ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 45 din 5 iunie 2003
privind finanţele publice locale
EMITENT
  • GUVERNUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 431 din 19 iunie 2003



    În temeiul art. 114 alin. (4) din Constituţie,
    Guvernul României adopta prezenta ordonanţă de urgenţă.

    Capitolul I Dispoziţii generale

    Obiectul ordonanţei de urgenta

    Articolul 1

    (1) Prezenta ordonanţă de urgenţă stabileşte principiile, cadrul general şi procedurile privind formarea, administrarea, angajarea şi utilizarea fondurilor publice locale, precum şi responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice locale şi ale instituţiilor publice implicate în domeniul finanţelor publice locale.
    (2) Dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică în domeniul elaborării, aprobării, executării şi raportarii:
    a) bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, judeţelor şi municipiului Bucureşti;
    b) bugetelor instituţiilor publice, finanţate integral sau parţial din bugetele locale, după caz;
    c) bugetelor instituţiilor publice, finanţate integral din venituri proprii;
    d) bugetului împrumuturilor externe şi interne, pentru care rambursarea, plata dobânzilor, comisioanelor, spezelor şi a altor costuri se asigura din bugetele locale şi care provin din: împrumuturi externe contractate de stat şi subimprumutate autorităţilor administraţiei publice locale şi/sau agenţilor economici şi serviciilor publice din subordinea acestora; împrumuturi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale şi garantate de stat; împrumuturi externe şi/sau interne contractate sau garantate de autorităţile administraţiei publice locale;
    e) bugetului fondurilor externe nerambursabile.
    Definiţii


    Articolul 2

    În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:
    1. an bugetar - anul financiar pentru care se aproba bugetul; anul bugetar este anul calendaristic care începe la data de 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie;
    2. angajament bugetar - orice act prin care o autoritate competentă potrivit legii afectează fonduri publice unei anumite destinaţii, în limita creditelor bugetare aprobate;
    3. angajament legal - faza în procesul execuţiei bugetare reprezentând orice act juridic din care rezultă sau ar putea rezultă o obligaţie pe seama fondurilor publice;
    4. articol bugetar - subdiviziune a clasificaţiei cheltuielilor bugetare, determinata în funcţie de caracterul economic al operaţiunilor în care acestea se concretizează şi care desemnează natura unei cheltuieli, indiferent de acţiunea la care se referă;
    5. autorităţi ale administraţiei publice locale - consiliile locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, ca autorităţi deliberative, şi primării, preşedinţii consiliilor judeţene şi primarul general al municipiului Bucureşti, ca autorităţi executive;
    6. buget - document prin care sunt prevăzute şi aprobate în fiecare an veniturile şi cheltuielile sau, după caz, numai cheltuielile, în funcţie de sistemul de finanţare a instituţiilor publice;
    7. buget local - document prin care sunt prevăzute şi aprobate în fiecare an veniturile şi cheltuielile unităţilor administrativ-teritoriale;
    8. buget local pe ansamblul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti - totalitatea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi bugetului propriu al judeţului, respectiv ale sectoarelor şi al municipiului Bucureşti;
    9. cheltuieli bugetare - sumele aprobate în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), în limitele şi potrivit destinaţiilor stabilite prin bugetele respective;
    10. clasificatie bugetară - gruparea veniturilor şi cheltuielilor bugetare într-o ordine obligatorie şi după criterii unitare;
    11. clasificatie economică - gruparea cheltuielilor după natura şi efectul lor economic;
    12. clasificatie funcţională - gruparea cheltuielilor după destinaţia lor, pentru a evalua alocarea fondurilor publice unor activităţi sau obiective care definesc necesităţile publice;
    13. contabil - denumire generica pentru persoana şi/sau persoanele care lucrează în compartimentul financiar-contabil, care verifica documentele justificative şi întocmesc instrumentele de plată a cheltuielilor efectuate pe seama fondurilor publice;
    14. compartimentul financiar-contabil - structura organizatorică din cadrul instituţiei publice, în care este organizată execuţia bugetară (serviciu, birou, compartiment);
    15. consolidare - operaţiunea de eliminare a transferurilor de sume dintre bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), în vederea evitării dublei evidentieri a acestora;
    16. cota defalcata - procent stabilit din unele venituri ale bugetului de stat, care se aloca bugetelor locale;
    17. credite destinate unor acţiuni multianuale - sume alocate unor programe, proiecte, subproiecte, obiective şi altele asemenea, care se desfăşoară pe o perioadă mai mare de un an şi dau loc la credite de angajament şi credite bugetare;
    18. credit de angajament - limita maxima a cheltuielilor ce pot fi angajate, în timpul exerciţiului bugetar, în limitele aprobate;
    19. credit bugetar - suma aprobată prin buget, reprezentând limita maxima până la care se pot ordonanţa şi efectua plati în cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate în cursul exerciţiului bugetar şi/sau din exercitii anterioare pentru acţiuni multianuale, respectiv se pot angaja, ordonanţa şi efectua plati din buget pentru celelalte acţiuni;
    20. cofinantare - finanţarea unui program, proiect, subproiect, obiectiv şi altele asemenea, parţial prin credite bugetare, parţial prin finanţarea provenită din surse externe;
    21. contribuţie - prelevare obligatorie a unei părţi din veniturile persoanelor fizice şi juridice, cu sau fără posibilitatea obţinerii unei contraprestatii;
    22. datorie publică locală - totalitatea obligaţiilor de plată, interne şi externe, ale autorităţii administraţiei publice locale, la un moment dat, provenind din împrumuturi contractate sau garantate de aceasta de pe piaţa interna şi externa de capital;
    23. deficit bugetar - parte a cheltuielilor bugetare ce depăşeşte veniturile bugetare într-un an bugetar;
    24. deschidere de credite bugetare - aprobare comunicată trezoreriei statului de către ordonatorul principal de credite, în limita căreia se pot efectua repartizari de credite bugetare şi plati de casa din bugetele locale;
    25. dobânda - preţul folosirii temporare a capitalului împrumutat;
    26. donaţie - fonduri băneşti sau bunuri materiale primite de o instituţie publică de la o persoană juridică sau fizica cu titlu nerambursabil şi fără contraprestatie;
    27. echilibru bugetar - egalitatea dintre veniturile bugetare şi cheltuielile bugetare în cadrul unui exerciţiu bugetar;
    28. excedent bugetar - parte a veniturilor bugetare ce depăşeşte cheltuielile bugetare într-un an bugetar;
    29. execuţie bugetară - activitatea de încasare a veniturilor bugetare şi de efectuare a plăţii cheltuielilor aprobate prin buget;
    30. execuţie de casa a bugetului - complex de operaţiuni care se referă la încasarea veniturilor şi plata cheltuielilor bugetare;
    31. exerciţiu bugetar - perioada egala cu anul bugetar pentru care se elaborează, se aproba, se executa şi se raportează bugetul;
    32. fonduri publice locale - sume alocate din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), precum şi cele gestionate în afară bugetului local;
    33. fond de risc - fond constituit în afară bugetului local de către autorităţile administraţiei publice locale din comisioanele suportate de beneficiarii împrumuturilor garantate de către aceste autorităţi şi din alte surse;
    34. fond de rulment - partea din excedentul anual bugetar definitiv al bugetului local, care se constituie la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale şi se utilizează potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă;
    35. fond de rezerva bugetară - fond prevăzut la partea de cheltuieli a bugetelor locale;
    36. garanţie locală - angajament asumat de o autoritate a administraţiei publice locale faţă de instituţia creditoare de a plati acesteia o anumită suma, în cazul neexecutării obligaţiilor de plată de către agenţi economici şi servicii publice din subordinea acesteia, pentru împrumuturile interne şi externe garantate de aceasta autoritate;
    37. impozit - prelevare obligatorie, fără contraprestatie imediata, directa şi nerambursabilă, pentru satisfacerea necesităţilor de interes general;
    38. instituţii publice - denumire generica ce include comunele, oraşele, municipiile, sectoarele municipiului Bucureşti, judeţele, municipiul Bucureşti, instituţiile şi serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanţare a activităţii acestora;
    39. împrumut - suma primită de la un creditor de către o autoritate a administraţiei publice locale, rambursabila la un anumit termen (scadenta), cu plata unei sume în plus (dobânda) în favoarea creditorului;
    40. lichidarea cheltuielilor - faza în procesul execuţiei bugetare în care se verifica existenta angajamentelor, se determina sau se verifica realitatea sumei datorate, se verifica condiţiile de exigibilitate ale angajamentului, pe baza documentelor justificative care să ateste operaţiunile respective;
    41. ordonanţarea cheltuielilor - faza în procesul execuţiei bugetare în care se confirma ca livrările de bunuri şi servicii au fost efectuate sau alte creanţe au fost verificate şi ca plata poate fi realizată;
    42. plata cheltuielilor - faza în procesul execuţiei bugetare reprezentând actul final prin care instituţia publică achită obligaţiile sale faţă de terţi;
    43. proces bugetar - etape consecutive de elaborare, aprobare, executare, control şi raportare ale bugetului, care se încheie cu aprobarea contului anual de execuţie a acestuia;
    44. program - o acţiune sau un ansamblu coerent de acţiuni ce se referă la acelaşi ordonator principal de credite, proiectate pentru a realiza un obiectiv sau un set de obiective definite şi pentru care sunt stabiliţi indicatori de program care să evalueze rezultatele ce vor fi obţinute, în limitele de finanţare aprobate;
    45. registrul datoriei publice locale - documentul care evidenţiază situaţia datoriei publice locale contractate direct, în ordine cronologică, şi care are doua componente: subregistrul datoriei publice interne locale şi subregistrul datoriei publice externe locale;
    46. registrul garanţiilor locale - documentul care evidenţiază situaţia garanţiilor locale acordate de autorităţile administraţiei publice locale, în ordine cronologică, şi care are doua componente: subregistrul garanţiilor interne locale şi subregistrul garanţiilor externe locale;
    47. sume defalcate - parte alocata unităţilor administrativ-teritoriale din unele venituri ale bugetului de stat, în vederea echilibrarii bugetelor proprii ale acestora şi finanţării unor activităţi descentralizate sau cheltuieli publice noi, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, ale legii bugetului de stat şi legii de rectificare a acestuia;
    48. şeful compartimentului financiar-contabil - persoana care ocupa funcţia de conducere a compartimentului financiar-contabil şi care răspunde de activitatea de încasare a veniturilor şi de plată a cheltuielilor sau, după caz, una dintre persoanele care îndeplineşte aceste atribuţii în cadrul unei instituţii publice care nu are în structura sa un compartiment financiar-contabil sau persoana care îndeplineşte aceste atribuţii pe bază de contract, în condiţiile legii;
    49. taxa - suma plătită de o persoană fizica sau juridică pentru serviciile prestate acesteia de către o instituţie publică sau un serviciu public organizat în structura unei autorităţi a administraţiei publice locale;
    50. unităţi administrativ-teritoriale - comunele, oraşele, municipiile, sectoarele municipiului Bucureşti, judeţele şi municipiul Bucureşti;
    51. varsamant - modalitate de stingere a obligaţiei legale, prin virarea unei sume de bani, efectuată de un agent economic, o instituţie publică, un serviciu public ori o instituţie financiară;
    52. venituri bugetare - resursele băneşti care se cuvin bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a)-c), după caz, în baza unor prevederi legale, formate din impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri, cote defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum şi cele prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. b)-d);
    53. virare de credite bugetare - operaţiune prin care se diminuează creditul bugetar de la o subdiviziune a clasificaţiei bugetare care prezintă disponibilitati şi se majorează corespunzător o alta subdiviziune la care fondurile sunt insuficiente, cu respectarea dispoziţiilor legale de efectuare a operaţiunilor respective.
    Veniturile şi cheltuielile bugetare


    Articolul 3

    (1) Veniturile şi cheltuielile bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2), precum şi celelalte venituri şi cheltuieli evidentiate în afară bugetului local, cumulate la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, alcătuiesc bugetul general al unităţii administrativ-teritoriale, care, după consolidare, prin eliminarea transferurilor dintre bugete, va reflecta dimensiunea efortului financiar public în unitatea administrativ-teritorială pe anul respectiv, starea de echilibru sau dezechilibru, după caz.
    (2) Creditele bugetare aprobate se utilizează pentru finanţarea funcţiilor administraţiei publice locale, programelor, proiectelor, activităţilor, acţiunilor, obiectivelor şi a altora asemenea, potrivit scopurilor prevăzute în legi şi alte reglementări, şi vor fi angajate şi folosite în stricta corelare cu gradul previzionat de încasare a veniturilor bugetare.
    Autorizarea bugetară/Angajamentele multianuale


    Articolul 4

    (1) Prin aprobarea bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) se autorizeaza, pentru anul bugetar, veniturile şi cheltuielile bugetare, după caz.
    (2) Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), în cadrul cărora se angajează, se ordonanţează şi se efectuează plati, reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite.
    (3) Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai în limita creditelor bugetare aprobate.
    (4) Angajarea şi utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate atrag răspunderea celor vinovaţi, în condiţiile legii.
    (5) Pentru acţiunile multianuale se înscriu în buget, distinct, creditele de angajament şi creditele bugetare.
    (6) În vederea realizării acţiunilor multianuale ordonatorii de credite încheie angajamente legale, în limita creditelor de angajament aprobate prin buget pentru anul bugetar respectiv.
    Veniturile şi cheltuielile bugetelor locale


    Articolul 5

    (1) Veniturile bugetelor locale se constituie din:
    a) venituri proprii formate din: impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit;
    b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
    c) subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete;
    d) donaţii şi sponsorizări.
    (2) Fundamentarea veniturilor bugetelor locale se bazează pe constatarea şi evaluarea materiei impozabile şi a bazei de impozitare în funcţie de care se calculează impozitele şi taxele aferente, evaluarea serviciilor prestate şi a veniturilor obţinute din acestea, precum şi pe alte elemente specifice, inclusiv pe serii de date, în scopul evaluării corecte a veniturilor.
    (3) Fundamentarea, dimensionarea şi repartizarea cheltuielilor bugetelor locale, pe ordonatori de credite, pe destinaţii, respectiv pe acţiuni, activităţi, programe, proiecte, obiective, se efectuează în concordanta cu atribuţiile care revin autorităţilor administraţiei publice locale, cu priorităţile stabilite de acestea, în vederea funcţionarii lor şi în interesul colectivităţilor locale respective.
    (4) Fundamentarea şi aprobarea cheltuielilor bugetelor locale se efectuează în stricta corelare cu posibilităţile reale de încasare a veniturilor bugetelor locale, estimate a se realiza.
    Descentralizarea unor activităţi


    Articolul 6

    Trecerea de către Guvern, în administrarea şi finanţarea autorităţilor administraţiei publice locale, a unor cheltuieli publice, ca urmare a descentralizării unor activităţi, precum şi a altor cheltuieli publice noi se face prin lege, numai cu asigurarea resurselor financiare necesare realizării acestora, după cum urmează:
    a) în primul an, prin cuprinderea distinctă, în anexa la legea bugetului de stat, a resurselor necesare finanţării cheltuielilor publice transferate sau noilor cheltuieli publice, precum şi a criteriilor de repartizare;
    b) în anii următori, prin cuprinderea resurselor respective în ansamblul sumelor alocate unităţilor administrativ-teritoriale, cu excepţia celor nominalizate distinct prin anexa la legea bugetului de stat.


    Capitolul II Principii, reguli şi responsabilităţi


    Secţiunea 1 Principii şi reguli bugetare

    Principiul universalitatii

    Articolul 7

    (1) Veniturile şi cheltuielile se includ în buget în totalitate, în sume brute.
    (2) Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepţia donatiilor şi sponsorizarilor, care au stabilite destinaţii distincte.
    Principiul publicităţii


    Articolul 8

    Procesul bugetar este deschis şi transparent, acesta realizandu-se prin:
    a) publicarea în presa locală sau afişarea la sediul autorităţii administraţiei publice locale respective a proiectului de buget local şi a contului anual de execuţie a acestuia;
    b) dezbaterea publică a proiectului de buget local, cu prilejul aprobării acestuia;
    c) prezentarea contului anual de execuţie a bugetului local în şedinţa publică.
    Principiul unităţii


    Articolul 9

    (1) Veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document, pentru a se asigura utilizarea eficienta şi monitorizarea fondurilor publice locale.
    (2) Se interzic reţinerea şi utilizarea de venituri în regim extrabugetar şi constituirea de fonduri publice locale în afară bugetelor locale, dacă legea nu prevede altfel.
    Principiul unităţii monetare


    Articolul 10

    Toate operaţiunile bugetare se exprima în moneda naţionala.
    Principiul anualitatii


    Articolul 11

    (1) Veniturile şi cheltuielile bugetare sunt aprobate, în condiţiile legii, pe o perioadă de un an, care corespunde exerciţiului bugetar.
    (2) Toate operaţiunile de încasări şi plati efectuate în cursul unui an bugetar în contul unui buget aparţin exerciţiului corespunzător de execuţie a bugetului respectiv.
    Principiul specializării bugetare


    Articolul 12

    Veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu şi se aproba în buget pe surse de provenienţă şi, respectiv, pe categorii de cheltuieli grupate după natura economică şi destinaţia acestora.
    Principiul echilibrului


    Articolul 13

    Cheltuielile unui buget se acoperă integral din veniturile bugetului respectiv.
    Reguli bugetare


    Articolul 14

    (1) Este interzisă efectuarea de plati direct din veniturile încasate, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.
    (2) Cheltuielile bugetare au destinaţie precisa şi limitată şi sunt determinate de autorizările conţinute în legi specifice şi în legile bugetare anuale.
    (3) Nici o cheltuiala nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) şi nici nu poate fi angajata şi efectuată din aceste bugete, dacă nu exista baza legală pentru respectiva cheltuiala.
    (4) Nici o cheltuiala din fonduri publice locale nu poate fi angajata, ordonantata şi plătită dacă nu este aprobată potrivit legii şi nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare.
    (5) După aprobarea bugetelor locale pot fi aprobate acte normative cu implicaţii asupra acestora, dar cu precizarea surselor de acoperire a diminuării veniturilor sau a majorării cheltuielilor bugetare aferente exerciţiului bugetar pentru care s-au aprobat bugetele locale respective.


    Secţiunea a 2-a Competente şi responsabilităţi în procesul bugetar

    Aprobarea şi rectificarea bugetelor

    Articolul 15

    (1) Bugetele locale şi celelalte bugete prevăzute la art. 1 alin. (2) se aproba astfel:
    a) bugetele locale, bugetele împrumuturilor externe şi interne şi bugetele fondurilor externe nerambursabile, de către consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz;
    b) bugetele instituţiilor publice, finanţate integral sau parţial din bugetele locale, de către consiliile prevăzute la lit. a), în funcţie de subordonarea acestora;
    c) bugetele instituţiilor publice, finanţate integral din venituri proprii, inclusiv rectificarea acestora, de către conducerea instituţiei, cu avizul conform al ordonatorului principal de credite.
    (2) Pe parcursul exerciţiului bugetar consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot aproba rectificarea bugetelor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii de rectificare a bugetului de stat, precum şi ca urmare a unor propuneri fundamentate ale ordonatorilor principali de credite. Rectificarilor bugetelor locale li se vor aplica aceleaşi proceduri ca şi aprobării iniţiale a acestora, cu excepţia termenelor din calendarul bugetar.
    Rolul, competentele şi responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice locale


    Articolul 16

    Autorităţile administraţiei publice locale au următoarele competente şi responsabilităţi în ceea ce priveşte finanţele publice locale:
    a) elaborarea şi aprobarea bugetelor locale, în condiţii de echilibru bugetar, la termenele şi potrivit prevederilor stabilite prin prezenta ordonanţă de urgenţă;
    b) stabilirea, constatarea, controlul, urmărirea şi încasarea impozitelor şi taxelor locale, precum şi a altor venituri ale unităţilor administrativ-teritoriale, prin compartimente proprii de specialitate, în condiţiile legii;
    c) urmărirea şi raportarea execuţiei bugetelor locale, precum şi rectificarea acestora, pe parcursul anului bugetar, în condiţii de echilibru bugetar;
    d) stabilirea şi urmărirea modului de prestare a serviciilor publice de interes local, inclusiv opţiunea trecerii sau nu a acestor servicii în răspunderea unor agenţi economici specializaţi ori servicii publice de interes local, urmărindu-se eficientizarea acestora în beneficiul colectivităţilor locale;
    e) administrarea eficienta a bunurilor din proprietatea publică şi privată a unităţilor administrativ-teritoriale;
    f) contractarea directa de împrumuturi interne şi externe, pe termen scurt, mediu şi lung, şi urmărirea achitării, la scadenta, a obligaţiilor de plată rezultate din acestea;
    g) garantarea de împrumuturi interne şi externe, pe termen scurt, mediu şi lung, şi urmărirea achitării, la scadenta, a obligaţiilor de plată rezultate din împrumuturile respective de către beneficiari;
    h) administrarea fondurilor publice locale pe parcursul execuţiei bugetare, în condiţii de eficienta;
    i) stabilirea optiunilor şi a prioritatilor în aprobarea şi în efectuarea cheltuielilor publice locale;
    j) elaborarea, aprobarea, modificarea şi urmărirea realizării programelor de dezvoltare în perspectiva a unităţilor administrativ-teritoriale ca baza a gestionării bugetelor locale anuale;
    k) îndeplinirea şi a altor atribuţii, competente şi responsabilităţi prevăzute de dispoziţiile legale.
    Categorii de ordonatori de credite


    Articolul 17

    (1) Ordonatorii de credite sunt de trei categorii: ordonatori principali, ordonatori secundari şi ordonatori terţiari.
    (2) Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt preşedinţii consiliilor judeţene, primarul general al municipiului Bucureşti şi primării celorlalte unităţi administrativ-teritoriale.
    (3) Ordonatorii principali de credite pot delega aceasta calitate inlocuitorilor de drept sau altor persoane împuternicite în acest scop. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor preciza limitele şi condiţiile delegării.
    (4) Conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică, cărora li se aloca fonduri din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite, după caz.
    Rolul ordonatorilor de credite


    Articolul 18

    (1) Ordonatorii principali de credite analizează modul de utilizare a creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale şi prin bugetele instituţiilor publice, ai căror conducatori sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite, după caz, şi aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispoziţiilor legale.
    (2) Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate potrivit art. 15 alin. (1) lit. b), pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice, ai căror conducatori sunt ordonatori terţiari de credite, şi aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispoziţiilor legale.
    (3) Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor unităţilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate şi în condiţiile stabilite prin dispoziţiile legale.
    Responsabilităţile ordonatorilor de credite


    Articolul 19

    (1) Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale.
    (2) Ordonatorii de credite răspund de:
    a) elaborarea şi fundamentarea proiectului de buget propriu;
    b) urmărirea modului de realizare a veniturilor;
    c) angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare aprobate şi a veniturilor bugetare posibil de încasat;
    d) integritatea bunurilor aflate în proprietatea sau în administrarea instituţiei pe care o conduc;
    e) organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a situaţiilor financiare asupra situaţiei patrimoniului aflat în administrare şi execuţiei bugetare;
    f) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziţii publice şi a programului de investiţii publice;
    g) organizarea evidentei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenţi acestora;
    h) organizarea şi ţinerea la zi a evidentei patrimoniului, conform prevederilor legale;
    i) alte atribuţii stabilite de dispoziţiile legale.
    Controlul financiar preventiv propriu, auditul public intern şi controlul ulterior


    Articolul 20

    (1) Controlul financiar preventiv propriu şi auditul public intern se exercită asupra tuturor operaţiunilor care afectează fondurile publice şi/sau patrimoniul public şi privat şi sunt exercitate conform reglementărilor legale în domeniu.
    (2) Angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor din fonduri publice se aproba de ordonatorul de credite, iar plata acestora se efectuează de către contabil, cu excepţia prevederilor art. 50 alin. (7).
    (3) Angajarea şi ordonanţarea cheltuielilor se efectuează numai cu viza prealabilă de control financiar preventiv propriu, potrivit dispoziţiilor legale.
    (4) Formarea şi utilizarea fondurilor publice locale şi contul de execuţie a bugetelor locale sunt supuse controlului Curţii de Conturi, potrivit legii.


    Capitolul III Procesul bugetar


    Secţiunea 1 Proceduri privind elaborarea bugetelor

    Elaborarea bugetelor

    Articolul 21

    Proiectele bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) se elaborează de către ordonatorii principali de credite, având în vedere:
    a) prognozele principalilor indicatori macroeconomici şi sociali, pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget, precum şi pentru următorii 3 ani, elaborate de organele abilitate;
    b) politicile fiscale şi bugetare, naţionale şi locale;
    c) prevederile acordurilor de împrumuturi interne sau externe încheiate, ale memorandumurilor de finanţare sau ale altor acorduri internaţionale, semnate şi/sau ratificate;
    d) politicile şi strategiile sectoriale şi locale, precum şi priorităţile stabilite în formularea propunerilor de buget;
    e) propunerile de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor de credite din subordine;
    f) programele întocmite de ordonatorii principali de credite în scopul finanţării unor acţiuni sau ansamblu de acţiuni, cărora le sunt asociate obiective precise şi indicatori de rezultate şi de eficienta; programele sunt însoţite de estimarea anuală a performantelor fiecărui program, care trebuie să precizeze: acţiunile, costurile asociate, obiectivele urmărite, rezultatele obţinute şi estimate pentru anii următori, măsurate prin indicatori precisi, a căror alegere este justificată;
    g) programele de dezvoltare economico-socială în perspectiva ale unităţii administrativ-teritoriale, în concordanta cu politicile de dezvoltare la nivel naţional, regional, judeţean, zonal sau local.
    Conţinutul şi structura bugetelor


    Articolul 22

    (1) Veniturile şi cheltuielile se grupează în buget pe baza clasificaţiei bugetare aprobate de Ministerul Finanţelor Publice.
    (2) Veniturile sunt structurate pe capitole şi subcapitole, iar cheltuielile, pe părţi, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum şi alineate şi paragrafe, după caz.
    (3) Cheltuielile prevăzute în capitole şi articole au destinaţie precisa şi limitată.
    (4) Numărul de salariaţi, permanenţi şi temporari, şi fondul salariilor de baza se aproba distinct, prin anexa la bugetul fiecărei instituţii publice. Numărul de salariaţi aprobat fiecărei instituţii publice nu poate fi depăşit.
    (5) Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar, în conformitate cu creditele de angajament şi duratele de realizare a investiţiilor.
    (6) Programele se aproba ca anexe la bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2).
    (7) Fondurile externe nerambursabile şi împrumuturile interne şi externe se cuprind în anexe la bugetele locale şi se aproba o dată cu acestea.
    (8) Veniturile bugetelor locale sunt prevăzute în anexa nr. 1, iar cheltuielile acestora, în anexa nr. 2.
    Competente în stabilirea impozitelor şi taxelor locale


    Articolul 23

    Impozitele şi taxele locale se aproba de consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, în limitele şi în condiţiile legii.
    Regimul sumelor rezultate din valorificarea mijloacelor fixe şi a unor bunuri materiale, precum şi al sumelor încasate din concesionarea sau închirierea unor bunuri ori din valorificarea unor bunuri confiscate


    Articolul 24

    (1) Sumele încasate din vânzarea ca atare sau din valorificarea materialelor rezultate în urma demolarii, dezmembrarii ori dezafectarii, în condiţiile prevăzute de lege, a unor mijloace fixe sau din vânzarea unor bunuri materiale care aparţin instituţiilor publice, finanţate integral din bugetele locale, constituie venituri ale bugetelor locale şi se vărsa la acestea.
    (2) Sumele încasate potrivit alin. (1) de către celelalte instituţii publice constituie venituri ale bugetelor acestora.
    (3) Sumele încasate din concesionarea sau din închirierea unor bunuri aparţinând domeniului public ori privat al unităţilor administrativ-teritoriale constituie venituri ale bugetelor locale.
    (4) Sumele încasate din valorificarea bunurilor confiscate se fac venit la bugetul local, în funcţie de subordonarea instituţiilor care au dispus confiscarea acestora, în condiţiile legii.
    Regimul sumelor rezultate din vânzarea unor bunuri aparţinând domeniului privat


    Articolul 25

    Sumele încasate din vânzarea, în condiţiile legii, a unor bunuri aparţinând domeniului privat al unităţilor administrativ-teritoriale constituie venituri ale bugetelor locale.
    Taxe speciale pentru funcţionarea unor servicii publice locale


    Articolul 26

    (1) Pentru funcţionarea unor servicii publice locale, create în interesul persoanelor fizice şi juridice, consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, aproba taxe speciale.
    (2) Cuantumul taxelor speciale se stabileşte anual, iar veniturile obţinute din acestea se utilizează integral pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru înfiinţarea serviciilor publice locale, precum şi pentru finanţarea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare ale acestor servicii.
    (3) Prin regulamentul aprobat de consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, se vor stabili condiţiile şi sectoarele de activitate în care se pot institui taxele speciale, modul de organizare şi funcţionare a serviciilor publice pentru care se propun taxele respective, modalităţile de consultare şi de obţinere a acordului persoanelor fizice şi juridice beneficiare ale serviciilor respective.
    (4) Hotărârile luate de consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, în legătură cu perceperea taxelor speciale de la persoanele fizice şi juridice plătitoare vor fi afişate la sediul acestora sau vor fi publicate în presa.
    (5) Împotriva acestor hotărâri persoanele interesate pot face contestaţie în termen de 15 zile de la afişarea sau publicarea acestora. După expirarea acestui termen consiliul care a adoptat hotărârea se întruneşte şi deliberează asupra contestaţiilor primite.
    (6) Taxele speciale se încasează numai de la persoanele fizice şi juridice care se folosesc de serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respective.
    (7) Taxele speciale, instituite potrivit prevederilor prezentului articol, se încasează într-un cont distinct, deschis în afară bugetului local, fiind utilizate în scopurile pentru care au fost înfiinţate, iar contul de execuţie al acestora se aproba de consiliul local, judeţean sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz.
    Activităţi de natura economică


    Articolul 27

    (1) Serviciile publice de interes local care desfăşoară activităţi de natura economică au obligaţia calculării, înregistrării şi recuperării uzurii fizice şi morale a mijloacelor fixe aferente acestor activităţi, prin tarif sau preţ, potrivit legii.
    (2) Sumele reprezentând amortizarea calculată pentru aceste mijloace fixe se colectează într-un cont distinct, deschis la unităţile trezoreriei statului, în afară bugetului, se utilizează pentru realizarea de investiţii în domeniul respectiv şi se evidenţiază distinct în programul de investiţii, ca sursa de finanţare a acestora.
    (3) Activităţile de natura economică pentru care se calculează amortizarea mijloacelor fixe se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
    Cote defalcate din impozitul pe venit


    Articolul 28

    (1) Din impozitul pe venit, încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, se aloca lunar, în termen de 5 zile lucrătoare de la finele lunii în care s-a încasat acest impozit, o cota de 36% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, pe teritoriul cărora îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozite, 10% la bugetul propriu al judeţului şi 17% într-un cont distinct, deschis pe seama consiliului judeţean pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţului.
    (2) În execuţie, cota de 17% se aloca de către direcţiile de specialitate din aparatul propriu al consiliilor judeţene, în termen de 5 zile lucrătoare de la încasare, pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţului, proporţional cu sumele repartizate şi aprobate în acest scop în bugetele respective, potrivit prevederilor art. 29 alin. (3).
    (3) Cota de 63% din impozitul pe venit, pentru municipiul Bucureşti, se repartizează, în termenul prevăzut la alin. (1), astfel: 18% la bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, 36,5% la bugetul propriu al municipiului Bucureşti şi 8,5% într-un cont distinct, deschis pe seama Consiliului General al Municipiului Bucureşti pentru echilibrarea bugetelor locale ale sectoarelor şi municipiului Bucureşti.
    (4) În execuţie, cota de 8,5% se aloca de către direcţia de specialitate din aparatul propriu al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în termen de 5 zile lucrătoare de la încasare, pentru echilibrarea bugetelor locale ale sectoarelor şi municipiului Bucureşti, proporţional cu sumele repartizate şi aprobate în bugetele respective, potrivit prevederilor art. 29 alin. (5).
    (5) În situaţii deosebite, prin legea bugetului de stat, cotele defalcate din impozitul pe venit pot fi majorate.
    (6) Operaţiunile de virare a cotelor cuvenite din impozitul pe venit, prevăzute la alin. (1) şi (3), se efectuează de Ministerul Finanţelor Publice prin direcţiile generale ale finanţelor publice.
    (7) Plătitorii de impozite şi taxe care au organizate puncte de lucru stabile cu minimum 5 angajaţi sunt obligaţi să solicite înregistrarea fiscală a acestora, ca plătitori de impozit pe venituri din salarii, la organul fiscal în a cărui raza teritorială se afla punctul de lucru. Solicitarea se face în termen de 15 zile de la data infiintarii, pentru punctele de lucru nou-înfiinţate. Plătitorii de impozite şi taxe prevăzuţi la acest alineat au obligaţia sa organizeze evidenţa contabilă corespunzătoare pentru determinarea impozitului pe venitul din salarii calculat, reţinut şi vărsat.
    Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat


    Articolul 29

    (1) Pentru finanţarea cheltuielilor publice prevăzute la art. 6, precum şi pentru echilibrarea bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, prin legea bugetului de stat se aproba sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pe ansamblul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti.
    (2) Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, destinate echilibrarii bugetelor locale, vor fi repartizate pe judeţe, în funcţie de următoarele criterii:
    a) capacitatea financiară calculată în funcţie de impozitul pe venit încasat pe locuitor, în proporţie de 70% din sumele defalcate;
    b) suprafaţa judeţului, în proporţie de 30% din sumele defalcate.
    (3) Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, aprobate anual prin legea bugetului de stat, şi din cota de 17% prevăzută la art. 28 alin. (2), o cota de 25% se aloca bugetului propriu al judeţului, iar diferenţa se repartizează pe comune, oraşe şi municipii prin hotărâre a consiliului judeţean, după consultarea primarilor şi cu asistenţa tehnica de specialitate a direcţiei generale a finanţelor publice, în funcţie de următoarele criterii:
    a) capacitatea financiară calculată în baza impozitului pe venit încasat pe locuitor, în proporţie de 30%;
    b) suprafaţa unităţii administrativ-teritoriale, în proporţie de 30%;
    c) populaţia unităţii administrativ-teritoriale, în proporţie de 25%;
    d) alte criterii stabilite prin hotărâre a consiliului judeţean, în proporţie de 15%, care să asigure cu prioritate susţinerea programelor cu finanţare externa, care necesita cofinantare locală.
    (4) Consultarea primarilor se face de către o comisie constituită la nivelul fiecărui judeţ, formată din:
    a) preşedintele consiliului judeţean, în calitate de reprezentant al Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România;
    b) prefectul judeţului;
    c) reprezentantul din judeţul respectiv, desemnat de Asociaţia Municipiilor din România;
    d) reprezentantul din judeţul respectiv, desemnat de Asociaţia Oraşelor din România;
    e) reprezentantul din judeţul respectiv, desemnat de Asociaţia Comunelor din România;
    f) directorul general al direcţiei generale a finanţelor publice judeţene.
    (5) Pentru municipiul Bucureşti, din cota de 8,5% prevăzută la art. 28 alin. (4) se aloca o cota de 25% pentru bugetul propriu al municipiului Bucureşti, iar diferenţa se repartizează pe sectoarele municipiului Bucureşti, prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după consultarea primarilor de sector şi cu asistenţa tehnica de specialitate a direcţiei generale a finanţelor publice, în funcţie de aceleaşi criterii prevăzute la alin. (3).
    Transferuri consolidabile pentru bugetele locale


    Articolul 30

    (1) Transferurile de la bugetul de stat către bugetele locale se acordă pentru investiţii finanţate din împrumuturi externe la a căror realizare contribuie şi Guvernul, potrivit legii, şi se aproba anual, în poziţie globală, prin legea bugetului de stat.
    (2) Din bugetul de stat, prin bugetele unor ordonatori principali de credite ai acestuia, precum şi din alte bugete se pot acorda transferuri către bugetele locale pentru finanţarea unor programe de dezvoltare sau sociale, de interes naţional, judeţean sau local.
    Colaborare, cooperare, asociere, înfrăţire, aderare


    Articolul 31

    (1) Consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot aproba colaborarea sau asocierea pentru realizarea unor lucrări şi servicii publice locale. Colaborarea ori asocierea se realizează pe bază de convenţii sau contracte de asociere, în care se prevăd şi sursele de finanţare reprezentând contribuţia fiecărei autorităţi a administraţiei publice locale implicate. Convenţiile sau contractele de asociere se încheie de ordonatorii principali de credite, în condiţiile mandatelor aprobate de fiecare consiliu implicat în colaborare ori asociere.
    (2) Consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot hotărî asupra participării cu capital sau cu bunuri, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, la constituirea de societăţi comerciale sau la înfiinţarea unor servicii de interes public local ori judeţean, după caz, în condiţiile legii.
    (3) Fondurile necesare aplicării prevederilor alin. (1) şi (2) se asigura din bugetele locale.
    (4) Obligaţiile financiare rezultate din acorduri de cooperare, înfrăţire, precum şi din aderarea la asociaţii interne şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, hotărâte de consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, în condiţiile legii, se suporta din bugetele locale ale acestora.
    Fondul de rezerva bugetară


    Articolul 32

    (1) În bugetele locale se înscrie fondul de rezerva bugetară la dispoziţia consiliului local, judeţean şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, în cota de până la 5% din totalul cheltuielilor. Acesta se utilizează la propunerea ordonatorilor principali de credite, pe bază de hotărâri ale consiliilor respective, pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în cursul exerciţiului bugetar, pentru înlăturarea efectelor unor calamitati naturale, precum şi pentru acordarea unor ajutoare către unităţile administrativ-teritoriale în situaţii de extrema dificultate.
    (2) Fondul de rezerva bugetară prevăzut la alin. (1) poate fi majorat, în cursul anului, cu aprobarea consiliului local, judeţean şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, din disponibilităţile de credite bugetare care nu mai sunt necesare până la sfârşitul anului.


    Secţiunea a 2-a Calendarul bugetar

    Scrisoare-cadru. Limite de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi de transferuri consolidabile

    Articolul 33

    (1) Ministerul Finanţelor Publice transmite direcţiilor generale ale finanţelor publice, până la data de 1 iunie a fiecărui an, o scrisoare-cadru care va specifică contextul macroeconomic pe baza căruia vor fi întocmite proiectele de buget, metodologiile de elaborare a acestora, limitele sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi ale transferurilor consolidabile prevăzute la art. 30 alin. (1), pe ansamblul judeţului şi municipiului Bucureşti, după caz, în vederea elaborării de către ordonatorii de credite a proiectelor de buget prevăzute la art. 1 alin. (2).
    (2) Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat sau ai altor bugete, în bugetele cărora sunt prevăzute transferuri către bugetele locale, transmit autorităţilor administraţiei publice locale sumele aferente, în termen de 10 zile de la primirea limitelor de cheltuieli aprobate de Guvern, în vederea cuprinderii acestora în proiectele de buget.
    (3) Repartizarea pe unităţi administrativ-teritoriale a limitelor sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat destinate echilibrarii bugetelor locale se realizează în condiţiile prevederilor art. 29.
    Propunerile bugetare ale ordonatorilor principali de credite


    Articolul 34

    Ordonatorii principali de credite, pe baza limitelor sumelor primite potrivit prevederilor art. 33, elaborează şi depun la direcţiile generale ale finanţelor publice, până la data de 1 iulie, proiectele bugetelor locale echilibrate şi anexele la acestea, pentru anul bugetar următor, precum şi estimarile pentru următorii 3 ani, urmând ca acestea sa transmită proiectele bugetelor locale pe ansamblul judeţului şi municipiului Bucureşti la Ministerul Finanţelor Publice, până la data de 15 iulie a fiecărui an.
    Aprobarea şi centralizarea bugetelor locale


    Articolul 35

    (1) În termen de 5 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a legii bugetului de stat, Ministerul Finanţelor Publice transmite direcţiilor generale ale finanţelor publice sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi transferurile consolidabile, aprobate prin legea bugetului de stat.
    (2) Consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în condiţiile legii, repartizează pe unităţi administrativ-teritoriale, în termen de 5 zile de la comunicare, sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum şi transferurile consolidabile, în vederea definitivării proiectelor bugetelor locale de către ordonatorii principali de credite.
    (3) Pe baza veniturilor proprii şi a sumelor repartizate potrivit alin. (2), ordonatorii principali de credite, în termen de 15 zile de la publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, definitiveaza proiectul bugetului local, care se publică în presa locală sau se afişează la sediul unităţii administrativ-teritoriale. Locuitorii pot depune contestaţii privind proiectul de buget în termen de 15 zile de la data publicării sau afişării acestuia.
    (4) În 5 zile de la expirarea termenului de depunere a contestaţiilor prevăzut la alin. (3), proiectul bugetului local, însoţit de raportul primarului, al preşedintelui consiliului judeţean sau al primarului general al municipiului Bucureşti, după caz, şi de contestaţiile depuse de locuitori, este supus aprobării consiliului local, judeţean sau Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, de către ordonatorii principali de credite.
    (5) Consiliul local, judeţean şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, în termen de maximum 10 zile de la data supunerii spre aprobare a proiectului de buget potrivit alin. (4), se pronunţa asupra contestaţiilor şi adopta proiectul bugetului local, după ce acesta a fost votat pe capitole, subcapitole, titluri, articole, precum şi alineate, după caz, şi pe anexe.
    (6) Proiectele de buget prevăzute la art. 1 alin. (2) se aproba de consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, în termen de maximum 45 de zile de la data publicării legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    (7) În cazul în care consiliile locale, judeţene sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, nu aproba proiectele bugetelor locale în termenul prevăzut la alin. (6), direcţiile generale ale finanţelor publice dispun sistarea alimentarii cu cote şi sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi cu transferuri consolidabile, până la aprobarea acestora de către consiliile locale, judeţene sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz. În aceasta situaţie, din bugetele locale se pot efectua plati numai în limita celorlalte venituri încasate.
    (8) Ordonatorii principali de credite au obligaţia sa transmită direcţiilor generale ale finanţelor publice bugetele locale aprobate, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, de către consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, în termen de 5 zile de la aprobarea acestora. Direcţiile generale ale finanţelor publice, în termen de 10 zile, întocmesc şi transmit Ministerului Finanţelor Publice bugetele pe ansamblul fiecărui judeţ, respectiv al municipiului Bucureşti, grupate în cadrul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti, pe comune, oraşe, municipii, sectoare ale municipiului Bucureşti şi bugetul propriu, pe structura clasificaţiei bugetare.
    Procesul bugetar în cazul neaprobarii bugetului de stat de către Parlament


    Articolul 36

    (1) Dacă legea bugetului de stat nu a fost adoptată cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, se aplică în continuare bugetele anului precedent, până la aprobarea noilor bugete, limitele lunare de cheltuieli neputând depăşi de regula 1/12 din prevederile bugetelor anului precedent, cu excepţia cazurilor deosebite, temeinic justificate de către ordonatorii de credite, sau, după caz, 1/12 din sumele propuse în proiectul de buget, în situaţia în care acestea sunt mai mici decât cele din anul precedent.
    (2) Instituţiile publice şi acţiunile, noi, aprobate în anul curent, dar care încep cu data de 1 ianuarie a anului bugetar următor, vor fi finanţate, până la aprobarea bugetului, în limita a 1/12 din prevederile acestora cuprinse în proiectul de buget.
    (3) Direcţiile generale ale finanţelor publice vor acorda unităţilor administrativ-teritoriale sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi transferuri consolidabile, cu încadrarea în limita lunară de 1/12 din prevederile bugetare ale anului precedent.
    (4) În cazul în care necesarul de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi transferuri consolidabile depăşeşte limita lunară de 1/12 din prevederile bugetare ale anului precedent, după utilizarea integrală a veniturilor şi cotelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, direcţiile generale ale finanţelor publice pot aproba suplimentarea acestora, pe baza analizelor şi fundamentarilor prezentate de ordonatorii principali de credite.
    (5) În situaţia în care sumele prevăzute la alin. (4) sunt propuse în proiectul bugetului de stat mai mici decât cele din anul precedent, limitele lunare se acordă în cota de 1/12 din sumele propuse prin proiectul bugetului de stat.


    Secţiunea a 3-a Prevederi referitoare la investiţii publice locale

    Prezentarea investiţiilor publice în proiectul de buget

    Articolul 37

    Cheltuielile pentru investiţiile publice şi alte cheltuieli de investiţii finanţate din fonduri publice locale se cuprind în proiectele de buget, în baza programului de investiţii publice al fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, întocmit de ordonatorii principali de credite, care se prezintă ca anexa la bugetul iniţial şi, respectiv, rectificat şi se aproba de consiliul local, judeţean şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz.
    Informaţii privind programele de investiţii publice


    Articolul 38

    (1) Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale întocmesc anual programul de investiţii publice pe clasificatia funcţională.
    (2) Pentru fiecare obiectiv inclus în programul de investiţii sunt prezentate informaţii financiare şi nefinanciare.
    (3) Informaţiile financiare vor include:
    a) valoarea totală a proiectului;
    b) creditele de angajament;
    c) creditele bugetare;
    d) graficul de finanţare, pe surse şi ani, corelat cu graficul de execuţie;
    e) analiza cost-beneficiu, care va fi realizată şi în cazul obiectivelor în derulare;
    f) costurile de funcţionare şi de întreţinere după punerea în funcţiune.
    (4) Informaţiile nefinanciare vor include:
    a) strategia în domeniul investiţiilor care va cuprinde obligatoriu priorităţile investitionale şi legătură dintre diferite proiecte, criteriile de analiza care determina introducerea în programul de investiţii a obiectivelor noi, în detrimentul celor în derulare;
    b) descrierea proiectului;
    c) stadiul fizic al obiectivelor.
    Rolul metodologic al Ministerului Finanţelor Publice


    Articolul 39

    Ministerul Finanţelor Publice este împuternicit sa stabilească conţinutul, forma şi informaţiile referitoare la programele de investiţii necesare în procesul de elaborare a bugetului.
    Aprobarea proiectelor de investiţii publice locale


    Articolul 40

    (1) Documentaţiile tehnico-economice ale obiectivelor de investiţii noi, a căror finanţare se asigura integral sau în completare din bugetele locale, precum şi ale celor finanţate din împrumuturi interne şi externe, contractate direct sau garantate de autorităţile administraţiei publice locale, se aproba de consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz.
    (2) Documentaţiile tehnico-economice ale obiectivelor de investiţii noi, care se finanţează din împrumuturi externe şi, în completare, din transferuri de la bugetul de stat şi din alte surse, precum şi ale celor finanţate integral sau în completare din împrumuturi externe contractate ori garantate de stat, indiferent de valoarea acestora, se supun spre aprobare Guvernului.
    (3) Documentaţiile tehnico-economice pentru investiţiile destinate prevenirii sau inlaturarii efectelor produse de acţiuni accidentale şi de calamitati naturale, elaborate şi avizate potrivit dispoziţiilor legale, precum şi notele de fundamentare privind celelalte cheltuieli de investiţii cuprinse în poziţia globală "alte cheltuieli de investiţii" se aproba de ordonatorii principali de credite.
    (4) Ordonatorii principali de credite, pe propria răspundere, actualizează şi aproba valoarea fiecărui obiectiv de investiţii nou sau în continuare, indiferent de sursele de finanţare ori de competenţa de aprobare a acestora, în funcţie de evoluţia indicilor de preţuri. Aceasta operaţiune este supusă controlului financiar preventiv propriu.
    Condiţii pentru includerea investiţiilor în proiectul bugetului


    Articolul 41

    (1) Obiectivele de investiţii şi celelalte cheltuieli asimilate investiţiilor se cuprind în programele de investiţii anuale, anexe la buget, numai dacă, în prealabil, documentaţiile tehnico-economice, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor asimilate investiţiilor, au fost elaborate şi aprobate potrivit dispoziţiilor legale.
    (2) Ordonatorii principali de credite stabilesc priorităţile în repartizarea sumelor pe fiecare obiectiv înscris în programul de investiţii, în limita fondurilor cuprinse în proiectul de buget cu aceasta destinaţie, asigurând totodată realizarea obiectivelor de investiţii în cadrul duratelor de execuţie aprobate.
    Structura programelor de investiţii publice locale


    Articolul 42

    (1) În programele de investiţii se nominalizeaza obiectivele de investiţii grupate pe: investiţii în continuare, investiţii noi şi poziţia globală "alte cheltuieli de investiţii", pe categorii de investiţii.
    (2) Poziţia globală "alte cheltuieli de investiţii" cuprinde următoarele categorii de investiţii:
    a) achiziţii de imobile;
    b) dotări independente;
    c) cheltuieli pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate, a studiilor de fezabilitate, proiectelor şi altor studii aferente obiectivelor de investiţii;
    d) cheltuieli de expertiza, proiectare şi de execuţie privind consolidările şi intervenţiile pentru prevenirea sau înlăturarea efectelor produse de acţiuni accidentale şi calamitati naturale cutremure, inundaţii, alunecări, prabusiri şi tasari de teren, incendii, accidente tehnice, precum şi cheltuielile legate de realizarea acestor investiţii;
    e) lucrări de foraj, cartarea terenului, fotogrammetrie, determinări seismologice, consultanţa, asistenţa tehnica şi alte cheltuieli asimilate investiţiilor, potrivit legii.
    (3) Cheltuielile de investiţii prevăzute la alin. (2) se detaliază în anexa distinctă de către ordonatorul principal de credite, pe bază de note de fundamentare, care vor cuprinde elemente referitoare la necesitatea, oportunitatea şi alţi indicatori caracteristici unor asemenea investiţii, şi se aproba de consiliul local, judeţean şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, o dată cu bugetul local.
    Acordurile internaţionale legate de investiţiile publice locale


    Articolul 43

    Toate angajamentele legale din care rezultă o cheltuiala pentru investiţiile publice şi alte cheltuieli asimilate investiţiilor, cofinantate de o instituţie internationala, se vor efectua în conformitate cu prevederile acordului de finanţare.
    Monitorizarea de către ordonatorii principali de credite a proiectelor de investiţii


    Articolul 44

    (1) În situaţia în care, pe parcursul execuţiei bugetare, din motive obiective, implementarea unui proiect de investiţii nu se poate realiza conform proiectiei bugetare, ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale pot propune consiliilor locale, judeţene şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, până la data de 31 octombrie, aprobarea redistribuirii fondurilor între proiectele înscrise în programul de investiţii.
    (2) Ordonatorii principali de credite sunt responsabili de utilizarea eficienta a fondurilor alocate investiţiilor, precum şi de realizarea obiectivelor de investiţii incluse în programele de investiţii.


    Secţiunea a 4-a Execuţia bugetară

    Principii în execuţia bugetară

    Articolul 45

    (1) Prin bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) se cuprind şi se aproba, după caz, veniturile şi creditele bugetare în structura clasificaţiei bugetare.
    (2) Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exerciţiului bugetar.
    (3) Cheltuielile de personal aprobate nu pot fi majorate prin virari de credite bugetare.
    (4) Virările de credite bugetare de la un capitol la alt capitol al clasificaţiei bugetare şi de la un program la altul se aproba de consiliul local, judeţean şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pe baza justificarilor corespunzătoare ale ordonatorilor principali de credite, şi se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor.
    (5) Virările de credite bugetare în cadrul aceluiaşi capitol bugetar, inclusiv între programele aceluiaşi capitol, care nu contravin dispoziţiilor prezentului articol, legii bugetului de stat sau legii de rectificare, sunt în competenţa fiecărui ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu şi bugetele instituţiilor şi serviciilor publice subordonate, şi se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor.
    (6) Propunerile de virari de credite bugetare sunt însoţite de justificări, detalieri şi necesitaţi privind execuţia, până la finele anului bugetar, a capitolului şi subdiviziunii clasificaţiei bugetare, precum şi a programului, de la care se disponibilizeaza şi, respectiv, a capitolului şi subdiviziunii clasificaţiei bugetare şi a programului, la care se suplimenteaza prevederile bugetare.
    (7) Virările de credite bugetare, în condiţiile prevederilor alin. (4) şi (5), se pot efectua începând cu trimestrul al III-lea al anului bugetar.
    Repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor bugetare


    Articolul 46

    (1) Veniturile şi cheltuielile aprobate în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) se repartizează pe trimestre, în funcţie de termenele legale de încasare a veniturilor şi de perioada în care este necesară efectuarea cheltuielilor.
    (2) Repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor bugetare se aproba de către:
    a) Ministerul Finanţelor Publice, pentru sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi pentru transferurile de la acest buget, prevăzute la art. 30 alin. (1), pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, transmise de direcţiile generale ale finanţelor publice, în termen de 20 de zile de la data publicării legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Sumele astfel aprobate se repartizează pe unităţile administrativ-teritoriale de către direcţiile generale ale finanţelor publice;
    b) ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, pentru bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), în termen de 15 zile de la aprobarea sumelor prevăzute la lit. a).
    (3) Repartizarea pe trimestre a transferurilor prevăzute la art. 30 alin. (2) se comunică autorităţilor administraţiei publice locale de către ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat sau ai altor bugete, în termen de 10 zile de la aprobarea de către Ministerul Finanţelor Publice a repartizării pe trimestre a creditelor bugetare ale acestor bugete.
    Deschiderea de credite bugetare


    Articolul 47

    (1) Creditele bugetare aprobate prin bugetele locale pot fi folosite prin deschideri de credite efectuate de către ordonatorii principali de credite ai acestora, în limita sumelor aprobate, potrivit destinaţiei stabilite şi cu respectarea dispoziţiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective.
    (2) Deschiderile de credite bugetare pentru transferurile de la bugetul de stat sau de la alte bugete către bugetele locale, în cadrul limitelor prevăzute în bugetele respective, se efectuează de către Ministerul Finanţelor Publice, pentru cele prevăzute la art. 30 alin. (1), prin direcţiile generale ale finanţelor publice, la cererea ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, în funcţie de necesităţile execuţiei bugetare, cu respectarea destinaţiei, sau de către ceilalţi ordonatori principali de credite, pentru transferurile prevăzute la art. 30 alin. (2).
    (3) Efectuarea cheltuielilor bugetare se face numai pe bază de documente justificative, care să confirme angajamentele contractuale sau din convenţii, primirea bunurilor materiale, prestarea serviciilor, executarea de lucrări, plata salariilor şi a altor drepturi băneşti, plata obligaţiilor bugetare, precum şi a altor obligaţii.
    Transferurile de atribuţii către autorităţile administraţiei publice locale


    Articolul 48

    (1) În situaţiile în care, în timpul exerciţiului bugetar, pe baza dispoziţiilor legale, au loc treceri de instituţii, acţiuni sau sarcini în finanţarea autorităţilor administraţiei publice locale, Ministerul Finanţelor Publice este autorizat sa introducă modificările corespunzătoare în volumul şi în structura bugetului de stat, fără afectarea echilibrului bugetar.
    (2) Consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, vor aproba modificările intervenite potrivit alin. (1) în structura bugetelor proprii şi, respectiv, ale instituţiilor publice subordonate.
    Fondurile externe nerambursabile


    Articolul 49

    (1) Creditele bugetare aferente fondurilor externe nerambursabile au caracter previzional şi se derulează conform acordurilor încheiate cu partenerii externi.
    (2) Fondurile externe nerambursabile vor fi încasate într-un cont distinct în afară bugetului local şi vor fi cheltuite numai în limita disponibilităţilor existente în acest cont şi în scopul în care au fost acordate.
    Execuţia bugetară


    Articolul 50

    (1) În procesul execuţiei bugetare cheltuielile bugetare parcurg următoarele faze: angajament, lichidare, ordonantare, plata.
    (2) Execuţia bugetară la oraşe, municipii, sectoarele municipiului Bucureşti, judeţe şi municipiul Bucureşti se bazează pe principiul separarii atribuţiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite de atribuţiile persoanelor care au calitatea de contabil.
    (3) Operaţiunile specifice angajării, lichidării şi ordonanţării cheltuielilor sunt în competenţa ordonatorilor de credite şi se efectuează pe baza avizelor compartimentelor de specialitate ale instituţiilor publice.
    (4) Plata cheltuielilor este asigurata de şeful compartimentului financiar-contabil în limita fondurilor disponibile.
    (5) Instrumentele de plată trebuie să fie însoţite de documentele justificative. Aceste documente trebuie să certifice exactitatea sumelor de plată, recepţia bunurilor şi executarea serviciilor şi altele asemenea, conform angajamentelor legale încheiate. Instrumentele de plată se semnează de contabil şi şeful compartimentului financiar-contabil.
    (6) Efectuarea plăţilor, în limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe bază de acte justificative, întocmite în conformitate cu dispoziţiile legale, şi numai după ce acestea au fost angajate, lichidate şi ordonanţate.
    (7) Plata cheltuielilor la comune şi la instituţiile publice la care compartimentul financiar-contabil are un număr de personal mai mic de 5 persoane se realizează de către ordonatorul de credite şi persoana imputernicita cu atribuţii financiar-contabile, dar cu respectarea normelor metodologice privind organizarea, evidenta şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale.
    (8) Pentru anumite categorii de cheltuieli se pot efectua plati în avans de până la 30%, în condiţiile dispoziţiilor legale.
    (9) Sumele reprezentând plati în avans, efectuate potrivit alin. (8) şi nejustificate prin bunuri livrate, lucrări executate şi servicii prestate, până la sfârşitul anului, în condiţiile prevederilor contractuale, vor fi recuperate de instituţiile publice care au acordat avansurile şi se vor restitui bugetului din care au fost avansate.
    (10) În cazul nelivrarii bunurilor, neefectuarii lucrărilor şi serviciilor angajate, pentru care s-au plătit avansuri, recuperarea sumelor de către instituţia publică se face cu perceperea dobânzilor şi penalitatilor de întârziere la nivelul celor existente pentru veniturile bugetare, calculate pentru perioada de când s-au acordat şi până s-au recuperat.
    (11) Fac excepţie de la prevederile alin. (9) situaţiile expres reglementate prin dispoziţiile legale.
    Plata salariilor


    Articolul 51

    (1) Salariile la instituţiile publice cărora li se aplică prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se plătesc o dată pe luna, în perioada 5-15 a fiecărei luni, pentru luna precedenta.
    (2) Eşalonarea plăţilor pe zile, pentru ordonatorii principali de credite şi instituţiile şi serviciile publice din subordinea acestora, se face de către direcţia generală a finanţelor publice, la propunerea ordonatorilor principali de credite.
    (3) La ordonatorii principali de credite şi instituţiile şi serviciile publice din subordinea acestora, la care salariile se plătesc de doua ori pe luna, aplicarea prevederilor alin. (1) şi (2) se face începând cu luna ianuarie 2005.
    Regimul creditelor bugetare neutilizate de ordonatorii de credite


    Articolul 52

    (1) Ordonatorii principali de credite au obligaţia de a analiza lunar necesitatea menţinerii unor credite bugetare pentru care, în baza unor dispoziţii legale sau din alte cauze, sarcinile au fost desfiinţate sau amânate şi de a propune consiliilor locale, judeţene şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, anularea creditelor respective.
    (2) Pentru ultima luna a anului bugetar termenul limita pentru aplicarea prevederilor alin. (1) este de 10 decembrie.
    (3) Cu creditele bugetare anulate în condiţiile alin. (1) se majorează fondul de rezerva bugetară la dispoziţia consiliului local, judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz.
    Contul anual de execuţie


    Articolul 53

    (1) Ordonatorii principali de credite întocmesc şi prezintă spre aprobare consiliilor locale, judeţene şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, până la data de 31 mai a anului următor, conturile anuale de execuţie a bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2), în structura următoare:
    a) la venituri: prevederi bugetare iniţiale; prevederi bugetare definitive; încasări realizate;
    b) la cheltuieli: credite bugetare iniţiale; credite bugetare definitive; plati efectuate.
    (2) Trimestrial şi anual, ordonatorii principali de credite întocmesc situaţii financiare asupra execuţiei bugetare, care se depun la direcţiile generale ale finanţelor publice; după verificare, acestea întocmesc şi depun la Ministerul Finanţelor Publice situaţii financiare centralizate privind execuţia bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2), la termenele şi potrivit normelor stabilite de acesta.
    (3) Ordonatorii principali de credite au obligaţia sa întocmească şi sa anexeze la situaţiile financiare anuale rapoarte anuale de performanţă, în care să prezinte, pe fiecare program, obiectivele, rezultatele preconizate şi cele obţinute, indicatorii şi costurile asociate, precum şi situaţii privind angajamentele legale.
    (4) Situaţiile financiare anuale, inclusiv anexele la acestea, se prezintă de către ordonatorii principali de credite spre aprobare consiliilor locale, judeţene şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz.
    Excedentul sau deficitul bugetar


    Articolul 54

    (1) Excedentul anual al bugetului local, rezultat la încheierea exerciţiului bugetar, după efectuarea regularizarilor în limita sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prevăzute la art. 6 lit. a) şi a celor exceptate la lit. b), precum şi a transferurilor consolidabile din bugetul de stat sau din alte bugete, se utilizează, în ordine, pentru:
    a) rambursarea eventualelor împrumuturi restante; plata dobânzilor, comisioanelor, spezelor şi a altor costuri aferente acestora;
    b) constituirea fondului de rulment.
    (2) Disponibilităţile fondului de rulment sunt purtătoare de dobânda, se păstrează într-un cont distinct, deschis pe seama fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, la unităţile teritoriale ale trezoreriei statului, în afară bugetului local, şi pot fi utilizate, temporar, pentru acoperirea golurilor de casa provenite din decalaje între veniturile şi cheltuielile anului curent, precum şi pentru acoperirea definitivă a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exerciţiului bugetar.
    (3) Fondul de rulment poate fi utilizat şi pentru finanţarea unor investiţii din competenţa autorităţilor administraţiei publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale în interesul colectivităţii.
    (4) Utilizarea fondului de rulment în condiţiile alin. (2) şi (3) şi contul de execuţie al acestuia se aproba de consiliul local, judeţean şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, în afară bugetului local.
    Execuţia de casa a bugetelor locale


    Articolul 55

    (1) Execuţia de casa a bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) se efectuează prin unităţile teritoriale ale trezoreriei statului, evidentiindu-se în conturi distincte:
    a) veniturile bugetare încasate pe structura clasificaţiei bugetare;
    b) efectuarea plăţilor dispuse de persoanele autorizate ale instituţiilor publice, în limita creditelor bugetare şi destinaţiilor aprobate potrivit dispoziţiilor legale;
    c) efectuarea operaţiunilor de încasări şi plati privind datoria publică interna şi externa rezultată din împrumuturi contractate sau garantate de stat, precum şi cele contractate sau garantate de autorităţile administraţiei publice locale, inclusiv a celor privind rambursarea ratelor la scadenta şi plata dobânzilor, comisioanelor, spezelor şi altor costuri aferente;
    d) efectuarea altor operaţiuni financiare în contul autorităţilor administraţiei publice locale;
    e) păstrarea disponibilităţilor reprezentând fonduri externe nerambursabile sau contravaloarea în lei a acestora, primite pe bază de acorduri şi înţelegeri guvernamentale şi de la organisme internaţionale, şi utilizarea acestora potrivit bugetelor aprobate;
    f) alte operaţiuni financiare prevăzute de lege.
    (2) Pentru împrumuturile contractate, altele decât cele din disponibilităţile contului curent general al trezoreriei statului, autorităţile administraţiei publice locale îşi pot deschide conturi la societăţi comerciale bancare, în vederea derulării acestora.
    (3) În execuţie, alocarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat se efectuează lunar de către direcţiile generale ale finanţelor publice, pe baza fundamentarilor prezentate de ordonatorii principali de credite.
    Principii ale încheierii execuţiei bugetare


    Articolul 56

    (1) Execuţia bugetară se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an.
    (2) Orice venit neincasat şi orice cheltuiala angajata, lichidată şi ordonantata, în cadrul prevederilor bugetare, şi neplatita până la data de 31 decembrie se va incasa sau se va plati, după caz, în contul bugetului pe anul următor.
    (3) Creditele bugetare neutilizate până la închiderea anului sunt anulate de drept.
    (4) Disponibilităţile din fondurile externe nerambursabile şi cele din fondurile publice destinate cofinanţării contribuţiei financiare a Comunităţii Europene, rămase la finele exerciţiului bugetar în conturile structurilor de implementare, se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie.
    (5) Fondurile prevăzute la alin. (4) se utilizează în condiţiile prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă şi potrivit acordurilor încheiate cu partenerii externi.


    Capitolul IV Împrumuturi

    Aprobarea împrumuturilor

    Articolul 57

    (1) Consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot aproba contractarea sau garantarea de împrumuturi interne sau externe, pe termen scurt, mediu şi lung, pentru realizarea de investiţii publice de interes local, precum şi pentru refinantarea datoriei publice locale.
    (2) Consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, hotărăsc, la propunerea ordonatorului principal de credite, contractarea sau garantarea de împrumuturi, cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor ce le compun.
    (3) Consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot aproba angajarea de împrumuturi interne fără garanţia statului, cu condiţia informării prealabile a Ministerului Finanţelor Publice.
    (4) Împrumuturile externe se vor contracta direct sau se vor garanta de către autorităţile administraţiei publice locale numai cu avizul comisiei de autorizare a acestor împrumuturi, ale carei componenta şi funcţionare se aproba prin hotărâre a Guvernului.
    (5) Autorităţile administraţiei publice locale pot beneficia şi de împrumuturi externe contractate sau garantate de stat, în condiţiile legii.
    Datoria publică locală


    Articolul 58

    (1) Datoria publică locală reprezintă o obligaţie generală care trebuie rambursata, conform acordurilor încheiate, din veniturile proprii ale unităţii administrativ-teritoriale prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a).
    (2) Instrumentele datoriei publice locale sunt:
    a) titluri de valoare;
    b) împrumuturi de la societăţile comerciale bancare sau de la alte instituţii de credit.
    (3) Emiterea şi lansarea titlurilor de valoare se pot face direct de către autorităţile administraţiei publice locale sau prin intermediul unor agenţii ori al altor instituţii specializate.
    (4) Valoarea totală a datoriei contractate de autoritatea administraţiei publice locale va fi înscrisă în registrul de evidenta a datoriei publice locale al acestei autorităţi şi se raportează anual prin situaţiile financiare.
    (5) Registrul de evidenta a datoriei publice locale va include informaţii care să specifice suma totală a datoriilor autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi detalierea datoriilor şi alte informaţii stabilite prin norme metodologice privind registrul de evidenta a datoriei publice locale, emise de Ministerul Finanţelor Publice.
    (6) Valoarea totală a garanţiilor emise de autoritatea administraţiei publice locale se înscrie în registrul garanţiilor locale al acestei autorităţi şi se raportează anual prin situaţiile financiare.
    (7) Registrul garanţiilor locale cuprinde informaţii care să specifice suma totală a garanţiilor emise de autoritatea administraţiei publice locale, precum şi detalierea garanţiilor şi alte informaţii stabilite prin norme metodologice privind registrul de evidenta a garanţiilor locale, emise de Ministerul Finanţelor Publice.
    (8) După contractarea şi/sau garantarea de împrumuturi interne şi/sau externe, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a transmite Ministerului Finanţelor Publice, în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a contractului respectiv, copii de pe fiecare document primar care atesta, după caz:
    a) contractarea/garantarea împrumutului;
    b) actul adiţional la contractul/acordul de împrumut/garantare, dacă au fost aduse modificări la acesta, cu respectarea clauzelor contractuale.
    (9) Pe perioada utilizării şi rambursarii împrumutului contractat/garantat, raportarea la Ministerul Finanţelor Publice a datelor privind datoria publică locală se efectuează lunar, în termen de 20 de zile de la sfârşitul perioadei de raportare.
    (10) În scopul evaluării datoriei publice locale, orice obligaţie de plată, exprimată în alta moneda decât cea naţionala, este calculată în moneda naţionala, utilizându-se cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţionala a României pentru ultima zi din perioada la care se face raportarea.
    (11) Serviciul datoriei publice locale nu reprezintă obligaţii sau raspunderi ale Guvernului şi acesta va fi plătit din bugetele locale şi din împrumuturi pentru refinantarea datoriei publice locale.
    Condiţii pentru contractarea sau garantarea de împrumuturi


    Articolul 59

    (1) Împrumuturile contractate de unităţile administrativ-teritoriale, precum şi cele contractate de agenţii economici şi serviciile publice din subordinea acestora pot fi garantate de către acestea prin veniturile proprii prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a).
    (2) Orice garantare prin venituri devine valabilă şi se aplică din momentul acordării garanţiei; veniturile care se constituie în garanţie şi care sunt încasate la bugetul local vor fi supuse condiţiilor acordului de garantare respectiv, care se va aplica cu prioritate faţă de orice revendicari ale unor terţi către autoritatea administraţiei publice locale respective, indiferent dacă aceste terţe părţi cunosc sau nu cunosc acordul de garantare.
    (3) Documentul prin care se încheie acordul de garantare prin venituri trebuie înregistrat la autorităţile administraţiei publice locale şi la împrumutător.
    (4) Autorităţilor administraţiei publice locale li se interzice accesul la împrumuturi sau sa garanteze orice fel de împrumut, dacă totalul datoriilor anuale reprezentând ratele scadente la împrumuturile contractate şi/sau garantate, dobânzile şi comisioanele aferente acestora, inclusiv ale împrumutului care urmează să fie contractat şi/sau garantat în anul respectiv, depăşeşte limita de 20% din totalul veniturilor prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a), cu excepţia cazurilor aprobate prin legi speciale.
    (5) Condiţiile alin. (4) se aplică inclusiv pentru datoriile anuale care decurg din împrumuturile contractate şi/sau garantate de stat pentru autorităţile administraţiei publice locale.
    (6) În scopul calculării acestei limite, pentru împrumuturile contractate şi/sau garantate, cu o rata variabila a dobânzii, se va efectua calculul folosindu-se rata dobânzii valabilă la data întocmirii documentaţiei.
    (7) În scopul calculării acestei limite, împrumuturile acordate în valută vor fi luate în calcul la valoarea cursului de schimb valutar comunicat de Banca Naţionala a României la data efectuării calculului.
    (8) Ratele scadente aferente împrumuturilor, dobânzile şi comisioanele datorate de unităţile administrativ-teritoriale se prevăd în bugetul local sau, după caz, se pot contracta noi împrumuturi pentru achitarea ratelor scadente, în condiţiile prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.
    (9) Toate acordurile de împrumut sau de garantare încheiate potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă vor fi considerate ca fiind pe deplin autorizate şi vor constitui obligaţii care pot fi impuse bugetelor locale respective.
    Fondul de risc


    Articolul 60

    (1) Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către autorităţile administraţiei publice locale a împrumuturilor contractate de agenţii economici şi serviciile publice de subordonare locală, se constituie fondul de risc, în afară bugetului local.
    (2) Fondul de risc se păstrează în conturi separate deschise la unităţile teritoriale ale trezoreriei statului şi se constituie distinct pentru garanţii locale la împrumuturi interne şi, respectiv, pentru garanţii la împrumuturi externe.
    (3) Fondul de risc se constituie din: sumele încasate sub forma de comisioane de la beneficiarii împrumuturilor garantate; dobânzile acordate de unităţile trezoreriei statului la disponibilităţile fondului; dobânzi şi penalităţi de întârziere la nivelul celor existente pentru veniturile bugetare, aplicate pentru neplata în termen de către beneficiarii împrumuturilor garantate a comisioanelor şi, respectiv, a ratelor scadente, dobânzilor şi comisioanelor aferente, şi, în completare, din bugetul local. În cazul în care se efectuează plati din fondul de risc aferente unor scadente neonorate de garantat, veniturile fondului de risc se reintregesc cu sumele recuperate de la acesta.
    (4) Nivelul comisionului de risc se determina de ordonatorul principal de credite şi se aproba de consiliul local, judeţean şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz. Acest comision se aplică asupra valorii împrumutului garantat.
    (5) Sumele aflate în fondul de risc la sfârşitul anului se regularizează cu bugetul local în limita sumelor primite de la acest buget, iar diferenţa se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie. Contul de execuţie al fondului de risc se anexează la situaţiile financiare.
    Împrumuturi din contul curent general al trezoreriei statului


    Articolul 61

    (1) În situaţia în care, pe parcursul execuţiei, apar goluri temporare de casa ca urmare a decalajului dintre veniturile şi cheltuielile bugetului local, acestea pot fi acoperite prin împrumuturi fără dobânda acordate de Ministerul Finanţelor Publice din disponibilităţile contului curent general al trezoreriei statului, numai după utilizarea fondului de rulment.
    (2) Valoarea totală a împrumutului care poate fi angajat de autorităţile administraţiei publice locale potrivit prevederilor alin. (1) este supusă următoarelor limite:
    a) nu va depăşi 5% din totalul veniturilor estimate a fi încasate pe durata anului bugetar în care se face împrumutul;
    b) în condiţiile prevederilor lit. a), autorităţile administraţiei publice locale nu pot angaja împrumuturi mai mari decât fondurile pe care le pot rambursa pe durata aceluiaşi an bugetar.
    (3) Rambursarea fondurilor împrumutate conform prevederilor prezentului articol va fi garantată cu veniturile estimate a fi încasate în anul bugetar respectiv, în condiţiile respectării garantarii, prin venituri, a celorlalte datorii publice locale.
    (4) În situaţia în care împrumutul prevăzut la alin. (1) nu a fost restituit până la 31 decembrie, direcţiile generale ale finanţelor publice sunt autorizate să execute contul unităţii administrativ-teritoriale în cauza.
    Verificări excepţionale


    Articolul 62

    (1) Activitatea autorităţilor administraţiei publice locale va fi supusă unei verificări excepţionale de către Curtea de Conturi, potrivit prevederilor prezentului articol, în următoarele situaţii:
    a) autoritatea administraţiei publice locale nu îşi rambursează toate obligaţiile de plată pe termen scurt până la sfârşitul anului bugetar în care au fost angajate împrumuturile;
    b) dacă, la un anumit moment pe durata anului bugetar, datoriile pe termen scurt ale autorităţii administraţiei publice locale depăşesc limita stabilită la art. 61 alin. (2) lit. a).
    (2) Curtea de Conturi va solicita autorităţilor administraţiei publice locale care se afla în una dintre situaţiile specificate la alin. (1) sa întocmească şi să depună un plan de redresare la Curtea de Conturi şi la direcţia generală a finanţelor publice, prin care acestea se obliga să se supună prevederilor art. 61 alin. (2) în termen de 12 luni.
    (3) Ministerul Finanţelor Publice poate acorda din disponibilităţile contului curent general al trezoreriei statului împrumuturi cu dobânda autorităţilor administraţiei publice locale, în cadrul planului de redresare, cu respectarea prevederilor art. 59 alin. (4) şi cu condiţia ca acestea să se angajeze la rambursarea acestor fonduri într-un termen stabilit de Ministerul Finanţelor Publice, dar care nu poate depăşi 2 ani.
    (4) Autorităţile administraţiei publice locale vor raporta lunar la Curtea de Conturi şi la direcţia generală a finanţelor publice modul de realizare a măsurilor cuprinse în planul de redresare prevăzut la alin. (2).


    Capitolul V Finanţarea instituţiilor publice

    Finanţarea instituţiilor publice

    Articolul 63

    (1) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale instituţiilor publice se asigura astfel:
    a) integral din bugetul local;
    b) din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul local;
    c) integral din veniturile proprii.
    (2) Instituţiile publice, finanţate integral din bugetul local, vărsa veniturile realizate la acest buget.
    Veniturile proprii ale instituţiilor publice


    Articolul 64

    (1) Veniturile proprii ale instituţiilor publice, finanţate în condiţiile art. 63 alin. (1) lit. b) şi c), se încasează, se administrează, se utilizează şi se contabilizeaza de către acestea, potrivit dispoziţiilor legale.
    (2) Veniturile proprii ale bugetelor instituţiilor publice, finanţate potrivit art. 63 alin. (1) lit. b) şi c), provin din prestări de servicii, chirii, manifestări culturale şi sportive, concursuri artistice, publicaţii, prestaţii editoriale, studii, proiecte, valorificari de produse din activităţi proprii sau anexe şi altele.
    Bunuri materiale şi fonduri băneşti primite de instituţiile publice


    Articolul 65

    (1) Instituţiile publice mai pot folosi pentru desfăşurarea activităţii lor bunuri materiale şi fonduri băneşti primite de la persoane juridice şi fizice, sub forma de donaţii şi sponsorizări, cu respectarea dispoziţiilor legale.
    (2) Fondurile băneşti acordate de persoanele juridice şi fizice, primite în condiţiile alin. (1), în situaţia instituţiilor publice, finanţate integral de la buget, sunt vărsate direct la bugetul local din care se finanţează acestea. Cu aceste sume se majorează veniturile şi cheltuielile bugetului local, iar fondurile se vor utiliza cu respectarea destinaţiilor stabilite de transmitator.
    (3) Cu fondurile băneşti acordate de persoanele juridice şi fizice în condiţiile alin. (1), în situaţia instituţiilor publice finanţate potrivit prevederilor art. 63 alin. (1) lit. b) şi c), se vor majoră bugetele de venituri şi cheltuieli ale acestora. Aceste instituţii au obligaţia de a prezenta, în anexa la contul de execuţie bugetară trimestriala şi anuală, situaţia privind sumele primite şi utilizate în aceste condiţii şi cu care a fost majorat bugetul de venituri şi cheltuieli.
    (4) Bunurile materiale primite de instituţiile publice în condiţiile alin. (1) se înregistrează în contabilitatea acestora.
    Excedentele bugetelor instituţiilor publice


    Articolul 66

    (1) Excedentele rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice, finanţate în condiţiile art. 63 alin. (1) lit. b), se regularizează la sfârşitul anului cu bugetele locale din care sunt finanţate, în limita sumelor primite de la acestea, dacă legea nu prevede altfel.
    (2) Excedentele rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice, finanţate integral din venituri proprii, rămân la dispoziţia acestora, urmând a fi folosite în anul următor cu aceeaşi destinaţie.
    (3) Consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot hotărî ca excedentele rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice subordonate, finanţate integral din venituri proprii, să se preia ca venit la bugetul local, după deducerea sumelor încasate anticipat şi a obligaţiilor de plată.
    Regimul de finanţare a unor activităţi ale instituţiilor publice


    Articolul 67

    (1) Consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot aproba înfiinţarea de activităţi integral finanţate din venituri proprii pe lângă unele instituţii publice, finanţate potrivit art. 63 alin. (1) lit. a), stabilind totodată domeniul de activitate, categoriile de venituri, natura cheltuielilor, sistemul de organizare şi funcţionare a acestor activităţi.
    (2) Bugetele de venituri şi cheltuieli pentru activităţile finanţate integral din venituri proprii se aproba o dată cu bugetul instituţiei publice de care aparţin.
    (3) În situaţia nerealizarii veniturilor prevăzute în bugetele activităţilor finanţate integral din venituri proprii, cheltuielile vor fi efectuate în limita veniturilor realizate.
    (4) Excedentele rezultate din execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli ale activităţilor finanţate integral din venituri proprii se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie sau se preiau ca venit la bugetul local, potrivit hotărârii consiliului local, judeţean şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz.
    Împrumuturi temporare pentru unele activităţi sau instituţii publice


    Articolul 68

    (1) În cazul în care la înfiinţarea, în subordinea unor ordonatori principali de credite, a unor instituţii şi servicii publice sau a unor activităţi finanţate integral din venituri proprii, acestea nu dispun de fonduri suficiente, în baza documentaţiilor temeinic fundamentate, consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot aproba împrumuturi fără dobânda din bugetul local, pe bază de convenţie.
    (2) Împrumuturile acordate în condiţiile alin. (1) vor fi rambursate integral în termen de un an de la data acordării.
    (3) În situaţia nerambursarii împrumuturilor la termenul stabilit, se vor aplica dobânzile şi penalităţile de întârziere la nivelul celor existente pentru creanţele bugetare, potrivit legii.
    Execuţia de casa a bugetelor instituţiilor publice


    Articolul 69

    (1) Instituţiile şi serviciile publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile de pe lângă unele instituţii publice, finanţate integral din venituri proprii, efectuează operaţiunile de încasări şi plati prin unităţile teritoriale ale trezoreriei statului în a căror rază îşi au sediul şi unde au deschise conturile de venituri, cheltuieli şi disponibilitati.
    (2) Instituţiile publice au obligaţia de a transmite bugetul aprobat potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă la unitatea teritorială a trezoreriei statului.


    Capitolul VI Sancţiuni

    Infracţiuni şi pedepse

    Articolul 70

    Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la o luna la trei luni sau cu amendă de la 50 milioane lei la 100 milioane lei următoarele fapte:
    a) nerespectarea prevederilor art. 4 alin. (2) şi (3);
    b) utilizarea fondurilor provenite din contractarea datoriei publice locale în alte scopuri decât cele pentru care au fost aprobate;
    c) furnizarea de date eronate pentru fundamentarea documentaţiei prezentate, în vederea obţinerii autorizării pentru contractarea/garantarea de împrumuturi externe.
    Contravenţii şi sancţiuni


    Articolul 71

    (1) Constituie contravenţii următoarele fapte:
    a) nerespectarea dispoziţiilor art. 9 alin. (2), art. 14 alin. (3) şi (4), art. 15 alin. (2), art. 36, art. 40, art. 41, art. 53 şi art. 65 alin. (2) şi (4);
    b) nerespectarea dispoziţiilor art. 5 alin. (2)-(4), art. 20 alin. (3), art. 22 alin. (4), art. 45 alin. (3)-(5) şi (7), art. 47 alin. (1), art. 50 alin. (2)-(6) şi (9), art. 51 alin. (1), art. 52 alin. (1), art. 57 alin. (4), art. 58 alin. (8) şi (9), art. 66 alin. (1) şi art. 68 alin. (2);
    c) nerespectarea dispoziţiilor art. 4 alin. (4) şi (6), art. 14 alin. (1), art. 19, art. 26 alin. (3), art. 34, art. 35 alin. (2)-(6) şi art. 59.
    (2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) se sancţionează cu amendă de la 5 milioane lei la 10 milioane lei, cele de la lit. b), cu amendă de la 10 milioane lei la 20 milioane lei, iar cele de la lit. c), cu amendă de la 20 milioane lei la 30 milioane lei.
    (3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se fac de către Curtea de Conturi, Ministerul Finanţelor Publice şi de alte persoane împuternicite în acest scop, potrivit legii.
    Legislaţia aplicată contravenţiei


    Articolul 72

    Contravenţiilor prevăzute la art. 71 li se aplică prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare, cu excepţia art. 28 şi 29 din ordonanţa.


    Capitolul VII Dispoziţii finale

    Contabilitate publică

    Articolul 73

    (1) Contabilitatea publică a instituţiilor publice, definite potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă, va cuprinde:
    a) contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare, care să reflecte încasarea veniturilor şi plata cheltuielilor aferente exerciţiului bugetar;
    b) contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturilor şi obligaţiilor, care să reflecte evoluţia situaţiei financiare şi patrimoniale, precum şi a excedentului sau deficitului patrimonial;
    c) contabilitatea destinată analizarii costurilor programelor aprobate.
    (2) Ministerul Finanţelor Publice stabileşte prin norme metodologice procedurile contabile şi sistemul de raportare privind informaţiile furnizate de contabilitatea publică.
    Regimul veniturilor bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2)


    Articolul 74

    Întocmirea şi depunerea declaraţiilor, stingerea obligaţiilor bugetare, soluţionarea contestaţiilor, controlul fiscal, executarea creanţelor bugetare, precum şi cele referitoare la evaziunea fiscală se supun legislaţiei în domeniu.
    Alocarea de sume din fondurile de rezerva bugetară şi de intervenţie la dispoziţia Guvernului


    Articolul 75

    Cu sumele aprobate pe bază de hotărâre a Guvernului, din fondurile de rezerva bugetară şi de intervenţie la dispoziţia Guvernului, se majorează bugetele locale de către primari, preşedinţii consiliilor judeţene şi primarul general al municipiului Bucureşti, după caz, urmând ca la prima şedinţa a consiliului local, judeţean şi, respectiv, a Consiliului General al Municipiului Bucureşti să se valideze modificările respective.
    Disponibilităţile fondului de tezaur şi ale veniturilor cu destinaţie specială


    Articolul 76

    (1) Disponibilităţile fondului de tezaur constituit la nivelul consiliilor judeţene şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, se virează în contul fondului de rulment al acestora.
    (2) Disponibilităţile la 31 decembrie 2003 din veniturile cu destinaţie specială se virează în contul fondului de rulment constituit la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale.
    (3) Sumele aferente depozitelor speciale constituite pentru construcţii de locuinţe, potrivit legii, se păstrează într-un cont distinct, deschis pe seama unităţilor administrativ-teritoriale la unităţile trezoreriei statului, în afară bugetelor locale, iar contul de execuţie se aproba de către consiliul local, judeţean sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz.
    Anexe


    Articolul 77

    Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă.
    Norme metodologice şi instrucţiuni


    Articolul 78

    În aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă Ministerul Finanţelor Publice este autorizat sa emita norme metodologice şi instrucţiuni.
    Intrarea în vigoare


    Articolul 79

    (1) Prezenta ordonanţă de urgenţă intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2004, cu excepţia prevederilor art. 59, care intră în vigoare la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    (2) Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abroga Legea nr. 189/1998 privind finanţele publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 din 22 octombrie 1998, cu modificările şi completările ulterioare, şi orice alte dispoziţii contrare.
    PRIM-MINISTRU
    ADRIAN NASTASE
    Contrasemnează:
    ---------------
    Ministrul finanţelor publice,
    Mihai Nicolae Tanasescu
    Ministrul administraţiei publice,
    Octav Cozmanca
    Bucureşti, 5 iunie 2003.
    Nr. 45.


    Anexa 1

    LISTA
    impozitelor, taxelor şi a altor venituri ale bugetelor locale
      Nr. crt.Denumirea veniturilor
      CAPITOLUL I Veniturile care se prevăd în bugetele proprii ale judeţelor
         
      A.VENITURI PROPRII
         
      1.Impozitul pe profit de la regiile autonome şi societăţile comerciale de sub autoritatea consiliilor judeţene
      2.Impozite şi taxe de la populaţie:
      - Taxe asupra mijloacelor de transport deţinute de persoane fizice
      3.Alte impozite directe:
      a) Taxa asupra mijloacelor de transport deţinute de persoane juridice
      b) Alte încasări din impozite directe
      4.Alte impozite indirecte:
      - Taxe şi tarife pentru eliberarea de licenţe şi autorizaţii de funcţionare
      5.Vărsăminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor judeţene
      6.Vărsăminte de la instituţiile publice:
      a) Venituri din încasarea contravalorii lucrărilor de combatere a dăunătorilor şi bolilor în sectorul vegetal - servicii publice de protecţie a plantelor
      b) Alte venituri de la instituţiile publice
      7.Diverse venituri:
      a) Venituri din recuperarea cheltuielilor de judecată, imputaţii şi despăgubiri
      b) Venituri din amenzi şi alte sancţiuni aplicate, potrivit dispoziţiilor legale
      c) Restituiri de fonduri din finanţarea bugetară locală a anilor precedenţi
      d) Impozit pe venitul din concesionarea bunurilor societăţilor comerciale sau companiilor naţionale la care statul este acţionar majoritar, precum şi regiilor autonome
      e) Venituri din concesiuni şi închirieri
      f) Încasări din valorificarea bunurilor confiscate, potrivit legii
      g) Venituri din închirierea şi concesionarea unor bunuri ale spitalelor
      h) Încasări din alte surse
      8.Venituri din valorificarea unor bunuri:
      a) Venituri din valorificarea unor bunuri ale instituţiilor publice
      b) Venituri din privatizare
      c) Venituri din vânzarea unor bunuri ale spitalelor
      d) Venituri din vânzarea unor bunuri aparţinând domeniului privat
      9.Cote defalcate din impozitul pe venit
         
      B.SUME DEFALCATE DIN UNELE VENITURI ALE BUGETULUI DE STAT
      C.SUBVENŢII PRIMITE DE LA BUGETUL DE STAT ŞI DE LA ALTE BUGETE
      D.DONAŢII ŞI SPONSORIZĂRI
       
      CAPITOLUL II  Veniturile care se prevăd în bugetele proprii ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi al Consiliului General al Municipiului Bucureşti
         
      A.VENITURI PROPRII
         
      1.Impozitul pe profit de la regiile autonome şi societăţile comerciale de sub autoritatea consiliilor locale
      2.Impozite şi taxe de la populaţie:
      a) Impozitul pe clădiri de la persoane fizice
      b) Taxe asupra mijloacelor de transport deţinute de persoane fizice
      c) Impozitul pe terenuri de la persoane fizice
      d) Alte impozite şi taxe de la populaţie
      3.Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat
      4.Impozitul pe clădiri şi terenuri de la persoane juridice:
      a) Impozitul pe clădiri de la persoane juridice
      b) Impozitul pe terenuri de la persoane juridice
      5.Alte impozite directe:
      a) Taxa asupra mijloacelor de transport deţinute de persoane juridice
      b) Impozitul pe terenul agricol
      c) Alte încasări din impozite directe
      6.Impozitul pe spectacole
      7.Alte impozite indirecte:
      a) Taxe şi tarife pentru eliberarea de licenţe şi autorizaţii de funcţionare
      b) Taxe judiciare de timbru
      c) Taxe de timbru pentru activitatea notarială
      d) Taxe extrajudiciare de timbru
      e) Alte încasări din impozite indirecte
      8.Vărsăminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor locale
      9.Vărsăminte de la instituţiile publice:
      a) Alte venituri privind circulaţia pe drumurile publice
      b) Venituri din încasarea contravalorii lucrărilor de combatere a dăunătorilor şi bolilor în sectorul vegetal - servicii publice de protecţie a plantelor*)
      c) Veniturile punctelor de însămânţări artificiale
      d) Veniturile circumscripţiilor sanitar-veterinare
      e) Contribuţia lunară a părinţilor sau susţinătorilor legali pentru întreţinerea copiilor în creşe
      f) Vărsăminte din disponibilităţile instituţiilor publice şi activităţilor autofinanţate
      g) Contribuţii datorate de persoanele beneficiare ale serviciilor cantinelor de ajutor social
      h) Taxe din activităţi cadastrale şi agricultură
      i) Alte venituri de la instituţiile publice
       
      __________  *) Pentru bugetul Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
         
      10.Diverse venituri:
      a) Venituri din recuperarea cheltuielilor de judecată, imputaţii şi despăgubiri
      b) Venituri din amenzi şi alte sancţiuni aplicate, potrivit dispoziţiilor legale
      c) Restituiri de fonduri din finanţarea bugetară locală a anilor precedenţi
      d) Impozit pe venitul din concesionarea bunurilor societăţilor comerciale sau companiilor naţionale la care statul este acţionar majoritar, precum şi regiilor autonome
      e) Venituri din concesiuni şi închirieri
      f) Penalităţi pentru nedepunerea sau depunerea cu întârziere a declaraţiei de impozite şi taxe
      g) Încasări din valorificarea bunurilor confiscate, potrivit legii
      h) Venituri realizate din administrarea sau valorificarea bunurilor fostelor cooperative agricole de producţie
      i) Venituri din închirierea şi concesionarea unor bunuri ale spitalelor
      j) Încasări din alte surse
      11.Venituri din valorificarea unor bunuri:
      a) Venituri din valorificarea unor bunuri ale instituţiilor publice
      b) Venituri din vânzarea locuinţelor construite din fondurile statului
      c) Venituri din privatizare
      d) Venituri din vânzarea unor bunuri ale spitalelor
      e) Venituri din vânzarea unor bunuri aparţinând domeniului privat
      12.Cote defalcate din impozitul pe venit
         
      B.SUME DEFALCATE DIN UNELE VENITURI ALE BUGETULUI DE STAT
      C.SUBVENŢII PRIMITE DE LA BUGETUL DE STAT ŞI DE LA ALTE BUGETE
      D.DONAŢII ŞI SPONSORIZĂRI

    NOTĂ:
    Lista impozitelor locale, taxelor şi a altor venituri ale bugetelor locale poate fi actualizată ca urmare a perfecţionării legislaţiei fiscale, precum şi prin legile bugetare anuale, în concordanta cu programele de creştere a autonomiei financiare a unităţilor administrativ-teritoriale şi de descentralizare a serviciilor publice.


    Anexa 2

    LISTA
    cheltuielilor care se prevăd în bugetele locale
      Nr. crt.Denumirea cheltuielilor
      CAPITOLUL I  Cheltuielile care se prevăd în bugetele proprii ale judeţelor
      1.Autorităţi executive
      2.Învăţământ:
      a) Învăţământ primar şi gimnazial
      b) Învăţământ special
      3.Sănătate:
      - Alte instituţii şi acţiuni sanitare
      4.Cultură, religie şi acţiuni privind activitatea sportivă şi de tineret:
      a) Biblioteci publice judeţene
      b) Muzee
      c) Teatre şi instituţii profesioniste de spectacole şi concerte
      d) Şcoli populare de artă
      e) Centre de conservare şi de valorificare a tradiţiei şi creaţiei populare
      f) Culte religioase
      g) Activitatea sportivă
      h) Alte instituţii şi acţiuni privind cultura, religia şi activitatea sportivă şi de tineret
      5.Asistenţă socială, alocaţii, pensii, ajutoare şi indemnizaţii:
      a) Asistenţă socială în caz de invalidităţi
      b) Susţinerea sistemului de protecţie a drepturilor copilului
      c) Servicii publice specializate pentru protecţia copilului
      d) Drepturile asistentului personal pentru copii şi adulţi cu handicap grav
      e) Alte acţiuni privind asistenţa socială, alocaţii, pensii, ajutoare şi indemnizaţii
      6.Servicii şi dezvoltare publică şi locuinţe:
      a) Alimentări cu apă, staţii de epurare pentru ape uzate, colectoare, staţii de pompare
      b) Reţele, centrale şi puncte termice
      c) Canalizare
      d) Amenajări hidrotehnice de interes local, în intravilan
      e) Alte acţiuni privind servicii, dezvoltare publică şi locuinţe
      7.Agricultură şi silvicultură:
      a) Combaterea dăunătorilor şi bolilor în sectorul vegetal - servicii publice de protecţie a plantelor
      b) Centre judeţene şi locale de consultanţă agricolă
      8.Transporturi şi comunicaţii:
      a) Aviaţie civilă
      b) Drumuri şi poduri
      c) Alte cheltuieli în domeniul transporturilor şi comunicaţiilor
      9.Alte acţiuni economice:
      a) Prevenire şi combatere inundaţii şi gheţuri
      b) Susţinerea programelor de dezvoltare regională
      10.Alte acţiuni:
      a) Centre militare
      b) Protecţie civilă
      c) Alte cheltuieli
      11.Fond pentru garantarea împrumuturilor externe, dobânzilor şi comisioanelor aferente:
      a) Fond pentru garantarea împrumuturilor externe, dobânzilor şi comisioanelor aferente contractate/garantate de stat
      b) Fond pentru garantarea împrumuturilor externe, dobânzilor şi comisioanelor aferente contractate/garantate de autorităţile administraţiei publice locale
      12.Dobânzi aferente datoriei publice şi alte cheltuieli:
      a) Dobânzi aferente datoriei publice locale interne
      b) Dobânzi aferente datoriei publice locale externe
      c) Cheltuieli ocazionate de emisiunea şi plasarea titlurilor de valoare în condiţiile legii
      d) Diferenţe de curs aferente datoriei publice locale externe
      13.Plăţi de dobânzi:
      a) Dobândă datorată trezoreriei statului în cadrul planului de redresare
      b) Dobânzi şi comisioane la împrumuturi externe contractate de stat
      14.Rambursări împrumuturi:
      a) Rambursare împrumuturi acordate din trezoreria statului
      b) Rambursarea împrumuturilor interne pentru investiţii
      c) Rambursarea împrumuturilor externe pentru investiţii
      d) Rambursarea împrumuturilor externe contractate de stat
      15.Fondul de rezervă bugetară:
      - Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia consiliilor judeţene
       
      CAPITOLUL II  Cheltuielile care se prevăd în bugetele proprii ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi al Consiliului General al Municipiului Bucureşti
         
      1.Autorităţi executive
      2.Învăţământ:
      a) Învăţământ preşcolar
      b) Învăţământ primar şi gimnazial
      c) Învăţământ liceal
      d) Învăţământ profesional
      e) Învăţământ postliceal
      f) Învăţământ special*)
      g) Internate, cămine şi cantine pentru elevi (alocaţii de la bugetele locale în completarea veniturilor proprii)
      3.Sănătate:
      a) Creşe
      b) Alte instituţii şi acţiuni sanitare
      4.Cultură, religie şi acţiuni privind activitatea sportivă şi de tineret:
      a) Biblioteci publice comunale, orăşeneşti, municipale
      b) Muzee
      c) Teatre şi instituţii profesioniste de spectacole şi concerte
      d) Şcoli populare de artă
      e) Case de cultură
       
      __________  *) Pentru bugetele sectoarelor municipiului Bucureşti.
         
        f) Cămine culturale
      g) Culte religioase
      h) Activitatea sportivă
      i) Activitatea de tineret
      j) Alte instituţii şi acţiuni privind cultura, religia şi activitatea sportivă şi de tineret
      5.Asistenţă socială, alocaţii, pensii, ajutoare şi indemnizaţii:
      a) Centre de îngrijire şi asistenţă
      b) Centre-pilot de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap
      c) Centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap
      d) Centre de integrare prin terapie ocupaţională
      e) Centre de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică
      f) Cantine de ajutor social
      g) Ajutor social
      h) Susţinerea sistemului de protecţie a drepturilor copilului
      i) Servicii publice specializate pentru protecţia copilului*)
      j) Cămine pentru persoane vârstnice
      k) Drepturile asistentului personal pentru copii şi adulţi cu handicap grav
      l) Alte acţiuni privind asistenţa socială, alocaţii, pensii, ajutoare şi indemnizaţii
      6.Servicii şi dezvoltare publică şi locuinţe:
      a) Întreţinerea şi repararea străzilor
      b) Iluminat
      c) Salubritate
      d) Întreţinere grădini publice, parcuri, zone verzi, baze sportive şi de agrement
      e) Locuinţe
      f) Alimentări cu apă, staţii de epurare pentru ape uzate, colectoare, staţii de pompare
      g) Reţele, centrale şi puncte termice
      h) Canalizare
      i) Amenajări hidrotehnice de interes local, în intravilan
      j) Introducere de gaze naturale în localităţi
      k) Electrificări rurale
      l) Alte acţiuni privind servicii, dezvoltare publică şi locuinţe
      7.Agricultură şi silvicultură:
      a) Combaterea dăunătorilor şi bolilor în sectorul vegetal - servicii publice de protecţie a plantelor*)
      b) Puncte de însămânţări artificiale
      c) Circumscripţii sanitar-veterinare (exclusiv epizootii)
      d) Centre judeţene şi locale de consultanţă agricolă
       
      ___________  *) Pentru bugetul Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
         
      8.Transporturi şi comunicaţii:
      a) Drumuri şi poduri
      b) Transportul în comun
      c) Alte cheltuieli în domeniul transporturilor şi comunicaţiilor
      9.Alte acţiuni economice:
      a) Prevenire şi combatere inundaţii şi gheţuri
      b) Susţinerea programelor de dezvoltare regională
      c) Alte cheltuieli pentru acţiuni economice
      10.Alte acţiuni:
      a) Centre militare
      b) Protecţie civilă
      c) Fondul Român de Dezvoltare Socială
      d) Alte cheltuieli
      11.Fond pentru garantarea împrumuturilor externe, dobânzilor şi comisioanelor aferente:
      a) Fond pentru garantarea împrumuturilor externe, dobânzilor şi comisioanelor aferente contractate/garantate de stat
      b) Fond pentru garantarea împrumuturilor externe, dobânzilor şi comisioanelor aferente contractate/garantate de autorităţile administraţiei publice locale
      12.Transferuri către alte bugete:
      - Transferuri din bugetele locale pentru susţinerea sistemului de protecţie a copilului
      13.Dobânzi aferente datoriei publice şi alte cheltuieli:
      a) Dobânzi aferente datoriei publice locale interne
      b) Dobânzi aferente datoriei publice locale externe
      c) Cheltuieli ocazionate de emisiunea şi plasarea titlurilor de valoare în condiţiile legii
      d) Diferenţe de curs aferente datoriei publice locale externe
      14.Plăţi de dobânzi:
      a) Dobândă datorată trezoreriei statului în cadrul planului de redresare
      b) Dobânzi şi comisioane la împrumuturi externe contractate de stat
      15.Rambursări împrumuturi acordate:
      a) Rambursare împrumuturi acordate din trezoreria statului
      b) Rambursarea împrumuturilor interne pentru investiţii
      c) Rambursarea împrumuturilor externe pentru investiţii
      d) Rambursarea împrumuturilor externe contractate de stat
      16.Fondul de rezervă bugetară:
      - Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia consiliilor locale

    NOTĂ:
    Lista cheltuielilor care se prevăd în bugetele locale poate fi actualizată ca urmare a perfecţionării legislaţiei, precum şi prin legile bugetare anuale, în concordanta cu programele de creştere a autonomiei financiare a unităţilor administrativ-teritoriale şi de descentralizare a serviciilor publice.
    -------