REGULAMENT din 11 martie 2009 instrucţiei de front*)
EMITENT
  • MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 208 bis din 1 aprilie 2009



    -------- Notă *) Aprobat de Ordinul nr. M.28/2009 care a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 1 aprilie 2009.

    ANEXĂ

    Regulamentul instrucţiei de front

    CAPITOLUL I

    Dispoziţii generale

    Art. 1. - (1) Instrucţia de front este o disciplină din cadrul instrucţiei militare generale, care are ca scop însuşirea de către militari a poziţiilor şi mişcărilor specifice desfăşurării activităţilor şi acţiunilor militare, precum şi formarea deprinderilor necesare executării lor.

    1. (2) Obiectivele instrucţiei de front sunt:

      1. a) formarea deprinderilor de luptă de bază;

      2. b) uniformizarea executării mişcărilor;

      3. c) realizarea coeziunii subunităţilor şi unităţilor militare;

      4. d) mărirea rezistenţei la eforturi fizice;

      5. e) dezvoltarea spiritului de ordine şi disciplină;

      6. f) formarea conduitei şi demnităţii ostăşeşti;

      7. g) portul regulamentar al echipamentului militar;

      8. h) acordarea corectă a semnelor exterioare de respect.

    2. (3) Sensul unor termeni şi expresii utilizate în prezentul regulament este precizat în anexa nr. 1.

    Art. 2. - (1) Instrucţia de front cuprinde: instrucţia de front a militarului şi instrucţia de front a subunităţii/unităţii militare.

    1. (2) Instrucţia de front se poate executa fără armă sau cu armă, pe jos sau pe mijloacele de transport şi de luptă aflate în dotarea categoriilor de forţe ale armatei. Echipamentul pentru instrucţie al militarilor şi modul de purtare a acestuia este prevăzut în anexa nr. 2.

      Art. 3. - (1) Pentru executarea instrucţiei de front, comandantul, are următoarele atribuţii principale:

      1. a) să precizeze scopul adunării, să indice data, ora, locul, modul de dispunere a formaţiei,

        ţinuta, armamentul, tehnica şi materialele necesare;

      2. b) să verifice prezenţa subordonaţilor, existenţa armamentului, a tehnicii şi a materialelor indicate prin ordin, precum şi respectarea cu stricteţe a locului militarilor/subunităţilor în formaţie;

      3. c) să verifice dacă echipamentul corespunde taliei militarilor, are toate accesoriile, este curat şi reparat, iar armamentul şi celelalte materiale sunt bine întreţinute şi purtate/aşezate regulamentar şi să ia măsuri de remediere imediată a neajunsurilor constatate;

      4. d) să pretindă păstrarea disciplinei în formaţie, să transmită imediat ordinele, comenzile şi semnalele primite/recepţionate şi să urmărească executarea lor întocmai de către subordonaţi;

      5. e) să asigure participarea tuturor militarilor, în mod egal, la instrucţie;

      6. f) să verifice şi să ia măsuri pentru siguranţa deplasării militarilor/ subunităţilor/unităţilor militare pe jos, pe autovehicule sau pe alte mijloace de transport şi de luptă;

      7. g) să numească înlocuitor la comandă, atunci când nu conduce personal activităţile.

        (2) Prin comandant, în sensul prevederilor prezentului regulament se înţelege şi ”şef”, după

        caz.

        Art. 4. - Militarii, pe timpul executării instrucţiei de front, sunt obligaţi:

        1. a) să poarte regulamentar echipamentul, armamentul şi materialele din dotare, iar atunci

          când observă neajunsuri în echiparea celorlalţi militari, să-i ajute la înlăturarea lor;

        2. b) să reţină şi să transmită ordinele şi comenzile/semnalele primite corect, clar, cu tăria vocii corespunzătoare situaţiei;

        3. c) să-şi cunoască locul în formaţie şi să-l ocupe, la comandă, în cel mai scurt timp şi în ordine, să se alinieze şi să ia poziţia drepţi; pe timpul deplasării în formaţie pe jos să păstreze alinierea, cadenţa, intervalul şi distanţa stabilite; să nu iasă din formaţie, să nu coboare din mijloacele de transport fără aprobare;

        4. d) să nu fumeze, să nu mănânce, să nu mestece gumă, să nu folosească mijloace video sau audio portabile şi să nu vorbească fără aprobare în formaţie; să fie atent la ordinele şi comenzile/semnalele comandantului şi să le execute energic şi precis, fără a-i stânjeni pe ceilalţi militari;

        5. e) să respecte măsurile de securitate şi sănătate în muncă şi protecţie a mediului;

        6. f) să raporteze despre executarea ordinului persoanei de la care l-a primit.

        Art. 5. - (1) Conducerea subunităţilor/unităţilor militare pentru executarea mişcărilor/ poziţiilor specifice instrucţiei de front se realizează prin comenzi şi semnale acustice sau optice; în funcţie de situaţie, comenzile se pot transmite verbal, prin telefon, radio, semnale, sau prin alte mijloace.

        1. (2) Când subunitatea/unitatea militară se află în formaţia de adunare, locul comandantului este în faţa formaţiei, la centrul acesteia, la distanţa de la care să poată comanda şi observa modul de executare a comenzilor.

        2. (3) În formaţiile de deplasare, comandanţii se dispun în faţa subunităţilor/unităţilor militare pe care le comandă; în unele situaţii, pentru darea comenzilor pe timpul deplasării şi pentru controlul executării lor, comandanţii pot ieşi din formaţie, dispunându-se lateral, astfel încât să poată fi auziţi de toţi militarii din subordine.

          Art. 6. - (1) Comanda este un ordin al comandantului prin care se declanşează executarea unor acţiuni/mişcări ale militarilor. Comanda trebuie să fie clară, scurtă şi precisă.

          (2) Comanda este urmată de execuţia energică, imediată şi completă a acţiunii/mişcării.

    2. (3) Este interzis ca la o subunitate, la aceeaşi activitate, să comande mai mulţi comandanţi, indiferent de locul în care sunt dispuşi.

    3. (4) Comanda are două părţi distincte: partea prevestitoare şi partea săvârşitoare; în anumite situaţii, comanda poate fi numai săvârşitoare.

    4. (5) Partea prevestitoare a comenzii indică mişcarea ce trebuie executată şi atenţionează militarul/subunitatea/unitatea militară asupra momentului execuţiei mişcării.

    5. (6) Partea săvârşitoare a comenzii indică momentul începerii execuţiei.

    6. (7) În funcţie de structura comandată, se foloseşte termenul corespunzător: grupă, pluton, companie, batalion, brigadă, divizie.

    7. (8) În comanda „Soldat înainte - MARŞ!”, partea prevestitoare "Soldat, înainte -" se pronunţă cu voce tare, pe un ton ascendent, clar, puţin prelungit, pentru subunităţi, şi prelungit, pentru unităţi, în raport cu mărimea formaţiei. După partea prevestitoare, militarii aşteaptă cu atenţie partea săvârşitoare a comenzii. Când comanda se referă la un militar anume sau numai la una dintre subunităţi, pentru a atrage atenţia militarilor, în partea prevestitoare, comandantul precizează gradul şi numele militarului „Soldatul Popescu, la stânga împre - JUR!“ sau denumirea subunităţii: "Plutonul 3, la dreap - TA!"

    8. (9) În comanda „Soldat, înainte - MARŞ!“, partea săvârşitoare a comenzii "MARŞ!" se pronunţă în continuarea părţii prevestitoare, după o scurtă pauză, pe un ton mai ridicat faţă de ultima silabă din partea prevestitoare, scurt şi energic. Intervalul între partea prevestitoare şi cea săvârşitoare trebuie să asigure timpul necesar pentru a se reacţiona prompt la primirea comenzii.

    9. (10) Pentru învăţarea poziţiilor/mişcărilor, militarii îşi pot comanda şi executa propriile comenzi, fără a mai preciza gradul şi numele, de exemplu: „La stân - GA!“.

    10. (11) Poziţiile şi mişcările, fără sau cu armă, se pot învăţa executându-se descompus. În acest caz, în comandă, partea săvârşitoare se înlocuieşte cu numere, de exemplu: „Soldat, la dreapta: - UNU!; - DOI!“.

    11. (12) Pentru anularea unei comenzi, comandantul foloseşte expresia „La loc - COMANDA!“, iar militarii revin la poziţia/activitatea anterioară.

    Art. 7. - (1) Semnalele pentru conducere sunt prezentate în anexele nr. 3 şi 4. Dacă este necesar, comandantul poate stabili şi alte semnale, pe care le aduce la cunoştinţa subordonaţilor.

    1. (2) Semnalele acustice şi optice se stabilesc, pentru fiecare misiune/situaţie, de către comandant.

    2. (3) Când comenzile se transmit prin semnale, se dă, în prealabil, semnalul

    „ATENŢIUNE!”. La acest semnal, militarii încetează orice activitate, se întorc cu faţa către comandant, iau poziţia drepţi şi aşteaptă comanda următoare.

    1. (4) Pe câmpul de luptă, militarii transmit/recepţionează semnalele fără a deconspira locul în care se găsesc.

    2. (5) Semnalele pentru conducere, executate cu goarna, sunt prezentate în anexa nr. 5.

    3. (6) Primirea comenzii prin semnal se confirmă prin executarea acesteia sau, după caz, prin emiterea unui semnal de răspuns.

    CAPITOLUL II

    Instrucţia de front a militarului

    SECŢIUNEA 1

    Instrucţia de front fără armă

    1. 1. Poziţiile fără armă

      Art. 8. - (1) Poziţia ”drepţi” este poziţia fundamentală a militarului. În această poziţie militarul stă drept, cu greutatea corpului lăsată pe ambele picioare, cu genunchii întinşi, fără a fi încordaţi, cu călcâiele lipite şi vârfurile încălţamintei pe linia frontului, depărtate la lăţimea de o talpă; umerii sunt traşi în jos şi înapoi, pentru a aduce pieptul într-o poziţie normală, fără să fie încordat sau rigid; bărbia este ridicată, iar privirea îndreptată înainte la nivelul înălţimii proprii; braţele sunt întinse, cu coatele lipite de corp, iar palmele sunt întinse, în prelungirea antebraţelor, cu degetele apropiate, având degetul mijlociu în dreptul cusăturii laterale a pantalonilor (fig. nr. 1).

      1. (2) Militarii iau poziţia drepţi:

        1. a) la comanda „Soldat - DREPŢI!”;

        2. b) la comanda/semnalul „ATENŢIUNE!”;

        3. c) la comanda „Grupă în linie/coloană/careu/la autovehicul - ADUNAREA!”;

          image

          Figura nr. 1

        4. d) când sunt chemaţi sau se prezintă în faţa comandanţilor;

        5. e) când se intonează Imnul de stat al României sau al altor state, la activităţi festive/oficiale;

        6. f) când trece Drapelul de luptă al unei unităţi militare;

        7. g) pe timpul înălţării Drapelului naţional;

        8. h) când sunt felicitaţi sau li se aduc mulţumiri verbale;

        9. i) la sosirea unui comandant/superior în grad în încăperea/locul de dispunere în care se găsesc, cu excepţia situaţiilor în care specificul activităţilor ce se desfăşoară nu permit întreruperea acestora.

          Art. 9. - (1) Poziţia ”pe loc repaus” se execută la comanda „Soldat, pe loc - REPAUS!”. La această comandă, militarul duce, printr-o mişcare energică, piciorul stâng lateral, prin îndoirea genunchiului stâng şi lovirea solului cu toată talpa, la o depărtare egală cu lăţimea umerilor, lăsând greutatea corpului pe ambele picioare. În acelaşi timp, braţele sunt lăsate lejer pe lângă corp, cu degetele uşor îndoite spre interiorul palmelor - fig. nr. 2.

          (2) În poziţia pe loc repaus, militarul poate să-şi aranjeze ţinuta, fără a părăsi formaţia.

          Art. 10. - (1) Poziţia ”de voie” este o poziţie relaxată a corpului şi se execută individual sau la comanda „Soldat - DE VOIE!”.

          1. (2) La primirea comenzii, militarul care este în poziţia drepţi execută aceleaşi mişcări ca la poziţia pe loc repaus, cu deosebirea că braţele sunt duse energic la spate, uşor îndoite din cot şi lipite de corp; mâna stângă se aşază în palma mâinii drepte, cu degetul mare stâng încrucişat în jos peste degetul mare drept, celelalte degete rămânând relaxate şi uşor îndoite spre interior - fig. nr. 3.

            image image

            Figura nr. 2 Figura nr. 3

          2. (3) Militarul care este în poziţia pe loc repaus duce energic braţele la spate, rămânând cu picioarele depărtate ca în poziţia anterioară.

          3. (4) În poziţia de voie, militarul poate să-şi aranjeze ţinuta, fără a părăsi formaţia.

          4. (5) Atât din poziţia pe loc repaus, cât şi din poziţia de voie, la comanda „Soldat - DREPŢI!“, militarul aduce energic piciorul stâng lângă cel drept, revenind la poziţia ordonată.

    2. 2. Alinierea

      Art. 11. - (1) Alinierea este activitatea prin care militarii/subunităţile/unităţile/autovehiculele militare se dispun, în ordine şi în timp scurt, în formaţie/dispozitiv.

      (2) Se execută la comanda „Grupă - V-ALINIAŢI!”

      1. (3) Când se stabileşte locul şi nu se precizează militarul/subunitatea/autovehiculul bază/direcţional, alinierea se execută în ordinea stabilită prin statul de organizare.

      2. (4) Alinierea se execută de front şi în adâncime.

      Art. 12. - Alinierea de front se realizează spre dreapta, prin dispunerea militarilor în linie, la intervale normale; când nu se stabileşte, intervalul este de o lungime de braţ. Când militarul stabilit bază este dispus în interiorul formaţiei, alinierea celorlalţi militari se realizează spre dreapta şi spre stânga faţă de acesta, la intervale normale, potrivit locului fiecăruia dintre ei, stabilit prin statul de organizare - fig. nr. 4.

      Art. 13. - Alinierea în adâncime se realizează prin dispunerea militarilor în coloană, pe unul sau mai multe şiruri alăturate, la distanţe normale; când nu se stabileşte, intervalul este de o lungime de braţ - fig. nr. 5.

      image image

      Figura nr. 4 Figura nr. 5

      Art. 14. - Alinierea subunităţilor/unităţilor/autovehiculelor militare se realizează prin dispunerea acestora la intervalele şi adâncimea stabilite prin prezentul regulament sau prin ordinul comandantului care conduce activitatea.

    3. 3. Descoperirea şi acoperirea

      Art. 15. - (1) Descoperirea şi acoperirea se execută la comandă sau din proprie iniţiativă.

      (2) Descoperirea şi acoperirea la comandă se execută atunci când militarii sunt în formaţie, pentru desfăşurarea unor activităţi cum sunt: inspecţia, aranjarea după înălţime, serviciul religios.

      Art. 16. - (1) Descoperirea se execută la comanda „Soldat, descope - RIŢI!”. La primirea comenzii, militarul ia poziţia drepţi, ridică cu mâna dreaptă coifura de pe cap şi o duce în cea

      stângă, apoi lasă mâinile pe lângă corp. Dacă este necesar şi situaţia permite, după descoperire, militarul îşi aranjează frizura.

      1. (2) Boneta/şapca de instrucţie/bereta se ţine cu emblema în faţă, cu degetul mare în afară, celelalte degete fiind îndoite şi lipite de coapsă - fig. nr. 6.

        image image

        Figura nr. 6

      2. (3) Şapca/căciula/casca se ţine cu emblema în faţă, cu degetul mare în afară şi cu partea interioară lipită de coapsă, celelalte degete fiind îndoite - fig. nr. 7.

      image image image

      Figura nr. 7

      Art. 17. - Acoperirea se execută la comanda „Soldat, acope - RIŢI!“. La primirea comenzii, militarul aşază coifura pe cap cu ambele mâini, apoi lasă mâinile în jos, rămânând în poziţia drepţi.

      Art. 18. - (1) Descoperirea/acoperirea din proprie iniţiativă se execută când militarul este în afara formaţiei, de regulă: la intrarea/ieşirea în/din încăpere; din mers fără oprire, la trecerea unei procesiuni funerare, neînsoţită de trupe; în lăcaşele de cult sau la activităţi cu caracter religios. Mişcările pe care le execută militarul şi poziţia în care ţine coifura sunt aceleaşi ca atunci când activitatea se execută la comandă.

      (2) Militarul se poate deplasa individual, în incinta cazărmii, descoperit, cu boneta/şapca de instrucţie/bereta sub epoletul stâng; în această situaţie, militarul salută descoperit.

    4. 4. Deplasarea militarilor

      Art. 19. - (1) Deplasarea militarilor se poate executa: în pas normal, pas de defilare, pas alergător şi în fugă.

      (2) În incinta cazărmii, deplasarea se execută, de regulă, în pas normal.

      Art. 20. - (1) Pasul normal se execută când militarul se deplasează izolat sau în formaţie. Lungimea pasului normal este de 60 - 70 cm, iar cadenţa este de 100 - 110 paşi pe minut. Pasul normal, la deplasarea în formaţie, se poate executa fără cadenţă la comanda „Fără cadenţă MARŞ!”, în special pe porţiuni accidentate sau când este nevoie.

      1. (2) Pasul normal se execută la comanda „Soldat, înainte - MARŞ!”. La primirea comenzii, militarul începe deplasarea de pe loc cu piciorul stâng. Pe timpul deplasării, militarul ţine capul drept, cu bărbia ridicată puţin şi privirea îndreptată înainte la nivelul înălţimii proprii, aliniat de front şi în adâncime, când este în formaţie, iar mâinile le mişcă normal pe lângă corp - fig. nr. 8.

        image

        Figura nr. 8

      2. (3) Dacă este necesar, în comandă se indică şi direcţia „Soldat, direcţia ..., - MARŞ!”. În această situaţie, militarul începe deplasarea executând trei paşi de mers normal în direcţia în care era orientat iniţial, după care se îndreaptă în direcţia precizată în comandă.

      3. (4) Schimbarea direcţiei pe timpul deplasării se execută la comanda ”Soldat, ocolire la dreapta/stânga/stânga împrejur - MARŞ!”.

      Art. 21. - Deplasarea militarului lateral, de pe loc, se execută la comanda ”Soldat, … - se indică numărul - paşi lateral spre dreapta/stânga - MARŞ!”. După partea prevestitoare a comenzii, militarul întoarce energic capul spre direcţia de deplasare, iar după partea săvârşitoare, execută lateral stânga/dreapta numărul de paşi stabilit, fără a mişca braţele pe lângă corp şi ia poziţia drepţi.

      Art. 22. - (1) Deplasarea militarului înainte/înapoi, de pe loc, cu un număr de paşi, se execută la comanda ”Soldat, … - se indică numărul - paşi înainte/înapoi - MARŞ!”. De regulă, la deplasarea înainte, numărul de paşi stabilit prin comandă este impar.

      (2) Deplasarea înainte şi deplasarea înapoi se execută începând cu piciorul stâng, în pas normal. Pe timpul deplasării înapoi, braţele nu se mişcă pe lângă corp.

      Art. 23. - (1) Pasul de defilare se execută numai cu formaţia pe timpul prezentării onorului din mişcare. Lungimea pasului este de 50-60 cm, iar cadenţa este de 118-120 paşi pe minut.

      1. (2) Pasul de defilare se execută la comanda „Grupă/pluton ..., pas de defilare înainte - MARŞ!”, sau „Grupă/pluton ..., pas de defilare - MARŞ!”.

      2. (3) După partea prevestitoare a comenzii, militarii strâng pumnii ambelor braţe şi înclină uşor corpul către înainte; după partea săvârşitoare a comenzii, militarii încep deplasarea cu piciorul stâng, cu îndoirea genunchiului, păşind către înainte; concomitent cu mişcarea piciorului stâng, braţul drept, cu pumnul strâns, se duce către înainte, până la înălţimea umărului, cu podul palmei orientat către sol, iar braţul stâng întins, cu cotul lipit de corp, având pumnul strâns, în prelungirea antebraţului, se ţine fix pe lângă corp; o dată cu mişcarea piciorului drept către înainte şi punerea sa pe sol, braţul drept se plimbă pe lângă corp către înapoi, atât cât permite încheietura umărului.

      3. (4) Pe timpul deplasării în pas de defilare, militarul ţine corpul puţin înclinat în faţă, capul drept, cu bărbia ridicată şi privirea spre înainte, la nivelul înălţimii proprii, menţinând alinierea de front şi în adâncime.

      4. (5) Revenirea de la pasul de defilare la pasul normal se execută la comanda „Grupă, pas normal - MARŞ!”. După partea săvârşitoare a comenzii, care se dă odată cu punerea piciorului stâng pe sol, se mai execută un pas de defilare cu piciorul drept şi, începând cu piciorul stâng, se continuă deplasarea în pas normal.

      Art. 24. - (1) Pasul alergător se execută pentru deplasarea rapidă a militarului sau a subunităţii/unităţii militare. Lungimea pasului este de 70-80 cm, iar cadenţa este de 170-180 paşi pe minut.

      1. (2) Pasul alergător se execută la comanda „Soldat, pas alergător - MARŞ!“. Dacă este necesar, se indică şi direcţia de deplasare „Soldat, direcţia ..., pas alergător - MARŞ!“.

      2. (3) Când deplasarea în pas alergător începe de pe loc, după partea prevestitoare a comenzii, militarul îndoaie braţele astfel încât să formeze cu antebraţele un unghi drept; coatele sunt apropiate de corp şi pumnii uşor strânşi - fig. nr. 9. După partea săvârşitoare a comenzii, militarul începe deplasarea în pas alergător cu piciorul stâng, mişcând natural pe lângă corp braţele îndoite.

        image Figura nr. 9 image

      3. (4) Deplasarea în pas alergător cu formaţia se execută în cadenţă.

      4. (5) Trecerea la executarea pasului alergător pe timpul deplasării în pas normal se execută la comanda „Soldat, pas alergător - MARŞ!”. După partea prevestitoare a comenzii, militarul îndoaie braţele ca la deplasarea în pas alergător de pe loc, iar după partea săvârşitoare, care se dă odată cu punerea piciorului stâng pe sol, mai execută un pas normal cu piciorul drept şi apoi trece la executarea deplasării în pas alergător, începând cu piciorul stâng.

      5. (6) Pentru reluarea pasului normal se comandă „Soldat, pas normal - MARŞ!”. După partea săvârşitoare a comenzii, care se dă odată cu punerea piciorului stâng pe sol, militarul mai execută un pas în alergare, iar la al doilea, reia pasul normal, începând cu piciorul stâng.

      Art. 25. - (1) Fuga se execută pentru deplasarea foarte rapidă a militarilor pe timpul adunării acestora în formaţie, ruperii rândurilor formaţiei, constituirii dispozitivului şi pe timpul executării salturilor. Lungimea pasului este aceeaşi ca la pasul alergător, iar cadenţa este de peste 270 paşi pe minut.

      1. (2) Fuga se execută la comanda „Soldat, înainte/înapoi, spre dreapta/stânga/până la ..., fuga - MARŞ!“ .

      2. (3) După partea prevestitoare a comenzii, militarul execută aceleaşi mişcări ca la pasul alergător, iar după partea săvârşitoare, acesta se întoarce mai întâi în direcţia indicată şi apoi execută deplasarea în fugă, fără cadenţă.

      Art. 26. - Schimbarea vitezei de deplasare se execută la comanda „Cadenţa mai repede - MARŞ!”, „Cadenţa mai rară - MARŞ!”, „Cadenţa normală - MARŞ!”. După darea comenzii, pentru uniformizarea vitezei de deplasare, comandantul numără cu voce tare, de două ori, câte patru timpi: unu, doi, trei, patru.

      Art. 27. - (1) Intrarea în cadenţă a subunităţii/unităţii militare se execută prin numărarea de către comandant, cu voce tare, de cel puţin două ori, a câte patru timpi: unu, doi, trei, patru.

      1. (2) Schimbarea piciorului de deplasare se execută pentru intrarea în cadenţa subunităţii la comanda „Soldat, schimbaţi piciorul - MARŞ!”. La această comandă, militarul mai face un pas

        înainte, alăturând energic piciorul din urmă lângă cel dinainte, cu care apoi continuă deplasarea, printr-o săritură scurtă. Dacă este nevoie, schimbarea piciorului în formaţia de deplasare se poate face şi individual, fără comandă.

        Art. 28. - (1) Pasul pe loc se execută pentru menţinerea cadenţei pe timpul constituirii formaţiei/dispozitivului la comanda „Soldat, pe loc/pe loc pas alergător - MARŞ!”. După partea săvârşitoare a comenzii, militarul începe mişcarea cu piciorul stâng în ritmul pasului normal/pasului alergător, ridicând genunchiul astfel încât coapsa să formeze un unghi drept cu trunchiul; vârful încălţămintei se menţine orientat în jos şi atinge primul solul, iar braţele se mişcă pe lângă corp ca la pasul normal/pasul alergător.

        (2) La comanda „Soldat, înainte/înainte pas alergător - MARŞ!“ care se dă odată cu punerea piciorului stâng pe sol, militarul mai execută un pas normal/pas alergător pe loc cu piciorul drept şi, începând cu piciorul stâng, trece la executarea deplasării în ritmul ordonat.

    5. 5. Întoarcerile de pe loc

      Art. 29. - Întoarcerile de pe loc se execută din poziţia drepţi şi pot fi: la dreapta/stânga, jumătate la dreapta/stânga şi la stânga împrejur.

      Art. 30. - Întoarcerea la dreapta/jumătate la dreapta se execută la comanda „Soldat, la dreap - TA/jumătate la dreap - TA!”, în doi timpi, astfel:

      1. a) Timpul unu - militarul se întoarce spre dreapta la 90/45 de grade pe călcâiul piciorului drept şi pe vârful piciorului stâng; lasă greutatea corpului pe piciorul drept, menţinând în acelaşi timp genunchiul piciorului stâng întins, cu călcâiul ridicat de pe sol; umerii sunt traşi înapoi, braţele întinse pe lângă corp, bărbia puţin ridicată, iar privirea este îndreptată înainte, la nivelul înălţimii proprii - fig. nr. 10 a;

      2. b) Timpul doi - militarul aduce piciorul stâng lângă cel drept şi rămâne în poziţia drepţi

        - fig. nr. 10 b.

        image image

        a b

        Figura nr.10

        Art. 31. - Întoarcerea la stânga/jumătate la stânga se execută la comanda „Soldat, la stân - GA/jumătate la stân - GA!”, în doi timpi, astfel:

          1. a) Timpul unu - militarul se întoarce spre stânga la 90/45 de grade pe călcâiul piciorului stâng şi pe vârful piciorului drept; lasă greutatea corpului pe piciorul stâng, menţinând în acelaşi timp genunchiul piciorului drept întins, cu călcâiul ridicat de pe sol; umerii sunt traşi înapoi, braţele întinse pe lângă corp, bărbia puţin ridicată, iar privirea este îndreptată înainte, la nivelul înălţimii proprii - fig. nr. 11 a;

          2. b) Timpul doi - militarul aduce piciorul drept lângă cel stâng şi rămâne în poziţia drepţi

            • - fig. nr. 11 b.

              image image

              a b

              Figura nr. 11

              Art. 32. - Întoarcerea la stânga împrejur se execută la comanda „Soldat, la stânga împre - JUR!”, în doi timpi, astfel:

              1. a) Timpul unu - militarul se întoarce la 180 de grade pe călcâiul piciorului stâng şi pe vârful piciorului drept; lasă greutatea corpului pe piciorul stâng, menţinând în acelaşi timp genunchiul piciorului drept întins, cu călcâiul ridicat de pe sol; umerii sunt traşi înapoi, braţele întinse pe lângă corp, bărbia puţin ridicată, iar privirea este îndreptată înainte, la nivelul înălţimii proprii

            • - fig. nr. 12 a;

              1. b) Timpul doi - militarul aduce piciorul drept lângă cel stâng şi rămâne în poziţia drepţi

            • - fig. nr. 12 b.

            image image

            a b

            Figura nr. 12

    6. 6. Oprirea

      Art. 33. - (1) Oprirea se execută la comanda „Soldat - STAI!”.

      1. (2) După partea prevestitoare a comenzii, militarul continuă deplasarea în pas normal, iar după partea săvârşitoare, care se dă odată cu punerea piciorului drept pe sol, acesta mai execută un pas normal cu piciorul stâng şi aduce energic piciorul drept lângă cel stâng, oprindu-se în poziţia drepţi.

      2. (3) Pentru oprirea din pas de defilare a subunităţii/unităţii militare, după partea prevestitoare a comenzii, aceasta continuă pasul de defilare, iar după partea săvârşitoare a comenzii, care se dă o dată cu punerea piciorului drept pe sol, militarii mai execută un pas de defilare cu piciorul stâng, apoi duc energic piciorul drept lângă cel stâng şi se opresc în poziţia drepţi.

      3. (4) Pentru oprirea din pas alergător, după partea prevestitoare a comenzii, militarul continuă executarea pasului alergător, lovind cu tărie solul, iar după partea săvârşitoare, care se dă odată cu punerea piciorului stâng pe sol, mai execută un pas înainte cu piciorul drept, un pas înainte cu piciorul stâng şi se opreşte în poziţia drepţi, aducând piciorul drept lângă cel stâng.

      4. (5) Pentru oprirea din fugă, dacă în comandă s-a indicat locul până la care militarul trebuie să execute mişcarea, acesta se deplasează în viteza cea mai mare până la locul stabilit, se opreşte, se întoarce cu faţa către comandant şi rămâne în poziţia drepţi.

      5. (6) Pe timpul deplasării în fugă, la comanda „ATENŢIUNE!”/semnalul „STAI!”, militarul se opreşte, orientat cu faţa în direcţia de deplasare, se întoarce spre comandant şi rămâne în poziţia drepţi.

      6. (7) Dacă se constituie o formaţie, la comanda „Grupă, la ... - se precizează locul -, front ...

      - se precizează un reper spre care militarii se dispun cu faţa - ADUNAREA!”, militarii se deplasează în fugă până la locul precizat prin comandă, îşi ocupă locul în formaţie, se aliniază şi rămân în poziţia drepţi.

    7. 7. Salutul militar, prezentarea onorului de pe loc şi din mişcare

      Art. 34. - Salutul militar este semnul de respect pe care militarii sunt obligaţi să îl acorde unii faţă de alţii, de pe loc sau din mişcare, atunci când se întâlnesc în diferite situaţii.

      Art. 35. - (1) Salutul militar de pe loc se execută individual, din proprie iniţiativă, la activităţi festive/oficiale, când se intonează Imnul de stat al României şi imnurile altor state, la trecerea Drapelului de luptă, la darea raportului, la prezentarea în faţa superiorului, la apropierea şi pe timpul trecerii unui superior - în continuare se va folosi termenul de superior pentru toţi comandanţii sau militarii mai mari în grad care vin în contact cu militarii aflaţi în curs de desfăşurare a unei activităţi - sau ca răspuns la salutul executat de un militar egal în grad sau mai mic şi pe timpul trecerii unei procesiuni funerare însoţită de trupe.

      1. (2) Militarii pot saluta acoperiţi sau descoperiţi.

      2. (3) Când este cu capul acoperit, la apropierea superiorului/Drapelului de luptă/procesiunii funerare la 6 - 7 paşi, militarul se întoarce cu faţa către acesta şi ia poziţia drepţi; duce energic mâna dreaptă la coifură cu palma întinsă în prelungirea antebraţului şi cu degetele apropiate între ele, atingând cu degetul mijlociu partea de jos a coifurii în dreptul tâmplei - la capelă şi şapcă - la împreunarea cozorocului cu calota - şi urmăreşte cu privirea superiorul/Drapelul de luptă/procesiunea funerară, întorcând capul fără a depăşi un unghi de 45 de grade; cotul mâinii drepte este orientat jumătate la dreapta - fig. nr. 13. Mâna dreaptă urmează mişcarea capului, iar mâna stângă se ţine ca la poziţia drepţi. După trecerea superiorului/Drapelului de luptă/procesiunii funerare la 2 - 3 paşi, militarul lasă mâna dreaptă în jos, pe lângă corp şi continuă activitatea anterioară.

        image image image

        Figura nr. 13

      3. (4) Când este cu capul descoperit, militarul salută în aceleaşi situaţii ca atunci când este acoperit, prin ducerea energică a mâinii drepte în dreptul tâmplei, cu palma întinsă în prelungirea antebraţului şi cu degetele apropiate între ele, atingând partea de sus a tâmplei cu degetul mijlociu; cotul mâinii drepte este orientat jumătate la dreapta - fig. nr. 14;

      4. (5) Când mai mulţi militari cu acelaşi grad sau cu grade diferite sunt împreună şi nu alcătuiesc o formaţie, aceştia salută din proprie iniţiativă. Dacă un superior trece prin apropiere, la o distanţă de până la 20 - 25 de paşi, primul care observă îi previne pe ceilalţi militari prin comanda

        „ATENŢIUNE!”.

        image image

        Figura nr. 14

        La această comandă, militarii se întorc cu faţa către superior, iau poziţia drepţi, salută şi îl urmăresc cu privirea, întorcând capul, fără a depăşi un unghi de 45 de grade. La comanda „CONTINUAŢI!” sau „Pe loc - REPAUS!” dată de superiorul care trece prin faţa militarilor - dacă sunt mai mulţi superiori, de cel mai mare în funcţie, aceştia reiau activitatea anterioară. Dacă superiorul nu a dat nicio comandă, după trecerea acestuia la 2 - 3 paşi de grup, la comanda „CONTINUAŢI!” dată de militarul cel mai mare în grad - la grade egale, cel mai mare în funcţie -, aceştia lasă mâna dreaptă pe lângă corp şi reiau activitatea anterioară.

      5. (6) În afara cazărmilor, pe timpul participării la diferite activităţi publice/spectacole/expoziţii/în localuri şi în orice situaţii în care se desfăşoară activităţi prin întreruperea cărora s-ar putea produce accidente sau deteriorări de materiale, nu se comandă

      „ATENŢIUNE!”. Militarii salută din proprie iniţiativă, la apropierea superiorului, ducând mâna la coifură sau prin înclinarea capului către acesta.

      Art. 36. - (1) Salutul militar din mişcare se execută în pas normal, atunci când un militar se deplasează, individual, pe lângă un superior sau pe lângă un militar egal în grad. La distanţa de 5 - 6 paşi de superior, odată cu punerea piciorului stâng pe sol, militarul opreşte mişcarea mâinii stângi, menţinând-o pe lângă corp ca la poziţia drepţi, întoarce capul spre cel pe care îl salută, fără a depăşi un unghi de 45 de grade, şi duce energic mâna dreaptă la coifură ca la salutul de pe loc. După ce trece de cel salutat, militarul întoarce capul înainte, lasă mâna dreaptă în jos şi continuă deplasarea în pas normal.

      (2) Când se deplasează în pas alergător/în fugă şi observă un superior, începând de la 10 - 15 paşi de acesta, continuă deplasarea în pas normal, îşi aranjează ţinuta, iar când ajunge la 5 - 6 paşi,

      salută, continuând deplasarea în pas normal, conform precizărilor anterioare; după ce trece de superior cu 2 - 3 paşi, reia deplasarea în pas alergător/în fugă.

      1. (3) În situaţia în care mâna dreaptă este ocupată, militarul trece obiectul/bagajul în mâna stângă şi salută cu mâna dreaptă, iar când are ambele mâini ocupate sau mâna dreaptă imobilizată, salută prin întoarcerea şi înclinarea capului spre superior.

      2. (4) Salutul se execută atât în situaţia în care superiorul se deplasează din sens opus, cât şi în situaţia în care acesta se deplasează în acelaşi sens cu militarul şi este depăşit.

      Art. 37. - (1) Onorul de pe loc se prezintă cu subunitatea/unitatea/marea unitate militară când comandantul primeşte raportul, când se scoate/introduce Drapelul de luptă de la/la locul de păstrare, la schimbarea subunităţilor din serviciul de pază, cu ocazia desfăşurării unor ceremonii militare.

      1. (2) Onorul se prezintă din poziţia drepţi, la comanda „Grupă, pentru onor - ÎNAINTE!/spre dreap - TA!/stân - GA!”. După primirea comenzii, militarii privesc înainte sau întorc rapid capul în direcţia indicată, spre persoana căreia i se prezintă onorul şi o urmăresc cu privirea, întorcând încet capul după aceasta, fără a depăşi un unghi de 45 de grade, până ce trece cu 2 - 3 paşi de flancul drept/stâng al formaţiei.

      2. (3) Revenirea militarilor din poziţia pentru onor în poziţia drepţi se execută la comanda

      „Grupă - DREPŢI!”. După partea săvârşitoare a comenzii, militarii întorc energic capul, cu privirea spre înainte, la nivelul înălţimii proprii.

      Art. 38. - (1) Onorul din mişcare se prezintă numai în pas de defilare, când două subunităţi/unităţi militare trec una pe lângă alta, când formaţia care se află în deplasare trece pe lângă un superior sau pe lângă o formaţie care staţionează, cu ocazia desfăşurării unor ceremonii militare.

      1. (2) Onorul din mişcare se prezintă la comanda „Grupă, pentru onor spre dreap -TA/stân - GA!”.

      2. (3) Pe timpul deplasării în pas normal, după partea prevestitoare a comenzii, care se dă la distanţa de 10 - 12 paşi de persoana căreia i se prezintă onorul, militarii încep deplasarea în pas de defilare, iar după partea săvârşitoare, care se dă la distanţa de 6 - 7 paşi, odată cu punerea piciorului stâng pe sol, militarii mai execută un pas cu piciorul drept şi, odată cu punerea piciorului stâng pe sol, întorc scurt capul în direcţia indicată, fără a depăşi un unghi de 45 de grade. După ce întreaga formaţie a depăşit persoana căreia i s-a prezentat onorul, se dă comanda „Grupă, pas normal – MARŞ!”. După partea săvârşitoare a comenzii, care se dă odată cu punerea piciorului stâng pe sol, militarii mai execută un pas de defilare cu piciorul drept, apoi întorc capul în direcţia de deplasare şi reiau deplasarea în pas normal.

      3. (4) Când subunitatea/unitatea militară se deplasează în pas de defilare, la distanţa de 9 - 10 paşi de persoana căreia i se prezintă onorul, după partea săvârşitoare a comenzii, care se dă odată cu punerea piciorului stâng pe sol, militarii întorc scurt capul în direcţia indicată, fără a depăşi un unghi de 45 de grade, continuând deplasarea în pas de defilare. Când întreaga formaţie a depăşit persoana căreia i s-a prezentat onorul, se dă comanda „Grupă, pas normal/pas de defilare - MARŞ!”. După partea săvârşitoare a comenzii, care se dă odată cu punerea piciorului stâng pe sol, militarii mai execută un pas de defilare cu piciorul drept şi, odată cu punerea piciorului stâng pe sol, continuă deplasarea în ritmul ordonat, întorcând capul înainte.

      4. (5) Când formaţia se deplasează în pas alergător/în fugă, la 20 - 25 de paşi se comandă mai întâi deplasarea subunităţii în pas normal, apoi se prezintă onorul din mişcare, conform precizărilor anterioare.

    8. 8. Ieşirea militarului din formaţie, prezentarea în faţa comandantului şi intrarea în formaţie

      Art. 39. - (1) Ieşirea militarului din formaţie se execută în pas normal/pas alergător/în fugă la comanda „Soldatul ... (se indică numele sau funcţia), în faţa formaţiei, la ... - se indică numărul - paşi - MARŞ!/pas alergător/fuga - MARŞ!”.

      1. (2) Auzindu-şi numele/funcţia, militarul ia poziţia drepţi şi răspunde: „ORDONAŢI!” apoi, după partea săvârşitoare a comenzii, iese din formaţie conform ordinului.

      2. (3) Când nu i se cunoaşte numele sau funcţia, militarul poate ieşi din formaţie la comanda

        „Al treilea militar din rândul întâi, la ... - se indică numărul - paşi, în faţa formaţiei - MARŞ!”.

      3. (4) Militarul aflat în rândul întâi iese din formaţie în pas normal, executând numărul de paşi ordonat, se opreşte şi se întoarce cu faţa către formaţie.

      4. (5) Militarul aflat în rândul al doilea se întoarce la stânga împrejur şi iese din formaţie, ocolind subunitatea pe la flancul stâng, după ce militarul aflat în spatele său face un pas înapoi cu piciorul stâng şi un pas lateral dreapta. După ieşirea militarului chemat în faţa formaţiei, cel care i-a făcut loc îşi ocupă locul iniţial, executând un pas lateral stânga şi un pas înainte.

      5. (6) Militarul aflat în ultimul rând al formaţiei execută un pas înapoi cu piciorul stâng, se întoarce la stânga, ocoleşte formaţia pe la flancul stâng şi se prezintă în faţa formaţiei.

      6. (7) Dacă militarul se află în formaţia în coloană câte doi, se întoarce la stânga/dreapta, iese din formaţie şi se deplasează în locul precizat. Când urmează să se deplaseze spre partea opusă, militarul ocoleşte prin spatele formaţiei.

      7. (8) Când formaţia este în coloană câte trei, militarul de pe rândul din mijloc se întoarce la stânga/dreapta şi după ce militarul din dreptul său execută un pas lateral şi unul înapoi, pentru a-i permite ieşirea din formaţie, se deplasează spre locul ordonat. După ieşirea din formaţie a militarului chemat, cel care i-a făcut loc îşi reia locul iniţial.

      8. (9) Când subunitatea/unitatea militară este adunată în coloană pe mai mult de 4 şiruri, ieşirea din formaţie se execută lateral, prin faţa rândului, spre flancul cel mai apropiat.

      9. (10) Ieşirea din formaţie se execută şi la comanda „Soldatul ... - se indică numele sau funcţia -, la mine - MARŞ!/pas alergător- MARŞ!/fuga - MARŞ!“.

      10. (11) Pentru ieşirea din formaţie, militarul chemat execută mişcările prezentate anterior, după care se deplasează în pas alergător/în fugă spre locul în care se găseşte comandantul, se opreşte la 3 - 4 paşi în faţa acestuia, ia poziţia drepţi, salută şi raportează: „Domnule ... - gradul -, m-am prezentat la ordinul dumneavoastră!”, în situaţia în care i s-a precizat numele, sau: „Domnule ...

        • - gradul -, sunt soldatul ... - numele -, m-am prezentat la ordinul dumneavoastră!”, în situaţia în care i s-a precizat doar funcţia.

      11. (12) Când a fost chemat fără a i se cunoaşte numele sau funcţia, militarul se prezintă în faţa superiorului cu formula „Domnule ... - gradul -, sunt ... - funcţia şi subunitatea -, soldat ...

        • - numele -, m-am prezentat la ordinul dumneavoastră!”.

      12. (13) Militarul care nu este în formaţie, se deplasează, la ordin, în pas alergător/în fugă spre locul în care se găseşte comandantul, se opreşte la 3 - 4 paşi în faţa acestuia, salută şi se prezintă folosind, după caz, una din formulele menţionate la alineatele nr. (10) şi (11) din prezentul articol.

      13. (14) Dacă primeşte un ordin pe care urmează să-l execute, răspunde „Am înţeles!”, apoi trece la executarea lui. Dacă nu a înţeles ordinul primit, raportează „Nu am înţeles. Vă rog să repetaţi ordinul!” sau numai ce nu a înţeles din ordin.

      14. (15) Primind permisiunea să plece sau comanda „În formaţie – MARŞ!/pas alergător- MARŞ!/fuga - MARŞ!”, militarul salută, se întoarce la stânga/dreapta şi se deplasează în formaţie sau spre locul indicat.

      15. (16) Pentru a permite revenirea în formaţie pe rândul din mijloc, militarul de pe rândul trei execută aceleaşi mişcări ca la ieşirea din formaţie a militarului de pe rândul doi, după care revine la locul său în cadrul subunităţii.

    9. 9. Prezentarea militarului în faţa comandantului, în încăperi

    Art. 40. - (1) În situaţia în care este chemat/se prezintă pentru diferite motive la comandant, militarul se descoperă, bate la uşă şi, după ce i se permite accesul, intră în încăpere, salută şi se adresează cu formula „Domnule ... - gradul - , sunt ... - gradul şi numele -, m-am prezentat la ordinul dumneavoastră!” sau „Domnule ... - gradul -, sunt ... - gradul şi numele -, vă rog să-mi permiteţi să raportez!”.

    1. (2) Gradul şi numele se specifică numai atunci când militarul se prezintă la un comandant care nu-l cunoaşte.

    2. (3) În biroul comandantului intră acoperit numai personalul care se prezintă pentru a raporta despre predarea şi luarea în primire a serviciului.

    3. (4) Primind permisiunea să plece, soldaţii şi gradaţii salută cu formula "Să trăiţi, domnule ...

    • - gradul -!", se întorc la stânga sau la dreapta, în funcţie de poziţia uşii, şi părăsesc încăperea. Cadrele militare folosesc formula „Am onoarea să vă salut, domnule ... - gradul -!” sau, la grade şi funcţii egale „Vă salut, domnule ... - gradul -!”.

      SECŢIUNEA a 2-a

      Instrucţia de front cu arma

      Art. 41. - (1) Instrucţia de front cu arma se execută după ce comandanţii au verificat dacă armamentul este descărcat şi asigurat şi au făcut precizările necesare pentru prevenirea accidentelor. Înainte de executarea mânuirilor, se ajustează cureaua de purtare a armei - dacă arma este prevăzută cu acest accesoriu -.

      (2) Ajustarea curelei de purtare se execută astfel: cu mâna dreaptă se aduce arma în faţa corpului, paralelă cu solul; antebraţul mâinii stângi se aşază perpendicular pe armă, cu cotul lipit de cutia mecanismelor, iar cureaua de purtare se trece peste degetul mare, orientat spre faţă; cureaua se strânge/desface cu mâna dreaptă astfel încât să rămână întinsă, fără a forţa antebraţul mâinii stângi, în această poziţie.

      1. 1. Poziţiile cu arma

        Art. 42. (1) Poziţia drepţi cu arma se execută la comanda „Soldat DREPŢI!” sau la comanda/semnalul „ATENŢIUNE!” şi poate fi cu arma la picior, la umăr, la piept, la spate, în cumpănire sau în mână.

        1. (2) Poziţia cu arma la umăr poate fi:

          1. a) cu arma la umărul stâng, poziţie care se adoptă în cadrul subunităţii/unităţii militare, în vederea trecerii la defilare şi individual, în unele situaţii, pentru executarea salutului cu arma, individual, de pe loc;

          2. b) cu arma la umărul drept, de curea.

            Art. 43. - (1) Poziţia drepţi cu arma la picior este poziţia de bază a militarului cu arma şi este asemănătoare cu poziţia drepţi fără armă, cu precizarea că arma se ţine în mâna dreaptă cu ţeava între degetul mare şi celelalte patru degete, întinse şi alăturate, iar patul armei stă cu toată talpa pe sol, aliniat la nivelul vârfului piciorului drept, lipit de încălţăminte. Puşca mitralieră se prinde cu mâna dreaptă de ţeavă şi de crăcan, iar mitraliera, de manşon/de ţeavă şi de crăcan. Mâna stângă se ţine pe lângă corp, ca la poziţia drepţi fără armă - fig. nr. 15.

            image image image image

            Figura nr. 15

            1. (2) Poziţia pe loc repaus cu arma la picior se execută la comanda „Soldat, pe loc - REPAUS!”. La această comandă, militarul duce, printr-o mişcare energică, piciorul stâng lateral, prin îndoirea genunchiului stâng şi lovirea solului cu toată talpa, la o depărtare egală cu lăţimea umerilor, lăsând greutatea corpului pe ambele picioare; mâna dreaptă se duce cu arma spre dreapta atât cât permite lungimea braţului, iar mâna stângă rămâne pe lângă corp, ca la poziţia pe loc repaus fără armă - fig. nr. 16.

              image image image

              Figura nr. 16

            2. (3) Trecerea din poziţia pe loc repaus cu arma la picior la poziţia drepţi se execută la comanda „Soldat - DREPŢI!”. La această comandă, militarul duce energic piciorul stâng lângă cel drept şi alătură arma de partea dreaptă a corpului, concomitent cu ducerea mâinii stângi din poziţia pe loc repaus în poziţia drepţi.

              Art. 44. - (1) În poziţia drepţi cu arma la umărul stâng, arma se ţine cu mâna stângă de mânerul pistol, în partea stângă a corpului, astfel încât aceasta să fie perpendiculară pe sol, iar mâna dreaptă întinsă pe lângă corp, ca la poziţia drepţi fără armă - fig. nr. 17.

              image image

              Figura nr. 17

              1. (2) Poziţia pe loc repaus cu arma la umărul stâng se execută la comanda

                „Soldat/grupă/pluton ..., pe loc - REPAUS!”. La această comandă, militarul duce lateral piciorul stâng, la o depărtare egală cu lăţimea umerilor, printr-o mişcare energică, prin îndoirea piciorului stâng şi lovirea solului cu toată talpa, lăsând greutatea corpului pe ambele picioare; mâna stângă menţine arma la umăr, iar mâna dreaptă rămâne pe lângă corp, ca la poziţia pe loc repaus fără armă

    • - fig. nr. 18.

    image

    Figura nr. 18

      1. (3) Trecerea din poziţia pe loc repaus cu arma la umărul stâng în poziţia drepţi se execută la comanda „Soldat/grupă/pluton ... - DREPŢI!”. La această comandă, militarul duce energic piciorul

        stâng lângă cel drept, cu mâna stângă menţine arma la umăr, iar mâna dreaptă o ţine pe lângă corp, ca la poziţia drepţi fără armă.

        Art. 45. - (1) În poziţia drepţi cu arma la umărul drept, arma cu pat fix se ţine având cureaua sprijinită pe umărul drept, cu ţeava îndreptată în sus, în poziţie verticală, cu încărcătorul spre dreapta; antebraţul mâinii drepte formează un unghi drept cu braţul, care este lipit cu partea din spate de armă şi cu partea interioară de corp, degetele mâinii drepte ţin cureaua peste partea din faţă, mai puţin degetul mare care ţine cureaua de-a lungul părţii interioare; mâna stângă se ţine pe lângă corp, ca la poziţia drepţi fără armă - fig. nr. 19 a.

        1. (2) Arma cu pat rabatabil se ţine cu ţeava îndreptată în jos, cu încărcătorul spre stânga, celelalte precizări fiind aceleaşi ca la arma cu pat fix - fig. nr. 19 b.

        2. (3) Aruncătorul de grenade antitanc portativ se ţine având cureaua pe umărul drept, cu ţeava în poziţie verticală, celelalte precizări fiind aceleaşi ca la arma cu pat fix - fig. nr. 19 c.

          image image image image

          a b c

          Figura nr. 19

        3. (4) Poziţia pe loc repaus cu arma la umăr se execută la comanda „Soldat, pe loc - REPAUS!”. La această comandă, militarul execută aceleaşi mişcări ca la poziţia pe loc repaus fără armă, cu deosebirea că mâna dreaptă se menţine ca la poziţia drepţi cu arma la umăr - fig. nr. 20.

          image image

          Figura nr. 20

        4. (5) Trecerea din poziţia pe loc repaus cu arma la umăr la poziţia drepţi se execută la comanda „Soldat - DREPŢI!”, prin ducerea energică a piciorului stâng lângă cel drept; mâna stângă se ţine ca la poziţia drepţi fără armă.

    Art. 46. - (1) În poziţia drepţi cu arma la piept arma se ţine aşezată în diagonală, cu ţeava în sus, orientată spre stânga, având cureaua sprijinită pe umărul stâng şi cu patul în partea dreaptă a corpului; mâna dreaptă se ţine pe gâtul patului/capacul cutiei mecanismelor la arma cu pat rabatabil, cu cele patru degete în faţă şi cu degetul mare înapoi, iar cotul depărtat de trunchi pe linia umărului; mâna stângă se ţine ca la poziţia drepţi fără armă - fig. nr. 21.

    image image

    Figura nr. 21

    1. (2) Poziţia pe loc repaus cu arma la piept se execută la comanda „Soldat, pe loc - REPAUS!”. La această comandă, militarul execută aceleaşi mişcări ca la poziţia pe loc repaus fără armă, cu deosebirea că mâna dreaptă se menţine pe gâtul patului/capacul cutiei mecanismelor

      - la arma cu pat rabatabil -, cu cotul lăsat lejer către înapoi - fig. nr. 22.

    2. (3) Trecerea din poziţia pe loc repaus cu arma la piept în poziţia drepţi se execută la comanda „Soldat - DREPŢI!”, prin ducerea energică a piciorului stâng lângă cel drept; cotul mâinii drepte se depărtează de corp, pe linia umărului, iar mâna stângă se ţine ca la poziţia drepţi fără armă.

    image image

    Figura nr. 22

    Art. 47. - (1) În poziţia drepţi cu arma la spate, arma cu pat fix se ţine la spate, aşezată în diagonală, cu ţeava în sus, orientată spre stânga, având cureaua sprijinită pe umărul stâng; arma cu pat rabatabil se ţine cu ţeava în jos, orientată spre dreapta; mâinile se ţin pe lângă corp, ca la poziţia drepţi fără armă - fig. nr. 23.

    image image

    Figura nr. 23

    1. (2) Poziţia pe loc repaus cu arma la spate se execută la comanda „Soldat, pe loc - REPAUS!” în acelaşi mod ca trecerea de la poziţia drepţi la poziţia pe loc repaus fără armă

      • - fig. nr. 24.

        image

        Figura nr. 24

    2. (3) Trecerea din poziţia pe loc repaus cu arma la spate la poziţia drepţi se execută la comanda „Soldat - DREPŢI!”. După partea săvârşitoare a comenzii, militarul aduce energic piciorul stâng lângă cel drept, iar mâinile se ţin pe lângă corp, ca la poziţia drepţi fără armă.

      Art. 48. - Poziţia drepţi cu arma în cumpănire se ia, de regulă, în poligoane, pentru a se evita contactul cu ţeava fierbinte a armei, precum şi înainte de începerea sau pe timpul deplasării în pas alergător/în fugă şi se execută la comanda „Soldat, în cumpănire - ARM'!”. La această comandă, arma se prinde cu mâna dreaptă de apărătoarea mâinii şi de uluc, cu ţeava orientată în sus spre

      înainte, înclinată la 45 de grade faţă de verticala corpului, iar mâna stângă se ţine pe lângă corp, ca la poziţia drepţi - fig. nr. 25.

      image image

      Figura nr. 25

      Art. 49. - (1) Poziţia drepţi cu arma în mână se execută de către trăgătorul la puşca mitralieră/mitralieră la comanda „Soldat, în mână - ARM'!”.

      1. (2) După partea săvârşitoare a comenzii, trăgătorul la puşca mitralieră ţine arma de uluc şi apărătoarea mâinii, cât mai bine echilibrată, cu crăcanul desfăcut; ţeava este paralelă cu solul, îndreptată înainte. Mâna dreaptă este lăsată liber pe lângă corp, iar mâna stângă se ţine ca la poziţia drepţi fără armă - fig. nr. 26 a; dacă militarul se deplasează, mâna stângă se mişcă pe lângă corp ca la pasul normal/pasul alergător.

      2. (3) Trăgătorul la mitralieră desface crăcanul, prinde mitraliera cu mâna dreaptă de mânerul rabatabil şi o menţine echilibrată, cu ţeava îndreptată înainte, paralelă cu solul; mâna stângă se ţine pe lângă corp ca la poziţia drepţi fără armă - fig. nr. 26 b ; dacă militarul se deplasează, mâna stângă se mişcă pe lângă corp ca la pasul normal/pasul alergător.

    image image

    a b

    Figura nr. 26

    1. 2. Trecerea armei de la o poziţie la alta

      Art. 50. - Trecerea armei de la picior la umărul drept şi invers, de la umărul drept la piept şi invers, de la umărul drept la spate şi invers şi de la spate la piept şi invers se execută la comandă, conform celor precizate în art. 51-58.

      Art. 51. - Trecerea armei de la picior la umăr se execută în trei timpi, la comanda „Soldat, la umăr - ARM'!”, astfel:

      1. a) Timpul unu - cu mâna dreaptă se ridică arma, fără a o depărta de corp, şi se aduce în faţa pieptului, cu încărcătorul spre stânga; cu mâna stângă se prinde arma de gâtul patului - arma cu pat rabatabil se prinde de uluc şi apărătoarea mâinii/mânerul ulucului - şi se ţine cu retezătura dinainte a ţevii la nivelul ochilor - fig. nr. 27;

        image image

        Figura nr. 27

      2. b) Timpul doi - cu mâna dreaptă se prinde cureaua şi se întinde spre stânga; la arma cu pat rabatabil, cu mâna dreaptă se rabatează patul armei, apoi se prinde cureaua de lângă inelul de prindere de pe cutia mecaismelor;se răsuceşte arma cu gura ţevii în jos şi încărcătorul spre dreapta

        • - fig. nr. 28;

        image image

        Figura nr. 28

          1. c) Timpul trei - arma se trece repede la umăr, cu ţeava în sus/în jos - la arma cu pat rabatabil; mâna stângă se ţine pe lângă corp ca la poziţia drepţi fără armă; mâna dreaptă se lasă pe curea în jos astfel ca antebraţul să formeze cu braţul un unghi drept, iar cotul se lipeşte cu partea interioară de armă şi de corp - fig. nr. 29.

            image image image

            Figura nr. 29

            Art. 52. - (1) Trecerea armei de la umăr la picior se execută la comanda „Soldat, la picior - ARM'!”.

            1. (2) Arma cu pat fix se mânuieşte în trei timpi, astfel:

              1. a) Timpul unu - cu mâna dreaptă, ajutându-se de curea, se duce patul înainte; cu mâna stângă se prinde arma de gâtul patului şi se ridică puţin în sus - fig. nr. 30 a;

              2. b) Timpul doi - cu mâna stângă se scoate arma de la umăr, se prinde cu mâna dreaptă de uluc şi apărătoarea mâinii şi se lasă în jos de-a lungul piciorului drept, la o lăţime de palmă de sol, încărcătorul fiind orientat către înainte; mâna stângă, având palma întinsă cu faţa spre sol, prinde ţeava între degetul mare şi degetul arătător, împingând ţeava către înapoi - fig. nr. 30 b;

              3. c) Timpul trei - se aşază arma cu talpa patului pe sol, aliniată lângă vâr- ful piciorului drept, concomitent cu ducerea mâinii stângi pe lângă corp, ca la poziţia drepţi fără armă - fig. nr. 30 c.

                image image image

                a b c Figura nr. 30

            2. (3) Arma cu pat rabatabil se mânuieşte în trei timpi, astfel:

              1. a) Timpul unu - cu mâna dreaptă, prin rularea curelei de purtare pe umăr, se aduce ţeava înainte; cu mâna stângă se prinde arma de uluc şi apărătoarea mâinii/mânerul ulucului, se întoarce cu ţeava în sus şi se aduce în faţa pieptului, cu încărcătorul spre stânga - fig. nr. 31 a;

              2. b) Timpul doi - cu mâna dreaptă se rabatează patul şi se prinde arma de uluc şi apărătoarea mâinii, apoi se lasă în jos, de-a lungul piciorului drept, la o lăţime de palmă de sol, încărcătorul fiind orientat către înainte; mâna stângă, având palma întinsă cu faţa spre sol, prinde ţeava între degetul mare şi degetul arătător, împingând-o către înapoi - fig. nr. 31 b;

                image

              3. c) Timpul trei - se aşază arma cu talpa patului pe sol, aliniată lângă vâful piciorului drept, concomitent cu ducerea mâinii stângi pe lângă corp, ca la poziţia drepţi fără armă - fig. nr. 31 c.

                image image

                a b c Figura nr. 31

                Art. 53. - (1) Trecerea armei de la umăr la piept se execută la comanda „Soldat, la piept - ARM'!”.

                (2) Arma cu pat fix se mânuieşte în trei timpi, astfel:

                1. a) Timpul unu - mâna dreaptă se ridică puţin pe curea, se scoate arma de la umăr şi se prinde cu mâna stângă de uluc şi apărătoarea mâinii, cu încărcătorul spre stânga şi retezătura dinainte a ţevii la nivelul ochilor - fig. nr. 32 a;

                2. b) Timpul doi - cu mâna dreaptă se duce cureaua de purtare spre dreap- ta, trecând, în acelaşi timp, cotul mâinii drepte pe sub aceasta - fig. nr. 32 b.

                  image image image

                  a b c Figura nr. 32

                3. c) Timpul trei - Se trece cureaua de purtare peste cap; se prinde arma cu mâna dreaptă de gâtul patului, iar mâna stângă se lasă energic pe lângă corp, ca la poziţia drepţi fără armă

                - fig. nr. 32 c.

        1. (3) Arma cu pat rabatabil se mânuieşte în trei timpi, astfel:

          1. a) Timpul unu - cu mâna dreaptă se scoate arma de la umăr, fără a scoate cotul mâinii drepte de sub curea; cu mâna stângă se prinde arma de uluc şi apărătoarea mâinii/mânerul ulucului, se întoarce cu ţeava în sus şi se aduce în faţa pieptului, cu încărcătorul spre stânga, apoi cu mâna dreaptă se duce cureaua de purtare spre dreapta, împingând, în acelaşi timp, cotul mâinii pe sub aceasta - fig. nr. 33 a;

          2. b) Timpul doi - se trece cureaua de purtare peste cap - fig. nr. 33 b;

          3. c) Timpul trei - se prinde arma cu mâna dreaptă de cutia mecanismelor, cu degetul mare spre interior şi celelalte patru degete pe dinafară, alăturate şi întinse peste mânerul armei, iar mâna stângă se lasă energic pe lângă corp, ca la poziţia drepţi fără armă - fig. nr. 33 c.

        image image image

        a b c

        Figura nr. 33

        Art. 54. - Trecerea armei de la piept la umăr se execută în trei timpi, la comanda „Soldat, la umăr - ARM'!”, astfel:

        1. a) Timpul unu - cu mâna stângă se prinde arma de uluc şi apărătoarea mâinii, se duce puţin înainte şi în sus; în acelaşi timp, se scoate mâna dreaptă de sub curea şi se apucă de gâtul patului/la arma cu pat rabatabil se prinde cureaua cu mâna dreaptă, de lângă cutia mecanismelor, cu palma orientată în sus - fig. nr. 34.

          image image image

          Figura nr. 34 Figura nr. 35

        2. b) Timpul doi - ridicând puţin arma, se scoate cureaua de după cap şi se aduce arma în faţă, vertical, cu încărcătorul spre stânga şi retezătura dinainte a ţevii la nivelul ochilor; arma cu pat rabatabil se întoarce cu ţeava în jos şi încărcătorul spre dreapta - fig. nr. 35;

        3. c) Timpul trei - cu mâna dreaptă se prinde de partea de sus a curelei şi se trece în poziţia la umăr, apoi mâna coboară pe curea până când braţul formează un unghi drept cu antebraţul; mâna stângă se lasă energic pe lângă corp, ca la poziţia drepţi fără armă - fig. nr. 36.

          image image image

          Figura nr. 36

          Art. 55. - Trecerea armei de la umăr la spate se execută în trei timpi, la comanda „Soldat, la spate - ARM'!”, astfel:

          1. a) Timpul unu - cu mâna stângă se prinde cureaua de purtare la nivelul umărului drept, iar cu mâna dreaptă se prinde patul/ţeava armei - fig. nr. 37;

            image image

            Figura nr. 37

          2. b) Timpul doi - cu mâna dreaptă se ridică arma pe verticală, iar cu mâna stângă se trece cureaua de purtare peste cap şi se aranjează pe umărul stâng - fig. nr. 38;

            image image

            Figura nr. 38

          3. c) Timpul trei - se aranjează coifura pe cap, apoi braţele se duc energic pe lângă corp, ca la poziţia drepţi fără armă - fig. nr. 39.

        Art. 56. - Trecerea armei de la spate la umăr se execută în trei timpi, la comanda „Soldat, la umăr - ARM'!”, astfel:

        1. a) Timpul unu - cu mâna stângă se prinde cureaua de purtare la nivelul umărului stâng, iar cu mâna dreaptă se prinde, în acelaşi timp, patul/ţeava armei - fig. nr. 40;

          image image

          Figura nr. 39

          image image

          Figura nr. 40

        2. b) Timpul doi - cu mâna dreaptă se ridică puţin arma, iar cu mâna stângă se trece cureaua de purtare peste cap, pe umărul drept - fig. nr. 41;

          image image

          Figura nr. 41

        3. c) Timpul trei - se aranjează coifura pe cap, apoi mâna dreaptă coboară pe curea până când braţul formează cu antebraţul un unghi drept; mâna stângă se lasă energic pe lângă corp, ca la poziţia drepţi fără armă - fig. nr. 42.

        image image

        Figura nr. 42

        Art. 57. - (1) De la spate la piept, arma cu pat fix se mânuieşte, mai întâi, din poziţia la spate în poziţia la umăr şi apoi, din poziţia la umăr în poziţia la piept.

        (2) Trecerea armei cu pat rabatabil de la spate la piept se execută la comanda „Soldat, la piept - ARM'!”, într-un singur timp, astfel: cu mâna dreaptă se apucă arma de partea dinainte a ţevii şi se aduce în poziţia la piept, prin rularea curelei pe umărul stâng.

        Art. 58. - (1) De la piept la spate, arma cu pat fix se mânuieşte, mai întâi, din poziţia la piept în poziţia la umăr şi apoi, din poziţia la umăr în poziţia la spate.

        (2) Trecerea armei cu pat rabatabil de la piept la spate se execută la comanda „Soldat, la spate - ARM'!”, într-un singur timp, astfel: cu mâna dreaptă se apucă arma de partea dinainte a ţevii şi se duce în poziţia la spate, prin rularea curelei pe umărul stâng.

    2. 3. Punerea şi scoaterea baionetei

      Art. 59. - (1) Punerea baionetei se execută din poziţia drepţi cu arma la picior la comanda

      „Soldat, puneţi - BAIONETA!”.

      1. (2) La arma cu pat rabatabil, baioneta se pune pe timpul rezolvării unor situaţii tactice sau, în alte împrejurări, la ordin.

      2. (3) Militarul dotat cu centură execută comanda în patru timpi, astfel:

        1. a) Timpul unu - cu mâna dreaptă, duce arma între genunchi, cu patul sprijinit pe sol şi cu încărcătorul îndreptat înainte - fig. nr. 43 a;

        2. b) Timpul doi - cu mâna stângă, desprinde cureluşa de siguranţă, iar cu mâna dreaptă prinde mânerul baionetei - fig. nr. 43 b;

        3. c) Timpul trei - prinde cu mâna stângă teaca baionetei de manşon, iar cu mâna dreaptă, scoate baioneta şi o conduce de-a lungul vergelei până când se fixează inelul pe manşon/ascunzătorul de flăcări şi zăvorul în pragul de siguranţă - fig. nr. 43 c;

        4. d) Timpul patru - cu mâna dreaptă, duce arma în poziţia la picior, iar mâna stângă revine ca la poziţia drepţi fără armă - fig. nr. 43 d.

      image image image image

      a b c d Figura nr. 43

      1. (4) Militarul dotat cu centură cu bretele execută comanda în trei timpi, astfel:

        1. a) Timpul unu - cu mâna dreaptă, duce arma între genunchi, cu patul sprijinit pe sol şi cu încărcătorul îndreptat înainte - fig. nr. 44 a;

        2. b) Timpul doi - ţinând arma cu mâna stângă între genunchi, desface cu mâna dreaptă cureluşa de siguranţă, scoate baioneta şi o conduce de-a lungul vergelei până când se fixează inelul pe manşon/ascunzătorul de flăcări şi zăvorul în pragul de siguranţă - fig. nr. 44 b;

        3. c) Timpul trei - cu mâna dreaptă, duce arma în poziţia la picior, iar mâna stângă revine ca la poziţia drepţi fără armă - fig. nr. 44 c;

          image image image image

          a b c

          Figura nr. 44

          Art. 60. - (1) Scoaterea baionetei se execută din poziţia drepţi cu arma la picior la comanda

          „Soldat, scoateţi - BAIONETA!”.

          1. (2) Militarul dotat cu centură execută comanda în patru timpi, astfel:

            1. a) Timpul unu - cu mâna dreaptă, duce arma între genunchi, cu patul sprijinit pe sol şi cu încărcătorul îndreptat înainte - fig. nr. 45 a;

            2. b) Timpul doi - cu mâna dreaptă, ţine arma de ţeavă, deasupra camerei de gaze, iar cu mâna stângă, prinde mânerul baionetei, prin exterior, apasă cu degetul mare pe butonul de fixare şi scoate baioneta - fig. nr. 45 b;

            3. c) Timpul trei - cu mâna dreaptă, prinde teaca de manşonul de cauciuc, iar cu mâna stângă introduce baioneta în teacă, prinzând şi cureluşa de siguranţă - fig. nr. 45 c;

            4. d) Timpul patru - cu mâna dreaptă, duce arma în poziţia la picior, iar mâna stângă revine ca la poziţia drepţi fără armă - fig. nr. 45 d.

          2. (3) Militarul dotat cu centură cu bretele execută comanda în patru timpi, astfel:

            1. a) Timpul unu - cu mâna dreaptă, duce arma între genunchi, cu patul sprijinit pe sol şi cu încărcătorul îndreptat înainte - fig. nr. 46 a;

            2. b) Timpul doi - cu mâna dreaptă, ţine arma de ţeavă, deasupra camerei de gaze, iar cu mâna stângă, prinde mânerul baionetei, prin exterior, apasă cu degetul mare pe butonul de fixare şi scoate baioneta - fig. nr. 46 b;

              image image image image

              a b c d Figura nr. 45

              image image image image

              a b c d Figura nr. 46

            3. c) Timpul trei - ţinând arma între genunchi, mută baioneta în mâna dreaptă, apoi, cu mâna stângă prinde teaca baionetei, iar cu mâna dreaptă, introduce baioneta în teacă, prinzând şi cureluşa de siguranţă - fig. nr. 46 c;

            4. d) Timpul patru - cu mâna dreaptă, duce arma în poziţia la picior, iar mâna stângă revine ca la poziţia drepţi fără armă - fig. nr. 46 d.

    3. 4. Deplasarea şi oprirea din mişcare cu arma

      Art. 61. - (1) Deplasarea şi oprirea din mişcare cu arma se execută după aceleaşi reguli şi la aceleaşi comenzi ca şi fără armă.

      1. (2) Deplasarea în pas normal cu arma în cumpănire/în mână/la umărul drept/la piept sau la spate se execută, în funcţie de situaţia concretă, la comanda „Soldat, înainte - MARŞ!”. Pentru deplasarea cu arma în cumpănire/în mână se comandă, mai întâi, mânuirea armei în cumpănire/în mână. Pe timpul deplasării, militarul mişcă normal mâna liberă pe lângă corp, iar dacă are arma la spate, mişcă normal ambele mâini.

      2. (3) Deplasarea în pas alergător/în fugă se execută cu arma în cumpănire, la piept sau la spate, la comanda „Soldat, înainte pas alergător/fuga - MARŞ!”. După partea prevestitoare a comenzii, militarul apleacă puţin corpul înainte, îndoaie mâna stângă cu pumnul închis astfel încât braţul să formeze cu antebraţul un unghi drept, iar după partea săvârşitoare, porneşte cu piciorul stâng; dacă are arma la spate, îndoaie ambele mâini, mişcându-le normal pe lângă corp pe timpul deplasării.

      3. (4) Oprirea din mişcare cu arma se execută la comanda „Soldat - STAI!”, în acelaşi mod ca atunci când militarul nu are arma asupra sa. După oprire, militarul, având arma în cumpănire/în mână, o mânuieşte în poziţia la picior, la comandă.

      4. (5) Militarii constituiţi în formaţie se opresc din mişcare în acelaşi mod ca atunci când nu au armamentul asupra lor.

    4. 5. Întoarcerile de pe loc cu arma

      Art. 62. - (1) Întoarcerile de pe loc cu arma se execută individual sau cu formaţia, după aceleaşi reguli şi comenzi ca şi la cele fără armă.

      (2) Când se execută întoarcerile de pe loc cu arma la picior, după partea prevestitoare a comenzii, militarul ridică arma de pe sol la 3 - 4 cm, iar după partea săvârşitoare, concomitent cu executarea ultimului timp al mişcării, militarul lasă arma pe sol, lângă vârful piciorului drept.

    5. 6. Mânuirile armei de pe loc; corectarea poziţiei greşite a armei

      Art. 63. - (1) Mânuirile armei se execută numai cu baioneta pusă la armă, la armamentul prevăzut cu acest element constructiv.

      1. (2) Mânuirile armei se execută la comandă, cu mişcări ritmice, pentru prezentarea onorului, cu ocazia unor ceremonii militare, pentru a se asigura uniformizarea deplasării militarilor cu armamentul individual în formaţie. Ritmicitatea trebuie să reiasă din executarea precisă, uniformă şi energică a fiecărei mişcări, respectarea duratei pauzelor dintre mişcări şi din atingerea simultană a armei.

      2. (3) Arma se mânuieşte de la picior la umărul stâng şi invers, de la picior în prezentare şi invers, din prezentare la umărul stâng.

      3. (4) Militarii dotaţi cu armament cu pat rabatabil, puşcă mitralieră şi puşcă cu lunetă prezintă onorul cu arma la piept, prin trecerea armei de la o poziţie la alta, fără baionetă; militarii dotaţi cu mitralieră nu prezintă onorul şi rămân în poziţia drepţi cu arma la picior.

      4. (5) Militarii dotaţi cu mitralieră execută doar mânuirea armei de la picior la umărul stâng şi invers, în vederea executării defilării.

        Art. 64. - Mânuirea armei - pistol mitralieră, puşcă automată - de la picior la umărul stâng se execută la comanda: ”Grupă/pluton ... la umărul stâng - ARM!” în trei timpi, astfel:

        1. a) Timpul unu: se apucă arma cu mâna dreaptă de mânerul baionetei şi ţeavă - puşca mitralieră de ţeavă şi crăcan, între inelul cu ureche şi camera de gaze; puşca cu lunetă de ţeavă şi tubul de gaze, deasupra inelului curelei de purtare; carabina SKS de ţeavă şi tubul de gaze, sub inelul curelei de purtare - şi se ridică energic în faţa corpului, paralel cu acesta, pe direcţia axului corpului, astfel încât braţul să fie paralel cu solul - fig. nr. 47, 48, 49.

        2. b) Timpul doi: se aduce arma, energic, în partea stângă a corpului, astfel încât aceasta să fie perpendiculară pe sol; se apucă cu mâna stângă de mânerul pistol - carabina SKS de gâtul patului, având degetul arătător lipit de patul armei şi orientat către sol, celelalte degete fiind strânse şi lipite de gâtul patului -, pumnul mâinii drepte fiind în dreptul umărului stâng - fig. nr. 50 şi 51.

        3. c) Timpul trei: se duce mâna dreaptă energic prin faţa corpului, ca la poziţia drepţi fără armă

      - fig. nr. 52.

      image image image

      Figura nr. 47 Figura nr. 48 Figura nr. 49

      image image image

      Figura nr. 50 Figura nr. 51 Figura nr. 52

      Art. 65. - Mânuirea armei - pistol mitralieră, puşcă automată - de la umărul stâng la picior se execută la comanda : ”Grupă/pluton... la picior - ARM!” în trei timpi, astfel:

      1. a) Timpul unu: se înclină arma la o lăţime de palmă de umărul stâng, concomitent cu prinderea acesteia cu palma mâinii drepte de ţeavă şi tubul de gaze; puşca mitralieră de ţeavă şi crăcan, între inelul cu ureche şi camera de gaze; puşca cu lunetă şi carabina SKS de ţeavă şi tubul de gaze, deasupra inelului curelei de purtare - fig. nr. 53 şi 54.

      2. b) Timpul doi: se aduce arma, energic, pe drumul cel mai scurt, prin faţa corpului către partea dreaptă, cu pumnul în dreptul şoldului; în acelaşi timp, mâna stângă se aduce spre partea dreaptă având antebraţul paralel cu solul, palma întinsă, orientată spre corp, lipită de baionetă, având degetul mic la nivelul retezăturii dinainte a ţevii - la puşca mitralieră palma întinsă, lipită de crăcan, cu degetul mic la nivelul inelului cu ureche - fig. nr. 55 şi 56.

      3. c) Timpul trei: se aşază arma cu talpa patului pe sol, fără a mişca corpul, concomitent cu ducerea mâinii stângi, energic, în jos, ca la poziţia drepţi fără armă - fig. nr. 47.

        Art. 66. - Mânuirea armei - pistol mitralieră, puşcă automată - de la picior în prezentare se execută la comanda ”Grupă/pluton... pentru onor înainte/spre dreapta/spre stânga prezentaţi - ARM!” în patru timpi, astfel:

        1. a) Timpul unu: se apucă arma cu mâna dreaptă de mânerul baionetei şi ţeavă - puşca mitralieră de ţeavă şi crăcan, între inelul cu ureche şi camera de gaze; puşca cu lunetă de ţeavă şi tubul de gaze, deasupra inelului curelei de purtare; carabina SKS de ţeavă şi tubul de gaze, sub inelul curelei de purtare - şi se ridică energic în faţa corpului, paralel cu acesta, pe direcţia axului corpului, astfel încât braţul să fie paralel cu solul - fig. nr. 57 şi 58 .

          image image image image

          Figura nr. 53 Figura nr. 54 Figura nr. 55 Figura nr. 56

        2. b) Timpul doi: se duce energic mâna stângă în faţă, şi se apucă arma de ţeavă şi tubul de gaze; puşca mitralieră, puşca cu lunetă şi carabina SKS de uluc şi apărătoarea mâinii

          • - fig. nr. 59 şi 60.

        3. c) Timpul trei: se lasă greutatea armei în mâna stângă, iar mâna dreaptă se duce la gâtul patului, sub capacul cutiei mecanismelor, cu degetul mare orientat spre stânga, iar celelalte patru degete lipite şi întinse în prelungirea patului armei; puşca cu lunetă în scobitura patului

        • - fig. nr. 61 şi 62.

          image image

          Figura nr. 57 Figura nr. 58

          image image

          Figura nr. 59 Figura nr. 60

          image image

          Figura nr. 61 Figura nr. 62

          image image

          Figura nr. 63 Figura nr. 64

      4. d) Timpul patru: se duce energic arma spre corp, având pumnul mâinii stângi lipit de piept, cu retezătura dinainte a ţevii la nivelul bărbiei - puşca mitralieră şi puşca cu lunetă cu cătarea în

      dreptul ochilor; carabina SKS cu cătarea în dreptul buzelor -, braţul drept întins, având palma sub cutia mecanismelor, cu degetul mare orientat către stânga, iar celelalte degete lipite şi întinse în prelungirea patului armei, concomitent cu întoarcerea energică a capului către persoana căreia i se prezintă onorul - fig. nr. 63 şi 64.

      Art. 67. - Mânuirea armei - pistol mitralieră, puşcă automată - din prezentare la picior se execută la comanda ”Grupă/pluton..., la picior - ARM!” în trei timpi, astfel:

      1. a) Timpul unu: se apucă energic cu mâna dreaptă de mânerul baionetei şi ţeavă - puşca mitralieră de ţeavă şi crăcan, între inelul cu ureche şi camera de gaze; puşca cu lunetă de ţeavă şi tubul de gaze, deasupra inelului curelei de purtare; carabina SKS de ţeavă şi tubul de gaze, sub inelul curelei de purtare - astfel încât antebraţul să fie paralel cu solul şi pe aceeaşi linie cu pumnul

        • - fig. nr. 65 şi 66.

      2. b) Timpul doi: se aduce arma, energic, pe drumul cel mai scurt, prin faţa corpului către partea dreaptă, cu pumnul în dreptul şoldului; în acelaşi timp, mâna stângă se aduce spre partea dreaptă, având antebraţul paralel cu solul, palma întinsă, orientată spre corp, lipită de baionetă, având degetul mic la nivelul retezăturii dinainte a ţevii - la puşca mitralieră palma întinsă, lipită de crăcan, cu degetul mic la nivelul inelului cu ureche - fig. nr. 67 şi 68.

      3. c) Timpul trei: se aşază arma cu talpa patului pe sol, fără a mişca corpul, concomitent cu ducerea mâinii stângi energic în jos, ca la poziţia drepţi fără armă - fig. nr. 50.

        image image

        Figura nr. 65 Figura nr. 66

        image image

        Figura nr. 67 Figura nr. 68

        Art. 68. - Mânuirea armei - pistol mitralieră, puşcă automată - din prezentare la umărul stâng se execută, de regulă, pentru trecerea subunităţilor la defilare, la comanda ”Grupă/pluton... la umărul stâng - ARM!”, în trei timpi, astfel:

        1. a) Timpul unu: se apucă energic cu mâna dreaptă de mânerul baionetei şi ţeavă - puşca mitralieră de ţeavă şi crăcan, între inelul cu ureche şi camera de gaze; puşca cu lunetă de ţeavă şi tubul de gaze, deasupra inelului curelei de purtare; carabina SKS de ţeavă şi tubul de gaze, sub inelul curelei de purtare - astfel încât antebraţul să fie paralel cu solul şi pe aceeaşi linie cu pumnul

          - fig. nr. 69.

        2. b) Timpul doi: se aduce arma, energic, în partea stângă a corpului, astfel încât aceasta să fie perpendiculară pe sol; se apucă cu mâna stângă de mânerul pistol - carabina SKS de gâtul patului, având degetul arătător lipit de patul armei şi orientat către sol, celelalte degete fiind strânse şi lipite de gâtul patului -, pumnul mâinii drepte fiind în dreptul umărului stâng - fig. nr. 70.

        3. c) Timpul trei: se duce mâna dreaptă, energic, prin faţa corpului, ca la poziţia drepţi fără armă - fig. nr. 71.

      image image image

      Figura nr. 69 Figura nr. 70 Figura nr. 71

      Art. 69. - (1) Poziţia greşită a armei se corectează prin comenzi, fără ca instructorul să pună mâna pe militar sau pe armă.

      1. (2) Când arma este la umărul stâng, în scopul mânuirii acesteia, corectarea se face prin formula: ”Soldatul ..., patul armei puţin înainte!/înapoi!”.

      2. (3) Când arma este la umărul drept, în scopul trecerii acesteia de la o poziţie la alta, corectarea se face prin formula ”Soldatul ..., cotul mai înapoi!/mai în faţă!” sau ”Soldatul…, mâna mai sus/mai jos pe cureaua armei!”.

      3. (4) Când arma este în prezentare, corectarea se face prin formula ”Soldatul..., patul armei puţin înainte/înapoi!”, ”Soldatul..., patul armei puţin mai la stânga!/dreapta!”, ”Soldatul ..., arma mai sus!/jos!”

    6. 7. Salutul şi prezentarea onorului, de pe loc şi din mişcare

      Art. 70. - Salutul cu arma se execută individual, de pe loc şi din mişcare, la comandă şi din proprie iniţiativă; în toate situaţiile în care salută, militarul urmăreşte cu privirea superiorul, întorcând capul după acesta, fără a depăşi un unghi de 45 de grade.

      Art. 71. - (1) De pe loc, când militarii sunt în afara formaţiei, salutul se execută la comanda ”ATENŢIUNE!”, dată de militarul care observă primul superiorul, astfel:

      1. a) militarii cu arma în poziţia la picior/la umărul drept, de curea/în cumpănire/în mână se întorc cu faţa spre superior, iau poziţia drepţi cu arma la picior/la umărul drept, de curea/în cumpănire şi îl urmăresc cu privirea - fig. nr. 72;

      2. b) militarii cu arma în poziţia la umărul stâng se întorc cu faţa către superior, iau poziţia drepţi cu arma la umărul stâng, salută prin ducerea energică a mâinii drepte în partea stângă a pieptului, cu palma întinsă orientată către corp şi vârful degetului mijlociu lipit de armă, având antebraţul paralel cu solul - fig. nr. 73.

        image image image image

        Figura nr. 72

        image

        Figura nr. 73

      3. c) militarii cu arma în poziţia la piept se întorc cu faţa către superior, iau poziţia drepţi cu arma la piept, salută, prinzând energic arma cu mâna stângă de apărătoarea mâinii şi uluc, cu cele patru degete pe dinafară, iar cu degetul mare pe interior, şi îl urmăresc cu privirea - fig. nr. 74 a;

      4. d) militarii cu arma în poziţia la spate se întorc cu faţa către superior, iau poziţia drepţi cu arma la spate, salută cu mâna dreaptă la coifură şi îl urmăresc cu privirea, întorcând capul după acesta - fig. nr. 74 b.

        image image

        a b

        Figura nr. 74

        1. (2) După ce persoana salutată a depăşit cu 2 - 3 paşi ultimul militar de pe direcţia de deplasare, la comanda „CONTINUAŢI!”, dată de cel mai mare în grad/la grade egale, cel mai mare în funcţie, dintre cei prezenţi, militarii reiau activitatea iniţială. Dacă persoana salutată se opreşte şi comandă „CONTINUAŢI!” sau „Pe loc - REPAUS!”, militarii execută comanda acesteia, transmisă de cel mai mare în grad/la grade egale, cel mai mare în funcţie dintre cei prezenţi.

        2. (3) Din proprie iniţiativă, militarul cu arma asupra sa salută în acelaşi mod ca în situaţiile menţionate la alineatul (1) din prezentul articol. După ce superiorul a trecut de locul în care se găseşte militarul, acesta încetează să salute şi îşi reia activitatea.

        Art. 72. - (1) Din mişcare, militarul care are arma asupra sa salută din proprie iniţiativă, în pas normal.

        (2) Când se deplasează cu arma la umărul drept, de curea, la 5-6 paşi de superior, o dată cu punerea piciorului stâng pe sol, militarul întoarce energic capul spre cel salutat şi continuă deplasarea în pas normal; braţul mâinii drepte formează cu antebraţul un unghi drept, iar cotul este lipit de corp cu partea interioară; degetele mâinii drepte ţin cureaua armei peste partea din faţă, mai puţin degetul mare care este întins şi ţine cureaua de-a lungul părţii interioare, iar mâna stângă se ţine pe lângă corp, ca la poziţia drepţi fără armă - fig. nr. 75.

        image image image

        Figura nr. 75 Figura nr.76 Figura nr. 77

        1. (3) Când se deplasează în pas normal cu arma în cumpănire/în mână, la 5-6 paşi de superior, o dată cu punerea piciorului stâng pe sol, militarul întoarce energic capul spre cel salutat şi continuă deplasarea în pas normal; mâna dreaptă este întinsă pe lângă corp cu arma în cumpănire/în mână, iar mâna stângă se ţine pe lângă corp ca la poziţia drepţi fără armă; după ce a trecut cu 2-3 paşi de superior, o dată cu punerea piciorului stâng pe sol, militarul întoarce capul înainte şi continuă deplasarea în pas normal - fig. nr. 76.

        2. (4) Când se deplasează în pas normal cu arma la piept, la 5 - 6 paşi de superior, odată cu punerea piciorului stâng pe sol, militarul întoarce energic capul spre cel salutat, concomitent cu prinderea armei cu mâna stângă de apărătoarea mâinii şi de uluc; mâna dreaptă se menţine pe gâtul patului/capacul cutiei mecanismelor ca la poziţia drepţi cu arma la piept. După ce a trecut cu 2-3 paşi de superior, odată cu punerea piciorului stâng pe sol, militarul lasă energic mâna stângă de pe apărătoarea mâinii şi uluc pe lângă corp, concomitent cu întoarcerea capului înainte şi continuă deplasarea în pas normal - fig. nr. 77;

        3. (5) Salutul în pas normal cu arma la spate se execută în acelaşi mod ca salutul din mişcare fără armă - fig nr. 78;

        4. (6) Când se deplasează în pas alergător/în fugă cu arma, la 10–15 paşi de superior, militarul continuă deplasarea în pas normal, îşi aranjează ţinuta şi salută prin unul din procedeele menţionate la alineatele precedente din prezentul articol, în funcţie de poziţia în care ţine arma. După ce a trecut de superior cu 2-3 paşi, militarul reia deplasarea în pas alergător/în fugă.

          image

          Figura nr. 78

          Art. 73. - (1) Onorul cu arma se prezintă numai cu formaţia, de pe loc şi din mişcare.

          1. (2) De pe loc, onorul cu arma se prezintă din poziţia drepţi, cu mişcări ritmice şi precise, la comanda „Grupă, pentru onor înainte/spre dreapta/spre stânga, prezentaţi - ARM'!”.

          2. (3) Subunităţile/unităţile de militari cu arma la umărul stâng prezintă onorul după aceleaşi comenzi şi reguli ca la mânuirea armei de la picior în prezentare, cu mânuirea, în prealabil, a armei la picior.

          3. (4) După mânuirea armei în prezentare, persoana căreia i se prezintă onorul este urmărită cu privirea, până trece de formaţie, prin întoarcerea capului, fără a se depăşi un unghi de 45 de grade. După ce a depăşit formaţia cu 2-3 paşi, la comanda “Grupă la umărul stâng - ARM’!”, după partea prevestitoare a comenzii, militarii întorc energic capul înainte, iar după partea săvârşitoare a comenzii, mânuiesc arma la umărul stâng. Arma se poate mânui şi direct, din prezentare la picior.

          4. (5) Militarii din subunităţile/unităţile cu arma la piept prezintă onorul, prinzând energic cu mâna stângă, după partea săvârşitoare a comenzii, apărătoarea mâinii şi ulucul, concomitent cu întoarcerea capului în direcţia respectivă; mâna dreaptă se menţine ca la poziţia drepţi cu arma la piept; când persoana căreia i se prezintă onorul a trecut de formaţie, se comandă „Grupă - DREPŢI!”. După partea prevestitoare a comenzii, militarii întorc energic capul înainte, iar după partea săvârşitoare, lasă energic mâna stângă pe lângă corp, rămânând în poziţia drepţi cu arma la piept.

          5. (6) Din mişcare, onorul cu arma se prezintă la comanda ”Grupă/pluton ..., pentru onor spre dreap-TA!/stân-GA!”, astfel:

            1. a) când armamentul este în poziţia ”la umărul drept”, de curea, după partea săvârşitoare a comenzii, care se dă o dată cu punerea piciorului stâng pe sol, militarii execută un pas normal cu piciorul drept şi, o dată cu punerea piciorului stâng pe sol, se opreşte mişcarea braţului stâng, cu pumnul strâns, concomitent cu întoarcerea capului spre dreapta/stânga;

            2. b) când armamentul este în poziţia ”la umărul stâng”, după partea săvârşitoare a comenzii, care se dă o dată cu punerea piciorului stâng pe sol, militarii execută un pas normal cu piciorul drept şi, concomitent cu punerea piciorului stâng pe sol, încep mişcarea braţului drept, ca la pasul de defilare;

            3. c) când armamentul este în poziţia ”la piept”, pentru militarii dotaţi cu armament cu pat normal - după partea prevestitoare a comenzii, militarii apucă energic cu mâna stângă ulucul şi apărătoarea mâinii; braţul dreapt cu pumnul strâns, se mişcă pe lângă corp ca la pasul de defilare. După partea săvârşitoare a comenzii, care se dă o dată cu punerea piciorului stâng pe sol, militarii mai execută un pas cu piciorul drept şi, o dată cu punerea piciorului stâng pe sol, întorc capul energic spre dreapta/stânga; pentru militarii dotaţi cu armament cu pat rabatabil - după partea prevestitoare a comenzii, militarii apucă energic cu mâna stângă ulucul şi apărătoarea mâinii; braţul dreapt, cu pumnul strâns, se mişcă pe lângă corp ca la pasul de defilare. După partea săvârşitoare a comenzii, care se dă o dată cu punerea piciorului stâng pe sol, militarii mai execută un pas cu piciorul drept şi, o dată cu punerea piciorului stâng pe sol, întorc energic capul spre dreapta/stânga.

        5. (7) După ce ultimul rând din formaţie a depăşit persoana căreia i s-a prezentat onorul, se dă comanda ”Grupă/pluton ... pas normal - MARŞ!”. După partea săvârşitoare a comenzii, care se dă o dată cu punerea piciorului stâng pe sol, militarii mai execută un pas cu piciorul drept şi, o dată cu punerea piciorului stâng pe sol, întorc capul către înainte şi continuă mişcarea braţului, specifică pasului normal.”

    7. 8. Descoperirea şi acoperirea

      Art. 74. - (1) Descoperirea şi acoperirea militarului când are arma asupra sa se execută la comandă sau din proprie iniţiativă.

      1. (2) Descoperirea se execută la aceeaşi comandă ca atunci când militarul nu are arma asupra sa.

      2. (3) Militarul aflat în poziţia drepţi cu arma la picior/în cumpănire se descoperă în trei timpi,

        astfel:

        1. a) Timpul unu - cu mâna dreaptă duce arma între genunchi, cu patul sprijinit pe sol;

        2. b) Timpul doi - se descoperă cu mâna dreaptă şi duce coifura în mâna stângă;

        3. c) Timpul trei - cu mâna dreaptă ia arma şi o aliniază lateral, lângă vârful piciorului drept

          sau în poziţia în cumpănire, iar cu mâna stângă duce coifura lateral, rămânând în poziţia drepţi.

      3. (4) Militarul aflat în poziţia drepţi cu arma la umărul drept/la piept/la spate se descoperă în doi timpi, astfel:

        1. a) Timpul unu - lasă arma sprijinită liber, având cureaua pe umăr, ia coifura de pe cap cu mâna dreaptă şi o duce în mâna stângă;

        2. b) Timpul doi - revine în poziţia iniţială, cu mâna dreaptă pe curea/pe gâtul patului/pe capacul cutiei mecanismelor/pe lângă corp, iar cu mâna stângă duce coifura lateral, rămânând în poziţia drepţi.

      1. (5) Acoperirea se execută la aceeaşi comandă ca atunci când militarul nu are arma asupra sa.

      2. (6) Militarul descoperit, aflat în poziţia drepţi cu arma la picior/în cumpănire, se acoperă în trei timpi, astfel:

        1. a) Timpul unu - cu mâna dreaptă duce arma între genunchi, cu patul sprijinit pe sol;

        2. b) Timpul doi - cu mâna stângă aduce coifura în faţa pieptului, o apucă cu amândouă mâinile şi o aranjează pe cap;

        3. c) Timpul trei - cu mâna dreaptă ia arma şi o aliniază lateral, lângă vârful piciorului drept sau în poziţia în cumpănire, iar mâna stângă se duce lateral în poziţia drepţi.

      3. (7) Militarul descoperit, aflat în poziţia drepţi cu arma la umărul drept/la piept/la spate, se acoperă în doi timpi, astfel:

        1. a) Timpul unu - cu mâna stângă, aduce coifura în faţa pieptului, o prinde cu amândouă mâinile şi o aranjează pe cap; arma, având cureaua pe umăr, este lăsată liber pe lângă corp;

        2. b) Timpul doi - revine în poziţia iniţială cu mâna dreaptă pe curea/pe gâtul patului/pe lângă corp şi duce mâna stângă pe lângă corp, rămânând în poziţia drepţi.

      4. (8) Militarul cu arma la umărul stâng se descoperă/acoperă după ce, mai întâi, a mânuit, la comandă sau din proprie iniţiativă, arma la picior, apoi execută prevederile alin. (3).

      5. (9) Când se descoperă/acoperă din proprie iniţiativă, mişcările pe care le execută militarul, precum şi poziţia încare ţine coifura, sunt aceleaşi ca atunci când activitatea se execută la comandă.

    8. 9. Ieşirea din formaţie a militarului, prezentarea în faţa comandantului şi intrarea în formaţie

      Art. 75. - (1) Ieşirea din formaţie a militarului cu arma se execută în pas normal/pas alergător/în fugă,după aceleaşi reguli şi comenzi ca atunci când nu are armă. Ieşirea din formaţie se execută la comanda „Soldatul ... - numele - LA MINE!” sau „Soldatul ... - numele -, la ... - se indică numărul - paşi, în faţa formaţiei, pas alergător/fuga - MARŞ!”. Dacă are arma la umăr, mânuieşte mai întâi arma în cumpănire/în mână şi apoi iese din formaţie.

      1. (2) La prezentarea în faţa comandantului/superiorului, se opreşte la 3-4 paşi în faţa acestuia în poziţia drepţi şi, în funcţie de situaţie, procedează astfel:

        1. a) când este cu arma la picior/în cumpănire, mânuieşte arma pe umăr şi execută salutul individual cu arma; dacă nu i se ordonă să mânuiască arma la picior, militarul rămâne cu arma pe umăr pe tot timpul cât primeşte ordinul sau raportează despre executarea ordinului primit;

        2. b) când este cu arma la umăr, ia poziţia drepţi;

        3. c) când are arma la spate, ia poziţia drepţi şi salută ducând mâna la coifură;

        4. d) când are arma la piept, ia poziţia drepţi şi salută, apucând arma cu mâna stângă de uluc şi apărătoarea mâinii;

        5. e) arma cu pat rabatabil se mânuieşte la umăr/la picior, militarul rămânând în poziţia drepţi.

      2. (3) În toate situaţiile, la prezentarea în faţa comandantului/superiorului, formula de adresare pe timpul salutului este aceeaşi ca în situaţia în care militarul nu are armă.

      3. (4) La plecarea din faţa comandantului/superiorului militarul salută, se întoarce la dreapta/stânga, mânuieşte arma în poziţia în care a avut-o la prezentare şi îşi continuă deplasarea spre formaţie sau spre locul indicat.

      4. (5) Intrarea în formaţie a militarului cu arma se execută după ace- leaşi reguli şi comenzi ca atunci când nu are armă. După ce îşi ocupă locul în formaţie, militarul mânuieşte arma în aceeaşi poziţie pe care o au ceilalţi militari din formaţie.

      CAPITOLUL III

      Poziţiile pentru luptă şi pentru aruncarea grenadelor de mână; procedee de deplasare pe câmpul de luptă

      Art. 76. - (1) Poziţiile pentru luptă culcat, în genunchi şi în picioare se iau în raport cu obstacolul pe care îl are militarul în faţă, pe timpul luptei, cu scopul de a se feri de observarea şi focul adversarului şi de a executa în cele mai bune condiţii tragerea cu armamentul individual.

      1. (2) Pentru a oferi o ţintă cât mai mică în luptă, militarul alege, din proprie iniţiativă, adăpostirea şi poziţia pentru luptă care îl avantajează cel mai mult, de regulă, fără ca acestea să fie indicate prin comandă.

      2. (3) Pe timpul executării instrucţiei de front, poziţiile pentru luptă culcat, în genunchi şi în picioare se execută de către militari care au armamentul asupra lor, potrivit comenzilor/semnalelor specifice fiecărei poziţii.

      3. (4) Poziţiile pentru luptă se pot executa de pe loc şi din mişcare.

      4. (5) Înainte de a lua o nouă poziţie pentru luptă, militarul asigură arma şi, dacă este necesar, rabatează patul armei. Pe timpul executării poziţiilor pentru luptă, se vor urmări rapiditatea şi precizia în mişcări.

      SECŢIUNEA 1

      Poziţiile pentru luptă

      Art. 77. - (1) Poziţia pentru luptă culcat se execută cu pistolul mitralieră/puşca mitralieră/puşca automată/puşca semiautomată cu lunetă/aruncătorul de grenade antitanc portativ/mitraliera/pistolul şi se ia la comanda „Soldat, pentru luptă - CULCAT!”, în doi timpi, astfel:

      1. a) Timpul unu - militarul, ţinând arma în cumpănire, face o jumătate de întoarcere la dreapta, fără a alătura piciorul stâng lângă cel drept, după care face un pas mai mare cu piciorul stâng; apleacă corpul înainte, având piciorul drept complet întins şi mâna stângă înainte, cu braţul şi antebraţul în unghi drept şi palma spre sol;

      2. b) Timpul doi - menţinând arma cu ţeava orientată spre obiectiv, se culcă către înainte pe sol, pentru a câştiga cât mai mult teren în faţă, sprijinindu-se succesiv pe genunchiul drept şi apoi pe cel stâng, pe antebraţul şi palma stângă, cu degetele orientate spre dreapta, târând vârful piciorului drept; duce arma înainte şi o apucă cu mâna stângă de ulucul ţevii, iar cu mâna dreaptă de mânerul pistol, cu degetul arătător de-a lungul gărzii trăgaciului; sprijină pistolul mitralieră/puşca automată cu colţul patului şi încărcătorul pe sol şi se aşază cu faţa spre obiectiv, apoi depărtează picioarele lateral cu vârfurile spre în afară, lipite de sol, la o distanţă unul faţă de altul aproximativ egală cu lăţimea umerilor militarului, iar corpul orientat la un unghi de 30 de grade faţă de direcţia de tragere

    - fig. nr. 79.

    1. (2) Militarii stângaci execută toate mişcările pentru luarea poziţiilor pentru luptă, aşa cum sunt descrise cele pentru militarii care folosesc mâna dreaptă, dar, pe timpul mişcării, mută arma pe partea stângă, schimbând poziţia mâinilor şi picioarelor, precum şi orientarea corpului.

    2. (3) Revenirea în poziţia drepţi cu arma în cumpănire se execută la comanda „Soldat - DREPŢI!”, în trei timpi, astfel:

      image

      Figura nr. 79

      1. a) Timpul unu - prinde arma cu mâna stângă de uluc şi apărătoarea mâinii cu încărcătorul spre dreapta şi gura ţevii ridicată; lasă greutatea corpului pe partea stângă, îndoaie genunchiul drept, trăgându-l cât mai aproape de piept, fără a ridica partea dinainte a corpului şi în acelaşi timp pune palma dreaptă pe sol;

      2. b) Timpul doi - sprijinindu-se pe cotul stâng, pe palma dreaptă şi pe genunchiul drept, duce piciorul stâng înainte, răsuceşte arma cu încărcătorul spre sol, înclinând-o cu gura ţevii în sus, la 45 de grade faţă de orizontală;

      3. c) Timpul trei - se ridică, aducând piciorul drept lângă cel stâng, concomitent cu mutarea armei în mâna dreaptă, şi rămâne în poziţia drepţi cu arma în cumpănire.

    3. (4) Trăgătorul cu puşca semiautomată cu lunetă execută aceleaşi mişcări ca trăgătorul cu pistolul mitralieră/puşca automată cu precizarea că, după luarea poziţiei pentru luptă culcat, lasă greutatea corpului pe partea stângă, cu mâna dreaptă deschide husa lunetei, scoate luneta şi o fixează la armă, după care revine în poziţia pentru luptă, cu corpul înclinat la 30 de grade faţă de direcţia de tragere, având mâna dreaptă în scobitura din patul armei, cu degetul arătător pe garda trăgaciului, iar cu mâna stângă, ţinând arma de uluc şi apărătoarea mâinii.

    4. (5) Trăgătorul cu aruncătorul de grenade antitanc portativ, după ce a luat poziţia pentru luptă culcat, orientat cu faţa spre obiectiv, lasă pistolul mitralieră/puşca automată pe sol în dreapta sa, cu ţeava îndreptată pe direcţia de tragere şi trece aruncătorul din poziţia de marş în poziţia pentru luptă. Pentru aceasta, se întoarce pe partea stângă a corpului şi scoate aruncătorul de la spate, folosindu-se de ambele mâini; cu mâna stângă, apucă cureaua puţin mai jos de umărul stâng, iar cu mâna dreaptă, de culată şi trece aruncătorul peste cap în faţă; apucă cu mâna stângă de apărătoarea ţevii în faţa înălţătorului, împinge aruncătorul puţin înainte şi cu mâna dreaptă scoate învelitoarea culatei şi pe cea a ţevii; scoate înălţătorul optic din geantă şi îl fixează pe aruncător/pune în poziţie de luptă dispozitivele mecanice de ochire; apoi, revenind la poziţia pentru luptă culcat, apucă cu mâna dreaptă corpul mecanismului de dare a focului, aruncătorul rămânând rezemat pe antebraţul mâinii drepte, cu gura ţevii îndreptată pe direcţia de tragere, astfel încât poziţia corpului să formeze cu direcţia de tragere un unghi de cel puţin 45 de grade; antebraţul şi palma mâinii stângi, cu degetele orientate spre dreapta, sunt lipite de sol în faţa corpului - fig. nr. 80.

      image

      Figura nr. 80

    5. (6) Pentru revenirea în poziţia drepţi, la comanda „Soldat -DREPŢI!”, trăgătorul trece aruncătorul din poziţia pentru luptă în poziţia de marş, apoi execută celelalte mişcări prezentate la revenirea din poziţia pentru luptă culcat cu pistolul mitralieră/puşca automată.

    6. (7) Trăgătorul cu puşca mitralieră execută aceleaşi mişcări ca şi militarul înzestrat cu pistol mitralieră/puşcă automată, cu deosebirea că, după luarea poziţiei pentru luptă culcat, desface, cu mâna dreaptă, clema arcuită şi îndepărtează crăcanul de ţeavă; după depărtarea picioarelor, fixează arma pe crăcan, cu patul pe sol şi încărcătorul vertical - fig. nr. 81.

      image

      Figura nr. 81

    7. (8) Pentru revenirea în poziţia drepţi, la comanda „Soldat - DREPŢI!”, militarul lasă puşca mitralieră pe crăcan, cu patul armei pe sol, se sprijină pe ambele braţe, îndoaie piciorul drept şi îl trage cât mai aproape de piept, fără a ridica partea dinainte a corpului; se sprijină pe palma dreaptă şi duce piciorul stâng înainte; se ridică, apucând puşca mitralieră de apărătoarea mâinii şi de uluc cu mâna dreaptă, concomitent cu aducerea piciorului drept lângă cel stâng; aliniază puşca mitralieră lângă vârful piciorului drept, ia poziţia drepţi cu arma la picior, după care, la ordin, prinde crăcanul de ţeavă cu clema arcuită.

    8. (9) Trăgătorul cu mitraliera desface clema arcuită îi îndepărtează crăcanul de ţeavă; apoi, luând cu mâna dreaptă mitraliera de mânerul rabatabil, face un pas mai mare cu piciorul stâng, apleacă corpul înainte şi aşază mitraliera cu crăcanul şi colţul patului pe sol, cu ţeava orientată pe direcţia de tragere; se sprijină cu ambele mâini pe sol lângă patul mitralierei, duce piciorul stâng înapoi, pe linia piciorului drept şi ia poziţia pentru luptă culcat; prinde cu mâna stângă de mânerul scobit în patul mitralierei, având antebraţul mâinii drepte, pe toată lungimea lui, în dreapta patului mitralierei, cu mâna dreaptă pe mânerul pistol şi degetul arătător pe garda răgaciului; în acelaşi timp, depărtează picioarele la o distanţă aproximativ egală cu lăţimea umerilor, având călcâiele lipite de sol, cu vârfurile spre în afară; corpul trebuie să fie orientat la un unghi de 30 de grade faţă de direcţia de tragere - fig. nr. 82.

      image

      Figura nr. 82

    9. (10) Pentru revenirea în poziţia drepţi, la comanda „Soldat - DREPŢI!”, trăgătorul execută aceleaşi mişcări ca cele prevăzute la alin.(6), pentru puşca mitralieră.

    10. (11) Trăgătorul cu pistolul execută aceleaşi mişcări ca şi militarul înzestrat cu pistol mitralieră/puşcă automată, cu deosebirea că, iniţial, după luarea poziţiei pentru luptă culcat, lasă greutatea corpului pe partea stângă, cu mâna dreaptă deschide tocul, scoate pistolul şi îl duce cu ţeava îndreptată spre obiectiv, după care revine în poziţia pentru luptă culcat, cu corpul înclinat la 30 de grade faţă de direcţia de tragere; în această poziţie, militarul se sprijină pe cotul şi pe antebraţul mâinii stângi, având palma întinsă în prelungirea antebraţului, cu degetele apropiate, iar picioarele cu vârfurile lipite de sol şi călcâiele depărtate la o distanţă egală cu lăţimea umerilor; mâna dreaptă, cu degetul arătător pe garda trăgaciului, se ţine cu cotul sprijinit pe sol - fig. nr. 83.

      image

      Figura nr. 83

    11. (12) Pentru revenirea în poziţia drepţi, la comanda „Soldat - DREPŢI!”, militarul lasă greutatea corpului pe partea stângă, introduce pistolul în toc cu mâna dreaptă, închide tocul, apoi îndoaie piciorul drept şi îl trage cât mai aproape de piept, fără a ridica partea dinainte a corpului; se sprijină cu palmele pe sol, duce piciorul stâng înainte, se ridică, aducând piciorul drept lângă cel stâng şi ia poziţia drepţi.

    Art. 78. - (1) Poziţia pentru luptă în genunchi se execută cu pistolul mitralieră/puşca mitralieră/puşca automată/puşca semiautomată cu lunetă/aruncătorul de grenade antitanc portativ/mitraliera/pistolul la comanda „Soldat, pentru luptă - ÎN GENUNCHI!”.

    1. (2) Ţinând arma în cumpănire cu mâna dreaptă, trăgătorul cu pistolul mitralieră/puşca automată face o jumătate de întoarcere la dreapta şi, fără a alătura piciorul stâng lângă cel drept, duce piciorul stâng înainte; concomitent, ridică puţin arma cu mâna dreaptă, apucă cu mâna stângă de uluc şi apărătoarea mâinii/mânerul ulucului ţevii şi se lasă repede cu genunchiul drept pe sol; duce talpa piciorului drept către stânga şi se sprijină cu şezutul pe călcâiul piciorului drept; pune cotul mâinii stângi pe coapsa piciorului stâng, ţinând arma cu mâna stângă de uluc şi apărătoarea mâinii, iar cu mâna dreaptă de mânerul pistol, cu degetul arătător de-a lungul gărzii trăgaciului

      - fig. nr. 84.

      image

      Figura nr. 84

    2. (3) Pentru revenirea în poziţia drepţi, la comanda „Soldat - DREPŢI!”, militarul se ridică energic în picioare, aducând piciorul drept lângă cel stâng; în acelaşi timp, cu mâna dreaptă apucă arma de apărătoarea mâinii şi uluc, luând poziţia drepţi cu arma în cumpănire.

    3. (4) Trăgătorul cu puşca semiautomată cu lunetă execută aceleaşi mişcări ca trăgătorul cu pistolul mitralieră/puşca automată cu precizarea că, după luarea poziţiei pentru luptă în genunchi, deschide cu mâna dreaptă husa lunetei, scoate luneta şi o fixează la armă, după care revine în poziţia pentru luptă, pune cotul mâinii stângi pe coapsa piciorului stâng, ţinând arma cu mâna stângă de uluc şi apărătoarea mâinii, iar mâna dreaptă prinde mânerul scobit în patul armei, cu degetul arătător pe garda trăgaciului.

    4. (5) Trăgătorul cu aruncătorul de grenade antitanc portativ face un pas înainte cu piciorul stâng şi se lasă repede cu genunchiul drept pe sol; aşază pistolul mitralieră/puşca automată pe sol, în dreapta sa, cu ţeava orientată pe direcţia de tragere; scoate aruncătorul de la spate, îl pune pe antebraţul mâinii drepte, ţinându-l cu mâna stângă de apărătoarea ţevii, înapoia înălţătorului;

      sprijină antebraţul stâng pe coapsa piciorului stâng, iar cu mâna dreaptă scoate învelitorile, la început de la culată, apoi de la gura ţevii; scoate înălţătorul optic din geantă şi îl fixează pe aruncător/pune în poziţie de luptă dispozitivele mecanice de ochire, după care ţine aruncătorul cu mâna dreaptă de apărătoarea de lemn a tubului de scurgere a gazelor, duce talpa piciorului drept către stânga şi se sprijină cu şezutul pe călcâiul piciorului drept - fig. nr. 85.

      image

      Figura nr. 85

    5. (6) Pentru revenirea în poziţia drepţi, la comanda „Soldat - DREPŢI!”, militarul pune înălţătorul optic în geantă, învelitorile la culată şi la gura ţevii, apoi trece aruncătorul la spate, prinde arma, se ridică energic aducând piciorul drept lângă cel stâng şi ia poziţia drepţi cu arma în cumpănire.

    6. (7) Trăgătorul cu puşca mitralieră execută mişcările prevăzute pentru pistolul mitralieră/puşca automată, cu deosebirea că prinde cu mâna stângă de încărcător sau de ulucul ţevii în loc de mânerul ulucului - fig. nr. 86.

      image

      Figura nr. 86

    7. (8) Pentru revenirea în poziţia drepţi, la comanda „Soldat - DREPŢI!”, militarul se ridică energic, aducând piciorul drept lângă cel stâng şi ia poziţia drepţi cu arma în cumpănire.

    8. (9) Poziţia pentru luptă în genunchi cu mitraliera se execută numai în tranşee sau în şanţul de tragere, folosind locaşul de tragere. Trăgătorul cu mitraliera desface clema arcuită şi instalează mitraliera pe berma locaşului de tragere cu crăcanul şi colţul patului pe sol, având ţeava îndreptată către obiectiv; apoi se aşază în poziţie pentru luptă, cu amândoi genunchii pe sol şi coatele fixate pe bermă, prinzând cu mâna stângă de mânerul scobit în patul mitralierei, iar cu mâna dreaptă, ţinând de mânerul pistol, cu degetul arătător pe garda trăgaciului - fig. nr. 87.

    9. (10) Pentru revenirea în poziţia drepţi, la comanda „Soldat - DREPŢI!”, trăgătorul se ridică energic în picioare şi ia poziţia drepţi, lăsând mitraliera pe crăcan, cu colţul patului pe sol.

      image image

      Figura nr. 87

    10. (11) Trăgătorul cu pistolul face o jumătate de întoarcere la stânga şi duce piciorul drept înainte, fără a-l alătura de cel stâng, apoi pune genunchiul stâng pe sol şi se aşază pe călcâiul piciorului stâng, îndreptat pe direcţia obiectivului. În această poziţie, cu mâna dreaptă deschide tocul, scoate pistolul, îl îndreaptă pe direcţia de tragere, cu ţeava în sus, înclinată la 45 de grade, ţinând degetul arătător de-a lungul gărzii trăgaciului; mâna stângă se lasă lejer pe lângă corp, iar mâna dreaptă se sprijină cu cotul pe coapsa piciorului drept - fig. nr. 88.

      image

      Figura nr. 88

    11. (12) Pentru revenirea în poziţia drepţi, la comanda „Soldat - DREPŢI!”, militarul introduce pistolul în toc, închide tocul, se ridică energic în picioare, aducând piciorul stâng lângă cel drept şi ia poziţia drepţi.

    Art. 79. - (1) Poziţia pentru luptă în picioare se execută cu pistolul mitralieră/puşca mitralieră/puşca automată/puşca semiautomată cu lunetă/aruncătorul de grenade antitanc portativ/mitraliera şi pistolul şi se ia la comanda „Soldat, pentru luptă - ÎN PICIOARE!”.

    1. (2) Trăgătorul cu pistolul mitralieră/puşca automată, ţinând arma în cumpănire, execută o jumătate de întoarcere la dreapta, fără a alătura piciorul stâng lângă cel drept, duce piciorul stâng spre stânga - pe noua linie a umerilor, la o depărtare egală cu lăţimea umerilor - şi lasă greutatea corpului pe ambele picioare; în acelaşi timp, ridică arma, înclinând-o la 45 de grade şi o apucă cu mâna stângă de uluc şi apărătoarea mâinii/mânerul ulucului, iar cu mâna dreaptă de mânerul pistol, cu degetul arătător în prelungirea gărzii trăgaciului - fig. nr. 89.

      image

      Figura nr. 89

    2. (3) Pentru revenirea în poziţia drepţi, la comanda „Soldat - DREPŢI!”, militarul prinde arma cu mâna dreaptă de apărătoarea mâinii şi uluc, aducând piciorul drept lângă cel stâng şi ia poziţia drepţi cu arma în cumpănire.

    3. (4) Trăgătorul cu puşca semiautomată cu lunetă execută aceleaşi mişcări ca trăgătorul cu pistolul mitralieră/puşca automată cu precizarea că, după luarea poziţiei pentru luptă în picioare, deschide cu mâna dreaptă husa lunetei, scoate luneta şi o fixează la armă, după care revine în poziţia pentru luptă, ţinând cu mâna stângă arma de uluc şi apărătoarea mâinii, iar cu mâna dreaptă mânerul scobit în patul armei, cu degetul arătător pe garda trăgaciului.

    4. (5) Trăgătorul cu aruncătorul de grenade antitanc portativ execută aceleaşi mişcări ca la poziţia pentru luptă în picioare cu pistolul mitralieră/puşca automată, apoi militarul aşază arma pe

      sol în dreapta sa, cu ţeava orientată pe direcţia de tragere şi cu încărcătorul spre dreapta; scoate aruncătorul de la spate şi învelitorile de la culată şi gura ţevii, după care scoate înălţătorul optic din geantă şi îl fixează pe aruncător/pune în poziţie de luptă dispozitivele mecanice de ochire, ţinându-l cu mâna stângă de apărătoarea ţevii, în faţa înălţătorului, iar cu mâna dreaptă, de apărătoarea de lemn a tubului de scurgere a gazelor, rămânând în poziţia pentru luptă în picioare - fig. nr. 90.

      image

      Figura nr. 90

    5. (6) Pentru revenirea în poziţia drepţi, la comanda „Soldat - DREPŢI!”, militarul pune aruncătorul în poziţia la spate şi revine cu pistolul mitralieră/puşca automată în poziţia drepţi.

    6. (7) Trăgătorul cu puşca mitralieră execută aceleaşi mişcări ca cele prevăzute pentru pistolul mitralieră/puşcă automată, cu deosebirea că prinde cu mâna stângă de încărcător sau de ulucul ţevii, în loc de mânerul ulucului ţevii - fig. nr. 91.

      image

      Figura nr. 91

    7. (8) Pentru revenirea în poziţia drepţi, la comanda „Soldat - DREPŢI!”, militarul execută aceleaşi mişcări ca la pistolul mitralieră/puşca automată.

    8. (9) Trăgătorul cu mitraliera desface clema arcuită şi îndepărtează crăcanul de ţeavă; apoi, luând cu mâna dreaptă mitraliera de mânerul rabatabil, apleacă corpul înainte şi aşază mitraliera cu crăcanul şi colţul patului pe sol, cu ţeava orientată pe direcţia de tragere; se sprijină cu pieptul pe partea din faţă a locaşului de tragere şi fixează ambele coate pe sol, prinzând cu mâna stângă de mânerul scobit în patul mitralierei şi cu mâna dreaptă de mânerul pistol, cu degetul arătător pe garda trăgaciului - fig. nr. 92.

    image

    Figura nr. 92

    10) Trăgătorul cu pistolul execută mai mult de jumătate de întoarcere la stânga şi duce piciorul drept înainte, pe direcţia obiectivului, fără a-l alătura de cel stâng, la o depărtare egală cu lăţimea umerilor, repartizând greutatea corpului pe ambele picioare; cu mâna dreaptă deschide tocul şi scoate pistolul, ţinându-l de mâner; ridică pistolul, cu ţeava îndreptată spre obiectiv şi înclinată la 45 de grade, în dreptul ochiului drept, având mâna la înălţimea bărbiei şi degetul arătător în prelungirea gărzii trăgaciului - fig. nr. 93; lasă mâna stângă liberă, de-a lungul corpului sau o duce la spate.

    image

    Figura nr. 93

    1. (11) Pentru revenirea în poziţia drepţi, la comanda „Soldat - DREPŢI!”, militarul introduce pistolul în toc cu mâna dreaptă, închide tocul şi ia poziţia drepţi.

    2. (12) Din mişcare, militarul ia poziţia pentru luptă la comanda „Soldat, pentru luptă - CULCAT/ÎN GENUNCHI/ÎN PICIOARE!”. La această comandă, militarul mai face unul sau doi paşi pentru a ajunge în situaţia favorabilă luării poziţiei comandate, apoi execută mişcările specifice poziţiei pentru luptă.

    SECŢIUNEA a 2-a

    Poziţiile pentru aruncarea grenadelor

    Art.80. - (1) Poziţiile pentru aruncarea grenadelor de mână se iau în funcţie de teren şi de situaţia tactică; în acest scop, militarul va fi deprins să ia poziţia de aruncare în teren descoperit, din şanţul de tragere, după o adăpostire sau din gropi de proiectil.

    1. (2) Grenada de mână se aruncă întotdeauna cu o traiectorie curbă, oricare ar fi poziţia şi felul grenadei întrebuinţate, ofensivă sau defensivă.

    2. (3) Aruncarea grenadei, din toate poziţiile, se face:

      1. a) prin balansarea corpului;

      2. b) prin balansarea braţului întins, în arc de cerc, pe deasupra capului;

      3. c) prin zvâcnirea braţului.

    3. (4) În regulament se descriu numai mişcările pentru aruncarea grenadei prin balansarea corpului din toate poziţiile de aruncare, aceasta fiind procedeul cel mai des întrebuinţat.

    4. (5) Aruncarea grenadei de mână se execută la comanda „Soldat, asupra ... - se indică obiectivul -, cu grenade - FOC!” sau din propria iniţiativă a militarului.

    5. (6) În funcţie de situaţia concretă, aruncarea grenadelor se execută cu sau fără baionetă la

      armă.

    6. (7) Pentru aruncarea grenadei de mână din poziţia culcat, militarul pune arma în dreapta sa,

      se răsuceşte pe partea stângă a corpului şi scoate grenada din sacul de merinde, apucând-o strîns cu pârghia de siguranţă în podul palmei şi cu degetele peste corpul grenadei; sprijină mâna dreaptă cu grenada pe coapsa stângă şi scoate cu degetul arătător de la mâna stângă, prin răsucire, inelul cu splintul de siguranţă; revenind la poziţia iniţială, trage mâinile spre piept şi se sprijină cu ele pe sol; ajutându-se de mâna stângă, duce piciorul drept înapoi, se ridică pe genunchiul stâng şi îşi ia avânt; sprijinindu-se pe genunchiul stâng şi apăsând cu piciorul drept pe sol, militarul se răsuceşte cu pieptul înainte şi aruncă grenada spre obiectiv, lăsând corpul să cadă înainte, după care revine cu arma în poziţia pentru luptă - fig. nr. 94.

      image

      Figura nr. 94

    7. (8) Aruncarea grenadei de mână din poziţia în genunchi se execută de după acoperiri joase, din locaşuri de tragere pentru poziţia în genunchi, din gropi de proiectile. Militarul ia poziţia pentru luptă în genunchi şi pune arma jos sau pe parapet, în dreapta sa; scoate cu mâna dreptă grenada din sacul de merinde, prinzând-o strâns cu pârghia de siguranţă în podul palmei şi cu degetele peste corpul grenadei; sprijină mâna dreaptă cu grenada pe genunchiul piciorului stâng şi scoate cu degetul arătător de la mâna stângă, prin răsucire, inelul cu splintul de siguranţă; întinde piciorul drept din genunchi apleacă corpul înapoi, răsucindu-l spre dreapta, îşi ia elan, aruncă grenada spre obiectiv, ducând-o pe deasupra umărului şi apleacă corpul înainte. După aruncarea grenadei, militarul ia arma şi revine în poziţia de tragere pentru luptă în genunchi - fig. nr. 95.

      image

      Figura nr. 95

    8. (9) Pentru aruncarea grenadei de mână din poziţia în picioare, de pe loc, militarul face o jumătate de întoarcere la dreapta şi duce piciorul stâng înainte, după care trece arma în mâna stângă,

      sprijinind cureaua pe antebraţul mâinii stângi; scoate cu mâna dreaptă grenada din sacul de merinde, apucând-o strâns cu pârghia de siguranţă în podul palmei şi cu degetele peste corpul grenadei; sprijină mâna dreaptă cu grenada pe genunchiul piciorului stâng şi scoate cu degetul arătător de la mâna stângă, prin răsucire, inelul cu splintul de siguranţă; îndoaie genunchiul drept, îşi ia elan cu grenada în mână, descriind un arc de cerc către înapoi şi în jos; întinde piciorul drept şi, răsucindu- se cu pieptul spre obiectiv, aruncă grenada în obiectiv pe deasupra umărului. Pentru a avea un elan mai mare în momentul aruncării grenadei, militarul lasă greutatea corpului pe piciorul stâng şi duce mâna cu arma către înapoi - fig. nr. 96.

    9. (10) După aruncarea grenadei, militarul ia poziţia pentru luptă culcat.

    10. (11) Pentru aruncarea grenadei de mână din mers, fără oprire, militarul mută arma din mâna dreaptă în mâna stângă, sprijinind cureaua pe antebraţul mâinii stângi; scoate cu mâna dreaptă grenada din sacul de merinde, apucând-o strâns cu pârghia de siguranţă în podul palmei şi cu degetele peste corpul grenadei; sprijină mâna dreaptă cu grenada pe genunchiul piciorului stâng, scoate cu degetul arătător de la mâna stângă, prin răsucire, inelul cu splintul de siguranţă, apucă arma cu mâna stângă şi îşi continuă mersul. Elanul cu grenada începe cu trei paşi înainte de aruncarea grenadei: la primul pas, cu stângul, mâna cu grenada se duce înainte şi în jos; la al doilea pas, cu dreptul, braţul cu grenada se duce înapoi, răsucind în acelaşi timp corpul spre dreapta; la al treilea pas, odată cu punerea piciorului stâng pe sol, folosind viteza căpătată din mers, aruncă grenada spre obiectiv, se adăposteşte, iar după explozia acesteia, continuă înaintarea.

      image image image

      Figura nr. 96

    11. (12) Pentru aruncarea grenadei de mână din tranşee, militarul pune arma pe parapet, în dreapta sa, ia cu mâna dreaptă grenada din sacul de merinde/din nişă/de pe bermă, apucând-o strâns cu pârghia de siguranţă în podul palmei şi cu degetele peste corpul grenadei; sprijinind mâna dreaptă cu grenada pe bermă, scoate cu degetul arătător de la mâna stângă, prin răsucire, inelul cu splintul de siguranţă, apoi pune mâna stângă pe marginea dinainte a tranşeei şi duce piciorul drept înapoi cât este posibil, lăsându-se cu greutatea corpului pe el; îşi ia elan, ducând mâna cu grenada în

      sus şi înapoi - odată cu ducerea mâinii înapoi, militarul priveşte înapoi, pentru a evita ca mâna să se lovească de taluzul din spate al tranşeei - după care, întinde picioarele şi, înclinând corpul înainte, aruncă grenada spre obiectiv - fig. nr. 97.

      image

      Figura nr. 97

    12. (13) Aruncarea grenadei de mână antitanc se execută numai din şanţul de tragere, din tranşee sau dinapoia unei adăpostiri. Mişcările pentru aruncare sunt aceleaşi ca şi la aruncarea grenadei de mână ofensive/defensive, cu deosebirea că, pentru scoaterea splintului de siguranţă, militarul apucă strâns pârghia de siguranţă în podul palmei, cu degetele peste mânerul grenadei.

    SECŢIUNEA a 3-a

    Procedee de deplasare pe câmpul de luptă

    Art. 81 - Pe timpul ducerii acţiunilor de luptă, deplasarea se poate executa în pas viu, în pas alergător sau în fugă, în profil normal sau aplecat, în salturi, târâş pe burtă, pe coate şi genunchi sau pe o parte.

    Art. 82. - (1) Saltul se execută pentru a feri pe militar de focul ochit al inamicului, la comanda „Soldat, până la/până pe aliniamentul ... , salt - ÎNAINTE!”. După partea prevestitoare a comenzii, militarul îşi alege traseul pe care se va deplasa şi locurile de oprire pentru reglarea respiraţiei, asigură arma şi o duce pe lângă corp ca la poziţia pentru luptă culcat, apropiind picioarele cu călcâiele lipite, iar după partea săvârşitoare a comenzii, se sprijină pe palma stângă şi pe vârful piciorului stâng, se ridică energic şi execută saltul cu cea mai mare viteză, în fugă.

    1. (2) Lungimea saltului poate fi de câteva sute de metri, iar locurile de oprire pentru reglarea respiraţiei pot fi alese, în medie, după 20 - 40 de paşi sau chiar mai puţin.

    2. (3) Dacă aliniamentul până la care se execută saltul este la o distanţă mai mare, acesta se execută, succesiv, de către fiecare militar în parte, fără o nouă comandă.

    3. (4) La locul de oprire pentru reglarea respiraţiei sau la ajungerea pe aliniamentul ordonat, militarul trebuie să ia, din fugă, poziţia pentru luptă culcat, fără a ridica picioarele, câştigând cât mai

      mult teren către înainte, după care îşi schimbă locul prin rostogolire/deplasare laterală; ajungând pe aliniamentul ordonat, foloseşte terenul şi se pregăteşte pentru executarea tragerii.

    4. (5) Pe timpul saltului, arma se ţine în mâna dreaptă, în cumpănire - mitraliera se ţine în poziţia în mână -, iar aruncătorul de grenade antitanc portativ în poziţia la spate/în mână.

    Art. 83. - (1) Militarii execută deplasarea târâş cu scopul de a-şi îndeplini misiunea ferit de observarea şi focul inamicului. Deplasarea târâş se execută la comanda „Soldat, până la.../până pe aliniamentul ..., târâş - ÎNAINTE!”, prin următoarele procedee: pe burtă, pe coate şi genunchi sau pe o parte.

    1. (2) La instrucţia de front, pe timpul învăţării procedeelor, modul de deplasare târâş se va indica prin comanda: pe burtă, pe coate şi genunchi sau pe o parte. Distanţa pe care se execută deplasarea târâş depinde de teren, de depărtarea până la inamic şi de situaţia concretă. La exerciţii/aplicaţii tactice, nu se indică procedeul de deplasare, acesta fiind ales din proprie iniţiativă de către executant, în funcţie de teren şi de focul inamicului.

    2. (3) După partea prevestitoare a comenzii, militarul îşi alege traseul de deplasare şi locurile de oprire pentru reglarea respiraţiei, iar după partea săvârşitoare, începe deplasarea târâş prin unul din procedeele menţionate.

    3. (4) Pentru deplasarea târâş pe burtă, militarul ia energic poziţia pentru luptă culcat, lipindu-se de sol; apucă cu mâna dreaptă cureaua de purtare de lângă brăţara ţevii şi sprijină arma pe antebraţul mâinii drepte; trage înainte piciorul drept/stâng şi în acelaşi timp întinde mâna stângă/dreaptă înainte, cât poate mai departe; împingându-se cu piciorul îndoit, deplasează corpul înainte, trage celălalt picior, întinde cealaltă mână şi continuă mersul în aceeaşi ordine. Pe timpul deplasării târâş, capul se ridică doar atât cât îi este necesar militarului să poată executa mişcarea şi să observe permanent acţiunile inamicului - fig. nr. 98.

      image

      Figura nr. 98

    4. (5) Pentru deplasarea târâş pe coate şi genunchi, militarul trage piciorul drept/stâng îndoit sub piept, odată cu întinderea cotului mâinii stângi/drepte înainte; deplasează corpul înainte până la

      întinderea completă a piciorului drept/stâng şi trage, în acelaşi timp, sub piept celălalt picior îndoit, ducând înainte cotul celeilalte mâini; mişcarea continuă în aceeaşi ordine. Arma se ţine cu ambele mâini, în poziţie orizontală, cu încărcătorul îndreptat înainte - fig. nr. 99.

      image

      Figura nr. 99

    5. (6) Pentru deplasarea târâş pe o parte, militarul ia poziţia pentru luptă culcat, după care, începe energic mişcarea pe partea stângă a corpului; trage înainte piciorul stâng, îndoit din genunchi şi se sprijină pe antebraţul mâinii stângi, iar cu tocul încălţămintei piciorului drept se reazemă pe sol, cât mai aproape de corp; prinde cu mâna dreaptă cureaua de purtare de lângă brăţara ţevii şi sprijină arma pe antebraţul mâinii drepte şi coapsa piciorului stâng; întinzând piciorul drept, deplasează corpul înainte, fără a schimba poziţia piciorului stâng, după care mişcarea continuă în aceeaşi succesiune - fig. nr. 100.

    image

    Figura nr. 100 CAPITOLUL IV

    Instrucţia de front a subunităţilor şi unităţilor militare care acţionează pe jos

    SECŢIUNEA 1

    Instrucţia de front a grupei/similare

    1. 1. Formaţiile de adunare

      Art. 84. - Formaţiile de adunare ale grupei sunt în linie pe un rând şi în coloană câte unul.

      Formaţia de adunare în linie pe un rând este formaţia obişnuită de adunare a grupei.

      image

      image

      image

      image

      image

      image

      image

      image

      image

      Art. 85. - (1) Formaţia de adunare a grupei în linie pe un rând se adoptă la comanda „Grupă, în linie - ADUNAREA!”. Înainte de a da comanda, comandantul grupei ia poziţia drepţi, cu faţa în direcţia în care urmează să se constituie formaţia. La primirea comenzii, militarii se deplasează în fugă către comandantul grupei, se dispun, în ordinea funcţiilor pe care le îndeplinesc în cadrul acesteia - fig. nr. 101 -, în partea stângă a comandantului, se aliniază la intervale normale şi iau poziţia drepţi. Comandantul grupei urmăreşte executarea corectă şi rapidă a mişcărilor, prin întoarcerea capului către stânga.

      Serv. Şef ech.

      Pis.

      Trg. la

      Şef ech.

      Trg. la

      Trg. la

      Şef ech.

      Cdt. gr.

      fixă

      A.G.-7

      A.Bl.

      P.Mtr.

      Mtr.

      a

      T.A.B. (M.c.)

      pers.

      Figura nr. 101

      1. (2) Dacă grupa este dotată cu autovehicul, şoferul se dispune ultimul în formaţie; când este dotată cu transportor blindat, mecanicul conductor şi servantul se dispun ultimii, în această ordine, în formaţie.

      2. (3) Formaţia de adunare în linie pe un rând se adoptă şi la comanda „Bază ... - gradul şi numele militarului numit -, grupă în linie - ADUNAREA!”.

      3. (4) Stabilirea militarului bază se face prin comanda „ ... - gradul şi numele militarului - bază… - se indică locul -, front ... !”. Militarul numit bază se deplasează în fugă la locul stabilit, se întoarce cu faţa spre direcţia indicată, ridică mâna stângă cu palma întinsă în prelungirea antebraţului, strigă „BAZĂ!”, apoi lasă mâna, energic, pe lângă corp şi rămâne în poziţia drepţi.

      4. (5) La comanda „ADUNAREA!”, militarii se deplasează în fugă către cel numit bază, se dispun faţă de acesta potrivit locului fiecăruia dintre ei, stabilit prin statul de organizare, se aliniază cu paşi mici şi repezi, după care rămân în poziţia drepţi.

        Art. 86. - Formaţia de adunare a grupei în coloană câte unul se adoptă la comanda „Grupă, în coloană - ADUNAREA!” sau „Bază ... - gradul şi numele militarului numit -, grupă, în coloană ADUNAREA!”. După partea săvârşitoare a comenzii, militarii se deplasează în fugă către comandantul grupei sau către militarul numit bază se dispun faţă de acesta în ordinea stabilită prin statul de organizare, se aliniază, la distanţe normale, cu paşi mici şi repezi, după care rămân în poziţia drepţi - fig. nr. 102.

        image

        Cdt. Gr.

        image

        image

        image

        Trg. la P. mtr.

        image

        Şef ech. A. Bl.

        image

        image

        image

        Trg. la A.G.-7 Pis.

        Şef ech. fixă T.A.B./Mc.

        image

        Serv.

        Figura nr. 102

        Art. 87. - (1) Alinierea grupei se execută la comanda „Grupă - V-ALINIAŢI’!”. După partea săvârşitoare a comenzii, toţi militarii, în afară de cel din flancul drept, întorc scurt capul spre dreapta şi se aliniază cu paşi mici şi repezi, după care, la comanda „Grupă - DREPŢI!”, iau poziţia drepţi. La comanda pentru alinierea spre stânga, mişcările sunt aceleaşi, cu menţiunea că se execută spre stânga.

        1. (2) Alinierea este corectă atunci când fiecare militar, întorcând capul spre partea în care s-a ordonat alinierea, vede cu ochiul drept/stâng militarul din dreapta/stânga sa, iar cu celălalt ochi pieptul militarului alăturat din partea opusă.

        2. (3) Comandantul grupei verifică alinierea şi face corectările necesare.

        3. (4) Când grupa este adunată în formaţia în coloană câte unul, la comanda „Grupă, în adâncime - V-ALINIAŢI!”, militarii se aliniază prin paşi mici şi repezi, astfel încât fiecare să vadă numai militarul din faţa sa, menţinând distanţa la o lungime de braţ cu palma întinsă.

        4. (5) Când alinierea se execută în poziţia cu arma la picior, militarii ridică arma de pe sol la 3 - 4 cm, pe timpul cât se deplasează.

      Art. 88. - (1) Ruperea rândurilor se execută în scopul adunării grupei într-o altă formaţie sau în vederea repausului.

      1. (2) Pentru ruperea rândurilor în scopul adunării într-o altă formaţie, se comandă „Grupă, înapoi/înainte/spre dreapta/stânga, până la ..., rupeţi rândurile - MARŞ!/pas alergător - MARŞ!”. După partea săvârşitoare a comenzii, militarii se întorc energic în direcţia indicată, mai puţin la comanda înainte, după care se deplasează în formaţie până când se comandă „Grupă - STAI!” sau până când ajung la locul indicat; când nu s-a precizat locul până unde trebuie să se deplaseze militarii pentru ruperea rândurilor, aceştia continuă deplasarea în ritmul ordonat până la comanda/semnalul „STAI!” sau „ATENŢIUNE!”.

      2. (3) Dacă se ordonă ruperea rândurilor în fugă, militarii execută comanda individual, părăsind formaţia.

      3. (4) La comanda/semnalul „STAI!” se opresc, se întorc cu faţa spre comandant şi rămân în poziţia drepţi cu arma la picior, până la o nouă comandă; dacă nu s-a transmis altă comandă/semnal, la ajungerea pe locul indicat, militarii se opresc, se întorc cu faţa spre comandant şi iau poziţia drepţi.

      4. (5) Când militarii au arma la umăr, pentru ruperea rândurilor, mai întâi, se comandă „Grupă, la picior/în cumpănire - ARM!”. Militarii mânuiesc armele în poziţia la picior/în cumpănire, după care, la comandă, execută ruperea rândurilor.

      5. (6) Pentru ruperea rândurilor, în vederea repausului, se dă comanda „Grupă înapoi/înainte/spre dreapta/stânga în repaus, rupeţi rândurile - MARŞ!”. După partea săvârşitoare a comenzii, militarii se întorc energic în direcţia indicată, execută trei paşi, se opresc, se întorc cu faţa către comandant, iau poziţia pe loc repaus şi părăsesc formaţia, fără altă comandă.

      Art. 89. - (1) Mărirea intervalelor în cadrul formaţiei de adunare în linie pe un rând se execută la comanda „Grupă, la ... - se indică numărul de paşi -, măriţi intervalele - MARŞ!” sau la comanda „Grupă, bază ... - gradul şi numele -, front ... , la ... - se indică numărul de paşi - , măriţi intervalele - MARŞ!”. După partea prevestitoare a comenzii, militarii întorc capul spre dreapta sau către militarul numit bază, iar după partea săvârşitoare, militarii, mai puţin cel numit bază, se deplasează cu paşi laterali şi repezi, fără a se întoarce, până la realizarea intervalului ordonat.

      1. (2) Pentru revenirea la formaţia cu intervale normale, se comandă „Grupă, bază soldatul ...

        - numele - , micşoraţi intervalele - MARŞ!”. După partea săvârşitoare a comenzii, militarii se deplasează, cu paşi laterali şi repezi, spre dreapta/stânga, fără a se întoarce, având privirea îndreptată spre militarul numit bază, până ajung la formaţia cu intervale normale, se aliniază şi rămân în poziţia drepţi.

      2. (3) Când nu a fost precizat militarul bază, alinierea se execută spre dreapta, în ordinea stabilită prin statul de organizare.

      3. (4) Pe timpul măririi/micşorării intervalelor, militarii aflaţi în poziţia drepţi cu arma la picior ridică arma de pe sol la 3 - 4 cm, iar după executarea mişcării, revin cu arma pe sol, aliniată lângă vârful încălţămintei.

      Art. 90. - (1) Întoarcerile cu grupa de pe loc se execută la dreapta, la stânga, jumătate la dreapta/stânga şi la stânga împrejur. Întoarcerile cu grupa se execută energic şi în acelaşi timp de către toţi militarii, păstrându-se alinierea.

      1. (2) Trecerea grupei de la formaţia de adunare în linie pe un rând la formaţia în coloană câte unul şi invers se execută prin întoarcerea grupei la dreapta/stânga, la comanda

        „Grupă, la dreap - TA!/stân - GA!”.

        Art. 91. - Pentru verificarea efectivului grupei şi a locului militarilor în grupă corespunzător funcţiilor acestora, se execută numărarea la comanda „Grupă, din dreapta câte unul - NUMĂRAŢI!”. La această comandă, militarii rostesc succesiv, cu voce tare, concomitent cu întoarcerea capului spre cel care urmează, numărul care le revine, în ordine crescătoare.

        Art. 92. - (1) Punerea armelor pe sol se execută la comanda „Grupă, puneţi jos - ARMELE!”. După partea prevestitoare a comenzii, se desfac crăcanele puştii mitralieră/mitralierei, iar după partea săvârşitoare, punerea armelor pe sol se execută în doi timpi, astfel:

        1. a) Timpul unu - militarul face un pas înainte cu piciorul stâng, lasă greutatea corpului pe acesta, pune arma pe sol, cu mânerul închizătorului în jos, cu încărcătorul spre stânga şi cu talpa patului lângă vârful piciorului drept;

        2. b) Timpul doi - revine în poziţia drepţi fără armă.

          1. (2) După punerea pe sol a pistolului mitralieră/puştii automate, trăgătorul cu aruncătorul de grenade antitanc portativ scoate aruncătorul de la spate, fără altă comandă, îl aşază în dreapta armei sale, executând mişcările în aceiaşi timpi ca la punerea pe sol a pistolului mitralieră/puştii automate şi revine în poziţia drepţi.

          2. (3) Dacă militarii au arma la umăr/la piept/la spate, se comandă mai întâi

            „Grupă, la picior - ARM!”.

            Art. 93. - (1) Ridicarea armelor de pe sol se execută la comanda „Grupă, luaţi - ARMELE!”, în doi timpi, astfel:

            1. a) Timpul unu - militarul face un pas înainte cu piciorul stâng, lasă greutatea corpului pe acesta şi prinde arma cu mâna dreaptă de ţeavă;

            2. b) Timpul doi - revine în poziţia drepţi cu arma la picior.

          1. (2) Când militarii sunt în repaus, pentru ridicarea armelor de pe sol, mai întâi, se comandă

            „Grupă - LA ARME!”. La această comandă, grupa se adună înapoia armelor.

          2. (3) În continuare, comandantul grupei comandă „Trăgătorul cu aruncătorul de grenade antitanc portativ, la spate - ARM'!”. La această comandă, trăgătorul cu aruncătorul de grenade

            antitanc portativ face un pas înainte cu piciorul stâng, prinde cu mâna dreaptă aruncătorul de ţeavă, lângă inelul de prindere a curelei, revine în poziţia drepţi şi duce aruncătorul în poziţia la spate, fiind în măsură să ia pistolul mitralieră/puşca automată de pe sol, la ordin, în acelaşi timp cu toţi militarii din grupă.

          3. (4) După luarea armelor de pe sol, trăgătorii cu puşca mitralieră/mitraliera strâng crăcanele, fără altă comandă, şi rămân în poziţia drepţi cu arma la picior.

    2. 2. Formaţia de deplasare

      Art. 94. - (1) Formaţia de deplasare a grupei este în coloană câte unul - fig. nr. 102.

      1. (2) După adunarea grupei în coloană câte unul, pentru începerea deplasării se comandă

        „Grupă, înainte - MARŞ!” sau, dacă este necesar, „Grupă, direcţia ..., - MARŞ!”. Pentru deplasarea grupei, când militarii au armamentul asupra lor, mai întâi, se comandă mânuirea armelor la umăr/la piept sau în cumpănire. Trăgătorul cu aruncătorul de grenade antitanc portativ aşază aruncătorul în poziţia la spate.

      2. (3) Deplasarea grupei în pas alergător/în fugă se execută la comanda „Grupă, înainte pas alergător/fuga - MARŞ!”. Dacă militarii au arma la umăr/pe umăr, mai întâi, se comandă „Grupă, în cumpănire - ARM'!”.

      3. (4) Toţi militarii încep deplasarea în acelaşi timp cu piciorul stâng; pe timpul deplasării în pas alergător se păstrează alinierea şi cadenţa.

      4. (5) Ieşirea din coloană a militarilor pe timpul deplasării este permisă numai cu aprobarea comandantului grupei.

      5. (6) Pentru oprire se comandă „Grupă - STAI!”.

      6. (7) Trecerea, pe timpul deplasării, de la formaţia în coloană cu distanţe normale la formaţia în coloană cu distanţe mărite se execută la comanda „Grupă, direcţional ... - de regulă, se numeşte militarul din capul coloanei -, la ... - se indică numărul - paşi, măriţi distanţele - MARŞ!/pas alergător - MARŞ!”. La această comandă, direcţionalul continuă deplasarea în pas normal/pas alergător, mărind lungimea pasului, iar ceilalţi militari continuă deplasarea în acelaşi ritm, micşorând lungimea pasului; pe măsură ce în faţa militarului care urmează după direcţional s-a realizat numărul de paşi indicat prin comandă, acesta continuă deplasarea, păstrând distanţa constantă; în acelaşi mod procedează şi ceilalţi militari.

      7. (8) Revenirea de la formaţia în coloană cu distanţele mărite la formaţia în coloană cu distanţe normale se execută la comanda „Grupă la ... - se indică numărul - paşi, micşoraţi distanţele

        - MARŞ!/pas alergător - MARŞ!”. La această comandă, militarul din capul coloanei continuă deplasarea în ritmul ordonat, micşorând lungimea pasului, iar ceilalţi militari măresc lungimea pasului până când se realizează distanţele specificate prin comandă, după care se continuă deplasarea în pas normal/pas alergător.

      8. (9) Pasul de defilare cu grupa se execută la comanda „Grupă, pas de defilare - MARŞ!”. Revenirea la pasul normal se execută la comanda „Grupă, pas normal - MARŞ!”. Partea săvârşitoare a comenzii, pentru ambele cazuri, se dă o dată cu punerea piciorului stâng pe sol.

      9. (10) Schimbarea direcţiei de deplasare se execută la comanda „Grupă, ocolire la dreapta/la stânga/la stânga împrejur - MARŞ!”. Dacă este necesar, în comandă se indică şi direcţia, astfel

        „Grupă, direcţia ... , ocolire la dreapta/la stânga - MARŞ!”.

      10. (11) Deplasarea fără cadenţă se execută la comanda „Grupă, fără cadenţă - MARŞ!”, atunci când terenul nu permite menţinerea cadenţei din cauza gheţii, a solului mlăştinos, nisipos sau cu grohotiş, la trecerea peste poduri şi în clădiri.

    3. 3. Prezentarea onorului şi a raportului cu grupa

    Art. 95. - (1) Onorul cu grupa de pe loc, fără armă, se prezintă din poziţia drepţi, la comanda

    „Grupă, pentru onor - ÎNAINTE!/spre dreap - TA!/spre stân - GA!”. După partea săvârşitoare a comenzii, militarii întorc capul în direcţia indicată, privind către persoana care primeşte onorul.

    1. (2) Dacă prezintă onorul cu arma, comandantul grupei comandă „Grupă - DREPŢI!”,

      „Grupă, pentru onor înainte/spre dreapta/stânga prezentaţi - ARM!”. Militarii mânuiesc arma de la picior în prezentare. O dată cu executarea ultimului timp de mânuire a armei, militarii întorc capul în direcţia indicată.

    2. (3) Dacă superiorul trece prin spatele grupei, comandantul grupei întoarce grupa la stânga împrejur, o aliniază, după care dă comanda pentru prezentarea onorului.

    3. (4) Dacă superiorul se deplasează în direcţia grupei, comandantul grupei comandă prezentarea onorului, se întoarce la stânga împrejur/dreapta/stânga, întâmpină în pas normal pe superior, se opreşte la 3-4 paşi de acesta, ia poziţia drepţi, când nu are armă sau are arma la spate, salută cu mâna la coifură şi dă raportul „Domnule ... - gradul - , grupa a doua execută ..., sunt comandantul grupei, caporalul ...!”. Dacă are arma în cumpănire/în mână, o mânuieşte la umărul stâng şi execută salutul cu arma în această poziţie; dacă are arma la umărul drept, nu schimbă poziţia armei; dacă are arma la piept, salută prin ducerea mâinii stângi la uluc şi apărătoarea mâinii.

    4. (5) După prezentarea raportului, comandantul grupei, încetând să salute, execută un pas lateral cu piciorul drept/stâng şi se întoarce la stânga/dreapta, lăsând loc pentru trecerea superiorului. Primind raportul, superiorul se deplasează spre centrul formaţiei, iar comandantul grupei îl însoţeşte, deplasându-se în pas normal, la 1 - 2 paşi în stânga şi înapoia acestuia.

    5. (6) Superiorul se opreşte la 5 - 6 paşi în faţa formaţiei şi salută cu formula „Bună dimineaţa!/Bună ziua!/Bună seara!”. Comandantul grupei salută, iar militarii răspund cu voce tare, clar şi toţi odată „Să trăiţi!”. Apoi comandantul grupei, încetând să salute, comandă

      „Grupă, pe loc - REPAUS!” şi intră în formaţie.

    6. (7) Când militarii au armamentul asupra lor, se dau, succesiv, comenzile „Grupă, la umărul stâng - ARM!”, „Grupă, la picior - ARM!” şi „Grupă, pe loc - REPAUS!”. Armele se pot mânui şi direct, din prezentare, la picior.

    7. (8) Dacă superiorul se adresează unui militar din formaţie, pronunţându-i gradul şi numele, de exemplu „Soldatul Popescu!”, acesta, luând poziţia drepţi, răspunde „Ordonaţi!”. Când i se adresează, precizându-i numai gradul sau funcţia, militarul ia poziţia drepţi şi răspunde, pronunţându-şi gradul şi numele, de exemplu: „Sunt soldatul Popescu - ORDONAŢI!”, fără a schimba poziţia armei şi fără a saluta.

    8. (9) Onorul din mişcare cu grupa se prezintă începând de la 15 - 20 de paşi de superior, la comanda „Grupă, pentru onor spre dreap - TA!/spre stân - GA!”. După partea prevestitoare a comenzii, militarii continuă deplasarea în pas de defilare, iar după partea săvârşitoare, întorc scurt capul spre superior. Mişcările pe care le execută militarii în cadrul grupei, pentru prezentarea onorului cu arma, sunt aceleaşi ca la salutul din mişcare cu arma, individual.

    9. (10) După ce grupa a trecut la 5 - 6 paşi de superior, la comanda comandantului grupei

      „Grupă, pas normal - MARŞ!”, militarii întorc capul înainte şi continuă deplasarea în pas normal.

    10. (11) Când superiorul îi felicită pe militarii din grupă, aceştia răspund cu voce tare, clar şi toţi odată „SERVIM PATRIA!”. Când grupa se găseşte în mişcare, militarii răspund la felicitare în doi timpi, în ritmul pasului normal/de defilare, o dată cu punerea piciorului stâng pe sol.

    SECŢIUNEA a 2-a

    Instrucţia de front a plutonului

    1. 1. Formaţiile de adunare

      Art. 96. - Formaţiile de adunare ale plutonului sunt în linie pe trei rânduri, în linie pe un rând, în coloană câte trei şi în careu.

      Art. 97. - (1) Formaţia de adunare a plutonului în linie pe trei rânduri este formaţia obişnuită de adunare a plutonului, cu grupele dispuse în linie pe un rând, una înapoia alteia, în ordinea numerică şi la distanţa de o lungime de braţ cu palma întinsă. Ajutorul comandantului de pluton se dispune înapoia comandantului plutonului, la un pas în dreapta comandantului grupei a doua. În această formaţie - fig. nr. 103 -, plutonul se adună la comanda “Pluton în linie - ADUNAREA!” sau la comanda ”Bază … - de regulă, se indică comandantul grupei întâi - , front …, pluton în linie - ADUNAREA!”.

      (2) Dacă plutonul este înzestrat cu autovehicul, şoferul se dispune utimul în formaţie, la grupa întâi; când este înzestrat cu transportoare blindate, ochitorii şi mecanicii conductori se dispun ultimii în formaţie, fiecare la grupa în care este încadrat.

      image image image image image image image image image image

      image

      image

      image

      image

      image

      image

      image

      image

      image

      image

      image

      Cdt. Pl.

      image Aj. Cdt. Pl.

      image image image image image image image image image

      Figura nr. 103

      1. (3) Comandantul plutonului urmăreşte executarea corectă şi cu mişcări energice a adunării, verificând în final alinierea militarilor.

      2. (4) Când se numeşte un militar bază pentru adunarea plutonului, acesta se deplasează în fugă la locul stabilit, se întoarce cu faţa spre direcţia indicată, ridică mâna stângă în sus, cu palma întinsă în prelungirea ante- braţului şi strigă cu voce tare „BAZĂ!”, apoi lasă mâna pe lângă corp şi rămâne în poziţia drepţi; indiferent de locul militarului numit bază în cadrul formaţiei, acesta se încadrează de către ceilalţi militari, potrivit locului fiecăruia dintre ei, stabilit prin statul de organizare al plutonului.

      3. (5) Dacă după adunare nu urmează să se execute altă mişcare, comandantul plutonului comandă „Pluton, pe loc - REPAUS!”.

      4. (6) În formaţia de adunare în linie pe trei rânduri, plutonul se aliniază, execută întoarcerile, trecerile de la o formaţie la alta şi alte mişcări, după regulile şi comenzile arătate pentru grupă.

      Art. 98. - Formaţia de adunare a plutonului în linie pe un rând se adoptă pentru desfăşurarea unor şedinţe de instrucţie, pentru inspecţie, sau cu alte ocazii la comanda „Pluton, în linie pe un rând - ADUNAREA!”. La această comandă, ajutorul comandantului de pluton se dispune la un pas în stânga comandantului plutonului, iar grupele se adună în linie pe un rând, la un pas în stânga ajutorului comandantului de pluton, în ordinea numerică, începând de la dreapta spre stânga

      - fig. nr. 104.

      image

      Fig. nr. 104.

      Art. 99. - Formaţia de adunare a plutonului în coloană câte trei se adoptă la comanda ”Pluton, în coloană - ADUNAREA!”. La această comandă, ajutorul comandantului de pluton se dispune la un pas înapoia comandantului plutonului, iar grupele se dispun în coloană, la intervale, în ordinea numerică de la stânga la dreapta, la un pas înapoia ajutorului comandantului de pluton; militarii se aliniază în cadrul grupelor şi rămân în poziţia drepţi - fig. nr. 105.

      image image image

      Fig. nr. 105.

      Art. 100. - (1) Formaţia de adunare a plutonului în careu se adoptă din formaţia de adunare a plutonului în linie pe trei rânduri, pentru desfăşurarea unor şedinţe de instrucţie, la raportul/bilanţul plutonului la comanda „Pluton, în careu - ADUNAREA!”.

      image image

      image image

      image image

      image image

      image image

      image image

      image image

      image image

      image image

      image image

      image image image image image image image image image

      Figura nr. 106

      1. (2) La comanda „ADUNAREA”, ajutorul comandantului de pluton şi grupa întâi se întorc la dreapta, iar grupa a treia se întoarce la stânga; ambele grupe se întorc simultan, apoi militarii se deplasează în pas alergător, astfel încât să realizeze careul, se întorc cu faţa spre interiorul acestuia şi rămân în poziţia drepţi - fig. nr. 106.

      2. (3) Trecerea plutonului de la formaţia de adunare în careu la formaţia de adunare în linie pe trei rânduri se execută la comanda „Pluton, în linie - ADUNAREA!”. La această comandă, ajutorul comandantului de pluton şi grupa întâi se întorc la stânga, iar grupa a treia se întoarce la dreapta; ambele grupe se întorc simultan, apoi militarii se deplasează în pas alergător, astfel încât să realizeze formaţia de adunare a plutonului în linie pe trei rânduri, se întorc cu faţa spre comandant şi rămân în poziţia drepţi.

    2. 2. Formaţiile de deplasare

      Art. 101. - Formaţiile de deplasare ale plutonului sunt în coloană câte trei şi în coloană câte unul. La ordin, plutonul poate adopta şi alte formaţii pentru deplasare.

      Art. 102. - (1) Formaţia în coloană câte trei este formaţia obişnuită de deplasare a plutonului. La comanda „Pluton, în coloană - ADUNAREA!”, ajutorul comandantului de pluton se dispune la un pas înapoia comandantului plutonului, iar militarii se dispun în linie de grupe în coloană, la un pas înapoia ajutorului comandantului de pluton, se aliniază la intervale şi distanţe normale şi rămân în poziţia drepţi.

      1. (2) La plutoanele care nu au prevăzută în structura de organizare funcţia de ajutor al comandantului de pluton, comandanţii grupelor se dispun la 2 paşi înapoia comandantului plutonului.

      2. (3) La comanda „Bază ... - gradul şi numele militarului numit - , front … pluton în coloană - ADUNAREA!”, militarii se deplasează în fugă spre militarul numit bază, se dispun faţă de acesta în ordinea prevăzută de statul de organizare, se aliniază la intervale şi distanţe normale şi rămân în poziţia drepţi.

      3. (4) După adunarea plutonului în coloană, pentru începerea deplasării se comandă „Pluton, înainte - MARŞ!”. Pe timpul deplasării în coloană, locul comandantului plutonului este în faţa plutonului, la distanţa de doi paşi, sau în partea dreaptă/stângă a formaţiei.

      Art. 103. - (1) Formaţia în coloană câte unul se adoptă atunci când plutonul se deplasează pe poteci, la trecerea peste punţi, prin locuri înguste sau greu accesibile, în clădiri, la comanda „Pluton, în coloană câte unul - ADUNAREA!” sau la comanda „Bază ... - se indică gradul şi numele militarului - , front ..., pluton în coloană câte unul - ADUNAREA!”. La această comandă, militarii se dispun în coloană în cadrul grupelor, la distanţe normale, în ordinea prevăzută în statul de organizare, iar grupele se dispun una după alta, în ordinea numerică, după ajutorul comandantului de pluton.

      1. (2) De pe loc, trecerea plutonului de la formaţia în coloană câte trei la formaţia în coloană câte unul se execută la comanda „Pluton, în coloană câte unul - MARŞ/pas alergător - MARŞ!”. La această comandă, grupa întâi începe deplasarea după ajutorul comandantului de pluton, iar celelalte grupe execută pasul pe loc şi se încolonează în ordinea numerică după grupa întâi, menţinând distanţele între militari şi ritmul ordonat.

      2. (3) Pe timpul deplasării, trecerea de la formaţia în coloană câte trei la formaţia în coloană câte unul se execută la aceeaşi comandă; grupa întâi continuă deplasarea dupa ajutorul comandantului de pluton, mărind lungimea pasului, iar grupele a doua şi a treia micşorează lungimea pasului, menţinând distanţele între militari şi ritmul ordonat, concomitent cu încolonarea în ordinea numerică a grupelor.

      3. (4) De pe loc, trecerea plutonului de la formaţia în coloană câte unul la formaţia în coloană câte trei se execută la comanda „Pluton, în coloană câte trei - ADUNAREA!”. După partea săvârşitoare a comenzii, grupa întâi rămâne în poziţia drepţi, iar celelalte grupe se deplasează în viteza cea mai mare, până la nivelul grupei întâi, se aliniază şi iau poziţia drepţi; ajutorul comandantului de pluton execută un pas lateral spre dreapta, dispunându-se la un pas în faţa comandantului grupei a doua.

      4. (5) Pe timpul deplasării, trecerea plutonului de la formaţia în coloană câte unul la formaţia în coloană câte trei se execută la comanda „Pluton, în coloană câte trei - MARŞ!/pas alergător/fuga - MARŞ!”, prin micşorarea lungimii pasului la grupa întâi şi mărirea lungimii pasului la grupele a doua şi a treia, până când acestea ajung la nivelul grupei întâi, după care plutonul continuă deplasarea în coloană câte trei, în ritmul ordonat.

      5. (6) Trecerea plutonului de la formaţia de adunare în linie pe trei rânduri/în linie pe un rând la formaţia în coloană câte trei/în coloană câte unul se execută prin întoarcerea plutonului la dreapta. După realizarea formaţiei în coloană câte trei, comandantul plutonului execută un pas înainte cu piciorul stâng, un pas lateral cu piciorul drept şi, aducând piciorul stâng lângă cel drept, îşi ocupă locul, la un pas în faţa ajutorului comandantului de pluton.

      6. (7) Trecerea plutonului de la formaţia în coloană câte trei/câte unul la formaţia de adunare în linie pe trei rânduri/un rând se execută prin întoarcerea plutonului la stânga. După realizarea formaţiei în linie pe trei rânduri, comandantul plutonului execută un pas înainte cu piciorul drept, un pas lateral cu piciorul stâng şi, aducând piciorul drept lângă cel stâng, îşi ocupă locul, la un pas în faţa ajutorului comandantului de pluton.

      7. (8) Schimbarea direcţiei de deplasare a plutonului se execută la comenzile şi după regulile arătate pentru grupă.

        Art. 104. - Pentru punerea armelor pe sol, când plutonul este adunat în linie pe trei rânduri şi militarii au armele la umăr/la piept/la spate se dau, mai întâi, comenzile „Pluton, la picior - ARM!”,

        „Grupa întâi 5, grupa a doua 3 paşi, înainte - MARŞ!”. La comanda „Pluton, puneţi jos - ARMELE!”, militarii procedează în acelaşi mod ca la grupă, în conformitate cu art. 92.

        Art. 105. - (1) Ridicarea armelor de pe sol se execută la comanda „Pluton luaţi - ARMELE!”.

        1. (2) Când militarii sunt în repaus, pentru ridicarea armelor de pe sol, mai întâi, se comandă

          „Pluton - LA ARME!”. La această comandă, plutonul se adună înapoia armelor.

        2. (3) Când plutonul este adunat înapoia armelor, comandantul de pluton comandă, mai întâi, trăgătorilor cu aruncătoarele de grenade antitanc portative să ridice aruncătoarele şi să le pună în poziţia la spate, apoi dă comanda „Pluton, luaţi - ARMELE!” Mişcările pe care le execută militarii la aceste comenzi sunt aceleaşi ca la grupă.

        3. (4) După luarea armelor de pe sol, trăgătorii cu puşca mitralieră/mitraliera strâng crăcanele, fără altă comandă, şi rămân în poziţia drepţi cu arma la picior.

        4. (5) La comanda „Pluton, în formaţie - MARŞ!”, grupele întâi şi a doua se întorc la stânga împrejur şi, după ce execută 5, respectiv 3 paşi, se întorc în acelaşi timp la stânga împrejur şi rămân în formaţie, în poziţia drepţi.

      Art. 106. - (1) Pentru deplasarea cu cântec, la comanda „Pluton - TONUL LA CÂNTEC!”, militarul pregătit în acest scop intonează primul vers. La comanda „Pluton - REPETĂ!”, plutonul intonează primul vers. Dacă intonaţia este bună, se dă comanda „Pluton, cu cântec înainte - MARŞ!”.

      1. (2) Când se pleacă de pe loc, după partea săvârşitoare a comenzii, plutonul execută un pas normal cu piciorul stâng, unul cu piciorul drept şi, o dată cu punerea a doua oară a piciorului stâng pe sol, începe cântecul, deplasându-se în pas normal.

      2. (3) Pe timpul deplasării, partea săvârşitoare a comenzii se dă o dată cu punerea piciorului stâng pe sol, iar militarii mai execută un pas normal cu piciorul drept şi, o dată cu punerea piciorului stâng pe sol, începe cântecul, continuând deplasarea în pas normal.

    3. 3. Prezentarea onorului şi a raportului cu plutonul

    Art. 107. - (1) Onorul cu plutonul de pe loc şi din mişcare, fără armă şi cu armă, precum şi prezentarea raportului se execută la aceleaşi comenzi ca la grupă, prevăzute la art. 94.

    1. (2) La prezentarea onorului de pe loc, comandantul plutonului dă comanda din flancul drept al subunităţii/din faţa formaţiei, iar comandanţii grupelor se găsesc în formaţie, la flancul drept al acestora. Ajutorul comandantului de pluton se dispune la un pas în dreapta comandantului grupei întâi.

    2. (3) Pe timpul prezentării onorului din mişcare, militarii din grupa dispusă la flancul spre care se prezintă onorul nu întorc capul.

    3. (4) Dacă plutonul se deplasează cu cântec, se opreşte cântecul la comanda „Pluton - ÎNCETAREA!”, apoi se prezintă onorul conform precizărilor anterioare.

    SECŢIUNEA a 3-a

    Instrucţia de front a companiei/similare

    1. 1. Formaţiile de adunare

      Art. 108. - (1) Formaţiile de adunare ale companiei/similare sunt în linie pe trei rânduri, în linie de plutoane în coloană, în coloană câte trei şi în careu.

      (2) Formaţiile în linie pe trei rânduri şi în linie de plutoane în coloană se adoptă, de regulă, pentru inspecţia de dimineaţă, pentru apel, pentru revista de front, la paradele militare şi pentru diferite alte situaţii când se prezintă onorul de pe loc.

      image

      image

      image

      image

      image

      image

      Art. 109. - Formaţia de adunare în linie pe trei rânduri este formaţia obişnuită de adunare a companiei. Aceasta se adoptă la comanda ”Compania… , în linie - ADUNAREA!” şi constă în dispunerea plutoanelor în linie pe trei rânduri, în ordinea lor numerică, unul lângă altul , la interval de 2 paşi. Comandanţii plutoanelor se dispun în dreapta subunităţilor, la un pas de comandanţii grupelor întâi, iar ajutorii acestora se dispun la un pas înapoia lor - fig. nr. 107.

      image image image image image image

      Figura nr. 107

      Art. 110. - Formaţia de adunare în linie de plutoane în coloană se adoptă la comanda ”Compania … , bază plutonul … front … , în linie de plutoane în coloană - ADUNAREA!” şi constă în dispunerea plutoanelor în coloană câte trei, pe acelaşi aliniament, la intervale de un pas, în ordinea lor numerică de la dreapta spre stânga, încadrând plutonul stabilit ca bază potrivit locului fiecăruia, prevăzut prin statul de organizare. Comandantul plutonului se dispune în dreapta subunităţii, la un pas de comandantul grupei a treia, iar ajutorul comandantului de pluton se dispune la un pas înapoia comandantului plutonului - fig. nr. 108.

      image image image

      image

      image

      image

      image

      image

      image

      image

      image

      image

      Figura nr. 108

      Art. 111. - Formaţia de adunare în coloană câte trei se adoptă la comanda „Compania ... , bază plutonul ... , front ... , în coloană - ADUNAREA!” şi constă în dispunerea plutoanelor, unul după altul, în ordinea numerică, la distanţă de 3 paşi. Comandantul plutonului se dispune în dreapta subunităţii, la un pas de comandantul grupei a treia, iar ajutorul comandantului de pluton se dispune la un pas înapoia comandantului plutonului - fig. nr. 109.

      image

      image image image image image image

      image

      image image image

      Figura nr. 109

      Art. 112. - Adunarea companiei în coloană câte unul se execută la comanda „Compania..., bază..., în coloană câte unul - ADUNAREA!” şi constă în dispunerea plutoanelor în coloană câte unul, în ordinea numerică. Comandanţii plutoanelor ocupă locul în formaţie, în faţa ajutorilor comandanţilor de plutoane, grupele se dispun după aceştia în ordinea numerică, iar între militari se menţin distanţe normale.

      image

      image

      image

      image

      image

      image

      image

      image

      Art. 113. - Formaţia de adunare în careu se adoptă la comanda ”Compania … , Bază plutonul … , în careu - ADUNAREA!” şi constă în dispunerea plutoanelor, în ordinea numerică, pe trei laturi ale unui pătrat, pe cea de-a patra latură fiind dispus comandantul companiei (fig. nr. 110).

      image image image

      image image

      image image image

      image

      image

      image

      Figura nr. 110

      Art. 114. - Alinierea, întoarcerile, trecerea de la o formaţie la alta şi alte mişcări ale companiei, în formaţiile de adunare, se execută după aceleaşi reguli şi comenzi arătate pentru pluton şi pentru grupă.

    2. 2. Formaţiile de deplasare

      Art. 115. - (1) Formaţiile de deplasare pe jos ale companiei sunt în coloană câte trei şi în coloană câte unul - pe poteci, prin locuri înguste, în clădiri.

      1. (2) Pentru începerea deplasării, se dă comanda „Companie, înainte - MARŞ!”.

      2. (3) Pe timpul deplasării companiei în coloana unităţii militare, comandantul companiei se dispune la 5 paşi în faţa formaţiei; între comandantul companiei şi subunitatea din faţa sa distanţa este de 5 paşi; distanţa între comandantul primului pluton şi comandantul companiei este de 3 paşi; distanţa între comandantul plutonului şi plutonul din faţa sa este de 3 paşi; între comandantul

        plutonului şi ajutorul comandantului de pluton distanţa este de un pas, iar între ajutorul comandantului de pluton şi plutonul dinapoia sa, distanţa este de un pas - fig. nr. 111.

      3. (4) Trecerea companiei de la formaţia de adunare în linie pe trei rânduri la formaţia de deplasare în coloană câte trei se execută prin întoarcerea companiei la dreapta. După executarea întoarcerii, comandanţii plutoanelor se deplasează la un pas în faţa ajutorilor comandanţilor de plutoane, iar când compania începe deplasarea, distanţele între comandanţi şi subunităţile din faţa/înapoia acestora se realizează din mişcare, prin micşorarea/mărirea pasului, fără a se schimba cadenţa.

      4. (5) Trecerea companiei de la formaţia de deplasare în coloană câte trei la formaţia de adunare în linie pe trei rânduri se execută prin întoarcerea companiei la stânga. După executarea întoarcerii, comandanţii plutoanelor se deplasează pe rândul întâi, la un pas în faţa ajutorilor comandanţilor de plutoane.

      5. (6) Trecerea companiei de la formaţia de adunare în linie de plutoane în coloană la formaţia de deplasare în coloană câte trei, de pe loc, se execută la comanda „Compania …, după mine/direcţia ..., înainte - MARŞ!”. Dacă nu se precizează prin comandă, plutoanele încep deplasarea în ordinea numerică. După partea prevestitoare a comenzii, comandanţii plutoanelor se dispun la 2 paşi în faţa plutoanelor şi ajutorii comandanţilor de plutoane se dispun la un pas înapoia comandanţilor plutoanelor, iar după partea săvârşitoare „MARŞ!”, primul pluton începe deplasarea; celelalte plutoane execută pasul pe loc, menţinând cadenţa şi încep deplasarea la comanda comandanţilor lor, păstrând distanţele regulamentare.

      6. (7) Când compania începe deplasarea din formaţia de adunare în coloană - fig. nr. 109 -, după partea prevestitoare a comenzii, comandanţii plutoanelor se deplasează la 2 paşi în faţa plutoanelor, în dreptul grupei a doua şi ajutorii comandanţilor de plutoane se dispun la un pas înapoia comandanţilor plutoanelor, iar după partea săvârşitoare, întregul efectiv începe deplasarea în acelaşi timp; distanţele regulamentare între coman- danţi şi subunităţile din faţa/înapoia lor se realizează din mişcare, prin micşorarea/mărirea pasului, fără a se schimba cadenţa.

      7. (8) Trecerea companiei de la formaţia de deplasare în coloană câte trei la formaţia de deplasare în coloană câte unul şi invers se execută pe plutoane.

      8. (9) Când se realizează dispozitivul pentru defilare, distanţele între subunităţi şi comandanţii acestora sunt aceleaşi ca pe timpul deplasării - fig. nr. 111.

      image image

      image

      image

      image

      image

      image image

      image

      image

      image image

      image

      image

      image

      image

      image

      image

      image

      image

      image

      image

      image

      image

      image

      Figura nr. 111

    3. 3. Prezentarea onorului şi a raportului cu compania/similare

    Art. 116. - (1) Onorul de pe loc cu compania/similare se prezintă din poziţia drepţi, atunci când superiorul se apropie la 20 - 25 de paşi de formaţie, la comanda „Companie, pentru onor - ÎNAINTE!/spre dreap - TA!/spre stân - GA!” sau, când militarii se găsesc în formaţie şi au armamentul asupra lor, la comanda „Companie, pentru onor înainte/spre dreapta/spre stânga, prezentaţi - ARM'!”.

    1. (2) Comandantul companiei dă comenzile din faţa formaţiei, iar după partea săvârşitoare a comenzii, militarii mânuiesc arma pentru onor şi întorc capul, dacă este cazul, în direcţia din care vine superiorul; comandanţii plutoanelor aflaţi în formaţie salută.

    2. (3) După darea comenzii pentru prezentarea onorului, comandantul companiei se întoarce la stânga împrejur/dreapta/stânga şi se îndreaptă în pas normal către superior; se opreşte la 3 - 4 paşi în faţa acestuia, salută şi raportează „Domnule ... - gradul -, compania ... execută ... , sunt comandantul

      companiei ... - gradul şi numele -.” După darea raportului, comandantul companiei, încetând să salute, execută un pas lateral cu piciorul drept/stâng şi se întoarce la stânga/dreapta, lăsând loc pentru trecerea superiorului. După primirea raportului, superiorul lasă mâna dreaptă pe lângă corp. Comandantul companiei permite acestuia să treacă şi îl urmează în pas normal, la 1 - 2 paşi în stânga şi puţin înapoi.

    3. (4) Superiorul se opreşte la 8-10 paşi în faţa şi la centrul formaţiei, salută şi se adresează militarilor cu formula „Bună dimineaţa/ziua/seara!”. Militarii răspund cu voce tare, clar şi toţi o dată „Să trăiţi!”, apoi comandantul companiei comandă „Companie - DREPŢI!”, „Companie, pe loc

      - REPAUS!”. Dacă militarii au avut armele în prezentare, se dau, succesiv, comenzile „Companie, la picior - ARM!”, „Companie, pe loc - REPAUS!” sau „Companie, la umărul stâng - ARM!”,

      „Companie, pe loc - REPAUS!“.

    4. (5) Onorul din mişcare cu compania se prezintă după aceleaşi reguli ca la prezentarea onorului cu grupa şi plutonul. Pe timpul prezentării onorului din mişcare, comandanţii plutoanelor, aflaţi în formaţie, salută.

    SECŢIUNEA a 4-a

    Instrucţia de front a batalionului/divizionului/regimentului

    1. 1. Formaţiile de adunare

      Art. 117. - (1) Formaţiile de adunare ale unităţii militare sunt: în linie, în linie de subunităţi în coloană, în coloană şi în careu.

      1. (2) Aceleaşi formaţii de adunare se adoptă şi la nivelul marii unităţi militare.

      2. (3) Formaţiile în linie şi în linie de subunităţi în coloană se adoptă pentru revista de front, depunerea jurământului militar, parada militară sau alte situaţii în care se prezintă onorul de pe loc.

      3. (4) Când unitatea militară se adună în linie, la comanda „Batalion, în linie - ADUNAREA!”, subunităţile se dispun în linie pe trei rânduri, în ordinea prevăzută prin statul de organizare, la interval de 2 paşi între plutoane şi 2 paşi între companii/similare. Comandanţii de subunităţi se dispun la flancul drept al acestora - fig. nr. 112.

        image

        Fig. nr. 112

      4. (5) Locul gărzii Drapelului de luptă al unităţii militare este în flancul drept al unităţii militare la 2 paşi în stânga locţiitorului comandantului, după care se dispun: la 4 paşi de garda Drapelului de luptă - muzica militară, la 4 paşi de muzica militară - şeful de stat major şi la un pas de acesta - statul major, iar prima subunitate - la 2 paşi de statul major.

      5. (6) Între 2 batalioane intervalul este de 5 paşi, iar între subunităţile de batalion/divizion/regiment, de 2 paşi.

        image image image image image image image

        image image image

        image

        image

        image

        F. Med. St. Maj.

        image

        image

        image

        image

        image

        image

        Pl. Th. Pl. Log.

        image image image image image image

        Bt. A.T. Bt. Art.

        Cp. 3 I

        Cp. 2 I

        Cp. 1 I

        Fig. nr. 113

      6. (7) Când unitatea militară se adună în linie de subunităţi în coloană, la comanda ”Batalion, în linie de plutoane/companii - baterii - în coloană - ADUNAREA!”, subunităţile se dispun alăturat, în coloană câte trei, la intervale de 2 paşi şi distanţe de trei paşi. În figura nr. 113, se prezintă o variantă de adunare a unui batalion de infanterie în linie de companii în coloană, fără Drapelul de luptă şi fără muzica militară

      7. (8) Când unitatea militară se adună în coloană, la comanda „Batalion, în coloană - ADUNAREA!”, subunităţile se dispun una înapoia alteia, în ordine numerică, la distanţa de 5 paşi între companii/batalioane.

      8. (9) Formaţia în careu se adoptă pentru raport, comunicări de ordine, bilanţuri periodice la comanda „Batalion, în careu - ADUNAREA!”.

      9. (10) Adunarea unităţii militare se execută la ordinul comandantului acesteia, dat personal sau transmis prin statul major; în ordin se precizează scopul, ora, locul, modul de dispunere a

      formaţiei, ţinuta, armamentul, tehnica şi alte materiale cu care subunităţile trebuie să se prezinte la adunare.

    2. 2. Formaţiile de deplasare

      Art. 118. - (1) Formaţia de deplasare a unităţii militare este în coloană câte trei şi se compune din coloanele subunităţilor, dispuse una după alta, în ordinea prevăzută prin statul de organizare sau în cea stabilită de comandant. La ordin, unitatea militară poate adopta şi alte dispozitive pentru deplasare.

      1. (2) Comandantul unităţii militare se deplasează în capul coloanei, iar locţiitorul comandantului la 3 paşi înapoia acestuia; garda Drapelului de luptă al unităţii militare se deplasează la 3 paşi după locţiitorul comandantului, muzica militară, la 5 paşi după garda Drapelului de luptă, şeful de stat major se deplasează la 5 paşi după muzica militară, statul major, la 3 paşi după şeful de stat major, iar subunităţile se deplasează în ordinea stabilită prin statul de organizare al unităţii militare, prima subunitate fiind la 5 paşi după statul major - fig. nr. 114; între comandantul batalionului şi subunitatea din faţa sa distanţa este de 10 paşi, iar între comandanţii plutoanelor/companiilor/ similare şi subunităţile pe care le comandă, distanţele sunt cele menţionate la art. 117 alin.(5).

      2. (3) Deplasarea unităţii militare în coloană câte unul se execută pe subunităţi.

      3. (4) Trecerea unităţii militare de la formaţia de adunare în linie la formaţia de deplasare în coloană se execută la comanda „Batalion, la dreap - TA!”. După executarea întoarcerii, la comanda

        „Batalion, înainte - MARŞ !“, întreaga formaţie pleacă de pe loc în acelaşi timp, iar comandanţii subunităţilor realizează din mişcare distanţele prevăzute între subunităţile din faţa/înapoia lor prin micşorarea/mărirea pasului, menţinând cadenţa.

      4. (5) Când unitatea militară este dispusă în linie de plutoane în coloană, deplasarea începe la comanda „Batalion, înainte - MARŞ!”. După partea prevestitoare a comenzii, comandanţii companiilor se dispun la 5 paşi în faţa plutonului care începe primul deplasarea, comandanţii plutoanelor, la 2 paşi în faţa plutoanelor, ajutorii comandanţilor de plutoane, la un pas înapoia comandanţilor plutoanelor, iar după partea săvârşitoare „MARŞ!”, subunităţile încep deplasarea, succesiv, cu formaţia în coloană câte trei, la comanda comandanţilor de subunităţi.

        image

        image

        Comandant

        image

        image

        Locţiitor

        3p F. Med.

        image

        image

        image

        +

    Pl. Th.

    image

    3p

    image image

    image

    Drapel

    Aj. Cdt. Pl. Th.

    image image

    5p

    image

    image

    image Muzica

    5p

    image

    image

    Şef St. Maj.

    image

    3p

    Cdt. Pl. Th.

    image

    image

    image

    3p

    image

    Pl. Log.

    image

    image

    Aj. Cdt. Pl. Log.

    image

    image

    image

    St. Maj.

    Cdt. Pl. Log.

    image image

    image

    image

    5p 3p

    image

    image

    image

    Cdt. Cp. St. Maj.

    image

    5p

    Bt. A.T.

    image

    image

    image

    Cp. St. Maj.

    5p

    image

    image

    Cdt. Bt. A.T.

    image

    image

    image

    5p 5p

    image

    image

    image

    Cdt. Cp. 1 I

    image

    5p

    Bt. Art.

    image

    image

    image

    Cp. 1 I

    5p

    image

    image

    Cdt. Bt. Art.

    image

    image

    image

    image

    image

    image

    image

    5p

    image

    5p 5p 5p 5p

    image image

    Cdt. Cp. 2 I

    Cp. 2 I

    Cdt. Cp. 3 I

    Cp. 1 I

    Figura nr. 114

    1. (6) Pentru trecerea unităţii militare de la formaţia de deplasare în coloană câte trei, la formaţia de adunare în linie/în linie de subunităţi în coloană, în comandă se indică subunitatea direcţională, locul de adunare, frontul şi formaţia în care se adună subunităţile.

    1. 3. Prezentarea onorului şi a raportului cu batalionul / divizionul / regimentul

    Art. 119. - (1) Pentru prezentarea onorului şi a raportului cu batalionul

    /divizionul/regimentul, comandantul unităţii militare se dispune în faţa şi la centrul formaţiei, la o distanţă de 15 - 20 de paşi, iar când superiorul se apropie la 30 - 40 de paşi de formaţie, dă comanda

    „Batalion - DREPŢI !“, „Batalion, pentru onor - ÎNAINTE!/spre dreap - TA!/stân - GA!”. Când militarii sunt în formaţie cu armamentul asupra lor, se dau comenzile „Batalion - DREPŢI!”,

    „Batalion, pentru onor înainte/spre dreapta/stânga, prezentaţi - ARM'!”.

    1. (2) La comanda pentru prezentarea onorului, comandanţii subunităţilor salută; comandantul unităţii militare se întoarce la stânga împrejur/dreapta/stânga, se deplasează în pas normal către superior, se opreşte la 3 - 4 paşi în faţa acestuia, salută şi prezintă raportul.

    2. (3) După prezentarea raportului, comandantul unităţii militare încetează să salute, execută un pas lateral cu piciorul drept/stâng şi se întoarce la stânga/dreapta, lăsând loc pentru trecerea superiorului, pe care îl însoţeşte în pas normal, la 1 - 2 paşi în stânga şi înapoia acestuia. După primirea raportului, superiorul lasă mâna dreaptă pe lângă corp, se deplasează la flancul drept al formaţiei, salută Drapelul de luptă, se întoarce la dreapta şi trece în revistă întreaga formaţie, salutând, după care încetează să salute şi revine spre centrul formaţiei. Pe timpul trecerii în revistă, comandantul unităţii militare se deplasează în pas normal, în dreapta superiorului, la 1 - 2 paşi înapoia acestuia, salutând. La centrul formaţiei, superiorul se opreşte şi salută cu formula „Bună dimineaţa!/Bună ziua!/Bună seara!”. Comandantul unităţii militare salută, militarii răspund cu voce tare, clar şi toţi în acelaşi timp „Să trăiţi!”. După răspunsul militarilor la salut, superiorul şi comandantul unităţii militare încetează să salute, şi comandantul dă comanda „Batalion, pe loc - REPAUS!”. Dacă onorul s-a dat prin prezentarea armei, se dau comenzile „Batalion, la picior - ARM'!”, sau „Batalion, la umărul stâng - ARM'!” - funcţie de situaţie, „Batalion, pe loc - REPAUS!”.

    3. (4) Dacă unitatea militară nu are Drapelul de luptă în formaţie, după primirea raportului, superiorul lasă mâna dreaptă pe lângă corp şi se deplasează direct spre centrul formaţiei pentru a saluta formaţia, fără a mai executa trecerea în revistă.

    4. (5) Din mişcare, onorul cu batalionul/divizionul/regimentul se prezintă la comanda

    „Batalion, pentru onor spre dreap - TA!/spre stân - GA!”.

    CAPITOLUL V

    Instrucţia de front a subunităţilor şi unităţilor militare care acţionează pe autovehicule

    SECŢIUNEA 1

    Reguli generale

    Art. 120. - (1) Pentru desfăşurarea instrucţiei de front, subunităţile îşi dispun autovehiculele

    astfel:

    careu.

    1. a) plutonul - în linie/în coloană de autovehicule;

    2. b) compania/similare - în linie de plutoane, cu autovehiculele în linie/în coloană;

    3. c) unitatea militară - în linie de companii/plutoane cu autovehiculele în linie/în coloană şi în

    (2) Distanţa între autovehicule este de 10 m, iar intervalele dintre acestea, de 3 m.

    Intervalele între plutoane sunt de 3 m, între companii, de 5 m, iar între batalioane, de 10 m. La ordinul comandantului, militarii se adună în faţa autovehiculelor, la 3 paşi de linia acestora.

    1. (3) Înainte de îmbarcare, se verifică dacă armele militarilor sunt descărcate; când deplasarea se execută cu armele încărcate, se verifică dacă acestea sunt asigurate; baionetele se scot de la arme/se rabatează.

    2. (4) Pentru fiecare autovehicul/coloană se numeşte un şef al autovehiculului/coloanei dintre ofiţerii/subofiţerii/gradaţii cărora li se subordonează întregul personal, inclusiv conducătorul auto/mecanicul conductor. Ca şef al autovehiculului/coloanei se numeşte, de regulă, comandantul subunităţii care se transportă pe autovehicule.

    3. (5) Observarea semnalelor şefului de coloană se face de către comandanţii subunităţilor/şefii autovehiculelor sau de către observatori numiţi special în acest scop.

    4. (6) Supravegherea autovehiculelor din coloană, a zăvoarelor existente la caroserie şi a tehnicii remorcate se face de către oblonieri şi/sau observatori, numiţi de către comandant, din rândul militarilor .

    SECŢIUNEA a 2-a

    Îmbarcarea în autovehicule

    Art. 121. - (1) Subunităţile se adună la autovehicule la comanda/semnalul „Pluton, la autovehicule - ADUNAREA!”. La această comandă, subunitatea se adună în linie, la trei paşi în faţa autovehiculului, cu arma la picior, comandantul subunităţii fiind dispus la flancul drept al acesteia.

    1. (2) Conducătorii auto se dispun la un pas în stânga autovehiculelor, în dreptul farului.

    2. (3) Comandantul subunităţii/şeful de autovehicul numeşte şeful de platformă, observatorii şi oblonierii dreapta/stânga dintre militarii care stau pe locurile de la margine, lângă oblonul din spate.

    3. (4) La comanda/semnalul „Pluton, pentru - ÎMBARCARE!”, militarii, având arma în cumpănire, se dispun, de regulă, pe două şiruri, înapoia autovehiculului. Oblonierii dreapta/stânga şi

      şeful de platformă se dispun lateral lângă obloane, respectiv, înapoia dispozitivului pentru îmbarcare, în poziţia pentru luptă în picioare/în genunchi/culcat, în funcţie de teren, asigurând îmbarcarea subunităţii, după care se îmbarcă ultimii.

    4. (5) Îmbarcarea în autovehicule se execută la comanda/semnalul „Pluton - ÎMBARCAŢI!”. După partea săvârşitoare a comenzii, militarii se îmbarcă cu rapiditate în autovehicul. Primii se îmbarcă comandanţii grupelor, apoi ceilalţi militari din subunitate; militarul care se îmbarcă pune un picior pe scara oblonului, prinde cu mâna dreaptă/stângă de piciorul banchetei/marginea oblonului lateral, iar cu cealaltă, prinde mâna militarului îmbarcat înaintea sa şi urcă în caroserie, ajutându-l pe cel care îi urmează la îmbarcare.

    5. (6) Când militarii subunităţii au armamentul asupra lor, primii se îmbarcă comandanţii de grupe. Pentru îmbarcare, militarii prind cu mâna de piciorul banchetei/marginea oblonului lateral şi întind celălalt braţ, cu arma în mână, spre militarul îmbarcat. Militarii îmbarcaţi îi ajută pe militarii care le urmează la îmbarcare, prinzându-i de mâna întinsă şi trăgându-i în autovehicul până ajung în siguranţă. Trăgătorii cu aruncătoarele de grenade antitanc portative dau, mai întâi, aruncătoarele, militarilor îmbarcaţi înaintea lor, se îmbarcă în acelaşi mod ca ceilalţi militari, îi ajută pe cei dinapoia lor la îmbarcare, apoi iau aruncătoarele şi se îndreaptă spre locul care le-a fost repartizat. Militarii ocupă locurile pe banchete în ordinea de îmbarcare, dinspre partea din faţă a autovehiculului către înapoia acestuia, avându-se în vedere ca observatorii şi oblonierii să se dispună astfel încât să-şi poată îndeplini responsabilităţile.

    6. (7) În autovehicule, când nu se ordonă pregătirea pentru tragere, armamentul se aşază între genunchi, în poziţie verticală, cu încărcătorul orientat spre înainte, ţinându-se cu mâna dreaptă în dreptul apărătoarei mâinii; mâna stângă se ţine pe genunchiul stâng; trăgătorul cu aruncătorul de grenade antitanc portativ ţine pistolul mitralieră/puşca automată la piept, iar aruncătorul de grenade antitanc portativ, între picioare, cu ajutajul de scurgere a gazelor în jos; mitraliera se ţine între genunchi, în poziţie verticală, prinzându-se cu o mână de mânerul rabatabil şi cu cealaltă mână de manşon şi tubul de gaze.

    7. (8) În unele situaţii, la comandă, armele se pot purta în poziţia la piept.

    8. (9) După îmbarcare, conducătorul auto închide oblonul; şeful de autovehicul verifică dacă oblonul a fost închis şi asigurat cu zăvoare, iar personalul este aşezat pe locuri. La comanda/semnalul „Porniţi - MOTOARELE!”, conducătorii auto şi mecanicii conductori pornesc motoarele pentru încălzire.

    SECŢIUNEA a 3-a

    Deplasarea cu autovehiculele

    Art. 122. - (1) Pentru începerea deplasării se dă comanda „Înainte - MARŞ!”. La această comandă, autovehiculele încep deplasarea din dispozitivul de adunare sau trec succesiv de la

    dispozitivul de adunare la formaţia de deplasare, luând din mişcare distanţele stabilite şi comunicate, înainte de plecare, tuturor conducătorilor auto/mecanicilor conductori.

    1. (2) Pe timpul deplasării, distanţa între autovehicule este de 25 - 50 de m şi se stabileşte de comandantul subunităţii/şeful de coloană în funcţie de viteza de deplasare, condiţiile de trafic, vizibilitate şi stare a vremii.

    2. (3) Pentru schimbarea distanţelor între autovehicule, se dă comanda/semnalul

      „La ... (se indică numărul) metri între autovehicule, măriţi/micşoraţi distanţele - MARŞ!”.

    3. (4) Întoarcerile pe timpul deplasării se pot executa succesiv, după autovehiculul direcţional, prin ocolire, sau simultan cu toate autovehiculele/ subunităţile. Schimbarea direcţiei de deplasare se face la comenzile/semnalele „ATENŢIUNE!”, „La stânga/dreapta - MARŞ!”. Autovehiculul din capul coloanei micşorează viteza şi întoarce, continuând deplasarea pe noua direcţie, iar când celelalte autovehicule ajung în acelaşi loc, întorc şi continuă deplasarea pe noua direcţie, menţinând distanţele stabilite iniţial.

    4. (5) Pentru întoarcerea simultană a autovehiculelor la stânga/dreapta, la comanda/semnalul

      „Ocolire la dreapta/la stânga - MARŞ!”, fiecare autovehicul micşorează viteza, se întoarce la stânga/dreapta şi continuă deplasarea pe noua direcţie; comandantul subunităţii/şeful coloanei precizează mărimea intervalelor după executarea întoarcerii la stânga/dreapta.

    5. (6) Pentru schimbarea vitezei de deplasare se dă comanda/semnalul „La ... - se indică numărul - km pe oră, micşoraţi/măriţi viteza - MARŞ!”. La această comandă/semnal, fiecare autovehicul micşorează/măreşte viteza, menţinând distanţele stabilite iniţial faţă de autovehiculul din faţa sa.

    6. (7) Când se trece prin locuri cu gabarit redus - tuneluri, poduri, pasaje de cale ferată electrificată, pomi cu crengile joase, fire telefonice -, şeful autovehiculului sau primul militar care observă obstacolul îi atenţionează pe ceilalţi militari prin voce/semnalul stabilit.

    Art. 123. - (1) Pentru prezentarea onorului de pe loc şi pe timpul deplasării, când militarii sunt îmbarcaţi în autovehicule, aceştia stau aşezaţi pe banchete fără a îndoi corpul, ţin capul drept, cu privirea înainte şi picioarele depărtate la lăţimea umerilor; când militarii nu au armament, pun palmele cu degetele întinse, pe genunchi; dacă militarii au armamentul asupra lor, ţin armele între genunchi, în poziţie verticală, cu ambele mâini, având mâna dreaptă deasupra, în dreptul apărătoarei mâinii. La comanda „Pentru onor spre dreap - TA/stân - GA!”, militarii întorc capul spre cel căruia i se prezintă onorul; comandanţii subunităţilor, începând de la pluton în sus, şi şefii autovehiculelor salută.

    1. (2) Militarii cu arma la piept salută aşezaţi pe banchete, prinzând arma cu mâna stângă de apărătoarea mâinii şi de uluc, concomitent cu întoarcerea capului spre superior.

    2. (3) Pe timpul deplasării autovehiculelor, conducătorii auto şi mecanicii conductori nu salută.

      Art. 124. - Oprirea autovehiculelor se execută la comanda/semnalul „STAI!”. La această comandă/semnal, conducătorii auto/mecanicii conductori opresc pe partea dreaptă a drumului, păstrând între autovehicule distanţele prevăzute la art. 122 sau cele stabilite de comandant. Dacă este necesar să se oprească motoarele, se dă comanda/ semnalul „Opriţi - MOTOARELE!”.

      SECŢIUNEA a 4-a

      Debarcarea din autovehicule

      Art. 125. - (1) Debarcarea militarilor din autovehicule se execută, de regulă, în ordinea inversă îmbarcării, numai după ce autovehiculele au fost oprite, la comanda/semnalul „Pluton - DEBARCAŢI !“. Dacă nu este necesar ca din autovehicule să debarce toate subunităţile, comandantul precizează subunitatea care va debarca, prin comanda „Grupa a doua - DEBARCAŢI!” sau „Plutonul unu - DEBARCAŢI!”.

      1. (2) La această comandă/semnal, conducătorii auto deschid oblonul din spate, iar militarii coboară din autovehicul cu armamentul în mână şi se adună în formaţia în coloană, înapoia autovehiculului.

      2. (3) Debarcarea şi îmbarcarea pe timpul opririlor/staţionărilor este permisă la comanda/semnalul comandantului subunităţii şi se execută numai prin spatele autovehiculului; pe timpul staţionării, militarii se dispun pe partea dreaptă a autovehiculului, în afara părţii carosabile.

    SECŢIUNEA a 5-a

    Formaţiile subunităţilor şi unităţilor care acţionează pe autovehicule

    1. 1. Formaţiile plutonului

      Art. 126. - (1) Formaţia de adunare a plutonului este în linie, cu autovehiculele dispuse pe acelaşi aliniament, la interval de 3 m sau în coloană, cu autovehiculele dispuse unul înapoia altuia, la distanţe de 10 m.

      (2) Adunarea plutonului se execută la comanda „Pluton în linie/în coloană - ADUNAREA!”. Când plutonul este îmbarcat pe mai multe autovehicule, pentru adunarea în linie, acestea se dispun în ordinea numerică a grupelor, în stânga autovehiculului comandantului plutonului.

      Art. 127. - (1) Formaţia de deplasare a plutonului este în coloană; când plutonul se deplasează cu mai multe autovehicule, comandantul plutonului se deplasează cu autovehiculul din capul coloanei.

      (2) Deplasarea începe la comanda „Pluton, înainte - MARŞ!”. După partea săvârşitoare a comenzii, primul autovehicul începe deplasarea cu viteză mai mică decât viteza maximă stabilită de comandantul subunităţii/şeful coloanei până când se pune în mişcare întreaga formaţie şi se realizează distanţele ordonate .

      (3) Trecerea plutonului de la formaţia de deplasare în coloană la formaţia de adunare în linie de autovehicule se execută la comanda „Pluton, pe aliniamentul ... , front ..., în linie de autovehicule

      - ADUNAREA!”. Primul autovehicul se opreşte în locul stabilit de comandantul subunităţii/şeful de coloană, iar celelalte autovehicule se deplasează, succesiv, prin stânga autovehiculului din faţă şi opresc când ajung pe aliniamentul ordonat sau la comanda „STAI!”/semnalul „STOP!”. Când nu se precizează alte intervale între autovehicule, acestea sunt de 3 m.

    2. 2. Formaţiile companiei/similare

      Art. 128. - (1) Formaţiile de adunare ale companiei/similare pe autovehicule sunt: în linie de autovehicule, în linie de plutoane în coloană şi în coloană. Adunarea se execută la comanda

      „Companie, în linie/în linie de plutoane în coloană - ADUNAREA!” sau „Companie, în coloană - ADUNAREA!”.

      1. (2) Când compania/similare se adună în linie/în linie de plutoane în coloană, intervalul între autovehicule şi între plutoane este de 3 m; când se adună în linie de plutoane în coloană/în coloană, distanţa între autovehicule este de 10 m. Intervalul între două companii/similare dispuse în linie este de 5 m.

      2. (3) La partea săvârşitoare a comenzii, plutoanele se adună în ordinea numerică, în linie/în coloană, în stânga/înapoia autovehiculului comandantului companiei/similare, la intervalele şi distanţele menţionate mai sus sau cele stabilite de comandantul subunităţii/şeful de coloană.

      Art. 129. - (1) Formaţia de deplasare a companiei/similare este în coloană - fig. nr. 94.

      Comandantul subunităţii se deplasează cu autovehiculul din capul coloanei.

      1. (2) Deplasarea companiei/similare începe la comanda „Companie, înainte - MARŞ!”. După partea săvârşitoare a comenzii, primul autovehicul începe deplasarea cu viteză mai mică decât viteza maximă stabilită de comandantul subunităţii/şeful coloanei până când se pune în mişcare întreaga coloană şi se realizează distanţele ordonate.

      2. (3) Pentru trecerea companiei/similare de la formaţia de adunare în linie la formaţia de deplasare în coloană, autovehiculul comandantului companiei/similare sau al comandantului plutonului unu începe deplasarea în direcţia indicată, fiind urmat, în ordinea numerică sau în ordinea indicată de comandantul companiei/similare, la distanţele stabilite, de către celelalte autovehicule.

      3. (4) Trecerea companiei/similare de la formaţia de deplasare în coloană la una din formaţiile de adunare în linie/în linie de plutoane în coloană se execută la comenzile şi după regulile arătate la formaţia de adunare a plutonului. În acest caz, plutoanele ies din coloana companiei/similare şi se adună în formaţia ordonată, pe măsura realizării dispozitivului de către subunitatea din faţă, la comenzile comandanţilor plutoanelor „Pluton, în linie de autovehicule - ADUNAREA!” sau

      „Pluton, în coloană - ADUNAREA!”.

    3. 3. Formaţiile batalionului/divizionului/regimentului

    Art.130. - (1) Formaţiile de adunare ale batalionului/divizionului/regimentului pe autovehicule sunt în linie, în linie de subunităţi în coloană, în coloană şi în careu. Formaţia de adunare a unităţii militare se stabileşte în funcţie de scopul urmărit, capacitatea şi configuraţia locului de dispunere a efectivelor şi autovehiculelor şi se execută la comanda „Batalion, direcţional

    ..., front ..., în linie/în linie de companii în coloană/în coloană/în careu - ADUNAREA!”. La această comandă, subunităţile se dispun în ordinea stabilită prin statul de organizare sau în cea precizată de comandant/şeful coloanei. Intervalele şi distanţele între autovehicule şi subunităţi sunt cele prevăzute pentru pluton şi companie/similare. Între două unităţi militare, intervalul este de 10 m.

    1. (2) Formaţia de deplasare a batalionului/divizionului/regimentului pe autovehicule este în coloană. Când unitatea militară se adună în coloană, subunităţile se încolonează în ordinea prevăzută prin statul de organizare sau în cea indicată de comandant prin ordinul de deplasare.

    2. (3) Trecerea batalionului/divizionului/regimentului de la formaţiile de adunare în linie/în linie de subunităţi în coloană la formaţia în coloană se execută la comanda „Batalion, în coloană - ADUNAREA!”. Deplasarea batalionului/divizionului/regimentului începe la comanda/semnalul

      „Batalion, înainte - MARŞ!”. La această comandă/semnal, autovehiculul comandantului începe deplasarea; în urma acestuia, autovehiculele subunităţilor se deplasează în ordinea şi la distanţele stabilite.

    3. (4) Trecerea batalionului/divizionului/regimentului de la formaţia de deplasare în coloană la una din formaţiile de adunare se execută la comanda „Batalion, în linie/în linie de subunităţi în coloană - ADUNAREA!”. La această comandă, primul autovehicul se opreşte în locul stabilit de comandantul unităţii militare/şeful de coloană, iar celelalte autovehicule se deplasează, succesiv, prin stânga autovehiculului din faţă şi opresc când ajung pe aliniamentul ordonat sau la comanda/semnalul „STAI!”. Când nu se precizează alte intervale şi distanţe între autovehicule, acestea sunt de 3 m, respectiv 10 m.

    4. (5) După realizarea formaţiei, se dă comanda/semnalul „Opriţi - MOTOARELE!”.

    CAPITOLUL VI

    Particularităţi ale instrucţiei de front

    SECŢIUNEA 1

    Instrucţia de front pentru îmbarcarea în aeronave

    Art. 131. - (1) Pentru transportul cu o aeronavă, militarii se deplasează, până la platforma de îmbarcare în formaţie, cu grupa/plutonul/detaşamentul în coloană, având asupra lor armamentul şi materialele stabilite pentru îmbarcare. Militarii se opresc înapoia aeronavei sau lateral, la comanda

    „Pluton-STAI!“, la o depărtare care să permită transmiterea comenzilor prin voce când aeronava are motoarele pornite. Comandantul eşalonului militar comandă „Grupa întâi 5 paşi, grupa a doua 3

    paşi, înainte - MARŞ!” apoi, după alinierea subunităţii, dă comanda „Pluton, puneţi jos - MATERIALELE ŞI ARMAMENTUL!”. La această comandă, militarii aşază raniţele şi celelalte materiale la un pas în faţa lor, aliniate, iar armamentul pe sol, în partea dreaptă a raniţelor.

    1. (2) După executarea instructajului de către comandantul aeronavei sau de către tehnicul de bord privind modul de comportare în aeronavă pe timpul zborului, măsurile de evacuare în caz de necesitate, urgenţa salvării personalului şi materialelor, regulile de securitate şi sănătate în muncă şi protecţiei mediului, la comanda comandantului eşalonului militar „Pluton, ridicaţi - MATERIALELE ŞI ARMAMENTUL!”, militarii ridică materialele şi armamentul individual. Accesul spre trapa/scara de îmbarcare se execută din spatele aeronavei către faţa acesteia sau din lateral. La comanda comandantului eşalonului militar „Pluton, pregătirea pentru - ÎMBARCARE!”, militarii se încolonează la trapa/scara aeronavei, în formaţia stabilită de comandantul aeronavei sau tehnicul de bord, cu toate materialele asupra lor, având armele în cumpănire, fără baionetă. Pe timpul transportului în aeronave, încărcătoarele armelor, cu sau fără muniţie, se păstrează în portîncărcătoare. La comanda „Pluton - ÎMBARCAŢI!”, militarii încep îmbarcarea, aşază şi fixează materialele cu chingi, ocupă locurile precizate şi acroşează centurile de siguranţă, ţinând armele între picioare, cu ţeava în sus. Aruncătoarele de grenade antitanc portative, mitralierele şi muniţia se transportă separat sau cu aceeaşi aeronavă, în ambalajele proprii, în containere care se fiează cu chingi pe platforma portcontainer/în cală. Comandantul eşalonlui militar se îmbarcă ultimul.

    2. (3) Din momentul îmbarcării în aeronavă şi până la debarcare, militarii execută ordinele comandantului aeronavei, având voie să părăsească locurile numai cu aprobarea personalului de bord.

    3. (4) După aterizarea aeronavei, cu aprobarea comandantului aeronavei, comandantul eşalonului militar dă comanda „Pluton, pregătirea pentru - DEBARCARE!”. La această comandă, militarii desfac centurile de siguranţă, se ridică de pe scaune/banchete, iau armamentul individual în mâna dreaptă, ridică echipamentul şi materialele personale şi se întorc cu faţa spre trapa/uşa pe care s-au îmbarcat. La comanda „Pluton - DEBARCAŢI!”, militarii se deplasează în coloană câte unul şi debarcă în ordinea inversă îmbarcării, începând cu comandantul eşalonului militar de transport, astfel încât primul militar îmbarcat să debarce ultimul.

    4. (5) După debarcare, militarii se îndepărtează de aeronavă în coloană câte unul şi se dispun cu formaţia în linie, pe locul precizat de comandantul eşalonului. Comandantul eşalonului militar verifică efectivul şi materialele subunităţii debarcate, apoi dă comenzile pentru deplasarea subunităţii de pe aeroport.

    5. (6) Comenzile şi mişcările pentru deplasarea eşalonului militar la/de la aeroport sunt aceleaşi ca şi cele prevăzute la instrucţia de front a subunităţilor/unităţilor militare.

    6. (7) Înainte de executarea îmbarcării în aeronavă, militarii din celelalte categorii de forţe ale armatei vor studia caracteristicile gradelor militare din forţele aeriene, în vederea acordării semnelor regulamentare de respect.

    SECŢIUNEA a 2-a

    Instrucţia de front pentru îmbarcarea pe nave

    Art. 132. - (1) Pentru transportul cu o navă, militarii se deplasează, până la cheul/locul de acostare, în formaţie, cu grupa/plutonul/compania în coloană, având asupra lor armamentul şi materialele stabilite pentru îmbarcare. Militarii se opresc pentru instructaj la comanda „Pluton - STAI!” la o depărtare, faţă de navă, care să permită transmiterea comenzilor prin voce când nava are motoarele pornite. Comandantul eşalonului militar comandă „Grupa întâi 5 paşi, grupa a doua 3 paşi înainte - MARŞ!” apoi, după alinierea subunităţii, dă comanda „Pluton, puneţi jos - MATERIALELE ŞI ARMAMENTUL!”. La această comandă, militarii aşază raniţele şi celelalte materiale la un pas în faţa lor, aliniate, iar armamentul pe sol, în partea dreaptă a raniţelor.

    1. (2) După executarea instructajului de către comandantul navei/ofiţerul secund, privind modul de comportare pe navă pe timpul transportului, măsurile de evacuare în caz de necesitate, urgenţa salvării personalului şi materialelor, modul de ocupare şi utilizare a mijloacelor de salvare colectivă, regulile de securitate şi sănătate a muncii şi mediului la comanda comandantului eşalonului militar „Pluton, ridicaţi - MATERIALELE ŞI ARMAMENTUL!”, militarii ridică materialele şi armamentul individual. Accesul la bord se execută numai cu aprobarea comandantului navei, la comanda comandantului eşalonului militar „Pluton, pregătirea pentru - ÎMBARCARE!”. La această comandă, militarii se încolonează cu toate materialele la schela/scara navei, având armele în cumpănire, fără baionetă. La comanda „Pluton - ÎMBARCAŢI!”, militarii încep îmbarcarea pe navă, în coloană câte unul, se deplasează pe traseele stabilite şi ocupă locurile/compartimentele repartizate, depozitând materialele şi armamentul. Comandantul eşalonului militar se îmbarcă ultimul.

    2. (3) Din momentul îmbarcării pe navă şi până la debarcare, militarii execută ordinele comandantului navei/ofiţerului secund, având voie să staţioneze şi să se deplaseze numai cu aprobarea personalului din serviciul de zi/cart pe navă. După îmbarcarea la bordul navei, personalul va participa la antrenamentele de abandon al navei organizate şi conduse de comandantul secund/ofiţerul secund al navei.

    3. (4) După acostare, cu aprobarea comandantului navei, comandantul eşalonului militar dă comanda „Pluton, pregătirea pentru - DEBARCARE!”. La această comandă, militarii iau armamentul individual în cumpănire, ridică echipamentul şi materialele personale şi ies pe puntea pe care s-au îmbarcat. La comanda „Pluton - DEBARCAŢI!”, militarii se deplasează în coloană

      câte unul şi debarcă în ordinea inversă îmbarcării, începând cu comandantul eşalonului de transport militar, astfel încât primul militar îmbarcat să debarce ultimul.

    4. (5) Când debarcarea urmează să se execute în locuri neamenajate, fără acostare la mal, fără schelă/scară înainte de îmbarcarea pe navă, prin grija comandantului eşalonului militar, se vor efectua, obligatoriu, antrenamente de debarcare la specificul navei cu care se realizează transportul.

    5. (6) După debarcare, militarii se îndepărtează de navă în coloană câte unul, iar pe locul precizat, se dispun în formaţia în linie. Comandantul eşalonului militar verifică efectivul şi materialele subunităţii debarcate, apoi dă comenzile pentru deplasarea subunităţii de pe cheul/locul de debarcare.

    6. (7) Comenzile şi mişcările pentru deplasarea eşalonului militar la/de pe cheul de îmbarcare/debarcare sunt aceleaşi ca cele prevăzute la instrucţia de front a subunităţilor/unităţilor militare.

    7. (8) Înainte de executarea îmbarcării pe o navă, militarii din celelalte categorii de forţe ale armatei vor studia caracteristicile gradelor militare din forţele navale, în vederea acordării semnelor regulamentare de respect.

    SECŢIUNEA a 3-a

    Instrucţia de front pentru îmbarcarea şi debarcarea subunităţilor şi unităţilor militare care se transportă pe calea ferată

    Art. 133. - (1) Întreaga activitate de îmbarcare/debarcare a eşalonului militar se execută la ordinul şi sub conducerea directă a comandantului eşalonului militar.

    1. (2) Personalul eşaloanelor militare se transportă în vagoane acoperite, amenajate sau în vagoane de călători, astfel:

      1. a) în vagon acoperit pe două osii, 32 de locuri;

      2. b) în vagon acoperit pe patru osii, 48 de locuri;

      3. c) în vagon călători clasa I, 54 de locuri;

      4. d) în vagon călători clasa a II-a, 80 de locuri.

    2. (3) Pregătirea pentru îmbarcarea în vagoane a materialelor şi tehnicii se face la comanda comandantului eşalonului militar „Grupele de îmbarcare, pregătirea pentru - ÎMBARCARE!”. Comanda se repetă de comandanţii subunităţilor. La această comandă, subunităţile/grupele de îmbarcare se pregătesc pentru îmbarcare. Şefii de vagoane şi comandanţii subunităţilor urmăresc ca baionetele să fie scoase/rabatate, iar armele descărcate şi asigurate.

    3. (4) Grupele special destinate pentru îmbarcarea materialelor şi tehnicii depun armele, raniţele, mantalele şi celelalte materiale aflate asupra lor, în locul stabilit de şeful grupei de îmbarcare, apoi se deplasează în dreptul vagoanelor descoperite, care sunt trase la rampă.

    4. (5) La comanda/semnalul „Grupele de îmbarcare, îmbarcaţi - TEHNICA ŞI MATERIALELE!”, acestea încep îmbarcarea tehnicii şi materialelor.

    5. (6) Îmbarcarea personalului eşalonului militar în vagoane se face după îmbarcarea materialelor şi a tehnicii. Înainte de îmbarcare, comandantul eşalonului militar execută instructajul militarilor privind modul de comportare în vagoane pe timpul transportului, măsurile de evacuare în caz de necesitate, urgenţa salvării personalului şi materialelor, regulile de securitate şi sănătate a muncii şi mediului La comanda „Pregătirea pentru - ÎMBARCARE!”, militarii ridică materialele şi armamentul individual, iar la comanda „Companie - LA VAGOANE!”, subunităţile se deplasează spre vagoanele care le-au fost repartizate, se încolonează pe peron, la 5 m de uşa vagonului respectiv şi, la ordin, încep îmbarcarea.

    6. (7) Personalul se dispune în vagoane conform precizărilor şefilor de vagoane.

    7. (8) Îmbarcarea personalului în vagoanele acoperite, fără mijloace ajutătoare, se face astfel:

      1. a) şefii de vagoane se dispun la flancul drept al subunităţilor şi numesc plantoanele pe vagoane;

      2. b) plantoanele pe vagoane execută recunoaşterea vagoanelor, verifică starea de fixaţie şi deschid uşile din partea unde se face îmbarcarea.

    8. (9) La comanda „Pluton - ÎMBARCAŢI!”, primul militar, ajutat de planton, urcă în vagon şi, după ce îşi depune armamentul, raniţa şi mantaua la locul indicat de şeful de vagon, revine în stânga uşii, iar plantonul se dispune în dreapta; următorii doi militari se opresc lângă vagon în stânga şi în dreapta uşii, îşi depun armele şi raniţele lângă ei, pe sol, urmând să ajute pe ceilalţi militari la urcare; militarul care urcă în vagon dă arma şi raniţa celui din vagon care, după ce le aşază lângă uşă, îl prinde de mâna dreaptă/stângă, ajutându-l să urce. Militarul care urmează să se urce, se sprijină cu gamba piciorului drept/stâng în palmele militarului de lângă vagon; ajutându-se şi de genunchiul celuilalt picior, cu care se sprijină pe podeaua vagonului, se urcă în vagon. După urcare, îşi ia arma şi raniţa în mână şi se deplasează la locul care i-a fost repartizat. După ce s-au îmbarcat toţi militarii, urcă şi cei de lângă vagon, ajutaţi de planton şi de primul militar urcat. Ultimul se îmbarcă şeful vagonului.

    9. (10) Îmbarcarea militarilor în vagoane acoperite se poate face şi cu ajutorul scării vagoanelor, podeţelor de acces sau al rampelor/cheurilor, astfel:

      1. a) la îmbarcarea cu ajutorul podeţului din scânduri, plantonul ia loc la uşa vagonului, iar militarii se urcă în vagon unul câte unul, la interval de 2 paşi unul de altul. Pentru a evita deplasarea podeţului, acesta se fixează cu doi ţăruşi/pene. Pe timp de iarnă, podeţul se presară cu nisip, iar de fiecare parte a acestuia se aşază, în plus, câte un soldat pentru ajutarea celor care intră în vagon;

      2. b) la îmbarcarea personalului la rampe şi cheuri se aplică aceleaşi reguli ca şi la îmbarcarea fără mijloace ajutătoare. Deosebirea constă în faptul că rampele şi cheurile dau posibilitatea ca îmbarcarea şi debarcarea să se efectueze la nivelul podinei vagonului.

    10. (11) Mitralierele, aruncătoarele de grenade antitanc portative şi aruncătoarele de mine se aşază în mijlocul vagonului acoperit, iar pistoalele mitralieră/puştile automate/puştile mitralieră/puştile semiautomate cu lunetă/mitralierele se păstrează asupra militarilor.

    11. (12) Comandantul eşalonului militar înştiinţează întregul personal al eşalonului militar despre ora plecării trenului şi ora de la care coborârea din vagoane a militarilor este interzisă.

    Art. 134. - (1) Debarcarea militarilor din vagoane se face la ordinul comandantului eşalonului militar. La apropierea trenului de staţia de debarcare, şefii de vagoane dau comanda

    „PREGĂTIREA PENTRU DEBARCARE!”. La această comandă, militarii se echipează, îşi iau armamentul şi se pregătesc pentru debarcare, fără a părăsi locurile. Debarcarea din vagoane se face începând cu militarii din primele bănci din stânga şi din dreapta uşii/primele compartimente.

    1. (2) În staţia de debarcare, la comanda „Pluton - DEBARCAŢI!”, se numesc doi militari care coboară din vagon, fără armament şi raniţe. Aceştia îşi primesc armele şi raniţele din vagoane, le aşază alături, pe sol şi se dispun la stânga şi la dreapta uşii, pentru a-i ajuta pe ceilalţi militari să debarce. Militarii rămaşi în vagon se îndreaptă în coloană câte unul spre stânga/dreapta uşii şi coboară, ajutaţi de militarii de lângă vagon, care le iau armele şi raniţele.

    2. (3) Grupele special destinate trec la debarcarea tehnicii şi a materialelor eşalonului militar.

    3. (4) Plantonul verifică dacă au fost debarcate toate materialele, starea de curăţenie a vagonului, după care, la ordinul şefului de vagon, se deplasează la subunitatea din care face parte.

    4. (5) Subunităţile debarcate se adună în formaţia în linie pe locul stabilit de comandantul eşalonului militar; comandanţii subunităţilor verifică efectivul şi materialele pe care le au în primire, după care ordonă începerea deplasării.

    5. (6) Comenzile şi mişcările pentru deplasarea eşalonului militar la/de la gară sunt aceleaşi ca cele prevăzute la instrucţia de front a subunităţilor/unităţilor militare.

      CAPITOLUL VII

      Revista de front

      a subunităţilor, unităţilor şi marilor unităţi militare

      SECŢIUNEA 1

      Revista de front a subunităţilor, unităţilor şi marilor unităţi militare care acţionează pe jos

      Art. 135. - (1) Revista de front este activitatea care se execută în scopul verificării nivelului de pregătire a subunităţii/unităţii/marii unităţi militare la instrucţia de front, însuşirii de către

      militari a prevederilor prezentului regulament, stării de întreţinere a echipamentului, armamentului, tehnicii şi autovehiculelor din dotare.

      1. (2) Revista de front este condusă de către comandanţii nemijlociţi şi direcţi ai subunităţilor/unităţilor/marilor unităţi militare sau de către şefii comisiilor de inspecţie.

      2. (3) Revista de front se execută cu toate efectivele, armamentul şi tehnica din înzestrare prezente în cazarmă.

    Art. 136. - (1) Persoanele care conduc revista de front fac cunoscut comandanţilor subunităţilor/unităţilor/marilor unităţi militare Planul executării revistei de front. Acesta se trimite la subunitatea/unitatea/marea unitate militară care execută revista de front, astfel încât să ajungă la destinaţie cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de ziua în care se va desfăşura activitatea şi cuprinde: data, ziua şi ora la care se execută revista de front; durata; locul; ţinuta; tehnica şi armamentul care se scot; modul de desfăşurare a raportului de informare; întreaga tematică de verificare a gradului de pregătire a subunităţii/ unităţii/marii unităţi militare la instrucţia de front.

    1. (2) Locul pe care se execută revista de front se organizează astfel: o linie pentru dispunerea subunităţilor şi una înapoia acesteia, la 10 - 15 m, pentru dispunerea armamentului şi tehnicii; în faţa liniei pentru dispunerea subunităţilor, se trasează patru linii pentru ieşirea militarilor la raportul de informare, la 3, 5, 9 şi 15 paşi.

    2. (3) Revista de front se încheie cu defilarea subunităţii/unităţii/marii unităţi militare.

    1. 1. Revista de front a companiei/similare

      Art. 137. - Pentru revista de front, compania/similare se dispune în formaţia de adunare în linie pe trei rânduri - fig. nr. 107; comandantul companiei/similare se dispune la 7 paşi în faţa şi la mijlocul formaţiei.

      Art. 138. - (1) Când persoana care conduce revista de front se apropie la 30 - 40 de paşi, comandantul companiei/similare comandă „Companie - DREPŢI!”, „Pentru onor înainte/spre dreapta/stânga prezentaţi - ARM'!”. După partea săvârşitoare a comenzii, o dată cu ultimul timp al prezentării armei pentru onor, militarii întorc capul către persoana care conduce revista de front; comandanţii plutoanelor, aflaţi în formaţie, salută. Apoi, comandantul companiei/similare se întoarce la stânga împrejur/dreapta/stânga şi se îndreaptă în pas normal către persoana care conduce revista de front, se opreşte la 3 - 4 paşi în faţa acesteia, salută şi raportează „Domnule ... - gradul - , compania ... este adunată pentru revista de front!”. În cazul în care comandantul companiei/similare nu este cunoscut de către persoana care conduce revista de front, acesta se prezintă cu formula

      „Sunt comandantul companiei... - gradul şi numele -”.

      1. (2) După darea raportului, comandantul companiei/similare, încetând să salute, execută un pas lateral cu piciorul drept/stâng şi se întoarce la stânga/dreapta, lăsând loc pentru trecerea superiorului.

      2. (3) Primind raportul, persoana care conduce revista de front lasă mâna dreaptă în jos şi se îndreaptă spre flancul drept al formaţiei, însoţit de comandantul companiei/similare, la 1 - 2 paşi în stânga şi înapoia sa, se opreşte, se întoarce la dreapta şi apoi trece în revistă subunitatea, în pas normal, salutând; după ce a trecut în revistă întreaga subunitate, încetează să salute, revine la 8 - 10 paşi în faţa şi la mijlocul formaţiei, se opreşte, salută cu formula „Bună dimineaţa/Bună ziua !“. Militarii răspund clar şi toţi odată „Să trăiţi!”, apoi comandantul companiei/similare comandă

        „compagnie la umărul stâng - ARM'!”, „Companie, la picior - ARM'!”, „Companie, pe loc - REPAUS!” sau „Companie, la umărul stâng - ARM'!”, „Companie, pe loc - REPAUS!”, după care trece la executarea ordinelor primite.

      3. (4) Pe timpul primirii raportului, ofiţerii ce însoţesc persoana care conduce revista de front se opresc la 10 m înapoia acesteia, se dispun în linie, cu faţa către formaţie, salută şi rămân pe loc până la comanda „Companie, pe loc - REPAUS!”. După ce au fost prezentaţi în faţa subunităţii, trec la executarea ordinelor primite.

      Art. 139. - (1) Dacă se execută raportul de informare, comandantul companiei/similare comandă „Companie - DREPŢI!”, „Pentru raportul de informare, înainte - MARŞ!”. La această comandă, militarii care au ceva de raportat ies la distanţele stabilite: ofiţerii - la 15 paşi, maiştrii militari şi subofiţerii - la 9 paşi, gradaţii - la 5 paşi, soldaţii - la 3 paşi, după care, persoana care conduce revista de front şi ofiţerii care o însoţesc ascultă motivele celor care au ieşit la raport. Cadrele militare sunt luate în evidenţă şi vor fi primite la raport, în mod confidenţial, după excutarea revistei de front.

      (2) După executarea raportului de informare, se trece la verificarea subunităţii după tematica prevăzută în Planul executării revistei de front: aspectul exterior al ţinutei militarilor, documentele militare personale, starea de întreţinere şi operativitate a armamentului şi tehnicii din înzestrare, gradul de pregătire individuală şi cu subunitatea la instrucţia de front, starea de intreţinere a locurilor de cazare a militarilor, magaziilor/remizelor subunităţii, birourilor, modul de evidenţă şi păstrare a bunurilor din dotare.

      Art. 140. - (1) Revista de front se încheie cu defilarea companiei/similare în faţa persoanei care conduce activitatea; pe timpul defilării, militarii ţin armele la piept/la umărul stâng; aruncătoarele de grenade antitanc portative se ţin la spate, iar mitralierele, la umărul stâng.

      (2) După realizarea dispozitivului de defilare - fig. nr. 96 -, comandantul companiei/similare se dispune la 5 paşi înaintea plutonului din capul coloanei, cu faţa spre formaţie şi comandă

      „Companie - V-ALINIAŢI!”, „Companie - DREPŢI!”, „Pentru defilare, cu onorul spre dreapta, companie înainte - MARŞ!”. După partea săvârşitoare a comenzii, se întoarce la stânga împrejur şi începe defilarea în cadenţa subunităţii.

      1. (3) La aproximativ 20 de paşi de persoana care primeşte defilarea, comandantul companiei/similare şi comandanţii plutoanelor, salută şi, în acelaşi timp, întorc capul privind spre aceasta. Când comandanţii plutoanelor salută, soldaţii şi gradaţii voluntari, continuând deplasarea în pas de defilare, întorc, simultan, capul spre persoana care primeşte defilarea, mai puţin militarii şirului din dreapta. După ce fiecare pluton a trecut la aproximativ 20 de paşi de persoana care primeşte defilarea, comandanţii plutoanelor încetează să salute şi toţi militarii întorc capul înainte, cotinuând deplasarea în pas de defilare. La comanda comandantului com- paniei/similare

        „Companie, pas normal - MARŞ!”, militarii continuă deplasarea în pas normal spre locul stabilit.

      2. (4) Persoana care primeşte defilarea şi însoţitorii săi se dispun astfel încât subunitatea care defilează să prezinte onorul spre dreapta. Însoţitorii se dispun în linie pe un rând/pe două rânduri, la 1 - 2 paşi înapoia persoanei care primeşte defilarea.

    2. 2. Revista de front a batalionului/divizionului/regimentului

      Art. 141. - Pentru revista de front, batalionul/divizionul/regimentul se dispune în formaţia de adunare în linie pe trei rânduri - fig. nr. 112 - sau în linie de plutoane în coloană - fig. nr. 113; comandantul unităţii militare se dispune la 10 paşi în faţa şi la mijlocul formaţiei.

      Art. 142. - (1) Întâmpinarea persoanei care conduce revista de front, raportul de informare şi celelalte activităţi, în afară de defilare, se desfăşoară aşa cum se arată la revista de front a companiei/similare.

      1. (2) După executarea revistei de front, comandantul unităţii militare comandă „Batalion - DREPŢI!”, „Batalion, la umărul stâng - ARM'!”/dacă militarii au armele la piept, le menţin în această poziţie, „Pentru realizarea dispozitivului de defilare, batalion înainte - MARŞ!”. La această comandă, unitatea militară începe deplasarea spre locul stabilit pentru realizarea dispozitivului de defilare, cu subunităţile încolonate în ordinea prevăzută prin statul de organizare.

      2. (3) După realizarea dispozitivului de defilare - fig. nr. 114 -, comandantul unităţii militare comandă „Batalion - V-ALINIAŢI!”, „Batalion - DREPŢI!”, „Pentru defilare, cu onorul spre dreapta, batalion înainte - MARŞ!”.

      3. (4) Dacă la revista de front a unităţii militare participă muzica militară, concomitent cu realizarea dispozitivului pentru defilare, aceasta se deplasează în faţa persoanei care conduce revista de front. La comanda „MARŞ!”, muzica începe să intoneze marşul de defilare.

      4. (5) Defilarea se execută după aceleaşi reguli ca cele prevăzute la revista de front a companiei/similare.

      5. (6) După ce ultima subunitate a trecut la 20 de paşi de persoana care primeşte defilarea, muzica încetează marşul, după care prezintă onorul şi defilează.

    3. 3. Revista de front a marii unităţi militare

    Art. 143. - (1) Revista de front a marii unităţi militare se execută după aceleaşi reguli ca la unitatea militară.

    1. (2) La revista de front a marii unităţi militare participă comandamentul marii unităţi militare

      şi unităţile/subunităţile de mare unitate militară.

    2. (3) Când marea unitate militară este dispusă în aceeaşi cazarmă, comandamentul marii unităţi militare şi toate unităţile/subunităţile de mare unitate militară se dispun în linie/în linie de plutoane în coloană, pe acelaşi platou, în ordinea prevăzută prin statul de organizare.

    3. (4) Dacă unităţile/subunităţile de mare unitate militară sunt dispuse în cazărmi/garnizoane diferite, revista de front se execută în cazărmile de dislocare a acestora, în ziua şi la orele precizate de comandantul care conduce revista de front.

    4. (5) Primirea raportului şi raportul de informare se execută cu toate efectivele care participă la activitate; după raportul de informare, comandamentul marii unităţi militare rămâne pe loc, iar unităţile/subunităţile de mare unitate militară se deplasează pe locuri diferite, unde se vor desfăşura activităţile de verificare după tematica prevăzută în Planul executării revistei de front.

    5. (6) În funcţie de timpul avut la dispoziţie, la statele majore de unităţi/comandamentele de mari unităţi militare se pot verifica existenţa şi starea de întreţinere şi păstrare a materialelor individuale pentru alarmă.

    6. (7) Revista de front se încheie la ora stabilită de persoana care conduce activitatea, cu defilarea comandamentului marii unităţi militare şi a unităţilor/subunităţilor de mare unitate militară.

    SECŢIUNEA a 2-a

    Revista de front a subunităţilor şi unităţilor militare cu prezentarea tehnicii de luptă

    Art. 144. - (1) Pentru revista de front, subunităţile se adună cu tehnica de luptă în formaţia de adunare în linie de autovehicule; unitatea militară se adună, de regulă, în linie de companii în coloană de autovehicule. Marea unitate militară se adună cu autovehiculele comandamentului dispuse pe compartimente/servicii în ordinea prevăzută prin statul de organizare, iar subunităţile de mare unitate militară se dispun în continuarea formaţiei, în aceeaşi ordine.

    1. (2) Prezentarea onorului, întâmpinarea comandantului care conduce revista de front şi darea raportului se execută în acelaşi mod ca şi la revista de front pe jos.

    2. (3) Ordinea subunităţilor este aceeaşi ca şi la defilarea pe jos, cu precizarea că se defilează pe două sau trei şiruri de autovehicule, în funcţie de lărgimea pistei; între rândurile de autovehicule, distanţa este de 20 m, între companii/similare, 30 m, iar între batalioane, 40 m.

      Art. 145. - (1) Pe timpul defilării, obloanele turelelor tancurilor şi ale transportoarelor blindate, cu excepţia turelelor tancului şi transportorului blindat al comandantului

      subunităţii/unităţii/marii unităţi militare care defilează, şi geamurile cabinelor automobilelor sunt închise.

      1. (2) Obloanele mecanicilor conductori de la tancuri şi transportoare blindate pot fi deschise.

      2. (3) Comandantul subunităţii/unităţii/marii unităţi militare care defilează pe autovehicule se dispune în capul coloanei, în autoturism, pe banchetă, alături de conducătorul auto.

    Art. 146. - (1) Ajungând la distanţa de 30 - 40 m de persoana care primeşte defilarea, toţi ofiţerii şi şefii de autovehicule salută, întorcând, în acelaşi timp, capul spre acesta; militarii aflaţi în autovehiculele descoperite prezintă onorul prin întoarcerea capului, fără a saluta.

    1. (2) Armele aflate în poziţia la piept se ţin cu mâna dreaptă de gâtul patului, iar cu mâna stângă, de uluc şi apărătoarea mâinii. După ce s-a trecut la 10 m de persoana care primeşte defilarea, comandantul subunităţii/unităţii/marii unităţi militare, ofiţerii şi şefii de autovehicule încetează să salute şi întorc capul înainte. Când şeful de autovehicul încetează să salute, la comanda şefului de platformă, militarii din autovehicule coboară mâinile de pe apărătoarea mâinii şi uluc şi întorc capul înainte.

      Art. 147. - Drapelul de luptă al unităţii/marii unităţi militare, desfăşurat, se dispune în caroseria autoturismului sau în gura de acces de sus a turelei tancului/transportorului blindat al comandantului unităţii/marii unităţi militare.

      Art. 148. - Anexele 1 - 5 fac parte integrantă din prezentul regulament.

      ANEXA Nr. 1

      la regulament

      GLOSAR

      Adâncimea formaţiei/dispozitivului - distanţa dintre primul rând/ militar/autovehicul şi ultimul rând/militar/autovehicul sau dintre partea din faţă şi partea din spate a dispozitivului.

      Bază - militarul/subunitatea/vehiculul numit de comandant, faţă de care se adună/aliniază ceilalţi militari sau celelalte subunităţi/unităţi militare/vehicule în formaţia ordonată.

      Cadenţă - ritmul uniform în care se execută o anumită deplasare pe jos.

      Capul coloanei - militarul/rândul/subunitatea/vehiculul care se deplasează primul în coloană.

      Careu - formaţia realizată prin dispunerea militarilor/subunităţilor/ unităţilor/autovehiculelor militare pe trei dintre laturile unui pătrat, iar pe cea de a patra, a comandantului subunităţii/unităţii militare.

      Centrul formaţiei - partea din mijloc a formaţiei/dispozitivului.

      Ciochinar, ciochinare - mănunchi de cureluşe scurte, având la capete ochiuri sau inele de prindere.

      Coada coloanei - militarul/rândul/subunitatea/vehiculul care se deplasează ultimul, încheind coloana.

      Coifură - articolul de echipament folosit de militar pentru acoperirea capului: boneta, şapca de instrucţie, bereta, şapca, căciula sau casca.

      Coloană - formaţia/dispozitivul realizat prin dispunerea militarilor în adâncime, pe unul sau mai multe şiruri alăturate sau prin dispunerea subunităţilor/unităţilor/autovehiculelor militare unele înapoia celorlalte, la distanţe normale sau stabilite prin ordinul comandantului.

      Direcţional - militarul/subunitatea/vehiculul numit de comandant faţă de care îşi coordonează deplasarea ceilalţi militari/subunităţi/coloane.

      Dispozitiv - dispunerea, într-un anumit mod, a elementelor componente ale unei subunităţi/unităţi militare corespunzătoare scopului urmărit.

      Dispozitiv de adunare - dispunerea subunităţilor/unităţilor/vehiculelor militare într-o anumită ordine în vederea desfăşurării unei activităţi.

      Dispozitiv de deplasare - dispunerea subunităţilor/unităţilor/autovehiculelor militare într-o anumită ordine de încolonare în vederea executării unei deplasări.

      Distanţă - depărtarea dintre doi militari sau două subunităţi/unităţi/autovehicule militare dispuşi/dispuse unul/una înapoia celuilalt/celeilalte.

      Distanţele pot fi: normale sau mărite/micşorate.

      Distanţă normală - depărtarea între doi militari, dispuşi unul după altul, egală cu lungimea unui braţ cu palma întinsă, măsurată până la umărul militarului din faţă; între două subunităţi/unităţi/autovehicule militare, dispuse una după cealaltă, se consideră distanţă normală numărul de paşi/metri stabilit prin prezentul regulament pentru adunarea în coloană.

      Distanţă mărită/micşorată - depărtarea între doi militari sau două subunităţi/unităţi/vehicule militare, dispuşi/dispuse unul/una după altul/alta, realizată prin deplasarea înapoi/înainte cu un anumit număr de paşi/metri; atunci când se indică o bază, distanţele între toţi militarii/toate subunităţile/unităţile/vehiculele militare dispuse în faţa/înapoia bazei se măresc/micşorează până la realizarea, între aceştia, a numărului de paşi/metri indicat prin comandă.

      Echipament militar - totalitatea articolelor neconsumabile, prevăzute în dotarea unei structuri militare, inclusiv a unui militar.

      Flanc - partea dreaptă sau stângă a unei formaţii/dispozitiv. La întoarcerea formaţiei/dispozitivului la stânga împrejur denumirile flancurilor nu se schimbă.

      Formaţie - dispunerea militarilor/subunităţilor/unităţilor militare, fără sau cu armamentul şi tehnica din înzestrare, într-o ordine stabilită.

      Formaţiile se constituie pentru adunare şi/sau pentru deplasare. Formaţia de adunare poate fi în linie, în linie de subunităţi în coloană şi în careu. Se poate constitui cu intervale normale sau cu

      intervale mărite. Pentru începerea programului de instrucţie, revistei de front, apelului sau inspecţiei, subunităţile se dispun, de regulă, în linie/în linie de subunităţi în coloană. Pentru raportul zilnic sau bilanţul periodic, precum şi pentru desfăşurarea unor şedinţe de instrucţie sau a altor activităţi specifice, subunităţile şi unităţile militare se dispun în careu. Când formaţia se întoarce la stânga împrejur, rândul din faţă se completează cu militarul corespunzător din rândul al doilea.

      Formaţia pentru deplasare poate fi: în coloană câte unul, câte doi, câte trei - sau mai mulţi -

      şi se foloseşte pe timpul deplasărilor.

      Front - partea formaţiei/dispozitivului către care militarii sunt orientaţi cu faţa - autovehiculele cu partea din faţă -.

      Interval - depărtarea dintre doi militari sau două subunităţi/unităţi/vehicule militare dispuşi/dispuse unul/una lângă altul/alta. Intervalele pot fi: normale sau mărite.

      Interval normal - depărtarea dintre doi militari alăturaţi, măsurată prin întinderea laterală a mâinii drepte cu pumnul strâns, la nivelul umărului militarului din dreapta. Între două subunităţi/unităţi/vehicule militare alăturate se consideră interval normal numărul de paşi/metri stabiliţi prin prezentul regulament pentru adunarea în linie.

      Interval mărit - depărtarea dintre doi militari alăturaţi, măsurată de la dreapta spre stânga, prin deplasarea laterală cu un anumit număr de paşi; atunci când se indică o bază, intervalele între toţi militarii aflaţi în dreapta şi în stânga bazei se măresc până la realizarea între aceştia a numărului de paşi stabilit prin comandă.

      Lăţimea formaţiei/dispozitivului - distanţa între flancuri.

      Linia de autovehicule - formaţia în care două sau mai multe autovehicule sunt dispuse la intervale egale, pe aceeaşi linie.

      Rând - dispunerea militarilor unul lângă altul. La formaţia pe două sau mai multe rânduri, distanţa între două rânduri alăturate este de o lungime de braţ cu palma întinsă. Rândurile se numesc întâi, al doilea şi aşa mai departe. Dacă un militar iese din rândul întâi, locul său îl ocupă militarul dispus înapoia lui.

      Semnalele pentru conducere reprezintă grupuri de semne convenţionale, acustice sau optice, folosite pentru transmiterea la distanţă a unor comenzi, înştiinţări, avertismente, informaţii.

      Spatele formaţiei/dispozitivului - partea opusă frontului.

      Şir - dispunerea militarilor unul înapoia celuilalt. Când formaţiile de adunare se realizează în linie, iar militarii se dispun pe două sau mai multe rânduri, şirul în care militarul din rândul al doilea sau din rândurile următoare lipseşte, de regulă, nu se completează de către alţi militari; la formaţiile de adunare în coloană şi la cele de deplasare, locurile libere se completează de către militarii aflaţi înapoia acestora, dar ultimul rând trebuie să rămână complet.

      ECHIPAMENTUL PENTRU INSTRUCŢIE AL MILITARILOR

      1. 1. Materiale comune militarilor de toate specialităţile

        ANEXA Nr. 2

        la regulament

        Nr.

        crt.

        Denumirea materialelor

        Modul de purtare

        0

        1

        2

        1

        Lopata mică cu port

        La centură, pe şoldul drept; pe centura cu bretele se fixează la spate

        2

        Masca contra gazelor

        Pe şoldul stâng; în nişa tancului

        3

        Setul de decontaminare individuală

        În sacul măştii contra gazelor

        4

        Pansamentul individual

        5

        Sacul de merinde/de grenade, cu:

        Pe şoldul drept; în nişa tancului

        6

        Foaia de cort

        Pe sacul de merinde, prinsă cu ciochinare

        7

        Raniţa cu:

        La spate/sub bancheta autovehiculului

        Pe raniţă, prinsă cu ciochinare

        În raniţă/pe raniţă, prinse cu ciochinare

        8

        Completul de protecţie filtrant sorbant

        Pe şoldul drept/în raniţă

        9

        Pelerină de protecţie cu o singură întrebuinţare

        În sacul măştii contra gazelor

        10

        Plasa de mascare

        În raniţă

        11

        Lenjeria de schimb şi căciula/capela

        12

        Materiale de întreţinere a igienei corporale, a îmbrăcămintei şi încălţămintei

        • - gamela şi lingura;

        • - raţia de luptă;

        • - bidonul (cu apă sau ceai).

        • - casca;

        • - sacul de dormit;

        • - scurtă pentru instrucţie.

      2. 2. Armament şi materiale specifice militarilor de diferite specialităţi

        Nr.

        crt.

        Denumirea materialelor

        Modul de purtare

        1

        Pistol cu toc şi numărul de cartuşe corespunzător capacităţii încărcătorului

        La centură, pe partea dreaptă; se poate întrebuinţa şi cureaua de purtare pe umărul stâng

        2

        Pistol mitralieră, puşcă automată, puşcă semiautomată cu lunetă, puşcă mitralieră şi

        mitralieră puşcă automată, puşcă semiautomată cu lunetă, şi puşcă mitralieră

        Conform ordinului

        3

        Geantă portîncărcătoare, pentru pistolul mitralieră, puşcă automată, puşcă

        semiautomată cu lunetă şi puşcă mitralieră

        La centură, pe partea dreaptă; trăgătorul cu aruncătorul de grenade antitanc portativ, pe

        partea stângă/pe ham

        4

        Aruncătorul de grenade antitanc portativ

        La spate/la umăr

        5

        Geantă cu două/trei lovituri pentru aruncătorul de grenade antitanc portativ

        La spate

        6

        Geantă cu înălţătorul optic

        La centură, pe partea dreaptă

        7

        Cutiile cu benzi

        Pe umărul drept

        8

        Ţeava aruncătorului cal. 82 mm

        La spate

        Nr.

        crt.

        Denumirea materialelor

        Modul de purtare

        9

        Raniţa cu placa de bază a aruncătorului cal.

        82 mm

        10

        Raniţa cu afetul biped

        11

        Aparatul de ochire al aruncătorului cal. 82

        mm

        În toc, la spate

        12

        Raniţa cu muniţia aruncătorului cal. 82 mm

        ( 6 lovituri )

        La spate

        13

        Binoclu

        În toc pe şoldul stâng/la piept, având cureluşa de purtare la gât

        14

        Busola

        În porthartă sau buzunar, în funcţie de tipul

        busolei

        15

        Portharta

        Pe şoldul drept

        16

        Lanterna

        În porthartă

        17

        Cartuşele reactive de semnalizare

        La militarii stabiliţi de comandant, în sacul de

        merinde

        18

        Staţia radio portativă de diferite tipuri

        Fixată pe ham/centură/în sacul de merinde

        19

        Completul de mascare nr. 1

        La piesă

        20

        Sistemul de decontaminare portabilă pentru armament şi tehnică

        21

        Salopeta de protecţie

        Peste îmbrăcăminte

        22

        Masca izolantă

        Pe şoldul stâng/în nişa tancului

      3. 3. Armament şi materiale specifice militarilor din subunităţile de paraşutişti

    0

    1

    2

    1

    Pistolul mitralieră, puşca automată, puşca

    semiautomată cu lunetă

    În husă acroşat/ă pe sistemul de suspensie al paraşutei

    principale

    Între militar şi paraşuta de

    siguranţă

    2

    Puşca mitralieră

    În partea dreaptă a militarului

    3

    Aruncătorul de grenade antitanc portativ

    În partea stângă a militarului

    4

    Mitraliera

    În partea dreaptă a militarului

    5

    Geantă cu două/trei lovituri pentru aruncătorul de grenade antitanc portativ

    La spate sub paraşuta principală

    6

    Cutiile cu benzi şi cartuşe

    În husă, în faţă, între militar şi paraşuta de siguranţă

    7

    Ţeava aruncătorului cal. 82 mm

    8

    Raniţa cu placa de bază a aruncătorului

    9

    Raniţa cu afetul biped

    10

    Busola

    În buzunarul de la piept al costumului de paraşutare

    11

    Sacul de merinde/de grenade, cu:

    • - gamela şi lingura;

    • - raţia de luptă;

    • - bidonul (cu apă sau ceai).

    Pe şoldul drept

    12

    Completul de protecţie filtrant sorbant

    Pe şoldul drept/în raniţă

    13

    Staţia radio portativă de diferite tipuri

    În container, în faţă, între militar şi paraşuta de

    siguranţă, la piept/fixată pe ham

    14

    Aparatura de control C.B.R.N.

    În faţă, între militar şi paraşuta de siguranţă

    15

    Pupitrul de dirijare

    În container, în faţă, între militar şi paraşuta de siguranţă

    16

    Valiza raniţă nr. 2/3

    17

    Raniţa tip desant aerian paraşutat cu:

    • - blana costumului îmblănit (vara);

    • - plasa de mascare;

    • - lenjeria de schimb şi căciula (şapca de instrucţie);

    • - ustensilele şi materialele de întreţinere a igienei corporale, a îmbrăcămintei şi încălţămintei

    Sub paraşuta principală sau la autovehicul

    La instrucţie fiecare militar poartă îmbrăcămintea corespunzătoare anotimpului şi are asupra sa armamentul individual, geanta portîncărcătoare, casca, muniţia şi grenadele, potrivit normelor, precum şi celelalte materiale conform celor prezentate în tabelele alăturate. Ţinuta se precizează de către comandanţii de subunităţi în planificarea săptămânală a pregătirii pentru luptă, în raport cu categoriile de instrucţie şi conţinutul temelor de executat. Cu aprobarea comandantului unităţii militare, la unele categorii de instrucţie se pot folosi numai o parte din materiale, acelea care sunt strict necesare desfăşurării categoriei de instrucţie/temei respective. Pe timpul deplasării, unele materiale din înzestrare se pot păstra asupra militarilor sau se pot transporta, în raport cu condiţiile de teren, stare atmosferică şi anotimp, după dispoziţiile comandanţilor, pe tehnica de luptă/vehicule special destinate (raniţa, plasa de mascare, pătura, mănuşile, ciorapii şi mantaua de protecţie C.B.R.N., lenjeria, ustensilele şi materialele de întreţinere a igienei corporale, a îmbrăcămintei şi încălţămintei).

    La revista de front, militarii subunităţii/unităţii militare se prezintă cu toate materialele din dotare asupra lor.

    ANEXA Nr. 3

    la regulament

    SEMNALE PENTRU CONDUCEREA MILITARILOR

    ŞI SUBUNITĂŢILOR CARE ACŢIONEAZĂ PE JOS

    Nr. crt.

    SEMNIFICAŢIA SEMNALELOR

    PREZENTAREA SEMNALULUI

    DESCRIEREA SEMNALULUI

    1

    ATENŢIUNE!

    image

    Se ridică braţul vertical cu palma îndreptată către înainte şi se menţine în această poziţie până când semnalul este recepţionat de cei cărora le este adresat.

    Nr.

    crt.

    SEMNIFICAŢIA

    SEMNALELOR

    PREZENTAREA SEMNALULUI

    DESCRIEREA

    SEMNALULUI

    2

    NU AM ÎNŢELES!

    image

    Cu faţa spe cel care a făcut semnalul, se ridică ambele braţe lateral, se îndoaie de la coate cu palmele în sus şi se foloseşte gestul universal pentru “nu ştiu”

    3

    ADUNAREA GENERALĂ

    image

    Se ridică braţul vertical, cu palma înainte şi se roteşte în cercuri largi deasupra capului.

    4

    ADUNAREA COMANDANŢILOR

    image

    Se ridică coifura cu mâna şi se roteşte deasupra capului.

    5

    PUNCT DE ADUNARE/ REGRUPARE LA…!

    A.image B. image

    Se atinge paftaua/ catarama cu mâna, apoi se indică (cu aceeaşi mână) locul de adunare/ regrupare.

    6

    LA LOC COMANDA!

    image

    Cu faţa către cei cărora li se adresează, se ridică ambele braţe şi se încrucişează deasupra capului, cu palmele orientate înainte.

    Nr.

    crt.

    SEMNIFICAŢIA

    SEMNALELOR

    PREZENTAREA SEMNALULUI

    DESCRIEREA

    SEMNALULUI

    7

    SUNTEŢI GATA?

    image

    Braţul întins în faţă, la nivelul umerilor, cu palma către persoana căreia îi este adresat semnalul (în fotografie este prezentată doar poziţia palmei).

    8

    SUNT GATA!

    image

    Se repetă semnalul nr.

    7. Dacă distanţa între cei care comunică permite, se poate confirma şi prin coborârea bărbiei,

    printr-un gest energic în sensul universal

    „da“.

    9

    ÎNAINTE/ LA DREAPTA/ LA STÂNGA!

    A.image B. image

    image

    C.

    Se ridică braţul vertical, ca la semnalul

    „Atenţiune!“; după recepţionarea semnalului, se execută întoarcerea în direcţia dorită de deplasare şi se coboară braţul la nivelul umărului, orientat în

    direcţia de deplasare.

    10

    PAS ALERGĂTOR MARŞ!

    image image

    Se repetă semnalul nr. 9, iar când braţul este întins la nivelul umărului, pe direcţia de deplasare, se balansează energic, de 3-4 ori, în plan vertical, cu palma spre sol.

    Nr.

    crt.

    SEMNIFICAŢIA

    SEMNALELOR

    PREZENTAREA SEMNALULUI

    DESCRIEREA

    SEMNALULUI

    11

    STAI!

    image

    A.image B.

    Braţul îndoit, cu palma la nivelul umărului, orientată spre cei cărora le este adresat semnalul; se duce palma către înainte şi puţin în sus şi se menţine în această poziţie până când semnalul este înţeles.

    12

    STAI NEMIŞCAT!

    image

    Se repetă semnalul nr.

    11 cu pumnul.

    13

    CULCAT!

    A.image B. image image

    Se face semnalul

    „Atenţiune“ cu faţa spre cei cărora le este adresat; se coboară energic braţul întins, cu palma orientată spre sol şi se adduce lângă corp.

    14

    VĂD INAMICUL!

    A.

    image

    B. image

    Se ridică braţul lateral, la nivelul umărului, apoi se fac 3-4 mişcări de împungere, cu palma întinsă, în direcţia inamicului.

    Nr.

    crt.

    SEMNIFICAŢIA

    SEMNALELOR

    PREZENTAREA SEMNALULUI

    DESCRIEREA

    SEMNALULUI

    15

    INDICAREA DISTANŢEI PÂNĂ LA INAMIC

    image

    A.image B.

    Braţul întins către cel căruia vreţi să-i indicaţi distanţa, cu pumnul strâns; ridicaţi din pumn câte un deget pentru fiecare sută de metri.

    16

    DESFĂŞURAŢI - VĂ!

    („Pentru luptă”)

    image

    A.

    B.

    Braţele întinse la nivelul umerilor, cu palmele faţă în faţă, apropiate, se desfac lateral, la nivelul umerilor; semnalul se poate repeta de 2-3 ori.

    17

    ÎN COLOANĂ MARŞ!

    A

    image

    .

    B.

    Ambele braţe se întind lateral, apoi se duc către înainte, cu palmele faţă în faţă, apropiate; semnalul se poate repeta de 2-3 ori.

    18

    ADĂPOSTIŢI- VĂ !

    („Pericol iminent!”)

    Se întinde un braţ lateral, înclinat la 45 de grade sub orizontală, apoi se coboară energic, cu palma lipită de coapsă.

    Nr.

    crt.

    SEMNIFICAŢIA

    SEMNALELOR

    PREZENTAREA SEMNALULUI

    DESCRIEREA

    SEMNALULUI

    19

    VĂD TANCURILE INAMICULUI!

    image

    Se ridică braţul deasupra capului, cu arma în poziţie orizontală (sub forma literei „T“), iar cu celălalt braţ se indică direcţia unde sunt tancurile.

    20

    ATAC C.B.R.N.!

    image

    Se pune masca contra gazelor pe figură; se face semnalul

    „Atenţiune!“, şi se coboară braţul cu palma întinsă orizontal pe cap.

    21

    ATAC AERIAN!

    image

    image

    A.

    B.image C.

    Se întind braţele lateral, la nivelul umerilor şi se balansează în plan vertical.

    22

    FOC!

    („Deschideţi focul!”)

    image

    A. B.image

    Braţul întins în faţă, la nivelul şoldului, cu palma în jos; se duce palma lateral şi se aduce în faţă, în arc de cerc, la nivelul şoldului, de mai multe ori.

    Nr.

    crt.

    SEMNIFICAŢIA

    SEMNALELOR

    PREZENTAREA SEMNALULUI

    DESCRIEREA

    SEMNALULUI

    23

    EXECUTAŢI FOC CU CADENŢA MAI MARE!

    („Executaţi foc automat!”)

    ---

    Semnalul nr. 22 executat mai rapid.

    24

    EXECUTAŢI FOC CU CADENŢA MAI RARĂ!

    („Executaţi foc lovitură cu lovitură!”)

    ---

    Semnalul nr. 22 executat mai lent.

    25

    ÎNCETAŢI FOCUL!

    A. image B.image

    Braţul sus, cu mâna în faţa frunţii, cu palma orientată către înainte; se ridică antebraţul vertical şi se aduce în faţa frunţii de 3-4 ori.

    26

    ADUCEŢI MUNIŢIE !

    („Avem nevoie de muniţie!”)

    image

    Se ridică braţul deasupra capului, cu un încărcător în mână.

    27

    REALIZAŢI DISPOZITIV ÎN SĂGEATĂ!

    („Triunghi cu vârful înainte!”)

    image

    Se întind braţele lateral, înclinate la 45 de grade sub orizontală, cu palmele în prelungirea antebraţelor.

    Nr.

    crt.

    SEMNIFICAŢIA

    SEMNALELOR

    PREZENTAREA SEMNALULUI

    DESCRIEREA

    SEMNALULUI

    28

    REALIZAŢI DISPOZITIV ÎN “V”!

    („Triunghi cu vârful înapoi!”)

    image

    Se întind braţele lateral, înclinate la 45 de grade deasupra orizontalei, cu palmele faţă în faţă.

    29

    DEPLASAŢI-VĂ LA…!

    („Schimbaţi-vă locul la…!”)

    image

    A. B. C.

    Cu braţul se indică militarul/subunitatea dorit/ă; apoi se bate în piept, simultan, cu ambii pumni, după care se arată cu braţul locul unde dorim ca acesta/aceasta să se deplaseze.

    30

    EŞALONAŢI DISPOZITIVUL SPRE STÂNGA/ DREAPTA!

    image

    Se întinde braţul lateral, înclinat la

    45 de grade sub orizontală, cu palma în faţă; braţul înclinat arată pe ce parte se

    eşalonează dispo- zitivul (indiferent de poziţia celui care face semnalul).

    31

    ORGANIZAŢI O AMBUSCADĂ ÎN GRABĂ LA…!

    A.image B. image

    Se ridică pumnul la nivelul umărului,apoi se indică de 2-3 ori direcţia dorită.

    Nr.

    crt.

    SEMNIFICAŢIA

    SEMNALELOR

    PREZENTAREA SEMNALULUI

    DESCRIEREA

    SEMNALULUI

    32

    ÎNTOARCEŢI DISPOZITIVUL SPRE STÂNGA/

    A.image

    Se ridică ambele braţe lateral, la nivelul umerilor; mâna care

    se mişcă sus-jos indică direcţia de întoarcere, indiferent

    DREAPTA!

    image image

    de poziţia celui care face semnalul.

    NOTĂ:

    1. 1. Comandantul este obligat să aducă la cunoştinţa subordonaţilor toate semnalele care se folosesc pe timpul îndeplinirii misiunii.

    2. 2. În afara situaţiilor special menţionate, pentru indicarea semnalelor se foloseşte mâna disponibilă.

    3. 3. În unele situaţii, pentru o mai bună comunicare, înainte de transmiterea unui semnal se face, mai întâi, semnalul „Atenţiune!“.

    4. 4. Pe timp de noapte, semnalele se stabilesc, separat, pentru fiecare misiune, în funcţie de mijloacele acustice sau optice avute la dispoziţie de către cei care le transmit/recepţionează.

    5. 5. Militarul care observă primul semnalul este obligat să-l transmită celor din jur.

      ANEXA Nr. 4

      la regulament

      SEMNALE PENTRU CONDUCEREA MILITARILOR

      ŞI SUBUNITĂŢILOR CARE ACŢIONEAZĂ PE AUTOVEHICULE

      Nr.

      crt.

      SEMNIFICAŢIA

      SEMNALELOR

      PREZENTAREA SEMNALULUI

      DESCRIEREA

      SEMNALULUI

      1

      PORNIŢI MOTOARELE!

      image

      image

      Braţul drept se roteşte

      în faţa corpului.

      Nr.

      crt.

      SEMNIFICAŢIA

      SEMNALELOR

      PREZENTAREA SEMNALULUI

      DESCRIEREA

      SEMNALULUI

      2

      OPRIŢI MOTOARELE!

      image image

      image

      Braţul drept, întins lateral, la nivelul umărului, se duce energic, cu pumnul la gât, prin îndoirea cotului.

      3

      FORMAŢI COLOANA!

      image

      Braţul ridicat vertical; rotiri în plan vertical, paralel cu corpul.

      4

      ÎMBARCAŢI!

      image

      A.imageB.

      Braţul întins la 45 de

      grade sub orizontală, cu palma orientată spre sol, se ridică energic la 45 de grade deasupra orizontalei, cu palma orientată către înainte.

      5

      DEBARCAŢI!

      image

      A.image B.

      Braţul întins lateral, la 45 de grade deasupra orizontalei cu palma orientată către înainte, se coboară energic, la 45 de grade sub orizontală cu palma orientată spre sol.

      Nr.

      crt.

      SEMNIFICAŢIA

      SEMNALELOR

      PREZENTAREA SEMNALULUI

      DESCRIEREA

      SEMNALULUI

      6

      DEBARCAŢI ŞI ADĂPOSTIŢI -VĂ IMEDIAT!

      image

      Braţul întins lateral, la 45 de grade deasupra orizontalei, cu palma orientată către înainte, se coboară energic, lateral, şi se alătură cu palma de coapsă.

      7

      ÎNAINTE!

      („Înaintaţi spre mine!”)

      image

      Braţele îndoite cu palmele spre piept; se mişcă ambele mâini, de mai multe ori, din faţă către piept. Pentru oprirea autovehiculului, se opreşte mişcarea mâinilor şi se înalţă puţin bărbia.

      8

      ÎNAPOI!

      („Mai înapoi!”)

      image

      Braţele îndoite în faţa pieptului, cu palmele orientate spreautovehicul; se mişcă ambele mâini, de mai multe ori, de la piept către înainte.

      Pentru oprirea autovehiculului se opreşte mişcarea mâinilor şi se înalţă puţin bărbia.

      9

      MICŞORAŢI DISTANŢA!

      image

      Palmele mâinilor faţă în faţă, în dreptul umerilor.

      Apropierea lor indică micşorarea distanţei. Pentru oprire se îndreaptă o palmă către autovehicul.

      Nr.

      crt.

      SEMNIFICAŢIA

      SEMNALELOR

      PREZENTAREA SEMNALULUI

      DESCRIEREA

      SEMNALULUI

      10

      MĂRIŢI DISTANŢA!

      image

      Palmele apropiate faţă în faţă; depărtarea lor indică mărirea distanţei. Pentru oprire se îndreaptă o palmă către autovehicul.

      11

      REDUCEŢI VITEZA!

      image

      A.imageB.

      Braţul întins lateral cu palma în faţă; mişcări sus-jos, cu braţul întins sub orizontală.

      12

      MĂRIŢI VITEZA!

      image

      Braţul îndoit la nivelul umerilor, cu palma strânsă; pumnul se ridică şi se coboară energic, în plan vertical, de 2-3 ori.

      13

      STOP!

      („Oprire!”)

      image

      A. image B.

      Unul sau ambele braţe, ridicate vertical, cu palma spre autovehicul.

      14

      OPRIŢI PE DREAPTA!

      image

      Se ridică braţul stâng lateral, cu palma întinsă la nivelul umerilor. Autovehiculele care vin din spate se opresc, în acelaşi mod, cu braţul

      Nr.

      crt.

      SEMNIFICAŢIA

      SEMNALELOR

      PREZENTAREA SEMNALULUI

      DESCRIEREA

      SEMNALULUI

      drept.

      15

      OCOLIRE DREAPTA/ STÂNGA!

      image

      A.image B.

      Braţul dinspre sensul de ocolire se ridică lateral, cu palma întinsă la nivelul umerilor; cu celălalt braţ se fac mişcări repetate, la nivelul pieptului, indicându-se direcţia de ocolire.

      NOTĂ:

      Semnalele pentru îndrumarea autovehiculelor nu diferă de cele folosite de agentul de circulaţie.

      ANEXA Nr. 5

      la regulament

      image

      image

      image

      image

      image

      image

      image

      image

      image

      image

      MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE

      ORDIN

      pentru aprobarea Regulamentului onorurilor și ceremoniilor militare*)

      Pentru aplicarea prevederilor art. 5 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, cu modificările ulterioare,

      în temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006, cu modificările ulterioare,

      ministrul apărării naționale emite prezentul ordin.

      Art. 1. — Se aprobă Regulamentul onorurilor și ceremoniilor militare, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

      Art. 2. — La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă „R.G.-4, Regulamentul onorurilor și ceremoniilor militare”, aprobat prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.119/2000**), cu modificările și completările ulterioare.

      Art. 3. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

      p. Ministrul apărării naționale, Viorel Oancea, secretar de stat

      București, 12 martie 2009. Nr. M.30.

      image

      *) Ordinul nr. M.30/2009 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 1 aprilie 2009 și este reprodus și în acest număr bis.

      **) Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.119/2000 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, deoarece avea ca obiect reglementări din sectorul de apărare a țării și securitate națională.

      ANEXĂ

      REGULAMENTUL ONORURILOR ȘI CEREMONIILOR MILITARE

      CAPITOLUL I

      Dispoziții generale

      SECȚIUNEA 1

      Domeniul de referință

      Art. 1. - Regulamentul onorurilor și ceremoniilor militare este actul normativ specific care definește, descrie și reglementează onorurile și ceremoniile militare și principiile de organizare și desfășurare a acestora.

      Art. 2. - Regulamentul prevede activități specifice care se desfășoară în Ministerul Apărării Naționale la nivel central, la nivel local, de garnizoană și unitate, în diferite ocazii:

      1. a) sărbători naționale;

      2. b) învestirea în funcție a unor personalități militare și civile;

      3. c) participarea personalităților militare și civile la anumite activități de pregătire militară și la festivități militare;

      4. d) vizite executate de oficialități străine la nivel de șef de stat, Parlament, Guvern, ministru al apărării, șef al Statului Major General și șefi ai categoriilor de forțe ale armatei.

    SECȚIUNEA a 2-a

    Onorul militar

    Art. 3. - Onorul militar este forma solemnă de salut prin care o formație, subunitate, unitate sau mare unitate militară își exprimă respectul față de:

    1. a) o altă formație, subunitate, unitate, mare unitate militară română sau străină;

    2. b) imnul național al României;

    3. c) drapelul României;

    4. d) drapelul de luptă;

    5. e) personalități militare și civile române sau străine;

    6. f) evenimente aniversare;

    7. g) monumente sau însemne comemorative militare declarate și recunoscute oficial de statul

    român.

    Art. 4. – (1) Onorul militar, în sensul prezentului regulament, se prezintă în cadrul unei

    ceremonii sau separat, de regulă cu un detașament de onoare constituit din drapel de luptă cu gardă la drapel, gardă de onoare, muzică militară, trompeți sau formațiuni corale.

    (2) Pentru prezentarea onorului militar în cadrul unei ceremonii militare în afara cazărmii se asigură gardă la monument sau însemn comemorativ militar sau civil, șir sau șiruri de onoare, gardă la reședința oficială și ofițer însoțitor de onoare.

    Art. 5. - În situații deosebite - război, criză, calamități naturale, participarea la misiuni în teatrele de operații sau la exerciții în alte garnizoane decât cele de dislocare la pace - care nu sunt prevăzute în prezentul regulament, pentru fiecare caz în parte, cu aprobarea șefului Statului Major General, se constituie și alte tipuri de detașamente de onoare, în funcție de particularitățile ceremoniei respective și de personalul la dispoziție.

    SECȚIUNEA a 3-a

    Ceremonia militară

    Art. 6. - (1) Ceremonia militară constituie ansamblul activităților desfășurate în cadrul unor solemnități sau festivități organizate de Ministerul Apărării Naționale sau cu sprijinul acestuia, la nivel central sau local, în spiritul tradițiilor naționale și conform regulilor protocolare.

    1. (2) Ceremonia militară consolidează coeziunea și dezvoltă mândria apartenenței la Armata României.

    2. (3) În timpul ceremoniilor militare se desfășoară, de regulă, următoarele activități:

      1. a) arborarea drapelului României, a acestuia și a drapelului altui stat ori al unei organizații internaționale recunoscute oficial;

      2. b) intonarea imnului național al României și, după caz, și a imnului național al altui stat ori organizație internațională;

      3. c) acordarea onorului militar;

      4. d) salutul drapelului de luptă și al gărzii de onoare;

      5. e) oficierea serviciului religios;

      6. f) dezvelirea de monumente sau însemne comemorative militare;

      7. g) evocări, alocuțiuni sau mesaje prezentate de personalitățile civile și militare participante;

      8. h) depunerea de coroane, jerbe și buchete de flori;

      9. i) parada militară;

      10. j) defilarea gărzii de onoare;

      11. k) onorul muzicii militare;

      12. l) retragerea cu torțe;

      13. m) executarea salvelor de artilerie sau infanterie și a focurilor de artificii.

        Art. 7. - Ceremoniile militare se organizează la nivel central, la nivel de garnizoană, de mare unitate sau unitate și de instituție militară de învățământ și se desfășoară în următoarele situații:

        1. a) sosirea/plecarea personalităților străine în/din țară sau vizite de lucru la instituția prezidențială, parlament, guvern, Ministerul Apărării Naționale, sediile statelor majore ale categoriilor de forțe ale armatei și la sediile unor organizații internaționale din capitala României;

        2. b) plecarea/sosirea din/în țară sau dintr-o / într-o localitate, alta decât reședința permanentă, a președintelui României; participării președintelui României la ședințe festive sau de lucru ale parlamentului sau ale guvernului;

        3. c) sărbători naționale: Ziua națională a României, Ziua Independenței de Stat a României, Ziua Unirii, Ziua Eroilor, Ziua Armatei României, Ziua drapelului național, Ziua imnului național al României;

        4. d) învestirea în funcție a președintelui României;

        5. e) învestirea în funcție a ministrului apărării naționale;

        6. f) învestirea în funcție a șefului Statului Major General;

        7. g) învestirea în funcție a șefilor categoriilor de forțe ale armatei;

        8. h) acordarea gradelor de general de brigadă/general de flotilă aeriană/contraamiral de flotilă, înaintarea în gradul următor a generalilor și amiralilor;

        9. i) depunerea de coroane, jerbe și buchete de flori la Mormântul Ostașului Necunoscut, precum și la monumentele și cimitirele eroilor români sau ale militarilor străini căzuți la datorie pe teritoriul României;

        10. j) plecarea/sosirea unor detașamente/unități militare române la/de la activități organizate sub egida ONU sau a altor organizații internaționale;

        11. k) zilele Statului Major General, ale categoriilor de forțe ale armatei, ale genurilor de armă, specialităților militare, marilor unități și unităților militare;

        12. l) dezvelirea unui monument sau însemn comemorativ militar sau civil;

        13. m) funeraliile cu onoruri militare;

        14. n) vizite în garnizoane, unități militare și la activități de pregătire militară, desfășurate de trupe, vizite ale oficialităților militare și/sau civile, române și/sau străine;

        15. o) înmânarea drapelului de luptă;

        16. p) decorarea drapelului de luptă;

        17. q) prezentarea drapelului de luptă;

        18. r) depunerea Jurământului militar;

        19. s) acordarea gradului și înaintarea în grad a militarilor;

          ș) absolvirea instituțiilor militare de învățământ;

        20. t) predarea-primirea comenzii marii unități sau a unității;

          ț) trecerea în rezervă sau în retragere a cadrelor militare;

        21. u) arborarea drapelului României în unitățile militare;

        22. v) înființarea sau desființarea unităților militare.

    Art. 8. - Ceremoniile militare se pot organiza și cu alte ocazii, cu aprobarea șefului Statului Major General, pentru fiecare caz în parte.

    Art. 9. - Ceremoniile militare organizate la nivel central, în garnizoana București sau, la ordin, în alte garnizoane se desfășoară cu subunități din Regimentul 30 Gardă „Mihai Viteazul”, ca structură special constituită, echipată și instruită în acest scop.

    SECȚIUNEA a 4-a

    Acordarea onorurilor militare

    Art. 10. - Onorul militar se acordă în situațiile și în condițiile stabilite pentru fiecare caz în parte de către organizatori, conform anexei nr. 2, astfel:

    1. a) președintelui României, președinților Senatului și Camerei Deputaților, primului - ministru, ministrului apărării naționale și șefului Statului Major General;

    2. b) șefilor de state, președinților de parlamente, primilor - miniștri sau șefilor de guverne, miniștrilor apărării și șefilor statelor majore generale/similari aflați în vizite oficiale în România;

    3. c) ambasadorilor acreditați în România;

    4. d) șefilor statelor majore ale categoriilor de forțe ale Armatei României, cât și celor străini aflați în vizite oficiale în România;

    5. e) reprezentantului guvernului în teritoriu, prefectul, în timpul desfășurării ceremoniilor militare cu prilejul sărbătorilor naționale.

    Art. 11. - Cu ocazia vizitelor oficiale ale personalităților civile și militare străine, precum și a unor festivități sau reuniuni internaționale, în locurile de desfășurare se arborează drapelele statelor reprezentate împreună cu drapelul României, conform prevederilor legale în vigoare.

    Art. 12. - Onorurile militare cuvenite unor funcții se prezintă numai titularilor sau înlocuitorilor legali.

    Art. 13. - Onorurile militare pentru personalitățile române și străine prevăzute la art.10 se prezintă de subunități din Regimentul 30 Gardă “Mihai Viteazul” sau de subunități dintr-o altă unitate.

    Art. 14. - (1) Compartimentul protocol al instituției, alta decât cele aparținând Ministerului Apărării Naționale, care organizează activități la care se acordă onoruri militare este obligat să transmită, prin comandantul garnizoanei, șefului Statului Major General, cu cel puțin 15 zile înainte de desfășurarea activității, următoarele date:

    militare;

    1. a) perioada sau data desfășurării activității pentru care se solicită organizarea de onoruri

    2. b) dacă se instalează dispozitivul de jalonieri și se organizează escortă de onoare de Ministerul

      Administrației și Internelor;

    3. c) programul de desfășurare;

    4. d) numele persoanei care coordonează activitatea și datele de contact.

    1. (2) Statul Major General transmite răspunsul la solicitarea primită prin comandantul garnizoanei care asigură organizarea ceremoniilor și/sau onorurilor militare. În funcție de datele primite, comandantul garnizoanei stabilește tipul detașamentului de onoare și modul de desfășurare a ceremoniei militare.

    2. (3) Comandantul garnizoanei sau persoana desemnată de acesta organizează și conduce activitatea în detaliu și răspunde de arborarea însemnelor de stat la locul de desfășurare a ceremoniei.

    Art. 15. - (1) În funcție de activitatea ce urmează a se desfășura și de persoana oficială care participă, comandantul garnizoanei sau persoana desemnată de acesta execută recunoașterile pe teren și întocmesc „Planul de desfășurare a activității și cu dispunerea elementelor în dispozitiv”. La această activitate participă beneficiarul și reprezentanții administrației publice centrale sau locale, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Serviciului de Protecție și Pază.

    1. (2) În timpul recunoașterilor se stabilesc detaliile concrete privind următoarele:

      1. a) organizarea dispozitivului și precizarea locului de dispunere a elementelor în teren;

      2. b) valoarea și compunerea detașamentului de onoare;

      3. c) locul de oprire sau plecare a autovehiculului oficial;

      4. d) locul de dispunere și de adunare pentru detașamentul de onoare;

      5. e) itinerarele de deplasare și locurile de întâmpinare/oprire pentru prezentarea raportului, acordarea salutului, trecerea în revistă și defilarea;

      6. f) locul de staționare a personalităților române și străine;

      7. g) locul pentru mass-media;

      8. h) locul/zona de dispunere a publicului;

      9. i) locul de parcare a mijloacelor de transport;

      10. j) locul de dispunere a subunității pentru executarea salvelor de artilerie sau infanterie;

      11. k) modul de realizare a legăturilor radio și fir, după caz;

      12. l) măsurile de protecție și siguranță;

      13. m) modul de cooperare a elementelor participante din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Telecomunicații Speciale. Coordonarea activităților desfășurate în comun pentru menținerea ordinii, paza, parcarea și fluidizarea circulației, siguranța persoanelor oficiale și a invitaților revine, pentru garnizoana București, reprezentantului Serviciului poliție militară din Statul Major General, iar, pentru celelalte garnizoane, polițistului militar din subordinea comandantului garnizoanei.

        SECȚIUNEA a 5-a

        Desfășurarea onorurilor militare

        Art. 16. - (1) Conținutul activităților de acordare a onorurilor militare și modul de desfășurare a acestora se stabilesc, pentru fiecare caz în parte, cu participarea și acordul părților implicate în organizarea protocolului.

        1. (2) În principiu, pentru întâmpinarea, la sosire, a unei personalități oficiale, onorul militar se acordă, astfel:

          1. a) la apropierea mijlocului de transport oficial de locul de oprire/coborâre, trompetul intonează succesiv semnalele ,,Atențiune” și ,,Prevestirea pentru primirea generalului”; simultan cu al doilea semnal, comandantul gărzii de onoare, aflat cu fața la formație, comandă onorul, apoi se întoarce spre persoana oficială, trompetul încetează și muzica militară intonează ,,Marșul de întâmpinare”; în acest timp, comandantul gărzii de onoare mânuiește sabia ,,pentru onor” - mișcarea întâi - dacă este dotat cu sabie, se apropie în pas de defilare de persoana căreia i se dă onorul, se oprește la o distanță de patru - șase pași de aceasta, moment la care muzica militară încetează să cânte; comandantul gărzii salută, mânuiește sabia ,,pentru onor” - mișcarea a doua - dacă este dotat cu sabie și raportează: “Domnule ... - funcția sau gradul - dacă persoana oficială este militar/Excelență/Majestate, garda de onoare, constituită în cinstea sosirii dumneavoastră/Excelenței voastre/Majestății voastre, vă prezintă onorul. Sunt comandantul gărzii ... - gradul și numele”;

          2. b) după prezentarea raportului, comandantul gărzii de onoare face un pas lateral spre dreapta/stânga, se întoarce astfel încât să fie orientat cu fața spre persoana oficială, apoi execută trei - cinci pași înapoi;

          3. c) după raport, muzica intonează imnul național al României sau imnurile naționale, întâi pe cel al țării oaspetelui; la ordin, în timpul intonării imnurilor naționale, se execută 21 de salve de artilerie;

          4. d) la terminarea imnului național al României/imnurilor naționale ale altor state, muzica militară reia ,,Marșul de întâmpinare”, și portdrapelul înclină drapelul de luptă; persoana oficială salută

            drapelul de luptă și apoi trece în revistă garda de onoare; drapelul de luptă se readuce în poziția verticală după ce persoana oficială s-a îndepărtat la patru - șase pași de acesta;

          5. e) în momentul când persoana oficială se oprește la mijlocul formației pentru a saluta garda de onoare, muzica militară încetează să cânte; la cuvintele de salut adresate gărzii de onoare, militarii acesteia, la semnalul comandantului gărzii de onoare, răspund ,,Să trăiți!” sau cu formula stabilită de protocolul diplomatic; după răspunsul la salut, muzica militară reia intonarea ,,Marșului de întâmpinare”.

    2. (3) În timpul trecerii în revistă, militarii gărzii de onoare, în afară de cei din garda drapelului de luptă și din muzica militară, urmăresc cu privirea persoana oficială prin întoarcerea capului.

    3. (4) La trecerea în revistă a gărzii de onoare, comandantul acesteia însoțește persoana oficială în pas normal, în dreapta și la doi pași înapoia acesteia, salutând - prezentând onorul cu sabia - până la apropierea de flancul stâng al gărzii de onoare, când trece în spatele persoanei oficiale la trei - patru pași de aceasta, se oprește la cinci - șase pași de flancul stâng al gărzii și salută persoana oficială, care se întoarce spre comandantul gărzii de onoare.

    4. (5) La terminarea trecerii în revistă a gărzii de onoare, când persoana oficială îl salută pe comandantul gărzii de onoare, acesta prezintă sabia „pentru onor” sau salută, după caz.

    5. (6) Dacă prin planul de desfășurare a solemnității s-a stabilit și prezentarea oficialităților participante la activitate, după ce persoana oficială s-a îndepărtat la cinci - șapte pași, comandantul gărzii de onoare se întoarce la stânga-împrejur, se deplasează în față și la mijlocul formației, iar muzica militară interpretează piano „Marșul de întâmpinare”. După plecarea persoanei oficiale - îndepărtarea acesteia la 15 - 20 de pași -, muzica militară încetează să cânte și comandantul gărzii de onoare comandă trecerea armei la umăr.

    6. (7) Dacă prin planul de desfășurare a solemnității s-a stabilit defilarea gărzii de onoare, aceasta, la comanda comandantului ei, se încolonează și defilează. După ce garda de onoare s-a îndepărtat la 15 - 20 de pași de locul unde s-a primit defilarea, muzica militară prezintă onorul.

    7. (8) Schema de principiu cu dispozitivul pentru defilarea gărzii de onoare și a muzicii militare este prezentată în anexa nr. 2.

    Art. 17. - (1) Locul de dispunere a personalităților române și străine este la flancul stâng al gărzii de onoare, perpendicular pe această direcție sau, în funcție de situație, în fața gărzii de onoare, în ordinea: la sosire, personalitățile române și străine; la plecare, personalitățile străine și române.

    (2) Schemele de principiu ale organizării ceremoniilor militare la sosirea/plecarea în/din România, la/de la reședința prezidențială sunt cele prezentate în anexele nr. 3 și nr. 4.

    Art. 18. - (1) La reședința oficială rezervată șefilor de state străine, la ordin, se asigură o gardă de onoare cu trompet pentru a prezenta onorul la prima sosire și la ultima plecare a oaspetelui la/de la reședință. Garda de onoare se dispune în curtea clădirii, în apropiere de intrarea principală, comandantul gărzii aflându-se la unu - doi pași în fața și la mijlocul acesteia, iar trompetul, la flancul drept. La intrarea principală în clădire, în exterior, se dispun față în față doi militari în uniformă de protocol.

    1. (2) În momentul apropierii autovehiculului oficial, trompetul sună semnalele ,,Atențiune” și

      ,,Prevestirea pentru primirea generalului”; garda de onoare, la comandă, prezintă onorul militar și urmărește cu privirea oaspetele până când acesta depășește formația. Cei doi militari de la intrarea în clădire salută.

    2. (3) După ce persoana oficială a intrat în clădire, garda de onoare se deplasează la locul stabilit, iar cei doi militari de la intrarea în clădire rămân pe loc. În același mod se procedează și la plecarea de la reședință a persoanei oficiale.

    3. (4) Garda de onoare rămâne la reședință numai în timpul prezentării onorului militar; cei doi militari de la intrarea principală stau în dispozitiv până când persoana oficială intră în clădire pentru ultima dată în ziua respectivă.

      Art. 19. - La reședințele rezervate temporar șefilor de state străine nu se asigură gardă de onoare, dar, la ordin, la intrarea principală în clădire, în exterior, se dispun, față în față, doi militari în uniformă de protocol.

      Art. 20. - În timpul vizitelor protocolare la președintele României, dineurilor, semnării documentelor sau altor activități și convorbiri oficiale, pe traseul de deplasare a delegației, pe scările de la intrarea în clădirea unde are loc ceremonia și în interiorul clădirii se instalează militari în uniformă de protocol.

      Art. 21. - În timpul șederii în România a miniștrilor apărării, a șefilor de state majore generale și a șefilor de state majore ale categoriilor de forțe ale armatelor altor țări, ministrul apărării naționale, respectiv șeful Statului Major General, poate numi pe lângă aceștia un ofițer însoțitor de onoare.

      Art. 22. - Pentru conducerea la plecare a persoanelor oficiale prevăzute la art. 10, acțiunile gărzii de onoare se desfășoară potrivit celor prevăzute pentru onorul la sosire, art. 16 alin. (2), cu următoarele deosebiri:

      1. a) formula de raport, atunci când se dă, este: „Domnule ... - funcția sau gradul - dacă persoana oficială este militar/Excelență/Majestate, garda de onoare, constituită cu ocazia plecării dumneavoastră/Excelenței voastre/Majestății voastre, vă prezintă onorul. Sunt comandantul gărzii ... - gradul și numele”;

      2. b) după ce persoana oficială și-a luat rămas bun de la persoanele care au condus-o, în momentul în care se îndreaptă spre autovehiculul oficial, garda de onoare prezintă onorul militar și muzica militară intonează un marș;

      3. c) garda de onoare nu defilează și rămâne în poziția „pentru onor” până la retragerea personalităților participante.

    Art. 23. - Președintelui României și șefilor de state străine li se prezintă onorul militar de pe loc, cu drapelul de luptă înclinat la orizontală, iar celorlalte personalități române și străine, prevăzute la art. 10, precum și pe timpul defilării, cu drapelul de luptă înclinat la 45.

    Art. 24. - În timpul nopții, onorul și ceremonia militară au loc numai dacă se asigură iluminarea locului de desfășurare. Iluminarea se asigură de beneficiar.

    SECȚIUNEA a 6-a

    Constituirea detașamentului de onoare

    Art. 25. – (1) Detașamentul de onoare se constituie din subunități militare și, de regulă, este însoțit de drapelul de luptă al unității. Uneori, el poate fi mixt, format din subunități ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor, Serviciului Român de Informații și Serviciului de Protecție și Pază; întotdeauna, drapelul de luptă este cel al unității militare din Ministerul Apărării Naționale.

    1. (2) Participarea armatei la ceremoniile publice prevăzute în prezentul regulament se face cu aprobarea comandantului garnizoanei, care solicită avizele necesare desfășurării ceremoniei

    2. (3) Participarea armatei la alte ceremonii publice, la solicitarea autorităților locale, a persoanelor juridice sau a persoanelor fizice, se face cu aprobarea șefului Statului Major General, în condițiile legale. Toate solicitările se adresează, cu cel puțin cincisprezece zile înaintea desfășurării ceremoniei militare, comandantului garnizoanei care le înaintează ierarhic spre aprobare.

      Art. 26. - (1) Componența și mărimea detașamentului de onoare se stabilesc în funcție de persoana oficială căreia i se acordă onorul militar și cuprinde, în principiu:

      1. a) drapelul de luptă cu garda la drapel;

      2. b) garda de onoare;

      3. c) șirurile de onoare;

      4. d) garda de onoare la reședința rezervată oaspetelui;

      5. e) militarii la intrarea/ieșirea în/din salonul oficial sau la intrarea principală în reședința

        oficială;

      6. f) militarii însoțitori de onoare;

      7. g) garda la monument sau însemn comemorativ militar sau civil;

      8. h) muzica militară;

      9. i) trompetul.

    1. (2) Pentru însoțirea drapelului de luptă, când acesta este scos la diferite activități publice și militare, se destinează o gardă la drapel, compusă dintr-un comandant de gardă, un portdrapel și cinci militari, dispusă pe două rânduri.

    2. (3) Numărul de militari din compunerea gărzii de onoare, a șirurilor de onoare și a muzicii militare, pentru toate ocaziile, este precizat în anexa nr. 5.

    3. (4) Garda de onoare se dispune în linie pe trei rânduri, în funcție de locul de desfășurare; garda de onoare poate fi și în linie pe două sau patru rânduri.

    4. (5) Militarii din șirurile de onoare se dispun pe porțiunile stabilite, în linie pe un rând, la intervale stabilite în funcție de situație, de o parte și de alta a traseului de deplasare a persoanei căreia i se dă onorul militar, între mijlocul de transport și intrarea în salonul oficial, între mijlocul de transport și garda de onoare, la intrarea principală în reședința prezidențială, în reședința rezervată oaspetelui și în alte instituții care sunt vizitate.

    Art. 27. - Activitatea de realizare a dispozitivului detașamentului de onoare este încheiată cu 30 de minute înainte de începerea solemnității în condiții meteo favorabile și cu 5 minute înainte de începerea solemnității pentru vreme ploioasă/ninsoare sau temperaturi sub 0°C.

    Art. 28. - (1) Militarii selecționați pentru detașamentul de onoare trebuie să fie foarte buni executanți ai mișcărilor instrucției de front, apți din punct de vedere medical și selecționați astfel încât să aibă un aspect fizic plăcut, iar diferența de înălțime dintre flancul drept și cel stâng să fie cât mai mică.

    1. (2) Militarii din compunerea detașamentului de onoare, mai puțin cei din muzica militară, trompetul și portdrapelul, sunt dotați cu armament individual, fără muniție, fără genți port-încărcătoare sau cartușiere, iar cadrele, cu pistol fără muniție sau sabie.

    2. (3) Pentru detașamentele de onoare organizate de Regimentul de gardă, tipul armamentului individual al militarilor se stabileșta în funcție de situație.

    3. (4) Soldații și gradații voluntari din compunerea detașamentului de onoare sunt echipați în uniformă mozaic de culori, cu eșarfă albă, căciulă - șapcă, bască, beretă, cască -, centură - centură cu bretele -, bocanci, mănuși albe, iar cadrele militare, în uniforma de serviciu sau mozaic de culori, cu eșarfă albă, cu căciulă - șapcă, bască, beretă, cască -, ghete, mănuși din piele, barete de decorații.

    4. (5) La activitățile de pregătire militară desfășurate în teren, gărzile de onoare sunt echipate în uniformă de instrucție.

    5. (6) Militarii din compunerea detașamentului de onoare organizat de Regimentul 30 Gardă

    „Mihai Viteazul” poartă, la ordin, uniforma de protocol, uniforma categoriilor de forțe ale armatei sau uniforma unității/subunității.

    SECȚIUNEA a 7-a

    Reguli privind comportarea pe timpul ceremoniilor militare

    Art. 29. - Simbolurile naționale - stema țării, drapelul României, Ziua Națională a României, sigiliul statului și imnul național al României exprimă respectul față de valorile României, dragostea de patrie a românilor, unitatea națională, independența și integritatea statală. Stema țării, drapelul României, Ziua Națională, sigiliul statului și imnul național al României i-au unit și îi unesc pe toți românii din țară și de pretutindeni, sunt însemne durabile ale identității istorice și culturale, ale demnității și onoarei poporului român.

    Art. 30. - (1) În toate împrejurările, militarii trebuie să acorde respect simbolurilor naționale proprii, simbolurilor naționale ale altor state, precum și drapelului de luptă, pavilionului navei militare și însemnului de stat de pe aeronava militară.

    1. (2) În cadrul ceremoniilor militare, în timpul intonării imnului național al României, precum și la apropierea drapelului de luptă, militarii salută - cei aflați în formație iau poziția „drepți” -, iar persoanele civile invitate acordă respectul cuvenit prin ducerea brațului drept, cu palma la piept, în dreptul inimii.

    2. (3) Persoanele civile participante la activități pot fi atenționate de conducătorii ceremoniilor militare să aibă o comportare demnă, să se ridice în picioare când festivitățile se desfășoară în săli sau pe stadioane, iar bărbații să se descopere.

    Art. 31. - (1) În funcție de semnificație, ceremonia poate cuprinde activitățile prevăzute la art.

    6. Cu această ocazie, în armată, se emit ordine ale ministrului apărării naționale și se pot desfășura apeluri solemne.

    (2) La ceremonia publică participă, de regulă, ca invitați:

    1. a) personalități militare și civile;

    2. b) reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale, ai partidelor politice, ai instituțiilor culturale, științifice și religioase, ai asociațiilor, ligilor și fundațiilor; cadre militare în activitate, în rezervă și în retragere;

    3. c) veterani de război;

    4. d) cercetașii României, elevi și studenți;

    5. e) reprezentanți ai mass-media;

    6. f) alți participanți din societatea civilă.

    1. (3) La ceremoniile organizate de alte autorități publice decât Ministerul Apărării Naționale, participarea și dispunerea invitaților se stabilesc de compartimentele de protocol ale acestora, de comun acord cu comandantul garnizoanei sau cu reprezentantul desemnat de acesta.

    Art. 32. - Imnul național al României este cunoscut, obligatoriu, de întregul personal al armatei; la ceremoniile militare și la festivitățile cu caracter ostășesc, militarii participanți vor intona imnul național al României, varianta prescurtată, împreună cu muzica militară, dacă se precizează acest lucru.

    Art. 33. - În cadrul ceremoniilor militare, la depunerea de coroane și dezvelirea de monumente sau însemne comemorative militare, militarii desemnați transportă și depun coroane de flori pentru personalitățile militare și civile prevăzute la art. 10 și pentru ceilalți participanți desemnați, la solicitarea acestora.

    Art. 34. - (1) În timpul oficierii serviciului religios, militarii din garda la drapelul de luptă și din garda la monument nu se descoperă.

    (2) Participarea militarilor la serviciul religios în lăcașele de cult este opțională. În cadrul ceremoniilor militare, în timpul oficierii serviciului religios, comportarea militarilor participanți este sobră, conform ritualului.

    CAPITOLUL II

    Ceremonii militare la nivel central

    SECȚIUNEA 1

    Sărbători naționale

    Art. 35. - (1) Sărbătorile naționale sunt un prilej important pentru cultivarea respectului față de înaintași, dezvoltarea sentimentelor patriotice, a demnității și mândriei ostășești, a spiritului de corp și a atașamentului față de valorile militare.

    1. (2) Ceremoniile militare organizate cu ocazia sărbătorilor naționale se desfășoară, de regulă, cu un detașament de onoare constituit din drapel de luptă cu gardă la drapel, gardă de onoare, muzică militară, trompeți sau formațiuni corale.

    2. (3) Ceremoniile militare religioase se desfășoară în locuri publice adecvate, cu tradiție istorică și militară, la mausolee, monumente și cimitire ale eroilor și cuprind:

      1. a) primirea persoanei oficiale;

      2. b) intonarea imnului național al României;

      3. c) serviciul religios;

      4. d) alocuțiuni;

      5. e) depuneri de coroane, jerbe și buchete de flori;

      6. f) defilarea gărzii de onoare și a muzicii militare, dacă locul permite.

    Art. 36. - (1) Ziua Națională a României se aniversează la 1 decembrie, în toată țara și la ambasadele României din străinătate.

    (2) Cu ocazia Zilei Naționale a României, în capitala țării și în alte garnizoane, la ordin, se organizează și se desfășoară parade militare.

    Art. 37. - Ziua Independenței de stat a României se aniversează la 9 mai, în toată țara, la monumentele eroilor Războiului de Independență.

    Art. 38. - (1) Ziua Unirii se aniversează la 24 ianuarie, în toată țara, la monumentele dedicate Unirii Principatelor Române.

    (2) Ceremonia se încheie cu Hora Unirii, la care se prind toți participanții, dacă locul permite, mai puțin detașamentul de onoare.

    Art. 39. - (1) Ziua Eroilor se comemorează la sărbătoarea ortodoxă a Înălțării Domnului, prilej cu care sunt omagiați eroii României, fără deosebire de naționalitate sau confesiune, precum și în baza convențiilor internaționale, militarii din alte țări căzuți la datorie pe teritoriul României.

    1. (2) Cu prilejul Zilei Eroilor se desfășoară activități destinate cunoașterii tradițiilor ostășești, dezvoltării respectului pentru înaintași și a răspunderii față de îndatoririle militare, perpetuării obiceiurilor ostășești și religioase de cinstire a eroilor neamului.

    2. (3) Ceremoniile militare și religioase de comemorare a eroilor se desfășoară la cimitire militare și la monumente ridicate în cinstea lor.

    3. (4) Manifestările dedicate Zilei Eroilor încep cu Sfânta Liturghie de Înălțarea Domnului, săvârșită de preoți militari sau de preoți invitați, în bisericile și capelele din unitățile militare sau în alte locuri stabilite prin planificarea comandantului garnizoanei.

    4. (5) Ceremoniile militare dedicate comemorării eroilor României încep la ora 12.00, când, la solicitarea comandantului garnizoanei adresată autorităților bisericești locale, se trag, timp de trei minute, clopotele tuturor lăcașelor de cult din localitate. După aceasta, conform planificării comandantului garnizoanei, se desfășoară activitățile prevăzute la art. 6.

    5. (6) În unitățile militare, la ora stabilită de comandant, se execută apelul solemn.

    Art. 40. - (1) Ziua Armatei României se aniversează la 25 octombrie, în toate garnizoanele.

    1. (2) Ziua Armatei României este un prilej de evidențiere a tradițiilor glorioase ale oștirii române și a rolului hotărâtor pe care aceasta l-a avut în formarea istoriei naționale.

    2. (3) Cu acest prilej, se organizează ceremonii militare, în cadrul cărora se pot desfășura următoarele activități:

      1. a) adunări solemne, unde se dă citire ordinului ministrului apărării naționale;

      2. b) oficierea serviciului religios;

      3. c) evidențierea momentelor semnificative ale existenței Armatei României;

      4. d) înmânarea de plachete jubiliare, decorații, distincții militare și medalii comemorative personalităților militare și civile, veteranilor de război, militarilor în activitate, în rezervă și în retragere;

      5. e) depuneri de coroane, jerbe și buchete de flori;

      6. f) parade militare;

      7. g) mitinguri aviatice;

      8. h) comemorarea eroilor României;

      9. i) alte manifestări cultural-artistice și aplicativ-militare.

    Art. 41. - (1) Ziua drapelului național se aniversează la 26 iunie prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în unitățile Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Administrației și Internelor.

    1. (2) În municipiul București și în municipiile reședință de județ, pe baza normelor convenite între prefecturi, primării și comandanții de garnizoane, se organizează ceremonii publice de înălțare a drapelului României.

    2. (3) Reprezentanții unităților militare, ai veteranilor de război, ai cadrelor militare în rezervă și în retragere participanți la ceremonia publică sunt stabiliți de comandanții garnizoanelor din localitățile menționate la alin. (2).

    3. (4) Locul desfășurării ceremoniei publice de înălțare a drapelului României se stabilește de comun acord cu organele administrației publice locale, pe cât posibil în apropierea sediilor primăriilor, prefecturilor sau consiliilor județene.

    4. (5) Drapelul României are lungimea de 300 cm, lățimea de 200 cm și se înălță pe un catarg înalt de 30 m.

    5. (6) Drapelul României se înalță în ziua de 26 Iunie și rămâne arborat până în seara zilei de 25 Iunie a anului următor, când, printr-o ceremonie adecvată, în prezența comandantului gărzii de onoare și a unui trompet, pe semnalul ,,Stingerea”, este coborât, desprins de la catarg și preluat de garda drapelului. Drapelul arborat, care se deteriorează în timpul anului - decolorat sau rupt -, este înlocuit ori de câte ori este nevoie fără ceremonie, prin grija instituției care a asigurat inițial drapelul.

    6. (7) Detașamentul de onoare participant la ceremonia publică de înălțare a drapelului României se compune din:

      1. a) garda drapelului cu drapelul de luptă;

      2. b) garda de onoare „TIP B”;

      3. c) garda purtătoare a drapelului de arborat - 5 militari;

      4. d) muzica militară sau trompet;

      5. e) garda la locul de arborare a drapelului României - 2-4 militari;

      6. f) șiruri de onoare - până la 20 de militari.

    7. (8) Drapelul României de înălțat pe catarg se introduce, în seara zilei de 25 iunie, într-o biserică din incinta unei unități militare sau într-o biserică cu tradiții și semnificații istorice pentru comunitatea locală, situată în vecinătatea locului unde se desfășoară ceremonia publică. Drapelul României rămâne pe timpul nopții în biserica în care a fost introdus, iar, în dimineața zilei de 26 iunie, se oficiază slujba de sfințire de către un preot militar - paroh -, după caz.

    8. (9) După sfințire, dacă biserica este dispusă la o distanță mai mică de 100 m de locul de înălțare, drapelul României rămâne în incinta acesteia până la ora stabilită pentru începerea deplasării. În cazul în care distanța este mai mare, după oficierea slujbei de sfințire, drapelul României se aduce în incinta celei mai apropiate instituții publice, unde rămâne până la ora stabilită pentru începerea deplasării.

    9. (10) Ceremonia militară de înălțare a drapelului României începe, de regulă, la ora 09.00 și cuprinde următoarele activități:

      1. a) întâmpinarea persoanei oficiale;

      2. b) prezentarea onorului: trompetul sună semnalele „Atențiune" și „Prevestirea pentru primirea generalului", muzica militară intonează „Marșul de întâmpinare", iar garda prezintă onorul;

      3. c) salutul drapelului de luptă;

      4. d) ocuparea locului stabilit în dispozitiv;

      5. e) prezentarea hotărârii privind atribuirea denumirii de „Piața Tricolorului" pentru locul de desfășurare a ceremonialului public - numai în anul acordării denumirii;

      6. f) rostirea alocuțiunilor referitoare la sărbătorirea Zilei drapelului național;

      7. g) primirea drapelului României ce urmează a fi înălțat pe catarg;

      8. h) înălțarea drapelului României;

      9. i) realizarea dispozitivului de defilare;

      10. j) defilarea gărzii de onoare și a muzicii militare cu prezentarea onorului la drapelul României înălțat pe catarg.

    10. (11) Activitățile prevăzute la alin. (10) lit. h) se execută, astfel:

      1. a) comandantul gărzii comandă: „La drapel, pentru onor înainte/spre dreapta/spre stânga, prezentați ARM!", muzica militară intonează „Onor la drapel”.

      2. b) în timpul intonării „Onorului la drapel”, drapelul României, prins de colțuri și purtat de patru militari, care au în față un ofițer, este adus la catargul de arborare, se leagă la catarg de către primii doi militari, șnur după șnur, concomitent cu rularea scripetului de înălțare, până la realizarea ultimei legături; ultimii doi militari care poartă drapelul României continuă să țină pânza acestuia întinsă între ei, pe orizontală, la nivelul centurii.

      3. c) preotul rostește fraza de binecuvântare „Hristoase Dumnezeul nostru, Cel ce binecuvântezi și sfințești toate, binecuvântează acest drapel ce Sfânt Ești totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor, Amin!", are Sfânta Cruce în mâna dreaptă, face semnul crucii asupra drapelului României, după care sărută pânza acestuia. După preot, oficialitățile prezente la ceremonie sărută drapelul României în ordinea de reprezentare protocolară a instituțiilor statului, ultimul fiind comandantul garnizoanei.

      4. d) în momentul în care comandantul garnizoanei și-a reluat locul în dispozitiv, se intonează imnul național al României, vocal și instrumental, și începe înălțarea drapelului României pe catarg. Viteza de înălțare a drapelului României trebuie să se sincronizeze cu intonarea imnului național al României, astfel încât atât intonarea acestuia, cât și înălțarea drapelului României să se încheie în același moment.

    11. (12) În timpul ceremoniei publice de înălțare a drapelului României se adoptă o ținută sobră și un comportament solemn.

    12. (13) Muzica militară, formațiile corale, grupurile de recitatori interpretează piese instrumentale sau corale și recită poezii cu tematică adecvată.

    Art. 42. - (1) Ziua imnului național al României se aniversează la 29 iulie și se marchează prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative cu caracter evocator și științific, în spiritul tradițiilor statului român, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în unitățile Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului Administrației și Internelor.

    1. (2) La ceremonia prevăzută la alin. (1), desfășurată într-o unitate militară stabilită de comandantul garnizoanei sau într-un loc public ales de comun acord cu prefectura sau primăria locală, participă oficialități centrale și locale, veterani de război, cadre militare active sau în rezervă/retragere, invitați.

    2. (3) În capitală și în municipiile reședință de județ, ceremonia publică de intonare a imnului național al României se desfășoară în Piața Tricolorului, locul stabilit oficial, unde se află arborat drapelul României.

    3. (4) Festivitatea începe imediat după sosirea persoanei/persoanelor oficiale și constă în:

      1. a) rugă și închinare pentru poporul român, oficiate de preotul militar/civil, fără cântare;

      2. b) alocuțiunea de deschidere, rostită de persoana care reprezintă instituția organizatoare privind semnificația evenimentului, anunțarea persoanelor participante și a cadrului în care are loc ceremonia;

      3. c) alocuțiunea privind simbolistica versurilor imnului național al României, scurt istoric și semnificații;

      4. d) spectacolul susținut de muzica militară, formații corale și recitatori de poezie cu tematică adecvată;

      5. e) în final, muzica militară, formațiile corale și întreaga asistență interpretează, vocal și instrumental, imnul național al României, după regulile stabilite anterior desfășurării activității.

    SECȚIUNEA a 2-a

    Parada militară națională

    Art. 43. - (1) Parada militară națională se organizează în capitala României sau în alte garnizoane, cu participarea unor unități și subunități din structura categoriilor de forțe ale armatei.

    (2) Parada militară națională are loc cu ocazia aniversării Zilei Naționale a României sau a altor evenimente cu caracter național, în baza ordinului șefului Statului Major General.

    Art. 44. - (1) La parada militară națională participă, de regulă, trupe ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Protecție și Pază și Serviciului de Telecomunicații Speciale, potrivit planului întocmit de comun acord.

    1. (2) Compunerea și organizarea trupelor care iau parte la parada militară națională, ținuta, itinerarele de deplasare, formațiile, modul de defilare și salutul prin salve de artilerie sau infanterie se stabilesc, pentru fiecare situație în parte, de Statul Major General.

    2. (3) Trupele participante la parada militară națională se adună pe locurile și în formațiile stabilite cu minimum 30 de minute înainte de începerea activității.

    3. (4) Comandanții se așează în flancul drept al unităților/subunităților, iar la doi pași în stânga acestora se dispun drapelele de luptă cu decorațiile și panglicile respective.

    4. (5) Prin „comandant”, în sensul prezentului regulament, se înțelege și „șef”, după caz.

      Art. 45. - (1) Onorul trupelor se primește de președintele țării, comandantul forțelor armate ale României.

      (2) La sosirea președintelui, trompetul cântă semnalele Atențiune” și „Prevestirea pentru primirea generalului”. Comandantul paradei militare naționale, aflat în autoturism, comandă trecerea în poziția „drepți” și prezentarea onorului. Trupele prezintă armele „pentru onor”, muzica militară intonează „Marșul de întâmpinare”, iar drapelele de luptă se înclină la orizontală. Comandantul paradei militare naționale se prezintă în fața Președintelui României și raportează: „Domnule președinte,

      trupele sunt gata pentru parada militară organizată cu ocazia... . Sunt comandantul paradei militare ..., - gradul și numele -”. În timpul raportului, muzica militară încetează să cânte.

      1. (3) Președintele României salută trupele cu formula „Bună ziua!”, la care acestea răspund „Să trăiți!”, apoi le felicită prin formula ,,Vă felicit cu ocazia…!”, la care militarii răspund prin „URA”, prelung, repetat de trei ori. După răspunsul la felicitare, drapelele de luptă se aduc în poziția verticală, muzica militară intonează și participanții interpretează vocal imnul național al României. În timpul intonării imnului național al României se execută 21 de salve de artilerie.

      2. (4) După intonarea imnului național al României, comandantul paradei militare naționale dă ordinele necesare pentru realizarea dispozitivului de defilare.

      3. (5) Trupele părăsesc locul ocupat și, în acordul muzicii militare, realizează dispozitivul de defilare. Jalonierii numiți pentru marcarea liniei de defilare a trupelor ocupă locurile stabilite, în pas de defilare.

      4. (6) Comandantul paradei militare naționale, în autoturism, ocupă locul din fața dispozitivului de defilare și comandă începerea defilării cu formula: ”Atențiune! Detașamente, pentru defilare, cu onorul spre dreapta, înainte MARȘ!”

      5. (7) Unitatea/subunitatea din capul coloanei pornește în pas de defilare, în sunetele marșului, iar următoarele unități/subunități se apropie și intră pe traseul de defilare la distanțele stabilite.

      6. (8) Comandanții unităților/subunităților care defilează pe autovehicule se deplasează în fața unităților/subunităților respective în autovehicule - tancuri, transportoare blindate și mașini de luptă - în poziția în picioare, în turelă, având oblonul deschis; obloanele turelelor celorlalte blindate sunt închise. Când ajung la distanța de trei jalonieri de tribună, întorc capul spre dreapta.

      7. (9) În timpul defilării, militarii din garda drapelului de luptă nu întorc capul spre tribună. Militarii aflați în cabinele automobilelor nu salută; cei din caroseriile automobilelor prezintă onorul prin întoarcerea capului, fără a saluta. La terminarea defilării, muzica militară prezintă onorul, iar unitățile/subunitățile se deplasează în aceeași formație pe traseele și în locurile prevăzute în planul desfășurării paradei militare naționale.

        SECȚIUNEA a 3-a

        Învestirea în funcție a președintelui României

        Art. 46. - După citirea actului de validare a rezultatelor alegerilor de către președintele Curții Constituționale și depunerea jurământului, președintele României, la ieșirea din sediul Parlamentului, primește onorul.

        Art. 47. - Activitățile de detaliu ce se execută cu prilejul investirii în funcție a președintelui României sunt următoarele:

        1. a) Trompetul intonează succesiv semnalele ,,Atențiune” și ,,Prevestirea pentru primirea generalului”; în același timp cu al doilea semnal, comandantul gărzii de onoare comandă onorul, muzica militară intonează „Marșul de întâmpinare”. În timpul intonării marșului, comandantul gărzii de onoare se întoarce la stânga și mânuiește sabia „pentru onor”, mișcarea întâi, se apropie în pas normal de președinte, se oprește la o distanță de patru - șase pași de acesta, mânuiește sabia „pentru onor”, mișcarea a doua, și raportează cu formula: „Domnule președinte, garda de onoare, constituită cu prilejul învestirii dumneavoastră în funcție, vă prezintă onorul. Sunt comandantul gărzii ... - gradul și numele”;

        2. b) In momentul în care comandantul gărzii de onoare se oprește pentru a prezenta raportul, muzica militară încetează intonarea ,,Marșului de întâmpinare”;

        3. c) La terminarea raportului, comandantul gărzii de onoare, continuând onorul cu sabia, face un pas lateral spre dreapta/stânga, întorcându-se în același timp la stânga/dreapta, fiind orientat cu fața spre președinte, apoi execută trei - cinci pași înapoi;

        4. d) După raport, muzica militară intonează imnul național al României;

        5. e) La terminarea imnului, muzica militară reia „Marșul de întâmpinare”, militarul portdrapel înclină drapelul de luptă la orizontală, președintele se deplasează în fața drapelului de luptă, îl salută și apoi trece în revistă garda de onoare. Drapelul de luptă se aduce în poziția verticală după ce președintele s-a îndepărtat la patru - șase pași de acesta;

        6. f) În momentul când președintele se oprește la mijlocul formației pentru a saluta garda de onoare, muzica militară încetează să cânte. La cuvintele de salut adresate gărzii de onoare, militarii, la semnalul comandantului gărzii de onoare, răspund „Să trăiți!”. După răspunsul la salut, muzica militară reia intonarea ,,Marșului de întâmpinare”;

        7. g) Pe timpul trecerii în revistă, militarii gărzii de onoare, cu excepția celor din garda drapelului

          și din muzica militară, îl urmăresc cu privirea pe președinte, prin întoarcerea capului;

        8. h) La trecerea în revistă, președintele este însoțit de comandantul gărzii de onoare care merge în pas de defilare, în dreapta și înapoia acestuia la doi pași, cu sabia în poziția „pentru onor”, mișcarea a doua;

        9. i) La terminarea trecerii în revistă a gărzii de onoare, când președintele îl salută pe comandantul gărzii, acesta prezintă sabia „pentru onor” și, după ce președintele s-a îndreptat spre vehiculul oficial, mânuiește sabia la umăr, se întoarce la stânga-mprejur, se deplasează la mijlocul formației, se întoarce la stânga și prezintă sabia „pentru onor”. Muzica militară intonează „Marșul de întâmpinare” până când președintele intră în vehiculul oficial.

      Art. 48. - După predarea-primirea funcției prezidențiale, fostul președinte este condus de noul președinte al României până la ieșirea principală din sediul instituției prezidențiale, moment în care se execută activitățile prevăzute la articolul 47, literele a-h, pentru fostul președinte, cu următoarele modificări:

      1. a) formula de raport a comandantului gărzii de onoare va fi „Domnule președinte, garda de onoare, constituită cu ocazia plecării dumneavoastră, vă prezintă onorul. Sunt comandantul gărzii…..- gradul și numele-”;

      2. b) muzica militară intonează „Marșul de întâmpinare” până când fostul președinte se îndepărtează la 10 - 12 pași de formație.

      SECȚIUNEA a 4-a

      Învestirea în funcție a ministrului apărării naționale

      Art. 49. - (1) Învestirea în funcție a ministrului apărării naționale se face de către primul- ministru, la sediul Ministerului Apărării Naționale.

      1. (2) La solemnitatea prevăzută la alin. (1) participă:

        1. a) ca invitați, reprezentanți ai instituției prezidențiale, ai Parlamentului, Guvernului, Patriarhiei Române, cultelor religioase, ministerelor și serviciilor cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale, ai veteranilor de război și ai Asociației Naționale a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere, ai mass-media, precum și atașați militari acreditați;

        2. b) reprezentanți din conducerea Ministerului Apărării Naționale: șeful Statului Major General, secretarii de stat, șeful corpului de control și inspecție, secretarul general al Ministerului Apărării Naționale, șefii statelor majore ale categoriilor de forțe ale armatei, alte persoane desemnate, precum și comandantul garnizoanei București.

      2. (3) Pentru solemnitatea de învestire, Regimentul 30 Gardă ,,Mihai Viteazul” asigură un detașament de onoare de ,,TIP B” în uniformă de protocol, conform Anexei nr. 3.

      Art. 50. - Ceremonia militară cuprinde următaoarele activități:

      1. (1) La sosirea primului ministru:

        1. a) fostul ministru al apărării naționale îl întâmpină pe președintele României sau pe primul- ministru;

        2. b) trompetul sună semnalul „Atențiune”, comandantul gărzii comandă onorul, și muzica militară intonează „Marșul de întâmpinare”;

        3. c) raportul comandantului gărzii;

        4. d) intonarea imnului național al României;

        5. e) salutul drapelului de luptă;

        6. f) trecerea în revistă a gărzii de onoare și salutul acesteia;

        7. g) deplasarea la biroul ministrului apărării naționale;

      2. (2) La învestirea în funcție a ministrului apărării naționale:

        1. a) instalarea în biroul ministrului apărării naționale;

        2. b) adunare festivă;

        3. c) primul-ministru îl prezintă pe noul ministru al apărării naționale și rostește o alocuțiune;

        4. d) cuvântul fostului ministru al apărării naționale;

        5. e) cuvântul noului ministru al apărării naționale;

        6. f) alocuțiuni ale invitaților;

        7. g) adresarea de mulțumiri fostului ministru al apărării naționale și înmânarea unui cadou simbolic;

        8. h) adresarea de felicitări noului ministru al apărării naționale;

        9. i) realizarea unei fotografii de grup;

        10. j) acordarea de interviuri presei, posturilor de televiziune și de radio acreditate;

        11. k) recepția oferită cu ocazia învestirii în funcție - opțional.

      3. (3) La plecarea primului-ministru:

        1. a) la ieșirea primului-ministru din sediul Ministerului Apărării Naționale, trompetul intonează semnalul „Atențiune”, comandantul gărzii prezintă onorul și dă raportul, iar muzica militară intonează

          „Marșul de întâmpinare”;

        2. b) primul-ministru salută drapelul de luptă, trece în revistă și salută garda de onoare;

        3. c) la punerea în mișcare a autovehiculului, muzica militară încetează să cânte, iar comandantul gărzii comandă trecerea armei în poziția „la umăr”;

      4. (4) Schema de principiu a organizării ceremoniei militare la sediul Ministerului Apărării Naționale este prezentată în anexa nr. 6.

      SECȚIUNEA a 5-a

      Învestirea în funcție a șefului Statului Major General

      Art. 51. - (1) Învestirea în funcție a șefului Statului Major General se face de către președintele României.

      1. (2) La solemnitate, sunt invitați reprezentanți ai instituției prezidențiale, ai Parlamentului, ai Guvernului, ai Patriarhiei Române, secretarii de stat, șeful corpului de control și inspecție, secretarul general al Ministerului Apărării Naționale, șefii statelor majore ale categoriilor de forțe ale armatei, comandantul garnizoanei București, comandanții marilor unități operative, veterani de război, generali

        în rezervă și în retragere, alte persoane din structurile centrale ale Ministerului Apărării Naționale, atașați militari acreditați, mass-media.

      2. (3) Ceremonia militară organizată cu prilejul învestirii în funcție are loc la sediul Ministerului Apărării Naționale.

      3. (4) La sosirea președintelui României, după întâmpinarea lui de către fostul șef al Statului Major General, se execută activitățile prevăzute la art. 51 alin. (5), cu excepția lit. l).

      4. (5) La învestirea în funcție a șefului Statului Major General se execută următoarele activități:

        1. a) comandantul gărzii de onoare comandă scoaterea drapelului de luptă în fața formației;

        2. b) fostul șef al Statului Major General, împreună cu noul șef al Statului Major General, se deplasează în fața drapelului de luptă și salută drapelul;

        3. c) secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Țării dă citire Decretului prezidențial de învestire în funcție a șefului Statului Major General;

        4. d) fostul șef al Statului Major General preia drapelul de luptă de la militarul portdrapel și se adresează noului șef al Statului Major General spunând: ”Domnule … - gradul -, vă predau comanda Statului Major General și drapelul de luptă al Armatei României.”;

        5. e) noul șef al Statului Major General se descoperă, îngenunchează pe piciorul drept, prinde cu mâna dreaptă flamura drapelului de luptă, sărută drapelul de luptă, apoi se ridică, se acoperă, preia drapelul de luptă și se adresează fostului șef al Statului Major General rostind: Domnule … - gradul - , iau în primire comanda Statului Major General și drapelul de luptă al Armatei României.”, după aceea, îl înmânează militarului portdrapel;

        6. f) fostul și noul șef al Statului Major General se întorc cu fața spre președintele României, salută și raportează pe rând: ”Domnule președinte, am predat/primit comanda Statului Major General și drapelul de luptă al Armatei României.”;

        7. g) după raport, cei doi își ocupă locurile pe podium, iar comandantul gărzii de onoare comandă deplasarea drapelului de luptă în formație;

        8. h) garda de onoare realizează dispozitivul pentru defilare;

        9. i) garda de onoare și muzica militară defilează prezentând onorul;

        10. j) se fac fotografii de grup la intrarea principală în sediul Ministerului Apărării Naționale.

        11. k) persoanele participante la ceremonia de primire a președintelui României se deplasează în

          aulă;

        12. l) investirea în funcție a noului șef al Statului Major General se execută în biroul său de către

      președintele României; cu această ocazie președintele României îi înmânează șefului Statului Major General simbolul Statului Major General, „Vulturul Cruciat”;

    5. (6) La plecarea președintelui României se execută următoarele activități:

      1. a) persoanele participante la instalarea noului șef al Statului Major General se deplasează în fața sediului Ministerului Apărării Naționale;

      2. b) în momentul în care președintele României iese din sediul Ministerului Apărării Naționale, trompetul sună semnalul ,,Atențiune”, comandantul gărzii de onoare prezintă onorul și dă raportul, iar muzica militară intonează ,,Marșul de întâmpinare”;

      3. c) președintele României se urcă în mijlocul de transport și părăsește incinta Ministerului Apărării Naționale.

    6. (7) După plecarea președintelui României se execută următoarele activități:

      1. a) comandantul gărzii de onoare comandă trecerea armei în poziția ,,la umăr”;

      2. b) la sosirea în aulă a ministrului apărării naționale și a persoanelor din prezidiu, asistența se ridică în picioare; nu se dă raportul;

      3. c) rostirea unei alocuțiuni de fostul șef al Statului Major General;

      4. d) rostirea unei alocuțiuni de noul șef al Statului Major General;

      5. e) înmânarea unui cadou simbolic fostului șef al Statului Major General;

      6. f) cuvântul de încheiere al ministrului apărării naționale;

      7. g) acordarea unor interviuri presei, posturilor de televiziune și de radio acreditate;

      8. h) recepția oferită cu ocazia învestirii în funcție - opțional.

    SECȚIUNEA a 6-a

    Învestirea în funcție a șefilor categoriilor de forțe ale armatei

    Art. 52. - Învestirea în funcție a șefilor categoriilor de forțe ale armatei se face de către ministrul apărării naționale în cadrul unei festivități organizate de structurile centrale implicate ale Ministerului Apărării Naționale.

    Art. 53. - La solemnitate, în funcție de situație, sunt invitați reprezentanți ai instituției prezidențiale, ai Parlamentului, ai Guvernului, ai Patriarhiei Române, șefii structurilor centrale ale Ministerului Apărării Naționale, șefii statelor majore ale categoriilor de forțe ale armatei, comandantul garnizoanei București, veterani de război, generali în rezervă și în retragere, alte personalități militare și civile.

    Art. 54. - La învestirea în funcție a șefilor categoriilor de forțe ale armatei se execută activitățile prevăzute la art. 51 cu următoarele precizări:

    1. a) la activitate participă ministrul apărării naționale;

    2. b) în locul drapelului de luptă se predă, respectiv primește steagul de identificare a categoriei de forțe a armatei.

    SECȚIUNEA a 7-a

    Acordarea gradelor de general de brigadă, general de flotilă aeriană și de contraamiral de flotilă; înaintarea în gradul următor a generalilor și amiralilor

    Art. 55. - Acordarea gradelor de general de brigadă, general de flotilă aeriană, contraamiral de flotilă și înaintarea în gradul următor a generalilor și amiralilor, se face, personal, de către președintele României, în prezența reprezentanților autorităților publice centrale, a Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, a ministrului apărării naționale, a șefului Statului Major General, a șefului corpului de control și inspecție, a șefilor statelor majore ale categoriilor de forțe ale armatei, a altor invitați.

    Art. 56. - Ceremonia de acordare a gradelor de general de brigadă, general de flotilă aeriană, contraamiral de flotilă și de înaintare în gradul următor a generalilor și amiralilor poate fi publică și se organizează de protocolul de stat.

    Art. 57. - (1) În ziua și la ora stabilite, cei cărora li se acordă gradul de general de brigadă, general de flotilă aeriană sau contraamiral de flotilă, precum și generalii sau amiralii înaintați în gradul următor se adună în locul stabilit pentru ceremonie. La sosirea președintelui României, șeful Statului Major General prezintă raportul. După raport se intonează imnul național al României.

    (2) La terminarea imnului, șeful Cancelariei prezidențiale dă citire Decretului prezidențial de acordare a gradului sau de înaintare în gradul următor. Urmează binecuvântarea Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române. Președintele României îi felicită pe cei înaintați în grad, apoi ține o alocuțiune. Unul dintre cei avansați poate lua cuvântul.

    Art. 58. - La sosirea în structurile din care fac parte, cei cărora li s-a acordat gradul de general de brigadă, general de flotilă aeriană sau contraamiral de flotilă și cei înaintați în gradul următor sunt întâmpinați cu onoruri militare și, în prezența întregului efectiv din subordinea nemijlocită, comandantul eșalonului superior dă, din nou, citire Decretului prezidențial de acordare a gradului de general de brigadă, general de flotilă aeriană sau contraamiral de flotilă și de înaintare în gradul următor, după caz.

    SECȚIUNEA a 8-a

    Depunerea de coroane, jerbe și buchete de flori la Mormântul Ostașului Necunoscut, precum și la monumentele și cimitirele eroilor români sau ale militarilor străini căzuți la datorie

    pe teritoriul României

    Art. 59. - Coroanele, jerbele și buchetele de flori se depun la memorialele de comemorare a faptelor de arme ale militarilor români și ale militarilor altor state, în fața monumentelor și operelor comemorative de război ce simbolizează lupta și martiriul poporului român, precum și în fața

    simbolurilor dedicate personalităților cu merite deosebite pentru statul, poporul, armata, cultura și știința românească.

    Art. 60. - La ceremonia pentru depunerea de coroane, jerbe și buchete de flori la monumente și cimitire ale eroilor români, precum și ale militarilor străini căzuți pe teritoriul României la care participă personalitățile civile și militare prevăzute la art. 10, se constituie un detașament de onoare alcătuit din garda de onoare, muzica militară, drapelul de luptă cu garda drapelului, garda la monument și militari purtători de coroane.

    Art. 61. - (1) La sosirea persoanei oficiale, trompetul intonează semnalele „Atențiune” și

    „Prevestirea pentru primirea generalului”, comandantul gărzii de onoare comandă onorul, iar muzica militară intonează ,,Marșul de întâmpinare”. De regulă, nu se dă raportul, nu se trece în revistă și nu se salută garda de onoare. După ce persoana oficială salută drapelul de luptă și ocupă locul stabilit, muzica militară încetează să cânte ,,Marșul de întâmpinare” și intonează imnul național al României sau, după caz, imnul național al țării oaspetelui și apoi imnul național al României. În continuare, comandantul gărzii de onoare trece garda de onoare în poziția cu arma la picior și apoi comandă descoperirea și trecerea în poziția pe loc repaus pentru oficierea slujbei religioase.

    1. (2) După oficierea slujbei religioase, obligatorie de Ziua Eroilor, care nu va depăși cinci-șapte minute, comandantul gărzii de onoare comandă acoperirea, trecerea în poziția „drepți” și prezentarea onorului la monument. Muzica militară intonează ,,Imnul eroilor”/,,Imnul Eroului Necunoscut” la Mormântul Eroului Necunoscut sau un marș funebru - la monumentele și cimitirele militarilor străini - și în sunetele lui se depun coroanele, jerbele și buchetele de flori, personal de oficialitățile respective, dacă nu au solicitat să fie depuse de militari, în ordinea de precădere, de instituțiile statului, urmate de veteranii de război, ofițeri și generali din Asociația Națională a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere, partidele politice, asociații, ligi și fundații, persoane particulare, studenți, elevi și militari.

    2. (3) După ce au depus coroana, militarii se întorc față în față și, în același timp cu persoanele oficiale, salută - personalitățile civile române salută prin ducerea brațului drept la piept în dreptul inimii

      -,timp în care se păstrează un moment de reculegere de trei-cinci secunde.

    3. (4) După plecarea persoanei oficiale, militarii care au purtat coroana se deplasează la locurile

      stabilite.

    4. (5) Garda de onoare și garda la monument rămân în timpul depunerilor de coroane, jerbe și

    buchete de flori în poziția „pentru onor”.

    Art. 62. - La ordin și în funcție de spațiul existent în zona monumentului, garda de onoare și muzica militară defilează, prezentând onorul la monument, după care se deplasează la locul stabilit.

    Dacă nu se defilează, când persoana oficială se îndreaptă spre autovehiculul destinat, muzica militară reia ,,Marșul de întâmpinare”, iar garda de onoare prezintă onorul până la plecarea acesteia.

    Art. 63. - Garda la monument se instalează cu o jumătate de oră înainte de începerea ceremoniei și se ridică după ce participanții la ceremonie au părăsit locul de desfășurare. Schema de principiu a organizării ceremoniei militare cu ocazia depunerii de coroane la monumente sau însemne comemorative militare este prezentată în anexa nr. 7.

    Art. 64. - (1) În celelalte garnizoane/localități unde există cimitire sau monumente ale eroilor români, când nu participă personalitățile prevăzute la art. 10, în funcție de posibilități, ceremoniile militare se desfășoară în conformitate cu prevederile art. 61-63 și cu anexa nr. 7a.

    1. (2) Acolo unde nu se pot asigura gardă de onoare și muzică militară, prezența militară este marcată de un grup restrâns de militari activi și de cadre militare în rezervă sau în retragere și de unu- doi trompeți și o gardă la monument sau cimitir, iar ceremonia cuprinde:

      1. a) intonarea semnalului ,,Atențiune”;

      2. b) oficierea serviciului religios;

      3. c) depuneri de coroane, jerbe și buchete de flori, timp în care militarii din asistență salută;

      4. d) intonarea semnalului specific statului respectiv - dacă este prevăzut în protocol - sau a semnalului „Stingerea” de către trompeți după depunerea ultimei coroane, jerbe sau buchet de flori;

      5. e) păstrarea unui moment de reculegere.

        SECȚIUNEA a 9-a

        Plecarea/sosirea unor detașamente/unități militare române la/de la activități organizate sub egida ONU sau a altor organizații internaționale

        Art. 65. - (1) Ceremonia de plecare din unitatea militară se organizează de Comandamentul Operațional Întrunit și de eșalonul imediat superior.

        1. (2) În ziua plecării, la locul de adunare a unității militare, se desfășoară apelul solemn.

        2. (3) După apel, se dă citire hotărârii Parlamentului României/Consiliului Suprem de Apărare a Țării referitoare la plecarea detașamentului/unității militare, precum și Ordinului ministrului apărării naționale și altor documente necesare îndeplinirii misiunii.

        3. (4) După citirea hotărârii și ordinelor, are loc ceremonia de înmânare a drapelului de luptă comandantului detașamentului/unității militare, urmată de serviciul religios. Această parte a solemnității se încheie cu alocuțiunile rostite de comandantul detașamentului/unității militare, de alte personalități și de persoana oficială.

        4. (5) Ceremonia militară se termină cu defilarea detașamentului/unității militare ce pleacă în misiune și deplasarea drapelului de luptă la locul de păstrare.

          Art. 66. - (1) Primirea militarilor sosiți pentru executarea misiunii se face de către reprezentanți ai forțelor ONU sau ai altor organizații internaționale, precizați anterior prin protocol.

          1. (2) După prezentarea raportului și trecerea în revistă a detașamentului/unității militare, se înalță drapelul României și se intonează sau se redă pe bandă magnetică imnul național al României. Toți participanții români intonează varianta scurtă a imnului național al României, prezentată în anexa nr. 8.

          2. (3) Se dă citire Ordinului comandantului forțelor ONU sau ale altor organizații internaționale din zonă, precum și altor documente necesare îndeplinirii misiunii.

          3. (4) Comandantul detașamentului/unității militare înmânează militarilor insigne sau alte însemne cu emblema ONU sau a altor organizații internaționale.

          4. (5) Ceremonia se încheie cu alocuțiunea comandantului și defilarea detașamentului/unității

        militare.

        Art. 67. - (1) Dacă în zona de dispunere/responsabilitate a detașamentului/unității militare

        efectuează vizite reprezentanți ai autorităților de stat române și ai Ministerului Apărării Naționale, precum și reprezentanți de rang înalt ai ONU sau ai altor organizații internaționale, se execută revista de front în funcție de dispersarea efectivelor în misiuni.

        1. (2) La festivitate sunt invitați să participe comandantul forțelor ONU sau ale altor organizații internaționale din zonă și ambasadorul României în țara respectivă.

        2. (3) La primire sunt prezenți comandantul detașamentului/unității militare și garda de onoare alcătuită din militari români care participă la misiune.

        3. (4) Delegația este întâmpinată la intrarea principală, iar garda de onoare prezintă onorul.

        4. (5) După revista de front și, eventual, înmânarea medaliei ONU unor militari, oaspeții sunt invitați într-o sală special amenajată unde se fac informări reciproce, schimburi de cadouri sau obiecte simbolice și se țin alocuțiuni.

        5. (6) La plecarea reprezentanților ce au vizitat detașamentul/unitatea militară, garda de onoare prezintă onorul.

        Art. 68. - (1) Militarii sosiți din misiuni multinaționale sunt întâmpinați de reprezentanți ai ministrului apărării naționale, ai șefului Statului Major General, ai Comandamentului Operațional Întrunit, ai șefilor statelor majore ale categoriilor de forțe ale armatei, precum și ai comandamentelor de armă.

        (2) Ceremonia de primire se organizează de statul major al categoriei de forțe a armatei de care aparține detașamentul/unitatea militară, la sosirea pe aeroport/port/gară, numai pentru eșalonul în care se află comandantul și drapelul de luptă, și se desfășoară astfel:

        1. a) la începerea debarcării, trompetul intonează ,,Atențiune”, iar, la coborârea comandantului împreună cu Drapelul de luptă și garda drapelului, muzica militară intonează ,,Marșul de întâmpinare” până când unitatea realizează dispozitivul de adunare;

        2. b) după constituirea formației, trompetul intonează succesiv semnalele ,,Atențiune” și

          ,,Prevestirea pentru primirea generalului”;

        3. c) comandantul detașamentului/unității militare prezintă onorul și dă raportul persoanei oficiale cu rangul cel mai mare;

        4. d) muzica militară intonează imnul național al României;

        5. e) persoana oficială salută drapelul de luptă, trece în revistă formația și îi salută cu formula

        ,,Bine ați venit!”, la care militarii răspund ,,Servim Patria!”.

    2. (3) Ceremonia de primire în unitatea militară se organizează de Comandamentul Operațional Întrunit și de eșalonul imediat superior după sosirea tuturor participanților la misiune, în prezența întregului efectiv al unității militare, și constă din:

      1. a) primirea persoanei oficiale/reprezentantul eșalonului superior;

      2. b) salutul drapelului de luptă, trecerea în revistă a detașamentului/unității și salutul de bun venit urmat de felicitări;

      3. c) desfășurarea apelului solemn, a „rugăciunii militare” și a serviciului religios;

      4. d) cuvântul comandantului detașamentului/unității militare;

      5. e) cuvântul persoanei oficiale/reprezentantului eșalonului superior;

      6. f) acordarea de premii și înmânarea de distincții;

      7. g) întâlniri cu mass-media, cu familiile și rudele militarilor.

    CAPITOLUL III

    Ceremonii militare la nivel de garnizoană

    SECȚIUNEA 1

    Parada militară la nivel local

    Art. 69. - (1) Parada militară la nivel local se organizează de comandanții garnizoanelor respective, pe baza aprobării date de șeful Statului Major General, care numește și persoana căreia i se acordă onorul militar.

    1. (2) Pentru a comanda trupele participante comandantul garnizoanei numește un comandant al

      paradei.

    2. (3) La ora fixată, unitățile/subunitățile militare participante la parada militară se adună pe

    locurile și în formațiile stabilite.

    Art. 70. - (1) Onorul, raportul și defilarea trupelor se desfășoară după regulile de la art. 43-45.

    (2) Salvele de artilerie sau infanterie se execută numai dacă acest lucru este prevăzut prin ordin al șefului Statului Major General.

    SECȚIUNEA a 2-a

    Sărbătorirea zilelor categoriilor de forțe ale armatei, genurilor de armă, specialităților militare, marilor unități și unităților din Armata României

    Art. 71. - (1) Zilele categoriilor de forțe ale armatei - Ziua forțelor terestre, Ziua forțelor aeriene, Ziua forțelor navale - se sărbătoresc anual, prin organizarea de ceremonii militare, numai la nivelul statelor majore ale categoriilor de forțe respective, prilej cu care se emite un ordin al ministrului apărării naționale sau un ordin comun cu ministrul administrației și internelor și cu ministrul transporturilor, pentru Ziua forțelor aeriene și Ziua forțelor navale.

    1. (2) Deschiderea noului an de învățământ în instituțiile militare de învățământ se aprobă prin Ordin al ministrului apărării naționale, la propunerea șefului Statului Major General.

    2. (3) Ziua genului de armă, a specialității militare, a marii unități sau a unității se sărbătorește prin organizare de ceremonii militare la împlinirea unui număr de ani divizibil cu cinci, iar datele față de care se calculează periodicitatea aniversării sunt cele de înființare cu atestat/ordin. Cu acest prilej, se emit ordine sau dispoziții de șeful Statului Major General, secretarii de stat, șeful corpului de control și inspecție și secretarul general al Ministerului Apărării Naționale sau de șefii structurilor care au în subordine genul de armă, specialitatea militară, marea unitate sau unitatea respectivă. La împlinirea a 25, 50, 75 … de ani de la înființare, se emite un ordin al ministrului apărării naționale.

    3. (4) Rapoartele, proiectele de ordin sau de dispoziție și programul activităților ce se desfășoară, sunt înaintate ierarhic, pentru aprobare, cu o lună înainte de data respectivă, cu avizul Serviciului Istoric al Armatei.

    Art. 72. - La aceste aniversări pot fi invitați reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale, conducători ai partidelor politice legal constituite, ierarhi și slujitori ai bisericilor și cultelor recunoscute de lege, veterani de război, reprezentanți ai altor ministere, departamente și instituții ale statului, foști comandanți sau șefi, personalități militare sau civile, cadre militare în rezervă sau în retragere care au lucrat anterior în comandamentul/marea unitate/unitatea respectivă, familii ale cadrelor militare, elevi și studenți.

    Art. 73. - Metodologia desfășurării activităților prilejuite de sărbătorirea zilelor categoriilor de forțe ale armatei, ale genurilor de armă, ale specialităților militare, marilor unități și unităților din Armata României este prevăzută în anexa nr. 9.

    SECȚIUNEA a 3-a

    Retragerea cu torțe

    Art. 74. - (1) Solemnitatea retragerii cu torțe se organizează pentru cinstirea marilor aniversări istorice cu caracter național sau militar.

    (2) Retragerea cu torțe, care are loc în serile unor zile festive și cu alte ocazii, se face cu aprobarea șefului Statului Major General și se organizează de comandantul garnizoanei care stabilește comandantul detașamentului - de regulă, un ofițer cu grad superior -, muzica militară, locul de adunare, orele de desfășurare, ținuta, formația de marș și itinerarul. Militarii care iau parte la retragerea cu torțe sunt din unitățile garnizoanei, nu poartă armament și execută deplasarea pe jos.

    Art. 75. - (1) Unitățile/subunitățile stabilite se adună în locul ordonat, aprind torțele și, în sunetul marșului ,,Retragerea” intonat de muzica militară, încep deplasarea pe itinerarul stabilit, trecând prin fața reședinței militare a celui mai mare eșalon din garnizoană; în garnizoana București, prin fața reședinței prezidențiale.

    1. (2) Când festivitatea a luat sfârșit, subunitățile se deplasează în formație, sub comandă, la cazărmi sau la locurile stabilite unde se vor lua măsurile corespunzătoare de stingere a torțelor;

    2. (3) În timpul deplasării pe itinerarul stabilit, militarii din cadrul detașamentului, în alternanță cu muzica militară, interpretează diferite marșuri.

      SECȚIUNEA a 4-a

      Salve de artilerie și focuri de artificii

      Art. 76. - (1) În principiu, salvele de artilerie se trag la:

      1. a) învestirea în funcție a președintelui României;

      2. b) sosirea/plecarea în/din țară a șefilor altor state care efectuează/au efectuat vizite oficiale;

      3. c) sărbătorile naționale sau cu caracter militar;

      4. d) sosirea unor nave militare străine în porturile românești, în vizită oficială.

    1. (2) De regulă, se execută 21 de salve de artilerie în timpul intonării imnului național al României sau la ora stabilită prin planul de desfășurare a ceremoniei militare.

      Art. 77. - Focurile de artificii se execută, de regulă, cu ocazia unor sărbători naționale cu caracter militar, cultural sau sportiv. Uneori ele pot însoți retragerea cu torțe.

      Art. 78. - Situațiile și condițiile de executare a salvelor de artilerie și a focurilor de artificii se reglementează, pentru fiecare caz în parte, prin dispoziție a șefului Statului Major General.

      SECȚIUNEA a 5-a

      Dezvelirea unui monument sau însemn comemorativ militar sau civil

      Art. 79. - La ceremonia dezvelirii unui monument sau însemn comemorativ militar ori civil se asigură, în raport cu semnificația evenimentului, gardă de onoare, drapel de luptă cu gardă la drapel, muzică militară sau trompeți și o gardă la monument sau însemn comemorativ militar ori civil, formată din doi - patru militari.

      Art. 80. - (1) Onorul se prezintă în toate situațiile, iar raportul comandantului gărzii de onoare se dă numai personalităților prevăzute la art. 10.

      1. (2) Când persoana oficială a ajuns în fața monumentului/însemnului comemorativ, pe semnal de trompet/trompeți, se coboară husa de pe monument/însemnul comemorativ. Garda de onoare rămâne în tot acest timp în poziția „pentru onor”.

      2. (3) După dezvelirea monumentului sau însemnului comemorativ militar, comandantul gărzii de onoare trece garda de onoare în poziția ,,pe loc repaus, cu arma la picior, și comandă efectivelor să se descopere pentru oficierea serviciului religios.

      3. (4) După oficierea serviciului religios de sfințire a monumentului sau însemnului comemorativ militar, se țin alocuțiuni în ordinea de precădere sau în cea stabilită de organizatori. Apoi se comandă onorul cu garda de onoare și, în sunetele ,,Imnului Eroilor”, se depun coroanele, jerbele și buchetele de flori. În încheiere, garda de onoare și muzica militară defilează - dacă locul permite - prezentând onorul la monument sau însemn comemorativ militar ori civil. Dacă nu se defilează, la plecarea persoanei oficiale muzica militară intonează ,,Marșul de întâmpinare”, iar garda de onoare prezintă onorul.

    SECȚIUNEA a 6-a

    Funeralii cu onoruri militare

    Art. 81. - (1) Funeraliile cu onoruri militare se organizează pentru militarii decedați în activitate, în rezervă sau în retragere și veterani de război, precum și pentru persoanele decedate decorate cu ordine naționale, la solicitarea familiei, sau autorităților locale, adresată comandantului garnizoanei.

    1. (2) Funeraliile cu onoruri militare se organizează în conformitate cu anexa nr.10.

    2. (3) Se pot acorda onoruri militare și militarilor altor state, decedați în timpul executării misiunilor oficiale în țara noastră. În acest caz, activitatea se organizează cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe, pe baza acordurilor speciale cu ambasada statului respectiv sau cu organizația internațională/europeană de securitate sub mandatul căreia a servit militarul.

    Art. 82. - (1) Onorurile militare se prezintă cu gărzi constituite în acest scop, cărora li se pot adăuga și alte trupe, conform unor dispoziții speciale.

    1. (2) Când garda constituită pentru onorul militar are drapelul de luptă, acesta se scoate fără decorații și panglici, dar cu o panglică de doliu lungă de 100 cm și lată de 10-15 cm, care se leagă cu un capăt de partea de sus a hampei drapelului.

    2. (3) Pentru acordarea onorurilor militare, după caz, se stabilesc:

      1. a) muzică militară/trompet;

      2. b) gardă de onoare;

      3. c) subunitate, de valoare grupă/pluton, pentru executarea salvelor;

      4. d) gardă la sicriu formată din patru militari;

      5. e) 11 militari, fără arme, pentru purtarea portretului, ordinelor, crucii, capacului și sicriului la mormânt.

    Art. 83. - Pentru însoțirea sicriului în timpul transportului până la localitatea unde are loc înmormântarea/incinerarea, se numește o gardă la sicriu formată din patru-opt militari, sub comandă.

    Art. 84. - (1) Transportarea sicriului se face cu un car mortuar, de regulă un autovehicul, iar pentru generali și amirali în activitate, în rezervă sau în retragere, pe un afet de tun.

    (2) Pentru ducerea decorațiilor defunctului se stabilește câte un militar din același corp, la fiecare pernă cu decorații. Ordinele se fixează câte unul pe o pernă, iar medaliile, mai multe pe aceeași pernă. Pentru cadrele militare decedate, pe capacul sicriului se fixează șapca, iar pentru generali, amirali, ofițeri și veterani de război, și drapelul României.

    Art. 85. - (1) Garda pentru onorurile militare și persoanele care însoțesc sicriul formează cortegiul militar funerar.

    1. (2) Ofițerii și subofițerii participanți la onorul militar poartă ținuta de sezon, precizată de comandantul garnizoanei.

    2. (3) Militarii din garda la sicriu poartă ținuta stabilită, au armamentul din dotare, iar pe mâneca stângă, deasupra cotului, banderola de doliu.

    3. (4) Comandantul gărzii la sicriu organizează schimburi formate din câte patru militari. Militarii dintr-un schimb se așează pe ambele părți, la capetele sicriului, la unu-doi pași de acesta și stau în poziția „drepți”, ținând pistoalele-mitralieră sau puștile automate în poziția „la piept”. Cei patru militari stau cu fața spre intrarea în încăpere și se schimbă la fiecare 15 minute.

    4. (5) La sicriu se pot instala și schimburi de onoare, constituite din delegați ai unităților/instituțiilor/formațiunilor militare și ai autorităților publice. Militarii din schimburile de onoare nu poartă armament.

    5. (6) Schimburile de onoare se dispun singure sau alături de militarii gărzii la sicriu, la distanță de unu - doi pași, în partea exterioară față de sicriu, și se schimbă la fiecare trei - cinci minute.

    6. (7) Militarii care aduc un ultim omagiu celui decedat, salută la intrarea în încăpere, se descoperă, rămân cu fața îndreptată în lungul sicriului și păstrează un moment de reculegere; apoi, se întorc la stânga/dreapta, trec prin fața catafalcului, prezintă condoleanțe familiei, ies din încăpere și se acoperă.

    7. (8) În funcție de protocolul stabilit și de dorința familiei, garda și trompetul se pot deplasa la locuința militarului decedat și pot însoți cortegiul funerar la biserică și la cimitir.

    8. (9) La locuință, garda pentru onorul militar se dispune în formația ,,în linie” cu frontul orientat spre locul de scoatere a sicriului, având trompetul și drapelul de luptă la flancul drept.

    Art. 86. - (1) În momentul scoaterii sicriului din locuință și din biserică, precum și al sosirii la cimitir, gardă prezintă onorul. Militarii din afara formației rămân acoperiți, iau poziția ,,drepți” și salută; cei care însoțesc cortegiul militar funerar sunt descoperiți.

    1. (2) Cortegiul militar funerar se deplasează la locul de înhumare în următoarea ordine:

      1. a) prapurii - persoană civilă;

      2. b) militarul cu crucea;

      3. c) coliva - persoană civilă;

      4. d) militarul cu portretul defunctului;

      5. e) militarii purtători ai pernelor cu decorațiile acestuia;

      6. f) militarii cu coroanele și jerbele de flori;

      7. g) militarii cu capacul sicriului;

      8. h) preoții;

      9. i) militarii cu sicriul;

      10. j) familia;

      11. k) oficialitățile;

      12. l) drapelul de luptă și garda de onoare;

      13. m) trompetul;

      14. n) cadrele militare și alte persoane participante.

    2. (3) În timpul deplasării, militarii schimbului din garda la sicriu merg pe ambele părți ale sicriului/carului mortuar/afetului, ținând pistoalele-mitralieră sau puștile-automate în poziția ,,la piept”.

    3. (4) Înainte de coborârea sicriului în mormânt, se ține adunarea de doliu, la care ia cuvântul un militar care l-a cunoscut foarte bine pe cel decedat sau comandantul unității militare. În continuare poate lua cuvântul și un membru al familiei.

    4. (5) În timpul desfășurării serviciului religios, cortegiul militar funerar este dispus cu fața spre mormânt, militarii având arma în poziția ,,la picior”.

    5. (6) În timpul coborârii sicriului în mormânt, garda prezintă defunctului onorul fără a înclina drapelul de luptă, iar trompetul intonează semnalul nr. 36 ,,Marșul funebru” din anexa nr. 11 din Regulamentul Muzicilor Militare. Concomitent, subunitatea de valoare grupă-pluton, destinată pentru salve, execută trei salve cu cartușe de manevră.

    6. (7) După executarea salvelor, trompetul intonează semnalul nr. 33 ,,Stingerea” din anexa nr. 11 din Regulamentul Muzicilor Militare.

    Art. 87. - Când defunctul este depus la ,,Ansamblul funerar”, adunarea de doliu și serviciul religios se desfășoară în capelă sau în fața acesteia.

    Art. 88. - (1) În cazul incinerării, garda pentru onorul militar se dispune, din timp, în afara clădirii crematoriului, având frontul paralel cu direcția de deplasare a cortegiului militar funerar.

    1. (2) După adunarea de doliu, până la introducerea sicriului în clădirea crematoriului și în timpul incinerării, trompetul intonează semnalul nr. 36 ,,Marș funebru” din anexa nr. 11 din ,,Regulamentul Muzicilor Militare”.

    2. (3) Când corpul defunctului este coborât pentru incinerare, garda prezintă onorul, iar subunitatea destinată pentru salve execută trei salve cu cartușe de manevră.

    3. (4) După executarea salvelor, trompetul intonează semnalul nr. 33 ”Stingerea” din anexa nr. 11 din ,,Regulamentul Muzicilor Militare”.

    Art. 89. - Pe navele militare, în cazul decesului la bord, li se acordă salutul funebru cadrelor militare, soldaților și gradaților voluntari. Salutul funebru se dă la debarcarea defunctului de la bord sau la scufundarea lui în apă.

    Art. 90. - Nu li se acordă onoruri militare militarilor care au decedat ca urmare a săvârșirii unor infracțiuni, celor care s-au sinucis - dacă există certitudinea acestor fapte - și celor condamnați cu pedeapsa complementară a degradării militare.

    Art. 91. - (1) În caz de deces în timpul exercitării funcțiilor, se acordă onoruri militare președintelui României, președinților Senatului și Camerei Deputaților și primului-ministru al guvernului României.

    1. (2) Se acordă onoruri militare și la decesul foștilor președinți ai României.

    2. (3) În cazul încetării din viață a unor personalități politice, onorul militar va fi organizat la solicitarea autorităților, potrivit protocoalelor stabilite cu Ministerul Apărării Naționale.

      Art. 92. - Veteranilor de război și cadrelor militare în rezervă sau în retragere decedați li se vor acorda onorurile militare cuvenite, prin grija comandantului garnizoanei.

      Art. 93. - Pentru personalul civil din Ministerul Apărării Naționale trimis în misiune în străinătate decedat în timpul și din cauza îndeplinirii misiunilor încredințate sau în atentatele teroriste, se organizează funeralii cu onoruri militare.

      Art. 94. - (1) În cazul decesului unui militar sau civil din Armata României aflat în misiune în afara granițelor țării, se execută activitățile prevăzute în ,,Metodologia privind organizarea și desfășurarea ceremonialurilor funerare pentru personalul aflat în misiune în străinătate, decedat în teatrele de operații, în acțiuni de luptă sau în atentate teroriste”, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1802/2004.

      1. (2) În timpul transportului spre țară, garda la sicriu este condusă, de regulă, de comandantul/șeful nemijlocit al decedatului, iar în cazul decesului mai multor militari sau civili din subunități diferite, comandantul gărzii este numit de comandantul/șeful unității militare/detașamentului care acționează în teatrul de operații.

      2. (3) La punctul de intrare în țară - aeroport -, se desfășoară activitățile prevăzute în anexa nr. 12.

      3. (4) În timpul desfășurării funeraliilor cu onoruri militare, fiecare sicriu este acoperit cu drapelul României.

      4. (5) Pentru repatrierea rămășițelor pământești ale personalităților militare și civile care, potrivit legii, au dreptul la ceremonial militar funebru se execută activitățile prevăzute în anexa nr. 13.

    Art. 95. - După înhumare/incinerare, se înmânează familiei drapelul României care, în cazul decesului generalilor sau amiralilor, are înscris pe el numele defunctului.

    CAPITOLUL IV

    Ceremonii militare la nivel unitate și instituție militară de învățământ

    SECȚIUNEA 1

    Vizite în unități militare și la activități de pregătire militară

    Art. 96. - (1) Cu ocazia vizitelor anunțate ale personalităților prevăzute la art. 10 în unități militare, comandantul unității întâmpină persoana oficială la intrarea principală în unitatea militară sau în raionul punctului de comandă, dacă unitatea militară se află în teren sau la activități de pregătire militară.

    plecare.

    1. (2) Pentru acordarea onorului militar, se constituie garda de onoare atât la sosire, cât și la

    2. (3) În situația în care vizita nu s-a anunțat cu cel puțin 24 de ore înainte, onorul se prezintă cu

      garda unității militare.

    3. (4) Când în unități militare sosesc mai multe personalități militare și civile, ceremonia se organizează la nivelul persoanei cu funcția cea mai înaltă. La funcții egale, militarii au prioritate față de civili. În cazul personalităților civile cu funcții egale, ordinea de precădere se stabilește după criteriul vârstei.

    SECȚIUNEA a 2-a

    Înmânarea drapelului de luptă

    Art. 97. - (1) Înmânarea drapelului de luptă se face de către președintele României sau, în numele acestuia, de către ministrul apărării naționale ori de reprezentanții desemnați de acesta.

    1. (2) Data ceremoniei se stabilește cu aprobarea persoanelor care au dreptul să înmâneze drapelul de luptă, stabilindu-se, pe cât posibil, în zilele aniversare pentru militarii din unitatea respectivă: Ziua Armatei României, zilele categoriilor de forțe ale armatei, ale genurilor de armă, ale specialităților militare, ale marii unității sau unității.

    2. (3) Ceremonia înmânării drapelului de luptă se poate organiza pentru o singură unitate militară sau pentru mai multe unități militare în același timp și loc. Aceasta se desfășoară, pe cât posibil, în locuri publice, la monumente cu rezonanță istorică pentru poporul și armata română sau la unitatea militară care primește drapelul.

      Art. 98. - Ceremonia militară cuprinde următoarele activități:

      1. a) la ora stabilită, în timpul apropierii persoanei desemnate să înmâneze drapelul de luptă, trompetul sună semnalul ,,Atențiune”;

      2. b) comandantul unității militare prezintă onorul și raportează că este gata pentru începerea ceremoniei;

      3. c) persoana care înmânează drapelul de luptă trece unitatea în revistă, se deplasează în fața și la centrul formației, salută unitatea militară și apoi își ocupă locul în tribună, după care toboșarii execută ,,Tremolo”, iar trompeții dau semnalul de începere a festivității;

      4. d) la sosirea drapelului de luptă, muzica militară intonează ,,Marșul de întâmpinare”, iar unitatea militară prezintă onorul la drapel;

      5. e) garda drapelului cu drapelul de luptă se deplasează pentru a-și ocupa locul stabilit, apoi militarul portdrapel se instalează în fața formației, la centru;

      6. f) comandantul unității militare ordonă descoperirea în vederea oficierii serviciului religios;

      7. g) drapelul de luptă se înclină la orizontală, muzica militară intonează „Ruga militară” după care preoții oficiază serviciul religios de sfințire a drapelului de luptă; la terminarea oficierii serviciului religios, comandantul unității militare le ordonă militarilor să se acopere;

      8. h) persoana desemnată dă citire Decretului prezidențial de acordare a drapelului de luptă, iar militarii, din proprie inițiativă, iau poziția ,,drepți”;

      9. i) comandantul unității militare comandă onorul la drapel; persoana desemnată să înmâneze drapelul de luptă se deplasează în fața acestuia, militarul portdrapel desfășoară drapelul de luptă, ținându-l cu ambele mâini în poziție orizontală, cu acvila în partea dreaptă, și îl transferă persoanei desemnate să-l înmâneze, care se întoarce cu fața la formație, iar militarul portdrapel se deplasează în formația gărzii drapelului;

      10. j) comandantul unității militare se apropie, se descoperă, îngenunchează cu piciorul drept și sărută flamura drapelului de luptă, după care se ridică, se acoperă, primește drapelul de luptă de la persoana desemnată, apucă cu ambele mâini hampa drapelului de luptă, ținându-l în poziție orizontală, și se întoarce spre unitate;

      11. k) la înmânarea drapelului de luptă, persoana desemnată se adresează comandantului unității militare: ”Vă înmânez drapelul de luptă al ... - denumirea în clar a unității -”, la care comandantul unității militare răspunde ”Servesc Patria!”;

      12. l) persoana care a înmânat drapelul de luptă revine în tribună, iar garda drapelului de luptă se apropie de comandantul unității militare, dispunându-se în stânga acestuia;

      13. m) comandantul unității militare, însoțit de garda drapelului de luptă, se deplasează în fața și la centrul formației și ordonă ,,Rostiți după mine!”, după care pronunță solemn: ,,Jur să păstrez ca pe lumina ochilor drapelul de luptă tricolor, simbol al unității, suveranității și independenței naționale, al onoarei, vitejiei și gloriei militare a poporului român, al tradițiilor eroice străbune și al patriei mele, românia”;

      14. n) după depunerea jurământului, comandantul unității militare, însoțit de garda drapelului, se deplasează spre flancul drept al unității militare, defilează prin fața acesteia până la flancul stâng și se întoarce la centrul formației. În timpul defilării cu drapelul de luptă prin fața unității militare, militarii strigă ”URA” prelung, repetat, în valuri; comandantul predă drapelul de luptă militarului portdrapel, iar garda se deplasează în flancul drept al unității militare, pe linia rândului întâi al formației;

      15. o) după ce garda drapelului de luptă își ocupă locului în formație, comandantul unității militare dă comanda ,,pe loc-repaus” și își ocupă locul în formație;

      16. p) persoana care a înmânat drapelul de luptă rostește o alocuțiune despre semnificația acestui eveniment; în încheiere, când aceasta felicită unitatea militară, militarii din formație, din proprie inițiativă, iau poziția ”drepți” și răspund cu ,,URA”, prelung, repetat de trei ori, după care se intonează Imnul Național al României;

    1. r) comandantul unității militare ordonă încolonarea pentru defilare; muzica militară iese în fața tribunei și, împreună cu militarii din formație, interpretează un marș patriotic sau ostășesc, după care unitatea militară realizează dispozitivul pentru defilare;

    2. s) comandantul unității militare, dispus în capul coloanei dispozitivului de defilare, dă comanda pentru defilare;

    ș) după defilare și prezentarea onorului de muzica militară, asistența se retrage, iar unitatea militară revine pe locul desfășurării ceremoniei și, sub comanda comandantului/locțiitorului comandantului unității militare, se face defluirea unității în cazarmă, când ceremonia s-a desfășurat în afara acesteia, și depunerea drapelului de luptă la locul de păstrare.

    Art. 99. - (1) În situația în care drapelul de luptă se primește de o mare unitate militară care are toate unitățile militare în aceeași garnizoană, acestea participă la ceremonie cu întregul efectiv și cu drapelele de luptă.

    1. (2) Când marea unitate militară are dispuse unitățile militare în mai multe garnizoane, ceremonia înmânării drapelului de luptă se desfășoară la una din unitățile sale militare din garnizoana în care este dislocat comandamentul marii unități. De la unitățile militare subordonate care nu se află în aceeași garnizoană, participă la ceremonie comandanții de unități, ofițerii și subofițerii desemnați, precum și câte o subunitate constituită din soldați și gradați voluntari.

      Art. 100. - Ceremonia înmânării drapelului de luptă mai multor unități se organizează, în principiu, ca pentru o singură unitate, cu următoarele particularități:

      1. a) se numește un șef al ceremoniei care asigură desfășurarea activităților, dând comenzile pentru toate unitățile participante;

      2. b) comandanții unităților ies pe locul de primire a drapelelor de luptă la comanda șefului ceremoniei;

      3. c) drapelele de luptă ale tuturor unităților militare se adună în același loc, la centrul și în fața întregii formații;

      4. d) se oficiază un singur serviciu religios pentru sfințirea tuturor drapelelor de luptă.

        SECȚIUNEA a 3-a

        Decorarea drapelului de luptă

        Art. 101. - Decorarea drapelului de luptă se face de președintele României ori, în numele acestuia, de ministrul apărării naționale sau șeful Statului Major General.

        Art. 102. - Ceremonia decorării drapelului de luptă cuprinde următoarele activități:

        1. a) la ora stabilită, persoana desemnată se aproprie de locul de adunare a marii unități/unității militare, primește raportul de la comandantul acesteia trece unitatea în revistă și salută unitatea; în timpul apropierii, muzica militară intonează ,,Marșul de întâmpinare”;

        2. b) după răspunsul la salut, comandantul ordonă ieșirea drapelului de luptă, împreună cu garda sa, în fața și la mijlocul formației și comandă onorul la drapel; garda drapelului de luptă iese din formație și se oprește în fața persoanei care înmânează decorația; odată cu începerea deplasării, muzica militară intonează ,,Marșul de întâmpinare”;

        3. c) după oprirea drapelului de luptă pe locul ordonat, se dă citire Decretului prezidențial, iar persoana desemnată se apropie de drapelul de luptă și fixează decorația pe cravata special destinată; în timpul fixării decorației, toți militarii strigă ,,URA”, prelung, repetat de trei ori;

        4. d) ordinele României se fixează, în funcție de importanța lor, primul la marginea de sus a cravatei, iar celelalte de-a lungul cravatei, de sus în jos, la distanța de 5-10 cm unul de altul;

        5. e) panglica decorației se fixează cu un șnur auriu la partea superioară a manșonului tronconic, sub suportul acvilei;

        6. f) după ce decorația este fixată, muzica militară intonează imnul național al României, iar, la terminarea acestuia, comandantul marii unități/unității militare comandă ,,pe loc-repaus”;

        7. g) președintele României/ministrul apărării naționale/șeful Statului Major General rostește o alocuțiune, arătând meritele pentru care marii unități/unității militare i s-a conferit decorația; alocuțiunea se încheie cu o formulă de felicitare, iar militarii aflați în formație iau poziția ,,drepți”, fără comandă, și răspund cu ,,URA”, repetat de trei ori, după care se intonează imnul național al României;

        8. h) comandantul marii unități/unității militare al cărei drapel de luptă a fost decorat mulțumește în alocuțiunea sa pentru distincția acordată, apoi, comandă onorul la drapel, după care, urmat de garda drapelului cu drapelul de luptă în poziția ,,pentru defilare”, trece prin fața formației de la flancul drept la flancul stâng; în acest timp, militarii din formație strigă ,,URA”, prelung, în valuri, iar muzica militară intonează ,,Marșul de întâmpinare”; la întoarcere, când ajunge în fața și la mijlocul formației, se oprește, își reia vechiul loc, iar garda drapelului, fără a se opri, continuă deplasarea până la flancul drept al formației, ocupând locul inițial, moment în care muzica militară încetează să cânte, iar unitatea trece în poziția ,,pe loc repaus”; în încheiere, comandantul dă comenzile necesare pentru încolonare și defilare.

    Art. 103. - Înmânarea și decorarea drapelului de luptă al navelor militare se face conform reglementărilor forțelor navale.

    SECȚIUNEA a 4-a

    Prezentarea drapelului de luptă

    Art. 104. - (1) Prezentarea drapelului de luptă se face de către comandantul unității militare, într-un cadru solemn.

    1. (2) Pentru prezentarea drapelului de luptă se desfășoară următoarele activități:

      1. a) unitatea se adună cu întregul efectiv, cu armamentul individual, în formația pentru revista de front; drapelul de luptă se scoate de la locul de păstrare de garda drapelului;

      2. b) la apropierea drapelului de luptă, comandantul unității militare comandă onorul la drapel;

      3. c) garda cu drapelul de luptă se oprește în fața și la mijlocul formației unității, la șase-opt pași în dreapta comandantului, iar prin mijloace audio-electronice se difuzează imnul național al României;

      4. d) după intonarea imnului național al României, se comandă trecerea în poziția ,,pe loc

        repaus”;

      5. e) într-o alocuțiune, comandantul unității militare prezintă semnificația drapelului de luptă și

        descrie faptele glorioase ale unității militare;

      6. f) comandantul unității militare comandă onorul la drapel, iar garda drapelului defilează cu drapelul de luptă prin fața unității militare, începând de la flancul drept până la flancul stâng, după care își ocupă locul inițial în fața formației;

      7. g) solemnitatea se încheie cu defilarea unității militare prin fața drapelului de luptă și a comandantului unității militare.

    2. (3) După terminarea defilării, unitatea militară revine în formația de adunare, iar comandantul unității miliare dă comenzile pentru depunerea drapelului de luptă la locul de păstrare.

    Art. 105. - Militarii din unitățile, instituțiile și formațiunile militare care nu au drapel de luptă participă la solemnitatea de prezentare a drapelului de luptă la una din unitățile militare din garnizoană care are drapel de luptă stabilită de comandantul garnizoanei.

    SECȚIUNEA a 5-a

    Depunerea jurământului militar

    Art. 106. - (1) Ceremonia depunerii jurământului militar are loc, de regulă, în cadrul fiecărei unități, uneori întrunit, în incinta cazărmii în care sunt dispuse mai multe unități militare, iar, cu aprobarea șefului Statului Major General, în piețe publice, la monumente sau locuri istorice cu semnificație simbolică pentru națiune.

    1. (2) Pentru realizarea cadrului solemn, în locul de desfășurare a ceremoniei se arborează drapele ale României și se expun cele mai semnificative categorii de tehnică militară din dotarea unității.

    2. (3) Această activitate trebuie să se constituie într-un moment de referință unic în viața oricărui ostaș, fapt ce impune, pe lângă solemnitatea specific militară, o profundă comunicare sufletească, la care să participe deopotrivă biserica, familia și comunitatea/societatea.

    3. (4) La ceremonia depunerii jurământului militar pot participa reprezentanți ai autorităților publice, ai societății civile, cadre militare în rezervă și în retragere, veterani de război, părinți și rude ale militarilor.

      Art. 107. - Ceremonia militară prilejuită de acest eveniment constă din:

      1. a) întâmpinarea persoanei oficiale;

      2. b) prezentarea onorului și darea raportului;

      3. c) salutul drapelului de luptă;

      4. d) trecerea în revistă a formației ;

      5. e) salutul formației;

      6. f) alocuțiunea comandantului unității militare despre semnificația depunerii jurământului

        militar;

      7. g) oficierea serviciului religios, anexa nr. 14; la începutul serviciului religios, muzica militară

        intonează „Ruga militară” iar militarii rostesc „TATĂL NOSTRU”, după preotul militar, preotul invitat sau un tânăr ofițer, subofițer sau soldat ori gradat profesionist. Serviciul religios va fi săvârșit de preoții militari sau, acolo unde nu există, de preoți invitați, iar în unitățile militare în care sunt militari care aparțin altor culte sau religii slujba poate fi ecumenică.

      8. h) prezentarea onorului la drapel și deplasarea acestuia în fața și la mijlocul formației; comandantul unității militare se dispune în dreapta, iar preotul militar în stânga drapelului de luptă;

      9. i) înclinarea drapelului de luptă la 45 de grade și rostirea, după comandant, a jurământului de către militari;

      10. j) după fraza „Așa să-mi ajute Dumnezeu!”, preotul rostește rugăciunea de sacralizare a legământului, anexa nr. 15;

      11. k) imediat, comandantul, în aceeași notă, încheie astfel: „Ostași, de azi înainte, prin voia voastră și ocrotirea lui Dumnezeu, v-ați legat pe viață de țară. Fiți demni de acest legământ! Dumnezeu să vă ajute!”;

      12. l) se rămâne în aceeași poziție circa trei-cinci secunde, după care se dau comenzile pentru continuarea ceremoniei militare;

      13. m) deplasarea drapelului de luptă în formație;

      14. n) alocuțiuni ale invitaților, în încheierea cărora persoana oficială rostește o scurtă cuvântare și îi felicită pe tineri cu ocazia depunerii jurământului militar;

      15. o) militarii răspund la felicitare prin ,,URA” prelung, repetat de trei ori;

      16. p) intonarea de muzica militară/difuzarea prin mijloace electronice și interpretarea vocală de către militari și asistență a imnului național al României;

    r) în timpul defilării, persoana desemnată de comandant prezintă asistenței și rudelor militarilor subunitățile/unitățile care trec prin fața tribunei.

    Art. 108. - Când jurământul militar se depune în unitate, se pot prezenta exerciții care să arate performanțele la care au ajuns tinerii în timpul parcurs de la încorporare, se pot vizita sala de tradiții, locurile de cazare, hrănire, precum și alte sectoare stabilite de comandant.

    SECȚIUNEA a 6-a

    Acordarea gradului și înaintarea în grad a militarilor

    Art. 109. - Ceremonia de acordare a gradului absolvenților instituțiilor militare de învățământ și de înaintare în gradul următor a cadrelor militare și a gradaților și soldaților voluntari are loc în cadru festiv și se face în fața personalului instituției/unității militare respective.

    Art. 110. - (1) Festivitatea acordării gradelor absolvenților instituțiilor militare de învățământ se desfășoară în cadrul acestor instituții, la monumente ale eroilor români sau în locuri istorice cu semnificație deosebită pentru națiune și pentru armată.

    1. (2) Activitățile desfășurate în cadrul ceremoniei militare de acordare a gradului sunt, de regulă, următoarele:

      1. a) întâmpinarea persoanei oficiale;

      2. b) prezentarea onorului și darea raportului;

      3. c) salutul drapelului de luptă;

      4. d) trecerea în revistă a formației;

      5. e) salutul formației;

      6. f) citirea ordinului de acordare a gradelor militare;

      7. g) înmânarea unor obiecte simbolice, dacă este cazul;

      8. h) binecuvântarea ierarhului invitat la ceremonie;

      9. i) alocuțiunea persoanei oficiale;

      10. j) alocuțiuni ale șefului de promoție și invitaților;

      11. k) felicitarea promoției de persoana oficială și răspunsul prin URA”, prelung, repetat de trei

        ori;

      12. l) intonarea de muzica militară/difuzarea prin mijloace audio-electronice a imnului național al

        României și interpretarea vocală a acestuia de către promoție și asistență;

      13. m) defilarea promoției.

        Art. 111. - (1) În ziua și la ora stabilite de comandant, unitatea militară se adună pentru înaintarea în grad a ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor. La apropierea de formație, comandantului unității militare i se prezintă onorul și raportul.

        1. (2) Se dă citire ordinului ministrului apărării naționale, ordinului șefului Statului Major General sau al comandanților în competența cărora intră înaintarea respectivă în grad.

        2. (3) Pe măsură ce își aud numele, cei înaintați în grad se adună în fața comandantului unității militare la o distanță de 10 pași.

        3. (4) După citirea ordinului, comandantul unității militare înmânează pe rând însemnele de grad

    și îi felicită pe cei înaintați în grad.

    Art. 112. - Înaintarea în grad a soldaților și gradaților voluntari se face după aceleași reguli ca la art. 111, pe baza ordinului comandantului unității militare, în fața subunității sau a unității militare.

    SECȚIUNEA a 7-a

    Absolvirea instituțiilor militare de învățământ

    Art. 113. - (1) Ceremonia de absolvire a instituției militare de învățământ se organizează pe locul și la orele stabilite de comandant; șeful ceremoniei este unul din locțiitorii comandantului instituției militare de învățământ.

    (2) Activitățile desfășurate în cadrul ceremoniei sunt, de regulă, următoarele:

    1. a) întâmpinarea persoanei oficiale, prezentarea onorului și darea raportului;

    2. b) salutul drapelului de luptă, trecerea în revistă a formației;

    3. c) alocuțiunea comandantului instituției militare de învățământ;

    4. d) cuvântul reprezentantului eșalonului superior;

    5. e) citirea ordinului ministrului apărării naționale, înmânarea diplomelor de absolvire și felicitarea absolvenților de către comandant;

    6. f) cuvântul șefului de promoție;

    7. g) defilarea promoției.

    Art. 114. - La absolvirea instituțiilor militare de învățământ, șefilor de promoție li se pot acorda, cu aprobarea ministrului apărării naționale, arme albe sau arme de foc gravate. Gradul, numele și prenumele șefilor de promoție se înscriu pe placa de onoare.

    Art. 115. - Ceremonia de absolvire a cursurilor postuniversitare și a celor de perfecționare pe linie de specialitate se organizează de fiecare instituție militară de învățământ și cuprinde:

    1. a) întâmpinarea reprezentantului eșalonului superior, prezentarea raportului;

    2. b) trecerea în revistă a formației;

    3. c) alocuțiuni ale invitaților și organizatorilor;

    4. d) înmânarea diplomelor de absolvire și adresarea de felicitări.

    SECȚIUNEA a 8-a

    Predarea-primirea comenzii marii unități/unității militare

    Art. 116. - Ceremonia de predare-primire a comenzii unei mari unități/unități militare se desfășoară în prezența comandantului eșalonului superior, pe platoul de adunare a personalului sau într- o sală special amenajată. La ceremonie participă întregul efectiv al comandamentului, precum și toți comandanții unităților militare și subunităților subordonate.

    Art. 117. - Festivitatea de predare-primire a comenzii marii unități/unității militare cuprinde:

    1. a) acordarea onorului și prezentarea raportului comandantului eșalonului superior;

    2. b) intonarea imnului național al României - varianta scurtă -.

    3. c) trecerea în revistă a unității militare de către comandantul eșalonului superior, însoțit de fostul și de noul comandant; la terminarea trecerii în revistă a unității militare, aceștia revin în fața și la mijlocul formației, iar comandantul eșalonului superior salută unitatea militară;

    4. d) comandantul eșalonului superior dă citire ordinului de numire în funcție a noului comandant, apoi face o scurtă prezentare a acestuia;

    5. e) comandantul care predă funcția dă comanda pentru prezentarea onorului la drapel și îi ordonă gărzii drapelului să iasă în fața unității militare, preia drapelul de luptă de la portdrapel și îl înmânează noului comandant, rostind: ”Domnule ... - gradul -, vă predau comanda și drapelul de luptă al ... - denumirea unității militare”;

    6. f) noul comandant primește drapelul de luptă și se adresează comandantului care predă: ”Domnule ... - gradul -, iau în primire comanda și drapelul de luptă al ... - denumirea unității militare”; după aceea îl înmânează portdrapelului și îi ordonă gărzii să treacă la locul său în formație; împreună cu fostul comandant, se întorc cu fața către comandantul eșalonului superior și raportează: ”Domnule ...

      - gradul -, am predat/primit comanda și drapelul de luptă al ... - denumirea unității militare”;

    7. g) noul comandant se întoarce cu fața spre unitate și dă comenzile necesare pentru executarea

      defilării.

      Art. 118. - În scopul cunoașterii tradițiilor ostășești și al dezvoltării respectului pentru

      înaintași, pe o placă de onoare dispusă la loc vizibil, la intrarea principală în comandamentul unității militare, se înscriu numele comandanților și perioada când și-au exercitat funcția. Fotografiile comandanților sunt expuse într-o încăpere, eventual anticamera biroului comandantului, loc ce va fi denumit ,,Galeria comandanților”.

      SECȚIUNEA a 9-a

      Trecerea în rezervă sau în retragere a cadrelor militare

      Art. 119. - (1) La trecerea în rezervă sau în retragere a generalilor, ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor, cu ocazia pensionării, se adună personalul unității și se organizează, acolo unde este posibil, o ceremonie cu gardă de onoare, drapel de luptă și muzică militară.

      1. (2) Comandantul dă citire Decretului prezidențial sau ordinului de trecere în rezervă, face o scurtă prezentare a activității cadrelor respective, le mulțumește pentru modul cum și-au îndeplinit îndatoririle cât au servit patria sub drapel și le înmânează:

        1. a) generalilor, diplome, plachete sau sabie cu înscrisuri gravate, în conformitate cu normele legale în vigoare;

        2. b) ofițerilor, diplome, plachete;

        3. c) maiștrilor militari și subofițerilor, diplome, insigne.

      2. (3) Cei trecuți în rezervă sau în retragere primesc, de regulă, alături de comandant, defilarea unității din care au făcut parte.

      3. (4) Momentul pensionării unui cadru militar este imortalizat prin fotografierea sau filmarea festivității.

      4. (5) Cadrelor militare cărora li s-a acordat dreptul de a purta uniforma militară și după trecerea în rezervă/retragere li se aduce la cunoștință acest lucru.

        Art. 120. - În situația trecerii în rezervă a comandantului, citirea Decretului prezidențial sau a ordinului de trecere în rezervă se face de comandantul eșalonului superior.

        Art. 121 - În cazul trecerii în rezervă din cauza săvârșirii unor fapte incompatibile cu calitatea de cadru al armatei, militarii sunt anunțați de față cu toate cadrele unității, specificându-se și motivele.

        SECȚIUNEA a 10-a

        Arborarea drapelului României în unitățile militare

        Art. 122. – (1) Drapelul României se arborează permanent:

        1. a) pe edificiile și în sediile unităților militare;

        2. b) la sediul instituțiilor militare de învățământ și cultură;

        3. c) ca pavilion, pentru navele militare.

    (2) Prin arborarea permanentă a drapelului României se înțelege înălțarea și menținerea neîntreruptă a acestuia la locul stabilit.

    Art. 123. - Drapelul României se arborează temporar în unitățile militare, la intrare și pe fațada clădirii centrale, precum și în locurile publice unde se desfășoară anumite activități militare, în următoarele situații:

    1. a) sărbătorile naționale și zilele categoriilor de forțe ale armatei, ale genurilor de armă, specialităților militare, marilor unități și unităților militare;

    2. b) cu prilejul vizitelor în unități a președintelui României, președintelui Senatului, al Camerei deputaților și a primului-ministrului;

    3. c) la desfășurarea ceremoniilor militare și a festivităților cu caracter ostășesc;

    4. d) în timpul desfășurării exercițiilor militare, în locul de dispunere al comandamentului trupelor participante;

    5. e) cu prilejul vizitelor în unitățile militare ale personalităților civile și militare străine prevăzute la art. 10, lit. b); în această situație, se arborează și drapelele statelor/organizațiilor respective.

    Art. 124. - (1) Arborarea drapelului României la catarg se face, zilnic, în toate unitățile militare. Dacă sunt mai multe unități militare dispuse într-o cazarmă, drapelul României se arborează de unitatea militară al cărui comandant este și comandantul cazărmii. Ridicarea drapelului României se execută la începerea programului de instrucție/învățământ, iar coborârea acestuia se face la terminarea apelului de seară sau la o oră stabilită prin programul unității militare.

    1. (2) În timpul când nu este arborat la catarg, drapelul României se păstrează în camera ofițerului de serviciu pe unitate, într-un loc special destinat, de unde se preia și se predă, zilnic, de comandantul pazei.

      Art. 125. - Ridicarea drapelului României se execută la raportul de dimineață de comandantul pazei și un militar, astfel:

      1. a) comandantul unității militare primește raportul și salută unitatea;

      2. b) drapelul României se prinde de catarg, se intonează semnalul ,,Atențiune” de către trompet sau prin mijloace de înregistrare-redare, iar militarii iau poziția ”drepți”;

      3. c) la încetarea semnalului, comandantul unității militare comandă onorul la drapel;

      4. d) la această comandă, se intonează imnul național al României de muzica militară sau cu ajutorul mijloacelor de înregistrare-redare, iar militarii îl interpretează vocal și începe ridicarea drapelului României pe catarg; viteza de înălțare a drapelului României trebuie să se sincronizeze cu intonarea imnului național al României, astfel încât atât intonarea imnului național al României, cât și ridicarea drapelului României să se încheie în același moment;

      5. e) după ridicarea drapelului României, comandantul unității militare dă comenzile pentru trecerea unității militare la executarea programului.

    Art. 126. - (1) Coborârea drapelului României se execută de un militar din schimbul în repaus, în prezența comandantului pazei și a ofițerului de serviciu pe unitate.

    (2) La ordinul comandantului pazei, militarul din pază pune în mișcare dispozitivul de coborâre a drapelului României. După coborâre, drapelul României se desprinde de catarg, este preluat de comandantul pazei, care îl predă ofițerului de serviciu pe unitate.

    Art. 127. - (1) Când unitatea militară este dispusă în tabere de instrucție sau în cartiruire, drapelul României se arborează în aceleași condiții ca și în cazarmă, pe un catarg de dimensiuni mai mici, dispus în apropierea cortului sau clădirii comandamentului.

    1. (2) În unitățile militare de nave, arborarea pavilionului navei se face în conformitate cu reglementările specifice.

      Art. 128. - La semnalul ,,Atențiune”, personalul unităților militare, inclusiv al celor care nu arborează drapelul României, încetează orice activitate, se orientează către locul de arborare și ia poziția ”drepți”. La încetarea intonării și interpretării vocale a imnului național al României, respectiv la desprinderea drapelului României de pe catarg, personalul unităților militare își reia activitatea fără comandă.

      Art. 129. - Arborarea drapelului României și intonarea imnului național al României se execută și când unitatea militară este dislocată în afara teritoriului național, cu respectarea reglementărilor și uzanțelor internaționale.

      SECȚIUNEA a 11-a

      Apelul solemn

      Art. 130. - (1) Apelul solemn se desfășoară în scopul cinstirii memoriei militarilor căzuți la datorie, cu prilejul unor sărbători ca:

      1. a) Ziua Eroilor;

      2. b) zilele categoriilor de forțe ale armatei, genurilor de armă, specialităților militare, marilor unități și unităților.

    1. (2) Data, locul și ora desfășurării apelului solemn, precum și subunitățile participante se stabilesc prin ordinul de zi pe unitate. Apelul solemn se poate desfășura în ziua sărbătorii sau în ziua precedentă, în unitate sau la cimitirele militare, în fața monumentelor, operelor comemorative, la memorialele naționale ori pe câmpurile de bătălie cu semnificație deosebită în istoria neamului.

    2. (3) Se pot invita oaspeți de onoare: veterani de război, cadre militare în rezervă și în retragere, oficialități locale, urmași ai celor căzuți pe câmpul de luptă.

    3. (4) Pentru apelul solemn, unitatea militară se dispune în formația în linie cu subunitățile în coloană; oaspeții ocupă loc de o parte și de alta a tribunei.

    4. (5) Comandantul unității militare primește onorul și raportul, salută drapelul de luptă, trece în revistă unitatea, vine în fața și la mijlocul formației, salută militarii, după care invită oaspeții de onoare în tribună.

    5. (6) Se intonează de către muzica militară/se difuzează prin mijloace audio-electronice imnul național al României. La terminarea intonării imnului național al României, ofițerul desemnat dă citire numelor eroilor căzuți, arătând, pe scurt, faptele săvârșite. După fiecare citire, subunitățile răspund

      ,,CĂZUT LA DATORIE!”.

    6. (7) Apelul eroilor se încheie cu rostirea de comandant a cuvintelor ,,CINSTE ȘI ONOARE MEMORIEI LOR!”.

    7. (8) După apelul eroilor, comandanții de companie/similară execută apelul nominal. La terminarea apelului, se dă raportul ierarhic, începând cu comandanții de companii.

    8. (9) Se execută activitățile prevăzute în programul special întocmit, după care subunitățile defilează. Dacă festivitatea are loc în unitate, subunitățile revin după defilare în formația anterioară, pentru a introduce drapelul de luptă la locul de păstrare.

    SECȚIUNEA a 12-a

    Înființarea sau desființarea unităților militare

    Art. 131. - (1) La înființarea unei unități militare participă întregul efectiv care face parte din această unitate.

    1. (2) Activitățile ocazionate de înființarea unității militare se desfășoară la locul și orele stabilite, în prezența comandantului eșalonului superior. Înainte de începerea activității, se arborează drapelul României.

    2. (3) Onorul și raportul se prezintă comandantului eșalonului superior, care este însoțit de comandantul unității militare, de locțiitorul comandantului unității militare.

    3. (4) După primirea raportului și intonarea imnului național al României, comandantul eșalonului superior, însoțit de comandantul unității militare, trece în revistă unitatea militară, revine în fața și la mijlocul formației și salută.

    4. (5) Comandantul eșalonului superior dă citire ordinului ministrului apărării naționale de înființare a unității militare și îl prezintă pe comandantul unității militare.

    5. (6) Urmează alocuțiunea comandantului unității militare, în care se evidențiază tradițiile armei căreia îi aparține unitatea militară și se prezintă structura unității militare și încadrarea principalelor funcții.

    6. (7) Activitatea se încheie cu defilarea unității militare.

    Art. 132. - (1) La desființarea unei unități militare participă întregul efectiv al acesteia, cu drapelul de luptă.

    1. (2) Activitățile legate de desființarea unității militare se desfășoară la ora și locul stabilite, în prezența comandantului eșalonului superior.

    2. (3) Onorul și raportul se prezintă comandantului eșalonului superior de comandantul unității militare desființate. După primirea raportului și intonarea imnului național al României, comandantul eșalonului superior, însoțit de comandantul unității militare, trece în revistă unitatea militară, revine în fața și la mijlocul formației și salută.

    3. (4) Drapelul de luptă cu garda drapelului se scoate în fața unității militare, la mijlocul formației. Comandantul eșalonului superior dă citire ordinului ministrului apărării naționale de desființare a unității militare.

    4. (5) Urmează alocuțiunea comandantului unității militare, în care se prezintă realizările unității militare, personalitățile care și-au legat numele de unitatea militară respectivă și aduce mulțumiri întregului personal pentru activitatea desfășurată.

    5. (6) După alocuțiune, comandantul unității militare se deplasează în fața drapelului de luptă, îngenunchează, ridică flamura drapelului de luptă și o sărută, moment ce marchează despărțirea unității militare de drapelul de luptă, iar unitatea militară prezintă onorul la drapelul de luptă.

    6. (7) Drapelul de luptă cu garda drapelului defilează prin fața unității militare, pentru ultima dată, apoi se anunță modalitățile de predare a acestuia.

    Art. 133. - La desființarea unei unități militare, dispusă independent, care nu are drapel de luptă, se procedează în același fel ca la art. 126 și art. 132, cu particularitatea că, după coborâre, drapelul României se desprinde de pe catarg, se împăturește de comandantul pazei și se predă comandantului unității militare.

    CAPITOLUL V

    Asigurarea resurselor financiare și materiale pentru ceremoniile și onorurile militare

    Art. 134. - Ceremoniile și onorurile militare desfășurate la solicitarea instituțiilor publice din afara Ministerului Apărării Naționale și a persoanelor juridice sau fizice constituie prestări de servicii și se suportă de solicitant, potrivit prevederilor legale în vigoare.

    Art. 135. - Cheltuielile ocazionate de acordarea onorurilor militare și organizarea ceremoniilor militare pentru personalități publice române și străine, precum și pentru oficialități politice și militare din organizațiile internaționale și de securitate europeană se suportă din fondurile aprobate cu această destinație din bugetul Ministerului Apărării Naționale.

    Art. 136. - Ceremoniile și onorurile militare pentru evenimente aniversare militare sau naționale, precum și pentru dezvelirea de opere comemorative, asigurate logistic de unitățile militare sau la solicitarea acestora, se desfășoară cu suportarea cheltuielilor din fondurile aprobate cu această destinație în bugetul Ministerului Apărării Naționale.

    Art. 137. - (1) La ceremoniile militare și festivitățile cu caracter ostășesc desfășurate în unități și garnizoane militare, ofrandele necesare pentru săvârșirea serviciului religios - colivă, prescură, tămâie, lumânări, cozonac, ouă roșii, vin, pâine - precum și coroanele, jerbele și buchetele de flori ce se depun de către militarii unităților respective se asigură din fondurile aprobate cu această destinație în bugetul Ministerului Apărării Naționale și prin sponsorizare de persoane fizice, instituții, societăți comerciale.

    (2) Drapelele României care se înmânează familiilor după înhumarea militarilor în activitate se asigură de unitatea militară din care au făcut parte; pentru cadrele militare în rezervă sau în retragere și pentru veteranii de război, acestea se asigură de comenduirea de garnizoană, iar, în garnizoana București, de către Regimentul 30 Gardă „Mihai Viteazul”.

    Art. 138. - Anexele nr. 1–14 fac parte integrantă din prezentul regulament.

    ANEXA Nr. 1

    la regulament

    GLOSAR

    Act solemn - ceremonie publică pentru sărbătorirea sau comemorarea unui eveniment sau a unei persoane

    A arbora - a ridica drapelul, pavilionul național ori un steag pe o clădire, pe catargul unei nave etc.

    A evoca - a aduce în cunoștință fapt, evenimente, împrejurări trecute Ceremonial - totalitatea formelor și uzanțelor întrebuințate la o anumită ceremonie

    Ceremonie - ansamblul de reguli de forme exterioare, protocolare, obișnuite la solemnități Comemorare - ceremonie menită să evoce o persoană sau eveniment important

    Cortegiu - șir de persoane care însoțește o ceremonie, o personalitate marcantă

    Detașament de onoare

    - reunire temporară a unui număr variabil de subunități militare sub comandă unică pentru acordarea onorului militar

    Ecumenic - învestit cu autoritate care se extinde asupra întregii biserici creștine Evocare - faptul de a evoca; amintire, aducere-aminte

    Festivitate - serbare cu caracter solemn, de obicei pentru celebrarea unui eveniment de seamă Gardă de onoare - subunitate militară destinată să dea onorul unor persoane oficiale sau drapelului

    de luptă în anumite ocazii

    Gardă la monument Însemn comemorativ militar

    • - pază instituită temporar, în semn de respect, cu ocazia anumitor solemnități

    • - monument, placă, efigie etc. care evocă un eveniment important, o personalitate

    Jalonier - militar destinat pentru a marca punctele unui traseu, ale unei alinieri

    Nivel central - nivelul național sau al Ministerului Apărării Naționale

    Oficiere - săvârșirea unei slujbe bisericești; slujirea în biserică; săvârșirea unui act public sau privat cu solemnitatea unei ceremonii; celebrare

    Ofrandă - dar oferit bisericii, prinos; omagiu; contribuție - la opere de binefacere

    Parada militară - festivitate militară la care defilează trupele și tehnica militară; poate fi terestră, aeriană sau navală

    Precădere - prioritate, întâietate, preferință acordată unei persoane

    Protocol - totalitatea formelor și practicilor de ceremonial care se aplică la festivități oficiale, în relațiile diplomatice; serviciu însărcinat cu organizarea oficială a ceremonialului

    Solemnitate - ceremonie publică pentru sărbătorirea sau comemorarea unui eveniment sau a unei persoane

    Șir de onoare - dispunerea militarilor într-o anumită ordine pe traseul de deplasare a personalităților militare și civile

    ANEXA Nr. 2

    la regulament

    SCHEMA DE PRINCIPIU

    cu dispozitivul pentru defilarea gărzii de onoare și a muzicii militare

    LOCUL DE PRIMIRE A DEFILĂRII

    image

    SCHEMA DE PRINCIPIU

    ANEXA Nr. 3

    image

    186

    la regulament

    a organizării ceremoniei militare la sosirea/plecarea pesonalităților române și străine de pe aeroport

    image

    LEGENDĂ

    A locul de întâmpinare/despărţire la sosirea/plecarea personalităţilor române şi străine;

    B locul de prezentare a raportului de către comandantul gărzii de onoare şi în care se ascultă imnurile naţionale;

    C locul în care se salută Drapelul de luptă;

    D locul în care se salută garda de onoare;

    E locul de dispunere a trompetului;

    F locul de dispunere a oficialităţilor române;

    G locul de dispunere a oficialităţilor străine;

    H locul persoanei oficiale pe timpul defilării;

    I locul de dispunere a militarilor din

    şirurile de onoare.

    A

    E

    B

    B

    A G

    F

    C

    D

    D

    H

    C

    traseul la sosire/plecare

    F

    G

    traseul gărzii de onoare pentru realizarea E B

    dispozitivului de defilare

    traseul gărzii de onoare pe timpul defilării

    I I

    H

    nnen

    ANEXA Nr. 4

    la regulament

    SCHEMA DE PRINCIPIU

    :

    LEGEND?

    image

    image

    image

    E 2

    Personalit??i române

    Str. Prof. Gheorghe Marinescu

    H 1

    B 1

    C 1

    D 1

    A

    1 A

    A 2

    D C

    2 2

    B 2

    G

    F 2

    E 1

    LEGENDĂ:

    A locul de întâmpinare a oaspetelui de către Preşedintele României

    B locul de prezentare a raportului de către comandantul gărzii de onoare şi în care se ascultă imnurile naţionale

    C locul în care se salută Drapelul de luptă

    D locul în care se salută garda de onoare

    E locul de dispunere a personalităţilor române şi străine

    F locul trompetului

    G locul de dispunere a militarilor din şirurile de onoare

    H locul de dispunere pentru mass-media

    traseul la sosire

    traseul la plecare

    Personalit??i române

    Personalit??i str?ine

    H 2 F1

    Personalit??i str?ine

    image

    SCHEMA DE PRINCIPIU

    187

    a organizării ceremoniei militare la sosirea/plecarea personalităţilor străine în/din sediul instituţiei prezidenţiale

    ANEXA Nr. 5

    la regulament

    TIPURILE

    DE DETAȘAMENTE DE ONOARE CONSTITUITE CU PRILEJUL CEREMONIILOR MILITARE

    Detalii

    Detașamente de onoare

    Compunerea și mărimea detașamentului de onoare

    Felul onorului militar acordat

    Ținuta militarilor

    Observații

    TIP-A

    -drapelul de luptă cu gardă la drapel = 7 militari;

    • - garda de onoare = 2 Cp. x 2 PI.x 18 militari;

    • - șiruri de onoare = până la 20 militari;

    • - militari la intrarea/ieșirea în/din clădirea oficială = 2-4 militari;

    -trompet = 1 instrumentist;

    -muzica militară = 56 instrumentiști.

    Onor militar excepțional

    Uniforma de protocol

    TIP-B

    -drapelul de luptă cu gardă la drapel = 7 militari;

    - gardă de onoare = 1 Cp. X 3 Pl. X 18 militari;

    -șiruri de onoare = 10-20 militari;

    -militari la intrarea în clădirea oficială

    = 2-4 militari;

    -trompet = 1 instrumentist;

    -muzica militară = 25-56 instrumentiști;

    -garda la monument = 2-4 militari.

    Onor militar obișnuit

    Uniforma***:

    -de protocol;

    - a categoriilor de forțe ale armatei;

    -mozaic de culori.

    * Numărul de militari se stabilește în raport cu

    solemnitatea și locul de desfășurare.

    ** La depuneri de coroane și dezveliri de Monumente.

    *** Se stabilește prin

    Ordin.

    TIP-C

    - garda de onoare = 1 -2 PI. x 18 militari;

    sau șiruri de onoare = 10-20 militari; garda la monument = 2-4 militari; militari la intrarea principală = 2-4 militari;

    -trompet/trompeți =1-2 instrumentiști.

    Onor militar simplu

    Uniforma*:

    -de protocol;

    - mozaic de culori.

    *Se stabilește prin ordin.

    SCHEMA DE PRINCIPIU

    a organizării ceremoniei militare la sosirea/plecarea personalităţilor străine în/din sediul Ministerului Apărării Naţionale

    ANEXA Nr.6

    la regulament

    image

    189

    ANEXA Nr. 7

    la regulament

    image

    190

    NOTĂ:

    Coroanele de flori se depun astfel: militarii numiţi pentru a purta coroana se află lateral şi cu faţa spre coroană, la 15-20 m în faţa monumentului; după intonarea imnurilor naţionale, militarii trec în spatele coroanei, cu faţa spre monument, se apleacă amândoi în acelaşi timp, introduc ambele mâini sub coroană şi apucând-o de cadru, o ridică uniform şi o ţin înclinată la 50-70°, cu baza spre înapoi.

    A – Locul de întâmpinare a persoanei oficiale

    B – Locul în care se salută Drapelul de luptă

    C – Locul în care se ascultă Imnul Național al României

    D – Locul unde se depune coroana de flori și se păstrează momentul de reculegere

    E – Locul personalităților civile și militare în timpul depunerii de coroane

    F – Locul inițial al coroanei de flori

    G – Locul de dispunere a gărzii la monument

    După ce persoana oficială a ocupat locul înapoia coroanei, militarii pornesc spre monument, în cadenţă rară în sunetele „Imnului eroilor”/marşului funebru.

    Ajungând la monument, o aşează sprijinită de acesta sau pe cadrul special destinat, iar persoana oficială îi aranjează panglicile.

    ANEXA Nr. 7a

    la regulament

    NOTĂ:

    Coroanele de flori se depun astfel:

    • - la terminarea serviciului religios* militarii numiţi pentru a purta coroana o ridică ţinând-o la 50-70°, cu baza spre înainte şi se deplasează de la locul iniţial al coroanelor către axul monumentului, oprindu-se la 15-20 m cu faţa către acesta; în situaţia în care nu se execută serviciul religios, militarii numiţi pentru a purta coroana se află lateral şi cu faţa spre coroană, la 15-20 m în faţa monumentului; la terminarea intonării Imnului Naţional al României, militarii trec înapoia coroanei, cu faţa spre monument, se apleacă amândoi în acelaşi timp, introduc ambele mâini sub coroană şi, apucând-o de card, o ridică uniform şi o ţin înclinată la 50-70°, cu baza spre înapoi;

    • - după ce persoana oficială a ocupat locul înapoia coroanei, militarii pornesc spre monument, în cadenţă rară, în sunetele „Imnului Eroilor”/marşului funebru;

    • - ajungând la monument, o aşează sprijinită de acesta sau pe cadrul special destinat, iar persoana oficială îi aranjează panglicile.

      Pe panglică se va scrie:

    • - pentru cimitirele şi monumentele româneşti: „OMAGIU EROILOR ROMÂNIEI” – (instituţia);

    • - pentru cimitirele şi monumentele străine: „OMAGIU MILITARILOR…(naţionalitatea)”

    A – Locul de întâmpinare a persoanei oficiale

    B – Locul în care se salută drapelul de luptă

    C – Locul în care se ascultă Imnul Naţional

    D – Locul personalităţilor civile şi militare în timpul depunerii de coroane de flori

    E – Locul personalităţilor civile şi militare în timpul defilării gărzii de onoare

    F – Purtătorii de coroane

    G – Locul iniţial al coroanelor de flori

    H – Locul de dispunere al gărzii la monument I – Locul unde se oficiază serviciul religios

    J – Locul unde se depun coroanele de flori

    K – Locul persoanei care prezintă desfăşurarea ceremoniei (dacă se impune)

    L – Traseul gărzii de onoare la defilare

    191

    * - Obligatoriu cu ocazia Zilei Eroilor

    image

    ANEXA Nr. 8

    la regulament

    IMNUL NAȚIONAL AL ROMÂNIEI

    - varianta prescurtată - Art. 9 din Legea nr. 75/1994 -

    ,,DEȘTEAPTĂ-TE ROMÂNE !”

    Deșteaptă-te române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani.

    Acum ori niciodată croiește-ți altă soartă, La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani!

    Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume Că-n aste mâini mai curge un sânge de roman.

    Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume Triumfător în lupte, un nume de Traian!

    Priviti mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine, Româna natiune, ai voștri stranepoți.

    Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,

    ,,Viață-n libertate ori moarte!” strigă toți.

    Preoți, cu crucea-n frunte! căci oastea e creștină, Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.

    Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină, Decât sa fim sclavi iarăși in vechiul nost’ pământ!

    ANEXA Nr. 9

    la regulament

    METODOLOGIA

    desfășurării activităților prilejuite de sărbătorirea zilelor categoriilor de forțe ale armatei, ale genurilor de armă, ale specialităților militare, marilor unități și unităților din Armata României

    1. (1) Zilele aniversare ale categoriilor de forțe ale armatei, ale genurilor de armă și ale specialităților militare sunt cele prevăzute în Anexa nr. 5 din „Instrucțiunile privind organizarea și desfășurarea activităților de tradiții militare și educație civică în Armata României”, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M. 124/2005, cu modificările și completările ulterioare.

    2. (2) Zilele marilor unități și unităților sunt stabilite pe bază de documente. Ele reprezintă datele la care acestea au fost înființate sau datele preluate prin tradiție de marile unități, unități sau subunități.

      Pentru organizarea aniversării, parte componentă a pregătirii pentru luptă, comandantul structurii constituie un grup de lucru pentru conceperea și coordonarea manifestărilor ce au loc.

      Raportul și proiectul de ordin sau de dispoziție, împreună cu programul activităților, sunt însoțite de: devize privind costurile estimative și sursele de finanțare; avizele obținute pentru acordarea de denumiri onorifice, realizarea de plachete, diplome și însemne heraldice reprezentative; un documentar, avizat de Serviciul arhive și documentare militară, cuprinzând istoricul structurii aniversate.

    3. (3) Manifestările și acțiunile ce pot fi organizate cu prilejul sărbătoririi zilelor categoriilor de forțe ale armatei, ale genurilor de armă, specialităților militare, marilor unități și unităților:

      1. a) colocvii, simpozioane, evocări cu caracter științific ale istoricului și tradițiilor categoriilor de forțe ale armatei, genurilor de armă, specialităților militare, marilor unități și unităților, cu participarea unor istorici militari și civili, veterani de război, foști comandanți, cadre militare active, în rezervă sau în retragere;

      2. b) vizitarea muzeului/camerei tradițiilor armei, marii unități/unități, a unor locuri sau monumente ce amintesc faptele de arme ale structurii aniversate;

      3. c) publicarea în presa scrisă militară și civilă a unor documente, studii, articole și lucrări de sinteză despre istoricul unității aniversate;

      4. d) exerciții demonstrative cu caracter aplicativ sau tradițional;

      5. e) activități artistice, serbări câmpenești, întreceri sportive și aplicativ-militare;

      6. f) acordarea de distincții militare cadrelor militare în activitate, cadrelor militare în retragere și în rezervă, precum și soldaților și gradaților voluntari în activitate din cadrul armei sau specialității militare aniversate.

        image

        Ordinul nr. M. 124/2005 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, deoarece avea ca obiect reglementări din sectorul de apărare a țării și securitate națională

    4. (4) Mediatizarea aniversării:

      1. a) realizarea de plachete, diplome și alte însemne reprezentative ce se oferă participanților;

      2. b) realizarea de emisiuni la posturile de radio și televiziune centrale sau locale, cu respectarea prevederilor legale privind păstrarea secretului;

      3. c) publicarea în „Observatorul militar” a ordinului ministrului apărării naționale, a dispoziției șefului structurii respective, a unor articole evocatoare, știri și anunțuri privind evenimentul aniversat.

    5. (5) Ceremoniile militare prilejuite de aceste aniversări pot cuprinde:

      1. a) acordarea onorului și primirea raportului de către personalitatea militară sau civilă stabilită ori cu rangul cel mai mare;

      2. b) citirea ordinului ministrului apărării naționale sau, după caz, a dispoziției șefului structurii, în cadrul adunării solemne a invitaților și a personalului din structura aniversată;

      3. c) înmânarea sau decorarea drapelului de luptă ori citirea ordinului de acordare a denumirii onorifice marii unități/unității;

      4. d) serviciul religios de cinstire a memoriei eroilor categoriei de forțe ale armatei, genului de armă, specialității militare, marii unități sau unității;

      5. e) alocuțiuni ale participanților – în ordinea de precădere;

      6. f) înmânarea de plachete, însemne heraldice, diplome;

      7. g) depunerea de coroane, jerbe și buchete de flori la monumentele comemorative și la cimitirele

        militare;

      8. h) defilarea trupelor;

      9. i) desfășurarea unor activități demonstrative de pregătire militară specifice categoriilor de forțe,

        armei sau specialității militare;

      10. j) apelul solemn, desfășurat în cazărmi sau locuri publice din garnizoană, ce se poate încheia cu retragere cu torțe și focuri de artificii.

    6. (6) Activitățile dedicate sărbătoririi acestor zile se consemnează în ordinal de zi și în registrul istoric al statului major al categoriei de forțe ale armatei/comandamentului/marii unități/unității respective.

    ANEXA Nr. 10

    la regulament

    195

    ORGANIZAREA FUNERALIILOR CU ONORURI MILITARE

    Categoria de militari

    Constituirea gărzilor

    Drapel de luptă

    Grupă pentru salve

    Militari pentru transport (portret, medalii, cruce, capac,

    sicriu)

    Muzică militară

    Gardă la sicriu

    Gardă de onoare

    Schimburi de onoare

    a. Militari în activitate

    Generali și amirali

    O companie x 3 pl. x 18 militari

    Generali și ofițeri cu grade superioare

    Da

    Da

    11 militari

    1 trompet

    4 militari

    Ofițeri cu grade superioare

    2 plutoane x 18 militari

    Ofițeri cu grade superioare și inferioare

    Da

    Da

    11 militari

    1 trompet

    4 militari

    Ofițeri cu grade inferioare

    Un pluton x 18 militari

    Ofițeri cu grade inferioare și subofițeri

    Da

    Da

    11 militari

    1 trompet

    4 militari

    Subofițeri, m.m. și s.g.v.

    Un pluton x 15 militari

    Subofițeri, m.m. și s.g.v.

    Da

    Da

    11 militari

    1 trompet

    4 militari

    b. Militari în rezervă/în retragere și veterani de război

    Generali și amirali

    2 plutoane x 18 militari

    Generali și ofițeri cu grade superioare, activi și în rezervă sau în retragere

    Da

    Da

    11 militari

    1 trompet

    4 militari

    Ofițeri cu grade superioare

    Un pluton x 28 militari

    Ofițeri cu grade superioare și inferioare,

    activi și în rezervă sau în retragere, veterani de război

    Da

    Da

    11 militari

    1 trompet

    4 militari

    Ofițeri cu grade inferioare

    Un pluton x 18 militari

    Ofițeri cu grade superioare și inferioare, activi și în rezervă sau în retragere, veterani de război

    Da

    Da

    11 militari

    1 trompet

    4 militari

    Subofițeri, m.m. și s.g.v.

    O grupă

    Subofițeri, m.m. și s.g.v.

    Da

    11 militari

    1 trompet

    4 militari

    c. Cavalerii ordinelor naționale care nu au și calitatea de veteran de război sau de cadru militar în rezervă/retragere

    -li se asigură funeralii cu onoruri militare conform gradului echivalat-

    Ordinul „Steaua României”

    Ordinul „Serviciul Credincios”

    Ordinul „Pentru Merit”

    Ordinul acordat

    Echivalent grad militar în rezervă/retragere

    Ordinul acordat

    Echivalent grad militar în rezervă/retragere

    Ordinul acordat

    Echivalent grad militar în rezervă/retragere

    Gradul de Cavaler

    Căpitan

    Gradul de Cavaler

    Locotenent

    Gradul de Cavaler

    Sublocotenent

    Gradul de Ofițer

    Colonel

    Gradul de Ofițer

    Căpitan

    Gradul de Ofițer

    Căpitan

    Gradul de Comandor

    General de brigadă, general de

    flotilă aeriană sau contraamiral de flotilă

    Gradul de Comandor

    colonel

    Gradul de Comandor

    Maior

    Gradul de Mare Ofițer

    General maior sau contraamiral

    Gradul de Mare Ofițer

    General de brigadă, general de flotilă aeriană sau

    contraamiral de flotilă

    Gradul de Mare Ofițer

    Colonel

    Gradul de Mare Cruce

    General locotenent sau viceamiral

    Gradul de Mare Cruce

    General maior sau contraamiral

    Gradul de Mare Cruce

    General de brigadă, general de flotilă aeriană sau

    contraamiral de flotilă

    Gradul de Colan

    General sau amiral

    ANEXA Nr. 11

    la regulament

    ONORUL MILITAR ACORDAT PERSONALITĂȚILOR ROMÂNE ȘI STRĂINE ȘI ACTIVITĂȚILE CE SE DESFĂȘOARĂ ÎN CADRUL CEREMONIILOR MILITARE

    Detalii

    Activități desfășurate în cadrul ceremoniei militare

    Felul onorului militar

    Persoana căreia i se acordă onorul militar

    Ocazii în care se acordă onorul militar

    Tipul detașamentului de onoare

    Prezentarea onorului

    Raportul comandantului gărzii de onoare

    Intonarea

    imnului/imnurilor naționale

    Executarea salvelor de artilerie

    Salutarea drapelului de luptă

    Trecerea în revistă a gărzii de onoare

    Salutarea gărzii de onoare

    Defilarea gărzii de onoare

    Defilarea muzicii militare

    Serviciul religios

    Observații

    Onor militar excepțional

    Președintelui României

    Învestirea în

    funcție

    TIP A

    Da

    Da

    Da

    -

    Da

    Da

    Da

    -

    -

    Da

    Plecarea/sosirea în/din vizite oficiale în afara

    țării

    TIP A

    Da

    Da

    Da

    -

    Da

    Da

    Da

    Da*

    Da*

    -

    La ordin*

    Șefilor altor state (prim- miniștrilor cu prerogative de

    șef de stat)

    Vizite oficiale în România

    TIP A

    Da

    Da

    Da

    Da

    Da

    Da

    Da

    Da*

    Da*

    -

    La ordin*

    Predarea-

    primirea

    TIP B

    Da

    Da

    Da

    -

    Da

    Da

    Da

    -

    -

    -

    Onor militar obișnuit

    Președintelui României

    funcției

    Vizite de lucru într-o localitate,

    unitate sau

    TIP B

    Da

    Da

    Da

    -

    Da

    Da

    Da

    -

    -

    -

    instituție

    militară

    Președintelui

    Ceremonii

    Numai la festivități

    României,

    președintelui

    publice și

    festivității

    TIP B

    Da

    Da*

    Da

    -

    Da

    Da

    -

    Da

    Da

    Da

    militare și numai

    președintelui

    Senatului,

    militare

    României*

    președintelui

    Activități de

    Camerei

    Deputaților, primului-

    pregătire militară

    TIP B

    Da

    Da*

    Da

    -

    Da

    Da

    Da

    -

    -

    -

    Numai președintelui

    României*

    ministru

    Personalităților

    civile și

    Solemnități

    publice și

    TIP B

    Da

    Da

    Da

    -

    Da

    Da

    -

    Da

    Da

    Da

    militare din

    militare

    M.Ap.N.

    prevăzute la

    Activități de

    pregătire

    TIP B

    Da

    Da

    -

    -

    Da

    Da

    Da

    -

    -

    -

    art.10

    militară

    Vizite oficiale

    TIP B

    Da

    Da

    Da

    -

    Da

    Da

    Da

    -

    -

    -

    Depuneri de

    Personalităților străine prevăzute la art.10

    coroane la Mormântul Ostașului Necunoscut sau

    la alte

    TIP B

    Da

    -

    Da

    -

    Da

    Da

    -

    Da*

    Da*

    -

    La ordin*

    monumente ale

    eroilor români

    și străini

    Onor militar simplu

    Președintelui României

    Ședințe festive/de lucru la Parlament, Guvern sau alte

    instituții

    TIP C

    Da

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    Șefilor altor state

    Sosiri/plecări în/din România*

    TIP C

    Da

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    La aeroport sunt întâmpinați/conduși de șeful misiunii de

    onoare

    Onor

    militar simplu

    Sosiri/plecări

    la/de la reședința

    TIP C

    Da

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    Detalii

    Activități desfășurate în cadrul ceremoniei militare

    Felul onorului

    militar

    Persoana căreia i se acordă onorul militar

    Ocazii în care se acordă onorul militar

    Tipul detașamentului de onoare

    Prezentarea onorului

    Raportul comandantului gărzii de onoare

    Intonarea

    imnului/imnurilor naționale

    Executarea salvelor de artilerie

    Salutarea drapelului de luptă

    Trecerea în revistă a gărzii de onoare

    Salutarea gărzii de onoare

    Defilarea gărzii de onoare

    Defilarea muzicii militare

    Serviciul religios

    Observații

    oficială

    Vizite

    particulare*

    TIP C

    Da

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    Sau când anunțarea s-a făcut cu un preaviz mai mic de 48 de

    ore*

    Personalităților

    Vizite de lucru, audiențe, convorbiri la instituția prezidențială, Parlament, guvern, sediile unor organizații

    internaționale

    române

    prevăzute la art.10

    TIP C

    Da

    Da

    Da

    Da

    Da

    Da

    Onor militar simplu

    Personalităților străine prevăzute la

    art.10

    Ceremonii militare și religioase pentru sfințirea unor noi lăcașe

    de cult

    TIP C

    Da

    Da

    Personalităților

    Depuneri de coroane la monumente sau cimitire ale militarilor străini

    oficiale

    române și

    străine

    TIP C

    Da

    neprevăzute la

    art.10

    ANEXA Nr. 12

    SCHEMA CU DISPOZITIVUL

    PENTRU CEREMONIA MILITARĂ DE REPATRIERE A _________________________________________________ LOCAŢIE (EXTERIOR)

    SCHEMA CU DISPOZITIVUL

    PENTRU CEREMONIA MILITARĂ DE REPATRIERE A _________________________________________________ LOCAŢIE (INTERIOR)

    image

    SCHEMA CU DISPOZITIVUL

    PENTRU CEREMONIA MILITARĂ DE REPATRIERE A                                                    LOC                                                                      (EXTERIOR)

    D, E, F

    Militarii care transportă coroane

    Militarul care transportă crucea

    C

    A

    B

    Preotul

    Militarul care transportă tabloul

    I

    PRESA

    G

    LEGENDĂ

    E - Citirea decretului de conferire a ordinului Steaua României

    F - Prezentarea mesajelor de condoleanţe

    G - Îmbarcarea în autovehicul

    H - Autosanitară I - Prezentator

    A - Coborâre din aeronavă

    B - Depunere catafalc

    C - Oficierea serviciului religios

    D - citirea ordinului de acordare a gradului de sublocotenent

    CATAFALC

    SICRIU

    ZONĂ DISPUNERE AERONAVĂ

    HANGAR

    OFICIALITĂŢI ŞI MEMBRII FAMILIEI

    image

    SCHEMA CU DISPOZITIVUL

    PENTRU CEREMONIA MILITARĂ DE REPATRIERE A                                                    LOC                                                                      (INTERIOR)

    la regulament

    OFICIALITĂŢI ŞI MEMBRII FAMILIEI

    D, E, F

    Militarii care transportă coroane

    Militarul care transportă crucea

    image

    image

    image

    image

    ZONĂ DISPUNERE SICRIU CATAFALC C

    AERONAVĂ

    A B

    Preotul Militarul care transportă tabloul

    I

    PRESA

    LEGENDĂ

    A - Coborâre din aeronavă

    B - Depunere catafalc

    C - Oficierea serviciului religios

    D - citirea ordinului de acordare a gradului de sublocotenent

    G

    E - Citirea decretului de conferire a ordinului Steaua României

    F - Prezentarea mesajelor de condoleanţe

    G - Îmbarcarea în autovehicul

    H - Autosanitară I - Prezentator

    MODUL DE DESFĂȘURARE

    a ceremoniei militare de repatriere a

    image

    -     /     /           -

    Ora C – 30’.

    Ora C

    Ora C + 05’

    Ora C + 10’

    Ora C+ 37’

    Ora C + 45’

    Constituirea dispozitivului

    Aterizarea aeronavei speciale

    Scoaterea sicriului din aeronavă, formarea cortegiului, deplasarea și depunerea acestuia pe catafalc -garda de onoare dă onorul, iar muzica intonează marș funebru-

    Intonarea imnului național al României

    Oficierea serviciului religios

    Omagiul adus de personalitățile statului

    Citirea ordinelor de decorare și avansare post mortem Intonarea semnalului Stingerea de către trompeți

    Ridicarea sicriului de pe catafalc si deplasarea către vehiculul mortuar -garda de onoare dă onorul, muzica intonează marș funebru-

    Deplasarea către locul de înhumare -locul de pelerinaj- sau localitatea de reședință -garda de onoare dă onorul, iar muzica intonează marș funebru până la plecarea cortegiului-

    ANEXA Nr. 13

    AEROPORTUL INTERNAŢIONAL HENRI COANDĂ

    SCHEMA CU DISPOZITIVUL

    PENTRU CEREMONIA MILITARĂ DE REPATRIERE A URNEI ___________________________ LOCAŢIE:

    image

    image

    SCHEMA CU DISPOZITIVUL

    PENTRU CEREMONIA MILITARĂ DE REPATRIERE A URNEI                                          LOC                                                 

    LEGENDĂ

    1. 1 - coborârea din avion

    2. 2 - depunerea pe catafalc a urnei şi intonarea Imnului naţional al României

    3. 3 - ridicare urnei de pe catafalc, deplasarea către carul mortuar

    4. 4 - introducerea urnei defunctului în carul mortuar

      1. A - militarul care transportă urna

      2. B - muzica militară

      3. C - şir de onoare

      4. D - carul mortuar

    A

    2

    B

    A 3

    C

    4

    D

    SALONUL OFICIAL AL AEROPORTULUI INTERNAŢIONAL HENRY COANDĂ

    INTRARE SALONUL OFICIAL

    MEMBRII FAMILIEI

    A 1

    MEMBRII FAMILIEI

    CATAFALC

    OFICIALITĂŢI

    PRESA

    la regulament

    SCHEMA CU DISPOZITIVUL

    PE NTRU DEPUNEREA URNEI LA LOCUL DE PELERINAJ ŞI PE TIMPUL PELERINAJULUI

    LOCAŢIE: _____________________________________

    image

    SCHEMA CU DISPOZITIVUL

    PENTRU DEPUNEREA URNEI                                       LA LOCUL DE PELERINAJ ŞI ÎN TIMPUL PELERINAJULUI LOC                                                 

    LEGENDĂ

    image

    LOCUL DE PELERINAJ

    C2

    2

    C1

    A

    3

    Intrare Clădire

    B

    B

    A

    CATAFALC

    1. 1 - scoaterea urnei din carul mortuar

    2. 2 - depunerea pe catafalc a urnei

    3. 3 - citirea mesajului de condoleanţe

    A

    A - militarul care transportă urna

    B - şir de onoare la intrarea în clădire

    C 1 - garda la catafalc

    C 2 - şir de onoare la catafalc

    OFICIALITĂŢI

    PRESA

    D - carul mortuar

    image

    D 1

    image

    Alee

    image

    MODUL DE DESFĂȘURARE

    a ceremoniei militare de repatriere a urnei funerare a

    image

    Ora C – 30’.

    Ora C

    Constituirea dispozitivului

    -     /     /           -

    Aterizarea aeronavei speciale cu urna funerară

    Ora C + 05’

    Ora C + 10’

    Preluarea urnei funerare din aeronavă și deplasarea la catafalc -muzica intonează marș funebru-

    Intonarea imnului național al României

    Ora C+ 13’

    Ridicarea urnei funerare de pe catafalc și deplasarea către vehiculul mortuar -muzica intonează marș funebru-

    Ora C + 15’

    Deplasarea cortegiului funerar spre locul de depunere -locul de pelerinaj-

    Ora C + 45’

    Depunerea urnei funerare la locul stabilit -locul de pelerinaj-.

    ANEXA Nr. 14

    la regulament

    SERVICIUL RELIGIOS

    LA FESTIVITATEA DEPUNERII JURĂMÂNTULUI MILITAR

    1. 1. Preotul desemnat să participe la depunerea jurământului militar se îngrijește, în timp util, de pregătirea logistică a solemnității – epitrahil și felon, Sfânta Evanghelie, Aghiasmatar, Cruce cu picior, tămâie, sfeșnic cu lumânări, luând legătura și cu comandantul unității.

    2. 2. Oficierea serviciului religios începe cu intonarea „Rugii militare” de muzica militară și rostirea rugăciunii „TATĂL NOSTRU” de militari după preotul militar, preotul invitat sau după un tânăr ofițer, subofițer sau gradat. În unitățile în care militarii aparțin altor culte sau religii, slujba poate fi ecumenică.

    3. 3. Rânduiala serviciului religios:

    Preotul: Preotul va începe cădirea mare astfel: Binecuvântat este Dumnezeul nostru întotdeauna, acum și pururi și în vecii vecilor. După cădirea locului amenajat pentru slujbă, preotul se deplasează spre partea dreaptă a frontului, unde se află drapelul de luptă, face o închinăciune cu metanie mică și continuă

    cădirea drapelului/dacă sunt mai multe drapele, cu închinăciune ca la primul drapel, a militarilor aflați în formație și a oficialităților de la tribună, apoi revine la locul său și continuă slujba.

    Cântărețul: Amin. După care continuă cu rugăciunile începătoare.

    Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, care pretutindeni ești și toate le plinești, Vistierul bunătăților și dătătorule de viață, vino și te sălășluiește întru noi și ne curățește de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

    Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi – de trei ori. Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, și acum și pururi și în vecii vecilor, amin.

    Prea Sfântă Treime, miluiește-ne pe noi; doamne, curățește păcatele noastre, Stăpâne, iartă fărădelegile noastre, Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău. Doamne, miluiește – de trei ori. Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, și acum, și pururi și în vecii vecilor, amin.

    Tatăl nostru, care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău; vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre precum și noi iertăm greșiților noștri și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.

    Preotul: Că a Ta este împărăția și puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.

    Cântărețul: Amin.

    Preotul: Cu pace, Domnului să ne rugăm.

    Cântărețul: Doamne, miluiește.

    Preotul: Pentru pacea de sus și pentru mântuirea sufletelor noastre, Domnului să ne rugăm.

    Cântărețul: Doamne, miluiește.

    Preotul: Pentru pacea a toată lumea, pentru binecuvântarea sfintelor lui Dumnezeu biserici și pentru mântuirea tuturor, Domnului să ne rugăm.

    Cântărețul: Doamne, miluiește.

    Preotul: Pentru Prea Fericitul Părintele nostru –N-, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, pentru – Înalt- Prea Sfințitul –Arhi- Episcopul -și Mitropolitul- nostru –N-, pentru cinstita preoțime și cea întru Hristos diaconime și pentru tot clerul și poporul, Domnului să ne rugăm.

    Cântărețul: Doamne, miluiește.

    Preotul: Pentru poporul român cel binecredincios de pretutindeni, pentru mai marii orașelor și satelor și pentru iubitoarea de Hristos oaste, Domnului să ne rugăm.

    Cântărețul: Doamne, miluiește.

    Preotul: Pentru acest așezământ militar și pentru cei cu credință ce ostenesc într-ânsul, Domnului să ne rugăm.

    Cântărețul: Doamne, miluiește.

    Preotul: Pentru orașul și țara aceasta, pentru toate orașele și satele și pentru cei ce locuiesc într- ânsele, Domnului să ne rugăm.

    Cântărețul: Doamne, miluiește.

    Preotul: Pentru bună întocmirea văzduhului, pentru îmbelșugarea roadelor pământului și pentru vremuri pașnice, Domnului să ne rugăm.

    Cântărețul: Doamne, miluiește.

    Preotul: Pentru cei ce călătoresc pe uscat, pe apă și prin aer, pentru cei bolnavi, pentru cei ce pătimesc și pentru vremuri pașnice, Domnului să ne rugăm.

    Cântărețul: Doamne, miluiește.

    Preotul: Pentru tinerii care astăzi prin jurământ se leagă a-și apăra patria și a se jertfi pentru binele ei, Domnului să ne rugăm.

    Cântărețul: Doamne, miluiește.

    Preotul: Pentru ca să fie izbăviți ei și tot poporul român cel credincios de tot necazul, mânia, primejdia și nevoia, Domnului să ne rugăm.

    Cântărețul: Doamne, miluiește.

    Preotul: Apără, mântuiește, miluiește și ne păzește pe noi, Dumnezeule, cu tot harul Tău.

    Cântărețul: Doamne, miluiește.

    Preotul: Pe Preasfanta, curata, preabinecuvântata, mărita stăpâna noastră, de Dumnezeu Născătoare

    și pururi Fecioara Maria, cu toți sfinții, să o pomenim.

    Cântărețul: Doamne, miluiește.

    Preotul: Pe noi înșine și unii pe alții și toată viața noastră, lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

    Cântărețul: Ție Doamne.

    Preotul: Că Ție se cuvine toată slava, cinstea și închinăciunea, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururi și în vecii vecilor.

    Cântărețul: Amin.

    ANEXA Nr. 15

    la regulament

    RUGĂCIUNEA DE SACRALIZARE A LEGAMÂNTULUI, ROSTITĂ CU OCAZIA DEPUNERII JURĂMÂNTULUI MILITAR

    Prin sacralizarea legământului se înțelege că jurământul militar se depune către Dumnezeu și în fața oamenilor, precum și că militarii sunt răspunzători în fața Domnului de nerespectarea jurământului făcut.

    După ce militarii rostesc ,,Așa să-mi ajute Dumnezeu!,” preotul rostește rugăciunea de sacralizare a legământului:

    Preotul: Domnului sa ne rugăm.

    Cântărețul: Doamne, miluiește.

    Preotul: ,, Doamne Dumnezeul nostru, Împărate al cerului si al pământului, Cel ce ai rânduit pe îngerii Tăi în oștiri cerești, ca să împlinească poruncile Tale, iar popoarelor să le fie ocrotitori si povățuitori, Cel ce pe sfinții Tăi apostoli i-ai înarmat cu îndrăzneală să dobândească lumea pentru credința cea adevarată prin propovăduirea Evangheliei, iar pe sfinții mucenici să lupte până la jertfa vieții pentru neîntinarea si neștirbirea acesteia, Însuți Împărate si Doamne, si pe acești tineri ostași români care acum cu jurământ s-au legat prin Sfânt numele Tău a apăra țara dată nouă spre moștenire, întărește-i si-i umple de duhul vitejiei si bărbăției spre biruința asupra a tot vrajmașul. Întărește-l în credința întru Tine si în Legea Ta cea Sfantă, însuflețește-i si sporește întru dânșii dragostea de țara”, acum și pururea și în vecii vecilor.

    Cântărețul: Amin.

    Preotul: Înțelepciune.

    Cântărețul: Binecuvântează.

    Preotul: ,, Hristos, Adevăratul Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile sfinților, maritilor și întru tot lăudaților Apostoli, ale sfântului Mare Mucenic Gheorghe ocrotitorul Forțelor Terestre, ale Preacuratei Maicii Sale ocrotitoarea Marinei Române, ale sfântului prooroc Ilie ocrotitorul Aviației Române si ale tuturor sfinților, să ne miluiească si să ne mântuiască pe noi, ca un Bun si de oameni iubitor.

    Cântărețul: Amin

    Preotul: ,,Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, auzi-ne pe noi în ceasul de acum si temeinicește jurământul acestor tineri, ajutându-le să fie vrednici de chemarea ostășească, de nădejdile si încrederea țării, întru slava numelui Tău, în vecii vecilor, amin”.