LEGE Nr. 15 din 2 aprilie 1996
privind statutul şi regimul refugiatilor în România
EMITENT
  • PARLAMENTUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL NR. 69 din 5 aprilie 1996



    Parlamentul României adopta prezenta lege.

    Capitolul 1 Dispoziţii generale


    Articolul 1

    În România statutul de refugiat se acordă, la cerere, strainului care dovedeşte ca în ţara sa de origine are temeri justificate de a fi persecutat pentru considerente de rasa, naţionalitate, religie, apartenenţa la un anumit grup social sau pentru opiniile sale politice.
    Prin termenul ţara de origine, în cazul unei persoane care deţine mai multe cetăţenii, se înţelege fiecare ţara al carei cetăţean este, iar în cazul unei persoane fără cetăţenie, ţara în care aceasta îşi are domiciliul.
    Strainul care obţine statutul de refugiat în România se supune legislaţiei române şi convenţiilor internaţionale referitoare la statutul refugiatilor, la care România este parte.


    Articolul 2

    Statutul de refugiat se poate acorda din considerente umanitare şi strainului care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 1 alin. 1.


    Articolul 3

    Statutul de refugiat se acordă, la cerere, şi sotiei sau, după caz, soţului şi copiilor minori ai refugiatilor, cu excepţia cazurilor în care aceste categorii de persoane se afla în una dintre situaţiile prevăzute la art. 4


    Articolul 4

    Nu poate fi acordat statutul de refugiat strainului care:
    a) a comis o infracţiune împotriva păcii sau omenirii ori o infracţiune în sensul convenţiilor internaţionale la care România este parte;
    b) a comis în România, cu intenţie, înainte sau după solicitarea acordării statutului de refugiat, o infracţiune pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoare mai mare de 3 ani, ori a savirsit, în afară tarii, o infracţiune grava de drept comun;
    c) a comis fapte care sunt contrare Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite sau tratatelor şi convenţiilor internaţionale privitoare la refugiati, la care România este parte;
    d) are mai multe cetăţenii şi, fără un motiv real, bine întemeiat, nu a solicitat protecţia uneia dintre ţările al carei cetăţean este;
    e) prezintă, prin comportarea sa ori prin apartenenţa la o anumită organizaţie sau grupare, o ameninţare pentru siguranţa naţionala sau ordinea publică în România.


    Articolul 5

    În perioada de conflicte armate în care România nu este angajata se poate acorda statutul de refugiat persoanelor care provin din zonele de conflict, atât cît permit posibilităţile şi pe o perioadă determinata. Guvernul stabileşte măsurile necesare rezolvarii unor asemenea situaţii şi le supune de urgenta spre aprobare Parlamentului.


    Capitolul 2 Procedura acordării statutului de refugiat


    Articolul 6

    Strainul care solicită acordarea statutului de refugiat în România se va adresa cu o cerere scrisă, motivată, fie unei misiuni diplomatice sau unui oficiu consular al României, fie Direcţiei generale a poliţiei de frontieră, străini, probleme de migrari şi paşapoarte sau organelor sale teritoriale.
    În cazul în care cererea este prezentată la un organ al poliţiei de frontieră, strainul este autorizat să între în România dacă poseda documente pentru trecerea frontierei şi viza necesară, iar în lipsa acestora, dacă soseste direct din teritoriul unde viaţa sau libertatea sa este ameninţată în sensul prevederilor art. 1.
    Termenul de depunere a cererii pentru acordarea statutului de refugiat este de 10 zile de la intrarea în ţara, dar nu mai tirziu de expirarea vizei.


    Articolul 7

    În cazul strainului minor, care nu a împlinit vârsta de 14 ani, formalităţile pentru acordarea statutului de refugiat vor fi îndeplinite de către reprezentantul sau legal.


    Articolul 8

    După primirea cererii pentru acordarea statutului de refugiat, Direcţia generală a poliţiei de frontieră, străini, probleme de migrari şi paşapoarte sau organele sale teritoriale examinează documentul prezentat de solicitant pentru trecerea frontierei şi eliberează acestuia un act doveditor care tine loc de document temporar de identitate în România.
    Cererea pentru acordarea statutului de refugiat, depusa la misiunea diplomatică sau la oficiul consular al României în străinătate, se trimite Direcţiei generale a poliţiei de frontieră, străini, probleme de migrari şi paşapoarte, care eliberează documentul temporar de identitate persoanei în cauza.
    Dacă solicitantul nu dispune de mijloace materiale necesare, organul la care a fost depusa cererea îi stabileşte locul de reşedinţa şi îi eliberează un document în baza căruia persoana în cauza să poată călători gratuit până la locul respectiv. În aceasta situaţie, pe durata procedurii prevăzute pentru soluţionarea cererii pentru acordarea statutului de refugiat, solicitantului i se asigura asistenţa necesară pentru întreţinere.
    Pentru motive justificate de interesul public, ocrotirea securităţii naţionale, siguranţei publice, menţinerea ordinii publice, protecţia sănătăţii şi moralităţii publice, protecţia drepturilor şi libertăţilor altor persoane - chiar dacă strainul are mijloacele materiale necesare pentru întreţinere -, organul teritorial al Direcţiei generale a poliţiei de frontieră, străini, probleme de migrari şi paşapoarte, la care a fost depusa cererea, poate stabili acestuia un loc de reşedinţa şi poate dispune transportarea lui cu însoţitor în acel loc.


    Articolul 9

    Intervievarea solicitantului şi analizarea motivelor invocate pentru acordarea statutului de refugiat sunt de competenţa unei comisii numite de Guvern şi formate din reprezentanţi ai Ministerului de Interne, Ministerului Afacerilor Externe şi Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale. La lucrările comisiei poate asista reprezentantul în România al Inaltului Comisariat O.N.U. pentru Refugiati.
    Organele menţionate la art. 6 vor inainta comisiei, în termen de 10 zile, cererea pentru acordarea statutului de refugiat şi actele utile soluţionării cauzei.
    Lucrările de evidenta şi secretariat ale comisiei sunt asigurate de Oficiul pentru refugiati din cadrul Direcţiei generale a poliţiei de frontieră, străini, probleme de migrari şi paşapoarte.
    Comisia hotărăşte asupra admiterii sau respingerii cererii în termen de 30 de zile de la primirea acesteia.


    Articolul 10

    Strainul care solicită acordarea statutului de refugiat, până la soluţionarea cererii sale, are următoarele obligaţii:
    a) să prezinte, în scris, cererea motivată cu datele indicate de organul la care o depune;
    b) sa predea documentul pentru trecerea frontierei, urmînd sa primească actul prevăzut la art. 8 alin. 1;
    c) sa răspundă la chemările organelor cu atribuţii în acordarea statutului de refugiat şi sa furnizeze acestora informaţii complete şi reale cu privire la persoana şi la cererea sa;
    d) sa nu părăsească localitatea de reşedinţa fără autorizarea organului la care a depus cererea ori a comisiei prevăzute la art. 9;
    e) să se prezinte la examenele medicale ce îi sunt stabilite;
    f) să aibă o conduita corecta şi civilizata şi să respecte legile statului român şi măsurile dispuse de organele competente române în materie de refugiati.
    Cetăţeanul străin, solicitant al statutului de refugiat, până la soluţionarea cererii, are dreptul la documentul temporar de identitate, asigurarea transportului până la locul de reşedinţa şi asistenţa necesară pentru întreţinere, în condiţiile prevăzute la art. 8.


    Articolul 11

    Comisia va respinge cererea pentru acordarea statutului de refugiat, dacă solicitantul:
    a) nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 1 alin. 1;
    b) se afla în una dintre situaţiile prevăzute la art. 4;
    c) nu oferă, cu rea-credinţa, toate datele şi informaţiile necesare organelor române competente în soluţionarea cererii;
    d) incearca să obţină statutul de refugiat prezentind date sau informaţii eronate;
    e) nu respecta obligaţiile prevăzute la art. 10;
    f) are acordat statutul de refugiat de către o alta ţara, faţă de care nu poate invoca aplicarea prevederilor art. 1 alin. 1.


    Articolul 12

    Admiterea sau respingerea cererii pentru acordarea statutului de refugiat se face prin hotărâre motivată, care se comunică de îndată solicitantului. Comunicarea se face în scris.


    Articolul 13

    Hotărârea comisiei poate fi atacată cu contestaţie de către titularul cererii pentru acordarea statutului de refugiat, în termen de 10 zile de la comunicare.
    Contestaţia se judeca în procedura de urgenta de către judecătoria în raza căreia îşi are sediul comisia sau de către judecătoria în a carei raza teritorială îşi are reşedinţa contestatarul. Contestaţia se judeca în complet de doi judecători, cu participarea obligatorie a procurorului.
    Împotriva sentinţei judecătoriei, contestatarul sau procurorul poate declara recurs în termen de 5 zile de la pronunţare - pentru cei prezenţi la judecata - sau de la comunicare - pentru cei lipsa. Hotărârea pronunţată în recurs este definitivă şi irevocabilă.
    La cererea contestatarului instanţa poate dispune şedinţa secreta.
    Contestatarul poate fi asistat sau reprezentat de avocat şi i se asigura de către instanţa, în mod gratuit, interpret.
    Procedurile prevăzute în prezenta lege sunt scutite de taxe de timbru.


    Articolul 14

    După rămînerea definitivă a hotărârii prin care s-a respins cererea pentru acordarea statutului de refugiat persoanei în cauza, dacă aceasta rămâne în continuare pe teritoriul României, i se aplică dispoziţiile Legii privind regimul străinilor în România.
    O noua cerere pentru acordarea statutului de refugiat poate fi depusa numai în cazul în care au dispărut motivele care au determinat respingerea solicitării anterioare.


    Capitolul 3 Drepturile şi obligaţiile refugiatilor


    Articolul 15

    Statutul de refugiat conferă beneficiarului următoarele drepturi:
    a) sa ramina pe teritoriul României şi să obţină documentele corespunzătoare pentru dovedirea identităţii şi pentru trecerea frontierei;
    b) să-şi aleagă locul de reşedinţa şi sa circule liber, în condiţiile stabilite de lege pentru străini;
    c) să fie angajat de persoane fizice sau juridice, sa exercite profesiuni libere, să efectueze acte de comerţ şi alte acte juridice, în condiţiile legii;
    d) să fie salarizat şi sa beneficieze de celelalte drepturi materiale ce decurg din activităţile desfăşurate, precum şi de asigurări sociale, în condiţiile legii;
    e) să urmeze învăţământul primar în condiţiile stabilite de lege pentru cetăţenii români şi celelalte forme de învăţământ în aceleaşi condiţii stabilite pentru cetăţenii străini;
    f) sa beneficieze de un tratament la fel de favorabil ca şi cel acordat cetăţenilor români în ceea ce priveşte libertatea de a practica propria religie şi de instruire religioasă a copiilor săi;
    g) accesul liber la instanţele de judecată şi la asistenţa administrativă;
    h) de a nu fi expulzat sau returnat decît pentru ratiuni de siguranţă naţionala sau de ordine publică, iar atunci când se dispun aceste măsuri, cel în cauza nu poate fi trimis în teritorii unde viaţa sau libertatea i-ar fi ameninţată pe motive de rasa, religie, naţionalitate, apartenenţa la un anumit grup social sau opinii politice;
    i) sa primească, la cerere, în limitele disponibilităţilor financiare ale statului, un ajutor rambursabil stabilit la nivelul unui salariu minim pe economie, pentru o perioadă de maximum 6 luni, dacă, din motive obiective, este lipsit de mijloacele de existenta necesare. Pentru motive bine întemeiate, acest ajutor poate fi prelungit pentru încă o perioadă de cel mult 3 luni.


    Articolul 16

    Beneficiarul statutului de refugiat are următoarele obligaţii:
    a) sa cunoască şi să respecte Constituţia României, legile şi celelalte acte normative emise de autorităţile române;
    b) să aibă o conduita corecta şi civilizata, să respecte măsurile stabilite de organele competente române în materie de refugiati şi sa răspundă la solicitarile acestora;
    c) sa evite provocarea oricăror stări conflictuale sau incidente cu populaţia, ori comiterea unor acte ce pot aduce atingere legii penale;
    d) să se supună regulilor privind regimul juridic al străinilor, în măsura în care legea nu dispune altfel;
    e) sa ramburseze ajutorul primit potrivit art. 15 lit. i), dacă a realizat venituri care permit acest lucru, fără a fi afectată întreţinerea sa şi a familiei sale. Sumele rambursate se fac venit la bugetul de stat.


    Capitolul 4 Retragerea şi anularea statutului de refugiat


    Articolul 17

    Statutul de refugiat va fi retras strainului care se afla în una dintre următoarele situaţii:
    a) a redobândit, prin proprie voinţa, cetăţenia pierdută sau a dobândit o noua cetăţenie şi se bucura de protecţia tarii al carei cetăţean a devenit;
    b) a redobândit, prin proprie voinţa, protecţia tarii sale de origine;
    c) s-a restabilit, prin proprie voinţa, în ţara pe care a părăsit-o datorită unei temeri de persecutie, conform prevederilor art. 1 alin. 1;
    d) poate beneficia de protecţia tarii al carei cetăţean este, deoarece motivele pentru acordarea statutului de refugiat au încetat sa existe, chiar înăuntrul termenului prevăzut de art. 22;
    e) nu are nici o cetăţenie şi se poate reintoarce în ţara în care are domiciliul, deoarece motivele care stau la baza acordării statutului de refugiat au încetat sa existe;
    f) a renunţat, în scris, personal sau, în cazul minorului sub 14 ani, prin reprezentantul sau legal, al acest statut;
    g) i s-a aprobat stabilirea domiciliului în România sau i s-a acordat cetăţenia română.


    Articolul 18

    Statutul de refugiat poate fi anulat, dacă:
    a) acordarea acestui statut s-a făcut în baza unor declaraţii false ale solicitantului sau obţinute de către acesta în mod fraudulos;
    b) după acordarea statutului de refugiat, strainul a savirsit una dintre faptele prevăzute la art. 4 ori s-a descoperit ca a savirsit o asemenea fapta înainte de rămînerea definitivă a hotărârii prin care i s-a acordat acest statut.


    Articolul 19

    Retragerea şi anularea statutului de refugiat se dispun prin hotărâre a comisiei prevăzute la art. 9, la propunerea Direcţiei generale a poliţiei de frontieră, străini, probleme de migrari şi paşapoarte.
    Aceste măsuri nu produc efecte cu privire la membrii de familie ai persoanei faţă de care au fost dispuse.


    Articolul 20

    Dispoziţiile art. 12, 13 şi 14 se aplică în mod corespunzător şi în situaţia retragerii sau anulării statutului de refugiat.


    Articolul 21

    Strainul căruia i s-a retras sau i s-a anulat statutul de refugiat va fi tratat potrivit dispoziţiilor legale privind regimul juridic al străinilor în România.
    Acesta nu va putea fi trimis în ţara în care viaţa ori libertatea i-ar fi pusă în pericol pentru motivele menţionate la art. 1 alin. 1.
    Se exceptează de la dispoziţiile alin. 2 strainul căruia i s-a anulat statutul de refugiat şi care, prin faptele sale, pune în pericol ori ameninta cu punerea în pericol siguranţa naţionala sau ordinea publică în România.


    Capitolul 5 Dispoziţii finale


    Articolul 22

    Statutul de refugiat se acordă pe o perioadă de 3 ani de la data aprobării cererii. Prelungirea acestui statut poate fi solicitată, examinata şi soluţionată în aceleaşi condiţii ca cererea iniţială. Prelungirea se va putea acorda pentru o durată de 2 ani de la data încetării statutului de refugiat acordat.
    Strainul care, după încetarea statutului de refugiat, rămâne în continuare pe teritoriul României, va fi tratat potrivit dispoziţiilor legale privind regimul juridic al străinilor.


    Articolul 23

    Procedura de acordare a statutului de refugiat se aplică şi străinilor care au obţinut permisiunea de şedere pe teritoriul României, pentru motivele prevăzute la art. 1 alin. 1, înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi.


    Articolul 24

    Statutul personal al refugiatului este reglementat de legea tarii unde îşi are domiciliul sau, în lipsa unui domiciliu, de legea tarii unde îşi are reşedinţa.


    Articolul 25

    Ministerul de Interne poate aproba refugiatului solicitant, în timpul şederii sale pe teritoriul României, în funcţie de gradul integrării sale în societate, stabilirea domiciliului în România în condiţiile Legii privind regimul străinilor în România.


    Articolul 26

    Sumele reprezentind cheltuielile ocazionate de aplicarea art. 15 lit. i) din prezenta lege vor fi alocate Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, pe baza fundamentarilor prezentate, din Fondul de rezerva bugetară la dispoziţia Guvernului, în primul an de aplicare a prezentei legi; în continuare, fondurile necesare vor fi cuprinse în bugetul de stat.


    Articolul 27

    Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi se vor înfiinţa, în subordinea Ministerului de Interne, centre de primire, triere şi cazare a persoanelor solicitante a statutului de refugiat.
    Fondurile băneşti necesare pentru înfiinţarea şi funcţionarea centrelor, precum şi pentru acoperirea altor cheltuieli ocazionate de procedurile acordării statutului de refugiat, se asigura din bugetul de stat şi vor fi alocate Ministerului de Interne.


    Articolul 28

    În vederea aplicării prezentei legi, Guvernul va emite o hotărâre în termen de 30 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României.


    Articolul 29

    Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României.
    Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 29 februarie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
    p. PREŞEDINTELE SENATULUI
    RADU VASILE
    Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 7 martie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
    PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
    ADRIAN NASTASE
    -----------