LEGE nr. 552 din 30 noiembrie 2004
privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport
EMITENT
  • PARLAMENTUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 1.215 din 17 decembrie 2004



    Parlamentul României adoptă prezenta lege.

    Capitolul I Dispoziţii generale


    Articolul 1

    (1) Prezenta lege reglementează prevenirea şi combaterea dopajului în sport.
    (2) Dopajul în sport reprezintă:
    a) folosirea unei substanţe şi/sau metode care sunt potenţial dăunătoare pentru sănătatea sportivilor şi/sau îmbunătăţesc performanţele acestora;
    b) prezenţa în organismul sportivului a unei substanţe interzise sau a metaboliţilor acesteia.
    (3) Conform reglementărilor Comitetului Internaţional Olimpic ale Convenţiei Antidoping a Consiliului Europei şi ale Codului Mondial Antidoping, elaborat de Agenţia Mondială Antidoping, se interzice dopajul în sport din raţiuni de natură etică şi medicală.


    Articolul 2

    În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:
    a) sportiv - orice persoană care participă la activităţi sportive la nivel internaţional, naţional sau la un nivel inferior;
    b) sportiv de nivel internaţional - sportivul desemnat de o federaţie sportivă internaţională ca făcând parte din eşantionul de testare doping al acelei federaţii;
    c) personal din anturajul sportivului - antrenori, instructori, manageri, personal din colectivul tehnic, personal medical şi oficiali care lucrează cu sportivi;
    d) organizaţie naţională antidoping - entitate responsabilă, la nivel naţional, cu promovarea şi coordonarea politicii antidoping în sport, conducerea activităţii de recoltare de probe biologice, gestionarea rezultatelor la testele efectuate şi cu conducerea audierilor;
    e) control doping - procesul care include planificarea testărilor, recoltarea şi transportarea de probe biologice, analiza de laborator, managementul rezultatelor, audierile şi apelurile;
    f) control doping în cadrul competiţiei - o testare doping în care sportivii sunt selecţionaţi pentru a fi testaţi în legătură cu o anumită competiţie;
    g) control doping în afara competiţiei - orice testare doping care nu se realizează în cadrul competiţiei;
    h) control doping ţintă - testare doping a unor sportivi care sunt selecţionaţi pe o bază guvernată de regulile specifice efectuării acestor testări, precum sportivi ale căror performanţe s-au ameliorat surprinzător de repede sau cei ai căror antrenori au avut mai mulţi sportivi depistaţi pozitiv la testele doping;
    i) control doping fără aviz prealabil - testare doping care se desfăşoară fără vreo atenţionare prealabilă a sportivului şi în timpul căreia sportivul este însoţit în permanenţă, începând cu momentul anunţării şi până la prelevarea probei biologice;
    j) ofiţer de control - persoana abilitată de către Agenţia Naţională Antidoping să efectueze controlul doping;
    k) probă biologică - orice material biologic recoltat în vederea realizării controlului doping;
    l) testare doping - parte a procesului de desfăşurare a controlului doping, ce presupune planificarea testelor, recoltarea de probe biologice, manipularea şi transportul lor la laboratorul de control doping;
    m) lista doping - lista care denumeşte substanţele şi metodele interzise;
    n) substanţa/metoda interzisă (substanţă dopantă) - substanţa/metoda cuprinsă în lista doping, care a dus sau este susceptibilă să ducă la creşterea artificială a performanţelor sportivului şi/sau care prezintă un risc real ori potenţial pentru sănătatea sportivului;
    o) substanţe speciale - substanţe care pot constitui subiectul încălcărilor fără intenţie ale reglementărilor antidoping, deoarece sunt folosite pe scară largă în realizarea medicamentelor, şi a căror utilizare în scop de dopaj este puţin probabilă;
    p) standard internaţional - standard adoptat de Agenţia Mondială Antidoping în vederea implementării prevederilor cuprinse în Codul Mondial Antidoping;
    q) rezultate pozitive constatate - raport de analiză emis de un laborator de control doping care certifică prezenţa într-o probă biologică a unei substanţe interzise sau a metaboliţilor şi markerilor săi, inclusiv însemnate cantităţi de substanţe endogene sau dovezi ale utilizării de metode interzise;
    r) metabolit - orice substanţă produsă în organism în urma unui proces de biodegradare;
    s) marker - un compus/grup de compuşi sau parametri biologici care indică utilizarea de substanţe şi/sau metode interzise;
    ş) audiere provizorie - audiere ce are loc imediat după primirea unui rezultat pozitiv la controlul doping, efectuată de comisia antidoping a federaţiei sportive naţionale, şi care precede audierea propriu-zisă;
    t) suspendare provizorie - interzicerea temporară a participării sportivului sau a altei persoane la competiţii, până la luarea deciziei finale în urma audierii conduse în conformitate cu prevederile prezentei legi;
    ţ) suspendare - interzicerea pe o perioadă determinată a participării sportivului sau altei persoane la competiţii ori la alte activităţi sportive;
    u) descalificare - invalidarea rezultatelor obţinute de sportivi în cadrul unei anumite competiţii sau manifestări sportive, cu toate consecinţele ce decurg din aceasta, inclusiv retragerea de medalii, puncte şi premii;
    v) falsificare - modificarea sau influenţarea neregulamentară a rezultatelor controlului doping ori împiedicarea desfăşurării normale a procedurilor obişnuite de testare doping;
    w) utilizare - aplicarea, ingerarea, injectarea sau consumul prin orice mijloace al oricărei substanţe şi/sau metode interzise;
    x) excepţii terapeutice - situaţiile în care organizaţia naţională antidoping poate aproba utilizarea unei substanţe şi/sau metode interzise sportivilor care prezintă o afecţiune dovedită medical, în scopuri terapeutice.


    Capitolul II Agenţia Naţională Antidoping


    Articolul 3

    În vederea combaterii fenomenului de dopaj în sport, funcţionează Agenţia Naţională Antidoping, instituţie publică cu personalitate juridică, finanţată din venituri extrabugetare şi alocaţii acordate de la bugetul de stat, cu sediul în municipiul Bucureşti, bd. Basarabia nr. 37-39, sectorul 2.


    Articolul 4

    Agenţia Naţională Antidoping are următoarele obiective:
    a) prevenirea şi combaterea, la nivel naţional, a fenomenului de dopaj;
    b) încurajarea practicării unui sport curat în vederea protejării sănătăţii sportivilor şi a respectării principiilor fairplay-ului în sport.


    Articolul 5

    În vederea realizării obiectivelor propuse, Agenţia Naţională Antidoping îndeplineşte următoarele atribuţii:
    a) elaborează strategia naţională antidoping;
    b) prezintă propuneri pentru armonizarea legislaţiei naţionale antidoping cu reglementările internaţionale în domeniu;
    c) iniţiază, susţine financiar şi/sau promovează, după caz, programe educative şi de prevenire a dopajului în sport;
    d) asigură aplicarea de măsuri concrete pentru sancţionarea dopajului în sport;
    e) iniţiază, susţine financiar şi/sau încurajează programe de promovare a fairplay-ului în sport;
    f) încurajează structurile sportive şi Comitetul Olimpic Român în adoptarea unor programe de testare coerente şi uniforme;
    g) colaborează cu autorităţile şi instituţiile publice, cu organizaţiile guvernamentale şi neguvernamentale naţionale şi internaţionale cu atribuţii în domeniu;
    h) propune autorităţilor şi instituţiilor publice măsuri ce pot fi luate în sensul intensificării luptei împotriva traficului ilicit de substanţe dopante;
    i) publică anual lista substanţelor şi a metodelor interzise, în conformitate cu lista Agenţiei Mondiale Antidoping;
    j) publică şi reactualizează anual, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii, listă cu specialităţile farmaceutice autorizate şi comercializate în România, care au în componenţă substanţe dopante;
    k) stabileşte programul naţional anual de testare doping, în competiţie şi în afara competiţiei, care cuprinde toţi sportivii de nivel naţional şi internaţional;
    l) întocmeşte lista cu sportivii naţionali şi internaţionali, adresele acestora şi locurile de pregătire;
    m) organizează şi efectuează controalele doping atât în cadrul competiţiilor, cât şi în afara acestora, cu excepţia controalelor efectuate de federaţiile internaţionale în timpul competiţiilor internaţionale organizate pe teritoriul României;
    n) planifică şi asigură desfăşurarea audierilor sportivilor susceptibili de încălcarea regulamentului antidoping într-un cadru corect şi echitabil, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu standardele internaţionale;
    o) desemnează laboratoarele de control doping care să efectueze analizele probelor recoltate în urma testărilor;
    p) aprobă excepţiile terapeutice pentru sportivii de nivel naţional, la solicitarea scrisă a comisiilor antidoping din federaţiile sportive naţionale şi/sau ligi. Pentru sportivii de nivel internaţional, trimite dosarele depuse, spre aprobare, Agenţiei Mondiale Antidoping;
    q) comunică Agenţiei Mondiale Antidoping cazurile de dopaj semnalate în rândul sportivilor români, pe plan naţional sau internaţional;
    r) elaborează normele metodologice privind organizarea şi desfăşurarea controalelor doping;
    s) asigură instruirea şi perfecţionarea ofiţerilor de control doping, precum şi eliberarea unui atestat în acest sens;
    t) prezintă anual un raport de activitate Guvernului şi Parlamentului;
    u) organizează periodic acţiuni privind informarea, prevenirea şi combaterea fenomenului de dopaj în sport;
    v) iniţiază şi promovează activităţi de cercetare pentru eradicarea dopajului în sport.


    Articolul 6

    Posturile publice de radio şi de televiziune pun la dispoziţie Agenţiei Naţionale pentru Sport şi Agenţiei Naţionale Antidoping un spaţiu de emisie de minimum 30 de minute săptămânal, din care 50% la ore de maximă audienţă, pentru difuzarea de materiale promoţionale de prevenire şi combatere a dopajului în sport.


    Articolul 7

    Conducerea Agenţiei Naţionale Antidoping este realizată de către Consiliul director, ca organ de decizie.


    Articolul 8

    (1) Consiliul director al Agenţiei Naţionale Antidoping are în componenţă 9 membri, după cum urmează:
    a) preşedinte;
    b) doi reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale pentru Sport;
    c) un reprezentant al Comitetului Olimpic Român;
    d) un reprezentant din domeniul farmacologiei, desemnat de Ministerul Sănătăţii;
    e) un reprezentant al Laboratorului de Control Doping, desemnat de Institutul Naţional de Cercetare pentru Sport;
    f) un reprezentant din domeniul medicinei sportive, desemnat de Ministerul Sănătăţii;
    g) un reprezentant al sportivilor de performanţă, desemnat de Comitetul Olimpic Român;
    h) un reprezentant al federaţiilor sportive naţionale, desemnat de Comitetul Olimpic Român.
    (2) Activitatea consiliului director este condusă de preşedinte, care este şi preşedintele Agenţiei Naţionale Antidoping, numit de Agenţia Naţională pentru Sport.
    (3) Mandatul membrilor consiliului director este de 4 ani şi este irevocabil, cu excepţia cazurilor în care aceştia îşi pierd calitatea pentru care au fost numiţi.
    (4) Membrii consiliului director sunt obligaţi să respecte secretul profesional.


    Articolul 9

    (1) Consiliul director se întruneşte în şedinţe ordinare trimestrial şi în şedinţe extraordinare ori de câte ori este nevoie, la solicitarea preşedintelui sau a cel puţin două treimi din numărul membrilor.
    (2) Convocarea la şedinţele consiliului director se face cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte şi va cuprinde, în mod obligatoriu, ordinea de zi ce urmează a fi dezbătută şi documentaţia necesară.
    (3) Deciziile consiliului director sunt adoptate cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor. În caz de egalitate de voturi, preşedintele consiliului director are votul decisiv.


    Capitolul III Asistenţa medicală a sportivilor


    Articolul 10

    Medicii de specialitate medicină sportivă şi asistenţii medicali din anturajul sportivilor trebuie să acorde o atenţie deosebită tratamentului medical al acestora şi să respecte următoarele reguli:
    a) să nu recomande, să nu prescrie sau să nu administreze medicamente ce au în compoziţie substanţe interzise, atunci când acestea pot fi înlocuite cu altele care nu conţin astfel de substanţe;
    b) să nu recomande, să nu prescrie sau să nu colaboreze la utilizarea unor metode interzise care sunt incluse pe lista doping;
    c) să prevină folosirea de către sportivi a substanţelor şi/sau metodelor interzise;
    d) să informeze sportivii şi federaţiile sportive naţionale responsabile asupra medicaţiei administrate, a compoziţiei şi efectelor asupra organismului;
    e) să informeze federaţia sportivă naţională responsabilă, precum şi Agenţia Naţională Antidoping în cazul în care suspectează un sportiv că ar folosi substanţe şi/sau metode interzise, pentru ca acesta să fie supus unor controale ţintă.


    Articolul 11

    Sportivul de nivel naţional sau internaţional trebuie să îşi precizeze calitatea, la orice consultaţie medicală, de orice natură.


    Articolul 12

    (1) Agenţia Naţională Antidoping asigură pentru toţi sportivii de nivel naţional desfăşurarea unei proceduri prin care cei care prezintă o afecţiune dovedită medical şi care necesită utilizarea unei substanţe şi/sau metode interzise să poată solicita exceptarea pentru utilizarea în scopuri terapeutice.
    (2) Aceste solicitări sunt evaluate în concordanţă cu standardele internaţionale referitoare la excepţii terapeutice.


    Capitolul IV Aprobarea şi publicarea listei doping


    Articolul 13

    Lista doping se aprobă prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Sport şi intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.


    Articolul 14

    (1) Agenţia Naţională Antidoping publică lista doping ori de câte ori apar modificări în lista publicată de Agenţia Naţională Antidoping.
    (2) Agenţia Naţională Antidoping are obligaţia să informeze în scris toţi factorii responsabili din mişcarea sportivă asupra oricăror modificări din lista doping.
    (3) Modificările apărute în lista doping sunt supuse aprobării prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Sport.


    Capitolul V Controlul doping


    Articolul 15

    Controlul doping, în competiţie şi în afara competiţiei, se efectuează conform programului naţional anual stabilit de Agenţia Naţională Antidoping, cu respectarea standardului internaţional pentru testări al Agenţiei Mondiale Antidoping.


    Articolul 16

    (1) Controlul doping poate fi solicitat de:
    a) Agenţia Naţională Antidoping;
    b) Agenţia Naţională pentru Sport;
    c) Comitetul Olimpic Român;
    d) federaţiile sportive naţionale, cluburi sau ligi profesioniste;
    e) alţi organizatori de manifestări sportive, care nu sunt cuprinse într-un cadru federal.
    (2) Controlul doping se solicită Agenţiei Naţionale Antidoping sau unui laborator de control doping numai cu avizul Agenţiei Naţionale Antidoping.
    (3) Procedura de desfăşurare a controlului doping este reglementată în normele metodologice privind organizarea şi desfăşurarea controlului doping, care se elaborează de Agenţia Naţională Antidoping.
    (4) În cazul sesizărilor de urgenţă, preşedintele Agenţiei Naţionale Antidoping este abilitat să hotărască controlul doping.


    Articolul 17

    (1) Testările doping pot fi efectuate numai de către ofiţerii de control doping autorizaţi, care au absolvit un curs de perfecţionare şi deţin un atestat în acest sens, eliberat de Agenţia Naţională Antidoping.
    (2) Răspunderea privind recoltarea şi transportarea probelor aparţine Agenţiei Naţionale Antidoping.
    (3) Proba biologică recoltată în urma testării doping se împarte în două recipiente, denumite proba A şi proba B.
    (4) Analiza probelor biologice şi emiterea buletinului de analiză se fac de către Laboratorul de control doping din cadrul Institutului Naţional de Cercetare pentru Sport, în conformitate cu standardul internaţional pentru laboratoare al Agenţiei Mondiale Antidoping.


    Articolul 18

    (1) Sportivul participant la o competiţie sportivă este obligat să se supună controlului doping, în conformitate cu prevederile prezentei legi.
    (2) Recordurile naţionale se pot omologa numai în urma efectuării controlului doping asupra sportivului în cauză.
    (3) Controalele doping ţintă şi cele în afara competiţiilor pot fi efectuate oricând şi fără preaviz, în toate locurile şi incintele în care se desfăşoară activităţi fizice şi sportive.


    Articolul 19

    Controlul doping se efectuează în spaţii adecvate care să asigure condiţiile minime prevăzute de standardele internaţionale pentru testări.


    Articolul 20

    (1) Rezultatul analizei de laborator este emis sub forma unui buletin de analiză semnat de conducătorul laboratorului de control doping sau, în lipsa acestuia, de adjunctul său.
    (2) Rezultatul controlului doping se comunică structurii sportive care a comandat controlul, precum şi Agenţiei Naţionale Antidoping care gestionează rezultatele.
    (3) În cazul unui rezultat pozitiv, Agenţia Naţională Antidoping informează sportivul în cauză şi federaţia sportivă naţională responsabilă, Agenţia Naţională pentru Sport şi Comitetul Olimpic Român.


    Articolul 21

    Sportivul are dreptul să ceară analiza probei B sau, dacă renunţă la acest drept, dă o declaraţie scrisă în acest sens.


    Articolul 22

    (1) Agenţia Naţională Antidoping organizează o procedură de audiere pentru sportivul sau persoana din anturajul acestuia, învinuită de comiterea unei încălcări a reglementărilor antidoping.
    (2) Procedura de audiere se desfăşoară potrivit principiilor prevăzute în Codul Mondial Antidoping.


    Articolul 23

    Identitatea sportivilor ale căror probe biologice sunt pozitive sau a sportivilor ori persoanelor din anturajul acestora, care sunt suspectaţi de încălcarea reglementărilor antidoping, poate fi făcută publică de către Agenţia Naţională Antidoping numai după soluţionarea definitivă a cazului.


    Capitolul VI Obligaţiile structurilor sportive


    Articolul 24

    (1) Federaţiile sportive naţionale au obligaţia de a-şi modifica şi completa statutele şi regulamentele în concordanţă cu dispoziţiile prezentei legi, ale Codului Mondial Antidoping, cu reglementările federaţiilor sportive internaţionale şi cu normele elaborate de Agenţia Naţională Antidoping.
    (2) Federaţiile sportive naţionale au obligaţia de a constitui o comisie antidoping proprie, responsabilă cu prevenirea şi combaterea dopajului, care urmăreşte instruirea sportivilor şi a personalului asupra efectelor şi consecinţelor ce pot decurge din utilizarea substanţelor şi metodelor interzise.
    (3) Federaţiile sportive naţionale au obligaţia de a constitui o instanţă de apel, independentă de cea care a impus sancţiunea în prealabil, la care poate apela orice sportiv sau persoană din anturajul acestuia, învinuită de încălcarea reglementărilor antidoping.


    Articolul 25

    (1) Federaţiile sportive naţionale sunt obligate să comunice Agenţiei Naţionale Antidoping, la începutul fiecărui an calendaristic, informaţii detaliate privind calendarul sportiv intern şi internaţional, precum şi planurile de pregătire a echipelor şi sportivilor lor, cu precizarea exactă a locurilor şi orelor de desfăşurare, precum şi lista cu sportivii naţionali şi internaţionali şi adresele acestora.
    (2) Federaţiile sportive naţionale au obligaţia de a comunică Agenţiei Naţionale Antidoping, cu cel puţin 5 zile înainte, orice modificare intervenită în calendarul sportiv sau în planul de pregătire.


    Articolul 26

    Cluburile sportive şi ligile profesioniste sunt obligate să respecte prevederile art. 24 şi 25 din prezenta lege.


    Capitolul VII Abateri şi sancţiuni


    Articolul 27

    Constituie abateri disciplinare următoarele:
    a) prezenţa în organismul sportivului a unei substanţe interzise sau a metaboliţilor acesteia;
    b) utilizarea unei substanţe interzise, a metaboliţilor sau markerilor acesteia şi/sau utilizarea ori tentativa de a utiliza o metodă interzisă;
    c) deţinerea de substanţe sau metode interzise;
    d) refuzul sau sustragerea, în mod nejustificat, de la recoltarea probei biologice;
    e) falsificarea rezultatelor controlului doping de către sportiv.


    Articolul 28

    Orice încălcare de către sportiv a reglementărilor antidoping în timpul competiţiei atrage descalificarea, având ca rezultat invalidarea rezultatelor individuale obţinute în acea competiţie, retragerea medaliei, a punctelor sau a premiilor.


    Articolul 29

    (1) Utilizarea unei substanţe interzise, a metaboliţilor sau markerilor acesteia, cu excepţia substanţelor speciale din lista doping, precum şi utilizarea sau tentativa de a utiliza o metodă interzisă, deţinerea de substanţe sau de metode interzise se sancţionează cu suspendarea din activitatea sportivă pe o perioadă de 2 ani la prima abatere şi pe viaţă la cea de-a doua abatere.
    (2) Sancţiunea prevăzută la alin. (1) poate fi micşorată până la minimum un an, când faptele au fost săvârşite din culpă.
    (3) În condiţiile inexistenţei oricărei forme de vinovăţie, sancţiunea prevăzută la alin. (1) nu se aplică.
    (4) Chiar şi în cazul în care nu există vinovăţie a sportivului privind prezenţa în organism a unei substanţe care figurează pe lista doping, acestuia i se va interzice participarea la o competiţie ulterioară, dacă prezenţa substanţelor respective ar putea influenţa rezultatele individuale.


    Articolul 30

    În situaţia în care un sportiv dovedeşte că utilizarea unei substanţe speciale nu a avut ca scop mărirea performanţei sportive, perioada de suspendare prevăzută la art. 29 alin. (1) va fi înlocuită după cum urmează:
    a) pentru prima abatere, avertisment sau suspendare până la un an;
    b) pentru a doua abatere, 2 ani de suspendare;
    c) pentru a treia abatere, suspendare pe viaţă.


    Articolul 31

    Refuzul sau sustragerea de la recoltarea probei biologice se sancţionează conform art. 29 alin. (1).


    Articolul 32

    (1) Falsificarea rezultatelor controlului doping se sancţionează conform art. 29 alin. (1), în cazul în care fapta este săvârşită de sportiv.
    (2) Tentativa se pedepseşte cu suspendarea din activitatea sportivă pe o perioadă de un an la prima abatere şi de 2 ani la cea de-a doua abatere.


    Articolul 33

    (1) Perioada de suspendare începe de la data emiterii deciziei de suspendare.
    (2) Perioadele de suspendare provizorie se deduc din perioada totală de suspendare.
    (3) În cazul întârzierii pronunţării deciziei de suspendare din motive neimputabile sportivului, perioada de suspendare poate începe de la data prelevării probelor biologice.
    (4) Pe perioada suspendării sportivii nu pot participa în nici o calitate în cadrul unei competiţii sau manifestări sportive.
    (5) Pe perioada suspendării sportivii respectivi nu mai beneficiază, pentru activitatea sportivă, de sume de la bugetul de stat sau de la bugetele locale.


    Articolul 34

    (1) În vederea reluării activităţii sportive, sportivii suspendaţi trebuie să se supună testărilor doping în afara competiţiei, realizate de Agenţia Naţională Antidoping.
    (2) Pe perioada suspendării sportivii au obligaţia de a comunică Agenţiei Naţionale Antidoping adresa exactă unde pot fi găsiţi.


    Articolul 35

    (1) În cazul echipelor sportive, când mai mult de un membru al unei echipe a încălcat reglementările antidoping, în timpul unei competiţii, echipa va fi supusă controalelor ţintă.
    (2) Pentru cazul prevăzut la alin. (1) echipa sportivă este sancţionată cu anularea rezultatelor obţinute în timpul competiţiei sau cu alte sancţiuni disciplinare prevăzute de reglementările federaţiei sportive naţionale respective.


    Articolul 36

    (1) Procurarea, distribuirea, oferirea, vânzarea ori administrarea de substanţe dopante sportivilor se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei.
    (2) Prescrierea sau administrarea de substanţe dopante sportivilor de către medici se pedepseşte cu închisoare de la un an la 4 ani sau cu amendă de la 75.000.000 lei la 150.000.000 lei.
    (3) În cazul săvârşirii faptelor prevăzute la alin. (2), se sesizează şi Colegiul Medicilor din România.
    (4) Tentativa la infracţiunile prevăzute la alin. (1) şi (2) se pedepseşte.


    Articolul 37

    (1) Îndemnul prin orice mijloace la consumul de substanţe dopante în vederea sporirii capacităţii de performanţă, dacă este urmat de executare, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă de la 25.000.000 lei la 75.000.000 lei.
    (2) Dacă îndemnul nu este urmat de executare, pedeapsa este închisoarea de la două luni la 2 ani sau amendă de la 15.000.000 lei la 50.000.000 lei.


    Articolul 38

    Constituie circumstanţe agravante următoarele împrejurări şi situaţii:
    a) săvârşirea faptei de către o persoană care are, potrivit prezentei legi, atribuţii în prevenirea şi combaterea dopajului;
    b) oferirea, prescrierea, administrarea de substanţe sau proceduri interzise unui sportiv minor;
    c) săvârşirea faptei împreună cu un minor;
    d) săvârşirea faptei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii publice, iar fapta a fost săvârşită în exercitarea acestei funcţii.


    Articolul 39

    Persoanelor condamnate pentru infracţiuni prevăzute în prezentul capitol li se poate aplica una sau mai multe pedepse complementare.


    Articolul 40

    Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiunile prevăzute în prezentul capitol se confiscă.


    Articolul 41

    (1) În aplicarea sancţiunilor sportivilor sau persoanelor din anturajul sportivilor, federaţiile sportive naţionale trebuie să respecte prevederile prezentei legi, precum şi ale reglementărilor internaţionale în domeniu.
    (2) Neîndeplinirea de către federaţiile sportive naţionale a obligaţiilor prevăzute în prezenta lege se sancţionează cu amendă de la 50.000.000 lei la 300.000.000 lei, retragerea oricărui sprijin financiar de la bugetul de stat, suspendarea temporară a certificatului de identitate sportivă sau radierea din registrul sportiv.


    Articolul 42

    Cluburile sportive şi ligile profesioniste, în cadrul cărora au fost găsite persoane vinovate de încălcări ale reglementărilor antidoping, dacă au avut cunoştinţă de aceste încălcări, se sancţionează cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei.


    Articolul 43

    În cazul în care substanţele descoperite pe parcursul controlului doping intră şi sub incidenţa Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare, sau a Legii nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folosiţi la fabricarea ilicită a drogurilor, Agenţia Naţională Antidoping are obligaţia de a înştiinţa Agenţia Naţională Antidrog şi organele de urmărire penală.


    Capitolul VIII Dispoziţii finale şi tranzitorii


    Articolul 44

    Pentru informarea şi educarea personalului implicat în activităţile antidoping, toate instituţiile de învăţământ superior de educaţie fizică şi sport din ţară şi Centrul Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor introduc în programele de învăţământ cursuri de prezentare a reglementărilor naţionale şi internaţionale antidoping, precum şi programul naţional antidoping.


    Articolul 45

    În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Agenţia Naţională pentru Sport va elabora structura organizatorică şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale Agenţiei Naţionale Antidoping, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.


    Articolul 46

    În termen de 30 de zile de la aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare, Agenţia Naţională Antidoping va elabora normele metodologice privind organizarea şi desfăşurarea controlului doping, care se aprobă prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Sport.
    Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
    PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
    VALER DORNEANU
    PREŞEDINTELE SENATULUI
    NICOLAE VĂCĂROIU
    Bucureşti, 30 noiembrie 2004.
    Nr. 552.
    _______________