LEGE nr. 317 din 1 iulie 2004 (**republicată**)(*actualizată*)
privind Consiliul Superior al Magistraturii
(actualizată până la data de 5 iulie 2016*)
EMITENT
  • PARLAMENTUL




  • ----------
    __________ Notă

    **) Republicată în temeiul art. 80 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, dându-se textelor o nouă numerotare.

    Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005 şi ulterior a mai fost modificată şi completată prin:

    - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 7 aprilie 2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 9 martie 2007, cu modificările şi completările ulterioare;

    - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2008 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 825 din 8 decembrie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 118/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 285 din 30 aprilie 2009;

    - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 36/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 24 martie 2011;

    - Legea nr. 24/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 23 ianuarie 2012.


    Capitolul I Dispoziţii generale


    Articolul 1

    (1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.
    (2) Consiliul Superior al Magistraturii este independent şi se supune în activitatea sa numai legii. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii răspund în faţa judecătorilor şi procurorilor pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului.


    Articolul 2

    Consiliul Superior al Magistraturii are personalitate juridică şi sediul în municipiul Bucureşti.


    Capitolul II Organizarea Consiliului Superior al Magistraturii


    Secţiunea 1 Structura Consiliului Superior al Magistraturii


    Articolul 3

    Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care:
    a) 9 judecători şi 5 procurori, aleşi în adunările generale ale judecătorilor şi procurorilor, care compun cele două secţii ale Consiliului, una pentru judecători şi una pentru procurori;
    b) 2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat;
    c) preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, reprezentant al puterii judecătoreşti, ministrul justiţiei şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care sunt membri de drept ai Consiliului.


    Articolul 4

    Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii este alcătuită din:
    a) 2 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    b) 3 judecători de la curţile de apel;
    c) 2 judecători de la tribunale;
    d) 2 judecători de la judecătorii.


    Articolul 5

    Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii este alcătuită din:
    a) 1 procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de la Direcţia Naţională Anticorupţie;
    b) 1 procuror de la parchetele de pe lângă curţile de apel;
    c) 2 procurori de la parchetele de pe lângă tribunale;
    d) 1 procuror de la parchetele de pe lângă judecătorii.


    Secţiunea a 2-a Alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii


    Articolul 6

    (1) Judecătorii şi procurorii, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, prevăzuţi la art. 3 lit. a), sunt aleşi în adunările generale ale judecătorilor sau, după caz, ale procurorilor.
    (2) Data la care au loc adunările generale ale judecătorilor şi ale procurorilor se stabileşte de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii cu cel puţin 90 de zile înainte de expirarea mandatului membrilor acestuia şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.


    Articolul 7

    (1) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din rândul judecătorilor şi procurorilor numiţi de Preşedintele României.
    (2) Judecătorii şi procurorii îşi pot susţine candidaturile depuse pentru alegerea ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii în faţa colectivelor de judecători şi procurori. Candidaturile judecătorilor şi procurorilor pot fi susţinute de colectivele de judecători şi procurori, precum şi de asociaţiile profesionale ale acestora.
    (3) Perioada în care pot fi depuse candidaturile se stabileşte de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.
    (4) Candidaturile se depun la Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la Colegiul de conducere al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau la colegiile de conducere ale curţilor de apel ori ale parchetelor de pe lângă acestea, însoţite de:
    a) curriculum vitae;
    b) un proiect privind principalele obiective pe care le vor urmări judecătorii sau procurorii în cazul alegerii în Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi, după caz, documentele de susţinere a candidaturii;
    c) o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 şi nici nu au colaborat cu acestea;
    d) o declaraţie autentică, pe propria răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii;
    e) o declaraţie de interese actualizată.
    (5) Nu pot fi aleşi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii şi procurorii care au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea ori cei care au un interes personal ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.
    (6) Colegiile de conducere ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ale curţilor de apel şi ale parchetelor de pe lângă acestea verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1)-(5) de către judecătorii şi procurorii care şi-au depus candidaturile.


    Articolul 8

    (1) Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie aleg, în adunarea generală, prin vot secret, direct şi personal, 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, dintre judecătorii care şi-au depus candidatura.
    (2) Procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi procurorii de la Direcţia Naţională Anticorupţie aleg, în adunarea generală comună a procurorilor din acestea, prin vot secret, direct şi personal, un membru pentru Consiliul Superior al Magistraturii dintre procurorii care şi-au depus candidatura. În cadrul adunării generale votează şi procurorii din structurile teritoriale ale acestor parchete.
    (3) Sunt aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii 2 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de la Direcţia Naţională Anticorupţie, care au obţinut majoritate de voturi în adunările generale.
    (4) În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu obţine majoritate de voturi, se organizează turul doi al alegerilor la care participă judecătorii şi procurorii clasaţi pe primele două locuri. Este ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii candidatul care a obţinut numărul cel mai mare de voturi în turul doi al alegerilor.


    Articolul 9

    (1) Colegiul de conducere al fiecărei curţi de apel şi al fiecărui parchet de pe lângă acestea centralizează candidaturile depuse de judecătorii şi procurorii din circumscripţiile lor.
    (2) Candidaturile se centralizează pe categorii de instanţe şi parchete şi se transmit instanţelor şi parchetelor din circumscripţia curţii de apel, însoţite de documentele prevăzute la art. 7 alin. (4).
    (3) Colegiul de conducere al fiecărei curţi de apel organizează propria adunare generală, adunarea generală a judecătorilor de la tribunalele şi tribunalele specializate din circumscripţia curţii de apel şi adunarea generală a judecătorilor de la judecătoriile din circumscripţia curţii de apel.
    (4) Colegiul de conducere al fiecărui parchet de pe lângă curţile de apel organizează propria adunare generală, adunarea generală a procurorilor de la parchetele de pe lângă tribunale şi tribunalele specializate din circumscripţia curţii de apel şi adunarea generală a procurorilor de la parchetele de pe lângă judecătoriile din circumscripţia curţii de apel.


    Articolul 10

    (1) Judecătorii de la fiecare curte de apel, judecătorii de la toate tribunalele şi tribunalele specializate din circumscripţia fiecărei curţi de apel şi judecătorii de la toate judecătoriile din circumscripţia fiecărei curţi de apel desemnează, în cele 3 adunări generale, prin vot secret, direct şi personal, câte un candidat pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii care şi-au depus candidatura.
    (2) Procurorii de la fiecare parchet de pe lângă curţile de apel, procurorii de la toate parchetele de pe lângă tribunale şi tribunalele specializate din circumscripţia fiecărei curţi de apel şi procurorii de la parchetele de pe lângă judecătoriile din circumscripţia fiecărei curţi de apel desemnează, în cele 3 adunări generale, prin vot secret, direct şi personal, câte un candidat pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii dintre procurorii care şi-au depus candidatura.
    (3) Sunt desemnaţi pentru a candida la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii şi procurorii care au obţinut majoritate de voturi în adunările generale prevăzute la alin. (1) şi (2). Dispoziţiile art. 8 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.
    (4) Judecătorii militari şi procurorii militari îşi depun candidatura la Curtea Militară de Apel Bucureşti sau, după caz, la Parchetul Militar de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. Dispoziţiile alin. (1)-(3) se aplică în mod corespunzător. Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti şi tribunalele militare, precum şi parchetele de pe lângă acestea desemnează câte un candidat care va fi inclus pe listele prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. c) şi e), respectiv d) şi f).
    (5) Consiliul Superior al Magistraturii întocmeşte listele cu judecătorii şi procurorii desemnaţi pentru a candida la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, pe categorii de instanţe şi parchete.
    (6) Listele prevăzute la alin. (5) şi documentele prevăzute la art. 7 alin. (4) se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.
    (7) Dispoziţiile art. 8 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.


    Articolul 11

    (1) Listele judecătorilor şi ale procurorilor care au fost desemnaţi pentru a candida la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii se transmit instanţelor sau, după caz, parchetelor, de către Consiliul Superior al Magistraturii, cu cel puţin 20 de zile înainte de data stabilită pentru adunările generale, după cum urmează:
    a) lista cuprinzând cei 16 candidaţi de la curţile de apel se transmite tuturor curţilor de apel;
    b) lista cuprinzând cei 16 candidaţi de la parchetele de pe lângă curţile de apel se transmite tuturor parchetelor de pe lângă curţile de apel;
    c) lista cuprinzând cei 16 candidaţi de la tribunale şi tribunalele specializate se transmite tuturor tribunalelor şi tribunalelor specializate;
    d) lista cuprinzând cei 16 candidaţi de la parchetele de pe lângă tribunale şi tribunale specializate se transmite tuturor parchetelor de pe lângă tribunale şi tribunale specializate;
    e) lista cuprinzând cei 16 candidaţi de la judecătorii se transmite tuturor judecătoriilor;
    f) lista cuprinzând cei 16 candidaţi de la parchetele de pe lângă judecătorii se transmite tuturor parchetelor de pe lângă judecătorii.
    (2) Listele prevăzute la alin. (1) şi documentele prevăzute la art. 7 alin. (4) se afişează la sediile instanţelor şi parchetelor.


    Articolul 12

    (1) Listele prevăzute la art. 11 alin. (1) şi documentele prevăzute la art. 7 alin. (4) se transmit de către Consiliul Superior al Magistraturii instanţelor şi parchetelor, însoţite de buletine de vot.
    (2) Consiliul Superior al Magistraturii transmite fiecărei instanţe şi fiecărui parchet un număr de buletine de vot ştampilate egal cu numărul judecătorilor şi procurorilor din cadrul parchetului, cu un plus de 10%.
    (3) Forma şi conţinutul buletinelor de vot se stabilesc de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
    (4) Tipărirea buletinelor de vot se asigură de Consiliul Superior al Magistraturii.


    Articolul 13

    (1) În vederea alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul fiecărei instanţe şi al fiecărui parchet se convoacă adunarea generală a judecătorilor sau, după caz, a procurorilor.
    (2) Judecătorii de la curţile de apel şi procurorii de la parchetele de pe lângă acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în adunările lor generale, prin vot secret, direct şi personal, 3 judecători de la curţile de apel şi un procuror de la parchetele de pe lângă acestea.
    (3) Judecătorii de la tribunale şi tribunalele specializate şi procurorii de la parchetele de pe lângă acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în adunările lor generale, prin vot secret, direct şi personal, 2 judecători de la tribunale şi tribunalele specializate şi 2 procurori de la parchetele de pe lângă acestea.
    (4) Judecătorii de la judecătorii şi procurorii de la parchetele de pe lângă acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în adunările lor generale, prin vot secret, direct şi personal, 2 judecători de la judecătorii şi un procuror de la parchetele de pe lângă acestea.


    Articolul 14

    (1) În procedura de desemnare a candidaţilor şi de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, adunările generale sunt legal constituite în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul judecătorilor sau, după caz, al procurorilor în funcţie, inclusiv cei delegaţi sau detaşaţi de la alte instanţe sau parchete.
    (2) Adunările generale sunt prezidate de magistratul cu cea mai mare vechime în magistratură, care nu şi-a depus candidatura pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
    (3) În procedura de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, fiecare judecător şi procuror votează un număr de candidaţi egal cu numărul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, care reprezintă categoria de instanţe sau parchete la nivelul cărora judecătorul sau, după caz, procurorul îşi desfăşoară activitatea.
    (4) În cazul în care au fost votate mai puţine persoane decât cele prevăzute la alin. (3), votul este nul.
    (5) La alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii nu pot participa judecătorii şi procurorii detaşaţi la alte autorităţi decât la instanţe sau parchete.


    Articolul 15

    (1) Judecătorul sau procurorul care a prezidat adunarea generală, împreună cu 2 judecători sau procurori desemnaţi înaintea votului de adunările generale:
    a) asigură numărarea voturilor;
    b) întocmeşte procesul-verbal cu privire la desfăşurarea alegerilor şi rezultatele votului şi îl transmite Consiliului Superior al Magistraturii;
    c) comunică numele judecătorilor sau al procurorilor desemnaţi pentru a candida la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii potrivit art. 10 alin. (5) ori, după caz, alcătuieşte şi transmite Consiliului Superior al Magistraturii lista cuprinzând candidaţii înscrişi în ordinea descrescătoare a voturilor obţinute în adunările generale prevăzute la art. 8 alin. (3) şi la art. 13 alin. (2)-(4).
    (2) Pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la alin. (1), judecătorul sau procurorul care a prezidat adunarea generală este ajutat de 2 judecători sau, după caz, de 2 procurori, desemnaţi de adunările generale, dintre judecătorii sau procurorii care nu şi-au depus candidaturile.


    Articolul 16

    (1) Consiliul Superior al Magistraturii centralizează rezultatele votului din circumscripţiile tuturor curţilor de apel şi ale parchetelor de pe lângă acestea.
    (2) Sunt aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii:
    a) 3 judecători de la curţile de apel, care au obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional;
    b) 2 judecători de la tribunale şi tribunalele specializate, care au obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional;
    c) 2 judecători de la judecătorii, care au obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional;
    d) 1 procuror de la parchetele de pe lângă curţile de apel, care a obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional;
    e) 2 procurori de la parchetele de pe lângă tribunale şi tribunalele specializate care au obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional;
    f) 1 procuror de la parchetele de pe lângă judecătorii, care a obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional.
    (3) Dispoziţiile art. 8 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.


    Articolul 17

    (1) Consiliul Superior al Magistraturii verifică legalitatea procedurilor de alegere, din oficiu sau la sesizarea oricărui judecător sau procuror.
    (2) În vederea formulării sesizării, judecătorii şi procurorii au dreptul să verifice procesele-verbale cu privire la desfăşurarea alegerilor şi rezultatul acestora, precum şi buletinele de vot.
    (3) Contestaţiile referitoare la legalitatea procedurilor de alegere pot fi depuse la Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 15 zile de la data alegerilor.
    (4) Contestaţiile se soluţionează de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 5 zile de la data sesizării. Soluţia motivată a contestaţiei se comunică persoanelor care au făcut sesizarea.
    (5) În cazul în care se constată încălcări ale legii în procedurile de alegere, Consiliul Superior al Magistraturii dispune măsurile necesare pentru înlăturarea acestora, inclusiv repetarea alegerilor, numai la instanţele sau parchetele la care încălcarea legii a avut drept consecinţă influenţarea rezultatului alegerilor.


    Articolul 18

    (1) Consiliul Superior al Magistraturii alcătuieşte lista finală cuprinzând magistraţii aleşi potrivit prevederilor art. 8 alin. (3) şi art. 16 alin. (2) şi o transmite Biroului permanent al Senatului.
    (2) Înainte de transmiterea listei către Biroul permanent al Senatului, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifică şi comunică, în termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, dacă judecătorii şi procurorii aleşi au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea.
    (3) Biroul permanent al Senatului înaintează lista prevăzută la alin. (1) Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, pentru a examina dacă au fost respectate dispoziţiile legale cu privire la alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.
    (4) Senatul, în prezenţa majorităţii membrilor săi, pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, validează lista cuprinzând magistraţii aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Refuzul validării nu poate interveni decât în cazul încălcării legii în procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii şi numai dacă această încălcare a legii are drept consecinţă influenţarea rezultatului alegerilor. Dispoziţiile art. 17 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.


    Articolul 19

    (1) În vederea alegerii celor 2 reprezentanţi ai societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii, organizaţiile profesionale ale juriştilor, consiliile profesionale ale facultăţilor de drept acreditate, asociaţiile şi fundaţiile care au ca obiectiv apărarea drepturilor omului pot propune Biroului permanent al Senatului câte un candidat.
    (2) Pot fi aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii reprezentanţi ai societăţii civile care îndeplinesc următoarele condiţii:
    a) sunt specialişti în domeniul dreptului, cu o vechime de cel puţin 7 ani în activitatea juridică;
    b) se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală;
    c) nu au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990, nu au colaborat cu acestea şi nu au un interes personal care influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege;
    d) nu au calitatea de membru al unui partid politic şi nu au îndeplinit în ultimii 5 ani funcţii de demnitate publică.
    (3) Propunerile de candidaturi se depun la Biroul permanent al Senatului, între a 90-a zi şi a 60-a zi înainte de expirarea mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, însoţite de hotărârea judecătorească sau, după caz, actul normativ de înfiinţare, de actul constitutiv şi statutul persoanelor juridice prevăzute la alin. (1), precum şi de cazierul fiscal al acestora.
    (4) Perioada în care se depun propunerile de candidaturi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii, cu 30 de zile înainte de începerea curgerii termenului prevăzut la alin. (3).
    (5) Candidaţii propuşi vor prezenta Senatului documentele prevăzute la art. 7 alin. (4), precum şi cazierul judiciar.
    (6) Lista candidaţilor şi documentele prevăzute la art. 7 alin. (4) se afişează pe paginile de internet ale Senatului şi Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 5 zile de la expirarea perioadei de depunere a acestora.


    Articolul 20

    (1) Senatul alege, dintre candidaţii prevăzuţi la art. 19, cei 2 reprezentanţi ai societăţii civile, potrivit procedurii prevăzute în regulamentul acestei Camere.
    (2) Dispoziţiile art. 18 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.


    Articolul 21

    Hotărârile Senatului privind validarea şi alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.


    Capitolul III Funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii


    Articolul 22

    (1) În termen de 15 zile de la publicarea hotărârilor prevăzute la art. 21, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie convoacă membrii Consiliului Superior al Magistraturii în şedinţa de constituire.
    (2) În şedinţa de constituire, prezidată de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sunt aleşi preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii.
    (3) În termen de 15 zile de la şedinţa de constituire a Consiliului Superior al Magistraturii se stabilesc atribuţiile şi responsabilităţile fiecărui membru permanent, pe domenii de activitate.


    Articolul 23

    (1) Consiliul Superior al Magistraturii funcţionează ca organ cu activitate permanentă. Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau în plen sau în secţii, potrivit atribuţiilor care revin acestora.
    (2) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii desfăşoară activitate permanentă.
    (3) Preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii nu exercită activitatea de judecător sau procuror. Judecătorii şi procurorii aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii îşi suspendă activitatea de judecător, respectiv de procuror, referitoare la prezenţa judecătorilor în complete de judecată, respectiv efectuarea actelor de urmărire penală de către procurori. La încetarea mandatului, cei care au optat pentru suspendarea activităţii îşi reiau activitatea de judecător sau procuror.
    (4) Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii aflaţi în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi pot opta pentru suspendarea activităţii de judecător sau procuror pentru perioada rămasă până la terminarea mandatului. Opţiunea se exprimă în scris, la preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi*).
    (5) Funcţiile de conducere deţinute de judecătorii sau procurorii aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii se suspendă de drept la data publicării hotărârii Senatului în Monitorul Oficial al României, Partea I. Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii ce deţin o funcţie de conducere la instanţe ori parchete, la data intrării în vigoare a prezentei legi*), pot opta pentru suspendarea din funcţia de conducere respectivă în condiţiile alin. (3). Notă

    ___________

    *) A se vedea Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificările şi completările ulterioare.

    (6) Perioada în care judecătorul sau procurorul este membru al Consiliului Superior al Magistraturii constituie vechime în aceste funcţii.


    Articolul 24

    (1) Consiliul Superior al Magistraturii este condus de preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, aleşi dintre judecătorii şi procurorii prevăzuţi la art. 3 lit. a), care fac parte din secţii diferite, pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit.
    (2) Preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii sunt aleşi de plen, în prezenţa a cel puţin 15 membri ai Consiliului, cu votul majorităţii membrilor acestuia.
    (3) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii principale:
    a) reprezintă Consiliul Superior al Magistraturii în relaţiile interne şi internaţionale;
    b) coordonează activitatea Consiliului Superior al Magistraturii şi repartizează lucrările pentru plen şi secţii;
    c) prezidează lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia cazului în care la lucrări participă Preşedintele României;
    d) propune plenului măsurile necesare pentru începerea procedurilor de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii şi de ocupare a locurilor devenite vacante;
    e) semnează actele emise de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii;
    f) sesizează Curtea Constituţională, în vederea soluţionării conflictelor juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice;
    g) desemnează membrii Consiliului Superior al Magistraturii care pot fi consultaţi pentru elaborarea unor proiecte de acte normative;
    h) prezintă, în şedinţa publică a plenului, raportul anual asupra activităţii Consiliului Superior al Magistraturii, care se transmite instanţelor şi parchetelor şi se dă publicităţii.
    (4) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de lege, de Regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă a Consiliului Superior al Magistraturii şi de plen.
    (5) În lipsa preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, atribuţiile prevăzute la alin. (3) şi (4) se exercită de vicepreşedinte.
    (6) În caz de vacanţă a funcţiei de preşedinte sau de vicepreşedinte, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de cel mult o lună de la constatarea vacanţei, va proceda la alegerea noului preşedinte, respectiv vicepreşedinte.


    Articolul 25

    Preşedintele României prezidează, fără drept de vot, lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii la care participă.


    Articolul 26

    (1) Lucrările secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt legal constituite în prezenţa majorităţii membrilor acestora şi sunt prezidate de preşedintele sau, după caz, de vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. În lipsa acestora, membrii secţiei aleg un preşedinte de şedinţă, cu votul majorităţii celor prezenţi.
    (2) Judecătorul sau procurorul care prezidează lucrările secţiei semnează hotărârile şi celelalte acte emise de aceasta.


    Articolul 27

    (1) Consiliul Superior al Magistraturii se întruneşte în plen şi în secţii, la convocarea preşedintelui, a vicepreşedintelui sau a majorităţii membrilor plenului ori, după caz, ai secţiilor.
    (2) Lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 15 membri, iar lucrările secţiilor se desfăşoară în prezenţa majorităţii membrilor acestora.
    (3) Hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi hotărârile secţiilor se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi.


    Articolul 28

    (1) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie participă la lucrările Secţiei pentru judecători, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la lucrările Secţiei pentru procurori, iar ministrul justiţiei, la lucrările ambelor secţii.
    (2) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ministrul justiţiei şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au drept de vot în situaţiile în care secţiile îndeplinesc rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare, la soluţionarea sesizărilor referitoare la buna reputaţie a judecătorilor şi procurorilor şi a cererilor privind încuviinţarea percheziţiei, reţinerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu cu privire la judecători, procurori ori magistraţi-asistenţi.
    ---------
    Alin. (2) al art. 28 a fost modificat de pct. 1 al art. 73 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.
    (3) Reprezentanţii societăţii civile participă numai la lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.


    Articolul 29

    (1) Lucrările plenului şi ale secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt, de regulă, publice. Membrii plenului sau ai secţiilor hotărăsc, cu majoritate de voturi, situaţiile în care şedinţele nu sunt publice. Şedinţele secţiilor în care se soluţionează cererile privind încuviinţarea percheziţiei, reţinerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu cu privire la judecători, procurori ori magistraţi-asistenţi, precum şi cele în care se soluţionează sesizările referitoare la buna reputaţie a judecătorilor şi procurorilor nu sunt publice.
    -----------
    Alin. (1) al art. 29 a fost modificat de pct. 2 al art. 73 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.
    (2) Asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor pot participa la lucrările plenului şi ale secţiilor, exprimând, atunci când consideră necesar, un punct de vedere asupra problemelor ce se dezbat, la iniţiativa lor sau la solicitarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.
    (3) Ordinea de zi a lucrărilor plenului şi ale secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii se aprobă de către acestea, la propunerea preşedintelui sau, după caz, a vicepreşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.
    (4) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii, în plen şi în secţii, se iau prin vot direct şi secret şi se motivează.
    (5) Hotărârile plenului privind cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor se redactează în cel mult 20 de zile şi se comunică de îndată.
    (6) Hotărârile prevăzute la alin. (5) se publică în Buletinul Oficial al Consiliului Superior al Magistraturii şi pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 10 zile de la redactare.
    (7) Hotărârile prevăzute la alin. (5) pot fi atacate cu contestaţie de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Contestaţia se judecă în complet format din 3 judecători.*)
    (8) Contestaţia suspendă executarea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii.*)
    (9) Hotărârea prin care se soluţionează contestaţia prevăzută la alin. (7) este definitivă.*) Notă

    ___________

    *) Intră în vigoare la data de 1 februarie 2013, conform articolului unic pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2012 privind modificarea art. 81 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 606 din 23 august 2012.

    (10) Ordinea de zi se publică cu 3 zile înainte pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii. În ordinea de zi publicată nu se includ cererile privind încuviinţarea percheziţiei, reţinerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu cu privire la judecători, procurori ori magistraţi-asistenţi. Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se publică în Buletinul Oficial al Consiliului Superior al Magistraturii şi pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.
    ------------
    Alin. (10) al art. 29 a fost modificat de pct. 2 al art. 73 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.


    Capitolul IV Atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii


    Secţiunea 1 Dispoziţii comune


    Articolul 30

    (1) Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul şi obligaţia de a se sesiza şi din oficiu pentru a apăra judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii apără reputaţia profesională a judecătorilor şi procurorilor.
    (2) Judecătorul sau procurorul care consideră că independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională îi este afectată în orice mod se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii, care, după caz, poate dispune verificarea aspectelor semnalate, publicarea rezultatelor acesteia, poate sesiza organul competent să decidă asupra măsurilor care se impun sau poate dispune orice altă măsură corespunzătoare, potrivit legii.
    (3) Consiliul Superior al Magistraturii asigură respectarea legii şi a criteriilor de competenţă şi etică profesională în desfăşurarea carierei profesionale a judecătorilor şi procurorilor.
    (4) Atribuţiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi ale secţiilor acestuia, referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor, se exercită cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.


    Articolul 31

    (1) În exercitarea atribuţiilor sale Consiliul Superior al Magistraturii poate solicita Ministerului Justiţiei, instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, Institutului Naţional al Magistraturii, altor autorităţi şi instituţii publice, precum şi persoanelor fizice sau juridice informaţiile sau actele pe care le consideră necesare.
    (2) În scopul informării cu privire la activitatea instanţelor şi parchetelor, membrii Consiliului Superior al Magistraturii efectuează deplasări la sediile instanţelor şi ale parchetelor şi organizează întâlniri cu judecătorii, procurorii şi reprezentanţii societăţii civile.


    Articolul 32

    (1) În cazurile în care legea prevede avizul conform, aprobarea sau acordul Consiliului Superior al Magistraturii, punctul de vedere emis de acesta este obligatoriu. Dacă legea prevede consultarea sau avizul Consiliului Superior al Magistraturii, punctul de vedere emis de acesta nu este obligatoriu.
    (2) În cazul în care legea nu prevede un termen pentru emiterea avizelor de către Consiliul Superior al Magistraturii, acestea se emit în 30 de zile de la sesizare. Depăşirea de către Consiliul Superior al Magistraturii a termenului de emitere a avizului nu afectează valabilitatea actului.


    Articolul 33

    Consiliul Superior al Magistraturii întocmeşte şi păstrează dosarele profesionale ale judecătorilor şi procurorilor.


    Articolul 34

    Consiliul Superior al Magistraturii coordonează activitatea Institutului Naţional al Magistraturii şi a Şcolii Naţionale de Grefieri.


    Secţiunea a 2-a Atribuţiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii


    Articolul 35

    Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor:
    a) propune Preşedintelui României numirea în funcţie şi eliberarea din funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari;
    b) numeşte judecătorii stagiari şi procurorii stagiari, pe baza rezultatelor obţinute la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii;
    c) dispune promovarea judecătorilor şi a procurorilor;
    d) eliberează din funcţie judecătorii stagiari şi procurorii stagiari;
    e) propune Preşedintelui României conferirea de distincţii pentru judecători şi procurori, în condiţiile legii;
    f) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament.


    Articolul 36

    (1) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la admiterea în magistratură, evaluarea, formarea şi examenele judecătorilor şi procurorilor:
    a) la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, stabileşte numărul anual de cursanţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, aprobă anual data şi locul pentru organizarea concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, stabileşte tematica pentru concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii şi aprobă programul de formare profesională a auditorilor de justiţie, emite avize şi adoptă regulamente, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege;
    b) numeşte comisia de admitere şi comisia de elaborare a subiectelor pentru admiterea în Institutul Naţional al Magistraturii, în condiţiile prevăzute de Regulamentul de organizare a examenului de admitere în Institutul Naţional al Magistraturii;
    c) organizează şi validează, potrivit legii şi regulamentului, examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor şi aprobă programul de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor, la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi tematica activităţilor de formare profesională continuă, organizate de curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea;
    d) organizează şi validează, potrivit legii şi regulamentului, concursurile pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor;
    e) dispune organizarea concursurilor de promovare a judecătorilor şi procurorilor;
    f) numeşte comisiile pentru evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, în condiţiile legii;
    g) numeşte şi revocă directorul şi directorii adjuncţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, şi desemnează judecătorii şi procurorii care vor face parte din Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii;
    h) la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, aprobă structura organizatorică, statele de funcţii şi statele de personal ale Institutului Naţional al Magistraturii;
    i) numeşte directorul şi directorii adjuncţi ai Şcolii Naţionale de Grefieri şi desemnează judecătorii şi procurorii membri în consiliul de conducere al şcolii;
    j) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament.
    (2) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii soluţionează contestaţiile formulate de judecători şi procurori împotriva hotărârilor pronunţate de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia celor date în materie disciplinară.


    Articolul 37

    Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la organizarea şi funcţionarea instanţelor şi a parchetelor:
    a) convoacă adunările generale ale judecătorilor şi procurorilor, în condiţiile legii;
    b) aprobă măsurile pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi pentru instanţe şi parchete;
    c) elaborează propriul proiect de buget, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice, şi emite avizele conforme pentru proiectele de buget ale instanţelor şi parchetelor;
    d) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament.


    Articolul 38

    (1) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii adoptă Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, precum şi alte regulamente şi hotărâri prevăzute în Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi în Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii asigură publicarea Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor şi a regulamentelor prevăzute la alin. (1) în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.
    (3) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti.
    (4) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de regulamente şi ordine care se aprobă de ministrul justiţiei, în cazurile prevăzute de lege.
    (5) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate sesiza ministrul justiţiei cu privire la necesitatea iniţierii sau modificării unor acte normative în domeniul justiţiei.
    (6) Consiliul Superior al Magistraturii elaborează anual un raport privind starea justiţiei şi un raport privind activitatea proprie, pe care le prezintă Camerelor reunite ale Parlamentului României până la data de 15 februarie a anului următor şi le publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.


    Articolul 39

    Plenul Consiliului Superior al Magistraturii numeşte secretarul general şi personalul cu funcţii de conducere din aparatul Consiliului Superior al Magistraturii.


    Secţiunea a 3-a Atribuţiile secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii


    Articolul 40

    Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii au următoarele atribuţii referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor:
    a) dispun delegarea judecătorilor şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor, în condiţiile legii;
    b) numesc în funcţii de conducere judecătorii şi procurorii, în condiţiile legii şi ale regulamentului;
    c) examinează recomandările primite de la Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind numirea în funcţie a judecătorilor în cadrul Curţii;
    d) analizează îndeplinirea condiţiilor legale de către judecătorii stagiari şi procurorii stagiari care au promovat examenul de capacitate, de către alţi jurişti care au fost admişi la concursul de intrare în magistratură, de către judecătorii şi procurorii înscrişi la concursul de promovare şi de către judecătorii şi procurorii propuşi pentru numirea în funcţii de conducere;
    e) soluţionează contestaţiile împotriva calificativelor acordate de comisiile de evaluare anuală a activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, constituite în condiţiile legii;
    f) iau măsuri pentru soluţionarea sesizărilor primite de la justiţiabili sau de la alte persoane privind conduita necorespunzătoare a judecătorilor şi procurorilor;
    g) propun Preşedintelui României numirea în funcţie şi revocarea din funcţie a preşedintelui, vicepreşedintelui şi preşedinţilor de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
    h) avizează propunerea ministrului justiţiei de numire şi revocare a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a adjuncţilor acestora, a procurorilor şefi secţie din aceste parchete, precum şi a procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi a adjunctului acestuia;
    i) aprobă transferul judecătorilor şi procurorilor;
    j) dispun suspendarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor;
    k) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament.


    Articolul 41

    Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii au următoarele atribuţii referitoare la organizarea şi funcţionarea instanţelor şi parchetelor:
    a) aprobă înfiinţarea şi desfiinţarea secţiilor curţilor de apel, ale instanţelor din circumscripţiile acestora, precum şi înfiinţarea sediilor secundare ale instanţelor judecătoreşti şi circumscripţiilor acestora, în condiţiile legii;
    b) aprobă propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie de înfiinţare şi desfiinţare a secţiilor în cadrul parchetelor;
    c) avizează proiectul de hotărâre a Guvernului privind lista localităţilor care fac parte din circumscripţiile judecătoriilor;
    d) stabilesc categoriile de procese sau de cereri care se soluţionează în municipiul Bucureşti numai de anumite instanţe, cu respectarea competenţei materiale prevăzute de lege;
    e) la propunerea preşedinţilor curţilor de apel, stabilesc numărul vicepreşedinţilor curţilor de apel, ai tribunalelor şi ai tribunalelor specializate, precum şi judecătoriile la care funcţionează un vicepreşedinte;
    f) la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, după caz, aprobă numărul adjuncţilor procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel şi ai prim-procurorilor parchetelor de pe lângă tribunale, precum şi parchetele de pe lângă judecătorii, unde primprocurorii sunt ajutaţi de adjuncţi;
    g) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament.


    Articolul 42

    (1) Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii încuviinţează percheziţia, reţinerea, arestarea preventivă sau arestul la domiciliu cu privire la judecători şi magistraţi-asistenţi.
    (2) Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii încuviinţează percheziţia, reţinerea, arestarea preventivă sau arestul la domiciliu cu privire la procurori.
    (3) Dispoziţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) privind percheziţia şi reţinerea nu se aplică în caz de infracţiune flagrantă.
    (4) Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii se pronunţă de îndată după primirea sesizării.
    ----------
    Art. 42 a fost modificat de pct. 3 al art. 73 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.


    Articolul 43

    Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii numeşte şi promovează magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile legii.


    Secţiunea a 4-a Atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul răspunderii disciplinare a magistraţilor


    Articolul 44

    (1) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte, prin secţiile sale, rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, pentru faptele prevăzute în Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) Secţia pentru judecători are rolul de instanţă disciplinară şi pentru magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Dispoziţiile prezentei legi se aplică în mod corespunzător şi magistraţilor-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    (3) Acţiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de un judecător se exercită de Inspecţia Judiciară, prin inspectorul judiciar, de ministrul justiţiei sau de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    (4) Acţiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de procurori se exercită de Inspecţia Judiciară, prin inspectorul judiciar, de ministrul justiţiei sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    (5) Acţiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de un magistrat-asistent se exercită de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau de Inspecţia Judiciară, prin inspectorul judiciar.
    (6) În vederea exercitării acţiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării disciplinare prealabile de către Inspecţia Judiciară.


    Articolul 45

    (1) În cazurile în care ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt titulari ai acţiunii disciplinare, aceştia pot sesiza Inspecţia Judiciară în legătură cu abaterile disciplinare săvârşite de judecători şi procurori.
    (2) În cazul în care Inspecţia Judiciară este titulară a acţiunii disciplinare, aceasta se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată în scris şi motivat de orice persoană interesată, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu abaterile disciplinare săvârşite de judecători şi procurori.
    (3) Aspectele semnalate potrivit alin. (1) şi (2) sunt supuse unei verificări prealabile efectuate de inspectorii judiciari din cadrul Inspecţiei Judiciare, în cadrul căreia se stabileşte dacă există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare. Verificările se efectuează în termen de cel mult 45 de zile de la data solicitării formulate de titularul acţiunii disciplinare potrivit alin. (1) sau de la data sesizării Inspecţiei Judiciare potrivit alin. (2). Inspectorul-şef poate dispune prelungirea termenului de efectuare a verificării prealabile, cu cel mult 45 de zile, dacă există motive întemeiate care justifică această măsură.
    (4) Dacă în urma efectuării verificărilor prealabile se constată că nu există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare:
    a) inspectorul judiciar transmite, în termen de cel mult 10 zile de la finalizarea acestora, ministrului justiţiei, preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o propunere de clasare, dacă Inspecţia Judiciară a fost sesizată în condiţiile alin. (1);
    b) sesizarea se clasează, iar rezultatul se comunică direct persoanei care a formulat sesizarea şi persoanei vizate de sesizare, dacă Inspecţia Judiciară a fost sesizată în condiţiile alin. (2).
    (5) Primind propunerea de clasare prevăzută la alin. (4) lit. a), ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate:
    a) să dispună clasarea lucrării şi comunicarea rezultatului persoanei care a formulat sesizarea şi persoanei vizate de sesizare;
    b) să solicite motivat completarea verificărilor prealabile, atunci când apreciază că acestea nu sunt complete. Completarea se efectuează de către inspectorul judiciar în termen de cel mult 30 de zile de la data când a fost solicitată de titularul acţiunii disciplinare;
    c) să dispună începerea cercetării disciplinare prealabile.
    (6) În cazul în care se constată că există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, inspectorul judiciar:
    a) transmite autorului sesizării, în termen de 7 zile de la finalizarea verificării prealabile, propunerea de începere a cercetării disciplinare prealabile, dacă Inspecţia Judiciară a fost sesizată în condiţiile alin. (1);
    b) dispune, prin rezoluţie, începerea cercetării disciplinare prealabile, dacă Inspecţia Judiciară a fost sesizată în condiţiile alin. (2).
    (7) Primind propunerea de începere a cercetării prealabile prevăzute la alin. (6) lit. a), ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate dispune începerea cercetării disciplinare prealabile.
    (8) În situaţia în care mai multe sesizări privesc aceeaşi faptă şi aceeaşi persoană, sesizările se conexează.


    Articolul 46

    (1) În cadrul cercetării disciplinare se stabilesc faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, precum şi orice alte date concludente din care să se poată aprecia asupra existenţei sau inexistenţei vinovăţiei. Ascultarea celui în cauză şi verificarea apărărilor judecătorului sau procurorului cercetat sunt obligatorii. Refuzul judecătorului sau procurorului cercetat de a face declaraţii ori de a se prezenta la cercetări se constată prin proces-verbal şi nu împiedică încheierea cercetării. Judecătorul sau procurorul cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi să solicite probe în apărare.
    (2) Cercetarea disciplinară se desfăşoară cu respectarea dispoziţiilor legale referitoare la informaţiile clasificate şi la protecţia datelor cu caracter personal.
    (3) Cercetarea disciplinară se suspendă atunci când împotriva judecătorului sau procurorului cercetat s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale pentru aceeaşi faptă.
    (4) Organul de urmărire penală este obligat să comunice Consiliului Superior al Magistraturii şi Inspecţiei Judiciare, într-un termen rezonabil, actul prin care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale.
    (5) Suspendarea cercetării disciplinare se dispune de inspectorul judiciar prin rezoluţie şi operează până când soluţia pronunţată în cauza care a motivat suspendarea a devenit definitivă. Dispoziţiile alin. (4) se aplică în mod corespunzător.
    (6) Cercetarea prealabilă se efectuează în termen de 60 de zile de la data dispunerii acesteia, cu excepţia situaţiei în care intervine suspendarea. Cercetarea disciplinară se poate prelungi cu cel mult 30 de zile, dacă există motive întemeiate care justifică această măsură.
    (7) Acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de 30 de zile de la finalizarea cercetării disciplinare, dar nu mai târziu de 2 ani de la data la care fapta a fost săvârşită.


    Articolul 47

    (1) În cazul în care sesizarea s-a făcut potrivit art. 45 alin. (2), inspectorul judiciar poate dispune, prin rezoluţie scrisă şi motivată:
    a) admiterea sesizării, prin exercitarea acţiunii disciplinare şi sesizarea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii;
    b) clasarea sesizării, în cazul în care aceasta nu este semnată, nu conţine datele de identificare ale autorului sau indicii cu privire la identificarea situaţiei de fapt care a determinat sesizarea, precum şi în cazul prevăzut la art. 45 alin. (4) lit. b); rezoluţia de clasare este definitivă*);
    c) respingerea sesizării, în cazul în care se constată, în urma efectuării cercetării disciplinare, că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru exercitarea acţiunii.
    (2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. b), se poate face o nouă sesizare, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.
    (3) Rezoluţia inspectorului judiciar este supusă confirmării inspectorului-şef. Inspectorul-şef poate dispune completarea cercetării disciplinare de către inspectorul judiciar. Completarea se efectuează de către inspectorul judiciar în termen de cel mult 30 de zile de la data când a fost dispusă de către inspectorul-şef.
    (4) Rezoluţia inspectorului judiciar poate fi infirmată de inspectorul-şef, în scris şi motivat, acesta putând dispune, prin rezoluţie scrisă şi motivată, una din soluţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) sau c).
    (5) Rezoluţia de respingere a sesizării prevăzută la alin. (1) lit. c) şi alin. (4) poate fi contestată de persoana care a formulat sesizarea la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, în termen de 15 zile de la comunicare, fără îndeplinirea unei proceduri prealabile.
    (6) Soluţiile pe care le poate pronunţa Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti sunt:
    a) respingerea contestaţiei;
    b) admiterea contestaţiei şi desfiinţarea rezoluţiei inspectorului judiciar sau, după caz, a inspectorului-şef şi trimiterea dosarului pentru continuarea procedurii disciplinare.
    (7) Hotărârea Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti este irevocabilă. Notă

    ──────────

    Prin DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 397 din 3 iulie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 16 iulie 2014, s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei "rezoluţia de clasare este definitivă" din cuprinsul art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, constatându-se că aceasta este neconstituţională în ipoteza prevăzută de art. 45 alin. (4) lit. b) din aceeaşi lege.

    Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.

    În concluzie, în intervalul 16 iulie 2014-30 august 2014, dispoziţiile invocate mai sus (sintagma "rezoluţia de clasare este definitivă" din cuprinsul art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, este neconstituţională în ipoteza prevăzută de art. 45 alin. (4) lit. b) din aceeaşi lege) au fost suspendate de drept, încetându-şi efectele juridice în data de 31 august 2014, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate.

    ──────────


    Articolul 48

    (1) În cazul prevăzut la art. 45 alin. (7), Inspecţia Judiciară comunică rezultatul cercetării prealabile titularului acţiunii disciplinare în termen de cel mult 7 zile de la finalizarea acesteia. Dacă apreciază că cercetarea este incompletă, titularul acţiunii disciplinare poate solicita o singură dată Inspecţiei Judiciare completarea acesteia. Completarea se efectuează de către inspectorul judiciar în termen de cel mult 30 de zile de la data când a fost solicitată şi se comunică titularului acţiunii disciplinare în termen de cel mult 7 zile de la finalizarea acesteia.
    (2) După primirea rezultatului cercetării prealabile, în condiţiile alin. (1), ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate exercita acţiunea disciplinară prin sesizarea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.


    Articolul 49

    (1) În procedura disciplinară în faţa secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, citarea judecătorului sau a procurorului împotriva căruia se exercită acţiunea disciplinară şi a Inspecţiei Judiciare ori, după caz, a ministrului justiţiei, preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este obligatorie. Judecătorul sau procurorul poate fi reprezentat de un alt judecător ori procuror sau poate fi asistat ori reprezentat de un avocat. Neprezentarea judecătorului sau a procurorului cercetat la judecarea acţiunii nu împiedică desfăşurarea în continuare a judecăţii.
    (2) Acţiunea disciplinară este susţinută în faţa secţiilor de către inspectorul judiciar care a exercitat-o şi, numai în caz de imposibilitate a acestuia, de către un inspector judiciar desemnat de inspectorul-şef.
    (3) În cazul în care acţiunea disciplinară este exercitată de ministrul justiţiei, de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, acţiunea disciplinară este susţinută de către titular ori de un reprezentant desemnat de acesta.
    (4) Părţile au dreptul să ia cunoştinţă de toate actele dosarului şi pot solicita administrarea de probe.
    (5) Dispoziţiile art. 46 alin. (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător. Suspendarea se dispune, prin încheiere, de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.
    (6) Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul în care constată că sesizarea este întemeiată, aplică una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute de lege, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârşite de judecător sau procuror şi cu circumstanţele personale ale acestuia.
    (7) Dispoziţiile din prezenta lege ce reglementează procedura de soluţionare a acţiunii disciplinare se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă.


    Articolul 50

    (1) Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii soluţionează acţiunea disciplinară printr-o hotărâre care cuprinde, în principal, următoarele:
    a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară şi încadrarea juridică a acesteia;
    b) temeiul de drept al aplicării sancţiunii;
    c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de judecător sau procuror;
    d) sancţiunea aplicată şi motivele care au stat la baza aplicării acesteia;
    e) calea de atac şi termenul în care hotărârea poate fi atacată;
    f) instanţa competentă să judece calea de atac.
    (2) Prevederile alin. (1) se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă privind cuprinsul hotărârii.


    Articolul 51

    (1) Hotărârile secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a soluţionat acţiunea disciplinară se redactează, obligatoriu, în termen de cel mult 20 de zile de la pronunţare şi se comunică, de îndată, în scris, judecătorului sau procurorului vizat, precum şi Inspecţiei Judiciare ori, după caz, titularului acţiunii disciplinare care a exercitat-o. Comunicarea hotărârilor este asigurată de Secretariatul general al Consiliului Superior al Magistraturii.
    (2) Membrul Consiliului Superior al Magistraturii faţă de care se exercită acţiunea disciplinară nu participă la lucrările secţiei în care se judecă această acţiune.
    (3) Împotriva hotărârilor prevăzute la alin. (1) se poate exercita recurs în termen de 15 zile de la comunicare de către judecătorul sau procurorul sancţionat ori, după caz, de Inspecţia Judiciară sau de către ceilalţi titulari ai acţiunii disciplinare care au exercitat-o. Competenţa soluţionării recursului aparţine Completului de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Din Completul de 5 judecători nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii sau judecătorul sancţionat disciplinar.
    (4) Recursul suspendă executarea hotărârii secţiei Consiliului Superior al Magistraturii de aplicare a sancţiunii disciplinare.
    (5) Hotărârea prin care se soluţionează recursul prevăzut la alin. (3) este irevocabilă.


    Articolul 52

    (1) Pe durata procedurii disciplinare, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea inspectorului judiciar, poate dispune suspendarea din funcţie a magistratului, până la soluţionarea definitivă a acţiunii disciplinare, dacă exercitarea în continuare a funcţiei ar putea afecta desfăşurarea cu imparţialitate a procedurilor disciplinare sau dacă procedura disciplinară este de natură să aducă atingere gravă prestigiului justiţiei*). Notă

    ──────────

    Prin DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 774 din 10 noiembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 8 din 6 ianuarie 2016, s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, constatându-se că acestea sunt constituţionale numai în măsura în care permit atacarea separată a hotărârii prin care se dispune suspendarea din funcţie a magistratului, până la soluţionarea definitivă a acţiunii disciplinare.

    Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.

    În concluzie, începând cu data de 6 ianuarie 2016, dispoziţiile art. 52 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, numai în măsura în care nu permit atacarea separată a hotărârii prin care se dispune suspendarea din funcţie a magistratului, până la soluţionarea definitivă a acţiunii disciplinare, au fost suspendate de drept, urmând să-şi înceteze efectele juridice începând cu data de 21 februarie 2016, dacă legiuitorul nu intervine pentru modificarea prevederilor atacate.

    ──────────

    (2) Pe durata procedurii disciplinare, soluţionarea cererii de acordare a pensiei de serviciu se suspendă până la soluţionarea definitivă a acţiunii disciplinare.


    Articolul 53

    În cazul în care s-a dispus excluderea din magistratură a unui judecător sau a unui procuror, hotărârea irevocabilă se transmite Preşedintelui României, în vederea emiterii decretului de eliberare din funcţie.


    Capitolul V Statutul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii


    Articolul 54

    (1) Durata mandatului membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, fără posibilitatea reînvestirii. Judecătorii şi procurorii, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, au calitatea de demnitar.
    ----------
    Alin. (1) al art. 54 a fost modificat de pct. 3 al art. unic din LEGEA nr. 137 din 26 aprilie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 256 din 8 mai 2013, care introduce art. I^1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 23 din 6 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 383 din 7 iunie 2012. Notă

    ──────────

    *) Prin DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 374 din 2 iunie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 504 din 5 iulie 2016, s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 317/2004, stabilindu-se că respectivele dispoziţii sunt constituţionale în măsura în care persoana aleasă pentru ocuparea unui loc vacant îşi exercită calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii pentru restul de mandat rămas până la expirarea termenului de 6 ani.

    Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.

    În concluzie, începând cu data de 5 iulie 2016, dispoziţiile invocate mai sus sunt suspendate de drept, în măsura în care persoana aleasă pentru ocuparea unui loc vacant nu îşi exercită calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii pentru restul de mandat rămas până la expirarea termenului de 6 ani, urmând să-şi înceteze efectele juridice în data de 19 august 2016, dacă legiuitorul nu intervine pentru modificarea prevederilor atacate.

    ──────────

    (2) Calitatea de reprezentant al societăţii civile ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii este incompatibilă cu calitatea de parlamentar, ales local, funcţionar public, judecător sau procuror în activitate, notar public, avocat, consilier juridic sau executor judecătoresc în exerciţiu.
    (3) Dispoziţiile art. 6 şi 7 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică şi membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.
    (4) Calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii încetează, după caz, la expirarea mandatului, prin demisie, revocare din funcţie, nerezolvarea stării de incompatibilitate în termen de 15 zile de la data alegerii ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, nerespectarea dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, imposibilitatea exercitării atribuţiilor pe o perioadă mai mare de 3 luni, precum şi prin deces.
    (5) Calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii se suspendă de drept pentru motivele prevăzute de art. 62 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.


    Articolul 55

    (1) Revocarea din funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii se propune de preşedintele sau vicepreşedintele Consiliului ori de o treime din membri, în situaţia în care persoana în cauză nu mai îndeplineşte condiţiile legale pentru a fi membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii sau în cazul aplicării oricărei sancţiuni disciplinare.
    (2) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la sesizarea formulată potrivit alin. (1), poate dispune revocarea din funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii.
    (3) Revocarea din funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte se propune de o treime din numărul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
    (4) Încetat efectele juridice.
    ----------
    Alin. (4) al art. 55 şi-a încetat efectele conform DECIZIEI CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 196 din 4 aprilie 2013, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 231 din 22 aprilie 2013. A se vedea Notă CTCE de mai jos.
    (5) În cazul adunării generale comune a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, decizia de revocare a reprezentantului acestora se ia cu votul majorităţii procurorilor. În cadrul adunării generale votează şi procurorii din structurile teritoriale ale acestora.
    (6) Decizia de revocare a reprezentantului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se ia cu votul majorităţii judecătorilor din adunarea generală.
    (7) Procedura de revocare poate fi declanşată de orice adunare generală de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului Superior al Magistraturii a cărui revocare se cere, precum şi de organizaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor.
    (8) Centralizarea rezultatelor votului se realizează de adunarea generală care a iniţiat procedura sau de prima adunare generală sesizată de organizaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor.
    (9) Încetat efectele juridice.
    ----------
    Alin. (9) al art. 55 şi-a încetat efectele conform DECIZIEI CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 196 din 4 aprilie 2013, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 231 din 22 aprilie 2013. A se vedea Notă CTCE de mai jos. Notă

    ──────────

    Prin DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 196 din 4 aprilie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 231 din 22 aprilie 2013, s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55 alin. (4) şi (9) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, constatându-se că acestea sunt neconstituţionale.

    Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.

    În concluzie, în intervalul 22 aprilie 2013-6 iunie 2013, dispoziţiile invocate mai sus au fost suspendate de drept, încetându-şi efectele juridice în data de 7 iunie 2013, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate.

    ──────────


    Articolul 56

    (1) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii care au calitatea de judecător sau procuror răspund civil, disciplinar şi penal, în condiţiile legii.
    (2) Prevederile art. 45-49 se aplică în mod corespunzător.
    (3) Membrul Consiliului Superior al Magistraturii faţă de care se exercită acţiunea disciplinară nu participă în calitate de membru ales la lucrările secţiei în care se judecă acţiunea disciplinară.


    Articolul 57

    (1) În cazul încetării calităţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii înainte de expirarea mandatului, pentru locul rămas vacant se organizează noi alegeri, potrivit procedurii prevăzute de lege.
    (2) Până la alegerea unui nou membru, interimatul va fi asigurat de judecătorul sau procurorul care a obţinut numărul următor de voturi în cadrul alegerilor desfăşurate potrivit art. 8 alin. (3) sau art. 13 ori, după caz, art. 19.


    Articolul 58

    Din Consiliul Superior al Magistraturii nu pot face parte, în timpul aceluiaşi mandat, soţi sau rude ori afini până la gradul IV inclusiv.


    Capitolul VI Aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii


    Articolul 59

    Consiliul Superior al Magistraturii dispune de un aparat tehnic administrativ propriu.


    Articolul 60

    (1) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Consiliului Superior al Magistraturii se asigură de la bugetul de stat.
    (2) Bugetul Institutului Naţional al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de Grefieri sunt cuprinse distinct în bugetul Consiliului Superior al Magistraturii.
    (3) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii are calitatea de ordonator principal de credite, care poate fi delegată secretarului general.
    (4) Bugetul pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii este gestionat de către Ministerul Justiţiei, ministrul justiţiei având calitatea de ordonator principal de credite.


    Articolul 61

    (1) Aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii este condus de un secretar general.
    (2) Secretarul general este numit şi revocat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii şi procurorii care au cel puţin 8 ani vechime în magistratură.
    (3) Secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii poate fi ajutat de un secretar general adjunct, specialist în management, resurse umane sau în domeniul financiar.
    (4) Secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii primeşte o indemnizaţie lunară egală cu cea a secretarului general din Ministerul Justiţiei, prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 177/2002*), aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 347/2003, cu modificările ulterioare, iar adjunctul acestuia, o indemnizaţie lunară egală cu cea a unui secretar general adjunct din Ministerul Justiţiei, prevăzută de acelaşi act normativ. Notă

    __________

    *) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 177/2002 a fost abrogată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările ulterioare.

    Potrivit art. 11 al capitolului VIII din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, indemnizaţiile de încadrare pentru funcţiile de secretar general al Consiliului Superior al Magistraturii, inspector-şef în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi în cadrul Ministerului Justiţiei sunt stabilite pe baza coeficienţilor de ierarhizare prevăzuţi pentru funcţiile menţionate la art. 9 alin. (4) şi art. 10 alin. (1) lit. a) nr. crt. 4 din Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare.


    Articolul 62

    (1) Aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii este organizat în direcţii, servicii şi birouri.
    (2) Structura organizatorică a aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii se stabileşte prin hotărâre a plenului, în limitele bugetului.


    Articolul 63

    (1) Personalul din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii este numit prin concurs sau examen.
    (2) Personalul de conducere din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii este numit de plen, iar cel de execuţie, de secretarul general.
    (3) Funcţiile de specialitate juridică din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii pot fi ocupate şi de judecători şi procurori detaşaţi, în condiţiile legii.
    (4) Funcţionarii publici şi personalul contractual din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii sunt salarizaţi potrivit dispoziţiilor legale aplicabile aceloraşi categorii de personal din aparatul Parlamentului.
    (5) Statele de funcţii şi de personal se aprobă de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în limitele bugetului.


    Articolul 64

    Atribuţiile secretarului general şi ale personalului din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi organizarea şi funcţionarea compartimentelor din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii.


    Capitolul VII Organizarea Inspecţiei Judiciare şi statutul inspectorilor judiciari


    Articolul 65

    (1) Se înfiinţează Inspecţia Judiciară ca structură cu personalitate juridică în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu sediul în municipiul Bucureşti, prin reorganizarea Inspecţiei Judiciare.
    (2) Inspecţia Judiciară este condusă de un inspector-şef, ajutat de un inspector-şef adjunct, numiţi prin concurs organizat de Consiliul Superior al Magistraturii.
    (3) Inspecţia Judiciară acţionează potrivit principiului independenţei operaţionale, îndeplinind, prin inspectori judiciari numiţi în condiţiile legii, atribuţii de analiză, verificare şi control în domeniile specifice de activitate.
    (4) Normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie se aprobă, la propunerea inspectorului-şef, prin regulament adoptat prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.


    Articolul 66

    (1) Pentru realizarea atribuţiilor sale, Inspecţia Judiciară dispune de un aparat propriu.
    (2) Aparatul propriu al Inspecţiei Judiciare este organizat în direcţii, servicii şi birouri. În cadrul aparatului propriu al Inspecţiei Judiciare funcţionează inspectori judiciari, personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor, funcţionari publici şi personal contractual.
    (3) Organizarea şi funcţionarea Inspecţiei Judiciare, structura organizatorică şi atribuţiile compartimentelor se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al inspectorului-şef, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    (4) Inspecţia Judiciară funcţionează cu un număr maxim de 70 de posturi.
    (5) Posturile Inspecţiei Judiciare prevăzute la alin. (4) vor fi preluate din numărul maxim de posturi finanţate Consiliului Superior al Magistraturii prin legea bugetară anuală.
    (6) Numărul maxim de posturi pentru aparatul Inspecţiei Judiciare poate fi modificat prin hotărâre a Guvernului, la propunerea inspectorului-şef, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
    (7) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Inspecţiei Judiciare se asigură integral de la bugetul de stat, fondurile destinate Inspecţiei Judiciare fiind evidenţiate distinct în bugetul Consiliului Superior al Magistraturii.


    Articolul 67

    (1) Inspectorul-şef şi inspectorul-şef adjunct sunt numiţi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dintre inspectorii judiciari în funcţie, în urma unui concurs care constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere respective şi într-o probă scrisă privind managementul, comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, rezistenţa la stres şi un test psihologic.
    (2) Concursul se organizează de Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit regulamentului aprobat prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    (3) Organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor de inspector-şef şi inspector-şef adjunct se anunţă cu cel puţin 3 luni înaintea datei acestora.
    (4) Mandatul inspectorului-şef şi al inspectorului-şef adjunct este de 3 ani şi poate fi înnoit o singură dată, cu respectarea prevederilor alin. (1).
    (5) Inspectorul-şef şi inspectorul-şef adjunct pot fi revocaţi din funcţie de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale. Revocarea se dispune pe baza raportului anual de audit prevăzut la art. 68.
    (6) Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii prin care se dispune revocarea din funcţie poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare, la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Recursul suspendă executarea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii. Hotărârea prin care se soluţionează recursul este irevocabilă.


    Articolul 68

    (1) Evaluarea calităţii managementului Inspecţiei Judiciare se face anual, printr-un audit extern independent.
    (2) Finanţarea auditului prevăzut la alin. (1) se face din bugetul Inspecţiei Judiciare. Selectarea entităţii care va efectua auditul se face cu respectarea prevederilor legale privind achiziţiile publice.
    (3) La procedura de achiziţie publică nu pot participa entităţi din sectorul public sau entităţi din sectorul privat la care statul este acţionar.
    (4) Raportul de audit se întocmeşte în primele 3 luni ale anului şi cuprinde, în mod obligatoriu, recomandări privind modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale, organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor de către conducerea Inspecţiei Judiciare, precum şi recomandări privind necesitatea de reducere sau, după caz, de suplimentare a posturilor acesteia.
    (5) În termen de maximum 5 zile de la primirea raportului de audit, inspectorul-şef procedează la comunicarea acestuia Consiliului Superior al Magistraturii.


    Articolul 69

    (1) Inspectorul-şef îndeplineşte, în principal, următoarele atribuţii:
    a) exercită funcţia de conducere şi organizare a activităţii Inspecţiei Judiciare;
    b) reprezintă Inspecţia Judiciară în relaţiile cu Consiliul Superior al Magistraturii sau cu alte instituţii interne sau internaţionale;
    c) exercită atribuţiile legale ce îi revin în calitate de ordonator de credite;
    d) ia măsuri pentru repartizarea aleatorie a dosarelor în cadrul Inspecţiei Judiciare;
    e) stabileşte anual sau ori de câte ori se impune domeniile specifice de activitate cu privire la care se exercită controlul, după consultarea inspectorilor judiciari ori la propunerea oricăruia dintre titularii acţiunii disciplinare;
    f) stabileşte echipele de control, în domeniile prevăzute la lit. e);
    g) numeşte, în condiţiile legii, inspectorii judiciari şi celelalte categorii de personal din cadrul Inspecţiei Judiciare, dispune modificarea, suspendarea şi încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu ale acestora;
    h) stabileşte atribuţiile şi sarcinile individuale ale personalului din subordine, aprobând fişele de post ale acestuia;
    i) evaluează, în condiţiile legii, personalul din subordine;
    j) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege.
    (2) Inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare nu solicită şi nu primeşte instrucţiuni de la nicio autoritate, instituţie sau persoană în realizarea atribuţiilor sale referitoare la declanşarea, desfăşurarea şi valorificarea controalelor, cu excepţia situaţiilor prevăzute de prezenta lege.
    (3) Inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare este ordonator de credite, potrivit legii.
    (4) Inspectorul-şef adjunct îndeplineşte următoarele atribuţii:
    a) coordonează activitatea personalului Inspecţiei Judiciare, altul decât inspectorii judiciari;
    b) ajută inspectorul-şef în activitatea de verificare şi avizare a actelor şi rezoluţiilor întocmite de către inspectorii judiciari;
    c) coordonează activitatea de protecţie şi securitate a muncii;
    d) coordonează formarea profesională a inspectorilor judiciari şi activitatea de unificare a practicii la nivelul Inspecţiei Judiciare;
    e) este înlocuitorul de drept al inspectorului-şef;
    f) exercită orice alte atribuţii delegate de inspectorul-şef.


    Articolul 70

    (1) Inspectorii din cadrul Inspecţiei Judiciare sunt numiţi în funcţie de către inspectorul-şef, în urma unui concurs, pentru un mandat de 6 ani, dintre judecătorii şi procurorii care au o vechime de cel puţin 8 ani în magistratură, care au cel puţin grad de tribunal sau parchet de pe lângă tribunal şi au avut calificativul «foarte bine» la ultima evaluare.
    (2) Concursul constă în susţinerea unei probe scrise şi a unui interviu, iar tematica de concurs include legile, regulamentele şi orice alte reglementări în materia organizării şi funcţionării instanţelor, a parchetelor şi a Inspecţiei Judiciare, precum şi prevederile Codului de procedură penală sau ale Codului de procedură civilă, în funcţie de specializarea judecătorului sau procurorului candidat. Interviul are o pondere de maximum 30% în media finală a concursului. Regulamentul de organizare şi desfăşurare a concursului se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea inspectorului-şef şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    (3) Organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor de inspector judiciar în cadrul Inspecţiei Judiciare şi posturile care se scot la concurs se anunţă cu cel puţin 3 luni înaintea datei concursului. Concursul se organizează cu cel puţin 3 luni înainte de data expirării mandatului de inspector judiciar.


    Articolul 71

    (1) Pe durata exercitării mandatului de inspector-şef, inspector-şef adjunct şi inspector judiciar, judecătorii şi procurorii sunt suspendaţi de drept din funcţiile pe care le ocupă la instanţe şi parchete. Judecătorii şi procurorii cu funcţii de conducere sunt obligaţi să opteze între funcţia de conducere şi cea de inspector judiciar, în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de a ocupa în continuare funcţia de inspector judiciar. După cele 30 de zile, postul de conducere sau de inspector judiciar pentru care nu s-a făcut opţiunea devine vacant de drept.
    (2) Dispoziţiile referitoare la sancţiunile şi abaterile disciplinare, precum şi procedura disciplinară se aplică în mod corespunzător inspectorilor judiciari.
    (3) Inspectorii din cadrul Inspecţiei Judiciare sunt revocaţi din funcţie în cazul în care li s-a aplicat o sancţiune disciplinară sau în cazul prevăzut la art. 77 alin. (5).
    (4) La încetarea funcţiei de inspector judiciar, judecătorii şi procurorii revin la instanţele sau parchetele unde au funcţionat anterior ori, cu consimţământul lor, la alte instanţe sau parchete unde au dreptul să funcţioneze potrivit legii. Art. 134^1 alin. (2)-(5) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.


    Articolul 72

    (1) Inspectorii judiciari îşi desfăşoară activitatea în mod independent şi imparţial.
    (2) Inspectorii judiciari nu pot efectua cercetarea disciplinară sau orice alte lucrări care privesc judecători sau procurori din cadrul instanţelor ori parchetelor unde inspectorul a funcţionat. În acest caz, dosarul se repartizează altui inspector judiciar, în mod aleatoriu, cu respectarea dispoziţiilor art. 73.


    Articolul 73

    (1) Modul de repartizare a sesizărilor şi a dosarelor disciplinare către inspectorii judiciari se face în sistem computerizat sau în alt mod care asigură repartizarea aleatorie a dosarelor.
    (2) Redistribuirea lucrărilor repartizate aleatoriu inspectorilor judiciari se poate face numai în următoarele cazuri, cu aplicarea alin. (1):
    a) imposibilitate de exercitare a atribuţiilor timp de cel puţin 20 de zile;
    b) solicitare motivată a inspectorului judiciar căruia i-a fost repartizată lucrarea;
    c) suspendarea din activitate, în condiţiile legii;
    d) ori de câte ori, faţă de calitatea persoanei cercetate, imparţialitatea cercetării disciplinare ar putea fi afectată;
    e) conflict de interese.
    (3) Actele, documentele sau orice alte informaţii solicitate de Inspecţia Judiciară ori care sunt necesare pentru desfăşurarea cercetării disciplinare se transmit direct Inspecţiei Judiciare.
    (4) Inspectorii judiciari pot solicita, în condiţiile legii, inclusiv conducătorilor instanţelor sau parchetelor, orice informaţii, date, documente sau pot face orice verificări pe care le consideră necesare în vederea efectuării cercetării disciplinare ori a exercitării celorlalte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente.
    (5) Actele, documentele sau orice alte informaţii care se află pe rolul Inspecţiei Judiciare au caracter confidenţial, cu excepţia celor care constituie, potrivit legii, informaţii de interes public.


    Articolul 74

    (1) Inspectorii judiciari au următoarele atribuţii:
    a) în materie disciplinară, dispun şi efectuează cercetarea disciplinară în vederea exercitării acţiunii disciplinare faţă de judecători, procurori, inclusiv faţă de cei care sunt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi faţă de magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile prezentei legi;
    b) efectuează verificări la instanţele de judecată în legătură cu respectarea normelor procedurale privind primirea cererilor, repartizarea aleatorie a dosarelor, stabilirea termenelor, continuitatea completului de judecată, pronunţarea, redactarea şi comunicarea hotărârilor, înaintarea dosarelor la instanţele competente, punerea în executare a hotărârilor penale şi civile şi informează Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, formulând propuneri adecvate;
    c) efectuează verificări la parchete în legătură cu respectarea normelor procedurale privind primirea şi înregistrarea lucrărilor, repartizarea dosarelor pe criterii obiective, continuitatea în lucrările repartizate şi independenţa procurorilor, respectarea termenelor, redactarea şi comunicarea actelor procedurale şi informează Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, formulând propuneri adecvate;
    d) verifică eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente pentru asigurarea bunei funcţionări a instanţei şi a parchetului, a calităţii corespunzătoare a serviciului, semnalează deficienţele constatate şi formulează propuneri corespunzătoare pentru înlăturarea acestora, pe care le prezintă secţiei corespunzătoare;
    e) verifică sesizările adresate Inspecţiei Judiciare sau se sesizează din oficiu în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor, procurorilor, inclusiv a celor care sunt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii şi a magistraţilor-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ori în legătură cu încălcarea obligaţiilor profesionale ale acestora;
    f) efectuează, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, verificări privind condiţia bunei reputaţii, pentru judecătorii şi procurorii în funcţie;
    g) efectuează verificările dispuse de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii pentru soluţionarea cererilor privind apărarea reputaţiei profesionale şi a independenţei judecătorilor; prezintă Plenului Consiliului Superior al Magistraturii raportul cuprinzând rezultatul verificărilor;
    h) efectuează orice alte verificări sau controale dispuse de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, secţiile Consiliului Superior al Magistraturii sau de inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare, în condiţiile legii.
    (2) Atribuţiile prevăzute la alin. (1) lit. b), c) şi d) se efectuează din oficiu sau la solicitarea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii ori a secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii.


    Articolul 75

    (1) În exercitarea atribuţiilor lor prevăzute la art. 74, cu excepţia celor referitoare la efectuarea cercetării disciplinare, inspectorii judiciari întocmesc rapoarte de inspecţie pe care le aduc la cunoştinţa instanţelor/parchetelor supuse verificărilor, în vederea formulării de obiecţii.
    (2) Raportul de inspecţie prevăzut la alin. (1), împreună cu obiecţiile formulate, se înaintează secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, care stabileşte măsurile ce se impun pentru remedierea situaţiei.
    (3) În situaţia în care apreciază că obiecţiile sunt întemeiate, secţia Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune, în scris şi motivat, retrimiterea raportului în vederea completării verificărilor, cu indicarea în mod expres a aspectelor ce trebuie completate.


    Articolul 76

    (1) Verificarea sesizărilor referitoare la buna reputaţie a judecătorilor şi procurorilor în funcţie se face de către Inspecţia Judiciară, din oficiu sau la solicitarea oricărei persoane interesate.
    (2) Raportul de inspecţie întocmit în urma verificărilor privind buna reputaţie se comunică magistratului care face obiectul sesizării şi persoanei care a înaintat sesizarea, în termen de 15 zile de la întocmire, în vederea formulării de obiecţii.
    (3) Raportul de inspecţie prevăzut la alin. (2), împreună cu obiecţiile formulate, se înaintează secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii. Pe baza raportului şi a obiecţiilor formulate, secţia corespunzătoare adoptă hotărârea privind constatarea îndeplinirii sau a neîndeplinirii de către magistrat a condiţiei de bună reputaţie ori, dacă apreciază că obiecţiile sunt întemeiate, dispune, în scris şi motivat, retrimiterea raportului în vederea completării verificărilor, cu indicarea în mod expres a aspectelor ce trebuie completate. Hotărârea prin care se constată neîndeplinirea condiţiei de bună reputaţie cuprinde şi propunerea de eliberare din funcţie, în temeiul art. 65 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    (4) Pe parcursul procedurii de verificare şi constatare a îndeplinirii condiţiei de bună reputaţie, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea inspectorului judiciar, poate dispune suspendarea din funcţie a magistratului, până la finalizarea procedurii, dacă exercitarea în continuare a funcţiei ar putea afecta desfăşurarea cu imparţialitate a procedurilor de verificare sau dacă aceste proceduri sunt de natură să aducă atingere gravă prestigiului justiţiei.
    (5) Hotărârea secţiei prevăzută la alin. (3) poate fi atacată cu contestaţie la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 15 zile de la comunicare, iar hotărârea plenului poate fi atacată cu recurs la Secţia de contencios administrativ a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în acelaşi termen. Hotărârea instanţei este irevocabilă.
    (6) Hotărârea irevocabilă prin care se constată neîndeplinirea condiţiei de bună reputaţie se comunică Preşedinţiei României, în vederea emiterii decretului de eliberare din funcţie.


    Articolul 77

    (1) Evaluarea activităţii profesionale a inspectorilor judiciari se face anual de o comisie formată din inspectorul-şef şi alţi 2 membri aleşi de adunarea generală a inspectorilor judiciari, prin acordarea unui calificativ: "foarte bine", "bine", "satisfăcător" sau "nesatisfăcător".
    (2) Inspectorii judiciari nemulţumiţi de calificativul acordat pot face contestaţie la secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la comunicare.
    (3) În soluţionarea contestaţiei, secţiile Consiliului Superior al Magistraturii pot cere inspectorului-şef ori inspectorului evaluat orice informaţii pe care le consideră necesare, iar citarea inspectorului judiciar pentru a fi audiat este obligatorie.
    (4) Hotărârile secţiilor pot fi atacate la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, conform art. 36 alin. (2).
    (5) Inspectorul judiciar care primeşte calificativul "nesatisfăcător" sau de două ori consecutiv calificativul "satisfăcător" este revocat din funcţia de inspector judiciar.
    (6) Criteriile de evaluare a activităţii profesionale a inspectorilor judiciari şi procedura de evaluare se stabilesc prin regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei Judiciare.


    Articolul 78

    (1) Perioada în care judecătorul sau procurorul este inspector judiciar constituie vechime în funcţia de judecător sau procuror.
    (2) Pe perioada mandatului, inspectorii judiciari au toate drepturile judecătorilor şi procurorilor detaşaţi, precum şi obligaţiile prevăzute de lege pentru judecători şi procurori.
    (3) Inspectorii judiciari pot participa, pe parcursul mandatului, la concursurile sau procedurile de selecţie în vederea promovării în funcţii de execuţie a magistraţilor. În caz de promovare, inspectorii pot opta între continuarea mandatului de inspector, cu dobândirea noului grad profesional, şi promovarea efectivă în funcţia de execuţie pentru care au candidat, în termen de 30 de zile de la data validării rezultatelor examenului de promovare.
    (4) Salarizarea şi drepturile inspectorilor se stabilesc în condiţiile legii.


    Articolul 79

    Paza sediului Inspecţiei Judiciare, a bunurilor şi a valorilor aparţinând acesteia, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale a activităţii în acest sediu se asigură, în mod gratuit, de către Jandarmeria Română, prin structurile sale specializate.


    Capitolul VIII Dispoziţii tranzitorii şi finale


    Articolul 80

    Numărul de posturi necesar funcţionării aparatului Consiliului Superior al Magistraturii se stabileşte prin hotărâre a plenului, în limitele bugetului.


    Articolul 81

    Personalul din cadrul Ministerului Justiţiei şi din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, preluat în aparatul tehnic administrativ al Consiliului Superior al Magistraturii, se consideră transferat.


    Articolul 82

    În termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi, Guvernul va asigura un sediu corespunzător Consiliului Superior al Magistraturii.


    Articolul 83

    La data intrării în vigoare a prezentei legi, denumirea Centrul de Pregătire şi Perfecţionare a Grefierilor şi a Celuilalt Personal Auxiliar de Specialitate, cuprinsă în actele normative în vigoare, se înlocuieşte cu cea de Şcoala Naţională de Grefieri.


    Articolul 84

    (1) Paza sediului Consiliului Superior al Magistraturii, a bunurilor şi valorilor aparţinând acestuia, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale a activităţii în acest sediu se asigură, în mod gratuit, de către Jandarmeria Română.
    (2) Magistraţii aleşi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii beneficiază de protecţie, conform legii, în condiţiile prevăzute prin protocolul încheiat între preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrul administraţiei şi internelor.


    Articolul 85

    (1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia art. 82.
    (2) La data intrării în vigoare a prezentei legi, prevederile titlului V "Consiliul Superior al Magistraturii" art. 86-90 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare se abrogă.
    Notă

    NOTĂ:

    Redăm mai jos art. III-V din Legea nr. 24/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, care nu sunt încorporate în textul republicat al Legii nr. 317/2004 şi care se aplică în continuare ca dispoziţii proprii ale Legii nr. 24/2012:

    "Art. III. - (1) Dispoziţiile art. II se aplică la 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi*), dată la care devine operaţională Inspecţia Judiciară. La aceeaşi dată se desfiinţează comisiile de disciplină.

    __________

    *) Legea nr. 24/2012 a intrat în vigoare la data de 26 ianuarie 2012.
    (2) Lucrările şi dosarele aflate pe rolul comisiilor de disciplină la data prevăzută la alin. (1) se finalizează de inspectorii judiciari care le au în lucru sau de alţi inspectori desemnaţi de inspectorul-şef, potrivit prevederilor prezentei legi.
    Art. IV. - (1) Prin reorganizarea Consiliului Superior al Magistraturii, posturile din cadrul Inspecţiei Judiciare de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii se preiau de Inspecţia Judiciară organizată potrivit prezentei legi, iar personalul este preluat şi reîncadrat în noua structură în condiţiile prezentei legi.

    (2) Cheltuielile aferente personalului şi posturilor preluate de Inspecţia Judiciară de la Consiliul Superior al Magistraturii vor fi alocate din bugetul Consiliului Superior al Magistraturii în bugetul Inspecţiei Judiciare.
    (3) Cheltuielile necesare pentru funcţionarea Inspecţiei Judiciare, altele decât cele prevăzute la alin. (2), vor fi alocate din bugetul Consiliului Superior al Magistraturii. Echipamentele informatice, mobilierul, aparatura birotică, precum şi alte active necesare desfăşurării activităţii Inspecţiei Judiciare vor fi transferate, prin protocol de predare-preluare, din gestiunea Consiliului Superior al Magistraturii în gestiunea Inspecţiei Judiciare.
    (4) Se autorizează Ministerul Finanţelor Publice ca, la propunerea ordonatorilor de credite bugetare, să introducă modificările ce decurg din aplicarea prevederilor prezentei legi în structura bugetului Consiliului Superior al Magistraturii şi al Inspecţiei Judiciare.

    Art. V. - (1) Şeful Serviciului de inspecţie pentru judecători şi şeful Serviciului de inspecţie pentru procurori vor continua să funcţioneze ca inspectori în cadrul Inspecţiei Judiciare, până la expirarea mandatului lor de inspector.
    (2) Inspectorii judiciari aflaţi în funcţie la data intrării în vigoare a legii îşi continuă mandatul până la data expirării acestuia, urmând ca procedura prevăzută de prezenta lege pentru ocuparea funcţiilor de inspector judiciar să se aplice pentru noile numiri.
    (3) În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Consiliul Superior al Magistraturii va adopta hotărârea pentru aprobarea regulamentului prevăzut la art. 64^3 alin. (2)*) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, cu modificările şi completările ulterioare, şi va organiza concursul pentru ocuparea funcţiilor de inspector-şef şi inspector-şef adjunct. Inspectorul-şef în funcţie îşi continuă activitatea până la data numirii în funcţie a inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare, în condiţiile prezentei legi.

    _________

    *) Art. 64^3 alin. (2) a devenit art. 67 alin. (2) prin renumerotare.
    (4) În termen de 30 de zile de la numirea în funcţie, inspectorul-şef:
    a) aprobă regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei Judiciare;
    b) propune spre aprobare Plenului Consiliului Superior al Magistraturii regulamentul prevăzut la art. 64^6 alin. (2)**) din Legea nr. 317/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi normele prevăzute la art. 64^1 alin. (4)***) din aceeaşi lege."

    __________

    **) Art. 64^6 alin. (2) a devenit art. 70 alin. (2) prin renumerotare.

    ***) Art. 64^1 alin. (4) a devenit art. 65 alin. (4) prin renumerotare.

    ------------