DECIZIE nr. 1.097 din 21 septembrie 2010referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 283 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 715 din 27 octombrie 2010



    Augustin Zegrean - preşedinteAcsinte Gaspar - judecătorPetre Lăzăroiu - judecătorMircea Ştefan Minea - judecătorIulia Antoanella Motoc - judecătorIon Predescu - judecătorPuskas Valentin Zoltan - judecătorTudorel Toader - judecătorMihaela Senia Costinescu - magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 283 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Marrati Construcţii" - S.R.L. din Giarmata în Dosarul nr. 1.040/59/2009 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza este în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 19 ianuarie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 1.040/59/2009, Curtea de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 283 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Marrati Construcţii" - S.R.L. din Giarmata.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă principiul liberului acces la justiţie sub două aspecte: prin limitarea posibilităţii de administrare a probelor (conform procedurii din recurs) şi prin restrângerea gradelor de jurisdicţie, hotărârea pronunţată de curtea de apel având caracter irevocabil.Curtea de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal învederează faptul că prevederile legale criticate au legătură cu soluţionarea cauzei, motiv pentru care, deşi reţine că petenta nu şi-a motivat îndestulător solicitarea, neprecizând modul cum sunt încălcate dispoziţiile constituţionale şi cele ale Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale invocate, apreciază ca fiind necesară sesizarea Curţii Constituţionale.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 283 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 15 mai 2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 20 iulie 2006, cu modificările şi completările ulterioare.Textele de lege criticate au următorul conţinut: "(2) Plângerea va fi soluţionată în complet de 3 judecători. (3) Plângerea se soluţionează potrivit dispoziţiilor art. 304^1 din Codul de procedură civilă. Prevederile secţiunii a 9-a se aplică în mod corespunzător."Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (1) şi (3) care consacră liberul acces la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, precum şi dispoziţiile art. 6 privitoare la dreptul la un proces echitabil şi art. 13 care consacră dreptul la un recurs efectiv din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că asupra dispoziţiilor criticate s-a pronunţat în repetate rânduri, constatând conformitatea acestora cu prevederile Constituţiei. În acest sens sunt Decizia nr. 318 din 13 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 320 din 23 aprilie 2008, Decizia nr. 230 din 4 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 300 din 17 aprilie 2008, şi Decizia nr. 1.098 din 15 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 791 din 26 noiembrie 2008.Prin deciziile menţionate, Curtea a reţinut că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 prevede în mod expres, prin art. 255 alin. (1), că "(1) Persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act al autorităţii contractante, cu încălcarea dispoziţiilor legale în materia achiziţiilor publice, are dreptul de a contesta actul respectiv pe cale administrativ-jurisdicţională, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, sau în justiţie, în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare". În aceste condiţii, instituirea unor reguli speciale privind exercitarea căilor de atac nu contravine, aşa cum susţine autorul excepţiei de neconstituţionalitate, prevederilor constituţionale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiţie, atât timp cât, potrivit celor prevăzute de art. 283 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, părţilor interesate le este asigurată posibilitatea de a formula plângere împotriva deciziei pronunţate de Consiliu la curtea de apel - secţia de contencios-administrativ şi fiscal pe raza căreia se află sediul autorităţii contractante. În plus, art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia "(2) Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", precum şi art. 129, care prevede că, "Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii", atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii competenţei şi procedurii de judecată, inclusiv a condiţiilor de exercitare a căilor de atac. Prin urmare, stabilirea procedurii de soluţionare a plângerii împotriva deciziei pronunţate de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, potrivit dispoziţiilor art. 304^1 din Codul de procedură civilă, reprezintă expresia aplicării dispoziţiilor constituţionale invocate mai sus.Curtea constată că dispoziţiile art. 283 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 sunt în concordanţă cu prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (3), precum şi cu reglementările internaţionale cuprinse în art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care reglementează dreptul la un recurs efectiv, legiuitorul putând institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, precum şi modalităţi particulare de exercitare a drepturilor procedurale, întrucât accesul liber la justiţie nu înseamnă accesul în toate cazurile la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac.Pentru considerentele prezentate mai sus, Curtea apreciază că în prezenta cauză nu sunt relevate aspecte noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei în materie a Curţii, soluţia pronunţată prin deciziile menţionate şi argumentele care le-au fundamentat păstrându-şi valabilitatea.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 283 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Marrati Construcţii" - S.R.L. din Giarmata în Dosarul nr. 1.040/59/2009 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 21 septembrie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Mihaela Senia Costinescu-------