LEGE nr. 51 din 7 iunie 1995 (**republicată**)(*actualizată*)
pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat
(actualizată până la data de 28 decembrie 2005*)
EMITENT
  • PARLAMENTUL




  • ---------------
    *) Textul iniţial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 113 din 6 martie 2001. Aceasta este forma actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra Neamt până la data de 28 decembrie 2005, cu modificările şi completările aduse de: LEGEA nr. 489 din 11 iulie 2002; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 77 din 4 septembrie 2003; LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004; LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004; LEGEA nr. 280 din 23 iunie 2004; ORDONANTA nr. 94 din 26 august 2004; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 190 din 21 noiembrie 2005.
    **) Republicată în temeiul art. V din Legea nr. 231 din 4 decembrie 2000 privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 7 decembrie 2000, dându-se alineatelor şi articolelor numerotarea corespunzătoare.
    Legea nr. 51/1995 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 9 iunie 1995 şi a mai fost modificată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 85/1997 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 378 din 29 decembrie 1997, aprobată şi modificată prin Legea nr. 246/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 22 decembrie 1998, şi ulterior abrogată prin Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 419 din 31 august 1999) şi prin Legea nr. 231/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 7 decembrie 2000.

    Capitolul I Dispoziţii generale


    Articolul 1

    (1) Profesia de avocat este libera şi independenta, cu organizare şi funcţionare autonome, în condiţiile prezentei legi şi ale statutului profesiei.
    (2) Profesia de avocat se exercită numai de avocaţii înscrişi în tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Naţionale a Barourilor din România, denumita în continuare U.N.B.R.
    (3) Constituirea şi funcţionarea de barouri în afară U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire şi de înregistrare ale acestora sunt nule de drept.
    --------------
    Art. 1 a fost modificat de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 2

    (1) În exercitarea profesiei avocatul este independent şi se supune numai legii, statutului profesiei şi codului deontologic.
    (2) Avocatul promovează şi apara drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale omului.
    (3) Avocatul are dreptul sa asiste şi sa reprezinte persoanele fizice şi juridice în faţa instanţelor autorităţii judecătoreşti şi a altor organe de jurisdicţie, a organelor de urmărire penală, a autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi în faţa altor persoane fizice sau juridice, care au obligaţia să permită şi să asigure avocatului desfăşurarea nestingherita a activităţii sale, în condiţiile legii.
    (4) Orice persoană are dreptul să îşi aleagă în mod liber avocatul.
    (5) În exercitarea dreptului de apărare avocatul are dreptul şi obligaţia de a stărui pentru realizarea liberului acces la justiţie, pentru un proces echitabil şi într-un termen rezonabil.
    --------------
    Art. 2 a fost modificat de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 3

    (1) Activitatea avocatului se realizează prin:
    a) consultaţii şi cereri cu caracter juridic;
    b) asistenţa şi reprezentare juridică în faţa instanţelor judecătoreşti, a organelor de urmărire penală, a autorităţilor cu atribuţii jurisdicţionale, a notarilor publici şi a executorilor judecătoreşti, a organelor administraţiei publice şi a instituţiilor, precum şi a altor persoane juridice, în condiţiile legii;
    c) redactarea de acte juridice, atestarea identităţii părţilor, a conţinutului şi a datei actelor prezentate spre autentificare;
    d) asistarea şi reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate în faţa altor autorităţi publice cu posibilitatea atestării identităţii părţilor, a conţinutului şi a datei actelor încheiate;
    e) apărarea şi reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice în raporturile acestora cu autorităţile publice, cu instituţiile şi cu orice persoană română sau străină;
    f) activităţi de mediere;
    g) activităţi fiduciare constând în primirea în depozit, în numele şi pe seama clientului, de fonduri financiare şi bunuri, rezultate din valorificarea sau executarea de titluri executorii, după încheierea procedurii succesorale sau a lichidării, precum şi plasarea şi valorificarea acestora, în numele şi pe seama clientului, activităţi de administrare a fondurilor sau a valorilor în care acestea au fost plasate;
    h) stabilirea temporară a sediului pentru societăţi comerciale la sediul profesional al avocatului şi înregistrarea acestora, în numele şi pe seama clientului, a părţilor de interes, a părţilor sociale sau a acţiunilor societăţilor astfel înregistrate;
    i) activităţile prevăzute la lit. g) şi h) se pot desfăşura în temeiul unui nou contract de asistenţa juridică;
    j) orice mijloace şi cai proprii exercitării dreptului de apărare, în condiţiile legii.
    (2) Activităţile prevăzute la alin. (1) se exercită numai de avocat, dacă legea nu prevede altfel.
    ---------------
    Art. 3 a fost modificat de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 4

    În exercitarea profesiei şi în legătură cu aceasta avocatul este protejat de lege.


    Articolul 5

    (1) Formele de exercitare a profesiei de avocat sunt, la alegere: cabinete individuale, cabinete asociate, societăţi civile profesionale sau societăţi civile profesionale cu răspundere limitată.
    (2) În cabinetul individual îşi poate exercita profesia un avocat definitiv, singur sau împreună cu alţi avocaţi colaboratori.
    (3) Cabinetele individuale se pot asocia în scopul exercitării în comun a profesiei; drepturile şi obligaţiile avocaţilor titulari ai unor cabinete asociate îşi păstrează caracterul personal şi nu pot fi cedate. În mod corespunzător cabinetele individuale se pot asocia şi cu societăţile civile profesionale.
    (4) Cabinetele individuale se pot grupa pentru a-şi crea facilităţi tehnico-economice în vederea exercitării profesiei şi îşi păstrează individualitatea în relaţiile cu clienţii.
    (5) Societatea civilă profesională se constituie din 2 sau mai mulţi avocaţi definitivi. În societatea civilă profesională îşi pot exercita profesia şi avocaţi colaboratori sau avocaţi salarizaţi. Societatea civilă profesională şi avocaţii care profeseaza în cadrul ei nu pot acorda asistenţa juridică persoanelor cu interese contrare.
    (6) Cabinetele grupate, cabinetele asociate, societăţile civile profesionale şi societăţile civile profesionale cu răspundere limitată pot avea şi proprietate comuna.
    (7) Avocatul poate schimba oricând forma de exercitare a profesiei, cu înştiinţarea baroului din care face parte.
    (8) Avocatul nu îşi poate exercita profesia, în acelaşi timp, în mai multe forme de exercitare a acesteia.
    (9) Formele de exercitare a profesiei pot fi înstrăinate prin acte între vii numai între avocaţi definitivi şi aflaţi în exerciţiul profesiei sau pot fi lichidate la încetarea calităţii, cu respectarea regimului investiţiilor reglementat prin prezenta lege.
    ---------------
    Art. 5 a fost modificat de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 5^1

    (1) Societatea civilă profesională cu răspundere limitată se constituie prin asocierea a cel puţin 2 avocaţi definitivi şi aflaţi în exerciţiul profesiei, are personalitate juridică şi patrimoniu propriu. Aporturile asociaţilor la capitalul social pot fi în industrie, în bani sau în natura, reprezentat de activitatea profesională, inclusiv aportul de clientela. Capitalul social al societăţii este reprezentat de părţi sociale transmisibile şi negociabile şi este de cel puţin echivalentul în lei al sumei de 10.000 euro.
    Transmiterea părţilor sociale se poate face numai către avocaţi aflaţi în exerciţiul profesiei. Activitatea profesională se realizează de către avocaţii asociaţi, avocaţi colaboratori şi avocaţi salarizaţi. Avocaţii care îşi exercită profesia în cadrul societăţii civile profesionale cu răspundere limitată îşi angajează răspunderea profesională numai în limitele capitalului social subscris şi vărsat.
    (2) Dobândirea personalităţii juridice a societăţii civile profesionale cu răspundere limitată are loc la data înregistrării la barou a deciziei emise de către consiliul baroului în a cărui raza teritorială se afla sediul ei principal.
    (3) Societăţile civile profesionale cu răspundere limitată sunt supuse regimului impozitării pe profit.
    --------------
    Art. 5^1 a fost introdus de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 6

    Orice avocat, indiferent de forma de exercitare a profesiei, poate să încheie convenţii de colaborare cu experţi sau cu alţi specialişti, în condiţiile legii. Societăţile civile profesionale şi societăţile civile profesionale cu răspundere limitată pot încheia astfel de convenţii numai cu acordul tuturor asociaţilor.
    --------------
    Art. 6 a fost modificat de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 7

    (1) Formele de exercitare a profesiei de avocat şi cabinetele grupate vor fi individualizate prin denumire, după cum urmează:
    a) în cazul cabinetului individual - numele avocatului titular, urmat de sintagma cabinet de avocat;
    b) în cazul cabinetelor asociate - numele tuturor titularilor, urmate de sintagma cabinete de avocat asociate;
    c) în cazul societăţilor civile profesionale şi al societăţilor civile profesionale cu răspundere limitată numele a cel puţin unuia dintre asociaţi, urmat de sintagma societate civilă de avocaţi sau, după caz, societate civilă de avocaţi cu răspundere limitată;
    d) în cazul cabinetelor grupate - numele fiecărui titular de cabinet, urmat de sintagma cabinete de avocat grupate.
    (2) Denumirea formei de exercitare a profesiei, individualizata potrivit alin. (1), poate fi păstrată şi după decesul sau plecarea unuia dintre asociaţi, cu acordul acestuia, sau, după caz, al tuturor moştenitorilor celui decedat, exprimat în forma autentică.
    (3) Denumirile prevăzute la alin. (1) vor figura pe firmele cabinetelor sau societăţilor, în condiţiile stabilite de statutul profesiei.
    (4) În cazul tuturor formelor de exercitare a profesiei de către avocaţii străini se pot utiliza denumirea şi numele formei de exercitare a profesiei din ţara sau din străinătate, în condiţiile prezentului articol.
    -------------
    Alin. (4) al art. 7 a fost introdus de LEGEA nr. 489 din 11 iulie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 578 din 5 august 2002.
    Art. 7 a fost modificat de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 8

    (1) Convenţiile de grupare şi de asociere a cabinetelor, actele de constituire a societăţilor civile profesionale de avocaţi şi a societăţilor civile profesionale cu răspundere limitată, precum şi convenţiile prevăzute la art. 6 se încheie în forma scrisă, cu respectarea condiţiilor de fond prevăzute de lege şi de statutul profesiei.
    (2) Consiliul baroului sesizat verifica îndeplinirea condiţiilor legale şi, constatând îndeplinirea lor, dispune înregistrarea convenţiei în termen de o luna de la înregistrarea cererii.
    (3) Împotriva deciziei consiliului baroului orice persoană care se considera vătămată într-un drept sau interes legitim al său poate formula plângere la organele de jurisdicţie profesională, în condiţiile prezentei legi şi ale statutului profesiei.
    (4) Barourile ţin evidenta separată a avocaţilor pentru fiecare forma de exercitare a profesiei.
    -------------
    Art. 8 a fost modificat de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 9

    (1) Barourile şi U.N.B.R. asigura exercitarea calificată a dreptului de apărare, competenţa şi disciplina profesională, protecţia demnităţii şi onoarei avocaţilor membri.
    (2) În fiecare judeţ exista şi funcţionează un singur barou membru al U.N.B.R., cu sediul în localitatea de reşedinţa a judeţului.
    (3) Fiecare barou organizează şi asigura funcţionarea a câte unui serviciu de asistenţa judiciară pe lângă fiecare judecătorie. Consiliul baroului răspunde de organizarea şi funcţionarea acestui serviciu.
    -------------
    Art. 9 a fost modificat de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 10

    Avocatul este dator sa păstreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost încredinţată, cu excepţia cazurilor prevăzute expres de lege.


    Capitolul II Dobândirea calităţii de avocat


    Secţiunea 1 Condiţiile de înscriere în avocatura


    Articolul 11

    (1) Poate fi membru al unui barou din România cel care îndeplineşte următoarele condiţii:
    a) este cetăţean român şi are exerciţiul drepturilor civile şi politice;
    b) este licenţiat al unei facultăţi de drept sau doctor în drept;
    c) nu se găseşte în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de prezenta lege;
    d) este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiei.
    (2) Îndeplinirea condiţiei prevăzute la lit. d) a alin. (1) trebuie dovedită cu certificat medical de sănătate, eliberat pe baza constatărilor făcute de o comisie medicală constituită în condiţiile prevăzute în statutul profesiei.
    -------------
    Litera a) a art. 11 a fost modificată de LEGEA nr. 489 din 11 iulie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 578 din 5 august 2002.
    Art. 11 a fost modificat de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 12

    (1) Membrul unui barou din alta ţara poate exercita profesia de avocat în România dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, mai puţin cea cu privire la cetăţenia română.
    (2) Pentru a acorda consultanţa juridică privind dreptul românesc, avocatul străin are obligaţia de a susţine un examen de verificare a cunoştinţelor de drept românesc şi de limba română, organizat de U.N.B.R.
    (3) Avocatul străin poate exercita profesia de avocat în România, la alegere, în cadrul uneia dintre formele de organizare prevăzute la art. 5.
    (4) Avocatul străin nu poate pune concluzii orale sau scrise în faţa instanţelor judecătoreşti şi a celorlalte organe jurisdicţionale şi judiciare, cu excepţia celor de arbitraj internaţional.
    (5) Onorariile cuvenite avocatului străin se vor inregistra şi se vor plati integral în România.
    (6) Avocatul străin care exercită profesia în România este obligat să se înscrie în tabloul special ţinut de fiecare barou şi se supune prevederilor prezentei legi, ale statutului profesiei şi codului deontologic.
    -------------
    Alin. (2) şi (3) ale art. 12 au fost modificate de LEGEA nr. 489 din 11 iulie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 578 din 5 august 2002.
    Art. 12 a fost modificat de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 13

    Este nedemn de a fi avocat:
    a) cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate, de natura sa aducă atingere prestigiului profesiei;
    b) cel care a săvârşit abuzuri prin care au fost incalcate drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească;
    c) cel căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească sau disciplinară;
    d) falitul fraudulos, chiar reabilitat.


    Articolul 14

    Exercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu:
    a) activitatea salarizata în cadrul altor profesii decât cea de avocat;
    b) ocupatiile care lezeaza demnitatea şi independenta profesiei de avocat sau bunele moravuri;
    c) exercitarea nemijlocită de fapte materiale de comerţ.


    Articolul 15

    Exercitarea profesiei de avocat este compatibila cu:
    a) calitatea de deputat sau senator, consilier în consiliile locale sau judeţene;
    b) activităţi şi funcţii didactice în învăţământul juridic superior;
    c) activitatea literară şi publicistica;
    d) calitatea de arbitru, mediator, conciliator sau negociator, consilier fiscal, consilier în proprietate intelectuală, consilier în proprietate industriala, traducător autorizat, administrator sau lichidator în cadrul procedurilor de reorganizare şi lichidare judiciară, în condiţiile legii.
    -------------
    Literele b) şi d) ale art. 15 au fost modificate de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 16

    (1) Primirea în profesie se obţine pe baza unui examen organizat de barou, conform prevederilor prezentei legi şi ale statutului profesiei.
    (2) La cerere, poate fi primit în profesie, cu scutire de examen:
    a) titularul diplomei de doctor în drept;
    b) cel care până la data primirii în profesia de avocat a îndeplinit funcţia de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel puţin 10 ani şi dacă nu i-a încetat activitatea din motive disciplinare care îl fac nedemn pentru profesia de avocat.
    (3) De la prevederile alin. (1) sunt exceptate persoanele care au deţinut funcţia de judecător la Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie.
    -------------
    Art. 16 a fost modificat de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 16^1

    Persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a fi primită în profesia de avocat poate solicita aceasta cu cel puţin 5 ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare în sistemul de pensii şi asigurări sociale din care face parte.
    -------------
    Art. 16^1 a fost introdus de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 17

    (1) La începutul exercitării profesiei avocatul efectuează în mod obligatoriu un stagiu de pregătire profesională cu durata de 2 ani, timp în care are calitatea de avocat stagiar.
    (2) Condiţiile efectuării stagiului, drepturile şi obligaţiile avocatului stagiar, ale avocatului îndrumător, precum şi ale baroului faţă de aceştia sunt reglementate prin statutul profesiei.
    (3) Stagiul se suspenda pe timpul serviciului militar sau al concentrarii, în caz de lipsa motivată din profesie ori în caz de încetare a îndrumării profesionale fără culpa avocatului stagiar. Perioada de stagiu anterior efectuată se socoteşte pentru îndeplinirea stagiului.
    (4) După efectuarea stagiului avocatul stagiar va susţine examenul de definitivare.
    (5) Avocatul stagiar respins de trei ori la examenul de definitivare va fi exclus din profesie.
    -------------
    Alin. (2) şi (5) ale art. 17 au fost modificate de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 18

    Activitatea unui avocat stagiar poate fi indrumata numai de avocaţi definitivi cu o vechime de cel puţin 6 ani în aceasta calitate şi care se bucura de o reputaţie profesională nestirbita.
    -------------
    Art. 18 a fost modificat de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 19

    (1) Dobândeşte calitatea de avocat definitiv avocatul stagiar care a promovat examenul de definitivare în condiţiile art. 17, precum şi avocatul care a promovat examenul de absolvire a Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, în condiţiile prevăzute de statutul profesiei.
    (2) Dobândeşte calitatea de avocat definitiv cel înscris în profesie în condiţiile art. 16 alin. (2), dacă a fost definitivat în funcţia juridică pe care a exercitat-o înainte de primirea în avocatura.
    (3) Dobândeşte calitatea de avocat definitiv cel care a fost înscris în profesie în condiţiile art. 16 alin. (2), dacă a promovat examen de definitivare în funcţia juridică pe care a exercitat-o anterior. Cei care nu îndeplinesc condiţiile de vechime în profesiile anterioare vor fi obligaţi sa susţină examenul de definitivare în avocatura.
    (4) Avocaţii - fosti judecători nu pot pune concluzii la instanţele unde au funcţionat, iar foştii procurori şi cadre de poliţie nu pot acorda asistenţa juridică la unitatea de urmărire penală la care şi-au desfăşurat activitatea, timp de 2 ani de la încetarea funcţiei respective.
    -------------
    Art. 19 a fost modificat de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 20

    (1) Profesia de avocat nu poate fi exercitată la judecătoriile, tribunalele, tribunalele specializate şi curţile de apel, precum şi la parchetele de pe lângă aceste instanţe, unde soţul avocatului sau ruda ori afinul sau până la gradul al III-lea inclusiv îndeplineşte funcţia de judecător sau procuror.
    (2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi avocatului al cărui soţ, ruda ori afin până la gradul al treilea inclusiv îndeplineşte funcţia de judecător la Curtea Constituţională ori funcţia de judecător financiar, consilier de conturi sau procuror financiar la instanţele Curţii de Conturi.
    (3) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi la Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi la Parchetul Naţional Anticoruptie.
    (4) Dispoziţiile alin. (1)-(3) se aplică şi avocatului titular, avocatului asociat, avocatului colaborator sau salarizat în cadrul profesiei, care se foloseşte de forma de organizare profesională ori de raporturile de conlucrare profesională stabilite în condiţiile legii în scopul eludarii acestor interdicţii, sub sancţiunea săvârşirii unei abateri disciplinare grave.
    -------------
    Alin. (1) al art. 20 a fost modificat de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
    Alin. (3) şi (4) ale art. 20 au fost modificate de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 21

    (1) La înscrierea în barou avocatul depune în faţa consiliului baroului, în cadru solemn, următorul jurământ:
    Jur sa respect şi sa apar Constituţia şi legile tarii, drepturile şi libertăţile omului şi sa exercit profesia de avocat cu cinste şi demnitate. Asa să-mi ajute Dumnezeu!
    (2) Jurământul poate fi depus şi fără formula religioasă. În acest caz, jurământul va începe cu formula: Jur pe onoare şi constiinta!"
    -------------
    Art. 21 a fost modificat de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 22

    (1) Avocatul stagiar poate pune concluzii numai la judecătorie şi poate asista ori reprezenta partea la organele şi instituţiile prevăzute la art. 3.
    (2) Avocatul definitiv are dreptul sa pună concluzii la toate instanţele, cu excepţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Curţii Constituţionale, unde va putea pune concluzii dacă are o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 5 ani de la definitivare.
    -------------
    Art. 22 a fost modificat de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 23

    (1) Baroul are obligaţia sa întocmească anual tabloul avocaţilor definitivi şi stagiari în ordine alfabetica, cu menţionarea numelui, prenumelui, titlului ştiinţific, datei înscrierii în barou, sediului profesional, formei de exercitare a profesiei şi a instanţelor la care au dreptul sa pună concluzii.
    (2) A doua parte a tabloului va cuprinde cabinetele asociate, societăţile civile profesionale şi societăţile civile profesionale cu răspundere limitată, cu indicarea sediului şi a avocaţilor care le compun.
    (3) Prin grija baroului, tabloul anual al avocaţilor şi modificările intervenite sunt comunicate la începutul fiecărui an instanţelor judecătoreşti, organelor de urmărire penală şi autorităţilor administrative ale judeţului sau municipiului Bucureşti, precum şi U.N.B.R.
    -------------
    Alin. (2) şi (3) ale art. 23 au fost modificate de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 24

    (1) Consiliul baroului emite decizii de trecere pe tabloul avocaţilor incompatibili, la cerere sau din oficiu, iar reînscrierea pe tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei se face numai la cerere, după încetarea stării de incompatibilitate.
    (2) În cazurile în care exista incompatibilitate, decizia de primire în profesie va produce efectele numai de la data încetării stării de incompatibilitate, care trebuie rezolvată în termen de doua luni de la emiterea deciziei.
    -------------
    Alin. (2) al art. 24 a fost modificat de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 25

    Exercitarea oricărei activităţi de asistenţa juridică specifică profesiei de avocat şi prevăzută la art. 3 de către o persoană fizica sau juridică ce nu are calitatea de avocat înscris într-un barou şi pe tabloul avocaţilor acelui barou constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.
    -------------
    Art. 25 a fost modificat de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Secţiunea a 2-a Încetarea şi suspendarea calităţii de avocat


    Articolul 26

    Calitatea de avocat încetează:
    a) prin renunţarea scrisă la exerciţiul profesiei;
    b) prin deces;
    c) dacă împotriva avocatului s-a luat măsura excluderii din profesie ca sancţiune disciplinară;
    d) dacă avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală şi care îl face nedemn de a fi avocat, conform legii.
    -------------
    Art. 26 a fost modificat de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 27

    Calitatea de avocat este suspendată:
    a) în caz de incompatibilitate, pe durata existenţei acestei stări;
    b) pe perioada interdicţiei de a profesa, dispusă prin hotărâre judecătorească sau disciplinară;
    c) în caz de neplata totală sau parţială a taxelor şi a contribuţiilor profesionale către barou, către U.N.B.R. şi către sistemul propriu de asigurări sociale, timp de 3 luni de la scadenta acestora şi până la lichidarea integrală a datoriilor;
    d) la cererea scrisă a avocatului.
    -------------
    Art. 27 a fost modificat de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Capitolul III Drepturile şi îndatoririle avocatului


    Secţiunea 1 Drepturile avocaţilor


    Articolul 28

    (1) Avocatul înscris în tabloul baroului are dreptul sa asiste şi sa reprezinte orice persoană fizica sau juridică, în temeiul unui contract încheiat în forma scrisă, care dobândeşte data certa prin înregistrarea în registrul oficial de evidenta.
    (2) Avocatul, precum şi clientul au dreptul sa renunţe la contractul de asistenţa juridică sau sa îl modifice de comun acord, în condiţiile prevăzute de statutul profesiei. Renunţarea unilaterala a clientului nu constituie cauza de exonerare pentru plata onorariului cuvenit, pentru serviciile avocatiale prestate, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat în interesul procesual al clientului.
    -------------
    Alin. (2) al art. 28 a fost modificat de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 29

    Avocatul are dreptul de a alege şi de a fi ales în organele de conducere ale profesiei, în condiţiile prevăzute în prezenta lege şi în statut.


    Articolul 30

    (1) Pentru activitatea sa profesională avocatul are dreptul la onorariu şi la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul procesual al clientului sau.
    (2) În acest scop, avocatul poate să îşi deschidă un cont bancar pentru încasarea onorariilor şi altul pentru depunerea sumelor primite de la client pentru cheltuieli procesuale în interesul acestuia. Modul de administrare a sumelor predate de client avocatului, pentru cheltuieli procesuale în interesul sau, va fi stabilit prin convenţia dintre avocat şi client, în condiţiile prevăzute de statutul profesiei.
    (3) Contractul de asistenţa juridică, legal încheiat, este titlu executoriu. Investirea cu formula executorie este de competenţa judecătoriei în a carei raza teritorială se afla sediul profesional al avocatului. Restantele din onorarii şi alte cheltuieli efectuate de avocat în interesul procesual al clientului sau se recuperează potrivit dispoziţiilor statutului profesiei.
    -------------
    Art. 30 a fost modificat de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 31

    Contestaţiile şi reclamaţiile privind onorariile se soluţionează de decanul baroului. Decizia decanului poate fi atacată la consiliul baroului.
    -------------
    Art. 31 a fost modificat de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 31^1

    Abrogat.
    -------------
    Art. 31^1 a fost modificat de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
    Art. 31^1 a fost abrogat de ORDONANTA nr. 94 din 26 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 31 august 2004.


    Articolul 32

    (1) Avocaţii au propriul sistem de asigurări sociale.
    (2) Sistemul de asigurări sociale al avocaţilor este reglementat prin lege şi se bazează pe contribuţia acestora, precum şi pe alte surse prevăzute de lege ori de Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor.
    (3) Timpul servit în avocatura este considerat vechime în munca.


    Articolul 33

    (1) Pentru asigurarea secretului profesional, actele şi lucrările cu caracter profesional aflate asupra avocatului sau în cabinetul sau sunt inviolabile. Percheziţionarea avocatului, a domiciliului ori a cabinetului sau sau ridicarea de înscrisuri şi bunuri nu poate fi facuta decât de procuror, în baza unui mandat emis în condiţiile legii.
    (2) Nu vor putea fi ascultate şi înregistrate, cu nici un fel de mijloace tehnice, convorbirile telefonice ale avocatului şi nici nu va putea fi interceptata şi înregistrată corespondenta sa cu caracter profesional, decât în condiţiile şi cu procedura prevăzute de lege.
    -------------
    Alin. (1) al art. 33 a fost modificat de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 34

    (1) Contactul dintre avocat şi clientul sau nu poate fi stânjenit sau controlat, direct sau indirect, de nici un organ al statului.
    (2) În cazul în care clientul se afla în stare de arest sau detenţie, administraţia locului de arest ori detenţie are obligaţia de a lua măsurile necesare pentru respectarea drepturilor prevăzute la alin. (1).
    -------------
    Alin. (2) al art. 34 a fost introdus de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 35

    Avocatul care profeseaza individual, cabinetele asociate, societatea civilă profesională şi societatea civilă profesională cu răspundere limitată au dreptul la sediu profesional în circumscripţia baroului în care sunt înscrişi şi la sedii secundare în alt barou din ţara sau din străinătate unde sunt luati în evidenta.
    -------------
    Art. 35 a fost modificat de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 36

    Ministerul Justiţiei asigura spaţiile necesare în vederea desfăşurării activităţii avocaţilor în sediul instanţelor judecătoreşti.


    Articolul 37

    (1) În exercitarea profesiei avocaţii sunt ocrotiţi de lege, fără a putea fi asimilaţi funcţionarului public sau altui salariat.
    (2) Insulta, calomnia ori ameninţarea săvârşite împotriva avocatului în timpul exercitării profesiei şi în legătură cu aceasta se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
    (3) Lovirea sau alte acte de violenta săvârşite împotriva avocatului în condiţiile alin. (2) se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
    (4) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a părţii vătămate, iar pentru faptele prevăzute la alin. (3), şi din oficiu. Retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părţilor inlatura răspunderea penală.
    (5) Avocatul este obligat să respecte solemnitatea şedinţei de judecată, sa nu folosească cuvinte sau expresii de natura a aduce atingere autorităţii, demnităţii şi onoarei completului de judecată, procurorului, celorlalţi avocaţi şi părţilor ori reprezentanţilor acestora din proces.
    (6) Avocatul nu răspunde penal pentru susţinerile făcute oral sau în scris, în forma adecvată şi cu respectarea prevederilor alin. (5), în faţa instanţelor de judecată, a organelor de urmărire penală sau a altor organe administrative de jurisdicţie şi numai dacă aceste sustineri sunt în legătură cu apărarea în acea cauza şi sunt necesare stabilirii adevărului.
    (7) Nerespectarea de către avocat a prevederilor alin. (5) şi (6) constituie abatere disciplinară grava. Răspunderea disciplinară nu exclude răspunderea juridică penală sau civilă, după caz.
    -------------
    Alin. (5) şi (6) ale art. 37 au fost modificate de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
    Alin. (7) al art. 37 a fost modificat de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 37^1

    Abrogat.
    -------------
    Art. 37^1 a fost introdus de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
    Art. 37^1 a fost abrogat de art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 190 din 21 noiembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.179 din 28 decembrie 2005.


    Secţiunea a 2-a Îndatoririle avocaţilor


    Articolul 38

    Avocatul este dator sa studieze temeinic cauzele care i-au fost încredinţate, angajate sau din oficiu, să se prezinte la fiecare termen la instanţele de judecată sau la organele de urmărire penală ori la alte instituţii, conform mandatului încredinţat, sa manifeste conştiinciozitate şi probitate profesională, sa pledeze cu demnitate faţă de judecători şi de părţile din proces, să depună concluzii scrise sau note de şedinţa ori de câte ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta ori instanţa de judecată dispune în acest sens. Nerespectarea imputabilă a acestor îndatoriri profesionale constituie abatere disciplinară.
    -------------
    Art. 38 a fost modificat de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 39

    Avocatul este obligat sa acorde asistenţa juridică în cauzele în care a fost desemnat din oficiu sau gratuit de către barou.


    Articolul 40

    Avocatul este obligat să se asigure pentru răspunderea profesională, în condiţiile stabilite prin statutul profesiei.


    Articolul 41

    Avocatul este obligat sa participe la toate şedinţele convocate de consiliul baroului, la activităţile profesionale şi la şedinţele organelor de conducere din care face parte. Absentarea repetată şi în mod nejustificat constituie abatere disciplinară.


    Articolul 42

    Avocatul este obligat sa ţină evidentele cerute de lege şi de statut cu privire la cauzele în care s-a angajat şi sa achite cu regularitate şi la timp taxele şi contribuţiile stabilite pentru formarea bugetului baroului şi a fondurilor Casei de Asigurări a Avocaţilor din România şi ale filialelor. Bugetul U.N.B.R. este format din contribuţiile barourilor, stabilite conform legii şi statutului profesiei.
    -------------
    Art. 42 a fost modificat de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 43

    Avocatul este obligat sa restituie actele ce i s-au încredinţat persoanei de la care le-a primit.


    Articolul 44

    (1) Avocatul nu poate asista sau reprezenta părţi cu interese contrare în aceeaşi cauza sau în cauze conexe şi nu poate pleda împotriva părţii care l-a consultat mai înainte în legătură cu aspectele litigioase concrete ale pricinii.
    (2) Avocatul nu poate fi ascultat ca martor şi nu poate furniza relaţii nici unei autorităţi sau persoane cu privire la cauza care i-a fost încredinţată, decât dacă are dezlegarea prealabilă, expresă şi scrisă din partea tuturor clienţilor săi interesaţi în cauza.
    (3) Calitatea de martor are intaietate faţă de calitatea de avocat cu privire la faptele şi împrejurările pe care acesta le-a cunoscut înainte de a fi devenit apărător sau reprezentant al vreunei părţi în cauza.
    (4) Dacă a fost ascultat ca martor, avocatul nu mai poate desfăşura nici o activitate profesională în acea cauza.
    (5) Avocatul nu poate îndeplini funcţia de expert sau de traducător în cauza în care este angajat apărător.


    Articolul 44^1*)

    (1) Avocatul care se afla în exercitarea unui mandat de deputat sau de senator nu poate să pledeze în cauzele ce se judeca de către judecătorii sau tribunale şi nici nu poate acorda asistenţa juridică la parchetele de pe lângă aceste instanţe.
    (2) Avocatul aflat în situaţia prevăzută la alin. (1) nu poate acorda asistenţa juridică invinuitilor sau inculpaţilor şi nici nu îi poate asista în instanţe în cauzele penale privind:
    a) infracţiunile de corupţie, infracţiunile asimilate infracţiunilor de corupţie, infracţiunile în legătură directa cu infracţiunile de corupţie, precum şi infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare;
    b) infracţiunile prevăzute în Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare;
    c) infracţiunile privind traficul de persoane şi infracţiunile în legătură cu traficul de persoane, prevăzute în Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, cu modificările şi completările ulterioare;
    d) infracţiunea de spalare a banilor, prevăzută în Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spalarii banilor, cu modificările ulterioare;
    e) infracţiunile contra siguranţei statului, prevăzute în art. 155-173 din Codul penal;
    f) infracţiunile care împiedica înfăptuirea justiţiei, prevăzute în art. 259-272 din Codul penal;
    g) infracţiunile contra păcii şi omenirii, prevăzute în art. 356-361 din Codul penal.
    (3) Avocatul aflat în situaţia prevăzută la alin. (1) nu poate să pledeze în cauzele civile sau comerciale împotriva statului, autorităţilor sau instituţiilor publice, companiilor naţionale ori societăţilor naţionale, în care acestea sunt părţi. De asemenea, nu poate să pledeze în procese intentate statului român, în faţa instanţelor internaţionale.
    (4) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplică în cauzele în care avocatul este parte în proces sau acorda asistenţa ori reprezentare soţului ori rudelor până la gradul IV inclusiv.
    ------------
    Art. 44^1 a fost introdus de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 77 din 4 septembrie 2003*) publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 9 septembrie 2003.
    ------------
    NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamt:
    *) ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 77 din 4 septembrie 2003 a fost aprobată de LEGEA nr. 280 din 23 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 574 din 29 iunie 2004 cu următoarele modificări: Se modifica titlul ordonanţei de urgenta astfel: din "Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 77/2003 privind completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat" devine "Ordonanţa de urgenta nr. 77/2003 privind completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitatilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei", iar după art. 82 din Legea nr. 161/2003 se introduce art. 82^1. În consecinţa, art. 44^1 nu mai figurează ca fiind introdus de art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 77 din 4 septembrie 2003.


    Articolul 45

    (1) Avocatul este obligat sa poarte roba în faţa instanţelor judecătoreşti.
    (2) Caracteristicile robei sunt cele stabilite prin statutul profesiei.
    (3) Purtarea robei în afară incintei instanţei judecătoreşti este interzisă, cu excepţia cazurilor în care avocatul este delegat de către organele profesiei sa reprezinte baroul sau U.N.B.R. într-o ocazie care impune aceasta ţinuta.
    -------------
    Art. 45 a fost modificat de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 46

    (1) Este interzis avocatului ca, în mod nemijlocit sau prin persoane interpuse, sa folosească procedee incompatibile cu demnitatea profesiei în scopul dobândirii clientelei.
    (2) De asemenea, este interzis avocatului sa folosească mijloace de reclama sau de publicitate în acelaşi scop. Statutul stabileşte cazurile şi măsura în care avocatul poate informa publicul cu privire la exercitarea profesiei sale.


    Capitolul IV Organizarea profesiei de avocat


    Secţiunea 1 Baroul


    Articolul 47

    (1) Profesia de avocat este organizată şi funcţionează în baza principiului autonomiei, în limitele competentelor prevăzute în prezenta lege.
    (2) Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai prin vot secret.
    (3) Organele de conducere colegiale iau hotărâri numai prin vot deschis. Deliberările şi votul constituie secret profesional.


    Articolul 48

    (1) Baroul este constituit din toţi avocaţii dintr-un judeţ sau din municipiul Bucureşti. Sediul baroului este în oraşul de reşedinţa al judeţului, respectiv în municipiul Bucureşti.
    (2) Baroul are personalitate juridică, patrimoniu şi buget propriu.
    (3) Contribuţia avocaţilor la realizarea bugetului este stabilită de consiliul baroului.
    (4) Patrimoniul baroului poate fi folosit în activităţi producătoare de venituri, în condiţiile legii.


    Articolul 49

    Organele de conducere ale baroului sunt:
    a) adunarea generală;
    b) consiliul;
    c) decanul.


    Articolul 50

    (1) Adunarea generală este formată din toţi avocaţii înscrişi în tabloul baroului cu drept de exercitare a profesiei.
    (2) Adunarea generală are următoarele competente:
    a) stabileşte măsuri pentru exercitarea profesiei în baroul respectiv, în limitele legii şi ale statutului;
    b) alege şi revoca decanul, membrii consiliului, membrii comisiei de cenzori şi pe cei ai comisiei de disciplina. Decanul este ales pentru un mandat de 4 ani şi poate fi reales o singură dată. Decanul se alege dintre avocaţii cu o vechime de minimum 8 ani în profesie;
    c) alege delegaţii baroului la Congresul avocaţilor;
    d) aproba proiectul de buget al baroului şi da descărcare consiliului cu privire la activitatea şi gestiunea sa.


    Articolul 51

    (1) Adunarea generală ordinară se întruneşte anual, în primul trimestru, la convocarea consiliului baroului.
    (2) Convocarea se face prin afişare la sediul baroului, la sediul serviciilor de asistenţa din judeţ şi prin publicare într-un ziar local cu cel puţin 15 zile înainte de data stabilită.
    (3) Adunarea generală extraordinară poate fi convocată de consiliul sau de comisia de cenzori ale baroului.
    (4) La cererea a peste o treime din totalul membrilor baroului consiliul este obligat sa convoace adunarea generală extraordinară în termen de cel mult 15 zile de la primirea cererii. În acest caz procedura convocării va fi efectuată cu cel puţin 7 zile înainte de data stabilită.
    (5) Şedinţa adunării generale este condusă de decan împreună cu 5 membri aleşi prin vot deschis de cei prezenţi, dintre care unul va fi desemnat secretar. În caz de alegere sau de revocare a decanului ori a membrilor consiliului nici unul dintre aceştia nu va face parte din prezidiu, iar şedinţa va fi condusă de cel mai în vârsta membru prezent.
    -------------
    Alin. (2) al art. 51 a fost modificat de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 52

    (1) Adunarea generală este legal constituită cu participarea majorităţii membrilor săi.
    (2) În cazul în care numărul legal nu este întrunit, prezidiul adunării generale, de faţa cu cei prezenţi, stabileşte o noua adunare generală în termen de cel mult 15 zile. Consiliul baroului are obligaţia sa îndeplinească procedura convocării cu cel puţin 7 zile înainte de data fixată.
    (3) Adunarea generală convocată în aceste condiţii este legal constituită cu participarea a cel puţin o treime din numărul total al membrilor săi.
    (3^1) Adunările generale de alegere a organelor de conducere a baroului sunt legal constituite numai cu prezenta majorităţii membrilor baroului. Pentru Baroul Bucureşti alegerea organelor de conducere a baroului se face prin desemnare de reprezentanţi - electori, potrivit procedurii stabilite prin statutul profesiei.
    (4) Hotărârile adunării generale se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi, în afară de cazurile în care legea prevede alt cvorum de şedinţa şi de vot.
    -------------
    Alin. (3^1) al art. 52 a fost introdus de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
    Alin. (4) al art. 52 a fost modificat de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 53

    (1) Consiliul baroului este format din 5 până la 15 membri, aleşi pe o perioadă de 4 ani. Decanul şi prodecanul se includ în acest număr.
    (2) Consiliul baroului are următoarele atribuţii:
    a) adopta hotărâri pentru aplicarea şi respectarea prevederilor prezentei legi şi ale statutului profesiei;
    b) duce la îndeplinire hotărârile Consiliului U.N.B.R. şi ale adunării generale a baroului;
    c) întocmeşte, modifica şi da publicităţii tabloul anual al avocaţilor, membri ai baroului, şi îl comunică celor în drept;
    d) adopta măsuri pentru organizarea controlului profesional, disciplinar şi deontologic, pentru soluţionarea sesizarilor şi reclamatiilor, în condiţiile prevăzute de lege şi de statutul profesiei;
    e) verifica şi constata îndeplinirea condiţiilor legale ale cererilor de primire în profesie şi aproba primirea în profesie cu examen sau cu scutire de examen;
    f) hotărăşte asupra stării de incompatibilitate şi asupra încetării acesteia;
    g) soluţionează cererile de transfer în conformitate cu prevederile legii şi ale statutului profesiei;
    h) verifica şi constata dacă actele privind constituirea, modificarea şi schimbarea formelor de exercitare a profesiei, precum şi convenţiile de grupare sau de conlucrare profesională îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege şi de statutul profesiei; organizează şi tine evidenta acestora;
    i) coordonează activitatea filialelor sau sucursalelor Casei de Asigurări a Avocaţilor din raza de competenţa;
    j) organizează conferinţele de stagiu, cercurile de studii şi editează publicaţiile baroului;
    k) organizează şi îndrumă activitatea serviciilor de asistenţa juridică din judeţ, potrivit legii şi statutului profesiei;
    l) sesizează comisia de disciplina cu judecarea abaterilor disciplinare ale avocaţilor;
    m) suspenda din exercitarea profesiei, pe durata neplatii taxelor, avocatul care nu achită taxele şi contribuţiile prevăzute de lege şi de statutul profesiei timp de 3 luni de la scadenta acestora, dacă a fost avertizat despre neplata şi nu s-a conformat obligaţiei;
    n) soluţionează contestaţiile împotriva deciziei decanului privind onorariile;
    o) stabileşte cota de contribuţie a avocaţilor la bugetul baroului;
    p) accepta donaţiile şi legatele făcute baroului;
    q) aproba statul de funcţii şi angajează personalul baroului;
    r) întocmeşte proiectul de buget anual, pe care îl supune adunării generale şi administrează patrimoniul baroului;
    s) prezintă anual adunării generale, spre aprobare, raportul de activitate a consiliului şi a decanului, de gestiune curenta şi de gestionare a patrimoniului baroului;
    t) alege prodecanul baroului;
    u) soluţionează plângerile şi contestaţiile împotriva deciziilor decanului baroului;
    v) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau hotărâte de Consiliul U.N.B.R. ori de biroul executiv al U.N.B.R.
    -------------
    Alin. (2) al art. 53 a fost modificat de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 54

    Consiliul baroului lucrează legal în prezenta a două treimi din numărul membrilor săi şi ia hotărâri valabile cu votul majorităţii membrilor prezenţi.


    Articolul 55

    (1) Decanul baroului are următoarele competente:
    a) reprezintă baroul în raporturile acestuia cu persoanele fizice şi juridice din ţara şi din străinătate;
    b) convoacă şi prezidează şedinţele consiliului baroului;
    c) aproba cererile de asistenţa juridică gratuita;
    d) exercita căile de atac împotriva hotărârilor comisiei de disciplina şi împotriva deciziilor consiliului baroului pentru care sunt prevăzute cai de atac;
    e) ordonanţează cheltuielile baroului;
    f) ia măsuri privind conducerea baroului care nu sunt de competenţa adunării generale sau a consiliului baroului.
    g) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau hotărâte de organele de conducere ale U.N.B.R. şi date în competenţa sa.
    (2) Prodecanul îl înlocuieşte pe decan la cererea sau în absenta acestuia.
    (3) Dacă decanul şi prodecanul sunt în imposibilitate temporară de a-şi exercită funcţiile, consiliul baroului poate delega un consilier pentru a îndeplini, în tot sau în parte, atribuţiile decanului.
    (4) La Baroul Bucureşti, consiliul baroului alege 2 prodecani. Decanul este înlocuit, la cerere sau în absenta sa, de către prodecanul pe care îl desemnează în scris.
    -------------
    Litera g) a alin. (1) al art. 55 a fost introdusă de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
    Alin. (2) şi (3) ale art. 55 au fost modificate de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
    Alin. (4) al art. 55 a fost introdus de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 56

    Avocatul nemulţumit de decizia decanului o poate ataca la consiliul baroului.
    -------------
    Art. 56 a fost modificat de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Secţiunea a 2-a
    Uniunea Naţionala a Barourilor din România - U.N.B.R.
    -------------
    Titlul secţiunii a 2-a a fost modificat de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.

    Articolul 57

    (1) Uniunea Naţionala a Barourilor din România - U.N.B.R. este formată din toate barourile din România şi are sediul în capitala tarii, municipiul Bucureşti.
    (2) U.N.B.R. este persoana juridică de interes public, are patrimoniu şi buget proprii.
    (3) Bugetul U.N.B.R. se formează din contribuţia barourilor în cote stabilite de Congresul avocaţilor. Patrimoniul U.N.B.R. poate fi folosit şi în activităţi producătoare de venituri, în condiţiile legii.
    (4) Baroul de avocaţi se constituie şi funcţionează numai în cadrul U.N.B.R., potrivit prezentei legi şi statutului profesiei.
    (5) U.N.B.R. este succesoarea de drept a Uniunii Avocaţilor din România.
    -------------
    Art. 57 a fost modificat de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 58

    (1) Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt:
    a) Congresul avocaţilor;
    b) Consiliul U.N.B.R.;
    c) Comisia permanenta a U.N.B.R.;
    d) preşedintele U.N.B.R.
    (2) În cadrul U.N.B.R. se constituie şi funcţionează:
    a) Comisia centrala de cenzori;
    b) Comisia centrala de disciplina;
    c) aparatul tehnic-administrativ.
    -------------
    Art. 58 a fost modificat de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 59

    (1) Congresul avocaţilor este constituit din delegaţi ai fiecărui barou, potrivit normei de reprezentare stabilite de statutul profesiei, şi din membrii Consiliului U.N.B.R.
    (2) Congresul avocaţilor se întruneşte anual în sesiune ordinară, la convocarea Consiliului U.N.B.R.
    (3) La cererea a cel puţin unei treimi din numărul barourilor, Consiliul U.N.B.R. este obligat sa convoace Congresul avocaţilor în sesiune extraordinară.
    -------------
    Art. 59 a fost modificat de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 60

    (1) Convocarea congresului se face cu cel puţin o luna înainte de data stabilită, prin înştiinţarea în scris a barourilor şi prin publicare într-un ziar central. Consiliile barourilor sunt obligate sa afiseze data convocării şi ordinea de zi la sediul baroului şi la instanţele judecătoreşti din raza acestora.
    (2) Barourile sunt obligate să îşi aleagă delegaţii cu cel puţin 10 zile înainte de congres.
    (3) Congresul este legal constituit în prezenta a două treimi din numărul membrilor săi şi adopta hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.


    Articolul 61

    (1) Congresul avocaţilor are următoarele atribuţii:
    a) analizează şi aproba raportul anual al Consiliului U.N.B.R.;
    b) alege Comisia centrala de cenzori şi Consiliul de conducere al Casei de Asigurări a Avocaţilor;
    c) face propuneri autorităţilor cu drept de iniţiativa legislativă privind profesia de avocat;
    d) adopta şi modifica statutul profesiei şi statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor, în conformitate cu prevederile prezentei legi şi pe baza proiectelor întocmite de Consiliul U.N.B.R.;
    e) adopta hotărâri privitoare la relaţiile dintre barouri, perfecţionarea pregătirii profesionale şi respectarea regulilor deontologice ale profesiei;
    f) alege şi revoca membrii Comisiei centrale de disciplina. Fiecare barou are dreptul de a propune câte un candidat pentru Comisia centrala de disciplina. Competenţa şi procedura de judecată ale Comisiei centrale de disciplina se stabilesc prin statut;
    g) aproba bugetul anual al Casei de Asigurări a Avocaţilor şi execuţia bugetară anuală;
    h) aproba bugetul anual al U.N.B.R. şi execuţia bugetară anuală a acestuia şi stabileşte cota de contribuţie a barourilor la formarea bugetului U.N.B.R.. Cheltuielile necesare organizării congreselor se suporta de către fiecare barou în funcţie de numărul reprezentanţilor săi.
    (2) Hotărârile congresului sunt definitive şi obligatorii pentru toate organele profesiei.
    -------------
    Alin. (1) al art. 61 a fost modificat de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 62

    (1) Consiliul U.N.B.R. este format din decanii barourilor şi reprezentanţii barourilor aleşi potrivit normei de reprezentare stabilite în statutul profesiei.
    (2) Mandatul de membru al Consiliului U.N.B.R. este de 4 ani. În cazul încetării mandatului unuia dintre ei, inlocuitorul sau executa diferenţa de mandat. Inlocuitorul este desemnat în condiţiile prevăzute la alin. (1).
    (3) În caz de schimbare a decanului unui barou noul decan îl înlocuieşte de drept pe predecesorul sau. Celelalte vacante sunt completate la proximul congres al avocaţilor.
    (4) Consiliul U.N.B.R. se întruneşte trimestrial la convocarea preşedintelui U.N.B.R. Convocarea se face cu cel puţin 15 zile înainte de data şedinţei.
    (5) La cererea a cel puţin unei treimi din numărul membrilor Consiliului U.N.B.R. sau în situaţii excepţionale, preşedintele U.N.B.R. va convoca Consiliul U.N.B.R. în şedinţa extraordinară, în cel mult 10 zile de la data solicitării sau a evenimentului justificativ.
    (6) Consiliul U.N.B.R. lucrează în prezenta a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi şi adopta hotărâri valabile cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
    -------------
    Alin. (1) al art. 62 a fost modificat de LEGEA nr. 489 din 11 iulie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 578 din 5 august 2002.
    Alin. (1) şi (2) ale art. 62 au fost modificate de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
    Alin. (4), (5) şi (6) ale art. 62 au fost introduse de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 63

    Consiliul U.N.B.R. are următoarele atribuţii:
    a) este organul reprezentativ şi deliberativ al barourilor din România şi asigura activitatea permanenta a U.N.B.R.;
    b) duce la îndeplinire hotărârile Congresului avocaţilor;
    c) rezolva orice probleme interesand profesia de avocat între sesiunile Congresului avocaţilor, cu excepţia acelora care sunt date în competenţa exclusiva a Congresului avocaţilor;
    d) exercita controlul asupra activităţii şi asupra hotărârilor Comisiei permanente a U.N.B.R.;
    e) organizează examenul de verificare a cunoştinţelor de drept românesc şi de limba română ale avocaţilor străini;
    f) organizează şi conduce activitatea Institutului Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Avocaţilor, constituit ca persoana juridică de drept privat nonprofit şi care nu face parte din sistemul naţional de învăţământ şi nu este supus procedurilor de autorizare şi acreditare;
    g) adopta hotărâri în toate problemele privind pregătirea şi perfecţionarea profesională a avocaţilor, precum şi recomandări privind relaţiile dintre barouri;
    h) asigura caracterul unitar al examenelor de primire şi de definitivare în profesie;
    i) organizează şi supraveghează serviciul statistic general al U.N.B.R.;
    j) organizează şi editează publicaţiile U.N.B.R. şi sprijină publicaţiile barourilor;
    k) întocmeşte proiectul de buget al U.N.B.R. şi îl supune spre aprobare Congresului avocaţilor, precum şi execuţia bugetară anuală a bugetului U.N.B.R.;
    l) întocmeşte raportul anual de activitate şi de gestiune a patrimoniului U.N.B.R. şi le supune spre aprobare Congresului avocaţilor;
    m) stăruie pentru realizarea bugetului U.N.B.R. şi executarea de către barouri a hotărârilor adoptate de Congresul avocaţilor şi de Consiliul U.N.B.R.;
    n) alege şi revoca preşedintele şi vicepreşedinţii U.N.B.R. şi membrii Comisiei permanente a U.N.B.R., dintre membrii săi, avocaţi cu o vechime mai mare de 10 ani în profesie, pentru un mandat de 4 ani;
    o) verifica legalitatea şi temeinicia deciziilor de primire în profesie, date de către consiliile barourilor, la cererea persoanelor interesate;
    p) anulează hotărârile barourilor pentru cauze de nelegalitate şi rezolva plângerile şi contestaţiile făcute împotriva hotărârilor adoptate de consiliile barourilor, în cazurile prevăzute de lege şi de statutul profesiei;
    q) înfiinţează Casa Centrala de Credit şi Ajutor a Avocaţilor şi controlează activitatea acesteia;
    r) coordonează activitatea Casei de Asigurări a Avocaţilor şi adopta regulamentul acesteia;
    s) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege şi adopta hotărâri în interesul profesiei, cu respectarea legii;
    t) acorda, la propunerea Comisiei permanente a U.N.B.R., titlul de membru de onoare, respectiv de preşedinte de onoare al U.N.B.R.
    -------------
    Art. 63 a fost modificat de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 64

    Comisia permanenta a U.N.B.R. se compune din 15 membri, dintre care 5 membri sunt reprezentanţi ai Baroului Bucureşti, iar 10 membri sunt reprezentanţi ai celorlalte barouri din ţara. Preşedintele şi vicepreşedinţii U.N.B.R. sunt membri de drept ai Comisiei permanente a U.N.B.R. şi se includ în cei 15 membri. Mandatul membrilor Comisiei permanente a U.N.B.R. este de 4 ani. În caz de încetare a mandatului unui membru al Comisiei permanente a U.N.B.R., desemnarea înlocuitorului se face pe aceleaşi criterii şi inlocuitorul executa diferenţa de mandat. Unul dintre membrii Comisiei permanente a U.N.B.R. îndeplineşte funcţia de secretar al acesteia şi este desemnat prin vot de Comisia permanenta a U.N.B.R. Preşedintele U.N.B.R. este şi preşedintele Comisiei permanente a U.N.B.R.
    -------------
    Art. 64 a fost modificat de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 65

    (1) Comisia permanenta a U.N.B.R. are următoarele atribuţii:
    a) este organul executiv al Consiliului U.N.B.R., cu activitate permanenta şi de legătură cu barourile U.N.B.R.;
    b) duce la îndeplinire hotărârile Congresului avocaţilor şi ale Consiliului U.N.B.R. şi supraveghează executarea acestor hotărâri de către barouri, adoptând decizii corespunzătoare;
    c) organizează serviciile Consiliului U.N.B.R. şi serviciile proprii şi angajează personalul acestora;
    d) asigura execuţia bugetară şi urmăreşte realizarea resurselor bugetului U.N.B.R.;
    e) accepta donaţiile şi legatele făcute U.N.B.R.;
    f) în realizarea atribuţiilor sale, emite decizii executorii.
    (2) Comisia permanenta a U.N.B.R. este condusă de preşedintele U.N.B.R. şi lucrează valabil în prezenta majorităţii membrilor săi şi tot astfel adopta deciziile.
    (3) Comisia permanenta a U.N.B.R. îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de lege sau de organele ierarhice ale profesiei.
    -------------
    Art. 65 a fost modificat de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 66

    (1) Preşedintele U.N.B.R. are următoarele atribuţii:
    a) reprezintă U.N.B.R. în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice din ţara şi din străinătate;
    b) încheie convenţii, acorduri şi contracte în numele U.N.B.R., cu autorizarea Consiliului U.N.B.R.;
    c) convoacă şi conduce şedinţele Consiliului U.N.B.R. şi ale Comisiei permanente a U.N.B.R.;
    d) ordonanţează cheltuielile bugetare şi extrabugetare ale U.N.B.R.;
    e) semnează actele Consiliului şi ale Comisiei permanente ale U.N.B.R.;
    f) supraveghează relaţiile dintre structurile centrale ale profesiei şi barouri, precum şi relaţiile dintre barouri;
    g) acorda sprijin şi ajutor barourilor în relaţiile lor cu autorităţile centrale şi locale;
    h) veghează la asigurarea condiţiilor corespunzătoare de desfăşurare a activităţii avocaţilor la instanţele judecătoreşti şi la organele de urmărire penală.
    (2) Preşedintele este înlocuit, la cerere sau în absenta sa, de către vicepreşedintele pe care îl desemnează în acest scop.
    -------------
    Art. 66 a fost modificat de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 67

    Consiliul U.N.B.R. stabileşte personalul necesar îndeplinirii atribuţiilor funcţiei pentru preşedintele U.N.B.R.
    -------------
    Art. 67 a fost modificat de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Capitolul V Asistenţa judiciară


    Articolul 68

    (1) Baroul asigura asistenţa judiciară în toate cazurile în care apărarea este obligatorie potrivit legii, precum şi la cererea instanţelor de judecată, a organelor de urmărire penală sau a organelor administraţiei publice locale în cazurile în care acestea apreciază ca persoanele se găsesc în imposibilitate vădită de a plati onorariul.
    (2) În cazuri de excepţie, dacă drepturile persoanei lipsite de mijloace materiale ar fi prejudiciate prin întârziere, decanul baroului poate aproba acordarea de asistenţa gratuita.
    (3) Baroul organizează servicii de asistenţa judiciară la sediile tuturor instanţelor de judecată din judeţ, care asigura asistenţa juridică, şi la organele de urmărire penală locale, conduse de câte un avocat definitiv, numit de consiliul baroului, şi coordonate de un membru al consiliului.


    Articolul 69

    (1) În cauzele în care asistenţa judiciară este acordată din oficiu la cererea instanţelor de judecată sau a organelor de urmărire penală, plata onorariilor se face din fondurile Ministerului Justiţiei.
    (2) În cauzele în care asistenţa judiciară este acordată din oficiu la cererea organelor administraţiei publice locale, plata onorariilor se face din fondurile acestor organe.


    Capitolul VI Răspunderea disciplinară


    Articolul 70

    (1) Avocatul răspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi sau ale statutului, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum şi pentru orice fapte săvârşite în legătură cu profesia sau în afară acesteia, care sunt de natura sa prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei sau ale instituţiei.
    (2) Avocatul care conduce asistenţa judiciară de pe lângă fiecare instanţa este obligat sa sesizeze în scris consiliului baroului faptele comise de orice avocat, în condiţiile prevederilor alin. (1).
    (3) Instanţele judecătoreşti şi parchetele Ministerului Public sunt obligate sa înainteze consiliului baroului orice plângere facuta împotriva unui avocat şi sa îl înştiinţeze despre orice acţiune de urmărire penală sau de judecată pornită împotriva unui avocat.


    Articolul 71

    (1) Anchetarea abaterii şi exercitarea acţiunii disciplinare sunt de competenţa consiliului baroului.
    (2) Anchetarea abaterii şi exercitarea acţiunii disciplinare privind decanii barourilor şi membrii Consiliului U.N.B.R. sunt de competenţa Consiliului U.N.B.R. Persoana anchetata sau trimisa în judecata disciplinară nu participa la luarea hotărârii.
    (3) Membrii comisiei permanente care sunt anchetati nu pot participa la dezbaterile privind luarea deciziei de exercitare a acţiunii disciplinare.
    (4) În toate cazurile acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data săvârşirii abaterii.
    -------------
    Alin. (2) al art. 71 a fost modificat de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 72

    În cadrul fiecărui barou se organizează şi funcţionează o comisie de disciplina care judeca, în prima instanţa şi în complet de 3 membri, abaterile disciplinare săvârşite de avocaţii din acel barou.
    (2) În cadrul U.N.B.R. este organizată şi funcţionează Comisia centrala de disciplina, care judeca:
    a) ca instanţa de fond, în complet de 3 membri, abaterile săvârşite de membrii Consiliului U.N.B.R. şi de decanii barourilor;
    b) în contestaţie, în complet de 5 membri, potrivit prevederilor statutului profesiei.
    (3) Recursul declarat împotriva deciziei disciplinare a Comisiei centrale de disciplina, ca instanţa de fond, este judecat de Consiliul U.N.B.R. constituit ca instanţa disciplinară în plenul sau, în afară de persoana implicata în cauza.
    (4) Împotriva hotărârilor pronunţate potrivit alin. (2) şi (3), partea interesată poate declara recurs la secţia de contencios a Curţii de Apel Bucureşti, a carei hotărâre este definitivă şi irevocabilă.
    (5) Procedura judecării abaterilor disciplinare este stabilită în statutul profesiei şi se completează cu prevederile Codului de procedura civilă.
    -------------
    Alin. (2), (3) şi (4) ale art. 72 au fost modificate de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
    Alin. (5) al art. 72 a fost introdus de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 73

    (1) Sancţiunile disciplinare sunt:
    a) mustrarea;
    b) avertismentul;
    c) amenda de la 500.000 lei la 5.000.000 lei, care se face venit la bugetul baroului. Plata amenzii se va face în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii disciplinare. Neachitarea în acest termen atrage suspendarea de drept din exerciţiul profesiei, până la achitarea sumei. Limitele amenzii disciplinare se actualizează periodic de către Consiliul U.N.B.R., în funcţie de rata inflaţiei.
    d) interdicţia de a exercita profesia pe o perioadă de la o luna la un an;
    e) excluderea din profesie.
    (2) În perioada interdicţiei avocatul nu poate presta sub nici o formă asistenţa juridică, nu poate face uz de calitatea de avocat şi nu poate participa la activitatea organelor profesiei.
    (3) Împotriva deciziei disciplinare pot declara recurs persoana interesată, decanul baroului şi preşedintele uniunii, în termen de 15 zile de la comunicare.
    -------------
    Litera c) a alin. (1) al art. 73 a fost modificată de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 74

    (1) În caz de abatere evidenta şi grava, instanţa disciplinară poate lua măsura suspendării avocatului din exerciţiul profesiei până la judecarea definitivă a cauzei.
    (2) Împotriva încheierii prin care s-a luat această măsură se poate declara recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
    (3) Recursul este suspensiv de executare şi va fi soluţionat de urgenta.


    Capitolul VII Casa de Asigurări a Avocaţilor


    Articolul 75

    (1) În cadrul U.N.B.R. este organizată şi funcţionează Casa de Asigurări a Avocaţilor, în scopul stabilirii şi acordării pensiilor şi ajutoarelor sociale cuvenite avocaţilor şi urmaşilor acestora cu drepturi proprii la pensie, în condiţiile prevăzute de legea specială.
    (2) Organizarea şi funcţionarea Casei de Asigurări a Avocaţilor se stabilesc de Congresul avocaţilor prin statutul acesteia.
    -------------
    Art. 75 a fost modificat de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 76

    (1) Sunt membri ai Casei de Asigurări a Avocaţilor toţi avocaţii în activitate, avocaţii pensionari şi urmaşii acestora cu drepturi proprii la pensie şi la ajutoare sociale.
    (2) Avocatul înscris în barou, cu drept de exercitare a profesiei, este obligat să contribuie la constituirea fondului Casei de Asigurări a Avocaţilor. Contribuţia nu poate fi mai mica decât suma stabilită de Consiliul U.N.B.R., astfel încât sa acopere nevoile curente de plată ale Casei de Asigurări a Avocaţilor. Avocaţii pot face parte şi din alte forme de asigurări sociale.
    -------------
    Alin. (2) al art. 76 a fost modificat de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 77

    (1) Perioada în care un avocat este deputat sau senator este luată în calcul la stabilirea vechimii în avocatura. Indemnizaţia de parlamentar şi celelalte drepturi băneşti încasate se considera venituri din profesie şi se iau în calcul la stabilirea pensiei de către Casa de Asigurări a Avocaţilor.
    (2) Raporturile băneşti între Casa de Asigurări a Avocaţilor şi asigurările sociale de stat se reglementează potrivit legii.


    Articolul 78

    (1) Casa de Asigurări a Avocaţilor are personalitate juridică, patrimoniu şi buget propriu. Sediul sau este în municipiul Bucureşti. Patrimoniul sau poate fi folosit în activităţi economice producătoare de venituri, în condiţiile legii, cu autorizarea consiliului uniunii.
    (2) Casa de Asigurări a Avocaţilor poate înfiinţa sucursale sau filiale, în condiţiile şi cu procedura prevăzute în statutul de organizare şi funcţionare a acesteia.


    Articolul 79

    (1) Casa de Asigurări a Avocaţilor este condusă şi administrată de un consiliu format din 5 membri, dintre care 3 avocaţi în activitate şi 2 avocaţi pensionari, aleşi de congres pe o perioadă de 4 ani.
    (2) Consiliul alege din randurile sale un preşedinte şi un vicepreşedinte. Unul dintre membri, desemnat de preşedinte, îndeplineşte şi funcţia de secretar al consiliului.
    -------------
    Alin. (2) al art. 79 a fost modificat de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 80

    (1) Controlul financiar al Casei de Asigurări a Avocaţilor se exercită de către comisia de cenzori, compusa din 3 membri, dintre care 2 avocaţi în activitate şi un avocat pensionar.
    (2) Barourile şi avocaţii sunt obligaţi sa pună la dispoziţie comisiei de cenzori şi inspectorilor financiari ai Casei de Asigurări a Avocaţilor toate datele privind veniturile asupra cărora se retine contribuţia pentru fondul de pensii şi ajutoare sociale.


    Capitolul VII^1 Exercitarea în România a profesiei de către avocaţii care au obţinut calificarea profesională în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European*)

    -------------
    Cap. VII^1 a fost introdus de LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.
    NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamt:
    *) Conform alin. (1) al art. II din LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004 această lege intră în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană. În consecinţa, şi Cap. VII^1 se aplică de la această dată.
    Alin. (2) al art. II din LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004 prevede:
    "Dispoziţiile aranjamentului provizoriu propus de Uniunea Europeană, referitoare la restrictionarea pentru o perioadă de maximum 7 ani a libertăţii de circulaţie a avocaţilor, se aplică pe bază de reciprocitate."

    Secţiunea 1 Dispoziţii generale


    Articolul 80^1

    Dispoziţiile prezentului capitol se aplică avocaţilor care şi-au obţinut calificarea profesională în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European, care îşi exercită profesia pe teritoriul României:
    a) în mod independent sau în asociere;
    b) ca avocaţi salariaţi în România;
    c) prin prestarea de servicii.
    -------------
    Art. 80^1 a fost introdus de LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.


    Articolul 80^2

    În sensul prezentului capitol:
    a) avocat reprezintă orice persoană provenind dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European, care este autorizata să-şi desfăşoare activităţile profesionale sub titlul profesional corespunzător obţinut într-un stat membru;
    b) stat membru de origine reprezintă statul membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European, în care un avocat a obţinut dreptul de a utiliza unul dintre titlurile profesionale prevăzute la lit. a), înainte de a practica profesia de avocat în România;
    c) titlu profesional din statul membru de origine reprezintă titlul profesional utilizat în statul membru unde un avocat a obţinut dreptul de a folosi acest titlu, înainte de a practica profesia de avocat în România;
    d) grupare reprezintă orice entitate, cu sau fără personalitate juridică, organizată potrivit legislaţiei unui stat membru, în cadrul căreia avocaţii îşi desfăşoară activităţile profesionale împreună, sub nume comun;
    e) titlu profesional din România reprezintă titlul profesional sub care un avocat este înscris în Tabloul avocaţilor din România;
    f) autoritatea română competenţa este structura din cadrul Uniunii Naţionale a Barourilor din România, desemnată potrivit statutului.
    -------------
    Art. 80^2 a fost introdus de LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.


    Articolul 80^3

    Avocaţii care profeseaza în România sub titlul profesional din statul membru de origine pot desfăşura aceleaşi activităţi profesionale ca şi avocaţii care profeseaza sub titlul profesional obţinut în România, pot acorda asistenţa juridică şi pot reprezenta persoane fizice sau persoane juridice în faţa instanţelor române, referitor la dreptul statului membru de origine, dreptul comunitar, dreptul internaţional, precum şi dreptul românesc, cu respectarea regulilor de procedura aplicabile în faţa instanţelor române.
    -------------
    Art. 80^3 a fost introdus de LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.


    Articolul 80^4

    (1) Avocaţii care profeseaza în România sub titlul profesional din statul membru de origine vor folosi denumirea sub care îşi desfăşoară profesia în statul membru de origine, exprimată în limba oficială sau în una dintre limbile oficiale ale statului membru de origine respectiv.
    (2) Pe lângă denumirea prevăzută la alin. (1), în denumire se va menţiona, alături de forma juridică de exercitare a profesiei în România, şi forma juridică a grupării din statul membru de origine.
    (3) Autoritatea română competenţa poate cere unui avocat care profeseaza sub titlul profesional obţinut în statul membru de origine sa indice gruparea profesională din care face parte în statul membru de origine sau autoritatea judiciară în cadrul căreia este admis să-şi exercite profesia, potrivit legii din statul membru de origine.
    (4) Avocatul care obţine admiterea în profesia de avocat în România în condiţiile art. 80^5 sau 80^14 are dreptul sa folosească titlul profesional din statul membru de origine, exprimat în limba oficială sau în una dintre limbile oficiale ale statului membru de origine, alături de titlul profesional corespunzător profesiei de avocat din România.
    -------------
    Art. 80^4 a fost introdus de LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.


    Articolul 80^5

    (1) Indiferent de forma de exercitare a activităţii pe teritoriul României, avocaţii care profeseaza sub titlul profesional din statul membru de origine pot solicita oricând recunoaşterea diplomelor, în vederea admiterii în profesia de avocat şi a practicării acesteia sub titlul profesional din România.
    (2) În vederea recunoaşterii diplomelor în România, solicitantul va trebui sa susţină, la alegere, un examen de verificare a cunoştinţelor sau să efectueze un stagiu de 3 ani în domeniul dreptului românesc.
    (3) Uniunea Naţionala a Barourilor din România va stabili componenta comisiei de evaluare, precum şi conţinutul şi modul de desfăşurare a examenului sau a stagiului, după caz.
    (4) La depunerea cererii de recunoaştere a diplomei, în vederea determinării conţinutului şi modului de desfăşurare a examenului sau a perioadei de stagiu, comisia de evaluare va verifica în prealabil dacă experienta profesională dobandita de solicitant este de natura sa acopere în tot sau în parte diferenţele existente între dreptul românesc şi cel al statului membru de origine în care a fost obţinută diploma, în vederea exceptarii parţiale sau totale de la îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (2).
    (5) Prevederile prezentului articol se completează cu dispoziţiile legislaţiei-cadru privind recunoaşterea reciprocă a calificarilor profesionale.
    -------------
    Art. 80^5 a fost introdus de LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.


    Articolul 80^6

    (1) Autoritatea competenţa română şi autorităţile competente din statele membre de origine colaborează în vederea aplicării corespunzătoare a dispoziţiilor prezentei legi, informaţiile care se obţin în cadrul acestor colaborări fiind confidenţiale.
    (2) Autoritatea competenţa din statul membru de origine poate formula observaţii în cadrul procedurilor disciplinare care se desfăşoară împotriva unui avocat care profeseaza sub titlul profesional din acel stat.
    -------------
    Art. 80^6 a fost introdus de LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.


    Secţiunea a 2-a Exercitarea cu caracter permanent a profesiei în România de către avocaţii care au obţinut calificarea profesională în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European

    -------------
    Secţiunea a 2-a a fost introdusă de LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.

    Articolul 80^7

    (1) În condiţiile prezentei secţiuni, oricare dintre avocaţii prevăzuţi la art. 80^2 lit. a) poate desfăşura pe teritoriul României, cu caracter permanent şi sub titlul profesional din statul membru de origine, activităţile prevăzute la art. 80^3.
    (2) Avocaţii care îşi exercită în mod permanent activitatea pe teritoriul României pot dobândi titlul profesional din România fie în condiţiile prevăzute la art. 80^5, fie potrivit art. 80^14.
    -------------
    Art. 80^7 a fost introdus de LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.


    Articolul 80^8

    (1) Avocatul care doreşte sa profeseze în România sub titlul profesional din statul membru în care şi-a obţinut calificarea profesională se înscrie în tabloul special ţinut de barourile române, în condiţiile prezentului articol, ale art. 12 alin. (6) şi ale statutului profesiei.
    (2) Autoritatea română competenţa înscrie avocatul solicitant pe baza prezentării unui certificat care atesta înregistrarea lui la autoritatea competentă din statul membru de origine. Autoritatea română competenţa informează autoritatea competentă din statul membru de origine despre înscriere.
    (3) Certificatul prevăzut la alin. (2) trebuie să fie eliberat cu cel mult 3 luni înainte de formularea cererii de înscriere în Tabloul avocaţilor din România.
    (4) La publicarea numelor avocaţilor înscrişi în România, autoritatea română competenţa va publică şi numele avocaţilor înscrişi potrivit prezentei secţiuni.
    -------------
    Art. 80^8 a fost introdus de LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.


    Articolul 80^9

    (1) Avocaţilor care profeseaza sub titlul profesional din statul membru de origine li se asigura reprezentarea corespunzătoare în asociaţiile profesionale ale avocaţilor din România, potrivit dispoziţiilor prezentei legi şi ale statutului profesiei; ei au cel puţin dreptul de a participa la alegerea organelor de conducere ale acestor asociaţii.
    (2) Avocaţii care profeseaza sub titlul profesional din statul membru de origine sunt obligaţi fie să se asigure pentru răspundere profesională, în condiţiile stabilite prin statutul profesiei, fie sa devină membri ai Casei de Asigurări a Avocaţilor, în condiţiile prevăzute la cap. VII.
    (3) Avocaţii pot fi scutiţi de obligaţiile prevăzute la alin. (2), dacă fac dovada unei asigurări plătite sau a unei alte garanţii date în condiţiile legii statului membru de origine, în măsura în care asigurarea sau garanţia este echivalenta din punctul de vedere al condiţiilor şi al acoperirii. Dacă acoperirea este doar parţială, avocaţii trebuie să încheie o asigurare suplimentară pentru a acoperi aspectele care nu se regăsesc în asigurarea sau în garanţia data potrivit reglementărilor din statul membru de origine.
    -------------
    Art. 80^9 a fost introdus de LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.


    Articolul 80^10

    Avocaţii înscrişi în România sub titlul profesional din statul membru de origine pot profesa ca salariaţi în oricare dintre formele de organizare a profesiei, permise pentru avocaţii care profeseaza sub titlul profesional obţinut în România.
    -------------
    Art. 80^10 a fost introdus de LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.


    Articolul 80^11

    Avocaţii care profeseaza în România sub titlul profesional din statul membru de origine se supun aceloraşi reguli de conduita profesională prevăzute în prezenta lege şi în statutul profesiei ca şi avocaţii care profeseaza sub titlul profesional obţinut în România, pentru activităţile desfăşurate pe teritoriul tarii.
    -------------
    Art. 80^11 a fost introdus de LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.


    Articolul 80^12

    (1) Avocaţii prevăzuţi în prezentul capitol răspund disciplinar pentru nerespectarea prezentei legi sau a statutului, potrivit prevederilor cap. VI.
    (2) Înainte de iniţierea procedurilor disciplinare împotriva unui avocat care profeseaza sub titlul profesional din statul membru de origine, autoritatea română competenţa informează în cel mai scurt timp autoritatea competentă din statul membru de origine, furnizand orice informaţii utile în cauza.
    (3) Autoritatea română competenţa cooperează cu autoritatea competentă din statul membru de origine pe tot parcursul desfăşurării procedurilor disciplinare.
    (4) Retragerea permanenta sau temporară de către autoritatea competentă din statul membru de origine a autorizaţiei de exercitare a profesiei are ca efect obligatoriu interdicţia temporară sau permanenta ca avocatul în cauza sa profeseze în România sub titlul profesional din statul membru de origine.
    -------------
    Art. 80^12 a fost introdus de LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.


    Articolul 80^13

    (1) Unul sau mai mulţi avocaţi din aceeaşi grupare ori din acelaşi stat membru, care profeseaza sub titlul profesional din statul membru de origine, pot profesa în România prin înfiinţarea unui sediu secundar al grupării respective, organizat în orice formă de exercitare a profesiei de avocat prevăzută de legea română.
    (2) Profesia de avocat se poate exercita şi în cadrul formelor asociate prevăzute de legea română, astfel:
    a) mai mulţi avocaţi din diferite state membre, care profeseaza sub titlurile profesionale din statele membre de origine;
    b) unul sau mai mulţi avocaţi dintre cei prevăzuţi la lit. a) şi unul sau mai mulţi avocaţi din România.
    (3) Avocatul care intenţionează sa profeseze sub titlul profesional din statul membru de origine informează autoritatea română competenţa despre faptul ca este membru al unei forme de exercitare a profesiei în statul membru de origine şi furnizează toate detaliile relevante despre acea grupare.
    -------------
    Art. 80^13 a fost introdus de LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.


    Articolul 80^14

    (1) Avocaţii care profeseaza sub titlul profesional din statul membru de origine şi care îşi desfăşoară activitatea efectiv şi cu regularitate, pe o perioadă de cel puţin 3 ani în România, în domeniul dreptului românesc sau al dreptului comunitar sunt admişi în profesia de avocat în România, fără a fi necesară îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 80^5, cu respectarea prevederilor prezentei legi referitoare la exerciţiul drepturilor civile şi politice şi la cazurile de nedemnitate şi incompatibilitate.
    (2) În faţa autorităţii române competente solicitanţii trebuie să facă dovada desfăşurării cu regularitate a activităţii în România pe o perioadă de cel puţin 3 ani în domeniul dreptului românesc sau comunitar. În acest scop:
    a) avocaţii trebuie să prezinte toate informaţiile şi documentele relevante cu privire la numărul de cauze în care au acordat asistenţa juridică, precum şi cu privire la natura acestora;
    b) autoritatea română competenţa poate să verifice caracterul efectiv şi regularitatea activităţii desfăşurate şi poate cere avocatului, dacă este necesar, să ofere clarificări, în scris sau verbal, cu privire la informaţiile şi documentele prevăzute la lit. a).
    (3) Avocaţii care profeseaza sub titlul profesional din statul membru de origine în România pot oricând sa ceara ca diplomele să le fie recunoscute, potrivit dispoziţiilor art. 80^5, în vederea obţinerii admiterii în profesia de avocat în România şi a exercitării acesteia sub titlul profesional astfel obţinut.
    (4) Avocaţii care profeseaza sub titlul profesional din statul membru de origine şi care au desfăşurat în mod efectiv şi cu regularitate o activitate profesională în România pe o perioadă de cel puţin 3 ani, dar pe o perioadă mai scurta în domeniul dreptului românesc, pot obţine admiterea în profesia de avocat şi dreptul de a o practica sub titlul profesional din România, fără a fi necesară îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 80^5, cu respectarea prevederilor prezentei legi referitoare la exerciţiul drepturilor civile şi politice şi la cazurile de nedemnitate şi incompatibilitate, după următoarea procedura:
    a) autoritatea română competenţa ia în considerare desfăşurarea efectivă şi cu regularitate a activităţii în perioada de cel puţin 3 ani, cunoştinţele şi experienta profesională dobândite în România, precum şi orice participare la prelegeri şi seminarii despre dreptul românesc sau deontologia profesiei de avocat;
    b) solicitantul pune la dispoziţia baroului român orice informaţie şi documentaţie relevanta, în special despre cauzele în care a acordat asistenţa juridică.
    (5) Decizia autorităţii române competente de a nu acorda înscrierea automată în cazul în care nu s-a prezentat dovada ca cerinţele prevăzute la alin. (1) sau (4) au fost îndeplinite va fi motivată, comunicată solicitantului şi baroului şi supusă căilor de atac prevăzute de statutul profesiei.
    (6) Desfăşurarea efectivă şi cu regularitate a activităţii avocatului în România şi capacitatea sa de a o continua sunt evaluate pe baza unui interviu susţinut cu comisia de evaluare prevăzută la art. 80^5.
    (7) Autoritatea română competenţa poate, printr-o decizie motivată şi supusă căilor de atac prevăzute de statutul profesiei, sa refuze avocatului solicitant acordarea titlului profesional de avocat în România, dacă se considera ca aceasta ar aduce atingere ordinii publice, ca urmare a unor abateri disciplinare, a unor plângeri şi incidente de orice fel.
    (8) Reprezentanţii Uniunii Naţionale a Barourilor din România sunt obligaţi sa păstreze confidenţialitatea informaţiilor primite cu ocazia examinării cererii de acordare a titlului profesional în România.
    --------------
    Art. 80^14 a fost introdus de LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.


    Secţiunea a 3-a Exercitarea în România, prin prestarea de servicii, a profesiei de către avocaţii provenind din statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European

    --------------
    Secţiunea a 3-a a fost introdusă de LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.

    Articolul 80^15

    (1) În condiţiile prezentei secţiuni, avocaţii provenind din statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European pot desfăşura în România activităţi profesionale care pot fi exercitate ocazional sub forma prestării de servicii.
    (2) Activitatea de prestare de servicii prevăzută la alin. (1) se exercită în România prin reprezentarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi persoanelor juridice în justiţie sau în faţa autorităţilor publice, în condiţiile prevăzute pentru avocaţii stabiliţi în acest stat, fără a fi necesară înscrierea în barou.
    (3) Pentru exercitarea altor activităţi decât cele menţionate la alin. (2), avocatul respecta condiţiile şi regulile de conduita profesională ale statului membru de origine, precum şi legislaţia română privind profesia, în special cu privire la incompatibilităţi, la secretul profesional, la relaţiile dintre avocaţi, la interdicţia ca acelaşi avocat sa reprezinte doua părţi având interese contrarii, precum şi la publicitate. Un avocat care nu este stabilit în România este ţinut de respectarea acestor reguli numai în măsura în care respectarea lor este justificată obiectiv pentru asigurarea exercitării corecte a activităţilor de avocat, a demnităţii profesiei şi a respectării regulilor privind incompatibilitatea.
    --------------
    Art. 80^15 a fost introdus de LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.


    Articolul 80^16

    (1) Autoritatea română competenţa cere avocatului care prestează servicii dovedirea calităţii sale de avocat.
    (2) În cazul nerespectării obligaţiilor prevăzute la art. 80^15, autoritatea română competenţa stabileşte prin statut consecinţele acestei nerespectari.
    (3) La verificarea cazului de nerespectare a obligaţiilor prevăzute la art. 80^15, autoritatea română competenţa poate solicita orice informaţii profesionale utile cu privire la persoana care prestează servicii.
    (4) Autoritatea română competenţa va informa autoritatea competentă din statul membru de origine despre orice decizie luată. Comunicările prevăzute de prezentul alineat au caracter confidenţial.
    --------------
    Art. 80^16 a fost introdus LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.


    Capitolul VIII Dispoziţii tranzitorii şi finale


    Articolul 81

    Prezenta lege va fi pusă în aplicare astfel:
    a) actualele organe de conducere ale Uniunii Avocaţilor din România îşi vor îndeplini în continuare atribuţiile, potrivit legii şi statutului profesiei, ca organe de conducere ale U.N.B.R., pe întreaga durata a mandatului pentru care au fost alese;
    b) Consiliul U.N.B.R. va elabora proiectul statutului profesiei şi îl va adopta în termen de cel mult 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi*). Statutul profesiei va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I;
    c) formele noi de asociere pentru exercitarea profesiei de avocat se vor organiza şi vor funcţiona numai după intrarea în vigoare a noului statut al profesiei.
    -------------
    Art. 81 a fost modificat de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 82

    (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi*) persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate în baza altor acte normative ori au fost încuviinţate prin hotărâri judecătoreşti sa desfăşoare activităţi de consultanţa, reprezentare sau asistenţa juridică, în orice domenii, îşi încetează de drept activitatea. Continuarea unor asemenea activităţi constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.
    (2) De asemenea, la data intrării în vigoare a prezentei legi*) încetează de drept efectele oricărui act normativ, administrativ sau jurisdicţional prin care au fost recunoscute ori încuviinţate activităţi de consultanţa, reprezentare şi asistenţa juridică contrare dispoziţiilor prezentei legi.
    (3) Prevederile alin. (1) şi (2) nu se aplică profesiei de consilier juridic, care va fi exercitată potrivit dispoziţiilor Legii nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic.
    (4) Consiliile şi decanii barourilor au obligaţia şi autorizarea sa urmărească ducerea la îndeplinire a prevederilor alin. (1) şi (2) şi sa ia măsurile legale în acest sens.
    -------------
    Art. 82 a fost modificat de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 83

    La data intrării în vigoare a prezentei legi*), denumirea Uniunea Avocaţilor din România se înlocuieşte cu denumirea Uniunea Naţionala a Barourilor din România, în toate actele normative.
    -------------
    Art. 83 a fost modificat de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.


    Articolul 84

    La data intrării în vigoare a prezentei legi*) orice dispoziţii contrare se abroga.
    -------------
    Art. 84 a fost introdus de LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.
    -------------
    *) Prevederile art. 81 lit. b), art. 82, 83 şi 84 fac referire la Legea nr. 255/2004.
    -------------
    NOTA 1:
    -------
    Potrivit art. II şi III din Legea nr. 231/2000 privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat:
    Art. II - Avocaţii străini care exercită profesia în România în diverse forme, neprevăzute de lege, sunt obligaţi să se constituie în societăţi civile profesionale, potrivit art. 12, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Pentru înscrierea în barou şi înregistrarea societăţii civile profesionale este necesar avizul conform al Uniunii Avocaţilor din România.
    După expirarea termenului de 6 luni organele de urmărire penală, din oficiu sau la cererea Uniunii Avocaţilor din România ori a baroului, se vor sesiza pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute la art. 25 din prezenta lege.
    Art. III - Amenzile care se fac venit la bugetul baroului, prevăzute de prezenta lege, se actualizează periodic, în funcţie de rata inflaţiei, de către Consiliul Uniunii Avocaţilor din România.
    ------------------
    NOTA 2:
    -------
    A se vedea şi art. II din LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004 care prevede:
    Art. II: "(1) Prezenta lege intră în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană.
    (2) Dispoziţiile aranjamentului provizoriu propus de Uniunea Europeană, referitoare la restrictionarea pentru o perioadă de maximum 7 ani a libertăţii de circulaţie a avocaţilor, se aplică pe bază de reciprocitate".
    ----------------