LEGE Nr. 44 din 28 aprilie 1992
pentru aderarea României la Aranjamentul de la Haga privind depozitul internaţional de desene şi modele industriale, din 6.11.1925, cu modificările şi completările ulterioare
EMITENT
  • PARLAMENTUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL NR. 95 din 15 mai 1992




    Articolul 1

    România adera la Aranjamentul de la Haga privind depozitul internaţional de desene şi modele industriale, din 6 noiembrie 1925, revizuit prin Actul de la Haga din 28 noiembrie 1960, completat prin Actul complementar de la Stockholm din 14 iulie 1967, modificat la 2 octombrie 1979.


    Articolul 2

    Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci va îndeplini în România atribuţiile şi procedurile prevăzute în aranjament.


    Anexa 1
    ACTUL DE LA HAGA (Traducere)
    28 noiembrie 1960

    Articolul 1

    1) Statele contractante sînt constituite în Unirea Specială pentru Depozitul Internaţional al Desenelor şi Modelelor Industriale.
    2) Numai statele membre ale Uniunii Internaţionale pentru Protecţia Proprietăţii Industriale pot fi părţi ale prezentului aranjament.


    Articolul 2

    În sensul prezentului aranjament, trebuie să se înţeleagă prin:
    - Aranjamentul din 1925 - Aranjamentul de la Haga referitor la depozitul internaţional al desenelor sau modelelor industriale din 6 noiembrie 1925;
    - Aranjamentul din 1934 - Aranjamentul de la Haga referitor la depozitul internaţional al desenelor sau modelelor industriale, din 6 noiembrie 1925, revizuit la Londra la 2 iunie 1934;
    - prezentul aranjament - Aranjamentul de la Haga referitor la depozitul internaţional al desenelor sau modelelor industriale, asa cum rezultă din prezentul act;
    - regulament - Regulament de aplicare a prezentului aranjament;
    - Biroul Internaţional - Biroul uniunii Internaţionale pentru Protecţia Proprietăţii Industriale;
    - depozit internaţional - un depozit efectuat pe lîngă Biroul internaţional;
    - depozit naţional - un depozit efectuat pe lîngă administraţia naţionala a unui stat contractant;
    - depozit multiplu - un depozit care conţine mai multe desene sau modele;
    - stat de origine a unui depozit internaţional - statul contractant în care solicitantul are o întreprindere industriala sau comercială efectivă şi serioasă sau, dacă solicitantul are astfel de întreprinderi în mai multe tari contractante, acela dintre statele contractante pe care l-a desemnat în cerere; dacă nu are o astfel de întreprindere într-un stat contractant, statul în care îşi are domiciliul; dacă nu îşi are domiciliul într-un stat contractant al cărui resortisant;
    - stat care efectuează examinare de noutate - un stat a cărui legislaţie naţionala prevede un sistem care conţine o cercetare şi o examinare prealabilă din oficiu, efectuate de administraţia sa naţionala şi care au ca obiect noutatea desenelor sau modelelor depuse.


    Articolul 3

    Resortantii statelor contractante sau personale care, fără a fi resortisanti unuia dintre aceste state, sînt domiciliate sau au o întreprindere industriala sau comercială efectivă şi serioasă pe teritoriul unuia dintre statele respective, pot depune desene sau modele pe lîngă Biroul internaţional.


    Articolul 4

    1) Depozitul internaţional poate fi efectuat la Biroul internaţional;
    1 - direct sau
    2 - prin intermediul administraţiei naţionale a unui stat contractant, dacă legislaţia acestui stat o permite.
    2) Legislaţia naţionala a oricărui stat contractant poate cere orice depozit internaţional pentru care acest stat este considerat stat de origine să fie prezentat prin intermediul administraţiei sale naţionale. Nerespectarea unei astfel de dispoziţii nu afectează efectele depozitului internaţional în celelalte state contractante.


    Articolul 5

    1) Depozitul internaţional cuprinde o cerere, una sau mai multe fotografii sau orice alte reprezentari grafice ale desenului sau modelului, precum şi dovada de plată a taxelor prevăzute de regulament.
    2) Cererea conţine:
    1 - lista statelor contractante în care solicitantul cere ca depozitul internaţional să-şi producă efectele;
    2 - desemnarea obiectului sau obiectelor cărora desenul sau modelul le este destinat să fie incorporat;
    3 - dacă solicitantul doreşte sa revendice prioritatea prevăzută la art. 9, indicarea datei, a statului şi a numărului depozitului care da naştere dreptului de prioritate;
    4 - orice alte informaţii prevăzute de regulament.
    3) a) Cererea mai poate conţine:
    1 - o scurta descriere a elementelor caracteristice ale desenului sau modelului;
    2 - o declaraţie în care să se indice numele adevăratului autor al desenului sau modelului;
    3 - o cerere de amînare a publicării asa cum este prevăzut la art. 6 alin. 4.
    b) Exemplare sau machete ale obiectului căruia îi este incorporat desenul sau modelul pot, de asemenea, să fie anexate cererii.
    4) Un depozit multiplu poate conţine mai multe desene sau modele destinate a fi încorporate în obiecte care figurează în aceeaşi clasa a clasificarii internaţionale a desenelor sau modelelor, vizata la art. 21 alin. 2) cifra 4.


    Articolul 6

    1) Biroul internaţional tine Registrul internaţional al desenelor şi modelelor şi procedează la înregistrarea depozitelor internaţionale.
    2) Depozitul internaţional este considerat ca fiind întocmit la data la care Biroul internaţional a primit cererea după toate formele legale, taxele care se plătesc o dată cu cererea şi fotografiile sau orice alte reprezentari grafice ale desenului sau modelului sau, dacă ele nu au fost primite simultan la data la care a fost îndeplinită ultima dintre aceste formalităţi. Înregistrarea poarta aceeaşi dată.
    3) a) Pentru fiecare depozit internaţional, Biroul internaţional publică într-un buletin periodic:
    1 - reproduceri în alb-negru sau, la cererea solicitantului, reproduceri color, fotografii sau orice alte reprezentari grafice depuse;
    2 - data depozitului internaţional;
    3 - informaţiile prevăzute de regulament.
    b) Biroul internaţional trebuie să trimită, în cel mai scurt termen, buletinul periodic administraţiilor naţionale.
    4) a) Publicarea prevăzută la alin. 3) lit. a) este, la cererea solicitantului, amînată pe timpul perioadei cerute de acesta. Aceasta perioada nu poate depăşi un termen de 12 luni începînd cu data depozitului internaţional. Totuşi, dacă este revendicata o prioritate, data de începere a acestei perioade este data priorităţii.
    b) În timpul perioadei prevăzute la lit. a) de mai sus, solicitantul poate, în orice moment, să solicite publicarea imediata sau să-şi retragă depozitul
    Retragerea depozitului poate fi limitată numai la unu sau mai multe state contractante şi, în caz de depozit multiplu, la o parte din desenele sau modelele cuprinse în depozitul respectiv.
    c) Dacă solicitantul nu plăteşte în termenele stabilite taxele care se impun înaintea expirării perioadei prevăzute la lit. a) de mai sus, Biroul internaţional procedează la radierea depozitului şi nu face publicarea la alin. 3) lit. a).
    d) Pînă la expirarea perioadei prevăzute la lit. a) de mai sus, Biroul internaţional păstrează la secret înregistrarea unui depozit însoţit de o cerere de publicare amînată şi publicul nu poate să ia cunoştinţa de nici un document sau obiect referitor la respectivul depozit.
    Aceste dispoziţii se aplică fără limitare de timp, chiar dacă solicitantul şi-a retras depozitul înaintea expirării respective perioade.
    5) Cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. 4), publicul poate lua cunoştinţa de registru, ca şi de toate documentele şi obiectele depuse la Biroul internaţional.


    Articolul 7

    1) a) Orice depozit înregistrat la Biroul internaţional produce, în fiecare dintre statele contractante desemnate de către solicitant în cererea sa, aceleaşi efecte, numai dacă toate formalităţile prevăzute de legea naţionala pentru obţinerea protecţiei au fost îndeplinite de către solicitant şi numai dacă actele administrative prevăzute în acest scop au fost perfectate de către administraţia acestui stat.
    b) Sub rezerva dispoziţiilor art. 11, protecţia desenelor sau modelelor care fac obiectul unui depozit înregistrat la Biroul internaţional este reglementată în fiecare dintre statele contractante prin dispoziţiile legii naţionale care se aplică, în respectivul stat, desenelor sau modelelor industriale a căror protecţie este revendicata pe calea depozitului naţional şi pentru care toate formalităţile au fost îndeplinite şi toate actele administrative au fost perfectate.
    2) Depozitul internaţional nu produce efecte în statul de origine dacă acestui stat nu prevede acest lucru.


    Articolul 8

    1) În pofida dispoziţiilor art. 7, administraţia naţionala a unui stat contractant, a cărui legislaţie naţionala prevede refuzul protecţiei ca urmare a unei examinari administrative din oficiu sau ca urmare a opunerii unui terţ, trebuie, în caz de refuz, să facă cunoscut, într-un termen de 6 luni, Biroul internaţional, ca desenul sau modelul nu corespunde exigenţelor pe care aceasta legislaţie le impune în plus faţă de formalităţile şi actele administrative prevăzute la art. 7 alin. 1). Dacă refuzul nu este notificat în termen de 6 luni, depozitul internaţional produce efectele sale în statul respectiv începînd cu data acestui depozit. Totuşi, în orice stat contractant care examinează noutatea, dacă nu a fost notificat nici un refuz, în cursul termenului de 6 luni, depozitul naţional, pastrindu-şi în acelaşi, timp prioritatea, produce efecte în respectivul stat cu expirarea termenului de mai sus, numai dacă legislaţia naţionala nu prevede o dată anterioară pentru depozitele întocmite la administraţia sa naţionala.
    2) Termenul de 6 luni prevăzut la alin. 1) trebuie să fie calculat cu începere de la data la care administraţia naţionala a primit numărul buletinului periodic în care s-a publicat înregistrarea depozitului internaţional. Administraţia naţionala trebuie să facă cunoscută această dată la cererea oricăror terţi.
    3) Solicitantul are aceleaşi mijloace de recurs împotriva deciziei de respingere din partea administraţiei naţionale prevăzute la alin. 1) ca în cazul în care şi-ar fi depus desenul sau modelul la aceasta administraţie; în orice caz, decizia de refuz trebuie să poată face obiectul unei reexaminari sau unui recurs.
    Notificarea deciziei trebuie să indice:
    1 - motivele pentru care s-a stabilit ca desenul sau modelul nu corespunde exigenţelor legii naţionale;
    2 - data prevăzută la alin. 2);
    3 - termenul acordat pentru a cere o reexaminare sau să se înainteze un recurs;
    4 - autoritatea căreia aceasta cerere sau acest recurs îi pot fi adresate.
    4) a) Administraţia naţionala a unui stat contractant a cărui legislaţie naţionala prevede dispoziţii de natura celor prevăzute la alin. 1) şi care cer o declaraţie care să indice numele adevărului creator al desenului sau modelul, sau o descriere a respectivului desen sau model, poate cere ca, într-un termen care nu poate fi mai mic de 60 de zile începînd de la trimiterea cererii în acest sens, prin aceasta administraţie, solicitantul sa transmită, în limba în care a fost redactată cererea depusa la Biroul internaţional:
    1 - o declaraţie care indica adevăratul creator al desenului sau modelului;
    2 - o scurta descriere care subliniaza elementele caracteristice esenţiale ale desenului sau modelului asa cum apar ele în fotografii sau alte reprezentari grafice.
    b) Nici o taxa nu este percepută de către administraţia naţionala pentru remiterea unei astfel de declaraţii sau descrieri, sau pentru eventuala lor publicare prin grija acestei administraţii.
    5) a) Fiecare dintre statele contractante, a căror legislaţie naţionala prevede dispoziţii de natura celor prevăzute la alin. 1), trebuie să informeze Biroul internaţional despre aceasta
    b) Dacă legislaţia unui stat contractant prevede mai multe sisteme de protecţie a desenelor sau modelelor şi dacă unul din aceste sisteme prevede un examen de noutate, dispoziţiile prezentului aranjament, referitoare la statele care practica un asemenea examen, nu se aplică, decît în ceea ce priveşte acest sistem.


    Articolul 9

    Dacă depozitul internaţional al desenului sau modelului este întocmit într-o perioadă de 6 luni de la primul depozit al aceluiaşi desen sau model în unul dintre statele membre ale Uniunii Internaţionale pentru Protecţia Proprietăţii Industriale şi dacă prioritatea este revendicata pentru depozitul internaţional, data priorităţii este aceea a primului depozit.


    Articolul 10

    1) Depozitul internaţional poate fi reînnoit la fiecare 5 ani printr-o singura plata, în cursul ultimului an al fiecărei perioade de 5 ani, a taxelor de reinnoire fixate de regulament.
    2) Prin intermediul varsamintului unei suprataxe stabilite de regulament, este acordat un termen de garanţie de 6 luni pentru reinnoirile depozitului internaţional.
    3) în momentul plăţii taxelor de reinnoire trebuie să indice numărul depozitului internaţional şi, dacă reînnoirea nu trebuie să fie efectuată pentru toate statele contractante în care depozitul este pe punctul de a expira, acele state în care reînnoirea trebuie să fie efectuată.
    4) Reînnoirea poate fi limitată numai la o parte a desenelor sau modelelor cuprinse în depozitul multiplu.
    5) Biroul internaţional înregistrează şi publică reinnoirile.


    Articolul 11

    1) a) Durata protecţiei acordate de către un stat contractant desenelor sau modelelor care au făcut obiectul unui depozit internaţional nu poate fi mai mica de:
    1 - 10 ani începînd cu data depozitului internaţional, dacă acest depozit a făcut obiectul unei reinnoiri;
    2 - 5 ani cu începere de la data depozitului internaţional în absenta unei reinnoiri.
    b) Cu toate acestea, dacă, în virtutea dispoziţiilor legislaţiei naţionale a unui stat contractant care examinează noutatea, protecţia începe la o dată posterioară celei a depozitului internaţional, duratele minime prevăzute la lit. a) sînt calculate ţinînd cont de punctul de curgere a protecţiei în respectivul stat. Faptul ca depozitul internaţional nu este reînnoit decît o singură dată nu efectuează cu nimic durata minima a protecţiei astfel definite.
    2) Dacă legislaţia unui stat contractant prevede, pentru desenele sau modelele care au făcut obiectul unui depozit naţional, o protecţie a carei durata, cu sau fără reinnoire, este mai mare de 10 ani, o protecţie cu o durată egala este acordată în acest stat pe baza depozitului internaţional şi a reinnoirilor la desenele sau modelele care au făcut obiectul unui depozit internaţional.
    3) Orice stat contractant poate, în legislaţia sa naţionala, sa limiteze durata protecţiei desenelor sau modelelor care au făcut obiectul unui depozit internaţional la duratele prevăzute la alin. 1).
    4) Sub rezerva dispoziţiilor de la alin. 1) lit. b), protecţia ia sfîrşit, în statele contractante, la data expirării depozitului internaţional, numai dacă legislaţia naţionala a acestor state nu dispune ca protecţia sa continue după data expirării depozitului internaţional.


    Articolul 12

    1) Biroul internaţional trebuie să înregistreze şi sa publice orice schimbare care afectează proprietatea unui desen sau unui model care face obiectul unui depozit internaţional în vigoare. Se înţelege ca transferul proprietăţii poate fi limitat la drepturile care decurg din depozitul internaţional numai în unul sau mai multe state contractante şi, în cazul depozitului multiplu, numai la o parte a desenelor sau modelelor cuprinse în respectivul depozit.
    2) înregistrarea prevăzută la alin. 1) produce aceleaşi efecte ca în cazul în care ar fi fost efectuată de către administraţiile naţionale ale statelor contractante.


    Articolul 13

    1) Titularul unui depozit internaţional poate, prin intermediul unei declaraţii adresate Biroului internaţional, sa renunţe la drepturile sale pentru toate statele contractante sau numai pentru un anumit număr dintre ele şi, în cazul depozitului multiplu, numai pentru o parte a desenelor şi zonelor şi modelelor cuprinse în respectivul depozit.
    2) Biroul internaţional înregistrează declaraţia şi o publică.


    Articolul 14

    1) Un stat contractant nu poate cere, pentru recunoaşterea dreptului, ca un semn sau menţiune a depozitului desenului sau modelului să fie pus pe obiectul care reprezintă acest desen sau model.
    2) Dacă legislaţia naţionala a unui stat contractant prevede aplicarea unei menţiuni speciale cu orice alt scop, statul respectiv va trebui sa considere aceasta cerinţa ca îndeplinită dacă toate obiectele prezentate publicului cu autorizaţia titularului dreptului asupra desenului sau modelului, sau etichetele cu care sînt prevăzute aceste obiecte poarta menţiunea specială internationala.
    3) Trebuie să fie considerată ca menţiune specială internationala simbolul D (litera majuscula D într-un cerc) însoţită fie:
    1 - de indicarea anului depozitului internaţional şi a numelui sau abrevierii uzuale a numelui solicitantului, fie
    2 - de numărul depozitului internaţional.
    4) Simpla aplicare a menţiunii speciale internaţionale pe obiecte sau etichete nu poate în nici un fel să fie interpretată ca implicind renunţarea la protecţie sau la dreptul de autor sau la orice alt titlu cînd, în absenta unei astfel de menţiuni, aceasta protecţie poate fi obţinută.


    Articolul 15

    b) Taxele prevăzute de regulament cuprind:
    1 - taxele pentru Biroul internaţional;
    2 - taxe pentru statele contractante desemnate de către solicitant, şi anume
    a) o taxa pentru fiecare dintre statele contractante;
    b) o taxa pentru fiecare dintre statele contractante care efectuează examinarea noutatii şi implica plata unei taxe pentru a efectua aceasta examinare
    2) Pentru un aceleaşi depozit, taxele plătite pentru un stat contractant, în virtutea dispoziţiilor alin. 1) cifra -2- lit. a), sînt scăzute din suma totală a taxei prevăzute la alin. 1) cifra -2- lit. b), cînd aceasta ultima taxa devine obligatorie pentru respectivul stat.


    Articolul 16

    1) Taxele pentru statele contractante prevăzute la art. 15 alin. 1), cifra - 2- sînt percepute de către Biroul internaţional care, în fiecare an, le vărsa statelor contractante desemnate de către solicitant.
    2) a) Orice stat contractant poate declara Biroului internaţional ca renunţa sa ceara taxele suplimentare prevăzute la art. 15 alin. 1) cifra -2- lit. a) în ce priveşte depozitele internaţionale pentru care alte state contractante care au subscris la aceeaşi renunţare, sînt considerate state de origine.
    b) El poate subscrie la acelaşi renunţări în ceea ce priveşte depozitul internaţional pentru care el este recunoscut stat de origine.


    Articolul 17

    Regulamentul de execuţie fixează detaliile de aplicare a prezentului aranjament şi mai ales:
    -1- limbile şi numărul de exemplare în care cererea depozitului trebuie să fie formulată, precum şi indicaţiile pe care trebuie să le conţină cererea;
    -2- sumele, datele de scadenta şi modul de plată a taxelor destinate Biroului internaţional şi statelor, inclusiv limitarile impuse taxei prevăzute pentru statele contractante care efectuează o examinare a noutatii;
    -3- numărul, formatul şi alte caracteristici ale altor reprezentari grafice ale fiecăruia dintre desenele sau modelele depuse;
    -4- lungimea descrierii elementelor caracteristice ale desenului sau modelului;
    -5- limitele şi condiţiile în care exemplarele sau machetele obiectelor care reprezintă obiectele care reprezintă desenul sau modelul pot fi anexate cererii;
    -6- numărul desenelor sau modelelor care pot fi cuprinse în depozitul multiplu şi alte dispoziţii care se referă la depozitul multiplu;
    -7- orice problema privind publicarea sau distribuirea buletinului periodic, prevăzut la art. 6 alin. 3) lit. a), inclusiv numărul de exemplare ale buletinului care sînt date în mod gratuit administraţiilor naţionale, ca şi numărul de exemplare care pot fi vîndute la preţ redus acestor administraţii
    -8- procedura notificării de către statele contractante a deciziilor de refuz prevăzute la art. 8 alin. 1), ca şi procedura privind comunicarea şi publicarea unor decizii prin grija Biroului internaţional;
    -9- condiţiile în care trebuie să fie efectuate, de către Biroul internaţional, înregistrarea şi publicarea schimbărilor ce efectuează proprietatea unui desen sau model prevăzut la art. 12 alin. 1), ca şi renunţările prevăzute la art. 13;
    -10- destinaţia data documentelor şi obiectelor legate de depozite care nu mai sînt susceptibile de reinnoire.


    Articolul 18

    Dispoziţiile prezentului aranjament nu împiedica revendicarea aplicării de dispoziţii mai largi, care ar fi acordate de legislaţia naţionala a unui stat contractant, şi nu afectează în nici un fel protecţia acordată operelor artistice şi operelor de arta aplicată, prin tratate şi convenţii internaţionale, asupra dreptului de autor.


    Articolul 19

    Taxele Biroului internaţional, plătite pentru servicii prevăzute pentru prezentul aranjament, trebuie să fie fixate astfel:
    a) venitul lor sa acopere toate cheltuielile serviciului internaţional al desenelor şi modelelor, precum şi toate cheltuielile care sînt cerute de pregătirea şi organizarea reuniunii Comitetului Internaţional al Desenelor sau Modelelor sau de conferinţele de revizuire a prezentului aranjament;
    b) să permită menţinerea fondului de rezerva prevăzut la art. 20.


    Articolul 20

    1) se constituie un fond de rezerva, al cărui plafon se ridica la 250.000 franci elvetieni. Acesta poate fi modificat de către Comitetul Internaţional al Desenelor sau Modelelor, prevăzut la art. 21 de mai jos.
    2) Fondul de rezerva este format din excedentele de încasare de la serviciul internaţional al desenelor şi modelelor.
    3) a) Totuşi, de la intrarea în vigoare a prezentului aranjament, fondul de rezerva este constituit prin vărsămînt, de fiecare stat, dintr-o cotizatie unica, calculată pentru fiecare dintre ele, în funcţie de numărul de unităţi ce corespund clasei căreia îi aparţine, în conformitate cu art. 13 alin. 8) al Convenţiei de la Paris pentru protecţia proprietăţii industriale.
    b) Statele care vor deveni părţi la prezentul aranjament, după intrarea sa în vigoare, vor trebui sa plătească în mod egal o cotizatie unica. Aceasta va fi calculată după principiile formulate la alineatul de mai sus în asa fel încît toate statele, oricare ar fi data cînd vor deveni părţi la aranjament, sa plătească aceeaşi contribuţie pe unitate.
    4) În cazul în care valoarea totală a fondului de rezerva ar depăşi plafonul prevăzut, surplusul va fi periodic repartizat statelor contractante, proporţional cu cotizatia unica plătită de fiecare dintre ele, pînă la concurenta sumei totale a acestei cotizatii.
    5) Cînd cotizaţiile unice au fost integral rambursate, Comitetul Internaţional al Desenelor sau Modelelor poate decide sa nu mai fie cerute cotizatii unice statelor care vor deveni, ulterior, părţi la aranjament.


    Articolul 21

    1) S-a creat un Comitet Internaţional al Desenelor sau Modelelor alcătuit din reprezentanţii ai tuturor statelor contractante.
    2) Acest comitet are următoarele atribuţii:
    -1- stabileşte regulamentul interior;
    -2- modifica regulamentul de execuţie;
    -3- modifica plafonul fondului de rezerva prevăzut la art. 20;
    -4- stabileşte clasificarea internationala a desenelor şi modelelor;
    -5- studiază probleme referitoare la aplicarea şi la revizuirea eventuala a prezentului aranjament;
    -6- studiază toate celelalte probleme referitoare la protecţia internationala a desenelor şi modelelor;
    -7- se pronunţa asupra rapoartelor anuale de gestiune a Biroului internaţional şi da directive generale acestui birou privind exercitarea funcţiilor i se cuvin în virtutea prezentului aranjament;
    -8- stabileşte un raport asupra cheltuielilor previzibile ale Biroului internaţional pentru fiecare perioada trienala ce urmează.
    3) Deciziile comitetului sînt luate cu majoritate de patru cincimi dintre membrii prezenţi sau reprezentanţi şi care votează în cazurile prevăzute la cifrele -1-, -2-,-3- şi -4- ale alin. 2) şi cu majoritatea simpla în toate celelalte cazuri. Abţinerea nu este considerată ca vot.
    4) Comitetul este convocat de către directorul Biroului internaţional:
    -1- cel puţin o dată la 3 ani;
    -2- oricînd, la cererea unui terţ dintre statele contractante, sau, în caz de nevoie, la iniţiativa directorului Biroului internaţional sau a Guvernului Confederatiei Elvetiene.
    5) Cheltuielile de transport şi de cazare ale membrilor comitetului cad în sarcina guvernelor lor.


    Articolul 22

    1) Regulamentul poate fi amendat de comitet în virtutea art. 21 alin. 2) cifra -2- sau prin procedura scrisă prevăzută la alin. 2) de mai jos.
    2) În caz de recurgere la procedura scrisă, amendamentele sînt propuse de către directorul Biroului internaţional prin scrisoare circulara adresată tuturor statelor contractante.
    Amendamentele sînt considerate ca adoptate dacă, în termen de un an de la comunicarea lor, nici un stat contractant n-a făcut cunoscută opoziţia sa.


    Articolul 23

    1) Prezentul aranjament rămîne deschis pentru semnare pînă la 31 decembrie 1961.
    2) El va fi ratificat şi instrumentele de ratificare vor fi depuse pe lîngă Guvernul Olandei.


    Articolul 24

    1) Statele membre ale Uniunii Internaţionale pentru Protecţia Proprietăţii Industriale, care nu au semnat prezentul aranjament, vor fi admise sa adere la el.
    2) Aceasta aderare va fi notificată pe cale diplomatică Guvernului Confederatiei Elvetiene şi, prin aceasta, guvernelor tuturor statelor contractante.


    Articolul 25

    1) Orice stat contractant se angajează să asigure protecţia desenelor şi modelelor industriale şi sa adopte, conform constituţiei sale, măsurile necesare pentru aplicarea acestui aranjament.
    2) În momentul depunerii instrumentului sau de ratificare sau de aderare, un stat contractant trebuie să fie în măsura, conform legislaţiei sale naţionale, sa dispună ca dispoziţiile prezentului aranjament sa producă efecte.


    Articolul 26

    1) Prezentul aranjament va intra în vigoare la expirarea unui termen de o luna de la data trimiterii, de către Guvernul Confederatiei Elvetiene, statelor contractante, a notificării depunerii celor zece instrumente de ratificare sau de aderare, dintre care cel puţin celor patru state care, la data prezentului aranjament, nu sînt părţi nici la aranjamentul din 1925, nici la Aranjamentul din 1934.
    2) Prin urmare, depunerea instrumentelor de ratificare şi de aderare va trebui să fie notificată statelor contractante de către Guvernul Confederatiei Elvetiene. Aceste ratificări şi aderării îşi vor produce efectele la expirarea termenului de o luna de la data trimiterii acestor notificări numai dacă în caz de aderare, nu a fost indicată o dată posterioară în instrumentul de aderare.


    Articolul 27

    Orice stat contractant poate, oricînd, sa notifice Guvernului Confederatiei Elvetiene ca prezentul aranjament este aplicat tuturor sau unei părţi a teritoriilor pentru care el asigura relaţii internaţionale. Guvernul Confederatiei Elvetiene informează despre aceasta toate statele contractante şi aranjamentul se aplică în mod egal teritoriilor desemnate în notificare, la o luna după trimiterea comunicării făcute de către Guvernul Confederatiei Elvetiene statelor contractante, numai dacă nu a fost indicată o dată posterioară de notificare.


    Articolul 28

    1) Orice stat contractant are posibilitatea sa anuleze prezentul aranjament în numele sau propriu sau în numele tuturor sau al unei părţi a teritoriilor care ar fi făcut obiectul notificării prevăzute la art. 27, printr-o notificare adresată Guvernului Confederatiei elvetiene. Aceasta anulare produce efecte la expirarea termenului de un an de la primirea sa de către Guvernul Confederatiei Elvetiene.
    2) Anularea prezentului aranjament de către un stat contractant nu revoca obligaţiile pe care le-a contractat în ceea ce priveşte desenele sau modelele care au făcut obiectul unei înregistrări internaţionale înainte de data la care anularea devine efectivă.


    Articolul 29

    1) Prezentul aranjament va fi supus la revizuiri periodice, în vederea introducerii de ameliorări de natura sa perfecţioneze protecţia care rezultă din depozitul internaţional al desenelor sau modelelor.
    2) Conferinţele de revizuire vor fi convocate la cererea Comitetului Internaţional al Desenelor sau Modelelor sau cel puţin a majorităţii statelor contractante.


    Articolul 30

    1) Mai multe state contractante pot oricînd sa notifice Guvernului Confederatiei Elvetiene ca, în condiţiile precizate de aceasta notificare:
    -1- o administraţie comuna se substituie administraţiei naţionale a fiecăreia dintre ele;
    -2- trebuie să fie considerate ca un singur stat pentru aplicarea art. 2-17 ale prezentului aranjament.
    2) Aceasta notificare nu poate produce efect decît după 6 luni de la data trimiterii comunicării care este facuta de către Guvernul Confederatiei Elvetiene celorlalte state contractante.


    Articolul 31

    1) Numai prezentul aranjament leagă, în relaţiile lor reciproce, statele părţi în acelaşi timp la prezentul aranjament şi la Aranjamentul din 1925 sau la Aranjamentul din 1934. Totuşi, respectivele state vor fi obligate, în cadrul relaţiilor reciproce, să aplice dispoziţiile Aranjamentului din 1925 sau cele ale Aranjamentului din 1934, după caz, desenelor sau modelelor depuse Biroului internaţional anterior datei la care prezentul aranjament le leagă în relaţiile lor reciproce.
    2) a) Orice stat parte, în aceleaşi timp, la prezentul aranjament şi la Aranjamentul din 1925 este obligat să se conformeze dispoziţiilor Aranjamentului din 1925 în relaţiile sale cu statele care nu sînt părţi decît la Aranjamentul din 1925, numai dacă respectivul stat nu a denunţat Aranjamentul din 1925.
    b) Orice stat parte, în aceleaşi timp, la prezentul aranjament şi la Aranjamentul din 1934 este obligat să se conformeze dispoziţiilor Aranjamentului din 1934 în relaţiile sale cu statele care nu sînt părţi decît la Aranjamentul din 1934, numai dacă respectivul stat nu a denunţat Aranjamentul din 1934.
    3) Statele care nu sînt părţi decît la prezentul aranjament nu au nici o obligaţie faţă de statele care sînt părţi la Aranjamentul din 1925 sau la Aranjamentul din 1934, fără a fi părţi, în aceleaşi timp, la prezentul aranjament.


    Articolul 32

    1) Semnarea şi ratificarea prezentului aranjament de către un stat parte, la data prezentului aranjament, la Aranjamentul din 1925 sau la Aranjamentul din 1934, ca şi aderarea la prezentul aranjament al unui asemenea stat vor fi considerate ca semnare şi ratificare a protocolului anexat la prezentul aranjament sau ca aderare la respectivul protocol, numai dacă respectivul stat n-a subscris la o declaraţie expresă în sens contrar, în timpul semnării sau depunerii instrumentului sau de aderare.
    2) Orice stat contractant, care a subscris la declaraţia prevăzută la alin. 1), sau orice alt stat contractant care nu este parte la Aranjamentul din 1925 sau la Aranjamentul din 1934, poate semna protocolul anexat prezentului aranjament sau sa adere la el. În timpul semnării sau depunerii instrumentului sau de aderare el poate declara că nu se considera legat prin dispoziţiile alin. 2) a) sau alin. 2) b) ale protocolului; în acest caz, celelalte state părţi la protocol nu sînt obligate să aplice, în relaţiile lor cu statul care a făcut uz de acest drept, dispoziţia care a făcut obiectul acestei declaraţii. Dispoziţiile art. 23-28 inclusiv se aplică prin analogie


    Articolul 33

    Prezentul act va fi semnat într-un singur exemplar, care va fi depus la arhivele Guvernului Olandei. O copie legalizată va fi transmisă de acesta din urma guvernului fiecăruia dintre statele care au semnat prezentul aranjament sau care au aderat la el.
    PROTOCOL
    Statele părţi ale prezentului protocol au căzut de acord asupra celor ce urmează:
    1. Dispoziţiile prezentului protocol se aplică desenelor sau modelelor care fac obiectul unui depozit internaţional şi pentru care unul dintre statele părţi la respectivul protocol este considerat stat de origine.
    2. În ceea ce priveşte desenele sau modelele prevăzute la alin. 1 de mai sus:
    a) durata protecţiei acordate de statele părţi la prezentul protocol desenelor sau modelelor prevăzute la alin. 1 de mai sus nu poate fi mai mica de 15 ani de la data prevăzută la art. 11 alin. 1) a) sau b), după caz;
    b) aplicarea unei menţiuni de rezerva pe obiectele cărora le sînt încorporate desenele sau modelele sau pe etichetele cu care sînt prevăzute aceste obiecte nu poate în nici un caz să fie cerută de către statele părţi la prezentul protocol, fie pentru exercitarea, pe teritoriul lor, a dreptului care decurg din depozitul internaţional, fie cu orice alt scop.


    Anexa 2
    ACTUL COMPLEMENTAR DE LA STOCKHOLM (traducere)
    din 14 iulie 1967,
    modificat la 2 octombrie 1979

    Articolul 1

    Definiţii
    În sensul prezentului act complementar, trebuie să se înţeleagă, prin Actul din 1934, actul semnat la Londra, la 2 iunie 1934, al Aranjamentului de la Haga privind depozitul internaţional al desenelor şi modelelor industriale;
    - Actul din 1960, actul semnat la Haga, la 28 noiembrie 1960, al Aranjamentului de la Haga privind depozitul internaţional al desenelor şi modelelor industriale;
    - Actul adiţional din 1961, actul semnat la Monaco la 18 noiembrie 1961, adiţional la Actul din 1934;
    - Organizaţia, Organizaţia Mondială de Proprietate Intelectuală;
    - Biroul internaţional, Biroul Internaţional de Proprietate Intelectuală;
    - director general, directorul general al organizaţiei;
    - Uniune specială, uniunea de la Haga, creata prin aranjamentul de la Haga la 6 noiembrie 1925 privind depozitul internaţional de desene şi modele industriale şi menţinută prin Actele din 1934 şi 1960 şi prin Actul adiţional din 1961, ca şi prin prezentul act complementar.


    Articolul 2

    Adunarea
    1) a) Uniunea specială are o adunare compusa din ţările care au ratificat prezentul act sau au aderat la el.
    b) Guvernul fiecărei tari este reprezentat de un delegat, care poate fi asistat de supleanţi, de consilieri şi de experţi.
    c) Cheltuielile fiecărei delegaţii sînt suportate de guvernul care a desemnat-o.
    2) a) Adunarea:
    (i) tratează toate problemele privind menţinerea şi dezvoltarea Uniunii speciale şi aplicarea aranjamentului sau;
    (îi) da Biroului internaţional directive privind pregătirea conferinţelor de revizuire, ţinînd cont de observaţiile legale ale ţărilor Uniunii speciale care nu au ratificat prezentul act sau nu au aderat la el;
    (iii) modifica regulamentul de aplicare şi fixează cuantumul taxelor referitoare la depozitul internaţional al desenelor şi modelelor industriale;
    (iv) examinează şi aproba raporturile şi activităţile directorului general referitoare la Uniunea specială şi îi da directivele utile privind problemele Uniunii speciale;
    (v) fixează programul, adopta bugetul bienal al Uniunii speciale şi aproba conturile de lichidare;
    (vi) adopta regulamentul financiar al Uniunii speciale;
    (vii) creează comitete de experţi şi grupe de lucru pe care le considera utile la realizarea obiectivelor Uniunii speciale;
    (viii) decide care sînt ţările membre ale Uniunii speciale şi care sînt organizaţiile internaţionale neguvernamentale şi interguvernamentale care pot să fie admise la reuniunile sale în calitate de observatori;
    (ix) adopta modificările art. 2-5;
    (x) întreprinde orice alta acţiune corespunzătoare, cu scopul de a atinge obiectivele Uniunii speciale;
    (xi) se achită de orice fel de alte sarcini pe care le implica prezentul act complementar.
    b) Asupra problemelor care interesează în egala măsura şi alte uniuni administrate de organizaţie, adunarea statuează modul în care se poate lua cunoştinţa de opinia Comitetului de coordonare al organizaţiei.
    3) a) Fiecare ţara membra a adunării dispune de un vot.
    b) Jumătate din ţările membre ale adunării constituie cvorumul.
    c) Cu toate dispoziţiile subalineatului b), dacă, în cursul unei sesiuni, numărul ţărilor reprezentate este mai mic de jumătate, dar egal sau superior unei treimi din ţările membre ale adunării, aceasta poate să ia deciziile; totuşi, deciziile adunării, cu excepţia celor care privesc procedura, nu devin executorii decît atunci cînd condiţiile enunţate mai jos sînt îndeplinite. Biroul internaţional comunică hotărîrile menţionate ţărilor membre ale adunării care nu erau reprezentate, invitindu-le sa exprime în scris, în termen de 3 luni socotind de la data comunicării, votul sau abţinerea lor. Dacă la expirarea acestui termen numărul ţărilor care şi-au exprimat astfel votul sau abţinerea lor este cel puţin egal cu numărul ţărilor care lipseau pentru ca majoritatea în cvorum să fie atinsa în cursul sesiunii, deciziile menţionate devin executorii cu condiţia ca, în acelaşi timp, majoritatea necesară sa ramina dobîndită.
    d) Sub rezerva dispoziţiilor art. 5 alin. 2, deciziile adunării sînt luate cu o majoritate de două treimi din voturile exprimate.
    e) Abţinerea nu este considerată ca un vot.
    f) Un delegat nu poate să reprezinte decît o singura ţara şi nu poate să voteze decît în numele acesteia.
    g) Ţările Uniunii speciale care nu sînt membre ale adunării sînt admise la aceste reuniuni în calitate de observatori.
    4) a) Adunarea se reuneste o dată la 2 ani în sesiune ordinară, la convocarea directorului general şi, în afară cazurilor excepţionale, în timpul aceleiaşi perioade şi în aceleaşi loc ca adunarea generală a organizaţiei.
    b) Adunarea se reuneste în sesiune extraordinară în baza unei convocări a directorului general, la cererea unui sfert din ţările membre ale adunării.
    c) Ordinea de zi a fiecărei sesiuni este pregatita de directorul general.
    5) Adunarea îşi adopta regulamentul intern.


    Articolul 3

    Biroul internaţional
    1) a) Sarcinile referitoare la depozitul internaţional al desenelor industriale, ca şi alte sarcini administrative care revin Uniunii speciale sînt asigurate de Biroul internaţional.
    b) Biroul internaţional pregăteşte mai ales reuniunile şi asigura secretariatul adunării şi comitetele de experţi şi grupele de lucru pe care adunarea le poate înfiinţa.
    c) Directorul general este cel mai înalt funcţionar al Uniunii speciale şi o reprezintă.
    2) Directorul general şi orice membru al personalului desemnat de el iau parte, fără drept de vot, la toate reuniunile adunării şi la orice comitet de experţi sau grupa de lucru pe care aceasta le poate crea. Directorul general sau un membru al personalului desemnat de el este, din oficiu, secretar al acestor organe.
    3) a) Biroul internaţional, conform directivelor adunării, pregăteşte conferinţele de revizuire a dispoziţiilor aranjamentului.
    b) Biroul internaţional poate să consulte organizaţiile interguvernamentale şi internaţionale neguvernamentale asupra pregătirii conferinţelor de revizuire.
    c) Directorul general şi persoanele desemnate de el iau parte, fără drept de vot, la deliberările acestor conferinţe.
    4) Biroul internaţional îndeplineşte orice alta sarcina care îi este atribuită.


    Articolul 4

    Finanţe
    1) a) Uniunea specială are un buget.
    b) Bugetul Uniunii speciale cuprinde încasări şi cheltuieli proprii Uniunii speciale, contribuţia sa la bugetul de cheltuieli comune uniunilor, ca şi, dacă este cazul, suma pusă la dispoziţie bugetului conferintei organizaţiei.
    c) Sînt considerate drept cheltuieli comune ale uniunii cheltuielile care nu sînt atribuite în mod exclusiv Uniunii speciale, dar în egala măsura uneia sau mai multor alte uniuni administrate de organizaţie. Partea Uniunii speciale în aceste cheltuieli comune este proporţională cu interesul pe care aceste cheltuieli îl prezintă pentru ea.
    2) Bugetul Uniunii speciale este fixată ţinînd cont de cerinţele de coordonare cu bugetele altor uniuni administrate de organizaţie.
    3) Bugetul Uniunii speciale este finanţat de următoarele resurse:
    (i) taxe referitoare la depozitul internaţional şi taxele şi sumele datorate pentru alte servicii făcute de Biroul internaţional în numele Uniunii speciale;
    (îi) suma obţinută din vînzarea publicaţiilor Biroului internaţional privind Uniunea specială şi drepturile aferente acestor publicaţii;
    (iii) donaţii, legate şi subvenţii;
    (iv) chirii, dobinzi şi alte venituri diverse.
    4) a) Cuantumul taxelor menţionate la alin. 3) (i) este fixat de adunare, la propunerea directorului general.
    b) Acest cuantum este fixat astfel ca încasările Uniunii speciale provenind din taxe şi alte surse de venituri să permită cel puţin acoperirea cheltuielilor Biroului internaţional care interesează Uniunea specială.
    c) În cazul în care bugetul nu este adoptat înainte de a începe o noua perioada bugetară, bugetul anului precedent este reînnoit, conform modalităţilor prevăzute de regulamentul financiar.
    5) Sub rezerva dispoziţiilor alin. 4) a), cuantumul total al taxelor şi sumelor datorate pentru alte servicii făcute de Biroul internaţional în numele Uniunii speciale este fixat de directorul general, care întocmeşte un raport adunării în acest sens.
    6) a) Uniunea specială poseda un fond de rulment constituit din excedentele de încasări şi, dacă astfel de excedente nu ajung, printr-un vărsămînt unic, efectuat de fiecare ţara a uniunii speciale. Dacă fondul devine insuficient, adunarea hotărăşte majoritatea acestuia.
    b) Suma totală a varsamintului iniţial al fiecărei tari la fondul citat mai sus a participării sale la majoritatea acestuia este proporţională cu contribuţia acestei tari, în calitate de membru al Uniunii de la Paris pentru protecţia proprietăţii industriale, la bugetul uniunii menţionate pentru anul în cursul căruia este constituit fondul sau este decisa creşterea.
    c) Proporţia şi modalităţile de vărsămînt sînt fixate de adunare, la propunerea directorului general şi cu acordul Comitetului de coordonare al organizaţiei.
    7) a) Acordul de sediu, încheiat cu ţara pe teritoriul căreia îşi are sediul organizaţia, prevede că, dacă fondul de rulment este insuficient, aceasta ţara sa acorde avansuri. Suma totală a acestor avansuri şi condiţiile în care ele sînt acordate fac obiectul, în fiecare caz, al unor acorduri separate între ţara în cauza şi organizaţie.
    b) Ţara vizata la subalin. 7) a) şi organizaţia au, fiecare, dreptul de a denunta angajamentul de a acorda avansuri, prin notificare în scris. Denunţarea capata efect la 3 ani după sfîrşitul anului în cursul căruia a fost notificată.
    8) Verificarea conturilor este asigurata, conform modalităţilor prevăzute prin regulamentul financiar, de către una sau mai multe tari ale Uniunii speciale sau de către controlori externi, care sînt desemnaţi de adunarea, cu consimţămîntul lor.


    Articolul 5

    Modificări la art. 2-5
    1) Propunerile de modificare la prezentul act complementar pot să fie prezentate de orice ţara membra a adunării sau de directorul general. Aceste propuneri sînt comunicate de acesta din urma ţărilor membre ale adunării cu cel puţin 6 luni înainte să fie supuse examinării.
    2) Orice modificare vizata la alin. 1) este adoptată de adunare. Adoptarea necesară trei pătrimi din voturile exprimate; totuşi, orice modificare a art. 2 şi a prezentului alineat necesita patru cincimi din voturile exprimate.
    3) Orice modificare vizata la alin. 1) intră în vigoare la o luna după primirea de către directorul general a notificărilor scrise de acceptare, efectuată în conformitate cu regulile lor constituţionale respective, din partea a trei pătrimi din ţările membre ale adunării, în momentul în care modificarea a fost adoptată. Orice modificare astfel acceptată legală toate ţările care sînt membre ale adunării în momentul în care modificarea intră în vigoare, sau care devin membre ale acesteia la o dată ulterioară.


    Articolul 6

    Modificări la Actul din 1934 şi la Actul adiţional din 1961
    1) a) Referirile, în Actul din 1934, la Biroul Internaţional de Proprietate Industriala de la Berna, la Biroul Internaţional de la Berna sau la Biroul internaţional sînt considerate ca raportindu-se la Biroul internaţional asa cum este definit în art. 1 al prezentului act complementar.
    b) Articolul 15 al Actului din 1904 este abrogat.
    c) Orice modificare a regulamentului de aplicare vizat la art. 20 al Actului din 1934 se efectuează conform procedurii prescrise de art. 2 alin. 2) a) (iii) şi 3) lit. d).
    d) La art. 21 al Actului din 1934 cuvintele "revizuit în 1928" sînt înlocuite cu cuvintele "pentru protecţia operelor literare şi artistice".
    e) Referirile, în art. 22 al Actului din 1934, la art. 16, 16 bis şi 17 bis ale "Convenţiei generale" sînt considerate ca raportindu-se la dispoziţiile. Actului de la Stockholm al Convenţiei de la Paris pentru protecţia proprietăţii industriale care, în actul de la Stockholm menţionat mai sus, corespund art. 16, 16 bis şi 17 bis ale actelor încheiate anterior Convenţiei de la Paris.
    2) a) Orice modificare a taxelor, vizate la art. 3 al Actului adiţional din 1961, se efectuează conform procedurii prevăzute de art. 22) lit. a) (iii) şi 3) lit. d).
    b) Alin. 1) al art. 4 al Actului adiţional din 1961,ca şi cuvintele "cînd fondul de rezerva a atins această sumă", din alin. 2) al articolului menţionat, sînt abrogate.
    c) Referirile, în art. 6 alin. 2) al Actului adiţional din 1961, la art. 16 şi 16 bis ale Convenţiei de la Paris pentru protecţia proprietăţii industriale sînt considerate ca raportindu-se la dispoziţiile Actului de la Stockholm, corespund art. 16 şi 16 bis ale actelor încheiate anterior Convenţiei de la Paris.
    d) Referirile, în alin. 1) şi 3) ale art. 7 al Actului adiţional din 1961, la Guvernul Confederatiei Elvetiene sînt considerate ca raportindu-se la directorul general.


    Articolul 7

    Modificările Actului din 1960
    1) Referirile în actul din 1960, la Biroul Uniunii Internaţionale pentru Protecţia Proprietăţii Industriale sau la Biroul internaţional sînt considerate ca raportindu-se la Biroul internaţional asa cum este el definit la art. 1 al prezentului act complementar.
    2) Art. 19, 20,21 şi 22 ale Actului din 1960 sînt abrogate.
    3) Referirile, în Actul din 1960, la Guvernul Confederatiei Elvetiene sînt considerate ca raportindu-se la directorul general.
    4) În art. 29 al Actului din 1960, cuvintele "periodice" (alin. 1) şi al "Comitetul Internaţional al Desenelor sau Modelelor" (alin. 2) sînt suprimate.


    Articolul 8

    Ratificarea prezentului act complementar; aderarea la aceleaşi act
    1) a) Ţările care, înainte de 13 ianuarie 1968, au ratificat Actul din 1960, ca şi ţările care au aderat la cel puţin unul din aceste acte, pot să semneze şi sa ratifice prezentul act complementar sau pot sa adere la el.
    b) Ratificarea prezentului act complementar sau aderarea la el, de către o ţara care este legată prin Actul din 1934, fără să fie legată şi prin Actul adiţional din 1961, comporta ratificarea automată a Actului adiţional din 1961 sau aderarea automată la aceasta.
    2) Instrumentele de ratificare şi de aderare sînt depuse la directorul general.


    Articolul 9

    Intrarea în vigoare a prezentului act complementar
    1) Referitor la cele 5 tari care şi-au depus primele instrumentele de ratificare sau de aderare, prezentul act complementar intră în vigoare la 3 luni după depunerea celui de-al 5-lea instrument de ratificare sau de aderare.
    2) Referitor la orice alta ţara, prezentul act complementar intră în vigoare la 3 luni după data la care ratificarea sau aderarea a fost notificată de directorul general, în cazul în care o dată posterioară nu a fost indicată în instrumentul de ratificare sau de aderare. În acest ultim caz, prezentul act intră în vigoare, referitor la aceasta ţara, la data astfel indicată.


    Articolul 10

    Acceptarea automată a anumitor dispoziţii de către anumite tari
    1) Sub rezerva art. 8 şi a alin. următor, orice ţara care nu a ratificat Actul din 1934 sau care nu a aderat devine legată de Actul adiţional din 1961 şi de art. 1-6 ale prezentului act complementar, începînd cu data la care aderarea sa la Actul din 1934 capata efect: totuşi, dacă la această dată prezentul act complementar nu a intrat încă în vigoare, conform termenilor art. 9 alin. 1) aceasta ţara nu e legată de articolele menţionate ale prezentului act complementar decît începînd cu intrarea în vigoare a acestui ultim act, conform termenilor art. 9 alin. 1).
    2) Sub denumirea art. 8 şi a alin. precedent, orice ţara care n-a ratificat Actul din 1960 sau care n-a aderat la el devine prin art. 1-7 ale prezentului act complementar începînd cu data la care ratificarea actului sau aderarea sa la aceasta intră în vigoare; totuşi, dacă la această dată prezentul act complementar nu a intrat încă în vigoare în temeiul art. 9 alin. 1), aceasta ţara nu este legată de articolele prezentului act complementar decît începînd cu intrarea în vigoare a acestui ultim act, în temeiul art. 9 alin. 1).


    Articolul 11

    Semnarea, etc. a prezentului act complementar
    1) a) Prezentul act complementar este semnat într-un singur exemplar, în limba franceza, şi depus la Guvernul Suediei.
    b) Textele oficiale sînt stabilite de directorul general, după consultarea guvernelor interesate, în alte limbi pe care adunarea va putea să le indice.
    2) Prezentul act complementar rămîne deschis semnării la Stockholm, pînă la 13 ianuarie 1968.
    3) Directorul general transmite doua copii, certificate de către Guvernul Suediei, ale textului semnat al prezentului act complementar, la guvernele tuturor ţărilor Uniunii speciale şi, la cerere, guvernului oricărei alte tari.
    4) Directorul general înregistrează prezentul act complementar la Secretariatul Organizaţiei Naţiunilor Unite.
    5) Directorul general notifica guvernelor tuturor ţărilor Uniunii speciale semnăturile, depozitele instrumentelor de ratificare sau de aderare, intrarea în vigoare şi orice alta notificare corespunzătoare.


    Articolul 12

    Clauza tranzitorie
    Pînă la intrarea în funcţiune a primului director general, referirile, în prezentul act complementar, la Biroul internaţional al organizaţiei sau la directorul general sînt considerate ca raportindu-se la biroul uniunii stabilit prin Convenţia de la Paris pentru protecţia proprietăţii industriale sau la directorul sau.