LEGE nr. 164 din 7 aprilie 2001 (*actualizata*)
privind pensiile militare de stat
(actualizata până la data de 18 iunie 2001*)
EMITENT
  • PARLAMENTUL




  • ---------------
    *) Textul initial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 183 din 10 aprilie 2001. Aceasta este forma actualizata de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra Neamt până la data de 18 iunie 2001, cu modificările şi completările aduse de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 85 din 7 iunie 2001.
    Parlamentul României adopta prezenta lege.

    Capitolul 1 Dispozitii generale


    Articolul 1

    (1) Dreptul la pensii şi asigurări sociale pentru cadrele militare este garantat de stat şi se exercită în condiţiile prezentei legi.
    (2) Principiile generale prevăzute la art. 2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale se aplică în mod corespunzător şi pensiilor militare de stat, exceptand situaţiile în care prin prezenta lege se dispune altfel.


    Articolul 2

    Sistemul pensiilor militare de stat şi asigurarilor sociale din domeniul apararii naţionale, ordinii publice şi sigurantei naţionale acopera riscurile activităţii militare, precum şi pierderile de venituri datorate invaliditatii, batranetii şi decesului.


    Articolul 3

    De prevederile prezentei legi beneficiaza cadrele militare în activitate, în rezerva sau în retragere, denumite în continuare cadre militare, precum şi urmasii acestora.


    Articolul 4

    În sistemul pensiilor militare de stat şi asigurarilor sociale din domeniul apararii naţionale, ordinii publice şi sigurantei naţionale se acordă urmatoarele prestatii:
    a) pensii militare de stat;
    b) alte drepturi de asigurări sociale stabilite prin legi sau prin hotărâri ale Guvernului, pe baza dispoziţiilor legale aplicabile în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.


    Articolul 5

    (1) Ministerul Apararii Naţionale, Ministerul de Interne şi Serviciul Roman de Informaţii asigura aplicarea reglementarilor referitoare la pensiile militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale militarilor, exercita controlul aplicarii acestora şi initiaza propuneri de acte normative în domeniu.
    (2) Fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat şi a altor drepturi de asigurări sociale se asigura de la bugetul de stat prin bugetele instituţiilor prevăzute la alin. (1).
    (3) Administrarea şi controlul gestionarii fondurilor se realizează prin organe specializate, constituite la nivelul instituţiilor prevăzute la alin. (1).


    Articolul 6

    Cadrele militare pot beneficia de o singura pensie militara de stat.


    Articolul 7

    (1) Drepturile de pensii sunt imprescriptibile şi nu pot fi cedate total sau parţial.
    (2) Plata prestatiilor prevăzute la art. 4 se supune termenului general de prescriptie, conform legii.
    (3) Oblibaţiile şi prestaţiile de asigurări sociale se achită în moneda naţionala.


    Articolul 8

    Cadrele militare se pot asigura şi la instituţiile private de asigurări sociale în condiţiile prevăzute de lege.


    Articolul 9

    (1) Condiţiile de muncă în care se desfăşoară activitatea cadrelor militare pot fi:
    a) normale;
    b) deosebite;
    c) speciale.
    (2) Reglementarile privind locurile de muncă şi activităţile cu condiţii deosebite şi speciale stabilite pentru sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale se aplică şi cadrelor militare care îşi desfăşoară activitatea în condiţii similare.
    (3) Locurile de muncă şi activităţile cu condiţii deosebite şi speciale, specifice pentru cadrele militare, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, pe baza propunerilor instituţiilor din domeniul apararii naţionale, ordinii publice şi sigurantei naţionale.
    (4) Hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (3) va fi adoptata în termen de 3 luni de la data publicarii prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.


    Capitolul 2 Pensii militare de stat


    Articolul 10

    Sistemul pensiilor militare de stat cuprinde:
    a) pensia de serviciu;
    b) pensia de invaliditate;
    c) pensia de urmas.


    Secţiunea 1 Pensia de serviciu


    Articolul 11

    Pensia de serviciu poate fi:
    a) pentru limita de vârsta;
    b) anticipata;
    c) anticipata parţială.


    Articolul 12

    Au dreptul la pensie de serviciu pentru limita de vârsta cadrele militare în activitate care indeplinesc cumulativ urmatoarele condiţii:
    a) vârsta de 55 de ani;
    b) vechime minima în serviciu de 30 de ani barbatii şi 25 de ani femeile, din care efectiv ca militar 15 ani barbatii şi 10 ani femeile.


    Articolul 13

    Au dreptul la pensie de serviciu anticipata cadrele militare în activitate care indeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la art. 12 lit. b) şi se afla în una dintre urmatoarele situaţii:
    a) au implinit vârsta de 50 de ani şi sunt trecute în rezerva ca urmare a implinirii limitei de vârsta în grad prevăzută de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare sau ca urmare a reorganizarii unor unităţi şi a reducerii unor functii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apararii naţionale, ordinii publice şi sigurantei naţionale;
    b) sunt trecute în rezerva sau direct în retragere ca urmare a clasarii ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar de către comisiile de expertiza medico-militara.


    Articolul 14

    (1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipata parţială cadrele militare în activitate, indiferent de vârsta, care au o vechime efectiva în serviciu de minimum 20 de ani, dintre care cel puţin 10 ani ca militar, şi care se afla în una dintre urmatoarele situaţii:
    a) sunt trecute în rezerva ca urmare a implinirii limitei de vârsta în grad prevăzută de Legea nr. 80/1995 sau ca urmare a reorganizarii unor unităţi şi a reducerii unor functii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apararii naţionale, ordinii publice şi sigurantei naţionale;
    b) sunt trecute în rezerva sau direct în retragere ca urmare a clasarii ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar de către comisiile de expertiza medico-militara.
    (2) Cuantumul pensiei anticipate partiale pentru cadrele militare în activitate prevăzute la alin. (1) se calculeaza proportional cu numărul anilor de serviciu.


    Articolul 15

    Cadrele militare care la data trecerii în rezerva nu indeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii, dar au o vechime în serviciul militar de cel puţin 15 ani pentru barbati şi 10 ani pentru femei, beneficiaza de pensie militara de stat la implinirea varstelor standard prevăzute în Legea nr. 19/2000, proportional cu numărul anilor de serviciu militar.


    Articolul 16

    (1) Cadrele militare care se afla în una dintre situaţiile prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. b) sau c) beneficiaza de pensie de serviciu anticipata sau anticipata parţială astfel:
    a) la implinirea varstei de 50 de ani barbatii şi 45 de ani femeile, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă deosebite cel puţin 20 de ani efectiv, din care cel puţin 10 ani efectiv ca militar;
    b) la implinirea varstei de 45 de ani barbatii şi 40 de ani femeile, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă speciale cel puţin 15 ani efectiv, din care cel puţin 10 ani efectiv ca militar.
    (2) Cadrele militare în activitate care au o vechime efectiva în serviciu de 20 de ani în calitate de personal navigant pe aeronave de vânătoare, vânătoare-bombardament şi cercetare, supersonice, precum şi scafandrii beneficiaza de pensie de serviciu anticipata sau anticipata parţială la cerere, indiferent de vârsta, dacă au o vechime de cel puţin 10 ani efectiv ca militar.


    Articolul 17

    Vechimea în serviciu care se ia în considerare la stabilirea pensiei este perioada în care o persoană s-a aflat în una dintre urmatoarele situaţii:
    a) a avut calitatea de cadru militar în activitate;
    b) a indeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei institutii militare de invatamant pentru formarea cadrelor militare;
    c) a fost concentrata sau mobilizata ca rezervist;
    d) a fost în captivitate.


    Articolul 18

    (1) Dovada privind vechimea în serviciul militar şi celelalte elemente necesare în vederea stabilirii pensiei se face cu fisa de pensie întocmită pe baza datelor din fisa matricola sau din alte documente legale.
    (2) Dovada privind vechimea în serviciu, prestat în alta calitate decat cea de militar, se face cu carnetul de muncă sau cu alte acte pe baza cărora se face pensionarea potrivit Legii nr. 19/2000.


    Articolul 19

    În cazul în care din insumarea perioadelor de vechime în serviciu rezultă fractiuni de cel puţin 6 luni, acestea se intregesc la un an, iar cele mai mici se neglijeaza.


    Articolul 20

    (1) Între sistemul pensiilor militare de stat şi sistemul public de pensii se recunosc reciproc perioadele de vechime în serviciu, respectiv stagiile de cotizare, în vederea deschiderii dreptului la pensie şi a altor drepturi de asigurări sociale.
    (2) În situaţia prevăzută la alin. (1) pensia militara de stat se stabileste doar pentru perioadele de vechime în serviciu.
    (3) Perioadele de vechime în serviciu prevăzute la art. 17, care sunt recunoscute ca perioade de contribuţie în sistemul public de pensii, se au în vedere la stabilirea pensiei în unul dintre cele doua sisteme.


    Articolul 21

    (1) Baza de calcul folosita pentru stabilirea pensiei militare de stat este solda lunara bruta avuta în ultima luna de activitate, care include solda de grad cores-punzatoare la data trecerii în rezerva.
    (2) În cazul în care au avut loc modificari ale soldelor de functie în ultimele 6 luni de activitate, baza de calcul o constituie media soldelor lunare brute din această perioadă, mai puţin solda de grad. La media obtinuta se adauga solda de grad prevăzută la alin. (1).


    Articolul 22

    Pensia de serviciu pentru limita de vârsta şi pensia anticipata se determina în procente din baza de calcul, astfel:
    a) pentru activitatea desfăşurată în condiţii normale, 60%;
    b) pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, 62%;
    c) pentru activitatea desfăşurată în condiţii speciale, 64%.


    Articolul 23

    (1) Procentele corespunzătoare pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite sau speciale se acordă cadrelor militare care au lucrat efectiv cel puţin 20 de ani în condiţii deosebite sau 15 ani în condiţii speciale. Dacă au lucrat mai puţin, la procentele corespunzătoare activităţii desfăşurate în condiţii normale se acordă un spor proportional cu timpul efectiv lucrat în condiţii speciale sau deosebite.
    (2) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1), la stabilirea pensiei se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în asemenea condiţii:
    a) 1 an şi 3 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii deosebite;
    b) 1 an şi 6 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii speciale;
    c) 2 ani în situaţie de razboi sau în alte condiţii prevăzute prin hotărâre a Guvernului.


    Articolul 24

    Cadrele militare care au o vechime în serviciu mai mare de 30 de ani barbatii şi 25 de ani femeile beneficiaza, pentru fiecare an în plus, de un spor la pensie de 2% din baza de calcul folosita la stabilirea pensiei.


    Articolul 25

    Pensia de serviciu stabilita în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare de 100% din baza de calcul folosita la stabilirea pensiei.


    Articolul 26

    (1) Persoanele care beneficiaza de pensie militara de serviciu pot fi incadrate în munca, pe durata nedeterminata sau pe durata determinata, după caz, inclusiv în sectorul public, beneficiind de drepturile salariale corespunzătoare functiei în care sunt incadrate, inclusiv de sporul de vechime corespunzător vechimii în munca, dobandite până la data pensionarii.
    (2) Persoanele prevăzute la alin. (1) pot cumula pensia cu veniturile realizate, indiferent de nivelul veniturilor respective.


    Secţiunea a 2-a Pensia de invaliditate


    Articolul 27

    Au dreptul la pensie de invaliditate cadrele militare care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă datorita:
    a) producerii unor accidente în timpul şi din cauza serviciului, accidentelor asimilate acestora conform legii, bolilor contractate în timpul şi din cauza indeplinirii serviciului militar şi tuberculozei;
    b) accidentelor sau bolilor care nu au legătură cu indeplinirea serviciului militar.


    Articolul 28

    Pensia de invaliditate se determina în raport cu gradul de pierdere a capacităţii de muncă, astfel:
    a) invaliditatea de gradul I, caracterizata prin pierderea totala a capacităţii de muncă, precum şi afectarea capacităţii de autoservire, necesitand ingrijire sau supraveghere permanenta din partea altei persoane;
    b) invaliditatea de gradul II, caracterizata prin pierderea totala a capacităţii de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoservi fără ajutorul altei persoane;
    c) invaliditatea de gradul III, caracterizata prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, invalidul putand sa presteze o activitate profesionala după trecerea sa în rezerva.


    Articolul 29

    Criteriile şi normele pe baza cărora se face incadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate se aproba prin ordin comun al conducătorilor instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1), cu avizul Ministerului Muncii şi Solidaritatii Sociale şi al Ministerului Sănătăţii şi Familiei.


    Articolul 30

    (1) Incadrarea în grad de invaliditate se face de comisii de expertiza medico-militare. Constituirea, organizarea, functionarea şi atribuţiile comisiilor de expertiza medico-militare se stabilesc prin regulament comun, aprobat de ministrul apararii naţionale, ministrul de interne şi directorul Serviciului Roman de Informaţii.
    (2) Comisiile de expertiza medico-militare de pe lângă spitalele militare emit decizii medicale de încadrare într-un grad de invaliditate, care vor fi avizate de Comisia Centrala de Expertiza Medico-Militara a Ministerului Apararii Naţionale, Ministerului de Interne sau Serviciului Roman de Informaţii, după caz.
    (3) Împotriva deciziilor medicale emise în condiţiile alin. (2) se poate face contestaţie, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrala de Expertiza Medico-Militara.
    (4) Termenul de rezolvare a contestatiilor este de 30 de zile de la data înregistrării.
    (5) Deciziile comisiilor centrale de expertiza medico-militare, date în solutionarea contestatiilor prevăzute la alin. (3), pot fi contestate la instantele judecătorești competente, în termen de 30 de zile de la comunicare.
    (6) Deciziile medicale de încadrare sau de neincadrare în grade de invaliditate, necontestate în termen, rămân definitive.


    Articolul 31

    (1) Cadrele militare în activitate care şi-au pierdut capacitatea de muncă datorita unor accidente sau unor boli care nu au legătură cu indeplinirea serviciului militar beneficiaza de pensia de invaliditate numai dacă indeplinesc cel puţin jumătate din condiţiile de vechime în serviciu, în raport cu vârsta, după cum urmeaza:
     ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
       Vârsta cadrului militar Vechimea în serviciu realizata
        în momentul ivirii anterior ivirii invaliditatii
          invaliditatii (ani)
     ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
        sub 25 de ani 5
        25-31 de ani 8
        31-37 de ani 11
        37-43 de ani 14
        43-49 de ani 18
        49-55 de ani 22
        peste 55 de ani 25
     ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

    (2) Au dreptul la pensie militara de invaliditate şi cei care la data ivirii invaliditatii nu mai aveau calitatea de cadru militar în activitate, dar indeplinesc condiţia de vechime în serviciu prevăzută la alin. (1).


    Articolul 32

    În cazul în care invaliditatea s-a ivit ca urmare a unui accident în timpul şi din cauza serviciului sau a unui accident asimilat acestuia, a unor boli contractate în timpul şi din cauza indeplinirii serviciului militar sau tuberculozei, pensia de invaliditate se acordă indiferent de vechimea în serviciu.


    Articolul 33

    (1) Cuantumul pensiei de invaliditate se stabileste proportional cu numărul anilor de serviciu, conform prevederilor art. 22-24.
    (2) La suma procentelor cuvenite pentru vechimea în serviciu efectiv realizata se adauga, pentru fiecare an potenţial, până la realizarea vechimii complete, urmatoarele procente:
    a) 1% pentru invaliditate de gradul I;
    b) 0,8% pentru invaliditate de gradul II;
    c) 0,6% pentru invaliditate de gradul III.
    (3) Cuantumul pensiei de invaliditate stabilit în condiţiile alin. (1), pentru cazurile prevăzute la art. 31, va fi diminuat după cum urmeaza:
    a) cu 10% pentru gradul I de invaliditate;
    b) cu 15% pentru gradul II de invaliditate;
    c) cu 20% pentru gradul III de invaliditate.


    Articolul 34

    Pensionarii incadrati în gradul I de invaliditate au dreptul la o indemnizatie de însoţitor, în afara pensiei, în cuantumul stabilit pentru această categorie în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.


    Articolul 35

    (1) Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale la intervale de 6-12 luni, la termenele stabilite de comisiile de expertiza medico-militare.
    (2) După fiecare revizuire comisiile de expertiza medicomilitare emit o noua decizie medicală prin care se stabileste, după caz:
    a) menţinerea în acelasi grad de invaliditate;
    b) incadrarea în alt grad de invaliditate;
    c) încetarea calităţii de pensionar de invaliditate ca urmare a redobandirii capacităţii de muncă.
    (3) Dreptul la pensie de invaliditate se modifica sau inceteaza începând cu luna urmatoare celei în care s-a emis decizia de revizuire medicală.
    (4) Neprezentarea la revizuirea medicală atrage suspendarea platii pensiei începând cu luna urmatoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală.
    (5) Revizuirea medicală periodica se poate face şi la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat în termenul de revizuire, dar numai până la implinirea varstei de 55 de ani.
    (6) Nu sunt supuşi revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care:
    a) prezinta invaliditati ireversibile;
    b) au implinit vârsta prevăzută la alin. (5);
    c) beneficiaza de pensie în condiţiile art. 13 lit. b) şi ale art. 14 lit. b).


    Articolul 36

    La implinirea varstelor prevăzute de prezenta lege pentru obtinerea pensiei militare de serviciu pentru limita de vârsta pensionarii de invaliditate pot opta pentru pensia care îi avantajeaza. Beneficiarii pensiei de invaliditate de gradul I îşi mentin dreptul la indemnizatia de însoţitor, indiferent de pensia pentru care opteaza.


    Secţiunea a 3-a Pensia de urmas


    Articolul 37

    Au dreptul la pensie de urmas copiii şi sotul supravietuitor, dacă persoana decedata era pensionar sau indeplinea condiţiile pentru obtinerea unei pensii militare de stat.


    Articolul 38

    Copiii au dreptul la pensie de urmas:
    a) până la implinirea varstei de 16 ani;
    b) dacă îşi continua studiile intr-o formă de invatamant organizata potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
    c) dacă sunt elevi sau studenti militari ai instituţiilor militare sau civile de invatamant, până la obtinerea primului grad de ofiteri, maistru militar sau subofiter, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
    d) pe toata durata invaliditatii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se afla în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a), b) sau c).


    Articolul 39

    (1) Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas pe tot timpul vietii, la implinirea varstei standard de pensionare prevăzute de Legea nr. 19/2000, dacă a avut cel puţin 15 ani de căsătorie cu persoana decedata.
    (2) În cazul în care durata căsătoriei este mai mica de 15 ani, dar cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmas cuvenit sotului supravietuitor se diminueaza cu 0,5% pentru fiecare luna, respectiv 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus.


    Articolul 40

    (1) Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas, indiferent de vârsta, pe timpul cat este invalid de gradul I sau II, dacă a avut cel puţin un an de căsătorie cu persoana decedata.
    (2) Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas, indiferent de vârsta şi de durata căsătoriei, dacă decesul sotului sustinator s-a produs ca urmare a unui accident în timpul şi din cauza serviciului, a unui accident asimilat acestuia conform legii, a unei boli contractate în timpul şi din cauza indeplinirii serviciului militar sau a tuberculozei şi dacă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici decat un sfert din salariul mediu brut pe economie.


    Articolul 41

    Sotul supravietuitor care nu indeplineste condiţiile prevăzute la art. 39 sau la art. 40 alin. (1) beneficiaza de pensie de urmas pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici decat un sfert din salariul mediu brut pe economie.


    Articolul 42

    Sotul supravietuitor care are în ingrijire, la data decesului sustinatorului, unul sau mai mulţi copii în vârsta de până la 7 ani beneficiaza de pensie de urmas până la implinirea varstei de 7 ani a ultimului copil, în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici decat un sfert din salariul mediu brut pe economie.


    Articolul 43

    (1) Pensia de urmas se calculeaza, după caz, din:
    a) pensia de serviciu pentru limita de vârsta aflata în plata sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, sustinatorul decedat;
    b) pensia de invaliditate de gradul I, în cazul în care decesul sustinatorului a survenit inaintea indeplinirii condiţiilor pentru obtinerea pensiei pentru limita de vârsta şi era în plata cu pensie anticipata, pensie anticipata parţială, pensie de invaliditate de orice grad sau ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, la una dintre aceste categorii de pensii.
    (2) Cuantumul pensiei de urmas se stabileste procentual din pensia sustinatorului prevăzută la alin. (1), în functie de numărul urmasilor indreptatiti, astfel:
    a) pentru un singur urmas 50%;
    b) pentru 2 urmasi 75%;
    c) pentru 3 sau mai mulţi urmasi 100%.


    Articolul 44

    Cuantumul pensiei de urmas, în cazul orfanilor de ambii parinti, reprezinta insumarea drepturilor de urmas calculate după fiecare parinte.


    Articolul 45

    În cazul modificarii numarului de urmasi pensia se recalculeaza în conformitate cu dispozitiile art. 43 alin. (2).


    Articolul 46

    Sotul supravietuitor care are dreptul la o pensie proprie şi indeplineste condiţiile prevăzute de lege pentru obtinerea pensiei de urmas după sotul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.


    Articolul 47

    Beneficiarii pensiei de urmas prevăzuţi la art. 38 lit. d) şi la art. 40 alin. (1) sunt expertizati, supuşi revizuirii medicale în condiţiile art. 35 şi au obligaţia de a urma programele recuperatorii conform acelorasi reglementari prevăzute pentru pensia de invaliditate în sistemul public de pensii.


    Secţiunea a 4-a Actualizarea pensiilor


    Articolul 48

    Cuantumul pensiilor militare se actualizeaza după cum urmeaza:
    a) ori de cate ori se majoreaza solda de grad şi/sau solda functiei maxime ale cadrelor militare în activitate, potrivit gradului militar avut la data trecerii în rezerva, în raport cu procentul de stabilire a pensiei în condiţiile prevăzute la art. 22-24;
    b) în cursul executiei bugetului de stat, în functie de posibilitatile financiare, la o crestere a ratei inflatiei de cel puţin 10% faţă de ultima luna când s-a efectuat o corectie a pensiilor, cuantumul pensiilor se majoreaza cu rata inflatiei, prin hotărâre a Guvernului.


    Secţiunea a 5-a Stabilirea şi plata pensiilor


    Articolul 49

    (1) Pensiile militare de stat se acordă la cererea persoanei indreptatite, a mandatarului desemnat de aceasta cu procura speciala, a tutorelui sau curatorului acesteia, adresata, după caz, astfel:
    A. La Ministerul Apararii Naţionale:
    a) unităţii militare din care a facut parte militarul, dacă acesta indeplineste condiţiile de pensionare la trecerea în rezerva sau direct în retragere;
    b) centrului militar judetean, în cazul celor care indeplinesc condiţiile de pensionare după data iesirii din randul cadrelor militare în activitate.
    B. La Ministerul de Interne şi la Serviciul Roman de Informaţii:
    a) unităţii militare din care a facut parte la data trecerii în rezerva sau direct în retragere;
    b) inspectoratului judetean sau secţiei de informaţii, centrului militar din raza de domiciliu a urmasilor pensionarilor militari decedati.
    (2) Pentru cadrele militare care apartin Ministerului Justiţiei, precum şi pentru cele detasate pentru a executa misiuni în afara instituţiilor menţionate la art. 5 alin. (1) cererile se depun prin structurile de personal ale Ministerului Justiţiei, respectiv prin cele ale unităţilor din care au fost detasate.
    (3) Pentru cadrele militare care apartin Ministerului Justiţiei, Serviciului de Protecţie şi Paza, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicatii Speciale cererile de pensionare se depun la organele aparţinând Ministerului Apararii Naţionale şi, respectiv, Ministerului de Interne, după caz, potrivit protocoalelor incheiate între acestea.
    (4) Pentru persoanele cu drept la pensie de urmas, ai caror sustinatori decedati au fost pensionari militari, cererea şi actele de pensionare se pot depune şi la organele de pensii în a caror evidenta s-au aflat sustinatorii.


    Articolul 50

    (1) În vederea stabilirii pensiei militare de stat organele prevăzute la art. 49 sunt obligate sa intocmeasca dosarul de pensionare, acestea purtând întreaga raspundere pentru exactitatea datelor inscrise.
    (2) Dosarul de pensionare pentru invaliditate trebuie să conţină în mod obligatoriu şi decizia medicală de încadrare în grad de invaliditate.
    (3) Metodologia de intocmire a dosarului de pensionare se stabileste prin ordin comun al ministrului apararii naţionale, ministrului de interne şi directorului Serviciului Roman de Informaţii.


    Articolul 51

    Dosarul de pensionare se întocmeşte şi se depune la organul de pensii constituit la nivelul instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1), de către organele prevăzute la art. 49, în termen de 30 de zile de la data la care s-a înregistrat cererea.


    Articolul 52

    (1) Drepturile de pensie se stabilesc şi se platesc astfel:
    a) de la data încetării platii soldelor cadrelor militare sau, după caz, a soldei sau pensiei sustinatorului decedat, dacă cererea, împreună cu toate actele necesare, a fost depusa la organul de pensii în cel mult 90 de zile de la data ivirii acestor situaţii;
    b) din prima zi a lunii urmatoare celei în care cererea, împreună cu actele necesare, a fost depusa la organul de pensii peste termenul prevăzut la lit. a).
    (2) Pentru persoanele care indeplinesc condiţiile de pensionare ulterior datei iesirii din randul cadrelor militare în activitate sau ulterior decesului sustinatorului pensia se stabileste şi se plateste cu incepere din prima zi a lunii urmatoare celei în care s-a depus cererea, împreună cu actele necesare, la organul de pensii.


    Articolul 53

    (1) Stabilirea dreptului la pensie sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisa de organele de pensii în termen de 45 de zile de la data depunerii dosarului de pensionare. Decizia va cuprinde în mod obligatoriu temeiurile de fapt şi de drept care au condus la admiterea sau la respingerea cererii de pensionare, precum şi termenul în care poate fi introdusa contestaţia.
    (2) Deciziile de pensie se comunică în scris persoanelor care au solicitat pensionarea în termen de 10 zile de la data emiterii.


    Articolul 54

    (1) Împotriva deciziilor emise în condiţiile art. 53 se poate introduce contestaţie, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestatii pensii care funcţionează în cadrul Ministerului Apararii Naţionale, Ministerului de Interne şi Serviciului Roman de Informaţii.
    (2) Componenta nominala a comisiilor menţionate la alin. (1) se stabileste prin ordin al ministrului apararii naţionale, al ministrului de interne sau al directorului Serviciului Roman de Informaţii, după caz.
    (3) Deciziile comisiilor de contestatii pot fi atacate în instanţa potrivit Legii nr. 19/2000.
    (4) Deciziile de pensie necontestate în termen, precum şi deciziile comisiilor de contestatii, care nu au fost atacate la instantele judecătorești, sunt definitive.


    Articolul 55

    Comisia de contestatii solutioneaza contestaţiile în termenul prevăzut de lege.


    Articolul 56

    În cazul în care organele de pensii constata unele erori în stabilirea şi plata drepturilor de pensie se vor opera revizuirile şi modificările legale.


    Articolul 57

    (1) Plata pensiilor se face lunar.
    (2) Pensia se plateste personal titularului, mandatarului desemnat de acesta prin procura speciala sau reprezentantului legal al acestuia.
    (3) Modalitatile de plată a pensiilor se stabilesc prin ordin comun al ministrului apararii naţionale, ministrului de interne şi directorului Serviciului Roman de Informaţii.


    Articolul 58

    (1) Plata pensiei inceteaza începând cu luna urmatoare celei în care:
    a) beneficiarul a decedat;
    b) beneficiarul nu mai indeplineste condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;
    c) beneficiarul pensiei de urmas a fost condamnat printr-o hotărâre rămasă definitivă pentru infractiunea de omor sau tentativa de omor comisa asupra sustinatorului.
    (2) Instantele judecătorești au obligaţia ca, în termen de 10 zile de la data ramanerii definitive a hotărârii pronuntate, în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. c), sa comunice în scris aceasta situaţie organelor de pensii ale instituţiilor menţionate la art. 5 alin. (1).


    Articolul 59

    (1) Plata pensiei se suspenda începând cu luna urmatoare celei în care:
    a) pensionarul îşi stabileste domiciliul pe teritoriul unui stat cu care România a incheiat convenţie de asigurări sociale, dacă în cadrul acesteia se prevede că pensia se plateste de celalalt stat;
    b) pensionarul a fost concentrat sau mobilizat;
    c) beneficiarul unei pensii de invaliditate nu se prezinta la revizuirea medicală periodica;
    d) beneficiarul unei pensii de urmas, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 40-42, realizează venituri brute lunare dintr-o activitate profesionala mai mari decat jumătate din salariul mediu brut pe economie, pentru care asigurarea este obligatorie;
    e) copilul urmas nu mai indeplineste condiţiile prevăzute la art. 38 lit. b)-d);
    f) sotul supravietuitor, beneficiarul unei pensii de urmas, se recasatoreste.
    (2) Plata indemnizatiei de însoţitor se suspenda pe timpul cat pensionarul de invaliditate gradul I, cu excepţia nevazatorilor, este internat în institutii de asistenţa sociala sau în unităţi medicale specializate, în care se asigura supraveghere şi ingrijire permanenta.


    Articolul 60

    (1) Reluarea în plata a pensiilor suspendate se face la cerere, începând cu luna urmatoare celei în care a incetat cauza suspendarii, dacă cererea a fost depusa în termen de 30 de zile de la data încetării cauzei suspendarii.
    (2) În situaţia în care cererea de reluare în plata a fost depusa după expirarea termenului de 30 de zile plata se face începând cu luna urmatoare celei în care a fost depusa cererea.
    (3) Reluarea în plata a pensiei de urmas suspendate ca urmare a neindeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 38 lit. b)-d) se face de la data începerii anului scolar sau de la data emiterii deciziei medicale de încadrare într-un grad de invaliditate.


    Articolul 61

    (1) Pot cumula pensia de urmas cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie, indiferent de nivelul acestora:
    a) copiii urmasi, orfani de ambii parinti, pe perioada scolarizarii, până la varstele prevăzute la art. 38 lit. a)-c);
    b) nevazatorii care beneficiaza de pensie.
    (2) Beneficiarii pensiei de urmas, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 40-42, pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala, dacă veniturile brute lunare realizate nu depasesc jumătate din salariul mediu brut lunar pe economie.


    Articolul 62

    Beneficiarii pensiei militare de serviciu care se încadrează în munca după trecerea în rezerva pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în raport cu vechimea dobandita după pensionare în condiţiile prevăzute de Legea nr. 19/2000.


    Articolul 63

    (1) Deciziile de pensie ale pensionarilor militari rechemati în randul cadrelor militare în activitate se revoca.
    (2) Prevederile alin. (1) se aplică din ziua în care militarul s-a prezentat la unitatea în care a fost incadrat.
    (3) Unitatea şi militarii rechemati în randul cadrelor militare în activitate pot cere oricand pensionarea în condiţiile prezentei legi.
    (4) La o noua trecere în rezerva vechimea care se ia în considerare la stabilirea pensiei de serviciu este cea stabilita la pensionarea anterioara, la care se adauga timpul servit după rechemarea în randul cadrelor militare în activitate.
    (5) În baza de calcul a pensiei se iau soldele prevăzute la art. 21.


    Articolul 64

    Beneficiarul dreptului de pensie este obligat sa comunice organului de pensii modificarea privind condiţiile de acordare şi plata a pensiei, în termen de 15 zile de la aparitia acesteia.


    Articolul 65

    (1) Sumele rămase neincasate de către pensionarul decedat, reprezentand pensia pe luna în care a avut loc decesul şi, după caz, drepturile de pensie cuvenite şi neachitate până la deces, se platesc sotului supravietuitor, copiilor, parintilor sau, în lipsa acestora, celorlalţi mostenitori, în condiţiile dreptului comun.
    (2) Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescriptie.


    Articolul 66

    (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se recupereaza de la pensionari în termenul de prescriptie de 3 ani.
    (2) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie, ca urmare a unei infractiuni savarsite de pensionarul militar, se recupereaza de la acesta de la data primei plati a sumelor necuvenite, plus dobanzile aferente până la recuperarea integrală a prejudiciului.
    (3) Debitele stabilite potrivit alin. (2), rămase nerecuperate de la pensionarii decedati, se recupereaza de la mostenitori, în condiţiile dreptului comun.


    Articolul 67

    Recuperarea sumelor prevăzute la art. 66 se face pa baza deciziei emise de organele de pensii din cadrul Ministerului Apararii Naţionale, Ministerului de Interne şi Serviciului Roman de Informaţii, după caz, care constituie titlu executoriu.


    Articolul 68

    (1) Debitele provenite din drepturile de pensie şi asigurări sociale, care nu pot fi recuperate de organele de pensii militare, vor fi transmise organelor financiare cu atribuţii în acest sens.
    (2) Sumele provenite din recuperarea debitelor vor fi virate la bugetul de stat.


    Capitolul 3 Raspunderea juridica


    Articolul 69

    Incalcarea prevederilor prezentei legi atrage raspunderea materiala, civila, contraventionala sau penala, după caz.


    Secţiunea 1 Infractiuni


    Articolul 70

    Completarea de către functionar a formularelor-tip referitoare la stabilirea şi plata pensiilor cu date nereale, având ca efect denaturarea evidentelor privind pensionarii militari, vechimea în munca sau efectuarea de plati nejustificate din bugetul de stat, constituie infractiune de fals intelectual şi se pedepseste potrivit Codului penal.


    Secţiunea a 2-a Contraventii


    Articolul 71

    Constituie contraventie urmatoarele fapte dacă nu sunt savarsite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, sa constituie infractiuni:
    a) nerespectarea metodologiei de încadrare în condiţii deosebite şi speciale de muncă;
    b) nerespectarea obligaţiei beneficiarului dreptului de pensie de a comunică organului de pensii modificările survenite privind acordarea şi plata pensiei, în termen de 15 zile de la aparitia acestora.


    Articolul 72

    Contraventiile prevăzute la art. 71 se sancţionează după cum urmeaza:
    a) cele de la lit. b) cu amendă de la 3.000.000 lei la 6.000.000 lei;
    b) cele de la lit. a) cu amendă de la 6.000.000 lei la 9.000.000 lei.


    Articolul 73

    Nivelul amenzilor prevăzut la art. 72 va fi actualizat prin hotărâre a Guvernului.


    Articolul 74

    Constatarea contraventiilor şi aplicarea amenzilor se fac de organele de pensii militare şi de cele de control ale instituţiilor din domeniul apararii naţionale, ordinii publice şi sigurantei naţionale.


    Articolul 75

    Amenzile contraventionale aplicate conform prezentei legi se fac venit la bugetul de stat.


    Articolul 76

    Dispozitiile prezentei legi referitoare la stabilirea şi sanctionarea contraventiilor se completeaza cu prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sanctionarea contraventiilor, cu modificările şi completările ulterioare.


    Capitolul 4 Dispozitii tranzitorii


    Articolul 77

    (1) Constituie vechime în serviciu sau în munca pentru stabilirea pensiei militare de stat şi perioadele recunoscute în condiţiile legii, până la data intrarii în vigoare a prezentei legi.
    (2) Dovada vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei militare de stat, pentru perioadele anterioare datei intrarii în vigoare a prezentei legi, se face cu actele prevăzute de legislatia anterioara.
    (3) Constituie vechime în serviciu pentru stabilirea pensiei militare de stat şi perioada în care, anterior datei intrarii în vigoare a prezentei legi, s-au urmat cursurile de zi ale învăţământului superior, organizat potrivit legii, pe durata normala a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora, potrivit legii.
    (4) În caz de absolvire a mai multor institutii de invatamant superior se considera vechime în munca o singura perioada de studii, la alegere.


    Articolul 78

    (1) Pentru cadrele militare în activitate care se pensioneaza în condiţiile prezentei legi şi care au contribuit la fondul de pensie suplimentara se acordă la stabilirea pensiei, în condiţiile art. 22-24, un spor procentual de:
    a) 3% pentru o vechime a contributiei între 5-15 ani;
    b) 6% pentru o vechime a contributiei între 15-25 de ani;
    c) 9% pentru o vechime a contributiei peste 25 de ani.
    (2) De la data intrarii în vigoare a prezentei legi, contribuţia pentru pensia suplimentara va deveni contribuţie individuala la bugetul de stat, pentru prestaţiile prevăzute la art. 4.
    (3) Cota de contribuţie individuala este de 5%. Baza lunara de calcul pentru care se va determina contribuţia individuala o reprezinta solda lunara bruta.


    Articolul 79*)

    Pensiile militare stabilite în baza legislaţiei anterioare datei intrarii în vigoare a prezentei legi se recalculeaza astfel:
    a) cuantumul pensiei în plata se actualizeaza, având ca baza de calcul solda lunara bruta în vigoare la data aplicarii prezentei legi, corespunzătoare functiei maxime a ultimului grad avut în activitate, pe baza unei metodologii aprobate prin hotărâre a Guvernului, emisa în termen de 30 de zile de la data publicarii prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, la propunerea instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1);
    b) în cazul în care cuantumul pensiei obţinut conform lit. a) este mai mic decat cuantumul pensiei în plata se menţine cuantumul pensiei în plata.
    ------------
    NOTA C.T.C.E. PIATRA-NEAMT:
    *) Conform articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 85 din 7 iunie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 325 din 18 iunie 2001 prevederile art. 79 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 183 din 10 aprilie 2001, se suspenda până la data de 1 ianuarie 2002.


    Articolul 80

    La data intrarii în vigoare a prezentei legi pensiile şi pensiile suplimentare acordate pe baza legislaţiei anterioare, aflate în plata, devin pensii militare de stat în înţelesul prezentei legi.


    Capitolul 5 Dispozitii finale


    Articolul 81

    Cererile adresate organului de pensii constituit la nivelul instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1) se solutioneaza în termenul prevăzut de lege şi sunt scutite de orice fel de taxa.


    Articolul 82

    Militarii care au fost degradati militar ori au pierdut gradul de ofiter, maistru militar sau subofiter au dreptul la pensie de serviciu pentru limita de vârsta, dacă au la data trecerii în rezerva cel puţin 30 de ani vechime în serviciu barbatii şi 25 de ani femeile, din care efectiv ca militar 15 ani barbatii şi 10 ani femeile, şi dacă au implinit vârsta standard de pensionare prevăzută de Legea nr. 19/2000. Baza de calcul pentru stabilirea pensiei o constituie solda lunara bruta primita în ultima luna de activitate.


    Articolul 83

    Cererile înregistrate şi nesolutionate până la data intrarii în vigoare a prezentei legi vor fi solutionate conform normelor legale existente la data deschiderii drepturilor de asigurări sociale şi pensii.


    Articolul 84

    Drepturile de pensie militara se transfera în tarile în care pensionarii militari îşi stabilesc domiciliul sau reşedinţa, în condiţiile reglementate prin acorduri şi conventii internationale la care România este parte.


    Articolul 85

    În aplicarea prezentei legi instituţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) emit norme metodologice în termen de 45 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.


    Articolul 86

    La stabilire pensiile se rotunjesc din 1.000 în 1.000 lei în favoarea beneficiarului.


    Articolul 87

    Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 aprilie 2001.


    Articolul 88

    Pe data intrarii în vigoare a prezentei legi se abroga: Decretul nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 83 din 6 august 1977, cu modificările şi completările ulterioare; Decretul nr. 247/1977 cu privire la incadrarea cadrelor militare permanente în grupele I, II sau III de muncă, cu modificările şi completările ulterioare; Decretul nr. 248/1977 privind criteriile şi normele de încadrare în grade de invaliditate a militarilor din cadrele permanente, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 85 din 7 august 1977; Decretul nr. 249/1977 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi functionare a comisiilor de pensii şi a comisiilor de expertiza medico-militara, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 85 din 7 august 1977; orice alte dispozitii contrare prezentei legi.
    Această lege a fost adoptata de Camera Deputatilor în sedinta din 27 martie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.
    PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
    VALER DORNEANU
    Această lege a fost adoptata de Senat în sedinta din 28 martie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.
    PRESEDINTELE SENATULUI
    NICOLAE VACAROIU
    ────────────────