau "Sodet...saft" împreună cu denumirea (în limba daneza) a fructului utilizat pentru sucurile obţinute din acest fruct, cu adaos mai mare de 200 g de zahăr pe litru; f) "Applemust" pentru sucul de mere fără adaos de zahăr; g) "Mosto" pentru sucul de struguri.  +  Anexa 4    -------la norme--------                 DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND NECTARUL DE FRUCTE─────────────────────────────────────────────────────────────────────────                                                          Conţinut minim                                                          de suc şi/sau      Nectar de fructe obţinut din de piure (% în                                                          volum de produs                                                          finit)─────────────────────────────────────────────────────────────────────────  I. Fructe cu suc acid care nu poate fi consumat în stare naturala    Fructele pasiunii 25    Quito naranjillos 25    Coacăze negre 25    Coacăze albe 25    Coacăze roşii 25    Agrise 30    Sallow-thorn berries (Hippophae) 25    Porumbe 30    Prune 30    Quetsches 30    Scoruse 30    Macese 40    Cirese amare 35    Alte cirese 40    Afine 40    Soc 50    Zmeura 40    Caise 40    Căpşuni 40    Dude/mure 40    Merisoare, rachitele 30    Gutui 50    Lamai galbene şi verzi 25    Alte fructe din această categorie 25  II. Fructe cu conţinut de acid scăzut, cu pulpa      sau cu aroma intensa al căror suc nu poate      fi consumat în stare naturala    Mango 25    Banane 25    Guave 25    Papaya 25    Lychee 25    Azerole (fructe de mosmon din Napoli) 25    Soursop (Annona muricata) 25    Bullock's heart or custard apple    (Annona reticulata) 25    Sugar apples (Annona squamosa) 25    Rodii 25    Fructe Cashew 25    Prune spaniole (Spondia purpurea) 25    Fructe Umbu (Spondia tuberoza aroda) 25    Alte fructe din această categorie 25  III. Fructe al căror suc poate fi consumat în stare naturala    Mere 50    Pere 50    Piersici 50    Citrice, cu excepţia lamailor galbene şi verzi 50    Ananas 50    Alte fructe din această categorie 50─────────────────────────────────────────────────────────────────────────  +  Anexa 5-------la norme-------- ┌─────────────┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────────┐ │ Denumirea │ │Valorile Brix│ │ comună a │ Denumirea botanică │minime pentru│ │ fructelor │ │ sucul de │ │ │ │ fructe │ │ │ │reconstituit │ │ │ │ şi pentru │ │ │ │ piureul de │ │ │ │ fructe │ │ │ │reconstituit │ ├─────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤ │Măr (*) │Malus Domestica Borkh. │ 11,2 │ │Caisă (**) │Prunus Armeniaca L. │ 11,2 │ │Banană (**) │Musa sp. │ 21,0 │ │Coacăză (*) │Ribes nigrum L. │ 11,6 │ │Strugure (*) │Vitis vinifera L. sau hibrizii acesteia │ 15,9 │ │ │Vitis labrusca L. sau hibrizii acesteia │ - │ │Grepfrut (*) │Citrus x paradise Macfad. │ 10,0 │ │Guava (**) │Psidium guajava L. │ 9,5 │ │Lămâie (*) │Citrus limon (L.) Burm.f. │ 8,0 │ │Mango (**) │Mangifera indica L. │ 15,0 │ │Portocală (*)│Citrus sinensis (L.) Osbeck │ 11,2 │ │Fructul │ │ │ │pasiunii (*) │Passiflora edulis Sims │ 13,5 │ │Piersică (*) │Prunus persica (L.) Batsch var. Persica │ 10,0 │ │Pară (**) │Pyrus communis L. │ 11,9 │ │Ananas (*) │Ananas comosus (L.) Merr. │ 12,8 │ │Zmeură (*) │Rubus idaeus L. │ 7,0 │ │Vişină (*) │Prunus cerasus L. │ 13,5 │ │Căpşună (*) │Fragaria x anannasa Duch. │ 7,0 │ │Mandarină (*)│Citrus reticulata Blanco │ 11,2 │ └─────────────┴─────────────────────────────────────────────────┴─────────────┘În cazul în care sucul obţinut din concentrat este fabricat dintr-un fruct care nu este menţionat pe lista de mai sus, valoarea Brix minimă a sucului reconstituit este egală cu valoarea Brix a sucului extras din fructele utilizate pentru obţinerea concentratului.Pentru produsele marcate cu un asterisc (*), care sunt produse sub formă de suc, se determină o densitate relativă minimă în raport cu apa la 20/20o C.Pentru produsele marcate cu dublu asterisc (**), care sunt produse sub formă de piure, se determină doar o valoare Brix minimă necorectată (fără corectarea acidităţii).În ceea ce priveşte coacăzele, guava, mango şi fructul pasiunii, valorile Brix minime se aplică doar sucurilor de fructe reconstituite şi piureului de fructe reconstituit produse în Comunitatea Europeană.----------Anexa 5 la norme a fost introdusă de pct. 4 al art. I din ORDINUL nr. 1.570 din 29 decembrie 2010, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 53 din 21 ianuarie 2011, având conţinutul prevăzut în anexa din acelaşi act normativ.-------