ORDIN nr. 879 din 24 august 2009pentru aprobarea Metodologiei de executare a procedurilor de control al calităţii în domeniul securităţii aviaţiei civile
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 593 din 27 august 2009
În temeiul prevederilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 94/2009 privind auditul de securitate în domeniul aviaţiei civile şi ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, cu modificările ulterioare,ministrul transporturilor şi infrastructurii emite următorul ordin: + Articolul 1Se aprobă Metodologia de executare a procedurilor de control al calităţii în domeniul securităţii aviaţiei civile, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. + Articolul 2Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Ministrul transporturilor şi infrastructurii,Radu Mircea BerceanuBucureşti, 24 august 2009.Nr. 879. + Anexa METODOLOGIAde executare a procedurilor de control alcalităţii în domeniul securităţii aviaţiei civile + Capitolul 1 Proceduri de control al calităţii în domeniul securităţii aviaţiei civile1.1. Responsabilitatea executării procedurilor1.1.1. Autoritatea prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 94/2009 privind auditul de securitate în domeniul aviaţiei civile, denumită în continuare autoritate competentă, este responsabilă de executarea procedurilor de control al calităţii în domeniul securităţii aviaţiei civile.1.2. Proceduri de control al calităţii1.2.1. Autoritatea competentă execută următoarele proceduri de control al calităţii în domeniul securităţii aviaţiei civile: a) audit de securitate, denumit în continuare audit; b) inspecţie de securitate, denumită în continuare inspecţie; c) expertiză de securitate, denumită în continuare expertiză; d) test de securitate, denumit în continuare test.1.2.2. Auditul şi expertiza sunt proceduri anunţate.1.2.3. Inspecţiile pot fi anunţate şi neanunţate, ponderea mai mare, de cel puţin două treimi din totalul inspecţiilor executate de autoritatea competentă, fiind alocată inspecţiilor neanunţate.1.2.4. Expertiza se execută: a) la cererea aeroporturilor, transportatorilor aerieni sau entităţilor de aviaţie civilă, caz în care autoritatea competentă decide asupra oportunităţii executării activităţii; b) în cazul aeroporturilor şi terminalelor nou-construite; c) în cazul modificărilor constructive majore ale aeroporturilor şi terminalelor existente, de natură să influenţeze aplicarea măsurilor şi procedurilor de securitate.1.2.5. Testul este procedură neanunţată.1.2.6. Procedurile de control al calităţii includ metode comune tuturor categoriilor şi metode specifice fiecărei categorii.1.3. Executarea procedurilor1.3.1. Autoritatea competentă este responsabilă de parcurgerea etapelor potrivite pentru a se asigura că procedurile de control al calităţii, planificate şi neplanificate, se execută în mod regulat şi continuu.1.3.2. La planificarea executării procedurilor de control al calităţii, autoritatea competentă are în vedere cel puţin următoarele: a) lista completă a aeroporturilor, transportatorilor aerieni şi entităţilor de aviaţie civilă care urmează să facă obiectul procedurilor de control al calităţii; şi b) durata procedurii, data începerii, tipul procedurii.1.3.3. Planificarea executării procedurilor de control al calităţii este independentă de activităţile de control intern al calităţii pe care aeroporturile, transportatorii aerieni şi entităţile de aviaţie civilă le-au executat sau urmează să le execute.1.3.4. Planificarea anuală a executării auditului se aprobă de ministrul transporturilor şi infrastructurii, la propunerea directorului general al Direcţiei generale infrastructură şi transport aerian, denumită în continuare DGITA.1.3.5. Planificarea anuală a executării inspecţiilor anunţate se aprobă de directorul general al DGITA, la propunerea directorului Direcţiei securitate aeronautică şi facilităţi, denumită în continuare DSAF. Frecvenţa minimă de executare a inspecţiilor, anunţate şi neanunţate, la aeroporturile cu volumul traficului mai mare de 500.000 de pasageri/an este de 2 inspecţii/an şi la aeroporturile cu volumul traficului mai mic de 500.000 de pasageri/an este de 1 inspecţie/an.1.3.6. Inspecţiile neanunţate şi expertizele nu se planifică.1.3.7. Testele nu se planifică, dar se ţine cont că frecvenţa minimă de executare la aeroporturile cu volumul traficului mai mare de 500.000 de pasageri/an este de 2 teste/an şi la aeroporturile cu volumul traficului mai mic de 500.000 de pasageri/an este de 1 test/an.1.3.8. În scopul utilizării optime a resurselor umane şi a timpului disponibil, la întocmirea planificării executării procedurilor de control al calităţii se are în vedere o abordare corectă a priorităţilor, ţinându-se cont de următoarele criterii: a) rezultatele activităţilor anterioare de audit/inspecţie/etc. executate de autoritatea competentă; b) operaţiile aeroportuare; c) traficul de pasageri/numărul de mişcări de aeronave; d) volumul operaţiilor de cargo şi poştă; e) evaluarea ameninţării (existenţa unei ameninţări specifice care are ca ţintă un aeroport, un transportator aerian, o categorie specifică de zboruri); şi f) rezultatele misiunilor anterioare de audit/inspecţie/etc. executate de Comisia Europeană, Conferinţa Europeană a Aviaţiei Civile, Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale sau alte autorităţi şi organisme internaţionale.1.4. Prevederi privind realizarea procedurilor de control al calităţii1.4.1. Toate procedurile de control al calităţii se execută cu referire la aplicarea unuia sau mai multor standarde ale regulamentelor Uniunii Europene şi Programului naţional de securitate aeronautică, denumit în continuare PNSA.1.4.2. Auditul de securitate acoperă: a) toate măsurile de securitate aplicate de un aeroport; sau b) toate măsurile de securitate aplicate de un terminal al unui aeroport, administrat separat; sau c) toate măsurile de securitate aplicate de un transportator aerian; sau d) prevederile PNSA aplicate de un aeroport, un terminal administrat separat sau un transportator aerian.1.4.3. Realizarea auditului conţine următoarele: a) anunţul transmis aeroportului sau transportatorului aerian, cu cel puţin 30 de zile înainte de începerea activităţii, la sediul structurii supuse auditului, şi transmiterea spre completare, în cazul în care se consideră necesar, a unui chestionar prealabil de audit; b) faza pregătitoare care include analizarea chestionarului prealabil de audit completat şi examinarea documentelor relevante; c) şedinţa de deschidere (briefing), care se poate realiza în următoarele forme:(i) cu participarea conducerii structurii supuse auditului, care are scopul de a prezenta şi de a explica metodologia de control al calităţii, de a definitivă agenda de lucru, de a clarifica aspecte divergente sau neînţelese etc.;(îi) opţional, dacă se consideră necesar, se poate organiza suplimentar o şedinţă lărgită cu participarea reprezentanţilor transportatorilor aerieni, autorităţilor şi instituţiilor statului prezente pe aeroport, companiilor de securitate şi pază, companiilor de catering, agenţilor de handling etc.;(iii) poate fi organizată o singură şedinţă cu participarea tuturor persoanelor prevăzute la paragrafele (i) şi (îi); d) activitatea la sediul aeroportului sau transportatorului aerian supus auditului; e) raportul interimar - pentru şedinţa de închidere, echipa care a executat auditul pregăteşte un raport interimar, care conţine descrierea procedurii executate, constatările echipei, deficienţele identificate, măsurile de remediere a acestora, măsurile compensatorii şi, după caz, date despre măsurile cu caracter sancţionatoriu dispuse sau propuse; f) şedinţa de închidere (debriefing) - se organizează cu scopul de a prezenta constatările, de a identifica măsuri de remediere a deficienţelor şi măsuri compensatorii până la remedierea deficienţelor şi, după caz, de a motiva măsurile cu caracter sancţionatoriu dispuse, precum şi de a face persoanele participante şi, prin acestea, personalul structurii auditate să înţeleagă nivelul de conformitate cu standardele regulamentelor Uniunii Europene şi PNSA; g) raportul de audit; h) procesul de corectare a deficienţelor şi monitorizarea acestuia.1.4.4. În scopul determinării nivelului de conformitate cu standardele şi cerinţele stabilite de regulamentele comunitare şi PNSA, auditul se bazează pe culegerea sistematică a informaţiilor prin una sau mai multe dintre următoarele tehnici: a) examinarea documentelor; b) observaţii; c) interviuri; d) verificări.1.4.5. Realizarea inspecţiei conţine următoarele: a) anunţul transmis aeroportului, transportatorului aerian sau entităţii de aviaţie civilă, cu cel puţin 10 zile înainte de începerea activităţii, la sediul structurii supuse inspecţiei, în cazul inspecţiei anunţate; b) faza pregătitoare; c) activitatea la sediul aeroportului, transportatorului aerian sau entităţii de aviaţie civilă; d) şedinţa de închidere (debriefing); e) raportul de inspecţie; f) procesul de corectare a deficienţelor şi monitorizarea acestuia.1.4.6. În scopul determinării nivelului de conformitate cu standardele şi cerinţele stabilite de regulamentele comunitare şi PNSA, inspecţia se bazează pe culegerea sistematică a informaţiilor prin una sau mai multe dintre următoarele tehnici: a) examinarea documentelor; b) observaţii; c) interviuri; d) verificări.1.4.7. Testul se execută în scopul determinării eficienţei aplicării următoarelor măsuri de securitate a aviaţiei civile: a) controlul accesului în zonele cu acces limitat securizate; b) protecţia aeronavei; c) controlul de securitate al pasagerilor şi bagajelor de cabină; d) controlul de securitate al personalului şi obiectelor transportate; e) protecţia bagajelor de cală; f) controlul de securitate al încărcăturilor cargo şi poştale; g) protecţia încărcăturilor cargo şi poştale.1.4.8. Realizarea testului conţine următoarele: a) faza pregătitoare; b) activitatea la sediul aeroportului, transportatorului aerian sau al entităţii de aviaţie civilă; c) şedinţa de închidere (debriefing); d) raportul de test; e) procesul de corectare a deficienţelor şi monitorizarea acestuia.1.4.9. Expertiza se execută în situaţiile în care autoritatea competentă consideră necesară reevaluarea operaţională în scopul de a identifica orice vulnerabilitate. În cazul identificării unei vulnerabilităţi, autoritatea competentă solicită aplicarea măsurilor de securitate corespunzătoare nivelului de ameninţare.1.4.10. Raportul de audit, de inspecţie, de test şi de expertiză are următorul conţinut: a) tipul procedurii; b) aeroportul, transportatorul aerian sau entitatea de aviaţie civilă la care s-a executat procedura de control al calităţii; c) datele şi orele începerii şi încheierii activităţii la sediul structurii supuse procedurii de control al calităţii; d) componenţa echipei care execută procedura de control al calităţii; e) scopul executării procedurii; f) constatările echipei raportate la standardele şi cerinţele corespunzătoare stabilite de legislaţia comunitară sau PNSA; g) clasificarea conformităţilor; h) recomandări de remediere a deficienţelor, unde este cazul; i) termenele de remediere, unde este cazul.1.5. Confidenţialitate1.5.1. Auditorii de securitate a aviaţiei civile au obligaţia de a respecta cerinţele de confidenţialitate. Astfel, toate informaţiile culese pe durata executării procedurii de control al calităţii vor fi utilizate numai pentru redactarea raportului interimar, unde este cazul, şi a raportului care încheie procedura de control al calităţii şi pentru stabilirea măsurilor de remediere a deficienţelor.1.5.2. Raportul interimar al auditului se încheie în două exemplare originale, un exemplar fiind înmânat conducerii structurii de aviaţie civilă auditate, la sfârşitul şedinţei de închidere (debriefing), este proprietatea autorităţii competente şi nu poate fi multiplicat decât cu aprobarea emitentului.1.5.3. Autoritatea competentă păstrează un exemplar al raportului interimar la dosarul auditului.1.5.4. Raportul de audit, de inspecţie, de expertiză sau de test se încheie în două exemplare originale, dintre care un exemplar se transmite aeroportului, transportatorului aerian sau entităţii de aviaţie civilă în termen de 45 de zile de la data şedinţei de închidere în cazul auditului şi expertizei, în termen de 30 de zile de la data şedinţei de închidere în cazul inspecţiei şi în termen de 15 zile de la data şedinţei de închidere în cazul testului.Raportul este proprietatea autorităţii competente şi nu poate fi multiplicat decât cu acordul emitentului.1.5.5. Autoritatea competentă păstrează la dosarul procedurii un exemplar al raportului prevăzut la pct. 1.5.4. În baza raportului de audit se întocmesc formele legale privind indemnizaţia prevăzută la art. 7 din Legea nr. 94/2009.1.5.6. Accesul la rapoartele prevăzute la pct. 1.5.2 şi 1.5.4 este permis numai aeroportului, transportatorului aerian sau entităţii de aviaţie civilă care a făcut obiectul activităţii de control al calităţii, personalului autorităţii competente cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniul securităţii aeronautice, precum şi structurilor comunitare faţă de care România are obligaţii specifice conform prevederilor regulamentelor comunitare.1.5.7. Planul de acţiuni corective se încheie în două exemplare originale, în termen de 30 de zile de la primirea raportului prevăzut la pct. 1.5.4, de structura de aviaţie civilă supusă procedurii de control al calităţii, este supus aprobării autorităţii competente, este proprietatea emitentului şi nu poate fi distribuit decât cu aprobarea autorităţii competente.1.5.8. Accesul la planul de acţiuni corective prevăzut la pct. 1.5.7 este permis numai structurii de aviaţie civilă care a făcut obiectul procedurii de control al calităţii, personalului autorităţii competente cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniul securităţii aeronautice, precum şi structurilor comunitare faţă de care România are obligaţii specifice conform prevederilor regulamentelor comunitare.1.5.9. Autoritatea competentă păstrează la dosarul procedurii un exemplar al planului de acţiuni corective prevăzut la pct. 1.5.7.1.5.10. Nerespectarea prevederilor referitoare la păstrarea secretului profesional se sancţionează potrivit legii.1.6. Componenţa echipelor de control al calităţii1.6.1. Componenţa echipelor de control al calităţii este desemnată de autoritatea competentă, prin unul dintre modurile de mai jos, în funcţie de tipul şi scopul activităţii.1.6.2. Componenţa echipelor de audit este desemnată potrivit prevederilor art. 5 alin. (2) din Legea nr. 94/2009.1.6.3. Componenţa echipelor de inspecţie, expertiză şi test este desemnată prin dispoziţie a directorului general al DGITA pentru fiecare misiune în parte.1.6.4. Responsabilitatea managementului echipei de control al calităţii revine şefului echipei, care, în cazul inspecţiei şi testului, poate fi şi o persoană care nu deţine titlul de auditor de securitate a aviaţiei civile.1.6.5. Echipele de test au în componenţa lor câte o persoană care îndeplineşte atribuţiile de controlor al testului şi testatori care pot fi cooptaţi, cu respectarea prevederilor legale, după ce şi-au declarat consimţământul participării la test, din personalul autorităţii competente sau din alte structuri. Testatorii sunt instruiţi de şeful echipei, prin grija căruia li se înmânează autorizaţiile de executare a testului, emise de autoritatea competentă.1.6.6. În echipele de control al calităţii pot fi cooptate persoane din alte domenii, cum sunt specialişti în operaţii aeroportuare, specialişti în exploatarea şi întreţinerea echipamentelor de control de securitate, arhitecţi, constructori, specialişti în instalaţii de construcţii, geodezi etc., în calitate de consultanţi.1.6.7. Persoana cooptată în calitate de consultant prezintă şefului echipei de control al calităţii un raport cu referinţă strictă la tematica şi atribuţiile specifice pe durata misiunii. Şeful echipei de control al calităţii fixează termenul de predare a raportului întocmit de specialistul cooptat, ţinând cont de termenul de predare a raportului final al misiunii.1.7. Durata activităţii la faţa locului1.7.1. Durata activităţii desfăşurate la faţa locului este stabilită odată cu desemnarea echipei care execută activitatea de control al calităţii şi poate fi:- pentru audit, între 3 şi 7 zile;- pentru expertiză, de 5 zile;- pentru inspecţie, de minimum 4 ore şi de maximum 3 zile.1.7.2. Durata testului este nenormată.1.8. Categorii de conformităţi1.8.1. Următoarele categorii de conformităţi se aplică la executarea activităţilor de monitorizare:
+
Capitolul 2 Activităţile de remediere a deficienţelor2.1. Baza legală2.1.1. Autoritatea competentă este învestită prin Legea nr. 94/2009 să dispună remedierea deficienţelor identificate şi să stabilească termenele de remediere.2.1.2. Autoritatea competentă este învestită să aplice, după caz, măsuri cu caracter sancţionatoriu, de natură disciplinară, administrativă şi contravenţională, în funcţie de gravitatea încălcării normelor şi consecinţelor acesteia, în cazul în care aplicarea prevederilor regulamentelor Uniunii Europene şi PNSA este deficitară.2.1.3. În cazul identificării de neconformităţi, aeroportul, transportatorul aerian sau entitatea în cauză are obligaţia de a remedia imediat deficienţele sau de a aplica măsuri compensatorii până la remedierea integrală a deficienţelor.Totuşi, în multe cazuri, remedierea tuturor deficienţelor necesită mult timp şi nu se poate realiza imediat. În această situaţie, în termenul prevăzut la pct. 1.5.7, aeroportul, transportatorul aerian sau entitatea în cauză are obligaţia de a înainta autorităţii competente, în vederea aprobării, un plan de acţiuni corective referitor la deficienţele identificate.2.1.4. În planul de acţiuni corective, aeroportul, transportatorul aerian sau entitatea în cauză propune termenele de remediere a deficienţelor şi, suplimentar, în cazul deficienţelor grave, precizează măsurile compensatorii prevăzute la pct. 2.1.3.2.1.5. După aprobarea planului de acţiuni corective, autoritatea competentă urmăreşte aplicarea acestuia şi poate solicita situaţii privind stadiul îndeplinirii planului de acţiuni corective. De asemenea, autoritatea competentă poate dispune executarea de inspecţii privind stadiul de îndeplinire a planului de acţiuni corective.Pe parcursul aplicării planului de acţiuni corective, în funcţie de eficienţa şi corectitudinea corectării deficienţelor, autoritatea competentă poate dispune executarea şi a altor măsuri corective.2.2. Abordarea succesivă2.2.1. Privitor la procesul de remediere a deficienţelor, se stabileşte următoarea abordare succesivă şi proporţională cu gravitatea încălcării normelor, în 4 paşi, prin aplicarea metodelor în ordinea de mai jos: a) consiliere şi persuasiune; b) avertisment oficial; c) notificare imperativă; d) măsuri sancţionatorii.2.2.2. Autoritatea competentă poate omite unul sau mai mulţi paşi, mai ales în cazul deficienţelor grave ori repetate.2.3. Consiliere şi persuasiune2.3.1. Obiectivul acestui prim pas este de a explica, într-o manieră cu caracter de consiliere şi de informare, modul în care structura de aviaţie în cauză a încălcat norma legală şi de a dezbate cu reprezentanţii legali căile de rectificare a deficienţelor într-un interval de timp acceptabil.2.3.2. Această metodă se aplică deficienţelor minore şi numai ca primă abordare a rectificării acestora.2.3.3. În înţelesul metodei, are loc o dezbatere cu reprezentanţii structurii de aviaţie în cauză, încheindu-se un înscris în care se consemnează fiecare recomandare şi acţiune corectivă stabilite pe durata discuţiei.În cazul auditului de securitate, această metodă se consideră ca fiind aplicată, în cadrul şedinţei de închidere, prin prezentarea raportului interimar al activităţii de control al calităţii.Înscrisul se păstrează la dosarul misiunii activităţii de control al calităţii, astfel încât, în cazul în care se impune aplicarea măsurilor prevăzute la pct. 2.6, să constituie evidenţa oficială a acţiunilor corective stabilite.2.4. Avertisment oficial2.4.1. Obiectivul acestei metode este de a indica structurii de aviaţie în cauză, de o manieră precisă, norma încălcată şi de a-i atrage atenţia asupra obligaţiilor privind remedierea deficienţelor la termenele aprobate.2.4.2. Această metodă se aplică deficienţelor grave, ca prim pas, şi deficienţelor minore, în cazul în care consilierea şi persuasiunea nu au fost suficiente.2.4.3. Avertismentul oficial este un document scris, redactat în termeni fermi, cu precizarea fiecărei deficienţe şi a acţiunii corective potrivite, care este transmis în mod oficial structurii de aviaţie civilă, cerându-se acesteia să raporteze despre finalizarea fiecărei acţiuni corective în parte. Avertismentul se păstrează până la finalizarea tuturor acţiunilor corective consemnate, astfel încât, în cazul în care se impune aplicarea măsurilor prevăzute la pct. 2.6, să constituie evidenţa oficială a acţiunilor corective stabilite.2.5. Notificare imperativă2.5.1. Obiectivul acestei metode este de a impune structurii de aviaţie în cauză să execute acţiunea corectivă corespunzătoare, în intervalul de timp dispus de autoritatea competentă.2.5.2. Această metodă se aplică în cazul deficienţelor grave după ce două sau mai multe avertismente oficiale au fost insuficiente sau în cazul celor mai grave deficienţe, ca prim pas.Notificarea imperativă este ultimul pas înainte de aplicarea măsurilor sancţionatorii.2.6. Măsuri sancţionatorii2.6.1. Măsurile sancţionatorii se constată şi se aplică în conformitate cu actele normative în care sunt prevăzute.------
| EMITENT |
În temeiul prevederilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 94/2009 privind auditul de securitate în domeniul aviaţiei civile şi ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, cu modificările ulterioare,ministrul transporturilor şi infrastructurii emite următorul ordin: + Articolul 1Se aprobă Metodologia de executare a procedurilor de control al calităţii în domeniul securităţii aviaţiei civile, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. + Articolul 2Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Ministrul transporturilor şi infrastructurii,Radu Mircea BerceanuBucureşti, 24 august 2009.Nr. 879. + Anexa METODOLOGIAde executare a procedurilor de control alcalităţii în domeniul securităţii aviaţiei civile + Capitolul 1 Proceduri de control al calităţii în domeniul securităţii aviaţiei civile1.1. Responsabilitatea executării procedurilor1.1.1. Autoritatea prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 94/2009 privind auditul de securitate în domeniul aviaţiei civile, denumită în continuare autoritate competentă, este responsabilă de executarea procedurilor de control al calităţii în domeniul securităţii aviaţiei civile.1.2. Proceduri de control al calităţii1.2.1. Autoritatea competentă execută următoarele proceduri de control al calităţii în domeniul securităţii aviaţiei civile: a) audit de securitate, denumit în continuare audit; b) inspecţie de securitate, denumită în continuare inspecţie; c) expertiză de securitate, denumită în continuare expertiză; d) test de securitate, denumit în continuare test.1.2.2. Auditul şi expertiza sunt proceduri anunţate.1.2.3. Inspecţiile pot fi anunţate şi neanunţate, ponderea mai mare, de cel puţin două treimi din totalul inspecţiilor executate de autoritatea competentă, fiind alocată inspecţiilor neanunţate.1.2.4. Expertiza se execută: a) la cererea aeroporturilor, transportatorilor aerieni sau entităţilor de aviaţie civilă, caz în care autoritatea competentă decide asupra oportunităţii executării activităţii; b) în cazul aeroporturilor şi terminalelor nou-construite; c) în cazul modificărilor constructive majore ale aeroporturilor şi terminalelor existente, de natură să influenţeze aplicarea măsurilor şi procedurilor de securitate.1.2.5. Testul este procedură neanunţată.1.2.6. Procedurile de control al calităţii includ metode comune tuturor categoriilor şi metode specifice fiecărei categorii.1.3. Executarea procedurilor1.3.1. Autoritatea competentă este responsabilă de parcurgerea etapelor potrivite pentru a se asigura că procedurile de control al calităţii, planificate şi neplanificate, se execută în mod regulat şi continuu.1.3.2. La planificarea executării procedurilor de control al calităţii, autoritatea competentă are în vedere cel puţin următoarele: a) lista completă a aeroporturilor, transportatorilor aerieni şi entităţilor de aviaţie civilă care urmează să facă obiectul procedurilor de control al calităţii; şi b) durata procedurii, data începerii, tipul procedurii.1.3.3. Planificarea executării procedurilor de control al calităţii este independentă de activităţile de control intern al calităţii pe care aeroporturile, transportatorii aerieni şi entităţile de aviaţie civilă le-au executat sau urmează să le execute.1.3.4. Planificarea anuală a executării auditului se aprobă de ministrul transporturilor şi infrastructurii, la propunerea directorului general al Direcţiei generale infrastructură şi transport aerian, denumită în continuare DGITA.1.3.5. Planificarea anuală a executării inspecţiilor anunţate se aprobă de directorul general al DGITA, la propunerea directorului Direcţiei securitate aeronautică şi facilităţi, denumită în continuare DSAF. Frecvenţa minimă de executare a inspecţiilor, anunţate şi neanunţate, la aeroporturile cu volumul traficului mai mare de 500.000 de pasageri/an este de 2 inspecţii/an şi la aeroporturile cu volumul traficului mai mic de 500.000 de pasageri/an este de 1 inspecţie/an.1.3.6. Inspecţiile neanunţate şi expertizele nu se planifică.1.3.7. Testele nu se planifică, dar se ţine cont că frecvenţa minimă de executare la aeroporturile cu volumul traficului mai mare de 500.000 de pasageri/an este de 2 teste/an şi la aeroporturile cu volumul traficului mai mic de 500.000 de pasageri/an este de 1 test/an.1.3.8. În scopul utilizării optime a resurselor umane şi a timpului disponibil, la întocmirea planificării executării procedurilor de control al calităţii se are în vedere o abordare corectă a priorităţilor, ţinându-se cont de următoarele criterii: a) rezultatele activităţilor anterioare de audit/inspecţie/etc. executate de autoritatea competentă; b) operaţiile aeroportuare; c) traficul de pasageri/numărul de mişcări de aeronave; d) volumul operaţiilor de cargo şi poştă; e) evaluarea ameninţării (existenţa unei ameninţări specifice care are ca ţintă un aeroport, un transportator aerian, o categorie specifică de zboruri); şi f) rezultatele misiunilor anterioare de audit/inspecţie/etc. executate de Comisia Europeană, Conferinţa Europeană a Aviaţiei Civile, Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale sau alte autorităţi şi organisme internaţionale.1.4. Prevederi privind realizarea procedurilor de control al calităţii1.4.1. Toate procedurile de control al calităţii se execută cu referire la aplicarea unuia sau mai multor standarde ale regulamentelor Uniunii Europene şi Programului naţional de securitate aeronautică, denumit în continuare PNSA.1.4.2. Auditul de securitate acoperă: a) toate măsurile de securitate aplicate de un aeroport; sau b) toate măsurile de securitate aplicate de un terminal al unui aeroport, administrat separat; sau c) toate măsurile de securitate aplicate de un transportator aerian; sau d) prevederile PNSA aplicate de un aeroport, un terminal administrat separat sau un transportator aerian.1.4.3. Realizarea auditului conţine următoarele: a) anunţul transmis aeroportului sau transportatorului aerian, cu cel puţin 30 de zile înainte de începerea activităţii, la sediul structurii supuse auditului, şi transmiterea spre completare, în cazul în care se consideră necesar, a unui chestionar prealabil de audit; b) faza pregătitoare care include analizarea chestionarului prealabil de audit completat şi examinarea documentelor relevante; c) şedinţa de deschidere (briefing), care se poate realiza în următoarele forme:(i) cu participarea conducerii structurii supuse auditului, care are scopul de a prezenta şi de a explica metodologia de control al calităţii, de a definitivă agenda de lucru, de a clarifica aspecte divergente sau neînţelese etc.;(îi) opţional, dacă se consideră necesar, se poate organiza suplimentar o şedinţă lărgită cu participarea reprezentanţilor transportatorilor aerieni, autorităţilor şi instituţiilor statului prezente pe aeroport, companiilor de securitate şi pază, companiilor de catering, agenţilor de handling etc.;(iii) poate fi organizată o singură şedinţă cu participarea tuturor persoanelor prevăzute la paragrafele (i) şi (îi); d) activitatea la sediul aeroportului sau transportatorului aerian supus auditului; e) raportul interimar - pentru şedinţa de închidere, echipa care a executat auditul pregăteşte un raport interimar, care conţine descrierea procedurii executate, constatările echipei, deficienţele identificate, măsurile de remediere a acestora, măsurile compensatorii şi, după caz, date despre măsurile cu caracter sancţionatoriu dispuse sau propuse; f) şedinţa de închidere (debriefing) - se organizează cu scopul de a prezenta constatările, de a identifica măsuri de remediere a deficienţelor şi măsuri compensatorii până la remedierea deficienţelor şi, după caz, de a motiva măsurile cu caracter sancţionatoriu dispuse, precum şi de a face persoanele participante şi, prin acestea, personalul structurii auditate să înţeleagă nivelul de conformitate cu standardele regulamentelor Uniunii Europene şi PNSA; g) raportul de audit; h) procesul de corectare a deficienţelor şi monitorizarea acestuia.1.4.4. În scopul determinării nivelului de conformitate cu standardele şi cerinţele stabilite de regulamentele comunitare şi PNSA, auditul se bazează pe culegerea sistematică a informaţiilor prin una sau mai multe dintre următoarele tehnici: a) examinarea documentelor; b) observaţii; c) interviuri; d) verificări.1.4.5. Realizarea inspecţiei conţine următoarele: a) anunţul transmis aeroportului, transportatorului aerian sau entităţii de aviaţie civilă, cu cel puţin 10 zile înainte de începerea activităţii, la sediul structurii supuse inspecţiei, în cazul inspecţiei anunţate; b) faza pregătitoare; c) activitatea la sediul aeroportului, transportatorului aerian sau entităţii de aviaţie civilă; d) şedinţa de închidere (debriefing); e) raportul de inspecţie; f) procesul de corectare a deficienţelor şi monitorizarea acestuia.1.4.6. În scopul determinării nivelului de conformitate cu standardele şi cerinţele stabilite de regulamentele comunitare şi PNSA, inspecţia se bazează pe culegerea sistematică a informaţiilor prin una sau mai multe dintre următoarele tehnici: a) examinarea documentelor; b) observaţii; c) interviuri; d) verificări.1.4.7. Testul se execută în scopul determinării eficienţei aplicării următoarelor măsuri de securitate a aviaţiei civile: a) controlul accesului în zonele cu acces limitat securizate; b) protecţia aeronavei; c) controlul de securitate al pasagerilor şi bagajelor de cabină; d) controlul de securitate al personalului şi obiectelor transportate; e) protecţia bagajelor de cală; f) controlul de securitate al încărcăturilor cargo şi poştale; g) protecţia încărcăturilor cargo şi poştale.1.4.8. Realizarea testului conţine următoarele: a) faza pregătitoare; b) activitatea la sediul aeroportului, transportatorului aerian sau al entităţii de aviaţie civilă; c) şedinţa de închidere (debriefing); d) raportul de test; e) procesul de corectare a deficienţelor şi monitorizarea acestuia.1.4.9. Expertiza se execută în situaţiile în care autoritatea competentă consideră necesară reevaluarea operaţională în scopul de a identifica orice vulnerabilitate. În cazul identificării unei vulnerabilităţi, autoritatea competentă solicită aplicarea măsurilor de securitate corespunzătoare nivelului de ameninţare.1.4.10. Raportul de audit, de inspecţie, de test şi de expertiză are următorul conţinut: a) tipul procedurii; b) aeroportul, transportatorul aerian sau entitatea de aviaţie civilă la care s-a executat procedura de control al calităţii; c) datele şi orele începerii şi încheierii activităţii la sediul structurii supuse procedurii de control al calităţii; d) componenţa echipei care execută procedura de control al calităţii; e) scopul executării procedurii; f) constatările echipei raportate la standardele şi cerinţele corespunzătoare stabilite de legislaţia comunitară sau PNSA; g) clasificarea conformităţilor; h) recomandări de remediere a deficienţelor, unde este cazul; i) termenele de remediere, unde este cazul.1.5. Confidenţialitate1.5.1. Auditorii de securitate a aviaţiei civile au obligaţia de a respecta cerinţele de confidenţialitate. Astfel, toate informaţiile culese pe durata executării procedurii de control al calităţii vor fi utilizate numai pentru redactarea raportului interimar, unde este cazul, şi a raportului care încheie procedura de control al calităţii şi pentru stabilirea măsurilor de remediere a deficienţelor.1.5.2. Raportul interimar al auditului se încheie în două exemplare originale, un exemplar fiind înmânat conducerii structurii de aviaţie civilă auditate, la sfârşitul şedinţei de închidere (debriefing), este proprietatea autorităţii competente şi nu poate fi multiplicat decât cu aprobarea emitentului.1.5.3. Autoritatea competentă păstrează un exemplar al raportului interimar la dosarul auditului.1.5.4. Raportul de audit, de inspecţie, de expertiză sau de test se încheie în două exemplare originale, dintre care un exemplar se transmite aeroportului, transportatorului aerian sau entităţii de aviaţie civilă în termen de 45 de zile de la data şedinţei de închidere în cazul auditului şi expertizei, în termen de 30 de zile de la data şedinţei de închidere în cazul inspecţiei şi în termen de 15 zile de la data şedinţei de închidere în cazul testului.Raportul este proprietatea autorităţii competente şi nu poate fi multiplicat decât cu acordul emitentului.1.5.5. Autoritatea competentă păstrează la dosarul procedurii un exemplar al raportului prevăzut la pct. 1.5.4. În baza raportului de audit se întocmesc formele legale privind indemnizaţia prevăzută la art. 7 din Legea nr. 94/2009.1.5.6. Accesul la rapoartele prevăzute la pct. 1.5.2 şi 1.5.4 este permis numai aeroportului, transportatorului aerian sau entităţii de aviaţie civilă care a făcut obiectul activităţii de control al calităţii, personalului autorităţii competente cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniul securităţii aeronautice, precum şi structurilor comunitare faţă de care România are obligaţii specifice conform prevederilor regulamentelor comunitare.1.5.7. Planul de acţiuni corective se încheie în două exemplare originale, în termen de 30 de zile de la primirea raportului prevăzut la pct. 1.5.4, de structura de aviaţie civilă supusă procedurii de control al calităţii, este supus aprobării autorităţii competente, este proprietatea emitentului şi nu poate fi distribuit decât cu aprobarea autorităţii competente.1.5.8. Accesul la planul de acţiuni corective prevăzut la pct. 1.5.7 este permis numai structurii de aviaţie civilă care a făcut obiectul procedurii de control al calităţii, personalului autorităţii competente cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniul securităţii aeronautice, precum şi structurilor comunitare faţă de care România are obligaţii specifice conform prevederilor regulamentelor comunitare.1.5.9. Autoritatea competentă păstrează la dosarul procedurii un exemplar al planului de acţiuni corective prevăzut la pct. 1.5.7.1.5.10. Nerespectarea prevederilor referitoare la păstrarea secretului profesional se sancţionează potrivit legii.1.6. Componenţa echipelor de control al calităţii1.6.1. Componenţa echipelor de control al calităţii este desemnată de autoritatea competentă, prin unul dintre modurile de mai jos, în funcţie de tipul şi scopul activităţii.1.6.2. Componenţa echipelor de audit este desemnată potrivit prevederilor art. 5 alin. (2) din Legea nr. 94/2009.1.6.3. Componenţa echipelor de inspecţie, expertiză şi test este desemnată prin dispoziţie a directorului general al DGITA pentru fiecare misiune în parte.1.6.4. Responsabilitatea managementului echipei de control al calităţii revine şefului echipei, care, în cazul inspecţiei şi testului, poate fi şi o persoană care nu deţine titlul de auditor de securitate a aviaţiei civile.1.6.5. Echipele de test au în componenţa lor câte o persoană care îndeplineşte atribuţiile de controlor al testului şi testatori care pot fi cooptaţi, cu respectarea prevederilor legale, după ce şi-au declarat consimţământul participării la test, din personalul autorităţii competente sau din alte structuri. Testatorii sunt instruiţi de şeful echipei, prin grija căruia li se înmânează autorizaţiile de executare a testului, emise de autoritatea competentă.1.6.6. În echipele de control al calităţii pot fi cooptate persoane din alte domenii, cum sunt specialişti în operaţii aeroportuare, specialişti în exploatarea şi întreţinerea echipamentelor de control de securitate, arhitecţi, constructori, specialişti în instalaţii de construcţii, geodezi etc., în calitate de consultanţi.1.6.7. Persoana cooptată în calitate de consultant prezintă şefului echipei de control al calităţii un raport cu referinţă strictă la tematica şi atribuţiile specifice pe durata misiunii. Şeful echipei de control al calităţii fixează termenul de predare a raportului întocmit de specialistul cooptat, ţinând cont de termenul de predare a raportului final al misiunii.1.7. Durata activităţii la faţa locului1.7.1. Durata activităţii desfăşurate la faţa locului este stabilită odată cu desemnarea echipei care execută activitatea de control al calităţii şi poate fi:- pentru audit, între 3 şi 7 zile;- pentru expertiză, de 5 zile;- pentru inspecţie, de minimum 4 ore şi de maximum 3 zile.1.7.2. Durata testului este nenormată.1.8. Categorii de conformităţi1.8.1. Următoarele categorii de conformităţi se aplică la executarea activităţilor de monitorizare:
| Audit | Inspecţie | Test | |
| Conform în totalitate | ● | ● | ● |
| Conform, dar sunt necesare îmbunătăţiri | ● | ● | ● |
| Neconform | ● | ● | ● |
| Neconform, cu deficienţe grave | ● | ● | ● |
| Nu se aplică | ● | ● | |
| Nu se confirmă | ● |
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari