DECIZIE nr. 114 din 5 martie 2013referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 206 din 11 aprilie 2013



    Augustin Zegrean - preşedinteAspazia Cojocaru - judecătorAcsinte Gaspar - judecătorPetre Lăzăroiu - judecătorMircea Ştefan Minea - judecătorIulia Antoanella Motoc - judecătorIon Predescu - judecătorPuskas Valentin Zoltan - judecătorTudorel Toader - judecătorOana Cristina Puică - magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Lioara Alexandriuc, Didina Balcan, Viorica Borş, Eugenia Burlacu, Ileana Costea, Valentin Cuciurean - tutore pentru Delia Cuciurean şi Claudiu Cuciurean-, Melentina Epure, Viorica Funduianu, Ileana Grămadă, Natalia Harabagiu, Ileana Holeiciuc, Aneta Jauca, Otilia Mihai, Maria Niculiţă, Maria Palade, Carmen Burduja, Eugenia Răţoi, Didina Sfichi şi Viola Văcuş în Dosarul nr. 11.446/86/2011 al Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.573D/2012.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, dar şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului prin Cauza Frimu şi alţii contra României.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 13 noiembrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 11.446/86/2011, Curtea de Apel Suceava-Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.Excepţia a fost ridicată de Lioara Alexandriuc, Didina Balcan, Viorica Borş, Eugenia Burlacu, Ileana Costea, Valentin Cuciurean - tutore pentru Delia Cuciurean şi Claudiu Cuciurean, Melentina Epure, Viorica Funduianu, Ileana Grămadă, Natalia Harabagiu, Ileana Holeiciuc, Aneta Jauca, Otilia Mihai, Maria Niculiţă, Mara Palade, Carmen Burduja, Eugenia Răţoi, Didina Sfichi şi Viola Văcuş cu prilejul soluţionării recursului formulat de Casa Judeţeană de Pensii Suceava împotriva Sentinţei civile nr. 2.793 din 23 decembrie 2011, pronunţată de Tribunalul Suceava - Secţia civilă în Dosarul nr. 11.446/86/2011.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că în temeiul Legii nr. 119/2010 s-a dispus recalcularea pensiilor de serviciu de care beneficia personalul auxiliar din justiţie, ceea ce a avut ca efect reducerea substanţială a cuantumului pensiei, fără a se prevedea însă plata unor despăgubiri. Astfel, această măsură a echivalat cu o naţionalizare interzisă de lege, în condiţiile în care dispoziţiile Legii nr. 567/2004 şi ale Hotărârii Guvernului nr. 290/2005, care reglementau acordarea pensiilor de serviciu, nu fuseseră abrogate. Au existat, prin urmare, două reglementări paralele, total opuse. De asemenea, susţin că, în mod discriminatoriu, anumite categorii de persoane, precum cadrele militare sau poliţiştii, au beneficiat de o modalitate mai favorabilă de recalculare a pensiilor. Mai mult, discriminarea a fost extinsă ca urmare a Deciziei nr. 297 din 27 martie 2012, prin care Curtea Constituţională a constatat ne constituţionalitate a dispoziţiilor legale care dispuneau transformarea pensiilor de serviciu ale consilierilor de conturi în pensii contributive, reţinând că această categorie de persoane este asimilată ca statut magistraţilor şi trebuie să beneficieze de un tratament juridic asemănător. Or, autorii excepţiei consideră că personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor se află în aceeaşi situaţie, având aceleaşi interdicţii şi incompatibilităţii ca şi magistraţii. Mai arată că prin art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 s-a dispus abrogarea Legii nr. 567/2004, dar nu şi a Hotărârii Guvernului nr. 290/2005, care continuă să fie în vigoare.Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Guvernul, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, arată că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit dejudecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, dispoziţii potrivit cărora: "La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: [...] f) art. 68, art. 68^1 alin. (2) şi art. 68^2-68^4 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare."Autorii excepţiei de neconstituţionalitate invocă încălcarea următoarelor texte din Constituţie: art. 14 privind capitala României, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile şi art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor.Curtea, având în vedere motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, apreciază că autorii acesteia au avut în vedere prevederile art. 44 din Constituţie, referitoare la dreptul de proprietate privată, iar nu prevederile constituţionale ale art. 14.De asemenea, în mod indirect, invocă prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie prin critica referitoare la încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010.Totodată, autorii excepţiei de neconstituţionalitate invocă prevederile art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la interzicerea discriminării.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că unele dintre criticile invocate se referă la dispoziţiile Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, iar nu la dispoziţiile art. 296 lit. f) din Legea nr. 263/2010. Astfel, aşa cum arată înşişi autorii excepţiei, recalcularea pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate din justiţie s-a dispus prin dispoziţiile art. 1 lit. c), art. 3 şi art. 4 din Legea nr. 119/2010, fiind reglementată în detaliu prin Hotărârea Guvernului nr. 737/2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 29 iulie 2010. Ulterior, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h)din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 30 iunie 2011, s-a dispus revizuirea pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010, care au făcut obiectul recalculării. Asupra constituţionalităţii acestor prevederi de lege Curtea s-a pronunţat prin mai multe decizii, aşa cum sunt Decizia nr. 1.269 din 27 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 25 noiembrie 2011, ori Decizia nr. 215 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. nr. 315 din 11 mai 2012.Prin urmare, nu dispoziţiile art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 sunt cele care au dispus recalcularea pensiilor de serviciu potrivit principiului contributivităţii, astfel că nu poate fi reţinută critica privind încălcarea dispoziţiilor constituţionale referitoare la neretroactivitatea legii civile şi la dreptul de proprietate.De asemenea, criticiie referitoare la existenţa unui paralelism între reglementarea Legii nr. 119/2010 şi a Hotărârii Guvernului nr. 737/2010, pe de o parte, şi dispoziţiile Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliarele specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, şi Hotărârea Guvernului nr. 290/2005 privind aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la stabilirea pensiilor de serviciu din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 20 aprilie 2005, pe de altă parte, nu se referă la conţinutul textului de lege care face obiectul controlului de constituţionalitate astfel că nu pot fi supuse acestui control în prezenta cauzăTotodată, critici le referitoare la existenţa unui tratament juridic mai favorabil aplicabil anumitor categorii de persoane sub aspectul recalculării pensiilor de serviciu, aşa cum sunt cadrele militare şi poliţiştii, au în vedere conţinutul dispoziţiilor Legii nr. 119/2010, ale Hotărârii Guvernului nr. 73/2010, ale Hotărârii Guvernului nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în comeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 28 iulie 2010, respectiv ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2011. Prin urmare, nici această critică nu poate fi supusă analizei instanţei de contencios constituţional în prezenta cauză.În ceea ce priveşte textul de lege care constituie obiect al excepţiei de neconstituţionalitate, autorii excepţiei arată că acesta nu abrogă şi prevederile Hotărârii Guvernului nr. 290/2005, astfel că există în continuare două reglementări paralele, contradictorii. De asemenea, susţin că dispoziţiile de lege criticate instituie un tratament mai favorabil diferit între două categorii de persoane aflate în situaţii identice, respectiv magistraţii şi personalul auxiliar din justiţie.Referitor la prima critică de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta pune în discuţie, în realitate, conformitatea prevederilor de lege criticate cu dispoziţiile art. 16 alin. (1 )şi (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 260 din 21 aprilie 2010, dispoziţii potrivit cărora "(1) În procesul de legiferare este interzisă instituirea aceloraşi reglementări în mai multe articole sau alineate din acelaşi act normativ ori în două sau mai multe acte normative. Pentru sublinierea unor conexiuni legislative se utilizează norma de trimitere. (2) În cazul existenţei unor paralelisme acestea vor fi înlăturate fie prin abrogare, fie prin concentrarea materiei în reglementări unice."Curtea apreciază că această critică nu este întemeiată. Astfel, aplicabilitatea normelor secundare emise în aplicarea legilor se află într-o strânsă legătură cu perioada de activitate a legii, neputându-se concepe supravieţuirea normei subordonate după abrogarea ori încetarea aplicabilităţii celei superioare. Pentru a evita însă orice confuzie cu privire la legislaţia în vigoare aplicabilă unei anumite materii, legiuitorul a prevăzut în art. 64 alin. (5) din Legea nr. 24/2000, că "Dacă o normă de nivel inferior, cu acelaşi obiect, nu a fost abrogată expres de actul normativ de nivel superior, această obligaţie îi revine autorităţii care a emis prima actul". Chiar dacă abrogarea actelor normative secundare nu are loc în acelaşi timp cu abrogarea celor superioare, în aplicarea cărora au fost emise, nu se poate considera că ele continuă să îşi producă efectele, menţinând o reglementare paralelă, diferită de cea instituită prin noile prevederi în vigoare.În ceea ce priveşte invocarea, în susţinerea excepţiei, a Deciziei nr. 297 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012,în considerentele acesteia Curtea a avut în vedere următoarele aspecte: a) după adoptarea Deciziei nr. 873 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, din punct de vedere constituţional, s-a deschis posibilitatea de a aprecia dacă există o similitudine între statutul constituţional şi legal al magistraţilor şi cel al altor categorii socio profesionale, fapt ce le-ar îndritui pe acestea din urmă sau unele dintre acestea la încasarea unei pensii de serviciu similar magistraţilor; b) autorul excepţiei a fost o persoană care a exercitat funcţia de consilier de conturi în cadrul Curţii de Conturi şi, în consecinţă, Curtea a analizat dacă există o similitudine între statutul constituţional şi legal al consilierilor ce conturi şi cel al magistraţilor; în cazul constatării existenţei unei asemenea similitudini, consilierii de conturi urmează a beneficia de un tratament juridic similar cu magistraţii în privinţa acordării beneficiului pensiei de serviciu; c) Curtea, observând că atât consilierii de conturi, cât şi judecătorii sunt independenţi în exercitarea funcţiei, respectiv a mandatului lor, şi inamovibili pe durata exercitării acestora, a concluzionat că statutul consilierilor de conturi este similar cu cel al judecătorilor, fapt care justifică acordarea unei pensii de serviciu consilierilor de conturi similar judecătorilor.Or, situaţia din prezenta cauză nu este similară şi cu atât mai puţin identică cu cea din decizia invocată de autorii prezentei excepţii de ne constituţionalitate în susţinerea acesteia, Curtea neputând reţine considerentele respective în cauza de faţă. Astfel, statutul consilierilor de conturi este diferit de cel al personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor, aspect ce decurge în mod expres din prevederile constituţionale ale art. 140 alin. (1).Chiar dacă personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor este supus anumitor interdicţii şi incompatibilităţi, aceştia nu beneficiază de statutul magistraţilor în calitate de categorie generică, fapt ce rezultă din dispoziţiile Legii nr. 567/2004.Totodată, Curtea observă că dreptul la pensie este reglementat şi cuprins în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constituţional la pensie specială rezultat din art. 47 alin. (2) din Constituţie, aspect reţinut şi în jurisprudenţa sa anterioară, spre exemplu în Decizia nr. 533 din 22 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 24 iulie 2012.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,*1)__________*1) A se vedea opinia separată de la Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010.CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Lioara Alexandriuc, Didina Balcan, Viorica Borş, Eugenia Burlacu, Ileana Costea, Valentin Cuciurean - tutore pentru Delia Cuciurean şi Claudiu Cuciurean -, Melentina Epure, Viorica Funduianu, Ileana Grămadă, Natalia Harabagiu, Ileana Holeiciuc, Aneta Jauca, Otilia Mihai, Maria Niculiţă, Maria Palade, Carmen Burduja, Eugenia Răţoi, Didina Sfichi şi Viola Văcuş în Dosarul nr. 11.446/86/2011 al Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 martie 2013.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea________