STATUTUL din 14 septembrie 2009Academiei Române
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 617 din 14 septembrie 2009
+ Capitolul I Dispoziții generale + Articolul 1(1) Academia Română, cel mai înalt for național de consacrare științifică și culturală al țării, este singura continuatoare și unicul legatar al Societății Literare Române, înființată în 1866, reorganizată în 1867 în Societatea Academică Română și în 1879 în Academia Română.(2) Academia Română reunește personalități consacrate din domeniile științei și culturii. + Articolul 2Academia Română este instituție de interes public național de cercetare în domeniile fundamentale ale științei și culturii, cu personalitate juridică de drept public și autonomă în lucrările sale de orice natură. + Articolul 3Denumirea instituției este „Academia Română“, ea fiind rezervată conform Decretului-lege nr. 242/1938 și Legii nr. 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române, republicată, cu modificările ulterioare, această sintagmă nu poate fi folosită nici ca atare (tale quale) și nici în denumiri compuse, de nicio instituție sau organizație, publică sau privată. + Articolul 4(1) Academia Română are ca însemne sigla și drapelul. Sigla și drapelul au devenit simbolul prin excelență al identității instituției.(2) Sigla de formă circulară are în interiorul unui cerc efigia zeiței Minerva în culoarea aur vechi pe fond albastru, încadrată de numele instituției „ACADEMIA ROMÂNĂ“, înscris cu litere majuscule galbene, precum și anul fondării 1866.(3) Drapelul Academiei Române are formă dreptunghiulară, având raportul dintre laturi de 2:3, din flamură de culoare albastră, cu sigla instituției în centru (numai pe avers). + Articolul 5Sediul Academiei Române este în municipiul București, Calea Victoriei nr. 125, sectorul 1. + Articolul 6(1) Academia Română este finanțată de la bugetul de stat și funcționează autonom.(2) Academia Română își administrează în mod independent bunurile mobile și imobile cu titlu de proprietate și alte bunuri dobândite potrivit legii. + Articolul 7(1) Patrimoniul Academiei Române este alcătuit, se completează și se administrează în conformitate cu prevederile Legii nr. 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române, republicată.(2) Academia Română poate primi orice bunuri și valori patrimoniale prin sponsorizări, donații, legate și prin alte moduri legale de dobândire a dreptului de proprietate și a celorlalte drepturi patrimoniale, cu aprobarea prezidiului, sau poate realiza venituri proprii conform Legii nr. 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române, republicată, cu modificările ulterioare.(3) În virtutea autonomiei sale prevăzute de lege, Academia Română își exercită în mod independent posesia, folosința și dispoziția asupra bunurilor mobile și imobile pe care le are sau le va dobândi în proprietate. + Articolul 8(1) Academia Română are ca principale obiective:1. cultivarea și promovarea științei și culturii naționale și universale;2. cultivarea și promovarea limbii și literaturii române și a istoriei naționale; stabilirea normelor de ortografie obligatorii ale limbii române;3. promovarea principiilor democratice și etice și sprijinirea liberei circulații a ideilor în științele, artele și literele românești;4. organizarea și efectuarea de cercetări fundamentale și avansate, precum și informarea și documentarea științifică necesare membrilor săi și unităților proprii;5. stimularea și promovarea, în știință și cultură, a creațiilor de mare valoare, prin instituirea unor sisteme competitive de susținere a activității și prin acordarea de premii;6. editarea de opere originale, inclusiv ale clasicilor, precum și de publicații periodice din domeniul ei de activitate;7. organizarea de manifestări științifice și culturale naționale și internaționale;8. înființarea de centre de cercetare fundamentală independente sau subordonate în cadrul institutelor existente, în condițiile legii;9. acordarea de burse pe bază de concurs pentru perfecționarea în țară sau în străinătate;10. promovarea științei și culturii românești pe plan internațional și stimularea interacțiunii culturii românești cu alte culturi prin încheierea de acorduri bilaterale și colaborarea bi- și multilaterală în domeniul cercetării științifice cu academii și instituții științifice similare din străinătate; afilierea la organizații internaționale științifice și profesionale; promovarea valorilor în spațiul european al cunoașterii;11. promovarea societății cunoașterii bazate pe știință, tehnologie și protejarea mediului;12. elaborarea de proiecte de acte normative din domeniile sale de activitate, care se supun spre aprobare Guvernului.(2) Enumerarea obiectivelor are caracter enunțiativ, putând fi completată cu altele, stabilite prin lege sau statut. + Articolul 9(1) Academia Română are ca principale atribuții:1. decernarea de distincții pentru realizări deosebite în domeniul științei și culturii, literelor și artelor;2. organizarea de activități de calificare profesională superioară, cursuri postuniversitare, doctorate și acordarea de titluri științifice și academice, în condițiile legii;3. acreditarea și evaluarea institutelor și centrelor proprii;4. coordonarea centrelor culturale din Italia (Accademia di Romania din Roma și Casa Romena din Veneția), inclusiv numirea directorilor;5. coordonarea fundațiilor proprii;6. gestionarea de bunuri culturale din patrimoniul național care se află în proprietatea sau administrarea sa, inclusiv posibilitatea preluării donațiilor membrilor decedați ai Academiei;7. avizarea proiectelor de acte normative privind domeniile de activitate ale Academiei Române;8. elaborarea de studii, analize, recomandări, evaluări și strategii naționale pentru Administrația Prezidențială, Parlament, Guvern și alte instituții naționale - la cerere sau din inițiativă proprie - cu privire la politica națională în domeniul științei, literelor și artelor în România și la marile probleme ale țării, inclusiv relația cu Uniunea Europeană.(2) Enumerarea obiectivelor are caracter enunțiativ, putând fi completată cu altele, stabilite prin lege sau statut. + Capitolul II Membrii Academiei Române + Articolul 10(1) Academia Română se compune din membri titulari, membri corespondenți și membri de onoare.(2) Calitatea de membru al Academiei Române poate fi acordată și post-mortem.(3) Numărul maxim de membri titulari și membri corespondenți ai Academiei Române - stabilit prin lege - este de 181, iar cel al membrilor de onoare este de 135, dintre care cel mult 40 cu domiciliul în țară.(4) Numărul membrilor titulari nu poate depăși numărul membrilor corespondenți pe ansamblul Academiei Române, urmărindu-se totodată buna funcționare a secțiilor și o repartizare echilibrată a numărului de membri în cadrul acestora. + Articolul 11(1) Membrii Academiei Române sunt aleși pe viață.(2) Membrii corespondenți vor fi propuși dintre personalitățile cu activitate de creație de mare valoare, apreciată după impactul asupra dezvoltării științei, culturii, vieții sociale și economice a societății.(3) Titularizarea se va face pe baza acelorași criterii folosite la alegerea ca membru corespondent, luându-se în considerare și rezultatele obținute după primirea în Academia Română, inclusiv activitățile desfășurate în cadrul acesteia.(4) Membrii titulari și membrii corespondenți sunt cetățeni români, cu domiciliul în România, aleși dintre personalitățile consacrate pentru realizări deosebite în domeniile științelor, literelor sau artelor, recunoscute în țară și în străinătate. Ei trebuie să respecte Statutul Academiei Române și să aibă o înaltă ținută morală.(5) Membrii de onoare sunt cetățeni români sau străini care s-au distins prin realizări deosebite în domeniile științelor, literelor sau artelor și cetățeni români, personalități de seamă ale națiunii sau personalități care susțin dezvoltarea activității Academiei Române.(6) Persoanele care ocupă funcții de demnitate publică în stat sau care sunt conducători de partid nu pot candida pentru alegerea ca membri ai Academiei Române în perioada exercitării mandatului. + Articolul 12(1) Propunerile pentru membrii corespondenți, prin referate de susținere, pot fi făcute de către membrii titulari și corespondenți ai Academiei Române sau de către instituții de învățământ, de cercetare și de cultură dintre personalități din domeniile culturii și științei; propunerile se adresează secțiilor științifice de specialitate, care le discută și, după caz, le adoptă sau le resping, în condițiile cvorumului, cu majoritate de două treimi din numărul membrilor titulari și corespondenți ai secției.(2) Fiecare propunere trebuie însoțită de un dosar cuprinzând un curriculum vitae, un memoriu de activitate, lista de lucrări ale candidatului, 10 (zece) lucrări reprezentative și o prezentare a impactului operei științifice, literare sau artistice a celui propus.(3) Propunerile pentru membrii titulari se fac de către membrii titulari ai secției prin vot secret din rândul membrilor ei corespondenți, cu respectarea dispozițiilor art. 11 alin. (3) și (4).(4) Propunerile pentru membrii de onoare se fac de către secții.(5) Biroul prezidiului examinează propunerile secțiilor din punctul de vedere al îndeplinirii prevederilor prezentului statut și prezintă concluziile sale prezidiului.(6) Prezidiul Academiei Române examinează propunerile prezentate de secții biroului prezidiului și dă aviz, rezultat prin vot, pe care îl comunică adunării generale.(7) După ce propunerile au fost avizate de prezidiu, dosarele candidaților se depun cu cel puțin 25 de zile înainte la Cancelaria Academiei Române și o prezentare se afișează pe site cu cel puțin 15 zile înaintea adunării generale în a cărei ordine de zi este programată discutarea propunerilor de alegere, pentru a putea fi consultate de către membrii Academiei Române.(8) Propunerile de membri corespondenți și de onoare nu pot fi supuse adunării generale decât după primirea consimțământului scris al candidaților.(9) Adunarea generală își constituie cvorumul din jumătate plus unul dintre membrii votanți. Aceștia sunt: membri titulari pentru alegerea membrilor titulari, membri titulari și corespondenți pentru alegerea membrilor corespondenți, membri titulari, corespondenți și de onoare pentru alegerea membrilor de onoare.(10) Alegerea este validată prin votul secret a cel puțin două treimi dintre membrii votanți prezenți. + Articolul 13(1) Membrii titulari, corespondenți și membrii de onoare au obligația de a participa la ședințele secției de specialitate, ale filialelor din care fac parte și la adunările generale ale Academiei Române. De asemenea, au dreptul de a-și expune opiniile asupra oricăror probleme aflate sau puse în discuție, precum și dreptul de vot la adoptarea hotărârilor, în condițiile legii și ale prezentului statut.(2) Membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare, desemnați de secție, sunt membri de drept ai consiliilor științifice în institutele de profil subordonate Academiei Române. Ei pot fi desemnați directori onorifici ai acestor unități.(3) Numai membrii titulari au dreptul de a purta titlul de academician.(4) Membrii titulari vor rosti într-un cadru solemn un discurs de recepție urmat de un discurs de răspuns al unui membru titular.(5) Membrii Academiei Române vor purta insigna, iar în adunările generale stabilite de prezidiu, vestimentația academică tradițională.(6) La acceptarea candidaturii pentru primirea în Academia Română, membrii citesc și semnează declarația de loialitate față de valorile morale și spirituale ale Academiei.(7) Membrii Academiei Române primesc indemnizații lunare, stabilite prin lege.(8) Academia Română asigură membrilor ei gratuitatea în călătoriile pe căile ferate române, cu orice categorie de tren clasa I.(9) Membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare primesc gratuit publicații ale Academiei Române, din specialitatea lor.(10) Membrii Academiei Române beneficiază de drepturile prevăzute de dispozițiile legale aplicabile demnitarilor și personalului încadrat pe funcții similare acestora, în ceea ce privește plata drepturilor de călătorie în țară și în străinătate pentru deplasări în interes de serviciu în țară sau peste hotare.(11) Membrii Academiei Române au dreptul de a interpela conducerea academiei, a secțiilor de specialitate și a filialelor, în adunarea generală, asupra unor probleme de interes pentru Academia Română.(12) Soțul supraviețuitor, precum și copiii urmași aflați în întreținere ai membrilor titulari, corespondenți și de onoare, cu domiciliul în România, beneficiază lunar de un sprijin material neimpozabil, conform legii. + Articolul 14(1) Membrii titulari și membrii corespondenți ai Academiei Române, precum și membrii de onoare cu domiciliul în România au datoria de a participa la ședințele secției și filialei din care fac parte și la adunările generale și de a se implica în întreaga viață academică. Eventuale absențe trebuie anunțate, după caz, conducerii Academiei Române, filialei sau secției.(2) Anual, membrii Academiei Române prezintă secțiilor din care fac parte informări asupra activității lor. + Articolul 15Membrii titulari sau corespondenți pot fi trecuți, la cererea lor, de către adunarea generală în rândul membrilor de onoare ai Academiei Române. + Capitolul III Organizarea Academiei Române + Secţiunea 1 Prevederi generale + Articolul 16(1) Academia Română este organizată în secții de specialitate și are filiale la Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.(2) Academia Română are unități proprii de cercetare, aflate în subordine directă sau sub egidă.(3) Activitatea științifică a Academiei Române se realizează prin secțiile de specialitate, institute și centre de cercetare, precum și prin intermediul unor comitete naționale, comisii de specialitate și colective de lucru cu caracter consultativ, formate din membri ai Academiei Române și alte personalități din domeniul științei și culturii, conform prevederilor art. 12 din Legea nr. 752/2001, republicată, cu modificările ulterioare.(4) În subordinea Academiei Române funcționează Biblioteca Academiei Române, cu sediul în București, Calea Victoriei nr. 125, sectorul 1, Editura Academiei Române, Casa Oamenilor de Știință și Revista „Academica“, cu sediul în București, Calea 13 Septembrie nr. 13, sectorul 5, Fundația „Patrimoniu“, cu sediul în Calea Victoriei nr. 125, clădirea Moxa, sectorul 1, București, și Fundația Culturală „Ioan I. Dalles“, cu sediul în bd. Nicolae Bălcescu nr. 18, sectorul 1, București.(5) Sub supravegherea și controlul Academiei Române funcționează, potrivit statutelor și „Actului de fundațiune“, Fundația testamentară a Familiei Menachem H. Elias, cu sediul în București, str. Georges Clemenceau nr. 1, sectorul 1.(6) În subordinea și administrarea Academiei Române funcționează Spitalul Universitar de Urgență Elias, unitate sanitară cu personalitate juridică, cu sediul în București, bd. Mărăști nr. 17, sectorul 1, și Centrul Medical de Diagnostic, Tratament Ambulatoriu și Medicină Preventivă - București, cu sediul în str. Washington nr. 8-10, sectorul 1, București.(7) Sub egida Academiei Române funcționează:– Fundația Națională pentru Știință și Artă (FNSA), fundație de utilitate publică, cu sediul în str. Dem I. Dobrescu nr. 11, sectorul 1, București;– Fundația Europeană Titulescu, cu sediul în bd. Kiseleff nr. 47, sectorul 1, București;– Centrul de cercetări juridice fundamentale al Universității din Craiova, precum și alte entități, care vor beneficia de acest statut.(8) În cadrul Academiei Române funcționează un Consiliu de Coordonare al Cercetării Științifice (CCCȘ), subordonat Prezidiului Academiei Române, care colaborează cu secțiile de specialitate pentru monitorizarea și evaluarea periodică a programelor și proiectelor.(9) Structura și regulamentul de funcționare ale CCCȘ sunt stabilite de Prezidiul Academiei Române și aprobate de adunarea generală.(10) În cadrul CCCȘ funcționează un colectiv de specialiști pentru promovarea proiectelor și programelor științifice internaționale.(11) CCCȘ împreună cu secțiile de specialitate prezintă periodic rapoarte privind stadiul cercetării științifice și al evaluării cercetătorilor științifici din Academia Română.(12) Academia Română are un compartiment care organizează și coordonează activitatea de calificare profesională superioară prin cursuri postuniversitare, doctorate și stagii postdoctorale. Calitatea de conducător de doctorat și titlul științific de doctor se acordă în condițiile legii.(13) Pentru asigurarea desfășurării întregii activități, precum și pentru administrarea și gestionarea bunurilor sale, Academia Română dispune de un aparat de lucru propriu.(14) În subordinea secretarului general își desfășoară activitatea directorul general care conduce activitățile structurilor economice, achiziții publice, tehnico-administrative, de recuperare și administrare a patrimoniului și alte structuri aflate în subordinea sa, conform organigramei aprobate de Prezidiul Academiei Române.(15) Postul de director general se ocupă prin concurs, conform prevederilor legale. + Secţiunea a 2-a Secții + Articolul 17(1) Academia Română are următoarele secții:I. Secția de filologie și literatură;II. Secția de științe istorice și arheologie;III. Secția de științe matematice;IV. Secția de științe fizice;V. Secția de științe chimice;VI. Secția de științe biologice;VII. Secția de științe geonomice;VIII. Secția de științe tehnice;IX. Secția de științe agricole și silvice;X. Secția de științe medicale;XI. Secția de științe economice, juridice și sociologie;XII. Secția de filosofie, teologie, psihologie și pedagogie;XIII. Secția de arte, arhitectură și audiovizual;XIV. Secția de știința și tehnologia informației.(2) Secțiile sunt coordonate de un vicepreședinte al Academiei Române. + Articolul 18Secțiile Academiei Române au următoarele atribuții și responsabilități:a) stabilesc proiectele de cercetare, organizează și îndrumă cercetarea științifică din profilul său; au autonomie în ceea ce privește lucrările lor de specialitate;b) se întrunesc periodic, cel puțin o dată pe trimestru, și dezbat în principal probleme științifice, precum și orice alte chestiuni care interesează activitatea secției, luând hotărâri prin consens sau prin vot, în condițiile cvorumului, cu majoritate simplă de voturi;c) primesc anual informări din partea membrilor secției cu privire la activitatea desfășurată;d) propun înființarea de unități de cercetare, comitete naționale, comisii de specialitate și colective de lucru ale Academiei Române în profilul de specialitate și le coordonează activitatea;e) coordonează activitatea unităților de cercetare ale Academiei Române din profilul secției, îndrumă, supraveghează și controlează activitatea fiecărei unități de cercetare din subordine, adoptând măsurile de rigoare pentru buna funcționare a acestor unități, și urmăresc modul în care se realizează programele lor de cercetare, precum și viața științifică internă a institutelor;f) realizează anual analiza activității membrilor lor și evaluarea institutelor din subordine;g) participă la alcătuirea programelor de proiecte fundamentale și prioritare ale Academiei Române, precum și la monitorizarea realizării lor;h) coordonează alcătuirea programelor de activitate ale unităților de cercetare din subordine, le analizează și le propun spre aprobare adunării generale și urmăresc realizarea acestora;i) numesc comisia de concurs pentru ocuparea postului de director, o avizează pe aceea pentru director adjunct sau secretar științific de institut sau centru de cercetare și avizează componența comisiilor de concurs pentru posturile de cercetător principal II și I; numesc comisia de concurs pentru ocuparea postului de director la unitățile de cercetare din subordinea filialelor, în colaborare cu filialele;j) confirmă rezultatele concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de conducere și a posturilor de cercetare din unitățile de specialitate;k) colaborează cu filialele la rezolvarea problemelor unităților de cercetare din zona de competență a acestora;l) organizează manifestări științifice zonale, naționale și internaționale (cele din urmă cu aprobarea Academiei Române);m) avizează, în condițiile legii, participarea la manifestările științifice internaționale din profilul secției și analizează eficiența deplasărilor;n) propun afilierea Academiei Române la organisme internaționale de specialitate și păstrează legătura cu acestea pe linie științifică;o) asigură, în condițiile legii și ale regulamentului intern, organizarea doctoratului în Academia Română, întreaga activitate pentru acordarea titlurilor științifice în Academia Română, stabilesc comisii de concurs pentru admitere la doctorat, propun conducători științifici, fac propuneri de decernare de titluri etc. în profilul lor de preocupări;p) selectează și propun lucrările de valoare pentru a fi distinse cu premiile anuale ale Academiei Române, în conformitate cu regulamentul decernării premiilor Academiei Române;q) analizează modul în care se realizează prevederile din acordurile încheiate de Academia Română cu instituții similare din alte țări, în ramura științifică de profil a secției;r) coordonează activitatea comitetelor de redacție ale periodicelor Academiei Române a căror editare este în atribuțiile acestora; propun prezidiului componența comitetelor de redacție;s) avizează proiectul planului de apariții al Editurii Academiei Române și ordinea de prioritate în profilul lor de preocupări;t) analizează și avizează ofertele și manuscrisele lucrărilor din profilul secției, altele decât cele din publicațiile periodice, ce urmează a fi publicate de Editura Academiei Române. + Articolul 19(1) Fiecare secție ia hotărâri, în condițiile cvorumului, exceptând alegerea membrilor Academiei Române, prevăzută în art. 12 alin. (9), cu jumătate plus unu din numărul membrilor titulari și corespondenți, inclusiv pentru alegerea președintelui secției, când votează și membrii de onoare ai Academiei Române cu domiciliul în România. Pentru propunerea de membri titulari votează numai membrii titulari.(2) Alegerea de noi membri se face prin vot secret și se adoptă în condițiile cvorumului cu două treimi din numărul membrilor prezenți cu drept de vot, conform prezentului statut. Votul se exprimă direct sau, în cazuri speciale, prin corespondență, cu asigurarea confidențialității. + Articolul 20(1) Fiecare secție a Academiei Române este condusă de un președinte, ales prin vot secret dintre membrii titulari, pe o perioadă de 4 ani.(2) Secția își constituie un birou format din președintele secției și 2 membri ai secției, aleși, de asemenea, prin vot secret. După caz, președintele sau biroul rezolvă problemele secției între două ședințe ale acesteia.(3) Activitatea curentă a secției este asigurată de un secretar științific, salariat al Academiei Române, angajat prin concurs conform prevederilor legale și care primește sarcini și răspunde de activitatea sa în fața președintelui secției.(4) În cazul absenței președintelui, conducerea secției se asigură de către un membru al biroului delegat de președinte; în cazul unei absențe îndelungate (peste 6 luni), se procedează la alegerea unui nou președinte.(5) În situațiile în care este imposibilă alegerea unui președinte membru titular al Academiei Române, conducerea secției poate fi asigurată, prin delegație, de un membru corespondent numit de prezidiu pe o perioadă de până la un an.(6) După încetarea mandatului, președinților de secții și de filiale li se poate acorda, prin votul membrilor prezidiului, titlul de președinte de onoare al respectivei secții sau filiale. + Articolul 21Președintele secției organizează, îndrumă și controlează întreaga activitate a secției. În acest scop, are următoarele atribuții:a) reprezintă secția în toate relațiile ei și rezolvă problemele curente;b) convoacă și conduce ședințele secției;c) ia măsurile necesare executării hotărârilor luate în aceste ședințe și urmărește realizarea lor;d) informează membrii secției asupra activității sale sau a biroului secției și supune aprobării, după caz, biroului prezidiului hotărârile luate în cadrul secției;e) informează membrii secției asupra hotărârilor luate de Prezidiul Academiei Române și ia măsurile necesare în vederea executării lor în cadrul secției;f) prezintă anual Prezidiului Academiei Române informări asupra activității secției și a unităților de cercetare subordonate. + Articolul 22Discuțiile din ședințele secțiilor și ale filialelor se consemnează în procese-verbale detaliate, care se citesc la deschiderea ședințelor următoare și se semnează de toți membrii participanți. Procesele-verbale ale ședințelor secțiilor și filialelor, precum și toate celelalte acte care privesc secția și filiala se păstrează în arhivele acestora timp de 10 ani, după care se transferă în Arhiva Academiei Române. + Secţiunea a 3-a Filiale + Articolul 23Filiala Academiei Române este o unitate cu personalitate juridică, înființată prin hotărâre a adunării generale, și reprezintă forma de organizare teritorială a activității Academiei Române, reunind toți membrii din teritoriu. Pentru desfășurarea activității sale, filiala dispune de un aparat tehnico-administrativ. + Articolul 24Filiala Academiei Române:1. asigură, cel puțin o dată pe lună, întrunirea membrilor pentru a se dezbate probleme științifice, precum și orice alte chestiuni care interesează activitatea filialei;2. coordonează repartizarea fondurilor bugetare ori a celor din venituri proprii și a personalului între unitățile filialei și asigură activitatea tehnico-administrativă;3. coordonează și evaluează, aplicând criterii comune cu ale secțiilor de profil și în colaborare cu ele, activitatea științifică a unităților din subordine și a celor din zonă;4. organizează manifestări științifice cu participare națională și internațională;5. gestionează patrimoniul Academiei Române din zonă, în conformitate cu dispozițiile Prezidiului Academiei Române;6. ia hotărâri în condițiile cvorumului cu jumătate plus unu din numărul membrilor săi. + Articolul 25(1) Filiala este condusă de un președinte, membru titular al Academiei Române, remunerat, ales prin vot secret de către adunarea membrilor filialei pe o perioadă de 4 ani; în situațiile în care nu este posibilă alegerea unui membru titular, prezidiul numește un președinte, prin delegație, pe o perioadă de până la un an, dintre membrii corespondenți. Retribuția președintelui filialei se stabilește de biroul prezidiului, la nivelul unui cercetător științific de gradul I, cu acordarea indemnizației de conducere (50%).(2) Filiala își constituie, din cadrul membrilor săi, un birou de conducere format din: președintele filialei, un secretar și 1-3 membri, aleși prin vot. Hotărârile biroului de conducere se ratifică în plenul adunării membrilor filialei. + Articolul 26Președintele filialei are următoarele atribuții:a) reprezintă filiala în toate relațiile ei și rezolvă problemele curente;b) asigură legătura dintre Academia Română și filială;c) convoacă și conduce ședințele filialei și ale biroului filialei;d) ia măsurile necesare pentru executarea hotărârilor luate în aceste ședințe și urmărește realizarea lor;e) prezintă anual Prezidiului Academiei Române dări de seamă asupra activității filialei;f) emite decizii, acordă premii etc., conform dispozițiilor legale în vigoare și prevederilor Statutului Academiei Române, în aria sa de competență;g) coordonează activitatea personalului administrativ al filialei. + Secţiunea a 4-a Comitete, comisii și colective de lucru + Articolul 27(1) Pentru reprezentarea la nivel național a unor domenii de activitate științifică, pentru afilierea la uniunile științifice internaționale și pentru coordonarea de colaborări la programe științifice internaționale, în cadrul Academiei Române se pot organiza comitete naționale. Comitetele naționale sunt subordonate prezidiului ori secțiilor de specialitate.(2) Pentru coordonarea și stimularea cercetării științifice în arii mai restrânse de activitate, în probleme de interes deosebit ori în domenii interdisciplinare, se pot organiza comisii și colective de lucru permanente sau temporare. Aceste organe sunt subordonate, după caz, secțiilor de specialitate, filialelor sau prezidiului.(3) Comitetele, comisiile și colectivele de lucru ale Academiei Române se înființează prin hotărâri ale prezidiului.(4) Ele se compun dintr-un președinte - de preferință membru al Academiei Române - și un număr de membri specialiști, din structura academiei sau din afara acesteia; conducerile lor se confirmă de prezidiu, la propunerile secțiilor.(5) Programul lor de activitate se aprobă, după caz, de Prezidiul Academiei Române sau de secțiile corespunzătoare. În aceleași condiții, ele prezintă dări de seamă anuale privind realizările obținute. + Articolul 28Președinții organismelor menționate la art. 27 au următoarele atribuții:a) asigură aplicarea hotărârilor Prezidiului Academiei Române sau ale secțiilor de specialitate;b) răspund de buna organizare și îndrumare a activității;c) asigură legătura permanentă cu Prezidiul Academiei Române sau cu secțiile de specialitate;d) hotărăsc convocarea ședințelor. + Articolul 29Academia Română asigură desfășurarea activității organismelor menționate la art. 27 prin:a) îndeplinirea obligațiilor financiare către organizațiile internaționale la care acestea sunt afiliate, în limita fondurilor anuale alocate în acest sens și aprobate de către prezidiu;b) punerea la dispoziție - prin intermediul prezidiului ori, după caz, al secțiilor - a mijloacelor necesare activității (spațiu, mobilier, echipamente etc.). + Secţiunea a 5-a Aparatul de lucru + Articolul 30(1) Academia Română are un aparat de lucru propriu, format din personal de specialitate.(2) Structura organizatorică a aparatului de lucru se aprobă de către Prezidiul Academiei Române la propunerea biroului prezidiului.(3) Atribuțiile, sarcinile și răspunderile personalului din aparatul propriu al Academiei Române se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare, aprobat de către Prezidiul Academiei Române, la propunerea biroului prezidiului.(4) Un compartiment distinct al Arhivei Academiei Române asigură evidența și păstrarea corespunzătoare a tuturor documentelor privitoare la dreptul de proprietate al Academiei Române asupra bunurilor sale mobile și imobile. + Articolul 31Aparatul de lucru al Academiei Române se structurează pe direcții, servicii, birouri, compartimente funcționale și cancelarie, conform organigramei. + Articolul 32Regulamentul de organizare și funcționare al aparatului propriu de lucru, adaptat la prevederile Legii nr. 752/2001, republicată, cu modificările ulterioare, și ale prezentului statut, va fi prezentat Prezidiului Academiei Române spre discutare și aprobare. + Capitolul IV Conducerea Academiei Române + Secţiunea 1 Adunarea generală + Articolul 33(1) Organul suprem de conducere al Academiei Române este adunarea generală. Ea constituie un corp unic și este formată din membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare ai Academiei Române.(2) Cvorumul de prezență al adunării generale este statuar constituit din jumătate plus unu dintre membrii Academiei Române, cu excepția membrilor de onoare cu domiciliul în străinătate. Adunarea generală adoptă hotărâri cu votul majorității simple a membrilor prezenți, cu excepția situației prevăzute la art. 12 alin. (10) și art. 43 alin. (2) din prezentul statut.(3) Adunarea generală se întrunește în sesiuni ordinare de 4 ori pe an și în sesiuni extraordinare ori de câte ori este nevoie; convocarea se face de către președintele Academiei Române, la inițiativa prezidiului sau la cererea a cel puțin o treime din numărul total al membrilor Academiei Române.(4) Adunările generale pot fi publice, cu aprobarea Prezidiului Academiei Române. + Articolul 34Adunarea generală are ca principale atribuții:a) stabilește liniile directoare ale întregii activități a Academiei Române;b) aprobă Statutul Academiei Române și proiecte de acte normative care privesc Academia Română;c) aprobă repartizarea pe secții a numărului total de membri titulari și corespondenți;d) alege membrii Academiei Române;e) alege, dintre membrii titulari, președintele, 4 vicepreședinți și secretarul general ai Academiei Române, care alcătuiesc biroul prezidiului; 2 dintre aceștia vor reprezenta domeniul umanist;f) adoptă hotărâri și ratifică hotărâri ale prezidiului referitoare la patrimoniul Academiei Române;g) aprobă darea de seamă anuală, programele de cercetare proprii, evaluarea unităților proprii și planul de activitate pe anul următor, cu proiectul bugetului de venituri și cheltuieli;h) aprobă darea de seamă, bugetul de venituri și cheltuieli, statutele și regulamentele de funcționare, programul de activități ale fundațiilor Academiei Române;i) constituie grupuri de lucru pentru rezolvarea unor probleme legate de activitatea Academiei Române; grupurile de lucru prezintă concluziile lor biroului prezidiului ori, după caz, prezidiului sau adunării generale;j) decernează, în ședințe solemne, premiile anuale. + Articolul 35(1) Înainte de deschiderea adunării generale, membrii Academiei Române semnează în registrul de prezență.(2) Ședințele se deschid de președinte sau, în absența acestuia, de către unul dintre vicepreședinți.(3) După deschiderea ședinței, președintele sau vicepreședintele care îl înlocuiește dă citire ordinii de zi și o supune discuției și votului membrilor prezenți; acordă cuvântul, pune întrebări pentru clarificarea problemelor dezbătute, rezumă discuțiile, formulează propunerile ce se supun la vot și anunță rezultatul votului.(4) Discuțiile se vor purta în mod academic, în spiritul respectului reciproc. Cei care iau cuvântul se adresează conducătorului adunării. Nu sunt permise întreruperile, jignirile, ridicarea tonului și expresiile violente.(5) Conducătorul ședinței are dreptul de a interveni când vorbitorul se abate de la subiectul ce se discută, de a chema la ordine și de a opri de la cuvânt pe cel care ar împiedica în orice mod buna desfășurare a discuțiilor, prin întreruperi, jigniri sau expresii violente, având pentru aceasta acordul adunării generale.(6) Oricare membru al Academiei Române are dreptul de a lua parte la discuții. + Articolul 36Adunarea generală a Academiei Române alege din rândurile sale un consiliu de onoare, format din 5 membri, care analizează și mediază eventualele situații conflictuale care pot interveni între membrii Academiei Române sau care afectează principiile morale promovate de Academia Română. Consiliul de onoare prezintă în fața adunării generale rezultatul analizei efectuate. Adunarea generală proximă hotărăște măsurile adecvate pentru rezolvare. Consiliul de onoare se poate autosesiza în cazul unor fapte care afectează imaginea Academiei Române. + Articolul 37(1) Discuțiile din adunările generale și din ședințele prezidiului se consemnează prin stenografiere sau prin înregistrări audio și video, care se transcriu până la ședința următoare; pe baza acestor texte, în termen de 10 zile, Cancelaria redactează procese-verbale, care se supun spre verificare, semnare și pentru conformitate membrilor biroului prezidiului.(2) Discuțiile din adunările generale se publică în Analele Academiei Române prin grija cancelariei. Colegiul de redacție este condus de un vicepreședinte numit de biroul prezidiului. Consemnările primare se păstrează în Arhiva Academiei Române. Tot în Arhiva Academiei Române se păstrează documentele și procesele-verbale ale ședințelor de prezidiu și de birou al prezidiului. + Secţiunea a 2-a Prezidiul + Articolul 38(1) Între două întruniri ale adunării generale, organul de conducere al Academiei Române este prezidiul.(2) Prezidiul Academiei Române este format din președintele, vicepreședinții, secretarul general ai academiei și președinții secțiilor și ai filialelor.(3) Prezidiul este statutar constituit în prezența a două treimi din membrii săi, hotărârile fiind luate prin consens sau prin vot, cu majoritate simplă din numărul total al membrilor săi. În cazul absenței unui președinte de secție sau de filială, acesta poate desemna locțiitorul sau un reprezentant la ședința prezidiului.(4) Prezidiul Academiei Române se întrunește de 6 ori pe an și ori de câte ori este nevoie. + Articolul 39(1) Prezidiul Academiei Române organizează, îndrumă și coordonează întreaga activitate a academiei și are, în principal, următoarele atribuții:a) prezintă adunării generale dări de seamă anuale asupra activității Academiei Române și programe de activitate pentru anul următor;b) hotărăște convocarea adunării generale;c) ia hotărâri cu privire la patrimoniul Academiei Române;d) avizează înființarea sau desființarea de unități de cercetare, pe care le supune spre aprobare adunării generale;e) aprobă numărul de posturi finanțate, pe unitățile Academiei Române;f) avizează programele de cercetare ale unităților Academiei Române și aprobă modificările justificate intervenite în cursul anului;g) urmărește realizarea în bune condiții a programelor de cercetare științifică în unitățile proprii ale Academiei Române;h) aprobă regulamentul de funcționare al aparatului propriu de lucru al Academiei Române;i) validează rezultatele concursurilor pentru funcțiile de director general și director la unitățile subordonate;j) coordonează institutele științifice ale Academiei Române din Italia și îi desemnează și eliberează din funcții pe directorii acestora;k) aprobă planul editorial al Editurii Academiei Române;l) supraveghează publicațiile periodice ale Academiei Române;m) stabilește relații științifice cu academii și instituții similare din străinătate și hotărăște cu privire la afilierea Academiei Române la organisme științifice internaționale;n) instituie, la propunerea secțiilor, premii anuale ale Academiei Române și aprobă propunerile de premieri;o) aprobă organizarea de manifestări științifice cu participare internațională;p) înființează comitete naționale, comisii și colective de lucru ale Academiei Române;q) examinează și avizează candidaturile propuse de secție și concluziile biroului prezidiului privind alegerea de membri titulari, corespondenți și de onoare, decide numărul de locuri și nominalizează candidații care vor fi supuși votului secret al adunării generale; pentru un loc de membru titular sau de membru corespondent pot concura unul sau mai mulți candidați din secția ce are locuri vacante;r) aprobă finanțarea obligațiilor către organizațiile internaționale la care Academia Română este afiliată;s) ratifică deciziile biroului prezidiului pentru acordarea Diplomei honoris causa, a Meritului academic, a Distincției culturale, precum și a altor distincții ale Academiei Române unor personalități culturale și științifice din țară și din străinătate;t) aprobă primirea în folosul Academiei Române a unor sponsorizări, donații ori alte liberalități, în condițiile legii, precum și valorificarea unor bunuri din patrimoniul privat al Academiei Române;u) avizează, prin vot, lista cu propunerile de membri titulari, membri corespondenți și membri de onoare, pe care o transmite spre aprobare adunării generale.(2) Hotărârile Prezidiului sunt executorii; în cazurile prevăzute de prezentul statut, ele se supun ratificării adunării generale, la prima ședință a acesteia. + Secţiunea a 3-a Biroul prezidiului + Articolul 40(1) Biroul Prezidiului Academiei Române este organul executiv al prezidiului și conduce activitatea Academiei între întrunirile prezidiului.(2) Atribuțiile vicepreședinților se stabilesc de prezidiu, la propunerea președintelui.(3) Secretarul general conduce aparatul de lucru al Academiei și are responsabilitatea patrimoniului acesteia.(4) Președintele Academiei Române, vicepreședinții și secretarul general sunt aleși de Adunarea generală, pentru un mandat de 4 ani, putând fi realeși o singură dată.(5) Alegerea se face în condițiile cvorumului, cu obținerea a cel puțin două treimi din numărul voturilor membrilor prezenți. În al doilea tur de scrutin se decide, în condițiile cvorumului, cu majoritate simplă.(6) Procedura de alegere se stabilește prin regulament. Alegerea președintelui Academiei Române are loc în prima decadă din luna aprilie, după 4 aprilie, Ziua Națională a Academiei Române.(7) Mandatele președintelui, vicepreședinților și secretarului general ai Academiei Române încetează la expirarea perioadei prevăzute la alin. (4) sau prin hotărârea Adunării Generale a Academiei Române, dacă aceștia sunt în imposibilitate de a-și îndeplini atribuțiile, sau prin demisie, urmând ca prezidiul să desemneze un interimar pentru o perioadă de maximum 3 luni, după care urmează să se organizeze alegerea pe locul vacant. + Articolul 41(1) Biroul Prezidiului Academiei Române se întrunește statutar în prezența tuturor membrilor săi și, în cazuri excepționale, în lipsa a cel mult 2 dintre membrii săi.(2) Hotărârile biroului prezidiului se iau prin consens sau cu majoritate simplă, prin vot deschis.(3) Biroul prezidiului se întrunește cel puțin de două ori pe lună și ori de câte ori este nevoie.(4) Hotărârile biroului prezidiului sunt executorii; în situațiile prevăzute de prezentul statut, acestea se supun ratificării prezidiului, la prima ședință a acestuia.(5) Lucrările biroului prezidiului se consemnează în documente și procese-verbale, pe care le semnează membrii participanți la ședințele respective. + Articolul 42(1) Biroul prezidiului are sarcina de a lua toate măsurile pentru asigurarea îndeplinirii hotărârilor prezidiului și are responsabilitatea, față de prezidiu, pentru buna desfășurare a întregii activități a Academiei Române.(2) Biroul prezidiului aprobă participarea individuală la manifestări științifice internaționale, atunci când acestea implică utilizarea de fonduri ale Academiei Române și angajează în orice mod Academia Română. + Secţiunea a 4-a Președintele + Articolul 43(1) Președintele Academiei Române reprezintă academia în relațiile ei cu autoritățile de stat și cu instituțiile din țară și din străinătate, precum și cu oricare persoane fizice și juridice, române sau străine.(2) Președintele coordonează activitatea curentă a Academiei Române, repartizând problemele compartimentelor competente.(3) Președintele Academiei Române este ordonator principal de credite.(4) Președintele, la propunerea secretarului general, aprobă organigramele și statele de funcții pentru unitățile din subordine.(5) Președintele emite deciziile de angajare a personalului Academiei Române și a conducătorilor unităților subordonate acesteia.(6) Președintele răspunde de îndeplinirea hotărârilor prezidiului.(7) În exercitarea atribuțiilor sale și pentru îndeplinirea hotărârilor prezidiului, președintele Academiei Române emite decizii, în baza prevederilor prezentului statut și a legilor în vigoare.(8) În cazul în care președintele nu își poate exercita prerogativele, desemnează prin decizie pentru exercitarea acestora pe unul dintre vicepreședinți, pe o perioadă de maximum 3 luni.(9) În cazul în care președintele este în imposibilitate de a desemna un vicepreședinte, decizia se ia de către Prezidiul Academiei Române.(10) În cazul unei indisponibilități mai mari de 3 luni, se trece la alegerea unui nou președinte. La fel se va proceda în cazul vicepreședinților și în cel al secretarului general. + Articolul 44Funcțiile de președinte, vicepreședinte și secretar general sunt asimilate cu funcțiile de demnitate publică, fiind retribuite cu indemnizații la nivel de ministru, în cazul președintelui, și de secretar de stat, în cazul vicepreședinților și al secretarului general. + Capitolul V Unități subordonate Academiei Române + Secţiunea 1 Prevederi generale + Articolul 45(1) În vederea atingerii obiectivelor sale, Academia Română are, poate înființa și poate primi în sistemul său de unități cu sau fără personalitate juridică: unități de cercetare, edituri, biblioteci, fundații, unități sanitare etc. Înființarea, primirea și desființarea acestora se hotărăsc de adunarea generală, în condițiile legii și ale prezentului statut.(2) Academia Română poate accepta printr-o hotărâre a prezidiului trecerea sub egida sa a unor unități de cercetare și fundații, altele decât cele din sistemul său. + Secţiunea a 2-a Unități de cercetare + Articolul 46(1) Unitățile de cercetare sunt institutele, centrele și colectivele de cercetare ale Academiei Române. Ele contribuie la dezvoltarea științei, literelor și artelor în țară, prin realizarea programelor de interes național, a programelor fundamentale și prioritare ale Academiei Române și a programelor proprii de cercetare, aprobate de adunarea generală, precum și prin manifestări științifice, colaborări interne și internaționale.(2) Unitățile de cercetare își desfășoară activitatea sub coordonarea și controlul secțiilor de specialitate și, după caz, al filialelor cărora le sunt subordonate din punct de vedere administrativ, iar în cazul activităților economico-financiare, al aparatului central al Academiei Române. Secțiile pot propune prezidiului măsuri privind organizarea internă a unităților subordonate. Pentru proiectele de cercetare și pentru acțiuni științifice de o mai mare amploare trebuie obținută aprobarea secțiilor sau, după caz, a prezidiului.(3) Personalul de cercetare din institute și centre își desfășoară activitatea în cursul orelor legale de muncă, la sediile unităților ori în biblioteci, laboratoare, arhive, programul individual fiind aprobat de conducerea unității. Conducerile unităților sunt responsabile de programul personalului și de evidența lui. Personalul are datoria să participe la acțiunile științifice organizate de unitatea respectivă, precum și la cele din domeniu ale Academiei Române sau ale secției de specialitate.(4) Unitățile de cercetare pot realiza venituri proprii și pot dispune de ele în condițiile legii.(5) Adunarea generală poate hotărî, la propunerea prezidiului, în condițiile legii, restructurarea sau, după caz, desființarea unităților de cercetare care au obținut rezultate nesatisfăcătoare în cercetare. + Articolul 47(1) Institutele și centrele de cercetare ale Academiei Române sunt conduse de un director - de preferință membru al Academiei Române - împreună cu consiliul științific, în probleme științifice și, după caz, cu un consiliu de administrație, în probleme administrativ-gospodărești. Directorul poate fi ajutat, în condițiile legii, de directori adjuncți și/sau de un secretar științific.(2) Postul de director se ocupă pe o perioadă de 4 ani, în urma rezultatului concursului desfășurat conform legii și a regulamentului pentru ocuparea funcțiilor de conducere în unitățile de cercetare ale Academiei Române, validat de către prezidiu.(3) Obiectivele cuprinse în proiectul managerial prezentat în cadrul concursului de ocupare a postului devin anexă la fișa de post, care, la rândul său, este anexă la contractul individual de muncă.(4) Prezidiul Academiei Române, cu avizul secțiilor de specialitate, va hotărî asupra măsurilor ce se impun în cazul neîndeplinirii obiectivelor asumate de către directorul unității de cercetare sau care dovedește o slabă activitate managerială, în conformitate cu prevederile legale incidente.(5) Unitățile funcționează pe baza unor regulamente proprii, avizate de secții și aprobate de Prezidiul Academiei Române și a normelor de structură aprobate de președintele Academiei Române la propunerea secretarului general. + Articolul 48Directorul are, în principal, următoarele atribuții:a) definitivează, în colaborare cu directorii adjuncți - atunci când există - și cu șefii de compartimente științifice, proiectele programelor de cercetare și de relații cu străinătatea ale unității și le supune discuției consiliului științific, după care le înaintează - cu informarea filialelor, atunci când este cazul - secției de specialitate, în vederea obținerii aprobării necesare;b) asigură, împreună cu directorii adjuncți - atunci când există - și cu șefii de compartimente științifice, realizarea programelor de cercetare avizate de secția de specialitate și aprobate de Adunarea Generală a Academiei Române;c) este, după caz, ordonator secundar sau terțiar de credite, potrivit legii;d) urmărește publicarea și valorificarea rezultatelor cercetării științifice realizate;e) reprezintă unitatea pe care o conduce în relațiile sale cu alte instituții din țară și din străinătate;f) îndeplinește atribuțiile care îi revin, potrivit legii, Statutului Academiei Române și regulamentului de organizare și funcționare propriu, fiind răspunzător de întreaga activitate a unității pe care o conduce. + Articolul 49(1) Consiliul științific al unității de cercetare este constituit din membri de drept și membri aleși.(2) Directorul, directorii adjuncți, secretarul științific, șefii de departamente sau sectoare și membrii Academiei Române desemnați de secția de profil sunt de drept membri ai consiliului științific.(3) Numărul membrilor aleși - conform normelor de structură fixate de Prezidiul Academiei Române - este stabilit de adunarea generală a cercetătorilor din cadrul unității de cercetare, care procedează și la alegerea acestora. Adunarea generală este formată din totalitatea cercetătorilor științifici și este statutar constituită în prezența a cel puțin două treimi din numărul total al acestora.(4) Fiecare cercetător poate face propuneri de candidați.(5) Alegerea se face prin vot secret, în prezența unui membru al secției de specialitate, fiecare dintre candidați trebuind să obțină majoritatea de două treimi din numărul cercetătorilor prezenți.(6) Candidații care au obținut majoritatea cerută sunt înscriși pe lista celor reușiți, în ordinea numărului voturilor exprimate în favoarea lor.(7) Sunt declarați aleși candidații astfel înscriși până la completarea numărului de membri stabilit potrivit prevederilor alin. (3).(8) Adunarea generală poate alege și un număr de membri supleanți, cu aceeași procedură.(9) Președintele consiliului științific este directorul unității.(10) Consiliul științific își alege, prin vot deschis, cu majoritate de două treimi, un secretar al consiliului.(11) În cazul în care este necesar, consiliul științific își poate alege un birou executiv.(12) Consiliul științific se alege pentru o perioadă de 4 ani. + Articolul 50(1) Conducerea unității hotărăște, în toate problemele științifice, respectiv:a) definitivează proiectele programelor de cercetare și de relații cu străinătatea, pentru a fi înaintate secției de specialitate a Academiei Române;b) analizează și avizează lucrările de cercetare efectuate în unitate și propune, când este cazul, măsuri de îmbunătățire;c) ia măsuri pentru valorificarea lucrărilor de cercetare;d) asigură funcționarea periodică a reuniunilor ori a seminarelor științifice;e) avizează rezultatele concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante, pe care le înaintează spre confirmare secției de specialitate a Academiei Române;f) asigură executarea sarcinilor trasate institutelor și centrelor de cercetare fundamentală independente de către conducerea Academiei Române și de secția de specialitate;g) asigură respectarea normelor de etică de către cercetătorii științifici;h) se pronunță asupra participării cercetătorilor la congrese, mese rotunde, conferințe, cursuri etc. în străinătate;i) duce la îndeplinire hotărârile luate de Academia Română;j) îndeplinește orice alte atribuții privind activitatea științifică a unității.(2) Dezbaterile și hotărârile luate sunt consemnate în procese-verbale semnate de președinte și de secretar. + Articolul 51Secția de specialitate poate decide, la propunerea consiliului științific, înființarea unui consiliu de administrație, în condițiile legii. + Articolul 52Institutele și centrele de cercetare care dețin piese de patrimoniu, și anume colecții arheologice, numismatice, filatelice, epigrafice, de ierbar, mineralogice, paleontologice și de biodiversitate vegetală și animală, documente, cărți rare, tablouri, piese de interes etnologic etc., obținute prin cercetări, donații sau achiziții, au datoria, în vederea conservării și valorificării lor științifice, să asigure evidența și protecția acestora, prin structuri adecvate, conform normelor de patrimoniu, cu finanțare de la buget. + Articolul 53(1) Instituțiile aflate sub egida Academiei Române se bucură de sprijin științific din partea secției de specialitate.(2) Aceste instituții rămân autonome din punct de vedere financiar, organizatoric și managerial; ele nu fac parte din sistemul Academiei Române, dar vor utiliza, în legătură cu titulatura lor, formula „sub egida Academiei Române“. În aceste condiții, Prezidiul Academiei Române avizează componența consiliului științific al instituției, din care face parte cel puțin un membru al Academiei Române.(3) Sprijinul științific se materializează în analizarea proiectelor de program de activitate a unităților în secțiile și colectivele de specialitate ale Academiei Române și în formularea unor observații și sugestii asupra acestora și, de asemenea, în analizarea rezultatelor finale obținute, precum și, după caz, în observații pe parcursul desfășurării activității.(4) Academia Română poate retrage egida sa în orice moment, dacă se declară nesatisfăcută de activitatea instituției respective.(5) Desfășurarea de manifestări sub egida Academiei Române se aprobă de către biroul prezidiului, cu precizarea, în fiecare caz, a condițiilor în care se face o asemenea acțiune. + Secţiunea a 3-a Biblioteca Academiei Române + Articolul 54(1) În cadrul Academiei Române funcționează Biblioteca Academiei Române - cu statut de bibliotecă națională, instituție cu personalitate juridică, finanțată de la bugetul de stat. În structura ei, Biblioteca Academiei Române include o unitate centrală la București, biblioteci filiale, situate în imobilele de la sediul filialelor Academiei Române, precum și bibliotecile din unitățile de cercetare ale acesteia.(2) Bibliotecile filiale au același statut ca unitatea centrală și funcționează ca unități fără personalitate juridică.(3) Biblioteca Academiei Române poate realiza și dispune de venituri proprii, în condițiile legii. + Articolul 55Biblioteca Academiei Române - unitatea centrală și bibliotecile filiale - are următoarele atribuții:a) conservă bunurile de patrimoniu mobil care aparțin Academiei Române;b) exercită dreptul de depozit legal național pentru tipăriturile de toate categoriile (prevederea este valabilă, conform legii, numai pentru Biblioteca Academiei Române);c) colecționează, păstrează, organizează și pune în valoare fondul național de tipărituri, manuscrise, hărți, colecții de artă, colecții numismatice, colecții filatelice și alte documente de valoare științifică și culturală;d) colectează și păstrează arhivele personale provenite de la membrii Academiei Române, asigurând studiul acestor colecții;e) asigură informarea și documentarea științifică necesare, cu prioritate pentru membrii academiei și pentru unitățile proprii ale Academiei Române;f) efectuează cercetări în domeniul bibliologiei și al documentării;g) face schimburi de publicații cu biblioteci, instituții și societăți științifice din străinătate;h) coordonează din punct de vedere metodologic activitatea celorlalte biblioteci din rețeaua Academiei Române;i) organizează manifestări expoziționale naționale și internaționale. + Articolul 56(1) Biblioteca Academiei Române este condusă de un director general, membru al Academiei Române; el poate fi ajutat de un director, respectiv director adjunct. Postul se ocupă în urma rezultatului concursului desfășurat conform legii, validat de către prezidiu, pe o perioadă de 4 ani.(2) Obiectivele cuprinse în proiectul managerial prezentat în cadrul concursului de ocupare a postului devin anexă la fișa de post, care, la rândul său, este anexă la contractul individual de muncă.(3) Biblioteca Academiei Române funcționează sub îndrumarea unui consiliu științific numit de prezidiu.(4) Organizarea și funcționarea Bibliotecii Academiei Române se fac pe baza regulamentului de organizare și funcționare propriu, aprobat de Prezidiul Academiei Române. + Secţiunea a 4-a Editura Academiei Române + Articolul 57(1) În cadrul Academiei Române funcționează Editura Academiei Române, instituție cu personalitate juridică, finanțată de la bugetul de stat. Ea poate realiza și dispune de venituri proprii, în condițiile legii.(2) Editura Academiei Române asigură editarea de opere științifice de înalt nivel, lucrări originale, tratate, monografii, publicații periodice, precum și publicarea operelor complete ale unor savanți și eminenți oameni de cultură români. + Articolul 58(1) Editura Academiei Române este condusă de un director general, membru al Academiei Române; acesta poate fi ajutat de un director, respectiv director adjunct. Postul se ocupă în urma rezultatului concursului desfășurat conform legii, validat de către prezidiu, pe o perioadă de 4 ani.(2) Obiectivele cuprinse în proiectul managerial prezentat în cadrul concursului de ocupare a postului devin anexă la fișa de post, care, la rândul său, este anexă la contractul individual de muncă.(3) Editura Academiei Române funcționează sub îndrumarea unui consiliu editorial format din reprezentanții secțiilor de specialitate ale Academiei Române, vicepreședintele coordonator și conducerea editurii.(4) Organizarea și funcționarea Editurii Academiei Române se realizează pe baza regulamentului de organizare și funcționare propriu, aprobat de Prezidiul Academiei Române. + Articolul 59(1) Fiecare publicație periodică a Academiei Române are un comitet de redacție. Membrii comitetului de redacție sunt numiți de Prezidiul Academiei Române, la propunerea secțiilor științifice de specialitate, dintre membrii Academiei Române și alți specialiști.(2) Comitetele de redacție răspund față de secția de specialitate a Academiei Române de nivelul științific al publicațiilor periodice și se îngrijesc de apariția lor la timp. + Secţiunea a 5-a Casa Oamenilor de Știință + Articolul 60(1) Casa Oamenilor de Știință are ca obiect de activitate asigurarea condițiilor tehnico-materiale, administrativ-gospodărești și sociale necesare desfășurării programelor științifice, culturale, interne și internaționale, de creație, odihnă, protocol și alimentație publică, precum și a altor acțiuni inițiate de Academia Română și de unitățile din cadrul acesteia.(2) În structura Casei Oamenilor de Știință intră:a) Casa Academiei, cu sediul în București, Calea 13 Septembrie nr. 13, sectorul 5, unde se află institutele, centrele de cercetare și alte unități subordonate Academiei Române. Casa Academiei este finanțată integral de la buget; ea poate realiza și utiliza și venituri proprii, în condițiile legii;b) alte unități subordonate Academiei Române (enumerate în Anuarul Academiei Române). + Articolul 61(1) Casa Oamenilor de Știință este condusă de un consiliu format din membri ai Academiei Române și ai aparatului de lucru, numit de Prezidiul Academiei Române, la propunerea biroului prezidiului. Acest consiliu supraveghează întreaga activitate a Casei Oamenilor de Știință și funcționează pe baza unui regulament propriu, aprobat de Prezidiul Academiei Române.(2) Conducerea administrativă este asigurată de un director. Postul se ocupă în urma rezultatului concursului desfășurat conform legii, validat de către prezidiu, pe o perioadă de 4 ani. Atribuțiile și sarcinile acestuia se stabilesc prin regulamentul propriu, aprobat, de asemenea, de Prezidiul Academiei Române.(3) Obiectivele cuprinse în proiectul managerial prezentat în cadrul concursului de ocupare a postului devin anexă la fișa de post, care, la rândul său, este anexă la contractul individual de muncă. + Articolul 62Casa Oamenilor de Știință poate realiza și utiliza venituri extrabugetare din prestări de servicii, taxe de vizitare a unor obiective culturale, alimentație publică, transport, alte activități și lucrări, prin donații și sponsorizări. Veniturile se vor încasa și gestiona potrivit legilor în vigoare. + Articolul 63(1) Academia Română administrează Casa Seniorilor din Otopeni - colaborând cu Spitalul „Elias“ și cu alte instituții de specialitate - destinată membrilor Academiei Române, precum și soțiilor sau soților acestora care au nevoie de îngrijire medicală îndelungată. Casa Seniorilor are un cabinet medical permanent. Activitatea și personalul administrativ se finanțează din contribuțiile asistaților, din veniturile proprii ale Academiei Române și din alte surse.(2) Academia Română și filialele ei mai administrează case de odihnă sau cu alte destinații. + Secţiunea a 6-a Clubul Oamenilor de Știință + Articolul 64Clubul Oamenilor de Știință (COȘ), cu sediul în București, Piața Lahovari nr. 7-9, sectorul 1, este destinat membrilor Academiei Române, cercetătorilor și personalului din unitățile Academiei Române. Clubul este finanțat din veniturile proprii realizate, precum și din veniturile proprii ale Academiei Române. + Secţiunea a 7-a Revista „Academica“ + Articolul 65(1) Revista „Academica“ este revista de știință, cultură și artă a Academiei Române și are ca obiectiv principal dezvoltarea și susținerea spiritului cultural-științific, stabilirea locului și creșterea rolului acesteia în spațiul culturii românești și universale.(2) Revista „Academica“ este condusă, în condițiile legii, de către președintele Academiei Române, care este directorul revistei.(3) Redactorul-șef al revistei ocupă postul în urma rezultatului concursului desfășurat conform legii, validat de către prezidiu, pe o perioadă de 4 ani și răspunde de întreaga activitate a revistei.(4) Revista „Academica“ are personalitate juridică și este finanțată de Academia Română din resurse bugetare. + Secţiunea a 8-a Fundația „Patrimoniu“ + Articolul 66Fundația „Patrimoniu“ administrează patrimoniul agrosilvic privat al Academiei Române. + Secţiunea a 9-a Muzeul Academiei Române și Librăria Academiei Române + Articolul 67În Academia Română funcționează Muzeul Academiei Române, cu finanțare de la bugetul Academiei Române, și Librăria Academiei Române, în regim de autofinanțare. + Capitolul VI Dispoziții tranzitorii și finale + Articolul 68În adunarea generală, în prezidiu, la secții și filiale, membrii Academiei Române au dreptul să își exprime punctele de vedere cu privire la chestiunile discutate, iar dreptul de vot se exercită potrivit prevederilor prezentului statut. + Articolul 69Preluarea funcțiilor de președinte, vicepreședinte și secretar general ai Academiei Române se face în termen de maximum 2 zile de la data încheierii mandatului. + Articolul 70Sesizarea de către oricare membru al adunării generale a încălcării unei prevederi statutare, susținută de cel puțin 10 alți membri, atrage învestirea prezidiului pentru rezolvarea situației respective și soluționarea ei până la proxima ședință a adunării generale. + Articolul 71(1) Adunarea Generală a Academiei Române îi poate exclude din rândurile sale pe acei membri condamnați prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă la o pedeapsă privativă de libertate pentru o faptă intenționată gravă.(2) Regulamentele de organizare și funcționare ale Academiei Române și unităților din subordine devin anexe la prezentul statut din momentul aprobării lor de către prezidiu. Termenul de înaintare a lor este de 60 de zile de la aprobarea prezentului statut. + Articolul 72(1) Prevederile prezentului statut pot fi modificate de adunarea generală, la propunerea Prezidiului Academiei Române sau în urma unei propuneri a cel puțin o treime din numărul total al membrilor Academiei Române.(2) Propunerile se fac cu cel puțin 15 zile înainte de data începerii sesiunii adunării generale.(3) Membrii Academiei Române (inclusiv președintele, membrii biroului prezidiului și membrii Prezidiului Academiei Române) pot face propuneri de amendare a legii privind organizarea și funcționarea Academiei Române numai cu aprobarea adunării generale.(4) Adoptarea propunerilor de modificare se face numai în urma acordului exprimat prin vot de cel puțin două treimi din cvorum. + Articolul 73Academia Română și secțiile de specialitate pot utiliza votul electronic ori votul prin corespondență, în condițiile stabilite de adunarea generală. + Articolul 74La propunerea secretarului general, numărul maxim de autovehicule și consumul lunar de carburanți pentru aparatul de lucru și unitățile din subordine se aprobă de către Prezidiul Academiei Române. (la 03-12-2021, Statutul Academiei Române a fost modificat de Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 4 din 27 octombrie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1152 din 03 decembrie 2021 ) ------------
| EMITENT |
+ Capitolul I Dispoziții generale + Articolul 1(1) Academia Română, cel mai înalt for național de consacrare științifică și culturală al țării, este singura continuatoare și unicul legatar al Societății Literare Române, înființată în 1866, reorganizată în 1867 în Societatea Academică Română și în 1879 în Academia Română.(2) Academia Română reunește personalități consacrate din domeniile științei și culturii. + Articolul 2Academia Română este instituție de interes public național de cercetare în domeniile fundamentale ale științei și culturii, cu personalitate juridică de drept public și autonomă în lucrările sale de orice natură. + Articolul 3Denumirea instituției este „Academia Română“, ea fiind rezervată conform Decretului-lege nr. 242/1938 și Legii nr. 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române, republicată, cu modificările ulterioare, această sintagmă nu poate fi folosită nici ca atare (tale quale) și nici în denumiri compuse, de nicio instituție sau organizație, publică sau privată. + Articolul 4(1) Academia Română are ca însemne sigla și drapelul. Sigla și drapelul au devenit simbolul prin excelență al identității instituției.(2) Sigla de formă circulară are în interiorul unui cerc efigia zeiței Minerva în culoarea aur vechi pe fond albastru, încadrată de numele instituției „ACADEMIA ROMÂNĂ“, înscris cu litere majuscule galbene, precum și anul fondării 1866.(3) Drapelul Academiei Române are formă dreptunghiulară, având raportul dintre laturi de 2:3, din flamură de culoare albastră, cu sigla instituției în centru (numai pe avers). + Articolul 5Sediul Academiei Române este în municipiul București, Calea Victoriei nr. 125, sectorul 1. + Articolul 6(1) Academia Română este finanțată de la bugetul de stat și funcționează autonom.(2) Academia Română își administrează în mod independent bunurile mobile și imobile cu titlu de proprietate și alte bunuri dobândite potrivit legii. + Articolul 7(1) Patrimoniul Academiei Române este alcătuit, se completează și se administrează în conformitate cu prevederile Legii nr. 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române, republicată.(2) Academia Română poate primi orice bunuri și valori patrimoniale prin sponsorizări, donații, legate și prin alte moduri legale de dobândire a dreptului de proprietate și a celorlalte drepturi patrimoniale, cu aprobarea prezidiului, sau poate realiza venituri proprii conform Legii nr. 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române, republicată, cu modificările ulterioare.(3) În virtutea autonomiei sale prevăzute de lege, Academia Română își exercită în mod independent posesia, folosința și dispoziția asupra bunurilor mobile și imobile pe care le are sau le va dobândi în proprietate. + Articolul 8(1) Academia Română are ca principale obiective:1. cultivarea și promovarea științei și culturii naționale și universale;2. cultivarea și promovarea limbii și literaturii române și a istoriei naționale; stabilirea normelor de ortografie obligatorii ale limbii române;3. promovarea principiilor democratice și etice și sprijinirea liberei circulații a ideilor în științele, artele și literele românești;4. organizarea și efectuarea de cercetări fundamentale și avansate, precum și informarea și documentarea științifică necesare membrilor săi și unităților proprii;5. stimularea și promovarea, în știință și cultură, a creațiilor de mare valoare, prin instituirea unor sisteme competitive de susținere a activității și prin acordarea de premii;6. editarea de opere originale, inclusiv ale clasicilor, precum și de publicații periodice din domeniul ei de activitate;7. organizarea de manifestări științifice și culturale naționale și internaționale;8. înființarea de centre de cercetare fundamentală independente sau subordonate în cadrul institutelor existente, în condițiile legii;9. acordarea de burse pe bază de concurs pentru perfecționarea în țară sau în străinătate;10. promovarea științei și culturii românești pe plan internațional și stimularea interacțiunii culturii românești cu alte culturi prin încheierea de acorduri bilaterale și colaborarea bi- și multilaterală în domeniul cercetării științifice cu academii și instituții științifice similare din străinătate; afilierea la organizații internaționale științifice și profesionale; promovarea valorilor în spațiul european al cunoașterii;11. promovarea societății cunoașterii bazate pe știință, tehnologie și protejarea mediului;12. elaborarea de proiecte de acte normative din domeniile sale de activitate, care se supun spre aprobare Guvernului.(2) Enumerarea obiectivelor are caracter enunțiativ, putând fi completată cu altele, stabilite prin lege sau statut. + Articolul 9(1) Academia Română are ca principale atribuții:1. decernarea de distincții pentru realizări deosebite în domeniul științei și culturii, literelor și artelor;2. organizarea de activități de calificare profesională superioară, cursuri postuniversitare, doctorate și acordarea de titluri științifice și academice, în condițiile legii;3. acreditarea și evaluarea institutelor și centrelor proprii;4. coordonarea centrelor culturale din Italia (Accademia di Romania din Roma și Casa Romena din Veneția), inclusiv numirea directorilor;5. coordonarea fundațiilor proprii;6. gestionarea de bunuri culturale din patrimoniul național care se află în proprietatea sau administrarea sa, inclusiv posibilitatea preluării donațiilor membrilor decedați ai Academiei;7. avizarea proiectelor de acte normative privind domeniile de activitate ale Academiei Române;8. elaborarea de studii, analize, recomandări, evaluări și strategii naționale pentru Administrația Prezidențială, Parlament, Guvern și alte instituții naționale - la cerere sau din inițiativă proprie - cu privire la politica națională în domeniul științei, literelor și artelor în România și la marile probleme ale țării, inclusiv relația cu Uniunea Europeană.(2) Enumerarea obiectivelor are caracter enunțiativ, putând fi completată cu altele, stabilite prin lege sau statut. + Capitolul II Membrii Academiei Române + Articolul 10(1) Academia Română se compune din membri titulari, membri corespondenți și membri de onoare.(2) Calitatea de membru al Academiei Române poate fi acordată și post-mortem.(3) Numărul maxim de membri titulari și membri corespondenți ai Academiei Române - stabilit prin lege - este de 181, iar cel al membrilor de onoare este de 135, dintre care cel mult 40 cu domiciliul în țară.(4) Numărul membrilor titulari nu poate depăși numărul membrilor corespondenți pe ansamblul Academiei Române, urmărindu-se totodată buna funcționare a secțiilor și o repartizare echilibrată a numărului de membri în cadrul acestora. + Articolul 11(1) Membrii Academiei Române sunt aleși pe viață.(2) Membrii corespondenți vor fi propuși dintre personalitățile cu activitate de creație de mare valoare, apreciată după impactul asupra dezvoltării științei, culturii, vieții sociale și economice a societății.(3) Titularizarea se va face pe baza acelorași criterii folosite la alegerea ca membru corespondent, luându-se în considerare și rezultatele obținute după primirea în Academia Română, inclusiv activitățile desfășurate în cadrul acesteia.(4) Membrii titulari și membrii corespondenți sunt cetățeni români, cu domiciliul în România, aleși dintre personalitățile consacrate pentru realizări deosebite în domeniile științelor, literelor sau artelor, recunoscute în țară și în străinătate. Ei trebuie să respecte Statutul Academiei Române și să aibă o înaltă ținută morală.(5) Membrii de onoare sunt cetățeni români sau străini care s-au distins prin realizări deosebite în domeniile științelor, literelor sau artelor și cetățeni români, personalități de seamă ale națiunii sau personalități care susțin dezvoltarea activității Academiei Române.(6) Persoanele care ocupă funcții de demnitate publică în stat sau care sunt conducători de partid nu pot candida pentru alegerea ca membri ai Academiei Române în perioada exercitării mandatului. + Articolul 12(1) Propunerile pentru membrii corespondenți, prin referate de susținere, pot fi făcute de către membrii titulari și corespondenți ai Academiei Române sau de către instituții de învățământ, de cercetare și de cultură dintre personalități din domeniile culturii și științei; propunerile se adresează secțiilor științifice de specialitate, care le discută și, după caz, le adoptă sau le resping, în condițiile cvorumului, cu majoritate de două treimi din numărul membrilor titulari și corespondenți ai secției.(2) Fiecare propunere trebuie însoțită de un dosar cuprinzând un curriculum vitae, un memoriu de activitate, lista de lucrări ale candidatului, 10 (zece) lucrări reprezentative și o prezentare a impactului operei științifice, literare sau artistice a celui propus.(3) Propunerile pentru membrii titulari se fac de către membrii titulari ai secției prin vot secret din rândul membrilor ei corespondenți, cu respectarea dispozițiilor art. 11 alin. (3) și (4).(4) Propunerile pentru membrii de onoare se fac de către secții.(5) Biroul prezidiului examinează propunerile secțiilor din punctul de vedere al îndeplinirii prevederilor prezentului statut și prezintă concluziile sale prezidiului.(6) Prezidiul Academiei Române examinează propunerile prezentate de secții biroului prezidiului și dă aviz, rezultat prin vot, pe care îl comunică adunării generale.(7) După ce propunerile au fost avizate de prezidiu, dosarele candidaților se depun cu cel puțin 25 de zile înainte la Cancelaria Academiei Române și o prezentare se afișează pe site cu cel puțin 15 zile înaintea adunării generale în a cărei ordine de zi este programată discutarea propunerilor de alegere, pentru a putea fi consultate de către membrii Academiei Române.(8) Propunerile de membri corespondenți și de onoare nu pot fi supuse adunării generale decât după primirea consimțământului scris al candidaților.(9) Adunarea generală își constituie cvorumul din jumătate plus unul dintre membrii votanți. Aceștia sunt: membri titulari pentru alegerea membrilor titulari, membri titulari și corespondenți pentru alegerea membrilor corespondenți, membri titulari, corespondenți și de onoare pentru alegerea membrilor de onoare.(10) Alegerea este validată prin votul secret a cel puțin două treimi dintre membrii votanți prezenți. + Articolul 13(1) Membrii titulari, corespondenți și membrii de onoare au obligația de a participa la ședințele secției de specialitate, ale filialelor din care fac parte și la adunările generale ale Academiei Române. De asemenea, au dreptul de a-și expune opiniile asupra oricăror probleme aflate sau puse în discuție, precum și dreptul de vot la adoptarea hotărârilor, în condițiile legii și ale prezentului statut.(2) Membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare, desemnați de secție, sunt membri de drept ai consiliilor științifice în institutele de profil subordonate Academiei Române. Ei pot fi desemnați directori onorifici ai acestor unități.(3) Numai membrii titulari au dreptul de a purta titlul de academician.(4) Membrii titulari vor rosti într-un cadru solemn un discurs de recepție urmat de un discurs de răspuns al unui membru titular.(5) Membrii Academiei Române vor purta insigna, iar în adunările generale stabilite de prezidiu, vestimentația academică tradițională.(6) La acceptarea candidaturii pentru primirea în Academia Română, membrii citesc și semnează declarația de loialitate față de valorile morale și spirituale ale Academiei.(7) Membrii Academiei Române primesc indemnizații lunare, stabilite prin lege.(8) Academia Română asigură membrilor ei gratuitatea în călătoriile pe căile ferate române, cu orice categorie de tren clasa I.(9) Membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare primesc gratuit publicații ale Academiei Române, din specialitatea lor.(10) Membrii Academiei Române beneficiază de drepturile prevăzute de dispozițiile legale aplicabile demnitarilor și personalului încadrat pe funcții similare acestora, în ceea ce privește plata drepturilor de călătorie în țară și în străinătate pentru deplasări în interes de serviciu în țară sau peste hotare.(11) Membrii Academiei Române au dreptul de a interpela conducerea academiei, a secțiilor de specialitate și a filialelor, în adunarea generală, asupra unor probleme de interes pentru Academia Română.(12) Soțul supraviețuitor, precum și copiii urmași aflați în întreținere ai membrilor titulari, corespondenți și de onoare, cu domiciliul în România, beneficiază lunar de un sprijin material neimpozabil, conform legii. + Articolul 14(1) Membrii titulari și membrii corespondenți ai Academiei Române, precum și membrii de onoare cu domiciliul în România au datoria de a participa la ședințele secției și filialei din care fac parte și la adunările generale și de a se implica în întreaga viață academică. Eventuale absențe trebuie anunțate, după caz, conducerii Academiei Române, filialei sau secției.(2) Anual, membrii Academiei Române prezintă secțiilor din care fac parte informări asupra activității lor. + Articolul 15Membrii titulari sau corespondenți pot fi trecuți, la cererea lor, de către adunarea generală în rândul membrilor de onoare ai Academiei Române. + Capitolul III Organizarea Academiei Române + Secţiunea 1 Prevederi generale + Articolul 16(1) Academia Română este organizată în secții de specialitate și are filiale la Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.(2) Academia Română are unități proprii de cercetare, aflate în subordine directă sau sub egidă.(3) Activitatea științifică a Academiei Române se realizează prin secțiile de specialitate, institute și centre de cercetare, precum și prin intermediul unor comitete naționale, comisii de specialitate și colective de lucru cu caracter consultativ, formate din membri ai Academiei Române și alte personalități din domeniul științei și culturii, conform prevederilor art. 12 din Legea nr. 752/2001, republicată, cu modificările ulterioare.(4) În subordinea Academiei Române funcționează Biblioteca Academiei Române, cu sediul în București, Calea Victoriei nr. 125, sectorul 1, Editura Academiei Române, Casa Oamenilor de Știință și Revista „Academica“, cu sediul în București, Calea 13 Septembrie nr. 13, sectorul 5, Fundația „Patrimoniu“, cu sediul în Calea Victoriei nr. 125, clădirea Moxa, sectorul 1, București, și Fundația Culturală „Ioan I. Dalles“, cu sediul în bd. Nicolae Bălcescu nr. 18, sectorul 1, București.(5) Sub supravegherea și controlul Academiei Române funcționează, potrivit statutelor și „Actului de fundațiune“, Fundația testamentară a Familiei Menachem H. Elias, cu sediul în București, str. Georges Clemenceau nr. 1, sectorul 1.(6) În subordinea și administrarea Academiei Române funcționează Spitalul Universitar de Urgență Elias, unitate sanitară cu personalitate juridică, cu sediul în București, bd. Mărăști nr. 17, sectorul 1, și Centrul Medical de Diagnostic, Tratament Ambulatoriu și Medicină Preventivă - București, cu sediul în str. Washington nr. 8-10, sectorul 1, București.(7) Sub egida Academiei Române funcționează:– Fundația Națională pentru Știință și Artă (FNSA), fundație de utilitate publică, cu sediul în str. Dem I. Dobrescu nr. 11, sectorul 1, București;– Fundația Europeană Titulescu, cu sediul în bd. Kiseleff nr. 47, sectorul 1, București;– Centrul de cercetări juridice fundamentale al Universității din Craiova, precum și alte entități, care vor beneficia de acest statut.(8) În cadrul Academiei Române funcționează un Consiliu de Coordonare al Cercetării Științifice (CCCȘ), subordonat Prezidiului Academiei Române, care colaborează cu secțiile de specialitate pentru monitorizarea și evaluarea periodică a programelor și proiectelor.(9) Structura și regulamentul de funcționare ale CCCȘ sunt stabilite de Prezidiul Academiei Române și aprobate de adunarea generală.(10) În cadrul CCCȘ funcționează un colectiv de specialiști pentru promovarea proiectelor și programelor științifice internaționale.(11) CCCȘ împreună cu secțiile de specialitate prezintă periodic rapoarte privind stadiul cercetării științifice și al evaluării cercetătorilor științifici din Academia Română.(12) Academia Română are un compartiment care organizează și coordonează activitatea de calificare profesională superioară prin cursuri postuniversitare, doctorate și stagii postdoctorale. Calitatea de conducător de doctorat și titlul științific de doctor se acordă în condițiile legii.(13) Pentru asigurarea desfășurării întregii activități, precum și pentru administrarea și gestionarea bunurilor sale, Academia Română dispune de un aparat de lucru propriu.(14) În subordinea secretarului general își desfășoară activitatea directorul general care conduce activitățile structurilor economice, achiziții publice, tehnico-administrative, de recuperare și administrare a patrimoniului și alte structuri aflate în subordinea sa, conform organigramei aprobate de Prezidiul Academiei Române.(15) Postul de director general se ocupă prin concurs, conform prevederilor legale. + Secţiunea a 2-a Secții + Articolul 17(1) Academia Română are următoarele secții:I. Secția de filologie și literatură;II. Secția de științe istorice și arheologie;III. Secția de științe matematice;IV. Secția de științe fizice;V. Secția de științe chimice;VI. Secția de științe biologice;VII. Secția de științe geonomice;VIII. Secția de științe tehnice;IX. Secția de științe agricole și silvice;X. Secția de științe medicale;XI. Secția de științe economice, juridice și sociologie;XII. Secția de filosofie, teologie, psihologie și pedagogie;XIII. Secția de arte, arhitectură și audiovizual;XIV. Secția de știința și tehnologia informației.(2) Secțiile sunt coordonate de un vicepreședinte al Academiei Române. + Articolul 18Secțiile Academiei Române au următoarele atribuții și responsabilități:a) stabilesc proiectele de cercetare, organizează și îndrumă cercetarea științifică din profilul său; au autonomie în ceea ce privește lucrările lor de specialitate;b) se întrunesc periodic, cel puțin o dată pe trimestru, și dezbat în principal probleme științifice, precum și orice alte chestiuni care interesează activitatea secției, luând hotărâri prin consens sau prin vot, în condițiile cvorumului, cu majoritate simplă de voturi;c) primesc anual informări din partea membrilor secției cu privire la activitatea desfășurată;d) propun înființarea de unități de cercetare, comitete naționale, comisii de specialitate și colective de lucru ale Academiei Române în profilul de specialitate și le coordonează activitatea;e) coordonează activitatea unităților de cercetare ale Academiei Române din profilul secției, îndrumă, supraveghează și controlează activitatea fiecărei unități de cercetare din subordine, adoptând măsurile de rigoare pentru buna funcționare a acestor unități, și urmăresc modul în care se realizează programele lor de cercetare, precum și viața științifică internă a institutelor;f) realizează anual analiza activității membrilor lor și evaluarea institutelor din subordine;g) participă la alcătuirea programelor de proiecte fundamentale și prioritare ale Academiei Române, precum și la monitorizarea realizării lor;h) coordonează alcătuirea programelor de activitate ale unităților de cercetare din subordine, le analizează și le propun spre aprobare adunării generale și urmăresc realizarea acestora;i) numesc comisia de concurs pentru ocuparea postului de director, o avizează pe aceea pentru director adjunct sau secretar științific de institut sau centru de cercetare și avizează componența comisiilor de concurs pentru posturile de cercetător principal II și I; numesc comisia de concurs pentru ocuparea postului de director la unitățile de cercetare din subordinea filialelor, în colaborare cu filialele;j) confirmă rezultatele concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de conducere și a posturilor de cercetare din unitățile de specialitate;k) colaborează cu filialele la rezolvarea problemelor unităților de cercetare din zona de competență a acestora;l) organizează manifestări științifice zonale, naționale și internaționale (cele din urmă cu aprobarea Academiei Române);m) avizează, în condițiile legii, participarea la manifestările științifice internaționale din profilul secției și analizează eficiența deplasărilor;n) propun afilierea Academiei Române la organisme internaționale de specialitate și păstrează legătura cu acestea pe linie științifică;o) asigură, în condițiile legii și ale regulamentului intern, organizarea doctoratului în Academia Română, întreaga activitate pentru acordarea titlurilor științifice în Academia Română, stabilesc comisii de concurs pentru admitere la doctorat, propun conducători științifici, fac propuneri de decernare de titluri etc. în profilul lor de preocupări;p) selectează și propun lucrările de valoare pentru a fi distinse cu premiile anuale ale Academiei Române, în conformitate cu regulamentul decernării premiilor Academiei Române;q) analizează modul în care se realizează prevederile din acordurile încheiate de Academia Română cu instituții similare din alte țări, în ramura științifică de profil a secției;r) coordonează activitatea comitetelor de redacție ale periodicelor Academiei Române a căror editare este în atribuțiile acestora; propun prezidiului componența comitetelor de redacție;s) avizează proiectul planului de apariții al Editurii Academiei Române și ordinea de prioritate în profilul lor de preocupări;t) analizează și avizează ofertele și manuscrisele lucrărilor din profilul secției, altele decât cele din publicațiile periodice, ce urmează a fi publicate de Editura Academiei Române. + Articolul 19(1) Fiecare secție ia hotărâri, în condițiile cvorumului, exceptând alegerea membrilor Academiei Române, prevăzută în art. 12 alin. (9), cu jumătate plus unu din numărul membrilor titulari și corespondenți, inclusiv pentru alegerea președintelui secției, când votează și membrii de onoare ai Academiei Române cu domiciliul în România. Pentru propunerea de membri titulari votează numai membrii titulari.(2) Alegerea de noi membri se face prin vot secret și se adoptă în condițiile cvorumului cu două treimi din numărul membrilor prezenți cu drept de vot, conform prezentului statut. Votul se exprimă direct sau, în cazuri speciale, prin corespondență, cu asigurarea confidențialității. + Articolul 20(1) Fiecare secție a Academiei Române este condusă de un președinte, ales prin vot secret dintre membrii titulari, pe o perioadă de 4 ani.(2) Secția își constituie un birou format din președintele secției și 2 membri ai secției, aleși, de asemenea, prin vot secret. După caz, președintele sau biroul rezolvă problemele secției între două ședințe ale acesteia.(3) Activitatea curentă a secției este asigurată de un secretar științific, salariat al Academiei Române, angajat prin concurs conform prevederilor legale și care primește sarcini și răspunde de activitatea sa în fața președintelui secției.(4) În cazul absenței președintelui, conducerea secției se asigură de către un membru al biroului delegat de președinte; în cazul unei absențe îndelungate (peste 6 luni), se procedează la alegerea unui nou președinte.(5) În situațiile în care este imposibilă alegerea unui președinte membru titular al Academiei Române, conducerea secției poate fi asigurată, prin delegație, de un membru corespondent numit de prezidiu pe o perioadă de până la un an.(6) După încetarea mandatului, președinților de secții și de filiale li se poate acorda, prin votul membrilor prezidiului, titlul de președinte de onoare al respectivei secții sau filiale. + Articolul 21Președintele secției organizează, îndrumă și controlează întreaga activitate a secției. În acest scop, are următoarele atribuții:a) reprezintă secția în toate relațiile ei și rezolvă problemele curente;b) convoacă și conduce ședințele secției;c) ia măsurile necesare executării hotărârilor luate în aceste ședințe și urmărește realizarea lor;d) informează membrii secției asupra activității sale sau a biroului secției și supune aprobării, după caz, biroului prezidiului hotărârile luate în cadrul secției;e) informează membrii secției asupra hotărârilor luate de Prezidiul Academiei Române și ia măsurile necesare în vederea executării lor în cadrul secției;f) prezintă anual Prezidiului Academiei Române informări asupra activității secției și a unităților de cercetare subordonate. + Articolul 22Discuțiile din ședințele secțiilor și ale filialelor se consemnează în procese-verbale detaliate, care se citesc la deschiderea ședințelor următoare și se semnează de toți membrii participanți. Procesele-verbale ale ședințelor secțiilor și filialelor, precum și toate celelalte acte care privesc secția și filiala se păstrează în arhivele acestora timp de 10 ani, după care se transferă în Arhiva Academiei Române. + Secţiunea a 3-a Filiale + Articolul 23Filiala Academiei Române este o unitate cu personalitate juridică, înființată prin hotărâre a adunării generale, și reprezintă forma de organizare teritorială a activității Academiei Române, reunind toți membrii din teritoriu. Pentru desfășurarea activității sale, filiala dispune de un aparat tehnico-administrativ. + Articolul 24Filiala Academiei Române:1. asigură, cel puțin o dată pe lună, întrunirea membrilor pentru a se dezbate probleme științifice, precum și orice alte chestiuni care interesează activitatea filialei;2. coordonează repartizarea fondurilor bugetare ori a celor din venituri proprii și a personalului între unitățile filialei și asigură activitatea tehnico-administrativă;3. coordonează și evaluează, aplicând criterii comune cu ale secțiilor de profil și în colaborare cu ele, activitatea științifică a unităților din subordine și a celor din zonă;4. organizează manifestări științifice cu participare națională și internațională;5. gestionează patrimoniul Academiei Române din zonă, în conformitate cu dispozițiile Prezidiului Academiei Române;6. ia hotărâri în condițiile cvorumului cu jumătate plus unu din numărul membrilor săi. + Articolul 25(1) Filiala este condusă de un președinte, membru titular al Academiei Române, remunerat, ales prin vot secret de către adunarea membrilor filialei pe o perioadă de 4 ani; în situațiile în care nu este posibilă alegerea unui membru titular, prezidiul numește un președinte, prin delegație, pe o perioadă de până la un an, dintre membrii corespondenți. Retribuția președintelui filialei se stabilește de biroul prezidiului, la nivelul unui cercetător științific de gradul I, cu acordarea indemnizației de conducere (50%).(2) Filiala își constituie, din cadrul membrilor săi, un birou de conducere format din: președintele filialei, un secretar și 1-3 membri, aleși prin vot. Hotărârile biroului de conducere se ratifică în plenul adunării membrilor filialei. + Articolul 26Președintele filialei are următoarele atribuții:a) reprezintă filiala în toate relațiile ei și rezolvă problemele curente;b) asigură legătura dintre Academia Română și filială;c) convoacă și conduce ședințele filialei și ale biroului filialei;d) ia măsurile necesare pentru executarea hotărârilor luate în aceste ședințe și urmărește realizarea lor;e) prezintă anual Prezidiului Academiei Române dări de seamă asupra activității filialei;f) emite decizii, acordă premii etc., conform dispozițiilor legale în vigoare și prevederilor Statutului Academiei Române, în aria sa de competență;g) coordonează activitatea personalului administrativ al filialei. + Secţiunea a 4-a Comitete, comisii și colective de lucru + Articolul 27(1) Pentru reprezentarea la nivel național a unor domenii de activitate științifică, pentru afilierea la uniunile științifice internaționale și pentru coordonarea de colaborări la programe științifice internaționale, în cadrul Academiei Române se pot organiza comitete naționale. Comitetele naționale sunt subordonate prezidiului ori secțiilor de specialitate.(2) Pentru coordonarea și stimularea cercetării științifice în arii mai restrânse de activitate, în probleme de interes deosebit ori în domenii interdisciplinare, se pot organiza comisii și colective de lucru permanente sau temporare. Aceste organe sunt subordonate, după caz, secțiilor de specialitate, filialelor sau prezidiului.(3) Comitetele, comisiile și colectivele de lucru ale Academiei Române se înființează prin hotărâri ale prezidiului.(4) Ele se compun dintr-un președinte - de preferință membru al Academiei Române - și un număr de membri specialiști, din structura academiei sau din afara acesteia; conducerile lor se confirmă de prezidiu, la propunerile secțiilor.(5) Programul lor de activitate se aprobă, după caz, de Prezidiul Academiei Române sau de secțiile corespunzătoare. În aceleași condiții, ele prezintă dări de seamă anuale privind realizările obținute. + Articolul 28Președinții organismelor menționate la art. 27 au următoarele atribuții:a) asigură aplicarea hotărârilor Prezidiului Academiei Române sau ale secțiilor de specialitate;b) răspund de buna organizare și îndrumare a activității;c) asigură legătura permanentă cu Prezidiul Academiei Române sau cu secțiile de specialitate;d) hotărăsc convocarea ședințelor. + Articolul 29Academia Română asigură desfășurarea activității organismelor menționate la art. 27 prin:a) îndeplinirea obligațiilor financiare către organizațiile internaționale la care acestea sunt afiliate, în limita fondurilor anuale alocate în acest sens și aprobate de către prezidiu;b) punerea la dispoziție - prin intermediul prezidiului ori, după caz, al secțiilor - a mijloacelor necesare activității (spațiu, mobilier, echipamente etc.). + Secţiunea a 5-a Aparatul de lucru + Articolul 30(1) Academia Română are un aparat de lucru propriu, format din personal de specialitate.(2) Structura organizatorică a aparatului de lucru se aprobă de către Prezidiul Academiei Române la propunerea biroului prezidiului.(3) Atribuțiile, sarcinile și răspunderile personalului din aparatul propriu al Academiei Române se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare, aprobat de către Prezidiul Academiei Române, la propunerea biroului prezidiului.(4) Un compartiment distinct al Arhivei Academiei Române asigură evidența și păstrarea corespunzătoare a tuturor documentelor privitoare la dreptul de proprietate al Academiei Române asupra bunurilor sale mobile și imobile. + Articolul 31Aparatul de lucru al Academiei Române se structurează pe direcții, servicii, birouri, compartimente funcționale și cancelarie, conform organigramei. + Articolul 32Regulamentul de organizare și funcționare al aparatului propriu de lucru, adaptat la prevederile Legii nr. 752/2001, republicată, cu modificările ulterioare, și ale prezentului statut, va fi prezentat Prezidiului Academiei Române spre discutare și aprobare. + Capitolul IV Conducerea Academiei Române + Secţiunea 1 Adunarea generală + Articolul 33(1) Organul suprem de conducere al Academiei Române este adunarea generală. Ea constituie un corp unic și este formată din membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare ai Academiei Române.(2) Cvorumul de prezență al adunării generale este statuar constituit din jumătate plus unu dintre membrii Academiei Române, cu excepția membrilor de onoare cu domiciliul în străinătate. Adunarea generală adoptă hotărâri cu votul majorității simple a membrilor prezenți, cu excepția situației prevăzute la art. 12 alin. (10) și art. 43 alin. (2) din prezentul statut.(3) Adunarea generală se întrunește în sesiuni ordinare de 4 ori pe an și în sesiuni extraordinare ori de câte ori este nevoie; convocarea se face de către președintele Academiei Române, la inițiativa prezidiului sau la cererea a cel puțin o treime din numărul total al membrilor Academiei Române.(4) Adunările generale pot fi publice, cu aprobarea Prezidiului Academiei Române. + Articolul 34Adunarea generală are ca principale atribuții:a) stabilește liniile directoare ale întregii activități a Academiei Române;b) aprobă Statutul Academiei Române și proiecte de acte normative care privesc Academia Română;c) aprobă repartizarea pe secții a numărului total de membri titulari și corespondenți;d) alege membrii Academiei Române;e) alege, dintre membrii titulari, președintele, 4 vicepreședinți și secretarul general ai Academiei Române, care alcătuiesc biroul prezidiului; 2 dintre aceștia vor reprezenta domeniul umanist;f) adoptă hotărâri și ratifică hotărâri ale prezidiului referitoare la patrimoniul Academiei Române;g) aprobă darea de seamă anuală, programele de cercetare proprii, evaluarea unităților proprii și planul de activitate pe anul următor, cu proiectul bugetului de venituri și cheltuieli;h) aprobă darea de seamă, bugetul de venituri și cheltuieli, statutele și regulamentele de funcționare, programul de activități ale fundațiilor Academiei Române;i) constituie grupuri de lucru pentru rezolvarea unor probleme legate de activitatea Academiei Române; grupurile de lucru prezintă concluziile lor biroului prezidiului ori, după caz, prezidiului sau adunării generale;j) decernează, în ședințe solemne, premiile anuale. + Articolul 35(1) Înainte de deschiderea adunării generale, membrii Academiei Române semnează în registrul de prezență.(2) Ședințele se deschid de președinte sau, în absența acestuia, de către unul dintre vicepreședinți.(3) După deschiderea ședinței, președintele sau vicepreședintele care îl înlocuiește dă citire ordinii de zi și o supune discuției și votului membrilor prezenți; acordă cuvântul, pune întrebări pentru clarificarea problemelor dezbătute, rezumă discuțiile, formulează propunerile ce se supun la vot și anunță rezultatul votului.(4) Discuțiile se vor purta în mod academic, în spiritul respectului reciproc. Cei care iau cuvântul se adresează conducătorului adunării. Nu sunt permise întreruperile, jignirile, ridicarea tonului și expresiile violente.(5) Conducătorul ședinței are dreptul de a interveni când vorbitorul se abate de la subiectul ce se discută, de a chema la ordine și de a opri de la cuvânt pe cel care ar împiedica în orice mod buna desfășurare a discuțiilor, prin întreruperi, jigniri sau expresii violente, având pentru aceasta acordul adunării generale.(6) Oricare membru al Academiei Române are dreptul de a lua parte la discuții. + Articolul 36Adunarea generală a Academiei Române alege din rândurile sale un consiliu de onoare, format din 5 membri, care analizează și mediază eventualele situații conflictuale care pot interveni între membrii Academiei Române sau care afectează principiile morale promovate de Academia Română. Consiliul de onoare prezintă în fața adunării generale rezultatul analizei efectuate. Adunarea generală proximă hotărăște măsurile adecvate pentru rezolvare. Consiliul de onoare se poate autosesiza în cazul unor fapte care afectează imaginea Academiei Române. + Articolul 37(1) Discuțiile din adunările generale și din ședințele prezidiului se consemnează prin stenografiere sau prin înregistrări audio și video, care se transcriu până la ședința următoare; pe baza acestor texte, în termen de 10 zile, Cancelaria redactează procese-verbale, care se supun spre verificare, semnare și pentru conformitate membrilor biroului prezidiului.(2) Discuțiile din adunările generale se publică în Analele Academiei Române prin grija cancelariei. Colegiul de redacție este condus de un vicepreședinte numit de biroul prezidiului. Consemnările primare se păstrează în Arhiva Academiei Române. Tot în Arhiva Academiei Române se păstrează documentele și procesele-verbale ale ședințelor de prezidiu și de birou al prezidiului. + Secţiunea a 2-a Prezidiul + Articolul 38(1) Între două întruniri ale adunării generale, organul de conducere al Academiei Române este prezidiul.(2) Prezidiul Academiei Române este format din președintele, vicepreședinții, secretarul general ai academiei și președinții secțiilor și ai filialelor.(3) Prezidiul este statutar constituit în prezența a două treimi din membrii săi, hotărârile fiind luate prin consens sau prin vot, cu majoritate simplă din numărul total al membrilor săi. În cazul absenței unui președinte de secție sau de filială, acesta poate desemna locțiitorul sau un reprezentant la ședința prezidiului.(4) Prezidiul Academiei Române se întrunește de 6 ori pe an și ori de câte ori este nevoie. + Articolul 39(1) Prezidiul Academiei Române organizează, îndrumă și coordonează întreaga activitate a academiei și are, în principal, următoarele atribuții:a) prezintă adunării generale dări de seamă anuale asupra activității Academiei Române și programe de activitate pentru anul următor;b) hotărăște convocarea adunării generale;c) ia hotărâri cu privire la patrimoniul Academiei Române;d) avizează înființarea sau desființarea de unități de cercetare, pe care le supune spre aprobare adunării generale;e) aprobă numărul de posturi finanțate, pe unitățile Academiei Române;f) avizează programele de cercetare ale unităților Academiei Române și aprobă modificările justificate intervenite în cursul anului;g) urmărește realizarea în bune condiții a programelor de cercetare științifică în unitățile proprii ale Academiei Române;h) aprobă regulamentul de funcționare al aparatului propriu de lucru al Academiei Române;i) validează rezultatele concursurilor pentru funcțiile de director general și director la unitățile subordonate;j) coordonează institutele științifice ale Academiei Române din Italia și îi desemnează și eliberează din funcții pe directorii acestora;k) aprobă planul editorial al Editurii Academiei Române;l) supraveghează publicațiile periodice ale Academiei Române;m) stabilește relații științifice cu academii și instituții similare din străinătate și hotărăște cu privire la afilierea Academiei Române la organisme științifice internaționale;n) instituie, la propunerea secțiilor, premii anuale ale Academiei Române și aprobă propunerile de premieri;o) aprobă organizarea de manifestări științifice cu participare internațională;p) înființează comitete naționale, comisii și colective de lucru ale Academiei Române;q) examinează și avizează candidaturile propuse de secție și concluziile biroului prezidiului privind alegerea de membri titulari, corespondenți și de onoare, decide numărul de locuri și nominalizează candidații care vor fi supuși votului secret al adunării generale; pentru un loc de membru titular sau de membru corespondent pot concura unul sau mai mulți candidați din secția ce are locuri vacante;r) aprobă finanțarea obligațiilor către organizațiile internaționale la care Academia Română este afiliată;s) ratifică deciziile biroului prezidiului pentru acordarea Diplomei honoris causa, a Meritului academic, a Distincției culturale, precum și a altor distincții ale Academiei Române unor personalități culturale și științifice din țară și din străinătate;t) aprobă primirea în folosul Academiei Române a unor sponsorizări, donații ori alte liberalități, în condițiile legii, precum și valorificarea unor bunuri din patrimoniul privat al Academiei Române;u) avizează, prin vot, lista cu propunerile de membri titulari, membri corespondenți și membri de onoare, pe care o transmite spre aprobare adunării generale.(2) Hotărârile Prezidiului sunt executorii; în cazurile prevăzute de prezentul statut, ele se supun ratificării adunării generale, la prima ședință a acesteia. + Secţiunea a 3-a Biroul prezidiului + Articolul 40(1) Biroul Prezidiului Academiei Române este organul executiv al prezidiului și conduce activitatea Academiei între întrunirile prezidiului.(2) Atribuțiile vicepreședinților se stabilesc de prezidiu, la propunerea președintelui.(3) Secretarul general conduce aparatul de lucru al Academiei și are responsabilitatea patrimoniului acesteia.(4) Președintele Academiei Române, vicepreședinții și secretarul general sunt aleși de Adunarea generală, pentru un mandat de 4 ani, putând fi realeși o singură dată.(5) Alegerea se face în condițiile cvorumului, cu obținerea a cel puțin două treimi din numărul voturilor membrilor prezenți. În al doilea tur de scrutin se decide, în condițiile cvorumului, cu majoritate simplă.(6) Procedura de alegere se stabilește prin regulament. Alegerea președintelui Academiei Române are loc în prima decadă din luna aprilie, după 4 aprilie, Ziua Națională a Academiei Române.(7) Mandatele președintelui, vicepreședinților și secretarului general ai Academiei Române încetează la expirarea perioadei prevăzute la alin. (4) sau prin hotărârea Adunării Generale a Academiei Române, dacă aceștia sunt în imposibilitate de a-și îndeplini atribuțiile, sau prin demisie, urmând ca prezidiul să desemneze un interimar pentru o perioadă de maximum 3 luni, după care urmează să se organizeze alegerea pe locul vacant. + Articolul 41(1) Biroul Prezidiului Academiei Române se întrunește statutar în prezența tuturor membrilor săi și, în cazuri excepționale, în lipsa a cel mult 2 dintre membrii săi.(2) Hotărârile biroului prezidiului se iau prin consens sau cu majoritate simplă, prin vot deschis.(3) Biroul prezidiului se întrunește cel puțin de două ori pe lună și ori de câte ori este nevoie.(4) Hotărârile biroului prezidiului sunt executorii; în situațiile prevăzute de prezentul statut, acestea se supun ratificării prezidiului, la prima ședință a acestuia.(5) Lucrările biroului prezidiului se consemnează în documente și procese-verbale, pe care le semnează membrii participanți la ședințele respective. + Articolul 42(1) Biroul prezidiului are sarcina de a lua toate măsurile pentru asigurarea îndeplinirii hotărârilor prezidiului și are responsabilitatea, față de prezidiu, pentru buna desfășurare a întregii activități a Academiei Române.(2) Biroul prezidiului aprobă participarea individuală la manifestări științifice internaționale, atunci când acestea implică utilizarea de fonduri ale Academiei Române și angajează în orice mod Academia Română. + Secţiunea a 4-a Președintele + Articolul 43(1) Președintele Academiei Române reprezintă academia în relațiile ei cu autoritățile de stat și cu instituțiile din țară și din străinătate, precum și cu oricare persoane fizice și juridice, române sau străine.(2) Președintele coordonează activitatea curentă a Academiei Române, repartizând problemele compartimentelor competente.(3) Președintele Academiei Române este ordonator principal de credite.(4) Președintele, la propunerea secretarului general, aprobă organigramele și statele de funcții pentru unitățile din subordine.(5) Președintele emite deciziile de angajare a personalului Academiei Române și a conducătorilor unităților subordonate acesteia.(6) Președintele răspunde de îndeplinirea hotărârilor prezidiului.(7) În exercitarea atribuțiilor sale și pentru îndeplinirea hotărârilor prezidiului, președintele Academiei Române emite decizii, în baza prevederilor prezentului statut și a legilor în vigoare.(8) În cazul în care președintele nu își poate exercita prerogativele, desemnează prin decizie pentru exercitarea acestora pe unul dintre vicepreședinți, pe o perioadă de maximum 3 luni.(9) În cazul în care președintele este în imposibilitate de a desemna un vicepreședinte, decizia se ia de către Prezidiul Academiei Române.(10) În cazul unei indisponibilități mai mari de 3 luni, se trece la alegerea unui nou președinte. La fel se va proceda în cazul vicepreședinților și în cel al secretarului general. + Articolul 44Funcțiile de președinte, vicepreședinte și secretar general sunt asimilate cu funcțiile de demnitate publică, fiind retribuite cu indemnizații la nivel de ministru, în cazul președintelui, și de secretar de stat, în cazul vicepreședinților și al secretarului general. + Capitolul V Unități subordonate Academiei Române + Secţiunea 1 Prevederi generale + Articolul 45(1) În vederea atingerii obiectivelor sale, Academia Română are, poate înființa și poate primi în sistemul său de unități cu sau fără personalitate juridică: unități de cercetare, edituri, biblioteci, fundații, unități sanitare etc. Înființarea, primirea și desființarea acestora se hotărăsc de adunarea generală, în condițiile legii și ale prezentului statut.(2) Academia Română poate accepta printr-o hotărâre a prezidiului trecerea sub egida sa a unor unități de cercetare și fundații, altele decât cele din sistemul său. + Secţiunea a 2-a Unități de cercetare + Articolul 46(1) Unitățile de cercetare sunt institutele, centrele și colectivele de cercetare ale Academiei Române. Ele contribuie la dezvoltarea științei, literelor și artelor în țară, prin realizarea programelor de interes național, a programelor fundamentale și prioritare ale Academiei Române și a programelor proprii de cercetare, aprobate de adunarea generală, precum și prin manifestări științifice, colaborări interne și internaționale.(2) Unitățile de cercetare își desfășoară activitatea sub coordonarea și controlul secțiilor de specialitate și, după caz, al filialelor cărora le sunt subordonate din punct de vedere administrativ, iar în cazul activităților economico-financiare, al aparatului central al Academiei Române. Secțiile pot propune prezidiului măsuri privind organizarea internă a unităților subordonate. Pentru proiectele de cercetare și pentru acțiuni științifice de o mai mare amploare trebuie obținută aprobarea secțiilor sau, după caz, a prezidiului.(3) Personalul de cercetare din institute și centre își desfășoară activitatea în cursul orelor legale de muncă, la sediile unităților ori în biblioteci, laboratoare, arhive, programul individual fiind aprobat de conducerea unității. Conducerile unităților sunt responsabile de programul personalului și de evidența lui. Personalul are datoria să participe la acțiunile științifice organizate de unitatea respectivă, precum și la cele din domeniu ale Academiei Române sau ale secției de specialitate.(4) Unitățile de cercetare pot realiza venituri proprii și pot dispune de ele în condițiile legii.(5) Adunarea generală poate hotărî, la propunerea prezidiului, în condițiile legii, restructurarea sau, după caz, desființarea unităților de cercetare care au obținut rezultate nesatisfăcătoare în cercetare. + Articolul 47(1) Institutele și centrele de cercetare ale Academiei Române sunt conduse de un director - de preferință membru al Academiei Române - împreună cu consiliul științific, în probleme științifice și, după caz, cu un consiliu de administrație, în probleme administrativ-gospodărești. Directorul poate fi ajutat, în condițiile legii, de directori adjuncți și/sau de un secretar științific.(2) Postul de director se ocupă pe o perioadă de 4 ani, în urma rezultatului concursului desfășurat conform legii și a regulamentului pentru ocuparea funcțiilor de conducere în unitățile de cercetare ale Academiei Române, validat de către prezidiu.(3) Obiectivele cuprinse în proiectul managerial prezentat în cadrul concursului de ocupare a postului devin anexă la fișa de post, care, la rândul său, este anexă la contractul individual de muncă.(4) Prezidiul Academiei Române, cu avizul secțiilor de specialitate, va hotărî asupra măsurilor ce se impun în cazul neîndeplinirii obiectivelor asumate de către directorul unității de cercetare sau care dovedește o slabă activitate managerială, în conformitate cu prevederile legale incidente.(5) Unitățile funcționează pe baza unor regulamente proprii, avizate de secții și aprobate de Prezidiul Academiei Române și a normelor de structură aprobate de președintele Academiei Române la propunerea secretarului general. + Articolul 48Directorul are, în principal, următoarele atribuții:a) definitivează, în colaborare cu directorii adjuncți - atunci când există - și cu șefii de compartimente științifice, proiectele programelor de cercetare și de relații cu străinătatea ale unității și le supune discuției consiliului științific, după care le înaintează - cu informarea filialelor, atunci când este cazul - secției de specialitate, în vederea obținerii aprobării necesare;b) asigură, împreună cu directorii adjuncți - atunci când există - și cu șefii de compartimente științifice, realizarea programelor de cercetare avizate de secția de specialitate și aprobate de Adunarea Generală a Academiei Române;c) este, după caz, ordonator secundar sau terțiar de credite, potrivit legii;d) urmărește publicarea și valorificarea rezultatelor cercetării științifice realizate;e) reprezintă unitatea pe care o conduce în relațiile sale cu alte instituții din țară și din străinătate;f) îndeplinește atribuțiile care îi revin, potrivit legii, Statutului Academiei Române și regulamentului de organizare și funcționare propriu, fiind răspunzător de întreaga activitate a unității pe care o conduce. + Articolul 49(1) Consiliul științific al unității de cercetare este constituit din membri de drept și membri aleși.(2) Directorul, directorii adjuncți, secretarul științific, șefii de departamente sau sectoare și membrii Academiei Române desemnați de secția de profil sunt de drept membri ai consiliului științific.(3) Numărul membrilor aleși - conform normelor de structură fixate de Prezidiul Academiei Române - este stabilit de adunarea generală a cercetătorilor din cadrul unității de cercetare, care procedează și la alegerea acestora. Adunarea generală este formată din totalitatea cercetătorilor științifici și este statutar constituită în prezența a cel puțin două treimi din numărul total al acestora.(4) Fiecare cercetător poate face propuneri de candidați.(5) Alegerea se face prin vot secret, în prezența unui membru al secției de specialitate, fiecare dintre candidați trebuind să obțină majoritatea de două treimi din numărul cercetătorilor prezenți.(6) Candidații care au obținut majoritatea cerută sunt înscriși pe lista celor reușiți, în ordinea numărului voturilor exprimate în favoarea lor.(7) Sunt declarați aleși candidații astfel înscriși până la completarea numărului de membri stabilit potrivit prevederilor alin. (3).(8) Adunarea generală poate alege și un număr de membri supleanți, cu aceeași procedură.(9) Președintele consiliului științific este directorul unității.(10) Consiliul științific își alege, prin vot deschis, cu majoritate de două treimi, un secretar al consiliului.(11) În cazul în care este necesar, consiliul științific își poate alege un birou executiv.(12) Consiliul științific se alege pentru o perioadă de 4 ani. + Articolul 50(1) Conducerea unității hotărăște, în toate problemele științifice, respectiv:a) definitivează proiectele programelor de cercetare și de relații cu străinătatea, pentru a fi înaintate secției de specialitate a Academiei Române;b) analizează și avizează lucrările de cercetare efectuate în unitate și propune, când este cazul, măsuri de îmbunătățire;c) ia măsuri pentru valorificarea lucrărilor de cercetare;d) asigură funcționarea periodică a reuniunilor ori a seminarelor științifice;e) avizează rezultatele concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante, pe care le înaintează spre confirmare secției de specialitate a Academiei Române;f) asigură executarea sarcinilor trasate institutelor și centrelor de cercetare fundamentală independente de către conducerea Academiei Române și de secția de specialitate;g) asigură respectarea normelor de etică de către cercetătorii științifici;h) se pronunță asupra participării cercetătorilor la congrese, mese rotunde, conferințe, cursuri etc. în străinătate;i) duce la îndeplinire hotărârile luate de Academia Română;j) îndeplinește orice alte atribuții privind activitatea științifică a unității.(2) Dezbaterile și hotărârile luate sunt consemnate în procese-verbale semnate de președinte și de secretar. + Articolul 51Secția de specialitate poate decide, la propunerea consiliului științific, înființarea unui consiliu de administrație, în condițiile legii. + Articolul 52Institutele și centrele de cercetare care dețin piese de patrimoniu, și anume colecții arheologice, numismatice, filatelice, epigrafice, de ierbar, mineralogice, paleontologice și de biodiversitate vegetală și animală, documente, cărți rare, tablouri, piese de interes etnologic etc., obținute prin cercetări, donații sau achiziții, au datoria, în vederea conservării și valorificării lor științifice, să asigure evidența și protecția acestora, prin structuri adecvate, conform normelor de patrimoniu, cu finanțare de la buget. + Articolul 53(1) Instituțiile aflate sub egida Academiei Române se bucură de sprijin științific din partea secției de specialitate.(2) Aceste instituții rămân autonome din punct de vedere financiar, organizatoric și managerial; ele nu fac parte din sistemul Academiei Române, dar vor utiliza, în legătură cu titulatura lor, formula „sub egida Academiei Române“. În aceste condiții, Prezidiul Academiei Române avizează componența consiliului științific al instituției, din care face parte cel puțin un membru al Academiei Române.(3) Sprijinul științific se materializează în analizarea proiectelor de program de activitate a unităților în secțiile și colectivele de specialitate ale Academiei Române și în formularea unor observații și sugestii asupra acestora și, de asemenea, în analizarea rezultatelor finale obținute, precum și, după caz, în observații pe parcursul desfășurării activității.(4) Academia Română poate retrage egida sa în orice moment, dacă se declară nesatisfăcută de activitatea instituției respective.(5) Desfășurarea de manifestări sub egida Academiei Române se aprobă de către biroul prezidiului, cu precizarea, în fiecare caz, a condițiilor în care se face o asemenea acțiune. + Secţiunea a 3-a Biblioteca Academiei Române + Articolul 54(1) În cadrul Academiei Române funcționează Biblioteca Academiei Române - cu statut de bibliotecă națională, instituție cu personalitate juridică, finanțată de la bugetul de stat. În structura ei, Biblioteca Academiei Române include o unitate centrală la București, biblioteci filiale, situate în imobilele de la sediul filialelor Academiei Române, precum și bibliotecile din unitățile de cercetare ale acesteia.(2) Bibliotecile filiale au același statut ca unitatea centrală și funcționează ca unități fără personalitate juridică.(3) Biblioteca Academiei Române poate realiza și dispune de venituri proprii, în condițiile legii. + Articolul 55Biblioteca Academiei Române - unitatea centrală și bibliotecile filiale - are următoarele atribuții:a) conservă bunurile de patrimoniu mobil care aparțin Academiei Române;b) exercită dreptul de depozit legal național pentru tipăriturile de toate categoriile (prevederea este valabilă, conform legii, numai pentru Biblioteca Academiei Române);c) colecționează, păstrează, organizează și pune în valoare fondul național de tipărituri, manuscrise, hărți, colecții de artă, colecții numismatice, colecții filatelice și alte documente de valoare științifică și culturală;d) colectează și păstrează arhivele personale provenite de la membrii Academiei Române, asigurând studiul acestor colecții;e) asigură informarea și documentarea științifică necesare, cu prioritate pentru membrii academiei și pentru unitățile proprii ale Academiei Române;f) efectuează cercetări în domeniul bibliologiei și al documentării;g) face schimburi de publicații cu biblioteci, instituții și societăți științifice din străinătate;h) coordonează din punct de vedere metodologic activitatea celorlalte biblioteci din rețeaua Academiei Române;i) organizează manifestări expoziționale naționale și internaționale. + Articolul 56(1) Biblioteca Academiei Române este condusă de un director general, membru al Academiei Române; el poate fi ajutat de un director, respectiv director adjunct. Postul se ocupă în urma rezultatului concursului desfășurat conform legii, validat de către prezidiu, pe o perioadă de 4 ani.(2) Obiectivele cuprinse în proiectul managerial prezentat în cadrul concursului de ocupare a postului devin anexă la fișa de post, care, la rândul său, este anexă la contractul individual de muncă.(3) Biblioteca Academiei Române funcționează sub îndrumarea unui consiliu științific numit de prezidiu.(4) Organizarea și funcționarea Bibliotecii Academiei Române se fac pe baza regulamentului de organizare și funcționare propriu, aprobat de Prezidiul Academiei Române. + Secţiunea a 4-a Editura Academiei Române + Articolul 57(1) În cadrul Academiei Române funcționează Editura Academiei Române, instituție cu personalitate juridică, finanțată de la bugetul de stat. Ea poate realiza și dispune de venituri proprii, în condițiile legii.(2) Editura Academiei Române asigură editarea de opere științifice de înalt nivel, lucrări originale, tratate, monografii, publicații periodice, precum și publicarea operelor complete ale unor savanți și eminenți oameni de cultură români. + Articolul 58(1) Editura Academiei Române este condusă de un director general, membru al Academiei Române; acesta poate fi ajutat de un director, respectiv director adjunct. Postul se ocupă în urma rezultatului concursului desfășurat conform legii, validat de către prezidiu, pe o perioadă de 4 ani.(2) Obiectivele cuprinse în proiectul managerial prezentat în cadrul concursului de ocupare a postului devin anexă la fișa de post, care, la rândul său, este anexă la contractul individual de muncă.(3) Editura Academiei Române funcționează sub îndrumarea unui consiliu editorial format din reprezentanții secțiilor de specialitate ale Academiei Române, vicepreședintele coordonator și conducerea editurii.(4) Organizarea și funcționarea Editurii Academiei Române se realizează pe baza regulamentului de organizare și funcționare propriu, aprobat de Prezidiul Academiei Române. + Articolul 59(1) Fiecare publicație periodică a Academiei Române are un comitet de redacție. Membrii comitetului de redacție sunt numiți de Prezidiul Academiei Române, la propunerea secțiilor științifice de specialitate, dintre membrii Academiei Române și alți specialiști.(2) Comitetele de redacție răspund față de secția de specialitate a Academiei Române de nivelul științific al publicațiilor periodice și se îngrijesc de apariția lor la timp. + Secţiunea a 5-a Casa Oamenilor de Știință + Articolul 60(1) Casa Oamenilor de Știință are ca obiect de activitate asigurarea condițiilor tehnico-materiale, administrativ-gospodărești și sociale necesare desfășurării programelor științifice, culturale, interne și internaționale, de creație, odihnă, protocol și alimentație publică, precum și a altor acțiuni inițiate de Academia Română și de unitățile din cadrul acesteia.(2) În structura Casei Oamenilor de Știință intră:a) Casa Academiei, cu sediul în București, Calea 13 Septembrie nr. 13, sectorul 5, unde se află institutele, centrele de cercetare și alte unități subordonate Academiei Române. Casa Academiei este finanțată integral de la buget; ea poate realiza și utiliza și venituri proprii, în condițiile legii;b) alte unități subordonate Academiei Române (enumerate în Anuarul Academiei Române). + Articolul 61(1) Casa Oamenilor de Știință este condusă de un consiliu format din membri ai Academiei Române și ai aparatului de lucru, numit de Prezidiul Academiei Române, la propunerea biroului prezidiului. Acest consiliu supraveghează întreaga activitate a Casei Oamenilor de Știință și funcționează pe baza unui regulament propriu, aprobat de Prezidiul Academiei Române.(2) Conducerea administrativă este asigurată de un director. Postul se ocupă în urma rezultatului concursului desfășurat conform legii, validat de către prezidiu, pe o perioadă de 4 ani. Atribuțiile și sarcinile acestuia se stabilesc prin regulamentul propriu, aprobat, de asemenea, de Prezidiul Academiei Române.(3) Obiectivele cuprinse în proiectul managerial prezentat în cadrul concursului de ocupare a postului devin anexă la fișa de post, care, la rândul său, este anexă la contractul individual de muncă. + Articolul 62Casa Oamenilor de Știință poate realiza și utiliza venituri extrabugetare din prestări de servicii, taxe de vizitare a unor obiective culturale, alimentație publică, transport, alte activități și lucrări, prin donații și sponsorizări. Veniturile se vor încasa și gestiona potrivit legilor în vigoare. + Articolul 63(1) Academia Română administrează Casa Seniorilor din Otopeni - colaborând cu Spitalul „Elias“ și cu alte instituții de specialitate - destinată membrilor Academiei Române, precum și soțiilor sau soților acestora care au nevoie de îngrijire medicală îndelungată. Casa Seniorilor are un cabinet medical permanent. Activitatea și personalul administrativ se finanțează din contribuțiile asistaților, din veniturile proprii ale Academiei Române și din alte surse.(2) Academia Română și filialele ei mai administrează case de odihnă sau cu alte destinații. + Secţiunea a 6-a Clubul Oamenilor de Știință + Articolul 64Clubul Oamenilor de Știință (COȘ), cu sediul în București, Piața Lahovari nr. 7-9, sectorul 1, este destinat membrilor Academiei Române, cercetătorilor și personalului din unitățile Academiei Române. Clubul este finanțat din veniturile proprii realizate, precum și din veniturile proprii ale Academiei Române. + Secţiunea a 7-a Revista „Academica“ + Articolul 65(1) Revista „Academica“ este revista de știință, cultură și artă a Academiei Române și are ca obiectiv principal dezvoltarea și susținerea spiritului cultural-științific, stabilirea locului și creșterea rolului acesteia în spațiul culturii românești și universale.(2) Revista „Academica“ este condusă, în condițiile legii, de către președintele Academiei Române, care este directorul revistei.(3) Redactorul-șef al revistei ocupă postul în urma rezultatului concursului desfășurat conform legii, validat de către prezidiu, pe o perioadă de 4 ani și răspunde de întreaga activitate a revistei.(4) Revista „Academica“ are personalitate juridică și este finanțată de Academia Română din resurse bugetare. + Secţiunea a 8-a Fundația „Patrimoniu“ + Articolul 66Fundația „Patrimoniu“ administrează patrimoniul agrosilvic privat al Academiei Române. + Secţiunea a 9-a Muzeul Academiei Române și Librăria Academiei Române + Articolul 67În Academia Română funcționează Muzeul Academiei Române, cu finanțare de la bugetul Academiei Române, și Librăria Academiei Române, în regim de autofinanțare. + Capitolul VI Dispoziții tranzitorii și finale + Articolul 68În adunarea generală, în prezidiu, la secții și filiale, membrii Academiei Române au dreptul să își exprime punctele de vedere cu privire la chestiunile discutate, iar dreptul de vot se exercită potrivit prevederilor prezentului statut. + Articolul 69Preluarea funcțiilor de președinte, vicepreședinte și secretar general ai Academiei Române se face în termen de maximum 2 zile de la data încheierii mandatului. + Articolul 70Sesizarea de către oricare membru al adunării generale a încălcării unei prevederi statutare, susținută de cel puțin 10 alți membri, atrage învestirea prezidiului pentru rezolvarea situației respective și soluționarea ei până la proxima ședință a adunării generale. + Articolul 71(1) Adunarea Generală a Academiei Române îi poate exclude din rândurile sale pe acei membri condamnați prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă la o pedeapsă privativă de libertate pentru o faptă intenționată gravă.(2) Regulamentele de organizare și funcționare ale Academiei Române și unităților din subordine devin anexe la prezentul statut din momentul aprobării lor de către prezidiu. Termenul de înaintare a lor este de 60 de zile de la aprobarea prezentului statut. + Articolul 72(1) Prevederile prezentului statut pot fi modificate de adunarea generală, la propunerea Prezidiului Academiei Române sau în urma unei propuneri a cel puțin o treime din numărul total al membrilor Academiei Române.(2) Propunerile se fac cu cel puțin 15 zile înainte de data începerii sesiunii adunării generale.(3) Membrii Academiei Române (inclusiv președintele, membrii biroului prezidiului și membrii Prezidiului Academiei Române) pot face propuneri de amendare a legii privind organizarea și funcționarea Academiei Române numai cu aprobarea adunării generale.(4) Adoptarea propunerilor de modificare se face numai în urma acordului exprimat prin vot de cel puțin două treimi din cvorum. + Articolul 73Academia Română și secțiile de specialitate pot utiliza votul electronic ori votul prin corespondență, în condițiile stabilite de adunarea generală. + Articolul 74La propunerea secretarului general, numărul maxim de autovehicule și consumul lunar de carburanți pentru aparatul de lucru și unitățile din subordine se aprobă de către Prezidiul Academiei Române. (la 03-12-2021, Statutul Academiei Române a fost modificat de Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 4 din 27 octombrie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1152 din 03 decembrie 2021 ) ------------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari