DECIZIE nr. 1.052 din 13 noiembrie 2007
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 96 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 869 din 19 decembrie 2007



    Ioan Vida - preşedinte
    Nicolae Cochinescu - judecător
    Aspazia Cojocaru - judecător
    Acsinte Gaspar - judecător
    Ion Predescu - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Tudorel Toader - judecător
    Augustin Zegrean - judecător
    Antonia Constantin - procuror
    Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
    Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 96 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Marin Ţârţopan şi Irina Monica Ţârţopan în Dosarul nr. 19.829/3/2006 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori sau de familie.
    La apelul nominal răspund autorii excepţiei, reprezentaţi de avocat Mirela Dojană, cu împuternicire avocaţială la dosar, lipsă fiind cealaltă parte, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
    Cauza fiind în stare de judecată, apărătorul autorilor excepţiei solicită admiterea acesteia astfel cum a fost formulată, arătând că dispoziţiile art. 96 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 contravin prevederilor art. 16 alin. (1) şi ale art. 53 din Constituţie, întrucât condiţionează dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare săvârşite în procese civile de existenţa unei hotărâri definitive prin care să se constate răspunderea penală sau disciplinară a judecătorului sau procurorului pentru o faptă săvârşită în cursul judecăţii procesului. Mai arată că această restrângere nu este valabilă şi în cazul proceselor penale, ceea ce conduce la o discriminare între persoanele prejudiciate.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, cu referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    Prin Încheierea din 27 iunie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 19.829/3/2006, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori sau de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 96 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Excepţia a fost ridicată de Marin Ţârţopan şi Irina Monica Ţârţopan într-o cauză având ca obiect acordarea de despăgubiri ca urmare a pagubei suferite printr-o eroare judiciară.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale, întrucât circumstanţierea acordării despăgubirilor în alte cauze decât cele penale creează o inegalitate inadmisibilă între victimele erorilor judiciare din cele două categorii de cauze prevăzute de lege.
    Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori sau de familie consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece textul de lege atacat se aplică în egală măsură tuturor persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică.
    Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, cu referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale privind principiul egalităţii în drepturi.
    Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile criticate instituie răspunderea patrimonială a statului pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare, indiferent de natura cauzelor, făcând distincţie numai în privinţa condiţiilor în care angajarea acestei răspunderi urmează a se face.
    Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorilor excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:
    Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 art. 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 96 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, dispoziţii care au următorul cuprins: "Dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare săvârşite în alte procese decât cele penale nu se va putea exercita decât în cazul în care s-a stabilit, în prealabil, printr-o hotărâre definitivă, răspunderea penală sau disciplinară, după caz, a judecătorului sau procurorului pentru o faptă săvârşită în cursul judecăţii procesului şi dacă această faptă este de natură să determine o eroare judiciară."
    Excepţia de neconstituţionalitate se raportează la prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii şi ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că asupra dispoziţiilor art. 96 alin. (4) din Legea nr. 303/2004, în raport de prevederile constituţionale ale art. 53, s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 277/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 308 din 9 mai 2007, statuând că, potrivit art. 52 alin. (3) din Constituţie, statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare, răspundere stabilită în condiţiile legii şi care nu înlătură răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu reacredinţă sau gravă neglijenţă. Tot cu acel prilej Curtea a observat că, la revizuirea Constituţiei din 2003, această răspundere a statului nu a mai fost limitată doar la erorile judiciare săvârşite în materie penală, ci priveşte, în prezent, toate erorile judiciare, indiferent de natura cauzelor în care au fost săvârşite, lărgindu-se astfel garanţia constituţională a acestei răspunderi.
    De asemenea, potrivit art. 52 alin. (2) din Legea fundamentală, statul răspunde în condiţiile legii, legiuitorul reglementând - prin art. 96 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 - cerinţele în care se stabileşte această răspundere, printre care se află şi aceea a existenţei unei hotărâri definitive de stabilire a răspunderii penale sau disciplinare a judecătorului sau procurorului. Astfel, dispoziţiile criticate stabilesc modalităţile şi condiţiile în care angajarea acestei răspunderi urmează a se face prin acordarea şi plata despăgubirilor cuvenite.
    Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele acestei decizii îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.
    În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea constată că şi aceasta este neîntemeiată, deoarece textul de lege atacat se aplică în egală măsură tuturor persoanelor la care se referă ipoteza normei prevăzute de acest text.
    Pe de altă parte, critica formulată de autorul excepţiei priveşte o omisiune legislativă - aceea de a stabili în mod unitar procedura acordării de despăgubiri pentru erorile judiciare comise în toate categoriile de procese - examinarea excepţiei de neconstituţionalitate din această perspectivă depăşind însă competenţa Curţii Constituţionale.
    Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 96 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Marin Ţârţopan şi Irina Monica Ţârţopan în Dosarul nr. 19.829/3/2006 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori sau de familie.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 noiembrie 2007.
    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
    prof. univ. dr. IOAN VIDA
    Magistrat-asistent,
    Ioana Marilena Chiorean
    -----