LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*)privind reforma în domeniul sănătăţii(actualizată până la data de 2 iulie 2010*)
EMITENT
  • PARLAMENTUL




  • ----------------*) Textul iniÅ£ial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 372 din 28 aprilie 2006. Aceasta este forma actualizata de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. până la data de 2 iulie 2010, cu modificările ÅŸi completările aduse de: RECTIFICAREA nr. 95 din 14 aprilie 2006; ORDONANÅ¢A nr. 35 din 26 iulie 2006; ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 72 din 20 septembrie 2006; RECTIFICAREA nr. 72 din 20 septembrie 2006; ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 88 din 20 noiembrie 2006; ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 104 din 13 decembrie 2006; LEGEA nr. 34 din 16 ianuarie 2007; ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 20 din 21 martie 2007; LEGEA nr. 264 din 19 iulie 2007; ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 90 din 18 septembrie 2007; LEGEA nr. 281 din 17 octombrie 2007; LEGEA nr. 284 din 24 octombrie 2007; LEGEA nr. 388 din 31 decembrie 2007; ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008; LEGEA nr. 157 din 18 iulie 2008; RECTIFICAREA nr. 93 din 24 iunie 2008; ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 170 din 12 noiembrie 2008; ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 192 din 25 noiembrie 2008 abrogată de ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 226 din 30 decembrie 2008; ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 197 din 25 noiembrie 2008; ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 162 din 12 noiembrie 2008; ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 226 din 30 decembrie 2008; ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008; ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 69 din 10 iunie 2009; ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 88 din 30 iunie 2009; ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 104 din 30 septembrie 2009; LEGEA nr. 329 din 5 noiembrie 2009; ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 114 din 23 decembrie 2009; ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 1 din 25 ianuarie 2010; LEGEA nr. 91 din 21 mai 2010; ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010; ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 72 din 30 iunie 2010.NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamt:Parlamentul României adopta prezenta lege.  +  Titlul I Sănătatea publică  +  Capitolul I Dispozitii generale  +  Articolul 1Obiectul prezentului titlu îl constituie reglementarea domeniului sănătăţii publice, obiectiv de interes social major.  +  Articolul 2 (1) AsistenÅ£a de sănătate publică reprezinta efortul organizat al societatii în vederea protejarii ÅŸi promovarii sănătăţii populatiei. AsistenÅ£a de sănătate publică se realizează prin ansamblul masurilor politico-legislative, al programelor ÅŸi strategiilor adresate determinantilor stării de sănătate, precum ÅŸi prin organizarea instituÅ£iilor pentru furnizarea tuturor serviciilor necesare. (2) Scopul asistentei de sănătate publică îl constituie promovarea sănătăţii, prevenirea imbolnavirilor ÅŸi îmbunătăţirea calităţii vietii. (3) Strategia sistemului sănătăţii publice urmareste asigurarea sănătăţii populatiei în cadrul unor comunitati sanatoase. (4) AsistenÅ£a de sănătate publică este o componenta a sistemului de sănătate publică. (5) Ministerul Sănătăţii reprezinta autoritatea centrala în domeniul sănătăţii publice. (6) ÃŽn cuprinsul actelor normative în vigoare denumirea "Ministerul Sănătăţii" se inlocuieste cu denumirea "Ministerul Sănătăţii Publice", iar sintagma "ministrul sănătăţii", cu sintagma "ministrul sănătăţii publice". (7) AsistenÅ£a de sănătate publică este coordonata de către Ministerul Sănătăţii ÅŸi se realizează prin toate tipurile de unităţi sanitare de stat sau private, constituite ÅŸi organizate conform legii. (8) Responsabilitatea pentru asigurarea sănătăţii publice revine Ministerului Sănătăţii, direcÅ£iilor de sănătate publică teritoriale, precum ÅŸi autorităţilor de sănătate publică din cadrul ministerelor ÅŸi instituÅ£iilor cu retea sanitara proprie.-------------Alin. (8) al art. 2 a fost modificat de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti". (9) AsistenÅ£a de sănătate publică este garantata de stat ÅŸi finanÅ£ată de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul Fondului naÅ£ional unic de asigurări sociale de sănătate sau din alte surse, după caz, potrivit legii.  +  Articolul 3Protectia sănătăţii publice constituie o obligaÅ£ie a autorităţilor administraÅ£iei publice centrale ÅŸi locale, precum ÅŸi a tuturor persoanelor fizice ÅŸi juridice.  +  Articolul 4 (1) ÃŽn înÅ£elesul prezentului titlu, termenii ÅŸi notiunile folosite au urmatoarea semnificaÅ£ie: a) sănătatea publică - starea de sănătate a populatiei în raport cu determinantii stării de sănătate: socio-economici, biologici, de mediu, stil de viaÅ£a, asigurarea cu servicii de sănătate, calitatea ÅŸi accesibilitatea serviciilor de sănătate; b) promovarea sănătăţii - procesul care ofera individului ÅŸi colectivitatilor posibilitatea de a-ÅŸi controla ÅŸi imbunatati sănătatea sub raport fizic, psihic ÅŸi social ÅŸi de a contribui la reducerea inechitatilor în sănătate; c) supravegherea - activitatea de colectare sistematica ÅŸi continua, analiza, interpretarea ÅŸi diseminarea datelor privind starea de sănătate a populatiei, bolile transmisibile ÅŸi netransmisibile, pe baza cărora sunt identificate prioritatile de sănătate publică ÅŸi sunt instituite masurile de prevenire ÅŸi control; d) evaluarea riscurilor pentru sănătate - estimarea gradului în care expunerea la factorii de risc din mediul natural, de viaÅ£a ÅŸi de muncă ÅŸi la cei rezultati din stilul de viaÅ£a individual ÅŸi comunitar influenÅ£ează starea de sănătate a populatiei; e) controlul în sănătate publică - exercitarea activităţilor de control privind aplicarea prevederilor legale de sănătate publică;------------Lit. e) a alin. (1) al art. 4 a fost modificată de pct. 1 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008. f) principiul precautiei - instrumentul prin care direcÅ£ia de sănătate publică decide ÅŸi intervine în situaÅ£ii în care se apreciaza ca exista un potenÅ£ial risc pentru sănătatea populatiei, în condiÅ£iile unei argumentatii stiintifice insuficiente.-------------Lit. f) a alin. (1) al art. 4 a fost modificată de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti". (2) ÃŽn sensul prevederilor prezentei legi, prin ministere ÅŸi instituÅ£ii cu reÅ£ele sanitare proprii se înÅ£elege autorităţile ÅŸi instituÅ£iile care au în subordine unităţi sanitare, altele decât Ministerul Sănătăţii, respectiv Ministerul Apărării NaÅ£ionale, Ministerul AdministraÅ£iei ÅŸi Internelor, Ministerul JustiÅ£iei, Ministerul Transporturilor ÅŸi Infrastructurii, Serviciul Român de InformaÅ£ii, Serviciul de InformaÅ£ii Externe, Serviciul de TelecomunicaÅ£ii Speciale, Academia Română ÅŸi autorităţile administraÅ£iei publice locale.-------------Alin. (2) al art. 4 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010.  +  Articolul 5Functiile principale ale asistentei de sănătate publică vizeaza: a) dezvoltarea politicilor, strategiilor ÅŸi programelor vizand asigurarea sănătăţii publice; b) monitorizarea ÅŸi analiza stării de sănătate a populatiei; c) planificarea în sănătatea publică; d) supravegherea epidemiologica, prevenirea ÅŸi controlul bolilor; e) managementul ÅŸi marketingul strategic al serviciilor de sănătate publică; f) reglementarea domeniului sănătăţii publice, aplicarea ÅŸi controlul aplicarii acestei reglementari; g) asigurarea calităţii serviciilor de sănătate publică; h) cercetarea-dezvoltarea ÅŸi implementarea de solutii inovatoare pentru sănătatea publică; i) prevenirea epidemiilor, inclusiv instituirea stării de alerta epidemiologica; j) protejarea populatiei împotriva riscurilor din mediu; k) informarea, educarea ÅŸi comunicarea pentru promovarea sănătăţii; l) mobilizarea partenerilor comunitari în identificarea ÅŸi rezolvarea problemelor de sănătate; m) evaluarea calităţii, eficacitatii, eficientei ÅŸi accesului la serviciile medicale; n) dezvoltarea ÅŸi planificarea resurselor umane ÅŸi dezvoltarea instituÅ£ională pentru sănătate publică; o) integrarea prioritatilor de sănătate publică în politicile ÅŸi strategiile sectoriale de dezvoltare durabila; p) asigurarea capacităţilor de răspuns la dezastre sau la amenintarile la adresa vietii ÅŸi sănătăţii populatiei, inclusiv prin introducerea de restrictii de circulatie a persoanelor ÅŸi bunurilor.  +  Articolul 6Principalele domenii de interventie ale asistentei de sănătate publică sunt urmatoarele: a) prevenirea, supravegherea ÅŸi controlul bolilor transmisibile ÅŸi netransmisibile prin:1. asigurarea imunizarilor;2. controlul epidemiilor;3. supravegherea bolilor;4. supravegherea factorilor de risc comportamentali;5. prevenirea accidentelor; b) monitorizarea stării de sănătate prin:1. monitorizarea indicatorilor stării de sănătate;2. monitorizarea determinantilor stării de sănătate;3. monitorizarea eficacitatii ÅŸi eficientei activităţilor din domeniul sănătăţii publice;4. evaluarea nevoilor populatiei privind serviciile de sănătate publică; c) promovarea sănătăţii ÅŸi educatia pentru sănătate prin:1. campanii de informare-educare-comunicare;2. programe de educatie pentru sănătate ÅŸi promovare a sănătăţii în comunitati;3. dezvoltarea ÅŸi implicarea comunitatilor locale;4. pledoaria pentru sănătatea publică; d) sănătatea ocupationala prin:1. definirea standardelor de sănătate ocupationala;2. controlul aplicarii reglementarilor sănătăţii în munca; e) sănătatea în relaÅ£ie cu mediul prin:1. monitorizarea factorilor de mediu în relaÅ£ie cu sănătatea;2. reglementarea calităţii principalilor factori de mediu;3. stabilirea normelor de igiena ÅŸi sănătate publică comunitare;4. controlul aplicarii reglementarilor referitoare la calitatea factorilor de mediu; f) reglementarea primara ÅŸi secundara în domeniul sănătăţii publice prin:1. elaborarea, revizuirea, adaptarea ÅŸi implementarea legislaÅ£iei din domeniul sănătăţii publice;2. reglementarea circulaÅ£iei bunurilor ÅŸi serviciilor cu potenÅ£ial impact asupra sănătăţii publice; g) managementul sănătăţii publice bazat pe:1. managementul politicilor, planificarii ÅŸi dezvoltării sistemului de sănătate publică;2. formularea ÅŸi implementarea politicilor de sănătate publică pe baze stiintifice;3. cercetarea în domeniul sănătăţii publice ÅŸi al sistemelor de sănătate;4. colaborarea ÅŸi cooperarea internationala în domeniul sănătăţii publice; h) servicii de sănătate publică specifice:1. servicii de sănătate scolara;2. servicii de urgenta în caz de dezastre ÅŸi calamitati;3. servicii de laborator în domeniul sănătăţii publice;4. servicii de planificare familiala;5. servicii de screening pentru depistarea precoce a bolilor;6. servicii prenatale ÅŸi postnatale;7. servicii de consiliere în domeniul sănătăţii publice;8. servicii de sănătate publică în transporturi.  +  Capitolul II Principiile asistentei de sănătate publică  +  Articolul 7Principiile care stau la baza asistentei de sănătate publică sunt urmatoarele: a) responsabilitatea societatii pentru sănătatea publică; b) focalizarea pe grupurile populationale ÅŸi prevenirea primara; c) preocuparea pentru determinantii stării de sănătate: sociali, de mediu, comportamentali ÅŸi servicii de sănătate; d) abordarea multidisciplinara ÅŸi intersectoriala; e) parteneriat activ cu populatia ÅŸi cu autorităţile publice centrale ÅŸi locale; f) decizii bazate pe cele mai bune dovezi stiintifice existente la momentul respectiv (sănătate publică bazata pe dovezi); g) în condiÅ£ii specifice, decizii fundamentate conform principiului precautiei; h) descentralizarea sistemului de sănătate publică; i) existenta unui sistem informational ÅŸi informatic integrat pentru managementul sănătăţii publice.  +  Articolul 8Modalitatile de implementare a principiilor de sănătate publică sunt: a) activitatea de reglementare în domeniile sănătăţii publice; b) activitatea de control în sănătate publică;------------Lit. b) a art. 8 a fost modificată de pct. 2 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008. c) activităţile desfăşurate în cadrul programelor de sănătate publică; d) avizarea/autorizarea/notificarea activităţilor ÅŸi produselor cu impact asupra sănătăţii populatiei; e) evaluarea impactului asupra sănătăţii în relaÅ£ie cu programe, strategii, politici ale altor sectoare de activitate cu efecte conexe asupra sănătăţii populatiei.  +  Articolul 9 (1) Programele naÅ£ionale de sănătate reprezinta cadrul implementarii obiectivelor politicii ÅŸi strategiei sănătăţii publice de către Ministerul Sănătăţii, ca autoritate centrala a domeniului de sănătate publică. (2) Programele naÅ£ionale de sănătate se adreseaza populatiei ÅŸi sunt orientate către promovarea sănătăţii, prevenirea imbolnavirilor ÅŸi prelungirea vietii de buna calitate. (3) Programele naÅ£ionale de sănătate publică se adreseaza domeniilor de interventie ale sănătăţii publice ÅŸi raspund prioritatilor naÅ£ionale identificate. (4) Programele naÅ£ionale de sănătate sunt finantate de la bugetul de stat, bugetul Fondului naÅ£ional unic de asigurări sociale de sănătate, din fonduri externe rambursabile ÅŸi nerambursabile, din venituri proprii, donatii ÅŸi sponsorizari, precum ÅŸi din alte surse, potrivit legii. (5) Programele naÅ£ionale de sănătate sunt organizate, monitorizate ÅŸi supuse controlului Ministerului Sănătăţii.  +  Articolul 10 (1) Autoritatea centrala în domeniul sănătăţii publice elaboreaza proiecte de acte normative în domeniul sănătăţii publice ÅŸi avizeaza reglementari ale altor ministere ÅŸi institutii referitoare la activităţi cu impact asupra sănătăţii publice. (2) Principalele domenii pentru care autoritatea centrala de sănătate publică elaboreaza sau participa la elaborarea, după caz, a unor proiecte de acte normative sunt: a) calitatea principalilor factori de mediu: apa potabila ÅŸi de imbaiere, aerul ambiant ÅŸi interior, zgomot, locuinta ÅŸi habitat, substante chimice, produse cosmetice, radiatii ionizante, vectori, deseuri etc.; b) monitorizarea stării de sănătate; c) promovarea sănătăţii; d) calitatea alimentului; e) calitatea unităţilor ÅŸi serviciilor turistice; f) calitatea mediului de muncă ÅŸi sănătatea în munca; g) colectivitatile de copii ÅŸi tineri; h) evaluarea efectelor factorilor de mediu asupra sănătăţii populatiei; i) asigurarea condiÅ£iilor de igiena în unităţi sanitare; j) servicii de laborator; k) planificare familiala; l) siguranÅ£a transfuziei sanguine; m) norme privind alte domenii ale sănătăţii publice; n) prevenirea consumului ilegal de droguri. (3) Ministerul Sănătăţii, prin aparatul propriu ÅŸi prin direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti ÅŸi ale ministerelor ÅŸi instituÅ£iilor cu retea sanitara proprie, verifica respectarea reglementarilor în domeniul sănătăţii publice, iar în caz de nereguli sau neconformitate, aplica măsuri conform legii.-------------Alin. (3) al art. 10 a fost modificat de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti".  +  Capitolul III Autorităţile sistemului de sănătate publică  +  Articolul 11ÃŽn sensul prezentei legi, prin autorităţi ale sistemului de sănătate publică se înÅ£elege: a) Ministerul Sănătăţii, organ de specialitate al administraÅ£iei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului; b) alte instituÅ£ii care desfăşoară activităţi în domeniul sănătăţii publice la nivel naÅ£ional, regional, judeÅ£ean sau local*).------------Art. 11 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.------------*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-NeamÅ£:Art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008 prevede:"Art. III (1) ÃŽnfiinÅ£area instituÅ£iilor prevăzute la art. 11 lit. b) din Legea nr. 95/2006, cu modificările ÅŸi completările ulterioare, cu atribuÅ£ii în domeniul asistenÅ£ei medicale, programelor naÅ£ionale de sănătate, dispozitivelor medicale, investiÅ£iilor în infrastructură, informatizării în domeniul sanitar ÅŸi controlului în sănătate publică se face prin reorganizarea: a) Ministerului Sănătăţii; b) autorităţilor de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti*); c) institutelor ÅŸi centrelor de sănătate publică; d) Centrului NaÅ£ional pentru Organizarea ÅŸi Asigurarea Sistemului InformaÅ£ional ÅŸi Informatic în Domeniul Sănătăţii; e) Åžcolii NaÅ£ionale de Sănătate Publică ÅŸi Management Sanitar; f) Oficiului Tehnic de Dispozitive Medicale.------------Alin. (1) al art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008 a fost modificat de art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 197 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 824 din 8 decembrie 2008. (2) La data intrării în vigoare a hotărârilor Guvernului prin care instituÅ£iile prevăzute la alin. (1) încep să funcÅ£ioneze, se abrogă art. 12, art. 13 alin. (1), art. 17 alin. (1) ÅŸi (2), art. 18-23, art. 24 alin. (2) ÅŸi art. 687 lit. c).------------Alin. (2) al art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008 a fost modificat de art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 197 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 824 din 8 decembrie 2008. (3) La aceeaÅŸi dată la care instituÅ£iile prevăzute la alin. (1) încep să funcÅ£ioneze, sintagmele "autorităţi de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" ÅŸi "autorităţi de sănătate publică teritoriale" se înlocuiesc cu expresia "instituÅ£ii care desfăşoară activităţi în domeniul sănătăţii publice care preiau atribuÅ£iile acestora"*). (4) ÃŽn tot cuprinsul titlului II "Programe naÅ£ionale de sănătate", sintagmele "AgenÅ£ia NaÅ£ională de Programe" ÅŸi "AgenÅ£ia NaÅ£ională pentru Programe de Sănătate" se înlocuiesc cu sintagma "structură cu atribuÅ£ii în elaborarea ÅŸi coordonarea programelor naÅ£ionale de sănătate". (5) Până la data prevăzută la alin. (2), la care instituÅ£iile prevăzute la alin. (1) încep să funcÅ£ioneze, atribuÅ£iile structurii prevăzute la alin. (4) sunt exercitate de AgenÅ£ia NaÅ£ională pentru Programe de Sănătate, ca structură din cadrul Ministerului Sănătăţii cu atribuÅ£ii în elaborarea ÅŸi coordonarea programelor naÅ£ionale de sănătate."-------------Conform art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, în cuprinsul actelor normative sintagma autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti se înlocuieÅŸte cu expresia direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti.  +  Articolul 12DirecÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti sunt servicii publice deconcentrate ale Ministerului Sănătăţii, cu personalitate juridică, reprezentând autoritatea de sănătate publică la nivel local. ÃŽn mod similar se pot organiza direcÅ£ii de sănătate publică în cadrul ministerelor ÅŸi instituÅ£iilor cu reÅ£ea sanitară proprie, care colaborează cu unităţile deconcentrate ale Ministerului Sănătăţii.--------------Art. 12 a fost modificat de art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009.  +  Articolul 13 (1) Institutele sau centrele de sănătate publică sunt institutii publice regionale sau naÅ£ionale, cu personalitate juridica, în subordinea Ministerului Sănătăţii, ÅŸi care coordonează tehnic ÅŸi metodologic activitatea de specialitate în domeniul fundamentarii, elaborarii ÅŸi implementarii strategiilor privitoare la prevenirea imbolnavirilor, controlul bolilor transmisibile ÅŸi netransmisibile ÅŸi a politicilor de sănătate publică din domeniile specifice, la nivel naÅ£ional ÅŸi/sau regional*). (2) Institutele naÅ£ionale de cercetare-dezvoltare în domeniile sănătăţii publice sunt unităţi cu personalitate juridică ÅŸi funcÅ£ionează, potrivit legii, în coordonarea Ministerului Sănătăţii.-------------Alin. (2) al art. 13 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010. (3) La aceeaÅŸi dată la care instituÅ£iile prevăzute la alin. (1) încep să funcÅ£ioneze, sintagmele "autorităţi de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" ÅŸi "autorităţi de sănătate publică teritoriale" se înlocuiesc cu expresia "instituÅ£ii care desfăşoară activităţi în domeniul sănătăţii publice care preiau atribuÅ£iile acestora"*). (4) ÃŽn tot cuprinsul titlului II "Programe naÅ£ionale de sănătate", sintagmele "AgenÅ£ia NaÅ£ională de Programe" ÅŸi "AgenÅ£ia NaÅ£ională pentru Programe de Sănătate" se înlocuiesc cu sintagma "structură cu atribuÅ£ii în elaborarea ÅŸi coordonarea programelor naÅ£ionale de sănătate". (5) Până la data prevăzută la alin. (2), la care instituÅ£iile prevăzute la alin. (1) încep să funcÅ£ioneze, atribuÅ£iile structurii prevăzute la alin. (4) sunt exercitate de AgenÅ£ia NaÅ£ională pentru Programe de Sănătate, ca structură din cadrul Ministerului Sănătăţii cu atribuÅ£ii în elaborarea ÅŸi coordonarea programelor naÅ£ionale de sănătate."-------------Conform art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, în cuprinsul actelor normative sintagma autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti se înlocuieÅŸte cu expresia direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti.  +  Articolul 14Centrul NaÅ£ional pentru Organizarea ÅŸi Asigurarea Sistemului InformaÅ£ional ÅŸi Informatic în Domeniul Sănătăţii, instituÅ£ie publică de specialitate cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Sănătăţii, se desfiinÅ£ează, ca urmare a comasării prin absorbÅ£ie ÅŸi a preluării activităţii de către Institutul NaÅ£ional de Sănătate Publică.--------------Art. 14 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 72 din 30 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 452 din 2 iulie 2010.  +  Articolul 15InstituÅ£iile care desfăşoară activităţi în domeniul sănătăţii publice la nivel naÅ£ional, regional, judeÅ£ean ÅŸi local, cu personalitate juridică, aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Sănătăţii, se înfiinÅ£ează, reorganizează ÅŸi se desfiinÅ£ează prin hotărâre a Guvernului.------------Art. 15 a fost modificat de pct. 4 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.  +  Articolul 16 (1) Ministerul Sănătăţii, ca autoritate centrală în domeniul asistenÅ£ei de sănătate publică, are în principal următoarele atribuÅ£ii ÅŸi responsabilităţi: a) stabileÅŸte priorităţile naÅ£ionale de sănătate publică, elaborează ÅŸi implementează programele naÅ£ionale de sănătate finanÅ£ate de la bugetul de stat ÅŸi din venituri proprii ale Ministerului Sănătăţii, precum ÅŸi din bugetul Fondului naÅ£ional unic de asigurări sociale de sănătate, prin instituÅ£iile din subordine; b) elaborează ÅŸi avizează reglementări în domeniul sanitar; c) evaluează periodic indicatorii stării de sănătate a populaÅ£iei, indicatorii programelor naÅ£ionale de sănătate, precum ÅŸi indicatorii de performanţă ai managementului spitalelor publice ÅŸi prezintă informări periodice Guvernului; d) asigură activitatea de control în sănătate publică; e) coordonează, implementează ÅŸi monitorizează proiectele finanÅ£ate în cadrul fondurilor comunitare, precum ÅŸi acorduri bilaterale, Pactul de stabilitate în domeniul sănătăţii ÅŸi alte acorduri internaÅ£ionale în domeniul de competenţă; f) coordonează din punct de vedere ÅŸtiinÅ£ific ÅŸi metodologic, prin comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, reÅ£eaua de asistenţă medicală. g) aprobă, prin ordin al ministrului, ghidurile ÅŸi protocoalele de practică medicală elaborate de comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii.------------Litera g) a alin. (1) al art. 16 a fost introdusă de pct. 1 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 88 din 30 iunie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 452 din 1 iulie 2009. (2) Membrii comisiilor de specialitate prevăzuÅ£i la alin. (1) lit. f) beneficiază de o indemnizaÅ£ie lunară de 10% din indemnizaÅ£ia secretarului de stat, care se acordă proporÅ£ional cu numărul de participări efective la ÅŸedinÅ£e. Cheltuielile de deplasare ocazionate de participarea în comisiile de specialitate sunt suportate de instituÅ£iile publice în care persoanele sunt încadrate sau unde acestea desfăşoară activitate prin integrare clinică. Cheltuielile de deplasare din alte localităţi, ocazionate de participarea în comisia de specialitate de medicină de familie, sunt suportate de Ministerul Sănătăţii. Regulamentul de organizare ÅŸi funcÅ£ionare ÅŸi atribuÅ£iile comisiilor de specialitate se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii.------------Art. 16 a fost modificat de pct. 5 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.  +  Articolul 17 (1) DirecÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti sunt servicii publice deconcentrate, cu personalitate juridica, subordonate Ministerului Sănătăţii, care pun în aplicare politica ÅŸi programele naÅ£ionale de sănătate publică pe plan local, identifica problemele locale prioritare de sănătate publică, elaboreaza ÅŸi implementeaza acÅ£iuni locale de sănătate publică.-------------Alin. (1) al art. 17 a fost modificat de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti". (2) ÃŽn scopul indeplinirii acestor obiective, direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti au, în principal, urmatoarele atribuÅ£ii:-------------Partea introductivă a alin. (2) al art. 17 a fost modificată de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti". a) controlează ÅŸi evalueaza modul de asigurare a asistentei medicale curative ÅŸi profilactice; b) controlează aplicarea normelor de functionare a unităţilor medicale ÅŸi farmaceutice, indiferent de forma de organizare, ÅŸi aplica măsuri în caz de neconformitate; c) urmaresc aplicarea criteriilor de control al calităţii serviciilor medicale; d) coordonează ÅŸi controlează asistenÅ£a gravidei, lauzei ÅŸi nou-nascutului; e) evalueaza resursele umane de la nivelul asistentei medicale în relaÅ£ie cu nevoile comunitare identificate prin acÅ£iuni specifice; f) participa activ la programele de instruire a personalului din serviciile de sănătate publică ÅŸi a populatiei; g) organizeaza acÅ£iuni de prevenire a imbolnavirilor ÅŸi de promovare a sănătăţii; h) organizeaza activităţile preventive în teritoriul judeÅ£ului ÅŸi, respectiv, al municipiului BucureÅŸti; i) colecteaza ÅŸi înregistrează date privind sănătatea populatiei, utilizand informaÅ£iile în scopul identificarii problemelor de sănătate ale acesteia; j) identifica posibilele probleme de sănătate publică sau amenintari la adresa sănătăţii unei comunitati; k) intervin în rezolvarea problemelor de sănătate publică aparute în randul persoanelor aparÅ£inând grupurilor defavorizate; l) coordonează studii asupra problemelor de sănătate ale populatiei din teritoriul dat; m) stabilesc relatii de colaborare cu institutii ÅŸi organizaÅ£ii în vederea desfăşurării de acÅ£iuni comune în domeniul sănătăţii publice; n) colecteaza ÅŸi înregistrează datele privind tipurile, cantitatea ÅŸi modul de gestionare a deseurilor generate în unitatile medicale din zona de jurisdictie. o) în domeniul programelor naÅ£ionale de sănătate, direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti au atribuÅ£ii privind implementarea, coordonarea, monitorizarea ÅŸi evaluarea acestora la nivel judeÅ£ean, respectiv al municipiului BucureÅŸti, iar pentru realizarea atribuÅ£iilor lor în acest domeniu pot încheia contracte pentru derularea programelor naÅ£ionale de sănătate cu unităţi sanitare publice ÅŸi private, instituÅ£ii publice, furnizori de servicii medicale, medicamente ÅŸi dispozitive medicale autorizaÅ£i ÅŸi evaluaÅ£i, aflaÅ£i în relaÅ£ie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, alte instituÅ£ii ÅŸi organizaÅ£ii guvernamentale ÅŸi neguvernamentale, precum ÅŸi cu autorităţile administraÅ£iei publice locale pentru structurile al căror management a fost preluat de către acestea, în condiÅ£iile prevăzute în Normele tehnice de realizare a programelor naÅ£ionale de sănătate.-------------Lit. o) a alin. (2) al art. 17 a fost modificată de pct. 3 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010.(2^1) Sumele necesare pentru derularea contractelor prevăzute la alin. (2) lit. o) se suportă din fondurile alocate programelor naÅ£ionale de sănătate.-------------Alin. (2^1) al art. 17 a fost introdus de pct. 4 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010. (3) DirecÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti administrează, în numele Ministerului Sănătăţii, locuinÅ£ele construite de către AgenÅ£ia NaÅ£ională pentru LocuinÅ£e în cadrul Programului de construcÅ£ii de locuinÅ£e pentru tineri, destinate închirierii, Subprogramul privind construcÅ£ia locuinÅ£elor în regim de închiriere, de care pot beneficia medicii rezidenÅ£i ÅŸi alÅ£i tineri specialiÅŸti din sistemul de sănătate, sau prin alte surse de finanÅ£are pe terenurile aflate în domeniul public al statului ÅŸi în administrarea Ministerului Sănătăţii. Activitatea de administrare se reglementează prin norme aprobate prin hotărâre a Guvernului.------------Alin. (3) al art. 17 a fost modificat de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti".------------*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-NeamÅ£:Art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008 prevede:"Art. III (1) ÃŽnfiinÅ£area instituÅ£iilor prevăzute la art. 11 lit. b) din Legea nr. 95/2006, cu modificările ÅŸi completările ulterioare, cu atribuÅ£ii în domeniul asistenÅ£ei medicale, programelor naÅ£ionale de sănătate, dispozitivelor medicale, investiÅ£iilor în infrastructură, informatizării în domeniul sanitar ÅŸi controlului în sănătate publică se face prin reorganizarea: a) Ministerului Sănătăţii; b) autorităţilor de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti; c) institutelor ÅŸi centrelor de sănătate publică; d) Centrului NaÅ£ional pentru Organizarea ÅŸi Asigurarea Sistemului InformaÅ£ional ÅŸi Informatic în Domeniul Sănătăţii; e) Åžcolii NaÅ£ionale de Sănătate Publică ÅŸi Management Sanitar; f) Oficiului Tehnic de Dispozitive Medicale.------------Alin. (1) al art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008 a fost modificat de art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 197 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 824 din 8 decembrie 2008. (2) La data intrării în vigoare a hotărârilor Guvernului prin care instituÅ£iile prevăzute la alin. (1) încep să funcÅ£ioneze, se abrogă art. 12, art. 13 alin. (1), art. 17 alin. (1) ÅŸi (2), art. 18-23, art. 24 alin. (2) ÅŸi art. 687 lit. c).------------Alin. (2) al art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008 a fost modificat de art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 197 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 824 din 8 decembrie 2008. (3) La aceeaÅŸi dată la care instituÅ£iile prevăzute la alin. (1) încep să funcÅ£ioneze, sintagmele "autorităţi de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" ÅŸi "autorităţi de sănătate publică teritoriale" se înlocuiesc cu expresia "instituÅ£ii care desfăşoară activităţi în domeniul sănătăţii publice care preiau atribuÅ£iile acestora". (4) ÃŽn tot cuprinsul titlului II "Programe naÅ£ionale de sănătate", sintagmele "AgenÅ£ia NaÅ£ională de Programe" ÅŸi "AgenÅ£ia NaÅ£ională pentru Programe de Sănătate" se înlocuiesc cu sintagma "structură cu atribuÅ£ii în elaborarea ÅŸi coordonarea programelor naÅ£ionale de sănătate". (5) Până la data prevăzută la alin. (2), la care instituÅ£iile prevăzute la alin. (1) încep să funcÅ£ioneze, atribuÅ£iile structurii prevăzute la alin. (4) sunt exercitate de AgenÅ£ia NaÅ£ională pentru Programe de Sănătate, ca structură din cadrul Ministerului Sănătăţii cu atribuÅ£ii în elaborarea ÅŸi coordonarea programelor naÅ£ionale de sănătate."-------------Conform art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, în cuprinsul actelor normative sintagma autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti se înlocuieÅŸte cu expresia direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti.  +  Articolul 17^1 (1) DirecÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti sunt conduse de un director coordonator, care este ajutat de directori coordonatori adjuncÅ£i. (2) Persoanele care ocupă funcÅ£ii dintre cele prevăzute la alin. (1) sunt numite prin act administrativ al ministrului sănătăţii, în urma evaluării cunoÅŸtinÅ£elor ÅŸi abilităţilor manageriale, în condiÅ£iile legii. (3) FuncÅ£iile prevăzute la alin. (1) se exercită în baza unui contract de management încheiat cu ministrul sănătăţii, pe o perioadă de maximum 4 ani. (4) FuncÅ£iile de director coordonator ÅŸi director coordonator adjunct sunt incompatibile cu: a) exercitarea oricăror altor funcÅ£ii remunerate, neremunerate sau/ÅŸi indemnizate, cu excepÅ£ia funcÅ£iilor sau activităţilor în domeniul didactic, al cercetării ÅŸtiinÅ£ifice, al creaÅ£iei literar-artistice ÅŸi în domeniul medical, desfăşurate în afara programului normal de lucru ÅŸi care nu au legătură cu funcÅ£ia deÅ£inută; b) exercitarea oricărei activităţi sau oricărei alte funcÅ£ii de conducere, inclusiv cele neremunerate; c) exercitarea oricărei funcÅ£ii în cadrul organizaÅ£iilor sindicale sau patronale de profil. (5) Constituie conflict de interese deÅ£inerea de către directorul coordonator sau directorul coordonator adjunct de părÅ£i sociale, acÅ£iuni sau interese la societăţi comerciale ori organizaÅ£ii nonguvernamentale care stabilesc relaÅ£ii comerciale cu direcÅ£ia de sănătate publică la care persoana în cauză exercită funcÅ£ia de director coordonator sau director coordonator adjunct. (6) Prevederile alin. (5) se aplică ÅŸi în cazul în care părÅ£ile sociale, acÅ£iunile sau interesele sunt deÅ£inute de către rudele ori afinii până la gradul al IV-lea ai directorului coordonator sau ai directorului coordonator adjunct. (7) Dacă directorul coordonator sau directorul coordonator adjunct se află în stare de incompatibilitate sau în conflict de interese, acesta este obligat să înlăture motivele de incompatibilitate ori de conflict de interese în termen de 30 de zile de la apariÅ£ia acestora. ÃŽn caz contrar, contractul de management este reziliat de plin drept, iar Ministerul Sănătăţii poate cere persoanelor în cauză despăgubiri, conform clauzelor contractului de management.-------------Art. 17^1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 104 din 30 septembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 669 din 7 octombrie 2009.  +  Articolul 18 (1) ÃŽn subordinea direcÅ£iilor de sănătate publică funcÅ£ionează unităţi sanitare publice de pe raza teritoriului arondat, cu excepÅ£ia unităţilor sanitare publice de interes naÅ£ional sau a celor aparÅ£inând ministerelor ori instituÅ£iilor cu retele sanitare proprii. (2) DirecÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti coordonează serviciile de ambulanta judetene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti, organizeaza ÅŸi coordonează asistenÅ£a medicală în caz de calamitati, catastrofe ÅŸi situaÅ£ii deosebite.------------Art. 18 a fost modificat de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti".  +  Articolul 19 (1) DirecÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti colaborează cu autorităţile administraÅ£iei publice locale pentru asigurarea asistenÅ£ei medicale. (2) DirecÅ£iile de sănătate publică încheie contracte cu autorităţile administraÅ£iei publice locale pentru asigurarea cheltuielilor de personal aferente medicilor, medicilor dentiÅŸti, asistenÅ£ilor medicali ÅŸi a cheltuielilor pentru baremul de dotare cu medicamente ÅŸi materiale sanitare din cabinetele de medicină generală ÅŸi dentară din unităţile de învăţământ. (3) Sumele necesare pentru derularea contractelor prevăzute la alin. (2) se asigură din fonduri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii. (4) Spitalele publice din reÅ£eaua autorităţilor administraÅ£iei publice locale încheie contracte cu direcÅ£iile de sănătate publică în condiÅ£iile prevăzute la art. 190^1 ÅŸi art. 190^2.-------------Art. 19 a fost modificat de pct. 5 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010.  +  Articolul 20 (1) DirecÅ£iile de sănătate publică judetene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti organizeaza culegerea ÅŸi prelucrarea informaÅ£iilor statistice medicale primite de la unitatile sanitare publice sau private ÅŸi transmit rapoarte statistice lunare către instituÅ£iile desemnate în acest scop. (2) DirecÅ£iile de sănătate publică teritoriale intocmesc rapoarte privind starea de sănătate a comunităţii, care sunt inaintate Ministerului Sănătăţii, precum ÅŸi partenerilor institutionali la nivel local.------------Art. 20 a fost modificat de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti".  +  Articolul 21*)DirecÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti coordonează la nivel local implementarea activităţilor care decurg din oblibaÅ£iile asumate prin Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeana ÅŸi planurile de implementare a actelor comunitare referitoare la domeniul sănătăţii.------------Art. 21 a fost modificat de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti".  +  Articolul 22Regulamentul de organizare ÅŸi functionare, precum ÅŸi structura organizatorica ale direcÅ£iilor de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii.------------Art. 22 a fost modificat de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti".  +  Articolul 23*)Institutele/centrele naÅ£ionale ÅŸi/sau regionale prevăzute la art. 13 ÅŸi 14, aflate în subordinea ÅŸi/sau în coordonarea Ministerului Sănătăţii, indeplinesc, în principal, urmatoarele atribuÅ£ii: a) asigura indrumarea tehnica ÅŸi metodologica a retelei de sănătate publică, în functie de domeniul lor de competenÅ£a; b) participa la elaborarea strategiilor ÅŸi politicilor din domeniul lor de competenÅ£a; c) elaboreaza proiecte de acte normative, norme, metodologii ÅŸi instrucÅ£iuni privind domeniile specifice din cadrul sănătăţii publice; d) efectueaza expertize, ofera asistenÅ£a tehnica ÅŸi realizează servicii de sănătate publică, la solicitarea unor persoane fizice sau juridice; e) supraveghează starea de sănătate a populatiei, bolile transmisibile ÅŸi netransmisibile, pentru identificarea problemelor de sănătate comunitara; f) asigura sistemul de supraveghere epidemiologica, precum ÅŸi de alerta precoce ÅŸi răspuns rapid ÅŸi participa la schimbul de informaÅ£ii în cadrul retelei europene de supraveghere epidemiologica în domeniul bolilor transmisibile; g) participa la efectuarea de investigatii epidemiologice de teren, din proprie iniÅ£iativă, la solicitarea Ministerului Sănătăţii sau a direcÅ£iilor locale de sănătate publică;------------Lit. g) a art. 23 a fost modificată de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti". h) elaboreaza metodologia, instrumentele ÅŸi indicatorii de monitorizare ÅŸi evaluare a serviciilor ÅŸi programelor de sănătate publică, de promovare a sănătăţii ÅŸi de educatie pentru sănătate; i) participa la procesul de invatamant medical de specializare ÅŸi perfectionare în domeniile specifice din cadrul sănătăţii publice; j) desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare în domeniul sănătăţii publice ÅŸi al managementului sanitar; k) colecteaza, analizeaza ÅŸi disemineaza date statistice privind sănătatea publică; l) asigura existenta unui sistem informational ÅŸi informatic integrat pentru managementul sănătăţii publice.------------*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-NeamÅ£:Art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008 prevede:"Art. III (1) ÃŽnfiinÅ£area instituÅ£iilor prevăzute la art. 11 lit. b) din Legea nr. 95/2006, cu modificările ÅŸi completările ulterioare, cu atribuÅ£ii în domeniul asistenÅ£ei medicale, programelor naÅ£ionale de sănătate, dispozitivelor medicale, investiÅ£iilor în infrastructură, informatizării în domeniul sanitar ÅŸi controlului în sănătate publică se face prin reorganizarea: a) Ministerului Sănătăţii; b) autorităţilor de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti*); c) institutelor ÅŸi centrelor de sănătate publică; d) Centrului NaÅ£ional pentru Organizarea ÅŸi Asigurarea Sistemului InformaÅ£ional ÅŸi Informatic în Domeniul Sănătăţii; e) Åžcolii NaÅ£ionale de Sănătate Publică ÅŸi Management Sanitar; f) Oficiului Tehnic de Dispozitive Medicale.------------Alin. (1) al art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008 a fost modificat de art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 197 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 824 din 8 decembrie 2008. (2) La data intrării în vigoare a hotărârilor Guvernului prin care instituÅ£iile prevăzute la alin. (1) încep să funcÅ£ioneze, se abrogă art. 12, art. 13 alin. (1), art. 17 alin. (1) ÅŸi (2), art. 18-23, art. 24 alin. (2) ÅŸi art. 687 lit. c).------------Alin. (2) al art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008 a fost modificat de art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 197 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 824 din 8 decembrie 2008. (3) La aceeaÅŸi dată la care instituÅ£iile prevăzute la alin. (1) încep să funcÅ£ioneze, sintagmele "autorităţi de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" ÅŸi "autorităţi de sănătate publică teritoriale" se înlocuiesc cu expresia "instituÅ£ii care desfăşoară activităţi în domeniul sănătăţii publice care preiau atribuÅ£iile acestora"*). (4) ÃŽn tot cuprinsul titlului II "Programe naÅ£ionale de sănătate", sintagmele "AgenÅ£ia NaÅ£ională de Programe" ÅŸi "AgenÅ£ia NaÅ£ională pentru Programe de Sănătate" se înlocuiesc cu sintagma "structură cu atribuÅ£ii în elaborarea ÅŸi coordonarea programelor naÅ£ionale de sănătate". (5) Până la data prevăzută la alin. (2), la care instituÅ£iile prevăzute la alin. (1) încep să funcÅ£ioneze, atribuÅ£iile structurii prevăzute la alin. (4) sunt exercitate de AgenÅ£ia NaÅ£ională pentru Programe de Sănătate, ca structură din cadrul Ministerului Sănătăţii cu atribuÅ£ii în elaborarea ÅŸi coordonarea programelor naÅ£ionale de sănătate."------------Conform art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, în cuprinsul actelor normative sintagma autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti se înlocuieÅŸte cu expresia direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti.  +  Articolul 24 (1) InstituÅ£iile ÅŸi unitatile sanitare care asigura asistenÅ£a de sănătate publică, în cazul aparitiei unui focar de boala transmisibila, precum ÅŸi în situaÅ£ia iminentei izbucnirii unei epidemii, au obligaÅ£ia sa dispună măsuri specifice. (2) Masurile privind prevenirea ÅŸi gestionarea situaÅ£iilor de urgenta generate de epidemii, precum ÅŸi bolile transmisibile pentru care declararea, tratamentul sau internarea sunt obligatorii se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii*).------------*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-NeamÅ£:Art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008 prevede:"Art. III (1) ÃŽnfiinÅ£area instituÅ£iilor prevăzute la art. 11 lit. b) din Legea nr. 95/2006, cu modificările ÅŸi completările ulterioare, cu atribuÅ£ii în domeniul asistenÅ£ei medicale, programelor naÅ£ionale de sănătate, dispozitivelor medicale, investiÅ£iilor în infrastructură, informatizării în domeniul sanitar ÅŸi controlului în sănătate publică se face prin reorganizarea: a) Ministerului Sănătăţii; b) autorităţilor de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti*); c) institutelor ÅŸi centrelor de sănătate publică; d) Centrului NaÅ£ional pentru Organizarea ÅŸi Asigurarea Sistemului InformaÅ£ional ÅŸi Informatic în Domeniul Sănătăţii; e) Åžcolii NaÅ£ionale de Sănătate Publică ÅŸi Management Sanitar; f) Oficiului Tehnic de Dispozitive Medicale.------------Alin. (1) al art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008 a fost modificat de art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 197 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 824 din 8 decembrie 2008. (2) La data intrării în vigoare a hotărârilor Guvernului prin care instituÅ£iile prevăzute la alin. (1) încep să funcÅ£ioneze, se abrogă art. 12, art. 13 alin. (1), art. 17 alin. (1) ÅŸi (2), art. 18-23, art. 24 alin. (2) ÅŸi art. 687 lit. c).------------Alin. (2) al art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008 a fost modificat de art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 197 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 824 din 8 decembrie 2008. (3) La aceeaÅŸi dată la care instituÅ£iile prevăzute la alin. (1) încep să funcÅ£ioneze, sintagmele "autorităţi de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" ÅŸi "autorităţi de sănătate publică teritoriale" se înlocuiesc cu expresia "instituÅ£ii care desfăşoară activităţi în domeniul sănătăţii publice care preiau atribuÅ£iile acestora"*). (4) ÃŽn tot cuprinsul titlului II "Programe naÅ£ionale de sănătate", sintagmele "AgenÅ£ia NaÅ£ională de Programe" ÅŸi "AgenÅ£ia NaÅ£ională pentru Programe de Sănătate" se înlocuiesc cu sintagma "structură cu atribuÅ£ii în elaborarea ÅŸi coordonarea programelor naÅ£ionale de sănătate". (5) Până la data prevăzută la alin. (2), la care instituÅ£iile prevăzute la alin. (1) încep să funcÅ£ioneze, atribuÅ£iile structurii prevăzute la alin. (4) sunt exercitate de AgenÅ£ia NaÅ£ională pentru Programe de Sănătate, ca structură din cadrul Ministerului Sănătăţii cu atribuÅ£ii în elaborarea ÅŸi coordonarea programelor naÅ£ionale de sănătate."------------Conform art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, în cuprinsul actelor normative sintagma autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti se înlocuieÅŸte cu expresia direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti.  +  Capitolul IVControlul în sănătatea publică------------Denumirea Cap. IV din Titlul I a fost modificată de pct. 6 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.  +  Articolul 25 (1) Activitatea de control în sănătatea publică se organizează pe domenii specifice de activitate, coordonate de instituÅ£ii cu atribuÅ£ii în domeniul controlului la nivel naÅ£ional ÅŸi regional, conform competenÅ£elor. (2) Activitatea de control în sănătatea publică se realizează pe următoarele domenii: a) calitatea serviciilor de asistenţă medicală; b) sănătate publică; c) farmaceutic; d) dispozitive medicale.-------------Art. 25 a fost modificat de pct. 8 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.  +  Articolul 26 (1) Activitatea de control în sănătatea publică se exercită de către personalul de specialitate împuternicit de instituÅ£iile cu atribuÅ£ii în domeniul controlului în sănătatea publică, conform normelor generale ÅŸi specifice elaborate de către acestea ÅŸi aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii. (2) Pentru exercitarea activităţii de control în sănătatea publică, personalul împuternicit are drept de: a) acces în orice tip de unităţi, la documente, informaÅ£ii, conform competenÅ£elor; b) recoltare a produselor care pot constitui un risc pentru sănătatea publică; c) a constata ÅŸi a sancÅ£iona contravenÅ£iile prevăzute de legislaÅ£ia din domeniul sănătăţii publice. (3) ÃŽn situaÅ£ii de risc pentru sănătatea publică, personalul împuternicit poate interzice punerea în consum, poate decide retragerea produselor, suspendarea temporară sau definitivă a activităţilor, retragerea sau anularea autorizaÅ£iei sanitare de funcÅ£ionare, a avizului sanitar, a notificărilor pentru activităţi ÅŸi produse ÅŸi poate dispune orice alte măsuri pe care situaÅ£ia le impune. (4) ÃŽn situaÅ£ii de risc epidemiologic, personalul împuternicit poate dispune măsuri speciale pentru bolnavii, suspecÅ£ii ÅŸi contacÅ£ii de boli transmisibile sau purtătorii de germeni patogeni, precum ÅŸi alte măsuri de limitare a circulaÅ£iei persoanelor. (5) Concluziile activităţilor de control, abaterile de la normele legale, recomandările ÅŸi termenele de remediere a deficienÅ£elor, precum ÅŸi alte măsuri legale aplicate se consemnează în procese-verbale de constatare a condiÅ£iilor igienico-sanitare, rapoarte de inspecÅ£ie ÅŸi procese-verbale de constatare a contravenÅ£iilor, dacă este cazul. (6) ÃŽn exercitarea activităţii, personalul împuternicit asigură păstrarea confidenÅ£ialităţii datelor, cu excepÅ£ia situaÅ£iilor care constituie un risc pentru sănătatea publică, caz în care comunicarea se va face prin reprezentantul legal.-------------Art. 26 a fost modificat de pct. 9 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.  +  Articolul 27Activitatea de avizare, autorizare ÅŸi notificare a activităţilor ÅŸi produselor cu impact asupra sănătăţii populatiei are ca scop certificarea conformarii cu normele de sănătate publică a produselor, serviciilor ÅŸi activităţilor, în scopul protejarii sănătăţii populatiei.  +  Articolul 28Activitatea de evaluare a impactului asupra sănătăţii în relaÅ£ie cu programe, strategii, politici ale altor sectoare de activitate cu efecte conexe asupra sănătăţii populatiei reprezinta instrumentul de integrare a prioritatilor de sănătate publică în dezvoltarea durabila a societatii.  +  Capitolul V AsistenÅ£a medicală  +  Articolul 29AsistenÅ£a medicală profilactica ÅŸi curativa se asigura prin: a) cabinete medicale ambulatorii ale medicilor de familie ÅŸi de alte specialitati, centre de diagnostic ÅŸi tratament, centre medicale, centre de sănătate, laboratoare, precum ÅŸi prin alte unităţi sanitare publice ÅŸi private; b) unităţi sanitare publice ÅŸi private cu paturi.  +  Articolul 30Activitatea medicală de recuperare se asigura prin unităţi medicale de specialitate cu personalitate juridica, sectii, compartimente ÅŸi laboratoare de recuperare, unităţi ambulatorii de recuperare, publice sau private, precum ÅŸi prin societăţi de turism balnear ÅŸi de recuperare, constituite conform legii.  +  Articolul 31AsistenÅ£a medicală de urgenta se asigura de unităţi specializate de urgenta ÅŸi transport sanitar publice sau private, precum ÅŸi prin structurile de primire a urgentelor, organizate în acest scop.  +  Articolul 32AsistenÅ£a medicală de hemotransfuziologie, transfuzie sanguina sau alte servicii de asistenÅ£a medicală ÅŸi prestatii autorizate se asigura prin unităţi specializate în acest scop.  +  Articolul 33AsistenÅ£a medicală preventiva din colectivitatile de copii prescolari, scolari ÅŸi studenti se asigura prin cabinetele medicale organizate, conform legii, în unitatile de invatamant prescolar, scolar sau universitar, publice ori private, sau prin cabinetele individuale ale medicilor de familie, după caz.  +  Articolul 34Activităţile de asistenÅ£a de sănătate publică se finanÅ£ează de la bugetul de stat, de la bugetul Fondului naÅ£ional unic de asigurări sociale de sănătate, de la bugetele locale, din venituri proprii, fonduri externe rambursabile ÅŸi nerambursabile, contracte cu tertii, precum ÅŸi din contribuÅ£ii personale ÅŸi plati directe, după caz, potrivit legii.  +  Capitolul VI AsistenÅ£a farmaceutica  +  Articolul 35AsistenÅ£a farmaceutica se asigura în cadrul sistemului de sănătate publică, potrivit legii, prin prepararea ÅŸi eliberarea medicamentelor ÅŸi a altor produse stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii, cum ar fi: cosmetice, dispozitive medicale, suplimente alimentare ÅŸi alte asemenea produse.  +  Articolul 36Punerea pe piaÅ£a a medicamentelor, precum ÅŸi activitatea de farmacovigilenta se realizează conform legii.  +  Capitolul VII OblibaÅ£iile persoanelor fizice ÅŸi juridice  +  Articolul 37Orice persoană fizica sau juridica, având calitatea de angajator, este obligata să asigure fondurile ÅŸi condiÅ£iile necesare pentru: a) efectuarea controlului medical periodic, conform normelor de sănătate publică ÅŸi securitate în munca; b) aplicarea masurilor de igiena, dezinfectie, dezinsectie ÅŸi deratizare periodica; c) vaccinarea ÅŸi profilaxia specifică impusa de riscurile de la locul de muncă.  +  Articolul 38Cetatenii români ÅŸi orice altă persoană aflata pe teritoriul României, precum ÅŸi unitatile ÅŸi agentii economici au obligaÅ£ia să se supuna masurilor de prevenire ÅŸi combatere a bolilor transmisibile, să respecte intocmai normele de igiena ÅŸi sănătate publică, să ofere informaÅ£iile solicitate ÅŸi să aplice masurile stabilite privind instituirea condiÅ£iilor pentru prevenirea imbolnavirilor ÅŸi pentru promovarea sănătăţii individului ÅŸi a populatiei.  +  Articolul 39 (1) InformaÅ£iile privind sănătatea persoanelor se păstrează la direcÅ£iile de sănătate publică teritoriale, la direcÅ£iile de sănătate publică ale ministerelor cu retea sanitara proprie, precum ÅŸi la instituÅ£iile desemnate ÅŸi pot fi folosite în scopul întocmirii rapoartelor statistice nenominalizate, în vederea evaluării stării de sănătate a populatiei.------------Alin. (1) al art. 39 a fost modificat de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti". (2) Folosirea în alte scopuri a informaÅ£iilor înregistrate se poate admite numai dacă este indeplinita una dintre urmatoarele condiÅ£ii: a) exista o dispoziÅ£ie legala în acest sens; b) exista acordul persoanei în cauza; c) datele sunt necesare pentru prevenirea imbolnavirii unei persoane sau a comunităţii, după caz; d) datele sunt necesare pentru efectuarea urmaririi penale. (3) Pastrarea confidentialitatii informaÅ£iilor referitoare la persoane este obligatorie pentru toÅ£i salariaÅ£ii care prin activitatea pe care o desfăşoară au acces la acestea în mod direct sau indirect.  +  Articolul 40 (1) Pentru situaÅ£ii speciale cu implicatii asupra sănătăţii publice se constituie rezerva Ministerului Sănătăţii, care cuprinde medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante, insecticide, dispozitive medicale ÅŸi alte materiale specifice, iar la nivelul direcÅ£iilor de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti, rezerva antiepidemica.------------Alin. (1) al art. 40 a fost modificat de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti".(1^1) Medicamentele, serurile, vaccinurile, dezinfectantele, insecticidele, materialele sanitare, produsele tehnico-medicale, consumabilele ÅŸi alte materiale specifice cuprinse în rezerva pentru situaÅ£ii speciale, începând cu 1 septembrie 2007, constituie rezerva Ministerului Sănătăţii.-------------Alin. (1^1) al art. 40 a fost introdus de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 264 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 27 iulie 2007. (2) Normele metodologice de constituire, pastrare ÅŸi utilizare a rezervei Ministerului Sănătăţii ÅŸi a rezervei antiepidemice se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii.  +  Articolul 41 (1) Pentru servicii de asistenÅ£a de sănătate publică, efectuate de către direcÅ£iile de sănătate publică la cererea unor persoane fizice ÅŸi juridice, se percep tarife potrivit reglementarilor în vigoare.------------Alin. (1) al art. 41 a fost modificat de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti". (2) Veniturile proprii obtinute potrivit alin. (1) se folosesc în condiÅ£iile legii.  +  Capitolul VIII Utilizarea mass-media în interesul sănătăţii publice  +  Articolul 42 (1) Campaniile de informare, educare ÅŸi comunicare cu privire la teme care privesc sănătatea publică trebuie să fie avizate de Ministerul Sănătăţii. (2) Societatea Română de Radiodifuziune ÅŸi Societatea Română de Televiziune sunt obligate ca în cadrul grilelor de programe sa rezerve gratuit spatiul de emisie necesar promovarii campaniilor de informare, educare ÅŸi comunicare referitoare la teme care privesc sănătatea publică. (3) ÃŽn termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Sănătăţii sau, după caz, ministerele cu retea sanitara proprie, împreună cu Societatea Română de Radiodifuziune ÅŸi Societatea Română de Televiziune vor stabili, în baza unui protocol, modalitatile ÅŸi spatiul acordat în grila de programe pentru promovarea campaniilor pe teme care privesc sănătatea publică.  +  Capitolul IX Dispozitii tranzitorii ÅŸi finale  +  Articolul 43 (1) ÃŽn termen de 3 zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu, ministrul sănătăţii va emite ordinul privind restructurarea actualelor direcÅ£ii de sănătate publică judetene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti, precum ÅŸi ordinul pentru aprobarea Normelor de organizare ÅŸi functionare a controlului în sănătatea publică.------------Alin. (1) al art. 43 a fost modificat de pct. 7 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008, prin înlocuirea expresiei "inspecÅ£ie sanitară de stat" cu sintagma "control în sănătatea publică". (2) ÃŽn termenul prevăzut la alin. (1), Ministerul Sănătăţii va elabora reglementarile legale privind organizarea ÅŸi functionarea instituÅ£iilor prevăzute la art. 13 ÅŸi 14, pe care le va supune Guvernului spre aprobare.  +  Articolul 44 (1) Prevederile prezentului titlu se aplică ÅŸi ministerelor cu retea sanitara proprie. (2) La data intrarii în vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 3/1978 privind asigurarea sănătăţii populatiei, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 54 din 10 iulie 1978, cu modificările ulterioare, Legea nr. 100/1998 privind asistenÅ£a de sănătate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 1 iunie 1998, cu modificările ÅŸi completările ulterioare, precum ÅŸi orice alte dispozitii contrare.  +  Titlul II*) Programele naÅ£ionale de sănătate------------*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-NeamÅ£:Art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008 prevede:"Art. III (1) ÃŽnfiinÅ£area instituÅ£iilor prevăzute la art. 11 lit. b) din Legea nr. 95/2006, cu modificările ÅŸi completările ulterioare, cu atribuÅ£ii în domeniul asistenÅ£ei medicale, programelor naÅ£ionale de sănătate, dispozitivelor medicale, investiÅ£iilor în infrastructură, informatizării în domeniul sanitar ÅŸi controlului în sănătate publică se face prin reorganizarea: a) Ministerului Sănătăţii; b) autorităţilor de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti; c) institutelor ÅŸi centrelor de sănătate publică; d) Centrului NaÅ£ional pentru Organizarea ÅŸi Asigurarea Sistemului InformaÅ£ional ÅŸi Informatic în Domeniul Sănătăţii; e) Åžcolii NaÅ£ionale de Sănătate Publică ÅŸi Management Sanitar; f) Oficiului Tehnic de Dispozitive Medicale.------------Alin. (1) al art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008 a fost modificat de art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 197 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 824 din 8 decembrie 2008. (2) La data intrării în vigoare a hotărârilor Guvernului prin care instituÅ£iile prevăzute la alin. (1) încep să funcÅ£ioneze, se abrogă art. 12, art. 13 alin. (1), art. 17 alin. (1) ÅŸi (2), art. 18-23, art. 24 alin. (2) ÅŸi art. 687 lit. c).------------Alin. (2) al art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008 a fost modificat de art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 197 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 824 din 8 decembrie 2008. (3) La aceeaÅŸi dată la care instituÅ£iile prevăzute la alin. (1) încep să funcÅ£ioneze, sintagmele "autorităţi de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" ÅŸi "autorităţi de sănătate publică teritoriale" se înlocuiesc cu expresia "instituÅ£ii care desfăşoară activităţi în domeniul sănătăţii publice care preiau atribuÅ£iile acestora". (4) ÃŽn tot cuprinsul titlului II "Programe naÅ£ionale de sănătate", sintagmele "AgenÅ£ia NaÅ£ională de Programe" ÅŸi "AgenÅ£ia NaÅ£ională pentru Programe de Sănătate" se înlocuiesc cu sintagma "structură cu atribuÅ£ii în elaborarea ÅŸi coordonarea programelor naÅ£ionale de sănătate". (5) Până la data prevăzută la alin. (2), la care instituÅ£iile prevăzute la alin. (1) încep să funcÅ£ioneze, atribuÅ£iile structurii prevăzute la alin. (4) sunt exercitate de AgenÅ£ia NaÅ£ională pentru Programe de Sănătate, ca structură din cadrul Ministerului Sănătăţii cu atribuÅ£ii în elaborarea ÅŸi coordonarea programelor naÅ£ionale de sănătate."------------Conform art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, în cuprinsul actelor normative sintagma autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti se înlocuieÅŸte cu expresia direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti.  +  Capitolul I Dispozitii generale  +  Articolul 45 (1) Programele naÅ£ionale de sănătate reprezintă un ansamblu de acÅ£iuni multianuale, organizate în scopul evaluării, prevenirii, tratamentului ÅŸi controlului bolilor cu impact major asupra stării de sănătate a populaÅ£iei------------Alin. (1) al art. 45 a fost modificat de pct. 10 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.(1^1) Programele naÅ£ionale de sănătate cuprind programe naÅ£ionale de evaluare, profilactice ÅŸi cu scop curativ.-------------Alin. (1^1) al art. 45 a fost introdus de pct. 1 al articolului unic din LEGEA nr. 34 din 16 ianuarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 38 din 18 ianuarie 2007. (2) Ministerul Sănătăţii asigură elaborarea ÅŸi coordonarea realizării programelor naÅ£ionale de sănătate, în acord cu politicile ÅŸi strategiile naÅ£ionale de sănătate, precum ÅŸi finanÅ£area unor programe de sănătate.------------Alin. (2) al art. 45 a fost modificat de pct. 10 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008. (3) DirecÅ£iile de sănătate publică din ministerele cu retea sanitara proprie coordonează realizarea programelor de sănătate specifice ministerului, cu impact asupra sănătăţii, în concordanta cu strategia Ministerului Sănătăţii.------------Alin. (3) al art. 45 a fost modificat de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti".  +  Articolul 46Elaborarea programelor naÅ£ionale de sănătate are la baza urmatoarele obiective: a) rezolvarea cu prioritate a problemelor de sănătate, în conformitate cu Strategia naÅ£ionala de sănătate a Ministerului Sănătăţii; b) utilizarea eficienta a resurselor alocate pentru indeplinirea obiectivelor ÅŸi indicatorilor aprobati; c) fundamentarea programelor pe nevoile populatiei, evidentiate din date obiective; d) asigurarea concordantei cu politicile, strategiile ÅŸi recomandarile instituÅ£iilor ÅŸi organizaÅ£iilor internationale în domeniu.  +  Articolul 47 (1) Pentru proiectarea ÅŸi realizarea programelor naÅ£ionale de sănătate se infiinteaza structura cu atribuÅ£ii în elaborarea ÅŸi coordonarea programelor naÅ£ionale de sănătate*), care funcÅ£ionează în structura Ministerului Sănătăţii, cu rang de direcÅ£ie. (2) Pentru realizarea atribuÅ£iilor, structura cu atribuÅ£ii în elaborarea ÅŸi coordonarea programelor naÅ£ionale de sănătate*) colaboreaza cu Casa NaÅ£ionala de Asigurari de Sănătate, Ministerul Muncii, Familiei ÅŸi ProtecÅ£iei Sociale, precum ÅŸi cu alte institutii ÅŸi organizaÅ£ii guvernamentale ÅŸi neguvernamentale.------------Art. 47 a fost modificat de alin. (4) al art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008, prin înlocuirea sintagmei "AgenÅ£ia NaÅ£ională pentru Programe de Sănătate" cu sintagma "structură cu atribuÅ£ii în elaborarea ÅŸi coordonarea programelor naÅ£ionale de sănătate".NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-NeamÅ£:*) Alin. (4) ÅŸi (5) ale art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008 prevăd:"Art. III (4) ÃŽn tot cuprinsul titlului II "Programe naÅ£ionale de sănătate", sintagmele "AgenÅ£ia NaÅ£ională de Programe" ÅŸi "AgenÅ£ia NaÅ£ională pentru Programe de Sănătate" se înlocuiesc cu sintagma "structură cu atribuÅ£ii în elaborarea ÅŸi coordonarea programelor naÅ£ionale de sănătate". (5) Până la data prevăzută la alin. (2), la care instituÅ£iile prevăzute la alin. (1) încep să funcÅ£ioneze, atribuÅ£iile structurii prevăzute la alin. (4) sunt exercitate de AgenÅ£ia NaÅ£ională pentru Programe de Sănătate, ca structură din cadrul Ministerului Sănătăţii cu atribuÅ£ii în elaborarea ÅŸi coordonarea programelor naÅ£ionale de sănătate."  +  Articolul 48 (1) Programele naÅ£ionale de sănătate sunt elaborate ÅŸi derulate în mod distinct sau în comun de Ministerul Sănătăţii ÅŸi CNAS, după caz, ÅŸi se finanÅ£ează fie de la bugetul de stat ÅŸi din venituri proprii ale Ministerului Sănătăţii, fie din bugetul Fondului naÅ£ional unic de asigurări sociale de sănătate ÅŸi din transferuri de la bugetul de stat ÅŸi din venituri proprii prin bugetul Ministerului Sănătăţii către bugetul Fondului naÅ£ional unic de asigurări sociale de sănătate. Programele naÅ£ionale de sănătate se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Sănătăţii, inclusiv programele preluate, respectiv transferate, de la Ministerul Sănătăţii la CNAS.---------------Alin. (1) al art. 48 a fost modificat de pct. 1 al articolului unic din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 20 din 21 martie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 212 din 28 martie 2007.(1^1) Se autorizează Ministerul FinanÅ£elor Publice să introducă, la propunerea ordonatorilor principali de credite, modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat, a bugetului Ministerului Sănătăţii ÅŸi a bugetului activităţilor finanÅ£ate integral din venituri proprii anexat la acesta ÅŸi în volumul ÅŸi structura bugetului Fondului naÅ£ional unic de asigurări sociale de sănătate, aprobate pe anul 2008, fără afectarea deficitului bugetului de stat ÅŸi a deficitului bugetului general consolidat pe anul 2008.------------Alin. (1^1) al art. 48 a fost modificat de pct. 11 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.(1^2) Se autorizează ordonatorii principali de credite să introducă modificările corespunzătoare în anexele la bugetul Ministerului Sănătăţii ÅŸi la bugetul Fondului naÅ£ional unic de asigurări sociale de sănătate aprobate pe anul 2008.------------Alin. (1^2) al art. 48 a fost modificat de pct. 11 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008. (2) Hotărârea Guvernului privind aprobarea programelor naÅ£ionale de sănătate cuprinde obiectivele anuale, structura acestora, necesarul de resurse, precum ÅŸi orice alte condiÅ£ii ÅŸi termene necesare derularii programelor.---------------Alin. (2) al art. 48 a fost modificat de pct. 3 al articolului unic din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 20 din 21 martie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 212 din 28 martie 2007. (3) Normele tehnice de realizare a programelor naÅ£ionale de sănătate se aproba prin ordin al ministrului sănătăţii publice, prin ordinul presedintelui CNAS sau, după caz, prin ordine comune. (4) Ministerul Sănătăţii poate retine la dispoziÅ£ia sa, din veniturile proprii, o cota de rezerva calculată din totalul fondurilor aprobate pentru programele naÅ£ionale de sănătate, ale carei nivel ÅŸi mod de utilizare se stabilesc prin hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (2).------------Alin. (4) al art. 48 a fost introdus de pct. 4 al articolului unic din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 20 din 21 martie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 212 din 28 martie 2007. (5) Medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale ÅŸi altele asemenea, eliberate prin farmaciile cu circuit deschis, care se acordă bolnavilor, precum ÅŸi pacienÅ£ilor cuprinÅŸi în cadrul programelor naÅ£ionale de sănătate nominalizate prin hotărâre a Guvernului, se suportă la nivelul preÅ£ului de decontare.------------Alin. (5) al art. 48 a fost introdus de pct. 12 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008. (6) Medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale ÅŸi altele asemenea, utilizate în unităţile sanitare cu paturi, pe perioada spitalizării pentru tratamentul specific al bolnavilor, precum ÅŸi pentru pacienÅ£ii cuprinÅŸi în programele naÅ£ionale de sănătate nominalizate prin hotărâre a Guvernului se achiziÅ£ionează de către acestea la un preÅ£ care nu poate depăşi preÅ£ul de decontare aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii, în condiÅ£iile legii.------------Alin. (6) al art. 48 a fost introdus de pct. 12 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.------------Art. 48 [cu alineatele (1)-(3)] a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 34 din 16 ianuarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 38 din 18 ianuarie 2007.  +  Articolul 49 (1) Programele naÅ£ionale de sănătate se pot derula prin unităţi de specialitate, selectate pe baza criteriilor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii, la propunerea CNAS pentru furnizorii de servicii medicale, medicamente ÅŸi dispozitive medicale aflaÅ£i în relaÅ£ii contractuale cu CNAS ÅŸi cu avizul consultativ al comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii pentru alte instituÅ£ii ÅŸi organizaÅ£ii. (2) ÃŽn înÅ£elesul prezentei legi, unităţile de specialitate sunt: unităţi sanitare publice ÅŸi private, instituÅ£ii publice, furnizori de servicii medicale, medicamente ÅŸi dispozitive medicale autorizaÅ£i ÅŸi evaluaÅ£i, aflaÅ£i în relaÅ£ie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, precum ÅŸi alte instituÅ£ii ÅŸi organizaÅ£ii guvernamentale ÅŸi neguvernamentale. (3) Unităţile de specialitate prevăzute la alin. (2) pot angaja personal pentru derularea programelor naÅ£ionale de sănătate ca acÅ£iuni multianuale pe toată perioada de derulare a acestora. (4) Pentru realizarea atribuÅ£iilor ÅŸi activităţilor prevăzute în cadrul programelor naÅ£ionale de sănătate, unităţile de specialitate prevăzute la alin. (2) pot încheia contracte/convenÅ£ii civile cu medici, asistenÅ£i medicali ÅŸi alte categorii de personal, după caz, precum ÅŸi cu persoane juridice, potrivit dispoziÅ£iilor Codului civil ÅŸi în condiÅ£iile stabilite prin Normele tehnice de realizare a programelor naÅ£ionale de sănătate.-------------Alin. (4) al art. 49 a fost introdus de pct. 6 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010. (5) Contractele/convenÅ£iile civile încheiate în condiÅ£iile alin. (4) de către unităţile de specialitate stabilite la alin. (2) prevăd acÅ£iuni multianuale, sunt de natură civilă ÅŸi se încheie pentru toată perioada de derulare a programelor naÅ£ionale de sănătate.-------------Alin. (5) al art. 49 a fost introdus de pct. 6 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010. (6) Sumele necesare pentru derularea contractelor prevăzute la alin. (4) sunt cuprinse în fondurile alocate programelor naÅ£ionale de sănătate.-------------Alin. (6) al art. 49 a fost introdus de pct. 6 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010.------------Art. 49 a fost modificat de pct. 13 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.  +  Articolul 49^1 (1) Unităţile sanitare cu paturi din reÅ£eaua autorităţilor administraÅ£iei publice locale pot derula programe naÅ£ionale de sănătate finanÅ£ate din următoarele surse: a) bugetul Fondului naÅ£ional unic de asigurări sociale de sănătate, în baza contractelor încheiate cu casele de asigurări de sănătate; b) bugetul Ministerului Sănătăţii, din sumele alocate de la bugetul de stat ÅŸi din veniturile proprii direcÅ£iilor de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti, în baza contractelor încheiate cu acestea, în condiÅ£iile stabilite prin Normele tehnice de realizare a programelor naÅ£ionale de sănătate. (2) Unităţile sanitare din subordinea ministerelor ÅŸi instituÅ£iilor cu reÅ£ea sanitară proprie pot derula programe naÅ£ionale de sănătate finanÅ£ate din sursele prevăzute la alin. (1) lit. a). Programele naÅ£ionale de sănătate finanÅ£ate din sursele prevăzute la alin. (1) lit. b) pot fi derulate cu condiÅ£ia îndeplinirii criteriilor de selecÅ£ie, aprobate în condiÅ£iile prezentei legi.-------------Art. 49^1 a fost introdus de pct. 7 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010.  +  Capitolul II AtribuÅ£ii în realizarea programelor naÅ£ionale de sănătate  +  Articolul 50Ministerul Sănătăţii, ca autoritate centrala în domeniul asistentei de sănătate, asigura coordonarea tuturor programelor naÅ£ionale de sănătate prin indeplinirea urmatoarelor atribuÅ£ii: a) aproba domeniile prioritare de actiune ÅŸi strategia programelor naÅ£ionale de sănătate pe termen scurt, mediu ÅŸi lung; b) propune obiectivele anuale ale programelor naÅ£ionale de sănătate ÅŸi ale subprogramelor de sănătate, structura programelor naÅ£ionale de sănătate ÅŸi a subprogramelor de sănătate, necesarul de resurse financiare pentru realizarea programelor naÅ£ionale de sănătate; c) aproba normele tehnice de implementare a programelor naÅ£ionale de sănătate, după caz, împreună cu CNAS; d) propune Guvernului spre aprobare programele naÅ£ionale de sănătate.------------Lit. d) a art. 50 a fost modificată de pct. 14 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.----------------Art. 50 a fost modificat de pct. 3 al articolului unic din LEGEA nr. 34 din 16 ianuarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 38 din 18 ianuarie 2007.  +  Articolul 51Structura cu atribuÅ£ii în elaborarea ÅŸi coordonarea programelor naÅ£ionale de sănătate are urmatoarele atribuÅ£ii:-------------Partea introductivă a art. 51 a fost modificată de alin. (4) al art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008, prin înlocuirea sintagmei "AgenÅ£ia NaÅ£ională pentru Programe de Sănătate" cu sintagma "structură cu atribuÅ£ii în elaborarea ÅŸi coordonarea programelor naÅ£ionale de sănătate". a) propune spre aprobare ministrului sănătăţii domeniile prioritare de actiune în structurarea programelor naÅ£ionale de sănătate, pe baza evaluării nevoilor reale ale populatiei ÅŸi a problemelor de sănătate identificate; b) elaboreaza ÅŸi propune spre aprobare ministrului sănătăţii strategia programelor naÅ£ionale de sănătate, de organizare ÅŸi desfăşurare a acestora; c) elaboreaza structura programelor ÅŸi subprogramelor de sănătate, în colaborare cu directiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii ÅŸi Casa NaÅ£ionala de Asigurari de Sănătate; d) fundamentează necesarul de resurse financiare în raport cu obiectivele ÅŸi activităţile cuprinse în programele de sănătate; e) elaboreaza ÅŸi propune spre aprobare ministrului sănătăţii norme tehnice de implementare ÅŸi evaluare a programelor naÅ£ionale de sănătate; f) evalueaza trimestrial ÅŸi anual realizarea obiectivelor programelor naÅ£ionale de sănătate ÅŸi face propuneri pentru îmbunătăţirea acestora în scopul indeplinirii obiectivelor aprobate.------------NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-NeamÅ£:*) Alin. (4) ÅŸi (5) ale art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008 prevăd:"Art. III (4) ÃŽn tot cuprinsul titlului II "Programe naÅ£ionale de sănătate", sintagmele "AgenÅ£ia NaÅ£ională de Programe" ÅŸi "AgenÅ£ia NaÅ£ională pentru Programe de Sănătate" se înlocuiesc cu sintagma "structură cu atribuÅ£ii în elaborarea ÅŸi coordonarea programelor naÅ£ionale de sănătate". (5) Până la data prevăzută la alin. (2), la care instituÅ£iile prevăzute la alin. (1) încep să funcÅ£ioneze, atribuÅ£iile structurii prevăzute la alin. (4) sunt exercitate de AgenÅ£ia NaÅ£ională pentru Programe de Sănătate, ca structură din cadrul Ministerului Sănătăţii cu atribuÅ£ii în elaborarea ÅŸi coordonarea programelor naÅ£ionale de sănătate."  +  Articolul 52CNAS asigura organizarea ÅŸi monitorizarea programelor naÅ£ionale de sănătate, aprobate prin hotărâre a Guvernului, având urmatoarele atribuÅ£ii: a) implementeaza ÅŸi deruleaza programele naÅ£ionale de sănătate, conform strategiei aprobate de Ministerul Sănătăţii;---------------Lit. a) a art. 52 a fost modificata de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 264 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 27 iulie 2007. b) raspunde de asigurarea, urmarirea, evidentierea ÅŸi controlul fondurilor alocate pentru derularea programelor naÅ£ionale de sănătate, precum ÅŸi de monitorizarea, controlul ÅŸi analiza indicatorilor fizici ÅŸi de eficienta, prin intermediul caselor de asigurări de sănătate, ÅŸi raporteaza Ministerului Sănătăţii modul de utilizare a sumelor transferate din bugetul Ministerului Sănătăţii; c) transmite structurii cu atribuÅ£ii în elaborarea ÅŸi coordonarea programelor naÅ£ionale de sănătate*), trimestrial, anual ÅŸi ori de cate ori este nevoie, analiza modului în care au fost derulate programele naÅ£ionale de sănătate.-------------Lit. c) a art. 52 a fost modificată de alin. (4) al art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008, prin înlocuirea sintagmei "AgenÅ£ia NaÅ£ională pentru Programe de Sănătate" cu sintagma "structură cu atribuÅ£ii în elaborarea ÅŸi coordonarea programelor naÅ£ionale de sănătate".------------NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-NeamÅ£:*) Alin. (4) ÅŸi (5) ale art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008 prevăd:"Art. III (4) ÃŽn tot cuprinsul titlului II "Programe naÅ£ionale de sănătate", sintagmele "AgenÅ£ia NaÅ£ională de Programe" ÅŸi "AgenÅ£ia NaÅ£ională pentru Programe de Sănătate" se înlocuiesc cu sintagma "structură cu atribuÅ£ii în elaborarea ÅŸi coordonarea programelor naÅ£ionale de sănătate". (5) Până la data prevăzută la alin. (2), la care instituÅ£iile prevăzute la alin. (1) încep să funcÅ£ioneze, atribuÅ£iile structurii prevăzute la alin. (4) sunt exercitate de AgenÅ£ia NaÅ£ională pentru Programe de Sănătate, ca structură din cadrul Ministerului Sănătăţii cu atribuÅ£ii în elaborarea ÅŸi coordonarea programelor naÅ£ionale de sănătate."-------------Art. 52 a fost modificat de pct. 4 al articolului unic din LEGEA nr. 34 din 16 ianuarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 38 din 18 ianuarie 2007.  +  Articolul 53 (1) Programele naÅ£ionale de sănătate sunt implementate ÅŸi coordonate la nivel naÅ£ional de structura cu atribuÅ£ii în elaborarea ÅŸi coordonarea programelor naÅ£ionale de sănătate*).------------Alin. (1) al art. 53 a fost modificat de alin. (4) al art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008, prin înlocuirea sintagmei "AgenÅ£ia NaÅ£ională pentru Programe de Sănătate" cu sintagma "structură cu atribuÅ£ii în elaborarea ÅŸi coordonarea programelor naÅ£ionale de sănătate".------------NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-NeamÅ£:*) Alin. (4) ÅŸi (5) ale art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008 prevăd:"Art. III (4) ÃŽn tot cuprinsul titlului II "Programe naÅ£ionale de sănătate", sintagmele "AgenÅ£ia NaÅ£ională de Programe" ÅŸi "AgenÅ£ia NaÅ£ională pentru Programe de Sănătate" se înlocuiesc cu sintagma "structură cu atribuÅ£ii în elaborarea ÅŸi coordonarea programelor naÅ£ionale de sănătate". (5) Până la data prevăzută la alin. (2), la care instituÅ£iile prevăzute la alin. (1) încep să funcÅ£ioneze, atribuÅ£iile structurii prevăzute la alin. (4) sunt exercitate de AgenÅ£ia NaÅ£ională pentru Programe de Sănătate, ca structură din cadrul Ministerului Sănătăţii cu atribuÅ£ii în elaborarea ÅŸi coordonarea programelor naÅ£ionale de sănătate." (2) Coordonatorii regionali ÅŸi locali din cadrul institutelor ÅŸi centrelor de sănătate publică, respectiv din cadrul direcÅ£iilor de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti, asigura implementarea ÅŸi monitorizarea programelor naÅ£ionale de sănătate la nivel regional, respectiv local.------------Alin. (2) al art. 53 a fost modificat de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti".  +  Capitolul III Finantarea programelor naÅ£ionale de sănătate  +  Articolul 54 (1) FinanÅ£area programelor naÅ£ionale de sănătate se realizează de la bugetul de stat, din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii, bugetul Fondului naÅ£ional unic de asigurări sociale de sănătate, din transferuri de la bugetul de stat ÅŸi din veniturile proprii, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, către bugetul Fondului naÅ£ional unic de asigurări sociale de sănătate, precum ÅŸi din alte surse, inclusiv din donaÅ£ii ÅŸi sponsorizări, în condiÅ£iile legii.------------Alin. (1) al art. 54 a fost modificat de pct. 15 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.------------Alin. (1^1) al art. 54 a fost abrogat de pct. 16 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008. (2) Sumele alocate programelor naÅ£ionale de sănătate sunt aprobate anual prin legea bugetului de stat.  +  Articolul 55 (1) Sumele alocate pentru programele naÅ£ionale de sănătate, respectiv pentru subprograme, sunt cuprinse în bugetele de venituri ÅŸi cheltuieli ale unităţilor sanitare prin care acestea se deruleaza ÅŸi se utilizeaza potrivit destinatiilor stabilite. (2) Sumele menÅ£ionate la alin. (1) vor fi publicate pe site-ul Ministerului Sănătăţii împreună cu bugetul de venituri ÅŸi cheltuieli ÅŸi execuÅ£ia acestuia.  +  Articolul 56Unitatile care deruleaza programele naÅ£ionale de sănătate, respectiv subprograme, au obligaÅ£ia utilizarii fondurilor în limita bugetului alocat ÅŸi potrivit destinatiei specificate, cu respectarea dispoziÅ£iilor legale, precum ÅŸi obligaÅ£ia gestionarii eficiente a mijloacelor materiale ÅŸi banesti ÅŸi a organizarii evidentei contabile a cheltuielilor pentru fiecare subprogram ÅŸi pe subdiviziunile clasificaÅ£iei bugetare, atât pentru bugetul aprobat, cat ÅŸi în execuÅ£ie.  +  Articolul 57Ministerul Sănătăţii, respectiv Casa NaÅ£ionala de Asigurari de Sănătate, asigura fondurile pentru finantarea programelor naÅ£ionale de sănătate, respectiv a subprogramelor, pe baza cererilor fundamentate ale ordonatorilor de credite secundari ÅŸi tertiari, care vor solicita finantarea în functie de realizarea indicatorilor.  +  Capitolul IV Dispozitii finale  +  Articolul 58ÃŽn termen de 3 zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu, se aproba Regulamentul de organizare ÅŸi functionare a structurii cu atribuÅ£ii în elaborarea ÅŸi coordonarea programelor naÅ£ionale de sănătate*), prin ordin al ministrului sănătăţii.------------Art. 58 a fost modificat de alin. (4) al art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008, prin înlocuirea sintagmei "AgenÅ£ia NaÅ£ională pentru Programe de Sănătate" cu sintagma "structură cu atribuÅ£ii în elaborarea ÅŸi coordonarea programelor naÅ£ionale de sănătate".------------NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-NeamÅ£:*) Alin. (4) ÅŸi (5) ale art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008 prevăd:"Art. III (4) ÃŽn tot cuprinsul titlului II "Programe naÅ£ionale de sănătate", sintagmele "AgenÅ£ia NaÅ£ională de Programe" ÅŸi "AgenÅ£ia NaÅ£ională pentru Programe de Sănătate" se înlocuiesc cu sintagma "structură cu atribuÅ£ii în elaborarea ÅŸi coordonarea programelor naÅ£ionale de sănătate". (5) Până la data prevăzută la alin. (2), la care instituÅ£iile prevăzute la alin. (1) încep să funcÅ£ioneze, atribuÅ£iile structurii prevăzute la alin. (4) sunt exercitate de AgenÅ£ia NaÅ£ională pentru Programe de Sănătate, ca structură din cadrul Ministerului Sănătăţii cu atribuÅ£ii în elaborarea ÅŸi coordonarea programelor naÅ£ionale de sănătate."  +  Titlul III AsistenÅ£a medicală primara  +  Capitolul I Dispozitii generale  +  Articolul 59 (1) Obiectul prezentului titlu îl constituie reglementarea domeniului asistentei medicale primare, asigurata prin serviciile de medicina de familie. (2) Termenul asistenÅ£a medicală primara defineste furnizarea ingrijirilor de sănătate cuprinzatoare, de prim-contact, indiferent de natura problemei de sănătate, în contextul unei relatii continue cu pacientii, în prezenta bolii sau în absenta acesteia. (3) Domeniul definit la alin. (2) face obiectul specialitatii medicina de familie.  +  Articolul 60ÃŽn înÅ£elesul prezentului titlu, termenii ÅŸi notiunile folosite au urmatoarea semnificaÅ£ie: a) asistenÅ£a medicală primara - segmentul de asistenÅ£a medicală care furnizeaza ingrijiri ce intrunesc toate caracteristicile menÅ£ionate la art. 59 alin. (2) ÅŸi având ca furnizor specializat ÅŸi de sine statator cabinetul de medicina de familie; b) medicina de familie - specialitatea medicală clinica, de practica publică autorizata, dobandita în condiÅ£iile legii; c) medicul specialist de medicina de familie - medicul care a obÅ£inut specialitatea medicina de familie, în condiÅ£iile legii; d) medic de medicină generală - titularul diplomei de medic, obÅ£inută anterior promoÅ£iei 2005, care nu a urmat pregătirea într-o specialitate ÅŸi care a dobândit drept de liberă practică în baza prevederilor anterioare prezentei legi;------------Lit. d) a art. 60 a fost modificată de pct. 17 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008. e) medic de familie - medicul specialist de medicina de familie ÅŸi, prin asimilare, medicul de medicina generală; acest termen nu constituie un titlu profesional; f) cabinet de medicină de familie - unitatea sanitară privată specializată în furnizarea de servicii medicale în asistenÅ£a medicală primară, organizată în condiÅ£iile legii. Prin excepÅ£ie, ministerele ÅŸi instituÅ£iile cu reÅ£ea sanitară proprie îşi pot înfiinÅ£a în structură cabinete de medicină de familie, ca unităţi sanitare publice.------------Lit. f) a art. 60 a fost modificată de pct. 17 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008. g) grupul de practica - asocierea formala a doi sau mai mulÅ£i medici de familie titulari de cabinete de medicina de familie, în vederea furnizarii de servicii ÅŸi/sau a utilizarii în comun a unor resurse; h) patrimoniul de afectatiune profesionala - totalitatea bunurilor, drepturilor ÅŸi obligaÅ£iilor medicului afectate scopului exercitarii profesiei sale, constituite ca o fractiune distincta a patrimoniului medicului, separata de gajul general al creditorilor acestuia; i) praxisul de medicina de familie - reuneste patrimoniul de afectatiune profesionala, infrastructura cabinetului, aflata în proprietatea sau în folosinţă medicului, ÅŸi clientela; j) episodul de ingrijire - totalitatea consultatiilor/ interventiilor determinate de o problemă de sănătate, din momentul aparitiei sale până la remisiunea completa; k) serviciile de medicina de familie - serviciile furnizate de un cabinet de medicina de familie unei populatii desemnate; l) cabinete santinela - cabinete de medicina de familie care utilizeaza sisteme speciale de înregistrare continua a episoadelor de ingrijire la nivelul asistentei medicale primare, pentru populatiile deservite. m) medic titular al cabinetului de medicină de familie - medicul deÅ£inător al patrimoniului de afectaÅ£iune profesională sau al unei părÅ£i a acestuia.------------Lit. l) a art. 60 a fost introdusă de pct. 18 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.  +  Capitolul II Medicul de familie  +  Articolul 61 (1) Medicul de familie este furnizorul de ingrijiri de sănătate care coordonează ÅŸi integreaza serviciile medicale furnizate pacientilor de către el insusi sau de către alti furnizori de servicii de sănătate. (2) Medicul de familie asigura accesul în sistemul sanitar pentru pacientii săi, la nivelurile de competenÅ£a cele mai adecvate nevoilor acestora.  +  Articolul 62Medicul de familie acorda ingrijiri persoanelor în contextul familiei ÅŸi, respectiv, familiilor în cadrul comunităţii, fără discriminare.  +  Articolul 63Caracteristicile asistentei acordate de medicul de familie sunt urmatoarele: a) constituie punctul de prim-contact în cadrul sistemului de sănătate, oferind acces nediscriminatoriu pacientilor ÅŸi ocupandu-se de toate problemele de sănătate ale acestora; b) foloseÅŸte eficient resursele sistemului de sănătate, coordonand asistenÅ£a medicală acordată pacientilor; colaboreaza cu ceilalti furnizori de servicii din asistenÅ£a medicală primara ÅŸi asigura legătură cu celelalte specialitati; c) este orientata către individ, familie ÅŸi comunitate; d) se bazeaza pe comunicarea directa medic-pacient, care conduce în timp la stabilirea unei relatii interumane de incredere, în care pacientul devine un partener responsabil al medicului pentru menÅ£inerea/restabilirea propriei sănătăţi; e) asigura continuitatea actului medical ÅŸi a ingrijirilor determinate de nevoile pacientilor; f) rezolva problemele de sănătate acute ÅŸi cronice ale pacientilor; g) promovează sănătatea ÅŸi starea de bine a pacientilor prin interventii adecvate ÅŸi eficiente; h) urmareste rezolvarea problemelor de sănătate ale comunităţii.  +  Articolul 64 (1) Medicul de familie este competent din punct de vedere profesional sa furnizeze ingrijirile cuprinzatoare de care are nevoie o persoană. (2) ÃŽncepând cu promotia 2005 de absolventi licentiati ai instituÅ£iilor de invatamant superior medical, competentele profesionale în specialitatea medicina de familie se dobândesc numai prin rezidentiat. (3) Medicii de medicina generală prevăzuÅ£i la art. 60 lit. d), care la data aderarii României la Uniunea Europeana furnizeaza servicii de asistenÅ£a medicală primara în sistemul asigurarilor sociale de sănătate, îşi pot continua activitatea în aceleasi condiÅ£ii ÅŸi după această dată.  +  Articolul 65Pentru medicii de medicina generală cu drept de libera practica, care la data intrarii în vigoare a prezentei legi nu sunt confirmati rezidenti în specialitatea medicina de familie, dar furnizeaza în regim salarial sau independent servicii de medicina de familie în cabinete acreditate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, sau care au intrerupt temporar, în condiÅ£iile legii, exercitarea profesiei, vor fi organizate modalităţi flexibile de formare în specialitatea medicina de familie.  +  Capitolul III Cabinetul de medicina de familie  +  Articolul 66AsistenÅ£a medicală primara se desfăşoară în cabinete de medicina de familie înfiinÅ£ate în condiÅ£iile legii.  +  Articolul 67AsistenÅ£a medicală primara se poate asigura prin practica individuala a medicilor de familie sau prin diferite forme de asociere a cabinetelor în grupuri de practica, în locatii comune sau prin integrarea functionala a unor cabinete cu locatii distincte.  +  Articolul 68Activitatea cabinetelor de medicina de familie se desfăşoară prin medicii titulari, personalul angajat ÅŸi colaboratorii externi.  +  Articolul 69 (1) ÃŽnfiinÅ£area unui nou cabinet de medicină de familie într-o localitate se realizează în conformitate cu prevederile legale. Metodologia se stabileÅŸte prin norme aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii. (2) Contractarea ÅŸi decontarea serviciilor de medicină de familie de către casele de asigurări de sănătate judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti, Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, SiguranÅ£ei NaÅ£ionale ÅŸi Autorităţii JudecătoreÅŸti, precum ÅŸi Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor ÅŸi Infrastructurii până la reorganizarea acesteia, se face pentru medicii prevăzuÅ£i la art. 60 lit. d) aflaÅ£i la data de 1 ianuarie 2007 în relaÅ£ie contractuală cu acestea, precum ÅŸi pentru medicii specialiÅŸti de medicină de familie. De aceste prevederi beneficiază ÅŸi medicii specialiÅŸti de medicină de familie, precum ÅŸi titularii certificatului de drept câştigat de medic generalist, eliberat de un stat membru, în cazul cărora s-au aplicat prevederile art. 388-390 sau care se află în situaÅ£ia prevăzută la art. 397. (3) Preluarea activităţii unui praxis existent de către un alt medic de familie, în condiÅ£iile încetării activităţii medicului titular, se face prin transmiterea patrimoniului de afectaÅ£iune profesională deÅ£inut către medicul care preia praxisul. Noul deÅ£inător va aduce la cunoÅŸtinţă direcÅ£iilor de sănătate publică teritoriale, caselor de asigurări de sănătate, respectiv pacienÅ£ilor, preluarea praxisului. Criteriile ÅŸi metodologia de preluare se stabilesc prin norme aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii.------------Alin. (3) al art. 69 a fost modificat de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti".------------Art. 69 a fost modificat de pct. 19 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.  +  Articolul 69^1 (1) Autorităţile administraÅ£iei publice locale pot acorda facilităţi ÅŸi stimulente aferente instalării unui medic, înfiinţării ÅŸi funcÅ£ionării cabinetului de medicină de familie, în conformitate cu dispoziÅ£iile legale în vigoare. (2) ÃŽn baza dispoziÅ£iilor alin. (1), autorităţile administraÅ£iei publice locale pot încheia cu reprezentantul legal al cabinetului de medicină de familie un contract civil în care să se consemneze drepturile ÅŸi obligaÅ£iile părÅ£ilor.------------Art. 69^1 a fost introdus de pct. 20 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.  +  Articolul 70 (1) Un medic de familie poate fi titularul unui singur cabinet. (2) Cabinetele de medicina de familie acreditate pot deschide puncte de lucru. Criteriile ÅŸi metodologia vor fi precizate în normele prevăzute la art. 69 alin. (1).  +  Capitolul IV Serviciile furnizate în cadrul asistentei medicale primare  +  Articolul 71Cabinetul de medicina de familie furnizeaza servicii medicale către pacientii: a) asigurati, inscrisi pe lista proprie sau a altor cabinete; b) neasigurati.  +  Articolul 72Cabinetul de medicina de familie poate desfăşura urmatoarele activităţi: a) interventii de prima necesitate în urgentele medico-chirurgicale; b) activităţi de medicina preventiva; c) activităţi medicale curative; d) activităţi de ingrijire la domiciliu; e) activităţi de ingrijiri paliative; f) activităţi de consiliere; g) alte activităţi medicale, în conformitate cu atestatele de studii complementare; h) activităţi de invatamant în specialitatea medicina de familie, în cabinetele medicilor instructori formatori; i) activităţi de cercetare stiintifica; j) activităţi de suport.  +  Articolul 73Activităţile medicale se pot desfăşura la sediul cabinetului, la domiciliul pacientilor, în centrele de permanenta, în alte locatii special amenajate ÅŸi autorizate sau la locul solicitarii, în cazul interventiilor de prima necesitate în urgentele medico-chirurgicale ori în caz de risc epidemiologic.  +  Articolul 74Cabinetul de medicina de familie poate oferi servicii medicale esentiale, servicii medicale extinse ÅŸi servicii medicale aditionale.  +  Articolul 75 (1) Serviciile medicale esentiale sunt acele servicii, definitorii pentru domeniul de competenÅ£a al asistentei medicale primare, care sunt oferite de toÅ£i medicii de familie în cadrul consultatiei medicale. (2) Serviciile prevăzute la alin. (1) sunt urmatoarele: a) interventii de prima necesitate în urgentele medico-chirurgicale; b) asistenÅ£a curenta a solicitarilor acute; c) monitorizarea bolilor cronice, care cuprinde: supraveghere medicală activa pentru cele mai frecvente boli cronice, prescriptii de tratament medicamentos ÅŸi/sau igieno-dietetic, coordonarea evaluarilor periodice efectuate de către medici de alta specialitate decat cea de medicina de familie; d) servicii medicale preventive, precum: imunizari, monitorizarea evolutiei sarcinii ÅŸi lauziei, depistare activa a riscului de imbolnavire pentru afecÅ£iuni selectionate conform dovezilor stiintifice, supraveghere medicală activa, la adulti ÅŸi copii asimptomatici cu risc normal sau ridicat, pe grupe de vârsta ÅŸi sex.  +  Articolul 76Serviciile medicale extinse sunt acele servicii care pot fi furnizate la nivelul asistentei medicale primare în mod optional ÅŸi/sau în anumite condiÅ£ii de organizare, precum: a) servicii speciale de consiliere; b) planificare familiala; c) unele proceduri de mica chirurgie; d) servicii medico-sociale: ingrijiri la domiciliu, ingrijiri terminale.  +  Articolul 77Serviciile medicale aditionale reprezinta manopere ÅŸi tehnici insusite de medicii practicieni, certificate prin atestate de studii complementare ÅŸi/sau care necesita dotari speciale.  +  Articolul 78 (1) Colectarea ÅŸi transmiterea de date pentru supravegherea bolilor comunicabile se realizează prin sisteme informationale de rutina, care cuprind un set minimal de date, într-un format unic, obligatoriu a fi transmise de către toÅ£i furnizorii de servicii medicale ÅŸi al caror continut, metodologie de colectare ÅŸi raportare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. (2) Supravegherea epidemiologica detaliata ÅŸi colectarea de date privind utilizarea serviciilor medicale de către pacienti reprezinta un serviciu distinct ÅŸi se realizează prin cabinetele santinela. Acestea pot contracta servicii cu instituÅ£iile interesate.  +  Articolul 79Cabinetele de medicina de familie în care îşi desfăşoară activitatea medici formatori de medicina de familie pot oferi prestatii de formare medicală, în cadrul colaborarii cu institutii de invatamant superior medical sau cu organizaÅ£ii acreditate ca furnizori de educatie medicală continua, precum ÅŸi activităţi de cercetare, conform dispoziÅ£iilor legale în vigoare.  +  Capitolul V Finantarea medicinei de familie  +  Articolul 80Cabinetul de medicina de familie poate realiza venituri din: a) contracte incheiate cu casele de asigurări de sănătate din cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în condiÅ£iile Contractului-cadru;--------------Lit. a) a art. 80 a fost modificata de pct. 11 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 72 din 20 septembrie 2006 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 25 septembrie 2006. b) contracte incheiate cu direcÅ£iile teritoriale de sănătate publică, pentru servicii de planificare familiala, servicii speciale de consiliere, servicii de ingrijiri medicale la domiciliu în faza terminala ÅŸi postspitalicesti;------------Lit. b) a art. 80 a fost modificată de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti". c) contracte incheiate cu societăţile de asigurări private de sănătate; d) contracte incheiate cu direcÅ£iile teritoriale de sănătate publică pentru servicii furnizate în cadrul unor programe naÅ£ionale de sănătate publică;------------Lit. d) a art. 80 a fost modificată de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti". e) contracte incheiate cu direcÅ£iile teritoriale de sănătate publică, pentru servicii de medicina comunitara;------------Lit. e) a art. 80 a fost modificată de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti". f) contracte incheiate cu terti, pentru servicii aferente unor competente suplimentare; g) plata directa de la consumatori, pentru serviciile necontractate cu terti platitori; h) coplata aferenta unor activităţi medicale; i) contracte de cercetare; j) contracte pentru activitatea didactica în educatia universitara ÅŸi postuniversitara; k) donatii, sponsorizari; l) alte surse, conform dispoziÅ£iilor legale, inclusiv din valorificarea aparaturii proprii, uzata fizic sau moral.  +  Articolul 81Sumele alocate pentru finantarea asistentei medicale primare se stabilesc pe baza obiectivelor politicii naÅ£ionale de sănătate publică.--------------Art. 81 a fost modificat de pct. 12 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 72 din 20 septembrie 2006 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 25 septembrie 2006.  +  Articolul 81^1 (1) Din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, se pot finanÅ£a cheltuieli pentru investiÅ£ii în infrastructură, în localităţile rurale, în vederea construcÅ£iei, reabilitării, dotării minime standard a spaÅ£iilor medicale ÅŸi nemedicale în care se desfăşoară activităţi de îngrijire medicală primară, precum ÅŸi pentru desfăşurarea unor programe naÅ£ionale de sănătate. (2) Ministerul Sănătăţii alocă sumele prevăzute la alin. (1) sub formă de transferuri prin direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene către autorităţile administraÅ£iei publice locale.------------Alin. (2) al art. 81^1 a fost modificat de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti".------------Art. 81^1 a fost introdus de pct. 21 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.  +  Capitolul VI Rolul ÅŸi oblibaÅ£iile asistentei medicale primare în sistemul sanitar  +  Articolul 82ÃŽn procesul de furnizare de servicii cabinetele medicilor de familie colaboreaza cu toate celelalte specialitati medicale, cu respectarea specificului specialitatii ÅŸi asigurarea transmiterii reciproce a tuturor datelor relevante cu privire la starea pacientului.  +  Articolul 83OblibaÅ£iile personalului ÅŸi cabinetelor de medicina de familie se reglementeaza prin acte normative, după cum urmeaza: a) oblibaÅ£iile de etica ÅŸi deontologie profesionala - prin legile ÅŸi codurile de deontologie profesionala care guverneaza exercitarea profesiilor reglementate în sistemul sanitar; b) oblibaÅ£iile privind sănătatea publică - conform reglementarilor legale în vigoare ÅŸi dispoziÅ£iilor direcÅ£iilor de sănătate publică;------------Lit. b) a art. 83 a fost modificată de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti". c) oblibaÅ£iile faţă de sistemul asigurarilor sociale de sănătate - prin contractul-cadru, normele anuale de aplicare ÅŸi contractele cu casele de asigurări; d) oblibaÅ£iile privind relatiile de muncă - prin contractul de muncă anual la nivel de ramura sanitara ÅŸi contractele individuale/colective de muncă ale angajatilor, precum ÅŸi prin alte prevederi legale speciale; e) oblibaÅ£iile faţă de pacienti - prin indeplinirea prevederilor specifice din actele normative prevăzute la lit. a) ÅŸi c), precum ÅŸi din legislatia privind drepturile pacientului; f) oblibaÅ£iile privind managementul evidentei medicale primare ÅŸi a informatiei medicale gestionate - prin reglementarile legale în vigoare; g) oblibaÅ£iile privind protectia mediului ÅŸi gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicală - prin reglementarile legale în vigoare; h) obligaÅ£ia de educatie/formare continua ÅŸi de dezvoltare profesionala a resursei umane din asistenÅ£a medicală primara - prin reglementarile legale în vigoare.  +  Capitolul VII Dispozitii finale  +  Articolul 84ÃŽn termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu, Ministerul Sănătăţii va elabora norme metodologice de aplicare a prezentului titlu, aprobate prin hotărâre a Guvernului.  +  Articolul 85La data intrarii în vigoare a prezentului titlu, orice dispoziÅ£ie contrara prevederilor prezentei legi se abroga.  +  Titlul IV Sistemul naÅ£ional de asistenÅ£a medicală de urgenta ÅŸi de prim ajutor calificat  +  Capitolul I Dispozitii generale  +  SecÅ£iunea 1 Definitii  +  Articolul 86 (1) ÃŽn înÅ£elesul prezentului titlu, în sistemul naÅ£ional de servicii medicale de urgenta ÅŸi de prim ajutor calificat, termenii ÅŸi notiunile folosite au urmatoarea semnificaÅ£ie: a) Sistemul naÅ£ional de servicii medicale de urgenta ÅŸi prim ajutor calificat - ansamblul de structuri, forte, mecanisme ÅŸi relatii, organizate după aceleasi principii ÅŸi reguli, care utilizeaza proceduri integrate de management specializat ÅŸi/sau calificat; b) asistenÅ£a publică integrată de urgenta - asistenÅ£a asigurata de instituÅ£iile publice de stat aflate în structurile Ministerului Sănătăţii, Ministerului AdministraÅ£iei ÅŸi Internelor ÅŸi/sau în structura autorităţilor publice locale, precum ÅŸi de Serviciul de Telecomunicatii Speciale prin Directia pentru apel unic de urgenta 1-1-2. Ea include ansamblul de măsuri ÅŸi activităţi cu caracter logistic, tehnic ÅŸi medical, destinate în principal salvarii ÅŸi pastrarii vietii; c) asistenÅ£a medicală privată de urgenta - ansamblul de măsuri ÅŸi activităţi cu caracter logistic ÅŸi medical, având ca scop principal salvarea ÅŸi pastrarea vietii, asigurata de serviciile private de urgenta aparÅ£inând unor organizaÅ£ii nonguvernamentale, care funcÅ£ionează în scop umanitar, nonprofit, sau unor firme, asociaÅ£ii ori persoane fizice, care funcÅ£ionează în scop comercial; d) asistenÅ£a medicală de urgenta - ansamblul de măsuri diagnostice ÅŸi terapeutice intreprinse de către personal medical calificat. Ea poate fi acordată la diferite niveluri de către medici ÅŸi asistenti medicali cu diferite grade de pregatire; e) urgenta medicală - accidentarea sau imbolnavirea acuta, care necesita acordarea primului ajutor calificat ÅŸi/sau a asistentei medicale de urgenta, la unul sau mai multe niveluri de competenÅ£a, după caz. Ea poate fi urgenta cu pericol vital, unde este necesară/sunt necesare una sau mai multe resurse de interventie în faza prespitaliceasca, continuand ingrijirile într-un spital local, judetean ori regional, sau urgenta fără pericol vital, unde ingrijirile pot fi efectuate, după caz, cu sau fără utilizarea unor resurse prespitalicesti, la un centru ori cabinet medical autorizat sau, după caz, la un spital; f) pacient critic - pacientul cu functiile vitale instabile sau cu afecÅ£iuni care pot avea complicatii ireversibile ÅŸi care necesita interventie medicală de urgenta sau ingrijiri intr-o secÅ£ie de terapie intensiva generală sau specializata; g) primul ajutor de baza - efectuarea unor acÅ£iuni salvatoare de viaÅ£a unor persoane care au suferit o accidentare sau imbolnavire acuta, de către persoane fără pregatire medicală, fără utilizarea unor echipamente specifice acestui scop. Primul ajutor de baza se acordă de orice persoană instruita în acest sens sau de persoane fără instruire, la indicatiile personalului din dispeceratele de urgenta; h) primul ajutor calificat - efectuarea unor acÅ£iuni salvatoare de viaÅ£a unor persoane care au suferit o accidentare sau imbolnavire acuta, de către personal paramedical care a urmat cursuri speciale de formare ÅŸi care are în dotare echipamentele specifice acestui scop, inclusiv defibrilatoare semiautomate, functionand sub forma de echipe de prim ajutor într-un cadru institutionalizat; i) defibrilator semiautomat - defibrilatorul care are drept caracteristici minime efectuarea analizei ritmului cardiac într-un mod automat sau în urma apasarii unui buton de către salvator, alegerea energiei socului în vederea defibrilarii în mod automat, încărcarea la nivelul energiei necesare pentru defibrilare în mod automat, urmand ca declanÅŸarea socului să se efectueze de către salvator, la comanda verbala ÅŸi/sau scrisa a defibrilatorului; j) spital local/centru local de urgenta - spitalul la nivelul unui municipiu, al unui oras, respectiv centru de permanenta, cu competentele ÅŸi resursele umane ÅŸi materiale necesare rezolvarii unei părÅ£i din urgentele locale, urmand ca urgentele ce nu pot fi rezolvate definitiv să fie stabilizate ÅŸi transferate către spitalul judetean sau direct către spitalul regional, după caz, în conformitate cu protocoalele în vigoare; k) spital judetean de urgenta - spitalul aflat în reÅŸedinÅ£a unui judet, care detine competentele ÅŸi resursele umane ÅŸi materiale în vederea asigurarii ingrijirilor medicale definitive de urgenta pentru majoritatea cazurilor care provin din judeÅ£ul respectiv ÅŸi care nu pot fi tratate definitiv la nivel local, în spitalele municipale sau orăşeneÅŸti ori în centrele de permanenta, în conformitate cu protocoalele în vigoare; l) spital regional de urgenta - spitalul clinic judetean cu competente interjudetene, care detine competentele ÅŸi resursele umane ÅŸi materiale suplimentare necesare în vederea asigurarii ingrijirilor medicale definitive pentru cazurile medicale complexe, mai ales în cazul urgentelor ÅŸi al pacientilor aflati în stare critica, pentru toate cazurile ce nu pot fi rezolvate local, în spitalele municipale ÅŸi orăşeneÅŸti, la nivelul judeÅ£ului respectiv, precum ÅŸi pentru toate cazurile din judeÅ£ele arondate, ce nu pot fi rezolvate definitiv la nivelul spitalelor judetene din cauza lipsei de resurse materiale ÅŸi/sau umane ori din cauza complexităţii cazului, în conformitate cu protocoalele în vigoare. Spitalul regional de urgenta indeplineste rolul spitalului judetean de urgenta în judeÅ£ul în care se afla; m) serviciul de ambulanta judetean, respectiv al municipiului BucureÅŸti - unitatile sanitare publice de importanÅ£a strategica, cu personalitate juridica, aflate în coordonarea departamentului de specialitate din Ministerul Sănătăţii ÅŸi a direcÅ£iilor de sănătate publică judeÅ£ene, respectiv a municipiului BucureÅŸti, având în structura lor un compartiment pentru asistenÅ£a medicală de urgenta ÅŸi transport medical asistat, cu echipaje medicale de urgenta, cu sau fără medic, ÅŸi un compartiment pentru consultaÅ£ii medicale de urgenta la domiciliu ÅŸi transport sanitar neasistat. Compartimentul pentru asistenÅ£a medicală de urgenta funcÅ£ionează în regim de lucru continuu, în asteptarea solicitarilor de asistenÅ£a medicală de urgenta;------------Lit. m) a alin. (1) al art. 86 a fost modificată de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti". n) transport medical asistat - transportul de urgenta al pacientilor care necesita monitorizare ÅŸi ingrijiri medicale pe durata transportului, asigurate de medic sau asistent medical, utilizand ambulante tip B sau C; o) transport sanitar neasistat - transportul pacientilor care nu se afla în stare critica ÅŸi nu necesita monitorizare ÅŸi ingrijiri medicale speciale pe durata transportului. Transportul sanitar neasistat se efectueaza cu ambulante tip A1 sau A2, precum ÅŸi cu alte tipuri de autovehicule decat ambulantele tip B ÅŸi C, aflate în dotarea serviciilor de ambulanta; p) ambulanta tip C - ambulanta destinata interventiei medicale de urgenta la cel mai înalt nivel ÅŸi transportului medical asistat al pacientului critic, fiind dotata cu echipamente, materiale ÅŸi medicamente de terapie intensiva. Echipajul ambulantei tip C este condus obligatoriu de un medic special pregatit, iar vehiculul este astfel construit încât să permită accesul la pacientul aflat în vehicul din toate părÅ£ile, targa fiind amplasata în mijloc, cu posibilitatea mutarii acesteia la dreapta ÅŸi la stanga ÅŸi ridicarii ei la o înălÅ£ime care să permită acordarea asistentei medicale de urgenta în mod corespunzător. Ambulantele de transport al nou-nascutilor aflati în stare critica fac parte din categoria ambulantelor tip C; q) ambulanta tip B - ambulanta destinata interventiei de urgenta ÅŸi transportului medical asistat al pacientilor. Ea poate fi, după caz, utilizata în acordarea primului ajutor calificat sau în acordarea asistentei medicale de urgenta. Dotarea ambulantei tip B este formata din echipamente ÅŸi materiale sanitare care includ, după caz, un defibrilator semiautomat sau un defibrilator manual ÅŸi medicamentele necesare resuscitarii ÅŸi acordarii asistentei medicale de urgenta; r) ambulanta tip A1 - ambulanta destinata transportului sanitar neasistat al unui singur pacient, fiind dotata cu echipamentele ÅŸi materialele minime necesare acordarii primului ajutor în caz de nevoie; s) ambulanta tip A2 - ambulanta destinata transportului sanitar neasistat al unuia sau al mai multor pacienti pe targa ÅŸi/sau scaune, fiind dotata cu echipamentele ÅŸi materialele minime necesare acordarii primului ajutor în caz de nevoie; t) Serviciul mobil de urgenta, reanimare ÅŸi descarcerare (SMURD) - unitatea de interventie publică integrată, de importanÅ£a strategica, fără personalitate juridica, având în structura sa echipe integrate de reanimare, specializate în acordarea asistentei medicale ÅŸi tehnice de urgenta, precum ÅŸi echipe cu personal paramedical, specializat în acordarea primului ajutor calificat. SMURD funcÅ£ionează în cadrul inspectoratelor pentru situaÅ£ii de urgenta, având ca operator aerian structurile de aviatie ale Ministerului AdministraÅ£iei ÅŸi Internelor, în colaborare cu spitalele judetene, regionale ÅŸi cu autorităţile publice locale; u) unitate de primire a urgentelor (UPU) - sectia sau sectia clinica aflata în structura unui spital judetean, regional sau în structura spitalelor aparÅ£inând ministerelor ÅŸi instituÅ£iilor cu retele sanitare proprii, cu personal propriu, special pregatit, destinata triajului, evaluării ÅŸi tratamentului de urgenta al pacientilor cu afecÅ£iuni acute, care se prezinta la spital spontan sau care sunt transportati de ambulante; v) compartiment de primire a urgentelor (CPU) - sectia aflata în structura unui spital orasenesc, municipal sau în structura spitalelor aparÅ£inând ministerelor ÅŸi instituÅ£iilor cu retele sanitare proprii, cu personal propriu, special pregatit, destinata triajului, evaluării ÅŸi tratamentului de urgenta al pacientilor cu afecÅ£iuni acute, care se prezinta la spital spontan sau care sunt transportati de ambulante; w) Sistemul naÅ£ional unic pentru apeluri de urgenta - 1-1-2 ansamblul integrat de puncte publice de acces al cetateanului la sistemul public de urgenta prin care este activat răspunsul adecvat de urgenta. Punctul public de acces este realizat prin integrarea centrului unic de apel de urgenta ÅŸi a dispeceratelor serviciilor publice specializate de interventie; x) centrul unic de apel de urgenta - structura specializata de preluare ÅŸi transfer al apelurilor de urgenta primite la numărul unic de apel 1-1-2 ÅŸi la numărul de apel 961 redirectionat către 1-1-2 până la transformarea acestuia în numar comercial la dispoziÅ£ia serviciilor de ambulanta judetene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti; y) dispecerat medical de urgenta - structura specializata de preluare ÅŸi tratare a apelurilor de urgenta cu caracter medical, primite prin centrul unic de apel de urgenta sau la un numar propriu, în cazul serviciilor private de ambulanta. Dispeceratele medicale de urgenta sunt coordonate de personal cu pregatire medicală superioara, în serviciu permanent; z) dispeceratul integrat de urgenta - structura specializata care, pe lângă preluarea apelului la numărul de urgenta, asigura alarmarea ÅŸi coordonarea echipajelor de interventie ale tuturor serviciilor specializate de interventie, cu caracter medical ÅŸi nemedical, din aceeasi locatie fizica. Coordonarea se face de către personal special pregatit, având un coordonator medical cu studii superioare din cadrul serviciului de ambulanta sau SMURD, în serviciu permanent. (2) ÃŽn înÅ£elesul prezentului titlu, în sistemul naÅ£ional de servicii medicale de urgenta ÅŸi de prim ajutor calificat, termenii ÅŸi notiunile folosite au urmatoarea semnificaÅ£ie: a) centre de expertiza ÅŸi coordonare medicală la distanta centrele aflate în structura unor dispecerate medicale sau în structura unor centre de apel unic 1-1-2, destinate furnizarii de informaÅ£ii de specialitate specifice necesare echipajelor de urgenta din teren ÅŸi/sau spitalelor de urgenta, precum ÅŸi coordonarii la distanta a echipajelor de prim ajutor calificat, pe baza informaÅ£iilor primite telefonic de la membrii echipajelor sau pe baza informaÅ£iilor ÅŸi a datelor primite prin sistemele telemedicale de transmisie de date; b) misiuni de salvare aeriana - interventii primare sau secundare ce se desfăşoară utilizand aeronave special dotate, respectand standardele în vigoare, în vederea salvarii unei/unor vieti aflate în pericol din cauza unei accidentari sau imbolnaviri acute ori care se afla într-un mediu ostil vietii; c) misiuni de ambulanta aeriana - transporturi sanitare, planificate în prealabil, în care starea pacientului sau a pacientilor nu impune efectuarea unei misiuni de salvare aeriana. Misiunile de ambulanta aeriana pot include ÅŸi cazurile critice transportate pe distante lungi, ce nu pot fi efectuate decat cu avionul sanitar; d) misiuni de salvare navala - misiuni primare sau secundare care se desfăşoară în zone accesibile mai rapid sau numai prin utilizarea de ambarcatiuni special dotate, respectand standardele în vigoare, în vederea salvarii persoanelor aflate în pericol din cauza unei accidentari sau imbolnaviri acute; e) consultatia de urgenta la domiciliu - asistenÅ£a medicală de urgenta acordată de compartimentul de consultaÅ£ii ÅŸi transport sanitar neasistat al serviciilor de ambulanta, în colaborare cu medicii de familie, cazurilor medicale de urgenta care nu pun viaÅ£a pacientului în pericol imediat ÅŸi care, cel mai probabil, nu necesita transportul la o unitate sanitara; f) personal paramedical - personalul fără pregatire medicală, instruit special la diferite niveluri în acordarea primului ajutor calificat, utilizand echipamente specifice, inclusiv defibrilatoarele semiautomate externe, activand în echipe, într-un cadru institutionalizat; g) ambulantierul - personal fără pregatire medicală care a absolvit cursurile de ambulantieri, autorizate de Ministerul Sănătăţii, pentru a activa în cadrul serviciilor de ambulanta; h) accident colectiv - evenimentul care implica un numar de victime, care necesita declanÅŸarea unui plan special de interventie utilizand forte de interventie suplimentare faţă de cele aflate de garda la momentul respectiv. Numărul victimelor pentru care este necesară declanÅŸarea unui plan special de interventie difera de la caz la caz, luandu-se în considerare resursele umane ÅŸi materiale de interventie disponibile în zona în care are loc accidentul. (3) FuncÅ£iile de medic-ÅŸef UPU, medic-ÅŸef UPU - SMURD sau medic ÅŸef CPU pot fi ocupate de medici cu o vechime de cel puÅ£in 5 ani în specialitate. Prin excepÅ£ie, în perioada 2008-2010 aceste funcÅ£ii pot fi ocupate ÅŸi de medici cu o vechime de cel puÅ£in 3 ani în specialitate.------------Alin. (3) al art. 86 a fost introdus de pct. 22 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.  +  SecÅ£iunea a 2-a Primul ajutor de baza ÅŸi primul ajutor calificat  +  Articolul 87 (1) Acordarea primului ajutor de baza, fără echipamente specifice, se efectueaza de orice persoană instruita în acest sens sau de persoane fără instruire prealabila actionand la indicatiile personalului specializat din cadrul dispeceratelor medicale de urgenta sau al serviciilor de urgenta prespitaliceasca de tip SMURD ÅŸi serviciului de ambulanta judetean sau al municipiului BucureÅŸti, având ca scop prevenirea complicatiilor ÅŸi salvarea vietii până la sosirea unui echipaj de interventie. (2) Fiecare cetatean are obligaÅ£ia sa anunte direct sau să se asigure ca un caz de urgenta a fost anuntat deja, la numărul 1-1-2, înainte sau concomitent cu acordarea primului ajutor, fiind obligat să respecte indicatiile specializate oferite de personalul dispeceratului de urgenta. (3) Acordarea primului ajutor calificat se efectueaza în regim public, este o datorie a statului ÅŸi un drept al cetateanului ÅŸi nu poate fi efectuata în scop comercial. (4) Primul ajutor calificat se acordă într-un cadru institutionalizat, de echipe aflate sub coordonarea inspectoratelor pentru situaÅ£ii de urgenta, în colaborare cu autorităţile publice locale ÅŸi structurile Ministerului Sănătăţii. (5) Echipele de prim ajutor calificat vor fi dotate cu echipamente specifice, inclusiv pentru defibrilare semiautomata. (6) Personalul din cadrul echipajelor de prim ajutor calificat ÅŸi ambulantierii vor fi formati ÅŸi autorizati în utilizarea defibrilatoarelor semiautomate. (7) Echipele de prim ajutor pot opera utilizand ambulante tip B, conform normelor ÅŸi standardelor naÅ£ionale ÅŸi europene în vigoare, ÅŸi autospeciale de interventie fără capacitate de transport pacient, dotate cu echipamentele specifice, inclusiv defibrilatoare semiautomate. (8) Acordarea primului ajutor calificat este organizata astfel încât timpul maxim de sosire la locul interventiei de la apelul de urgenta sa nu depăşească: a) 8 minute, pentru echipajele de prim ajutor calificat, în zonele urbane, la cel puÅ£in 90% din cazurile de urgenta; b) 12 minute, pentru echipajele de prim ajutor calificat, în zonele rurale, la cel puÅ£in 75% din cazurile de urgenta. (9) OrganizaÅ£iile nonguvernamentale ÅŸi cele nonprofit pot participa în aceasta activitate, pe baza unor protocoale de colaborare cu inspectoratele pentru situaÅ£ii de urgenta ÅŸi cu autorităţile publice locale. (10) Salvamontul, Salvamarul, Jandarmeria montana, Unitatea Speciala de Interventie în SituaÅ£ii de Urgenta din subordinea Inspectoratului General pentru SituaÅ£ii de Urgenta ÅŸi alte institutii publice similare pot avea personal instruit în primul ajutor calificat, care acÅ£ionează în cadrul misiunilor specifice de salvare asigurate de aceste institutii.  +  Articolul 88 (1) Persoanele fără pregatire medicală care acorda primul ajutor de baza în mod voluntar, pe baza indicatiilor furnizate de un dispecerat medical sau a unor cunoÅŸtinÅ£e în domeniul primului ajutor de baza, actionand cu buna-credinta ÅŸi cu intentia de a salva viaÅ£a sau sănătatea unei persoane, nu raspund penal sau civil. (2) Personalul paramedical nu raspunde penal ori civil, după caz, dacă se constata, potrivit legii, indeplinirea de către acesta, cu buna-credinta, a oricărui act în legătură cu acordarea primului ajutor calificat, cu respectarea competentei acordate, protocoalelor ÅŸi procedurilor stabilite în condiÅ£iile legii.  +  Articolul 89 (1) Personalul paramedical care activeaza în cadrul echipajelor de prim ajutor calificat este pregatit în instituÅ£iile de invatamant ÅŸi în centrele de formare specializate aflate în structura Inspectoratului General pentru SituaÅ£ii de Urgenta ÅŸi/sau în alte centre de formare autorizate ÅŸi acreditate aflate în structura instituÅ£iilor publice care deÅ£in echipaje de prim ajutor calificat conform prezentei legi. (2) Formarea personalului specializat în acordarea primului ajutor calificat se va efectua pe baza unui program aprobat de inspectorul general al Inspectoratului General pentru SituaÅ£ii de Urgenta, acreditat ÅŸi autorizat de Ministerul Sănătăţii ÅŸi Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării ÅŸi Inovării. Acesta include condiÅ£iile de certificare ÅŸi recertificare a personalului, precum ÅŸi necesitatile de formare continua.  +  Articolul 90Finantarea activităţii echipajelor de prim ajutor calificat ÅŸi dotarea acestora se fac de la bugetul de stat, bugetul autorităţilor publice locale ÅŸi din alte resurse financiare prevăzute în lege, inclusiv sponsorizari ÅŸi donatii.  +  SecÅ£iunea a 3-a AsistenÅ£a medicală publică de urgenta  +  Articolul 91 (1) AsistenÅ£a medicală publică de urgenta în faza prespitaliceasca este asigurata de serviciile de ambulanta judetene ÅŸi de cel al municipiului BucureÅŸti, precum ÅŸi de echipajele integrate ale Serviciilor mobile de urgenta, reanimare ÅŸi descarcerare (SMURD), aflate în structura inspectoratelor pentru situaÅ£ii de urgenta, a autorităţilor publice locale ÅŸi a spitalelor judetene ÅŸi regionale. (2) Personalul medical, precum ÅŸi personalul nemedical ambulantieri, pompieri ÅŸi conducatori auto - din cadrul echipajelor care participa la acordarea asistentei medicale publice de urgenta în faza prespitaliceasca vor fi pregatite în centre de formare acreditate ÅŸi autorizate de Ministerul Sănătăţii. (3) Personalul din cadrul centrelor de apel unic de urgenta 1-1-2, precum ÅŸi din cadrul dispeceratelor medicale va fi special pregatit în centre de formare acreditate ÅŸi autorizate de Ministerul Sănătăţii, Ministerul AdministraÅ£iei ÅŸi Internelor ÅŸi Serviciul de Telecomunicatii Speciale. (4) Centrele de apel unic de urgenta 1-1-2 ÅŸi dispeceratele medicale pot avea în structura lor centre de expertiza regionale, în vederea furnizarii unor informaÅ£ii specifice, precum ÅŸi în vederea coordonarii la distanta a activităţii echipajelor de prim ajutor calificat aflate în misiune, pe baza informaÅ£iilor obtinute telefonic sau prin sisteme de transmisie de date. (5) AsistenÅ£a medicală publică de urgenta în faza prespitaliceasca se va acorda utilizand ambulante tip B ÅŸi C, construite ÅŸi dotate conform standardelor ÅŸi normelor europene în vigoare. ÃŽn acordarea asistentei medicale publice de urgenta se pot utiliza ÅŸi autospeciale de transport echipaj medical, fără capacitate de transport pacient, nave, aeronave, precum ÅŸi alte mijloace autorizate de Ministerul Sănătăţii. (6) AsistenÅ£ii medicali din cadrul echipajelor de urgenta prespitaliceasca vor fi instruiti ÅŸi autorizati în utilizarea defibrilatoarelor semiautomate, iar medicii vor fi unicii autorizati în utilizarea defibrilatoarelor manuale. (7) AsistenÅ£a medicală publică de urgenta în faza spitaliceasca este asigurata de spitalele orăşeneÅŸti, municipale, judetene ÅŸi regionale aflate în structura Ministerului Sănătăţii ÅŸi/sau a autorităţilor publice locale.  +  Articolul 92 (1) Acordarea asistentei medicale publice de urgenta, la toate nivelurile ei, este o datorie a statului ÅŸi un drept al cetateanului. Aceasta va include ÅŸi misiunile de salvare aeriana ÅŸi navala. (2) Acordarea asistentei medicale publice de urgenta nu poate avea un scop comercial. (3) AsistenÅ£a medicală de urgenta în prespital va fi organizata astfel încât timpul maxim de sosire la locul interventiei de la apelul de urgenta sa nu depăşească: a) 15 minute, pentru echipajele de urgenta sau de terapie intensiva, în zonele urbane, la cel puÅ£in 90% din cazurile de urgenta; b) 20 de minute, pentru echipajele de urgenta sau de terapie intensiva, în zonele rurale, la cel puÅ£in 75% din cazurile de urgenta.  +  Articolul 93 (1) FinanÅ£area acordării asistenÅ£ei medicale publice de urgenţă se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, bugetul Ministerului AdministraÅ£iei ÅŸi Internelor, precum ÅŸi prin bugetele altor ministere ÅŸi instituÅ£ii cu reÅ£ea sanitară proprie, din bugetul Fondului naÅ£ional unic de asigurări sociale de sănătate, din bugetul autorităţilor publice locale, precum ÅŸi din alte surse prevăzute prin lege, inclusiv donaÅ£ii ÅŸi sponsorizări.-------------Alin. (1) al art. 93 a fost modificat de pct. 8 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010.(1^1) Din bugetul Ministerului Sănătăţii, respectiv din fondurile alocate de la bugetul de stat ÅŸi din veniturile proprii, se asigură serviciilor publice de ambulanţă cheltuielile aferente medicamentelor ÅŸi materialelor sanitare necesare intervenÅ£iilor de urgenţă, precum ÅŸi cheltuielile aferente asigurării mijloacelor de intervenÅ£ie operaÅ£ionale din dotare.------------Alin. (1^1) al art. 93 a fost introdus de pct. 23 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008. (2) Donatiile ÅŸi sponsorizarile către serviciile publice de urgenta nu pot fi efectuate în vederea obtinerii unor privilegii care duc la discriminare în acordarea asistentei de urgenta, cum ar fi: asigurarea asistentei medicale de urgenta sau a primului ajutor calificat în mod preferential donatorului, sponsorului sau altor persoane. (3) Serviciile medicale publice de urgenta pot achizitiona echipamente, autospeciale ÅŸi alte mijloace de interventie direct, în sistem leasing sau contractand credite având ca sursa de finanÅ£are veniturile proprii ÅŸi/sau bugetul de stat, precum ÅŸi alte surse prevăzute de lege, inclusiv donatii ÅŸi sponsorizari. (4) ÃŽn cadrul sumelor alocate de la bugetul de stat potrivit alin. (1), Ministerul Sănătăţii va asigura în cadrul programelor de sănătate fonduri pentru spitalele regionale de urgenta ÅŸi spitalele judetene de urgenta de grad II, pentru ingrijirea cazurilor critice ale caror costuri nu pot fi acoperite din fondurile obtinute pe baza contractelor cu casele de asigurări de sănătate. (5) Unităţile ÅŸi compartimentele de primire a urgenÅ£elor din cadrul spitalelor de urgenţă sunt finanÅ£ate din bugetul de stat ÅŸi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii, din bugetul de stat prin bugetele ministerelor ÅŸi instituÅ£iilor cu reÅ£ea sanitară proprie cu sumele aferente cheltuielilor de personal, cheltuielilor cu medicamentele, reactivi ÅŸi materiale sanitare, cheltuielilor ocazionate de investigaÅ£iile paraclinice pentru cazurile rezolvate în aceste structuri, fără a fi necesară internarea lor în unitatea sanitară din care face parte respectivul UPU sau CPU, ÅŸi cheltuielilor aferente altor bunuri ÅŸi servicii pentru întreÅ£inerea ÅŸi funcÅ£ionarea acestor structuri.-------------Alin. (5) al art. 93 a fost modificat de pct. 8 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010.(5^1) Pentru unităţile de primire a urgenÅ£elor care au în structură ÅŸi SMURD, pe lângă sumele prevăzute la alin. (5) de la bugetul de stat ÅŸi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii se alocă ÅŸi sume pentru următoarele cheltuieli: a) cheltuieli de personal propriu unităţii de primire a urgenÅ£elor care participă la intervenÅ£ii SMURD; b) cheltuieli cu medicamente ÅŸi materiale sanitare pentru echipajele de terapie intensivă mobilă ÅŸi de prim ajutor calificat; c) cheltuieli de transmisii date pentru echipajele de terapie intensivă mobilă ÅŸi de prim ajutor calificat; d) cheltuieli de întreÅ£inere ÅŸi verificare a echipamentelor medicale pentru echipajele de terapie intensivă mobilă ÅŸi de prim ajutor calificat; e) cheltuieli de asigurare a mijloacelor de intervenÅ£ie necesare echipajelor de terapie intensivă mobilă ÅŸi de prim ajutor calificat; f) cheltuieli de funcÅ£ionare ÅŸi întreÅ£inere a mijloacelor de intervenÅ£ie a echipajelor de prim ajutor calificat care funcÅ£ionează în sistemul SMURD, în structura serviciilor publice voluntare pentru situaÅ£ii de urgenţă, cu excepÅ£ia cheltuielilor de personal paramedical care deserveÅŸte aceste echipaje. Aceste cheltuieli pot fi cofinanÅ£ate ÅŸi din bugetul local, în baza unor protocoale de colaborare încheiate între spitalul în structura căruia se află respectiva unitate de primire a urgenÅ£elor care coordonează activitatea medicală din cadrul SMURD, primăria sau consiliul judeÅ£ean implicat ÅŸi Inspectoratul pentru SituaÅ£ii de Urgenţă din judeÅ£ul respectiv sau al municipiului BucureÅŸti; g) cheltuieli cu medicamente ÅŸi materiale sanitare, precum ÅŸi cheltuieli de întreÅ£inere ÅŸi verificare a echipamentelor medicale pentru autospecialele de intervenÅ£ie la accidente colective ÅŸi calamităţi, acolo unde este cazul; h) cheltuieli de funcÅ£ionare ÅŸi întreÅ£inere ale autospecialei/autospecialelor utilizate în cadrul structurii de coordonare ÅŸi intervenÅ£ie medicală regională a SMURD, dacă astfel de autospecială sau autospeciale există în dotare.------------Alin. (5^1) al art. 93 a fost introdus de pct. 25 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.(5^2) Detalierea cheltuielilor prevăzute la alin. (5^1) ÅŸi modalităţile de decontare a acestora se stabilesc prin norme aprobate prin ordin comun al ministrului sănătăţii ÅŸi al ministrului administraÅ£iei ÅŸi internelor.------------Alin. (5^2) al art. 93 a fost introdus de pct. 25 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.(5^3) Unităţile ÅŸi compartimentele de primire a urgenÅ£elor din cadrul spitalelor cu structuri de urgenţă aprobate potrivit dispoziÅ£iilor legale, alte decât cele prevăzute la alin. (5), precum ÅŸi activităţile desfăşurate în camera de gardă, sunt finanÅ£ate din bugetul FNUASS ÅŸi sunt cuprinse în structura tarifului pe caz rezolvat.-------------Alin. (5^3) al art. 93 a fost introdus de pct. 9 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010.(5^4) Unităţile ÅŸi compartimentele de primire a urgenÅ£elor prevăzute la alin. (5^3) pot fi finanÅ£ate în condiÅ£iile prevăzute la alin. (5) dacă în urma evaluării, efectuată de către Ministerul Sănătăţii ÅŸi Comisia de specialitate a Ministerului Sănătăţii, se constată că acestea îndeplinesc condiÅ£iile de organizare ÅŸi dotare prevăzute de legislaÅ£ia în domeniu.-------------Alin. (5^4) al art. 93 a fost introdus de pct. 9 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010.-------------Alin. (6) al art. 93 a fost abrogat de pct. 10 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010. (7) Cheltuielile ocazionate de activitatea desfăşurată în camera de garda din cadrul spitalelor în trimestrul I al anului 2007 sunt cuprinse în structura tarifelor pe caz rezolvat. Cheltuielile înregistrate în trimestrul I al anului 2007 se regularizeaza pe parcursul anului 2007, în cadrul tarifului pe caz rezolvat.----------------Alin. (7) al art. 93 a fost introdus de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 264 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 27 iulie 2007.  +  SecÅ£iunea a 4-a AsistenÅ£a medicală privată de urgenta  +  Articolul 94 (1) AsistenÅ£a medicală privată de urgenta în faza prespitaliceasca este asigurata de serviciile private de ambulanta, pe baza unui contract direct cu beneficiarul, cu asiguratorul privat al acestuia sau la solicitarea directa a beneficiarului ori a oricarei alte persoane, cu consimtamantul acestuia. (2) Personalul medical, precum ÅŸi personalul nemedical care participa la acordarea asistentei medicale private de urgenta în faza prespitaliceasca sunt pregatite în centre de formare acreditate ÅŸi autorizate de Ministerul Sănătăţii. Programele de formare prevad condiÅ£iile de certificare a personalului medical, necesitatile de formare continua ÅŸi recertificarea acestuia.  +  Articolul 95 (1) AsistenÅ£a medicală privată de urgenta în faza spitaliceasca este asigurata de spitalele private, pe baza unui contract direct cu beneficiarul, cu asiguratorul privat al acestuia sau la solicitarea directa a beneficiarului ori a apartinatorilor acestuia. ÃŽn cazul pacientilor cu functiile vitale în pericol, spitalele private au obligaÅ£ia de a acorda gratuit primul ajutor, până la transferul acestora în condiÅ£ii de siguranţă la un spital public. (2) AsistenÅ£a medicală privată de urgenta este acordată de institutii private, cu respectarea standardelor minime de calitate ÅŸi de operare impuse serviciilor publice de Ministerul Sănătăţii. (3) AsistenÅ£a medicală privată de urgenta include ÅŸi misiuni de ambulanta aeriana asigurate în baza unor contracte cu beneficiarii sau cu asiguratorii privati ai acestora.  +  Articolul 96Publicitatea ÅŸi reclama pentru asistenÅ£a medicală privată de urgenta cu scop comercial vor specifică intotdeauna, în mod clar, ca numerele de apel nu sunt gratuite ÅŸi ca serviciile se presteaza contra cost.  +  Capitolul II Acordarea asistentei publice medicale ÅŸi tehnice de urgenta ÅŸi a primului ajutor calificat  +  Articolul 97AsistenÅ£a publică de urgenta prespitaliceasca este coordonata la nivel judetean sau regional de dispeceratele medicale specializate, utilizand infrastructura Sistemului naÅ£ional unic pentru apeluri de urgenta, în conformitate cu prevederile legale în vigoare ÅŸi cu normele de aplicare a prezentei legi. ÃŽn activitatea de dispecerizare se utilizeaza clasificarea unica a cazurilor de urgenta, denumita index medical, ÅŸi setul de indicatii ÅŸi planuri de actiune ÅŸi coordonare asociate indexului medical ÅŸi specificului local, care sunt aprobate de Ministerul Sănătăţii, Ministerul AdministraÅ£iei ÅŸi Internelor ÅŸi Serviciul de Telecomunicatii Speciale.  +  Articolul 98 (1) AsistenÅ£a publică de urgenta prespitaliceasca se organizeaza la nivel rural, urban, judetean/al municipiului BucureÅŸti ÅŸi regional. (2) AsistenÅ£a publică de urgenta prespitaliceasca se acordă la diferite niveluri de competenÅ£a, începând cu primul ajutor calificat, asigurat de echipajele aflate la nivel rural, până la nivelul interventiei de salvare aeriana cu personal medical specializat, care opereaza la nivel regional. (3) Competentele ÅŸi atribuÅ£iile echipajelor publice de interventie de diferite niveluri în faza prespitaliceasca se stabilesc prin ordin comun al ministrului sănătăţii ÅŸi al ministrului administraÅ£iei ÅŸi internelor. (4) Ministerele ÅŸi instituÅ£iile cu retele sanitare proprii pot avea în administrarea lor servicii proprii de ambulanta, sub forma de proprietate publică sau privată a statului. (5) La nivel spitalicesc, asistenÅ£a medicală de urgenta se asigura în spitalele orăşeneÅŸti, municipale, judetene ÅŸi regionale ÅŸi ale municipiului BucureÅŸti, precum ÅŸi ale ministerelor ÅŸi instituÅ£iilor publice cu retele sanitare proprii. (6) ÃŽn spitale pot opera unităţi proprii de transport sanitar medicalizat, pentru transportul interclinic al pacientilor proprii, precum ÅŸi al nou-nascutilor aflati în stare critica. Modul de organizare ÅŸi functionare a acestor unităţi se va stabili prin normele de aplicare a prezentului titlu. (7) Primul ajutor calificat ÅŸi asistenÅ£a medicală de urgenta se acordă fără nici o discriminare legata de, dar nu limitata la, venituri, sex, vârsta, etnie, religie, cetatenie sau apartenenta politica, indiferent dacă pacientul are sau nu calitatea de asigurat medical. (8) Personalul medical ÅŸi cel paramedical instruit în primul ajutor calificat au obligaÅ£ia ca în afara programului, indiferent de loc, sa acorde primul ajutor, spontan sau la cerere, persoanelor aflate în pericol vital, până la preluarea acestora de către un echipaj de interventie specializat. (9) Echipajele medicale publice de urgenta, precum ÅŸi echipajele de prim ajutor calificat, în cazuri deosebite, pot acorda asistenÅ£a de urgenta ÅŸi în afara zonelor de responsabilitate, la solicitarea dispeceratelor de urgenta. (10) AsistenÅ£a medicală de urgenta la spectacole în aer liber, festivaluri ÅŸi manifestari sportive se solicita obligatoriu de către organizator, pe baza unor contracte incheiate cu serviciile private sau publice de urgenta prespitaliceasca. Autorităţile publice aproba desfăşurarea acestor evenimente numai în cazul în care asistenÅ£a medicală de urgenta este asigurata în mod adecvat, conform normelor în vigoare.  +  Articolul 99 (1) Serviciile publice de urgenta prespitaliceasca nu pot fi subcontractate de serviciile private în vederea acoperirii lipsei de mijloace ale serviciilor private. Ele nu pot acordă prioritate clientilor serviciilor private sau unor clienti proprii ÅŸi nu pot rezerva echipaje de urgenta pentru inlocuirea unor echipaje ale unor servicii private. (2) Societăţile comerciale care au în proprietatea lor servicii private de ambulanta nu pot acorda donatii sau sponsorizari serviciilor publice de urgenta prespitaliceasca. (3) Serviciile publice de urgenta pot presta servicii contra cost unor societăţi comerciale, altele decat serviciile de ambulanta private, cluburi sportive sau institutii, în vederea asigurarii asistentei de urgenta în cazul unor manifestari sportive sau de alta natura, pe durata limitata, cu condiÅ£ia ca personalul ÅŸi mijloacele folosite în asigurarea evenimentului sa nu fie retrase din resursele necesare asigurarii asistentei de urgenta a populatiei în intervalul respectiv.  +  Articolul 100 (1) Pentru realizarea managementului integrat al urgentelor se creeaza o retea regionala de spitale, având un spital regional de urgenta de gradul I ÅŸi, în judeÅ£ele arondate acestuia, spitale de urgenta de gradul II sau III. ÃŽn fiecare regiune va functiona minimum un spital de urgenta de gradul II, într-un alt judet din afara centrului regional de gradul I. (2) Criteriile de clasificare a spitalelor de urgenta locale ÅŸi judetene, din punct de vedere al competentelor ÅŸi resurselor materiale ÅŸi umane, se aproba prin ordin al ministrului sănătăţii.  +  Articolul 101 (1) Spitalele regionale de urgenta se infiinteaza în regiunile de dezvoltare socioeconomica, având la baza resursele umane ÅŸi materiale aflate în centrele universitare traditionale. (2) ÃŽn structura spitalelor regionale de urgenta se afla toate specialitatile chirurgicale ÅŸi medicale din structura spitalului judetean din judeÅ£ul respectiv, precum ÅŸi infrastructura pentru investigatii clinice ÅŸi paraclinice ÅŸi orice alta specialitate unica, cu caracter de urgenta, aflata în afara structurii spitalului judetean din judeÅ£ul respectiv. (3) Spitalele regionale ÅŸi judetene de urgenta au în structura lor unităţi de primire a urgentelor. (4) Conducerea ÅŸi organizarea unităţilor de primire a urgentelor se vor face conform normelor de aplicare a prezentului titlu. (5) Medicii ÅŸi asistenÅ£ii-ÅŸefi ai unităţilor de primire a urgentelor nu pot fi sponsorizati ÅŸi/sau finantati, direct sau indirect, pentru participare la conferinte, congrese ÅŸi alte tipuri de manifestari, de către firmele care comercializeaza produse farmaceutice ÅŸi/sau materiale sanitare ori firmele care reprezinta interesele acestora ÅŸi nici de către firmele de aparatura medicală. ÃŽn situaÅ£ii speciale, bine justificate, se pot obtine excepÅ£ii doar cu aprobarea Ministerului Sănătăţii. (6) Spitalele municipale ÅŸi orăşeneÅŸti pot avea compartimente de primire a urgentelor sau camere de reanimare în zonele de receptie a urgentelor, acestea urmand a fi deservite de personalul de garda din spital ÅŸi/sau de medici de urgenta special angajaÅ£i. (7) Spitalele regionale de urgenta ÅŸi spitalele judetene de urgenta au în responsabilitate, prin unitatile de primire a urgentelor, echipaje integrate publice de interventie prespitaliceasca terestra (SMURD), în colaborare cu structurile Ministerului AdministraÅ£iei ÅŸi Internelor ÅŸi cu autorităţile publice locale, care sunt coordonate de dispeceratele Sistemului naÅ£ional unic pentru apelul de urgenta. (8) Spitalele regionale de urgenta au în responsabilitate echipaje integrate publice de salvare aeriana, respectand prevederile legale în vigoare. (9) Implementarea prevederilor alin. (7) ÅŸi (8) se realizează gradual, conform unui plan aprobat prin ordin comun al ministrului sănătăţii ÅŸi al ministrului administraÅ£iei ÅŸi internelor, având la baza resursele materiale ÅŸi umane disponibile. (10) Arondarea judetelor la centrele regionale se efectueaza pe baza ordinului ministrului sănătăţii, luandu-se în considerare regiunile de dezvoltare socio-economica din care fac parte, precum ÅŸi distantele aeriene ÅŸi terestre dintre un spital judetean ÅŸi un anumit centru regional. (11) ÃŽn structura spitalelor regionale ÅŸi a spitalelor de urgenta de gradele II ÅŸi III funcÅ£ionează unităţi de primire a urgentelor, corespunzătoare nivelului centrului în care se afla ÅŸi numarului cazurilor de urgenta asistate anual. (12) Spitalele regionale de urgenta au obligaÅ£ia de a monitoriza ÅŸi de a îndrumă metodologic întreaga activitate de asistenÅ£a medicală de urgenta din regiunile pe care le deservesc. (13) Modalitatile de monitorizare ÅŸi indrumare, precum ÅŸi modalitatile de colectare a datelor se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii.  +  Articolul 102 (1) Spitalele judetene de urgenta, precum ÅŸi spitalele regionale de urgenta au obligaÅ£ia de a accepta transferul pacientilor aflati în stare critica, dacă spitalul sau centrul unde se afla pacientul respectiv nu are resursele umane ÅŸi/sau materiale necesare acordarii asistentei de urgenta în mod corespunzător ÅŸi definitiv ÅŸi dacă transferul este necesar în vederea salvarii vietii pacientului. (2) Centrele ÅŸi spitalele locale de urgenta, precum ÅŸi spitalele judetene de urgenta organizeaza transferul pacientilor critici, în mod corespunzător, evitand intarzierile nejustificate, către un centru superior, dacă rezolvarea definitivă a cazului depăşeÅŸte competentele sau resursele spitalului în care se afla acestia. (3) Protocoalele de transfer interclinic al pacientului critic se aproba prin ordin al ministrului sănătăţii. Spitalele regionale ÅŸi cele judetene de urgenta, precum ÅŸi spitalele de urgenta din municipiul BucureÅŸti vor furniza dispeceratului de urgenta, periodic sau la solicitare, datele necesare privind locurile ÅŸi resursele medicale disponibile pentru rezolvarea cazurilor de urgenta. (4) Criteriile de internare de urgenta a pacientilor care sunt consultati ÅŸi asistati în unitatile/compartimentele de primire a urgentelor, precum ÅŸi criteriile de transfer de urgenta către alte spitale vor fi stabilite prin normele de aplicare a prezentului titlu.  +  Capitolul III Acordarea asistentei medicale private de urgenta  +  Articolul 103 (1) AsistenÅ£a medicală privată de urgenta în faza prespitaliceasca este coordonata la nivelul dispeceratului propriu al furnizorului de servicii de către personal medical cu studii superioare. (2) AsistenÅ£a medicală privată de urgenta în faza prespitaliceasca se organizeaza pe o zona stabilita de furnizorul de servicii, cu condiÅ£ia ca acesta să aibă mijloacele necesare acoperirii zonei respective în timpii prevăzuÅ£i pentru serviciile publice pentru diferite categorii de urgenta. (3) AsistenÅ£a medicală privată de urgenta în faza prespitaliceasca este asigurata cu ambulante ÅŸi echipamente care respecta normele ÅŸi standardele minime impuse serviciilor publice de urgenta prespitaliceasca.  +  Articolul 104 (1) Serviciile medicale private de urgenta prespitaliceasca nu pot contracta serviciile publice în vederea acoperirii unor zone sau activităţi care nu pot fi acoperite prin capacitatea proprie. (2) Serviciile medicale private spitalicesti de urgenta se organizeaza în structura spitalelor private, respectand standardele minime impuse de Ministerul Sănătăţii pentru serviciile publice spitalicesti de urgenta. (3) Serviciile medicale private de urgenta spitaliceasca au obligaÅ£ia de a stabiliza orice pacient care soseste în serviciul respectiv în stare critica sau cu acuze ce ridica suspiciunea unei afecÅ£iuni acute grave, indiferent de capacitatea financiară a acestuia de a achita costurile tratamentului ÅŸi de calitatea sa de asigurat, acesta putand fi transportat la un spital public, în condiÅ£ii corespunzătoare, numai după stabilizarea functiilor vitale ÅŸi acordarea tratamentului de urgenta. (4) ÃŽn cazul în care nu au în structura servicii de garda, spitalele private au obligaÅ£ia sa acorde primul ajutor ÅŸi sa alerteze serviciile de urgenta publice prin numărul unic pentru apeluri de urgenta 1-1-2.  +  Capitolul IV Serviciile de ambulanta judetene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti  +  Articolul 105 (1) Serviciile de ambulanta judetene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti sunt servicii publice cu personalitate juridica. (2) Serviciile de ambulanta judetene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti au ca scop principal acordarea asistentei medicale de urgenta ÅŸi transportul medical asistat, utilizand, după caz, personal medical superior ÅŸi/sau mediu calificat la diferite niveluri, precum ÅŸi conducatori auto formati ca ambulantieri. (3) Personalul de interventie din cadrul serviciilor de ambulanta judetene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti va purta echipamente de protecÅ£ie distincte conform normelor ÅŸi reglementarilor în vigoare.  +  Articolul 106 (1) Serviciile de ambulanta judetene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti au în structura lor doua compartimente distincte: compartimentul de asistenÅ£a medicală de urgenta ÅŸi transport medical asistat ÅŸi compartimentul de consultaÅ£ii de urgenta ÅŸi transport sanitar neasistat. (2) Compartimentul de asistenÅ£a medicală de urgenta are în dotare ambulante tip B ÅŸi C ÅŸi alte mijloace de interventie autorizate în vederea asigurarii asistentei medicale de urgenta cu sau fără medic. (3) ÃŽn cazul în care echipajele de urgenta sunt fără medic, acestea vor functiona cu un asistent medical ca sef de echipaj. Echipajele pot include ÅŸi personal voluntar special pregatit. (4) Ambulantele tip B ÅŸi C ÅŸi celelalte mijloace de interventie specifice din cadrul compartimentului de asistenÅ£a medicală de urgenta nu vor fi utilizate în scop de consultaÅ£ii de urgenta la domiciliu sau transport sanitar neasistat al pacientilor stabili, fără probleme medicale acute.  +  Articolul 107 (1) Compartimentul de asistenÅ£a medicală de urgenta efectueaza ÅŸi transporturi medicale asistate ale pacientilor critici ÅŸi ale celor cu accidentari sau imbolnaviri acute, care necesita supraveghere din partea unui asistent medical ori medic ÅŸi monitorizarea cu echipamentele medicale specifice. (2) Compartimentul de asistenÅ£a medicală de urgenta funcÅ£ionează în regim de asteptare ÅŸi este finanÅ£at din venituri proprii obtinute din contractele cu casele de asigurări de sănătate sau din alte surse în condiÅ£iile legii, de la bugetul de stat pe bază de programe, din donatii ÅŸi sponsorizari. (3) Compartimentul de asistenÅ£a medicală de urgenta poate avea în organigrama personal medical cu studii superioare, personal medical cu studii medii, ambulantieri, operatori registratori de urgenta ÅŸi dispeceri/radiotelefonisti, precum ÅŸi alte categorii de personal necesare funcÅ£ionarii compartimentului.  +  Articolul 108 (1) Compartimentul de consultaÅ£ii de urgenta ÅŸi transport sanitar funcÅ£ionează ca structura distincta în cadrul serviciilor de ambulanta judetene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti, având în organigrama sa personal medical cu studii superioare, personal medical cu studii medii, conducatori auto ambulantieri ÅŸi alte categorii de personal necesare funcÅ£ionarii acestuia. (2) ÃŽn dotarea compartimentului de consultaÅ£ii de urgenta ÅŸi transport sanitar se afla ambulante tip A1 ÅŸi A2, precum ÅŸi alte mijloace de transport autorizate conform standardelor ÅŸi reglementarilor naÅ£ionale ÅŸi europene, precum ÅŸi autoturisme de transport pentru medicii de garda în vederea efectuării consultatiilor la domiciliu. (3) ÃŽn cadrul compartimentului de consultaÅ£ii de urgenta ÅŸi transport pot efectua garzi ÅŸi medici de familie din afara structurii serviciilor de ambulanta. (4) Coordonarea activităţii de consultaÅ£ii de urgenta se face prin dispeceratul medical de urgenta, aceasta putand fi realizata, unde este posibil, în colaborare cu medicii de familie. (5) Compartimentul de consultaÅ£ii de urgenta ÅŸi transport sanitar neasistat funcÅ£ionează în regim de garda ÅŸi/sau ture de cel mult 12 ore.  +  Articolul 109Activitatea de transport sanitar neasistat va fi efectuata de ambulantieri ÅŸi asistenti sau doar de ambulantieri, după caz.  +  Articolul 110 (1) Activitatea de consultaÅ£ii de urgenta la domiciliu ÅŸi cea de transport sanitar neasistat sunt finantate din venituri proprii obtinute din contractele cu casele de asigurări de sănătate sau din alte surse în condiÅ£iile legii, din donatii ÅŸi sponsorizari. (2) Activitatea de consultaÅ£ii de urgenta la domiciliu ÅŸi de transport sanitar neasistat poate fi realizata ÅŸi de furnizori privati prin relaÅ£ie contractuala directa cu casa de asigurări de sănătate.-------------Alin. (2) al art. 110 a fost modificat de pct. 14 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 72 din 20 septembrie 2006 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 25 septembrie 2006. (3) Serviciile de reparatii auto, aprovizionare, alimentare cu carburanti, alimentare cu oxigen medicinal, piese auto ÅŸi curăţenie pot fi externalizate prin contract de parteneriat public-privat, contract de asociere prin participatiune sau închirieri, sumele rezultate constituind venituri proprii ale serviciului de ambulanta contractant.  +  Articolul 111 (1) Conducerea serviciilor de ambulanta judetene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti este formata din: a) manager general, care poate fi medic, economist sau jurist cu studii în management; b) un comitet director format din managerul general, directorul medical, directorul economic, directorul tehnic ÅŸi asistentul-sef. (2) Functiile specifice comitetului director se ocupa prin concurs, organizat de managerul general. (3) Până la ocuparea prin concurs a functiilor de conducere care fac parte din comitetul director, conducerea interimara a serviciilor de ambulanta judetene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti se numeste prin act administrativ al direcÅ£iei de sănătate publică.------------Alin. (3) al art. 111 a fost modificat de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti". (4) Managerul general ÅŸi membrii comitetului director nu pot beneficia de sponsorizari ÅŸi/sau finanţări, direct ori indirect, pentru participare la conferinte, congrese ÅŸi alte tipuri de manifestari, de către firmele care comercializeaza produse farmaceutice ÅŸi/sau materiale sanitare ori firmele care reprezinta interesele acestora, firmele de aparatura medicală, precum ÅŸi firmele care comercializeaza ambulante ÅŸi alte vehicule de interventie sau reprezentantii acestora. ÃŽn situaÅ£ii speciale, bine justificate, se pot obtine excepÅ£ii doar cu aprobarea ministrului sănătăţii. (5) Coordonarea activităţii compartimentului de urgenta se realizează la nivel judetean ÅŸi al municipiului BucureÅŸti de un medic specialist sau primar în medicina de urgenta, anestezie-terapie intensiva ori cu atestat în domeniul asistentei medicale de urgenta prespitaliceasca. La nivelul substatiilor, în lipsa unui medic, compartimentul de urgenta poate fi coordonat de un asistent medical. (6) Coordonarea activităţii de consultaÅ£ii de urgenta la domiciliu se va efectua de către un medic specialist sau medic primar în medicina de familie, medicina generală, pediatrie ori medicina interna. (7) Coordonarea activităţii de transport sanitar neasistat se realizează de către un asistent medical. (8) Functia de manager general se va ocupa prin concurs, potrivit normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii. Managerul general incheie cu direcÅ£ia de sănătate publică un contract de management pe o perioadă de maximum 3 ani, în conÅ£inutul caruia sunt prevăzuÅ£i atât indicatorii specifici de performanţă, cat ÅŸi clauzele contractuale care reglementeaza drepturile ÅŸi oblibaÅ£iile părÅ£ilor. Contractul de management poate fi prelungit după încetarea mandatului pe o perioadă de 3 luni, maximum de doua ori, perioada în care se organizeaza concursul de ocupare a functiei. Contractul de management poate fi reziliat în cazul neindeplinirii obligaÅ£iilor prevăzute în acesta.------------Alin. (8) al art. 111 a fost modificat de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti". (9) Contractul individual de muncă al persoanelor care ocupa functia de manager general în cadrul serviciului de ambulanta judetean, respectiv al municipiului BucureÅŸti, se suspenda de drept pe perioada exercitarii mandatului. Pe perioada executarii contractului de management, managerul general beneficiaza de un salariu de baza ÅŸi de alte drepturi salariale stabilite potrivit prevederilor legale în vigoare, precum ÅŸi de asigurări sociale de sănătate, pensii ÅŸi alte drepturi de asigurări sociale de stat, în condiÅ£iile platii contribuÅ£iilor prevăzute de lege. (10) ÃŽn termen de 30 de zile de la ocuparea postului prin concurs, membrii comitetului director vor incheia cu managerul general un contract de administrare pe o perioadă de maximum 3 ani, în cuprinsul caruia sunt prevăzuÅ£i atât indicatorii specifici de performanţă, cat ÅŸi clauzele contractuale care reglementeaza drepturile ÅŸi oblibaÅ£iile părÅ£ilor. Contractul de administrare poate fi prelungit după încetarea mandatului pe o perioadă de 3 luni, maximum de doua ori, perioada în care se organizeaza concursul de ocupare a functiei. Contractul de administrare poate fi reziliat în cazul neindeplinirii obligaÅ£iilor prevăzute în acesta. (11) Contractul individual de muncă al persoanelor care fac parte din comitetul director se suspenda de drept pe perioada exercitarii mandatului. Pe perioada executarii contractului de administrare, membrii comitetului director beneficiaza de un salariu de baza ÅŸi de alte drepturi salariale stabilite potrivit prevederilor legale în vigoare, precum ÅŸi de asigurări sociale de sănătate, pensii ÅŸi alte drepturi de asigurări sociale de stat, în condiÅ£iile platii contribuÅ£iilor prevăzute de lege. (12) Personalul de specialitate medico-sanitar care ocupa functii de conducere specifice comitetului director ÅŸi are contractul individual de muncă suspendat poate desfăşura activitate medicală în cadrul serviciului de ambulanta respectiv. Activitatea medicală se desfăşoară în cadrul functiei de conducere ocupate, iar programul de lucru se stabileste de comun acord cu managerul general. (13) ConÅ£inutul contractului de management ÅŸi al contractului de administrare, pentru managerul general ÅŸi, respectiv, pentru membrii comitetului director, vor fi stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii. (14) Salarizarea personalului de conducere ÅŸi a personalului de execuÅ£ie din cadrul serviciilor de ambulanta judetene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti se stabileste potrivit legii. (15) Functia de manager general este incompatibila cu: a) exercitarea unor funcÅ£ii în cadrul unei autorităţi executive, legislative ori judecătoreÅŸti, pe toată durata mandatului, precum ÅŸi cu deÅ£inerea de orice alte funcÅ£ii salarizate, cu excepÅ£ia funcÅ£iilor sau activităţilor în domeniul medical desfăşurate în aceeaÅŸi unitate sanitară, a activităţilor didactice, de cercetare ÅŸtiinÅ£ifică ÅŸi de creaÅ£ie literar-artistică;----------------Lit. a) a alin. (15) al art. 111 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 91 din 21 mai 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 348 din 26 mai 2010, care completează art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 69 din 10 iunie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 419 din 18 iunie 2009, cu pct. 1. b) detinerea mai multor functii de manager salarizate sau nesalarizate; c) detinerea unei functii de conducere salarizate în cadrul Colegiului Medicilor din România, Colegiului Medicilor Dentisti din România, Colegiului Farmacistilor din România, Ordinului Asistentilor Medicali ÅŸi Moaselor din România sau al filialelor locale ale acestora ori al organizaÅ£iilor sindicale de profil. (16) Constituie conflict de interese detinerea de părÅ£i sociale sau de acÅ£iuni de către membrii comitetului director personal ori de către rudele ÅŸi afinii lor până la gradul al IV-lea inclusiv la societăţi comerciale sau organizaÅ£ii nonguvernamentale care stabilesc relatii comerciale cu serviciul de ambulanta respectiv. (17) Managerul general ÅŸi membrii comitetului director au obligaÅ£ia de a depune o declaratie de interese, precum ÅŸi de a semna o declaratie cu privire la incompatibilităţile prevăzute la alin. (15), în termen de 15 zile de la numirea în functie, la Ministerul Sănătăţii. Aceste declaratii vor fi actualizate ori de cate ori intervin schimbari care trebuie inscrise în ele. Actualizarea se face în termen de 30 de zile de la data începerii modificarii sau încetării functiilor ori activităţilor. Declaratiile se vor afisa pe site-ul serviciului de ambulanta respectiv. Modelul declaraÅ£iei de interese ÅŸi cel al declaraÅ£iei referitoare la incompatibilităţi se aproba prin ordin al ministrului sănătăţii.----------------Art. 111 a fost modificat de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 264 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 27 iulie 2007.  +  Capitolul V Serviciile mobile de urgenta, reanimare ÅŸi descarcerare (SMURD)  +  Articolul 112Serviciile mobile de urgenta, reanimare ÅŸi descarcerare sunt structuri publice integrate de interventie, fără personalitate juridica, care funcÅ£ionează în organigrama inspectoratelor pentru situaÅ£ii de urgenta, respectiv a Unităţii Speciale de Interventie în SituaÅ£ii de Urgenta, având ca operator aerian structurile de aviatie ale Ministerului AdministraÅ£iei ÅŸi Internelor, precum ÅŸi, concomitent, după caz, în structura autorităţilor publice locale ÅŸi/sau a unor spitale judetene ÅŸi regionale de urgenta.  +  Articolul 113 (1) Serviciile mobile de urgenta, reanimare ÅŸi descarcerare au în structura lor, după caz, echipaje de interventie specializate în acordarea primului ajutor calificat, reanimarea, descarcerarea ÅŸi executarea operaÅ£iunilor de salvare, inclusiv salvarea aeriana. (2) Echipajele integrate de terapie intensiva mobila din cadrul Serviciilor mobile de urgenta, reanimare ÅŸi descarcerare sunt formate din cel puÅ£in 4 persoane, dintre care un conducator auto pompier ÅŸi un medic special pregatit provenit dintr-o structura spitaliceasca de primire a urgentelor. Celelalte persoane din echipajele integrate de terapie intensiva mobila pot fi asigurate de inspectoratele pentru situaÅ£ii de urgenta, de autorităţile publice locale ÅŸi/sau de structurile spitalicesti. ÃŽn cadrul acestor echipaje pot actiona ÅŸi voluntari special pregatiti. (3) Echipajele de prim ajutor sunt formate din cel puÅ£in 3 persoane cu pregatire paramedicala din structura inspectoratelor pentru situaÅ£ii de urgenta, Unitatea Speciala de Interventie în SituaÅ£ii de Urgenta ÅŸi/sau din structura autorităţilor publice locale. Echipajele pot include ÅŸi personal voluntar special pregatit. (4) Echipajele de salvare aeriana funcÅ£ionează conform reglementarilor specifice prevăzute de lege. (5) Echipajele integrate de terapie intensiva mobila au în dotare ambulante tip C, conform standardelor ÅŸi reglementarilor naÅ£ionale ÅŸi europene. (6) Echipajele de prim ajutor calificat au în dotare ambulante tip B, echipate conform standardelor ÅŸi reglementarilor naÅ£ionale ÅŸi europene, inclusiv cu defibrilatoare semiautomate. (7) Echipajele de prim ajutor calificat pot actiona ÅŸi cu autospeciale de interventie din dotarea inspectoratelor pentru situaÅ£ii de urgenta, respectiv ale Unităţii Speciale de Interventie în SituaÅ£ii de Urgenta, fără capacitate de transport pacient, cu condiÅ£ia de a fi dotate cu echipamentele specifice, inclusiv cu defibrilator semiautomat.  +  Articolul 114 (1) Serviciile mobile de urgenta, reanimare ÅŸi descarcerare, cu excepÅ£ia componentei de salvare aeriana, sunt coordonate operativ de inspectoratele pentru situaÅ£ii de urgenta, respectiv de Unitatea Speciala de Interventie în SituaÅ£ii de Urgenta, având ca medic-sef un medic specialist sau primar în medicina de urgenta ori anestezie-terapie intensiva, provenind dintr-o structura spitaliceasca de primire a urgentelor dintr-un spital regional ori judetean de urgenta, după caz. (2) Personalul din cadrul Serviciilor mobile de urgenta, reanimare ÅŸi descarcerare îşi desfăşoară activitatea zilnica purtând uniformele ÅŸi gradele profesionale ÅŸi/sau ierarhice specifice aprobate prin ordin al ministrului administraÅ£iei ÅŸi internelor. Pentru interventie personalul va purta echipamente de protecÅ£ie distincte conform normelor ÅŸi reglementarilor în vigoare. (3) Coordonarea activităţii zilnice de interventie a echipajelor Serviciilor mobile de urgenta, reanimare ÅŸi descarcerare se face prin dispeceratele integrate judetene de urgenta sau, după caz, prin dispeceratele medicale ale serviciilor de ambulanta judetene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti. (4) Echipajele de prim ajutor calificat pot fi dispecerizate direct, după caz, inclusiv de centrele 1-1-2 ÅŸi/sau de dispeceratele inspectoratelor pentru situaÅ£ii de urgenta, pe baza unor protocoale incheiate în prealabil cu dispeceratele medicale ale serviciilor de ambulanta judetene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti. (5) ÃŽn situaÅ£ia în care un echipaj de prim ajutor este dispecerizat direct de un centru 1-1-2 sau de un dispecerat al unui inspectorat pentru situaÅ£ii de urgenta, dispeceratul medical va fi informat în momentul dispecerizarii echipajului de prim ajutor, iar echipajul de prim ajutor va menÅ£ine legătură cu dispeceratul medical în vederea raportarii ÅŸi coordonarii medicale a activităţii echipajului. (6) Echipajele de salvare aeriana vor fi alertate conform prevederilor legale în vigoare, ele putand fi alertate ÅŸi direct prin 1-1-2, urmand ca medicul de garda sa decida oportunitatea interventiei pe baza informaÅ£iilor obtinute de la centrul 1-1-2 ÅŸi de la dispeceratele medicale ÅŸi ale inspectoratelor pentru situaÅ£ii de urgenta, de la centrul operational/punctele operationale ale Unităţii Speciale de Aviatie din cadrul Ministerului AdministraÅ£iei ÅŸi Internelor sau direct de la locul incidentului.  +  Articolul 115 (1) Activitatea Serviciilor mobile de urgenta, reanimare ÅŸi descarcerare este finanÅ£ată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii ÅŸi al Ministerului AdministraÅ£iei ÅŸi Internelor, de la bugetul autorităţilor publice locale, precum ÅŸi din alte surse prevăzute de lege, inclusiv din donatii ÅŸi sponsorizari. (2) Activitatea cu caracter medical a echipajelor de terapie intensiva mobila, de salvare aeriana, precum ÅŸi materialele consumabile pentru acordarea primului ajutor calificat utilizate de personalul paramedical al inspectoratelor pentru situaÅ£ii de urgenta ÅŸi al autorităţilor publice locale este finanÅ£ată din bugetul Fondului naÅ£ional unic de asigurări sociale de sănătate prin spitalele care coordonează medical activitatea la nivel judetean ÅŸi la nivelul municipiului BucureÅŸti, precum ÅŸi de la bugetul de stat ÅŸi prin alte surse financiare prevăzute în lege. (3) Medicii-ÅŸefi ai Serviciilor mobile de urgenta, reanimare ÅŸi descarcerare nu pot beneficia de sponsorizari ÅŸi/sau finanţări, direct ori indirect, pentru participare la conferinte, congrese ÅŸi alte tipuri de manifestari de către firmele care comercializeaza produse farmaceutice ÅŸi/sau materiale sanitare ori firmele care reprezinta interesele acestora, firmele de aparatura medicală ÅŸi nici de către firmele care comercializeaza ambulante ÅŸi alte vehicule de interventie sau reprezentantii acestora. ÃŽn situaÅ£ii speciale, bine justificate, se pot obtine excepÅ£ii doar cu aprobarea, după caz, a ministrului sănătăţii sau a ministrului administraÅ£iei ÅŸi internelor.  +  Articolul 116Dotarea cu echipamente ÅŸi mijloace de interventie a Serviciilor mobile de urgenta, reanimare ÅŸi descarcerare va fi asigurata de Ministerul Sănătăţii, Ministerul AdministraÅ£iei ÅŸi Internelor ÅŸi de autorităţile publice locale. Achizitionarea acestora poate fi realizata inclusiv prin sistem leasing sau credit în condiÅ£iile legii.  +  Capitolul VI AsistenÅ£a de urgenta în caz de accidente colective, calamitati ÅŸi dezastre în faza prespitaliceasca  +  Articolul 117 (1) AsistenÅ£a de urgenta în cazul accidentelor colective, calamitatilor ÅŸi dezastrelor va fi coordonata de inspectoratele judetene pentru situaÅ£ii de urgenta, respectiv al municipiului BucureÅŸti, sau direct de Inspectoratul General pentru SituaÅ£ii de Urgenta conform planurilor naÅ£ionale aprobate. (2) Pentru situaÅ£ii de accidente colective, calamitati sau dezastre, cu urmări deosebit de grave, se vor întocmi planuri de actiune comune ÅŸi cu celelalte institutii cu atribuÅ£ii în domeniu, care vor fi puse în aplicare la solicitarea Inspectoratului General pentru SituaÅ£ii de Urgenta. (3) ÃŽn situaÅ£ii de accidente colective, calamitati sau dezastre, cu urmări deosebit de grave, acordarea asistentei la nivel spitalicesc se va face ÅŸi în unitatile spitalicesti aparÅ£inând ministerelor ÅŸi instituÅ£iilor cu retea sanitara proprie.  +  Articolul 118 (1) Serviciile publice de urgenta prespitaliceasca intra cu toate fortele planificate sub comanda unica a inspectorului-sef pentru situaÅ£ii de urgenta din judeÅ£ul respectiv care se subordoneaza direct prefectului judeÅ£ului ÅŸi inspectorului general al Inspectoratului General pentru SituaÅ£ii de Urgenta. (2) Inspectorul general pentru situaÅ£ii de urgenta poate solicita serviciilor de ambulanta judetene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti, precum ÅŸi celorlalte ministere ÅŸi institutii cu retea sanitara proprie punerea la dispoziÅ£ie a mijloacelor ÅŸi a personalului necesar interventiilor în cazul unor accidente colective, calamitati sau dezastre, pe durata determinata. (3) Medicii directori ai serviciilor de ambulanta judetene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti au obligaÅ£ia organizarii sprijinului solicitat de inspectoratele pentru situaÅ£ii de urgenta. (4) Medicii directori ai serviciilor de ambulanta judetene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti, precum ÅŸi medicii-ÅŸefi ai unităţilor Serviciilor mobile de urgenta, reanimare ÅŸi descarcerare fac parte din comitetele judetene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti pentru situaÅ£ii de urgenta.  +  Articolul 119 (1) Din momentul directionarii echipajelor către un accident colectiv sau o zona calamitata, inceteaza toate activităţile din cadrul serviciilor de ambulanta judetene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti care nu au caracter de urgenta. Echipajele de transport sanitar neasistat ÅŸi de consultaÅ£ii de urgenta vor fi directionate către compartimentul de urgenta. (2) Directorul serviciului de ambulanta judetean, precum ÅŸi cel al municipiului BucureÅŸti au obligaÅ£ia de a dispune realizarea condiÅ£iilor necesare pentru indeplinirea tuturor prevederilor planului de actiune în caz de necesitate. Pentru rezolvarea cazurilor curente dispeceratul judetean sau al municipiului BucureÅŸti păstrează un numar minim de echipaje de urgenta, iar dacă situaÅ£ia o impune, se alerteaza personalul din turele libere. (3) Serviciile de ambulanta judetene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti împreună cu inspectoratele pentru situaÅ£ii de urgenta intocmesc planul de actiune în situaÅ£ii de urgenta pe baza listelor cu mijloacele din dotare, precum ÅŸi cu personalul acestora transmise de toate instituÅ£iile cu atribuÅ£ii în domeniu. (4) Echipajele din cadrul Serviciilor mobile de urgenta, reanimare ÅŸi descarcerare sunt directionate cu prioritate către zona calamitata sau către accidentul colectiv ca echipaje de prim răspuns împreună cu echipajele de ambulanta disponibile. (5) Inspectorul general al Inspectoratului General pentru SituaÅ£ii de Urgenta poate dispune echipajelor Serviciilor mobile de urgenta, reanimare ÅŸi descarcerare dintr-un judet participarea la interventie la un accident colectiv sau o zona calamitata din alt judet. La nevoie, el poate dispune, cu acordul presedintelui Comitetului pentru SituaÅ£ii de Urgenta al Ministerului Sănătăţii, participarea la interventii, în alt judet, a unor echipaje ale serviciilor publice sau private de ambulanta dintr-un judet sau din municipiul BucureÅŸti. (6) Inspectorii-ÅŸefi ai inspectoratelor pentru situaÅ£ii de urgenta, la nevoie, pot solicita sprijinul serviciilor private de ambulanta în condiÅ£iile stabilite prin lege. (7) ÃŽn cazul epidemiilor ÅŸi/sau pandemiilor, coordonarea activităţii de interventie se face de către comitetele judetene pentru situaÅ£ii de urgenta sau de Comitetul pentru SituaÅ£ii de Urgenta al Ministerului Sănătăţii, după caz, potrivit legii.  +  Articolul 120 (1) Serviciile private de ambulanta au obligaÅ£ia de a raspunde solicitarii comitetelor judetene/al municipiului BucureÅŸti, respectiv Comitetului pentru SituaÅ£ii de Urgenta al Ministerului Sănătăţii ori Comitetului NaÅ£ional pentru SituaÅ£ii de Urgenta, în caz de accident colectiv, calamitati naturale sau dezastre, contravaloarea cheltuielilor rezultate fiind decontata, la tarifele Casei NaÅ£ionale de Asigurari de Sănătate, din bugetul de stat ori din bugetul local. (2) Inspectoratele judetene pentru situaÅ£ii de urgenta ÅŸi cel al municipiului BucureÅŸti păstrează unitatile mobile de interventie la accidente colective ÅŸi dezastre, aflate în dotarea lor, în stare de functionare, prin Serviciile mobile de urgenta, reanimare ÅŸi descarcerare, în colaborare cu serviciile de ambulanta judetene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti, după caz. (3) Serviciile medicale publice de urgenta prespitaliceasca care raspund de unitatile mobile pentru accidente colective ÅŸi dezastre se asigura ca aparatura medicală este în stare de functionare ÅŸi ca unitatea este dotata cu medicamente ÅŸi materiale, aflate în termen de valabilitate, suficiente pentru ingrijirea unui numar de minimum 20 de persoane aflate în stare critica. (4) Managerii generali ÅŸi directorii medicali ai serviciilor de ambulanta judetene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti, medicii-ÅŸefi ai Serviciilor mobile de urgenta, reanimare ÅŸi descarcerare, precum ÅŸi medicii-ÅŸefi ai unităţilor de primire a urgentelor vor urma cursuri în managementul dezastrelor organizate de Ministerul Sănătăţii ÅŸi/sau de Ministerul AdministraÅ£iei ÅŸi Internelor.  +  Articolul 121Finantarea exercitiilor, a pregatirii ÅŸi a interventiilor în caz de accidente colective, calamitati sau dezastre se face de la bugetul de stat ÅŸi bugetul autorităţilor publice locale.  +  Capitolul VII Dispozitii finale  +  Articolul 122Normele de aplicare a prevederilor prezentului titlu se aproba prin ordin comun al ministrului sănătăţii ÅŸi al ministrului administraÅ£iei ÅŸi internelor, în termen de 3 zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu, ÅŸi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.  +  Articolul 123ÃŽn scopul apararii dreptului cetatenilor la sănătate, securitate ÅŸi viaÅ£a, precum ÅŸi în scopul prevenirii ÅŸi limitarii consecintelor unei calamitati naturale sau ale unui dezastru, personalului din cadrul serviciilor publice de urgenta spitalicesti ÅŸi prespitalicesti i se interzice participarea la greve sau la alte acÅ£iuni revendicative menite sa afecteze activitatea prin scaderea capacităţii de interventie sau a calităţii actului medical, organizate de sindicate sau de alte organizaÅ£ii, în timpul programului de lucru, normal sau prelungit.  +  Articolul 124Prevederile art. 87 alin. (8) ÅŸi ale art. 92 alin. (3) vor fi implementate gradual, conform normelor de aplicare a prezentului titlu, luandu-se în considerare resursele ÅŸi planurile de dezvoltare astfel încât termenul final sa nu depăşească anul 2014.  +  Articolul 125Nerespectarea prevederilor prezentului titlu atrage raspunderea juridica a persoanelor vinovate, în condiÅ£iile legii.  +  Titlul V  +  Articolul 126 - 140----------Titlul V - art. 126-140 , a fost abrogat de art. 26 al Cap. VI din ORDONANÈšA DE URGENȚĂ nr. 162 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 808 din 3 decembrie 2008.  +  Titlul VI Efectuarea prelevarii ÅŸi transplantului de organe, tesuturi ÅŸi celule de origine umana în scop terapeutic  +  Capitolul I Dispozitii generale  +  Articolul 141Prelevarea ÅŸi transplantul de organe, tesuturi ÅŸi celule de origine umana se fac în scop terapeutic, în condiÅ£iile prezentului titlu.  +  Articolul 142ÃŽn înÅ£elesul prezentului titlu, termenii ÅŸi notiunile folosite au urmatoarele semnificatii: a) celula - unitatea elementara anatomica ÅŸi functionala a materiei vii. ÃŽn sensul prezentei legi, termenul celula/celule se referă la celula umana individuala sau la o colectie de celule umane, care nu sunt unite prin nici o formă de substanÅ£a intercelulara; b) tesut - gruparea de celule diferentiata, unite prin substanÅ£a intercelulara amorfa, care formeaza împreună o asociere topografica ÅŸi functionala; c) organ - partea diferentiata în structura unui organism, adaptata la o functie definita, alcatuita din mai multe tesuturi sau tipuri celulare, prezentand vascularizatie ÅŸi inervatie proprii; d) prelevare - recoltarea de organe ÅŸi/sau tesuturi ÅŸi/sau celule de origine umana sanatoase morfologic ÅŸi functional, cu excepÅ£ia autotransplantului de celule stem hematopoietice când celulele sunt recoltate de la pacient, în vederea realizării unui transplant; e) transplant - acea activitate medicală prin care, în scop terapeutic, în organismul unui pacient este implantat sau grefat un organ, tesut ori celula. Reglementarile cuprinse în prezenta lege se adreseaza inclusiv tehnicilor de fertilizare în vitro; f) donator - subiectul în viaÅ£a sau decedat, de la care se preleveaza organe, tesuturi ÅŸi/sau celule de origine umana pentru utilizare terapeutica; g) primitor - subiectul care beneficiaza de transplant de organe ÅŸi/sau tesuturi ÅŸi/sau celule.  +  Articolul 143Coordonarea, supravegherea, aprobarea ÅŸi implementarea oricăror dispozitii privind activitatea de transplant revin Agentiei NaÅ£ionale de Transplant.  +  Capitolul II Donarea ÅŸi donatorul de organe, tesuturi ÅŸi celule de origine umana  +  Articolul 144Prelevarea de organe, tesuturi ÅŸi celule de origine umana de la donatorul în viaÅ£a se face în urmatoarele condiÅ£ii: a) prelevarea de organe, tesuturi ÅŸi celule de origine umana, în scop terapeutic, se poate efectua de la persoane majore în viaÅ£a, având capacitate de exercitiu deplina, după obtinerea consimtamantului informat, scris, liber, prealabil ÅŸi expres al acestora, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1. Se interzice prelevarea de organe, tesuturi ÅŸi celule de la persoane fără capacitate de exercitiu; b) consimtamantul se semneaza numai după ce donatorul a fost informat de medic, asistentul social sau alte persoane cu pregatire de specialitate asupra eventualelor riscuri ÅŸi consecinte pe plan fizic, psihic, familial ÅŸi profesional, rezultate din actul prelevarii; c) donatorul poate reveni asupra consimtamantului dat, până în momentul prelevarii; d) prelevarea ÅŸi transplantul de organe, tesuturi ÅŸi celule de origine umana ca urmare a exercitarii unei constrangeri de natura fizica sau morala asupra unei persoane sunt interzise; e) donarea ÅŸi transplantul de organe, tesuturi ÅŸi celule de origine umana nu pot face obiectul unor acte ÅŸi fapte juridice, în scopul obtinerii unui folos material sau de alta natură. f) donatorul ÅŸi primitorul vor semna un act legalizat prin care declara ca donarea se face în scop umanitar, are caracter altruist ÅŸi nu constituie obiectul unor acte ÅŸi fapte juridice în scopul obtinerii unui folos material sau de alta natura, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1.  +  Articolul 145 (1) Se interzice prelevarea de organe, tesuturi ÅŸi celule de la potentiali donatori minori în viaÅ£a, cu excepÅ£ia cazurilor prevăzute în prezenta lege. (2) Prin derogare de la alin. (1), în cazul în care donatorul este minor, prelevarea de celule stem hematopoietice medulare sau periferice se face în urmatoarele condiÅ£ii: a) prelevarea de celule stem hematopoietice medulare sau periferice de la minori se poate face numai cu consimtamantul minorului dacă acesta a implinit vârsta de 14 ani ÅŸi cu acordul scris al ocrotitorului legal, respectiv al parintilor, tutorelui sau al curatorului. Dacă minorul nu a implinit vârsta de 14 ani, prelevarea se poate face cu acordul ocrotitorului legal; b) în cazul donatorului care are cel puÅ£in 14 ani, consimtamantul acestuia, scris sau verbal, se exprima în faÅ£a presedintelui tribunalului în a cărui circumscriptie teritoriala se afla sediul centrului unde se efectueaza transplantul, după efectuarea obligatorie a unei anchete de către autoritatea tutelara competenÅ£a, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2. (3) Refuzul scris sau verbal al minorului împiedica orice prelevare.  +  Articolul 146 (1) Prelevarea de organe, tesuturi sau celule de la donatorul viu se va efectua cu avizul comisiei de avizare a donarii de la donatorul viu, constituita în cadrul spitalului în care se efectueaza transplantul; aceasta comisie va evalua motivatia donarii ÅŸi va controla respectarea drepturilor pacientilor, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1. (2) Comisia de avizare a donarii de la donatorul viu va avea urmatoarea componenta: un medic cu pregatire în bioetica din partea colegiului medicilor judetean sau al municipiului BucureÅŸti, un psiholog sau un medic psihiatru ÅŸi un medic primar, angajat al spitalului ÅŸi având atribuÅ£ii de conducere în cadrul acestuia, neimplicat în echipa de transplant. (3) Aceasta comisie va functiona conform unui regulament emis de Agentia NaÅ£ionala de Transplant, cu consultarea Comisiei de bioetica a Ministerului Sănătăţii. Regulamentul va fi aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii. (4) Comisia va evalua atât donatorul, cat ÅŸi primitorul care vor fi supuÅŸi unui examen psihologic ÅŸi/sau psihiatric, având ca scop testarea capacităţii de exercitiu, precum ÅŸi stabilirea motivatiei donarii. (5) Examenul psihologic/psihiatric va fi efectuat de un specialist, psiholog sau psihiatru, independent atât de echipa care efectueaza transplantul, cat ÅŸi de familiile donatorului ÅŸi primitorului. (6) Prelevarea, de la donatori vii, de sange, piele, sperma, cap femural, placenta, sange din cordonul ombilical, membrane amniotice, ce vor fi utilizate în scop terapeutic, se face cu respectarea regulilor de bioetica cuprinse în regulamentul comisiei de avizare a donarii de la donatorul viu, fără a fi necesar avizul acestei comisii. (7) Datele privind donatorul ÅŸi receptorul, inclusiv informaÅ£iile genetice, la care pot avea acces terÅ£e părÅ£i, vor fi comunicate sub anonimat, astfel încât nici donatorul, nici receptorul sa nu poata fi identificati. (8) Dacă donatorul nu doreste să-ÅŸi divulge identitatea, se va respecta confidentialitatea donarii, cu excepÅ£ia cazurilor în care declararea identităţii este obligatorie prin lege.  +  Articolul 147Prelevarea de organe, tesuturi ÅŸi celule de la donatorul decedat se face în urmatoarele condiÅ£ii:1. se defineste ca donator decedat fără activitate cardiaca persoana la care s-a constatat oprirea cardiorespiratorie iresuscitabila ÅŸi ireversibila, confirmata în spital de 2 medici primari. Confirmarea donatorului decedat fără activitate cardiaca se face conform protocolului de resuscitare, prevăzut în anexa nr. 6, excepÅ£ie facand situaÅ£iile fără echivoc;2. se defineste ca donator decedat cu activitate cardiaca persoana la care s-a constatat încetarea ireversibila a tuturor functiilor creierului, conform protocolului de declarare a mortii cerebrale prevăzut în anexa nr. 3;3. declararea mortii cerebrale se face de către medici care nu fac parte din echipele de coordonare, prelevare, transplant de organe, tesuturi ÅŸi celule de origine umana;4. prelevarea de organe, tesuturi ÅŸi/sau celule de la persoanele decedate se face numai cu consimtamantul scris a cel puÅ£in unu dintre membrii majori ai familiei sau al rudelor, în urmatoarea ordine: sot, parinte, copil, frate, sora. ÃŽn absenta acestora, consimtamantul va fi luat de la persoana autorizata, în mod legal, conform legislaÅ£iei în domeniu, sa îl reprezinte pe defunct; în ambele situaÅ£ii se procedeaza conform modelului prevăzut în anexa nr. 4;5. prelevarea se poate face fără consimtamantul membrilor familiei dacă, în timpul vietii, persoana decedata ÅŸi-a exprimat deja opÅ£iunea în favoarea donarii, printr-un act notarial de consimtamant pentru prelevare sau înscrierea în Registrul naÅ£ional al donatorilor de organe, tesuturi ÅŸi celule, conform modelului prevăzut în anexa nr. 5;6. prelevarea nu se poate face sub nici o formă dacă, în timpul vietii, persoana decedata ÅŸi-a exprimat deja opÅ£iunea împotriva donarii, prin act de refuz al donarii avizat de medicul de familie sau prin înscrierea în Registrul naÅ£ional al celor care refuza sa doneze organe, tesuturi ÅŸi celule. Actul de refuz al donarii, avizat de medicul de familie, va fi prezentat de către apartinatori coordonatorului de transplant.  +  Articolul 148 (1) Prelevarea de organe, tesuturi ÅŸi celule de la donatori decedati se efectueaza numai după un control clinic ÅŸi de laborator care să excluda orice boala infectioasa, o posibila contaminare sau alte afecÅ£iuni care reprezinta un risc pentru primitor, conform protocoalelor stabilite pentru fiecare organ, tesut sau celula în parte. (2) Repartitia organelor, tesuturilor ÅŸi celulelor de origine umana prelevate la nivel naÅ£ional se efectueaza de către Agentia NaÅ£ionala de Transplant, în functie de regulile stabilite de aceasta privind alocarea organelor, tesuturilor ÅŸi celulelor de origine umana în cadrul sistemului de transplant din România. (3) ÃŽn condiÅ£iile în care pe teritoriul naÅ£ional nu exista nici un primitor compatibil cu organele, tesuturile ÅŸi celulele de origine umana disponibile, acestea pot fi alocate în reteaua internationala de transplant, pe baza unei autorizaÅ£ii speciale emise de Agentia NaÅ£ionala de Transplant, conform modelului prevăzut în anexa nr. 7 (4) fiesuturile ÅŸi celulele de origine umana prelevate pot fi utilizate imediat pentru transplant sau pot fi procesate ÅŸi depozitate în băncile de tesuturi ÅŸi celule, acreditate sau agreate de Agentia NaÅ£ionala de Transplant. (5) Transplantul de tesuturi sau celule de origine umana se efectueaza numai din băncile acreditate sau agreate de Agentia NaÅ£ionala de Transplant. (6) Fiecare prelevare de organ, tesut sau celula de origine umana este anunÅ£ată imediat ÅŸi înregistrată în Registrul naÅ£ional de transplant, conform procedurilor stabilite de Agentia NaÅ£ionala de Transplant. (7) Medicii care au efectuat prelevarea de organe ÅŸi tesuturi de la o persoană decedata vor asigura restaurarea cadavrului ÅŸi a fizionomiei sale prin ingrijiri ÅŸi mijloace specifice, inclusiv chirurgicale dacă este necesar, în scopul obtinerii unei infatisari demne a corpului defunctului. (8) Prelevarea de organe, tesuturi ÅŸi celule de origine umana, în cazuri medico-legale, se face numai cu consimtamantul medicului legist ÅŸi nu trebuie să compromita rezultatul autopsiei medico-legale, conform modelului prevăzut în anexa nr. 8. (9) Introducerea sau scoaterea din tara de organe, tesuturi, celule de origine umana se face numai pe baza autorizatiei speciale emise de Agentia NaÅ£ionala de Transplant, după modelul prevăzut în anexa nr. 7, respectiv anexa nr. 9, conform legislaÅ£iei vamale. (10) Se interzice divulgarea oricarei informaÅ£ii privind identitatea donatorului cadavru, precum ÅŸi a primitorului, exceptand cazurile în care familia donatorului, respectiv primitorul sunt de acord, precum ÅŸi cazurile în care declararea identităţii este obligatorie prin lege. Datele privind donatorul ÅŸi receptorul, inclusiv informaÅ£iile genetice, la care pot avea acces terÅ£e părÅ£i, vor fi comunicate sub anonimat, astfel încât nici donatorul, nici receptorul sa nu poata fi identificati. (11) Agentia NaÅ£ionala de Transplant poate acorda servicii funerare ÅŸi/sau transportul cadavrului, în cazul donatorilor de la care s-au prelevat organe ÅŸi/sau tesuturi ÅŸi/sau celule. (12) După fiecare prelevare de organe, tesuturi ÅŸi/sau celule de la donatorii cadavru se vor completa, cu datele din momentul prelevarii, Fisa de declarare a donatorului ÅŸi Fisa de prelevare de organe ÅŸi tesuturi, prevăzute în anexa nr. 10. (13) Agentia NaÅ£ionala de Transplant stabileste un sistem de vigilenta pentru raportarea, investigarea, inregistrarea ÅŸi transmiterea informaÅ£iilor despre incidentele grave ÅŸi reactiile adverse severe care pot influenÅ£a calitatea ÅŸi siguranÅ£a organelor, tesuturilor ÅŸi celulelor, ce pot fi datorate procurarii, testarii, procesarii, stocarii ÅŸi distributiei acestora, astfel încât orice reactie adversa severa observata în timpul sau după procedura de transplant ar putea fi legata de calitatea ÅŸi siguranÅ£a organelor, tesuturilor ÅŸi celulelor.  +  Capitolul III Transplantul de organe, tesuturi ÅŸi celule de origine umana  +  Articolul 149Transplantul de organe, tesuturi ÅŸi celule de origine umana se efectueaza numai în scop terapeutic.  +  Articolul 150Transplantul de organe, tesuturi ÅŸi celule de origine umana se efectueaza cu consimtamantul scris al primitorului, după ce acesta a fost informat asupra riscurilor ÅŸi beneficiilor procedeului, conform modelului prevăzut în anexa nr. 11.  +  Articolul 151 (1) ÃŽn cazul în care primitorul este în imposibilitatea de a-ÅŸi exprima consimtamantul, acesta poate fi dat în scris de către unul din membrii familiei sau de către reprezentantul legal al acestuia, conform modelului prevăzut în anexa nr. 11. (2) ÃŽn cazul primitorului aflat în imposibilitatea de a-ÅŸi exprima consimtamantul, transplantul se poate efectua fără consimtamantul prevăzut anterior dacă, datorita unor împrejurări obiective, nu se poate lua legătură în timp util cu familia ori cu reprezentantul legal al acestuia, iar intarzierea ar conduce inevitabil la decesul pacientului. (3) SituaÅ£ia descrisa la alin. (2) va fi consemnata de medicul sef de secÅ£ie ÅŸi de medicul curant al pacientului, în formularul prevăzut în anexa nr. 12.  +  Articolul 152ÃŽn cazul minorilor sau persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu, consimtamantul va fi dat de parinti sau de celelalte persoane care au calitatea de ocrotitor legal al acestora, după caz, conform modelului prevăzut în anexa nr. 13.  +  Capitolul IV Finantarea activităţii de transplant  +  Articolul 153Costul investigatiilor, spitalizarii, interventiilor chirurgicale, medicamentelor, materialelor sanitare, al ingrijirilor postoperatorii, costul medicamentelor ÅŸi serviciilor aferente stării posttransplant, precum ÅŸi cheltuielile legate de coordonarea de transplant se pot deconta după cum urmeaza:--------------Partea introductiva a art. 153 a fost modificata de pct. 15 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 72 din 20 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 25 septembrie 2006.NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamt:Prin RECTIFICAREA nr. 72 din 20 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 823 din 6 octombrie 2006 s-a dispus rectificarea art. IV din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 72 din 20 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 25 septembrie 2006, care prevedea initial ca art. I pct. 15, 24 ÅŸi 25 intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2007. a) din bugetul Fondului naÅ£ional unic de asigurări sociale de sănătate, pentru pacientii inclusi în Programul naÅ£ional de transplant; b) de la bugetul de stat ÅŸi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii, pentru pacientii inclusi în programul naÅ£ional de transplant;---------------Lit. b) a art. 153 a fost modificata de pct. 16 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 72 din 20 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 25 septembrie 2006. c) prin contribuÅ£ia personala a pacientului sau, pentru el, a unui sistem de asigurări voluntare de sănătate; d) donatii ÅŸi sponsorizari de la persoane fizice sau juridice, organizaÅ£ii neguvernamentale ori alte organisme interesate.  +  Capitolul V SancÅ£iuni  +  Articolul 154Organizarea ÅŸi efectuarea prelevarii de organe, tesuturi ÅŸi/sau celule de origine umana, în scopul transplantului, în alte condiÅ£ii decat cele prevăzute de prezentul titlu, constituie infractiune ÅŸi se pedepseste conform legii penale.  +  Articolul 155Prelevarea sau transplanul de organe ÅŸi/sau tesuturi ÅŸi/sau celule de origine umana fără consimtamant dat în condiÅ£iile prezentului titlu constituie infractiune ÅŸi se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 7 ani.  +  Articolul 156Fapta persoanei care a dispus sau a efectuat prelevarea atunci când prin aceasta se compromite o autopsie medico-legala, solicitata în condiÅ£iile legii, constituie infractiune ÅŸi se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 3 ani.  +  Articolul 157 (1) Constituie infractiune ÅŸi se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 5 ani fapta persoanei de a dona organe ÅŸi/sau tesuturi ÅŸi/sau celule de origine umana, în scopul obtinerii de foloase materiale sau de alta natura, pentru sine sau pentru altul. (2) Determinarea cu rea-credinta sau constrangerea unei persoane sa doneze organe ÅŸi/sau tesuturi ÅŸi/sau celule de origine umana constituie infractiune ÅŸi se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani. (3) Publicitatea în folosul unei persoane, în scopul obtinerii de organe ÅŸi/sau tesuturi ÅŸi/sau celule de origine umana, precum ÅŸi publicarea sau mediatizarea unor anunturi privind donarea de organe ÅŸi/sau tesuturi ÅŸi/sau celule umane în scopul obtinerii unor avantaje materiale sau de alta natura pentru sine, familie ori terte persoane fizice sau juridice constituie infractiune ÅŸi se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.  +  Articolul 158 (1) Organizarea ÅŸi/sau efectuarea prelevarii de organe ÅŸi/sau tesuturi ÅŸi/sau celule de origine umana pentru transplant, în scopul obtinerii unui profit material pentru donator sau organizator, constituie infractiunea de trafic de organe ÅŸi/sau tesuturi ÅŸi/sau celule de origine umana ÅŸi se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani. (2) Cu aceeasi pedeapsa se sancÅ£ionează ÅŸi cumpararea de organe, tesuturi ÅŸi/sau celule de origine umana, în scopul revanzarii, în vederea obtinerii unui profit. (3) Tentativa se pedepseste.  +  Articolul 159Introducerea sau scoaterea din tara de organe, tesuturi, celule de origine umana fără autorizatia speciala emisa de Agentia NaÅ£ionala de Transplant constituie infractiune ÅŸi se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani.  +  Capitolul VI Dispozitii tranzitorii ÅŸi finale  +  Articolul 160 (1) Prelevarea ÅŸi transplantul de organe, tesuturi ÅŸi celule de origine umana se efectueaza de către medici de specialitate, în unităţi sanitare publice sau private autorizate de Ministerul Sănătăţii ÅŸi acreditate, la propunerea Agentiei NaÅ£ionale de Transplant. (2) CondiÅ£iile de acreditare a unităţilor sanitare prevăzute la alin. (1) sunt stabilite de Agentia NaÅ£ionala de Transplant, iar acreditarea se face prin ordin al ministrului sănătăţii. Criteriile de acreditare vor fi stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentului titlu, în conformitate cu legislatia europeana în domeniu. (3) Agentia NaÅ£ionala de Transplant poate suspenda sau revoca acreditarea în cazul în care inspecÅ£iile efectuate împreună cu autoritatea naÅ£ionala competenÅ£a în domeniul securitatii sanitare a produselor de origine umana pentru utilizare terapeutica constata ca unitatea sanitara respectiva nu respecta prevederile legale în vigoare. InspecÅ£iile vor fi efectuate periodic, iar intervalul dintre doua inspecÅ£ii nu trebuie să depăşească 2 ani. (4) Unitatile sanitare acreditate vor stabili un sistem de identificare a fiecarui act de donare, prin intermediul unui cod unic, precum ÅŸi fiecarui produs asociat cu el. Pentru tesuturi ÅŸi celule este necesară etichetarea codificata care să permită stabilirea unei legaturi de la donator la primitor ÅŸi invers. InformaÅ£iile vor fi pastrate cel puÅ£in 30 de ani. (5) Unitatile sanitare acreditate pentru activitatea de procesare ÅŸi/sau utilizare de tesuturi ÅŸi/sau celule vor pastra o înregistrare a activităţii lor, incluzând tipurile ÅŸi cantitatile de tesuturi ÅŸi/sau celule procurate, testate, conservate, depozitate, distribuite sau casate, precum ÅŸi originea ÅŸi destinaÅ£ia acestor tesuturi ÅŸi/sau celule pentru utilizare umana. Ele vor trimite anual un raport de activitate Agentiei NaÅ£ionale de Transplant.  +  Articolul 161Unitatile sanitare acreditate pentru activitatea de transplant tisular ÅŸi/sau celular vor trebui sa desemneze o persoană responsabila pentru asigurarea calităţii tesuturilor ÅŸi/sau celulelor procesate ÅŸi/sau utilizate în conformitate cu legislatia europeana ÅŸi cea română în domeniu. Standardul de instruire profesionala a acestei persoane va fi stabilit prin norme.  +  Articolul 162Normele metodologice de aplicare a prezentului titlu vor fi elaborate în termen de 90 de zile de la publicarea legii ÅŸi vor fi aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii.  +  Articolul 163Anexele nr. 1-13 fac parte integrantă din prezenta lege.  +  Articolul 164La data intrarii în vigoare a prezentului titlu, Legea nr. 2/1998 privind prelevarea ÅŸi transplantul de tesuturi ÅŸi organe umane, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 13 ianuarie 1998, cu modificările ulterioare, ÅŸi art. 17 alin. (3), art. 21, 23 ÅŸi 25 din Legea nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane ÅŸi prelevarea organelor ÅŸi tesuturilor de la cadavre în vederea transplantului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 222 din 3 aprilie 2003, cu modificările ÅŸi completările ulterioare, se abroga.Prevederile prezentului titlu transpun Directiva 23/2004/CE a Parlamentului European ÅŸi a Consiliului din 31 martie 2004 asupra stabilirii standardelor de calitate ÅŸi siguranÅ£a asupra donarii, procurarii, testarii, procesarii, conservarii, depozitarii ÅŸi distribuirii tesuturilor ÅŸi celulelor umane.  +  Titlul VII Spitalele  +  Capitolul I Dispozitii generale  +  Articolul 165 (1) Spitalul este unitatea sanitara cu paturi, de utilitate publică, cu personalitate juridica, ce furnizeaza servicii medicale. (2) Spitalul poate fi public, public cu sectii private sau privat. Spitalele de urgenta se infiinteaza ÅŸi funcÅ£ionează numai ca spitale publice. (3) Sectiile private ale spitalelor publice sau spitalele private pot furniza servicii medicale cu plata. (4) Serviciile medicale acordate de spital pot fi preventive, curative, de recuperare ÅŸi/sau paleative. (5) Spitalele participa la asigurarea stării de sănătate a populatiei. (6) Competentele pe tipuri de spitale se stabilesc în conformitate cu criteriile Comisiei NaÅ£ionale de Acreditare a Spitalelor ÅŸi se aproba prin ordin al ministrului sănătăţii, iar pentru spitalele din subordinea ministerelor ÅŸi instituÅ£iilor cu retea sanitara proprie ÅŸi cu avizul ministrului de resort sau al conducătorului institutiei.  +  Articolul 166 (1) Activităţile organizatorice ÅŸi functionale cu caracter medico-sanitar din spitale sunt reglementate ÅŸi supuse controlului Ministerului Sănătăţii, iar în spitalele din subordinea ministerelor ÅŸi instituÅ£iilor cu retea sanitara proprie, controlul este efectuat de structurile specializate ale acestora. (2) Spitalul poate furniza servicii medicale numai dacă funcÅ£ionează în condiÅ£iile autorizatiei de functionare, în caz contrar, activitatea spitalelor se suspenda, potrivit normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii.  +  Articolul 167 (1) ÃŽn spital se pot desfăşura ÅŸi activităţi de invatamant medico-farmaceutic, postliceal, universitar ÅŸi postuniversitar, precum ÅŸi activităţi de cercetare stiintifica medicală. Aceste activităţi se desfăşoară sub indrumarea personalului didactic care este integrat în spital. Activităţile de invatamant ÅŸi cercetare vor fi astfel organizate încât sa consolideze calitatea actului medical, cu respectarea drepturilor pacientilor, a eticii ÅŸi deontologiei medicale. (2) Colaborarea dintre spitale ÅŸi instituÅ£iile de invatamant superior medical, respectiv unitatile de invatamant medical, se desfăşoară pe bază de contract, incheiat conform metodologiei aprobate prin ordin comun al ministrului sănătăţii ÅŸi al ministrului educaÅ£iei, cercetării ÅŸi inovării. (3) Cercetarea stiintifica medicală se efectueaza pe bază de contract de cercetare, incheiat între spital ÅŸi finantatorul cercetării. (4) Spitalele au obligaÅ£ia sa desfasoare activitatea de educatie medicală ÅŸi cercetare (EMC) pentru medici, asistenti medicali ÅŸi alt personal. Costurile acestor activităţi sunt suportate de personalul beneficiar. Spitalul clinic poate suporta astfel de costuri, în condiÅ£iile alocarilor bugetare.  +  Articolul 168 (1) Spitalul asigura condiÅ£ii de investigatii medicale, tratament, cazare, igiena, alimentatie ÅŸi de prevenire a infectiilor nozocomiale, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii. (2) Spitalul raspunde, în condiÅ£iile legii, pentru calitatea actului medical, pentru respectarea condiÅ£iilor de cazare, igiena, alimentatie ÅŸi de prevenire a infectiilor nozocomiale, precum ÅŸi pentru acoperirea prejudiciilor cauzate pacientilor.  +  Articolul 169 (1) Ministerul Sănătăţii reglementeaza ÅŸi aplica măsuri de crestere a eficientei ÅŸi calităţii serviciilor medicale ÅŸi de asigurare a accesului echitabil al populatiei la serviciile medicale. (2) Pentru asigurarea dreptului la ocrotirea sănătăţii, Ministerul Sănătăţii propune, o dată la 3 ani, Planul naÅ£ional de paturi, care se aproba prin hotărâre a Guvernului.  +  Articolul 170 (1) Orice spital are obligaÅ£ia de a acorda primul ajutor ÅŸi asistenÅ£a medicală de urgenta oricarei persoane care se prezinta la spital, dacă starea sănătăţii persoanei este critica. După stabilizarea functiilor vitale, spitalul va asigura, după caz, transportul obligatoriu medicalizat la o alta unitate medico-sanitara de profil. (2) Spitalul va fi în permanenta pregatit pentru asigurarea asistentei medicale în caz de razboi, dezastre, atacuri teroriste, conflicte sociale ÅŸi alte situaÅ£ii de criza ÅŸi este obligat sa participe cu toate resursele la înlăturarea efectelor acestora. (3) Cheltuielile efectuate de unităţile spitaliceÅŸti, în cazurile prevăzute la alin. (2), se rambursează de la bugetul de stat, prin bugetele ministerelor, ale instituÅ£iilor în reÅ£eaua cărora funcÅ£ionează, precum ÅŸi prin bugetul unităţii administrativteritoriale, după caz, prin hotărâre a Guvernului, în termen de maximum 30 de zile de la data încetării cauzei care le-a generat.-------------Alin. (3) al art. 170 a fost modificat de pct. 11 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010.  +  Capitolul II Organizarea ÅŸi functionarea spitalelor  +  Articolul 171 (1) Spitalele se organizeaza ÅŸi funcÅ£ionează, pe criteriul teritorial, în spitale regionale, spitale judetene ÅŸi spitale locale (municipale, orăşeneÅŸti sau comunale). (2) Spitalele se organizeaza ÅŸi funcÅ£ionează, în functie de specificul patologiei, în spitale generale, spitale de urgenta, spitale de specialitate ÅŸi spitale pentru bolnavi cu afecÅ£iuni cronice. (3) Spitalele se organizeaza ÅŸi funcÅ£ionează, în functie de regimul proprietăţii, în: a) spitale publice, organizate ca institutii publice; b) spitale private, organizate ca persoane juridice de drept privat; c) spitale publice în care funcÅ£ionează ÅŸi sectii private. (4) Din punct de vedere al învăţământului ÅŸi al cercetării stiintifice medicale, spitalele pot fi: a) spitale clinice cu sectii universitare; b) institute. (5) ÃŽn funcÅ£ie de competenÅ£e, spitalele pot fi clasificate pe categorii. Criteriile în funcÅ£ie de care se face clasificarea se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii.-------------Alin. (5) al art. 171 a fost introdus de pct. 12 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010.  +  Articolul 172 (1) ÃŽn înÅ£elesul prezentului titlu, termenii ÅŸi notiunile folosite au urmatoarele semnificatii: a) spitalul regional - spitalul clinic judetean care detine competentele ÅŸi resursele umane ÅŸi materiale suplimentare necesare, în vederea asigurarii ingrijirilor medicale complete pentru cazurile medicale complexe, mai ales în cazul urgentelor ÅŸi al pacientilor aflati în stare critica, pentru cazurile ce nu pot fi rezolvate la nivel local, în spitalele municipale ÅŸi orăşeneÅŸti, la nivelul judeÅ£ului respectiv, precum ÅŸi pentru toate cazurile din judeÅ£ele arondate, ce nu pot fi rezolvate complet la nivelul spitalelor judetene, din cauza lipsei de resurse materiale ÅŸi/sau umane sau din cauza complexităţii cazului, în conformitate cu protocoalele în vigoare; b) spitalul judetean - spitalul general organizat în reÅŸedinÅ£a de judet, cu o structura complexa de specialitati medico-chirurgicale, cu unitate de primire urgente, care asigura urgentele medico-chirurgicale ÅŸi acorda asistenÅ£a medicală de specialitate, inclusiv pentru cazurile grave din judet care nu pot fi rezolvate la nivelul spitalelor locale; c) spitalul local - spitalul general care acorda asistenÅ£a medicală de specialitate în teritoriul unde funcÅ£ionează, respectiv municipiu, oras, comuna; d) spitalul de urgenta - spitalul care dispune de o structura complexa de specialitati, dotare cu aparatura medicală corespunzătoare, personal specializat, având amplasament ÅŸi accesibilitate pentru teritorii extinse. ÃŽn structura spitalului de urgenta funcÅ£ionează obligatoriu o structura de urgenta (U.P.U., C.P.U.) care, în functie de necesităţi, poate avea ÅŸi un serviciu mobil de urgenta reanimare ÅŸi transport medicalizat; e) spitalul general - spitalul care are organizate în structura, de regula, doua dintre specialitatile de baza, respectiv medicina interna, pediatrie, obstetrica-ginecologie, chirurgie generală; f) spitalul de specialitate - spitalul care asigura asistenÅ£a medicală intr-o specialitate în conexiune cu alte specialitati complementare; g) spitalul pentru bolnavi cu afecÅ£iuni cronice - spitalul în care durata de spitalizare este prelungita datorita specificului patologiei. Bolnavii cu afecÅ£iuni cronice ÅŸi probleme sociale vor fi preluati de unitatile de asistenÅ£a medico-sociale, precum ÅŸi de asezamintele de asistenÅ£a sociala prevăzute de lege, după evaluarea medicală; h) spitalul clinic - spitalul care are în componenta sectii clinice universitare care asigura asistenÅ£a medicală, desfăşoară activitate de invatamant, cercetare stiintifica-medicală ÅŸi de educatie continua, având relatii contractuale cu o institutie de invatamant medical superior acreditata. Institutele, centrele medicale ÅŸi spitalele de specialitate, care au în componenta o secÅ£ie clinica universitara sunt spitale clinice. Pentru activitatea medicală, diagnostica ÅŸi terapeutica, personalul didactic este în subordinea administraÅ£iei spitalului, în conformitate cu prevederile contractului de muncă; i) sectiile clinice universitare - sectiile de spital în care se desfăşoară activităţi de asistenÅ£a medicală, invatamant medical, cercetare stiintifica-medicală ÅŸi de educatie medicală continua (EMC). ÃŽn aceste sectii este incadrat cel puÅ£in un cadru didactic universitar, prin integrare clinica. Pentru activitatea medicală, diagnostica ÅŸi terapeutica, personalul didactic este în subordinea administraÅ£iei spitalului, în conformitate cu prevederile contractului de muncă; j) institutele ÅŸi centrele medicale clinice - unităţi de asistenÅ£a medicală de specialitate în care se desfăşoară ÅŸi activitate de invatamant ÅŸi cercetare stiintifica-medicală, de indrumare ÅŸi coordonare metodologica pe domeniile lor de activitate, precum ÅŸi de educatie medicală continua; pentru asistenÅ£a medicală de specialitate se pot organiza centre medicale în care nu se desfăşoară activitate de invatamant medical ÅŸi cercetare stiintifica; k) unitatile de asistenÅ£a medico-sociale - institutii publice specializate, în subordinea autorităţilor administraÅ£iei publice locale, care acorda servicii de ingrijire, servicii medicale, precum ÅŸi servicii sociale persoanelor cu nevoi medico-sociale; l) sanatoriul - unitatea sanitara cu paturi care asigura asistenÅ£a medicală utilizand factori curativi naturali asociaÅ£i cu celelalte procedee, tehnici ÅŸi mijloace terapeutice; m) preventoriul - unitatea sanitara cu paturi care asigura prevenirea ÅŸi combaterea tuberculozei la copii ÅŸi tineri, precum ÅŸi la bolnavii de tuberculoza stabilizati clinic ÅŸi necontagiosi; n) centrele de sănătate - unităţi sanitare cu paturi care asigura asistenÅ£a medicală de specialitate pentru populatia din mai multe localităţi apropiate, în cel puÅ£in două specialitati. (2) ÃŽn sensul prezentului titlu, în categoria spitalelor se includ ÅŸi urmatoarele unităţi sanitare cu paturi: institute ÅŸi centre medicale, sanatorii, preventorii, centre de sănătate ÅŸi unităţi de asistenÅ£a medico-sociala.  +  Articolul 173 (1) Structura organizatorica a unui spital poate cuprinde, după caz: sectii, laboratoare, servicii de diagnostic ÅŸi tratament, compartimente, servicii sau birouri tehnice, economice ÅŸi administrative, serviciu de asistenÅ£a prespitaliceasca ÅŸi transport urgente, structuri de primiri urgente ÅŸi alte structuri aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii. (2) Spitalele pot avea în componenta lor structuri care acorda servicii ambulatorii de specialitate, servicii de spitalizare de zi, ingrijiri la domiciliu, servicii paraclinice ambulatorii. Furnizarea acestor servicii se negociaza ÅŸi se contracteaza în mod distinct cu casele de asigurări de sănătate sau cu terti în cadrul asistentei medicale spitalicesti sau din fondurile alocate pentru serviciile respective.  +  Articolul 174 (1) Spitalele publice din reÅ£eaua proprie a Ministerului Sănătăţii se înfiinÅ£ează ÅŸi, respectiv, se desfiinÅ£ează prin hotărâre a Guvernului, iniÅ£iată de Ministerul Sănătăţii. (2) Spitalele din reÅ£eaua sanitară proprie a ministerelor ÅŸi instituÅ£iilor publice, altele decât cele ale Ministerului Sănătăţii ÅŸi ale autorităţilor administraÅ£iei publice locale se înfiinÅ£ează ÅŸi, respectiv, se desfiinÅ£ează prin hotărâre a Guvernului, iniÅ£iată de ministerul sau instituÅ£ia publică respectivă, cu avizul Ministerului Sănătăţii. (3) Spitalele din reÅ£eaua autorităţilor administraÅ£iei publice locale se înfiinÅ£ează ÅŸi, respectiv, se desfiinÅ£ează prin hotărâre a Guvernului, iniÅ£iată de instituÅ£ia prefectului sau consiliul judeÅ£ean, în condiÅ£iile legii, cu avizul Ministerului Sănătăţii. (4) Structura organizatorică, reorganizarea, restructurarea, schimbarea sediului ÅŸi a denumirilor pentru spitalele publice din reÅ£eaua proprie a Ministerului Sănătăţii se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii, la propunerea managerului spitalului, prin serviciile deconcentrate ale Ministerului Sănătăţii, după caz, în funcÅ£ie de subordonare sau la iniÅ£iativa Ministerului Sănătăţii ÅŸi/sau a serviciilor deconcentrate ale acestuia. (5) Structura organizatorică, reorganizarea, restructurarea, schimbarea sediului ÅŸi a denumirilor pentru spitalele publice din reÅ£eaua proprie a altor ministere ÅŸi instituÅ£ii publice cu reÅ£ea sanitară proprie se aprobă prin ordin al ministrului, respectiv prin act administrativ al conducătorului instituÅ£iei, cu avizul Ministerului Sănătăţii. (6) Spitalele private se înfiinÅ£ează sau se desfiinÅ£ează cu avizul Ministerului Sănătăţii, în condiÅ£iile legii. Structura organizatorică, reorganizarea, restructurarea ÅŸi schimbarea sediului ÅŸi a denumirilor pentru spitalele private se fac cu avizul Ministerului Sănătăţii, în condiÅ£iile legii. (7) SecÅ£ia privată se poate organiza în structura oricărui spital public. CondiÅ£iile de înfiinÅ£are, organizare ÅŸi funcÅ£ionare se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii. (8) Se asimilează spitalelor private ÅŸi unităţile sanitare private înfiinÅ£ate în cadrul unor organizaÅ£ii nonguvernamentale sau al unor societăţi comerciale, care acordă servicii medicale spitaliceÅŸti.-------------Art. 174 a fost modificat de pct. 13 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010.  +  Articolul 175 (1) Autorizatia sanitara de functionare se emite în condiÅ£iile stabilite prin normele aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii ÅŸi da dreptul spitalului sa functioneze. După obtinerea autorizatiei sanitare de functionare, spitalul intra, la cerere, în procedura de acreditare. Procedura de acreditare nu se poate extinde pe o perioadă mai mare de 5 ani. Neobtinerea acreditarii în termen de 5 ani de la emiterea autorizatiei de functionare conduce la desfiintarea spitalului în cauza. (2) Acreditarea garanteaza faptul ca spitalele funcÅ£ionează la standardele stabilite potrivit prezentului titlu, privind acordarea serviciilor medicale ÅŸi conexe actului medical, certificand calitatea serviciilor de sănătate în conformitate cu clasificarea spitalelor, pe categorii de acreditare. (3) Acreditarea se acordă de Comisia NaÅ£ionala de Acreditare a Spitalelor, institutie cu personalitate juridica, ce funcÅ£ionează în coordonarea primului-ministru, finanÅ£ată din venituri proprii ÅŸi subventii acordate de la bugetul de stat. (4) Componenta, atribuÅ£iile, modul de organizare ÅŸi functionare ale Comisiei NaÅ£ionale de Acreditare a Spitalelor se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Sănătăţii. (5) Din Comisia NaÅ£ionala de Acreditare a Spitalelor vor face parte reprezentanti ai Presedintiei, Guvernului, Academiei Române, Colegiului Medicilor din România, Ordinului Asistentilor Medicali ÅŸi Moaselor din România. Membrii Comisiei NaÅ£ionale de Acreditare a Spitalelor, precum ÅŸi rudele sau afinii acestora până la gradul al IV-lea inclusiv sunt incompatibili cu calitatea de membru în organele de conducere ale spitalelor ÅŸi nu pot detine cabinete sau clinici private. (6) Pentru obtinerea acreditarii se percepe o taxa de acreditare, al carei nivel se aproba prin ordin al Comisiei NaÅ£ionale de Acreditare a Spitalelor, la propunerea ministrului sănătăţii. (7) Veniturile încasate din activitatea de acreditare sunt venituri proprii ale Comisiei NaÅ£ionale de Acreditare a Spitalelor, care urmeaza a fi utilizate pentru organizarea ÅŸi functionarea Comisiei NaÅ£ionale de Acreditare a Spitalelor, în condiÅ£iile legii.  +  Articolul 176 (1) Procedurile, standardele ÅŸi metodologia de acreditare se elaboreaza de către Comisia NaÅ£ionala de Acreditare a Spitalelor ÅŸi se aproba prin ordin al ministrului sănătăţii. (2) Lista cu unitatile spitalicesti acreditate ÅŸi categoria acreditarii se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.  +  Articolul 177 (1) Acreditarea este valabila 5 ani. ÃŽnainte de expirarea termenului, spitalul solicita evaluarea în vederea reacreditarii. (2) Reevaluarea unui spital se poate face ÅŸi la solicitarea Ministerului Sănătăţii, a casei NaÅ£ionale de Asigurari de Sănătate sau, după caz, a ministerelor ÅŸi instituÅ£iilor cu retea sanitara proprie. Taxele legate de reevaluare sunt suportate de solicitant. (3) Dacă în urma evaluării se constată că nu mai sunt indeplinite standardele de acreditare, Comisia NaÅ£ionala de Acreditare a Spitalelor acorda un termen pentru conformare sau retrage acreditarea pentru categoria solicitata.  +  Capitolul III Conducerea spitalelor  +  Articolul 178*) (1) Spitalul public este condus de un manager, persoana fizica sau juridica. (2) Managerul persoană fizică sau reprezentantul desemnat de managerul persoană juridică trebuie să fie absolvent al unei instituÅ£ii de învăţământ superior ÅŸi să îndeplinească una dintre următoarele condiÅ£ii: a) să fie absolvent al unor cursuri de perfecÅ£ionare în management sau management sanitar, agreate de Ministerul Sănătăţii ÅŸi stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii; b) să fie absolvent al unui masterat sau doctorat în management sanitar, economic sau administrativ organizat într-o instituÅ£ie de învăţământ superior acreditată, potrivit legii.----------------Alin. (2) al art. 178 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 91 din 21 mai 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 348 din 26 mai 2010, care modifică vechiul pct. 1 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 69 din 10 iunie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 419 din 18 iunie 2009, devenind pct. 1^1.(2^1) Pentru spitalele clinice în care se desfăşoară ÅŸi activitate de învăţământ ÅŸi cercetare ÅŸtiinÅ£ifică medicală, managerul trebuie să fie cadru universitar sau medic primar ÅŸi să fie absolvent al unor cursuri de perfecÅ£ionare în management sau management sanitar, agreate de Ministerul Sănătăţii ÅŸi stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii.------------Alin. (2^1) al art. 178 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 69 din 10 iunie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 419 din 18 iunie 2009. (3) Managerul, persoană fizică sau juridică, încheie contract de management cu Ministerul Sănătăţii, ministerele sau instituÅ£iile cu reÅ£ea sanitară proprie, reprezentate de ministrul sănătăţii, conducătorul ministerului sau instituÅ£iei, după caz, pe o perioadă de maximum 3 ani. Contractul de management poate înceta înainte de termen în urma evaluării anuale sau ori de câte ori este nevoie, efectuată pe baza criteriilor de performanţă generale stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii, precum ÅŸi pe baza criteriilor specifice stabilite ÅŸi aprobate prin act administrativ al conducătorilor ministerelor sau instituÅ£iilor cu reÅ£ea sanitară proprie, al primarului unităţii administrativ-teritoriale, al primarului general al municipiului BucureÅŸti sau al preÅŸedintelui consiliului judeÅ£ean, după caz. La încetarea mandatului, contractul de management poate fi prelungit pe o perioadă de 3 luni, de maximum două ori, perioadă în care se organizează concursul de ocupare a postului, respectiv licitaÅ£ie publică, după caz. Ministrul sănătăţii, ministrul de resort sau primarul unităţii administrativ-teritoriale, primarul general al municipiului BucureÅŸti sau preÅŸedintele consiliului judeÅ£ean, după caz, numesc prin act administrativ un manager interimar până la ocuparea prin concurs a postului de manager, respectiv organizarea licitaÅ£iei publice, după caz.-------------Alin. (3) al art. 178 a fost modificat de pct. 14 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010.(3^1) AtribuÅ£iile managerului interimar se stabilesc ÅŸi se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii.-------------Alin. (3^1) al art. 178 a fost introdus de pct. 15 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010. (4) Modelul-cadru al contractului de management, în cuprinsul căruia sunt prevăzuÅ£i ÅŸi indicatorii de performanţă a activităţii, se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii, cu consultarea ministerelor, a instituÅ£iilor cu reÅ£ea sanitară proprie, precum ÅŸi a structurilor asociative ale autorităţilor administraÅ£iei publice locale. Valorile optime ale indicatorilor de performanţă ai activităţii spitalului se stabilesc ÅŸi se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii. Contractul de management va avea la bază un buget global negociat, a cărui execuÅ£ie va fi evaluată anual.-------------Alin. (4) al art. 178 a fost modificat de pct. 16 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010. (5) Contractul individual de muncă al persoanelor care ocupă funcÅ£ia de manager se suspendă de drept pe perioada exercitării mandatului.------------Alin. (5) al art. 178 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 69 din 10 iunie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 419 din 18 iunie 2009. (6) Pe perioada executarii contractului de management, managerul persoana fizica beneficiaza de un salariu de baza ÅŸi de alte drepturi salariale stabilite potrivit prevederilor legale în vigoare, precum ÅŸi de asigurări sociale de sănătate, pensii ÅŸi alte drepturi de asigurări sociale de stat, în condiÅ£iile platii contribuÅ£iilor prevăzute de lege.-----------Alin. (6) al art. 178 a fost introdus de pct. 10 al art. I din LEGEA nr. 264 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 27 iulie 2007.*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-NeamÅ£:Art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 69 din 10 iunie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 419 din 18 iunie 2009 prevede:"Art. II (1) ÃŽncepând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanÅ£e de urgenţă, funcÅ£ia de manager sau manager interimar al spitalului, ocupată în prezent conform legii, poate fi exercitată numai de persoana fizică sau reprezentantul desemnat de managerul persoană juridică, care îndeplineÅŸte dispoziÅ£iile prezentei ordonanÅ£e de urgenţă. (2) ÃŽn termen de 3 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanÅ£e de urgenţă, ministrul sănătăţii numeÅŸte prin ordin comisii în vederea analizării ÅŸi verificării îndeplinirii de către manageri ÅŸi manageri interimari a dispoziÅ£iilor prezentei ordonanÅ£e de urgenţă. (3) Comisiile prevăzute la alin. (2) vor întocmi în termen de 30 de zile de la numire un raport privind îndeplinirea sau neîndeplinirea de către manageri ÅŸi manageri interimari de spital a dispoziÅ£iilor prezentei ordonanÅ£e de urgenţă."  +  Articolul 179 (1) Consiliul de administraÅ£ie organizează concurs sau licitaÅ£ie publică, după caz, pentru selecÅ£ionarea managerului, respectiv a unei persoane juridice care să asigure managementul unităţii sanitare, potrivit normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii, sau, după caz, prin ordin al ministrului din ministerele cu reÅ£ea sanitară proprie ÅŸi respectiv prin act administrativ al primarului unităţii administrativ-teritoriale, al primarului general al municipiului BucureÅŸti sau al preÅŸedintelui consiliului judeÅ£ean, după caz.-------------Alin. (1) al art. 179 a fost modificat de pct. 17 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010. (2) Managerul este numit prin ordin al ministrului sănătăţii, al ministrului transporturilor ÅŸi infrastructurii sau, după caz, prin act administrativ al conducătorului instituÅ£iei, al primarului unităţii administrativ-teritoriale, al primarului general al municipiului BucureÅŸti sau al preÅŸedintelui consiliului judeÅ£ean, după caz.-------------Alin. (2) al art. 179 a fost modificat de pct. 17 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010. (3) Pentru spitalele din sistemul de aparare, ordine publică, siguranÅ£a naÅ£ionala ÅŸi autoritate judecătorească, functia de comandant/director general sau, după caz, de manager se ocupa de o persoană numita de conducatorul ministerului sau al institutiei care are în structura spitalul, conform reglementarilor proprii adaptate la specificul prevederilor prezentului titlu. (4) SelecÅ£ia managerului persoana juridica se efectueaza prin licitaÅ£ie publică, conform dispoziÅ£iilor legii achizitiilor publice. (5) Până la ocuparea prin concurs a funcÅ£iilor de conducere care fac parte din comitetul director, conducerea interimară a spitalelor publice din reÅ£eaua Ministerului Sănătăţii se numeÅŸte prin ordin al ministrului sănătăţii, iar pentru ministerele ÅŸi instituÅ£iile cu reÅ£ea sanitară proprie, respectiv pentru autorităţile administraÅ£iei publice locale prin act administrativ al ministrului de resort, al conducătorului instituÅ£iei respective sau prin act administrativ al primarului unităţii administrativ-teritoriale, al primarului general al municipiului BucureÅŸti sau al preÅŸedintelui consiliului judeÅ£ean, după caz.-------------Alin. (5) al art. 179 a fost modificat de pct. 17 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010. (6) Managerul interimar ÅŸi ceilalÅ£i membrii ai comitetului director interimar se numesc în condiÅ£iile prevăzute la alin. (5) pe o perioadă de maximum 6 luni.-------------Alin. (6) al art. 179 a fost introdus de pct. 18 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010.  +  Articolul 180 (1) Functia de manager persoana fizica este incompatibila cu: a) exercitarea oricăror altor funcÅ£ii salarizate, nesalarizate sau/ÅŸi indemnizate, cu excepÅ£ia funcÅ£iilor sau activităţilor în domeniul medical în aceeaÅŸi unitate sanitară, a activităţilor didactice, de cercetare ÅŸtiinÅ£ifică ÅŸi de creaÅ£ie literar-artistică;-----------Lit. a) a alin. (1) al art. 180 a fost modificată de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 91 din 21 mai 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 348 din 26 mai 2010, care modifică pct. 4 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 69 din 10 iunie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 419 din 18 iunie 2009. b) exercitarea oricarei activităţi sau oricarei alte functii de manager, inclusiv cele neremunerate; c) exercitarea unei activităţi sau a unei functii de membru în structurile de conducere ale unei alte unităţi spitalicesti; d) exercitarea oricarei functii în cadrul organizaÅ£iilor sindicale sau patronale de profil. (2) Constituie conflict de interese detinerea de către manager persoana fizica, manager persoana juridica ori reprezentant al persoanei juridice de părÅ£i sociale, acÅ£iuni sau interese la societăţi comerciale ori organizaÅ£ii nonguvernamentale care stabilesc relatii comerciale cu spitalul la care persoana în cauza exercita sau intenÅ£ionează sa exercite functia de manager. DispoziÅ£ia de mai sus se aplică ÅŸi în cazurile în care astfel de părÅ£i sociale, acÅ£iuni sau interese sunt deÅ£inute de către rudele ori afinii până la gradul al IV-lea inclusiv ale persoanei în cauza. (3) Incompatibilităţile ÅŸi conflictul de interese sunt aplicabile atât persoanei fizice, cat ÅŸi reprezentantului desemnat al persoanei juridice care exercită sau intenÅ£ionează sa exercite functia de manager de spital. (4) Dacă managerul selectat prin concurs ori reprezentantul desemnat al persoanei juridice selectate în urma licitaÅ£iei publice se află în stare de incompatibilitate sau în conflict de interese, acesta este obligat să înlăture motivele de incompatibilitate ori de conflict de interese în termen de 30 de zile de la apariÅ£ia acestora. ÃŽn caz contrar, contractul de management este reziliat de plin drept. Ministerul Sănătăţii sau, după caz, ministerul, instituÅ£ia publică sau primarul unităţii administrativ-teritoriale, primarul general al municipiului BucureÅŸti sau preÅŸedintele consiliului judeÅ£ean, după caz, semnatare ale contractului de management, vor putea cere persoanelor în cauză despăgubiri, conform clauzelor contractului de management.-------------Alin. (4) al art. 180 a fost modificat de pct. 19 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010. (5) Persoanele care îndeplinesc funcÅ£ia de manager pot desfăşura activitate medicală în instituÅ£ia respectivă.-----------Alin. (5) al art. 180 a fost modificat de pct. 5 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 69 din 10 iunie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 419 din 18 iunie 2009.  +  Articolul 181AtribuÅ£iile managerului sunt stabilite prin contractul de management.  +  Articolul 182 (1) ÃŽn domeniul politicii de personal ÅŸi al structurii organizatorice managerul are, în principal, urmatoarele atribuÅ£ii: a) stabileste ÅŸi aproba numărul de personal, pe categorii ÅŸi locuri de muncă, în functie de normativul de personal în vigoare; b) aproba organizarea concursurilor pentru posturile vacante, numeste ÅŸi elibereaza din functie personalul spitalului; c) aproba programul de lucru, pe locuri de muncă ÅŸi categorii de personal; d) propune structura organizatorică, reorganizarea, schimbarea sediului ÅŸi a denumirii unităţii, în vederea aprobării de către Ministerul Sănătăţii, ministerele ÅŸi instituÅ£iile cu reÅ£ea sanitară proprie sau, după caz, de către autorităţile administraÅ£iei publice locale, în condiÅ£iile prevăzute la art. 174;-------------Litera d) a alin. (1) al art. 182 a fost modificată de pct. 20 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010. e) numeÅŸte ÅŸi revocă, în condiÅ£iile legii, membrii comitetului director.-------------Litera e) a alin. (1) al art. 182 a fost modificată de pct. 20 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010.(1^1) Managerul negociază ÅŸi încheie contractele de furnizare de servicii medicale cu casa de asigurări de sănătate, precum ÅŸi cu direcÅ£ia de sănătate publică pentru derularea programelor naÅ£ionale de sănătate ÅŸi pentru asigurarea cheltuielilor prevăzute la art. 190^1.-------------Alin. (1^1) al art. 182 a fost introdus de pct. 21 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010. (2) Concursul pentru ocuparea posturilor vacante se organizează la nivelul spitalului, iar repartizarea personalului pe locuri de muncă este de competenÅ£a managerului.------------Alin. (2) al art. 182 a fost introdus de pct. 31 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.  +  Articolul 183 (1) ÃŽn cadrul spitalelor publice se organizează ÅŸi funcÅ£ionează un comitet director, format din managerul spitalului, directorul medical, directorul financiar-contabil, iar pentru spitalele cu peste 400 de paturi un director de îngrijiri. (2) Ocuparea funcÅ£iilor specifice comitetului director se face prin concurs organizat de managerul spitalului. (3) AtribuÅ£iile comitetului director interimar sunt stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii. (4) ÃŽn spitalele clinice, directorul medical poate fi un cadru didactic universitar medical. (5) Membrii comitetului director care au ocupat postul prin concurs, potrivit alin. (2), vor încheia cu managerul spitalului public un contract de administrare pe o perioadă de maximum 3 ani, în cuprinsul căruia sunt prevăzuÅ£i indicatorii de performanţă asumaÅ£i. Contractul de administrare poate fi prelungit la încetarea mandatului pe o perioadă de 3 luni, de maximum două ori, perioadă în care se organizează concursul de ocupare a funcÅ£iei. Contractul de administrare poate înceta înainte de termen în cazul neîndeplinirii obligaÅ£iilor prevăzute în acesta. (6) Contractul individual de muncă sau al persoanelor angajate în unităţile sanitare publice care ocupă funcÅ£ii de conducere specifice comitetului director se suspendă de drept pe perioada exercitării mandatului. (7) Pe perioada executării contractului de administrare, membrii comitetului director beneficiază de un salariu de bază ÅŸi de alte drepturi salariale stabilite potrivit prevederilor legale în vigoare, asupra cărora se datorează contribuÅ£ia de asigurări sociale de stat, precum ÅŸi contribuÅ£ia de asigurări sociale de sănătate, în cotele prevăzute de lege. Perioada respectivă constituie stagiu de cotizare ÅŸi se ia în considerare la stabilirea ÅŸi calculul drepturilor prevăzute de Legea nr. 19/2000privind sistemul public de pensii ÅŸi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările ÅŸi completările ulterioare. (8) Modelul contractului de administrare se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii pentru unităţile sanitare din reÅ£eaua Ministerului Sănătăţii ÅŸi din reÅ£eaua autorităţilor administraÅ£iei publice locale, cu consultarea structurilor asociative ale autorităţilor administraÅ£iei publice locale, iar pentru celelalte ministere sau instituÅ£ii cu reÅ£ea sanitară proprie prin act administrativ al conducătorului acestora. (9) DispoziÅ£iile art. 180 alin. (1) lit. b)-d) referitoare la incompatibilităţi ÅŸi ale art. 180 alin. (2) referitoare la conflictul de interese se aplică ÅŸi persoanelor care ocupă funcÅ£ii specifice comitetului director.-------------Art. 183 a fost modificat de pct. 22 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010.  +  Articolul 183^1 (1) Personalul de specialitate medico-sanitar care ocupa functii de conducere specifice comitetului director ÅŸi are contractul individual de muncă suspendat poate desfăşura activitate medicală în unitatea sanitara respectiva. Programul de lucru se stabileste de comun acord cu managerul spitalului.