NORME din 20 ianuarie 2006*)de apreciere a ovinelor și caprinelor de reproducție
EMITENT
  • MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR ȘI DEZVOLTĂRII RURALE
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 146 bis din 15 februarie 2006 Notă
    *) Aprobate prin ORDINUL nr. 22 din 20 ianuarie 2006, publicat în Monitorul Oficial nr. 146 din 15 februarie 2006.


    Secţiunea 1 ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA CONTROLULUI OFICIAL AL PRODUCȚIEI LA OVINE ȘI CAPRINE

    Capitolul I Generalitati

    Articolul 1

    Autoritatea competența(1) Agenția Naționala pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie este autoritatea competentă pentru acreditarea organismelor sau autorităților responsabile pentru controlul oficial al producției, calcularea și publicarea rezultatelor.(2) Până la acreditarea organismelor prevăzute la alin. 1), autoritatea competentă va îndeplini următoarele atribuții:
    a) este responsabilă pentru activitatea de control oficial al producției;
    b) întreține și actualizează baza de date centrala;
    c) efectuează prelucrarea datelor, estimarea valorii de ameliorare, publicarea rezultatelor controlului oficial în buletinul anual de control;
    d) organizează și desfășoară activitatea de inspecție;
    (3) La nivel județean atribuțiile de autoritate competentă sunt îndeplinite de unitățile pentru ameliorare și reproducție în zootehnie, care își desfășoară activitatea în conformitate cu reglementările legale în vigoare.


    Articolul 2

    Organizația de control(1) Controlul oficial al performanțelor zootehnice este efectuat de organizații de control acreditate de autoritatea competentă prevăzută la alin. (1) al art. 1.
    (la 26-03-2007, Alineatul (1) din Articolul 2 , Capitolul I , Sectiunea 1 a fost modificat de Punctul 1, Articolul II din ORDINUL nr. 214 din 21 martie 2007, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 203 din 26 martie 2007 )
    (2) Activitatea de control oficial al performanțelor zootehnice este finanțată din bugetul de stat.
    (la 26-03-2007, Alineatul (2) din Articolul 2 , Capitolul I , Sectiunea 1 a fost modificat de Punctul 2, Articolul II din ORDINUL nr. 214 din 21 martie 2007, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 203 din 26 martie 2007 )
    (3) Principalele atribuții ale organizației de control sunt:
    a) verifica și aproba cererile crescatorilor de animale privind preluarea animalelor în controlul oficial și asigura personalul necesar pentru efectuarea controlului oficial;
    b) întocmește graficul de control;
    c) executa controlul oficial în arealul pentru care este acreditata;
    d) transmite laboratorului zonal probele de lapte pentru analiza calitativă, însoțite de buletinul de control (optional);
    e) instruieste controlorii cu privire la tehnica efectuării controlului oficial;
    f) informează crescatorii de animale asupra obligațiilor ce le revin, conform prevederilor prezentelor norme;
    g) constituie baza de date și transmite datele în baza de date a organismului sau autorității acreditate pentru calcularea și publicarea rezultatelor, în conformitate cu normele în vigoare;
    h) transmite crescatorilor de animale rezultatele controlului oficial, după fiecare control efectuat în ferma, pentru a ajuta la realizarea unui management mai eficient în ferma.
    (4) Până la preluarea controlului oficial de către organizațiile de control, acesta va fi efectuat, în continuare, de către personalul unităților pentru ameliorare și reproducție în zootehnie.


    Articolul 3

    Controlorii(1) Controlorii vor fi selecționați în principal, dintre persoane cu studii de specialitate (medii sau superioare) din localitățile unde se afla fermele care solicită efectuarea controlului oficial. Aceste persoane trebuie să ofere garanția ca pot să-și exercite funcția în conformitate cu prezentele norme.(2) Controlorii trebuie să cunoască tehnica de executare a controlului oficial și să fie prezentați fermierilor unde urmează să-și desfășoare activitatea, de către responsabilul organizației de control.(3) Controlorul este responsabil în primul rând de executarea regulamentara a controalelor în toate fermele pentru care a fost nominalizat.(4) Controlorul confirmat în funcția sa - în sensul prezentelor norme - primește un număr (cod) care va fi aplicat pe toate documentele emise de acesta.(5) Controlorul este obligat sa participe la toate cursurile de instruire privind efectuarea controlului oficial la care este convocat.(6) În ce privește condițiile de angajare, controlorul este supus legislației muncii, putând fi angajat cu norma întreaga, cu fracțiuni de norma, sau alte forme legale, în funcție de numărul de animale din fermele în care executa controlul oficial.


    Articolul 4

    Drepturile și obligațiile crescatorilor(1) Crescatorul care dorește să-și supună efectivul de oi/capre controlului oficial al producției trebuie să depună o solicitare scrisă la organizația de control acreditata să efectueze controlul oficial, în care va menționa și metoda de control care să fie aplicată.(2) Crescatorul este liber sa aleagă una din metodele de control aprobate.(3) Crescatorii care solicită intrarea în controlul oficial al producției trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
    a) toate ovinele/caprinele din fermă să fie individualizate și înregistrate conform sistemului oficial. Până la vârsta de 5 luni, produșii obținuți din ovinele/caprinele supuse controlului oficial al performanțelor de producție se marchează prin tatuare potrivit prevederilor art. 35;
    (la 15-05-2018, Litera a) din Alineatul (3) , Articolul 4 , Capitolul I , Sectiunea 1 a fost modificată de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 1.045 din 14 mai 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 414 din 15 mai 2018 )

    a^1) toate ovinele/caprinele, masculi și femele, animale de reproducție de rasă pură care urmează să se înscrie într-un registru genealogic se marchează prin tatuare potrivit prevederilor art. 35;
    (la 15-05-2018, Alineatul (3) din Articolul 4 , Capitolul I , Sectiunea 1 a fost completat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 1.045 din 14 mai 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 414 din 15 mai 2018 )

    b) sa utilizeze insamantarea artificiala, monta naturala autorizata sau transferul de embrioni, ca metoda de reproducție pentru efectivele din ferma;
    c) să permită efectuarea controlului oficial la întregul efectiv de animale din ferma.
    (4) La intrarea în controlul oficial, fiecărei ferme i se atribuie un cod. Atribuirea mai multor coduri este exclusa, chiar dacă efectivul de oi/capre aparținând fermei este împărțit între mai mulți proprietari.(5) O ferma poate fi retrasă în orice moment din controlul oficial. Crescatorul va anunta aceasta în scris cu cel puțin 30 zile înaintea ultimului control obișnuit. Controlul poate fi reluat, la cererea crescatorului, după cel puțin 12 luni.


    Articolul 5

    Restrictii(1) Controlul oficial se efectuează de către controlori străini de ferma. Sunt excluse:
    a) persoanele care lucrează în ferma sau care trăiesc în comunitate cu proprietarul animalelor;
    b) persoanele interesate financiar în ferma;
    c) rude pe linie ascendenta sau descendenta de gradul I.
    (2) Crescatorii care solicită una din metodele de control oficial care permite efectuarea controlului de către crescator, vor fi autorizați pentru efectuarea controlului oficial în ferma proprie, de către organizația de control, după efectuarea cursurilor de instruire și nu vor beneficia de plată manoperei de control oficial.


    Capitolul II Finanțarea controlului

    Articolul 6

    Cheltuieli pentru controlul oficial
    Cheltuielile pentru controlul oficial al producției se suporta din fonduri bugetare, conform prevederilor art. 35, alin. (1) lit. a) și b) din Legea zootehniei nr. 72/2002.


    Articolul 7

    Contribuții publice(1) În bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale sunt prevăzute fondurile necesare pentru:– manopera de cantarire și înregistrare a producției de lapte;– manopera de recoltare și transport a probelor de lapte (optional);– achiziționarea cantarelor și pipetelor de lapte;– achiziționarea flacoanelor și ambalajelor pentru probe de lapte (optional);– conservantii pentru lapte (optional);– controlul calității laptelui (% grasime și % proteina) (optional);– manopera pentru controlul producției de carne;– manopera pentru controlul oficial al producției de lana;– manopera pentru controlul oficial al producției de pielicele;– dezvoltarea și întreținerea sistemului informatic;– constituirea bazei de date;– achiziționarea formularelor tipizate;– tipărirea și expedierea către crescatori a buletinelor și documentelor oficiale;– estimarea valorii de ameliorare.


    Articolul 8

    Contribuții extrabugetare(1) Contribuția crescatorilor care solicită servicii suplimentare celor prevăzute în prezentul regulament.(2) Alte fonduri atrase, în conformitate cu prevederile legale.


    Secţiunea 1.1. CONTROLUL OFICIAL AL PRODUCȚIEI DE LAPTE

    Capitolul III Controlul producției de lapte la ovine

    Articolul 9

    Definirea caracteristicilor producției de lapte(1) Durata alaptarii corespunde perioadei în care mieii sunt alaptati de către oaia mama sau perioadei de alaptare și muls. Dacă mieii au supt doar în faza colostrala, durata alaptarii se considera a fi zero. Dacă exista o perioadă inițială de alaptare, producția de lapte din aceasta este egala ori cu cantitatea de lapte supt în cazul în care nu a existat muls de golire ori cu cantitatea de lapte muls plus laptele supt, dacă a existat și muls de golire.(2) Durata perioadei de muls corespunde cu intervalul de timp scurs de la intarcarea mielului până la încheierea lactatiei.(3) Durata lactatiei este egala cu suma, în zile, a perioadei de alaptare (alaptare + muls) și a celei de muls; de asemenea, este diferența, în zile, între data fatarii și data încheierii lactatiei.(4) Producția totală de lapte este producția de lapte obținută în cazul lactatiei cu muls de la fatare (fără perioada de supt).(5) Totalul de lapte muls este producția de lapte din perioada mulsului în cazul lactatiei cu muls după perioada de supt.(6) Totalul de lapte muls și supt este suma producției de lapte din perioada de supt (lapte supt sau lapte muls și supt) plus totalul laptelui muls.(7) Numai producția de lapte din timpul mulsului poate fi parte a înregistrării de lapte în ferma. Dacă perioada suptului este diferita de zero, producția de lapte a oii ia în considerare mulsul de după intarcare și durata acestei perioade (care începe odată cu intarcarea mieilor și se termina la încheierea lactatiei).


    Articolul 10

    Producția totală de lapte și producția de referința(1) Producția de lapte se calculează pentru perioada de muls, care poate începe după fatare sau după o perioadă de supt.(2) Organizația de control stabilește durata standard a lactatiei pentru fiecare rasa sau categorie de oi, în funcție de sistemul de creștere practicat.(3) Durata standard a lactatiei trebuie declarata la publicarea rezultatelor.


    Articolul 11

    Mulsul de la fatare(1) Oile sunt mulse după fatare (odată ce se termina faza colostrala). Durata lactatiei și durata perioadei de muls după intarcare sunt egale (nu se înregistrează faza colostrala). Producția de lapte de după intarcare este egala cu cea din timpul lactatiei.


    Articolul 12

    Mulsul după o perioadă de supt(1) Oile sunt mulse după o perioadă de supt sau după una care combina mulsul și suptul. Producția de lapte de după intarcare este mai mica decât producția totală de lapte muls și supt: numai faza descendenta a curbei de lactatie este înregistrată în aproape toate cazurile, iar vârful lactatiei cade în perioada suptului inițial. Durata perioadei de muls de după intarcare este egala cu cea a lactatiei minus cea a suptului.


    Articolul 13

    Metode de control
    Metoda A: Toate controalele sunt efectuate de către un reprezentant oficial al organizației de control.
    Metoda B: Toate controalele sunt efectuate de fermier sau reprezentantul sau.
    Sunt recunoscute ca oficiale și metodele de control în care nu sunt controlate toate mulsorile. Dacă o ferma este controlată la un control la mulsoarea de seara și la controlul următor la mulsoarea de dimineata, se folosește simbolul T (muls alternativ), dacă ferma este controlată la aceeași mulsoare la fiecare control se folosește simbolul C (muls corectat).


    Articolul 14

    Animalele ce se supun controlului(1) Crescatorii pot avea animalele grupate în una sau mai multe turme. Turmele care sunt cuprinse în control trebuie să fie separate de turmele care nu sunt în control. Este interzis ca în turmele aflate în control să se introducă alte animale în perioada de lactatie.
    Pentru oile aflate în control într-o turma se tine un inventar de la începutul lactatiei până la încheierea acesteia.
    În momentul în care se executa controlul producției la o turma, se controlează toate oile, cu excepția celor care alapteaza.
    Dacă un fermier își păstrează oile o parte a anului în turma altui fermier, aceste animale nu se cuprind în control.


    Articolul 15

    Primul control(1) Ziua primului control pentru turma este situata în intervalul cuprins între ziua 4 și ziua 15 după începerea mulsului pentru întreaga turma.(2) Primul control al producției de lapte pentru o oaie este situat în primele 35 de zile de la separarea completa de miei, cu o toleranta de 17 zile. În consecința, diferența, în zile, de la fatare până la primul control al unei oi este egala cu durata perioadei de alaptare plus 52 de zile (35+17). Dacă aceasta diferența este mai mare decât cea descrisă mai sus, pentru animalul respectiv nu se calculează lactațiile (este exclus din control).


    Articolul 16

    Frecventa și numărul controalelor(1) Frecventa și numărul controalelor pentru turma. În cazul controlului ambelor mulsori zilnice, intervalul, în zile, între cele doua controale succesive este de 30 de zile (cu limite între 28 și 34 zile) pentru metoda A4, B4, sau 36 până la de 42 zile pentru metoda A5, B5, A6, B6. Dacă se controlează doar una dintre cele doua mulsori zilnice (metoda AT, BT, AC sau BC) intervalul mediu între controale este de 30 zile. Metoda A4 este metoda standard.(2) Intervalul maxim între doua controale succesive pentru aceeași oaie este de 70 zile (2 x 35). Dacă intervalul între doua controale este mai mare de 70 de zile, se întrerupe controlul pentru oaia respectiva.(3) Organizația de control poate stabili numărul de înregistrări lunare precum și intervalul maxim dintre primul și ultimul control în perioada de lactatie.


    Articolul 17

    Tipul controlului și exprimarea rezultatelor(1) Singurul control obligatoriu este cel cantitativ (cantitatea de lapte). Testele asupra compoziției chimice sau testele calitative sunt opționale. Controlul cantitativ se referă la cantitatea de lapte produsă de o oaie, în condiții normale de ferma, indiferent de sistemul de muls folosit.(2) Dacă mulsul este mecanic se recomanda sa nu se ia în considerare volumul individual de lapte colectat din ultimele jeturi. Dacă producția din ultimele jeturi este înregistrată, este necesar să fie menționată în prezentarea rezultatelor.(3) Laptele este măsurat la doua mulsori din ziua de control (metoda A și B) sau la una din mulsori, alternativ, la un control la mulsoarea de seara iar la controlul următor la mulsoarea de dimineata (metoda de control AT și BT) sau la aceeași mulsoare la fiecare control (metoda AC și BC).(4) Laptele este măsurat gravimetric (grame). Cantitatea minima zilnica testata este de 200 g, cu o eroare de maxim 40 g. Dacă în ziua de control se înregistrează o cantitate de lapte mai mica de 200 g, lactatia oii este considerată încheiată.(5) Cu ocazia controlului se verifică dacă animalele sunt individualizate după sistemul oficial și marcate prin tatuare potrivit prevederilor art. 35, datele privind organizarea împerecherilor, evidența fătărilor, filiația maternă/paternă, precum și durata medie a gestației.
    (la 15-05-2018, Alineatul (5) din Articolul 17 , Capitolul III , Sectiunea 1.1. a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 1.045 din 14 mai 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 414 din 15 mai 2018 )


    Articolul 18

    Clauze de calculare a lactatiei(1) Pentru întreaga turma fermierul trebuie să adopte o singura metoda de înregistrare a laptelui pentru perioada lactatiei.(2) Pentru fiecare oaie producția totală de lapte se calculează folosind metoda Fleischmann sau o alta metoda cu acuratete echivalenta, fiind raportată, în funcție de perioada de muls, la perioada lactatiei de la fatare până la încheierea lactatiei sau de la intarcare până la încheierea lactatiei.(4) Mulsul de la fatare: se calculează producția totală de lapte pe lactatie și durata corespondenta a lactatiei (diferența dintre data încheierii lactatiei și data fatarii).(5) Mulsul după o perioadă de supt: se calculează producția de lapte de după intarcare și durata corespunzătoare perioadei de muls (diferența între data încheierii lactatiei și cea a intarcarii).(6) Procedura de calcul trebuie descrisă la publicarea rezultatelor.


    Articolul 19

    Dispoziții opționale(1) Controlul calitativ este optional. Un asemenea test se poate face în scop experimental în cadrul unei scheme de selecție integrată sau poate fi parte a controlului oficial. Procedura testului calitativ este descrisă de fiecare organizație oficială: obiectivele, frecventa, metoda, categoriile de oi, procentajul și măsurile de supraveghere ulterioare. Analiza conținutului de proteine și de grasime trebuie facuta din aceeași mostra ca și înregistrarea cantitativă.


    Articolul 20

    Prezentarea rezultatelor(1) Producția totală de lapte echivaleaza cu producția totală de lapte pe lactatie în cazul mulgerii de la fatare sau cu producția de lapte în perioada de mulgere în cazul mulgerii după alaptare.(2) Perioada de muls echivaleaza cu durata lactatiei în cazul mulgerii de la fatare sau cu durata perioadei de muls în cazul mulgerii după alaptare.(3) Este obligatorie prezentarea următoarelor rezultate pentru fiecare rasa, an sau perioada de muls.
    (a) Informații referitoare la controlul producției de lapte:– organizația ce răspunde de efectuarea controlului;– metoda de control folosită;– unitatea de măsura pentru cantitatea de lapte;– tipul echipamentului de control folosit;– organizația responsabilă de calcularea lactatiilor;– data încheierii lactatiei: reală sau calculată și specificarea procedurii de calcul pentru data încheierii lactatiei calculată;– data intarcarii mieilor (în caz ca exista o perioadă de supt): reală sau calculată, indica durata medie a perioadei de supt;– numărul minim de teste de lapte pe oaie, pentru calculul producției de lapte pe lactatie;– calcularea producției de lapte, bazată pe durata reală sau standard a mulsului;– publicarea duratei mulsului: formula de calcul (diferența dintre date);– existenta ajustarilor pentru producția de lapte: tip și descriere (exemple de ajustari cu privire la vârsta, data fatarii, etc.);– existenta sistemelor de supraveghere (tip și descriere).
    (b) Informații referitoare la turmele în controlul producției de lapte:– numărul de ferme în control (anual);– numărul de oi în aceste ferme (inventar la fatare);– numărul de oi lactante în aceste ferme (producția de lapte calculată);– ce sistem de mulgere este folosit:– > sistemul I: mulgere de la fatare, sau– > sistemul II: mulgere după o perioadă de alaptare;– în cazul sistemului II: durata medie a perioadei de supt (în zile) și descrierea detaliată a fazelor inițiale de supt sau de supt și muls;– descrierea obiectivelor reproductiei: una sau mai multe fatari pe perioada de muls, vârsta la prima fatare;– sistemul de muls: mecanic (% de ferme și oi) sau manual (% de ferme și oi);– rezultatele controlului: producția totală de lapte și durata, producția medie zilnica.
    Dacă este posibil, rezultatele din producția de lapte sunt prezentate pentru toate lactațiile, în acord cu numărul lactatiilor, fără nici o ajustare.

    (c) Informații referitoare la animale: în mod obligatoriu pentru fiecare lactatie se vor publică următoarele:– numărul matricol al oii;– vârsta la fatare;– numărul lactatiei sau categoria de vârsta;– în cazul alaptarii, durata perioadei de alaptare;– producția totală de lapte (fără corectii);– durata perioadei de muls;– producția medie zilnica.

    Dacă este posibil, se pot publică și a alte rezultate:– diferența (în zile) dintre data fatarii și data primului test;– maximum de lapte înregistrat (cu stadiul lactatiei);– număr total de teste lunare;– o producție de referința (și durata standard aleasă).


    Articolul 21

    Rezultatele înregistrărilor opționale(1) Informații referitoare la controlul calitativ:– obiectivele controlului calitativ (experimental sau selecție);– descrierea procedeului de recoltare a probelor;– metodologia de control folosită: mulsorile controlate, frecventa controalelor, categoriile de oi controlate;– rezultate: procentajul de animale în controlul calitativ față de cele în controlul cantitativ;– analize: tipul și metodele de analiza, unitățile de măsura folosite;– calculele efectuate: descrierea tipurilor de calculatii și publicarea rezultatelor;– prezentarea rezultatelor medii - rasa, turma și oaie;– existenta unui sistem de supracontrol: tip și descriere.(2) Rezultate de reproducție:– descrierea generală a sistemului de reproducție (se disting doua sisteme: o fatare pe an sau mai multe fatari);– descrierea metodei de reproducție folosită: estrus indus și însămânțare artificiala, estrus indus și monta dirijata, monta naturala;– vârsta medie la prima fatare, în funcție de metoda de reproducție;– descrierea perioadei de fatare (frecventa) pe grupe de vârsta și metoda de reproducție;– fertilitatea medie obținută pe grupe de vârsta și metoda de reproducție;– prolificitatea medie pe grupe de vârsta și metoda de reproducție.(3) Alte rezultate opționale: se pot furniza și alte rezultate grupate pe rasa, turma sau oaie, astfel:– rezultatul cantaririi mieilor la fatare sau intarcare;– rezultatul cantaririi oilor la fatare sau la intarcarea mieilor;– cauzele reformei;– frecventa mamitelor.


    Capitolul IV Controlul producției de lapte la caprine

    Articolul 22

    Organizarea înregistrării(1) Controlul oficial cuprinde următoarele înregistrări:– identificarea animalelor conform sistemului oficial și marcarea acestora prin tatuare potrivit prevederilor art. 35;– controlul producției de lapte;– verificarea controlului producției de lapte prin inspecția periodică a fermelor;– organizarea controlului montelor, folosirea registrului de fătare.
    (la 15-05-2018, Alineatul (1) din Articolul 22 , Capitolul IV , Sectiunea 1.1. a fost modificat de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 1.045 din 14 mai 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 414 din 15 mai 2018 )
    (2) Identificarea iezilor trebuie facuta în maximum 30 de zile de la naștere.(3) Se supun controlului toate caprele mulse în ziua înregistrării laptelui.


    Articolul 23

    Metode de control și durata lactatiei(1) Durata minima a lactatiei trebuie să fie de 150 de zile și maximum de 240 de zile. Durata aleasă trebuie declarata de către organizația de control.(2) Operațiuni de înregistrare a laptelui:– stabilirea intervalului ales;– modul de înregistrare a cantității de lapte:– > de către un reprezentant oficial al organizației de control (metoda A):
    Intervalul de control (ore) Intervalul mediu de control (zile) Număr de înregistrări pe an Simbol
    24 14 26 A2
    24 21 17 A3
    24 28-34 11-13 A4
    24 36 10 A5
    24 42 8-9 A6
    Înregistrare alternativa dimineata/seara 30 12 A(T)

    Metoda A4 este considerată standard.– de către proprietar sau de către un oficial în colaborare cu proprietarul (metoda B):
    Intervalul de control (ore) Media pe un interval de zile Număr de înregistrări pe an Simbol
    24 30 12 B
    (3) În cazul vacantelor anuale, controlul oficial al producției de lapte poate fi suspendat pe o perioadă care nu depășește 75 de zile pentru fiecare capra și/sau pentru toată turma. În cazul restrictiilor veterinare în zona, înregistrarea poate fi suspendată pentru o perioadă de până la 100 de zile.(4) În absenta alaptarii, primul control nu trebuie efectuat înainte de a 10-a zi de la fatare. În cazul alaptarii, controlul trebuie să înceapă după a 40-a zi de la fatare, caz în care calculul producției de lapte se face începând cu a 40-a zi după fatare.(5) Pentru estimarea producției de lapte pe lactatie trebuie efectuate minim trei controale.(6) Pentru a estima producția de lapte în perioada dintre ultima înregistrare și intarcare, se înmulțește producția cu un număr de zile egal cu jumătate din intervalul ales.


    Articolul 24

    Publicarea rezultatelor(1) Producția de lapte se exprima în kg. Cantitățile de lapte pot fi măsurate cu ajutorul oricărui instrument cu o precizie de 20 g.(2) Cantitatea de lapte rezultată din ultimele jeturi nu se include. Determinarea conținutului de grasime sau de proteine este opțională.


    Articolul 25

    Stabilirea greutatii laptelui, a conținutului de grasime și proteina și metodele de calcul a lactatiilor(1) Echipamentul folosit pentru cantarirea laptelui trebuie verificat, dacă este posibil, de către o agenție guvernamentală corespunzătoare.(2) Conținutul în proteina și conținutul de grasime se determina din aceeași mostra de lapte. Mostrele trebuie luate după ce laptele muls de la o singura capra a fost bine amestecat. Analiza mostrelor de lapte trebuie efectuată în termen de 24 de ore de la recoltare. Dacă este folosit un conservant, acesta nu trebuie să influenteze analizele mostrei.(3) Echipamentul folosit pentru determinarea conținutului în grasime și proteina trebuie supus unor verificări conform standardelor în vigoare.(4) Cantitatea totală de lapte și procentul de grasime și/sau proteine vor fi calculate prin una dintre următoare metodele sau printr-o alta metoda care asigura o acuratete echivalenta.
    a) Metoda nr. 1: pentru fiecare interval dintre doua controale succesive se face un calcul separat al cantității de lapte produs, inmultind cantitatea de lapte din ziua de control cu numărul de zile din intervalul respectiv. Prin însumarea productiilor din acele intervale, se obține totalul laptelui produs în întreaga perioadă de lactatie. Cantitatea de grasime și proteine se obține în același mod.

    Procentul mediu de grasime și proteine din lapte este obținut prin înmulțirea cantității de grasime și proteina (în kg) cu 100 și împărțirea rezultatului la cantitatea totală de lapte (în kg).
    b) Metoda nr. 2: pentru fiecare interval dintre doua controale succesive se face un calcul separat prin însumarea cantității de lapte înregistrate la cele doua controale și împărțirea la doi. Rezultatul este inmultit cu numărul de zile dintre cele doua controale. Producția de lapte din timpul lactatiei se obține prin însumarea productiilor din toate intervalele.
    (5) Cantitatea de grasime și proteine se obține în același mod.(6) Procentul mediu de grasime și proteine se obține folosind metoda 1.(7) În cazul suspendării controalelor o perioadă de până la 100 de zile, perioada de lactatie necontrolata poate fi estimată făcând media între cantitatea de lapte înregistrată la controlul precedent și ulterior, sau printr-o alta metoda corespunzătoare.


    Secţiunea 1.2. CONTROLUL OFICIAL AL PRODUCȚIEI DE CARNE

    Capitolul V Metode de control și calculul performantelor

    Articolul 26

    Scopul controlului oficial al producției de carne(1) Prezentele norme reprezintă minimul de cerințe pentru controlul oficial al performantelor de carne în scopul managementului fermei și evaluării genetice a animalelor.(2) Prezentele norme sunt aplicabile pentru controlul oficial al performantelor de carne la diferite rase și sisteme de producție.


    Articolul 27

    Metode de control(1) Sunt recunoscute metodele de control A și B.(2) Controlul oficial al producției de carne necesită un sistem de identificare și înregistrare a mieilor care include:– identificarea animalului conform sistemului oficial și marcarea acestuia prin tatuare potrivit prevederilor art. 35;– data nașterii;– rasa;– numărul de ordine al fătării prin care i s-a dat naștere;– sexul;– identificarea părinților;– metoda de reproducție din care a fost obținut, respectiv însămânțare artificială, montă naturală autorizată sau transfer de embrioni, precum și tipul de produs, respectiv produs din fătare cu un singur produs sau gemelară;– identificarea fermei unde a fost născut.
    (la 15-05-2018, Alineatul (2) din Articolul 27 , Capitolul V , Sectiunea 1.2. a fost modificat de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 1.045 din 14 mai 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 414 din 15 mai 2018 )
    (3) Controlul oficial poate fi organizat în următoarele tipuri de unități:
    a) stațiuni de testare;
    b) ferme comerciale;
    c) abatoare;


    Articolul 28

    Controlul oficial în stațiunile de testare(1) În stațiunile de testare se organizează controlul oficial al performantelor proprii pentru masculii destinați reproductiei, în vederea estimarii valorii de ameliorare a acestora.(2) Condițiile în care se desfășoară testarea individuală a masculilor trebuie să fie asemănătoare cu condițiile în care vor fi crescuti descendenții, pentru ca testul să fie mai eficient, în termeni de valoare de ameliorare asteptata.(3) Masculii testati pot fi din rase specializate pentru producția de lapte, rase mixte sau rase specializate pentru producția de carne. Masculii pot fi destinați pentru folosire la însămânțare artificiala sau monta naturala.(4) Control oficial se efectuează obligatoriu prin metoda de control A.(5) Masculii pentru testare trebuie introdusi în stațiune la o vârsta cat mai mica, dar nu mai târziu de vârsta de 2 luni.(6) Perioada de testare cuprinde doua etape:– etapa I - pretestarea, care durează minimum 4 săptămâni de la data introducerii în stațiune;– etapa a II-a - testarea propriu zisa, care se încheie la vârsta de 5 luni, +/- 0,5 luni.(7) Masculii în testare se grupează în serii de contemporani de minimum 15 capete, a căror diferența de vârsta nu trebuie să depășească 1 luna.(8) Masculii dintr-o serie de contemporani trebuie să provină din mai multe ferme cuprinse în controlul oficial al producției, din mame de berbeci sau tapi și imperecheri nominalizate.(9) Pentru fiecare mascul din controlul oficial trebuie înregistrate următoarele date:– identificarea animalului;– data cantaririi la începutul perioadei de testare;– greutatea vie la începutul perioadei de testare;– data cantaririi la încheierea testarii;– greutatea vie la încheierea testarii.(10) Greutatea vie reprezintă media a cel puțin 2 cantariri făcute în doua zile succesive.(11) Performanta de referința este sporul mediu zilnic care se calculează prin formula
    Sporul mediu zilnic = [W(2) - W(1)] x 1000/[V(2) - V(1)]
    în care:
    V(1) este vârsta în zile la începutul testarii;
    V(2) este vârsta în zile la sfârșitul testarii;
    W(1) greutatea vie la începutul testarii;
    W(2) greutatea vie la sfârșitul testarii.(12) La terminarea testarii se apreciază, prin punctaj (note) dezvoltarea musculaturii și scheletului precum și capacitatea funcțională.


    Articolul 29

    Controlul oficial în fermele comerciale(1) Datele sunt colectate în ordinea obținerii lor, pentru a furniza informații utile fermierilor privind managementul fermei și pentru evaluări genetice după performanțe proprii și descendenți.(2) Animalele introduse în testare pot fi tineret mascul și femel până la vârsta de 5 luni, care provin din incrucisare între rase specializate pentru producția de lapte și rase specializate pentru producția de carne, ori din rase pure de lapte sau rase pure de carne.(3) Controlul oficial se efectuează prin metoda de control A sau B.(4) Pentru fiecare animal controlat trebuie înregistrate următoarele date:– identitatea animalului;– data cantaririi la începutul perioadei de testare;– greutatea vie la începutul perioadei de testare;– data cantaririi la sfârșitul perioadei de testare;– greutatea vie la sfârșitul perioadei de testare;– identitatea fermei.(5) Intervalul dintre prima și ultima cantarire trebuie să fie de cel puțin 2 luni (60 zile).(6) La sfârșitul perioadei de testare se apreciază, prin punctaj (note) dezvoltarea musculaturii și scheletului precum și capacitatea funcțională.(7) Performanta de referința este sporul mediu zilnic (SMZ), care se calculează prin formula:
    SMZ = 1000 ● [W(2) - W(1)]/[V(2) - V(1)]
    în care:
    V(1) este vârsta în zile la începutul perioadei de testare;
    V(2) este vârsta în zile la sfârșitul perioadei de testare;
    W(1) este greutatea vie la începutul perioadei de testare;
    W(2) este greutatea vie la sfârșitul perioadei de testare.


    Articolul 30

    Controlul oficial în abatoare(1) Rezultatele comerciale la sacrificare sunt înregistrate în mod obișnuit de către abatoare pentru a veni în întâmpinarea unor cerințe prevăzute în diferite reglementări. Aceste informații sunt obținute în mod obișnuit pentru utilizări comerciale.(2) Datele înregistrate nu reprezintă performanțe corespunzătoare unei testări în camp, dar ele pot fi considerate performanțe ale controlului oficial al producției de carne.(3) Datele sunt colectate în ordinea producerii lor și sunt utilizate pentru managementul fermei și pentru evaluarile genetice după descendenți.(4) Animalele controlate pot fi tineret mascul și femel până la vârsta de 5 luni, care provin din incrucisare între rase specializate pentru lapte și rase specializate pentru carne, ori din rase pure de lapte sau rase de carne.(5) Control oficial se efectuează obligatoriu prin metoda de control A.
    Carcasele trebuie să fie cantarite și clasificate în funcție de sistemul oficial național.(6) Datele trebuie să se obțină de la toate animalele sacrificate din același grup de animale ținute pentru același scop, în aceeași locatie.(7) Pentru fiecare animal controlat trebuie înregistrate următoarele:– identitatea animalului;– identitatea abatorului;– data sacrificarii;– greutatea comercială oficială a carcasei;– identitatea fermei de finisare.(8) Performanta de referința este sporul net zilnic (SNZ), adică greutatea neta a carcasei pe zi-vârsta, calculat după următoarea formula:
    SNZ = (1000 ● W)/V
    în care:
    V este vârsta la sacrificare, în zile;
    W este greutatea comercială a carcasei, în kg.


    Secţiunea 1.3. CONTROLUL OFICIAL AL PRODUCȚIEI DE LÂNĂ

    Capitolul VI Tehnica efectuării controlului

    Articolul 31

    Însușiri apreciate(1) Producția de lana se apreciază pe baza unor însușiri cantitative și a unor însușiri calitative. Principalele însușiri cantitative sunt: cantitatea de lana, lungimea suvitei și finetea fibrelor. Principalele însușiri calitative sunt: ondulatiile fibrelor, uniformitatea, matasozitatea, luciul și culoarea lanii, forma suvitei și raportul dintre par și puf din suvita.(2) Controlul producției de lana are în vedere executarea obligatorie a determinarilor privind cantitatea de lana, lungimea suvitei și finetea fibrelor. Aprecierea celorlalte însușiri este opțională.(3) Controlul producției de lana la ovinele cuprinse în controlul oficial se efectuează la fiecare tundere și se înregistrează în evidentele de selecție. Cantitatea de lana se determina imediat după tundere prin cantarirea cojocului lana bruta - fără codina încărcată cu pământ. Lana mită nu se adauga la cantitatea de lana de la tunsul de baza. Cantarirea se face cu cantarul zecimal, cu o exactitate de 0,1 kg. Când ovinele adulte au pierdut lana, sau o parte din lana, cantitatea de lana tunsa în anul curent nu se înregistrează. La tuns se înregistrează individual cantitatea de lana obținută fizic.(4) Lungimea suvitei se determina cu cel mult patru săptămâni înaintea tunsului de baza și se definitiveaza la al doilea tuns. Măsurarea se face cu rigla metrica, cu o precizie de 0,5 cm. Se măsoară lungimea lanii neintinse, la mijlocul spetei. Pentru determinarea corecta a lungimii suvitei se va proceda la formarea, cu ajutorul mainilor, a unei carari orizontale în zona mijlocie a spetei. În lungul acestei cusaturi se fixează capatul riglei, perpendicular pe suprafața pielii, cu latura gradata în sus. Pe aceasta latura se aseaza, prin cadere normală, suvitele din partea superioară a cusaturii. Lungimea suvitei se citește la diviziunea atinsa de capatul suvitei.(5) Finetea fibrei - grosimea firului de lana - se apreciază numai la ovinele cu lana fina și semifina, pe o suvita de lana prelevata din regiunea centrala a spetei și se exprima în microni (╡). La ovinele din fermele de elita și de înmulțire (selecție) finetea fibrei se determina cu aparatura de laborator, pe probe recoltate înainte de bonitare și în mod excepțional se poate aprecia de către bonitor cu ochiul liber, folosindu-se și etaloane comparative.
    Finetea fibrelor concura la constituirea punctajului pentru nota lana, acordându-se la ovinele cu lana fina 20 de puncte pentru finetea cuprinsă între 18-22 microni, cu o corectie de minus 3 puncte pentru fiecare micron sub 18 sau peste 22 microni. Pentru ovinele cu lana semifina se acordă 20 puncte pentru finetea de 28-32 microni, cu o corectie de minus 3 puncte pentru fiecare micron sub 28 microni sau peste 32 microni.
    (6) Ondulatia fibrelor se apreciază numai la rasele cu lana fina, pe suvita de lana smulsa din regiunea spetei (pe care se determina finetea), după numărul de ondulatii pe centimetru și forma lor, exprimandu-se în note de la 1 la 5:
    5 se acordă fibrelor care prezintă ondulatii uniforme, bine exprimate, în număr de 9-10 pe cm;
    4 pentru 7-8 ondulatii normale pe cm;
    3 pentru 3-5 ondulatii pe cm; joase sau intinse, precum și pentru fibrele supraondulate;
    1 sau 2 pentru fibre slab ondulate, cu 1-3 ondulatii pe cm.
    Ondulatia fibrelor se poate aprecia cu ocazia bonitarii sau în laborator pe probe prelevate pentru fânețe.
    (7) Luciul și matasozitatea se apreciază după intensitatea cu care fibrele de lana reflecta lumina și după senzatia de moale-catifelat imprimata degetelor la palpare. Se apreciază în puncte de la 1 la 5 la rasele cu lana fina și semifina și de la 1 la 10 pentru rasele cu lana grosiera, astfel:
    SPECIFICARE LANA FINA ȘI SEMIFINA LANA GROSIERA
    lana matasoasa cu luciu intens lana catifelata cu luciu normal lana moale cu luciu potrivit lana aspra cu luciu slab lana mata și foarte aspra 5 4 3 2 1 10-9 8-7 6-5 4-3 2-1
    (8) Culoarea lanii este o însușire foarte importanța pentru calitatea și aspectul produselor textile. Lanurile cele mai valoroase se considera cele alb-imaculate, urmând în ordine lanurile albe-crem, albe-gri și cele pigmentate. Aceasta însușire se apreciază în funcție de rasa și se noteaza în puncte, asa cum este reiese din tabelul de mai jos.
    NUANTA CULORII LANA FINA LANA SEMIFINA SAU GROSIERA
    lana alba-imaculat lana alba-crem-galbui lana alba-gri lana alba cu fibre pigmentate pe gat și pe membre lana alba cu fibre pigmentate pe trunchi 10-6 5-4 3-2 1 0 20-16 15-11 10-6 5-2 1
    (9) Uniformitatea lanii se apreciază în puncte în funcție de diferența între lungimea suvitei de la spata și de la coapsa. Diferența dintre finetea fibrei de la spata și de la fesa și diferențele de grosime și rezistenta de-a lungul fibrelor se apreciază astfel:
    SPECIFICARE PUNCTE DIFERENȚA LUNGIME (CM) DIFERENȚA FÂNEȚE (MICRONI) UNIFORMITATEA PE FIBRA
    Ovine cu lana fina Ovine cu lana semifina 10-8 7-6 5-4 3-2 1 5-4 3-2 1 1 1.5 1.5 2 peste 2 1.5 2 peste 2 2 3 4 5 peste 5 3 5 peste 6 - - - strangulata lana coapta - strangulata lana coapta

    Nu se apreciază la ovinele cu lana grosiera.
    (10) Usucul și randamentul. Usucul reprezintă un produs de secretie al pielii, care se depune pe fibra de lana, protejand-o de acțiunea agenților chimici și fizici din mediul înconjurător. El contribuie la aspectul și calitatea generală a lanii, precum și la randamentul lanii la spalare. Usucul și randamentul se apreciază după cantitatea usucului, culoarea și consistenta acestuia și după gradul de afectare a lanii de impuritati și se noteaza astfel: 10-8 când usucul este alb, uleios, uniform și protejeaza fibrele pe o porțiune de 3/4-2/3 din lungime, lana fiind curata;
    7-5 când usucul este galben, de consistenta vaselinei, protejand fibrele pe cel puțin 1/2 din lungime, în lana constatandu-se impuritati minerale și vegetale;
    4-3 când usucul este portocaliu de diferite nuante, fluid sau grunjos, abundent sau în cantitate prea mica, iar lana conține o cantitate însemnată de impuritati în suvita.
    2-1 când usucul este brun-ruginiu sau verzui, grunjos sau apos, protejand slab fibrele de lana, imprimandu-le o culoare galbuie-roscata, iar lana este foarte încărcată cu impuritati atât în suvita cat și la suprafața.
    (11) Desimea lanii se apreciază prin palpare cu podul palmei și strângerea în mana a lanii de pe diferite regiuni ale corpului, după senzatia de plin sau mai puțin plin pe care o lasă. Desimea se apreciază și după largimea cararii formată prin desfacerea suvitelor și după aspectul cusaturii lanii. Desimea lanii se noteaza astfel:
    10-7 - lana foarte deasa; aspectul cojocului compact, cusatura încheiată și fără carare deschisă pe linia spinarii;
    6-3 - lana deasa; cojocul bine format, cusatura încheiată, dar pe linia spinarii suvitele de lana se desfac mai ușor lăsând o carare mai larga pe suprafața pielii;
    2-1 - lana rara sau foarte rara; la palpare degetele intra atât în cojoc, lăsând senzatia de gol în palma, cojocul pare format din suvite independente iar pe spinare se formează o carare larga.
    (12) Proporția fibrelor groase și fine (par-puf) în compozitia suvitei - se determina numai la ovinele cu lana grosiera și se apreciază astfel:
    10-7 - se acordă la proporția de 1/4-1/3 fibre groase față de fibre fine, fără fibre moarte;
    6-4 - când proporția între fibrele groase și fine este de 1/5 sau 2/5;
    3-1 - când fibrele groase sunt peste 1/2 din cantitate iar lungimea lor este numai cu 1/3 mai mare decât a fibrelor fine (lana stogosa).
    (13) Forma suvitei se apreciază numai la ovinele cu lana grosiera și se noteaza în puncte de la 1 - 10, astfel:
    10-7 se acordă lanii în suvite clare, neimpaslite, de forma conica, fibrele fiind puțin ondulate;
    6-4 se acordă lanii în suvite clare, ușor impaslite, forma suvitei conica sau ascutita;
    3-1 se acordă lanii în suvite neclare, impaslite, în forma de trestie, tirbuson sau puternic serpuita (creata).
    (14) Consecutiv aprecierii însușirilor menționate anterior se acordă "nota pentru calitatea lanii" prin însumarea punctajului parțial obținut pentru fiecare din aceste însușiri și care sunt sintetizate, pentru punctajele minime și maxime ce se pot practic realiza, în tabelul următor:
    Nota pentru calitatea lanii
    ÎNSUȘIREA OVINE CU LANA FINA OVINE CU LANA SEMIFINA OVINE CU LANA GROSIERA
    Lungimea suvitei Finetea fibrei Ondulatia Luciul și matasozitatea Culoarea Uniformitatea Usucul și randamentul Desimea Proporția par-puf Forma suvitei 3 cca 5 1 1 1 1 1 1 X X 30*) 20 5 5 10 10 10 10 X X 3 cca 2 X 1 1 1 1 1 X X 30*) 20 X 5 20 5 10 10 X X 1 X X 1 1 X 1 1 1 1 30**) X X 10 20 X 10 10 10 10
    Total cca. 14 100 cca. 10 100 cca. 7 100

    ----
        *) Calculat la lungimea lanii de la 1-10 cm (la 365 zile).
        **) Calculat la lungimea lanii de la 1 la 30 cm.
    (15) Însușirile care concura la stabilirea notei pentru calitatea lanii, cu excepția lungimii suvitei, se apreciază o singură dată în viața productiva a animalului, de regula la tunsul de baza, sau la oricare alt tuns, dacă nu s-au apreciat la tunsul de baza.(16) Nota pentru calitatea lanii se acordă și dacă bonitarea nu este urmată de tuns în intervalul de 4 săptămâni, după același procedeu, dar fără a se recalcula lungimea suvitei (luându-se în considerare cm determinati la bonitare).


    Secţiunea 1.4. CONTROLUL OFICIAL AL PRODUCȚIEI DE PIELICELE

    Capitolul VII Bonitarea mieilor după însușirile pielicelei

    Articolul 32
    (1) Aprecierea ovinelor crescute pentru producția de pielicele se bazează pe bonitarea mieilor în prima zi de viața după însușirile pielicelei. Se cuprind în această categorie ovinele din rasa Karakul, metisii de Karakul și ovinele din varietatea Turcana brumarie.(2) Lucrările de apreciere se organizează la deținătorii care au animale cu apartenența de rasa anterior menționată și care sunt cuprinse în controlul oficial de producție.(3) Mieii se boniteaza după însușirile pielicelei în primele 24 de ore sau în cazuri excepționale cel mai târziu la 48 de ore de la naștere, indiferent de apartenența de rasa sau de starea buclajului pielicelei la aceasta vârsta. Datele obținute la bonitarea mieilor se înregistrează în foaia de bonitare (anexa 5).(4) Calitatea pielicelelor este determinata de frumusețea și valoarea economică a acestora și depinde de următoarele însușiri mai importante:
    a) culoarea și nuanta culorii pielicelelor;
    b) buclajul (ansamblul însușirilor);
    c) modelarea buclelor;
    d) calitatea fibrelor din bucle;
    e) luciul buclajului;
    f) calitatea pielii.
    (5) După culoare și nuanta culorii, în funcție de apartenența de rasa, mieii pentru producerea pielicelelor pot fi:– negri (arabi);– brumarii (shiras);– cafenii (comor sau combar);– suri.(6) Culoarea neagra este cea mai frecventa și mai pretuita. Mieii Karakul negru sunt de regula pigmentati pe toată suprafața corpului. Petele albe din vârful cozii nu prejudiciază calitatea pielicelei. Petele albe nu sunt admise însă la mieii de reproducție pe regiunile corporale acoperite cu buclaj de calitate, deoarece depreciaza valoarea pielicelei. De asemenea, nu se admit la reproducție mieii cu pete albe pe cap sau cu fibre albe izolate în buclaj. Se prefera nuanta neagra-albastruie, care este în general asociata cu un luciu intens. Nuanta neagra-roscata este nedorita, având și un luciu slab.
    La bonitare, culoarea și nuanta acesteia se apreciază privind mielul de la distanta de cca. 1-1,5 m.
    În foaia de bonitare se subliniaza, după caz, nuantele: negru-albastrui, negru (asemănător nuantei de creion negru), negru-roscat (nuanta roscat de diferite intensitati).
    (7) Culoarea brumarie este redata de amestecul de fibre negre și fibre albe. Fibrele albe sunt de regula mai numeroase și mai lungi față de cele negre.
    Culoarea brumarie are trei nuante principale, în funcție de proporția firelor negre și a celor albe:
    a) brumariu-deschis: când 80% (70-95%) din totalul fibrelor sunt albe. Pielicelele au de regula o dunga mediana brumarie mai închisă. Aceasta nuanta este considerată inferioară, mai ales dacă este foarte deschisă;
    b) brumariu-normal: când 60% (40-70%) sunt fibre albe. Pielicelele cu aceasta nuanta au o dunga mediana brumarie mai deschisă sau mai închisă. Nuanta brumariu-normal este cea preferata;
    c) brumariu-închis: când 25% (10-40%) sunt fibre albe. Aceasta nuanta este considerată inferioară mai ales dacă fibrele negre nu sunt repartizate uniform.

    La culoarea brumarie mai pot exista și alte nuante specifice, în funcție de variabilitatea raportului între numărul de fibre albe și negre, astfel:– nuanta liliachie, cea mai preferata, când fibrele au un luciu bun, sunt matasoase, cele albe fiind foarte clare, iar cele negre intens pigmentate în negru-albastrui;– nuanta otelului, de asemenea preferata, când se întrunesc condițiile de mai sus, dar fibrele negre sunt mai numeroase;– nuanta sidefie, când numărul fibrelor negre este mai mare, iar fibrele albe sunt mai lungi decât cele negre, formând la suprafața pielicelei un voal albicios;– nuanta plumburie, bruna-galbuie și cretata (laptoasa), care nu sunt dorite, deoarece buclajul are luciul alb sau este chiar lipsit de luciu iar fibrele albe sunt uneori insuficient de clare.
    În foaia de bonitare se subliniaza, după caz, calificativele: brumariu-închis, brumariu-normal sau brumariu-deschis, adăugându-se nuanta respectiva (liliachie, de oțel, plumburie, etc.). Pentru uniformitatea culorii se subliniaza, după caz, calificativele: buna, mijlocie sau slabă.
    Uniformitatea culorii împreună cu nuanta culorii constituie însușiri principale ale pielicelelor brumarii. Lipsa de uniformitate constituie un defect al acestor pielicele.
    Mieii ale căror pielicele au fibre albe repartizate pe extremitati - cap, membre, vârful cozii, iar pe trunchi numai fibre negre sau fibre albe amestecate cu fibre negre sunt denumiți caciuri.
    Pentru reproducție se prefera mieii de nuanta brumariu normal, cat mai uniforma pe toată suprafața pielicelei.
    (8) Culoarea comor (kombar) are fibrele aramii, cu nuante destul de variate. Aceasta culoare este destul de neuniforma, pielicelele fiind considerate în general inferioare.
    Nuantele culorii comor se apreciază la bonitare ca acelea ale culorii brumarii, iar în foaia de bonitare se subliniaza, după caz comor-deschis, comor-normal și comor închis.
    (9) Culoarea sur reprezintă efectul combinatiei de culori pe fibra, mai precis, coloritul diferit pe lungimea fibrei, în general baza fibrei fiind de culoare mai închisă (negru, maron, cafeniu) și spre vârf, mai deschis (alb, cafeniu, argintiu, galbui, bej, etc.).
    În funcție de combinatiile de culori de la baza și vârful fibrei se obțin diferite nuante coloristice, de un deosebit efect estetic, cele mai frecvente fiind:– nuanta argintie, când la baza fibrele au culoarea negru-intens, iar la vârf, alb sau alb-gri;– nuanta aurie, când la baza fibrele au culoarea maro-închis spre negru, iar către vârf trece brusc în auriu-deschis;– nuanta bronzului, când baza fibrei este satena, iar vârful este decolorat în alb-galbui;– nuanta platinei, când baza fibrei este negru-cafeniu, iar vârful este de culoare crem;– nuanta chihlimbarului, când baza fibrei este de culoare maron, iar vârful galben clar.
    Ca și în cazul pielicelelor brumarii, la cele de culoare sur se apreciază uniformitatea coloritului pe suprafața pielicelei, acordându-se punctaj maxim pielicelelor care au același colorit pe întreaga suprafața.
    În foaia de bonitare se subliniaza culoarea, nuanta și uniformitatea, consemnându-se eventualele particularități.
    (10) Buclajul este principala însușire care determina valoarea economică a pielicelei și care depinde de conformatia și dispunerea specială a fibrelor grupate sub forma de manunchiuri directionate într-un anumit sens, formând bucle. Aceasta dispunere a fibrelor se menține timp de câteva zile după nașterea mielului.
    Totalitatea buclelor de pe pielicica constituie buclajul acesteia.
    (11) În creșterea ovinelor pentru pielicele se disting doua tipuri de buclaj, diferențiate de preponderenta formei buclelor pe intinsul pielicelei, astfel:
    a) buclaj în forma de tuburi, acestea fiind tipul clasic de bucle - de Buchara - Astrahan;
    b) buclaj fără forme tubulare dar cu fibre ordonate în valuri sau oglinzi cu aspect moarat - tipul african.
    Tipul buclelor este condiționat de forma în care sunt dispuse fibrele de pe pielicica la nașterea mielului.
    (12) Buclajul se apreciază după următoarele însușiri:– tipul - forma buclelor;– mărimea buclelor;– gradul de închidere a buclelor;– direcția de inrulare a buclelor;– uniformitatea buclelor;– rezistenta și elasticitatea buclelor;– desimea buclelor;– modelarea buclelor.(13) Pielicelele mieilor Karakul, metisi Karakul și Turcana brumarie prezintă frecvent următoarele tipuri - forme de bucle:– bucle în forma de tub: tub și bob;– bucle inelate: inel, tirbuson, melc, tigau, secera, semiinele;– bucle desfăcute: impaslite, vata;– bucle aplatizate: val, tub-plat, moarat;– bucle combinate: coasta, coama.(14) Buclele sub forma de tub sunt cele mai valoroase și preferate, au o formă de tigareta și lungimea de peste 12 mm.
    Tubul este format prin indoirea, în aceeași direcție, a extremitatilor fibrelor de la suprafața sa, numite fibre de acoperire, care se indoaie imediat de la ieșirea lor din piele, formând un cerc aproape complet. Fibrele din interiorul tubului, numite fibre intrande sau de sustinere, sunt mai puțin inrulate, indoite sub forma de secera la capăt și alcătuiesc un suport pentru fibrele acoperite.
    După lungime, buclele sub forma de tub se clasifica în tuburi scurte: 12-20 mm, mijlocii: 20-35 mm, lungi: peste 35 mm.
    Tuburile apar foarte rar pe pielicele mieilor Turcana brumarie, se întâlnesc mai frecvent la mieii metisi Karakul cu Turcana și curent la mieii Karakul.
    (15) Buclele sub forma de bob au aceeași structura ca tubul, fiind însă mai scurte și având aspectul unui bob de fasole. Bobul are lungimea sub 12 mm și largimea egala cu înălțimea, sau puțin mai mare decât aceasta. După lungime, bobul este mic, sub 8 mm; mijlociu, 8-10 mm; mare, 10-12 mm.
    La Turcana brumarie, bobul se intalneste mai frecvent pe pielicelele mieilor ameliorati și foarte rar la cei neameliorati.
    (16) Buclele inelate au fibre puține și sunt rasucite în spirala turtita, formând un inel cu axul vertical pe piele. Acest tip de bucla este considerat defectuos la mieii Karakul negru. Inelele se întâlnesc mai frecvent la mieii Turcana brumarie ameliorata și în special la mieii Turcana neameliorata, pe gat, spate și coapsa, mai rar pe spinare, sale și crupa.
    Semiinelele se deosebesc de inelele complete prin aceea ca, vârfurile din bucla descriu numai jumătate din cerc, în loc de un inel întreg. Semiinelele sunt frecvente la mieii Turcana brumarie.
    (17) Buclele sub forma de tirbuson au spirale ca la bucla inelata, însă întinsă mai în sus și cu fibrele rasucite ca un tirbuson.
    Tirbusonul este considerat ca o bucla defectuoasă la mieii Karakul și este caracteristic mieilor de rasa Turcana brumarie, la care se intalneste mai frecvent pe coapse.
    (18) Buclele sub forma de coasta sunt formate din două tuburi așezate spate în spate, cu inrularea fibrelor în ambele direcții; din aceasta cauza sunt late și lungi, de regula turtite, drepte sau cel mult semirotunde. Coastele, privite de sus, au aspectul acoperișului unei case, cu pante aplecate spre ambele părți. Aceste bucle sunt considerate defectuoase la mieii Karakul negru.(19) Buclele sub forma de coama pot fi considerate ca valuri înalte și desfăcute și au forma unor benzi de fibre, mai largi sau mai inguste, despărțite pe linia mediana spre dreapta sau spre stanga. Valoarea pielicelei este mai redusă cu cat bucla are coama mai larga.(20) Tipul de bucla tigau are un pedicul înalt, alcatuind spre vârf o spirala în forma de maciuca sau bob de piper. Acest tip de bucle este defectuos.(21) Buclele sub forma de melc au fibre rasucite, axul buclei fiind mai mult sau mai puțin vertical, în forma de tirbuson gros și scurt, cu baza mai mare decât vârful. Acest tip de bucla este considerat defectuos.(22) Buclele sub forma de secera au fibre aplecate într-o parte, cu gradul de închidere de numai 1/4 sau cel mult 1/2. Secerile constituie forma de tranzitie de la "oglinzi" la suvita de lana a ovinelor adulte. Buclele în forma de secera sunt defectuoase.(23) Buclele sub forma de vata sunt lipsite de orice modelare, având fibrele îndreptate în diferite direcții, fără ordine; buclele sunt afanate, moi și lipsite de elasticitate. Acestea sunt cele mai defectuoase bucle.(24) Buclajul desfăcut sau afanat, în general este constituit din bucle slab conturate, din grupe de fibre, fără ca sa formeze un manunchi întreg. Aceasta forma de bucla este cea mai defectuoasă și se intalneste mai frecvent la mieii Turcana brumarie, în regiunea coapsei, pe abdomen, partea inferioară a coastelor și flancurilor.(25) Oglinzile (linsaturi, lase) au fibrele regulate și drepte sau puțin curbate și paralele între ele, fără indoirea caracteristica a buclelor.
    Oglinzile au un luciu intens și sunt intercalate în bucle regulate. Dacă oglinzile sunt mari, pielicica apare linsa.
    Dacă pielicica mieilor Karakul negru este lipsită de buclaj sau are oglinzi pe toată suprafața ei, dar cu un luciu pronunțat și cu ape frumoase, este apreciată în comerț.
    Pielicelele mieilor cu bucle sub forma de valuri largi, aproape linse, care se aseamana cu acelea de la avortoni se numesc "breitschwanz".
    (26) Buclele sub forma de val pot fi considerate structural tuburi lungi și plate, a căror largime este mult mai mare decât înălțimea, iar gradul de închidere este foarte redus (1/4), rar ajungând la 1/2.
    Pielicelele cu valuri sunt apreciate în comerț datorită luciului lor, deși aceste bucle nu au un grad de închidere bun și pielicelele cu valuri sunt mai puțin valoroase decât acelea cu tub și bob și mai puțin durabile.
    Berbecutii cu bucle sub forma de valuri nu se vor retine la reproducție.
    (27) La bonitare, tipul buclelor se apreciază privind mielul de la distanta de 1-1,5 m pe ambele laturi ale corpului și stabilind tipul buclelor, de exemplu: tub sau tub și bob, precum și dimensiunea (lungimea) acestora, de exemplu: tub lung sau bob mare etc. După posibilitate se pot alcătui colecții de bucle (esantioane din pielicele prelucrate cu diferite tipuri de bucle) care se folosesc prin comparatie pentru determinarea tipului buclelor.
    În foaia de bonitare se subliniaza, după caz, tipurile de bucle și dimensiunile constatate și anume: cu doua linii tipul predominant și cu o linie tipul secundar. Dacă exista mai multe tipuri de bucle acestea se noteaza chiar dacă nu sunt dorite în creștere.
    (28) Mărimea buclelor se apreciază în funcție de:
    lungimea buclelor;
    largimea buclelor;
    înălțimea buclelor;
    gradul de închidere al buclelor.
    (29) Lungimea buclelor la tipurile tub și bob este reprezentată prin suprafața de prindere pe piele a fibrelor care formează bucla, adică distanta de la un capăt la altul al acesteia, masurata în lungul axului ei.
    La bonitare lungimea buclelor se măsoară cu sublerul, până la formarea ochiului bonitorului.
    (30) Largimea buclelor este redata de distanța maximă între ramura ascendenta și cea descendenta a buclei, adică distanta între punctele cele mai proeminente de pe părțile laterale ale acestor ramuri.
    După largime, buclele se clasifica în:– inguste sau mici: cu largimea până la 4,5 mm la pielicelele mieilor Karakul negru și metisi sau până la 5 mm la Karakul brumariu și la mieii din varietatea Turcana brumarie;– potrivite sau mijlocii: cu largimea între 4,5 și 8 mm la pielicelele mieilor Karakul negru și metisi sau între 5 și 10 mm la pielicelele mieilor Karakul brumariu și metisi și cele ale mieilor Turcana brumarie;– largi sau mari: cu largimea între 8 și 12 mm la pielicelele mieilor Karakul negru și metisi sau între 10 și 14 mm la pielicelele mieilor Karakul brumariu și metisi și la Turcana brumarie;– prea largi: cu largimea peste 12 mm la pielicelele mieilor Karakul negru și metisi sau peste 14 mm la pielicelele mieilor Karakul brumariu și metisi și la Turcana brumarie.
    Buclele preferate sunt cele de largime mijlocie.
    (31) Înălțimea buclelor este distanta de la suprafața pielii până la punctul cel mai înalt al buclei (curbura maxima).
    Înălțimea buclelor împreună cu largimea lor condiționeaza forma buclelor.
    Buclele se clasifica după înălțimea lor în:– bucle mijlocii: cu înălțimea egala sau aproape egala cu largimea;– bucle joase: cu largimea mult mai mare decât înălțimea. Astfel de bucle au de regula gradul de închidere incomplet, nu sunt compacte întrucât vârfurile fibrelor nu revin la baza lor;– buclele înalte cu înălțimea mult mai mare ca largimea: astfel de bucle au fibrele mai lungi, apar ridicate deasupra pielii, desfăcute și cu rezistenta slabă.
    După înălțime mai exista bucle pediculate - la care inrularea fibrelor nu începe imediat la ieșirea lor din piele, ci mai sus. Astfel de bucle nu sunt rezistente.
    Buclele înalte se întâlnesc mai frecvent pe pielicelele mieilor Karakul brumariu și mai des pe acelea ale mieilor Turcana brumarie.
    La bonitare, înălțimea buclelor se apreciază după o anumită rutina, în mod liber, trecând cu mana peste bucle și stabilind dacă sunt așezate direct pe piele, au înălțimea normală, sunt pediculate etc.
    (32) Gradul de închidere al buclelor este determinat de arcul pe care îl descriu fibrele prin inrularea lor. Acest arc este complet (închis) când vârfurile fibrelor ajung la punctul de unde au plecat. Arcul poate forma numai o jumătate sau un sfert de cerc. Buclele apar mai strânse sau mai compacte cu cat gradul de închidere este mai complet.
    Buclele de pe pielicelele mieilor Turcana brumarie au gradul de închidere incomplet (1/4-3/4), încât apar prea dezvoltate și crescute mai ales la mieii neameliorati.
    La bonitare, gradul de închidere al buclelor se determina cu ajutorul unui creion, al cărui vârf se introduce în interiorul buclei, în lungul axului acesteia, desfacandu-se și scoțând la suprafața terminatiile fibrelor componente. În acest fel se examinează mai multe bucle de pe diferite regiuni corporale, determinând gradul de închidere predominant și secundar.
    În foaia de bonitare se subliniaza după caz: 1/1, 3/4, 1/2 sau 1/4. Starile intermediare între cele patru grade de închidere menționate se încadrează la unul din aceste grade, mai apropiat de cazul existent.
    La buclele cu gradul de închidere de numai 1/4, vârfurile fibrelor componente se vad la suprafața, fără a fi nevoie să se desfaca bucla cu vârful creionului, ea fiind aproape desfăcută.
    (33) La bonitare, mărimea buclelor se stabilește masurand cu compasul, rigla sau sublerul, lungimea, largimea sau alte însușiri masurabile ale unui număr de bucle dominante pe pielicica. După obisnuirea ochiului bonitorului, mărimea buclelor se va putea aprecia în mod liber.
    În foaia de bonitare se subliniaza, după caz, calificativele: mare; mare-mijlocie; mijlocie; mijlocie-mica sau mica.
    Pielicelele cu buclaj mijlociu și mic sunt cele mai valoroase.
    (34) Direcția de inrulare a buclelor este redata de sensul în care sunt indoite fibrele din bucle. În mod normal sensul de inrulare este dinapoi spre înainte, adică de la coada spre cap (cranial) și de jos în sus și oblic spre cap. Buclele mai sunt uneori inrulate de la cap spre coada (caudal). De exemplu: tuburile deformate cu aspect de coaste inguste. Aceasta direcție de inrulare la buclajul în forma de tub este nedorita.
    La bonitare, direcția de inrulare a buclelor se apreciază trecând cu mana sau cu peria peste pielicica în direcția cap spre coada și invers.
    În cazul când trecând de la cap spre coada, buclele se desfac, ele sunt inrulate de la coada spre cap (cranial); dacă ele se aseaza mai bine, inrularea este de la cap spre coada (caudal).
    În foaia de bonitare se subliniaza, după caz, calificativele: coada - cap; cap - coada sau mixtă.
    Pentru reproducție se vor retine numai berbecutii cu direcția de inrulare a buclelor de la coada spre cap, precum și mielutele cu direcția mixtă.
    (35) Uniformitatea buclelor este una din însușirile care contribuie la valoarea pielicelelor; cu cat buclele sunt mai uniforme ca tip și forma pe suprafața pielicelei, cu atât pielicica are o valoare mai mare. Deși nu exista pielicele cu buclaj uniform, totuși dacă pe aceeași pielicica se găsesc 3-4 tipuri de bucle, valoarea acesteia este mai mica.
    Pe pielicica mielului Karakul calitatea buclelor diferă: buclele cele mai bune se găsesc în partea supero-posterioară (crupa, sale și spinare); urmează în ordinea calității, părțile laterale (partea superioară a coapselor, flancurilor și coastelor până la spate); pe al treilea loc al calității urmează buclele de pe piept și gat, iar buclele cele mai slabe se găsesc pe cap, stern și partea mijlocie a abdomenului. Pe partea inferioară a coapselor, buclele apar de multe ori șterse.
    Buclele de pe trenul anterior sunt de regula mai crescute și mai desfăcute decât cele de pe trenul posterior.
    Pe pielicelele mieilor metisi Karakul și Turcana brumarie, buclajul este mai puțin uniform decât pe pielicelele mieilor Karakul de rasa curata.
    Buclajul unei pielicele este asimetric când tipul și calitatea buclelor nu sunt aceleași pe ambele părți ale pielicelei. Pielicelele cu buclaj asimetric au valoare mai redusă. Asimetria buclajului este mai frecventa la mieii proveniți din fatari gemene (se presupune ca ar fi urmare a poziției defectuoase a fatului în uterul mamei), ținând cont de varietate și de gradul de metisare.
    La bonitare, uniformitatea buclelor se apreciază de la distanta, examinând mielul pe ambele laturi ale corpului, privind buclajul în ansamblu și stabilind dacă exista unul sau mai multe tipuri de bucle, care este suprafața ocupată de același tip de bucle și dacă pe diferite regiuni corporale calitatea buclajului este normal repartizata.
    În foaia de bonitare se subliniaza, după caz, calificativele: buna, mijlocie, slabă, foarte slabă.
    (36) Desimea buclelor este în funcție de distanta între diferitele bucle și contribuie la calitatea pielicelei influentand modelarea și rezistenta buclajului.
    Pielicelele Karakul și Turcana brumarie sunt mai frumoase și au o valoare mai mare când au buclele mai dese.
    Desimea prea mare da pielicelei un aspect prea încărcat, iar buclele rare diminuează valoarea pielicelei prin largimea prea mare a cusaturilor.
    La bonitare, desimea buclelor se apreciază în mod liber, împreună cu largimea cusaturilor, privind mielul de la distanta de cca. 1 m, pe ambele părți. În foaia de bonitare se scrie: rara, rara spre mijlocie.
    (37) Calitatea fibrelor din buclele de pe pielicelele mieilor Karakul și Turcana brumarie este una din însușirile principale care deosebesc aceste pielicele de cele ale mieilor din celelalte rase și varietati de ovine. Aceasta însușire a fibrelor, care determina calitatea și durabilitatea buclajului, depinde de lungimea, grosimea și elasticitatea fibrelor.
    Fibrele matasoase dau la pipaire senzatia care se obține la trecerea mainii peste catifea sau mătase.
    După calitatea fibrelor se mai deosebesc; fibre moi, care la pipait se simt ca fibrele de bumbac, fibre aspre (aspre și groase la pipait, ca lana oilor adulte), fibre sarmoase.
    Fibrele matasoase au totodată luciul cel mai intens, fiind cele preferate.
    Fibrele aspre, lanoase, friabile, prea groase sau prea subtiri, prea lungi sau prea scurte dau bucle inferioare și fără durabilitate.
    Calitatea fibrelor se apreciază în ansamblu pe pielicica și separat pe piept, abdomen, coada și membrele posterioare. În foaia de bonitare se subliniaza, după caz, calificativele: elastic, matasos, normal, dur, aspru, friabil-uscat, moale lanos, peri caduci, etc.
    (38) Grosimea fibrelor din bucle contribuie, împreună cu lungimea lor, în mod hotarator la calitatea fibrelor și astfel la luciul, gradul de închidere, rezistenta și elasticitatea buclelor.
    La pielicelele cu buclaj de calitate, fibrele trebuie să fie potrivit de groase, matasoase la pipait și elastice. Fibrele prea groase sunt aspre, friabile, nu au gradul de închidere și nici luciul corespunzător, iar buclajul apare aspru și lipsit de soliditate. Pe de altă parte, fibrele subtiri sau prea subtiri dau bucle lipsite de soliditate, care se desfac prea timpuriu.
    La bonitare, grosimea fibrelor se apreciază trecând cu mana peste bucle și frecand între degetul mare și arătător fibrele din câteva bucle din cele dominante sau din cele secundare, de pe spinare, crupa și laturile corpului.
    În foaia de bonitare se subliniaza, după caz, calificativele: groasa, mijlocie, fina (subtire).
    (39) Lungimea fibrelor împreună cu grosimea lor influențează în mod substanțial calitatea fibrelor și în consecința și calitatea buclajului. Astfel, lungimea fibrelor determina în măsura esențială forma, mărimea, gradul de închidere și rezistenta buclelor.
    La pielicelele cu bucle de calitate, fibrele trebuie să fie de lungime potrivita, în medie cca. 11 mm (8-14 mm).
    Dintre mieii care au celelalte însușiri egale, se vor prefera cei care au fibrele de lungime uniforma.
    La bonitare, lungimea se apreciază, smulgand câteva fibre dintr-o bucla din cele dominante, de pe greaban și masurand lungimea pe un dublu - decimetru sau - după o oarecare rutina - prin aprecierea libera.
    În foaia de bonitare se subliniaza, după caz, calificativele: foarte lungă, lungă, mijlocie, scurta, foarte scurta.
    (40) Rezistenta și elasticitatea buclajului sunt legate de înălțimea și gradul de închidere al buclelor, de desimea și calitatea fibrelor din bucle, cat și de desimea buclelor între ele (largimea cusaturii). Buclele pediculate și înalte, incomplet închise, cu fibre rare, au rezistenta slabă.
    La mieii Turcana brumarie și metisi, rezistenta și elasticitatea buclelor sunt mult mai reduse ca la mieii Karakul negru. De asemenea, aceste însușiri sunt mai bune dacă nuanta culorii brumarii este mai închisă.
    La bonitare aceste însușiri se apreciază după senzatia de rezistenta și elasticitate mai mare sau mai mica, ce se obține la trecerea cu dosul palmei în raspar peste bucle.– Rezistenta și elasticitatea se noteaza: buna - când buclajul cedează greu la apasare, fibrele reducându-și forma inițială imediat după trecerea mainii; mijlocie - când fibrele revin mai incet; slabă - când revin după un timp mai îndelungat.
    (41) Modelarea buclajului este o însușire de ansamblu determinata de așezarea buclelor între ele, cat și de repartiția lor pe suprafața pielicelei.
    Modelarea buclajului, desenul acestuia, depinde de lungimea buclelor pe suprafața pielicelei. Când buclele sunt clare, ele dau un aspect de ansamblu sculptat și placut. Buclajul lipsit de modelare nu are desen frumos.
    În ce privește felurile modelarii, pot exista pielicele cu tuburi paralele, în unghi drept față de linia spinarii. De la crupa, tuburile coboară pe coapse, asezandu-se ca o semiluna, apoi pe o linie orizontala, conturandu-se un desen în forma de lira. De regula buclele se aseaza perpendicular pe linia spinarii și abia mai spre înapoi capata o linie curba.
    Modelarea amestecata are tuburile dispuse în diferite unghiuri între ele, iar liniile pe care sunt așezate sunt neregulate, sinuoase și în diferite direcții.
    Între modelarile descrise pot exista diferite combinatii, de exemplu: lira pe crupa și coapse, iar pe coaste și spate, modelare amestecata, sau lira și paralela, când pe regiunea costala buclele sunt așezate vertical.
    Alte feluri de modelări: modelarea sălbatică - când pe pielicica se găsesc bucle de forme diferite, așezate neregulat, dezarmonic și neclare, ceea ce face ca pielicica sa nu prezinte valoare.
    La bonitare, modelarea se apreciază examinând mai multe grupe de bucle de pe diferite regiuni corporale.
    În foaia de bonitare se subliniaza, după caz, calificativele: foarte buna, mijlocie, slabă, iar pentru felul modelarii și al desenului; lira, amestecata, paralela, neprecisa etc.
    (42) Luciul buclelor exprima însușirea acestora de a reflecta lumina cu o intensitate mai mare sau mai mica. Aceasta însușire este una din cele mai importante ale pielicelelor mieilor Karakul și Turcana brumarie și depinde de structura suprafeței fibrelor și de așezarea lor în bucle.
    Pielicelele de calitate trebuie să aibă luciul cat mai pronunțat. Luciul intens se constata de regula la buclele așezate în randuri regulate, cu fibre strâns unite și cu vârfurile ascunse.
    De asemenea au luciul bun pielicelele cu valuri și oglinzi.
    La mieii Karakul brumariu și Turcana brumarie luciul buclajului este, în general, mai puțin intens ca la mieii Karakul negru. Mieii Turcana brumarie ameliorata au luciul buclajului mai bun ca la mieii Turcana neameliorata.
    În foaia de bonitare se subliniaza, după caz, calificativele: intens - când luciul este asemănător cu cel al unui obiect care sclipeste puternic în bataia razelor de lumina; foarte bun sau bun - când este mai mult sau mai puțin lucitor; mijlociu - când se aseamana cu luciul dat de un obiect de lac aburit sau de o piele lustruita; slab - când buclele nu reflecta razele de lumina; fără luciu (metalic) - când luciul are nuanta de pe secțiunea unui metal rupt.
    (43) Valoarea pielicelelor Karakul, metisi și Turcana brumarie este condiționată în măsura apreciabila de însușirile pielii.
    La pielicelele cu buclaj de calitate, pielea trebuie să fie subtire, densa și elastica. Pielea cu structura buretoasa nu este de dorit, întrucât este de regula groasa și determina formarea de bucle largi, cu însușiri inferioare, în timp ce pielea subtire și densa are buclajul mai ingust, cu însușiri bune și fibre de calitate.
    La bonitare, grosimea și supletea pielii se apreciază strangand între degete o cuta de piele din regiunea flancului.
    În foaia de bonitare se subliniaza, după caz, calificativele: foarte groasa sau groasa - când pielea este și buretoasa; subtire sau foarte subtire - când este și densa; foarte subtire.
    Pielicelele cu suprafața mai mare sunt superioare.
    (44) După aprecierea individuală a mieilor pe baza criteriilor menționate privind însușirile pielicelei, se stabilește clasa de bonitare a fiecărui miel după performanta proprie, ținând seama de însușirile apreciate și notate în foaia de bonitare; aceasta se face prin însumarea punctelor de la însușirile subliniate și se încadrează în clase, în funcție de totalul punctelor realizate.
    În cazul când bonitorul subliniaza doua sau mai multe însușiri (exemplu: tub mijlociu și bob mare) se face media punctajului stabilit pentru însușirile respective.


    Secţiunea 1.5. APRECIEREA MIEILOR DUPĂ CONFORMAȚIA CORPORALĂ - CONSTITUȚIE

    Capitolul VIII Aprecierea conformatiei și constituției la rasa Karakul

    Articolul 33

    Scopul aprecierii este reținerea la reproducție a acelor miei care, pe lângă o pielicica cu buclaj de calitate superioară, au caractere de rasa bine exprimate, constituție buna și vitalitate ridicată.
    Conformatia corporală și constituția se apreciază după caracterele de rasa, forma corpului, urechilor, liniei spinarii și cozii și după pigmentatia mucoasei.
    Capul caracteristic rasei Karakul este uscativ, expresiv, cu profilul nasului berbecat. Capul scurt, larg în partea posterioară și cu nasul prea berbecat denota incrucisari cu alte rase. Urechile sunt blegi, de lungime variabila și cu fibre de par de pe ele adesea ondulate. Linia superioară urmează la rasa Karakul un traiect ascendent de la greaban la crupa, după care urmează o tesitura spre baza cozii.
    Coada caracteristica rasei Karakul are un depozit de grasime la baza - sub forma unui sac bilobat sau triunghiular, în special la metisi - și se termina cu o indoitura sub forma de "S". Vârful cozii este uscativ și subtire, mai scurt sau mai lung și în mod normal ajunge până în dreptul jaretului.
    La bonitare caracterele de rasa se apreciază prin examinarea regiunilor menționate.
    În foaia de bonitare se subliniaza, după caz, calificativele stabilite de bonitor.
    Constituția la mieii Karakul și Turcana brumarie se poate categorisi în patru tipuri:
    constituție robusta - caracterizată prin sănătate deplina, vigoare și rezistenta; mieii sunt de regula bine conformati, au scheletul bine dezvoltat și osatura puternica;
    constituție grosolana - este exagerarea celei robuste; mieii au pielea groasa, tesut conjunctiv subcutanat abundant, scheletul grosolan și articulatiile proeminente; tipul grosolan nu este de dorit;
    constituție fina - caracterizată prin osatura subtire, dar destul de puternica, piele subtire și elastica;
    constituție debila - este exagerarea tipului fin; mieii au capul ingust, urechile subtiri, chiar stravezii, gatul lung, scheletul foarte fin, membre subtiri și relative lungi, piele subtire.
    Pentru reproducție se rețin mieii cu constituție robusta și fina și se elimina cei cu constituție grosolana și debila.
    În foaia de bonitare se subliniaza, după caz, calificativele: robusta, fina, grosolana sau debila, cat și starile de tranzitie între acestea.
    Pigmentatia mucoaselor este strâns legată de tipul constituțional și determinarea ei are o deosebită importanța în special la mieii Karakul brumariu și Turcana brumarie, la care s-a constatat existenta unui raport strâns între nuanta culorii brumarii pe de o parte și constituție și vitalitatea ovinelor, pe de altă parte. Mieii brumarii albinotici au vitalitatea redusă și mor, în majoritate de timpuriu, de timpanita cronica. Astfel de miei albinotici, pe lângă constituția debila sau suprafina, se pot identifica prin nuanta albinotica a culorii mucoasei palatine, a limbii și irisului, care sunt lipsite de pigment, buzele și pleoapele de culoare roz deschis, urechile subtiri, cu o pigmentatie foarte slabă.


    Capitolul IX Aprecierea conformatiei corporale - constituției la rasele de lana, lapte și carne

    Articolul 34

    Conformatia corporală se apreciază prin examinarea exteriorului, avându-se în vedere armonia de ansamblu, calitățile și defectele principalelor regiuni corporale, precum și extinderea lanii.
    Constituția se apreciază de asemenea, pe baza datelor de exterior dar exprima ansamblul de manifestare a funcțiilor vitale ale organismului în relația cu mediul.
    Conformatia corporală - constituția se apreciază în mod obligatoriu în strânsă relație cu particularitățile definitorii ale raselor sau populatiilor din care fac parte animalele analizate. Aprecierea conformatiei corporale constituției se executa individual, examinandu-se extinderea lanii cu ocazia bonitarii dinaintea tunsului, iar celelalte însușiri de conformatie și constituție, imediat după ce s-a efectuat tunsul.
    La ovinele din controlul oficial aprecierea conformatiei corporale - constituției se face o singură dată în viața animalului, la primul tuns, la care se executa bonitarea.
    La ovinele la care este necesar să se facă aprecierea în alte perioade decât la tuns, se vor lua în considerare numai elementele de apreciere a căror examinare este posibila (calitățile și defectele principalelor regiuni corporale nu se pot aprecia când lana este prea lungă).
    Extinderea lanii pe corp se apreciază după gradul de acoperire cu lana a abdomenului, în principal, a membrelor și capului, în secundar.
    Extinderea se apreciază în funcție de rasa și se noteaza astfel:
    5 și 4 - abdomen bine imbracat cu lana deasa și structura suvitei clara, iar extinderea lanii pe cap și membre caracteristice rasei;
    3 - abdomen imbracat cu lana mai rara și mai scurta dar cu structura suvitei clara; extinderea pe cap și membre caracteristica rasei;
    2 - extindere slabă a lanii pe abdomen, cu suvita voalata sau impaslita (la rasele Merinos lana mai puțin abundenta pe cap și pe membre;
    1 - extindere foarte slabă a lanii pe abdomen; lana rara, impaslita și încărcată de impuritati (la rasele Merinos extindere pe cap până la linia urechilor și slabă pe membre).
    Caracterele de rasa privind extinderea lanii pe corp sunt:– la rasa Merinos transilvanean: lana extinsă până la linia ochilor, pe membre până la genunchi (jaret), abdomenul bine imbracat;– la rasele Merinos de Palas, Merinos de Stavropol, Merinos caucazian: bine extinsă pe cap până la linia ochilor sau până aproape de vârful botului, pe membre până la genunchi (jaret) sau până la ongloane; abdomenul bine imbracat;– la rasele Tigaie și Turcana: lana mai rara pe abdomen, însă bine acoperit; se admit suprafețe axilare fără lana mai mari decât la rasele Merinos; pe cap lana se extinde până la linia urechilor, uneori fruntea fiind acoperită; pe membre lana coboară până la linia dreapta dusa pe partea inferioară a abdomenului, uneori coborând până deasupra genunchilor și jaretelor.
    Extinderea lanii pe corp, deși este cuprinsă în aprecierea conformatiei corporale - constituției, se înregistrează separat, fiind însușire folosită în selecție.
    Rezultatul aprecierii conformatiei corporale - constituției se exprima printr-o nota generală acordată în scara 1-10, astfel:
    10-8: se acordă ovinelor bine proportionate cu trunchiul lung, larg și adanc, în forma de cilindru; linia spinarii dreapta, crupa ușor tesita, dar larga; gatul solid și bine prins cu trunchiul; membrele solide, cu aplomb corect; constituția robusta sau spre fina; extinderea lanii pe corp de minimum nota 4.
    La berbecii din rasele cu lana fina se cer 2-3 falduri în regiunea gatului, ambele testicule coborate și normal dezvoltate.
    La oi se cere ca ugerul să fie bine dezvoltat, globulos, simetric și integru.
    7-5 se acordă ovinelor cu conformatie proportionata, cu linia spinarii ușor inseuata, abdomen voluminos, gat relativ subtire și ușor retezat la prinderea cu trunchiul; trunchi și crupa mai puțin largi și membre solide însă cu mici defecte de aplomb; constituție robusta spre fina sau robusta spre grosolana; extinderea lanii de minimum nota 2.
    4-1 se acordă ovinelor cu conformatie mai puțin proportionata, înalte pe picioare, cu trunchi lung, supt și ingust, linia spinarii inseuata sau arcuita; crupa mult tesita și ingusta; gat lung, slab imbracat cu musculatura, prins defectuos cu trunchiul; defecte de aplomb accentuate; constituție tipica altui tip morfoproductiv, grosolana sau fina; extinderea lanii pe corp de minimum nota 2.
    Nota generală rezultată din aprecierea conformatiei - constituției se înmulțește cu coeficientul 4 și se obțin punctele pentru conformatie corporală - constituție.
    În cazul aprecierii conformatiei corporale - constituției în alte perioade decât la tuns, nota acordată se micșorează cu 2 puncte atât în cazul când nu s-a putut aprecia desimea, cat și în cazul când datorită lungimii lanii nu s-au putut examina regiunile corporale.


    Capitolul X Individualizarea și înregistrarea animalelor

    Articolul 35
    (1) Animalele cuprinse în controlul oficial trebuie să fie individualizate și înregistrate oficial, iar numărul matricol să fie unic pentru fiecare animal și niciodată reutilizat. Pentru animalele cuprinse în controlul oficial se va folosi marcarea prin tatuare, ca metodă suplimentară de identificare, care se va realiza astfel:
    a) până la vârsta de 5 luni, produșii obținuți din ovinele/caprinele supuse controlului performanțelor de producție, obținuți din însămânțare artificială, montă naturală autorizată și transfer de embrioni, se marchează prin tatuare ca metodă suplimentară de identificare;
    b) toate ovinele/caprinele, masculi și femele, animale de reproducție de rasă pură, care urmează să se înscrie într-un registru genealogic, se marchează prin tatuare ca metodă suplimentară de identificare.
    (la 15-05-2018, Alineatul (1) din Articolul 35 , Capitolul X , Sectiunea 1.5. a fost modificat de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 1.045 din 14 mai 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 414 din 15 mai 2018 )
    (1^1) Procedura operațională privind tatuarea ca metodă suplimentară de identificare, prevăzută la alin. (1), se elaborează de către Agenția Națională pentru Zootehnie «Prof. dr. G. K. Constantinescu», în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin.
    (la 15-05-2018, Articolul 35 din Capitolul X , Sectiunea 1.5. a fost completat de Punctul 7, Articolul I din ORDINUL nr. 1.045 din 14 mai 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 414 din 15 mai 2018 )
    (2) Metoda de individualizare și înregistrare este cea aprobată prin legislația în vigoare.(3) Controlul oficial va oferi indicații reale privind identitatea, sexul, rasa, originea și data nașterii animalului.(4) Originea unui animal va fi înregistrată prin numărul matricol al părinților acestuia, asa cum rezultă din documentele de înregistrare a montei sau insamantarii artificiale, iar identitatea animalului va fi înregistrată prin numărul matricol, rasa, sexul și data nașterii animalului care trebuie înregistrate imediat după fatare.(5) Identitatea (număr matricol, cod) femelei montate și a masculului care a efectuat monta sau, în cazul insamantarilor artificiale a masculului de la care provine materialul seminal, trebuie înregistrată în ferma în ziua efectuării montei sau insamantarii artificiale.(6) Organizația de control va inregistra informațiile privind monta sau insamantarea artificiala cat mai repede posibil, dar nu mai târziu de o luna de la data efectuării montei. Sexul și numărul matricol al descendenților trebuie înregistrate în ziua fatarii și notificate organizației de control cel târziu până la prima vizita pentru controlul oficial care succede fatarea.(7) În cazul transferului de embrioni, înregistrarea trebuie să cuprindă mama genetica, mama receptoare și tatăl.(8) În cazul în care ferma nu a mai fost cuprinsă în controlul oficial și nu se cunoaște originea animalelor, identitatea va fi stabilită numai pe baza numărului matricol.(9) Controlorul trebuie să verifice identitatea animalelor la începutul lactatiei și înaintea fiecărui control.


    Secţiunea 2


    Capitolul XI Inspecția controlului oficial

    Articolul 36

    Inspecția controlului oficial(1) Pentru ca un control să aibă caracter oficial, metodele prin care este efectuat controlul și sunt procesate datele de control trebuie verificate prin inspecție și supracontrol de către persoane autorizate.(2) Inspecția și supracontrolul trebuie efectuat la 5-10% din numărul total de controale oficiale efectuat pe parcursul unui an de control, astfel:
    a) supracontrolul este efectuat de personalul organizațiilor de control, autorizat în acest scop;
    b) inspecția este efectuată de personalul autorității competente pentru activitatea de ameliorare și reproducție în zootehnie.


    Articolul 37

    Norme pentru verificarea originii și descendentei(1) Controlul oficial cuprinde următoarele înregistrări:
    a) dacă animalul montat este corect identificat, conform sistemului oficial, și marcat prin tatuare potrivit prevederilor art. 35;
    b) dacă masculul care a efectuat monta este corect identificat, conform sistemului oficial, și marcat prin tatuare potrivit prevederilor art. 35;
    c) dacă data nașterii se încadrează cu +/– 6% din lungimea medie a gestației față de data montei;
    d) dacă descendentul animalului montat este corect identificat, conform sistemului oficial, și marcat prin tatuare potrivit prevederilor art. 35;
    e) dacă masculul care a montat este verificat, fie prin evidențele IA, fie prin evidențe din care rezultă că masculul care a efectuat monta a fost în fermă în ziua montei sau prin declarația medicului veterinar (de exemplu, în cazul transferului de embrioni).
    (la 15-05-2018, Alineatul (1) din Articolul 37 , Capitolul XI , Sectiunea 2 a fost modificat de Punctul 8, Articolul I din ORDINUL nr. 1.045 din 14 mai 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 414 din 15 mai 2018 )
    (2) Suplimentar, pot fi făcute următoarele verificări:
    a) verificarea părinților genetici pentru rasele de lapte cu ajutorul grupelor sangvine sau altor metode recunoscute;
    b) inspecția vizuala a descendenților.


    Articolul 38

    Norme pentru inspecția și supracontrolul activității de control oficial(1) Inspecția și supracontrolul trebuie să verifice următoarele aspecte:
    a) controalele oficiale să fie efectuate prin metode și cu echipamente aprobate de ICAR și prevăzute în documentația de lucru a controlorilor;
    b) echipamentele de control să fie instalate corespunzător, calibrate și utilizate corect;
    c) animalele din controlul oficial să fie identificate corespunzător;
    d) detectarea și identificarea informațiilor lipsite de precizie prin verificări de rutina;
    e) înlocuirea datelor incorecte sau ștergerea lor.
    (2) Persoana care face inspecția sau supracontrolul nu are voie să efectueze controlul oficial și prelucrarea datelor;(3) Persoanele cu atribuții de inspecție și supracontrol nu pot fi impiedicate să-și exercite mandatul iar proprietarul animalelor și controlorul trebuie să pună la dispoziția acestora toate documentele solicitate.


    Articolul 39

    Recomandări pentru inspecția și supracontrolul activității de control oficial(1) Se recomanda:
    a) Supracontrolul să fie parte a activității de control oficial, iar ocazional să se facă verificări suplimentare;
    b) Rezultatele inspecției activității de controlul oficial să fie raportate organizației de control, prin rapoarte anuale;
    c) Inspecția să fie repetată ocazional în ferme, turme sau individual, la animalele cu performanțe ridicate, pentru a întreține reputația organizațiilor de control în privinta acuratetei controlului oficial;
    d) Inspecția și supracontrolul se efectuează fără a preveni proprietarul animalelor și controlorul.


    Articolul 40

    Inspecția laboratorului pentru analiza calității laptelui(1) Laboratoarele pentru controlul calității laptelui funcționează în baza regulamentului propriu, aprobat de autoritatea competentă pentru activitatea de ameliorare și reproducție.(2) Inspecția verifica respectarea regulamentului privind analiza probelor de lapte și aplicarea uniforma a valorilor standard.


    Articolul 41

    Angajamente
    Proprietarul animalelor care a solicitat efectuarea controlului oficial recunoaște deplina și întreaga valabilitate a prezentelor norme.


    Secţiunea 3 PRODUCEREA ȘI TESTAREA BERBECILOR ȘI TAPILOR UTILIZAȚI LA INSAMANTARI ARTIFICIALE

    Capitolul XII Alegerea mamelor de berbeci și tapi și nominalizarea imperecherilor

    Articolul 42

    Alegerea femelelor candidate și mame de berbeci și tapi(1) Selectarea femelelor candidate mame de berbeci și tapi se efectuează pentru fiecare rasa, cel puțin o dată pe an, la încheierea anului de control.(2) Sunt admise candidate mame de berbeci și tapi numai femelele cu origine cunoscută, cu părinți înscriși în secțiunea principala a registrului genealogic al rasei.(3) Necesarul de femele candidate mame de berbeci și tapi este de minim 2 femele pentru o mama de berbec sau tap.(4) Caracterele care fac obiectul selecției și ponderea acestora în valoarea de ameliorare globală, estimată printr-un procedeu BLUP sau mai evoluat, sunt aprobate anual de către autoritatea naționala competența la propunerea asociațiilor de crescatori.(5) Ierarhizarea femelelor mame de berbeci și tapi se face pe baza valorii de ameliorare globale, stabilită printr-un index al valorilor de ameliorare pentru caracterele analizate.


    Articolul 43

    Alegerea tatilor de berbeci și tapi
    Necesarul de tati de berbeci și tapi se stabilește de către asociațiile de crescatori, dintre cei mai reprezentativi berbeci și tapi amelioratori ai rasei, din țara și din import, la propunerea asociațiilor de crescatori.


    Articolul 44

    Nominalizarea imperecherilor(1) După nominalizarea femelelor mame de berbeci și tapi și a tatilor de berbeci și tapi se procedează la nominalizarea imperecherilor. Aceasta lucrare urmărește consolidarea însușirilor de producție și exterior corespunzătoare și corectarea unor defecte.


    Capitolul XIII Testarea berbecilor și tapilor pentru însămânțări artificiale și admiterea la reproducție a ovinelor și caprinelor

    Articolul 45

    Testarea paternității(1) Testarea paternității se face în laboratoare autorizate, cu ajutorul grupelor sangvine sau a altor metode recunoscute și este obligatorie pentru berbecii din rasele de lapte și optional pentru celelalte rase.(2) După confirmarea paternității berbecii sunt admiși în testare după performanțe proprii.


    Articolul 46

    Testarea după performanțe proprii(1) Testarea performantelor proprii se executa în stațiunile de testare a reproducatorilor și producerea materialului seminal, în conformitate cu prevederile art. 28.(2) Pot fi introdusi în testare berbeci și tapi în vârsta de până la 2 luni, care provin din mame de berbeci și tapi dacă sunt identificati și înregistrați în conformitate cu sistemul național oficial.(3) La terminarea testarii performantelor proprii se procedează la estimarea valorii de ameliorare printr-un procedeu BLUP sau mai evoluat. Pe baza valorii de ameliorare se decide promovarea berbecilor și tapilor în alta etapa a testarii sau eliminarea acestora, în acord cu prevederile programului de ameliorare.(4) Berbecii și tapii promovati în alta etapa a selecției sunt apreciati după capacitatea de reproducție care consta în controlul comportamentului sexual, examenul calității materialului seminal.(5) Berbecii și tapii declarați admiși după cele doua etape de testare a performantelor proprii sunt trecuți în etapa de testare după descendenți, în acord cu prevederile programului de ameliorare.


    Articolul 47

    Testarea după descendenți
    A. Testarea pentru producția de carne(1) Testarea după descendenți pentru producția de carne se realizează pe un număr minim de 10 fii testati în fermele comerciale, după metodologia prevăzută la art. 29.(2) Rezultatele testarii descendenților testati în alte tipuri de unități, în conformitate cu prezentele norme, pot fi utilizate ca informații suplimentare, pentru creșterea preciziei testarii după descendenți pentru producția de carne.(3) Testarea berbecilor și tapilor după descendenți pentru producția de carne este obligatorie pentru rasele de carne.(4) Aprecierea berbecilor și tapilor după descendenți pentru producția de carne se face pe baza performantelor fiilor, înregistrate în controlul oficial al producției de carne și exprimate prin valoarea de ameliorare estimată printr-un procedeu BLUP sau mai evoluat.
    B. Testarea pentru producția de lapte(1) Testarea berbecilor și tapilor după descendenți pentru producția de lapte se face pe baza performantelor obținute de la minim 10 fiice la prima lactatie înregistrate în controlul oficial al producției de lapte și exprimate prin valoarea de ameliorare estimată printr-un procedeu BLUP sau mai evoluat.(2) Testarea berbecilor și tapilor după descendenți pentru producția de lapte este obligatorie pentru rasele de lapte.


    Articolul 48

    Admiterea la reproducție a ovinelor și caprinelor de rasa pura(1) Fără a se aduce atingere prevederilor alin. 2, toate ovinele și caprinele de reproducție de rasa pura, masculi și femele, care sunt înregistrate într-un registru genealogic trebuie să fie acceptate pentru reproducție.(2) (a) Masculii de rasa pura de ovine și caprine trebuie să fie acceptați la însămânțări artificiale, iar materialul seminal al acestora să fie utilizat în aceste scopuri, dacă au fost supuși testelor pentru monitorizarea performantelor și estimarea valorii de ameliorare, conform Deciziei 90/256/EEC , transpusa prin Norma privind metodele de monitorizare a performantelor și metodele pentru estimarea valorii de ameliorare a animalelor de reproducție de rasa pura din speciile ovine și caprine.
    (b) Masculii de rasa pura de ovine și caprine și materialul seminal al acestora trebuie să fie acceptați la testare, în limitele cantitative solicitate pentru monitorizarea performantei și estimarea valorii de ameliorare, conform Deciziei 90/256/EEC , transpusa prin Norma privind metodele de monitorizare a performantelor și metodele pentru estimarea valorii de ameliorare a animalelor de reproducție de rasa pura din speciile ovine și caprine.
    (c) Femelele de rasa pura de ovine și caprine trebuie să fie acceptate la reproducție, precum și ovulele și embrionii lor.(3) Materialul seminal, ovulele și embrionii trebuie să fie colectati, tratați și stocati de către un centru autorizat sau de personal autorizat.


    Secţiunea 4


    Capitolul XIV Înființarea și conducerea registrului genealogic

    Articolul 49

    Pentru recunoașterea oficială o organizație sau asociație a crescatorilor care înființează și conduce registru genealogic, trebuie să solicite aceasta autorităților statului membru pe teritoriul căruia este situat sediul acesteia.


    Articolul 50

    Autoritățile statului membru au obligația de a acredita asociațiile sau organizațiile crescatorilor care înființează și conduc registre genealogice, dacă acestea îndeplinesc următoarele condiții:1. Sunt persoane juridice, conform legislației în vigoare în statul membru în care se solicita acreditarea;2. Dovedesc autorităților competente ca:
    a) funcționează eficient;
    b) au capacitatea de a inregistra corect datele în registru genealogic;
    c) au un efectiv suficient de mare pentru continuarea programelor de ameliorare a rasei sau pentru prezervarea rasei dacă se considera necesar;
    d) pot asigura toate datele necesare pentru continuarea programelor de ameliorare sau conservare.
    3. Au un set de reglementări care acoperă:
    a) definirea caracteristicilor raselor;
    b) sistemul pentru identificarea animalelor;
    c) definirea obiectivelor ameliorării;
    d) modul de utilizare a datelor privind performanțele efectivelor de animale;
    e) divizarea registrului genealogic, dacă exista diferite criterii pentru înscrierea animalelor în registrul genealogic sau dacă exista diferite proceduri pentru clasificarea animalelor înscrise în registrul genealogic.
    4. Reglementările și procedurile adoptate în acord cu acest articol sa dovedească principiul nediscriminarii între membrii.


    Articolul 51

    Dacă, referitor la o anumită rasa, într-un stat membru funcționează deja una sau mai multe asociații/organizații ale crescatorilor acreditate, autoritățile statului membru pot refuza acreditarea unei noi asociații sau organizații a crescatorilor, dacă aceasta pune în pericol existenta rasei respective sau periclitează programele zootehnice ale asociațiilor sau organizațiilor existente. În acest caz, statul membru va informa Comisia cu privire la refuzurile și acreditarile acordate.


    Articolul 52

    Autoritățile statelor membre pot retrage acreditarea oricărei asociații sau organizații care înființează și conduce registre genealogice dacă aceasta refuza sau ignora deliberat condițiile prevăzute în 50.


    Capitolul XV Criterii pentru înscrierea animalelor și structura registrului genealogic

    Articolul 53

    Pentru a putea fi înscris în secțiunea principala a registrului genealogic, un animal trebuie:– să fie descendent din părinți și bunici înscriși în registrul genealogic al aceleiași rase;– să fie identificat după naștere în conformitate cu regulile acelui registru;– să aibă un certificat de origine eliberat în conformitate cu regulile acelui registru.


    Articolul 54

    Secțiunea principala a registrului poate fi divizata în mai multe clase, în conformitate cu performanțele animalelor. Numai animalele care îndeplinesc criteriile din art. 53 pot fi incluse în una din aceste clase.


    Articolul 55
    (1) Organizațiile sau asociațiile crescatorilor care înființează și conduc un registru genealogic pot decide dacă o femela care nu îndeplinește criteriile din art. 53 poate fi înscrisă într-o secțiune suplimentară a registrului genealogic. Femela trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
    a) să fie identificata după naștere conform regulilor registrului genealogic;
    b) sa corespundă standardului rasei;
    c) sa îndeplinească criteriile minime de performanță, conform regulilor registrului.
    (2) O femela a carei mama și bunica maternă sunt înscrise în secțiunea suplimentară a registrului genealogic și a cărui tata și doi bunici (tatăl tatălui și tatăl mamei) sunt înscriși în secțiunea principala a registrului genealogic, poate fi considerată de rasa pura și poate fi înscrisă în secțiunea principala a registrului genealogic.(3) Cerințele menționate la alin. 1, lit. b) și c) pot fi diferențiate astfel:– animale care aparțin rasei dar sunt cu origine necunoscută;– animale obținute printr-un program de hibridare aprobat de către organizația sau asociația care conduce registrul genealogic.


    Articolul 56

    Organizația care conduce registrul genealogic poate decide ca un mascul care nu corespunde condițiilor de înscriere în registrul genealogic, poate fi înscris într-o secțiune secundară, dacă:
    a) este individualizat după naștere conform regulilor stabilite în registrul genealogic;
    b) a fost apreciat conform standardului rasei;
    c) corespunde cerințelor minime stabilite în registrul genealogic.


    Articolul 57

    Dacă un registru genealogic conține mai multe clase ale secțiunii principale, un animal care a fost înscris în alt registru genealogic al aceleiași rase și care are caracteristici distincte de populația de aceeași rasa înscrisă în registrul genealogic de destinație, poate fi înscris în clasa din registru pentru care îndeplinește condițiile.


    Capitolul XVI Certificarea originii și a valorii de ameliorare

    Articolul 58
    (1) În certificatul de origine pentru animalele de rasa pura din speciile ovine și caprine trebuie înscrise următoarele:– organizația care îl eliberează– numele registrului genealogic– numărul de înscriere în registru genealogic– data eliberării– sistemul de identificare a animalului– numărul de identificare– data nașterii– rasa– sexul– numele și adresa crescatorului– numele și adresa proprietarului– originea:

    tatăl,
    nr. din registru
    genealogic
    mama,
    nr. din registru
    genealogic

    bunicul patern
    nr. din registru
    genealogic
    bunicul matern,
    nr. din registru
    genealogic

    bunica paterna
    nr. din registru
    genealogic;
    bunica maternă
    nr. din registru
    genealogic.
    (2) Rezultatele testului performantelor proprii și valoarea de ameliorare estimată după ascendenți ale animalului, ale părinților și ale bunicilor, sunt incluse în certificatul de origine, conform Deciziei 90/256/EEC , transpusa prin Norma privind metodele de monitorizare a performantelor și metodele pentru estimarea valorii de ameliorare a animalelor de reproducție de rasa pura din speciile ovine și caprine.


    Articolul 59

    Particularitățile precizate la art. 58 sunt conținute de:
    a) certificatul de origine, în conformitate cu modelul din anexa 1
    sau
    b) documentele care însoțesc ovinele și caprinele de rasa pura, caz în care autoritatea competentă va certifica faptul ca datele specificate la art. 58 sunt conținute în documente, după următoarea formula "Subsemnatul certific ca aceste documente conțin datele menționate în art. 1 din Decizia 90/258/EEC , transpus prin art. 58 din Normele de apreciere a ovinelor și caprinelor de reproducție".


    Articolul 60

    În certificatul de origine pentru materialul seminal provenit de la berbeci și tapi de rasa pura trebuie menționate următoarele:
    a) toate datele specificate la art. 58, cu privire la berbecul donator sau tapul donator, și în cazul raselor de lapte, grupa sangvina a acestuia sau rezultatele unui test ce oferă garanții științifice echivalente;
    b) informații ce permit identificarea materialului seminal, data colectării acestuia, precum și numele și adresa centrului de colectare a materialului seminal și a destinatarului.


    Articolul 61

    Datele la care se referă art. 60 pot fi indicate:
    a) printr-un certificat de origine, în conformitate cu modelul din anexa 2
    sau
    b) prin documente ce însoțesc materialul seminal de la ovinele și caprinele de rasa pura, caz în care autoritatea competentă trebuie să certifice ca datele specificate la art. 60 sunt conținute de documente, prin următoarea formula "Subsemnatul, certific ca aceste documente conțin datele menționate în art. 3 din Decizia 90/258/EEC , transpus prin art. 60 din Normele de apreciere a ovinelor și caprinelor de reproducție".


    Articolul 62
    (1) În certificatul de origine pentru ovule provenite de la ovine și caprine din rasa pura, trebuie menționate următoarele:– toate datele specificate la art. 58 cu privire la oaia sau capra donatoare;– informații care permit identificarea ovulului, data colectării acestuia, numele și adresa centrului de colectare a ovulului și a destinatarului.(2) Atunci când exista mai mult de un ovul într-o paieta, aceasta trebuie să fie precizată în mod clar, toate ovulele din paieta trebuind să aibă aceiași părinți.


    Articolul 63

    Datele la care se referă art. 62 pot fi indicate:
    a) printr-un certificat de origine, în conformitate cu modelul din anexa 3
    sau
    b) prin documente care însoțesc ovulele ovinelor și caprinelor de rasa pura, caz în care autoritatea competentă trebuie să certifice faptul ca datele specificate la art. 62 sunt conținute de documente, prin următoarea formula "Subsemnatul, certific ca aceste documente conțin datele menționate în art. 5 din Decizia 90/258/EEC , transpus prin art. 62 Normele de apreciere a ovinelor și caprinelor de reproducție".


    Articolul 64
    (1) În certificatul de origine pentru embrioni proveniți de la ovine și caprine din rasa pura, trebuie menționate următoarele:– toate datele specificate la art. 58 cu privire la oaia sau capra donatoare și toate datele specificate la art. 60, cu privire la berbecul sau tapul donator;– informații care permit identificarea embrionilor, data de însămânțare sau fecundare, data colectării acestuia, numele și adresa centrului de colectare a embrionului și a destinatarului.(2) Atunci când exista mai mult de un embrion într-o paieta, aceasta trebuie să fie precizată în mod clar, toți embrionii din paieta trebuind să aibă aceiași părinți.


    Articolul 65

    Datele la care se referă art. 64 pot fi indicate:
    a) printr-un certificat de origine, în conformitate cu modelul din anexa 4;
    b) prin documente care însoțesc embrionii ovinelor și caprinelor de rasă pură, caz în care autoritatea competentă trebuie să certifice faptul ca datele specificate la art. 64 sunt conținute de documente, prin următoarea formula "Subsemnatul, certific ca aceste documente conțin datele menționate în art. 7 din Decizia 90/258/EEC , transpus prin art. 64 din Normele de apreciere a ovinelor și caprinelor de reproducție".


    Articolul 66

    Până la aderarea României la Uniunea Europeană, în prezentul ordin, prin termenii "Comisia" și "Stat membru" se înțelege "România".


    Anexa

    la Normele de apreciere a ovinelor și caprinelor de reproducție

    Anexa nr. 1

    CERTIFICAT DE ORIGINE
    pentru animale de reproducție rasa pura din speciile ovine și caprine

        Organizația care îl eliberează .............................................
        Numele registrului genealogic ..............................................
        Numărul de înscriere în registru genealogic ................................
        Sistemul de identificare a animalului (crotalie, tatuaj, etc.)
        Numărul de identificare ....................................................
        Numele animalului (optional) ...............................................
        Data nașterii, rasa, sexul .................................................
        Numele și adresa crescatorului .............................................
        Numele și adresa proprietarului ............................................

                                        TT: nr. matricol ...........................
                                            nr. din registru genealogic ............
        Tata: nr. matricol .............................
              nr. din registru genealogic ..............
                                         MT: nr. matricol ..........................
                                             nr. din registru genealogic ...........
                                         TM: nr. matricol ..........................
                                             nr. din registru genealogic ...........
        Mama: nr. matricol ............................
              nr. din registru genealogic .............
                                         MM: nr. matricol ..........................
                                             nr. din registru genealogic ...........

        Rezultatele actualizate ale testelor de performanță și rezultatele valorii
    de ameliorare estimate ale performantelor proprii și ale ascendenților, părinți
    și bunici
        Întocmit .................... la ..............
        Semnatura .....................................
        NUMELE CU MAJUSCULE ȘI FUNCȚIA SEMNATARULUI


    Anexa nr. 2

    CERTIFICAT DE ORIGINE
    pentru comerțul intracomunitar cu material seminal de la berbeci
    și țapi de reproducție de rasă pură

        A. Particularitățile berbecului sau tapului donator
        1. Organizația care îl eliberează ..........................................
        Numele registrului genealogic ..............................................
        Numărul de înscriere în registru genealogic ................................
        Sistemul de identificare a animalului (crotalie, tatuaj, etc.)
        Numărul de identificare ....................................................
        Grupa sangvina sau testul echivalent (1) ...................................
        Numele animalului (optional) ...............................................
        Data nașterii, rasa ........................................................
        Numele și adresa crescatorului .............................................
        Numele și adresa proprietarului ............................................

                                        TT: nr. matricol ...........................
                                            nr. din registru genealogic ............
        Tata: nr. matricol .............................
              nr. din registru genealogic ..............
                                         MT: nr. matricol ..........................
                                             nr. din registru genealogic ...........
                                         TM: nr. matricol ..........................
                                             nr. din registru genealogic ...........
        Mama: nr. matricol ............................
              nr. din registru genealogic .............
                                         MM: nr. matricol ..........................
                                             nr. din registru genealogic ...........

        2. Rezultatele actualizate ale testelor de performanță și rezultatele
    valorii de ameliorare estimate ale performantelor proprii și ale ascendenților,
    părinți și bunici
        Întocmit .................... la ..............
        Semnatura .....................................
        NUMELE CU MAJUSCULE ȘI FUNCȚIA SEMNATARULUI

        B. Particularitățile materialului seminal
        Sistemul de identificare a materialului seminal (culoare, număr) ...........
        Identificare ...............................................................
        I.

    Număr
    de doze

    Data(ele)
    de colectare

    Nr. identificare a
    animalului donator

    Rasa
     
        



        II. Originea materialului seminal
        Adresa centrului(elor) de colectare a materialului seminal .................
        Destinația materialului seminal ............................................
        Numele și adresa destinatarului
        Întocmit ........................... la .............
        Semnatura ...........................................
        NUMELE CU MAJUSCULE ȘI FUNCȚIA SEMNATARULUI
        (1) Pentru rasele de lapte


    Anexa nr. 3

    CERTIFICAT DE ORIGINE
    pentru ovule de la animalele de reproducție de rasă pură din speciile ovine și porcine

        A. Informații cu privire la oaia sau capra donatoare
        1. Organizația care îl eliberează ..........................................
        Numele registrului genealogic ..............................................
        Numărul de înscriere în registru genealogic ................................
        Sistemul de identificare a animalului (crotalie, tatuaj, etc.) .............
        Numărul de identificare ....................................................
        Numele animalului (optional) ...............................................
        Data nașterii, rasa ........................................................
        Numele și adresa crescatorului .............................................
        Numele și adresa proprietarului ............................................

                                        TT: nr. matricol ...........................
                                            nr. din registru genealogic ............
        Tata: nr. matricol .............................
              nr. din registru genealogic ..............
                                        MT: nr. matricol ...........................
                                            nr. din registru genealogic ............
                                        TM: nr. matricol ...........................
                                            nr. din registru genealogic ............
        Mama: nr. matricol ............................
              nr. din registru genealogic .............
                                        MM: nr. matricol ...........................
                                            nr. din registru genealogic ............

        2. Rezultatele actualizate ale testelor de performanță și rezultatele
    valorii de ameliorare estimate ale performantelor proprii și ale ascendenților,
    părinți și bunici
        Întocmit .................... la ...............
        Semnatura ......................................
        NUMELE CU MAJUSCULE ȘI FUNCȚIA SEMNATARULUI

        B. Particularitățile ovulelor
        Sistemul de identificare a ovulelor (culoare, număr) .......................
        Identificare ...............................................................
        Număr de ovule pe paieta
        I. Număr de ovule/Data(ele) colectării/Identificarea oii sau caprei/Rasa/
        II. Originea ovulelor
        Numele și adresa centrului(elor) de colectare a ovulelor ...................
        Destinația ovulelor ........................................................
        Numele și adresa destinatarului

        Întocmit ....................... la ..............
        Semnatura ........................................
        NUMELE CU MAJUSCULE ȘI FUNCȚIA SEMNATARULUI


    Anexa nr. 4

    CERTIFICAT DE ORIGINE
    pentru embrioni de la animalele de reproducție de rasă pură din speciile ovine și caprine

    A. Informații cu privire la berbecul sau tapul donator
        1. Organizația care îl eliberează ..........................................
        Numele registrului genealogic ..............................................
        Numărul de înscriere în registru genealogic ................................
        Sistemul de identificare a animalului (crotalie, tatuaj, etc.) .............
        Numărul de identificare ....................................................
        Grupa sangvina sau testul echivalent (1) ...................................
        Numele animalului (optional) ...............................................
        Data nașterii, rasa ........................................................
        Numele și adresa crescatorului .............................................
        Numele și adresa proprietarului ............................................

                                        TT: nr. matricol ...........................
                                            nr. din registru genealogic ............
        Tata: nr. matricol .............................
              nr. din registru genealogic ..............
                                        MT: nr. matricol ...........................
                                            nr. din registru genealogic ............
                                        TM: nr. matricol ...........................
                                            nr. din registru genealogic ............
        Mama: nr. matricol ............................
              nr. din registru genealogic .............
                                        MM: nr. matricol ...........................
                                            nr. din registru genealogic ............


        2. Rezultatele actualizate ale testelor de performanță și rezultatele
    valorii de ameliorare estimate ale performantelor proprii și ale ascendenților,
    părinți și bunici

        B. Informații cu privire la oaia sau capra donatoare
        1. Organizația care îl eliberează ..........................................
        Numele registrului genealogic ..............................................
        Numărul de înscriere în registru genealogic ................................
        Sistemul de identificare a animalului (crotalie, tatuaj, etc.) .............
        Numărul de identificare ....................................................
        Numele animalului (optional) ...............................................
        Data nașterii, rasa, sex ...................................................
        Numele și adresa crescatorului .............................................
        Numele și adresa proprietarului ............................................

                                        TT: nr. matricol ...........................
                                            nr. din registru genealogic ............
        Tata: nr. matricol .............................
              nr. din registru genealogic ..............
                                        MT: nr. matricol ...........................
                                            nr. din registru genealogic ............
                                        TM: nr. matricol ...........................
                                            nr. din registru genealogic ............
        Mama: nr. matricol ............................
              nr. din registru genealogic .............
                                        MM: nr. matricol ...........................
                                            nr. din registru genealogic ............

        2. Rezultatele actualizate ale testelor de performanță și rezultatele
    valorii de ameliorare estimate ale performantelor proprii și ale ascendenților,
    părinți și bunici.
        Întocmit .................... la ..............
        Semnatura .....................................
        NUMELE CU MAJUSCULE ȘI FUNCȚIA SEMNATARULUI

        C. Particularitățile embrionilor
        Sistemul de identificare a materialului seminal (culoare, număr) ...........
        Număr de identificare ..............................
        Numărul de embrioni pe paieta ......................
        I.

    Numărul
    de
    embrioni

    Data
    insamantarii
     

    Data
    recoltarii
     

    Nr. identificare al oii sau caprei
    donatoare și berbecului sau
    tapului donator

    Rasa
     
     
         



        II. Originea embrionilor
        Adresa centrului(elor) de colectare embrionilor
        Destinația embrionilor ...................................
        Numele și adresa destinatarului ..........................
        Întocmit ....................... la ......................
        Semnatura ................................................
        NUMELE CU MAJUSCULE ȘI FUNCȚIA SEMNATARULUI


    Anexa nr. 5


    FOAIE DE BONITARE

    Numărul matricol: ......... sexul: ....... rasa-varietatea: ................
    Data nașterii ................. Data bonitarii ........... Nr. RG ..........
    Deținător (ferma-localitatea-crescator) ....................................I. APRECIEREA PERFORMANTEI PROPRII
    PUNCTAJ
    1. CULOAREA PIELICELEI a) neagra: negru-albastrui (100), negru (75), negru-roscat (25); b) brumariu: normal (100), închis (60), deschis (50); c) comor: normal (75), închis (50), deschis (25); d) sur-argintiu sau bronz (125); auriu, platiniu sau nuanta otelului (100); nuanta chihlimbarului (75) Uniformitatea: buna (30), mijlocie (20), slabă (10) Particularități de culoare ................................... .... .... .... .... ....
    2. BUCLAJUL PIELICELEI Forma buclei: a) tub: tub-lung (135), mijlociu (115), scurt (90); bob mare (90), mijlociu (75), mic (60) b) inelate: inele (60), tirbuson (60), melc, tigau, secera, semiinele (40); c) bucle desfăcute: impaslite (30), vata (25); d) bucle aplatizate: - val cu luciu intens (120), cu luciu bun (100), fără luciu (50); - tub-plat: cu luciu intens (120), cu luciu bun (90), fără luciu (60); - moarat: cu luciu intens (125), cu luciu bun (100), fără luciu (50); - combinate: coasta, coama (50) .... .... .... .... .... .... ....
    Mărimea buclei: mijlocie (25), mijlocie-mica (20), mica (10), mare (5) Gradul de închidere a buclei: 1/1 (50), 3/4 (40), 1/2 (30), 1/4 (20) Direcția de inrulare: coada-cap (25), cap-coada (20), mixtă (10) Uniformitatea buclelor: buna (50), mijlocie (25), slabă (20) Rezistenta și elasticitatea: buna (50), mijlocie (25), slabă (20) .... .... .... .... ....
    Desimea buclelor: deasa (25), potrivit de deasa (10), rara (5) Modelarea buclelor: foarte buna (50), buna (5), satisfăcătoare (10), slabă(5) Model predominant ................................................ .... ....
    3. CALITATEA FIBREI ● în ansamblu: - matasoasa (50), aspra (25), moale (15), lanoasa (10); uscata (10), friabila (5); - grosimea: normală (10), subtire (5), groasa (5); - lungimea: mijlocie (10), lungă (5), scurta (5) .... .... ....
    4. LUCIUL FIBREI ȘI BUCLAJULUI - intens (75), bun (60), satisfăcător (50), slab-metalic (30), mat-fără luciu (10) ....
    5. PIELEA - după grosime: subtire-normală (25), foarte subtire (20), groasa (10), foarte groasa (5); - după mărime: mare (15), mijlocie (10), mica (5) .... ....
    II. APRECIEREA CONFORMATIEI CORPORALE - CONSTITUȚIEI
    ---------
    1. CONFORMATIA CORPORALĂ - cap: tipic (3), semitipic (2), atipic (1); - linia superioară: tipica (2),semitipică (2), atipic (1); - coada: tringhiulara cu S (2), semitipică (2), fără S - lungă (1) .... .... ....
    2. CONSTITUȚIA - robusta (3), fina (2), grosolana (2), debila (1) Pigmentatia mucoasei .......................................... ....