LEGE nr. 64 din 11 octombrie 1991 (**republicată**)(*actualizată*)
privind brevetele de invenţie
(actualizată până la data de 11 august 2006**)
EMITENT
  • PARLAMENTUL




  • -----------
    **) Republicată în temeiul art. III din Legea nr. 203/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 22 mai 2002, dându-se textelor o noua numerotare.
    Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 21 octombrie 1991, şi a mai fost modificată şi completată prin:
    - Ordonanţa Guvernului nr. 70/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 31 august 1994, abrogată prin Legea nr. 414/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 456 din 27 iunie 2002;
    - Legea nr. 22/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 22 martie 1995;
    - Legea nr. 73/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 2 august 1996;
    - Legea nr. 146/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997;
    - Legea nr. 255/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 31 decembrie 1998;
    - Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 217/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 30 decembrie 1999, aprobată şi modificată prin Legea nr. 189/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 19 aprilie 2001;
    - Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 6/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 74 din 21 februarie 2000, respinsă prin Legea nr. 294/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 din 8 iunie 2001.

    Capitolul 1 Dispoziţii generale

    Dispoziţii generale

    Articolul 1

    Drepturile asupra unei invenţii sunt recunoscute şi aparate pe teritoriul României prin acordarea unui brevet de invenţie de către Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, în condiţiile prevăzute de lege.
    Sunt, de asemenea, recunoscute şi aparate drepturile decurgând din brevetul european, conform legii.


    Articolul 2

    În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:
    a) brevet european - brevetul acordat conform Convenţiei brevetului european;
    b) cerere de brevet - cererea scrisă care conţine solicitarea expresă de acordare a unui brevet de invenţie;
    c) cerere internationala - cererea de protecţie a unei invenţii, înregistrată conform Tratatului de cooperare în domeniul brevetelor;
    d) consilier în proprietate industriala - persoana specializată în acordarea asistenţei în domeniul proprietăţii industriale (invenţii, mărci, desene, modele etc.), care desfăşoară legal aceasta activitate;
    e) Convenţia brevetului european - Convenţia privind brevetul european, încheiată la Munchen la 5 octombrie 1973, cu modificările şi revizuirile ulterioare;
    f) Convenţia de la Paris - Convenţia pentru protecţia proprietăţii industriale din 20 martie 1883, Paris, astfel cum a fost revizuită şi modificată;
    g) descriere - prezentarea în scris a inventiei;
    h) inventator - persoana care a creat inventia;
    i) mandatar autorizat - consilierul în proprietate industriala, care poate avea şi calitate de reprezentare în procedurile în faţa Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci;
    j) OSIM - Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci;
    k) publicare - difuzarea informatiei într-un mod accesibil publicului;
    l) solicitant - persoana fizica sau juridică care cere acordarea unui brevet de invenţie;
    m) succesor în drepturi - orice persoană fizica sau juridică căreia i s-a transmis fie dreptul la acordarea brevetului de invenţie, fie drepturile care decurg dintr-un brevet de invenţie eliberat;
    n) revendicare - partea de brevet care cuprinde obiectul protecţiei solicitate şi al carei conţinut determina întinderea protecţiei;
    o) titularul brevetului - persoana fizica sau juridică căreia îi aparţine dreptul conferit prin brevet;
    p) unitate - persoana juridică care funcţionează legal;
    q) persoana care exploatează inventia - persoana fizica sau juridică care o pune în aplicare în mod legal. Persoana care exploatează inventia poate să fie identică cu titularul brevetului.


    Articolul 3

    Dreptul la brevet de invenţie aparţine inventatorului sau succesorului sau în drepturi.


    Articolul 4

    În cazul în care inventia a fost creata împreună de mai mulţi inventatori, fiecare dintre aceştia are calitatea de coautor al inventiei, iar dreptul aparţine în comun acestora.
    Dacă mai multe persoane au creat aceeaşi invenţie, independent una de alta, dreptul la brevet aparţine aceleia care a depus o cerere de brevet a carei data de depozit este cea mai veche, iar dacă o prioritate a fost recunoscută, aparţine persoanei a carei cerere de brevet de invenţie are cea mai veche data de prioritate.
    Dispoziţiile alin. 2 sunt aplicabile numai dacă documentaţia privind cererea sau, după caz, cea privind brevetul având data de depozit sau de prioritate recunoscută cea mai veche a fost publicată conform legii.


    Articolul 5

    Dacă inventatorul este salariat, în lipsa unei prevederi contractuale mai avantajoase acestuia, dreptul la brevetul de invenţie aparţine:
    a) unităţii, pentru inventiile realizate de salariat în exercitarea unui contract de muncă ce prevede o misiune inventiva încredinţată în mod explicit, care corespunde cu funcţiile sale; inventatorul beneficiază de o remuneraţie suplimentară stabilită prin contract;
    b) salariatului, pentru inventiile realizate de către acesta fie în exercitarea funcţiei sale, fie în domeniul activităţii unităţii, prin cunoaşterea sau folosirea tehnicii ori mijloacelor specifice ale unităţii sau ale datelor existente în unitate, fie cu ajutorul material al acesteia, în lipsa unei prevederi contractuale contrare.
    Dacă inventia rezultă dintr-un contract de cercetare, în lipsa unei clauze contrare, dreptul la brevet de invenţie aparţine unităţii care a comandat cercetarea, inventatorul având dreptul la o remuneraţie suplimentară stabilită prin act adiţional la contract.
    În cazurile prevăzute la alin. 1 lit. a) şi b) şi alin. 2, inventatorul şi unitatea au obligaţia reciprocă să se informeze în scris asupra creării şi stadiului realizării inventiei şi să se abţină de la orice divulgare.
    Încălcarea obligaţiei de a informa atrage răspunderea persoanei vinovate.
    În cazurile prevăzute la alin. 1 lit. a) şi la alin. 2, dacă, în termen de 60 de zile de la data când salariatul a informat în scris unitatea asupra redactarii descrierii inventiei, cererea de brevet nu a fost depusa la OSIM, în lipsa altei convenţii între părţi, dreptul la acordarea brevetului de invenţie aparţine salariatului, în condiţiile prevăzute la alin. 1 lit. b).
    În cazul prevăzut la alin. 1 lit. b), unitatea are un drept de preferinta la încheierea unui contract privind inventia salariatului sau, ce trebuie exercitat în termen de 3 luni de la oferta salariatului; în lipsa acordului privind preţul contractului, acesta urmează să fie stabilit de instanţele judecătoreşti.


    Articolul 6

    Persoanele fizice sau juridice străine având domiciliul sau sediul în afară teritoriului României beneficiază de dispoziţiile prezentei legi, în condiţiile tratatelor şi convenţiilor internaţionale privind inventiile, la care România este parte.


    Capitolul 2 Inventia brevetabila

    Inventia brevetabila

    Articolul 7

    Un brevet poate fi acordat pentru orice invenţie având ca obiect un produs sau un procedeu, în toate domeniile tehnologice, cu condiţia ca aceasta să fie noua, sa implice o activitate inventiva şi să fie susceptibilă de aplicare industriala.
    Inventiile din domeniul biotehnologiei sunt brevetabile dacă se referă la:
    a) un material biologic din mediul natural sau produs prin orice procedeu tehnic, chiar dacă înainte se producea în natura;
    b) plante sau animale, dacă realizarea tehnica a inventiei nu se limitează la un anumit soi de plante sau la o anumită rasa de animale;
    c) un procedeu microbiologic sau la un alt procedeu tehnic şi un produs, altul decât un soi de plante sau o rasa de animale, obţinută pe aceasta cale;
    d) un element izolat al corpului uman sau altfel produs printr-un procedeu tehnic, inclusiv secventa sau secventa parţială a unei gene, chiar dacă structura acelui element este identică cu structura unui element natural.


    Articolul 8

    O invenţie este noua dacă nu este cuprinsă în stadiul tehnicii.
    Stadiul tehnicii cuprinde toate cunoştinţele care au devenit accesibile publicului printr-o descriere scrisă sau orala, prin folosire ori prin orice alt mijloc, până la data depozitului cererii de brevet de invenţie sau a priorităţii recunoscute.
    Stadiul tehnicii cuprinde, de asemenea, conţinutul cererilor depuse la OSIM şi al cererilor internaţionale sau europene desemnând România, asa cum acestea au fost depuse, care au o dată de depozit sau de prioritate recunoscută, anterioară celei menţionate la alin. 2, şi care au fost publicate la sau după această dată conform legii.
    Prevederile alin. 2 şi 3 nu exclud brevetabilitatea oricărei substanţe sau compozitii cuprinse în stadiul tehnicii pentru utilizarea acesteia în cadrul unei metode pentru tratamentul corpului uman sau animal, prin chirurgie ori terapie, sau în cadrul oricărei metode de diagnosticare practicate pe corpul uman sau animal, dacă utilizarea sa în cadrul acestei metode nu este cuprinsă în stadiul tehnicii.
    Prevederile acestui articol nu vor exclude brevetabilitatea oricărei substanţe sau compozitii prevăzute la alin. 4, pentru orice utilizare specifică în orice metoda pentru tratamentul corpului uman sau animal, prin chirurgie sau terapie, ori în orice metoda de diagnosticare practicată pe corpul uman sau animal, dacă aceasta utilizare nu este cuprinsă în stadiul tehnicii.


    Articolul 9

    Divulgarea inventiei nu este luată în considerare dacă a intervenit în intervalul de 6 luni înaintea datei de depozit a cererii de brevet şi dacă rezultă direct sau indirect ca urmare a:
    a) unui abuz evident în privinta solicitantului; sau
    b) faptului ca solicitantul a expus inventia într-o expoziţie internationala oficială sau oficial recunoscută, organizată în statele părţi la tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte.


    Articolul 10

    O invenţie este considerată ca implicând o activitate inventiva dacă, pentru o persoană de specialitate, ea nu rezultă în mod evident din cunoştinţele cuprinse în stadiul tehnicii.
    Cererile de brevet la care se referă art. 8 alin. 3, deşi fac parte din stadiul tehnicii, nu sunt luate în considerare pentru aprecierea activităţii inventive.


    Articolul 11

    O invenţie este susceptibilă de aplicare industriala dacă obiectul sau poate fi realizat sau utilizat cel puţin în unul dintre domeniile industriale, inclusiv în agricultura.


    Articolul 12

    Nu se acordă brevet de invenţie, potrivit prezentei legi, pentru:
    a) inventiile a căror exploatare comercială este contrară ordinii publice sau bunelor moravuri, inclusiv cele dăunătoare sănătăţii şi vieţii persoanelor, animalelor sau plantelor şi care sunt de natura sa aducă atingeri grave mediului, cu condiţia ca aceasta excludere sa nu depindă numai de faptul ca exploatarea este interzisă printr-o dispoziţie legală;
    b) soiurile de plante şi rasele de animale;
    c) procedeele esenţial biologice pentru obţinerea plantelor sau a animalelor;
    d) inventiile având ca obiect corpul uman în diferitele stadii ale formării şi dezvoltării sale, precum şi simpla descoperire a unuia dintre elementele sale, inclusiv secventa sau secventa parţială a unei gene.


    Articolul 13

    Nu sunt considerate invenţii în sensul art. 7 în special:
    a) descoperirile, teoriile ştiinţifice şi metodele matematice;
    b) creatiile estetice;
    c) planurile, principiile şi metodele în exercitarea de activităţi mentale, în materie de jocuri sau în domeniul activităţilor economice, precum şi programele de calculator;
    d) prezentările de informaţii.
    Prevederile alin. 1 nu exclud brevetabilitatea obiectului inventiei sau cea a activităţilor prevăzute decât în măsura în care cererea de brevet de invenţie sau brevetul de invenţie se referă la astfel de obiecte ale inventiei sau la activităţi în sine.


    Capitolul 3 Înregistrarea, publicarea şi examinarea cererii de brevet, eliberarea brevetului

    Înregistrarea, publicarea şi examinarea cererii de brevet, eliberarea brevetului

    Articolul 14

    Cererea de brevet de invenţie conţinând datele de identificare a solicitantului, însoţită de descrierea inventiei, de revendicari şi, dacă este cazul, de desene explicative, toate redactate în limba română, se depune la OSIM şi constituie depozitul naţional reglementar.
    Cererea de brevet de invenţie trebuie să conţină indicaţii care să permită stabilirea identităţii inventatorului.
    Depunerea cererii de brevet poate fi facuta de persoana indreptatita la acordarea brevetului, personal sau în orice mod prescris de regulamentul de aplicare a prezentei legi.
    În toate procedurile în faţa OSIM solicitantul este considerat a fi persoana indreptatita la acordarea brevetului.
    Cererea de brevet, însoţită de documentele prevăzute la alin. 1, va fi depusa, la alegerea solicitantului, pe hârtie sau sub o alta forma şi printr-un mijloc de transmitere acceptat de OSIM şi prevăzut în regulamentul de aplicare a prezentei legi.


    Articolul 15

    Data de depozit este data la care au fost înregistrate la OSIM următoarele:
    a) o cerere care să conţină solicitarea explicita sau implicita a acordării unui brevet de invenţie;
    b) indicaţii care să permită stabilirea identităţii solicitantului sau care să permită contactarea acestuia de către OSIM;
    c) o parte care, la prima vedere, sa para a fi o descriere a inventiei.
    În cazul în care lipseşte o parte a descrierii, în scopul atribuirii datei de depozit, aceasta poate fi depusa ulterior, data de depozit fiind data la care aceasta parte a fost depusa şi la care taxa pentru înregistrarea acestei părţi a fost plătită.
    Dacă partea lipsa a descrierii prevăzute la alin. 1 lit. c), depusa ulterior, este retrasă, data de depozit va fi data la care sunt îndeplinite cerinţele la care se face referire la alin. 1.
    Condiţiile de depunere ulterioară şi cele de retragere a părţii lipsa a descrierii, care a fost depusa ulterior conform alin. 2, sunt prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi.
    În cazul în care cererea de brevet de invenţie nu conţine o parte care, la prima vedere, sa para a fi o descriere, în cererea de brevet de invenţie poate fi facuta referire, în limba română, la o cerere depusa anterior la OSIM care înlocuieşte descrierea, cu respectarea prevederilor regulamentului de aplicare a prezentei legi, în scopul acordării datei de depozit. În lipsa acesteia, cererea nu va fi tratata ca o cerere de brevet de invenţie.
    Cererea de brevet de invenţie se înscrie în Registrul naţional al cererilor de brevet depuse. Până la publicarea datelor din acest registru în Buletinul Oficial de Proprietate Industriala, acestea nu sunt publice, potrivit legii speciale.
    Revendicarile şi desenele privind inventia pot fi depuse şi în termen de doua luni de la data de depozit a cererii de brevet, cu plata taxei legale.
    În cazul cererii internaţionale de brevet sau a cererii de brevet european, data de depozit este data care rezultă din tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte şi această dată se înscrie în Registrul naţional al cererilor de brevet depuse.


    Articolul 16

    În cazul îndeplinirii prevederilor art. 14 sau ale art. 15 alin. 8, depozitul cererii produce efectele unui depozit naţional reglementar.
    Prevederile alin. 1 se aplică şi dacă, pentru motive justificate, persoanele fizice sau juridice străine au depus descrierea, revendicarile şi desenele într-o limbă străină, cu condiţia ca, în termen de doua luni de la înregistrarea cererii sau, după caz, de la data deschiderii fazei naţionale, să se depună la OSIM o traducere conformă în limba română a acestor documente şi să fie plătită taxa legală.
    Se considera ca îndeplinesc condiţiile privind forma şi conţinutul unei cereri din prezenta lege:
    a) cererile internaţionale care îndeplinesc condiţiile privind forma şi conţinutul prevăzute de Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor, adoptat de Conferinţa diplomatică de la Washington la 19 iunie 1970, ratificat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 81 din 2 martie 1979, cu modificările ulterioare;
    b) cererile internaţionale care îndeplinesc condiţiile de forma şi de conţinut prevăzute de Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor şi cerute de OSIM sau de Oficiul European de Brevete, atunci când acţionează pentru OSIM, după ce a început prelucrarea sau examinarea acestora.
    De asemenea, vor fi respectate orice alte cerinţe cu privire la forma şi conţinutul cererii prevăzute în regulamentul de aplicare a prezentei legi.
    Conţinutul unei cereri care corespunde conţinutului unui formular de cerere internationala şi al celui acceptat, conform alin. 4, trebuie prezentat pe un formular de cerere prescris, prevăzut în regulamentul de aplicare a prezentei legi.


    Articolul 17

    Depozitul cererii conferă un drept de prioritate, cu începere de la data acestuia sau de la data priorităţii invocate şi recunoscute, faţă de orice alt depozit privind aceeaşi invenţie având o dată de depozit sau de prioritate ulterioară, dacă sunt îndeplinite prevederile art. 14 alin. 1 sau ale art. 15 alin. 8.


    Articolul 18

    Inventia trebuie expusă în descriere, revendicari şi desene suficient de clar, complet şi corect din punct de vedere ştiinţific şi tehnic, astfel încât o persoană de specialitate în domeniu sa o poată realiza.
    Revendicarile definesc obiectul protecţiei solicitate şi trebuie să fie clare, concise şi să fie susţinute de descrierea inventiei.
    Dacă inventia se referă la un microorganism la care publicul nu a avut acces, condiţiile prevăzute la alin. 1 sunt îndeplinite numai dacă solicitantul dovedeşte printr-un act ca, anterior datei de depozit a cererii de brevet de invenţie sau a celei a priorităţii recunoscute, microorganismul a făcut obiectul unui depozit la o autoritate de depozit internationala.


    Articolul 19

    Cererea de brevet trebuie să se refere numai la o singura invenţie sau la un grup de invenţii legate între ele de o asemenea maniera încât sa formeze un singur concept inventiv general.
    Cererea de brevet care nu îndeplineşte condiţia prevăzută la alin. 1 poate fi divizata de către solicitant, din proprie iniţiativă sau la cererea OSIM, până la luarea unei hotărâri asupra cererii de brevet.
    O cerere rezultată în urma divizării poate fi depusa numai pentru elementele care nu depăşesc conţinutul cererii iniţiale. Cererile rezultate în urma divizării care îndeplinesc aceasta cerinţa sunt considerate a fi fost depuse la data de depozit a cererii iniţiale şi vor beneficia de drepturile de prioritate invocate în aceasta.


    Articolul 20

    Persoana sau succesorul sau în drepturi care a depus o cerere de brevet de invenţie, de model de utilitate ori certificat de utilitate într-un stat parte la Convenţia de la Paris pentru protecţia proprietăţii industriale sau pentru un membru la Organizaţia Mondială a Comerţului beneficiază, pentru a efectua depunerea unei cereri de brevet pentru aceeaşi invenţie, de un drept de prioritate pe o durată de 12 luni calculată de la data de depozit a primei cereri.
    Într-o cerere de brevet se admite invocarea unor prioritati multiple, recunoscute, cu condiţia respectării termenului prevăzut la alin. 1, precum şi a unităţii inventiei prevăzute la art. 19.
    În situaţia prevăzută la alin. 2 termenul de prioritate de 12 luni se calculează de la data celei mai vechi prioritati recunoscute.
    Prioritatea poate fi recunoscută şi pentru o cerere care revendica sau ar fi putut revendica prioritatea unei cereri anterioare la o dată de înregistrare ulterioară datei de expirare a termenului de prioritate, dar nu mai mult de doua luni de la data expirării acestui termen, cu plata taxei legale, dacă:
    a) o cerere expresă este formulată în acest sens, în condiţiile prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi;
    b) cererea este formulată în termen;
    c) cererea prezintă motivele pentru care termenul de prioritate nu a fost respectat;
    d) OSIM constata ca cererea ulterioară nu a fost depusa în termenul de prioritate, deşi diligenta în cauza a fost exercitată, sau ca nerespectarea termenului nu a fost intenţionată.
    În cazul în care solicitantul cererii de brevet de invenţie invoca un drept de prioritate care aparţine altei persoane, pentru recunoaşterea priorităţii este necesară depunerea la OSIM a unei autorizaţii din partea cedentului, din care să rezulte ca solicitantul are dreptul sa invoce prioritatea primului depozit.
    Termenul de depunere a autorizaţiei este de maximum 3 luni de la invocarea priorităţii.
    Nerecunoasterea priorităţii pentru neîndeplinirea prevederilor alin. 4 şi 6 se hotărăşte de către OSIM în termen de 6 luni de la data de depozit.


    Articolul 21

    Prioritatea invocată într-o cerere de brevet de invenţie, ca urmare a expunerii obiectului inventiei într-o expoziţie internationala oficială sau oficial recunoscută, organizată în statele membre ale Convenţiei de la Paris sau ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului, poate fi recunoscută de la data introducerii acestuia în expoziţie.
    Dispoziţiile alin. 1 se aplică numai dacă o cerere de brevet de invenţie a fost depusa în termen de 6 luni de la data introducerii obiectului inventiei în expoziţie.
    Termenul de 6 luni nu va prelungi termenul de prioritate prevăzut la art. 20 alin. 1 şi 3.


    Articolul 22

    Priorităţile prevăzute la art. 20 şi 21 se invoca o dată cu depunerea cererii de brevet şi se justifica prin acte de prioritate.
    În cazul în care solicitantul a omis sa invoce prioritatea o dată cu depunerea cererii, invocarea poate fi facuta, în condiţiile prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi, cel mai târziu în termen de doua luni de la această dată, cu plata taxei legale.
    Actele de prioritate se depun în termen de maximum 3 luni de la data de depozit sau, după caz, de la data deschiderii fazei naţionale, iar atunci când OSIM solicita o traducere conformă în limba română a cererii anterioare se vor respecta prevederile regulamentului de aplicare a prezentei legi.
    Nerespectarea termenelor prevăzute la alin. 2 şi 3 conduce la nerecunoasterea priorităţii invocate.
    Nerecunoasterea priorităţii pentru neîndeplinirea prevederilor art. 20 şi 21 se hotărăşte de către OSIM, în termen de 6 luni de la data de depozit sau de la data deschiderii fazei naţionale pentru o cerere internationala.


    Articolul 23

    Cererile de brevet de invenţie depuse pe cale naţionala, pentru care a fost constituit depozitul naţional reglementar, sunt publicate imediat după expirarea unui termen de 18 luni de la data de depozit sau, dacă a fost recunoscută o prioritate, de la data acestei prioritati, cu excepţia celor prevăzute la art. 42 alin. 2.
    Cererile de brevet de invenţie depuse conform Tratatului de cooperare în domeniul brevetelor se publică imediat după expirarea unui termen de 6 luni de la deschiderea fazei naţionale.
    La cererea persoanei fizice sau juridice îndreptăţite publicarea se poate face într-un termen mai scurt decât cel prevăzut la alin. 1 şi 2, în condiţiile regulamentului de aplicare a prezentei legi.
    Dacă se ia hotărârea de acordare a brevetului de invenţie înainte de publicarea cererii, aceasta va fi publicată o dată cu publicarea menţiunii hotărârii de acordare, cu respectarea prevederilor art. 25 alin. 2, art. 28 alin. 4 şi 5 şi ale art. 42 alin. 2.
    Cererile de brevet de invenţie prevăzute la art. 42 alin. 2 vor fi publicate în termen de 3 luni de la data scoaterii din regimul de secret de stat.
    Publicarea cererii se menţionează în Buletinul Oficial de Proprietate Industriala, în condiţiile prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi.


    Articolul 24

    Publicarea cererii de brevet de invenţie poate fi însoţită de un raport de documentare.
    Dacă raportul de documentare nu a fost făcut public o dată cu cererea, acesta se va publică ulterior, în condiţiile prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi.


    Articolul 25

    Examinarea cererii de brevet de invenţie poate fi cerută la data de depozit a cererii de brevet sau, după caz, la deschiderea fazei naţionale ori în termen de 30 de luni de la una dintre aceste date.
    Pentru cererile de brevet de invenţie care au regim de secret de stat solicitarea examinării poate fi cerută la data de depozit a cererii sau în termen de 3 luni de la încetarea acestui regim, dar nu mai târziu de 30 de luni înainte de expirarea duratei de protecţie prevăzute la art. 31.


    Articolul 26

    OSIM examinează dacă cererile de brevet de invenţie îndeplinesc cerinţele prevăzute la art. 6, art. 14-16 şi 18, priorităţile prevăzute la art. 17 şi cele invocate în conformitate cu prevederile art. 20-22, unitatea inventiei prevăzută la art. 19 şi dacă obiectul cererii este brevetabil în înţelesul art. 7-11, 12 şi 13.


    Articolul 27

    OSIM are dreptul sa ceara solicitantului lămuririle şi actele pe care le considera necesare în legătură cu identitatea solicitantului sau a inventatorului, cu depozitul naţional reglementar constituit sau cu îndeplinirea condiţiilor de brevetare.
    În toate procedurile privind cererea sau brevetul de invenţie OSIM poate transmite notificări solicitantului, titularului sau persoanei interesate, iar aceştia pot transmite la OSIM comunicări, cu respectarea termenelor prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi, aceste termene putând fi prelungite de către OSIM la cerere, cu plata unei taxe legale.
    Absenta notificării nu absolvă pe solicitant, titular ori persoana interesată de obligaţia respectării dispoziţiilor prezentei legi.
    Solicitantul va depune la OSIM toate documentele publice în legătură cu inventia sa, inclusiv copii de pe brevetele acordate în alte state.
    La cererea OSIM sau din iniţiativa sa solicitantul ori succesorul sau în drepturi, până la luarea unei hotărâri, poate modifica revendicarile, desenele sau descrierea, fără însă ca prin aceasta să se depăşească limitele dezvaluirii inventiei la data depunerii cererii de brevet.


    Articolul 28

    OSIM hotărăşte prin Comisia de examinare de specialitate, pe baza raportului de examinare a cererii de brevet de invenţie, în termen de 18 luni de la data la care s-a solicitat examinarea, acordarea brevetului de invenţie sau respingerea cererii de brevet ori a obiectului acesteia. Fac excepţie cererile de brevet de invenţie care au fost retrase de către solicitant sau care sunt declarate ca fiind considerate retrase.
    OSIM hotărăşte respingerea în tot sau în parte a cererii de brevet de invenţie în următoarele situaţii:
    a) obiectul cererii nu este brevetabil în înţelesul art. 7-11, 12 şi 13;
    b) cererea de brevet de invenţie nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 6, art. 14 alin. 1, art. 15 alin. 4 şi 5, art. 16 alin. 2 şi 4, art. 18 şi 41;
    c) depăşirea termenului de deschidere a fazei naţionale pentru cererile înregistrate internaţional;
    d) neplata taxelor de înregistrare, de depunere a revendicarilor sau a desenelor ori a părţii lipsa din descriere, de deschidere a fazei naţionale, de publicare, de examinare ori, după caz, a taxei de desemnare, în cuantumul şi la termenele prevăzute de lege şi de regulamentul de aplicare a prezentei legi;
    e) scurgerea termenului de 12 luni de la data la care cererile prevăzute la alin. 7 au fost considerate retrase;
    f) s-a solicitat respingerea cererii de brevet de invenţie conform art. 65 alin. 2 lit. c);
    g) solicitantul, altul decât inventatorul, nu a făcut dovada, în cadrul termenului prevăzut la art. 29 alin. 2, ca este îndreptăţit la acordarea brevetului;
    h) nu s-a solicitat examinarea cererii de brevet de invenţie în vederea acordării brevetului, în termenele prevăzute la art. 25.
    Menţiunea hotărârii de acordare a brevetului de invenţie sau de respingere a cererii de brevet se publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industriala, în termen de 60 de zile, cu excepţia termenului prevăzut la art. 29 alin. 2. O dată cu publicarea menţiunii hotărârii de acordare a brevetului de invenţie se pun la dispoziţie publicului descrierea, revendicarile şi desenele inventiei brevetate, cu respectarea condiţiilor prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi.
    Hotărârea de acordare a brevetului sau de respingere a cererii de brevet de invenţie va avea efect începând cu data publicării menţiunii acesteia în Buletinul Oficial de Proprietate Industriala, în condiţiile prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi.
    În cazul hotărârilor de acordare a brevetului de invenţie având regim de secret de stat, după încetarea acestui regim se aplică prevederilor alin. 4 şi ale art. 23 alin. 4.
    OSIM ia act de retragerea cererii de brevet de invenţie dacă solicitantul cere retragerea în scris, în mod expres.
    Sunt declarate ca fiind considerate retrase cererile de brevet de invenţie aflate în următoarele situaţii:
    a) inventatorii nu au fost declaraţi în termen de 18 luni de la data solicitării examinării în fond;
    b) solicitantul nu a dat curs notificărilor OSIM, ulterioare stabilirii conţinutului admisibil al revendicarilor, conform prevederilor art. 18 alin. 1, privind aducerea formei revendicarilor, descrierii şi desenelor în concordanta cu acest conţinut;
    c) cererea a constituit baza invocarii priorităţii într-o cerere ulterioară depusa pe cale naţionala sau pentru care s-a deschis faza naţionala în România;
    d) cererea de brevet de invenţie se afla în situaţia prevăzută la art. 65 alin. 2 lit. b);
    e) cererile de brevet de invenţie internaţionale pentru care OSIM are calitatea de oficiu receptor şi care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute în Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor;
    f) solicitantul nu a depus revendicarile şi desenele în termenul prevăzut la art. 15 alin. 7.
    Toate hotărârile luate în cadrul OSIM sunt motivate, se înscriu în Registrul naţional al cererilor de brevet de invenţie depuse şi se comunică în termenele şi în condiţiile prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi. În acelaşi registru se înscriu şi menţiunile privind cererile de brevet retrase sau menţiunile privind declaraţiile conform cărora cererile de brevet sunt considerate ca fiind retrase, care, de asemenea, se comunică.
    În cazul decesului părţii interesate sau în cazul dizolvării persoanei juridice, procedura se întrerupe până la comunicarea la OSIM a succesorului în drepturi, în condiţiile prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi.
    Când se instituie proceduri judiciare în privinta dreptului la brevet şi a dreptului la acordarea brevetului, procedura de brevetare se suspenda până când hotărârea judecătorească rămâne definitivă.
    Persoana interesată va comunică la OSIM aceasta hotărâre.


    Articolul 29

    OSIM poate proceda din oficiu la revocarea hotărârilor sale pentru neîndeplinirea condiţiilor prevăzute în prezenta lege, precum şi pentru orice eroare materială, până la comunicarea acestora.
    Dacă OSIM constata pe baza unor dovezi temeinice ca solicitantul, altul decât inventatorul, nu este îndreptăţit la acordarea brevetului de invenţie, în vederea revocării prevăzute la alin. 1, se poate proceda la amânarea comunicării hotărârii luate, fără a depăşi un termen de 6 luni de la data acesteia. În această perioadă vor fi comunicate la OSIM dovezile temeinice privind dreptul la acordarea brevetului.


    Articolul 30

    Brevetul de invenţie este eliberat de directorul general al OSIM, în temeiul hotărârii de acordare a acestuia. Pentru brevetul european OSIM certifica validitatea brevetului în România, conform legii.
    Data eliberării brevetului de invenţie este data la care menţiunea eliberarii este publicată în Buletinul Oficial de Proprietate Industriala.
    Brevetele se înscriu în Registrul naţional al brevetelor de invenţie.
    Dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, brevetul de invenţie european se înscrie în Registrul naţional al brevetelor de invenţie.


    Articolul 31

    Durata de protecţie a unui brevet de invenţie este de 20 de ani, cu începere de la data de depozit.
    Pentru brevetul european durata prevăzută la alin. 1 curge de la data constituirii depozitului reglementar al cererii de brevet, conform Convenţiei brevetului european.
    Pentru produsele medicamentoase sau produsele fitosanitare brevetate se poate obţine o protecţie suplimentară, în condiţiile legii.


    Articolul 32

    Pentru o invenţie dintr-o cerere de brevet care nu poate fi aplicată fără a aduce atingere unei invenţii dintr-o cerere de brevet anterioară şi brevetata, OSIM va lua o hotărâre de acordare numai după notificarea tuturor părţilor interesate cu privire la relaţia dintre invenţii.


    Capitolul 4 Drepturi şi obligaţii

    Drepturi şi obligaţii

    Articolul 33

    Brevetul de invenţie conferă titularului sau un drept exclusiv de exploatare pe întreaga durata de protecţie a acestuia.
    Este interzisă efectuarea fără consimţământul titularului a următoarelor acte:
    a) fabricarea, folosirea, oferirea spre vânzare, vânzarea sau importul în vederea folosirii, oferirii spre vânzare ori vânzării, în cazul în care obiectul brevetului este un produs;
    b) utilizarea procedeului, precum şi folosirea, oferirea spre vânzare, vânzarea sau importul în aceste scopuri a produsului obţinut direct prin procedeul brevetat, în cazul în care obiectul brevetului este un procedeu.
    Întinderea protecţiei conferite prin brevet este determinata de conţinutul revendicarilor. Totodată descrierea şi desenele inventiei servesc la interpretarea revendicarilor.
    Pentru determinarea întinderii protecţiei conferite prin brevet se va ţine seama de orice element echivalent unui element specificat în revendicari.
    Întinderea protecţiei conferite de cererea de brevet de invenţie va fi determinata de revendicarile conţinute în cererea publicată în conformitate cu art. 23.
    Brevetul acordat sau amendat în procedurile de revocare sau anulare în parte va determina retroactiv protecţia conferita prin cererea de brevet de invenţie, conform prevederilor alin. 2, în măsura în care aceasta nu a fost extinsă.
    Protecţia conferita printr-un brevet referitor la un material biologic având caracteristici specifice se extinde asupra oricărui material derivat, pe baza celui brevetat, prin reproducere sau multiplicare, sub forma identică ori diferenţiat şi cu aceleaşi caracteristici.
    Protecţia conferita printr-un brevet referitor la un procedeu permitand producerea unui material biologic având caracteristici specifice se extinde asupra materialului biologic direct obţinut prin acest procedeu şi asupra oricărui alt material biologic derivat din materialul biologic direct obţinut prin acel procedeu şi asupra oricărui alt material obţinut plecand de la materialul biologic direct obţinut prin reproducere sau multiplicare, sub forma identică sau diferenţiat şi având aceleaşi caracteristici.
    Protecţia conferita printr-un brevet asupra unui produs conţinând o informaţie genetica sau constând într-o informaţie genetica se extinde asupra oricărui alt material în care produsul este incorporat şi în care informaţia genetica este continuta şi îşi exercită funcţia, cu excepţia corpului uman în diferite stadii de formare sau dezvoltare.
    Protecţia prevăzută la alin. 7-9 nu se extinde asupra materialului biologic obţinut prin reproducerea sau multiplicarea unui material biologic comercializat ori oferit spre vânzare pe teritoriul României de către titularul de brevet sau cu consimţământul acestuia, când reproducerea sau multiplicarea rezultă în mod necesar din utilizarea pentru care materialul biologic a fost pus pe piaţa, cu condiţia ca materialul obţinut sa nu fi fost utilizat ulterior pentru alte reproduceri sau multiplicari.


    Articolul 34

    Cu începere de la data publicării cererii de brevet în conformitate cu prevederile art. 23 cererea asigura, în mod provizoriu, solicitantului protecţia conferita potrivit dispoziţiilor art. 33, cu excepţia cazurilor în care cererea de brevet de invenţie a fost respinsă, retrasă sau declarata ca fiind considerată retrasă.


    Articolul 35

    Nu constituie încălcarea drepturilor prevăzute la art. 33 şi 34:
    a) folosirea inventiilor în construcţia şi în funcţionarea vehiculelor terestre, aeriene, precum şi la bordul navelor sau la dispozitivele pentru funcţionarea acestora, aparţinând statelor membre ale tratatelor şi convenţiilor internaţionale privind inventiile, la care România este parte, când aceste vehicule sau nave patrund pe teritoriul României, temporar sau accidental, cu condiţia ca aceasta folosire să se facă exclusiv pentru nevoile vehiculelor sau navelor;
    b) efectuarea oricăruia dintre actele prevăzute la art. 33 alin. 2 de către o persoană care a aplicat obiectul brevetului de invenţie sau cel al cererii de brevet, asa cum a fost publicată, ori a luat măsuri efective şi serioase în vederea producerii sau folosirii lui cu buna-credinţa pe teritoriul României, independent de titularul acesteia, cat şi înainte de constituirea unui depozit naţional reglementar privind inventia sau înainte de data de la care curge termenul de prioritate recunoscută; în acest caz inventia poate fi folosită în continuare de acea persoana, în volumul existent la data de depozit sau a priorităţii recunoscute, şi dreptul la folosire nu poate fi transmis decât cu patrimoniul persoanei ori cu o fracţiune din patrimoniul afectat exploatării inventiei;
    c) efectuarea oricăruia dintre actele prevăzute la art. 33 alin. 2 exclusiv în cadru privat şi în scop necomercial; producerea sau, după caz, folosirea inventiei exclusiv în cadru privat şi în scop necomercial;
    d) comercializarea sau oferirea spre vânzare pe teritoriul României a acelor exemplare de produs, obiect al inventiei, care au fost vândute anterior de titularul de brevet sau cu acordul sau expres;
    e) folosirea cu buna-credinţa sau luarea măsurilor efective şi serioase de folosire a inventiei de către terţi în intervalul de timp dintre decăderea din drepturi a titularului de brevet şi revalidarea brevetului. În acest caz inventia poate fi folosită în continuare de acea persoana, în volumul existent la data publicării menţiunii revalidarii, şi dreptul la folosire nu poate fi transmis decât cu patrimoniul persoanei care utilizează inventia ori cu o fracţiune din patrimoniul care este afectat exploatării inventiei;
    f) exploatarea de către terţi a inventiei sau a unei părţi a acesteia la a carei protecţie s-a renunţat.
    Orice persoană care, cu buna-credinţa, foloseşte inventia sau a făcut pregatiri efective şi serioase de folosire a inventiei, fără ca aceasta folosire sa constituie o încălcare a cererii de brevet sau a brevetului european în traducerea iniţială, poate, după ce traducerea corectată are efect, sa continue folosirea inventiei în întreprinderea sa ori pentru necesităţile acesteia, fără plata şi fără să depăşească volumul existent la data la care traducerea iniţială a avut efect.


    Articolul 36

    Inventatorul are dreptul sa i se menţioneze numele, prenumele şi calitatea în brevetul eliberat, în carnetul de muncă, precum şi în orice acte sau publicaţii privind inventia sa.
    În cazul în care titularul este altul decât inventatorul, acestuia din urma i se eliberează un duplicat al brevetului de invenţie.
    La solicitarea expresă a inventatorului, numele şi prenumele acestuia nu se publică; aceasta solicitare este supusă plăţii taxei legale.


    Articolul 37

    Pentru inventiile create şi realizate în condiţiile art. 5 alin. 1 cu clauza contrară şi, respectiv, ale art. 5 alin. 2 inventatorul beneficiază de drepturi patrimoniale stabilite pe bază de contract încheiat cu solicitantul sau, după caz, cu titularul brevetului.
    Drepturile patrimoniale se stabilesc în funcţie de efectele economice şi/sau sociale rezultate din exploatarea brevetului sau în funcţie de aportul economic al inventiei.


    Articolul 38

    În cazul decăderii din drepturi a titularului de brevet, prevăzută la art. 45 alin. 3, titularul poate cere la OSIM revalidarea brevetului pentru motive justificate, în termen de 6 luni de la data publicării decăderii. În termen de 60 de zile de la înregistrare OSIM hotărăşte asupra cererii de revalidare, sub condiţia plăţii taxei legale. Menţiunea revalidarii brevetului se publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industriala în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii.


    Articolul 39

    Titularul poate renunţa, în tot sau în parte, la brevet, pe baza unei declaraţii scrise înregistrate la OSIM.
    În cazul inventiilor prevăzute la art. 5 alin. 1 lit. a) şi alin. 2, precum şi al inventiilor care au făcut obiectul unei cesiuni potrivit art. 5 alin. 1 lit. b), titularul brevetului este obligat sa comunice inventatorului intenţia sa de renunţare; la cererea inventatorului, titularul este obligat să-i transmită acestuia dreptul asupra brevetului.
    Dacă brevetul a făcut obiectul unui contract de licenţă, renunţarea este posibila numai cu acordul beneficiarului licenţei.
    Inventia sau partea din aceasta, la a carei protecţie s-a renunţat, poate fi liber exploatată de către terţi.
    La inventiile prevăzute la art. 42 alin. 2 se poate renunţa numai cu acordul instituţiilor care le-au atribuit caracterul de secret de stat.
    Renunţarea se înregistrează la OSIM în Registrul naţional al brevetelor de invenţie şi produce efecte începând cu data publicării acesteia în Buletinul Oficial de Proprietate Industriala.


    Articolul 40

    Brevetul de invenţie poate fi anulat în tot sau în parte, la cererea unei persoane interesate, când se constată că la data înregistrării cererii de brevet de invenţie nu erau îndeplinite condiţiile pentru existenta unei invenţii brevetabile. Cererea de anulare se poate face în tot cursul duratei de valabilitate a brevetului şi se judeca de către Tribunalul Bucureşti. Hotărârile Tribunalului Bucureşti pot fi atacate cu apel la Curtea de Apel Bucureşti în termen de 30 de zile de la comunicare.
    Hotărârile Curţii de Apel Bucureşti pot fi atacate cu recurs la Curtea Suprema de Justiţie în termen de 30 de zile de la comunicare.
    Hotărârea de anulare, în tot sau în parte, definitivă şi irevocabilă, se înregistrează la OSIM de către persoana interesată.
    Menţiunea anulării se publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industriala în termen de 60 de zile de la înregistrarea hotărârii la OSIM.


    Articolul 41

    În procedurile în faţa OSIM solicitantul cererii, cesionarul sau titularul ori o altă persoană interesată poate fi reprezentată printr-un mandatar, în baza unei procuri înregistrate la OSIM, în condiţiile şi la termenele prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi.
    Pentru persoanele menţionate anterior, care nu au domiciliul sau sediul pe teritoriul României, reprezentarea prin mandatar este obligatorie, cu următoarele excepţii, cazuri în care se poate acţiona în nume propriu:
    a) înregistrarea unei cereri de brevet de invenţie, în scopul atribuirii datei de depozit;
    b) plata unei taxe;
    c) depunerea unei copii de pe o cerere anterioară;
    d) eliberarea unei notificări a OSIM privind orice procedura prevăzută la lit. a), b) şi c).
    Taxa de menţinere în vigoare poate fi plătită de orice persoană.
    În cazul revocării procurii semnatura mandatarului nu are efectul semnăturii solicitantului, a titularului sau a persoanelor interesate care l-au desemnat.


    Articolul 42

    Inventia care face obiectul cererii de brevet depuse la OSIM nu poate fi divulgată fără acordul solicitantului, până la publicarea acesteia, şi are caracterul stabilit de legea specială până la publicare.
    Este secret de stat conţinutul cererilor de brevet de invenţie create pe teritoriul României, cărora li se atribuie acest regim de către instituţiile în drept pentru apărarea naţionala şi pentru păstrarea siguranţei naţionale, cu înştiinţarea solicitantului şi acordarea unei compensaţii materiale acestuia de către instituţia care a atribuit caracterul de secret de stat. Acest caracter încetează numai prin hotărâre a aceloraşi instituţii.
    OSIM păstrează caracterul atribuit de instituţiile în drept documentelor depuse.


    Articolul 43

    Brevetarea în străinătate a inventiilor create de persoane fizice române pe teritoriul României se face numai după înregistrarea cererii de brevet de invenţie la OSIM.
    În cazul inventiilor prevăzute la art. 42 alin. 2 brevetarea în străinătate se face cu aprobarea instituţiilor care le-au atribuit caracterul de secret de stat.
    În vederea brevetarii în străinătate a inventiilor prevăzute la alin. 1 solicitanţii sau titularii de brevet români pot beneficia de sprijin financiar, potrivit legii.
    Brevetarea în străinătate a inventiilor prevăzute la alin. 1 se aduce la cunoştinţa OSIM de către persoanele fizice române care le-au creat sau de către succesorul lor în drepturi.
    Pentru înregistrarea cererilor internaţionale în vederea brevetarii inventiilor în alte state, în conformitate cu prevederile Tratatului de cooperare în domeniul brevetelor, OSIM acţionează în calitate de oficiu receptor.


    Articolul 44

    În cazul inventiei pentru care o unitate este indreptatita la eliberarea brevetului, aceasta are obligaţia de a informa inventatorul asupra stadiului examinării cererii de brevet în cadrul OSIM, precum şi asupra stadiului şi a rezultatelor aplicării inventiei.
    Inventatorul are obligaţia sa acorde, la cererea titularului de brevet, asistenţa tehnica pe bază de contract, pentru punerea în aplicare a inventiei.


    Articolul 45

    Procedurile efectuate de OSIM privind cererile de brevet de invenţie şi brevetele de invenţie prevăzute de prezenta lege şi de regulamentul de aplicare a acesteia sunt supuse taxelor, în cuantumurile şi la termenele stabilite de lege.
    Pe întreaga durata de valabilitate a brevetului de invenţie titularul datorează anual taxe de menţinere în vigoare a brevetului.
    Neplata acestor taxe atrage decăderea titularului din drepturile decurgând din brevet. Decăderea titularului din drepturi se înregistrează în Registrul naţional al brevetelor de invenţie şi se publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industriala. Taxele de menţinere în vigoare pot fi plătite şi anticipat, în condiţiile prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi, pentru o perioadă care nu poate depăşi 4 ani.
    Taxele datorate de persoanele fizice sau juridice străine se plătesc în valută în contul OSIM.


    Articolul 46

    Solicitantul sau titularul brevetului care din motive temeinice nu a putut să respecte un termen în procedurile în faţa OSIM este repus în situaţia anterioară, dacă prezintă o cerere motivată în termen de doua luni de la încetarea cauzei care l-a împiedicat sa acţioneze, dar nu mai târziu de un an de la expirarea termenului nerespectat.
    Dispoziţiile alin. 1 nu se aplică dacă termenele legale nu au fost respectate în următoarele situaţii:
    a) invocarea priorităţii conform art. 20-22;
    b) depunerea traducerii descrierii, revendicarilor sau desenelor, conform art. 16 alin. 2;
    c) solicitarea examinării în vederea acordării brevetului, conform art. 25;
    d) plata taxelor de înregistrare şi de efectuare a unui raport de documentare, conform art. 45 alin. 1;
    e) înregistrarea unei cereri de revocare, conform art. 54;
    f) depăşirea termenului de divizare a unei cereri de brevet de invenţie, prevăzut la art. 19 alin. 2;
    g) depăşirea termenului de depunere a unei noi cereri de brevet, conform art. 65 alin. 2 lit. b);
    h) plata taxelor de menţinere în vigoare a brevetului.
    De asemenea, dispoziţiile alin. 1 nu se aplică în situaţiile prevăzute la art. 28 alin. 2 lit. c), d) şi f), alin. 7 lit. d) şi e) şi la art. 53.
    Cererea de repunere în termen va fi supusă plăţii unei taxe, în cuantumul prevăzut de lege pentru înregistrarea unei contestaţii, cu excepţia cazului prevăzut la art. 28 alin. 7 lit. b), pentru care nu se percep taxe.


    Capitolul 5 Transmiterea drepturilor

    Transmiterea drepturilor

    Articolul 47

    Dreptul la brevet, dreptul la acordarea brevetului şi drepturile ce decurg din brevet pot fi transmise în tot sau în parte.
    Transmiterea se poate face prin cesiune sau prin licenta, exclusiva sau neexclusiva, sau prin succesiune legală ori testamentară.
    Transmiterea produce efecte faţă de terţi numai începând cu data publicării în Buletinul Oficial de Proprietate Industriala a menţiunii transmiterii înregistrate la OSIM.


    Articolul 48

    La cererea oricărei persoane interesate Tribunalul Bucureşti poate acorda o licenta obligatorie la expirarea unui termen de 4 ani de la data de depozit a cererii de brevet sau a unui termen de 3 ani de la acordarea brevetului, socotindu-se termenul care expira cel mai târziu.
    Prevederile alin. 1 se aplică numai dacă inventia nu a fost aplicată sau a fost insuficient aplicată pe teritoriul României, iar titularul brevetului nu poate să îşi justifice inactiunea şi dacă nu s-a ajuns la o înţelegere cu acesta privind condiţiile şi modalităţile comerciale de utilizare a inventiei.
    Tribunalul Bucureşti va autoriza licenta obligatorie dacă va aprecia, pe baza circumstanţelor date, ca, deşi persoana interesată a depus toate eforturile, nu s-a ajuns la o înţelegere într-un termen rezonabil.
    Beneficiarul licenţei obligatorii poate fi inclusiv Guvernul sau terţii autorizaţi de acesta.
    În afară motivelor prevăzute la alin. 2, o licenta obligatorie poate fi autorizata de Tribunalul Bucureşti:
    a) în situaţii de urgenta naţionala şi, în principal, în interesul apărării naţionale sau al siguranţei naţionale ori când interesele publice o cer;
    b) în alte situaţii de extrema urgenta;
    c) în situaţii de utilizare publică în scopuri necomerciale.
    Acordarea licenţei obligatorii pentru unul dintre motivele prevăzute la alin. 5 nu impune îndeplinirea condiţiilor menţionate la alin. 2. Totuşi beneficiarul licenţei va înştiinţa solicitantul sau titularul brevetului despre autorizarea data de instanţa, în cel mai scurt timp.
    În situaţii de utilizare publică în scopuri necomerciale, Guvernul sau terţii autorizaţi de acesta, atunci când cunosc sau au motive demonstrabile de a cunoaşte dacă un brevet de invenţie valid este sau va fi utilizat de Guvern, respectiv de terţi, vor anunta titularul brevetului despre utilizarea acestuia, într-un timp rezonabil.
    În cazurile în care un brevet nu poate fi exploatat fără sa aducă atingere drepturilor conferite de un alt brevet, acordat pentru o cerere de brevet a carei data de depozit naţional reglementar este anterioară, o licenta obligatorie pentru exploatarea brevetului ulterior va putea fi autorizata numai dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii suplimentare:
    a) inventia revendicata în brevetul ulterior presupune un progres tehnologic important, de interes economic substanţial în raport cu inventia revendicata în brevetul anterior;
    b) titularul brevetului anterior are dreptul la o licenta reciprocă, în condiţii rezonabile pentru utilizarea inventiei revendicate în brevetul ulterior;
    c) utilizarea autorizata în raport cu brevetul anterior este netransmisibila, cu excepţia cazului în care o licenta obligatorie este, de asemenea, transmisă.


    Articolul 49

    Licentele obligatorii sunt neexclusive şi se acordă de Tribunalul Bucureşti, în condiţii determinate în ceea ce priveşte întinderea şi durata acestora, precum şi nivelul remuneraţiei cuvenite deţinătorului dreptului, stabilit în raport cu valoarea comercială a licenţelor acordate.
    Licentele obligatorii vor fi autorizate în principal pentru aprovizionarea pieţei.
    Întinderea şi durata licenţelor obligatorii vor fi limitate la scopurile pentru care acestea au fost autorizate. În cazul inventiilor din domeniul tehnologiei de semiconductoare licenta va fi acordată numai pentru scopuri publice necomerciale sau pentru a remedia o practica stabilită ca fiind anticoncurentiala, ca urmare a unei proceduri judiciare sau administrative.
    În cazul în care un ameliorator nu poate exploata un brevet de soi nou de planta fără sa aducă atingere unui brevet de invenţie anterior, acesta poate solicita o licenta obligatorie pentru inventia protejata prin acest brevet.
    În cazul în care titularul unui brevet de invenţie referitor la o invenţie biotehnologica nu poate să o exploateze fără sa aducă atingere unui brevet anterior de soi nou de planta, acesta poate solicita o licenta obligatorie pentru exploatarea noului soi de planta, protejat prin brevet.
    În cazul în care o licenta obligatorie este autorizata pentru a remedia o practica anticoncurentiala, nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 48 alin. 3-5.


    Articolul 50

    Licenta obligatorie nu este transmisibila decât împreună cu partea din întreprindere sau cu fondul de comerţ care beneficiază de aceasta utilizare.
    Prevederile alin. 1 nu se aplică în cazul în care o licenta obligatorie a fost acordată conform art. 48.


    Articolul 51

    La solicitarea motivată, prezentată de persoana interesată, Tribunalul Bucureşti poate retrage licenta obligatorie, atunci când circumstanţele care au condus la acordarea acesteia au încetat sa mai existe, cu condiţia ca interesele legitime ale persoanei care a dobândit-o să fie protejate într-o maniera corespunzătoare. Licenta nu va fi retrasă dacă circumstanţele care au determinat acordarea acesteia risca să se producă din nou.
    Hotărârile Tribunalului Bucureşti privind autorizarea utilizării unei licenţe obligatorii, precum şi cele privind remuneraţia prevăzută în raport cu utilizarea acesteia vor putea fi atacate la Curtea de Apel Bucureşti în termen de 15 zile de la comunicare.


    Articolul 52

    Hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile privind acordarea sau, după caz, retragerea licenţei obligatorii se comunică de persoana interesată la OSIM, care le înregistrează în Registrul naţional al cererilor de brevet de invenţie depuse sau în Registrul naţional al brevetelor de invenţie şi publică menţiunea acestor hotărâri în Buletinul Oficial de Proprietate Industriala în termen de o luna de la comunicare.


    Capitolul 6 Apărarea drepturilor privind inventiile

    Apărarea drepturilor privind inventiile

    Articolul 53

    Hotărârile OSIM pot fi contestate la acesta de către persoanele interesate, în termen de 3 luni de la comunicare.
    Contestaţia se soluţionează în termen de 3 luni de la înregistrarea acesteia la OSIM de către o comisie de reexaminare din Departamentul de apeluri din cadrul OSIM, în prima instanţa.
    Contestaţiile având ca obiect numai îndreptarea unor erori materiale sau omisiuni nu sunt supuse plăţii taxelor.
    Dispoziţiile referitoare la atribuţiile jurisdicţionale ale comisiilor de reexaminare din Departamentul de apeluri se completează cu prevederile Codului de procedura civilă, precum şi cu orice alte dispoziţii legale, în măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel.


    Articolul 54

    Orice persoană interesată are dreptul sa formuleze în scris şi motivat, la OSIM, o cerere de revocare împotriva hotărârii de acordare a brevetului de invenţie, în termen de 6 luni de la publicarea acesteia, dacă hotărârea a fost luată fără respectarea dispoziţiilor art. 7-11 şi ale art. 12, 13 şi 18.
    Contestaţia sau, după caz, cererea de revocare va fi soluţionată, în termen de 3 luni de la înregistrarea acesteia la OSIM, de către o comisie de reexaminare din Departamentul de apeluri din cadrul OSIM.


    Articolul 55

    Neîndeplinirea uneia sau mai multor condiţii de forma privind o cerere nu poate constitui motiv de revocare a hotărârii de acordare a brevetului sau de anulare a brevetului de invenţie, în tot sau în parte, decât în cazul în care aceasta este rezultatul unei intentii frauduloase.
    Un brevet nu poate fi revocat sau anulat, în tot sau în parte, fără ca titularul să aibă posibilitatea să prezinte observaţii asupra revocării sau anulării şi sa aducă într-un termen rezonabil modificările sau rectificările admise de lege şi de regulamentul de aplicare a prezentei legi.


    Articolul 56

    Hotărârea Comisiei de reexaminare, motivată, se comunică părţilor în termen de 15 zile de la pronunţare şi poate fi atacată cu apel la Tribunalul Bucureşti în termen de 30 de zile de la comunicare.
    În termen de 15 zile de la comunicare hotărârile Tribunalului Bucureşti pot fi atacate cu recurs la Curtea de Apel Bucureşti.
    Hotărârile de acordare a brevetului de invenţie, luate de Comisia de reexaminare, şi hotărârile pronunţate de instanţele judecătoreşti, comunicate la OSIM de către persoana interesată, se operează în registrele naţionale şi se publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industriala în termen de 60 de zile de la data la care acestea au rămas definitive şi irevocabile.
    OSIM operează în registrele naţionale modificările intervenite ca urmare a unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile şi le publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industriala în termen de 60 de zile de la data înregistrării acestora la OSIM de către persoana interesată.


    Articolul 57

    Însuşirea fără drept, în orice mod, a calităţii de inventator constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei.


    Articolul 58

    Constituie infracţiunea de contrafacere, în sensul prezentei legi, fabricarea, folosirea sau punerea în circulaţie fără drept a obiectului unui brevet de invenţie sau orice alta încălcare a drepturilor conferite conform art. 33 alin. 1, dacă aceste încălcări au fost săvârşite după data publicării cererii de brevet de invenţie, şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă de la 100.000.000 lei la 300.000.000 lei.
    Abrogat.
    Pentru prejudiciile cauzate titularul are dreptul la despăgubiri, potrivit dreptului comun, şi poate solicita instanţei judecătoreşti competente sa dispună măsura confiscării sau, după caz, a distrugerii produselor contrafăcute. Aceste dispoziţii se aplică şi materialelor şi echipamentelor care au servit nemijlocit la săvârşirea infracţiunii de contrafacere.
    Încălcarea drepturilor prevăzute la art. 34 de către terţi atrage pentru persoanele vinovate obligaţia de despăgubire potrivit dreptului comun, titlul pentru plata despăgubirilor fiind executoriu după eliberarea brevetului.
    ------------
    Alin. (2) al art. 58 a fost abrogat de art. VIII din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 190 din 21 noiembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.179 din 28 decembrie 2005.
    Alin. (2) al art. 58 a fost abrogat de art. III din LEGEA nr. 278 din 4 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 601 din 12 iulie 2006. În aceste condiţii, întrucât exista doua dispoziţii care reglementează acelaşi obiect, prevederile art. VIII din Ordonanţa de urgenta nr. 190 din 21 noiembrie 2005 ar trebui sa înceteze prin abrogare sau respingere.


    Articolul 59

    În cazul în care, înainte de data publicării cererii de brevet de invenţie, faptele prevăzute la art. 58 alin. 1 continua să fie săvârşite şi după somare, instanţa, la cerere, poate ordonă încetarea săvârşirii lor până la rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii OSIM. Aceasta măsura va putea fi ordonată cu plata de către solicitant a unei cauţiuni stabilite de instanţa.


    Articolul 60

    În cazul încălcării dreptului titularului unui brevet de procedeu, prevăzut la art. 33 alin. 2 lit. b), sarcina probei în stabilirea faptului ca procedeul utilizat pentru obţinerea unui produs identic este diferit de procedeul brevetat incumba persoanei prezumate a fi încălcat acest drept.
    În aplicarea prevederilor alin. 1 orice produs identic care a fost realizat fără consimţământul titularului de brevet va fi considerat până la proba contrarie a fi fost obţinut prin procedeul brevetat în cel puţin una dintre următoarele circumstanţe:
    a) dacă produsul obţinut prin procedeul brevetat este nou;
    b) dacă exista o probabilitate substantiala ca produsul identic a fost obţinut prin procedeul respectiv şi titularul brevetului nu a putut, în ciuda unor eforturi rezonabile, sa stabilească ce procedeu a fost de fapt utilizat.
    La prezentarea probelor contrarii de către titularul de brevet se va ţine seama de interesele legitime legate de secretele de fabricaţie şi de secretele comerciale ale persoanei prezumate ca a încălcat drepturile titularului.


    Articolul 61

    Divulgarea, de către personalul OSIM, precum şi de către persoanele care efectuează lucrări în legătură cu inventiile, a datelor cuprinse în cererile de brevet, până la publicarea lor, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă de la 15.000.000 lei la 50.000.000 lei.
    OSIM răspunde faţă de inventator pentru prejudiciile aduse ca urmare a săvârşirii infracţiunii prevăzute la alin. 1.


    Articolul 62

    Litigiile cu privire la calitatea de inventator, de titular de brevet sau cele cu privire la alte drepturi născute din brevetul de invenţie, inclusiv drepturile patrimoniale ale inventatorului, din contractele de cesiune şi licenta, sau cele referitoare la nerespectarea dispoziţiilor prevăzute la art. 5 alin. 6, art. 37 şi art. 44 sunt de competenţa instanţelor judecătoreşti.
    Persoana interesată va comunică la OSIM hotărârea judecătorească în termen de 30 de zile de la data la care aceasta a rămas definitivă şi irevocabilă, spre a fi înscrisă în Registrul naţional al cererilor de brevet de invenţie depuse sau în Registrul naţional al brevetelor de invenţie şi publicată în Buletinul Oficial de Proprietate Industriala. În lipsa publicării în Buletinul Oficial de Proprietate Industriala hotărârea nu este opozabilă terţilor.


    Articolul 63

    Titularul de brevet poate solicita instanţei judecătoreşti:
    a) ordonarea unor măsuri asiguratorii, atunci când exista un risc de încălcare a drepturilor decurgând dintr-un brevet şi dacă aceasta încălcare risca sa cauzeze un prejudiciu ireparabil ori dacă exista un risc de distrugere a elementelor de proba;
    b) ordonarea după acordarea liberului de vama a unor măsuri privind încetarea faptelor de încălcare a drepturilor decurgând din brevet, săvârşite de o terta persoana cu ocazia introducerii în circuitul comercial a unor mărfuri importate, care implica o atingere a acestor drepturi.
    Instanţa va putea dispune ca autorul încălcării drepturilor decurgând din brevet sa informeze titularul de brevet asupra identităţii terţilor care au participat la producerea şi distribuirea mărfurilor în cauza, precum şi asupra circuitelor de distribuţie.
    Măsurile asiguratorii vor putea fi ordonate cu plata de către reclamant a unei cauţiuni stabilite de instanţa.
    Pentru ordonarea măsurilor asiguratorii sunt aplicabile dispoziţiile dreptului comun.
    Instanţa va putea pretinde reclamantului sa furnizeze orice elemente de proba de care acesta dispune, pentru a dovedi ca este titularul brevetului încălcat ori al unui brevet a cărui încălcare este inevitabila.


    Articolul 64

    Autorităţile vamale pot dispune, fie din oficiu, fie la cererea titularului de brevet, suspendarea vamuirii la importul, exportul sau plasarea sub un regim vamal suspensiv a mărfurilor ce intra sub incidenţa art. 58 alin. 1.
    Competentele vamale cu privire la asigurarea respectării la frontiera a drepturilor privind brevetele de invenţie aparţin Direcţiei Generale a Vamilor, potrivit legii.


    Articolul 65

    În cazul în care printr-o hotărâre judecătorească se constată că o altă persoană decât cea care figurează în brevetul de invenţie este indreptatita la acordarea brevetului, OSIM eliberează brevetul persoanei îndreptăţite şi publică schimbarea titularului.
    Dacă, înainte de acordarea de către OSIM a brevetului de invenţie, printr-o hotărâre judecătorească se constată că dreptul la brevet aparţine unei alte persoane decât solicitantul, persoana căreia i-a fost recunoscut acest drept poate, în termen de 3 luni de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii şi în condiţiile prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi:
    a) sa continue în locul solicitantului procedura privind cererea de brevet depusa ca pentru o cerere proprie;
    b) să depună o noua cerere de brevet pentru aceeaşi invenţie. Pentru elementele care nu extind conţinutul cererii iniţiale depuse cu respectarea prevederilor art. 19, cererea iniţială este declarata de OSIM ca fiind considerată retrasă începând cu data de depozit a noii cereri;
    c) să solicite respingerea cererii.


    Articolul 66

    La cererea instanţei judecătoreşti, OSIM este obligat sa înainteze actele, documentele şi informaţiile necesare judecării cauzei cu care a fost investită, recuperand aceste acte în final. Citarea în instanţa se va face numai în acest scop.


    Capitolul 7 Atribuţiile Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci privind inventiile

    Atribuţiile Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci privind inventiile

    Articolul 67

    OSIM este organ de specialitate al administraţiei publice centrale în subordinea Guvernului, cu autoritate unica pe teritoriul României în domeniul protecţiei proprietăţii industriale, în conformitate cu legea şi cu prevederile convenţiilor şi tratatelor internaţionale la care statul român este parte.


    Articolul 68

    În domeniul inventiilor OSIM are următoarele atribuţii:
    a) coordonează politica de proprietate industriala în România;
    b) înregistrează, publică şi examinează cererile de brevet de invenţie, în vederea acordării şi eliberării brevetului de invenţie;
    c) este depozitarul Registrului naţional al cererilor de brevet de invenţie depuse şi al Registrului naţional al brevetelor de invenţie în care se înscriu datele privind cererile de brevet şi cele privind brevetele;
    d) este oficiu receptor pentru cererile de brevet de invenţie înregistrate internaţional de către solicitanţi români, în conformitate cu prevederile Tratatului de cooperare în domeniul brevetelor;
    e) administrează, conserva şi dezvolta, prin schimburi internaţionale, colecţia naţionala de descrieri de invenţie şi realizează baza de date informatice în domeniul inventiilor, pe orice fel de suport informaţional;
    f) efectuează, la cerere, servicii de informare tehnica din descrierile de invenţii româneşti şi străine şi din publicaţiile oficiale de proprietate industriala;
    g) atesta şi autorizeaza consilieri în domeniul proprietăţii industriale, tine evidenta acestora în registrul naţional al cărui depozitar este şi publică periodic date din acest registru;
    h) întreţine relaţii cu organizaţiile guvernamentale şi interguvernamentale similare şi cu organizaţiile internaţionale de specialitate la care statul român este parte;
    i) organizează cursuri de instruire pentru formarea şi perfecţionarea specialiştilor în acest domeniu;
    j) editează şi publică periodic în Buletinul Oficial de Proprietate Industriala date privitoare la cererile de brevet de invenţie şi la brevetele de invenţie.


    Capitolul 8 Dispoziţii tranzitorii şi finale

    Dispoziţii tranzitorii şi finale

    Articolul 69

    Cererile de brevet de invenţie înregistrate la OSIM în condiţiile Legii nr. 62/1974, pentru care nu s-a luat o hotărâre de admitere sau respingere, se soluţionează potrivit prevederilor prezentei legi.


    Articolul 70

    Brevetele de invenţie, inclusiv cele de perfecţionare, acordate anterior intrării în vigoare a prezentei legi şi valide pe teritoriul României au durata de protecţie prevăzută la art. 31.
    Pe toată durata de valabilitate a brevetului de perfecţionare exploatarea inventiei se va face în conformitate cu prevederile art. 48 alin. 8.
    Drepturile băneşti cuvenite inventatorilor pentru inventiile brevetate, aplicate, parţial recompensate sau nerecompensate până la data intrării în vigoare a prezentei legi se vor negocia între inventator şi unitatea care a aplicat inventia. În aceste cazuri, negocierea va începe de la drepturile băneşti maxime cuvenite inventatorului, prevăzute în legea aplicabilă la data înregistrării cererii de brevet. În cazul neintelegerii între părţi, drepturile băneşti se vor stabili potrivit prevederilor art. 62.
    Dreptul asupra brevetului de invenţie se transmite inventatorului, prin efectul legii, în cazurile în care la data intrării în vigoare a prezentei legi întreprinderea care a devenit titulara prin efectul cesiunii legale prevăzute la art. 14 din Legea nr. 62/1974 nu a aplicat inventia sau nu a luat măsurile necesare în vederea aplicării ei.


    Articolul 71

    Brevetele de invenţie în vigoare reprezintă active necorporale şi se înregistrează în patrimoniul titularului, persoana juridică.


    Articolul 72

    Drepturile băneşti ale autorului unei realizari tehnice, care este noua la nivelul unei unităţi şi utila acesteia, se stabilesc prin contract încheiat între autor şi unitate.
    Unitatea care aplica aceasta realizare tehnica are obligaţia sa ateste calitatea de autor.
    Încălcarea prevederilor alin. 1 şi 2 atrage obligaţia unităţii de a plati despăgubiri autorului potrivit dreptului comun. Despăgubirile se determina în funcţie de rezultatele economice obţinute de unitate.


    Articolul 73

    Abrogat.
    -------------
    Art. 73 a fost abrogat de pct. 1 al alin. (1) al art. 298 din LEGEA nr. 571 din 22 decembrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 927 din 23 decembrie 2003.


    Articolul 74

    Prezenta lege intră în vigoare la 3 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pe aceeaşi dată Legea nr. 62/1974 privind inventiile şi inovatiile, Decretul nr. 93/1976 referitor la normele privind calcularea recompenselor băneşti cuvenite autorilor inventiilor aplicate în economia naţionala, Decretul nr. 363/1976 privind taxele pentru cererile de brevet de invenţie şi pentru brevetele de invenţie, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi se abroga.
    NOTĂ:
    Reproducem mai jos art. II din Legea nr. 203/2002, care nu este incorporat în textul republicat al Legii nr. 64/1991 şi care se aplică, în continuare, ca dispoziţii proprii ale Legii nr. 203/2002.
    Menţionăm ca trimiterile din cuprinsul acestor articole se referă la textele din Legea nr. 64/1991, astfel cum a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 21 octombrie 1991.
    "Art. II. - (1) Prezenta lege intră în vigoare la 3 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    (2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga dispoziţiile art. 30 alin. 2 liniuţa a 4-a din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
    (3) În termen de 3 luni de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Guvernul va aproba prin hotărâre Regulamentul de aplicare a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, cu modificările şi completările ulterioare şi cu cele aduse prin prezenta lege.
    (4) Determinarea cotei de profit sau a venitului obţinut de titularul brevetului, prevăzute la art. 68*) din Legea nr. 64/1991, se va face prin norme elaborate de Ministerul Finanţelor Publice, la propunerea OSIM, care se aproba prin hotărâre a Guvernului în termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I."
    ────────────
    *) În forma republicată a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, în urma renumerotarii textelor art. 68 a devenit art. 73.
    ──────────────