LEGE nr. 122 din 4 mai 2006 (*actualizată*)
privind azilul în România
(actualizată până la data de 1 februarie 2014*)
EMITENT
  • PARLAMENTUL




  • ----------------
    Parlamentul României adoptă prezenta lege.

    Capitolul I Dispoziţii generale

    Dispoziţii generale

    Articolul 1

    Obiectul de reglementare
    Prezenta lege stabileşte regimul juridic al străinilor care solicită protecţie internaţională în România, regimul juridic al străinilor beneficiari ai protecţiei internaţionale în România, procedura de acordare, încetare şi anulare a protecţiei internaţionale în România, procedura pentru stabilirea statului membru responsabil cu analizarea cererii de azil, precum şi condiţiile de acordare, excludere şi încetare a protecţiei temporare.
    -----------
    Art. 1 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.


    Articolul 2

    Definirea termenilor
    În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles:
    a) formă de protecţie - protecţia internaţională sau protecţia temporară, acordate de statul român;
    -----------
    Lit. a) a art. 2 a fost modificată de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.
    a^1) protecţie internaţională - statutul de refugiat sau statutul conferit prin protecţie subsidiară;
    --------
    Lit. a^1) a art. 2 a fost introdusă de pct. 1 al art. II din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 23 decembrie 2013.
    a^2) beneficiar al protecţiei internaţionale - cetăţeanul străin sau apatridul căruia i s-a recunoscut statutul de refugiat sau i s-a acordat protecţia subsidiară, în condiţiile prezentei legi;
    -----------
    Lit. a^2) a art. 2 a fost introdusă de pct. 3 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.
    b) solicitant sau solicitant de azil - cetăţeanul străin sau apatridul care şi-a manifestat voinţa de a obţine protecţie internaţională în România, atât timp cât procedura de azil cu privire la cererea sa nu s-a finalizat;
    -----------
    Lit. b) a art. 2 a fost modificată de pct. 4 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.
    c) străin - cetăţeanul străin sau apatridul;
    d) cerere pentru acordarea protecţiei internaţionale sau cerere de azil - solicitarea făcută de un cetăţean străin sau de un apatrid în scopul obţinerii protecţiei internaţionale din partea statului român, atât timp cât nu solicită în mod explicit un alt tip de protecţie care poate face obiectul unei cereri separate;
    -----------
    Lit. d) a art. 2 a fost modificată de pct. 4 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.
    e) ţară de origine - ţară al cărei cetăţean este, în cazul cetăţeanului străin, sau, dacă acesta deţine mai multe cetăţenii, fiecare ţară al cărei cetăţean este, iar în cazul apatrizilor, ţara sau ţările în care aceştia îşi au reşedinţa obişnuită;
    f) procedura de azil - totalitatea actelor şi formalităţilor îndeplinite, precum şi a activităţilor desfăşurate de autorităţile competente, în vederea recunoaşterii statutului de refugiat sau, după caz, a acordării protecţiei subsidiare;
    f^1) refugiat - cetăţeanul străin sau apatridul care îndeplineşte condiţiile prevăzute în Convenţia privind statutul refugiaţilor, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951, denumită în continuare Convenţia de la Geneva, la care România a aderat prin Legea nr. 46/1991;
    -----------
    Lit. f^1) a art. 2 a fost introdusă de pct. 5 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.
    g) statut de refugiat - formă de protecţie internaţională prin care statul român recunoaşte calitatea de refugiat, în condiţiile prezentei legi;
    -----------
    Lit. g) a art. 2 a fost modificată de pct. 4 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.
    h) protecţie subsidiară - formă de protecţie internaţională acordată de statul român, în condiţiile prezentei legi;
    -----------
    Lit. h) a art. 2 a fost modificată de pct. 4 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.
    i) protecţie temporară - procedură cu caracter excepţional menită să asigure, în cazul unui flux masiv sau al unui flux masiv iminent de persoane strămutate din ţări terţe care nu se pot întoarce în ţara de origine, protecţie imediată şi temporară unor astfel de persoane, în special dacă există şi riscul ca sistemul de azil să nu poată procesa acest flux fără efecte adverse pentru funcţionarea sa eficientă, în interesul persoanelor în cauză şi al altor persoane care au nevoie de protecţie;
    j) membri de familie - în măsura în care, la data depunerii cererii de către solicitantul principal, familia există în ţara de origine, următorii membri de familie ai beneficiarului statutului de refugiat sau al protecţiei subsidiare:
    (i) soţul sau, după caz, soţia beneficiarului statutului de refugiat sau al protecţiei subsidiare;
    (ii) copiii minori ai beneficiarului statutului de refugiat sau al protecţiei subsidiare sau copiii minori ai soţului/soţiei beneficiarului, cu condiţia ca aceştia să fie necăsătoriţi, indiferent dacă sunt din căsătorie ori din afara acesteia sau adoptaţi potrivit legislaţiei naţionale a ţării de origine;
    -----------
    Pct. (ii) a lit. j) a art. 2 a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.
    (iii) tatăl sau mama beneficiarului de protecţie internaţională sau o altă persoană majoră care este responsabilă pentru acesta potrivit legii române, atunci când respectivul beneficiar este minor şi necăsătorit.
    -----------
    Pct. (iii) a lit. j) a art. 2 a fost introdus de pct. 7 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.
    k) minor - cetăţeanul străin sau apatridul care nu a împlinit vârsta de 18 ani;
    -----------
    Lit. k) a art. 2 a fost modificată de pct. 4 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.
    k^1) minor neînsoţit - minorul, cetăţean străin sau apatrid, care intră pe teritoriul României neînsoţit de părinţi sau de o persoană majoră care să fie responsabilă pentru acesta potrivit legii române şi nu este luat efectiv în îngrijire de o astfel de persoană, precum şi minorul care este lăsat neînsoţit după ce a intrat pe teritoriul României;
    -----------
    Lit. k^1) a art. 2 a fost introdusă de pct. 8 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.
    l) persoane strămutate - cetăţeni ai ţărilor terţe sau apatrizi care au fost nevoiţi să îşi părăsească ţările ori regiunile de origine sau au fost evacuaţi, în special ca răspuns al apelului organizaţiilor internaţionale, şi care nu se pot întoarce în condiţii de siguranţă datorită situaţiei care persistă în acea ţară, care se pot încadra în domeniul de aplicare a art. 1 lit. A din Convenţia de la Geneva sau a altor instrumente naţionale ori internaţionale pe care România este obligată să le respecte, prin care se acordă protecţie internaţională, în special:
    (i) persoane care au părăsit zone de conflict armat sau de violenţă generalizată;
    (ii) persoane expuse riscurilor majore sau care au fost victime ale încălcărilor sistematice ori generalizate ale drepturilor lor;
    m) flux masiv - sosirea în Uniunea Europeană a unui număr mare de persoane strămutate care vin dintr-o ţară sau dintr-o zonă geografică specifică, indiferent dacă sosirea lor în Uniunea Europeană a fost spontană ori ajutată;
    n) zona de tranzit - suprafaţa situată la frontiera de stat ori în apropierea acesteia, destinată staţionării persoanelor care nu au primit aprobarea de intrare în teritoriu, a mijloacelor de transport şi a bunurilor, până la stabilirea regimului lor juridic la trecerea frontierei de stat. În cazul aeroporturilor internaţionale, prin zonă de tranzit se înţelege suprafaţa situată între punctul de îmbarcare/debarcare şi locurile destinate efectuării controlului pentru trecerea frontierei;
    o) centru de cazare - orice spaţiu folosit pentru cazarea colectivă a solicitanţilor de azil.


    Articolul 3

    Oficiul Român pentru Imigrări
    -----------
    Denumirea art. 3 a fost modificată de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    (1) Abrogat.
    -------------
    Alin. (1) al art. 3 a fost abrogat de subpct. 1, pct. I al art. 6 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007.
    (2) Pentru aplicarea dispoziţiilor prezentei legi se pot înfiinţa în subordinea Oficiului Român pentru Imigrări, prin ordin al ministrului afacerilor interne, centre regionale de proceduri şi cazare a solicitanţilor de azil şi a celor cărora le-a fost acordată o formă de protecţie în România.
    -------------
    Alin. (2) al art. 3 a fost modificat de subpct. 2, pct. I al art. 6 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007.
    (3) Sumele necesare în vederea acoperirii cheltuielilor ocazionate de înfiinţarea, funcţionarea şi întreţinerea centrelor prevăzute la alin. (2) se suportă din bugetul Ministerului Afacerilor Interne, în funcţie de costurile efective, în limita fondurilor alocate cu această destinaţie de la bugetul de stat.
    (4) Ministerul Afacerilor Interne, prin Oficiul Român pentru Imigrări, este responsabil de contribuţia voluntară a României la bugetul Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR).
    -----------
    Alin. (4) al art. 3 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    (5) Ministerul Afacerilor Interne, prin Oficiul Român pentru Imigrări, poate propune preluarea de către România a unor refugiaţi aflaţi pe teritoriul altor state, care au fost recunoscuţi potrivit Convenţiei de la Geneva. Numărul şi condiţiile de preluare a acestor persoane se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Aceste persoane vor avea aceleaşi drepturi şi obligaţii în România ca şi refugiaţii recunoscuţi de statul român.
    -----------
    Alin. (5) al art. 3 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".


    Capitolul II Principii şi garanţii procedurale

    Principii şi garanţii procedurale

    Articolul 4

    Accesul la procedura de azil
    Autorităţile competente asigură accesul la procedura de azil oricărui cetăţean străin sau apatrid, aflat pe teritoriul României ori la frontieră, din momentul manifestării de voinţă, exprimată în scris sau oral, din care să rezulte că acesta solicită protecţia statului român, cu excepţia situaţiilor prevăzute expres de prezenta lege.


    Articolul 5

    Nediscriminarea
    Dispoziţiile prezentei legi se aplică fără discriminare, indiferent de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boala cronică necontagioasă, infectare HIV sau apartenenţă la o categorie defavorizată, de situaţia materială, de statutul la naştere ori de statutul dobândit sau de orice altă distincţie.


    Articolul 5^1

    Situaţia persoanelor vulnerabile sau cu nevoi speciale
    (1) Aplicarea dispoziţiilor prezentei legi se realizează cu luarea în considerare a situaţiei specifice a persoanelor vulnerabile sau cu nevoi speciale.
    (2) În categoria persoanelor vulnerabile sau cu nevoi speciale sunt incluşi minorii, minorii neînsoţiţi, persoanele cu dizabilităţi, persoanele în vârstă, femeile însărcinate, părinţii singuri însoţiţi de copiii lor minori, victimele traficului de persoane, persoanele cu afecţiuni mintale, persoanele care au fost supuse torturii, violului sau altor forme grave de violenţă psihologică, psihică sau sexuală, ori aflate în alte situaţii speciale, similare celor menţionate anterior.
    (3) Pentru scopurile prezentei legi apartenenţa la categoria persoanelor vulnerabile sau cu nevoi speciale se determină de către specialişti din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări, pe baza unei evaluări individuale. În vederea realizării evaluării individuale, autorităţile competente acordă sprijin de specialitate, la solicitarea Inspectoratului General pentru Imigrări.
    -----------
    Art. 5^1 a fost introdus de pct. 9 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.


    Articolul 6

    Nereturnarea
    (1) Împotriva solicitantului de azil nu pot fi luate măsuri de expulzare, extrădare sau de returnare forţată de la frontiera ori de pe teritoriul României, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 44 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului.
    (2) Persoana care a fost recunoscută ca refugiat sau căreia i s-a acordat protecţie subsidiară este protejată împotriva expulzării, extrădării ori returnării în ţara de origine sau în orice stat în care viaţa ori libertatea sa ar fi pusă în pericol sau în care ar fi supusă la torturi, tratamente inumane ori degradante.
    (3) Fără a se aduce atingere prevederilor alin. (2) şi fără a afecta, în mod automat, forma de protecţie de care beneficiază, persoana care a fost recunoscută ca refugiat sau căreia i s-a acordat protecţie subsidiară poate fi îndepărtată de pe teritoriul României, dacă:
    a) există motive temeinice ca persoana în cauza să fie considerată un pericol la adresa securităţii statului român; sau
    b) persoana în cauză, fiind condamnată pentru o infracţiune gravă printr-o hotărâre definitivă, constituie un pericol la adresa ordinii publice din România.
    (4) În sensul prezentei legi, prin infracţiune gravă se înţelege orice infracţiune săvârşită cu intenţie pentru care legea prevede pedeapsa privativă de libertate al cărei maxim special este de peste 5 ani.
    -----------
    Alin. (4) al art. 6 a fost modificat de pct. 10 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.


    Articolul 7

    Unitatea familiei
    Autorităţile române asigură respectarea principiului unităţii familiei, în conformitate cu prevederile prezentei legi.


    Articolul 8

    Interesul superior al copilului
    În aplicarea prevederilor prezentei legi, toate deciziile cu privire la minori se iau cu respectarea interesului superior al copilului.


    Articolul 9

    Perioada acordării unei forme de protecţie
    Statutul de refugiat şi protecţia subsidiară se acordă pe o perioadă nedeterminată.
    --------
    Art. 9 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 18 din 4 martie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 122 din 5 martie 2013.


    Articolul 10

    Confidenţialitatea
    Toate datele şi informaţiile referitoare la cererea de azil sunt confidenţiale. Obligaţia privind respectarea confidenţialităţii revine tuturor autorităţilor, organizaţiilor care desfăşoară activităţi în domeniul azilului sau unor terţe persoane implicate în procedura de azil ori care, accidental, intră în posesia unor astfel de date.


    Articolul 11

    Cauză de nepedepsire
    Nu se pedepsesc faptele de intrare sau şedere ilegală pe teritoriul României, comise de persoanele cărora li s-a acordat o formă de protecţie conform prezentei legi.
    --------
    Art. 11 a fost modificat de art. 178 din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.


    Articolul 12

    Rolul activ
    Autorităţile competente cu soluţionarea cererilor de azil investighează, din oficiu, orice împrejurări de fapt şi de drept care pot conduce la soluţionarea cauzei, chiar dacă aceste împrejurări nu au fost invocate sau menţionate în cererea de azil sau în plângere.
    -----------
    Art. 12 a fost modificat de pct. 11 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.


    Articolul 13

    Examinarea cererii de azil
    (1) Hotărârea privind soluţionarea cererii de azil este luată după o examinare corespunzătoare a situaţiei solicitantului de către funcţionarii anume desemnaţi, calificaţi în problematica azilului. Aceasta presupune:
    a) examinarea individuală a fiecărei cereri de azil şi luarea unei hotărâri în mod obiectiv şi imparţial; si
    b) consultarea informaţiilor din ţara de origine, obţinute din surse diferite, necesare pentru evaluarea situaţiei personale a solicitantului de azil.
    (2) Orice cerere de azil este analizată individual şi succesiv din perspectiva statutului de refugiat şi a protecţiei subsidiare, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.
    --------
    Alin. (2) al art. 13 a fost modificat de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 18 din 4 martie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 122 din 5 martie 2013.


    Articolul 14

    Hotărârea luată cu privire la cererile de azil
    (1) Hotărârea prin care se soluţionează cererea de azil se redactează şi va cuprinde, în mod obligatoriu, situaţia în fapt şi în drept, precum şi informaţii privind calea de atac de care beneficiază, termenul de depunere a plângerii, precum şi organul sau instanţa competentă la care se depune plângerea împotriva unei hotărâri de respingere.
    ------------
    Alin. (1) al art. 14 a fost modificat de pct. 1 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 187 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 2 decembrie 2008.
    (2) În cazul cererilor de azil depuse de un reprezentant legal în numele mai multor persoane şi care au la bază aceleaşi motive invocate pentru acordarea unei forme de protecţie, cererile se vor conexa, urmând a se pronunţa o singură hotărâre în cauză.


    Articolul 15

    Prezumţia de bună-credinţă
    Atunci când o parte din motive sau toate motivele invocate în cererea de azil, care ar justifica acordarea unei forme de protecţie, nu sunt probate cu documente sau cu alte dovezi, se acordă prezumţia de bună-credinţa, dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:
    a) solicitantul a depus toate eforturile pentru a-şi susţine cererea de azil;
    b) toate elementele relevante aflate la dispoziţia solicitantului au fost prezentate, iar lipsa unor astfel de elemente a fost justificată în mod rezonabil;
    c) declaraţiile solicitantului sunt considerate coerente şi plauzibile şi nu sunt contrazise de informaţii generale şi specifice cunoscute, relevante pentru cererea sa;
    -----------
    Lit. c) a art. 15 a fost modificată de pct. 12 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.
    d) solicitantul a depus cererea de azil cât mai curând posibil, iar eventuala întârziere este justificată prin motive întemeiate;
    e) credibilitatea generală a solicitantului a putut fi stabilită.
    -----------
    Lit. e) a art. 15 a fost modificată de pct. 12 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.


    Articolul 16

    Garanţii privind minorii neînsoţiţi solicitanţi de azil
    (1) Cererea de azil a unui minor neînsoţit se analizează cu prioritate.
    (2) Oficiul Român pentru Imigrări ia măsuri pentru numirea, în cel mai scurt timp, a unui reprezentant legal care să îl asiste pe solicitantul de azil minor neînsoţit pe parcursul procedurii de azil.
    -----------
    Alin. (2) al art. 16 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    (3) Nu este necesară numirea unui reprezentant legal pentru solicitantul de azil minor neînsoţit în situaţia în care acesta urmează să împlinească vârsta majoratului în termen de 15 zile de la depunerea cererii de azil.
    (4) Oficiul Român pentru Imigrări informează reprezentantul legal şi solicitantul de azil minor neînsoţit, într-o limbă pe care acesta din urma o cunoaşte, cu privire la posibilitatea efectuării unei expertize medicale pentru determinarea vârstei. Aceasta informare trebuie să cuprindă, de asemenea, precizări referitoare la metodele de examinare medicală, posibilele consecinţe ale rezultatului acestei examinări şi efectele eventualului refuz de a se supune expertizei medicale.
    -----------
    Alin. (4) al art. 16 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".


    Capitolul III Drepturi şi obligaţii

    Drepturi şi obligaţii

    Secţiunea 1 Drepturile şi obligaţiile solicitanţilor de azil

    Drepturile şi obligaţiile solicitanţilor de azil

    Articolul 17

    Drepturi
    (1) Pe durata procedurii de azil străinul care solicită acordarea unei forme de protecţie are următoarele drepturi:
    a) dreptul de a rămâne în România până la expirarea unui termen de 15 zile de la finalizarea procedurii de azil, cu excepţia situaţiei în care cererea de azil a fost respinsă în urma soluţionării acesteia în procedura accelerată sau în procedură la frontieră, caz în care străinul trebuie să părăsească statul român de îndată ce procedura de azil a fost finalizată. În cazul procedurii de determinare a statului membru responsabil cu examinarea cererii de azil, dreptul de a rămâne pe teritoriul României încetează de la data la care a fost comunicată hotărârea de respingere a accesului la procedura de azil, emisă de Oficiul Român pentru Imigrări;
    -----------
    Lit. a) a alin. (1) al art. 17 a fost modificată de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    b) dreptul de a fi asistat de un avocat în orice fază a procedurii de azil;
    c) dreptul de a i se asigura, în mod gratuit, un interpret în orice fază a procedurii de azil;
    d) dreptul de a contacta şi a fi asistat de un funcţionar al Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) în orice fază a procedurii de azil;
    e) dreptul de a fi consiliat şi asistat de un reprezentant al organizaţiilor neguvernamentale, române sau străine, în orice fază a procedurii de azil;
    f) dreptul de a fi informat, într-o limbă pe care o cunoaşte sau pe care se presupune în mod rezonabil că o cunoaşte, în momentul depunerii cererii, cu privire la drepturile şi obligaţiile pe care le are pe parcursul procedurii de azil;
    g) dreptul la protecţia datelor personale şi a oricăror alte detalii în legătura cu cererea sa;
    h) dreptul de a i se elibera un document temporar de identitate, a cărui valabilitate va fi prelungită periodic de Oficiul Român pentru Imigrări. Solicitantul care nu dispune de mijloacele materiale necesare pentru plata taxei aferente eliberării sau prelungirii documentului temporar de identitate este scutit de plata acestei taxe. În lipsa unor documente care să certifice identitatea solicitantului, în documentul temporar de identitate va fi menţionată identitatea declarată. Un astfel de document nu se va elibera:
    -----------
    Partea introductivă a lit. h) a alin. (1) al art. 17 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 280 din 24 decembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 888 din 30 decembrie 2010.
    (i) străinilor care au solicitat azil într-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat, atât timp cât nu li s-a acordat accesul la teritoriu printr-o hotărâre a Oficiului Român pentru Imigrări;
    (ii) străinilor aflaţi în custodie publică pentru motive de securitate naţională şi ordine publică, care solicită azil, atât timp cât aceasta măsură este menţinută;
    -----------
    Lit. h) a alin. (1) al art. 17 a fost modificată de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    i) dreptul de a participa la activităţi de adaptare culturală;
    j) dreptul de a beneficia, la cerere, de asistenţă necesară pentru întreţinere, în situaţia în care nu dispune de mijloacele materiale necesare, sumele acordate pentru hrană, cazare şi alte cheltuieli fiind stabilite prin hotărâre a Guvernului şi asigurate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne;
    k) dreptul de a fi cazat în centrele de primire şi cazare, aflate în subordinea Oficiului Român pentru Imigrări, până la încetarea dreptului de a rămâne pe teritoriul României, pentru solicitantul de azil care nu dispune de mijloacele materiale necesare pentru întreţinere;
    -----------
    Lit. k) a alin. (1) al art. 17 a fost modificată de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    l) dreptul solicitanţilor de azil cu nevoi speciale de a beneficia de adaptarea condiţiilor de cazare şi asistenţă în centrele de cazare;
    m) dreptul de a primi gratuit asistenţă medicală primară şi tratament corespunzător, asistenţă medicală spitalicească de urgenţă, precum şi asistenţă medicală şi tratament gratuit în cazurile de boli acute sau cronice care îi pun viaţa în pericol iminent, prin sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat.
    Aceste servicii se asigură, după caz, prin serviciul medical al centrelor de cazare sau/şi prin alte unităţi sanitare acreditate şi autorizate conform legii;
    -------------
    Lit. m) a alin. (1) al art. 17 a fost modificată de subpct. 3, pct. I al art. 6 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007.
    n) dreptul solicitanţilor de azil cu nevoi speciale de a primi asistenţă medicală adecvată;
    o) dreptul de a primi acces la piaţa forţei de muncă în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români, după expirarea unei perioade de un an de la data depunerii cererii de azil, dacă solicitantul de azil se mai află în procedura de determinare a unei forme de protecţie;
    -------------
    Lit. o) a alin. (1) al art. 17 a fost modificată de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 280 din 24 decembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 888 din 30 decembrie 2010.
    p) dreptul solicitanţilor de azil minori de a avea acces la învăţământul şcolar obligatoriu în aceleaşi condiţii ca şi minorii cetăţeni români.
    (1^1) Pentru a beneficia de drepturile prevăzute la alin. (1) lit. m)-p), Oficiul Român pentru Imigrări poate atribui solicitantului de azil, la cerere, un cod numeric personal care se înscrie în documentul temporar de identitate.
    -------------
    Alin. (1^1) al art. 17 a fost introdus de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 280 din 24 decembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 888 din 30 decembrie 2010.
    (2) Dacă solicitantul de azil este cazat în centrele de primire şi cazare ale Ministerului Afacerilor Interne, suma prevăzută la alin. (1) lit. j) referitoare la cazare nu se acordă.
    (3) Fondurile băneşti necesare pentru asigurarea drepturilor prevăzute la alin. (1) lit. c), f), g), h), i), k), l), m) şi n) se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne.
    (4) Minorii neînsoţiţi beneficiază de aceeaşi protecţie oferită, în condiţiile legii, minorilor români aflaţi în dificultate.
    (5) Dacă solicitantul nu dispune de mijloace materiale, Oficiul Român pentru Imigrări îi poate stabili un loc de reşedinţă şi îi asigură asistenţă materială necesară pentru întreţinere, pe întreaga durata a procedurii de azil.
    -----------
    Alin. (5) al art. 17 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    (6) Pentru motive justificate de interesul public, securitatea naţională, ordinea, sănătatea şi morala publică, protecţia drepturilor şi libertăţilor altor persoane - chiar dacă străinul are mijloace materiale necesare pentru întreţinere - Oficiul Român pentru Imigrări, pe toată durata procedurii de azil sau a procedurii de determinare a statului membru responsabil cu analizarea cererii de azil, după caz, îi poate stabili un loc de reşedinţă şi poate dispune transportarea lui cu însoţitor în acel loc, din oficiu sau la solicitarea autorităţilor competente.
    ------------
    Alin. (6) al art. 17 a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 187 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 2 decembrie 2008.
    (7) Procedura de azil prevăzută la alin. (1) se finalizează, cu excepţia cererilor soluţionate în procedură accelerată sau în procedura la frontieră când procedura de azil se finalizează de îndată, în termen de 7 zile de la momentul comunicării deciziei de închidere a dosarului, de la data comunicării hotărârii Oficiului Român pentru Imigrări prin care s-a acordat statut de refugiat, de la data expirării termenului legal de depunere a plângerii sau, după caz, a recursului ori de la data pronunţării hotărârii instanţei de recurs.
    -----------
    Alin. (7) al art. 17 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".


    Articolul 18

    Accesul la educaţie al solicitanţilor de azil minori
    (1) În vederea facilitării accesului la sistemul de învăţământ românesc, solicitanţii de azil minori beneficiază, în mod gratuit, pe durata unui an şcolar, de un curs pregătitor în vederea înscrierii în sistemul naţional de învăţământ.
    (2) Cursul pregătitor prevăzut la alin. (1) este organizat de Ministerul Educaţiei Naţionale, în colaborare cu Oficiul Român pentru Imigrări.
    -----------
    Alin. (2) al art. 18 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    (3) Solicitantul de azil minor este înscris în cursul pregătitor în termen de 3 luni de la data depunerii cererii de azil.
    (4) La finalul cursului de iniţiere în limba română, o comisie de evaluare, ale cărei componenţă şi funcţionare se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei naţionale, apreciază nivelul de cunoaştere a limbii române şi stabileşte înscrierea minorilor solicitanţi de azil în anul de studiu corespunzător.
    -----------
    Alin. (4) al art. 18 a fost modificat de pct. 13 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.


    Articolul 19

    Obligaţii
    Pe durata procedurii de azil străinul care solicita acordarea unei forme de protecţie are următoarele obligaţii:
    a) obligaţia de a prezenta organelor teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne, în scris, cererea motivată cuprinzând datele indicate de organul la care o depune, precum şi de a se supune fotografierii şi amprentării. Amprentarea nu este efectuată în cazul străinilor care nu au împlinit vârsta de 14 ani;
    b) obligaţia de a prezenta autorităţilor competente informaţii complete şi reale cu privire la persoana şi la cererea sa de azil;
    c) obligaţia de a depune toate documentele pe care le are la dispoziţie şi care au relevanţă cu privire la situaţia sa personală;
    d) obligaţia de a preda documentul pentru trecerea frontierei de stat, urmând să primească documentul prevăzut la art. 17 alin. (1) lit. h);
    e) obligaţia de a urmări stadiul procedurii şi de a informa autorităţile competente cu privire la orice schimbare de reşedinţă;
    f) obligaţia de a răspunde la solicitările organelor cu atribuţii în domeniul azilului;
    g) obligaţia de a nu părăsi localitatea de reşedinţă fără autorizarea Oficiului Român pentru Imigrări. Autorizaţia va fi emisă de Oficiul Român pentru Imigrări în urma unei analize individuale, obiective şi imparţiale, iar în cazul neautorizării, aceasta va fi motivată;
    -----------
    Lit. g) a art. 19 a fost modificată de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    h) obligaţia de a se prezenta la examenele medicale ce îi sunt stabilite;
    i) obligaţia de a respecta legile statului român, precum şi măsurile dispuse de organele române competente în materie de azil;
    j) obligaţia de a părăsi teritoriul României în termen de 15 zile de la finalizarea procedurii de azil, în cazul în care solicitantul nu a obţinut forma de protecţie solicitată, cu excepţia situaţiei în care cererea de azil a fost respinsă ca evident nefondată în urma soluţionării acesteia în procedură accelerată, caz în care străinul trebuie să părăsească teritoriul statului român de îndată ce procedura de azil a fost finalizată.


    Secţiunea a 2-a Drepturile şi obligaţiile beneficiarilor unei forme de protecţie

    Drepturile şi obligaţiile beneficiarilor unei forme de protecţie

    Articolul 20

    Drepturile beneficiarilor unei forme de protecţie
    (1) Recunoaşterea statutului de refugiat sau acordarea protecţiei subsidiare conferă beneficiarului următoarele drepturi:
    a) să rămână pe teritoriul României şi să obţină permis de şedere şi document de călătorie pentru trecerea frontierei de stat. Beneficiarului unei forme de protecţie i se atribuie un cod numeric personal, care se înscrie în permisul de şedere şi în documentul de călătorie pentru trecerea frontierei de stat;
    -------------
    Lit. a) a alin. (1) al art. 20 a fost modificată de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 280 din 24 decembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 888 din 30 decembrie 2010.
    b) să îşi aleagă locul de reşedinţă şi să circule liber, în condiţiile stabilite de lege pentru străini;
    c) să fie angajat de persoane fizice sau juridice, să exercite activităţi nesalarizate, să exercite profesiuni libere şi să efectueze acte juridice, să efectueze acte şi fapte de comerţ, inclusiv activităţi economice în mod independent, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români;
    d) să îşi transfere bunurile pe care le-a introdus în România pe teritoriul unei alte ţări, în vederea reinstalării;
    e) să beneficieze de tratamentul cel mai favorabil prevăzut de lege pentru cetăţenii străini în ceea ce priveşte dobândirea proprietăţilor mobiliare şi imobiliare;
    f) să beneficieze de protecţia proprietăţii intelectuale, în condiţiile stabilite de lege;
    g) să beneficieze de asigurări sociale, de măsuri de asistenţă socială şi asigurări sociale de sănătate, în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români;
    h) să aibă acces la toate formele de învăţământ, în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români;
    i) să beneficieze de un tratament egal cu cel acordat cetăţenilor români în ceea ce priveşte libertatea de a practica propria religie şi de instruire religioasă a copiilor săi;
    j) să beneficieze de dreptul la protecţia datelor personale şi a oricăror alte detalii în legătură cu cazul său;
    k) să beneficieze de dreptul la asociere în ceea ce priveşte asociaţiile cu scop apolitic şi nelucrativ şi sindicatele profesionale, în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români;
    l) să aibă acces liber la instanţele de judecată şi la asistenţă administrativă;
    m) să primească, la cerere, în limitele disponibilităţilor financiare ale statului, un ajutor lunar nerambursabil, denumit în continuare ajutor, al cărui cuantum este raportat la indicatorul social de referinţă, pentru o perioadă de maximum 6 luni, dacă, din motive obiective, este lipsit de mijloacele de existenţă necesare. Pentru motive întemeiate acest ajutor poate fi prelungit pentru încă o perioadă de cel mult 3 luni. Cuantumul ajutorului se stabileşte la 1,08 ISR.
    ------------
    Lit. m) a alin. (1) al art. 20 a fost modificată de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 16 din 20 martie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 156 din 25 martie 2013.
    n) să participe, la cerere, la programele de integrare şi să fie cazat în centrele Oficiului Român pentru Imigrări, în condiţiile stabilite de lege;
    -----------
    Lit. n) a alin. (1) al art. 20 a fost modificată de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    o) să îşi stabilească domiciliul legal în România, potrivit legislaţiei privind regimul juridic al străinilor;
    p) să poată beneficia, la cerere, de asistenţă în vederea repatrierii voluntare.
    q) să aibă acces la dobândirea unei locuinţe, în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români;
    -----------
    Lit. q) a alin. (1) al art. 20 a fost modificată de pct. 14 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.
    r) să beneficieze de tratament egal cu cetăţenii români în ceea ce priveşte echivalarea studiilor sau a perioadelor de studii, recunoaşterea diplomelor, atestatelor şi certificatelor de competenţă, precum şi a calificărilor profesionale care dau acces la profesiile reglementate din România, în conformitate cu reglementările în vigoare.
    -----------
    Lit. r) a alin. (1) al art. 20 a fost modificată de pct. 14 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.
    (2) Minorii neînsoţiţi beneficiază de aceeaşi protecţie oferită, în condiţiile legii, minorilor români aflaţi în dificultate.
    (3) Persoana căreia i s-a recunoscut statutul de refugiat sau i s-a acordat protecţia subsidiară devine beneficiar al formei de protecţie de la data emiterii sau, după caz, a pronunţării hotărârii prin care s-a finalizat procedura de azil.
    (4) Persoana căreia i s-a acordat o formă de protecţie va beneficia de drepturile prevăzute la alin. (1) în termen de 5 zile de la data comunicării hotărârii Oficiului Român pentru Imigrări prin care s-a acordat statutul de refugiat, a expirării termenului de depunere a plângerii împotriva hotărârii Oficiului Român pentru Imigrări prin care s-a acordat protecţie subsidiară sau, după caz, a pronunţării hotărârii instanţei prin care s-a finalizat procedura de azil.
    -----------
    Alin. (4) al art. 20 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    (5) Fondurile băneşti necesare în vederea acordării ajutorului sunt asigurate din bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice prin Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială şi agenţiile pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, denumite în continuare agenţii teritoriale.
    ------------
    Alin. (5) al art. 20 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 16 din 20 martie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 156 din 25 martie 2013.
    (6) Permisul de şedere prevăzut la alin. (1) lit. a) se eliberează, de îndată ce este posibil după acordarea protecţiei internaţionale în România, pentru o perioadă de 3 ani, în cazul persoanelor cărora li s-a recunoscut statutul de refugiat, respectiv pentru o perioadă de 2 ani, persoanelor cărora li s-a acordat protecţie subsidiară. După expirare, se va elibera un nou permis de şedere cu aceeaşi valabilitate.
    -----------
    Alin. (6) al art. 20 a fost modificat de pct. 15 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.
    (7) În cazul beneficiarilor unei forme de protecţie cărora li se aplică prevederile art. 6 alin. (3), permisul de şedere nu va fi eliberat sau valabilitatea acestuia va înceta.
    -------------
    Alin. (7) al art. 20 a fost introdus de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 280 din 24 decembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 888 din 30 decembrie 2010.
    (8) Documentele de călătorie prevăzute la alin. (1) lit. a) se eliberează, la cerere, beneficiarilor protecţiei internaţionale în România pentru o perioadă de 2 ani, fără posibilitatea prelungirii valabilităţii. După expirare, se eliberează un nou document de călătorie cu aceeaşi valabilitate.
    -----------
    Alin. (8) al art. 20 a fost modificat de pct. 15 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.
    (9) Beneficiarilor statutului de refugiat şi ai protecţiei subsidiare aflaţi în străinătate, care nu mai posedă documente de călătorie valabile, li se vor elibera de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, cu avizul Oficiului Român pentru Imigrări, titluri de călătorie numai pentru revenirea în ţară. Valabilitatea titlului de călătorie este de cel mult 30 de zile şi încetează de drept la data intrării titularului pe teritoriul României. Forma şi conţinutul titlului de călătorie se stabilesc prin hotărâre a Guvernului României.
    -------------
    Alin. (9) al art. 20 a fost introdus de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 280 din 24 decembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 888 din 30 decembrie 2010.
    (10) În cazul în care se acordă protecţie internaţională în România unui străin care are un permis de şedere pe termen lung într-un alt stat membru, Inspectoratul General pentru Imigrări solicită statului membru în cauză să înscrie, în permisul de şedere pe termen lung, menţiunea privind acordarea protecţiei internaţionale de către România.
    --------
    Alin. (10) al art. 20 a fost introdus de pct. 2 al art. II din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 23 decembrie 2013.


    Articolul 20^1

    Readmisia beneficiarilor protecţiei internaţionale în România
    (1) Străinii, beneficiari ai protecţiei internaţionale în România, sunt readmişi pe teritoriul României imediat şi fără formalităţi, împreună cu membrii lor de familie, ca urmare a unei decizii de îndepărtare luate de statul membru în care au avut drept de şedere pe termen lung.
    (2) Pentru stabilirea situaţiei străinilor care au înscrisă, în permisul de şedere pe termen lung, eliberat de un alt stat membru, menţiunea privind acordarea protecţiei internaţionale de către România, Inspectoratul General pentru Imigrări comunică statului membru interesat, în termen de cel mult o lună de la primirea unei cereri în acest sens, dacă străinul beneficiază în continuare de protecţie internaţională în România.
    --------
    Art. 20^1 a fost introdus de pct. 3 al art. II din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 23 decembrie 2013.


    Articolul 20^2

    Accesul la educaţie al beneficiarilor de protecţie internaţională minori
    (1) În vederea facilitării accesului la sistemul de învăţământ românesc, minorii cărora le-a fost acordată protecţia internaţională în România beneficiază, în mod gratuit, pe durata unui an şcolar, de un curs pregătitor în vederea înscrierii în sistemul naţional de învăţământ.
    (2) Cursul pregătitor prevăzut la alin. (1) este organizat de Ministerul Educaţiei Naţionale, în colaborare cu Inspectoratul General pentru Imigrări.
    (3) Minorul beneficiar al protecţiei internaţionale este înscris la cursul prevăzut la alin. (1) de îndată ce i-a fost acordată forma de protecţie internaţională.
    (4) Cursul pregătitor început în perioada cât minorul a avut calitatea de solicitant de azil, potrivit art. 18, se continuă şi după acordarea protecţiei internaţionale, până la finalizarea acestuia.
    (5) La finalul cursului de iniţiere în limba română, o comisie de evaluare, ale cărei componenţă şi funcţionare se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei naţionale, apreciază nivelul de cunoaştere a limbii române şi stabileşte înscrierea străinilor minori care au obţinut o formă de protecţie internaţională în anul de studiu corespunzător.
    -----------
    Art. 20^2 a fost introdus de pct. 16 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.


    Articolul 21

    Obligaţiile beneficiarilor unei forme de protecţie
    (1) Beneficiarul unei forme de protecţie are următoarele obligaţii:
    a) să respecte Constituţia României, legile şi celelalte acte normative emise de autorităţile române;
    b) să aibă o conduită corecta şi civilizată, să respecte măsurile stabilite de organele române competente în materie de refugiaţi şi să răspundă la solicitările acestora;
    c) să respecte regulamentele de ordine interioară din centrele Oficiului Român pentru Imigrări, dacă este cazat într-un asemenea centru;
    -----------
    Lit. c) a alin. (1) al art. 21 a fost modificată de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    d) să evite provocarea oricăror stări conflictuale sau incidente cu populaţia ori comiterea unor fapte ce pot intra sub incidenţa legii penale;
    e) să se supună regulilor privind regimul juridic al străinilor, în măsura în care legea nu dispune altfel.
    (2) Ajutorul se solicită în termen de cel mult 3 luni de la dobândirea formei de protecţie, iar după acest termen dreptul se prescrie.
    ------------
    Alin. (2) al art. 21 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 16 din 20 martie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 156 din 25 martie 2013.
    (2^1) Ajutorul se plăteşte pe stat de plată. În situaţia în care timp de 3 luni ajutorul nu este ridicat de beneficiar, plata acestuia se suspendă, iar dacă până la finalizarea termenului de 9 luni nu a fost solicitat, nu se mai acordă.
    ------------
    Alin. (2^1) al art. 21 a fost introdus de pct. 3 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 16 din 20 martie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 156 din 25 martie 2013.
    (2^2) În situaţia suspendării ajutorului, agenţiile teritoriale au obligaţia efectuării verificărilor pentru determinarea cauzelor care au condus la neridicarea acestuia de către beneficiari. În cazul în care se constată că aceştia nu se mai află pe teritoriul României sau că realizează venituri pe membru de familie cel puţin egale cu nivelul ajutorului, acordarea acestuia încetează.
    ------------
    Alin. (2^2) al art. 21 a fost introdus de pct. 3 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 16 din 20 martie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 156 din 25 martie 2013.
    (3) Beneficiarul unei forme de protecţie, posesor al unui permis de şedere sau, după caz, al unui document de călătorie este obligat:
    a) să depună personal, cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea valabilităţii permisului de şedere sau a documentului de călătorie, toate actele necesare în vederea eliberării de noi documente;
    b) să declare furtul documentului de călătorie, în termen de 48 de ore, la cea mai apropiată unitate de poliţie din ţară sau, după caz, de pe teritoriul statului în care s-a produs evenimentul, solicitând eliberarea unei adeverinţe care să ateste declararea evenimentului respectiv;
    c) să declare pierderea documentului de călătorie, în termen de 48 de ore de la constatarea evenimentului, la cea mai apropiată unitate de poliţie sau la autoritatea care l-a eliberat, iar în străinătate, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României;
    d) să declare distrugerea sau deteriorarea documentului de călătorie la autoritatea competentă, cu ocazia solicitării eliberării unui nou document;
    e) să declare furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea permisului de şedere, în termen de cel mult 5 zile de la constatarea vreuneia dintre aceste situaţii, la formaţiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări, caz în care i se va elibera un nou permis de şedere cu aceeaşi valabilitate.
    -------------
    Alin. (3) al art. 21 a fost introdus de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 280 din 24 decembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 888 din 30 decembrie 2010.
    (4) În cazul minorilor, obligaţiile prevăzute la alin. (3) revin părinţilor sau reprezentantului legal, cu excepţia celor cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani, care pot depune personal actele pentru eliberarea permisului de şedere sau, după caz, a documentului de călătorie, cu acordul părinţilor ori al reprezentantului legal.
    -------------
    Alin. (4) al art. 21 a fost introdus de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 280 din 24 decembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 888 din 30 decembrie 2010.


    Articolul 21^1

    Informarea
    Inspectoratul General pentru Imigrări informează beneficiarul protecţiei internaţionale, într-o limbă pe care o înţelege sau pe care se presupune în mod rezonabil că o înţelege, cu privire la drepturile pe care le are şi obligaţiile ce îi revin ca urmare a recunoaşterii statutului de refugiat sau acordării protecţiei subsidiare, de îndată ce protecţia internaţională a fost conferită în România.
    -----------
    Art. 21^1 a fost introdus de pct. 17 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.


    Capitolul IV Forme de protecţie

    Forme de protecţie

    Articolul 22

    Forme de protecţie
    În condiţiile prezentei legi, străinilor:
    a) li se recunoaşte statutul de refugiat; sau
    b) li se acordă protecţie subsidiara; sau
    c) li se acordă protecţie temporară.
    --------
    Lit. c) a art. 22 a fost modificata de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 18 din 4 martie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 122 din 5 martie 2013.


    Articolul 23

    Recunoaşterea statutului de refugiat
    Statutul de refugiat se recunoaşte, la cerere, cetăţeanului străin care, în urma unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe motive de rasă, religie, naţionalitate, opinii politice sau apartenenţă la un anumit grup social, se află în afara ţării de origine şi care nu poate sau, din cauza acestei temeri, nu doreşte să solicite protecţia respectivei ţări, precum şi apatridului care, aflându-se din motivele menţionate anterior în afara ţării în care avea reşedinţa obişnuită, nu poate sau, din cauza acestei temeri, nu doreşte să se întoarcă în respectiva ţară şi cărora nu li se aplică cauzele de excludere de la recunoaşterea statutului de refugiat, prevăzute de prezenta lege.
    -----------
    Art. 23 a fost modificat de pct. 18 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.


    Articolul 24

    Recunoaşterea statutului de refugiat membrilor de familie
    (1) Statutul de refugiat se acordă, la cerere, şi membrilor de familie prevăzuţi la art. 2 lit. j), care se află pe teritoriul României, cu excepţia cazurilor în care persoanele respective se afla în una dintre situaţiile enumerate la art. 25.
    (2) În cazul soţului sau, respectiv, al soţiei, prevederile alin. (1) se aplică numai dacă persoana căreia i s-a recunoscut statutul de refugiat în temeiul art. 23 a încheiat căsătoria înainte de intrarea pe teritoriul României.
    (3) În situaţia în care membrul de familie al beneficiarului statutului de refugiat nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (1) şi, după caz, la alin. (2), cererea de azil a acestuia va fi analizată din perspectiva prevederilor art. 23 şi 26.
    -----------
    Alin. (3) al art. 24 a fost modificat de pct. 19 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.


    Articolul 25

    Cauzele de excludere de la recunoaşterea statutului de refugiat
    (1) Statutul de refugiat nu se recunoaşte cetăţenilor străini şi apatrizilor cu privire la care există motive serioase să se creadă că:
    a) au comis o infracţiune contra păcii şi omenirii, o crimă de război ori o altă infracţiune definită conform tratatelor internaţionale relevante la care România este parte sau altui document internaţional pe care România este obligată să îl respecte;
    b) au comis o infracţiune grava de drept comun în afară României, înainte de a fi admişi pe teritoriul statului român;
    c) au comis fapte care sunt contrare scopurilor şi principiilor aşa cum sunt ele enunţate în preambulul şi în art. 1 şi 2 din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite;
    d) au instigat sau au fost complici la săvârşirea faptelor prevăzute la lit. a)-c).
    (2) De asemenea, statutul de refugiat nu se recunoaşte cetăţenilor străini şi apatrizilor care au planificat, au facilitat sau au participat la săvârşirea de acte de terorism, aşa cum sunt acestea definite în instrumentele internaţionale la care România este parte.
    (3) Statutul de refugiat nu se recunoaşte cetăţenilor străini şi apatrizilor care, având reşedinţa stabilită într-un alt stat, sunt consideraţi de către autorităţile competente din respectivul stat ca beneficiind de drepturi şi obligaţii care decurg din cetăţenia respectivului stat sau beneficiază de drepturi şi obligaţii echivalente.
    -----------
    Alin. (3) al art. 25 a fost introdus de pct. 20 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.
    (4) Cetăţenii străini şi apatrizii care intră în domeniul de aplicare al art. 1 secţiunea D din Convenţia de la Geneva, privind protecţia sau asistenţa acordată de un organism sau de o instituţie a Organizaţiei Naţiunilor Unite, alta decât Înaltul Comisariat al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, sunt excluşi de la recunoaşterea statutului de refugiat.
    -----------
    Alin. (4) al art. 25 a fost introdus de pct. 20 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.
    (5) În cazul în care încetarea protecţiei sau a asistenţei prevăzute la alin. (4) se datorează unor circumstanţe legitime şi obiective asupra cărora persoana nu are niciun control sau care sunt independente de voinţa sa şi fără ca situaţia acestuia să fi fost reglementată în mod definitiv în conformitate cu rezoluţiile relevante ale Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, străinului i se recunoaşte de drept statutul de refugiat.
    -----------
    Alin. (5) al art. 25 a fost introdus de pct. 20 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.
    (6) Inspectoratul General pentru Imigrări verifică, pe baza unei evaluări individuale a cererii, dacă străinul a primit efectiv protecţie sau asistenţă din partea unui organism sau a unei instituţii a Organizaţiei Naţiunilor Unite, alta decât Înaltul Comisariat al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, condiţiile în care protecţia sau asistenţa prevăzută la alin. (4) au încetat şi dacă străinul nu se încadrează în sfera de aplicare a uneia dintre cauzele de excludere de la recunoaşterea statutului de refugiat, prevăzute la alin. (1)-(3). Străinul este obligat să prezinte, de îndată ce este posibil, toate documentele necesare în sprijinul cererii sale, din care să rezulte inclusiv că a recurs efectiv la protecţia sau la asistenţa menţionate şi că această protecţie sau asistenţă a încetat.
    -----------
    Alin. (6) al art. 25 a fost introdus de pct. 20 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.
    (7) În cazul în care încetarea protecţiei sau a asistenţei prevăzute la alin. (4) este rezultatul propriei sale voinţe, persoana în cauză nu poate pretinde recunoaşterea de drept a statutului de refugiat.
    -----------
    Alin. (7) al art. 25 a fost introdus de pct. 20 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.


    Articolul 25^1

    Protecţia în interiorul ţării de origine
    (1) În procesul de analizare a cererii de azil, autorităţile competente pot determina că solicitantul nu are nevoie de protecţie internaţională în România, atunci când într-o parte a ţării sale de origine nu există motive întemeiate de a fi expus unor acte de persecuţie sau unui risc serios ori când acesta are acces la protecţie împotriva unor astfel de acte.
    (2) În situaţia prevăzută la alin. (1) se va stabili dacă solicitantul poate călători în siguranţă către acea parte a ţării de origine în scopul de a se stabili acolo, cu luarea în considerare a condiţiilor generale existente în partea ţării de origine considerată ca fiind sigură, precum şi a situaţiei personale a solicitantului, pe baza informaţiilor precise şi actualizate obţinute din surse pertinente precum Înaltul Comisariat al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi.
    -----------
    Art. 25^1 a fost introdus de pct. 21 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.


    Articolul 26

    Protecţia subsidiară
    (1) Protecţia subsidiară se acordă cetăţeanului străin sau apatridului care nu îndeplineşte condiţiile pentru recunoaşterea statutului de refugiat şi cu privire la care există motive întemeiate să se creadă că, în cazul returnării în ţara de origine, respectiv în ţara în care îşi avea reşedinţa obişnuită, va fi expus unui risc serios, în sensul prevederilor alin. (2), care nu poate sau, din cauza acestui risc, care nu doreşte protecţia acelei ţări şi căruia nu i se aplică cauzele de excludere de la acordarea acestei forme de protecţie, prevăzute de prezenta lege.
    -----------
    Alin. (1) al art. 26 a fost modificat de pct. 22 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.
    (2) Prin risc serios, în sensul alin. (1), se înţelege:
    1. condamnarea la pedeapsa cu moartea ori executarea unei astfel de pedepse; sau
    2. tortura, tratamente sau pedepse inumane ori degradante; sau
    3. o ameninţare serioasă, individuală, la adresa vieţii sau integrităţii, ca urmare a violenţei generalizate în situaţii de conflict armat intern ori internaţional, dacă solicitantul face parte din populaţia civilă.


    Articolul 27

    Acordarea protecţiei subsidiare membrilor de familie
    (1) Protecţia subsidiară se acordă, la cerere, şi membrilor de familie prevăzuţi la art. 2 lit. j), care se află pe teritoriul României, cu excepţia cazurilor în care persoanele respective se afla în una dintre situaţiile enumerate la art. 28.
    (2) În cazul soţului sau, respectiv, al soţiei, prevederile alin. (1) se aplică numai dacă persoana căreia i s-a acordat protecţie subsidiară în temeiul art. 26 a încheiat căsătoria înainte de intrarea pe teritoriul României.
    (3) În situaţia în care membrul de familie al beneficiarului protecţiei subsidiare nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (1) şi, după caz, la alin. (2), cererea de azil a acestuia va fi analizată din perspectiva prevederilor art. 23 şi 26.
    -----------
    Alin. (3) al art. 27 a fost modificat de pct. 23 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.


    Articolul 28

    Cauzele de excludere de la acordarea protecţiei subsidiare
    (1) Protecţia subsidiara nu se acordă cetăţenilor străini şi apatrizilor atunci când există motive serioase să se creadă că aceştia:
    a) au comis o infracţiune contra păcii şi omenirii, o crimă de război ori o altă infracţiune definită conform tratatelor internaţionale relevante la care România este parte sau altor documente internaţionale pe care România este obligată să le respecte;
    b) au comis o infracţiune gravă de drept comun înainte de intrarea pe teritoriul României;
    c) au comis fapte care sunt contrare scopurilor şi principiilor aşa cum sunt ele enunţate în preambulul şi în art. 1 şi 2 din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite;
    d) constituie un pericol la adresa ordinii publice şi siguranţei naţionale ale României;
    e) au instigat sau au fost complici la săvârşirea faptelor prevăzute la lit. a)-d).
    (2) De asemenea, protecţia subsidiară nu se acordă cetăţenilor străini şi apatrizilor care au planificat, au facilitat sau au participat la săvârşirea de acte de terorism, aşa cum sunt acestea definite în instrumentele internaţionale la care România este parte.


    Articolul 29

    Abrogat.
    ---------
    Art. 29 a fost abrogat de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 18 din 4 martie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 122 din 5 martie 2013. Potrivit aceluiaşi punct, articolele 29 - 33 şi 74 sunt şi rămân abrogate de la data aderării României la Uniunea Europeană.


    Articolul 30

    Abrogat.
    ---------
    Art. 30 a fost abrogat de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 18 din 4 martie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 122 din 5 martie 2013. Potrivit aceluiaşi punct, articolele 29 - 33 şi 74 sunt şi rămân abrogate de la data aderării României la Uniunea Europeană.


    Articolul 31

    Abrogat.
    ---------
    Art. 31 a fost abrogat de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 18 din 4 martie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 122 din 5 martie 2013. Potrivit aceluiaşi punct, articolele 29 - 33 şi 74 sunt şi rămân abrogate de la data aderării României la Uniunea Europeană.


    Articolul 32

    Abrogat.
    ---------
    Art. 32 a fost abrogat de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 18 din 4 martie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 122 din 5 martie 2013. Potrivit aceluiaşi punct, articolele 29 - 33 şi 74 sunt şi rămân abrogate de la data aderării României la Uniunea Europeană.


    Articolul 33

    Abrogat.
    ---------
    Art. 33 a fost abrogat de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 18 din 4 martie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 122 din 5 martie 2013. Potrivit aceluiaşi punct, articolele 29 - 33 şi 74 sunt şi rămân abrogate de la data aderării României la Uniunea Europeană.


    Capitolul V Procedura de azil

    Procedura de azil

    Secţiunea 1 Procedura ordinară

    Procedura ordinară

    Articolul 34

    Declanşarea procedurii de azil
    (1) O persoană este considerată solicitant de azil din momentul manifestării de voinţă, exprimată, în scris sau oral, în faţa autorităţilor competente, din care să rezulte că aceasta solicită protecţia statului român.
    (2) Din momentul manifestării de voinţa, exprimată în condiţiile prevăzute la alin. (1), solicitantul de azil beneficiază de drepturile şi are obligaţiile prevăzute la art. 17-19.


    Articolul 35

    Competenţa primirii cererilor de azil
    Autorităţile competente să primească o cerere de azil sunt următoarele:
    a) structurile Oficiului Român pentru Imigrări;
    b) structurile Poliţiei de Frontieră Române;
    c) structurile Poliţiei Române;
    d) structurile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiţiei.
    -------------
    Art. 35 a fost modificat de subpct. 4, pct. I al art. 6 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007.


    Articolul 36

    Momentul depunerii cererii de azil
    (1) Cererea de azil se depune de îndată ce:
    a) solicitantul s-a prezentat într-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat;
    b) solicitantul a intrat pe teritoriul României;
    c) au survenit evenimente în ţara de origine a solicitantului, care îl determină să ceară protecţie pentru străinul cu drept de şedere în România.
    (2) Cererile de azil depuse în afară teritoriului României nu sunt admise.
    (3) Autorităţile competente nu pot refuza primirea cererii de azil pe motiv că a fost depusă tardiv.


    Articolul 37

    Cererea de azil
    (1) Cererea de azil este individuală şi se înaintează personal de către solicitant sau, după caz, de curator ori de reprezentantul legal.
    (2) Cererea de azil se completează în limba română sau într-o limbă pe care solicitantul o cunoaşte.
    (3) Cererile de azil colective nu sunt acceptate.


    Articolul 38

    Cererea de azil înaintată la structurile teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne
    (1) În cazul în care cererea de azil este depusă la organele teritoriale ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne, prevăzute la art. 35, solicitantul este informat cu privire la faptul că trebuie să se prezinte la structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări.
    -------------
    Alin. (1) al art. 38 a fost modificat de subpct. 12, pct. I al art. 6 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi sau, după caz, structurile teritoriale ale acestuia" cu sintagma "structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări."
    (2) Dacă cererea de azil a fost depusă la un organ teritorial al Poliţiei de Frontieră Române dintr-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat, solicitantul care a primit accesul la teritoriu printr-o hotărâre a structurii specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări este informat cu privire la faptul că trebuie să se prezinte la structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări.
    -------------
    Alin. (2) al art. 38 a fost modificat de subpct. 12, pct. I al art. 6 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" şi a sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi sau, după caz, structurile teritoriale ale acestuia" cu sintagma "structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări."
    (3) Solicitantul de azil suportă cheltuielile ocazionate de transportul la structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări. În măsura în care solicitantul nu dispune de suma necesară pentru acoperirea cheltuielilor de transport, aceasta suma va fi suportată de structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări.
    -------------
    Alin. (3) al art. 38 a fost modificat de subpct. 12, pct. I al art. 6 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" şi a sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi sau, după caz, structurile teritoriale ale acestuia" cu sintagma "structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări."
    (4) În situaţia prevăzută la alin. (1) şi (2), pentru motive justificate de interesul public, siguranţa naţională, ordinea publică, protecţia sănătăţii şi moralităţii publice, protecţia drepturilor şi libertăţilor altor persoane, Oficiul Român pentru Imigrări asigura transportarea solicitantului de azil la una dintre formaţiunile sale teritoriale.
    ------------
    Alin. (4) al art. 38 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    (5) Cererile de azil depuse într-un punct de control pentru trecerea frontierei şi cele depuse la organele Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiţiei se înregistrează în registre speciale.
    -------------
    Alin. (5) al art. 38 a fost modificat de subpct. 5, pct. I al art. 6 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007.


    Articolul 39

    Înaintarea cererii de azil de către un minor
    (1) În cazul străinului minor, interesele acestuia sunt apărate de către reprezentantul său legal.
    (2) Străinul minor depune cererea de azil prin reprezentantul legal, iar în cazul minorului care a împlinit vârsta de 14 ani, cererea de azil poate fi depusă personal.
    (3) În cazul străinului minor neînsoţit care şi-a manifestat voinţa de a obţine azil, în scris sau oral, în faţa autorităţilor competente, acesta va fi înregistrat ca solicitant de azil, urmând ca cererea de azil să fie depusa la momentul numirii reprezentantului legal.
    (4) În cazul în care străinul minor neînsoţit şi-a manifestat voinţa de a obţine azil, în scris sau oral, în faţa autorităţilor competente, altele decât Oficiul Român pentru Imigrări, organul teritorial al structurii specializate a Ministerului Afacerilor Interne sau Ministerului Justiţiei, care a fost sesizat, va informa de îndată Oficiul Român pentru Imigrări, care asigură transportul solicitantului la structura competentă să analizeze cererea de azil.
    -----------
    Alin. (4) al art. 39 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".


    Articolul 40

    Numirea reprezentantului legal
    (1) După înregistrarea străinului minor neînsoţit ca solicitant de azil, Inspectoratul General pentru Imigrări va sesiza de îndată autoritatea competentă pentru protecţia copilului în a cărei rază teritorială este situat centrul de cazare unde urmează să fie depusă cererea de azil, în scopul declanşării procedurii de numire a unui reprezentant legal. Reprezentarea legală a minorului neînsoţit, odată stabilită, continuă să opereze şi pe perioada cât acesta beneficiază de protecţie internaţională în România.
    -----------
    Alin. (1) al art. 40 a fost modificat de pct. 24 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.
    (2) În cazul solicitantului de azil minor neînsoţit, procedura de azil este suspendată până la numirea unui reprezentant legal. Pe perioada suspendării procedurii de azil minorul beneficiază de drepturile prevăzute la art. 17 şi 18.


    Articolul 41

    Stabilirea vârstei solicitantului de azil minor
    (1) În situaţia în care solicitantul de azil declară că este minor şi nu există dubii serioase cu privire la minoritatea sa, acesta va fi considerat minor.
    (2) În situaţia în care minorul neînsoţit nu poate să îşi probeze vârsta şi există dubii serioase cu privire la minoritatea sa, Oficiul Român pentru Imigrări solicită efectuarea unei expertize medico-legale de evaluare a vârstei solicitantului, cu consimţământul prealabil, în scris, al minorului şi al reprezentantului sau legal.
    -----------
    Alin. (2) al art. 41 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    (3) În cazul în care solicitantul de azil şi/sau reprezentantul legal refuză efectuarea expertizei medico-legale de evaluare a vârstei şi nu sunt aduse dovezi concludente cu privire la vârsta sa, acesta va fi considerat major.
    (4) În situaţia prevăzută la alin. (3) se va considera că persoana în cauză a împlinit vârsta de 18 ani la data depunerii cererii de azil.
    (5) Prevederile alin. (3) nu se aplică în cazul în care la baza refuzului efectuării expertizei medico-legale de stabilire a vârstei stau motive întemeiate, constatate în urma evaluării de către un psiholog din cadrul Oficiului Român pentru Imigrări.
    -----------
    Alin. (5) al art. 41 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".


    Articolul 42

    Numirea curatorului
    (1) În situaţia în care există dubii serioase cu privire la discernământul solicitantului de azil major, personalul specializat din cadrul Oficiului Român pentru Imigrări solicita efectuarea unei expertize medico-legale în acest sens.
    -----------
    Alin. (1) al art. 42 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    (2) În cazul în care prin expertiză medico-legală se constată lipsa de discernământ a solicitantului de azil, funcţionarul prevăzut la art. 48 alin. (2), responsabil de caz, solicită numirea unui curator, în aceleaşi condiţii prevăzute de lege pentru cetăţenii români.
    (3) Procedura de soluţionare a cererii de azil este suspendată până la numirea unui curator. Pe perioada suspendării procedurii de acordare a unei forme de protecţie, solicitantul beneficiază de drepturile prevăzute la art. 17 şi 18.
    (4) Cererea solicitantului de azil lipsit de discernământ este depusă de curator, după numirea acestuia.
    (5) Atunci când efectuarea interviului pentru determinarea statutului de refugiat este posibilă, curatorul îl va informa pe solicitantul de azil cu privire la scopul şi posibilele consecinţe ale interviului personal şi va întreprinde demersurile necesare pentru pregătirea solicitantului în vederea susţinerii interviului.


    Articolul 43

    Chestionar
    După înregistrarea cererii de azil la Oficiul Român pentru Imigrări sau la formaţiunile sale teritoriale, solicitantul va completa un chestionar în scopul stabilirii datelor personale ale acestuia şi ale membrilor săi de familie, a rutei parcurse din ţara de origine până în România, a datelor referitoare la eventuale cereri de azil depuse în alte state terţe ori într-un stat membru al Uniunii Europene, precum şi a documentelor de identitate sau de călătorie aflate în posesia sa.
    -----------
    Art. 43 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".


    Articolul 44

    Amprentarea solicitanţilor de azil
    (1) Odată cu depunerea cererii de azil Oficiul Român pentru Imigrări sau celelalte autorităţi competente prevăzute la art. 35 vor preleva amprentele tuturor solicitanţilor de azil care, potrivit declaraţiilor acestora, au împlinit vârsta de 14 ani, urmând ca aceste date să fie transmise şi stocate pe suport hârtie în cartoteca Oficiului Român pentru Imigrări şi în format electronic în baza de date naţională AFIS (Sistemul automatizat de comparare a amprentelor).
    -----------
    Alin. (1) al art. 44 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    (2) Transmiterea şi prelevarea amprentelor solicitanţilor de azil se fac cu respectarea prevederilor referitoare la principiul confidenţialităţii şi protecţiei datelor cu caracter personal, urmând ca persoana în cauză să fie informată în scris referitor la acest fapt.
    (3) Începând cu data aderării României la Uniunea Europeană, amprentele prelevate în condiţiile prevăzute la alin. (1) sunt transmise şi stocate şi în baza de date europeană EURODAC (Sistemul european de identificare automată a amprentelor).


    Articolul 45

    Interviul pentru determinarea unei forme de protecţie
    (1) Interviul pentru determinarea unei forme de protecţie constă într-o audiere a solicitantului de azil de către un funcţionar al Oficiului Român pentru Imigrări, anume desemnat în temeiul art. 48 alin. (2).
    -----------
    Alin. (1) al art. 45 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    (2) Intervievarea solicitanţilor de azil nu este obligatorie în următoarele situaţii:
    a) Oficiul Român pentru Imigrări poate lua o hotărâre favorabilă în baza probelor existente la dosar;
    -----------
    Lit. a) a alin. (2) al art. 45 a fost modificată de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    b) atunci când se constată că solicitantul de azil se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 42. În aceasta situaţie se vor întreprinde eforturi suplimentare pentru a se obţine cât mai multe date necesare soluţionării cauzei.
    (3) Interviul este consemnat în scris şi urmează să clarifice aspectele necesare pentru analizarea cererii de azil, după cum urmează: datele de identificare a solicitantului, numele funcţionarului anume desemnat care efectuează interviul, numele interpretului şi, după caz, al reprezentantului legal, al curatorului şi/sau al avocatului care îl asistă pe solicitant, limba în care se desfăşoară interviul, motivele de azil, declaraţia solicitantului din care să reiasă că toate datele şi informaţiile prezentate la interviu sunt reale.
    (4) Acolo unde se presupune în mod rezonabil că solicitantul de azil cunoaşte o altă limbă în care este capabil să comunice, interviul se va putea desfăşura în limba respectivă.
    (5) Solicitantul de azil nu poate refuza efectuarea interviului pentru absenţa avocatului. Reprogramarea interviului ca urmare a absenţei avocatului este posibilă o singură dată şi numai dacă exista motive întemeiate care să justifice aceasta absenţă.
    (6) Dacă solicitantul refuza să semneze nota de interviu, motivele refuzului sau vor fi, de asemenea, consemnate.
    (7) Refuzul solicitantului de a semna nota de interviu nu împiedica Oficiul Român pentru Imigrări să ia o hotărâre cu privire la cererea de azil.
    -----------
    Alin. (7) al art. 45 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    (8) Acolo unde este necesar, funcţionarul Oficiului Român pentru Imigrări care se ocupa de caz poate efectua un nou interviu.
    -----------
    Alin. (8) al art. 45 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    (9) În cazul în care solicitantul nu se prezintă la data fixată pentru susţinerea interviului, fără a prezenta, până la aceasta data, motive întemeiate pentru absenţa sa, funcţionarul Oficiului Român pentru Imigrări responsabil de caz întocmeşte un proces-verbal de constatare.
    -----------
    Alin. (9) al art. 45 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    (10) Copia notei de interviu este pusă la dispoziţie solicitantului odată cu comunicarea hotărârii Oficiului Român pentru Imigrări de respingere a cererii de azil.
    -----------
    Alin. (10) al art. 45 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".


    Articolul 46

    Intervievarea solicitanţilor de azil cu nevoi speciale
    Intervievarea solicitanţilor de azil cu nevoi speciale se efectuează de funcţionarii Oficiului Român pentru Imigrări specializaţi în acest sens, care vor ţine cont de situaţia specială a acestor persoane.
    -----------
    Art. 46 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".


    Articolul 47

    Intervievarea solicitanţilor de azil minori
    (1) Intervievarea solicitanţilor de azil minori se efectuează în prezenta reprezentanţilor legali ai acestora.
    (2) Reprezentantul legal îl informează pe solicitantul de azil minor cu privire la scopul şi posibilele consecinţe ale interviului personal şi întreprinde demersurile necesare pentru pregătirea minorului în vederea susţinerii interviului.
    (3) Intervievarea solicitanţilor de azil minori şi a solicitanţilor de azil minori neînsoţiţi se efectuează în toate cazurile în care acest lucru este posibil, în funcţie de dezvoltarea psihică a acestora.
    (4) În efectuarea interviului cu solicitantul de azil minor se ţine seama de gradul sau de dezvoltare intelectuală şi de maturitatea sa.


    Articolul 48

    Competenţa soluţionării cererilor de azil
    (1) Intervievarea, analizarea motivelor invocate şi decizia asupra cererilor de azil sunt de competenţa Oficiului Român pentru Imigrări.
    -----------
    Alin. (1) al art. 48 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    (2) Aceste activităţi sunt realizate de funcţionarii Oficiului Român pentru Imigrări anume desemnaţi.
    -----------
    Alin. (2) al art. 48 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    (3) Numirea funcţionarilor se face prin dispoziţie a directorului Oficiului Român pentru Imigrări.
    -----------
    Alin. (3) al art. 48 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".


    Articolul 49

    Colectarea informaţiilor relevante pentru soluţionarea cererii de azil
    (1) În procesul decizional, funcţionarii prevăzuţi la art. 48 alin. (2) au dreptul să solicite expertize şi să consulte experţi.
    (2) Oficiul Român pentru Imigrări poate solicita oricăror instituţii publice, agenţii sau organizaţii care funcţionează pe teritoriul României orice documente necesare pentru analizarea situaţiei solicitantului şi soluţionarea cererii de azil a acestuia, cu respectarea confidenţialităţii în condiţiile stabilite la art. 10. În aceste cazuri nu este necesar acordul solicitantului.
    -----------
    Alin. (2) al art. 49 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    (3) Ministerul Afacerilor Externe furnizează periodic materiale de sinteză referitoare la situaţia din ţările de origine ale solicitanţilor de azil, precum şi răspunsuri la solicitările punctuale ale Oficiului Român pentru Imigrări, necesare în vederea soluţionării cererilor de azil.
    -----------
    Alin. (3) al art. 49 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    (4) Oficiul Român pentru Imigrări consultă Ministerul Afacerilor Externe în vederea stabilirii ţărilor sigure de origine şi ţărilor terţe sigure.
    -----------
    Alin. (4) al art. 49 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".


    Articolul 50

    Soluţionarea cererii de azil
    (1) Cererea de azil este soluţionată pe baza documentelor existente la dosarul solicitantului şi a motivelor invocate de solicitant, care sunt analizate în raport cu situaţia concretă din ţara de origine şi cu credibilitatea solicitantului.
    (2) În soluţionarea cererilor de azil ale solicitanţilor de azil minori se ţine seama şi de gradul lor de dezvoltare intelectuală, precum şi de maturitatea acestora.
    (3) În soluţionarea cererilor de azil ale solicitanţilor de azil majori lipsiţi de discernământ, declaraţiile acestora sunt apreciate cu luarea în considerare a gradului în care le este afectat discernământul.
    (4) În cazurile prevăzute la art. 45 alin. (2) şi (9), cererea de azil este soluţionată pe baza elementelor existente la dosar.


    Articolul 51

    Renunţarea la cererea de azil în etapa administrativă
    (1) În situaţia în care solicitantul de azil renunţă în mod expres la cererea sa în etapa administrativă, acesta este informat cu privire la consecinţele actului de renunţare.
    (2) În situaţia menţionată la alin. (1), funcţionarul prevăzut la art. 48 alin. (2) emite o decizie de închidere a dosarului.
    (3) Decizia de închidere a dosarului se comunică de îndată, în scris, solicitantului, prin comunicare directa de către reprezentanţii Oficiului Român pentru Imigrări sau prin trimitere poştală la ultima reşedinţă declarată a acestuia.
    -----------
    Alin. (3) al art. 51 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    (4) Decizia de închidere a dosarului prevăzută la alin. (2) nu este supusă căilor de atac.
    (5) Solicitantul are drepturile şi obligaţiile prevăzute la art. 17-19 până la expirarea termenului de 7 zile de la data comunicării deciziei de închidere a dosarului.
    (6) În cazul în care solicitantul renunţă la cererea de azil în etapa administrativă, acesta are obligaţia de a părăsi teritoriul României la expirarea perioadei de 15 zile de la finalizarea procedurii de azil.
    (7) Prevederile alin. (6) nu se aplică în cazul în care solicitantul are un drept de şedere reglementat potrivit legislaţiei privind regimul juridic al străinilor.


    Articolul 52

    Termenul de soluţionare a cererii de azil
    (1) Funcţionarul prevăzut la art. 48 alin. (2) efectuează interviul, analizează motivele invocate de solicitant şi se pronunţa asupra cererii de azil a solicitantului în termen de 30 de zile de la preluarea cazului.
    (2) Dacă soluţionarea cererii de azil necesită o documentare suplimentară, termenul prevăzut la alin. (1) se prelungeşte cu cel mult 30 de zile.
    (3) Termenul prevăzut la alin. (1) se suspendă pe perioada procedurii de determinare a statului membru responsabil cu analizarea unei cereri de azil sau, după caz, pe perioada procedurii ţării terţe sigure.
    (4) În cazul solicitanţilor de azil minori neînsoţiţi, termenul prevăzut la alin. (1) se suspendă până la numirea reprezentantului legal.
    (5) Termenul prevăzut la alin. (1) se suspendă şi în alte cazuri, temeinic justificate, care fac imposibilă realizarea activităţilor necesare soluţionării în termenul legal a cererii de azil.
    -----------
    Alin. (5) al art. 52 a fost introdus de pct. 25 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.


    Articolul 53

    Hotărârea de soluţionare a cererii de azil
    (1) Funcţionarul prevăzut la art. 48 alin. (2) emite o hotărâre prin care:
    a) recunoaşte statutul de refugiat; sau
    b) acorda protecţia subsidiară; sau
    c) respinge cererea de azil.
    (2) Hotărârea de acordare a protecţiei subsidiare cuprinde şi motivele neacordării statutului de refugiat.
    (3) Hotărârea de respingere a cererii de azil cuprinde motivele corespunzătoare pentru fiecare formă de protecţie prevăzută la art. 23 şi 24, art. 26 sau 27, precum şi menţiunea cu privire la obligaţia de a părăsi teritoriul României. Străinul are obligaţia de a părăsi teritoriul României în termen de 15 zile de la momentul finalizării procedurii de azil, cu excepţia cazului în care cererea de azil a fost respinsă ca evident nefondată în urma soluţionării acesteia în cadrul procedurilor accelerate, caz în care străinul este obligat să părăsească teritoriul statului român de îndată ce s-a finalizat procedura de azil.


    Articolul 54

    Comunicarea hotărârii de soluţionare a cererii de azil
    (1) Admiterea sau respingerea cererii de azil se face prin hotărâre, care se comunică de îndată, în scris, solicitantului, prin comunicare directă de către reprezentanţii Oficiului Român pentru Imigrări sau prin trimitere poştală, cu confirmare de primire, la ultima reşedinţă declarată a acestuia.
    (2) În cazul în care comunicarea hotărârii nu este posibilă în condiţiile prevăzute la alin. (1), aceasta se face prin afişarea la sediul structurii Oficiului Român pentru Imigrări emitente a unei note de informare ce va cuprinde: numărul documentului temporar de identitate al solicitantului, numărul şi data hotărârii, soluţia cu privire la cererea de azil, termenul de depunere a plângerii şi instanţa competentă cu soluţionarea acesteia, în cazul hotărârilor de respingere a cererii de azil, precum şi data afişării.
    (3) În cazul prevăzut la alin. (2), nota de informare este afişată pe toată durata termenului de depunere a plângerii, iar hotărârea se consideră a fi comunicată de la data afişării notei de informare.
    (4) Motivele de acordare a unei forme de protecţie nu se comunică.
    ------------
    Art. 54 a fost modificat de pct. 3 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 187 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 2 decembrie 2008.


    Articolul 55

    Termenul de depunere a plângerii
    (1) Împotriva hotărârii prevăzute la art. 53 alin. (1) lit. b) şi c) se poate face plângere, în termen de 10 zile de la comunicare.
    ------------
    Alin. (1) al art. 55 a fost modificat de pct. 4 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 187 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 2 decembrie 2008.
    (2) În cazul în care plângerea a fost depusă în termenul prevăzut la alin. (1), solicitantul are dreptul de a rămâne pe teritoriul României pe perioada soluţionării plângerii.


    Articolul 56

    Depunerea plângerii
    (1) Plângerea motivată se depune la structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări care a emis hotărârea sau la instanţa competentă şi va fi însoţită de copia de pe hotărârea de respingere a cererii de azil, precum şi de înscrisurile sau orice alte elemente pe care se sprijină plângerea.
    ------------
    Alin. (1) al art. 56 a fost modificat de pct. 5 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 187 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 2 decembrie 2008.
    (1^1) Plângerea motivată depusă la structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări se înaintează de îndată instanţei competente, însoţită de înscrisurile sau orice alte elemente care au stat la baza emiterii hotărârii.
    ------------
    Alin. (1^1) al art. 56 a fost introdus de pct. 6 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 187 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 2 decembrie 2008.
    (1^2) În cazul în care plângerea a fost depusă de solicitant direct la instanţa de judecată, se citează de îndată Oficiul Român pentru Imigrări la adresa structurii specializate pe probleme de azil care a emis hotărârea de respingere a cererii de azil.
    ------------
    Alin. (1^2) al art. 56 a fost introdus de pct. 6 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 187 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 2 decembrie 2008.
    (2) În cazul minorului, plângerea se depune de către reprezentantul sau legal. Minorul care a împlinit vârsta de 16 ani poate depune plângerea în nume propriu.
    (3) În cazul străinului lipsit de discernământ, plângerea se depune de curator.


    Articolul 57

    Conţinutul plângerii
    (1) Plângerea trebuie să cuprindă:
    a) numele şi reşedinţa petentului, denumirea şi sediul structurii competente care a soluţionat cererea de azil în procedură administrativă;
    b) obiectul cererii;
    c) prezentarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază plângerea;
    d) indicarea dovezilor pe care se sprijină plângerea;
    e) semnătura.
    (2) Când dovada se face prin înscrisuri, se va alătura la plângere o copie pentru pârât şi o copie pentru instanţă. Copiile vor fi certificate de petent că sunt conforme cu originalul.


    Articolul 58

    Confidenţialitatea în procedura în instanţă
    (1) În etapa judecătorească de soluţionare a cererilor de azil, dezbaterile au loc în şedinţă secretă.
    (2) În etapa judecătorească, procedura de azil se desfăşoară cu respectarea principiului confidenţialităţii.


    Articolul 59

    Exerciţiul drepturilor procedurale
    Exercitarea drepturilor procedurale se face numai personal sau prin asistenţa unui apărător.


    Articolul 60

    Părţile
    În înţelesul prezentei legi, părţile sunt:
    a) Oficiul Român pentru Imigrări
    -----------
    Lit. a) a art. 60 a fost modificată de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    b) solicitantul de azil a cărui cerere de azil a fost respinsă total sau în parte.


    Articolul 61

    Întâmpinarea
    Întâmpinarea va cuprinde:
    1. excepţiile de procedură pe care intimatul le ridică la plângerea formulată de petent;
    2. răspunsul la toate capetele de fapt şi de drept ale plângerii;
    3. dovezile cu care se apară împotriva fiecărui capăt al plângerii. Când va cere dovada cu martori, intimatul va arăta numele şi domiciliul sau, după caz, reşedinţa acestora;
    4. semnătura.


    Articolul 62

    Înfăţişări şi dezbateri
    (1) Cauzele având ca obiect cereri de azil se judecă cu precădere faţă de celelalte cauze civile, într-un termen de 30 de zile.
    (2) Instanţa va putea acorda un singur termen pentru lipsă de apărare, temeinic motivată.


    Articolul 63

    Audierea
    Instanţa poate dispune audierea solicitantului de azil atunci când apreciază ca aceasta este utilă soluţionării cauzei.


    Articolul 64

    Soluţionarea plângerii
    (1) Plângerea se soluţionează de către judecătoria în a cărei raza teritorială se află structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări care a emis hotărârea.
    -------------
    Alin. (1) al art. 64 a fost modificat de subpct. 12, pct. I al art. 6 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări."
    (2) Instanţa soluţionează plângerea în termen de 30 de zile de la primirea acesteia.
    (3) Instanţa va motiva hotărârea luată în termen de 5 zile de la pronunţare.


    Articolul 65

    Cheltuielile de judecată
    Plângerea, precum şi celelalte acte de procedură privind soluţionarea acesteia sunt scutite de taxă de timbru şi nu vor putea fi solicitate cheltuieli de judecată.


    Articolul 66

    Termenul de depunere a recursului
    (1) Împotriva hotărârii instanţei contestatarul sau Oficiul Român pentru Imigrări poate declara recurs în termen de 5 zile de la pronunţare.
    -----------
    Alin. (1) al art. 66 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    (2) În cazul minorului, recursul se declară de către reprezentantul său legal. Minorul care a împlinit vârstă de 16 ani poate declara recurs în nume propriu.
    (3) În cazul străinului lipsit de discernământ, recursul se declară de curator.
    (4) În cazul în care recursul a fost declarat în termenul prevăzut la alin. (1), solicitantul are dreptul de a rămâne pe teritoriul României pe perioada soluţionării recursului.
    (5) Termenul de motivare a recursului este de 10 zile de la data comunicării sentinţei.


    Articolul 67

    Soluţionarea recursului
    Recursul se judecă în termen de 30 de zile de la înregistrarea sa de către tribunalul - secţia de contencios administrativ - în a cărui circumscripţie se afla judecătoria a cărei hotărâre este atacată.


    Articolul 68

    Renunţarea la judecată
    (1) Petentul poate să renunţe oricând la judecată fie verbal în şedinţă, fie prin cerere scrisă.
    (2) Renunţarea se constată de instanţă printr-o hotărâre cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunţarea ei.


    Articolul 69

    Exercitarea căilor de atac în afară termenului legal
    (1) În cazul depunerii plângerii, respectiv a recursului în afara termenului legal, solicitantul poate cere suspendarea executării deciziei de returnare. Cererea de suspendare se soluţionează în termen de 7 zile de la înregistrarea acesteia de către instanţa de judecată competentă, care se va pronunţa în camera de consiliu, fără citarea părţilor, printr-o încheiere irevocabilă.
    -----------
    Alin. (1) al art. 69 a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 347 din 3 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 851 din 12 decembrie 2007.
    (2) Până la momentul soluţionării cererii de suspendare a executării deciziei de returnare, străinul nu poate fi îndepărtat de pe teritoriul statului român.
    -----------
    Alin. (2) al art. 69 a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 347 din 3 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 851 din 12 decembrie 2007.
    (3) În cazul în care instanţa admite cererea de suspendare a executării deciziei de returnare, efectul suspensiv se acordă până în momentul pronunţării asupra cererii de repunere în termen.
    -----------
    Alin. (3) al art. 69 a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 347 din 3 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 851 din 12 decembrie 2007.
    (4) Străinul va beneficia de toate drepturile prevăzute la art. 17 şi 18 din momentul admiterii cererii de repunere în termen.


    Articolul 70

    Decizia de returnare
    -----------
    Titlul art. 70 a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 347 din 3 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 851 din 12 decembrie 2007.
    (1) Atunci când în urma finalizării procedurii de azil străinul nu a obţinut o formă de protecţie, Oficiul Român pentru Imigrări, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (3), respectiv ale art. 51 alin. (6), emite şi pune în aplicare decizia de returnare.
    -----------
    Alin. (1) al art. 70 a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 347 din 3 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 851 din 12 decembrie 2007.
    (2) În sensul alin. (1), procedura de azil se finalizează în termen de 7 zile de la momentul comunicării deciziei de închidere a dosarului, de la data expirării termenului legal de depunere a plângerii sau, după caz, a recursului ori de la data pronunţării hotărârii de respingere de către instanţa de recurs.
    (3) În cazul în care, din motive obiective, străinul nu poate părăsi teritoriul României în termenul prevăzut la art. 53 alin. (3) sau, după caz, la art. 51 alin. (6), Oficiul Român pentru Imigrări acordă acestuia permisiunea de a rămâne pe teritoriul României, în condiţiile prevăzute de reglementările legale privind regimul străinilor în România.
    -------------
    Alin. (3) al art. 70 a fost modificat de subpct. 6, pct. I al art. 6 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007.


    Secţiunea a 2-a Reunificarea familiei

    Reunificarea familiei

    Articolul 71

    Reunificarea familiei
    (1) Beneficiarul protecţiei internaţionale în România poate depune cerere de azil pentru membrii familiei sale prevăzuţi la art. 2 lit. j), dacă aceştia nu se află pe teritoriul României.
    -----------
    Alin. (1) al art. 71 a fost modificat de pct. 26 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.
    (2) Aceste cereri se depun la structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări.
    -------------
    Alin. (2) al art. 71 a fost modificat de subpct. 12, pct. I al art. 6 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi sau, după caz, structurile teritoriale ale acestuia" cu sintagma "structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări."
    (3) În cazul în care funcţionarul prevăzut la art. 48 alin. (2) apreciază că a fost făcută dovada legăturii de rudenie de către beneficiarul formei de protecţie sau, după caz, a încheierii căsătoriei anterior intrării pe teritoriul României, va solicita misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare ale României acordarea vizei de scurtă şedere pentru membrii de familie prevăzuţi la alin. (1), care deţin documente de călătorie valabile.
    -------------
    Alin. (3) al art. 71 a fost modificat de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 280 din 24 decembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 888 din 30 decembrie 2010.
    (3^1) Pentru membrii de familie prevăzuţi la alin. (1) care nu deţin documente de călătorie valabile, sunt în imposibilitatea de a le obţine şi se află în afara ţării de origine, la solicitarea funcţionarului prevăzut la art. 48 alin. (2), misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României eliberează titluri de călătorie dintre cele prevăzute la art. 20 alin. (9) şi acordă viză de scurtă şedere în vederea intrării în ţară. Valabilitatea titlului de călătorie este de cel mult 30 de zile şi încetează de drept la data intrării titularului pe teritoriul României.
    -------------
    Alin. (3^1) al art. 71 a fost introdus de pct. 9 al art. I din LEGEA nr. 280 din 24 decembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 888 din 30 decembrie 2010.
    (4) După intrarea pe teritoriul României a membrilor de familie, în cazul în care există acordul acestora cu privire la cererea de azil, soluţionarea cererii va fi făcută potrivit prevederilor prezentei legi.


    Articolul 72

    Reunificarea familiei în cazul minorilor neînsoţiţi
    (1) Reunificarea familială în cazul minorilor neînsoţit care beneficiază de o formă de protecţie se face în funcţie de interesul superior al copilului.
    (2) Oficiul Român pentru Imigrări va declanşa procedura de reunificare a familiei din oficiu. Atunci când procedura de reunificare a familiei este declanşată din oficiu, se cere acordul reprezentantului legal sau, după caz, şi al minorului neînsoţit. În toate cazurile se va ţine cont de opinia minorului neînsoţit şi i se va acorda importanţa cuvenită.
    -----------
    Alin. (2) al art. 72 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    (3) În cazul în care a fost depistată familia minorului neînsoţit, funcţionarul prevăzut la art. 48 alin. (2) analizează posibilitatea şi condiţiile de realizare a reunificării şi emite o hotărâre motivată în acest sens.
    (4) Hotărârea prevăzută la alin. (3) este supusă căilor de atac în condiţiile art. 58-69.


    Articolul 73

    Depistarea familiei în cazul minorului neînsoţit beneficiar al protecţiei internaţionale
    (1) Inspectoratul General pentru Imigrări ia măsuri cât mai curând posibil pentru depistarea familiei minorului neînsoţit beneficiar al protecţiei internaţionale, protejând, în acelaşi timp, interesul superior al acestuia.
    (2) Opinia minorului neînsoţit beneficiar al protecţiei internaţionale cu privire la depistarea familiei sale este luată în considerare şi i se acordă importanţa cuvenită, în raport cu vârsta şi cu gradul de maturitate al acestuia.
    (3) Datele şi informaţiile colectate în scopul prevăzut la alin. (1) sunt prelucrate cu respectarea principiului confidenţialităţii, mai ales atunci când viaţa sau integritatea fizică a unui minor ori a apropiaţilor acestuia care au rămas în ţara de origine ar fi pusă în pericol.
    (4) Personalul care se ocupă de cazurile cu minori neînsoţiţi beneficiază de o formare profesională corespunzătoare, având în vedere nevoile speciale ale acestei categorii de minori.
    -----------
    Art. 73 a fost modificat de pct. 27 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.


    Articolul 74

    Abrogat.
    ---------
    Art. 74 a fost abrogat de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 18 din 4 martie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 122 din 5 martie 2013. Potrivit aceluiaşi punct, articolele 29 - 33 şi 74 sunt şi rămân abrogate de la data aderării României la Uniunea Europeană.


    Secţiunea a 3-a Procedura accelerată

    Procedura accelerată

    Articolul 75

    Cererile de azil care fac obiectul procedurii accelerate
    (1) Fac obiectul procedurii accelerate:
    a) cererile de azil evident nefondate;
    b) cererile de azil ale persoanelor care, prin activitatea ori prin apartenenţa lor la o anumită grupare, prezintă un pericol pentru siguranţa naţională ori pentru ordinea publică în România;
    c) cererile de azil ale persoanelor care provin dintr-o ţara sigură de origine.
    (2) Cererile de azil ale minorilor neînsoţiţi nu pot fi soluţionate în procedură accelerată.


    Articolul 76

    Cererile de azil evident nefondate
    (1) Cererea de azil este considerată evident nefondată dacă se constata:
    a) lipsa de fundament al invocării unei temeri de persecuţie sau a expunerii la un risc serios în ţara de origine, în condiţiile art. 23 alin. (1) sau ale art. 26;
    b) inducerea în eroare, în mod deliberat, a organelor cu competente în materie de refugiaţi ori recurgerea, în mod abuziv, cu rea-credinţă, la procedura de azil.
    (2) Lipsa de fundament al invocării unei temeri de persecuţie sau a expunerii la un risc serios în ţara de origine există în următoarele cazuri:
    a) solicitantul nu invoca nici o temere de persecuţie în sensul art. 23 alin. (1) sau o expunere la un risc serios în sensul art. 26;
    b) solicitantul nu oferă date sau informaţii în sensul că ar fi expus unei temeri de persecuţie sau unui risc serios ori relatările sale nu conţin detalii circumstanţiale sau personale;
    c) cererea de azil este evident lipsită de credibilitate, în sensul că relatarea solicitantului este incoerentă, contradictorie sau flagrant neadevărată faţă de situaţia din ţara sa de origine;
    d) abrogată.
    -----------
    Lit. d) a alin. (2) al art. 76 a fost abrogată de pct. 28 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.
    (3) Inducerea în eroare, în mod deliberat, a organelor cu competente în materie de refugiaţi ori recurgerea abuzivă la procedura de azil există în toate cazurile în care solicitantul, fără a oferi o explicaţie plauzibilă, se află în una dintre următoarele situaţii:
    a) a depus cererea de azil sub o identitate falsă sau a prezentat documente false ori falsificate, susţinând că sunt autentice;
    b) după depunerea cererii de azil, în mod deliberat a prezentat elemente false în legătură cu aceasta;
    c) cu rea-credinţă a distrus, a deteriorat, a aruncat sau a înstrăinat documentul pentru trecerea frontierei sau un document relevant pentru cererea sa, fie pentru a-şi stabili o identitate falsă în scopul solicitării şi acordării statutului de refugiat, fie pentru a îngreuna soluţionarea cererii sale;
    d) în mod deliberat a ascuns faptul că a mai depus anterior o cerere de azil în una sau în mai multe ţări, în special atunci când s-a folosit de o identitate falsă;
    e) a depus o cerere de azil cu scopul evident de a împiedica punerea iminentă în executare a unei măsuri dispuse de autorităţile competente, de scoatere din ţară, de extrădare sau de expulzare, deşi anterior dispunerii unei astfel de măsuri a avut posibilitatea să depună o asemenea cerere;
    -----------
    Lit. e) a alin. (3) al art. 76 a fost modificată de pct. 29 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.
    f) a încălcat în mod flagrant obligaţiile prevăzute la art. 19;
    g) a depus cererea de azil după ce anterior, în urma unei examinări care conţine garanţiile procedurale adecvate şi în conformitate cu prevederile Convenţiei de la Geneva, i s-a respins o astfel de cerere într-o ţară terţă sigură.
    (4) Motivele enumerate la alin. (1), precum şi cererile de azil prevăzute la art. 75 alin. (1) lit. b) şi c) nu pot să prevaleze temerii bine întemeiate de persecuţie conform art. 23 alin. (1) sau expunerii la un risc serios în sensul art. 26.


    Articolul 77

    Ţări sigure de origine
    (1) Sunt considerate ţări sigure de origine statele membre ale Uniunii Europene, precum şi alte state stabilite, la propunerea Oficiului Român pentru Imigrări, prin ordin al ministrului afacerilor interne, pe baza următoarelor criterii:
    -----------
    Alin. (1) al art. 77 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    a) numărul cererilor de azil formulate de cetăţenii ţării respective şi coeficienţii de acordare a unei forme de protecţie;
    b) situaţia respectării drepturilor fundamentale ale omului;
    c) funcţionarea principiilor democratice, a pluralismului politic şi a alegerilor libere, precum şi existenta unor instituţii democratice funcţionale care să asigure garantarea şi respectarea drepturilor fundamentale ale omului;
    d) existenţa unor factori de stabilitate.
    (2) Pot fi luate în considerare şi alte criterii de evaluare decât cele prevăzute la alin. (1).
    (3) Cererea de azil a străinului care provine dintr-o ţară sigură de origine este respinsă ca evident nefondată, cu excepţia cazului în care situaţia de fapt sau dovezile prezentate de solicitant arată existenţa unei temeri bine întemeiate de persecuţie în sensul art. 23 alin. (1). În acest caz solicitantul primeşte accesul la procedura originară.


    Articolul 78

    Momentul declanşării procedurii accelerate
    Procedura accelerată poate fi declanşată în cursul procedurii ordinare la data la care funcţionarul anume desemnat constată existenţa uneia dintre situaţiile prevăzute la art. 75.


    Articolul 79

    Soluţionarea cererilor de azil care fac obiectul procedurii accelerate
    Funcţionarul prevăzut la art. 48 alin. (2), după efectuarea interviului şi analizarea motivelor invocate în susţinerea cererii de azil, se pronunţă în termen de 3 zile de la declanşarea procedurii accelerate.


    Articolul 80

    Căi de atac
    (1) În cazul în care a fost pronunţată o hotărâre de respingere a cererii de azil ca evident nefondată, termenul de depunere a plângerii este de două zile de la comunicare. În cazul în care plângerea este depusa în termenul legal, solicitantul are dreptul de a rămâne pe teritoriul României pe perioada soluţionării plângerii.
    (2) Soluţionarea plângerii este de competenţa judecătoriei în a cărei rază teritorială se află structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări care a emis hotărârea. Dispoziţiile art. 56 se aplică în mod corespunzător.
    ------------
    Alin. (2) al art. 80 a fost modificat de pct. 7 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 187 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 2 decembrie 2008.


    Articolul 81

    Hotărârea instanţei de judecată
    (1) Instanţa de judecată soluţionează plângerea în termen de 10 zile şi pronunţa o hotărâre motivată, prin care:
    a) admite plângerea şi reţine cauza spre soluţionare în procedură ordinară;
    b) menţine hotărârea Oficiului Român pentru Imigrări.
    -----------
    Litera b) a alin. (1) al art. 81 a fost modificată de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    (2) Hotărârea instanţei prevăzută la alin. (1) lit. b) este irevocabilă.
    (3) În cazul în care cererea de azil a fost respinsă printr-o hotărâre irevocabilă, se aplică dispoziţiile art. 70.


    Secţiunea a 4-a Procedura la frontieră

    Procedura la frontieră

    Articolul 82

    Depunerea unei cereri de azil în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat
    Cererea de azil depusă la organele teritoriale ale Poliţiei de Frontieră Române dintr-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat este înaintată de îndată structurii competente a Oficiului Român pentru Imigrări, care o analizează şi pronunţă o hotărâre în termen de 3 zile de la primire.
    -----------
    Art. 82 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".


    Articolul 83

    Soluţionarea cererilor de azil depuse în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat
    (1) Funcţionarul prevăzut la art. 48 alin. (2), după efectuarea interviului şi analizarea motivelor invocate pentru acordarea unei forme de protecţie, în raport cu datele privind situaţia din ţara de origine, hotărăşte:
    a) acordarea unei forme de protecţie şi a accesului la teritoriu; sau
    b) acordarea accesului la teritoriu şi la procedura ordinară de azil, dacă cererea de azil nu poate fi respinsă pentru unul dintre motivele prevăzute la art. 76 alin. (1); sau
    c) respingerea cererii de azil ca evident nefondată.
    (2) În situaţia prevăzută la alin. (1) lit. b), cererea de azil va fi analizată potrivit dispoziţiilor prezentei legi care reglementează procedura ordinară.


    Articolul 84

    Solicitanţii de azil minori neînsoţiţi
    (1) Cererile de azil depuse de minorii neînsoţiţi nu fac obiectul procedurii la frontieră.
    (2) Solicitanţii de azil minori neînsoţiţi primesc accesul la teritoriu şi la procedura ordinară.


    Articolul 85

    Căi de atac
    (1) Împotriva hotărârii de respingere a cererii de azil străinul poate depune o plângere în termen de două zile de la comunicare.
    (2) Soluţionarea plângerii este de competenţa judecătoriei în a cărei rază teritorială se află structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări care a emis hotărârea. Dispoziţiile art. 56 se aplică în mod corespunzător.
    ------------
    Alin. (2) al art. 85 a fost modificat de pct. 8 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 187 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 2 decembrie 2008.


    Articolul 86

    Hotărârea instanţei de judecată
    (1) Instanţa de judecata soluţionează plângerea în termen de 5 zile şi pronunţă o hotărâre motivată, prin care:
    a) admite plângerea, acorda accesul la teritoriu şi reţine cauza pentru soluţionare în procedură ordinară; sau
    b) menţine hotărârea Oficiului Român pentru Imigrări.
    -----------
    Lit. b) a alin. (1) al art. 86 a fost modificată de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    (2) Hotărârea instanţei prevăzută la alin. (1) lit. b) este irevocabilă.
    (3) În cazul în care cererea de azil a fost respinsă printr-o hotărâre irevocabilă, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontiera Române va lua măsuri în vederea returnării străinului.


    Articolul 87

    Cazarea solicitanţilor de azil în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat
    (1) Străinul care solicită o formă de protecţie în România rămâne în zona de tranzit din punctul de control pentru trecerea frontierei de stat până la primirea hotărârii de aprobare a intrării în România sau, după caz, până la rămânerea irevocabilă a hotărârii de respingere a cererii de azil, dar nu mai mult de 20 de zile de la intrarea în zona de tranzit.
    (2) Solicitantul de azil poate fi cazat în centre speciale de primire şi cazare aflate în apropierea punctelor de control pentru trecerea frontierei de stat, stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne şi având regimul juridic al zonei de tranzit.
    (3) Solicitantul de azil cazat în centrele prevăzute la alin. (2) beneficiază gratuit de masă în natură, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.
    (4) Persoanelor prevăzute la alin. (3) nu li se aplică dispoziţiile art. 17 alin. (1) lit. j) referitoare la sumele cuvenite pentru masă.
    (5) După expirarea termenului prevăzut la alin. (1), dacă cererea de azil nu este soluţionată printr-o hotărâre irevocabilă, străinului i se permite intrarea în ţară.
    (6) Pe perioada în care se află în punctul de control pentru trecerea frontierei de stat, solicitantul de azil are dreptul la asistenţă juridico-socială şi la ajutoare umanitare din partea organizaţiilor neguvernamentale cu atribuţii în materie de refugiaţi, precum şi din partea reprezentanţei din România a Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) şi, de asemenea, are drepturile şi obligaţiile prevăzute la art. 17-19, cu excepţia celor care intră în contradicţie cu prevederile acestei proceduri.


    Secţiunea a 5-a Procedura de soluţionare a cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil

    Procedura de soluţionare a cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil

    Articolul 88

    Condiţiile de depunere a cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil
    (1) Cererea de acordare a accesului la o nouă procedură de azil poate fi depusă numai dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:
    a) să fie depusa personal, persoana să se afle pe teritoriul României; şi
    b) să fi fost finalizată procedura anterioară de soluţionare a cererii de azil sau, după caz, a cererii de acordare a accesului la o noua procedură de azil, fără ca străinul să fi obţinut o forma de protecţie, ori să fi fost finalizată procedura de anulare sau de încetare în urma căreia forma de protecţie a fost anulată ori a încetat.
    Procedura de azil anterioară se finalizează la data comunicării deciziei de închidere a dosarului, la expirarea termenului legal de depunere a plângerii împotriva hotărârii Oficiului Român pentru Imigrări, la expirarea termenului de depunere a recursului sau, după caz, la momentul pronunţării hotărârii de către instanţa de recurs.
    -----------
    Teza a doua a lit. b) a alin. (1) al art. 88 a fost modificată de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    (2) Accesul la o nouă procedură de azil se acordă dacă sunt îndeplinite, alternativ, următoarele condiţii:
    a) solicitantul invocă elemente noi care nu au putut fi prezentate din motive neimputabile acestuia şi care au apărut pe parcursul sau după finalizarea procedurii anterioare, în sensul alin. (1) lit. b). Solicitantul este obligat să facă dovada existenţei elementelor noi invocate şi a imposibilităţii prezentării lor până la data depunerii cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil. Elementele noi invocate nu pot fi rezultatul unor acţiuni provocate de solicitant în scopul obţinerii unei forme de protecţie internaţională din partea statului român;
    -----------
    Lit. a) a alin. (2) al art. 88 a fost modificată de pct. 30 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.
    b) de la data finalizării procedurii de azil anterioare, în sensul alin. (1) lit. b), au survenit transformări de ordin politic, social, militar sau legislativ în ţara de origine, de natură a avea consecinţe grave pentru solicitant.
    (3) Depunerea personală a cererii nu va fi obligatorie în cazul străinilor care sunt luaţi în custodie publică de Oficiul Român pentru Imigrări şi de structurile sale teritoriale, se află în arest preventiv sau în cursul executării unei pedepse privative de libertate.
    ------------
    Alin. (3) al art. 88 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Autoritatea pentru Străini" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    (4) Cererile de acordare a accesului la o nouă procedură de azil, aparţinând străinilor aflaţi în situaţiile prevăzute la alin. (3), vor fi transmise de îndată structurii specializate pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări de către organele în custodia sau, după caz, în arestul ori în detenţia cărora aceştia se află.
    -------------
    Alin. (4) al art. 88 a fost modificat de subpct. 12, pct. I al art. 6 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări."


    Articolul 89

    Acordarea permisiunii de a rămâne pe teritoriul României
    (1) În cazul îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 88 alin. (1), străinul are permisiunea de a rămâne pe teritoriul României pentru o perioadă de 5 zile de la data înregistrării cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil.
    (2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică atunci când din documentele de la dosar rezultă că depunerea cererii este făcută în mod abuziv, pentru a împiedica scoaterea străinului de pe teritoriul României.
    (3) În cazul prevăzut la alin. (2) se va emite de îndată o hotărâre prin care se justifică neacordarea permisiunii de a rămâne pe teritoriul României. Această hotărâre se comunică direct străinului care a fost informat cu privire la data la care trebuie să se prezinte la sediul structurii specializate pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări. În cazul în care străinul nu se prezintă la data stabilită şi nici nu prezintă motive care să justifice absenţa sa, comunicarea se face potrivit dispoziţiilor art. 54 alin. (2) şi (3), care se aplică în mod corespunzător.
    ------------
    Alin. (3) al art. 89 a fost modificat de pct. 9 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 187 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 2 decembrie 2008.
    (4) Împotriva hotărârii prevăzute la alin. (3) se poate face plângere în termen de doua zile de la comunicare.
    (5) Soluţionarea plângerii este de competenţa judecătoriei în a cărei rază teritorială se află structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări care a emis hotărârea. Dispoziţiile art. 56 se aplică în mod corespunzător.
    ------------
    Alin. (5) al art. 89 a fost modificat de pct. 10 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 187 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 2 decembrie 2008.
    (6) Hotărârea instanţei prevăzute la alin. (5) este irevocabilă.


    Articolul 90

    Analizarea cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil
    Soluţionarea cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil, depusă în condiţiile art. 88, este de competenţa funcţionarului prevăzut la art. 48 alin. (2).


    Articolul 91

    Hotărârea de soluţionare a cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil
    (1) Hotărârea se pronunţa în termen de 5 zile de la data înregistrării cererii, în baza cererii motivate, a documentaţiei prezentate de străin şi în raport cu elementele existente la dosarul personal al acestuia. Hotărârea se comunică în scris, personal sau la adresa indicată în cererea de acordare a accesului la o nouă procedura de azil.
    (2) Funcţionarul prevăzut la art. 90 emite o hotărâre prin care:
    a) acordă accesul la o nouă procedura de azil; sau
    b) respinge cererea ca inadmisibilă.
    (3) În cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 88 alin. (1), Oficiul Român pentru Imigrări va informa străinul, în scris, cu privire la posibilităţile legale pe care le are la dispoziţie pentru depunerea cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil.
    -----------
    Alin. (3) al art. 91 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".


    Articolul 92

    Efectele hotărârii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil
    În cazul în care străinul primeşte accesul la o nouă procedură de azil, acesta are drepturile şi obligaţiile prevăzute la art. 17-19.


    Articolul 93

    Căi de atac
    (1) Împotriva hotărârii prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de acordare a accesului la o nouă procedura de azil se poate face plângere în termen de 10 zile de la comunicare.
    (2) Soluţionarea plângerii este de competenţa judecătoriei în a cărei rază teritorială se află structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări care a emis hotărârea. Dispoziţiile art. 56 se aplică în mod corespunzător.
    ------------
    Alin. (2) al art. 93 a fost modificat de pct. 11 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 187 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 2 decembrie 2008.
    (3) Exercitarea căii de atac împotriva hotărârii Oficiului Român pentru Imigrări nu atrage şi acordarea permisiunii de a rămâne pe teritoriul României.
    -----------
    Alin. (3) al art. 93 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    (4) În cazul depunerii plângerii, străinul poate cere să i se acorde permisiunea de a rămâne pe teritoriul României. Cererea de acordare a permisiunii de a rămâne pe teritoriul statului român se soluţionează în regim de urgenţă de către instanţa de judecată competentă, care se va pronunţa în camera de consiliu, fără citarea părţilor, printr-o încheiere irevocabilă.
    (5) Străinul are dreptul de a rămâne pe teritoriul României până la pronunţarea instanţei asupra cererii prevăzute la alin. (4).
    (6) Permisiunea de a rămâne pe teritoriul României se acordă până la momentul pronunţării instanţei asupra plângerii.


    Articolul 94

    Soluţionarea plângerii
    (1) Instanţa soluţionează plângerea, fără audierea străinului, în termen de 30 de zile, şi pronunţă o hotărâre motivată, prin care:
    a) respinge plângerea; sau
    b) admite plângerea, acorda accesul la o nouă procedură de azil şi dispune ca structura competentă a Oficiului Român pentru Imigrări care a emis hotărârea să analizeze cererea în procedură ordinară.
    -----------
    Lit. b) a alin. (1) al art. 94 a fost modificată de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    (2) Hotărârea instanţei prevăzută la alin. (1) este irevocabilă.


    Secţiunea a 6-a Procedura ţării terţe sigure

    Procedura ţării terţe sigure

    Articolul 95

    Declanşarea procedurii
    (1) În cazul în care străinul a tranzitat anterior o ţară terţă sigură şi i s-a oferit deja protecţia în acea ţară sau a avut ocazia, la frontieră ori pe teritoriul acesteia, să contacteze autorităţile pentru a obţine protecţie, Oficiul Român pentru Imigrări poate decide retrimiterea străinului în ţara respectivă, fără analizarea pe fond a cererii sale.
    -----------
    Alin. (1) al art. 95 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    (2) Oficiul Român pentru Imigrări poate analiza cererea depusă de străin chiar dacă acesta se află în situaţia prevăzută la alin. (1), cu acordul expres al solicitantului.
    -----------
    Alin. (2) al art. 95 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    (3) Dacă solicitantul se află în situaţia prevăzută la alin. (1) şi exista acceptul statului aflat pe lista cuprinzând ţările terţe sigure de a-l readmite pe solicitant pe teritoriul său şi de a-i asigura accesul la procedura de azil, Oficiul Român pentru Imigrări respinge accesul la procedura de azil în România prin hotărâre motivată, pe care o comunică solicitantului, şi solicita autorităţilor române competente să procedeze la retrimiterea solicitantului către ţara terţă.
    -----------
    Alin. (3) al art. 95 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    (4) După comunicarea hotărârii de respingere a accesului la procedura de azil, Oficiul Român pentru Imigrări va informa autorităţile statului terţ cu privire la faptul că cererea nu a fost analizată pe fond.
    -----------
    Alin. (4) al art. 95 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    (5) Împotriva hotărârii solicitantul poate depune plângere. Dispoziţiile art. 56-69 se aplică în mod corespunzător.
    ------------
    Alin. (5) al art. 95 a fost modificat de pct. 12 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 187 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 2 decembrie 2008.
    (6) De la data pronunţării hotărârii Oficiului Român pentru Imigrări de respingere a accesului la procedura de azil şi a răspunsului statului terţ cu privire la admiterea solicitantului pe teritoriul său, străinul are drepturile şi obligaţiile prevăzute la art. 17-19.
    -----------
    Alin. (6) al art. 95 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    (7) În cazul în care transferul solicitantului nu s-a putut realiza, nu există sau nu se poate obţine acceptul statului terţ de a-l readmite pe solicitant, Oficiul Român pentru Imigrări va acorda accesul la procedura de azil şi va analiza cererea de azil în conformitate cu procedurile prevăzute în prezenta lege.
    -----------
    Alin. (7) al art. 95 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    (8) Până la preluarea străinului de către autorităţile din ţara terţă sigură sau, după caz, până la momentul aplicării alin. (6), străinul are drepturile şi obligaţiile prevăzute la art. 17-19.


    Articolul 96

    Solicitările externe de preluare a solicitanţilor de azil în conformitate cu procedura ţării terţe sigure
    În conformitate cu procedura ţării terţe sigure, Oficiul Român pentru Imigrări poate decide să reprimească pe teritoriul său străini, în situaţiile în care România este declarată de statul solicitant ţara terţă sigură pentru aceştia.
    -----------
    Art. 96 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".


    Articolul 97

    Ţări terţe sigure
    (1) Sunt considerate ţări terţe sigure statele membre ale Uniunii Europene, precum şi alte state stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne, la propunerea Oficiului Român pentru Imigrări, cu respectarea următoarelor condiţii:
    -----------
    Alin. (1) al art. 97 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    a) pe teritoriile lor viaţa sau libertatea solicitantului nu este şi nu va fi ameninţată, în sensul art. 33 din Convenţia de la Geneva;
    b) pe teritoriile lor străinul nu riscă să fie supus torturii sau tratamentelor inumane ori degradante;
    c) în ţările respective străinului i se asigură protecţie efectivă împotriva returnării în ţara de origine, în sensul prevederilor Convenţiei de la Geneva, precum şi în baza informărilor efectuate de Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) cu privire la practica aplicării principiului nereturnării.
    (2) De la data aderării României la Uniunea Europeană, procedura ţării terţe sigure nu se mai aplică în cazul statelor membre ale Uniunii Europene ori al altor state care au convenit printr-un acord special participarea la mecanismul de determinare a statului responsabil, prevăzut la cap. VIII.


    Capitolul VI Procedura încetării sau anulării formei de protecţie

    Procedura încetării sau anulării formei de protecţie

    Articolul 98

    Încetarea statutului de refugiat
    (1) Statutul de refugiat recunoscut în temeiul art. 23 sau 24 încetează atunci când beneficiarul sau:
    a) s-a repus în mod voluntar sub protecţia ţării a cărei cetăţenie o are; sau
    b) după ce şi-a pierdut cetăţenia, a redobândit-o în mod voluntar; sau
    c) a dobândit o noua cetăţenie şi se bucură de protecţia statului a cărui cetăţenie a dobândit-o; sau
    d) s-a restabilit în mod voluntar în ţara pe care a părăsit-o ori în afară căreia a stat ca urmare a motivelor pentru care i s-a recunoscut statutul de refugiat; sau
    e) nu mai poate continua să refuze protecţia ţării a cărei cetăţenie o are, datorită faptului că împrejurările în urma cărora i s-a recunoscut statutul de refugiat au încetat să existe, şi nu poate invoca, pentru a motiva acest refuz, motive imperioase ce se referă la persecuţii anterioare;
    f) fiind o persoană fără cetăţenie, este în măsura să se întoarcă în ţara în care avea reşedinţa obişnuită, nemaiexistând împrejurările în urma cărora i s-a recunoscut statutul de refugiat.
    (2) Prevederile alin. (1) lit. e) nu se aplică persoanei căreia i s-a recunoscut statutul de refugiat şi care, din motive imperioase ce se referă la persecuţii anterioare, refuză protecţia ţării a cărei cetăţenie o are.
    (3) Prevederile alin. (1) lit. f) nu se aplică persoanei căreia i s-a recunoscut statutul de refugiat şi care, din motive imperioase ce se referă la persecuţii anterioare, refuză să se întoarcă în ţara în care în mod obişnuit îşi avea reşedinţa.


    Articolul 99

    Încetarea protecţiei subsidiare
    (1) Protecţia subsidiară acordată în temeiul art. 26 sau 27 încetează atunci când împrejurările care au condus la acordarea acesteia au încetat să existe ori s-au schimbat într-o asemenea măsură, încât această formă de protecţie internaţională nu mai este necesară.
    (2) Prevederile alin. (1) nu se aplică cetăţeanului străin sau apatridului căruia i s-a acordat protecţia subsidiară şi care poate invoca motive imperioase care rezultă din persecuţii anterioare pentru a refuza protecţia ţării a cărei cetăţenie o are sau, după caz, a ţării în care îşi avea reşedinţa obişnuită.
    -----------
    Art. 99 a fost modificat de pct. 31 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.


    Articolul 100

    Anularea statutului de refugiat
    Statutul de refugiat se anulează în următoarele situaţii:
    a) persoana căreia i s-a recunoscut statutul de refugiat a dat declaraţii false, a omis să prezinte anumite date sau s-a folosit de documente false, care au fost decisive pentru recunoaşterea formei de protecţie, şi nu există alte motive care să conducă la menţinerea statutului de refugiat;
    b) după acordarea formei de protecţie s-a descoperit că străinul se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 25.


    Articolul 101

    Anularea protecţiei subsidiare
    Protecţia subsidiară se anulează în următoarele situaţii:
    a) în cazul în care, după acordarea protecţiei subsidiare, s-a descoperit că străinul se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 28;
    b) atunci când persoana căreia i s-a acordat protecţie subsidiară a dat declaraţii false, a omis să prezinte anumite date sau s-a folosit de documente false, care au fost decisive pentru acordarea formei de protecţie, şi nu există alte motive care să conducă la menţinerea protecţiei subsidiare.


    Articolul 102

    Declanşarea procedurii de încetare sau de anulare
    Procedura de încetare sau de anulare a formei de protecţie acordate se declanşează de Oficiul Român pentru Imigrări din oficiu sau la propunerea uneia dintre instituţiile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale ori al ordinii publice.
    -----------
    Art. 102 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".


    Articolul 103

    Reanalizarea situaţiei persoanelor care au primit o formă de protecţie
    (1) Funcţionarul prevăzut la art. 48 alin. (2), responsabil de caz, solicită beneficiarului formei de protecţie să se prezinte la sediul structurii specializate pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări, în vederea efectuării interviului pentru clarificarea situaţiei acestuia. Beneficiarul formei de protecţie va fi informat şi cu privire la iniţierea procedurii de încetare sau, după caz, de anulare, precum şi cu privire la drepturile şi obligaţiile pe care le are pe durata procedurii.
    -------------
    Alin. (1) al art. 103 a fost modificat de subpct. 12, pct. I al art. 6 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi sau, după caz, structurile teritoriale ale acestuia" cu sintagma "structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări."
    (2) Pe durata procedurii de încetare sau, după caz, de anulare persoana căreia i s-a acordat o formă de protecţie are dreptul:
    a) de a fi asistată de un avocat în orice fază a procedurii;
    b) de a i se asigura, în mod gratuit, un interpret în orice fază a procedurii;
    c) de a contacta şi de a fi asistată de un funcţionar al Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) în orice fază a procedurii;
    d) de a fi consiliată şi asistată de un reprezentant al organizaţiilor neguvernamentale, române sau străine, în orice fază a procedurii.
    (3) Efectuarea interviului nu va fi necesară în cazul beneficiarului formei de protecţie aflat în situaţia prevăzută la art. 98 alin. (1) lit. c), dacă a dobândit cetăţenia română.
    (4) În situaţia în care beneficiarul formei de protecţie nu se prezintă la interviu, funcţionarul va soluţiona cazul pe baza documentelor existente la dosarul personal.
    (5) Reanalizarea cazului se va realiza în procedura ordinară sau accelerată. Funcţionarul prevăzut la art. 48 alin. (2) va decide cu privire la reanalizarea cazului în procedură accelerata, cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 75.


    Articolul 104

    Hotărârea de încetare sau de anulare a unei forme de protecţie
    (1) În urma analizării elementelor existente la dosar şi, după caz, a motivelor invocate pe parcursul interviului, funcţionarul prevăzut la art. 48 alin. (2) va emite o hotărâre motivată prin care:
    a) menţine forma de protecţie acordată; sau
    b) constată încetarea formei de protecţie; sau
    c) dispune anularea formei de protecţie.
    (2) Constatarea încetării sau dispunerea anulării formei de protecţie nu produce efecte cu privire la membrii de familie ai persoanei cu privire la care a fost emisă hotărârea prevăzută la alin. (1).
    (3) În funcţie de motivele care au stat la baza pronunţării hotărârii de încetare sau de anulare a formei de protecţie, funcţionarul anume desemnat prevăzut la art. 48 alin. (2) poate menţiona, după caz, obligaţia de părăsire a teritoriului.
    (4) Atunci când hotărârea prevăzută la alin. (3) cuprinde menţiunea cu privire la obligaţia de părăsire a teritoriului României, în temeiul acesteia, Oficiul Român pentru Imigrări va emite şi va pune în aplicare decizia de returnare.
    --------------
    Alin. (4) al art. 104 a fost modificat de pct. 3 al articolului unic din LEGEA nr. 347 din 3 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 851 din 12 decembrie 2007.


    Articolul 105

    Căi de atac
    Împotriva hotărârilor prevăzute la art. 104 alin. (1) lit. b) şi c) străinul poate face plângere în condiţiile prevăzute de prezenta lege.


    Articolul 106

    Statutul persoanei în cazul încetării sau anulării formei de protecţie
    (1) Dacă rămâne în continuare pe teritoriul României după finalizarea procedurii de încetare sau, după caz, de anulare a formei de protecţie, persoana cu privire la care s-a constatat încetarea sau s-a dispus anularea formei de protecţie acordate se supune prevederilor legale privind regimul juridic al străinilor în România.
    (2) Regimul juridic prevăzut la alin. (1) nu se va aplica persoanelor a căror forma de protecţie a încetat ca urmare a dobândirii cetăţeniei române.


    Capitolul VII Procedura transferului de responsabilitate asupra statutului de refugiat

    Procedura transferului de responsabilitate asupra statutului de refugiat

    Articolul 107

    Competenţa aplicării Acordului european asupra transferului responsabilităţii cu privire la refugiaţi
    Ministerul Afacerilor Interne, prin Oficiul Român pentru Imigrări, este autoritatea abilitată cu implementarea prevederilor Acordului european asupra transferului responsabilităţii cu privire la refugiaţi, adoptat la Strasbourg la 16 octombrie 1980, denumit în continuare Acordul european, ratificat prin Legea nr. 88/2000 pentru ratificarea Acordului european asupra transferului responsabilităţii cu privire la refugiaţi, adoptat la Strasbourg la 16 octombrie 1980.
    -----------
    Art. 107 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".


    Articolul 108

    Declanşarea procedurii
    Procedura transferului de responsabilitate asupra statutului de refugiat se iniţiază de către Oficiul Român pentru Imigrări în următoarele situaţii:
    -----------
    Partea introductivă a art. 108 a fost modificată de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    a) din momentul sesizării sale, printr-o cerere scrisă, de către străinul sau apatridul care se află pe teritoriul României şi al cărui statut de refugiat a fost recunoscut într-un stat semnatar al Acordului european;
    b) din oficiu, din momentul în care se constată îndeplinirea condiţiilor privind preluarea responsabilităţii statutului de refugiat recunoscut în România de către un stat semnatar al Acordului european;
    c) din momentul sesizării sale de către un stat semnatar al Acordului european cu privire la preluarea responsabilităţii statutului de refugiat de către România.


    Articolul 109

    Depunerea cererii de aprobare a transferului de responsabilitate
    (1) Cererea de aprobare a transferului de responsabilitate prevăzută la art. 108 lit. a) se depune personal la structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări, prezentându-se în scris motivele pentru aprobarea transferului de responsabilitate asupra statutului de refugiat, precum şi dovada faptului ca i-a fost recunoscut statutul de refugiat într-un stat semnatar al Acordului european.
    -------------
    Alin. (1) al art. 109 a fost modificat de subpct. 12, pct. I al art. 6 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi sau, după caz, structurile teritoriale ale acestuia" cu sintagma "structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări."
    (2) Hotărârea definitivă privind acordarea statutului de refugiat, precum şi documentul de călătorie eliberat refugiaţilor în conformitate cu prevederile Convenţiei de la Geneva, emise de autorităţile unui stat semnatar al Acordului european, constituie dovada recunoaşterii statutului de refugiat.
    (3) În situaţia în care nu pot fi prezentate documentele prevăzute la alin. (2), vor fi efectuate verificări suplimentare.


    Articolul 110

    Hotărârea privind transferul de responsabilitate
    (1) Funcţionarul Oficiului Român pentru Imigrări anume desemnat în temeiul art. 48 alin. (2) analizează cererea în conformitate cu prevederile Acordului european şi în termen de 30 de zile de la primirea cererii hotărăşte:
    -----------
    Partea introductivă a alin. (1) al art. 110 a fost modificată de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    a) admiterea cererii privind transferul responsabilităţii; sau
    b) respingerea cererii privind transferul responsabilităţii.
    (2) Împotriva hotărârii de respingere a cererii privind transferul responsabilităţii asupra statutului de refugiat străinul poate depune plângere în termen de 10 zile de la comunicarea hotărârii.
    (3) În cazul admiterii cererii privind transferul responsabilităţii, Oficiul Român pentru Imigrări va informa autorităţile statului semnatar al Acordului european că transferul de responsabilitate asupra statutului de refugiat a avut loc.
    -----------
    Alin. (3) al art. 110 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".


    Articolul 111

    Calea de atac
    (1) Soluţionarea plângerii este de competenţa judecătoriei în a cărei rază teritorială se află structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări care a emis hotărârea. Dispoziţiile art. 56 se aplică în mod corespunzător.
    -------------
    Alin. (1) al art. 111 a fost modificat de pct. 13 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 187 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 2 decembrie 2008.
    (2) Instanţa prevăzută la alin. (1) analizează plângerea şi, în termen de 30 de zile de la înregistrarea cauzei pe rol, pronunţă o hotărâre motivată prin care:
    a) admite plângerea şi aprobă transferul responsabilităţii asupra statutului de refugiat; sau
    b) respinge plângerea.
    (3) Hotărârea instanţei de judecată este definitivă şi irevocabilă.


    Articolul 112

    Efectele hotărârii privind constatarea transferului responsabilităţii
    (1) În cazul admiterii cererii privind transferul responsabilităţii, străinul va avea drepturile şi obligaţiile prevăzute la art. 20 şi 21.
    (1^1) În cazul admiterii cererii privind transferul responsabilităţii pentru un străin care are un permis de şedere pe termen lung eliberat de un alt stat membru, Inspectoratul General pentru Imigrări solicită acestui stat membru să modifice în consecinţă menţiunea privind acordarea protecţiei internaţionale.
    --------
    Alin. (1^1) al art. 112 a fost introdus de pct. 4 al art. II din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 23 decembrie 2013.
    (2) În cazul respingerii cererii privind transferul responsabilităţii, străinului i se aplică în continuare dispoziţiile legale privind regimul juridic al străinilor în România.


    Articolul 113

    Transferul de responsabilitate în cazul refugiaţilor recunoscuţi în România
    (1) În situaţiile prevăzute la art. 108 lit. b), funcţionarul anume desemnat în temeiul art. 48 alin. (2) emite din oficiu o hotărâre prin care se constată îndeplinirea condiţiilor privind transferul de responsabilitate prevăzute de Acordul european şi încetarea responsabilităţii statului român asupra statutului de refugiat recunoscut de autorităţile române.
    (2) Hotărârea prevăzută la alin. (1) va fi emisă în termen de 30 de zile de la data la care se constată îndeplinirea condiţiilor privind transferul de responsabilitate către un stat semnatar al Acordului european.
    (3) În termen de 20 de zile de la data emiterii hotărârii prevăzute la alin. (1), Oficiul Român pentru Imigrări va informa autorităţile statului semnatar al Acordului european că responsabilitatea statului român asupra statutului de refugiat a încetat.
    -----------
    Alin. (3) al art. 113 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".


    Articolul 114

    Solicitările de readmisie cu privire la refugiaţii recunoscuţi în România
    (1) În vederea determinării responsabilităţii României de a readmite pe teritoriul sau un refugiat recunoscut, ca urmare a solicitărilor de readmisie adresate statului român în baza prevederilor Acordului european, Oficiul Român pentru Imigrări va putea solicita autorităţilor statului semnatar al Acordului european care a făcut cererea de readmisie informaţii suplimentare cu privire la refugiatul pentru care s-a solicitat readmisia.
    -----------
    Alin. (1) al art. 114 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    (2) În cazul în care se constată că responsabilitatea asupra statutului de refugiat revine statului român conform prevederilor Acordului european, Oficiul Român pentru Imigrări va informa autorităţile statului solicitant că refugiatul va fi readmis pe teritoriul României.
    -----------
    Alin. (2) al art. 114 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    (3) În cazul în care se constată că responsabilitatea asupra statutului de refugiat nu revine statului român potrivit prevederilor Acordului european, Oficiul Român pentru Imigrări va informa autorităţile statului solicitant că refugiatul nu va fi readmis pe teritoriul României. În acest din urmă caz Oficiul Român pentru Imigrări va emite o hotărâre, în conformitate cu dispoziţiile art. 108 lit. b) şi ale art. 113 alin. (1).
    -----------
    Alin. (3) al art. 114 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".


    Capitolul VIII Procedura statului membru responsabil

    Procedura statului membru responsabil

    Secţiunea 1 Dispoziţii generale privind statul membru responsabil

    Dispoziţii generale privind statul membru responsabil

    Articolul 115

    Preeminenţa actelor direct aplicabile
    (1) Începând cu data intrării în vigoare a Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, România va aplica prevederile convenţiilor sau ale actelor direct aplicabile ale Uniunii Europene, care stabilesc criteriile şi mecanismele pentru determinarea statului membru responsabil cu examinarea unei cereri de azil depuse în unul dintre statele membre de un cetăţean al unei ţări terţe.
    (2) Începând cu aceeaşi data, România va aplica prevederile actelor direct aplicabile ale Uniunii Europene, referitoare la instituirea sistemului EURODAC, pentru compararea amprentelor, în vederea implementării eficiente a convenţiilor sau actelor menţionate la alin. (1). Competentele şi atribuţiile instituţiilor implicate în implementarea sistemului EURODAC vor fi stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne.


    Articolul 116

    Accesul la procedura de azil
    Unui solicitant de azil i se poate refuza accesul la procedura de azil în România dacă, în conformitate cu convenţiile sau cu actele direct aplicabile ale Uniunii Europene, un alt stat este responsabil pentru examinarea cererii de azil.


    Articolul 117

    Autoritatea de coordonare
    Autoritatea centrala responsabilă de implementarea prevederilor convenţiilor sau ale actelor direct aplicabile ale Uniunii Europene care stabilesc criteriile şi mecanismele pentru determinarea statului membru responsabil cu examinarea unei cereri de azil depuse în unul dintre statele membre de un cetăţean al unei ţări terţe şi de coordonarea activităţilor celorlalte instituţii implicate, la nivel naţional, este Ministerul Afacerilor Interne, prin Oficiul Român pentru Imigrări.
    -----------
    Art. 117 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".


    Secţiunea a 2-a Dispoziţii comune privind statul membru responsabil

    Dispoziţii comune privind statul membru responsabil

    Articolul 118

    Obligaţia de informare
    După înregistrarea cererii de azil, solicitantul va fi informat, în scris, de către funcţionarul desemnat al autorităţii la care a fost depusa cererea, cu privire la faptul că informaţii referitoare la cererea şi persoana sa, inclusiv amprentele papilare prelevate, pot face obiectul schimbului de informaţii între statele membre ale Uniunii Europene ori alte state care au convenit printr-un acord special participarea la acest mecanism, cu scopul exclusiv de a stabili statul membru responsabil cu analizarea unei cereri de azil.
    -------------
    Art. 118 a fost modificat de subpct. 7, pct. I al art. 6 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007.


    Articolul 119

    Procedura de determinare a statului responsabil în cazul solicitanţilor de azil
    (1) În cazul în care exista dovezi sau argumente circumstanţiale care conduc la stabilirea responsabilităţii altui stat, în conformitate cu convenţiile sau cu actele direct aplicabile ale Uniunii Europene, Oficiul Român pentru Imigrări întreprinde demersurile necesare pentru a verifica situaţia solicitanţilor de azil, după depunerea cererii de azil, dar nu mai târziu de luarea unei hotărâri în procedura de azil naţională.
    -----------
    Alin. (1) al art. 119 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    (2) Până la soluţionarea cererii de azil în vederea stabilirii statului membru responsabil printr-o hotărâre executorie, se aplica procedurile şi termenele prevăzute în convenţiile sau în actele direct aplicabile ale Uniunii Europene.


    Articolul 120

    Hotărârea de stabilire a statului responsabil
    (1) Analiza solicitărilor de stabilire a statului membru responsabil revine funcţionarilor anume desemnaţi prin dispoziţie a directorului Oficiului Român pentru Imigrări.
    -----------
    Alin. (1) al art. 120 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    (2) În urma analizei dovezilor şi a argumentelor circumstanţiale aflate la dosar şi a răspunsului primit din partea statului solicitat, funcţionarii prevăzuţi la alin. (1) pot hotărî:
    --------------
    Alin. (2) al art. 120 a fost modificat de RECTIFICAREA nr. 122 din 4 mai 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 68 din 29 ianuarie 2007.
    a) respingerea accesului la procedura de azil din România şi dispunerea transferului străinului în statul responsabil;
    b) acordarea accesului la procedura de azil din România.
    (3) Hotărârea Oficiului Român pentru Imigrări va fi motivată, în fapt şi în drept, în conformitate cu prevederile convenţiilor sau ale actelor direct aplicabile ale Uniunii Europene, care stabilesc criteriile şi mecanismele pentru determinarea statului membru responsabil cu examinarea unei cereri de azil depuse de un cetăţean al unei ţări terţe.
    -----------
    Alin. (3) al art. 120 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    (4) Hotărârea de respingere conţine motivele pentru care este respins accesul la procedura de azil în România şi dispoziţia de transfer în statul membru responsabil cu analizarea cererii de azil.
    (5) Hotărârea se comunică potrivit dispoziţiilor art. 54, care se aplică în mod corespunzător.
    -------------
    Alin. (5) al art. 120 a fost modificat de pct. 14 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 187 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 2 decembrie 2008.
    (6) Hotărârea Oficiului Român pentru Imigrări este executorie.
    -----------
    Alin. (6) al art. 120 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".


    Articolul 121

    Calea de atac
    (1) Împotriva hotărârii prevăzute la art. 120 alin. (3) se poate face plângere în termen de două zile de la comunicare. Efectuarea transferului în statul membru responsabil este suspendată până la expirarea termenului legal de depunere a plângerii.
    (2) Plângerea se depune, personal sau prin reprezentant, în condiţiile art. 56, şi este de competenţa judecătoriei în a cărei rază teritorială se află structura competentă a Oficiului Român pentru Imigrări care a emis hotărârea.
    (3) Instanţa de judecată soluţionează plângerea în termen de 5 zile şi pronunţă o hotărâre motivată prin care:
    a) respinge plângerea şi menţine hotărârea Oficiului Român pentru Imigrări;
    b) admite plângerea, anulează dispoziţia de transfer în statul responsabil şi dispune acordarea accesului la procedura de azil în România.
    (4) Hotărârea instanţei este definitivă şi irevocabilă.
    (5) În cazul în care prin hotărârea instanţei de judecată se admite plângerea şi se dispune acordarea accesului la procedura de azil naţională, iar solicitantul de azil a fost deja transferat în statul membru responsabil, Oficiul Român pentru Imigrări întreprinde demersurile necesare în vederea readmiterii solicitantului pe teritoriul României.
    -------------
    Art. 121 a fost modificat de pct. 15 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 187 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 2 decembrie 2008.


    Articolul 122

    Procedura de determinare a statului responsabil în cazul cetăţenilor străini
    (1) Cetăţenii străini cu şedere ilegală vor fi informaţi, în scris, de către funcţionarii desemnaţi din cadrul Oficiului Român pentru Imigrări, cu privire la faptul că informaţii referitoare la cererea şi persoana acestora, inclusiv amprentele papilare luate, pot face obiectul schimbului de informaţii între statele membre ale Uniunii Europene ori alte state care au convenit printr-un acord special participarea la acest mecanism, cu scopul exclusiv de a stabili statul membru responsabil cu analizarea cererii de azil.
    (2) Oficiul Român pentru Imigrări întreprinde demersurile necesare pentru a verifica dacă un străin descoperit cu şedere ilegală pe teritoriul României a depus anterior o solicitare de azil pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene ori al altui stat care a convenit printr-un acord special participarea la acest mecanism, cu scopul exclusiv de a stabili statul membru responsabil cu analizarea cererii de azil.
    (3) În cazul în care, în urma verificării amprentelor papilare, cetăţeanul străin a fost identificat într-un alt stat membru ori există dovezi sau argumente circumstanţiale care conduc la stabilirea responsabilităţii altui stat, structura responsabilă din cadrul Oficiului Român pentru Imigrări iniţiază procedura prevăzută de convenţiile sau actele direct aplicabile ale Uniunii Europene.
    (4) Condiţiile pentru verificarea amprentelor papilare ale unui cetăţean străin cu privire la depunerea anterioară a unei solicitări de azil pe teritoriul unui alt stat membru sunt îndeplinite dacă:
    a) străinul declară că a depus solicitare de azil fără să indice statul membru respectiv;
    b) străinul nu solicita azil, dar se opune returnării în ţara de origine, susţinând că se află în pericol;
    c) străinul încearcă să împiedice îndepărtarea sa, refuzând să coopereze în stabilirea identităţii sale, în special prezentând documente de identitate false sau neprezentând niciun document.
    (5) În urma analizei dovezilor şi a argumentelor circumstanţiale aflate la dosar şi a răspunsului primit din partea statului solicitat, funcţionarii anume desemnaţi potrivit prevederilor art. 120 alin. (1) pot decide transferul în statul membru responsabil cu analizarea cererii de azil, prin hotărâre motivată.
    (6) Hotărârea se comunică potrivit dispoziţiilor art. 54, care se aplică în mod corespunzător.
    -------------
    Alin. (6) al art. 122 a fost modificat de pct. 16 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 187 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 2 decembrie 2008.
    (7) Hotărârea prevăzută la alin. (5) este executorie.
    (8) În situaţia în care statul sesizat nu îşi recunoaşte responsabilitatea ori dovezile sau argumentele circumstanţiale nu indică responsabilitatea unui alt stat, Oficiul Român pentru Imigrări întreprinde măsurile legale ce se impun potrivit prevederilor legale privind regimul juridic al străinilor în România.
    -------------
    Art. 122 a fost modificat de subpct. 8, pct. I al art. 6 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007.


    Articolul 123

    Calea de atac
    (1) Împotriva hotărârii prevăzute la art. 122 alin. (5) se poate face plângere în termen de două zile de la comunicare. Efectuarea transferului în statul membru responsabil este suspendată până la expirarea termenului legal de depunere a plângerii.
    -------------
    Alin. (1) al art. 123 a fost modificat de pct. 17 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 187 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 2 decembrie 2008.
    (2) Soluţionarea plângerii este de competenţa judecătoriei în a cărei rază teritorială se află structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări care a emis hotărârea. Dispoziţiile art. 56 se aplică în mod corespunzător.
    -------------
    Alin. (2) al art. 123 a fost modificat de pct. 17 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 187 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 2 decembrie 2008.
    (3) Abrogat.
    -------------
    Alin. (3) al art. 123 a fost abrogat de pct. 18 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 187 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 2 decembrie 2008.
    (4) Instanţa de judecată soluţionează plângerea în termen de 5 zile şi pronunţă o hotărâre motivată prin care:
    a) respinge plângerea şi menţine hotărârea Oficiului Român pentru Imigrări;
    -----------
    Lit. a) a alin. (4) al art. 123 a fost modificată de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    b) admite plângerea şi anulează dispoziţia de transfer în statul membru responsabil.
    (5) Hotărârea instanţei este definitiva şi irevocabilă.
    (6) În cazul în care prin hotărârea instanţei de judecată se admite plângerea şi se dispune anularea dispoziţiei de transfer în statul membru responsabil, iar străinul a fost deja transferat în acel stat Oficiul Român pentru Imigrări va întreprinde demersurile necesare în vederea readmiterii străinului pe teritoriul României.
    -----------
    Alin. (6) al art. 123 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".


    Articolul 124

    Solicitări adresate României
    (1) În cazul solicitărilor de preluare sau de reprimire adresate României, funcţionarii anume desemnaţi din cadrul Oficiului Român pentru Imigrări examinează argumentele în fapt şi în drept prezentate în solicitare, din perspectiva convenţiilor sau a actelor direct aplicabile ale Uniunii Europene.
    -----------
    Alin. (1) al art. 124 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    (2) În vederea determinării responsabilităţii României de a prelua sau de a reprimi un străin, funcţionarii anume desemnaţi vor avea dreptul să consulte şi să verifice informaţiile primite de la statul membru solicitant în bazele de date ale Ministerului Afacerilor Interne.
    (3) În cazul în care verificările făcute indică faptul că România este responsabilă conform cel puţin unuia dintre criteriile prevăzute în convenţiile sau în actele direct aplicabile ale Uniunii Europene, funcţionarii anume desemnaţi vor emite o hotărâre prin care România îşi va accepta responsabilitatea şi va include detaliile practice privind transferul ulterior.
    (4) În cazul în care solicitarea de preluare sau de reprimire nu este susţinută suficient cu dovezi şi cu argumente circumstanţiale care să indice responsabilitatea României, funcţionarii anume desemnaţi vor emite o hotărâre de neacceptare a responsabilităţii de analizare a cererii de azil.
    (5) Hotărârea va fi comunicată de îndată statului membru solicitant, în termenele prevăzute în convenţiile sau în actele direct aplicabile ale Uniunii Europene.


    Articolul 125

    Transferuri
    (1) Transferurile persoanelor care fac obiectul procedurii prevăzute în acest capitol vor fi făcute în conformitate cu convenţiile sau cu actele direct aplicabile ale Uniunii Europene, iar coordonarea la nivel naţional a implementării transferurilor revine Ministerului Afacerilor Interne, prin Oficiul Român pentru Imigrări.
    -----------
    Alin. (1) al art. 125 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    (2) În temeiul hotărârii prevăzute la art. 120 alin. (2) lit. a), art. 122 alin. (5) şi la art. 124 alin. (3), Oficiul Român pentru Imigrări pune în executare măsura transferului în şi din statul membru responsabil.
    -------------
    Alin. (2) al art. 125 a fost modificat de subpct. 9, pct. I al art. 6 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea în cuprinsul alin. (2) al art. 125 a sintagmei "art. 122 alin. (6)" cu sintagma "art. 122 alin. (5)".
    -------------
    Alin. (2) al art. 125 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    (2^1) În vederea realizării transferului în statul membru responsabil, îndepărtarea străinului de pe teritoriu se face sub escortă, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată.
    -------------
    Alin. (2^1) al art. 125 a fost introdus de pct. 19 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 187 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 2 decembrie 2008.
    (3) Pentru transferul persoanelor în statul membru responsabil, Oficiul Român pentru Imigrări eliberează laissez-passer, la care fac referire convenţiile sau actele direct aplicabile ale Uniunii Europene.
    -----------
    Alin. (3) al art. 125 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    (4) Sumele necesare în vederea acoperirii cheltuielilor ocazionate de transportul intern şi internaţional al persoanelor transferate, de paza şi escortarea acestora pe parcursul transportului, de eliberarea laissez-passer pentru trecerea frontierelor externe, în condiţiile prevăzute de convenţiile sau de actele direct aplicabile ale Uniunii Europene, se suportă din bugetul Ministerului Afacerilor Interne, prin Oficiul Român pentru Imigrări, în funcţie de costurile efective, în limita fondurilor alocate cu această destinaţie de la bugetul de stat.
    -----------
    Alin. (4) al art. 125 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".


    Articolul 126

    Mijloace electronice de transmisie - DubliNet
    (1) Funcţionarii anume desemnaţi cu analiza cazurilor ce fac obiectul procedurii de determinare a statului membru responsabil vor avea dreptul să utilizeze mijloacele electronice sigure de transmisie, numite DubliNet, la care fac referire convenţiile sau actele direct aplicabile ale Uniunii Europene.
    (2) Autoritatea responsabilă cu procesarea datelor primite, transmiterea de date, eliberarea certificatelor de primire pentru fiecare transmitere de date şi asigurarea funcţionarii neîntrerupte a mijloacelor electronice sigure de transmisie, numite DubliNet, este Oficiul Român pentru Imigrări.
    -----------
    Alin. (2) al art. 126 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    (3) Ministerul Afacerilor Interne, prin Oficiul Român pentru Imigrări, va suporta de la bugetul de stat sumele necesare, în vederea asigurării funcţionarii neîntrerupte a mijloacelor electronice sigure de transmisie, a administrării şi întreţinerii sistemului DubliNet şi reînnoirii certificatelor digitale, pentru utilizarea semnăturii electronice de către funcţionarii anume desemnaţi şi administratorul de sistem.
    -----------
    Alin. (3) al art. 126 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".


    Secţiunea a 3-a Drepturile şi obligaţiile persoanelor pe parcursul procedurii de stabilire a statului membru responsabil

    Drepturile şi obligaţiile persoanelor pe parcursul procedurii de stabilire a statului membru responsabil

    Articolul 127

    Drepturile şi obligaţiile solicitanţilor de azil
    Drepturile şi obligaţiile solicitanţilor de azil care fac obiectul procedurii prevăzute în convenţiile sau în actele direct aplicabile ale Uniunii Europene, care stabilesc criteriile şi mecanismele pentru determinarea statului membru responsabil cu examinarea unei cereri de azil depuse într-unul dintre statele membre de un cetăţean al unei ţări terţe, sunt cele prevăzute la art. 17-19.


    Articolul 128

    Drepturile şi obligaţiile cetăţenilor străini
    Drepturile şi obligaţiile cetăţenilor străini care fac obiectul procedurii prevăzute de convenţiile sau de actele direct aplicabile ale Uniunii Europene sunt cele prevăzute în legea privind regimul juridic al străinilor pe teritoriul României, pe tot parcursul procedurii de stabilire a statului membru responsabil, prevăzută la art. 122 şi 123.


    Articolul 129

    Protecţia împotriva returnării
    Împotriva străinilor care fac obiectul procedurii de stabilire a statului membru responsabil nu se pot lua măsuri de expulzare sau de returnare forţată de pe teritoriul României, din momentul sesizării prevăzute la art. 122 alin. (3) şi până la comunicarea prevăzută la art. 122 alin. (6).
    -------------
    Art. 129 a fost modificat de subpct. 10, pct. I al art. 6 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea în cuprinsul art. 129 a sintagmei "art. 122 alin. (9)" cu sintagma "art. 122 alin. (6)".


    Capitolul IX Protecţia temporară

    Protecţia temporară

    Articolul 130

    Durata protecţiei temporare
    (1) Fără a se aduce atingere prevederile art. 132, durata protecţiei temporare este de un an. În cazul în care aceasta nu încetează în sensul art. 132 lit. b), protecţia temporară poate fi prelungită automat cu perioade de 6 luni, pentru maximum un an.
    (2) Acolo unde motivele de protecţie temporară persistă, Guvernul României, la propunerea Oficiului Român pentru Imigrări, poate trimite Comisiei Europene o propunere adresată Consiliului Uniunii Europene de a extinde protecţia temporară până la un an.
    -----------
    Alin. (2) al art. 130 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".


    Articolul 131

    Acordarea protecţiei temporare
    (1) Existenţa unui flux masiv de persoane strămutate este stabilită printr-o decizie a Consiliului Uniunii Europene.
    (2) România poate propune Consiliului Uniunii Europene emiterea unei decizii prin care să se constate existenţa unui flux masiv de persoane strămutate. Propunerea va cuprinde o descriere a grupurilor specifice de persoane cărora li se va aplica protecţia temporară, data la care protecţia temporară intră în vigoare şi o estimare a scalei de mişcări ale persoanelor strămutate.
    (3) Străinii cărora li s-a acordat protecţie temporară vor beneficia de această formă de protecţie de la data prevăzută în decizia Consiliului Uniunii Europene.
    (4) În situaţia în care se acordă protecţie temporară prin decizia Consiliului Uniunii Europene, Guvernul României, la propunerea Oficiului Român pentru Imigrări, emite o hotărâre în care vor fi prevăzute condiţiile concrete de asigurare a protecţiei temporare a persoanelor strămutate pe teritoriul statului român, precum şi sursa de finanţare a cheltuielilor determinate de asigurarea protecţiei temporare.
    -----------
    Alin. (4) al art. 131 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".


    Articolul 132

    Încetarea protecţiei temporare
    Protecţia temporară ia sfârşit:
    a) când se ajunge la limita maximă a duratei; sau
    b) în orice moment, printr-o decizie a Consiliului Uniunii Europene, adoptată în acest sens.


    Articolul 133

    Drepturile beneficiarilor protecţiei temporare
    (1) Pe toată durata protecţiei temporare beneficiarii acestei forme de protecţie se bucură de următoarele drepturi:
    a) de a li se elibera un document prin care li se acordă permisiunea de a rămâne pe teritoriul României;
    b) de a fi informaţi, în scris, într-o limbă pe care se presupune că o înţeleg, cu privire la prevederile referitoare la protecţia temporară;
    c) de a fi angajaţi în muncă de persoane fizice sau juridice, de a desfăşura activităţi independente, respectând regulile aplicabile profesiei, precum şi activităţi precum oportunităţi educative pentru adulţi, pregătire vocaţională şi experienţă practică de lucru, în condiţiile legii;
    d) de a beneficia, la cerere, de asistenţa necesară pentru întreţinere, în situaţia în care nu dispun de mijloacele materiale necesare;
    e) dreptul de a primi gratuit asistenţă medicală primară şi tratament corespunzător, asistenţă medicală spitalicească de urgenţă, precum şi asistenţă medicală şi tratament gratuit în cazurile de boli acute sau cronice care îi pun viaţa în pericol iminent, prin sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat. Aceste servicii se asigură, după caz, prin serviciul medical al centrelor de cazare sau/şi prin alte unităţi sanitare acreditate şi autorizate conform legii;
    -----------
    Lit. e) a alin. (1) al art. 133 a fost modificată de subpct. 11, pct. I al art. 6 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007.
    f) dreptul beneficiarilor protecţiei temporare cu nevoi speciale de a primi o asistenţă medicală adecvată;
    g) dreptul de a avea acces la sistemul de învăţământ de stat în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români, în cazul beneficiarilor protecţiei temporare care nu au împlinit vârsta de 18 ani.
    (2) Sumele acordate pentru hrană, cazare, asistenţă medicală, drepturile prevăzute la alin. (1) lit. f), precum şi alte cheltuieli sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului, care va fi emisă în condiţiile art. 131 alin. (4), şi asigurate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne, şi/sau din fondurile Uniunii Europene.
    (3) Acolo unde este necesar, persoanele care urmează a fi admise pe teritoriul României în scopul protecţiei temporare vor beneficia de orice facilitate pentru obţinerea vizei necesare, inclusiv viza de tranzit. În acest sens Oficiul Român pentru Imigrări va solicita Ministerului Afacerilor Externe eliberarea vizei de intrare în cel mai scurt timp, datorită urgenţei situaţiei. Viza trebuie să fie gratuită sau costul ei trebuie redus la minim.
    -----------
    Alin. (3) al art. 133 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    (4) În situaţia prevăzută la alin. (1) lit. c), din motive de politică a pieţei de muncă, se poate acorda prioritate cetăţenilor Uniunii Europene şi cetăţenilor statelor obligate prin Acordul privind Spaţiul Economic European şi, de asemenea, cetăţenilor statelor terţe cu şedere legală, care primesc ajutor de şomaj.


    Articolul 134

    Înregistrarea
    Oficiul Român pentru Imigrări înregistrează datele personale ale beneficiarilor protecţiei temporare pe teritoriul României.
    -----------
    Art. 134 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".


    Articolul 135

    Reunificarea familiei
    (1) În sensul prezentului articol, în cazurile în care familiile erau deja formate în ţara de origine şi au fost separate datorită circumstanţelor din timpul fluxului masiv, următoarele persoane vor fi considerate membri ai familiei beneficiarului protecţiei temporare:
    a) soţia/soţul;
    b) minorul necăsătorit al beneficiarului sau al soţului/soţiei sale, fără a face distincţie dacă este născut din căsătorie sau în afară căsătoriei ori adoptat.
    (2) În cazurile în care membrii familiei separate se bucură de protecţie temporară în state membre diferite, membrii familiei vor fi reunificaţi, cu luarea în considerare a dorinţei acestora.
    (3) Atunci când unul sau unii dintre membrii de familie ai beneficiarului protecţiei temporare nu sunt încă în România, reunificarea familiei se va realiza dacă se constată că aceştia au nevoie de protecţie şi nu se află în unul dintre cazurile prevăzute la art. 141.
    (4) În vederea stabilirii statului în care va avea loc reunificarea familiei, Oficiul Român pentru Imigrări cooperează cu instituţiile similare din statele membre responsabile.
    -----------
    Alin. (4) al art. 135 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    (5) În cazul în care reunificarea familiei se realizează în România, membrilor de familie ai beneficiarului protecţiei temporare li se eliberează documente prin care li se acordă permisiunea de a rămâne pe teritoriul României.
    (6) În cazul în care reunificarea familiei nu se realizează în România, la data efectuării transferului membrilor familiei pe teritoriul statului membru în scopul reunificării, sunt retrase documentele eliberate potrivit art. 133 alin. (1) lit. a) şi încetează obligaţiile statului român faţă de persoanele în cauză în ceea ce priveşte protecţia temporară.
    (7) În vederea aplicării prevederilor prezentului articol, Oficiul Român pentru Imigrări poate coopera cu organizaţiile internaţionale în cauză.
    -----------
    Alin. (7) al art. 135 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    (8) Oficiul Român pentru Imigrări, la cererea instituţiilor similare din alte state membre, furnizează informaţii referitoare la un beneficiar al protecţiei temporare, în cazul în care informaţiile sunt necesare pentru aplicarea dispoziţiilor prezentului articol.
    -----------
    Alin. (8) al art. 135 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".


    Articolul 136

    Minorii neînsoţiţi, beneficiari ai protecţiei temporare
    (1) În cazul minorilor neînsoţiţi care se bucură de protecţie temporară, Oficiul Român pentru Imigrări va solicita autorităţilor competente numirea unui reprezentant legal în cel mai scurt timp.
    -----------
    Alin. (1) al art. 136 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    (2) Pe perioada protecţiei temporare minorul neînsoţit poate fi cazat:
    a) cu rude adulte;
    b) cu o familie gazdă;
    c) în centre de primire cu facilităţi speciale pentru minori sau în alte forme de cazare potrivite pentru minori;
    d) cu persoana care a avut grija de copil când a părăsit ţara de origine.
    (3) În vederea aplicării dispoziţiilor alin. (2) este necesar acordul persoanei adulte sau al persoanelor în cauză. Opinia minorului este luată în considerare, în funcţie de vârstă şi de maturitatea acestuia.


    Articolul 137

    Cererea de azil
    (1) Beneficiarii protecţiei temporare pot depune o cerere de azil în orice moment.
    (2) Examinarea oricărei cereri de azil nesoluţionate înainte de expirarea duratei protecţiei temporare va fi terminată la încetarea acelei perioade.
    (3) Protecţia temporară nu se acorda concomitent cu statutul de solicitant de azil în timp ce solicitările sunt sub examinare.
    (4) În cazul în care, în urma soluţionării cererii de azil, nu se acorda statutul de refugiat şi nici protecţie subsidiara unei persoane eligibile pentru acordarea protecţiei temporare, aceasta va beneficia sau, după caz, va continua să beneficieze de protecţia temporară până la expirarea perioadei pentru care a fost acordată aceasta forma de protecţie.
    (5) Prevederile alin. (4) se aplica fără a se aduce atingere dispoziţiilor art. 141.


    Articolul 138

    Repatrierea voluntară
    (1) Persoanele care beneficiază sau care au beneficiat de protecţie temporară şi care solicita returnarea sunt sprijinite în acest sens de autorităţile statului român. Returnarea acestor persoane se realizează în condiţii care să respecte demnitatea umană. Persoanele care solicită returnarea sunt informate cu privire la consecinţele acestei solicitări.
    (2) Atât timp cât durata protecţiei temporare nu a expirat şi pe baza circumstanţelor care persistă în ţara de origine, beneficiarii protecţiei temporare care şi-au exercitat dreptul la repatriere voluntară pot solicita reprimirea pe teritoriul României. În cazul în care aceste solicitări sunt admise, persoanele care sunt reprimite în România vor beneficia de protecţie temporară până la expirarea perioadei pentru care le-a fost acordată forma de protecţie.


    Articolul 139

    Fonduri europene
    În vederea aplicării măsurilor prevăzute în prezentul capitol, la propunerea Oficiului Român pentru Imigrări, Ministerul Afacerilor Interne sesizează Guvernul, în vederea notificării Comisiei Europene pentru atragerea finanţării de la Fondul European pentru Refugiaţi, în condiţiile prevăzute de actele comunitare relevante în acest sens.
    -----------
    Art. 139 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".


    Articolul 140

    Transferul beneficiarilor protecţiei temporare
    (1) Pe durata protecţiei temporare România cooperează în vederea realizării transferului beneficiarilor protecţiei temporare în România sau în alt stat, potrivit prevederilor prezentei legi. Transferul beneficiarilor protecţiei temporare se va efectua numai în cazul în care există consimţământul persoanelor în cauză.
    (2) România comunica cererile de transfer către alte state membre şi notifică Comisia Europeană şi Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR).
    (3) În cazul cererilor de transfer adresate României de alte state membre, statul român informează statul membru solicitant despre capacitatea de a primi astfel de transferuri.
    (4) Oficiul Român pentru Imigrări, la cererea instituţiilor similare din alte state membre, furnizează informaţii referitoare la un beneficiar al protecţiei temporare, în cazul în care informaţiile sunt necesare pentru aplicarea dispoziţiilor prezentului articol.
    -----------
    Alin. (4) al art. 140 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    (5) La data efectuării transferului unui beneficiar al protecţiei temporare către un alt stat membru sunt retrase documentele eliberate potrivit art. 133 alin. (1) lit. a) şi încetează obligaţiile statului român faţă de persoanele în cauză în ceea ce priveşte protecţia temporară.
    (6) În cazul în care un beneficiar al protecţiei temporare este transferat pe teritoriul României în scopul reunificării familiei, statul român va acorda protecţie temporară persoanei în cauză.
    (7) În vederea efectuării transferului prevăzut la alin. (5), Oficiul Român pentru Imigrări emite beneficiarului protecţiei temporare un document, în conformitate cu reglementările comunitare.
    -----------
    Alin. (7) al art. 140 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".


    Articolul 141

    Cauze de excludere
    (1) Un străin este exclus de la acordarea protecţiei temporare dacă:
    a) există motive serioase pentru a se considera că:
    (i) a comis o infracţiune gravă împotriva păcii, o crimă de război sau împotriva umanităţii, aşa cum sunt definite în instrumentele internaţionale instituite pentru a reglementa astfel de infracţiuni;
    (ii) a comis o infracţiune gravă, alta decât cele prevăzute la pct. (i), în afară României, înainte de intrarea sa în statul român ca persoana care se bucură de protecţie temporară;
    (iii) este vinovat de acte împotriva scopurilor şi principiilor Naţiunilor Unite;
    b) există motive temeinice pentru considerarea sa ca un pericol la securitatea României sau, fiind condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru săvârşirea unei infracţiuni deosebit de grave, străinul reprezintă un pericol pentru ordinea publică din România.
    (2) Motivele de excludere la care se referă alin. (1) se vor baza numai pe comportamentul individual al persoanei în cauză. Hotărârile de excludere vor fi întemeiate pe principiul proporţionalităţii.


    Articolul 142

    Căi de atac
    (1) Străinii care au fost excluşi de la acordarea protecţiei temporare sau a reunificării familiei pot face plângere împotriva hotărârii de respingere emise de Oficiul Român pentru Imigrări.
    -----------
    Alin. (1) al art. 142 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    (2) Hotărârea prevăzută la alin. (1) se comunică de îndată, în scris, solicitantului, prin comunicare directă de către reprezentanţii Oficiului Român pentru Imigrări sau prin trimitere poştală la ultima reşedinţă declarată a acestuia.
    -----------
    Alin. (2) al art. 142 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    (3) Termenul de depunere a plângerii este de 10 zile de la comunicarea hotărârii.
    (4) Plângerea se soluţionează de judecătoria în a cărei raza teritorială se află structura competentă a Oficiului Român pentru Imigrări care a emis hotărârea.
    -----------
    Alin. (4) al art. 142 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".
    (5) Instanţa de judecată se pronunţă printr-o hotărâre motivată în termen de 30 de zile.
    (6) Hotărârea prevăzută la alin. (5) este irevocabilă.
    (7) Pe durata soluţionării plângerii străinii au permisiunea de a rămâne pe teritoriul României.


    Capitolul X Dispoziţii tranzitorii şi finale

    Dispoziţii tranzitorii şi finale

    Articolul 143

    Eliberarea documentelor
    Eliberarea documentelor prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. h), art. 20 alin. (1) lit. a) şi la art. 125 alin. (4) este de competenţa Oficiului Român pentru Imigrări.
    -----------
    Art. 143 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".


    Articolul 144

    Principiul statului membru responsabil
    Începând cu data aderării României la Uniunea Europeană, în cazul cererilor de azil depuse într-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat, solicitantul va fi informat în scris de către Poliţia de Frontieră Română, într-o limbă pe care se presupune în mod rezonabil că o cunoaşte, cu privire la faptul că informaţii referitoare la cererea şi persoana sa, inclusiv amprentele papilare prelevate, pot face obiectul schimbului de informaţii între statele membre ale Uniunii Europene ori alte state care au convenit printr-un acord special participarea la acest mecanism, cu scopul exclusiv de a stabili statul membru responsabil cu analizarea unei cereri de azil.


    Articolul 145

    Statutul personal
    (1) Statutul personal al străinului care a dobândit o formă de protecţie în temeiul dispoziţiilor prezentei legi este reglementat de legea ţării de origine.
    (2) Drepturile care decurg din statutul personal, dobândite anterior de străinul căruia i-a fost acordată o forma de protecţie în temeiul dispoziţiilor prezentei legi, sunt recunoscute de statul român, în condiţiile legii.


    Articolul 146

    Stabilirea domiciliului în România
    Ministerul Afacerilor Interne, prin Oficiul Român pentru Imigrări, poate aproba beneficiarului statutului de refugiat sau al protecţiei subsidiare, în timpul şederii sale pe teritoriul României, în funcţie de gradul integrării sale în societate, stabilirea domiciliului în ţară, în condiţiile reglementărilor legale privind regimul străinilor în România.
    -------------
    Art. 146 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Autoritatea pentru Străini" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".


    Articolul 147

    Aplicarea legii în timp
    (1) Cererilor depuse înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi li se aplică în continuare dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România, republicată.
    (2) Abrogat.
    --------
    Alin. (2) al art. 147 a fost abrogat de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 18 din 4 martie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 122 din 5 martie 2013.


    Articolul 148

    Înlocuirea unor denumiri
    De la intrarea în vigoare a prezentei legi următorii termeni, prevăzuţi în legislaţia cu incidenţă în domeniul azilului, vor fi înlocuiţi după cum urmează:
    a) cerere de acordare a statutului de refugiat cu cerere de azil;
    b) solicitant al statutului de refugiat cu solicitant de azil;
    c) procedura de acordare a statutului de refugiat cu procedura de azil;
    d) protecţie umanitara condiţionată cu protecţie subsidiara.


    Articolul 149

    Situaţia juridică a normei de trimitere
    Ori de câte ori într-o lege specială sau în alt act normativ anterior se face trimitere la Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România, republicată, trimiterea se va socoti făcută la dispoziţiile corespunzătoare din prezenta lege.


    Articolul 150

    Elaborarea normelor metodologice
    Pentru aplicarea prezentei legi Ministerul Afacerilor Interne va elabora norme metodologice, care vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului, în termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.


    Articolul 151

    Prevederi aplicabile de la data aderării României la Uniunea Europeană
    (1) Prevederile art. 115-129 şi ale art. 130-142 vor intra în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană.
    (2) Abrogat.
    --------
    Alin. (2) al art. 151 a fost abrogat de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 18 din 4 martie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 122 din 5 martie 2013.


    Articolul 152

    Intrarea în vigoare
    (1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    (2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 323/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.136 din 1 decembrie 2004, şi Hotărârea Guvernului nr. 622/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 9 martie 2005, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
    *
    Prezenta lege transpune:
    - Directiva 2001/55/CE a Consiliului din 20 iulie 2001 privind standardele minime pentru acordarea protecţiei temporare, în cazul unui aflux masiv de persoane strămutate, şi măsurile de promovare a unui echilibru între eforturile statelor membre pentru primirea acestor persoane şi suportarea consecinţelor acestei primiri, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene seria L, nr. 212, din 7 august 2001;
    - Directiva 2003/9/CE a Consiliului din 27 ianuarie 2003 de stabilire a standardelor minime pentru primirea solicitanţilor de azil în statele membre, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 31, din 6 februarie 2003;
    - Directiva 2003/86/CE a Consiliului din 22 septembrie 2003 privind dreptul la reîntregirea familiei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 251, din 3 octombrie 2003;
    - art. 2 lit. f), art. 12 alin. (3a) şi (3b) şi art. 19a alin. (1) şi (2) din Directiva 2003/109/CE a Consiliului din 25 noiembrie 2003 privind statutul resortisanţilor ţărilor terţe care sunt rezidenţi pe termen lung, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Ediţie specială 2007, Capitolul 19 - "Spaţiul de libertate, securitate şi justiţie", volumul 6, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2011/51/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 mai 2011 de modificare a Directivei 2003/109/CE a Consiliului în vederea extinderii domeniului său de aplicare la beneficiarii de protecţie internaţională, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 132, din 19 mai 2011;
    - Directiva 2011/95/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind standardele referitoare la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanţii ţărilor terţe sau apatrizii pentru a putea beneficia de protecţie internaţională, la un statut uniform pentru refugiaţi sau pentru persoanele eligibile pentru obţinerea de protecţie subsidiară şi la conţinutul protecţiei acordate, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 337 din 20 decembrie 2011, cu excepţia art. 7 şi art. 9 alin. (3).
    -----------
    Menţiunea privind transpunerea normelor Uniunii Europene a fost modificată de pct. 32 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.
    Aceasta lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
    PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
    BOGDAN OLTEANU
    PREŞEDINTELE SENATULUI
    NICOLAE VĂCĂROIU
    Bucureşti, 4 mai 2006.
    Nr. 122.
    _________