ORDIN nr. 760 din 13 august 2003
privind Normele metodologice de realizare a activităţilor de screening în cadrul subprogramului 2.2 - Preventie şi control în patologia oncologica
EMITENT
  • MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 613 din 29 august 2003



    Având în vedere prevederile art. 4 alin. (3) din Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 248/149/2003 pentru aprobarea subprogramelor de sănătate în anul 2003,
    vazand Referatul de aprobare al Direcţiei generale asistenţa medicală nr. M.B. 2029 din 12 august 2003,
    în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 743/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii,
    ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

    Articolul 1

    Se aprobă Normele metodologice de realizare a activităţilor de screening în cadrul subprogramului 2.2 Preventie şi control în patologia oncologica, prevăzute în anexele 1, 2, 3 şi 4 care fac parte integrantă din prezentul ordin.


    Articolul 2

    Direcţiile implicate din cadrul Ministerului Sănătăţii şi direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, Centrul de Statistica Sanitară şi Documentare Medicală, precum şi institutele oncologice vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.


    Articolul 3

    Prezentul ordin se va publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Ministrul sănătăţii,
    Mircea Beuran
    Bucureşti, 13 august 2003.
    Nr. 760.


    Anexa 1
    NORME METODOLOGICE
    de realizare a activităţilor de screening în cancerul
    colului uterin
    Etapa I: Direcţia de sănătate publică şi comisia teritorială de specialişti pentru cancer vor selecta medicii de familie instruiti (sau care vor fi instruiti), în vederea aplicării programului naţional de preventie a cancerului colului uterin în teritoriul arondat atât teoretic, prin înmânarea de către Direcţia de sănătate publică judeteana sau a municipiului Bucureşti a caietelor metodologice transmise de Ministerul Sănătăţii (Direcţia generală asistenţa medicală), cat şi practic de către comisia de specialitate în domeniu (oncologie, ginecologie, anatomie patologica).
    Etapa a II-a: Rolul şi locul medicului de familie în programul naţional de preventie:
    ● examinarea, conform cadrului actual legal, o dată pe an a întregii populaţii înscrise pe lista acestuia, în vederea identificarii persoanei care prezintă risc pentru apariţia şi dezvoltarea cancerului colului uterin;
    ● tuturor persoanelor examinate clinic în cadrul legal actual le vor fi prezentate normele de educaţie sanitară specifice afectiunilor ginecologice.
    La aceste acţiuni vor fi implicate alături de Ministerul Sănătăţii şi organizaţii neguvernamentale într-un program comun de educaţie;
    ● întocmirea fisei medicale personale a persoanei care prezintă risc, cu consemnarea următoarelor date:
    - vârsta;
    - factorul/factorii de risc:
    1. infectia virala genitala cu HPV;
    2. debutul precoce al activităţii sexuale (sub vârsta de 16 ani);
    3. viaţa sexuală dezordonata; parteneri sexuali multiplii;
    4. fumatul;
    5. antecedente heredo-colaterale de cancer al colului uterin, în special rude de gradul I;
    6. antecedente personale de cancer în situ al colului uterin;
    7. utilizarea contraceptivelor orale;
    8. deficite imune dobândite sau congenitale;
    ● medicii de familie instruiti vor recolta probele pentru examenul de citologie monostrat sau pentru testul BabesPapanicolau şi se vor ocupa de trimiterea acestor probe către laboratorul de anatomie patologica nominalizat de către direcţia de sănătate publică judeteana sau a municipiului Bucureşti pentru a participa la prezentul program de screening;
    ● medicii de familie care nu au fost instruiti, dar vor sa participe la acest program de screening se vor ocupa numai de pregătirea persoanelor asigurate, pe care le vor îndrumă către unitatea sanitară nominalizată în cadrul prezentului program de screening, ce va efectua examen ginecologic complet, dar şi recoltarea probelor pentru examenul de citologie monostrat sau pentru testul Babes-Papanicolau.
    Etapa a III-a: A. Laboratorul de anatomie patologica nominalizat de către direcţia de sănătate publică judeteana sau a municipiului Bucureşti şi comisia teritorială de specialişti pentru cancer vor comunică rezultatele testelor atât medicului de familie, cat şi cabinetului oncologic judeţean sau al municipiului Bucureşti.
    B. Cabinetul oncologic judeţean sau al municipiului Bucureşti, aflat în strânsă colaborare cu cabinetul ginecologic din unitatea sanitară nominalizată de către direcţia de sănătate publică judeteana sau a municipiului Bucureşti:
    - va efectua examen ginecologic complet;
    - va recolta probele pentru testul Babes-Papanicolau sau citologie monostrat (în funcţie de dotare) la persoanele asigurate trimise de către medicii de familie neinstruiti în aceste tehnici;
    - va stabili indicaţia pentru colposcopie.
    Rezultatele acestor explorari vor fi prezentate de către medicul oncolog Comisiei de diagnostic şi indicaţie terapeutică. Persoana asigurata va fi înregistrată în baza de date şi va urma indicaţia terapeutică recomandată de către Comisia de diagnostic şi indicaţie terapeutică, în conformitate cu Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei nr. 871/2002 (în cazul confirmării malignitatii) sau se va prezenta la medicul de familie cu o scrisoare medicală şi cu un program de monitorizare, redactate de către Comisia de diagnostic şi indicaţie terapeutică (în cazul infirmarii malignitatii).
    Observaţii:
    1. Este de preferat nominalizarea de către direcţia de sănătate publică judeteana sau a municipiului Bucureşti şi de comisia teritorială de specialişti pentru cancer a acelor cabinete oncologice judeţene sau ale municipiului Bucureşti ce beneficiază de infrastructura necesară efectuării testului Babes-Papanicolau sau citologie monostrat şi a colposcopiei.
    2. Medicul specialist obstetrica-ginecologie şi medicul specialist anatomie patologica vor fi nominalizaţi în cadrul fiecărei unităţi sanitare implicate în desfăşurarea prezentului program de screening şi preventie.
    Etapa a IV-a: Cabinetul oncologic judeţean sau al municipiului Bucureşti comunică prin scrisoare medicală cu medicul de familie, transmitand:
    ● rezultatul investigatiilor;
    ● programul de monitorizare a asiguratului, de a cărui desfăşurare va răspunde.
    Etapa a V-a: Raportarea datelor
    Numărul persoanelor care au efectuat examen clinic, test Babes-Papanicolau sau citologie monostrat, examen ginecologic complet şi colposcopie va fi raportat separat.
    În situaţia în care într-un judeţ sau în municipiul Bucureşti sunt implicate în acest program de screening mai multe cabinete oncologice, rezultatele vor fi transmise către cabinetul oncologic judeţean sau al municipiului Bucureşti, pentru centralizarea datelor şi trimiterea mai departe a acestora către Ministerul Sănătăţii, Centrul de Statistica Sanitară şi Documentare Medicală (prin direcţia de sănătate publică judeteana sau a municipiului Bucureşti).
    Medicul oncolog transmite fişa cu datele personale, explorarile efectuate şi rezultatele (conform casetei de date personale din FIŞA ONC 1 - Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei nr. 871/2002) cabinetului oncologic judeţean sau al municipiului Bucureşti, pentru justificarea cheltuielilor şi întocmirea unei catagrafii naţionale. Astfel vor putea fi urmărite în timp modificările evolutive.
    Etapa a VI-a: Rezultatele transmise la cabinetul oncologic judeţean sau al municipiului Bucureşti vor fi raportate, conform precizărilor din Programul naţional 2.2, către Ministerul Sănătăţii, Centrul de Statistica Sanitară şi Documentare Medicală (prin direcţia de sănătate publică judeteana sau a municipiului Bucureşti).
    Etapa a VII-a: Coordonarea activităţii, în concordanta cu normele prevăzute, va fi realizată de către institutele oncologice în colaborare cu comisiile teritoriale de specialişti pentru cancer din centrele universitare traditionale, sub îndrumarea direcţiei coordonatoare din Ministerul Sănătăţii, în colaborare cu comisia de specialitate a ministerului Sănătăţii.


    Anexa 2
    NORME METODOLOGICE
    privind realizarea activităţii de screening în cancerul
    glandei mamare
    Etapa I: Direcţia de sănătate publică şi comisia teritorială de specialişti pentru cancer vor selecta 5-10 medici de familie instruiti (sau care vor fi instruiti), în vederea aplicării programului naţional de preventie a cancerului glandei mamare în teritoriul arondat.
    Etapa a II-a: Rolul şi locul medicului de familie în programul naţional de preventie:
    ● examinarea, conform cadrului legal actual, o dată pe an, a întregii populaţii înscrise pe lista acestuia, în vederea identificarii persoanei care prezintă risc pentru apariţia şi dezvoltarea cancerului glandei mamare;
    ● toate persoanele examinate clinic în cadrul legal actual vor fi instruite în vederea autopalparii lunare. La aceste acţiuni vor fi implicate alături de Ministerul Sănătăţii şi organizaţii neguvernamentale într-un program comun de educaţie;
    ● întocmirea fisei medicale personale a individului care prezintă risc, cu consemnarea următoarelor date:
    - vârsta
    - factorul/factorii de risc:
    1. menarha precoce;
    2. prima naştere după 30 de ani;
    3. biopsii mamare în antecedentele personale;
    4. antecedente heredocolaterale de cancer mamar sau ovarian, în special rude de gradul I;
    5. antecedente de cancer mamar;
    6. tratament cu estrogeni în antecedente;
    7. dieta - alimentaţia cu conţinut bogat în grăsimi;
    ● îndrumarea pacientului selectat către cabinetul oncologic judeţean nominalizat.
    Etapa a III-a: Cabinetul oncologic judeţean sau al municipiului Bucureşti, care va fi nominalizat de către direcţia de sănătate publică judeteana sau a municipiului Bucureşti, va prelua persoanele asigurate ce prezintă factori de risc pentru apariţia cancerului glandei mamare. Medicul oncolog:
    - va efectua examenul clinic al sanilor;
    - va stabili indicaţia pentru mamografie bilaterala, în doua incidente, mediolateral oblic şi craniocaudal, ca prima explorare pentru persoanele asigurate în vârsta de peste 40 de ani;
    - va stabili indicaţia pentru ecografie mamara, ca prima explorare pentru persoanele asigurate cu vârsta mai mica de 40 de ani; pentru cazurile clinic suspecte sau neelucidate prin ecografie mamara se va efectua mamografia bilaterala, în doua incidente;
    - va stabili indicaţia pentru punctie aspirativa cu ac fin.
    Rezultatele acestor explorari vor fi prezentate de către medicul oncolog Comisiei de diagnostic şi indicaţie terapeutică. Persoana asigurata va fi înregistrată în baza de date şi va urma indicaţia terapeutică recomandată de către Comisia de diagnostic şi indicaţie terapeutică, în conformitate cu Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei nr. 871/2002 (în cazul confirmării malignitatii) sau se va prezenta la medicul de familie cu o scrisoare medicală şi cu un program de monitorizare redactate de către Comisia de diagnostic şi indicaţie terapeutică (în cazul infirmarii malignitatii).
    Observaţii:
    1. Este de preferat nominalizarea de către direcţia de sănătate publică judeteana sau a municipiului Bucureşti şi comisia teritorială de specialişti pentru cancer a acelor cabinete oncologice judeţene sau ale municipiului Bucureşti ce beneficiază de infrastructura necesară efectuării examinării mamografice, a ecografiei mamare şi a punctiei aspirative cu ac fin.
    2. Unităţile sanitare cu cabinete oncologice judeţene sau ale municipiului Bucureşti, nominalizate pentru prezentul program de screening şi preventie, vor avea angajat personal cu atribuţii concrete (specificate în caietul de sarcini) şi cu pregătire în interpretarea mamografiilor (medic specialist imagistica medicală).
    3. Medicul specialist imagistica medicală şi medicul specialist anatomie patologica vor fi nominalizaţi în cadrul fiecărei unităţi sanitare implicate în desfăşurarea prezentului program de screening şi preventie.
    Etapa a IV-a: Cabinetul oncologic judeţean sau al municipiului Bucureşti comunică prin scrisoare medicală cu medicul de familie, transmitand:
    ● rezultatul investigatiilor;
    ● programul de monitorizare a asiguratului, de a cărui desfăşurare va răspunde.
    Etapa a V-a: Raportarea datelor
    Numărul persoanelor care au efectuat examen clinic, examen mamografic, ecografie mamara şi/sau punctie aspirativa cu ac fin vor fi raportate separat.
    În situaţia în care într-un judeţ sau în municipiul Bucureşti sunt implicate în acest program de screening şi preventie mai multe cabinete oncologice, rezultatele vor fi transmise către cabinetul oncologic judeţean sau al municipiului Bucureşti, pentru centralizarea datelor şi trimiterea mai departe a acestora către Ministerul Sănătăţii, Centrul de Statistica Sanitară şi Documentare Medicală (prin direcţia de sănătate publică judeteana sau a municipiului Bucureşti).
    Medicul oncolog transmite fişa cu datele personale, explorarile efectuate şi rezultatele (conform casetei de date personale din FIŞA ONC 1 - Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei nr. 871/2002) cabinetului oncologic judeţean sau al municipiului Bucureşti, pentru justificarea cheltuielilor şi întocmirea unei catagrafii naţionale. Astfel vor putea fi urmărite în timp modificările evolutive.
    Etapa a VI-a: Rezultatele ajunse la cabinetul oncologic judeţean sau al municipiului Bucureşti vor fi raportate, conform precizărilor cuprinse în Programul naţional 2.2, către Ministerul Sănătăţii, Centrul de Statistica Sanitară şi Documentare Medicală.
    Etapa a VII-a: Coordonarea activităţii, în concordanta cu normele prevăzute, va fi realizată de către institutele oncologice, în colaborare cu comisiile teritoriale de specialişti pentru cancer din centrele universitare traditionale, sub îndrumarea direcţiei coordonatoare din Ministerul Sănătăţii, în colaborare cu comisia de specialitate a Ministerului Sănătăţii.


    Anexa 3
    NORME METODOLOGICE
    privind realizarea activităţii de screening în cancerul
    de prostata
    Populaţia ţinta: Vor fi introdusi în programul de screening persoane de sex masculin cu varste cuprinse între 50 şi 70 de ani. Conform recomandărilor American Cancer Society este util screening-ul pacientilor cu speranta de viaţa de peste 10 ani. Având în vedere speranta medie de viaţa în România pentru persoanele de sex masculin, consideram ca vârsta maxima de 65 de ani este corecta în condiţiile actuale.
    Se vor urmări în special asiguraţii care prezintă în antecedentele heredocolaterale:
    - cel puţin o ruda de gradul I diagnosticata cu cancer al prostatei înainte de 55 de ani;
    - mai mult de 3 membri de familie cu cancer al prostatei.
    Etapa I: Direcţiile de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti şi comisiile teritoriale de urologie şi oncologie vor selecta 5-10 medici de familie (în funcţie de numărul de determinări antigenice acoperite financiar) care vor fi instruiti în vederea aplicării Programului naţional de screening pentru cancerul de prostata.
    Etapa a II-a: Medicul de familie va informa pacientii asupra eficacitatii şi beneficiilor, dar şi asupra posibilelor erori sau aspecte neplacute legate de introducerea în programul de screening:
    ● impactul psihologic asupra pacientului;
    ● complicatiile legate de metodele de screening, dar mai ales de punctia biopsie;
    ● posibilitatea de a detecta un cancer de prostata fără semnificaţie clinica, care să conducă la aplicarea unui tratament supraoptimal.
    După o informare corecta şi completa medicul de familie va obţine acordul scris al pacientului pentru introducerea în programul de screening.
    Medicul de familie, în cadrul examenului clinic anual al pacientilor înscrişi pe lista sa, completează împreună cu pacientul chestionarul standard pentru determinarea Scorului Internaţional al Simptomelor Prostatice (I-PSS) şi, indiferent de valoarea acestuia, îndrumă pacientii de sex masculin cu varste cuprinse între 50 şi 65 de ani către medicul specialist urolog pentru examinarea prostatei prin tuseu rectal. Acesta, la rândul sau, solicita laboratorului acreditat dozarea antigenului prostatic specific (PSA).
    Etapa a III-a: Medicul specialist urolog, având la dispoziţie datele furnizate de tuseul rectal şi valoarea determinata a PSA seric, decide atitudinea de urmat, conform algoritmului prezentat mai jos.
    ● PSA seric total mai mic de 4 ng/ml sau 3 ng/ml acolo unde factorii etiologici justifica - repetare tuseu rectal şi dozare PSA seric total la 12 luni;
    ● PSA seric total mai mare de 10 ng/ml - se efectuează punctie biopsie prostatica:
    - punctie pozitiva: se trece la etapa următoare
    - punctie negativa: se repeta punctia la o luna;
    ● PSA seric total cu valori cuprinse între 4-10 ng/ml (sau 3-10 ng/ml acolo unde factorii etiologici justifica) se determina procentul PSA liber:
    - suspiciune de cancer - se efectuează punctie biopsie prostatica:
    - punctie pozitiva: se trece la etapa următoare
    - punctie negativa: se repeta dozarea PSA seric total şi liber la 6 luni.
    - suspiciune de patologie benigna: se repeta dozarea PSA seric total şi liber la 6 luni
    Etapa a IV-a: Medicul specialist urolog comunică medicului de familie prin scrisoare medicală următoarele date:
    - rezultatul tuseului rectal;
    - valoarea PSA seric;
    - rezultatul examenului anatomo-patologic (dacă s-a practicat punctia biopsie);
    - programul de monitorizare a pacientului.
    Etapa a V-a: Medicul specialist urolog transmite cabinetului oncologic judeţean o fişa care cuprinde datele personale ale pacientului şi rezultatele explorarilor efectuate în vederea întocmirii unei catagrafii naţionale.
    Cazurile de cancer al prostatei, confirmate anatomopatologic, vor fi raportate cabinetului oncologic judeţean prin Fişa ONC 1.
    Etapa a VI-a: Rezultatele transmise cabinetului oncologic judeţean vor fi raportate, prin intermediul direcţiilor de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti, către Ministerul Sănătăţii (Centrul de Statistica Sanitară şi Documentare Medicală).
    Punctia biopsie prostatica va fi efectuată transrectal sub ghidaj ecografic. Vor fi practicate cu pacientul în ambulatoriu şi se va folosi analgo-sedarea sau nici o formă de anestezie.
    Etapa a VII-a: Coordonarea activităţii, în concordanta cu normele prevăzute, va fi realizată de către institutele oncologice în colaborare cu comisiile teritoriale de specialişti pentru cancer din centrele universitare traditionale, sub îndrumarea direcţiei coordonatoare din cadrul Ministerului Sănătăţii, în colaborare cu comisia de specialitate a Ministerului Sănătăţii.


    Anexa 4
    NORME METODOLOGICE
    privind realizarea activităţii de screening în cancerul
    colo-rectal
    Etapa I: Direcţia de sănătate publică judeteana sau a municipiului Bucureşti şi comisia teritorială de specialişti pentru cancer vor selecta 5-10 medici de familie instruiti (sau care vor fi instruiti), în vederea aplicării programului naţional de preventie a cancerului colo-rectal în teritoriul arondat.
    Etapa a II-a: Rolul şi locul medicului de familie în programul naţional de preventie:
    ● examinarea, conform cadrului legal actual, o dată pe an a întregii populaţii înscrise pe lista acestuia, în vederea identificarii persoanei care prezintă risc pentru apariţia şi dezvoltarea cancerului colo-rectal;
    ● întocmirea fisei medicale personale a individului care prezintă risc, cu consemnarea următoarelor date:
    - vârsta;
    - factorul/factorii de risc:
    1. dieta - alimentaţia cu conţinut bogat în grăsimi
    2. factori genetici:
    2.1. sindromul de polipoza ereditara
    2.1.1. polipoza adenomatoasa
    - FAP
    - Sindromul Gardner
    - Sindromul Turcot
    2.1.2. polipoza hamartomatoasa
    - Sindromul Peutz-Jeghers
    - polipoza juvenila
    - boala Cowden
    - neurofibromatoza
    2.2. cancerul colo-rectal nonpolipozic ereditar, conform criteriilor AMSTERDAM:
    a) trei membri din familie diagnosticati cu cancer colo-rectal, unul ruda de gradul 1, iar ceilalţi rude de gradul 2
    b) cel puţin două generaţii interesate
    c) un pacient cu diagnostic înainte de 50 de ani
    3. boala inflamatorie a colonului:
    - colita ulcerativa
    - boala Crohn
    4. polipii adenomatosi
    5. antecedente personale de cancer colo-rectal, cancer al glandei mamare, cancer al endometrului sau cancer ovarian
    6. intervenţii chirurgicale în antecedente
    - ureterosigmoidostomia
    - colecistectomia;
    ● îndrumarea pacientului selectat către centrul de gastroenterologie nominalizat.
    Etapa a III-a: Centrul de gastro-enterologie încadrează pacientul într-o categorie de risc (mediu, mare, foarte mare) care va fi evaluat individualizat:
    1. pacient cu risc mediu:
    ● cu o singura ruda de gradul I diagnosticata cu cancer colo-rectal sau un polip adenomatos după vârsta de 60 de ani
    ● cu rude diagnosticate ca mai sus - mai indepartate ca grad de rudenie
    Screening: - initiat la vârsta de 50 de ani
    - test hemocult al materiilor fecale - anual
    - sigmoidoscopie flexibila - la 5 ani
    - irigografie - la 5 ani
    - colonoscopie în cazul pozitivarii oricărui test de mai sus, iar dacă aceasta explorare este negativa, se va repeta la 10 ani;
    2. pacient cu risc mare:
    ● cu un singur adenom, cu dimensiuni mici (sub 1 cm)
    Screening: - la 3-6 ani de la polipectomia iniţială, prin:
    - colonoscopie (iar dacă nu este acceptată de pacient sau nu este disponibilă, se vor efectua sigmoidoscopie flexibila şi irigografie)
    Rezultat: - normal: pacientul este supus liniilor ghid de screening asemenea pacientilor cu risc mediu
    - pozitiv: îndrumare la tratament specific oncologic
    ● cu: - un singur adenom, cu dimensiune mare (peste 1 cm)
    - adenoame multiple
    - adenoame cu displazie cu grad înalt
    - adenoame viloase
    Screening: - initiat în termen de 3 ani de la polipectomie, prin:
    - colonoscopie (vizualizarea leziunii, biopsie şi/sau ridicarea leziunii)
    Rezultat: - normal, se repeta colonoscopia la alţi 3 ani, un nou rezultat normal fiind urmat de încadrarea individului în grupa pacientilor cu risc mediu
    - pozitiv: îndrumare la tratament specific oncologic
    ● cu istoric personal de rezectie cu intenţie curativă pentru cancerul colo-rectal
    Screening: - initiat în termen de 1 an de la intervenţia chirurgicala, prin:
    - colonoscopie
    Rezultat: - normal, se repeta la 3 ani şi apoi la fiecare 5 ani dacă rezultatele sunt normale
    - pozitiv: îndrumare la tratament specific oncologic
    ● cu orice ruda de gradul I înainte de 60 de ani sau cel puţin două rude de gradul I de orice vârsta (în cazul în care nu este un sindrom ereditar) diagnosticate cu cancer colo-rectal sau polipi adenomatosi
    Screening: - initiat la vârsta de 40 de ani sau la o vârsta cu 10 ani mai tanara comparativ cu cea mai tanara ruda diagnosticata cu cancer colo-rectal, prin:
    - colonoscopie
    Rezultat: - normal, se repeta la 5-10 ani (cancerul colo-rectal la rudele de gradul I nu creşte semnificativ riscul faţă de populaţia cu risc mediu)
    - pozitiv: îndrumare la tratament specific oncologic
    3. Pacient cu risc foarte mare (prezenta unuia dintre cele doua sindroame ereditare):
    ● istoric familial de FAP
    Screening: - initiat la pubertate, prin:
    - supraveghere endoscopica
    - testare genetica
    Rezultat: - pozitiv: impune efectuarea colectomiei
    ● istoric familial de HNPCC.
    Screening: - initiat la 21 de ani, prin:
    - colonoscopie
    - testare genetica
    ● boala inflamatorie colonica (rectocolita ulcero-hemoragica, boala Crohn).
    Screening: - initiat la 8 ani de la debutul pancolitei sau la 12-15 ani de la debutul rectocolitei ulcero-hemoragice, prin:
    - colonoscopie cu biopsie pentru evaluarea displaziei, la 1-2 ani.
    Etapa a IV-a: Gastro-enterologul comunică prin scrisoare medicală cu medicul de familie, transmitand:
    ● rezultatul investigatiilor;
    ● programul de monitorizare a asiguratului, de a cărui desfăşurare va răspunde.
    Etapa a V-a: Gastro-enterologul transmite fişa cu datele personale, explorarile efectuate şi rezultatele (conform casetei de date personale din FIŞA ONC 1 - Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei nr. 871/2002) cabinetului oncologic judeţean sau al municipiului Bucureşti, pentru justificarea cheltuielilor şi întocmirea unei catagrafii naţionale. Astfel vor putea fi urmărite în timp modificările evolutive.
    Etapa a VI-a: Rezultatele ajunse la cabinetul oncologic judeţean sau al municipiului Bucureşti vor fi raportate, conform precizărilor din Programul naţional 2.2, către Ministerul Sănătăţii, Centrul de Statistica Sanitară şi Documentare Medicală (prin direcţia de sănătate publică judeteana sau a municipiului Bucureşti)
    Etapa a VII-a: Coordonarea activităţii, în concordanta cu normele prevăzute, va fi realizată de către institutele oncologice în colaborare cu comisiile teritoriale de specialişti pentru cancer din centrele universitare traditionale, sub îndrumarea direcţiei coordonatoare din Ministerul Sănătăţii, în colaborare cu comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii.
    ──────────────