LEGE nr. 208 din 20 iulie 2015 (*actualizată*)
privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente
(actualizată la data de 22 noiembrie 2015*)
EMITENT
  • PARLAMENTUL




  • ----------
    Parlamentul României adoptă prezenta lege.

    Titlul I Alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor


    Capitolul I Dispoziţii generale


    Articolul 1

    Prezenta lege reglementează organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, precum şi organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente.


    Articolul 2

    (1) Alegerile parlamentare în România se desfăşoară cu respectarea caracterului universal, egal, direct, secret şi liber exprimat al votului, în condiţiile prezentei legi.
    (2) Cetăţenii români au dreptul de vot şi de a fi aleşi, indiferent de rasă, sex, naţionalitate, origine etnică, limbă vorbită, religie, opinie politică, avere sau origine socială, conform Constituţiei şi legislaţiei în vigoare.
    (3) Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate îşi exercită dreptul de vot în condiţiile prezentei legi.
    (4) Cetăţenii români au drept de vot de la vârsta de 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv.
    (5) Nu au drept de vot:
    a) debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie;
    b) persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.
    (6) Nu pot fi aleşi:
    a) cetăţenii care fac parte din categoriile prevăzute la art. 40 alin. (3) din Constituţia României, republicată;
    b) persoanele care fac parte din categoriile prevăzute la alin. (5);
    c) persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă sau prin lege.


    Articolul 3

    (1) Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Senatului şi la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputaţilor.
    (2) Fiecare alegător îşi exprimă votul personal. Exercitarea votului în numele altui alegător este interzisă.
    (3) Votul exercitat în cadrul alegerilor este secret.
    (4) Participarea cetăţenilor la alegeri se face pe baza liberului consimţământ al acestora.


    Articolul 4

    Pentru organizarea alegerilor se constituie circumscripţii electorale la nivelul celor 41 de judeţe, o circumscripţie în municipiul Bucureşti şi o circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. Numărul total al circumscripţiilor electorale este de 43. Denumirea, numerotarea şi numărul de mandate aferent circumscripţiilor electorale sunt prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta lege.


    Articolul 5

    (1) Senatorii şi deputaţii se aleg prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale.
    (2) Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 73.000 de locuitori.
    (3) Norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 168.000 de locuitori.
    (4) Numărul locuitorilor care se iau în calcul este conform populaţiei după domiciliu, raportat de Institutul Naţional de Statistică la data de 1 ianuarie a anului precedent anului în care au loc alegeri la termen.
    (5) Numărul de mandate pentru Senat, respectiv pentru Camera Deputaţilor se determină prin raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripţii electorale la normele de reprezentare prevăzute la alin. (2)-(4), la care se adaugă un mandat de senator, respectiv de deputat, pentru ceea ce depăşeşte jumătatea normei de reprezentare, fără ca numărul mandatelor de senator dintr-o circumscripţie electorală să fie mai mic de 2, iar cel de deputat, mai mic de 4.
    (6) Numărul de mandate pentru Senat, respectiv pentru Camera Deputaţilor, pe fiecare circumscripţie în parte, sunt prevăzute în anexa nr. 1.
    (7) În cazul alegerilor parlamentare anticipate se iau în calcul datele utilizate la ultimele alegeri parlamentare la termen.


    Articolul 6

    (1) Alegerile se desfăşoară într-o singură zi, care poate fi numai duminica.
    (2) Aducerea la cunoştinţă publică a datei alegerilor se face cu cel puţin 90 de zile înainte de ziua votării, prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului privind data alegerilor.
    (3) Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de ziua votării şi se încheie cu 24 de ore înainte de momentul începerii votării.


    Capitolul II Organismele electorale


    Articolul 7

    (1) Pentru organizarea procesului electoral funcţionează în mod permanent Autoritatea Electorală Permanentă, care emite hotărâri, decizii şi instrucţiuni. În perioada organizării alegerilor se formează Biroul Electoral Central, birouri electorale de circumscripţie la nivel judeţean, al municipiului Bucureşti, oficii electorale de sector, în cazul municipiului Bucureşti, şi un birou electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, precum şi birouri electorale ale secţiilor de votare.
    (2) Birourile electorale sunt alcătuite numai din cetăţeni cu drept de vot. Candidaţii în alegeri, soţul/soţia, rudele şi afinii acestora până la gradul al doilea inclusiv nu pot fi membri ai birourilor electorale.
    (3) În îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, membrii birourilor electorale exercită o funcţie ce implică autoritatea de stat. Exercitarea corectă şi imparţială a funcţiei de membru al biroului electoral este obligatorie. Nerespectarea acestei obligaţii atrage răspunderea contravenţională sau penală, după caz.
    (4) Prin derogare de la prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, persoanele care ocupă funcţii publice pot face parte din birourile electorale.
    (5) În cazul secţiilor de votare cu mai puţin de 500 de alegători arondaţi, Autoritatea Electorală Permanentă poate stabili ca preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau locţiitorul acestuia să îndeplinească atribuţiile prevăzute de prezenta lege pentru operatorii de calculator. La secţiile de votare din străinătate, preşedintele secţiei de votare poate îndeplini şi atribuţiile prevăzute de prezenta lege pentru operatorii de calculator.


    Articolul 8

    (1) Birourile şi oficiile electorale lucrează în prezenţa majorităţii membrilor lor şi iau decizii cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Biroul Electoral Central lucrează în prezenţa majorităţii membrilor săi şi adoptă decizii şi hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
    (2) În caz de egalitate de voturi, votul preşedintelui este hotărâtor.


    Articolul 9

    (1) Reprezentanţii partidelor politice, ai alianţelor politice şi ai alianţelor electorale, precum şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale în birourile şi oficiile electorale nu pot primi şi nu pot exercita alte însărcinări în afara celor prevăzute de prezenta lege.
    (2) Reprezentanţii partidelor politice, ai alianţelor politice şi ai alianţelor electorale, precum şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale în birourile şi oficiile electorale pot fi înlocuiţi, la cererea celor care i-au propus, cu aprobarea biroului electoral ierarhic superior, până în preziua votării, iar în caz de deces, îmbolnăviri sau accidente, chiar şi în ziua alegerilor.
    (3) Membrii birourilor şi oficiilor electorale care nu reprezintă partide politice, alianţe politice, alianţe electorale sau, după caz, organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pot fi înlocuiţi, în caz de deces, îmbolnăviri sau accidente, de către cei care i-au desemnat, cu respectarea, după caz, a condiţiilor prevăzute la art. 11, 13, 15 şi 17.


    Articolul 10

    Calitatea de membru al unui birou sau oficiu electoral încetează de drept în cazul în care s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni prevăzute la art. 385-391 din Codul penal. Constatarea cazului încetării de drept a calităţii de membru al unui birou sau oficiu electoral se face, în termen de 48 de ore de la intervenirea cazului, de către preşedintele biroului electoral ierarhic superior, iar în cazul Biroului Electoral Central, de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Dispoziţiile art. 9 se aplică în mod corespunzător.


    Articolul 11

    (1) La nivel naţional se constituie un Birou Electoral Central, format din 5 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi din cel mult 12 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, conform legii, precum şi un reprezentant desemnat de grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor.
    (2) Desemnarea celor 5 judecători se face de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în şedinţă publică, în cea de a treia zi de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorţi, dintre judecătorii în exerciţiu ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Data, ora şi locul şedinţei publice de tragere la sorţi se anunţă în scris partidelor politice parlamentare de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu o zi înainte de ziua desfăşurării, şi se aduce la cunoştinţă publică prin presa scrisă şi audiovizuală. La organizarea şi desfăşurarea tragerii la sorţi poate participa câte un reprezentant, desemnat ca atare, al partidelor politice parlamentare. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedintele şi de prim-magistratul-asistent ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Procesul-verbal constituie actul de învestire.
    (3) În termen de 24 de ore de la învestire, judecătorii desemnaţi aleg din rândul lor, prin vot secret, preşedintele Biroului Electoral Central şi locţiitorul acestuia. În termen de 24 de ore de la alegerea preşedintelui Biroului Electoral Central, biroul se completează cu preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente, cu câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale cu grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului, precum şi cu reprezentantul desemnat de grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor, comunicaţi în scris de către acestea. Stabilirea listei partidelor politice şi a organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale cu grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului şi a numărului de parlamentari ai acestora se fac pe baza comunicării secretarilor generali ai celor două Camere ale Parlamentului către preşedintele Biroului Electoral Central. Completarea Biroului Electoral Central se consemnează într-un proces-verbal, care constituie actul de învestire. În această organizare, Biroul Electoral Central îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi.
    (4) În termen de două zile de la rămânerea definitivă a candidaturilor, partidele politice care nu sunt reprezentate în Parlament, alianţele politice şi alianţele electorale ale acestora care participă la alegeri comunică, în scris, Biroului Electoral Central numele şi prenumele reprezentanţilor. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare.
    (5) Desemnarea reprezentanţilor partidelor politice neparlamentare, alianţelor politice şi alianţelor electorale dintre acestea în Biroul Electoral Central se face în ordinea descrescătoare a numărului de candidaturi rămase definitive din circumscripţiile electorale.
    (6) În cazul în care, la desemnarea reprezentanţilor partidelor politice neparlamentare, alianţelor politice sau alianţelor electorale dintre acestea, ultimul loc de distribuit revine unor partide sau alianţe care au depus acelaşi număr de candidaturi, desemnarea reprezentanţilor acestora se face, prin tragere la sorţi, de preşedintele Biroului Electoral Central, în prezenţa persoanelor delegate de partidele politice, alianţele politice sau alianţele electorale în cauză.
    (7) Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanţii partidelor politice neparlamentare, alianţelor politice şi alianţelor electorale se face, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (4), de preşedintele Biroului Electoral Central, în prezenţa membrilor biroului şi a persoanelor delegate de partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale care au comunicat reprezentanţii. Procesul-verbal întocmit de preşedinte cu privire la modul de stabilire a reprezentanţilor constituie actul de atestare a calităţii acestora de membri în Biroul Electoral Central.
    (8) Competitorii electorali care desemnează reprezentanţi în Biroul Electoral Central potrivit prevederilor alin. (3) şi (4) pot desemna şi câte un locţiitor al acestora. Locţiitorul poate înlocui, cu aceleaşi drepturi şi obligaţii, titularul respectiv, numai când acesta nu poate participa la şedinţele Biroului Electoral Central.
    (9) În componenţa prevăzută la alin. (1) Biroul Electoral Central adoptă, în termen de două zile de la constituire, un regulament de organizare şi funcţionare, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi este obligatoriu pentru toate birourile şi oficiile electorale.
    (10) Aparatul tehnic auxiliar al Biroului Electoral Central este asigurat de către Autoritatea Electorală Permanentă şi Ministerul Afacerilor Interne, iar statisticienii necesari, de către Institutul Naţional de Statistică.


    Articolul 12

    (1) Biroul Electoral Central are următoarele atribuţii principale:
    a) urmăreşte aplicarea unitară a dispoziţiilor legale privitoare la alegeri şi asigură interpretarea unitară a prevederilor acestora;
    b) asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a listei cuprinzând denumirea şi semnele electorale ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale legal constituite, care au dreptul să participe la alegeri, şi comunică lista tuturor birourilor electorale de circumscripţie, imediat după constituirea acestora;
    c) rezolvă întâmpinările referitoare la propria sa activitate şi contestaţiile cu privire la activitatea birourilor electorale de circumscripţie; contestaţiile se soluţionează prin decizii care sunt obligatorii pentru biroul electoral în cauză, precum şi pentru autorităţile şi instituţiile publice la care se referă, sub sancţiunile prevăzute de prezenta lege;
    d) preia listele de susţinători ai listelor de candidaţi propuse de partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice, alianţele electorale, în cazul în care acestea optează să depună listele de susţinători la nivel naţional şi comunică birourilor electorale de circumscripţie lista competitorilor electorali cu drept de a depune candidaturi în toate circumscripţiile electorale;
    e) face publicaţiile şi afişările prevăzute de prezenta lege cu privire la candidaturi;
    f) centralizează, pe baza comunicărilor primite de la birourile electorale de circumscripţie, numărul de candidaturi definitive depuse de către partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale; comunică situaţia centralizată, în termen de 24 de ore de la întocmire, comisiei speciale a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru atribuirea timpilor de antenă, precum şi Societăţii Române de Televiziune şi Societăţii Române de Radiodifuziune;
    g) stabileşte, pe baza proceselor-verbale transmise de birourile electorale de circumscripţie, lista partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi a organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au întrunit pragul electoral, precum şi lista celor care nu au întrunit pragul electoral şi comunică birourilor electorale de circumscripţie şi dă publicităţii, în termen de 24 de ore de la constatare, aceste liste;
    h) anulează alegerile dintr-o secţie de votare sau circumscripţie electorală în cazul în care constată că votarea sau stabilirea rezultatului alegerilor a avut loc prin fraudă electorală;
    i) poate dispune renumărarea voturilor într-o secţie de votare sau refacerea centralizării voturilor şi rezultatului alegerilor dintr-o circumscripţie electorală în situaţia în care constată, pe baza probelor administrate, că au fost comise erori ori au fost înregistrate neconcordanţe între datele înregistrate în procesele-verbale;
    j) totalizează rezultatul naţional, pe baza proceselor-verbale primite de la birourile electorale constituite la niveluri inferioare;
    k) transmite Autorităţii Electorale Permanente, după publicarea rezultatelor alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, materialele necesare redactării Cărţii albe a alegerilor;
    l) stabileşte, la nivel naţional, numărul de mandate ce revin în fiecare circumscripţie electorală fiecărui partid politic, fiecărei alianţe politice, alianţe electorale, organizaţii a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale, fiecărui candidat independent care participă în alegeri în condiţiile prezentei legi;
    m) atestă atribuirea unui mandat de deputat organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care a întrunit condiţiile prevăzute la art. 56 şi eliberează certificatul doveditor deputatului desemnat pe această bază;
    n) trimite spre publicare rezultatele finale ale alegerilor către Regia Autonomă "Monitorul Oficial";
    o) organizează şi implementează un sistem de colectare de date şi de informare periodică a opiniei publice privind prezenţa populaţiei la vot;
    p) îndeplineşte orice alte atribuţii ce îi revin potrivit prezentei legi.
    (2) În cazul în care, pentru soluţionarea unei contestaţii, sunt necesare verificări de fapt, acestea se efectuează în prezenţa unui judecător din Biroul Electoral Central. Asemenea verificări nu se pot face în ziua alegerilor.
    (3) Cererea de anulare a alegerilor dintr-o secţie de votare sau circumscripţie electorală pentru fraudă electorală se poate face numai de către competitorii electorali care au participat la alegeri în circumscripţia electorală respectivă. Cererea se depune la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii votării, sub sancţiunea decăderii. Cererea trebuie temeinic motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază. Lipsa probelor atrage respingerea cererii. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat nu este implicat în producerea fraudei şi numai dacă se stabileşte că aceasta a fost de natură să modifice atribuirea mandatelor. Soluţionarea cererii de anulare a alegerilor de către Biroul Electoral Central se face în cel mult 3 zile de la data înregistrării acesteia. Decizia Biroului Electoral Central poate fi atacată în termen de 24 de ore de la data aducerii la cunoştinţă publică la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care soluţionează în termen de cel mult 3 zile de la data sesizării. În termen de cel mult 10 zile de la data rămânerii definitive a admiterii cererii de anulare a alegerilor prin hotărâre judecătorească definitivă se organizează un nou scrutin, în secţiile de votare sau în circumscripţia electorală unde s-a constatat frauda electorală. Biroul de circumscripţie electorală împreună cu autorităţile administraţiei publice locale vor asigura buna desfăşurare a noului scrutin, cu aplicarea corespunzătoare a dispoziţiilor prezentei legi. Până la obţinerea noilor rezultate se suspendă operaţiunile electorale privind numărarea voturilor şi constatarea rezultatelor.
    (4) Prin fraudă electorală se înţelege, în sensul prezentei legi, orice faptă incriminată de lege care are loc înaintea, în timpul sau după încheierea votării ori în timpul numărării voturilor şi încheierii proceselor-verbale şi care are ca rezultat denaturarea voinţei alegătorilor şi crearea de avantaje concretizate prin mandate în plus pentru un competitor electoral.
    (5) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin potrivit prevederilor prezentei legi, Biroul Electoral Central adoptă decizii şi hotărâri. Hotărârile Biroului Electoral Central se dau pentru interpretarea unitară a legii şi sunt general obligatorii. Deciziile Biroului Electoral Central se dau în aplicarea prevederilor prezentei legi, precum şi în soluţionarea întâmpinărilor şi contestaţiilor pe care este competent să le soluţioneze. Deciziile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate autorităţile, instituţiile publice, birourile electorale, precum şi pentru toate organismele cu atribuţii în materie electorală, de la data aducerii la cunoştinţă în şedinţă publică. Deciziile se aduc la cunoştinţă în şedinţă publică şi prin orice mijloc de publicitate, iar hotărârile se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    (6) Biroul Electoral Central îşi încetează activitatea în termen de 48 de ore de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor prezentei legi.


    Articolul 13

    (1) La nivelul fiecăreia dintre cele 43 de circumscripţii electorale se constituie un birou electoral de circumscripţie, format din 3 judecători, un reprezentant al Autorităţii Electorale Permanente şi din cel mult 9 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, conform prezentei legi, în circumscripţia electorală respectivă. Biroul electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării are sediul în municipiul Bucureşti.
    (2) Desemnarea celor 3 judecători se face în şedinţă publică, în termen de 21 de zile de la data începerii perioadei electorale, de către preşedintele tribunalului, prin tragere la sorţi dintre judecătorii în exerciţiu ai tribunalului judeţean, respectiv ai Tribunalului Bucureşti, pentru Circumscripţia Electorală Bucureşti şi pentru circumscripţia electorală pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. Data şedinţei se aduce la cunoştinţă publică, prin presă, de preşedintele tribunalului, cu cel puţin 48 de ore înainte. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedinte, ce constituie actul de învestire. În termen de 24 de ore de la desemnare, judecătorii, prin vot secret, aleg preşedintele biroului electoral de circumscripţie şi locţiitorul acestuia. Din acel moment, biroul astfel constituit îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi, urmând a fi completat cu reprezentantul Autorităţii Electorale Permanente, reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, conform prezentei legi.
    (3) În termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (2), biroul electoral de circumscripţie se completează cu un reprezentant al Autorităţii Electorale Permanente.
    (4) Biroul electoral de circumscripţie, constituit potrivit alin. (1)-(3), îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi.
    (5) În termen de 48 de ore de la data constituirii birourilor electorale de circumscripţie, partidele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au grup parlamentar propriu în cel puţin una din Camerele Parlamentului trebuie să comunice, în scris, birourilor electorale de circumscripţie numele şi prenumele reprezentanţilor lor care vor face parte din acestea. Comunicările transmise după acest termen nu se iau în considerare.
    (6) În termen de 5 zile de la data până la care se pot propune candidaturile, partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale care participă la alegeri, altele decât cele prevăzute la alin. (5), trebuie să comunice, în scris, birourilor electorale de circumscripţie numele şi prenumele reprezentanţilor lor care vor face parte din acestea. Comunicările transmise după acest termen nu se iau în considerare.
    (7) Completarea birourilor electorale de circumscripţie cu reprezentanţii partidelor politice parlamentare şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au grup parlamentar propriu în cel puţin una din Camerele Parlamentului, ale căror date privind identitatea au fost comunicate conform alin. (5), se face în termen de 24 de ore de la data expirării termenului prevăzut la alin. (5), în ordinea numărului de deputaţi şi de senatori.
    (8) Completarea birourilor electorale de circumscripţie cu reprezentanţii partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice şi alianţelor electorale care participă la alegeri, ale căror date privind identitatea au fost comunicate conform alin. (6), se face în termen de 48 de ore de la data expirării termenului prevăzut la alin. (6), în ordinea numărului candidaturilor definitive în circumscripţia electorală respectivă. În caz de egalitate a numărului de candidaturi, ordinea de completare a biroului electoral de circumscripţie, până la concurenţa numărului maxim de membri, se stabileşte prin tragere la sorţi, în şedinţă publică.
    (9) Oficiile electorale se organizează la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti şi sunt alcătuite dintr-un preşedinte, un locţiitor al acestuia, un reprezentant al Autorităţii Electorale Permanente şi din cel mult 7 reprezentanţi ai partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice şi alianţelor electorale.
    (10) Preşedintele oficiului electoral şi locţiitorul acestuia sunt magistraţi desemnaţi de preşedintele Tribunalului Bucureşti cu 20 de zile înainte de data alegerilor, prin tragere la sorţi, pe funcţii, dintre judecătorii în exerciţiu ai judecătoriei sectorului.
    (11) În 24 de ore de la data desemnării magistraţilor, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri comunică în scris numele reprezentanţilor lor în oficiul electoral.
    (12) În termen de 24 de ore de la data expirării termenului prevăzut la alin. (10), oficiile electorale se completează cu câte un reprezentant al Autorităţii Electorale Permanente.
    (13) În termen de 24 de ore de la data expirării termenului prevăzut la alin. (11), oficiile electorale se completează cu reprezentanţii partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice şi alianţelor electorale, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor alin. (7) şi (8) referitoare la stabilirea ordinii de completare a birourilor electorale de circumscripţie electorală.
    (14) Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pot desemna câte un singur reprezentant în Biroul Electoral Central, într-un birou electoral de circumscripţie sau într-un oficiu electoral.


    Articolul 14

    (1) Birourile electorale de circumscripţie au următoarele atribuţii:
    a) veghează la organizarea din timp a secţiilor de votare, urmăresc şi asigură aplicarea unitară şi respectarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri de către toate autorităţile, instituţiile şi organismele cu responsabilităţi în materie electorală din cadrul circumscripţiei;
    b) înregistrează candidaturile depuse la nivelul circumscripţiei;
    c) comunică, în termen de 24 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, Biroului Electoral Central listele de candidaţi, precum şi candidaturile independente la nivelul circumscripţiei;
    d) fac publicaţiile şi afişările prevăzute de prezenta lege cu privire la candidaturi;
    e) constată rămânerea definitivă a candidaturilor;
    f) rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare sau, după caz, oficiilor electorale din cadrul circumscripţiei electorale în care funcţionează; contestaţiile se soluţionează prin decizii care sunt obligatorii pentru biroul electoral în cauză, precum şi pentru autorităţile şi instituţiile publice la care se referă, sub sancţiunile prevăzute de prezenta lege;
    g) distribuie birourilor electorale ale secţiilor de votare, prin intermediul primarilor, pe bază de proces-verbal de predare-primire, buletinele de vot, ştampila de control şi ştampilele cu menţiunea "VOTAT", formularele pentru încheierea proceselor-verbale, precum şi celelalte materiale necesare procesului electoral. Biroul Electoral de Circumscripţie al Municipiului Bucureşti distribuie aceste materiale oficiilor electorale; Biroul electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării distribuie aceste materiale birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate, cu sprijinul logistic al Ministerului Afacerilor Externe;
    h) stabilesc mandatele ce revin, la nivelul circumscripţiei, fiecărui partid politic, fiecărei alianţe politice, alianţe electorale, organizaţii a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale, fiecărui candidat independent care participă în alegeri în condiţiile prezentei legi, în conformitate cu prevederile art. 94;
    i) eliberează candidaţilor declaraţi aleşi certificatul doveditor al alegerii;
    j) înaintează Biroului Electoral Central procesele-verbale cuprinzând rezultatul alegerilor la nivelul circumscripţiei electorale în care funcţionează, precum şi întâmpinările, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare;
    k) îndeplinesc orice alte atribuţii ce le revin potrivit prezentei legi.
    (2) Deciziile biroului electoral de circumscripţie se aduc la cunoştinţă în şedinţă publică şi prin afişare pe site-ul propriu şi se comunică părţilor interesate.
    (3) Oficiile electorale de sector au următoarele atribuţii:
    a) urmăresc aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri în sectoarele la nivelul cărora funcţionează şi veghează la organizarea din timp a secţiilor de votare;
    b) rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare de pe teritoriul sectorului la nivelul căruia funcţionează;
    c) distribuie birourilor electorale ale secţiilor de votare, prin intermediul primarilor, buletinele de vot, ştampila de control şi ştampilele cu menţiunea "VOTAT", formularele pentru încheierea proceselor-verbale, precum şi celelalte materiale necesare procesului electoral;
    d) totalizează rezultatul alegerilor, conform proceselor-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare din subordine, şi transmit rezultatele către Biroul Electoral de Circumscripţie al Municipiului Bucureşti, căruia i se subordonează;
    e) înaintează biroului electoral de circumscripţie căruia i se subordonează procesele-verbale cuprinzând rezultatul alegerilor de pe raza sectorului respectiv, precum şi întâmpinările, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare.
    (4) Deciziile oficiului electoral de sector se aduc la cunoştinţă în şedinţă publică şi prin afişare pe site-ul propriu.


    Articolul 15

    (1) Birourile electorale ale secţiilor de votare sunt alcătuite dintr-un preşedinte, un locţiitor al acestuia, care sunt, de regulă, magistraţi sau jurişti, precum şi din 7 membri. Birourile electorale ale secţiilor de votare nu pot funcţiona cu mai puţin de 5 membri.
    (2) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi locţiitorul acestuia sunt desemnaţi de către Autoritatea Electorală Permanentă, în şedinţă publică, anunţată cu 48 de ore înainte, prin tragere la sorţi computerizată, organizată la nivel judeţean sau al municipiului Bucureşti cu 15 zile înaintea datei alegerilor, pe funcţii, dintre persoanele înscrise în corpul experţilor electorali, cu domiciliul sau reşedinţa în judeţul respectiv, pe baza criteriului apropierii domiciliului sau reşedinţei de sediul secţiei de votare, precum şi pe baza criteriului studiilor absolvite. Au prioritate absolvenţii de studii universitare de licenţă în domeniul ştiinţelor juridice şi apoi absolvenţii de studii universitare de licenţă.
    (3) În cazuri de forţă majoră, înlocuirea preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare sau a locţiitorilor acestora se realizează de Autoritatea Electorală Permanentă, prin tragere la sorţi computerizată, dintre persoanele înscrise în corpul experţilor electorali, cu domiciliul sau reşedinţa în judeţul respectiv, cu aplicarea corespunzătoare a alin. (2).
    (4) Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează în procese-verbale semnate de reprezentanţii Autorităţii Electorale Permanente şi preşedinţii birourilor electorale de circumscripţie, care se aduc la cunoştinţă publică prin afişare pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente, respectiv la sediile birourilor electorale de circumscripţie şi pe site-urile acestora, cu aplicarea corespunzătoare a art. 16 alin. (14).
    (5) În cel mult două zile de la data expirării termenului prevăzut la alin. (2), partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri comunică biroului electoral de circumscripţie, respectiv oficiului electoral, în cazul municipiului Bucureşti, lista reprezentanţilor lor în birourile electorale ale secţiilor de votare, sub forma unui tabel care cuprinde următoarele: numărul secţiei de votare, numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa şi modalitatea de contact, respectiv numărul de telefon, de fax sau adresa de e-mail. Un partid politic, o alianţă politică, o alianţă electorală sau o organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri nu poate avea, într-un birou electoral al unei secţii de votare, mai mult de 3 reprezentanţi.
    (6) Desemnarea reprezentanţilor partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale cu care se face completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare se face de preşedintele biroului electoral de circumscripţie, respectiv de preşedintele oficiului electoral, în cazul municipiului Bucureşti, în prezenţa reprezentanţilor partidelor politice în biroul electoral de circumscripţie sau în oficiul electoral respectiv, în 48 de ore de la data expirării termenului prevăzut la alin. (5), cu respectarea ordinii de completare prevăzute la art. 13 alin. (7) şi (8). Operaţiunile de desemnare a membrilor cu care se completează biroul electoral al secţiei de votare se consemnează într-un proces-verbal, care constituie actul de învestitură. Birourile electorale ale secţiilor de votare se consideră constituite la data completării acestora cu reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale.
    (7) La solicitarea scrisă a delegaţilor partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au desemnat reprezentanţi în birourile electorale ale secţiilor de votare, preşedintele biroului electoral de circumscripţie sau, după caz, al oficiului electoral pune la dispoziţia acestora copii certificate ale proceselor-verbale de completare a birourilor electorale ale secţiilor de votare.
    (8) În două zile de la expirarea termenului de completare a birourilor electorale ale secţiilor de votare, preşedintele biroului electoral de circumscripţie comunică primarilor, prin intermediul instituţiilor prefectului, componenţa birourilor electorale ale secţiilor de votare aflate în raza teritorială a localităţilor acestora.


    Articolul 16

    (1) Poate fi admisă în corpul experţilor electorali, prin decizie a Autorităţii Electorale Permanente, persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:
    a) are cetăţenia română;
    b) cunoaşte limba română, scris şi vorbit;
    c) are drept de vot;
    d) are o stare de sănătate corespunzătoare îndeplinirii funcţiei;
    e) nu face parte dintr-un partid politic;
    f) a absolvit studii universitare de licenţă în domeniul ştiinţelor juridice sau în alte domenii;
    g) nu este urmărită penal, trimisă în judecată penală sau condamnată penal.
    (2) În situaţia în care numărul absolvenţilor de studii universitare de licenţă în domeniul ştiinţelor juridice sau în alte domenii dintr-o localitate este insuficient, prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. f), în corpul experţilor electorali pot fi admise şi persoane care au absolvit cel puţin învăţământul general obligatoriu.
    (3) Admiterea în corpul experţilor electorali se face pe baza avizului favorabil acordat de Autoritatea Electorală Permanentă pentru activitatea anterioară ca preşedinte al biroului electoral al secţiei de votare sau de locţiitor al acestuia, precum şi pe bază de examen.
    (4) Autoritatea Electorală Permanentă acordă aviz favorabil persoanei care a exercitat funcţia de preşedinte al biroului electoral al secţiei de votare sau de locţiitor al acestuia la cel puţin un scrutin şi care:
    a) îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (1);
    b) a depus în scris, la primari sau prefecţi, ori la Autoritatea Electorală Permanentă, în scris sau în format electronic, până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei alegerilor, o cerere scrisă, datată şi semnată, conţinând numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul, reşedinţa, ocupaţia, profesia, telefonul şi adresa de e-mail, însoţită de o declaraţie privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1);
    c) nu a săvârşit contravenţii în legătură cu alegerile sau cu un referendum;
    d) nu a săvârşit erori în operaţiunile de consemnare a rezultatelor votării în procesele-verbale;
    e) nu a fost exclusă din corpul experţilor electorali;
    f) nu s-a retras din corpul experţilor electorali.
    (5) Primarii şi prefecţii redirecţionează cererile depuse conform alin. (4) lit. b) către Autoritatea Electorală Permanentă în 48 de ore de la înregistrare, dar nu mai târziu de 40 de zile înaintea datei alegerilor.
    (6) La examenul pentru admiterea în corpul experţilor electorali pot participa persoanele care nu au mai exercitat funcţia de preşedinte al biroului electoral al secţiei de votare sau de locţiitor al acestuia, persoanele care au fost excluse din corpul experţilor electorali sau care s-au retras din acest corp, sub condiţia ca excluderea să fi avut loc cu mai mult de 3 ani înaintea datei examenului sau retragerea să fi avut loc cu mai mult de un an înaintea datei examenului.
    (7) Pot participa la examenul pentru admiterea în corpul experţilor electorali persoanele prevăzute la alin. (6) care declară în scris că îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-g) şi care solicită Autorităţii Electorale Permanente, printr-o cerere scrisă, datată şi semnată, conţinând numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul, reşedinţa, ocupaţia, profesia, telefonul şi adresa de e-mail, admiterea în corpul experţilor electorali pe bază de examen.
    (8) Metodologia de organizare a examenului de admitere în corpul experţilor electorali este stabilită prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente.
    (9) Excluderea din corpul experţilor electorali se realizează de către Autoritatea Electorală Permanentă în cazul săvârşirii de contravenţii privind alegerile sau referendumurile, precum şi în cazul săvârşirii de erori grave în procesul de consemnare a rezultatelor votării în procesele-verbale.
    (10) La solicitarea Autorităţii Electorale Permanente, autorităţile publice cu atribuţii în domeniul electoral au obligaţia de a pune la dispoziţie, gratuit, spaţii pentru organizarea examenelor pentru admiterea în corpul experţilor electorali.
    (11) Retragerea din corpul experţilor electorali se realizează pe bază de cerere formulată în scris în cel mult 5 zile de la data începerii perioadei electorale.
    (12) În cazul în care un expert electoral nu poate îndeplini funcţia de preşedinte al unui birou electoral al unei secţii de votare sau funcţia de locţiitor al acestuia cu ocazia unor alegeri este obligat să solicite în scris Autorităţii Electorale Permanente suspendarea din corpul experţilor electorali, pe durata acestora, cel mai târziu cu 30 de zile înaintea zilei alegerilor.
    (13) Autoritatea Electorală Permanentă gestionează corpul experţilor electorali, care cuprinde următoarele date de identificare ale persoanelor înscrise: numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul, reşedinţa, ocupaţia, profesia, telefonul şi adresa de e-mail.
    (14) Autoritatea Electorală Permanentă aduce la cunoştinţă publică, prin afişare pe site-ul propriu, următoarele date de identificare ale persoanelor înscrise în corpul experţilor electorali:
    a) numele;
    b) prenumele;
    c) iniţiala tatălui;
    d) domiciliul - se înscriu numai judeţul şi localitatea sau municipiul Bucureşti şi sectorul, după caz.
    (15) Autoritatea Electorală Permanentă transmite prefecţilor informaţiile prevăzute la alin. (13) privind persoanele desemnate ca preşedinţi ai birourilor electorale ale secţiilor de votare şi locţiitori ai acestora.
    (16) Expertul electoral nu poate participa la campania electorală.
    (17) Prezentul articol se aplică în mod corespunzător persoanelor cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.


    Articolul 17

    (1) Birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate se constituie dintr-un preşedinte şi cel mult 8 membri. Birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate nu pot funcţiona cu mai puţin de 3 membri, dintre care unul este preşedinte.
    (2) Preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate sunt desemnaţi de către Autoritatea Electorală Permanentă, cu 15 zile înaintea datei alegerilor, în şedinţă publică anunţată cu 48 de ore înainte, prin tragere la sorţi computerizată, dintre persoanele înscrise în corpul experţilor electorali din străinătate.
    (3) Fac parte din corpul experţilor electorali din străinătate personalul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, institutelor culturale din străinătate, precum şi alţi cetăţeni români cu drept de vot cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate. Prevederile art. 16 se aplică în mod corespunzător.
    (4) Desemnarea preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate se face pe baza criteriului apropierii domiciliului sau reşedinţei de sediul secţiei de votare, precum şi pe baza criteriului studiilor absolvite. Au prioritate personalul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, secţiilor consulare, institutelor culturale din străinătate, juriştii şi apoi absolvenţii de studii universitare de licenţă.
    (5) Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate sunt stabiliţi, prin tragere la sorţi, la propunerea partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării.
    (6) Atunci când numărul persoanelor propuse potrivit alin. (5) este insuficient sau când acestea nu au confirmat până cu 3 zile înaintea datei votării că se vor prezenta la activitatea biroului electoral al secţiei de votare din străinătate, acesta poate fi completat de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie până cel mai târziu cu două zile înaintea datei votării, până la concurenţa numărului maxim de membri, cu alţi reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale.
    (7) Dacă după efectuarea operaţiunilor prevăzute la alin. (6) numărul membrilor biroului electoral al secţiei de votare este mai mic decât numărul maxim prevăzut de lege, acesta poate fi completat de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării cu alte persoane din corpul experţilor electorali din străinătate, inclusiv în ziua votării.


    Articolul 18

    Birourile electorale ale secţiilor de votare au următoarele atribuţii:
    a) primesc de la primari, pe bază de proces-verbal, un exemplar al listelor electorale permanente, în preziua votării;
    b) primesc de la primari buletinele de vot, ştampila de control şi ştampilele cu menţiunea "VOTAT", formularele pentru încheierea proceselor-verbale şi alte materiale necesare desfăşurării procesului electoral, precum şi două buletine de vot, câte unul pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, anulate de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie, pe care le vor afişa într-un loc vizibil, în ziua premergătoare alegerilor; birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate primesc aceste materiale din partea biroului electoral de circumscripţie pentru cetăţenii românii cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, pe bază de proces-verbal, cu sprijin logistic din partea Ministerului Afacerilor Externe;
    c) conduc operaţiunile de votare, iau toate măsurile de ordine în localul secţiei de votare şi în jurul acestuia;
    d) numără voturile şi consemnează rezultatele votării;
    e) rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate;
    f) înaintează birourilor electorale de circumscripţie sau oficiului electoral de sector procesele-verbale cuprinzând rezultatele votării, prin mijloace electronice şi pe suport hârtie, buletinele de vot întrebuinţate şi necontestate, buletinele de vot nule şi pe cele contestate, împreună cu contestaţiile depuse şi materialele la care acestea se referă, precum şi listele electorale utilizate în cadrul secţiei de votare, îndosariate pe tipuri de liste; birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate predau aceste materiale, cu excepţia buletinelor de vot întrebuinţate şi necontestate, biroului electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, pe bază de proces-verbal, cu sprijin logistic din partea Ministerului Afacerilor Externe, iar în cazul în care acesta şi-a încetat activitatea, Tribunalului Bucureşti;
    g) predau prefectului, pe bază de proces-verbal, buletinele de vot anulate şi neutilizate, ştampilele şi celelalte materiale utilizate în desfăşurarea votării; birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate predau aceste materiale, precum şi buletinele de vot întrebuinţate şi necontestate misiunii diplomatice sau oficiului consular;
    h) eliberează fiecărui reprezentant al partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din componenţa biroului câte o copie de pe fiecare proces-verbal, certificată de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare;
    i) eliberează, la cererea atât a observatorilor organizaţiilor neguvernamentale, cât şi a reprezentanţilor presei acreditaţi pe lângă respectivele secţii de votare, prin preşedintele secţiei de votare, câte o copie a fiecărui proces-verbal care consemnează rezultatul alegerilor în secţia respectivă;
    j) verifică, prin mijloace electronice, îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru exercitarea dreptului de vot, precum şi corelaţiile din procesele-verbale de consemnare a rezultatelor votării, conform procedurii stabilite prin hotărâre a Biroului Electoral Central.


    Articolul 19

    (1) Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri conform prezentei legi, precum şi candidaţii independenţi pot contesta modul de formare şi componenţa birourilor electorale, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri.
    (2) Contestaţiile se depun la şi se soluţionează de către organismul electoral constituit la nivelul imediat superior celui la care funcţionează biroul la care se referă contestaţia sau de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cazul în care contestaţia se referă la Biroul Electoral Central, în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Decizia organismului electoral sau, după caz, hotărârea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este definitivă.


    Capitolul III Secţiile de votare


    Articolul 20

    (1) Autoritatea Electorală Permanentă administrează Registrul secţiilor de votare din ţară, care reprezintă o bază de date centralizată privind delimitarea, numerotarea, sediile şi dotarea secţiilor de votare. Registrul secţiilor de votare este public.
    (2) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Autoritatea Electorală Permanentă aduce la cunoştinţă publică Registrul secţiilor de votare din ţară, pe baza evidenţelor deţinute de către Autoritatea Electorală Permanentă la data intrării în vigoare a prezentei legi.
    (3) Delimitarea secţiilor de votare din ţară şi stabilirea sediilor acestora se actualizează de către primari, prin dispoziţie, numai cu avizul conform al Autorităţii Electorale Permanente.
    (4) Numerotarea secţiilor de votare din ţară se actualizează de către Autoritatea Electorală Permanentă la nivelul fiecărui judeţ, respectiv al municipiului Bucureşti, începând cu localitatea reşedinţă de judeţ şi continuând cu cele din municipii, oraşe şi comune, în ordinea alfabetică a acestora. În municipiile cu subdiviziuni administrativ-teritoriale, numerotarea se face cu respectarea ordinii acestor subdiviziuni, prevăzută de lege.
    (5) Până cel mai târziu cu 30 de zile înaintea datei votării, primarii aduc la cunoştinţă publică, cu ajutorul prefecţilor, delimitarea şi numerotarea fiecărei secţii de votare din ţară, precum şi sediile acestora, în condiţiile stabilite de Autoritatea Electorală Permanentă, prin hotărâre.


    Articolul 21

    (1) Secţiile de votare din ţară rămân fixe, cu excepţia modificărilor ce necesită actualizarea. Modificările de orice natură, inclusiv cele intervenite în structura unităţilor administrativ-teritoriale sau în planul urbanistic al localităţilor, se comunică de către primari, de îndată, Autorităţii Electorale Permanente.
    (2) Metodologia de avizare a actualizării delimitării secţiilor de votare din ţară şi a stabilirii sediilor acestora, din punctul de vedere al îndeplinirii condiţiilor prevăzute de prezenta lege, se stabileşte prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente.
    (3) În delimitarea unei secţii de votare din ţară pot fi incluse, după caz, unităţi administrativ-teritoriale în integralitatea lor ori numai anumite localităţi componente ale acestora, artere întregi ori numai segmente ale acestora, imobile izolate ori grupate în diferite moduri.
    (4) Includerea în delimitarea secţiilor de votare din ţară a altor elemente decât cele prevăzute la alin. (3) poate fi făcută numai în cazul în care în localitatea respectivă nu au fost atribuite tip şi/sau denumiri de arteră, numere administrative ori acestea au fost realizate necorespunzător.
    (5) Secţiile de votare din ţară trebuie să îndeplinească următoarele criterii:
    a) secţiile de votare nu pot depăşi limitele unităţilor administrativ-teritoriale;
    b) aceeaşi adresă a unui alegător nu poate fi arondată la mai multe secţii de votare;
    c) numărul de alegători arondaţi unei secţii de votare nu poate depăşi cifra de 2.000;
    d) numărul de alegători arondaţi unei secţii de votare nu poate fi mai mic de 50;
    e) distanţa dintre sediul secţiei de votare şi domiciliul/reşedinţa alegătorului să nu depăşească, de regulă, 3 kilometri;
    f) aria teritorială a secţiei de votare trebuie să fie, de regulă, compactă.


    Articolul 22

    (1) Dispoziţiile primarilor privind actualizarea delimitării secţiilor de votare trebuie să respecte următoarele cerinţe:
    a) să utilizeze tipul şi denumirea oficiale ale unităţilor administrativ-teritoriale, ale localităţilor componente sau ale satelor aparţinătoare, ale arterelor, ale numerelor administrative, ale numerelor şi/sau denumirilor blocurilor, cu respectarea nomenclatoarelor şi a codificărilor utilizate de către autorităţile şi instituţiile publice;
    b) să utilizeze, pe cât posibil, indicativul de stare al arterelor, respectiv istoricul acestora;
    c) să includă toate arterele existente, conform nomenclatorului stradal aprobat prin hotărâre a consiliului local;
    d) să includă toate arterele desfiinţate care sunt menţionate în actele de identitate sau în dovezile de reşedinţă.
    (2) Delimitarea secţiilor de votare se realizează utilizând următoarele niveluri:
    a) comună, oraş, municipiu;
    b) sector, în cazul municipiului Bucureşti;
    c) localitate componentă, sat aparţinător sau sat component;
    d) arteră;
    e) număr administrativ;
    f) număr/denumire imobil;
    g) număr/denumire scară;
    h) număr apartament.


    Articolul 23

    (1) Pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare, secţiile consulare, dacă acestea funcţionează în locaţii diferite şi institutele culturale din străinătate se organizează secţii de votare pentru alegătorii care au domiciliul sau reşedinţa în afara ţării.
    (2) În afara secţiilor de votare prevăzute la alin. (1) pot fi organizate, cu acordul autorităţilor din ţara respectivă, secţii de votare şi în alte locaţii decât cele în care îşi au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare.
    (3) În afara secţiilor de votare prevăzute la alin. (1) se organizează una sau mai multe secţii de votare, pentru localităţile sau grupurile de localităţi în care îşi au domiciliul sau reşedinţa, conform Registrului electoral, cel puţin 100 de alegători, fără ca numărul alegătorilor care vor fi arondaţi unei secţii să poată depăşi cifra de 2.000. Dacă în localitatea unde îşi are sediul misiunea diplomatică, oficiul consular, secţia consulară sau institutul cultural figurează înscrişi în Registrul electoral cu adresa de domiciliu sau reşedinţă mai puţin de 300 de alegători, aceştia sunt arondaţi la secţia de votare organizată conform alin. (1).
    (4) În termen de cel mult 30 de zile de la data aducerii la cunoştinţă publică a datei alegerilor, Autoritatea Electorală Permanentă comunică Ministerului Afacerilor Externe localităţile din străinătate în care trebuie să fie înfiinţate secţii de votare, precum şi numărul acestora.
    (5) Activităţile de pregătire şi organizare a procesului de votare în străinătate sunt asigurate de către biroul electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, cu sprijinul logistic al Ministerului Afacerilor Externe.
    (6) În termen de 30 de zile de la data comunicării prevăzute la alin. (4), Autoritatea Electorală Permanentă stabileşte, prin hotărâre, sediile secţiilor de votare, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe.


    Capitolul IV Registrul electoral şi listele electorale


    Secţiunea 1 Registrul electoral


    Articolul 24

    (1) Registrul electoral este un sistem informatic naţional de înregistrare şi actualizare a datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot şi a informaţiilor privind arondarea acestora la secţiile de votare.
    (2) Registrul electoral funcţionează în vederea asigurării următoarelor obiective:
    a) înregistrarea şi actualizarea datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot;
    b) realizarea comunicărilor prevăzute de lege privind datele de identificare a alegătorilor şi arondarea acestora la secţiile de votare;
    c) arondarea cetăţenilor români cu drept de vot la secţiile de votare;
    d) realizarea listelor electorale permanente;
    e) realizarea comunicărilor prevăzute de lege privind actualizarea listelor electorale permanente.


    Articolul 25

    (1) Registrul electoral este structurat pe judeţe, municipii, oraşe, comune, pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar pentru cei cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, pe state şi localităţi.
    (2) Fiecare alegător figurează în Registrul electoral o singură dată, fiind arondat la o singură secţie de votare.


    Articolul 26

    (1) Persoanele autorizate să efectueze operaţiuni în Registrul electoral cuprinzând cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară sunt primarii sau persoanele desemnate de către primari, prin dispoziţie, conform legii. Persoanele autorizate să efectueze operaţiuni în Registrul electoral cuprinzând cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate sunt persoanele desemnate de către Autoritatea Electorală Permanentă. Ministerul Afacerilor Externe poate desemna, cu avizul Autorităţii Electorale Permanente, persoane autorizate să efectueze interogări în Registrul electoral cuprinzând cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.
    (2) Persoanele împuternicite prin ordin al preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente efectuează, în Registrul electoral, operaţiuni de competenţa Autorităţii Electorale Permanente.
    (3) Persoanele autorizate asigură actualizarea, în Registrul electoral, a informaţiilor privind cetăţenii români cu drept de vot, precum şi a informaţiilor privind arondarea acestora la secţiile de votare.
    (4) Persoanele autorizate au acces la toate datele şi informaţiile necesare actualizării Registrul electoral, deţinute la nivelul primăriei şi al serviciului public comunitar local al unităţii administrativ-teritoriale respective.
    (5) Persoanele autorizate beneficiază de 5 clase de salarizare succesive suplimentare faţă de clasa deţinută, fără a depăşi în total numărul de clase de salarizare prevăzut la art. 10 alin. (2) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.
    (6) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, persoanele autorizate beneficiază de o majorare a salariului de bază avut, corespunzător celor 5 clase de salarizare succesive suplimentare multiplicat cu procentul prevăzut la art. 10 alin. (5) din Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare.


    Articolul 27

    (1) Orice alegător poate solicita primarului unităţii administrativ-teritoriale unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, după caz, prin cerere scrisă, datată şi semnată, cuprinzând numele, prenumele, codul numeric personal şi adresa de domiciliu, respectiv Ministerului Afacerilor Externe, dacă are domiciliul sau reşedinţa în străinătate, informaţii cu privire la propriile date cu caracter personal înscrise în Registrul electoral.
    (2) Răspunsurile la cererile prevăzute la alin. (1) se comunică în termen de 15 zile de la data primirii cererii.


    Articolul 28

    (1) Accesul unei persoane autorizate în Registrul electoral se face prin utilizarea datelor de autentificare furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă sau prin utilizarea unei semnături electronice extinse bazate pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat, generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii şi care permite identificarea certă a persoanei autorizate.
    (2) Primarii şi Ministerul Afacerilor Externe transmit lista persoanelor desemnate în vederea autorizării Autorităţii Electorale Permanente, în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
    (3) Persoanele autorizate nu mai au drept de acces în Registrul electoral pe durata suspendării mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu sau după încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu, după caz.
    (4) Cazurile de înlocuire a persoanelor autorizate de către primari sunt transmise Autorităţii Electorale Permanente în cel mult 5 zile lucrătoare de la data producerii acestora.


    Articolul 29

    (1) Răspunderea pentru asigurarea confidenţialităţii datelor cu caracter personal şi a securităţii prelucrărilor în Registrul electoral revine Autorităţii Electorale Permanente, persoanelor autorizate şi persoanelor împuternicite prevăzute la art. 26.
    (2) Datele şi informaţiile conţinute în Registrul electoral sunt destinate exclusiv proceselor electorale.


    Articolul 30

    (1) Persoanele autorizate, conform legii, efectuează operaţiuni în Registrul electoral şi au acces la datele şi informaţiile din Registrul electoral numai pentru unitatea administrativ-teritorială sau subdiviziunea administrativ-teritorială pe raza căreia îşi desfăşoară activitatea, cu excepţiile prevăzute de prezenta lege.
    (2) Persoanele împuternicite prin ordin al preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente asigură efectuarea comunicărilor prevăzute de prezenta lege prin intermediul Registrului electoral.


    Articolul 31

    (1) Autoritatea Electorală Permanentă elaborează şi adoptă instrucţiuni privind măsurile de securitate în legătură cu gestionarea şi utilizarea Registrului electoral, care vizează:
    a) controlul accesului la echipamente şi la sistemul informatic, pentru a împiedica accesul persoanelor neautorizate la echipamentele de efectuare a operaţiunilor în Registrul electoral;
    b) controlul suportului de date pentru a împiedica citirea, copierea, modificarea sau ştergerea suportului de date în mod neautorizat;
    c) controlul stocării pentru a împiedica introducerea neautorizată de date şi inspectarea, modificarea sau ştergerea neautorizată a datelor;
    d) controlul utilizării pentru a împiedica utilizarea sistemelor de prelucrare automată a datelor de către persoane neautorizate cu ajutorul echipamentelor de transmitere a datelor;
    e) controlul accesului la date pentru a limita accesul persoanelor autorizate să utilizeze Registrul electoral, numai la datele pentru care au fost autorizate;
    f) controlul introducerii de date pentru a se asigura că este posibil ulterior să se verifice şi să se stabilească ce date au fost introduse în Registrul electoral, când şi de către cine au fost introduse datele;
    g) controlul transportului şi transferului de date pentru a împiedica citirea, copierea, modificarea sau ştergerea neautorizată a datelor în timpul transmiterii acestora sau în timpul transportului de suporturi de date, prin intermediul măsurilor tehnice de securizare;
    h) controlul comunicaţiilor aferente Registrului electoral, astfel încât să se poată asigura verificarea şi stabilirea autorităţilor/organismelor cărora li s-au transmis sau li se pot transmite datele cu caracter personal, folosind echipamentele de comunicaţii.
    (2) În vederea îndeplinirii atribuţiilor privind administrarea şi suportul tehnic necesar funcţionării Registrului electoral, coordonarea şi îndrumarea metodologică a persoanelor autorizate să opereze în Registrul electoral, precum şi controlul respectării dispoziţiilor legale incidente în domeniu, Autoritatea Electorală Permanentă adoptă măsuri tehnice, operative şi de procedură, potrivit următoarelor principii:
    a) confidenţialitate - asigurarea accesului la informaţii numai pentru persoanele autorizate în funcţie de competenţe;
    b) integritate - asigurarea exactităţii şi caracterului complet al informaţiilor, precum şi a metodelor de prelucrare;
    c) disponibilitate - asigurarea accesului la informaţii în termenul solicitat;
    d) identificare şi autentificare - asigurarea identificării şi autentificării tuturor persoanelor autorizate în mod corespunzător, în funcţie de competenţe, înainte de orice operaţiune;
    e) autorizare - autorizarea participanţilor în vederea accesării datelor din Registrul electoral în funcţie de competenţe.
    (3) Autoritatea Electorală Permanentă este autorizată să ia măsuri pentru prevenirea pierderii informaţiilor şi asigurarea recuperării acestora în cazuri fortuite sau de forţă majoră.
    (4) Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică - CERT-RO realizează auditări ale securităţii Registrului electoral, în mod gratuit.


    Articolul 32

    Accesul şi operaţiunile în Registrul electoral se realizează prin intermediul reţelei de internet.


    Articolul 33

    (1) Datele care se înscriu în Registrul electoral pentru fiecare alegător cu domiciliul în România sunt următoarele:
    a) numele şi prenumele, precum şi numele avut înaintea căsătoriei sau a modificării administrative a numelui;
    b) data naşterii;
    c) locul naşterii;
    d) codul numeric personal;
    e) ţara în care îşi are reşedinţa, dacă este cazul;
    f) adresa de domiciliu;
    g) adresa de reşedinţă, în ţară, precum şi perioada de valabilitate a acesteia;
    h) seria şi numărul actului de identitate;
    i) data emiterii actului de identitate;
    j) data expirării actului de identitate;
    k) numărul secţiei de votare.
    (2) Datele care se înscriu în Registrul electoral pentru fiecare alegător care şi-a stabilit domiciliul în străinătate sunt următoarele:
    a) numele şi prenumele, precum şi numele avut înaintea căsătoriei sau a modificării administrative a numelui;
    b) data naşterii;
    c) locul naşterii;
    d) codul numeric personal;
    e) adresa de domiciliu;
    f) numărul paşaportului;
    g) data eliberării paşaportului;
    h) data expirării paşaportului.
    (3) În plus faţă de datele menţionate la alin. (2), pentru fiecare alegător care şi-a stabilit domiciliul în străinătate şi care locuieşte temporar în România se înscriu următoarele date:
    a) adresa de reşedinţă din România;
    b) seria şi numărul cărţii de identitate provizorii;
    c) data emiterii cărţii de identitate provizorii;
    d) data expirării cărţii de identitate provizorii.
    (4) În plus faţă de datele menţionate la alin. (1), pentru fiecare alegător cu domiciliul în România care şi-a stabilit reşedinţa în străinătate se pot înscrie adresa de reşedinţă din străinătate, opţiunea pentru votul prin corespondenţă şi codul poştal al adresei de reşedinţă din străinătate.
    ----------
    Alin. (4) al art. 33 a fost modificat de pct. 1 al art. 24 din LEGEA nr. 288 din 19 noiembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 866 din 19 noiembrie 2015.
    (5) În plus faţă de datele menţionate la alin. (1), pentru fiecare alegător cu domiciliul în străinătate care şi-a stabilit reşedinţa în altă ţară se pot înscrie adresa de reşedinţă din străinătate, opţiunea pentru votul prin corespondenţă şi codul poştal al adresei de domiciliu sau al adresei de reşedinţă din străinătate.
    ----------
    Alin. (5) al art. 33 a fost modificat de pct. 1 al art. 24 din LEGEA nr. 288 din 19 noiembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 866 din 19 noiembrie 2015.


    Articolul 34

    În plus faţă de datele prevăzute la art. 33, în Registrul electoral se poate înscrie şi adresa de e-mail furnizată de către alegători. Aceste informaţii vor fi vizualizate şi utilizate exclusiv de către Autoritatea Electorală Permanentă.


    Articolul 35

    (1) Înscrierea în Registrul electoral a cetăţenilor români care au împlinit sau împlinesc vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv se face, din oficiu, de către Autoritatea Electorală Permanentă, pe baza comunicării Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
    (2) După dobândirea cetăţeniei române, persoanele care au 18 ani împliniţi sunt înscrise în Registrul electoral, din oficiu, de către Autoritatea Electorală Permanentă, pe baza comunicării Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.


    Articolul 36

    Radierea din Registrul electoral a unui alegător se face în caz de deces, de pierdere a cetăţeniei române, de interzicere a exercitării dreptului de a alege sau de punere sub interdicţie.


    Articolul 37

    (1) Radierea alegătorilor cu domiciliul în România din Registrul electoral în caz de deces se face din oficiu, pe baza actelor sau comunicărilor oficiale, ori la cererea persoanei interesate, pe baza certificatului de deces, numai de către persoanele autorizate.
    (2) Radierea din oficiu a alegătorilor decedaţi cu domiciliul în România se face de către persoanele autorizate din unitatea administrativ-teritorială în a cărei rază teritorială s-a întocmit actul de deces, inclusiv pentru alegătorii care nu au domiciliul în unitatea administrativ-teritorială respectivă, în termen de 48 de ore de la data emiterii actului de deces.
    (3) Radierea din oficiu a alegătorilor decedaţi cu domiciliul în România se poate realiza şi pe baza comunicării Autorităţii Electorale Permanente efectuate prin intermediul Registrului electoral.
    (4) Orice persoană interesată poate solicita primarului unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază teritorială alegătorul decedat cu domiciliul în România a avut ultimul domiciliu radierea acestuia din Registrul electoral, pe baza unei cereri scrise, datate şi semnate, însoţite de certificatul de deces în copie, depuse personal sau prin poştă. Radierea se realizează în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii.
    (5) Orice persoană interesată poate adresa primarului o sesizare scrisă, datată şi semnată, privind cazul în care în listele electorale permanente se regăseşte un alegător decedat cu ultimul domiciliu în unitatea administrativ-teritorială respectivă. Cererea va cuprinde numele, prenumele şi codul numeric personal al persoanei decedate sau alte date relevante privind identitatea persoanei decedate.
    (6) În cazul prevăzut la alin. (5), primarul, prin aparatul de specialitate al acestuia, are obligaţia de a verifica informaţiile existente în registrul de stare civilă, precum şi în celelalte evidenţe gestionate. Radierea se realizează, dacă este cazul, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data înregistrării sesizării.
    (7) Radierea alegătorului cu domiciliul în străinătate din Registrul electoral în caz de deces se face, din oficiu, pe baza actelor sau comunicărilor oficiale sau la cererea persoanei interesate, pe baza certificatului de deces, în copie, de către persoanele autorizate sau Autoritatea Electorală Permanentă, după caz. Prevederile alin. (2)-(6) se aplică în mod corespunzător.


    Articolul 38

    La pierderea cetăţeniei române, persoanele care au 18 ani împliniţi sunt radiate din Registrul electoral, din oficiu, de către Autoritatea Electorală Permanentă, pe baza comunicării Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.


    Articolul 39

    (1) În cazul interzicerii exercitării dreptului de a alege, alegătorii sunt radiaţi din Registrul electoral pe durata pedepsei, din oficiu, de persoana autorizată din unitatea administrativ-teritorială de domiciliu, în termen de 24 de ore de la data comunicării de către instanţa judecătorească a copiei de pe dispozitivul hotărârii, transmisă conform art. 562 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 29 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
    (2) În cazul punerii sub interdicţie, alegătorii sunt radiaţi din Registrul electoral din oficiu de persoana autorizată din unitatea administrativ-teritorială de domiciliu pe baza comunicării prin intermediul Registrului electoral, efectuate de către persoana autorizată din unitatea administrativ-teritorială unde naşterea celui pus sub interdicţie judecătorească este înregistrată, în termen de 24 de ore de la data comunicării de către instanţa judecătorească a copiei legalizate a hotărârii, transmise conform art. 941 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată.
    (3) Radierea din Registrul electoral a alegătorilor cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege sau care au fost puşi sub interdicţie se poate realiza de persoana autorizată din unitatea administrativ-teritorială de domiciliu şi pe baza comunicării acestor cazuri de către Autoritatea Electorală Permanentă prin intermediul Registrului electoral.
    (4) La expirarea duratei pedepsei privind interzicerea exercitării dreptului de a alege, alegătorii sunt reînscrişi, în mod automat, în Registrul electoral.
    (5) Radierea alegătorului cu domiciliul în străinătate din Registrul electoral, în cazul interzicerii exercitării dreptului de a alege sau al punerii sub interdicţie, se face de persoana autorizată din unitatea administrativ-teritorială unde acesta şi-a avut ultimul domiciliu. Prevederile alin. (1)-(4) se aplică în mod corespunzător.


    Articolul 40

    (1) Pentru clarificarea unor situaţii punctuale privind anumite persoane înscrise în Registrul electoral, aflate în unul dintre cazurile prevăzute la art. 37, respectiv art. 39, primarul se poate adresa serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor care deserveşte unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia domiciliază persoana în cauză, în vederea obţinerii informaţiilor necesare actualizării Registrului electoral.
    (2) În situaţia prevăzută la alin. (1), serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor are obligaţia de a răspunde cererii primarului în cel mult 5 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia.


    Articolul 41

    (1) Modificările în Registrul electoral referitoare la schimbarea domiciliului în România se efectuează din oficiu, potrivit actelor normative în vigoare care reglementează activitatea de evidenţă a persoanelor.
    (2) Actualizarea în Registrul electoral a datelor privind domiciliul se realizează de către persoanele autorizate, în termen de cel mult 24 de ore la data comunicării prin intermediul Registrului electoral a modificărilor privind domiciliul de către Autoritatea Electorală Permanentă.
    (3) Actualizarea în Registrul electoral a datelor privind schimbarea numelui se realizează de către persoanele autorizate, în termen de cel mult 24 de ore de la data comunicării în Registrul electoral de către Autoritatea Electorală Permanentă a modificărilor privind numele alegătorilor.


    Articolul 42

    (1) Până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei alegerilor, alegătorul înscris în Registrul electoral cu adresa de domiciliu poate să adreseze primarului unităţii administrativ-teritoriale de reşedinţă, prin poştă sau personal, o cerere scrisă, datată şi semnată, cuprinzând numele, prenumele şi adresa de domiciliu, pentru înscrierea sa cu adresa de reşedinţă în Registrul electoral pentru scrutinul respectiv, însoţită de o copie a actului de identitate şi o copie a dovezii de reşedinţă.
    (2) Începând cu data de 1 aprilie a anului în care au loc alegeri parlamentare la termen şi până la data expirării a 48 de ore de la data începerii perioadei electorale, alegătorii cu domiciliul în ţară şi cu reşedinţa în străinătate, precum şi cei cu domiciliul în străinătate se pot înscrie în Registrul electoral cu adresa din străinătate pentru scrutinul respectiv în baza unei cereri scrise, datate şi semnate, cuprinzând numele, prenumele, codul numeric personal, însoţită de o copie a actului de identitate şi o copie a documentului care dovedeşte reşedinţa, eliberat de autorităţile străine, sau a paşaportului, cu menţionarea statului de domiciliu, transmise prin poştă ori depuse la misiunea diplomatică sau oficiul consular.
    (3) Fiecare alegător înscris în Registrul electoral cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate este arondat unei singure secţii de votare.
    (4) Modelele cererilor prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt stabilite prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente.
    (5) Alegătorii înscrişi în Registrul electoral cu domiciliul în ţară şi cu reşedinţa în străinătate, precum şi cei cu domiciliul în străinătate votează numai la secţia de votare unde au fost arondaţi, cu excepţiile prevăzute de prezenta lege.
    (6) Alegătorii prevăzuţi la alin. (5), care şi-au schimbat domiciliul sau reşedinţa în străinătate după împlinirea termenului prevăzut la alin. (2), votează numai la secţiile de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare, secţiile consulare şi institutele culturale din străinătate ale României.


    Articolul 43

    Documentele prevăzute la art. 42 alin. (2) se transmit Autorităţii Electorale Permanente de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare, după caz, în termen de 24 de ore de la primire, cu aplicarea în mod corespunzător a procedurii prevăzute la art. 93 alin. (11).


    Articolul 44

    (1) Operaţiunile de actualizare a Registrului electoral prevăzute la art. 42 alin. (1) se efectuează de către persoanele autorizate, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data înregistrării solicitării.
    (2) Operaţiunile de actualizare a Registrului electoral prevăzute la art. 42 alin. (2) se efectuează de către persoanele împuternicite, prin ordin al preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data înregistrării solicitării.


    Articolul 45

    (1) Arondarea alegătorilor la secţiile de votare din ţară se realizează în mod automat, prin intermediul Registrului electoral, pe baza menţiunilor privind domiciliul sau reşedinţa din actul de identitate sau din documentele care dovedesc reşedinţa, conform prezentei legi.
    (2) În cazul în care menţiunile privind domiciliul sau reşedinţa din actul de identitate nu permit arondarea automată a alegătorilor cu domiciliul sau reşedinţa în ţară, persoana autorizată asigură arondarea manuală a acestora în baza informaţiilor deţinute la nivelul primăriei, cu respectarea criteriilor prevăzute de prezenta lege.
    (3) Pentru aplicarea alin. (2) pot fi utilizate orice surse oficiale de date privind identitatea alegătorilor şi teritoriul unităţii administrativ-teritoriale, gestionate la nivelul primăriei.
    (4) În cazul în care informaţiile prevăzute la alin. (2) sunt insuficiente pentru arondarea manuală a alegătorilor, aceştia vor fi arondaţi alfabetic la secţiile de votare, cu respectarea criteriilor prevăzute de prezenta lege.
    (5) În cazul în care arondarea alegătorilor cu domiciliul sau reşedinţa în ţară nu este posibilă potrivit alin. (1)-(4), aceştia urmează a fi repartizaţi la prima secţie de votare a localităţii respective.
    (6) Arondarea alegătorilor la secţiile de votare organizate în străinătate se face de către persoanele împuternicite prin ordin al preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, pe baza datelor şi informaţiilor furnizate de către alegători conform art. 42 alin. (2).


    Articolul 46

    (1) Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne comunică Autorităţii Electorale Permanente, conform formatului şi termenelor stabilite prin protocol, datele prevăzute la art. 33 alin. (1) lit. a)-j) şi alin. (3), cazurile de interzicere a exercitării drepturilor electorale şi cazurile de punere sub interdicţie, actualizări intervenite în datele personale ale cetăţenilor români cu drept de vot şi informaţii privind persoanele decedate, respectiv cele cu menţiuni de deces, înregistrate în Registrul naţional de evidenţă a persoanelor.
    (2) Direcţia Generală de Paşapoarte din cadrul Ministerului Afacerilor Interne comunică Autorităţii Electorale Permanente, conform formatului şi termenelor stabilite prin protocol, datele prevăzute la art. 33 alin. (2).
    (3) Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie comunică Autorităţii Electorale Permanente, conform formatului şi termenelor stabilite prin protocol, situaţia nominală a persoanelor care şi-au pierdut cetăţenia română, precum şi a persoanelor care au vârsta de peste 18 ani şi au dobândit cetăţenia română.


    Articolul 47

    (1) Alegătorii au dreptul să verifice înscrierea în Registrul electoral. Întâmpinările împotriva omisiunilor, a înscrierilor greşite şi a oricăror erori din Registrul electoral se depun la birourile judeţene sau la filialele Autorităţii Electorale Permanente, aceasta fiind obligată să se pronunţe, prin decizie, în cel mult 3 zile de la data înregistrării.
    (2) Contestaţiile împotriva deciziilor date conform alin. (1) se soluţionează, în cel mult 3 zile de la data înregistrării, de către judecătoria în a cărei rază teritorială domiciliază alegătorul, prin hotărâre definitivă.
    (3) Contestaţiile împotriva deciziilor privind alegătorii cu domiciliul în străinătate, date conform alin. (1), se soluţionează, în cel mult 3 zile de la data înregistrării, de către Judecătoria Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti, prin hotărâre definitivă.


    Secţiunea a 2-a Listele electorale


    Articolul 48

    Listele electorale cuprind cetăţenii cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral. Acestea sunt permanente şi suplimentare.


    Articolul 49

    (1) Listele electorale permanente din ţară se întocmesc şi se tipăresc de către primari, pe secţii de votare, pe baza datelor şi informaţiilor cuprinse în Registrul electoral.
    (2) Alegătorii români care au făcut cereri prevăzute la art. 42 alin. (2) sunt înscrişi în listele electorale permanente din străinătate.
    (3) Listele electorale permanente din străinătate se întocmesc şi se tipăresc de către Autoritatea Electorală Permanentă şi se transmit biroului electoral pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, în termen de 5 zile de la data expirării termenului prevăzut la art. 23 alin. (6).
    ----------
    Alin. (3) al art. 49 a fost modificat de pct. 2 al art. 24 din LEGEA nr. 288 din 19 noiembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 866 din 19 noiembrie 2015.
    (4) Până cel mai târziu cu 10 zile înaintea datei alegerilor, dar nu mai târziu de 24 de ore de la solicitare, primarii sunt obligaţi să pună la dispoziţia partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, la cererea şi pe cheltuiala acestora, un extras din Registrul electoral, cuprinzând alegătorii din respectiva unitate administrativ-teritorială, respectiv numele, prenumele, data naşterii şi domiciliul, precum şi secţia de votare la care au fost arondaţi, pe suport electronic sau hârtie.
    (5) Listele electorale permanente cuprinzând alegătorii cu domiciliul sau reşedinţa în România se tipăresc de către primari, în două exemplare, până cel mai târziu cu 3 zile înaintea datei alegerilor, şi cuprind: numele şi prenumele alegătorului, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa, după caz, seria şi numărul actului de identitate, numărul circumscripţiei electorale, numărul secţiei de votare şi o rubrică destinată semnăturii alegătorului. Listele electorale permanente cuprinzând alegătorii cu domiciliul sau reşedinţa în România se semnează de primar şi de secretarul unităţii administrativ-teritoriale. Un exemplar se păstrează de către secretarul unităţii administrativ-teritoriale, iar un exemplar se predă birourilor electorale ale secţiilor de votare.
    (6) Listele electorale permanente din străinătate cuprind: numele şi prenumele alegătorului, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa din străinătate, după caz, seria şi numărul actului de identitate, numărul circumscripţiei electorale, numărul secţiei de votare şi o rubrică destinată semnăturii alegătorului. Listele electorale permanente din străinătate se semnează de către împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente.


    Articolul 50

    (1) Autoritatea Electorală Permanentă comunică Biroului Electoral Central, în cel mult 24 de ore de la data constituirii acestuia, numărul alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi numărul minim întreg nerotunjit de semnături necesar pentru susţinerea candidaturilor la nivel naţional, precum şi în fiecare circumscripţie electorală.
    (2) În termen de 24 de ore de la data constituirii birourilor electorale de circumscripţie, Biroul Electoral Central comunică acestora informaţiile prevăzute la alin. (1).
    (3) Toate comunicările se aduc de îndată la cunoştinţă publică, prin publicare pe site-ul Biroului Electoral Central sau pe site-urile birourilor electorale de circumscripţie, după caz.


    Articolul 51

    (1) Listele electorale suplimentare se întocmesc în cazurile prevăzute de prezenta lege şi vor cuprinde elementele prevăzute la art. 49 alin. (5) sau (6), după caz. Listele electorale suplimentare se semnează de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare unde au fost întocmite.
    (2) În listele electorale suplimentare utilizate în secţiile de votare din ţară vor fi trecute, de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, următoarele persoane:
    a) persoanele care se prezintă la vot şi fac dovada că au domiciliul sau reşedinţa pe raza secţiei de votare respective, însă au fost omise din lista electorală permanentă;
    b) persoanele care se prezintă la vot şi fac dovada că au reşedinţa pe raza secţiei de votare respective, însă nu au făcut cereri de înscriere în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă;
    c) persoanele care în ziua votării se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde îşi au domiciliul sau reşedinţa şi care fac dovada că au domiciliul sau reşedinţa pe raza circumscripţiei electorale în care se află secţia de votare respectivă;
    d) membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi operatorii de calculator, dacă au domiciliul sau reşedinţa pe raza circumscripţiei electorale în care se află secţia de votare respectivă;
    e) persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii sau cu verificarea dispozitivului de menţinere a ordinii, dacă au domiciliul sau reşedinţa pe raza circumscripţiei electorale în care se află secţia de votare respectivă;
    f) candidaţii, dacă aceştia candidează în circumscripţia electorală respectivă.
    (3) În listele electorale suplimentare utilizate în secţiile de votare din străinătate vor fi trecute, de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, următoarele persoane:
    a) persoanele care se prezintă la vot la secţiile de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare, secţiile consulare şi institutele culturale din străinătate ale României şi fac dovada că au domiciliul sau reşedinţa în străinătate şi care nu figurează în listele electorale permanente ale secţiilor de votare din străinătate;
    b) personalul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare, secţiilor consulare şi institutelor culturale din străinătate;
    c) membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi operatorii de calculator din străinătate, dacă au domiciliul sau reşedinţa în străinătate;
    d) candidaţii, dacă aceştia candidează în circumscripţia electorală externă.
    (4) Întâmpinările formulate cu privire la listele electorale suplimentare se soluţionează de către biroul electoral al secţiei de votare, prin decizie.
    (5) În cadrul secţiilor de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare, secţiile consulare sau institutele culturale din străinătate se utilizează numai liste electorale suplimentare, cu excepţia situaţiilor în care la aceste secţii de votare sunt arondaţi alegători conform art. 23 alin. (3).
    (6) În cadrul secţiilor de votare din străinătate organizate în afara misiunilor diplomatice şi a oficiilor consulare, secţiilor consulare şi institutelor culturale din străinătate ale României îşi pot exercita dreptul de vot numai alegătorii înscrişi în listele electorale permanente şi membrii biroului electoral al secţiei de votare, precum şi operatorii de calculator, prevăzuţi de prezenta lege.


    Capitolul V Candidaturile


    Articolul 52

    (1) Listele de candidaţi şi candidaturile independente pentru Senat şi Camera Deputaţilor se depun la birourile electorale de circumscripţie, până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei alegerilor.
    (1^1) Listele de candidaţi şi candidaturile independente pentru Senat şi Camera Deputaţilor în circumscripţia electorală pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării se depun la biroul electoral pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, până cel mai târziu cu 60 de zile înaintea datei alegerilor.
    ----------
    Alin. (1^1) al art. 52 a fost introdus de pct. 3 al art. 24 din LEGEA nr. 288 din 19 noiembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 866 din 19 noiembrie 2015.
    (1^2) Listele de candidaţi propuse de către organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pentru toate circumscripţiile electorale, conform art. 54 alin. (4), se depun la Biroul Electoral Central, până cel mai târziu cu 60 de zile înaintea datei alegerilor.
    ----------
    Alin. (1^2) al art. 52 a fost introdus de pct. 3 al art. 24 din LEGEA nr. 288 din 19 noiembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 866 din 19 noiembrie 2015.
    (2) Listele de candidaţi pentru alegerea senatorilor şi deputaţilor trebuie întocmite astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe, cu excepţia listelor care conţin un singur candidat.
    (3) Numărul de candidaţi de pe fiecare listă poate fi mai mare decât numărul mandatelor rezultate din norma de reprezentare cu doi până la un sfert din aceste mandate; fracţiunile se întregesc la cifra 1, indiferent de mărimea acestora.
    (4) În aceeaşi circumscripţie electorală, un partid politic, o alianţă politică sau o alianţă electorală poate propune, pentru fiecare dintre Camerele Parlamentului, numai o singură listă de candidaţi. Partidele politice din alianţele politice sau alianţele electorale pot participa la alegeri numai pe listele alianţei. Un partid nu poate face parte decât dintr-o singură alianţă politică sau alianţă electorală.
    (5) Nu se admit candidaturi independente pe listele de candidaţi depuse de partidele politice, alianţele politice sau alianţele electorale. Nu se admit nici liste de candidaţi independenţi.
    (6) O persoană poate candida fie pentru un mandat de deputat, fie pentru un mandat de senator şi numai într-o singură circumscripţie electorală.
    (7) Candidaturile pe mai multe liste de candidaţi sau atât pe liste, cât şi ca independent sunt nule de drept. Nulitatea se constată prin hotărâre a biroului electoral al circumscripţiei electorale sau, după caz, a Biroului Electoral Central.
    (8) Propunerile de candidaţi se fac în 4 exemplare, de către partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, sub semnătura conducerii acestora sau a persoanelor desemnate pentru a le semna, iar în cazul candidaţilor independenţi, pe baza declaraţiei de acceptare a candidaturii semnate de aceştia.
    (9) În cazul alianţelor politice şi al alianţelor electorale, propunerile de candidaţi vor fi semnate de conducerile fiecărui partid din alianţă.
    (10) Propunerile de candidaţi trebuie să cuprindă circumscripţia electorală, numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul, locul şi data naşterii, ocupaţia, profesia, precum şi Camera Parlamentului pentru care aceştia candidează, iar în cazul alianţelor politice sau electorale, partidul care i-a propus.
    (11) Propunerile de candidaţi vor fi însoţite de declaraţiile de acceptare a candidaturii, semnate şi datate de candidaţi, precum şi de declaraţia de avere şi declaraţia de interese ale fiecărui candidat.
    (12) Declaraţia de acceptare a candidaturii va cuprinde circumscripţia electorală în care candidează, numele, prenumele, codul numeric personal, partidul politic sau alianţa care l-a propus, profesia, ocupaţia şi apartenenţa politică a candidatului, consimţământul expres al acestuia de a candida pentru funcţia respectivă, precum şi precizarea că întruneşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida.
    (13) Toţi candidaţii născuţi înainte de data de 1 ianuarie 1976 vor da o declaraţie pe propria răspundere, potrivit legii penale, privind apartenenţa sau neapartenenţa la securitate ca poliţie politică.
    (14) Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru a fi alese.


    Articolul 53

    (1) În vederea înregistrării candidaturilor, fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală sau organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale depune la biroul electoral de circumscripţie 4 dosare, cuprinzând următoarele:
    a) două exemplare originale şi două copii ale listei candidaţilor pentru respectiva circumscripţie, cuprinzând datele prevăzute la art. 52 alin. (8)-(10);
    b) copiile actelor de identitate ale candidaţilor;
    c) două exemplare originale şi două copii ale declaraţiilor de acceptare a candidaturii, prevăzute la art. 52 alin. (11) şi (12);
    d) două exemplare originale şi două copii ale declaraţiilor de avere şi de interese ale candidaţilor, conform modelelor prevăzute în anexa la Legea nr. 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare;
    e) două exemplare originale şi două copii ale declaraţiilor candidaţilor născuţi înainte de 1 ianuarie 1976 de apartenenţă sau neapartenenţă la securitate ca poliţie politică, ce se vor redacta conform modelului prevăzut în anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, cu modificările ulterioare.
    (2) Dosarele de candidatură prevăzute la alin. (1) vor fi însoţite de un exemplar original al listei susţinătorilor şi o copie a acesteia sau de dovada depunerii acestor liste la Biroul Electoral Central.


    Articolul 54

    (1) Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care depun la Biroul Electoral Central o listă de susţinători cuprinzând cel puţin 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral la nivel naţional, pot depune liste de candidaţi în toate circumscripţiile electorale. În acest caz, prevederile art. 53 alin. (2) privind numărul exemplarelor originale şi al copiilor listei susţinătorilor se aplică în mod corespunzător.
    (2) Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care optează să depună listele de susţinători la birourile electorale de circumscripţie, pot depune liste de candidaţi numai dacă acestea sunt susţinute de minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral cu adresa de domiciliu sau reşedinţă în circumscripţia respectivă, fără ca numărul acestora să fie mai mic de 1.000 de alegători.
    (3) Candidaţii independenţi trebuie să fie susţinuţi de minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral cu adresa de domiciliu sau reşedinţă în circumscripţia respectivă, fără ca numărul acestora să fie mai mic de 1.000 de alegători.
    (4) Prin excepţie de la art. 52 alin. (6), organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale prevăzute la art. 56 depun la Biroul Electoral Central aceeaşi listă de candidaţi, în toate circumscripţiile electorale, cu aplicarea corespunzătoare a art. 53 alin. (1), fără necesitatea altei susţineri decât cea prevăzută la art. 56.
    (5) Lista susţinătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, denumirea partidului politic, alianţei politice, alianţei electorale sau a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale ori numele şi prenumele candidatului independent, după caz, numele şi prenumele susţinătorului, codul numeric personal, data naşterii susţinătorului, adresa susţinătorului, denumirea, seria şi numărul actului de identitate al susţinătorului, precum şi semnătura acestuia. În listă se vor menţiona, de asemenea, numele, prenumele şi codul numeric personal al persoanei care a întocmit-o. Persoana care a întocmit lista este obligată să depună o declaraţie pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturilor susţinătorilor.
    (6) Lista susţinătorilor constituie un act public, cu toate consecinţele prevăzute de lege. Modelul listei susţinătorilor este prevăzut în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege.
    (7) Susţinătorii pot fi numai cetăţeni cu drept de vot şi cu domiciliul sau reşedinţa în circumscripţia electorală pentru care se propun candidaţi. Un alegător poate susţine mai multe liste de candidaţi sau candidaţi independenţi.


    Articolul 55

    (1) În vederea înregistrării propunerii de candidatură, fiecare candidat independent depune personal, la biroul electoral de circumscripţie, 4 dosare, cuprinzând următoarele:
    a) două exemplare originale şi două copii ale cererii de înregistrare a candidaturii sub semnătură proprie, cuprinzând datele prevăzute la art. 52 alin. (10), cu indicarea funcţiei pentru care candidează;
    b) documentele prevăzute la art. 53 alin. (1) lit. b)-e).
    (2) Dosarele de candidatură prevăzute la alin. (1) vor fi însoţite de un exemplar original al listei susţinătorilor şi o copie a acesteia.


    Articolul 56

    (1) Organizaţiile cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale, legal constituite, care nu au obţinut în alegeri cel puţin un mandat de deputat sau de senator au dreptul, potrivit art. 62 alin. (2) din Constituţia României, republicată, la un mandat de deputat, dacă au obţinut, pe întreaga ţară, un număr de voturi egal cu cel puţin 5% din numărul mediu de voturi valabil exprimate pe ţară pentru alegerea unui deputat. Numărul mediu de voturi valabil exprimate pe ţară pentru alegerea unui deputat reprezintă partea întreagă, nerotunjită, a raportului dintre numărul de voturi valabil exprimate obţinute la nivel naţional de toate partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale sau organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au întrunit condiţia de prag electoral, voturile valabil exprimate obţinute de candidaţii independenţi care au primit mandate şi numărul total de mandate pentru Camera Deputaţilor potrivit anexei nr. 1.
    (2) Pot depune candidaturi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Parlament.
    (3) Prin minoritate naţională se înţelege acea etnie reprezentată în Consiliul Minorităţilor Naţionale.
    (4) Pot depune candidaturi şi alte organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, legal constituite, care sunt de utilitate publică şi care prezintă Biroului Electoral Central, în termen de 30 de zile de la data stabilirii zilei alegerilor, o listă de membri cuprinzând un număr de cel puţin 15% din numărul total al cetăţenilor care, la ultimul recensământ, s-au declarat ca aparţinând minorităţii respective.
    (5) Dacă numărul membrilor necesari pentru îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (4) este mai mare de 20.000 de persoane, lista membrilor trebuie să cuprindă cel puţin 20.000 de persoane domiciliate în cel puţin 15 din judeţele ţării şi în municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 300 de persoane pentru fiecare dintre aceste judeţe şi pentru municipiul Bucureşti.
    (6) Lista membrilor se întocmeşte pe localităţi şi pe judeţe şi trebuie să cuprindă: denumirea organizaţiei, numele şi prenumele membrilor, codul numeric personal, data naşterii, domiciliul, denumirea, seria şi numărul actului de identitate, semnăturile acestora, precum şi numele şi prenumele persoanei care a întocmit-o. Persoana care a întocmit lista este obligată să depună şi o declaraţie pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturii membrilor, precum şi faptul că lista a fost întocmită în vederea participării la alegerile parlamentare din anul respectiv.
    (7) În sensul prezentei legi, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, prevăzute la alin. (1)-(4), le este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice doar în perioada electorală.
    (8) Prevederile alin. (1) nu se aplică organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care a participat la alegeri într-o alianţă electorală.
    (9) Mandatul de deputat atribuit potrivit alin. (1) se acordă peste numărul total de deputaţi rezultat din norma de reprezentare.
    (10) Organizaţiile prevăzute la alin. (1)-(4) pot participa la alegeri şi pot depune candidaturi numai sub denumirea şi cu semnul electoral ale respectivei organizaţii.


    Articolul 57

    (1) Partidele politice, alianţele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale se pot asocia între ele numai la nivel naţional, pe bază de protocol, constituind o alianţă electorală, în scopul participării la alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor. Un partid politic, o alianţă politică sau o organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale nu poate face parte decât dintr-o singură alianţă electorală. Alianţa electorală care a participat la alegerile anterioare sub o denumire o poate păstra numai dacă nu şi-a schimbat componenţa iniţială. De asemenea, denumirea respectivă nu poate fi utilizată de o altă alianţă.
    (2) Protocolul de constituire a alianţei electorale se depune la Biroul Electoral Central, în termen de 5 zile de la data înfiinţării acestuia.
    (3) Biroul Electoral Central se pronunţă în şedinţă publică asupra admiterii sau respingerii protocolului de constituire a alianţei electorale, în termen de 24 de ore de la data depunerii acestuia.
    (4) Decizia Biroului Electoral Central de admitere a protocolului de constituire a alianţei electorale poate fi contestată de orice persoană fizică sau juridică interesată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în termen de 24 de ore de la data pronunţării.
    (5) Decizia Biroului Electoral Central de respingere a protocolului de constituire a alianţei electorale poate fi contestată de semnatarii protocolului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în termen de 24 de ore de la data pronunţării.
    (6) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se pronunţă asupra contestaţiilor prevăzute la alin. (4) şi (5), în termen de 24 de ore de la data înregistrării contestaţiei, prin hotărâre definitivă.
    (7) Celelalte prevederi ale prezentei legi referitoare la alianţele politice se aplică în mod corespunzător şi alianţelor electorale.


    Articolul 58

    (1) Biroul electoral de circumscripţie examinează respectarea condiţiilor legale privind exercitarea dreptului de a fi ales, respectarea condiţiilor de fond şi de formă ale listei susţinătorilor, înregistrând candidaturile care îndeplinesc aceste condiţii sau respingând înregistrarea celor care nu îndeplinesc condiţiile legale.
    (2) Exemplarele originale ale propunerilor de candidatură se păstrează la biroul electoral de circumscripţie, iar celelalte două, certificate de biroul electoral de circumscripţie prin semnătura preşedintelui acestuia, cu menţionarea datei şi orei, a numărului de înregistrare şi prin aplicarea ştampilei, se restituie depunătorului. Unul dintre exemplarele restituite depunătorului se înregistrează de către acesta, în termen de 48 de ore de la restituire, la tribunalul în a cărui rază teritorială se află circumscripţia electorală. Pentru circumscripţia electorală pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării înregistrarea se face la Tribunalul Bucureşti.
    (3) În termen de 24 de ore de la înregistrarea fiecărei candidaturi, unul dintre exemplarele propunerii de candidatură se afişează de către biroul electoral de circumscripţie la sediul acestuia într-un loc vizibil.
    (4) Candidaţii pot renunţa la candidatură, până la data-limită de depunere a candidaturilor. În acest scop, persoana în cauză va da o declaraţie pe propria răspundere, pe care o va depune la biroul electoral de circumscripţie.
    (5) Competitorii electorali pot retrage propunerea de candidaturi şi pot depune o altă astfel de propunere până la data-limită de depunere a candidaturilor. Retragerea candidaturilor se face printr-o cerere semnată de aceleaşi persoane care semnează propunerea de candidatură.
    (6) În cazul unei renunţări la candidatură după data-limită de depunere a candidaturilor, competitorii electorali nu vor avea posibilitatea înlocuirii candidatului. În cazul decesului unui candidat după data-limită de depunere a candidaturilor, competitorii electorali nu vor avea posibilitatea înlocuirii acestuia.
    (7) Dacă decesul s-a produs înainte de data tipăririi buletinelor de vot, respectivul candidat nu va mai fi înscris pe buletinul de vot. În cazul în care decesul s-a produs după data tipăririi buletinelor de vot, votarea se face pe buletinele de vot astfel tipărite, iar candidatului decedat nu i se atribuie mandat.


    Articolul 59

    (1) Admiterea candidaturilor de către biroul electoral de circumscripţie sau de către Biroul Electoral Central, după caz, se face, în termen de 48 de ore de la data depunerii, prin decizie, şi poate fi contestată de către cetăţenii cu drept de vot, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, în termen de cel mult 48 de ore de la data afişării deciziei de acceptare.
    (2) Respingerea candidaturilor de către biroul electoral de circumscripţie sau de către Biroul Electoral Central, după caz, se face în termen de 48 de ore de la data depunerii, prin decizie, şi poate fi contestată de către candidat ori de către competitorii electorali care au propus candidatura respectivă, în termen de 48 de ore de la data afişării deciziei de respingere.
    (3) Biroul Electoral Central şi birourile electorale de circumscripţie întocmesc procese-verbale din care rezultă data şi ora afişării deciziei de admitere sau, după caz, de respingere a candidaturii.
    (4) Candidaturile în mai multe circumscripţii electorale sau atât pentru funcţia de senator, cât şi pentru cea de deputat, cu excepţia celor prevăzute la art. 54 alin. (4), sunt nule de drept. Nulitatea se constată prin decizie a Biroului Electoral Central.
    (5) Contestaţiile vor cuprinde numele şi prenumele, adresa şi calitatea contestatarului, numele şi prenumele persoanei a cărei candidatură a fost admisă sau respinsă, expunerea temeiurilor contestaţiei, data şi semnătura contestatarului şi indicarea, dacă este cazul, a persoanei desemnate să îl reprezinte.
    (6) Contestaţia şi cererea de apel se depun la instanţa competentă, sub sancţiunea nulităţii.
    (7) Contestaţiile privind deciziile de admitere sau respingere a candidaturilor adoptate de către birourile electorale de circumscripţie se soluţionează în termen de 48 de ore de la înregistrare, de către tribunalul în a cărui rază teritorială se află circumscripţia electorală. Contestaţiile privind deciziile de admitere sau respingere a candidaturilor de către Biroul Electoral Central ori de către biroul electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara României se soluţionează de către Tribunalul Bucureşti. Hotărârea dată se afişează, în mod vizibil, la sediul instanţei care a emis-o.
    (8) Împotriva hotărârii date în contestaţie se poate face apel în termen de 48 de ore de la pronunţare, la instanţa ierarhic superioară. Apelul se soluţionează în termen de 48 de ore de la înregistrare.
    (9) Hotărârea pronunţată în apel este definitivă.


    Articolul 60

    (1) La data expirării termenelor de depunere a candidaturilor, la care se adaugă termenele prevăzute la art. 59 alin. (1), (2), (7) şi (8), după caz, birourile electorale de circumscripţie şi Biroul Electoral Central încheie câte un proces-verbal prin care constată rămânerea definitivă a candidaturilor.
    ----------
    Alin. (1) al art. 60 a fost modificat de pct. 4 al art. 24 din LEGEA nr. 288 din 19 noiembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 866 din 19 noiembrie 2015.
    (2) Biroul Electoral Central comunică tuturor birourilor electorale de circumscripţie candidaturile la nivel naţional ale organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, în cel mult 24 de ore de la data constatării rămânerii definitive a acestora.
    (3) În cel mult 24 de ore de la data expirării termenului prevăzut la alin. (2), biroul electoral de circumscripţie dispune prefectului întocmirea machetelor buletinelor de vot.
    (4) Birourile electorale de circumscripţie afişează la sediul lor candidaturile definitive, cu precizarea numelui şi prenumelui, localităţii de domiciliu, apartenenţei politice, profesiei şi ocupaţiei candidatului. Candidaturile definitive pot fi făcute publice prin presă şi prin orice mijloace de informare în masă, cheltuielile fiind suportate de cei interesaţi.


    Capitolul VI Buletinele de vot şi ştampilele de vot


    Articolul 61

    (1) Modelul, dimensiunile şi condiţiile de tipărire ale buletinelor de vot se stabilesc prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente.
    (2) Ordinea în care se tipăresc listele de candidaţi şi candidaturile independente pe buletinul de vot se stabileşte de biroul electoral de circumscripţie, prin trageri succesive la sorţi: întâi pentru partidele politice parlamentare, alianţele politice sau electorale ce cuprind cel puţin un partid politic parlamentar şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale cu grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului, apoi pentru partidele politice neparlamentare şi alianţele politice ori electorale dintre acestea, apoi pentru organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale. Candidaţii independenţi se vor înscrie pe buletinul de vot, în partea finală a acestuia, în ordinea înregistrării candidaturilor.
    (3) Tragerea la sorţi se face de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie, în termen de 3 zile de la data rămânerii definitive a candidaturilor, în prezenţa câte unui reprezentant al tuturor competitorilor electorali din respectiva circumscripţie. Data, locul şi ora tragerii la sorţi vor fi afişate la sediul biroului electoral de circumscripţie, cu 24 de ore înainte. Absenţa unui reprezentant al unui competitor electoral nu determină nulitatea tragerii la sorţi. Contestaţiile privind rezultatul tragerii la sorţi pentru stabilirea ordinii pe buletinele de vot se formulează şi se depun pe loc şi se soluţionează de îndată de către biroul electoral de circumscripţie. Decizia este definitivă.
    (4) Pe buletinul de vot se vor imprima patrulatere, paralel între ele, în număr suficient pentru a cuprinde toate listele de candidaţi şi candidaturile independente, în afară de ultima pagină, pe care se aplică ştampila de control. Patrulaterele se numerotează de la stânga la dreapta. Paginile se numerotează.
    (5) În unghiul din partea stângă sus a patrulaterului se va imprima denumirea integrală a partidului politic, alianţei politice, alianţei electorale, a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţii naţionale sau, după caz, sintagma "candidat independent", iar în unghiul din partea dreaptă sus se tipăreşte, după caz, semnul electoral.
    (6) În patrulaterele fiecărui buletin de vot se imprimă listele de candidaţi. Candidaţii se identifică pe listă prin prenume, nume şi, în cazul alianţelor, prin apartenenţa politică şi se trec în ordinea stabilită de partidul politic, alianţa politică, alianţa electorală sau organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care a depus lista.


    Articolul 62

    (1) Semnele electorale se stabilesc şi se depun la Biroul Electoral Central de către fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală sau organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri în condiţiile prezentei legi, cu cel puţin 40 de zile înainte de ziua alegerilor.
    (2) Semnele electorale trebuie să se deosebească clar de cele anterior înregistrate, fiind interzisă utilizarea aceloraşi simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrică în care sunt încadrate. Partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi alianţele politice pot întrebuinţa, ca semn electoral, semnul permanent cu care s-au înregistrat juridic.
    (3) Semnele electorale nu pot reproduce sau combina simbolurile naţionale ale statului român, ale altor state, ale organismelor internaţionale ori ale cultelor religioase. Fac excepţie partidele politice care sunt membre ale unor organizaţii politice internaţionale, acestea putând utiliza semnul organizaţiei respective ca atare sau într-o combinaţie specifică.
    (4) Semnul electoral folosit de un partid politic, o alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale, înregistrate legal începând din anul 1990, îi aparţine de drept dacă l-a folosit primul, respectiv prima şi nu poate fi însuşit ori utilizat de alt partid politic, altă alianţă politică, alianţă electorală ori organizaţie a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale înregistrate ulterior, decât cu consimţământul celor cărora le-a aparţinut, respectiv al partidelor care au alcătuit alianţa politică ori alianţa electorală iniţială.
    (5) În cazul în care acelaşi semn electoral este solicitat de mai multe partide politice, alianţe politice, alianţe electorale, organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri în condiţiile prezentei legi, atribuirea se va face în beneficiul partidului politic, alianţei politice, alianţei electorale sau organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţii naţionale care a înregistrat primul, respectiv prima respectivul semn.
    (6) Înregistrarea sau respingerea înregistrării semnelor electorale se face de către Biroul Electoral Central, prin decizie, în cel mult 5 zile de la data depunerii acestora.
    (7) Contestaţiile privind înregistrarea semnelor electorale se depun în termen de 3 zile de la data expirării termenului prevăzut la alin. (6) şi se soluţionează de către Tribunalul Bucureşti în cel mult 3 zile de la data înregistrării contestaţiei. Hotărârea Tribunalului Bucureşti este definitivă şi se comunică în cel mult 24 de ore părţilor şi Biroului Electoral Central.
    (8) Semnele electorale nu pot fi contrare legii.
    (9) Biroul Electoral Central asigură aducerea la cunoştinţă publică a semnelor electorale a doua zi după data expirării termenului prevăzut la ultima teză a alin. (7), prin publicarea pe pagina proprie de internet şi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    (10) Până la data rămânerii definitive a candidaturilor, Biroul Electoral Central va comunica prefecţilor semnele electorale, în vederea imprimării lor pe buletinele de vot.
    (11) Candidaţii independenţi nu pot folosi semne electorale.
    (12) Alianţa politică ori alianţa electorală care a participat la alegerile anterioare sub o denumire o poate păstra numai dacă nu şi-a schimbat componenţa iniţială sau dacă niciunul dintre partidele politice care au părăsit alianţa nu înaintează Biroului Electoral Central o adresă în care precizează că nu este de acord ca denumirea respectivă să fie păstrată de către alianţa respectivă în noua sa formă. De asemenea, denumirea respectivă nu poate fi utilizată de o altă alianţă politică sau alianţă electorală.


    Articolul 63

    (1) Pentru fiecare circumscripţie electorală, buletinele de vot se vor imprima cu litere de aceeaşi mărime şi aceleaşi caractere şi cu aceeaşi cerneală în atâtea exemplare câţi alegători sunt înscrişi în Registrul electoral cu un supliment de 10%. Pentru secţiile de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare, secţiile consulare şi institutele culturale din străinătate, numărul de buletine de vot este stabilit de către Autoritatea Electorală Permanentă, după consultarea Ministerului Afacerilor Externe.
    (2) Pe ştampilele de vot se va inscripţiona cuvântul "VOTAT", scris cu majuscule.
    (3) Imprimarea buletinelor de vot se asigură de către prefecţi, cu avizul Autorităţii Electorale Permanente. Imprimarea buletinelor de vot pentru secţiile de votare din străinătate se realizează prin intermediul prefectului municipiului Bucureşti. Prefecţii răspund ca toate buletinele de vot necesare să fie imprimate cu cel puţin 15 zile înainte de data alegerilor. Confecţionarea ştampilelor birourilor electorale se realizează prin grija prefecţilor, iar ştampila Biroului Electoral Central şi ştampilele cu menţiunea "VOTAT" se confecţionează de către Ministerul Afacerilor Interne. Ştampilele cu menţiunea "VOTAT" se distribuie birourilor electorale prin intermediul prefecţilor, respectiv al Ministerului Afacerilor Externe pentru secţiile de votare din străinătate. Ştampilele cu menţiunea "VOTAT" se confecţionează cu cel puţin 10 zile înainte de data alegerilor.
    (4) În termen de 48 de ore de la data expirării termenului prevăzut la art. 60 alin. (3), prefectul transmite Autorităţii Electorale Permanente macheta fiecărui tip de buletin de vot, din circumscripţia electorală respectivă, în vederea avizării conforme a acestora. Dacă macheta buletinului de vot nu respectă modelul stabilit potrivit legii, Autoritatea Electorală Permanentă va solicita prefectului modificarea acesteia. Avizul de conformitate se emite în cel mult 24 de ore de la data solicitării.
    (5) Preşedintele biroului electoral de circumscripţie afişează copia machetei fiecărui tip de buletin de vot la sediul biroului electoral de circumscripţie, timp de 48 de ore de la data comunicării de către prefect. Dacă numele candidaţilor, semnul electoral sau denumirea partidelor politice, a alianţelor politice ori a alianţelor electorale sunt incorect imprimate sau nu sunt vizibile, competitorii electorali pot solicita biroului electoral de circumscripţie modificarea machetei şi tipărirea corectă a buletinelor de vot de către prefect. După acest termen, nicio contestaţie nu va mai fi admisă.
    (6) Buletinele de vot se predau preşedintelui biroului electoral de circumscripţie, care le va distribui, prin intermediul primarilor, preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, cu cel puţin două zile înainte de data alegerilor. Predarea şi distribuirea buletinelor se fac în pachete sigilate, pe bază de proces-verbal.
    (7) Câte două exemplare din buletinele de vot, vizate şi anulate de preşedintele biroului electoral de circumscripţie, se vor afişa, cu o zi înainte de alegeri, la sediul fiecărei secţii de votare.
    (8) La cererea scrisă a partidului politic, alianţei politice, alianţei electorale, organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţii naţionale care participă la alegeri conform prezentei legi sau a candidaţilor independenţi, biroul electoral de circumscripţie va elibera, pentru fiecare, câte două buletine de vot, vizate şi anulate.


    Capitolul VII Campania electorală


    Articolul 64

    Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de data desfăşurării alegerilor şi se încheie în ziua de sâmbătă care precedă data alegerilor, la ora 7,00.


    Articolul 65

    (1) În campania electorală candidaţii, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale sau organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, precum şi cetăţenii au dreptul să îşi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei şi a celorlalte mijloace de informare în masă.
    (2) În timpul campaniei electorale se asigură candidaţilor, în mod nediscriminatoriu, spaţii corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii. Spaţiile pot fi amplasate la sediul primăriei, în şcoli, case de cultură, cămine culturale şi cinematografe şi se asigură pe bază de înţelegere cu privire la cheltuielile de întreţinere.
    (3) Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni legii.
    (4) Este interzisă organizarea acţiunilor de campanie electorală în unităţile militare, precum şi în spaţiile din şcoli în perioada de desfăşurare a cursurilor.
    (5) În campania electorală se interzice folosirea mesajelor sau sloganurilor cu caracter discriminatoriu ori a mesajelor de incitare la ură şi intoleranţă. În sensul prezentei legi, prin discurs care instigă la ură şi la discriminare se înţelege atât discursul, cât şi mesajele de propagandă electorală care incită, promovează ori justifică ura rasială, xenofobia, antisemitismul, alte forme de ură bazate pe intoleranţă sau orice altă formă de discriminare prevăzută la art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată.
    (6) În campania electorală sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acţiuni de defăimare şi învrăjbire religioasă ori etnică, precum şi ofensa publică adusă simbolurilor religioase.


    Articolul 66

    (1) Campania electorală, prin serviciile de programe audiovizuale, publice şi private, trebuie să servească următoarelor interese generale:
    a) ale electoratului, de a primi informaţii corecte, astfel încât să poată vota în cunoştinţă de cauză;
    b) ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţilor, de a se face cunoscuţi şi de a-şi prezenta platformele, programele politice şi ofertele electorale;
    c) ale radiodifuziunilor, de a-şi exercita drepturile şi responsabilităţile care decurg din profesiunea de jurnalist.
    (2) Radiodifuzorii publici şi privaţi sunt obligaţi să asigure, în cadrul serviciilor de programe audiovizuale, desfăşurarea unei campanii electorale echitabile, echilibrate şi corecte pentru toate partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi pentru toţi candidaţii.


    Articolul 67

    (1) În timpul campaniei electorale, informaţiile privind sistemul electoral, tehnica votării, calendarul campaniei electorale, programele politice, opiniile şi mesajele cu conţinut electoral trebuie să fie prezentate exclusiv în următoarele tipuri de emisiuni:
    a) emisiuni informative - în care pot fi difuzate informaţii privind sistemul electoral, tehnica votării şi activităţile de campanie ale candidaţilor; în acest scop durata programată a emisiunii informative poate fi mărită cu cel mult 15 minute;
    b) emisiuni electorale - în care candidaţii îşi pot prezenta programele politice şi activităţile de campanie electorală;
    c) dezbateri electorale - în care candidaţii, jurnaliştii, analiştii şi alţi invitaţi pun în discuţie programele electorale şi temele de interes public.
    (2) În cadrul emisiunilor informative prevăzute la alin. (1) lit. a) este interzisă difuzarea unor informaţii privind sistemul electoral şi tehnica votării care nu corespund realităţii.
    (3) Emisiunile informative prevăzute la alin. (1) lit. a) difuzate de către posturile de televiziune pot fi traduse în limbajul mimico-gestual.
    (4) Posturile private de radio şi de televiziune, inclusiv de televiziune prin cablu, pot organiza, în cadrul propriei grile de programe, emisiuni de tipul celor prevăzute la alin. (1).
    (5) Emisiunile prevăzute la alin. (1) nu pot fi considerate publicitate electorală.
    (6) Spoturile publicitare de 20-30 de secunde care îndeamnă electoratul să voteze un candidat sau o listă de candidaţi pot fi difuzate numai în interiorul emisiunilor prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c).
    (7) Este interzisă cumpărarea de spaţii de emisie în vederea difuzării de clipuri sau de emisiuni electorale.


    Articolul 68

    (1) Accesul partidelor politice parlamentare, alianţelor politice şi alianţelor electorale ale acestora la serviciile publice de radiodifuziune şi de televiziune, inclusiv la cele ale studiourilor teritoriale ale acestora, este gratuit. La serviciile publice naţionale de radiodifuziune şi de televiziune au acces gratuit partidele politice neparlamentare, alianţele politice şi alianţele electorale care depun liste complete de candidaţi în cel puţin 23 de circumscripţii electorale. Timpii de antenă se acordă după rămânerea definitivă a candidaturilor, trebuie să fie proporţionali cu numărul listelor complete de candidaţi depuse şi se calculează de Societatea Română de Televiziune şi de Societatea Română de Radiodifuziune în termen de 24 de ore de la primirea comunicării datelor transmise de Biroul Electoral Central.
    (2) Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale au acces la serviciile publice teritoriale şi naţionale de radiodifuziune şi de televiziune, dacă participă la alegeri cu liste de candidaţi în circumscripţiile electorale din judeţe şi în mod proporţional cu ponderea lor în totalul populaţiei judeţului, respectiv a României.
    (3) Până la calcularea timpilor de antenă, conform alin. (1) şi (2), partidele politice parlamentare, alianţele acestora şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Parlament primesc timpi de antenă proporţional cu ponderea lor parlamentară.
    (4) Accesul partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, precum şi al candidaţilor independenţi şi al organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale la posturile private de radiodifuziune şi de televiziune, inclusiv de televiziune prin cablu, se face în aceleaşi condiţii tarifare pentru toţi competitorii electorali, numai în cadrul emisiunilor care au caracter electoral, potrivit art. 67.
    (5) Este interzisă contractarea de timpi de antenă în scopuri publicitare, pentru şi în favoarea participanţilor la campania electorală, sau cedarea timpilor de antenă candidaţilor de către societăţile comerciale cu capital public sau privat, instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale sau persoanele fizice.
    (6) Partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, candidaţii independenţi, precum şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale au obligaţia să solicite, cel mai târziu cu 40 de zile înainte de data alegerilor, conducerii posturilor de radiodifuziune şi de televiziune publice şi private sau, după caz, studiourilor teritoriale ale acestora acordarea timpilor de antenă. Solicitările făcute după acest termen nu se iau în considerare.
    (7) Timpii de antenă la radiodifuziunile şi televiziunile publice şi private, inclusiv la cele prin cablu, se acordă partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale sau organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri în fiecare din zilele de luni, marţi, miercuri, joi şi vineri. Fiecare candidat independent are dreptul la timp de antenă, la studiourile teritoriale, de cel mult 5 minute, însumate pe întreaga durată a desfăşurării campaniei electorale.
    (8) Emisiunile transmise în cadrul timpului de emisie acordat fiecărui partid politic, fiecărei alianţe politice şi alianţe electorale, candidaţilor independenţi şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale se realizează în direct sau se înregistrează în proporţiile stabilite de aceştia.
    (9) În cadrul emisiunilor care au caracter electoral este interzisă combinarea de culori, semne grafice sau sunete într-o succesiune care să evoce simbolurile naţionale ale României sau ale altui stat.


    Articolul 69

    (1) În perioada campaniei electorale, candidaţii şi reprezentanţii partidelor politice aflate în competiţie au acces la posturile publice şi private de radiodifuziune şi de televiziune numai la emisiunile şi dezbaterile electorale, în condiţiile art. 66-68.
    (2) În perioada campaniei electorale, candidaţii şi reprezentanţii partidelor politice aflate în competiţie nu pot fi producători, realizatori sau moderatori ai emisiunilor realizate de radiodifuzorii publici şi privaţi.


    Articolul 70

    (1) Radiodifuzorii publici şi privaţi au obligaţia de a asigura, prin măsuri tehnice şi redacţionale, reflectarea campaniei electorale în mod echitabil, echilibrat şi imparţial.
    (2) Emisiunile informative se supun obligaţiei de obiectivitate, echitate şi de informare corectă a publicului.
    (3) Candidaţii care au deja funcţii publice pot apărea în emisiunile informative strict în probleme legate de exercitarea funcţiei lor.
    (4) În cazul în care în emisiunile informative se prezintă fapte sau evenimente speciale de interes public, pe lângă punctul de vedere al autorităţilor trebuie prezentat şi un punct de vedere opus.


    Articolul 71

    (1) Emisiunile şi dezbaterile electorale trebuie să asigure tuturor candidaţilor condiţii egale în ceea ce priveşte libertatea de exprimare, pluralismul opiniilor şi echidistanţa.
    (2) În cadrul emisiunilor electorale, candidaţii au următoarele obligaţii:
    a) să nu pună în pericol ordinea constituţională, ordinea publică, siguranţa persoanelor şi a bunurilor;
    b) să nu facă afirmaţii care pot aduce atingere demnităţii umane sau moralei publice;
    c) să probeze eventualele acuzaţii cu incidenţă penală sau morală aduse unui alt candidat;
    d) să nu incite la ură sau discriminare pe considerente de rasă, religie, naţionalitate, sex, orientare sexuală ori etnie.


    Articolul 72

    Realizatorii şi moderatorii emisiunilor şi dezbaterilor electorale au următoarele obligaţii:
    a) să fie imparţiali;
    b) să asigure echilibrul necesar desfăşurării emisiunii, oferind fiecărui candidat participant la discuţii posibilitatea de prezentare a opiniilor sale;
    c) să formuleze clar întrebările, fără a fi tendenţioase sau părtinitoare;
    d) să asigure menţinerea dezbaterii în sfera de interes a campaniei electorale şi a tematicii stabilite;
    e) să intervină atunci când, prin comportamente sau exprimări, invitaţii încalcă dispoziţiile art. 65 alin. (5) şi (6) şi art. 71; în cazul în care invitaţii nu se conformează solicitărilor, moderatorul poate decide întreruperea microfoanelor acestora sau oprirea emisiunii, după caz.


    Articolul 73

    Cu 48 de ore înainte de ziua votării sunt interzise:
    a) prezentarea de sondaje de opinie sau difuzarea de spoturi de publicitate electorală;
    b) invitarea sau prezentarea candidaţilor în programe, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 74 alin. (4);
    c) comentarii privind campania electorală.


    Articolul 74

    (1) Candidaţii şi partidele politice sau organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, ale căror drepturi ori interese legitime au fost lezate prin prezentarea în cadrul unui program electoral a unor fapte neadevărate, beneficiază de drept la replică.
    (2) Candidaţii şi partidele politice sau organizaţii ale minorităţilor naţionale care participă la alegeri, ale căror drepturi ori interese legitime au fost lezate prin prezentarea în cadrul unui program electoral a unor informaţii inexacte, beneficiază de drept la rectificare.
    (3) Radiodifuzorii au următoarele obligaţii privind dreptul la replică şi rectificare:
    a) să decidă acordarea sau neacordarea dreptului solicitat în cel mult 24 de ore de la primirea unei solicitări formulate în scris; în situaţia în care solicitarea se referă la o emisiune difuzată în ultima zi de campanie electorală, decizia trebuie luată în cel mult 12 ore de la primirea solicitării;
    b) să comunice solicitantului, în termenele prevăzute la lit. a), telefonic şi/sau în scris, decizia luată; în cazul neacordării dreptului solicitat, motivele trebuie să fie comunicate solicitantului şi Consiliului Naţional al Audiovizualului;
    c) să difuzeze, în cazul în care decide acordarea dreptului solicitat, rectificarea sau replica, în cel mult 48 de ore de la primirea solicitării; în situaţia în care emisiunea care face obiectul sesizării a fost difuzată în ultima zi de campanie electorală, rectificarea sau replica se difuzează în preziua votării;
    d) să difuzeze, în cazul în care Consiliul Naţional al Audiovizualului dă câştig de cauză solicitantului, replica sau rectificarea în termenul şi în condiţiile comunicate radiodifuzorului.
    (4) În preziua votării, radiodifuzorii trebuie să prevadă în program, imediat după emisiunea informativă de seară, un spaţiu de emisie pentru difuzarea rectificărilor şi a replicilor ca urmare a sesizărilor care se referă la emisiunile difuzate în ultima zi de campanie.


    Articolul 75

    (1) Radiodifuzorii trebuie să asigure înregistrarea emisiunilor destinate campaniei electorale în condiţiile stabilite de Consiliul Naţional al Audiovizualului.
    (2) Înregistrările emisiunilor destinate campaniei electorale trebuie să fie ţinute la dispoziţia Consiliului Naţional al Audiovizualului, pe durata campaniei electorale şi timp de 30 de zile după comunicarea oficială a rezultatelor.


    Articolul 76

    (1) Nerespectarea de către radiodifuzori a dispoziţiilor art. 65 alin. (5) şi (6), art. 66-75, art. 77 şi art. 78 alin. (2) atrage aplicarea sancţiunilor prevăzute de Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) Faptele se constată şi sancţiunile se aplică de către Consiliul Naţional al Audiovizualului, potrivit Legii nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare.


    Articolul 77

    (1) În perioada electorală, în cazul prezentării de sondaje de opinie cu conţinut electoral, acestea trebuie însoţite de următoarele informaţii:
    a) denumirea instituţiei care a realizat sondajul;
    b) data sau intervalul de timp în care a fost efectuat sondajul şi metodologia utilizată;
    c) dimensiunea eşantionului şi marja maximă de eroare;
    d) cine a solicitat şi cine a plătit efectuarea sondajului.
    (2) Televotul sau anchetele făcute pe stradă în rândul electoratului nu trebuie să fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic.
    (3) Cu 48 de ore înainte de ziua votării este interzisă prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete făcute pe stradă.


    Articolul 78

    (1) Pot efectua sondaje de opinie la ieşirea de la urne institutele de sondare a opiniei publice sau societăţile comerciale ori organizaţiile neguvernamentale care au în obiectul de activitate realizarea de sondaje de opinie şi care sunt acreditate de Biroul Electoral Central, prin decizie, în acest sens. Operatorii de sondaj ai acestora au acces, în baza acreditării instituţiei pentru care lucrează, în zona de protecţie a secţiei de votare prevăzută la art. 84 alin. (12), fără a avea acces în interiorul secţiei de votare.
    (2) În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieşirea de la urne, înainte de ora 21,00, ora României.


    Articolul 79

    (1) Primarii sunt obligaţi ca până la începerea campaniei electorale să stabilească prin dispoziţie locuri speciale pentru afişaj electoral şi să asigure amplasarea de panouri electorale în cadrul acestora, ţinând seama de numărul partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice şi alianţelor electorale care declară că depun liste de candidaţi, precum şi de candidaţii independenţi. Aceste locuri trebuie să fie situate în zone frecventate de cetăţeni, fără stânjenirea circulaţiei pe drumurile publice şi a celorlalte activităţi din localităţile respective.
    (2) Primarii sunt obligaţi să monteze cel puţin un panou electoral şi în fiecare sat aparţinător sau localitate componentă din unitatea administrativ-teritorială respectivă.
    (3) Utilizarea locurilor de afişaj electoral este permisă partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale sau organizaţiilor minorităţilor naţionale care participă la alegeri şi candidaţilor independenţi.
    (4) Este interzisă utilizarea de către un partid politic, o alianţă politică, alianţă electorală sau organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri ori de către un candidat independent a locurilor speciale de afişaj electoral, astfel încât să împiedice folosirea acestora de către un alt partid politic, o altă alianţă politică, alianţă electorală sau organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri ori un alt candidat independent. Pe un panou electoral fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală sau organizaţiei a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri ori candidat independent poate aplica numai două afişe electorale.
    (5) Un afiş electoral amplasat în locurile prevăzute la alin. (1) nu poate depăşi dimensiunile de 500 mm o latură şi 350 mm cealaltă latură, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latură şi 250 mm cealaltă latură.
    (6) În alte locuri decât cele stabilite conform alin. (1), afişajul electoral este interzis.
    (7) Sunt interzise afişele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat.
    (8) Primarul, cu sprijinul poliţiei locale sau cu sprijinul efectivelor Ministerului Afacerilor Interne, în localităţile unde poliţia locală nu este constituită, este obligat să asigure integritatea panourilor şi a afişelor electorale amplasate în locuri autorizate.


    Articolul 80

    (1) Birourile electorale de circumscripţie veghează la corecta desfăşurare a campaniei electorale în circumscripţia în care funcţionează.
    (2) Birourile electorale de circumscripţie soluţionează plângerile ce le sunt adresate cu privire la împiedicarea unui partid politic, unei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţe politice, alianţe electorale ori a unui candidat independent de a-şi desfăşura campania electorală în condiţiile prevăzute de lege, precum şi plângerile privind încălcarea prevederilor art. 64, 65 şi 79.
    (3) Dacă biroul electoral de circumscripţie consideră, cu ocazia soluţionării plângerii, că este necesară luarea unor măsuri administrative sau aplicarea unor sancţiuni contravenţionale ori penale, sesizează autorităţile competente.
    (4) Împotriva hotărârilor pronunţate de birourile electorale în materia campaniei electorale se poate face contestaţie în termen de 48 de ore de la data afişării, care se depune la biroul electoral ierarhic superior. Hotărârea este definitivă.
    (5) Soluţionarea plângerilor şi a contestaţiilor se face în termen de 3 zile de la înregistrarea lor, iar hotărârile date se publică în presă şi se afişează în mod vizibil la sediul biroului electoral care le-a emis.
    (6) Partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice, alianţele electorale, candidaţii independenţi sau primarii, după caz, au obligaţia de a duce la îndeplinire hotărârile birourilor electorale, în materia campaniei electorale, în termen de cel mult 48 de ore de la data rămânerii definitive a acestora.


    Capitolul VIII Votarea


    Articolul 81

    (1) Fiecare secţie de votare trebuie să posede un număr suficient de urne etichetate corespunzător pentru alegerea Senatului, respectiv a Camerei Deputaţilor, urnă specială, cabine, ştampile cu menţiunea "VOTAT", având în vedere numărul alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi respectarea duratei votării prevăzute de lege. Buletinul de vot introdus în cealaltă urnă decât cea corespunzătoare tipului de alegere este luat în calcul dacă votul este valabil exprimat.
    (2) Cabinele şi urnele trebuie aşezate numai în încăperea în care se află localul de vot. Cabinele, urnele, ştampilele şi celelalte materiale necesare biroului electoral al secţiei de votare se asigură de către primarii comunelor, oraşelor, municipiilor şi ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, împreună cu prefecţii.
    (3) În preziua votării primarii predau preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare materialele necesare votării. După preluarea buletinelor de vot, a ştampilelor, a listelor electorale permanente şi a celorlalte tipizate necesare votării, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, împreună cu locţiitorul acestuia asigură, cu sprijinul logistic al primarului, transportul acestora, sub paza personalului structurilor Ministerului Afacerilor Interne, în localul de vot.
    (4) Materialele prevăzute la alin. (3) se predau preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare pe bază de borderou de predare-primire, cuprinzând felul şi numărul de exemplare.
    (5) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi ceilalţi membri ai biroului electoral al secţiei de votare trebuie să fie prezenţi la sediul secţiei de votare, în ajunul zilei alegerilor, la ora 18,00, fiind obligaţi să verifice materialele prevăzute la alin. (3). Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare dispune măsurile necesare pentru asigurarea ordinii şi corectitudinii operaţiunilor de votare, precum şi îndepărtarea materialelor de propagandă electorală de orice tip din şi de pe clădirea sediului secţiei de votare.
    (6) Preşedintele va dispune fixarea posturilor de pază în jurul localului de vot.
    (7) La plecare, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sigilează toate căile de intrare în localul de vot cu benzi de hârtie, pe care le semnează după ce aplică în prealabil ştampila de control. Este interzisă părăsirea localului de vot cu ştampila de control, ştampile cu menţiunea "VOTAT", buletine de vot sau liste electorale.


    Articolul 82

    (1) În ziua alegerilor, activitatea biroului electoral al secţiei de votare începe la ora 6,00. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenţa celorlalţi membri şi, după caz, a persoanelor acreditate, verifică urnele, listele electorale, buletinele de vot şi ştampilele, consemnând, în procesul-verbal prevăzut la art. 93, numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, numărul pachetelor de buletine de vot, separat pentru Senat şi Camera Deputaţilor, precum şi numărul ştampilelor cu menţiunea "VOTAT". După încheierea acestei operaţii închide şi sigilează urnele, aplicând ştampila de control a secţiei de votare.
    (2) Pe măsură ce deschide pachetele sigilate, preşedintele este obligat să asigure aplicarea ştampilei de control pe ultima pagină a fiecărui buletin de vot din acestea.
    (3) Votarea începe la ora 7,00 şi are loc până la ora 21,00.


    Articolul 83

    (1) Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în România care în ziua votării se află în ţară îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării:
    a) cartea de identitate;
    b) cartea electronică de identitate;
    c) cartea de identitate provizorie;
    d) buletinul de identitate;
    e) paşaportul diplomatic;
    f) paşaportul diplomatic electronic;
    g) paşaportul de serviciu;
    h) paşaportul de serviciu electronic;
    i) carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.
    (2) Cetăţenii români cu domiciliul în România, dar care au fost înscrişi în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă în străinătate, îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în străinătate în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării, însoţite de un document oficial emis de statul străin privind stabilirea reşedinţei:
    a) cartea de identitate;
    b) cartea electronică de identitate;
    c) cartea de identitate provizorie;
    d) buletinul de identitate;
    e) paşaportul diplomatic;
    f) paşaportul diplomatic electronic;
    g) paşaportul de serviciu;
    h) paşaportul de serviciu electronic;
    i) paşaportul simplu;
    j) paşaportul simplu electronic;
    k) paşaportul simplu temporar.
    (3) Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în străinătate, conform prezentei legi, în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării:
    a) paşaportul simplu, cu menţionarea ţării de domiciliu;
    b) paşaportul simplu temporar, cu menţionarea ţării de domiciliu;
    c) paşaportul simplu electronic, cu menţionarea ţării de domiciliu.
    (4) Prin reşedinţă în străinătate se înţelege adresa din străinătate la care persoana fizică declară că are locuinţa secundară, alta decât cea de domiciliu, şi unde posedă un drept legal de şedere mai mare de 90 de zile. Documentele care atestă reşedinţa în străinătate se stabilesc de către ministrul afacerilor externe, prin ordin.
    (5) Militarii, poliţiştii şi personalul civil român din instituţiile sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională trimişi în misiune în teatre de operaţiuni din străinătate îşi exercită dreptul de vot la orice secţie de votare constituită în ţara în care îşi desfăşoară misiunea. Aceştia vor fi înscrişi în lista electorală suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi vor vota în baza paşaportului de serviciu.


    Articolul 84

    (1) Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa, conform prezentei legi. În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale, aceştia pot vota la orice secţie de votare din cadrul circumscripţiei electorale unde îşi au domiciliul sau reşedinţa.
    (2) Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare alegător prezintă actul de identitate şi, după caz, documentul care dovedeşte reşedinţa operatorului de calculator al biroului electoral al secţiei de votare, care înscrie codul numeric personal al alegătorului în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal.
    (3) În cazul în care alegătorul nu figurează în lista electorală permanentă existentă în secţia de votare respectivă, Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal semnalează dacă:
    a) persoana care s-a prezentat la vot a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv;
    b) persoana care s-a prezentat la vot şi-a pierdut drepturile electorale;
    c) persoana care s-a prezentat la vot este arondată la altă secţie de votare;
    d) persoana care s-a prezentat la vot este omisă din lista electorală permanentă, are domiciliul sau reşedinţa în raza teritorială a secţiei de votare respective şi dacă a formulat o solicitare de a fi înscrisă în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă;
    e) persoana care s-a prezentat la vot şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin.
    (4) În baza rezultatelor generate de Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, a comunicărilor efectuate prin intermediul acestuia şi a verificării actului de identitate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare:
    a) opreşte de la votare persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării, persoana care şi-a pierdut drepturile electorale şi persoana care a optat să voteze prin corespondenţă;
    ----------
    Lit. a) a alin. (4) al art. 84 a fost modificată de pct. 5 al art. 24 din LEGEA nr. 288 din 19 noiembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 866 din 19 noiembrie 2015.
    b) îndrumă alegătorul să voteze la secţia de votare la care este arondat, în cazul în care este arondat la altă secţie de votare;
    c) îndrumă alegătorul să voteze la secţia de votare unde a fost arondat conform reşedinţei, în cazul în care acesta a fost înscris în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă;
    d) înscrie în lista electorală suplimentară persoana care s-a prezentat la vot, este omisă din lista electorală permanentă, are domiciliul sau reşedinţa în raza teritorială a secţiei de votare respective; în cazul în care persoana omisă este înscrisă în lista electorală permanentă existentă la altă secţie de votare, preşedintele biroului electoral al acelei secţii de votare va fi notificat de către sistemul informatic în acest sens şi va radia persoana respectivă din lista electorală permanentă; după ce alegătorul semnează în lista electorală suplimentară îi încredinţează buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea "VOTAT";
    e) înscrie în lista electorală suplimentară persoana care s-a prezentat la vot, are domiciliul sau reşedinţa în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale; în cazul în care persoana este înscrisă în lista electorală permanentă existentă la altă secţie de votare, preşedintele biroului electoral al acelei secţii de votare va fi notificat de către sistemul informatic în acest sens şi va radia persoana respectivă din lista electorală permanentă; după ce alegătorul semnează în lista electorală suplimentară îi încredinţează buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea "VOTAT";
    f) permite alegătorului care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi este înscris în lista electorală permanentă să voteze; în acest sens, după ce alegătorul semnează în lista electorală permanentă îi încredinţează buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea "VOTAT".
    (5) În situaţia în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate semna în lista electorală permanentă, preşedintele face o menţiune în lista electorală, confirmată prin semnătura sa şi a unui alt membru al biroului electoral.
    (6) Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea "VOTAT" în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează.
    (7) Ştampila cu menţiunea "VOTAT" trebuie să fie rotundă şi astfel dimensionată încât să fie mai mică decât patrulaterul în care se aplică.
    (8) După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel ca pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.
    (9) În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.
    (10) Ştampila cu menţiunea "VOTAT", încredinţată pentru votare, se restituie preşedintelui, care o aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărţii de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea "VOTAT" şi data scrutinului.
    (11) Preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.
    (12) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiţii. Atribuţiile acestuia, în această privinţă, se întind şi în afara localului de vot, în sediul secţiei de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul sediului secţiei de votare, precum şi pe străzi şi în pieţe publice până la o distanţă de 50 m.
    (13) Pentru menţinerea ordinii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va avea la dispoziţie mijloacele de ordine necesare, asigurate de primar şi de prefect, împreună cu reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne.
    (14) În afară de membrii biroului electoral al secţiei de votare, de candidaţi şi de delegaţii şi de observatorii acreditaţi, nicio altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.
    (15) Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale şi persoanelor acreditate să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală.
    (16) Operatorii de calculator au statut de personal tehnic auxiliar.


    Articolul 85

    (1) Candidaţii şi membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare au dreptul să conteste identitatea persoanei care se prezintă la vot. În acest caz, identitatea se stabileşte de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare prin orice mijloace legale.
    (2) În cazul în care contestaţia este întemeiată, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va opri de la votare pe alegătorul contestat, va consemna faptul într-un proces-verbal şi va sesiza această situaţie autorităţilor competente.
    (3) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice.
    (4) Durata totală a suspendărilor nu poate depăşi o oră. Suspendarea este anunţată prin afişare la uşa localului secţiei de votare imediat ce s-a produs evenimentul care a declanşat suspendarea.
    (5) În timpul suspendării, urnele de votare, ştampilele, buletinele de vot şi celelalte documente şi materiale ale biroului electoral al secţiei de votare vor rămâne sub pază permanentă. În timpul suspendării nu pot părăsi sala de votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral al secţiei de votare în acelaşi timp.
    (6) Candidaţii şi persoanele acreditate care asistă la votare în condiţiile prezentei legi nu pot fi obligate să părăsească sala de votare în acest timp.
    (7) Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă.
    (8) Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau membrilor biroului electoral al secţiei de votare.
    (9) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau, în lipsa acestuia, locţiitorul este obligat să primească şi să înregistreze orice sesizare scrisă cu privire la nereguli produse în timpul procesului de votare, înaintată de membri ai biroului electoral al secţiei de votare, candidaţi, observatori acreditaţi, reprezentanţi acreditaţi ai presei scrise, radioului şi televiziunii, români şi străini, ori alegători prezenţi în secţia de votare pentru exercitarea dreptului de vot. În cazul în care i se înaintează sesizarea în dublu exemplar, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, respectiv locţiitorul acestuia va menţiona pe copia care rămâne la persoana care înaintează sesizarea faptul că a luat cunoştinţă de sesizarea respectivă şi numărul sub care aceasta este înregistrată.
    (10) Pentru cetăţenii cu drept de vot din circumscripţia electorală respectivă care nu se pot deplasa la sediul secţiei de votare din cauză de boală sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, însoţită de copii ale actelor din care rezultă starea de sănătate ori de invaliditate, înregistrată la cea mai apropiată secţie de votare de locul în care se află în ziua votării, ca o echipă formată din cel puţin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării - ştampilă cu menţiunea "VOTAT" şi buletine de vot - la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea. În raza unei secţii de votare se utilizează o singură urnă specială. Urna specială poate fi transportată numai de membrii biroului electoral al secţiei de votare, sub paza personalului structurilor Ministerului Afacerilor Interne. În cazul cetăţenilor care nu se pot deplasa la sediul secţiei de votare, cererile scrise se pot transmite prin intermediul altor persoane sau prin intermediul personalului de specialitate din unităţile medicale unde se află internaţi, după caz.
    (11) În cazurile prevăzute la alin. (10), votarea se face numai pe baza unui extras întocmit personal de către preşedintele biroului electoral de pe lista electorală permanentă sau suplimentară existentă la secţia respectivă. Extrasul se semnează de către preşedinte şi se ştampilează, iar persoanele cuprinse în aceste extrase trebuie să fie radiate din celelalte liste electorale existente la secţie.
    (12) În modalitatea prevăzută la alin. (10) şi (11) pot vota numai persoanele care domiciliază pe raza teritorială a circumscripţiei electorale din ţară.
    (13) Codurile numerice personale ale alegătorilor care au formulat cereri potrivit alin. (10) sunt preînregistrate în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, urmând a fi înregistrate definitiv la întoarcerea în localul de vot a echipei prevăzute la alin. (10) pe baza semnăturilor în extrasul prevăzut la alin. (11).
    (14) Înainte ca echipa de membri ai biroului electoral al secţiei de votare să se deplaseze cu o urnă de vot specială la persoanele care nu pot vota la secţia de votare potrivit legii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare solicită operatorului să verifice dacă persoanele respective şi-au mai exercitat dreptul de vot în aceeaşi zi.


    Articolul 86

    Pentru secţiile de votare din străinătate, dispoziţiile prezentului capitol se aplică, după caz, cu luarea în considerare a condiţiilor specifice privind organizarea secţiilor de votare în străinătate.


    Articolul 87

    (1) Disfuncţionalitatea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal nu poate determina suspendarea sau întreruperea votării. În această situaţie, prin excepţie de la prevederile art. 84 alin. (2), alegătorii prezintă actul de identitate operatorului de calculator sau membrului biroului electoral al secţiei de votare desemnat de preşedintele acestuia, care consemnează pe suport electronic ori hârtie, după caz, codurile numerice personale ale alegătorilor şi ora la care s-au prezentat la vot. Prevederile art. 84 alin. (4)-(10) se aplică în mod corespunzător.
    (2) Durata disfuncţionalităţii Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal se consemnează de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare într-un proces-verbal. Atât apariţia, cât şi încetarea disfuncţionalităţii Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal sunt notificate telefonic biroului electoral ierarhic superior de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare.
    (3) Metodologia de aplicare a prevederilor alin. (1) şi (2) este stabilită prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente.


    Articolul 88

    (1) La ora 21,00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului secţiei de vot.
    (2) Persoanelor care la ora 21,00 se află în sala unde se votează li se permite să îşi exercite dreptul de vot.
    (3) La ora 21,00, urna specială trebuie să se afle în localul secţiei de vot.


    Capitolul IX Observarea alegerilor


    Articolul 89

    (1) La toate operaţiunile efectuate de birourile electorale ale secţiilor de votare pot asista, în afara membrilor acestora, a operatorilor de calculator şi a personalului de pază, candidaţii, persoanele acreditate în condiţiile prezentei legi, reprezentanţii Autorităţii Electorale Permanente, membrii birourilor electorale de circumscripţie, ai oficiilor electorale şi ai Biroului Electoral Central.
    (2) În sensul prezentei legi, prin persoane acreditate se înţelege următoarele:
    a) observatori interni, desemnaţi de către asociaţii sau fundaţii, care desfăşoară activităţi de apărare a democraţiei şi a drepturilor omului, acreditate de către Autoritatea Electorală Permanentă;
    b) reprezentanţi ai instituţiilor mass-media româneşti, acreditate de către Autoritatea Electorală Permanentă;
    c) observatori internaţionali, desemnaţi de către organizaţii străine sau internaţionale pentru observarea alegerilor ori invitaţi de către autorităţile române, acreditaţi de către Autoritatea Electorală Permanentă;
    d) reprezentanţi ai instituţiilor mass-media străine, acreditaţi de către Autoritatea Electorală Permanentă;
    e) delegaţi ai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, acreditaţi de către birourile electorale de circumscripţie, conform legii.
    (3) Până cel mai târziu cu 15 zile înaintea datei alegerilor, asociaţia sau fundaţia care doreşte să îşi desemneze observatori interni trebuie să depună o cerere la Autoritatea Electorală Permanentă prin care solicită acreditarea la scrutinul respectiv. Cererea trebuie să fie însoţită de documente din care rezultă că asociaţia sau fundaţia desfăşoară activităţi de apărare a democraţiei şi a drepturilor omului şi este legal constituită cu cel puţin 6 luni înaintea datei alegerilor.
    (4) Până cel mai târziu cu 15 zile înaintea datei alegerilor, instituţia mass-media care doreşte să îşi desemneze reprezentanţi trebuie să depună o cerere la Autoritatea Electorală Permanentă prin care solicită acreditarea la scrutinul respectiv. Cererea trebuie să fie însoţită de documente din care rezultă că instituţia desfăşoară activităţi în domeniul mass-media.
    (5) Pe baza documentului de acreditare emis de către Autoritatea Electorală Permanentă, asociaţia, fundaţia sau instituţia mass-media poate desemna ca observatori interni sau reprezentanţi, după caz, numai persoane care nu au apartenenţă politică.
    (6) Acreditarea observatorilor internaţionali şi a reprezentanţilor instituţiilor mass-media străine care solicită acest lucru se face de către Autoritatea Electorală Permanentă.
    (7) Contestaţia privind acreditarea sau respingerea solicitării de acreditare se soluţionează de către Curtea de Apel Bucureşti, în termen de două zile de la data înregistrării. Hotărârea dată este definitivă.
    (8) Acreditarea emisă de Autoritatea Electorală Permanentă asociaţiilor, fundaţiilor şi instituţiilor mass-media româneşti dă dreptul acestora de a desemna observatori interni şi reprezentanţi interni pe lângă toate birourile electorale ale secţiilor de votare.
    (9) Observatorii interni şi reprezentanţii instituţiilor mass-media româneşti pot asista la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare numai pe baza ecusoanelor emise de către asociaţia, fundaţia sau instituţia mass-media românească acreditată de către Autoritatea Electorală Permanentă, însoţite de actul de identitate.
    (10) Procedura de acreditare, modelele documentelor de acreditare şi ale ecusoanelor sunt stabilite prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente.
    (11) Acreditarea delegaţilor partidelor politice se face de către birourile electorale de circumscripţie, conform procedurii stabilite prin decizie a Biroului Electoral Central, la cererea scrisă a conducerilor organizaţiilor judeţene ale partidelor politice, ale alianţelor politice şi ale alianţelor electorale sau ale organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care nu au reprezentanţi în birourile electorale ale secţiilor de votare, făcută cu cel puţin 5 zile înaintea datei alegerilor.
    (12) Observatorii internaţionali şi reprezentanţii instituţiilor mass-media străine pot asista la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare numai pe baza documentului de acreditare emis de către Autoritatea Electorală Permanentă, care este valabil şi în copie, însoţit de actul de identitate.
    (13) Delegaţii acreditaţi ai partidelor politice pot asista la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare numai pe baza documentului de acreditare emis de către biroul electoral de circumscripţie, care este valabil şi în copie, însoţit de actul de identitate.


    Articolul 90

    (1) Persoanele acreditate pot asista la operaţiunile electorale în ziua votării, începând cu ora 6,00 şi terminând cu momentul încheierii şi semnării de către membrii biroului electoral al secţiei de votare a procesului-verbal de constatare a rezultatelor votării în secţia respectivă.
    (2) Persoanele acreditate nu pot interveni în niciun mod în organizarea şi desfăşurarea alegerilor, având numai dreptul de a sesiza în scris preşedintele biroului electoral în cazul constatării unei neregularităţi. Orice act de propagandă electorală, precum şi încălcarea în orice mod a prevederilor prezentei legi atrag aplicarea sancţiunilor legale, suspendarea acreditării de către biroul electoral care a constatat abaterea, iar în ziua votării, îndepărtarea imediată a persoanei respective din secţia de votare.
    (3) La biroul electoral al secţiei de votare, persoanele acreditate pot staţiona numai în spaţiul stabilit în acest sens în sala de votare de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare.


    Capitolul X Numărarea voturilor şi constatarea rezultatelor


    Articolul 91

    La toate operaţiunile ce ţin de numărarea voturilor participă membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi pot asista candidaţii, persoanele acreditate în condiţiile prezentei legi, reprezentanţii Autorităţii Electorale Permanente, membrii birourilor electorale de circumscripţie, ai oficiilor electorale şi ai Biroului Electoral Central.


    Articolul 92

    (1) După închiderea localului secţiei de vot, preşedintele, în prezenţa membrilor biroului electoral şi a persoanelor acreditate, verifică starea sigiliilor de pe urnele de votare, sigilează fanta urnelor de votare şi introduce ştampilele cu menţiunea "VOTAT" într-un plic care se sigilează prin aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare. Dispariţia uneia sau a mai multor ştampile se consemnează în procesul-verbal prevăzut la art. 93.
    (2) După efectuarea operaţiunii prevăzute la alin. (1) preşedintele biroului electoral al secţiei de votare anulează buletinele de vot rămase neîntrebuinţate şi consemnează distinct, în procesele-verbale pentru fiecare tip de alegere, numărul buletinelor de vot anulate. În cazul în care există pachete intacte cu buletine de vot, menţiunea "ANULAT" se înscrie o singură dată pe pachetul respectiv şi se aplică o singură dată ştampila de control.
    (3) Se numără toţi alegătorii din listele electorale permanente şi suplimentare care au participat la vot şi se consemnează numărul lor în rubricile corespunzătoare din procesele-verbale. Se îndosariază listele electorale suplimentare în ordinea întocmirii lor.
    (4) Pentru fiecare tip de alegere se adună buletinele de vot utilizate aşa cum rezultă din listele de alegător cu buletinele de vot neutilizate şi anulate. Suma acestora, care trebuie să corespundă cu numărul de buletine primite în cadrul secţiei de votare, se consemnează în procesul-verbal. În cazul în care suma lor este alta decât numărul de buletine de vot primite, se precizează în procesul-verbal motivul pentru care apare eroarea, luându-se în considerare şi întâmpinările şi contestaţiile adresate biroului electoral al secţiei de votare.
    (5) În cazul în care suma nu se verifică, membrii biroului electoral al secţiei de votare pot avea opinii separate. Acestea se consemnează în procesul-verbal.
    (6) După aceste operaţiuni se procedează la deschiderea urnelor. Deschiderea urnelor se face în mod succesiv. Următoarea urnă se deschide numai după ce se efectuează numărătoarea buletinelor de vot şi se consemnează rezultatele în procesul-verbal de la urna anterioară.
    (7) Preşedintele va citi, cu voce tare, la deschiderea fiecărui buletin, denumirea competitorului electoral votat şi va arăta buletinul de vot celor prezenţi.
    (8) Pe formularul tipizat elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă, unul dintre membrii biroului electoral, asistat de cel puţin încă un membru al acestuia, consemnează opţiunea ce rezultă prin citirea fiecărui buletin de vot.
    (9) Fiecare buletin de vot citit şi consemnat în formular este aşezat de către preşedinte, ajutat de ceilalţi membri ai biroului electoral, într-un pachet separat pentru fiecare competitor electoral.
    (10) Pentru buletinele de vot nule, voturi albe, precum şi pentru cele contestate se fac pachete separate.
    (11) Sunt nule buletinele de vot care nu poartă ştampila de control a biroului electoral al secţiei de votare, buletinele de vot având alt model decât cel legal aprobat sau la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere ori în afara acestora. Aceste buletine de vot nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.
    (12) În cazul în care există buletine de vot pentru care există opinii diferite privind valabilitatea votului, acesta va fi atribuit unui candidat sau va fi considerat nul, în funcţie de părerea majorităţii membrilor biroului electoral al secţiei de votare.
    (13) Sunt voturi albe buletinele care nu au aplicată ştampila "VOTAT". Aceste buletine nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.


    Articolul 93

    (1) Rezultatul se consemnează în câte un tabel separat şi se încheie, în două exemplare originale, câte un proces-verbal.
    (2) Procesul-verbal cuprinde:
    a) numărul total al alegătorilor prevăzut în listele electorale existente în secţia de votare, cu respectarea formulei:
    pct. a = pct. a1 + pct. a2;
    a1) numărul total al alegătorilor potrivit listei electorale permanente, cu respectarea formulei:
    pct. a1 ≥ pct. b1;
    a2) numărul total al alegătorilor potrivit listei electorale suplimentare, cu respectarea formulei:
    pct. a2 ≥ pct. b2;
    b) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în listele electorale existente în secţia de votare, cu respectarea formulei:
    pct. b = pct. b1 + pct. b2;
    b1) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în lista electorală permanentă;
    b2) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în lista electorală suplimentară;
    c) numărul buletinelor de vot primite, cu respectarea formulei:
    pct. c ≥ pct. d + pct. e + pct. f + pct. g;
    d) numărul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate;
    e) numărul total al voturilor valabil exprimate, cu respectarea formulei:
    pct. e ≤ [pct. b - (pct. f + pct. g)]; pct. e = suma voturilor valabil exprimate la pct. h;
    f) numărul voturilor nule;
    g) numărul voturilor albe;
    h) numărul voturilor valabil exprimate obţinute de fiecare competitor electoral;
    i) numărul voturilor contestate;
    j) expunerea pe scurt a întâmpinărilor, contestaţiilor şi a modului de soluţionare a lor, precum şi a contestaţiilor înaintate biroului electoral de circumscripţie;
    k) starea sigiliilor de pe urne la încheierea votării.
    (3) Procesele-verbale se semnează de preşedinte, de locţiitorul acestuia, precum şi de membrii biroului electoral al secţiei de votare şi vor purta ştampila de control a acesteia.
    (4) Lipsa semnăturilor unor membri ai biroului electoral al secţiei de votare nu influenţează asupra valabilităţii procesului-verbal. Preşedintele va menţiona motivele care au împiedicat semnarea.
    (5) Fiecare membru al biroului electoral al secţiei de votare are dreptul de a obţine o copie a procesului-verbal, semnată de către preşedintele secţiei de votare sau de către locţiitorul acestuia, după caz, şi de către ceilalţi membri ai biroului.
    (6) În timpul operaţiunilor de votare şi de deschidere a urnelor se pot face întâmpinări şi contestaţii cu privire la aceste operaţiuni. Acestea se soluţionează pe loc de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare.
    (7) Contestaţiile se prezintă preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare. Ele se formulează în scris în două exemplare, din care unul, semnat şi ştampilat de preşedinte, rămâne la contestator.
    (8) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare hotărăşte, de îndată, asupra contestaţiilor a căror rezolvare nu suferă întârziere.
    (9) Separat pentru Senat şi Camera Deputaţilor se întocmeşte câte un dosar care cuprinde: procesul-verbal, în două exemplare originale, contestaţiile privitoare la operaţiunile electorale ale biroului electoral al secţiei de votare, buletinele de vot nule şi cele contestate, buletinele de vot întrebuinţate şi necontestate, formularele tipizate care au fost folosite la calculul rezultatelor, precum şi listele electorale utilizate în cadrul secţiei de votare, îndosariate pe tipuri de liste. Dosarele, sigilate şi ştampilate, însoţite de listele electorale utilizate la secţia de votare respectivă, se înaintează biroului electoral de circumscripţie, respectiv oficiului electoral, în cel mult 24 de ore de la încheierea votării, de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, cu pază militară şi însoţit, la cerere, de reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din biroul electoral al secţiei de votare, candidaţii sau persoanele acreditate conform prezentei legi.
    (10) Preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare vor preda dosarele întocmite conform prevederilor alin. (9) la:
    a) sediile birourilor electorale de circumscripţie, în cazul secţiilor de votare organizate pe teritoriul judeţelor;
    b) sediul oficiului electoral de sector pe raza căruia şi-au desfăşurat activitatea, în cazul secţiilor de votare organizate în municipiul Bucureşti;
    c) sediul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare ale României din ţara în care au fost organizate.
    (11) Procesele-verbale întocmite de birourile electorale ale secţiilor de votare organizate în străinătate, semnate de către preşedinte şi de către membrii prezenţi, însoţite de contestaţii, vor fi transmise prin mijloace electronice la biroul electoral al circumscripţiei electorale pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, de către preşedintele biroului electoral. Exactitatea datelor din aceste procese-verbale va fi confirmată telefonic preşedintelui sau locţiitorului biroului electoral de circumscripţie, care va contrasemna şi va ştampila documentele primite, de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare din străinătate. Procesele-verbale contrasemnate vor intra în centralizarea rezultatelor votării.
    (12) Birourile electorale ale secţiilor de votare organizate în străinătate întocmesc, separat pentru Senat şi Camera Deputaţilor, câte un dosar care cuprinde: procesul-verbal, în două exemplare originale, contestaţiile privitoare la operaţiunile electorale ale biroului electoral al secţiei de votare, buletinele de vot nule şi cele contestate, formularele tipizate care au fost folosite la calculul rezultatelor, precum şi listele electorale utilizate în cadrul secţiei de votare, îndosariate pe tipuri de liste. Dosarele, sigilate şi ştampilate, însoţite de listele electorale utilizate la secţia de votare respectivă, se înaintează, cu sprijin logistic din partea Ministerului Afacerilor Externe, pe bază de proces-verbal, biroului electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, iar în cazul în care acesta şi-a încetat activitatea, Tribunalului Bucureşti. Buletinele de vot întrebuinţate şi cele necontestate, buletinele de vot anulate şi neutilizate, ştampilele şi celelalte materiale necesare votării sunt predate, pe bază de proces-verbal, misiunii diplomatice sau oficiului consular.


    Articolul 94

    (1) După primirea dosarelor prevăzute la art. 93, biroul electoral de circumscripţie încheie, separat pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor, câte un proces-verbal cuprinzând totalizarea voturilor valabil exprimate pentru fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală şi candidat independent, pe care îl înaintează în termen de 24 de ore la Biroul Electoral Central.
    (2) După primirea proceselor-verbale încheiate de către birourile electorale ale circumscripţiilor, potrivit alin. (1), Biroul Electoral Central stabileşte partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care îndeplinesc pragul electoral, separat pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor. Pragul electoral reprezintă numărul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentară, calculat după cum urmează:
    a) 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional sau 20% din totalul voturilor valabil exprimate în cel puţin 4 circumscripţii electorale pentru toţi competitorii electorali;
    b) în cazul alianţelor politice şi alianţelor electorale, la pragul de 5% prevăzut la lit. a) se adaugă, pentru al doilea membru al alianţei, 3% din voturile valabil exprimate pe întreaga ţară şi, pentru fiecare membru al alianţei, începând cu al treilea, câte un singur procent din voturile valabil exprimate în toate circumscripţiile electorale, fără a se putea depăşi 10% din aceste voturi.
    (3) Pragul electoral este egal cu numărul întreg, fără zecimale, nerotunjit, rezultat din înmulţirea punctelor procentuale stabilite conform alin. (2) lit. a).
    (4) După primirea de la Biroul Electoral Central a constatării cu privire la partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care întrunesc şi care nu întrunesc pragul electoral, biroul electoral de circumscripţie procedează la atribuirea mandatelor de deputat, respectiv de senator. La lucrările efectuate de biroul electoral de circumscripţie au dreptul să asiste candidaţii şi persoanele acreditate.
    (5) Atribuirea de mandate se face avându-se în vedere numai partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au întrunit pragul electoral prevăzut la alin. (2), în mod distinct pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor, precum şi candidaţii independenţi care au obţinut un număr de voturi cel puţin egal cu coeficientul electoral al circumscripţiei în care au candidat.
    (6) Repartizarea şi atribuirea mandatelor de deputat şi de senator se fac în două etape: la nivelul fiecărei circumscripţii electorale şi la nivel naţional:
    a) la nivelul circumscripţiei electorale, biroul electoral stabileşte, separat pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor, coeficientul electoral al circumscripţiei, prin împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele de candidaţi ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi ale organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale ce întrunesc condiţia prevăzută la alin. (2) şi pentru candidaţii independenţi la numărul de deputaţi, respectiv de senatori, ce urmează să fie aleşi în acea circumscripţie; coeficientul electoral este numărul întreg, fără zecimale, nerotunjit, rezultat din această împărţire;
    b) fiecărei liste i se repartizează atâtea mandate de câte ori coeficientul electoral al circumscripţiei electorale se include în voturile valabil exprimate pentru acea listă;
    c) atribuirea mandatelor se face de biroul electoral de circumscripţie, în ordinea înscrierii candidaţilor pe listă;
    d) pentru candidaţii independenţi se atribuie fiecăruia câte un mandat, dacă a obţinut un număr de voturi valabil exprimate cel puţin egal cu coeficientul electoral pentru deputaţi sau pentru senatori, după caz; candidaţii independenţi participă la repartizarea mandatelor numai în prima etapă, cea de la nivelul circumscripţiei; un candidat independent nu poate primi decât un singur mandat;
    e) voturile rămase, adică cele neutilizate sau inferioare coeficientului electoral, obţinute de listele de candidaţi ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale ce întrunesc condiţia prevăzută la alin. (2), precum şi mandatele ce nu au putut fi atribuite de biroul electoral de circumscripţie se comunică de acesta Biroului Electoral Central, pentru a fi repartizate centralizat.
    (7) Biroul Electoral Central însumează, separat pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor, voturile neutilizate şi pe cele inferioare coeficientului electoral de circumscripţie din toate circumscripţiile electorale, pentru fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală sau organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care întruneşte condiţia prevăzută la alin. (2); numărul voturilor astfel obţinute de fiecare partid politic, alianţă politică şi alianţă electorală se împarte la 1, 2, 3, 4 etc., făcându-se atâtea operaţii de împărţire câte mandate nu au putut fi atribuite la nivelul circumscripţiilor electorale; valoarea zecimală a câtului obţinut din aceste împărţiri se va trunchia după a 15-a zecimală, fără rotunjire; câturile rezultate din împărţire, indiferent de lista din care provin, se clasifică în ordine descrescătoare, până la concurenţa numărului de mandate neatribuite; cel mai mic dintre aceste câturi constituie coeficientul electoral naţional, pentru senatori şi, separat, pentru deputaţi; fiecărui partid politic, fiecărei alianţe politice sau alianţe electorale i se repartizează atâtea mandate de deputaţi sau, după caz, de senatori, de câte ori coeficientul electoral naţional se cuprinde în numărul total al voturilor valabil exprimate pentru partidul politic, alianţa politică sau alianţa electorală respectivă, rezultat din însumarea naţională a voturilor neutilizate şi a celor inferioare coeficientului electoral de circumscripţie.
    (8) Desfăşurarea mandatelor repartizate pe circumscripţii electorale se face de Biroul Electoral Central, după cum urmează:
    a) pentru fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală sau organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, cărora le-au revenit mandate potrivit alin. (7), se împarte numărul voturilor neutilizate şi al celor inferioare coeficientului electoral de circumscripţie, din fiecare circumscripţie electorală, la numărul total al voturilor valabil exprimate pentru acel partid politic, acea alianţă politică sau alianţă electorală avut în vedere la repartizarea mandatelor naţionale; rezultatul astfel obţinut pentru fiecare circumscripţie se înmulţeşte cu numărul de mandate cuvenite partidului, alianţei politice, alianţei electorale sau organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale; datele obţinute se ordonează descrescător la nivelul ţării şi, separat, descrescător în cadrul fiecărei circumscripţii; în circumscripţiile în care două sau mai multe partide politice, alianţe politice, alianţe electorale, organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, în urma calculelor făcute, nu pot fi departajate în vederea determinării repartitorului circumscripţiei respective, departajarea pentru ordonarea descrescătoare se va face având în vedere întâi numărul voturilor rămase neutilizate în respectiva circumscripţie, apoi numărul de voturi valabil exprimate în cadrul circumscripţiei, apoi numărul voturilor valabil exprimate la nivel naţional, iar, în final, dacă niciunul din criteriile anterioare nu duce la departajare, prin tragere la sorţi, organizată de Biroul Electoral Central; pentru fiecare circumscripţie se iau în calcul primele partide politice, alianţe politice, alianţe electorale sau organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, în limita mandatelor ce au rămas de repartizat în circumscripţia respectivă; ultimul număr din această operaţiune reprezintă repartitorul acelei circumscripţii; în continuare, se procedează la repartizarea mandatelor pe circumscripţii în ordinea partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, precum şi a circumscripţiilor din lista ordonată pe ţară, astfel: primul număr din lista ordonată la nivel naţional se împarte la repartitorul circumscripţiei de la care provine, rezultând numărul de mandate ce îi revin în circumscripţia respectivă; în continuare se procedează identic cu numerele următoare din lista ordonată la nivel naţional; în situaţia în care s-a epuizat numărul de mandate cuvenite unui partid politic, unei alianţe politice, unei alianţe electorale sau unei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale ori dintr-o circumscripţie electorală, operaţiunea se continuă fără acestea; dacă numărul din lista ordonată la nivel naţional este mai mic decât repartitorul de circumscripţie, se acordă un mandat;
    b) în cazul în care nu este posibilă acordarea mandatelor în ordinea ce rezultă din aplicarea prevederilor lit. a), Biroul Electoral Central are în vedere circumscripţia electorală în care partidul politic, alianţa politică, alianţa electorală sau organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale are cel mai mare număr de candidaţi sau un candidat, cărora nu li s-au atribuit mandate, iar dacă şi astfel au rămas mandate neindividualizate pe circumscripţii, circumscripţia electorală în care partidul politic, alianţa politică, alianţa electorală sau organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale are cele mai multe voturi neutilizate ori cele mai multe voturi inferioare coeficientului electoral de circumscripţie;
    c) dacă după aplicarea prevederilor lit. a) şi b) au mai rămas mandate nedesfăşurate pe circumscripţii, Biroul Electoral Central le stabileşte pe baza acordului partidelor politice, alianţelor politice sau alianţelor electorale cărora li se cuvin aceste mandate, potrivit alin. (4), iar în lipsa unui acord, prin tragere la sorţi, în termen de 24 de ore de la încheierea operaţiunilor anterioare.
    (9) Mandatele desfăşurate pe listele de candidaţi, potrivit alin. (8), se atribuie candidaţilor de biroul electoral de circumscripţie, în ordinea înscrierii acestora pe listă.
    (10) Biroul electoral de circumscripţie eliberează certificatul doveditor al alegerii senatorilor şi deputaţilor cărora li s-au atribuit mandate, în termen de 24 de ore de la încheierea fiecărei operaţiuni de atribuire.
    (11) În cazul în care organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale optează pentru depunerea aceleiaşi liste de candidaţi în toate circumscripţiile electorale, mandatul de deputat revine, în ordinea înscrierii, candidatului aflat pe lista organizaţiei minorităţii naţionale respective.
    (12) Mandatul prevăzut la alin. (11) este atribuit la nivel naţional de către Biroul Electoral Central pentru fiecare minoritate naţională în parte, conform art. 56, organizaţiei minorităţii respective care a câştigat cele mai multe voturi valabil exprimate la nivel naţional.
    (13) Candidaţii înscrişi în liste care nu au fost aleşi sunt declaraţi supleanţi ai listelor respective. În caz de vacanţă a mandatelor de senatori sau de deputaţi aleşi pe liste de candidaţi, supleanţii ocupă locurile devenite vacante, în ordinea în care sunt înscrişi în liste, dacă, până la data validării mandatului pentru ocuparea locului vacant, partidele politice sau organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din partea cărora au candidat supleanţii confirmă în scris, sub semnătura conducerii partidelor politice sau a organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, că supleanţii fac parte din partidul politic respectiv ori din organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale.


    Articolul 95

    (1) Biroul electoral de circumscripţie încheie, separat, câte un proces-verbal pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor privind toate operaţiunile electorale, centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor şi atribuirea mandatelor.
    (2) Procesul-verbal cuprinde:
    a) numărul total al alegătorilor prevăzuţi în listele electorale din circumscripţia electorală, cu respectarea formulei:
    pct. a = pct. a1 + pct. a2
    a1) numărul total al alegătorilor potrivit listelor electorale permanente, cu respectarea formulei:
    pct. a1 ≥ pct. b1;
    a2) numărul total al alegătorilor potrivit listelor electorale suplimentare, cu respectarea formulei:
    pct. a2 ≥ pct. b2;
    b) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în listele electorale din circumscripţia electorală, cu respectarea formulei:
    pct. b = pct. b1 + pct. b2
    b1) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în listele electorale permanente;
    b2) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în listele electorale suplimentare;
    c) numărul buletinelor de vot primite, cu respectarea formulei:
    pct. c ≥ pct. d + pct. e + pct. f + pct. g;
    d) numărul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate;
    e) numărul total al voturilor valabil exprimate, cu respectarea formulei:
    pct. e ≤ [pct. b - (pct. f + pct. g)]; pct. e = suma voturilor valabil exprimate la pct. h;
    f) numărul voturilor nule;
    g) numărul voturilor albe;
    h) numărul voturilor valabil exprimate obţinute de fiecare listă de candidaţi şi candidat independent;
    i) modul de atribuire a mandatelor, potrivit art. 94, prenumele şi numele candidaţilor aleşi, precum şi, după caz, partidul politic, alianţa politică sau alianţa electorală care i-a propus;
    j) mandatele ce nu au putut fi atribuite la nivelul circumscripţiei electorale, precum şi voturile valabil exprimate ce urmează a fi însumate, potrivit art. 94, pe întreaga ţară;
    k) expunerea, pe scurt, a întâmpinărilor, contestaţiilor şi hotărârilor luate de biroul electoral de circumscripţie.
    (2^1) Procesele-verbale întocmite de biroul electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării cuprind, pe lângă elementele prevăzute la alin. (2), următoarele date:
    a) numărul total al alegătorilor, potrivit listelor electorale pentru votul prin corespondenţă;
    b) numărul total al alegătorilor care au votat prin corespondenţă, înscrişi în listele electorale pentru votul prin corespondenţă;
    c) numărul plicurilor exterioare expediate;
    d) numărul plicurilor exterioare sau interioare anulate.
    ----------
    Alin. (2^1) al art. 95 a fost introdus de pct. 6 al art. 24 din LEGEA nr. 288 din 19 noiembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 866 din 19 noiembrie 2015.
    (3) Procesul-verbal, împreună cu întâmpinările, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare şi de la oficiile electorale, după caz, formând un dosar, încheiat, sigilat, ştampilat şi semnat de membrii biroului electoral, se înaintează, sub paza personalului structurilor Ministerului Afacerilor Interne, la Biroul Electoral Central, în termen de cel mult 48 de ore de la primirea comunicării Biroului Electoral Central referitoare la desfăşurarea, pe circumscripţii electorale, a mandatelor repartizate centralizat la nivel naţional.
    (4) Buletinele de vot întrebuinţate trebuie păstrate în deplină siguranţă, ambalate, sigilate şi etichetate, pe fiecare secţie de votare, la birourile electorale de circumscripţie şi la sediile misiunilor diplomatice, respectiv ale oficiilor consulare, până la data publicării rezultatelor alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.


    Articolul 96

    (1) Biroul Electoral Central rezolvă întâmpinările şi contestaţiile depuse, după care încheie câte un proces-verbal separat pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor, cuprinzând, pe întreaga ţară:
    a) numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale, din care:
    - numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente;
    - numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale suplimentare;
    - numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale pentru votul prin corespondenţă;
    ----------
    Lit. a) a alin. (1) al art. 96 a fost modificată de pct. 7 al art. 24 din LEGEA nr. 288 din 19 noiembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 866 din 19 noiembrie 2015.
    b) numărul total al alegătorilor care au votat, înscrişi în listele electorale, din care:
    - numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente;
    - numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale suplimentare;
    - numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale pentru votul prin corespondenţă;
    ----------
    Lit. b) a alin. (1) al art. 96 a fost modificată de pct. 7 al art. 24 din LEGEA nr. 288 din 19 noiembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 866 din 19 noiembrie 2015.
    c) numărul total al voturilor valabil exprimate;
    d) numărul voturilor nule;
    e) numărul voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare listă de candidaţi sau de fiecare candidat independent;
    f) numărul buletinelor de vot primite de secţiile de votare şi numărul plicurilor exterioare expediate către alegători;
    ----------
    Lit. f) a alin. (1) al art. 96 a fost modificată de pct. 7 al art. 24 din LEGEA nr. 288 din 19 noiembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 866 din 19 noiembrie 2015.
    g) numărul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate, precum şi numărul plicurilor exterioare sau interioare anulate;
    ----------
    Lit. g) a alin. (1) al art. 96 a fost modificată de pct. 7 al art. 24 din LEGEA nr. 288 din 19 noiembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 866 din 19 noiembrie 2015.
    h) constatarea cu privire la modul de aplicare de către birourile electorale de circumscripţie a prevederilor art. 94;
    i) repartizarea pe ţară a mandatelor potrivit art. 94 şi desfăşurarea acestora pe circumscripţii electorale potrivit aceluiaşi articol;
    j) organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care, deşi au participat la alegeri, nu au obţinut niciun mandat de senator sau de deputat; totalizarea voturilor valabil exprimate pentru listele fiecăreia dintre aceste organizaţii şi constatarea organizaţiilor cărora li se cuvine câte un mandat de deputat; numele şi prenumele primului candidat de pe lista organizaţiei îndreptăţite la un mandat de deputat, care a întrunit cel mai mare număr de voturi; în cazul în care listele organizaţiei au obţinut un număr egal de voturi, desemnarea se face prin tragere la sorţi;
    k) modul de soluţionare a contestaţiilor şi întâmpinărilor primite.
    (2) Procesele-verbale se semnează de către preşedinte, de locţiitorul acestuia şi de ceilalţi membri ai Biroului Electoral Central în prezenţa cărora au fost întocmite şi se înaintează Senatului şi Camerei Deputaţilor, în vederea validării alegerilor, împreună cu dosarele întocmite de birourile electorale de circumscripţie. Lipsa semnăturii unor membri ai birourilor nu are influenţă asupra valabilităţii procesului-verbal şi a alegerilor. Preşedintele menţionează motivele care au împiedicat semnarea.


    Articolul 97

    Biroul Electoral Central publică rezultatele alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen util, pentru respectarea prevederilor art. 63 alin. (3) din Constituţia României, republicată.


    Capitolul XI Contravenţii şi sancţiuni


    Articolul 98

    Constituie contravenţii, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât să constituie potrivit legii penale infracţiuni, următoarele fapte:
    a) încălcarea prevederilor art. 49 alin. (2); înscrierea, cu bună ştiinţă, a unui alegător în mai multe liste electorale permanente, înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot, efectuarea de înregistrări sau radieri în Registrul electoral, cu încălcarea legislaţiei în vigoare;
    b) neefectuarea înregistrărilor ori a radierilor în Registrul electoral la termenele stabilite potrivit prezentei legi;
    c) efectuarea de operaţiuni în Registrul electoral sau în listele electorale permanente de către persoane neautorizate;
    d) încălcarea dispoziţiilor referitoare la afişarea propunerilor de candidaturi;
    e) refuzul de a pune la dispoziţia agenţilor constatatori prevăzuţi la art. 99 documentele şi actele necesare efectuării controlului;
    f) neluarea de către organizatori a măsurilor necesare desfăşurării normale a adunărilor electorale, precum şi distribuirea şi consumarea de băuturi alcoolice în timpul acestor adunări;
    g) distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a listelor electorale, a platformelor-program afişate sau a oricăror altor afişe ori anunţuri de propagandă electorală tipărite;
    h) nerespectarea dispoziţiilor art. 49 alin. (4); nerespectarea dispoziţiilor art. 79;
    i) acceptarea de către un cetăţean a candidaturii în mai multe circumscripţii electorale sau atât pentru Senat, cât şi pentru Camera Deputaţilor, cu excepţia candidaturilor propuse de organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale;
    j) nerespectarea deciziilor şi hotărârilor birourilor şi oficiilor electorale; nerespectarea hotărârilor, deciziilor şi instrucţiunilor Autorităţii Electorale Permanente;
    k) nerespectarea dispoziţiilor legale privind actualizarea delimitării secţiilor de votare;
    l) nerespectarea dispoziţiilor art. 65 alin. (2)-(6), art. 66-75, art. 77 şi 78 de către alte persoane decât radiodifuzori;
    m) tipărirea fără drept de buletine de vot, cu excepţia specimenului anulat pus la dispoziţia competitorilor electorali;
    n) refuzul de a permite accesul în secţia de votare al candidaţilor, al persoanelor acreditate, al membrilor birourilor şi oficiilor electorale şi al reprezentanţilor Autorităţii Electorale Permanente să asiste la desfăşurarea operaţiunilor electorale;
    o) refuzul de a se primi şi înregistra o sesizare, întâmpinare, contestaţie sau plângere scrisă înaintată în conformitate cu prevederile prezentei legi;
    p) refuzul de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi;
    q) înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate ori care refuză să semneze în lista electorală în care este înscris pentru primirea buletinului de vot şi a ştampilei de votare;
    r) neaplicarea pe actul de identitate a ştampilei cu menţiunea "VOTAT" sau a timbrului autocolant, precum şi reţinerea actului de identitate, fără motive întemeiate, de către membrii biroului electoral al secţiei de votare;
    s) întocmirea proceselor-verbale cu încălcarea dispoziţiilor prezentei legi;
    t) încălcarea prevederilor art. 16; continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum şi sfătuirea, în ziua votării, a alegătorilor la sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit partid politic, o anumită alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale ori un candidat independent;
    u) purtarea, pe durata votării, de către membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare sau de către persoanele acreditate de ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală;
    v) încălcarea de către membrii birourilor electorale a obligaţiei de a participa la activitatea acestor birouri;
    w) refuzul preşedintelui biroului electoral sau al locţiitorului acestuia de a elibera o copie certificată de pe procesul-verbal persoanelor îndreptăţite potrivit prevederilor prezentei legi;
    x) încălcarea de către asociaţii, fundaţii şi instituţii mass-media româneşti a condiţiilor prevăzute de lege pentru desemnarea observatorilor interni şi a reprezentanţilor instituţiilor mass-media;
    y) încălcarea de către persoanele acreditate a prevederilor art. 90;
    z) încălcarea prevederilor art. 88, 92 şi 93.


    Articolul 99

    (1) Contravenţiile prevăzute la art. 98 lit. b)-e), g)-i), k), l), n)-p), r), s), u)-w), x) şi y), se sancţionează cu amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei, cele de la lit. a), f), j), m), q), t) şi z), cu amendă de la 4.500 lei la 10.000 lei.
    (2) Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 98 şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) se fac de către:
    a) ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei Române şi ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Jandarmeriei Române, pentru faptele prevăzute la art. 98 lit. a), d), f), g), a doua teză a lit. h), lit. l), m), n), p), q), r), t), u), x), y), precum şi pentru fapta prevăzută la art. 98 lit. j), în cazul în care aceasta este săvârşită de către persoane fizice sau de către persoane juridice de drept privat;
    b) biroul electoral ierarhic superior, pentru faptele prevăzute la art. 98 lit. j), o), s), v), w) şi z) săvârşite de birourile electorale;
    c) Biroul Electoral Central, pentru faptele prevăzute la art. 98 lit. d) şi i);
    d) împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, pentru faptele prevăzute la art. 98 lit. a), b), c), e), prima teză a lit. h), lit. k), pentru fapta prevăzută la art. 98 lit. j) în cazul în care aceasta este săvârşită de partide politice, alianţe politice, organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, autorităţi ale administraţiei publice centrale sau locale.
    (3) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la alin. (1), agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.
    (4) Contravenţiilor prevăzute la art. 98 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.


    Titlul II Organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente


    Capitolul I Misiunea, organizarea şi aparatul de specialitate al Autorităţii Electorale Permanente


    Articolul 100

    (1) Autoritatea Electorală Permanentă este o instituţie administrativă autonomă cu personalitate juridică şi cu competenţă generală în materie electorală, care are misiunea de a asigura organizarea şi desfăşurarea alegerilor şi a referendumurilor, precum şi finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, cu respectarea Constituţiei, a legii şi a standardelor internaţionale şi europene în materie.
    (2) Autoritatea Electorală Permanentă îşi desfăşoară activitatea cu respectarea principiilor independenţei, imparţialităţii, legalităţii, transparenţei, eficienţei, profesionalismului, responsabilităţii, sustenabilităţii, predictibilităţii şi legitimităţii.


    Articolul 101

    (1) Autoritatea Electorală Permanentă este condusă de un preşedinte, cu rang de ministru, ajutat de 2 vicepreşedinţi cu rang de secretar de stat.
    (2) Preşedintele este numit prin hotărâre adoptată în şedinţă comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor, la propunerea grupurilor parlamentare, dintre personalităţile cu pregătire şi experienţă în domeniul juridic sau administrativ. Este numit preşedinte candidatul care întruneşte majoritatea voturilor deputaţilor şi senatorilor.
    (3) Preşedintele este ajutat de 2 vicepreşedinţi cu rang de secretar de stat, unul numit de Preşedintele României, iar celălalt de prim-ministru.
    (4) Preşedintele şi vicepreşedinţii nu pot fi membri ai unui partid politic.
    (5) Mandatul preşedintelui şi mandatele vicepreşedinţilor Autorităţii Electorale Permanente sunt de câte 8 ani şi pot fi reînnoite o singură dată.
    (6) Mandatul preşedintelui sau vicepreşedinţilor încetează în următoarele situaţii:
    a) expirarea mandatului;
    b) demisie;
    c) revocare;
    d) deces.
    (7) Preşedintele şi vicepreşedinţii pot fi revocaţi din funcţie, pentru motive temeinice, de către autorităţile care i-au numit.
    (8) Autoritatea Electorală Permanentă, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, îşi aprobă proiectul de buget propriu, înaintea dezbaterii bugetului de stat, şi îl înaintează Guvernului în vederea includerii lui în bugetul de stat. Includerea cheltuielilor de capital în bugetul propriu se face cu consultarea Guvernului.
    (9) Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente este ordonator principal de credite. În îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, preşedintele emite ordine.
    (10) Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente beneficiază de o indemnizaţie egală cu indemnizaţia stabilită pentru preşedintele Curţii de Conturi, în condiţiile legii. Vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente beneficiază de o indemnizaţie egală cu indemnizaţia stabilită pentru vicepreşedinţii Curţii de Conturi, în condiţiile legii.
    (11) Autoritatea Electorală Permanentă are un secretar general. Secretarul general este numit de prim-ministru pe bază de concurs, în condiţiile legii.
    (12) În lipsa preşedintelui, atribuţiile acestuia sunt îndeplinite de unul dintre vicepreşedinţi, stabilit prin ordin.


    Articolul 102

    (1) Autoritatea Electorală Permanentă are un aparat propriu de specialitate.
    (2) Organizarea şi funcţionarea aparatului propriu al Autorităţii Electorale Permanente, numărul de posturi, statutul personalului, atribuţiile acestuia şi structura organizatorică se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare, aprobat prin hotărâre a birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, la propunerea Autorităţii Electorale Permanente. Personalul Autorităţii Electorale Permanente are acelaşi statut cu personalul din aparatul celor două Camere ale Parlamentului. Cabinetele demnitarilor sunt organizate în baza prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administraţia publică centrală, aprobată cu modificări prin Legea nr. 760/2001, cu modificările şi completările ulterioare, pentru ministru şi, respectiv, pentru secretar de stat. La organizarea şi funcţionarea aparatului propriu nu se aplică prevederile art. XVI din titlul III al cărţii a II-a din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 229/2008 privind măsuri pentru reducerea unor cheltuieli la nivelul administraţiei publice, aprobată prin Legea nr. 144/2009.
    (3) Autoritatea Electorală Permanentă poate avea filiale şi birouri în fiecare judeţ şi municipiul Bucureşti. Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea filialelor şi a birourilor, numărul de posturi, precum şi atribuţiile acestora se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare a Autorităţii Electorale Permanente.
    (4) Salarizarea personalului din aparatul de specialitate al Autorităţii Electorale Permanente se face la nivelul prevăzut de lege pentru personalul din aparatul celor două Camere ale Parlamentului.
    (5) Întreg personalul beneficiază de sporuri sau alte adaosuri salariale stabilite potrivit legii, calculate la salariul de bază lunar brut sau la indemnizaţia de încadrare corespunzătoare funcţiei în care sunt încadraţi. Prin personalul Autorităţii Electorale Permanente se înţelege personalul salarizat şi indemnizat, numit în condiţiile legii.
    (6) Prevederile Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător personalului din aparatul de specialitate al Autorităţii Electorale Permanente.
    (7) Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente numeşte, promovează, eliberează sau destituie din funcţie personalul din aparatul de specialitate al Autorităţii Electorale Permanente, conform legii.
    (8) Personalul aparatului de specialitate al Autorităţii Electorale Permanente cu statut de înalt funcţionar public parlamentar este numit, eliberat sau destituit din funcţie cu avizul birourilor permanente reunite ale celor două Camere ale Parlamentului. Persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică şi cele care ocupă funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici, care nu au domiciliu şi nici locuinţă proprietate personală în municipiul Bucureşti, beneficiază de diurnă de deplasare, stabilită prin regulamentul de organizare şi funcţionare a Autorităţii Electorale Permanente.
    (9) Personalul aparatului de specialitate al Autorităţii Electorale Permanente cu statut de funcţionar public parlamentar nu poate face parte din partide politice sau formaţiuni politice.


    Capitolul II Atribuţiile Autorităţii Electorale Permanente


    Articolul 103

    (1) Autoritatea Electorală Permanentă exercită următoarele atribuţii principale:
    a) elaborează propuneri privitoare la asigurarea logisticii necesare desfăşurării alegerilor, pe care le transmite spre însuşire Guvernului şi autorităţilor administraţiei publice locale, şi urmăreşte modul de îndeplinire a propunerilor;
    b) urmăreşte modul de delimitare a secţiilor de votare, de stabilire a localurilor secţiilor de vot şi a sediilor birourilor electorale;
    c) urmăreşte realizarea din timp a dotărilor specifice secţiilor de votare: urne şi cabine tipizate, ştampile, tuşiere, recipiente pentru transportul buletinelor de vot şi altele asemenea; controlează modul de păstrare a acestora între perioadele electorale;
    d) urmăreşte modul de asigurare a fondurilor necesare realizării eşalonate, din timp, a logisticii necesare desfăşurării procesului electoral;
    e) monitorizează securitatea secţiilor de votare, a buletinelor de vot şi a celorlalte documente şi materiale specifice perioadei electorale;
    f) monitorizează întocmirea şi tipărirea listelor electorale permanente; monitorizează şi controlează actualizarea Registrului electoral;
    g) administrează Registrul electoral şi Registrul secţiilor de votare;
    h) controlează şi monitorizează îndeplinirea sarcinilor care revin autorităţilor publice şi altor organisme în pregătirea şi organizarea proceselor electorale;
    i) asigură, în limita competenţelor sale, aplicarea unitară a dispoziţiilor legale referitoare la organizarea alegerilor şi a referendumurilor;
    j) elaborează studii şi propuneri vizând îmbunătăţirea sistemului electoral, pe care le dă publicităţii şi le prezintă autorităţilor publice, partidelor politice, precum şi organizaţiilor neguvernamentale interesate;
    k) prezintă Parlamentului, în maximum 3 luni de la încheierea alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, pentru Preşedintele României, pentru Parlamentul European şi pentru autorităţile administraţiei publice locale sau a unui referendum naţional, un raport asupra organizării şi desfăşurării alegerilor, respectiv a referendumului, cuprinzând referiri la participarea la scrutin, modul de desfăşurare a acestuia, abaterile şi neajunsurile, inclusiv de ordin legislativ, constatate şi rezultatul consultării; raportul se dă publicităţii sub forma unei cărţi albe;
    l) implementează programe de informare şi educare a alegătorilor asupra sistemului electoral românesc şi asupra respectării deontologiei electorale şi asigură popularizarea acestora;
    m) organizează programe specifice de instruire şi formare profesională în materie electorală pentru personalul autorităţilor şi instituţiilor, cu atribuţii în organizarea şi desfăşurarea alegerilor, precum şi pentru persoanele care pot deveni membri ai birourilor electorale şi operatori de calculator în secţiile de votare;
    n) elaborează programe şi stabileşte proceduri unitare privind exercitarea dreptului de vot de către persoanele cu dizabilităţi şi asigură popularizarea acestora;
    o) elaborează proiectul bugetului propriu, care se aprobă prin legea bugetului de stat;
    p) întocmeşte lista cu personalul de specialitate atestat de Institutul Naţional de Statistică, care participă la centralizarea, prelucrarea datelor şi constatarea rezultatelor alegerilor;
    q) coordonează sistemul informaţional electoral naţional;
    r) achiziţionează, în condiţiile legii, aplicaţiile şi/sau serviciile informatice utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării;
    s) elaborează şi supune Guvernului spre aprobare, împreună cu Ministerul Afacerilor Interne, data alegerilor şi calendarul acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale;
    ş) elaborează şi supune Guvernului spre aprobare, împreună cu Ministerul Afacerilor Interne, proiectele de hotărâri specifice bunei organizări şi desfăşurări a alegerilor;
    t) elaborează proiecte de acte normative pentru îmbunătăţirea şi perfecţionarea sistemului electoral românesc, pe care le supune Guvernului spre analiză şi exercitare a dreptului de iniţiativă legislativă;
    ţ) prezintă Guvernului spre aprobare, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Afacerilor Interne, proiectul hotărârii Guvernului privind aprobarea cheltuielilor necesare pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor;
    u) certifică spre neschimbare, cu 10 zile înainte de data alegerilor, aplicaţiile informatice utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării şi le pune la dispoziţia partidelor politice şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale înscrise în competiţia electorală, la cererea scrisă a acestora;
    v) face propuneri Guvernului pentru stabilirea datei de organizare şi desfăşurare a alegerilor parţiale pentru autorităţile administraţiei publice locale şi sprijină organizarea acestora;
    w) veghează la respectarea legii privind organizarea şi desfăşurarea referendumurilor locale;
    x) asigură aplicarea legislaţiei privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale;
    y) organizează conferinţe, seminare şi congrese naţionale şi internaţionale în domeniul său de activitate;
    z) asigură transparenţa cheltuielilor efectuate pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor şi referendumurilor.
    (2) Autoritatea Electorală Permanentă prezintă Parlamentului anual un raport asupra activităţii sale, conform legii.
    (3) Autoritatea Electorală Permanentă îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege.


    Articolul 104

    (1) În îndeplinirea atribuţiilor sale, Autoritatea Electorală Permanentă adoptă decizii, hotărâri şi instrucţiuni, care se semnează de preşedinte şi se contrasemnează de vicepreşedinţi.
    (2) Hotărârile şi instrucţiunile Autorităţii Electorale Permanente care au caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    (3) Hotărârile şi instrucţiunile Autorităţii Electorale Permanente care nu au caracter normativ, precum şi deciziile Autorităţii Electorale Permanente se comunică persoanelor interesate şi se aduc la cunoştinţă publică prin afişare pe site-ul propriu.


    Capitolul III Organizarea şi funcţionarea Centrului "Expert electoral"


    Articolul 105

    (1) În subordinea Autorităţii Electorale Permanente se înfiinţează Centrul "Expert electoral", cu personalitate juridică, care are următoarele obiective:
    a) sprijinirea fundamentării şi a punerii în aplicare a strategiilor Autorităţii Electorale Permanente;
    b) creşterea nivelului de cunoştinţe şi abilităţi ale persoanelor implicate în pregătirea, organizarea şi desfăşurarea proceselor electorale;
    c) îmbunătăţirea accesului la instrumentele juridice internaţionale şi regionale în domeniul electoral, la legislaţia electorală naţională, la jurisprudenţa şi doctrina din acest domeniu;
    d) informarea şi educarea alegătorilor şi a competitorilor electorali în spiritul principiilor şi standardelor internaţionale în domeniul electoral;
    e) dezvoltarea integrităţii electorale.
    (2) Centrul "Expert electoral" este condus de un director, numit în funcţie de preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, pe bază de concurs, în condiţiile legii.
    (3) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Centrului "Expert electoral" şi numărul de posturi se aprobă prin hotărâre a birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, la propunerea preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente.
    (4) Personalul Centrului "Expert electoral" este asimilat din punctul de vedere al statutului şi al salarizării cu personalul Autorităţii Electorale Permanente.
    (5) Personalul Autorităţii Electorale Permanente poate desfăşura activităţi cu plata cu ora în cadrul Centrului "Expert electoral", în condiţiile stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare al acestuia.


    Articolul 106

    (1) Centrul "Expert electoral" îndeplineşte următoarele atribuţii:
    a) elaborează analize, studii şi rapoarte de cercetare în domeniul electoral, la solicitarea Autorităţii Electorale Permanente; Parlamentul, Guvernul şi Preşedintele României pot solicita Autorităţii Electorale Permanente elaborarea de analize, studii şi rapoarte de cercetare în domeniul electoral de către Centrul "Expert electoral";
    b) prestează servicii de consultanţă în domeniul electoral, pe bază de contracte încheiate cu persoane fizice sau juridice;
    c) organizează şi realizează programe de formare, specializare, educare sau instruire în domeniul electoral;
    d) elaborează, editează, tipăreşte şi difuzează în ţară şi în străinătate publicaţii în domeniul electoral;
    e) organizează sesiuni, conferinţe şi manifestări ştiinţifice în domeniul electoral.
    (2) În vederea efectuării atribuţiilor prevăzute la alin. (1), Centrul "Expert electoral" poate încheia, în condiţiile legii, parteneriate, acorduri de cooperare şi contracte cu alte instituţii publice ori private şi/sau cu specialişti din ţară şi din străinătate.


    Articolul 107

    (1) Finanţarea cheltuielilor de funcţionare şi de capital ale Centrului "Expert electoral" se asigură din alocaţii de la bugetul de stat şi din venituri proprii.
    (2) Finanţarea cheltuielilor de personal ale Centrului "Expert electoral" se asigură din alocaţii de la bugetul de stat.
    (3) Acordarea alocaţiilor bugetare prevăzute la alin. (1) şi (2) se face prin bugetul Autorităţii Electorale Permanente.
    (4) Veniturile proprii ale Centrului "Expert electoral" se constituie din:
    a) donaţii şi sponsorizări, în condiţiile legii;
    b) venituri obţinute din contracte de consultanţă şi cercetare;
    c) taxe de participare la activităţile de instruire, formare, specializare şi educare;
    d) vânzarea produselor editoriale;
    e) taxe de participare la sesiuni, conferinţe şi manifestări ştiinţifice;
    f) alte activităţi asimilate, efectuate pe bază de contracte sau în parteneriat public-privat ori cu alte instituţii publice;
    g) finanţări nerambursabile.
    (5) Cheltuielile privind activităţile prevăzute la art. 106 alin. (1) lit. b)-e) se finanţează din veniturile proprii ale Centrului "Expert electoral".


    Titlul III Dispoziţii tranzitorii şi finale


    Articolul 108

    (1) Cheltuielile pentru efectuarea operaţiunilor electorale se suportă de la bugetul de stat.
    (2) Sediul şi dotarea Biroului Electoral Central şi ale biroului electoral al circumscripţiei electorale pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării se asigură de către Guvern, ale birourilor electorale de circumscripţie, de către prefecţi şi de preşedinţii consiliilor judeţene, respectiv de către primarul general al municipiului Bucureşti, iar ale oficiilor electorale, precum şi ale birourilor electorale ale secţiilor de votare, de către primar, împreună cu prefecţii.
    (3) Actele întocmite în exercitarea drepturilor electorale prevăzute în prezentul titlu sunt scutite de taxa de timbru.


    Articolul 109

    (1) Guvernul asigură, pentru sprijinirea activităţii birourilor electorale, statisticienii necesari, Autoritatea Electorală Permanentă, împreună cu Ministerul Afacerilor Interne, personalul tehnic auxiliar necesar, iar Autoritatea Electorală Permanentă, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, asigură personalul auxiliar la biroul electoral al circumscripţiei pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării.
    (2) Pe perioada cât funcţionează birourile şi oficiile electorale, membrii acestora, statisticienii, personalul tehnic auxiliar şi operatorii de calculator se consideră detaşaţi şi primesc o indemnizaţie stabilită prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Autorităţii Electorale Permanente. Preşedinţii birourilor electorale, locţiitorii acestora şi membrii primesc indemnizaţia de la data încheierii proceselor-verbale de învestire.
    (3) Pentru indemnizaţiile prevăzute la alin. (2) se reţine, se datorează şi se virează numai impozitul pe venit, potrivit legii.


    Articolul 110

    (1) Autoritatea Electorală Permanentă, cu sprijinul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi al Institutului Naţional de Statistică, asigură implementarea şi gestionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, pe baza datelor şi informaţiilor din Registrul electoral şi Registrul secţiilor de votare.
    (2) Normele metodologice privind funcţionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, selecţia şi desemnarea operatorilor de calculator ai birourilor electorale ale secţiilor de votare se aprobă prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente.
    (3) Pentru implementarea şi funcţionarea pe durata alegerilor a Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal se va utiliza, de regulă, infrastructura informatică deţinută de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi de unităţile de învăţământ, sub coordonarea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.
    (4) Serviciul de Telecomunicaţii Speciale asigură serviciile de telefonie specială şi de comunicaţii de voce şi date, necesare birourilor şi oficiilor electorale, precum şi funcţionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal. Sumele necesare pentru acoperirea acestor cheltuieli se asigură din bugetul de stat.


    Articolul 111

    Sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor generate de activităţile Ministerului Afacerilor Interne din domeniul ordinii şi siguranţei publice pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor, respectiv sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor cu tipărirea proceselor-verbale pentru centralizarea rezultatului votării la nivel naţional, se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne, respectiv prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, pentru Institutul Naţional de Statistică.


    Articolul 112

    (1) Sumele necesare acoperirii cheltuielilor efectuate de către instituţiile prefectului pentru confecţionarea ştampilelor birourilor electorale de circumscripţie şi a ştampilelor de control ale secţiilor de votare, imprimarea buletinelor de vot, transportul, ambalarea şi distribuirea materialelor, documentelor şi a tipizatelor prevăzute de lege pentru desfăşurarea procesului electoral, precum şi plata indemnizaţiilor membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, ale birourilor electorale, plata personalului tehnic auxiliar al acestor birouri şi a operatorilor de calculator din secţiile de votare se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne, pentru instituţiile prefectului.
    (2) Sumele necesare acoperirii cheltuielilor efectuate de către Ministerul Afacerilor Interne pentru plata hârtiei efectiv consumate la imprimarea buletinelor de vot şi confecţionarea ştampilelor cu menţiunea "VOTAT" şi a timbrelor autocolante se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne.


    Articolul 113

    (1) Ministerul Afacerilor Interne, prin Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, asigură hârtia necesară pentru imprimarea buletinelor de vot.
    (2) Ministerul Afacerilor Interne repartizează, pe bază de proces-verbal, instituţiilor prefectului cantităţile de hârtie necesare imprimării buletinelor de vot.
    (3) Cantitatea de hârtie aflată în ambalaje originale intacte, rămasă neutilizată, se restituie de către instituţiile prefectului unităţilor teritoriale ale Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale de unde a fost ridicată, în termen de 10 zile de la publicarea rezultatelor alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, pe bază de proces-verbal de predare-preluare.
    (4) Plata hârtiei efectiv consumate, după restituirea prevăzută la alin. (3), facturată la preţ de înregistrare în contabilitate, se face de către Ministerul Afacerilor Interne, în termen de 30 de zile de la publicarea rezultatelor alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    (5) Instituţiile prefectului asigură imprimarea buletinelor de vot, în vederea garantării securităţii acestor documente.


    Articolul 114

    (1) Odată cu data alegerilor, Guvernul stabileşte, prin hotărâre, la propunerea Autorităţii Electorale Permanente şi a Ministerului Afacerilor Interne, calendarul acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale, cheltuielile necesare pregătirii şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor şi măsurile tehnice necesare bunei organizări şi desfăşurări a alegerilor. Hotărârea privind stabilirea datei alegerilor, hotărârea privind cheltuielile necesare pregătirii şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor, hotărârea privind măsurile tehnice necesare bunei organizări şi desfăşurări a alegerilor şi hotărârea pentru aprobarea programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare organizării şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor se publică împreună în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    (2) Modelul listei electorale permanente, modelul listei electorale suplimentare, modelul extrasului de pe lista electorală permanentă şi suplimentară, precum şi al ştampilelor birourilor electorale de circumscripţie şi ale Biroului Electoral Central, modelul buletinului de vot, modelul ştampilei de control şi al ştampilei cu menţiunea "VOTAT", modelul timbrului autocolant, modelul proceselor-verbale pentru consemnarea rezultatului votării şi modelul certificatului doveditor al alegerii sunt stabilite prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    (3) Predarea şi primirea formularelor, ştampilelor şi celorlalte materiale necesare votării se fac pe bază de proces-verbal.
    (4) Autoritatea Electorală Permanentă stabileşte un set de condiţii minimale pe care trebuie să le îndeplinească locaţiile în care vor fi organizate secţiile de votare, precum şi privind dotarea minimală a acestora.
    (5) Ministerul Afacerilor Externe şi Autoritatea Electorală Permanentă asigură informarea cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate cu privire la înregistrarea în Registrul electoral, condiţiile de votare în străinătate, precum şi la locurile de desfăşurare a votării în străinătate.


    Articolul 115

    (1) Judecarea de către instanţe a întâmpinărilor, a contestaţiilor sau a oricăror altor cereri privind procesul electoral se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanţa preşedinţială, cu participarea obligatorie a procurorului.
    (2) Împotriva hotărârilor definitive, pronunţate de instanţele judecătoreşti potrivit prezentei legi, nu există cale de atac.
    (3) Hotărârile definitive ale instanţelor judecătoreşti, pronunţate ca urmare a întâmpinărilor, a contestaţiilor sau a oricăror altor cereri privind procesul electoral, se comunică de îndată birourilor electorale interesate.


    Articolul 116

    (1) Termenele pe zile, prevăzute de prezenta lege, se calculează din ziua când încep să curgă, care este luată în calcul, până inclusiv în ziua când se împlinesc, chiar dacă acestea nu sunt zile lucrătoare, până la ora 24,00 a zilei respective.
    (2) Termenele pe ore prevăzute de prezenta lege încep să curgă de la ora 0,00 a zilei următoare.
    (3) Pe întreaga perioadă a alegerilor, birourile electorale funcţionează conform programului de lucru stabilit de Biroul Electoral Central, prin decizie. Instanţele judecătoreşti trebuie să asigure permanenţa activităţii în vederea exercitării de către cetăţeni a drepturilor electorale. În ziua alegerilor, instanţele de judecată asigură permanenţa activităţii.


    Articolul 117

    (1) Persoanele lipsite de drepturile electorale prin hotărâre judecătorească definitivă nu participă la vot şi nu sunt avute în vedere la stabilirea numărului total al alegătorilor, pe întreaga durată stabilită prin hotărâre.
    (2) Pentru persoanele reţinute, deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă ori asupra cărora s-a dispus măsura preventivă a arestului la domiciliu sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 85 alin. (11) şi (12) privind urna specială, în măsura în care se solicită această modalitate de vot. Procedura de exercitare a dreptului de vot de către această categorie de alegători este stabilită prin decizie a Biroului Electoral Central.
    (3) În condiţiile alin. (2) votează numai persoanele care sunt înscrise în listele electorale permanente ale circumscripţiei electorale în care au loc alegeri.


    Articolul 118

    (1) În sensul prezentei legi, prin competitori electorali se înţelege partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile legal constituite ale cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale, care participă la alegeri, precum şi candidaţii independenţi.
    (2) În sensul prezentei legi, prin partide politice parlamentare se înţelege partidele şi alte formaţiuni politice care au grup parlamentar propriu în cel puţin una din Camerele Parlamentului şi care au obţinut în urma ultimelor alegeri pentru Parlamentul României mandate de deputaţi sau senatori pentru candidaţii înscrişi pe listele acestora ori pe listele unei alianţe politice sau electorale din care au făcut parte partidele ori formaţiunile politice respective, precum şi alianţele politice sau electorale care au în componenţă astfel de partide ori formaţiuni politice.
    (3) În sensul prezentei legi, prin corpul experţilor electorali se înţelege evidenţa permanentă a persoanelor care pot deveni preşedinţi ai birourilor electorale ale secţiilor de votare din ţară sau locţiitori ai acestora, înfiinţată, gestionată şi actualizată de către Autoritatea Electorală Permanentă.
    (4) În sensul prezentei legi, prin corpul experţilor electorali din străinătate se înţelege evidenţa permanentă a persoanelor care pot deveni preşedinţi ai birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate sau locţiitori ai acestora, înfiinţată, gestionată şi actualizată de către Autoritatea Electorală Permanentă.


    Articolul 119

    În sensul prezentei legi, prin perioadă electorală se înţelege intervalul de timp care începe la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor şi se încheie odată cu publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului scrutinului. Perioada electorală cuprinde intervalul de timp dintre data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor şi data începerii campaniei electorale, campania electorală, desfăşurarea efectivă a votării, numărarea şi centralizarea voturilor, stabilirea rezultatului votării, atribuirea mandatelor şi publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.


    Articolul 120

    Prevederile prezentei legi privind corpul experţilor electorali, secţiile de votare, Registrul electoral şi listele electorale permanente se aplică în mod corespunzător alegerilor pentru Preşedintele României, alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale, alegerilor pentru Parlamentul European, precum şi referendumurilor naţionale şi locale.


    Articolul 121

    (1) Buletinele de vot întrebuinţate şi listele electorale utilizate, precum şi celelalte materiale deţinute de către birourile electorale de circumscripţie se predau de către birourile electorale de circumscripţie prefecţilor care le păstrează în arhivă, separat de celelalte documente, timp de 3 luni de la data publicării rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    (2) După expirarea termenului prevăzut la alin. (1), prefecţii predau buletinele de vot întrebuinţate, listele electorale utilizate, buletinele de vot anulate şi neutilizate, ştampilele şi celelalte materiale deţinute de către birourile electorale de circumscripţie sau utilizate în desfăşurarea votării pentru topire operatorilor economici specializaţi, pe bază de proces-verbal.
    (3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare.
    (4) Arhiva Biroului Electoral Central este predată Autorităţii Electorale Permanente, care o păstrează conform Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, republicată.


    Articolul 122

    Guvernul asigură Autorităţii Electorale Permanente sediul şi mijloacele materiale şi financiare necesare bunei funcţionări. În acest sens va prevedea, în proiectul legii bugetului de stat, bugetul necesar funcţionării Autorităţii Electorale Permanente.


    Articolul 123

    La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008, cu modificările şi completările ulterioare.

    Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

    PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

    VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

    PREŞEDINTELE SENATULUI

    CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

    Bucureşti, 20 iulie 2015.
    Nr. 208.

    Anexa 1

    Denumirea, numerotarea şi numărul
    de mandate aferent circumscripţiilor electorale
    *Font 9*
     ┌────────────────────────────────┬─────────────────┬───────────────┬──────────────┐
     │ Numărul │ Delimitarea │ Numărul │ Numărul │
     │ circumscripţiei electorale │ teritorială a │ de mandate │de mandate │
     │ │circumscripţiei │ de senatori │de deputaţi │
     │ │ electorale │ pentru │ pentru │
     │ │ │ fiecare │ fiecare │
     │ │ │circumscripţie │circumscripţie│
     │ │ │ electorală │ electorală │
     ├────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┤
     │Circumscripţia electorală nr. 1 │judeţul Alba │ 2 │ 5 │
     ├────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┤
     │Circumscripţia electorală nr. 2 │judeţul Arad │ 3 │ 7 │
     ├────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┤
     │Circumscripţia electorală nr. 3 │judeţul Argeş │ 4 │ 9 │
     ├────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┤
     │Circumscripţia electorală nr. 4 │judeţul Bacău │ 4 │ 10 │
     ├────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┤
     │Circumscripţia electorală nr. 5 │judeţul Bihor │ 4 │ 9 │
     ├────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┤
     │Circumscripţia electorală nr. 6 │judeţul │ 2 │ 5 │
     │ │Bistriţa-Năsăud │ │ │
     ├────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┤
     │Circumscripţia electorală nr. 7 │judeţul Botoşani │ 3 │ 6 │
     ├────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┤
     │Circumscripţia electorală nr. 8 │judeţul Braşov │ 4 │ 9 │
     ├────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┤
     │Circumscripţia electorală nr. 9 │judeţul Brăila │ 2 │ 5 │
     ├────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┤
     │Circumscripţia electorală nr. 10│judeţul Buzău │ 3 │ 7 │
     ├────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┤
     │Circumscripţia electorală nr. 11│judeţul │ 2 │ 5 │
     │ │Caraş-Severin │ │ │
     ├────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┤
     │Circumscripţia electorală nr. 12│judeţul Călăraşi │ 2 │ 4 │
     ├────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┤
     │Circumscripţia electorală nr. 13│judeţul Cluj │ 4 │ 10 │
     ├────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┤
     │Circumscripţia electorală nr. 14│judeţul Constanţa│ 5 │ 11 │
     ├────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┤
     │Circumscripţia electorală nr. 15│judeţul Covasna │ 2 │ 4 │
     ├────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┤
     │Circumscripţia electorală nr. 16│judeţul Dâmboviţa│ 3 │ 7 │
     ├────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┤
     │Circumscripţia electorală nr. 17│judeţul Dolj │ 4 │ 10 │
     ├────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┤
     │Circumscripţia electorală nr. 18│judeţul Galaţi │ 4 │ 9 │
     ├────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┤
     │Circumscripţia electorală nr. 19│judeţul Giurgiu │ 2 │ 4 │
     ├────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┤
     │Circumscripţia electorală nr. 20│judeţul Gorj │ 2 │ 5 │
     ├────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┤
     │Circumscripţia electorală nr. 21│judeţul Harghita │ 2 │ 5 │
     ├────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┤
     │Circumscripţia electorală nr. 22│judeţul Hunedoara│ 3 │ 6 │
     ├────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┤
     │Circumscripţia electorală nr. 23│judeţul Ialomiţa │ 2 │ 4 │
     ├────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┤
     │Circumscripţia electorală nr. 24│judeţul Iaşi │ 5 │ 12 │
     ├────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┤
     │Circumscripţia electorală nr. 25│judeţul Ilfov │ 2 │ 5 │
     ├────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┤
     │Circumscripţia electorală nr. 26│judeţul Maramureş│ 3 │ 7 │
     ├────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┤
     │Circumscripţia electorală nr. 27│judeţul Mehedinţi│ 2 │ 4 │
     ├────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┤
     │Circumscripţia electorală nr. 28│judeţul Mureş │ 4 │ 8 │
     ├────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┤
     │Circumscripţia electorală nr. 29│judeţul Neamţ │ 3 │ 8 │
     ├────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┤
     │Circumscripţia electorală nr. 30│judeţul Olt │ 3 │ 6 │
     ├────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┤
     │Circumscripţia electorală nr. 31│judeţul Prahova │ 5 │ 11 │
     ├────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┤
     │Circumscripţia electorală nr. 32│judeţul Satu Mare│ 2 │ 5 │
     ├────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┤
     │Circumscripţia electorală nr. 33│judeţul Sălaj │ 2 │ 4 │
     ├────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┤
     │Circumscripţia electorală nr. 34│judeţul Sibiu │ 3 │ 6 │
     ├────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┤
     │Circumscripţia electorală nr. 35│judeţul Suceava │ 4 │ 10 │
     ├────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┤
     │Circumscripţia electorală nr. 36│judeţul Teleorman│ 2 │ 5 │
     ├────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┤
     │Circumscripţia electorală nr. 37│judeţul Timiş │ 4 │ 10 │
     ├────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┤
     │Circumscripţia electorală nr. 38│judeţul Tulcea │ 2 │ 4 │
     ├────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┤
     │Circumscripţia electorală nr. 39│judeţul Vaslui │ 3 │ 7 │
     ├────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┤
     │Circumscripţia electorală nr. 40│judeţul Vâlcea │ 2 │ 6 │
     ├────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┤
     │Circumscripţia electorală nr. 41│judeţul Vrancea │ 2 │ 5 │
     ├────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┤
     │Circumscripţia electorală nr. 42│municipiul │ 13 │ 29 │
     │ │Bucureşti │ │ │
     ├────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┤
     │Circumscripţia electorală nr. 43│Circumscripţia │ 2 │ 4 │
     │ │electorală pentru│ │ │
     │ │cetăţenii români │ │ │
     │ │cu domiciliul │ │ │
     │ │în afara ţării │ │ │
     └────────────────────────────────┴─────────────────┴───────────────┴──────────────┘


    Anexa 2

    Modelul listei susţinătorilor
    ..................................
    Denumirea partidului politic sau alianţei politice (ori menţiunea "Candidat independent", după caz)
    Semnul electoral al partidului politic sau alianţei politice
     ┌─────────────┐
     │ │
     └─────────────┘

                        LISTA SUSŢINĂTORILOR
             pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor
                 - .................................... -
                          (data alegerilor)

     ┌────┬───────┬─────┬────────┬────────┬──────────────────────┬─────────┐
     │Nr. │Prenume│Nume │ Data │ Adresa │ Act de identitate │Semnătura│
     │crt.│ │ │naşterii│ ├────────┬─────┬───────┤ │
     │ │ │ │ │ │Denumire│Seria│Numărul│ │
     ├────┼───────┼─────┼────────┼────────┼────────┼─────┼───────┼─────────┤
     │ 1 │ │ │ │ │ │ │ │ │
     ├────┼───────┼─────┼────────┼────────┼────────┼─────┼───────┼─────────┤
     │ 2 │ │ │ │ │ │ │ │ │
     ├────┼───────┼─────┼────────┼────────┼────────┼─────┼───────┼─────────┤
     │ 3 │ │ │ │ │ │ │ │ │
     ├────┼───────┼─────┼────────┼────────┼────────┼─────┼───────┼─────────┤
     │ 4 │ │ │ │ │ │ │ │ │
     ├────┼───────┼─────┼────────┼────────┼────────┼─────┼───────┼─────────┤
     │ 5 │ │ │ │ │ │ │ │ │
     ├────┼───────┼─────┼────────┼────────┼────────┼─────┼───────┼─────────┤
     │ 6 │ │ │ │ │ │ │ │ │
     ├────┼───────┼─────┼────────┼────────┼────────┼─────┼───────┼─────────┤
     │ 7 │ │ │ │ │ │ │ │ │
     ├────┼───────┼─────┼────────┼────────┼────────┼─────┼───────┼─────────┤
     │ 8 │ │ │ │ │ │ │ │ │
     ├────┼───────┼─────┼────────┼────────┼────────┼─────┼───────┼─────────┤
     │ 9 │ │ │ │ │ │ │ │ │
     ├────┼───────┼─────┼────────┼────────┼────────┼─────┼───────┼─────────┤
     │ 10 │ │ │ │ │ │ │ │ │
     ├────┼───────┼─────┼────────┼────────┼────────┼─────┼───────┼─────────┤
     │ 11 │ │ │ │ │ │ │ │ │
     ├────┼───────┼─────┼────────┼────────┼────────┼─────┼───────┼─────────┤
     │ 12 │ │ │ │ │ │ │ │ │
     ├────┼───────┼─────┼────────┼────────┼────────┼─────┼───────┼─────────┤
     │ 13 │ │ │ │ │ │ │ │ │
     ├────┼───────┼─────┼────────┼────────┼────────┼─────┼───────┼─────────┤
     │ 14 │ │ │ │ │ │ │ │ │
     ├────┼───────┼─────┼────────┼────────┼────────┼─────┼───────┼─────────┤
     │ 15 │ │ │ │ │ │ │ │ │
     └────┴───────┴─────┴────────┴────────┴────────┴─────┴───────┴─────────┘

    Subsemnatul, .................., domiciliat în ................., născut la data de .............. în comuna/oraşul/municipiul .................., judeţul ............., posesor al C.I.(B.I.) seria ...... nr. ......., declar pe propria răspundere că toate datele şi semnăturile cuprinse în prezenta listă, care are un număr de ....... poziţii, corespund realităţii.
    Data ........... Localitatea ......... Semnătura ..........
    -----